Brown 21 Milk Coffee Col 03

Brown 21 Milk Coffee Col 03

Who I Am : "Orice are forma poate fi definit. Si orice poate fi definit poate fi invins". Sun Tzu, 500 BC

Brown 12 Bazic Col 13.9

Brown 12 Bazic Col 13.9

Brown 18 Who I Am Col 01

Who I AmWho I Am"Orice are forma poate fi definit. Si orice poate fi definit poate fi invins". Sun Tzu, 500 BC

Zodiile si gradina

Scris de phlox pe 19.04.2011 in categoria Gradinarit (2 comentarii) Etichete: gradina, Gradinarit, horoscop, zodii

http://hobbygradina.ro/2011/04/19/zodiile-si-gradina/

Cand Luna se plimba in voia ei in jurul Pamantului, trece in mod succesiv prin fata celor douasprezece constelatii ale zodiacului. Semnele zodiacale au rolul de a amplifica si de a limita influenta Lunii. Or fi ele 12 la numar dar din punct de vedere traditional si simbolic, ele sunt grupate in doar patru elemente (aer, pamant, apa, foc), carora le corespund partile unei plante.

Semnele Berbecului, Leului si Sagetatorului, au ca simbol asociat Focul, corespund fructelor si semintelor. Semnele de pamant, Taurul, Fecioara si Capricornul, corespund radacinilor si scoartei. Varsatorul, Gemenii si Balanta – semne de aer, sunt asociate florilor. Semnele de apa reprezentate prin Rac, Scorpion si Pesti se raporteaza la frunze si tulpini.

Si acum sa umarim mai in detaliu:

Berbec

BERBEC (FOC): Luna in acest semn confera inaltime tulpinii, dar nu si densitate. Fiind semn de foc, nu favorizeaza seva.. In schimb tot ce este semanat sub acest semn se va usca bine, nu va putrezi. Totodata, va conferi plantelor aromatice si legumelor picante gust, savoare si parfum mult mai intense.

Taur

TAUR (PAMANT) : Acest semn face ca tulpina sa fie puternica, „tzapana”, retin cresterea in inaltime. Gustul fructelor, plantelor crescute sub acest semn este bogat, si fin. De aceea sub acest semn ar fi de preferat sa crestem tomatele, capsunele,( care vor fi dulci dar nu apoase), sau sa plantam pomi fructiferi.

TULPINA

POMI fructiferi

LEGUME suculente

Gemeni

GEMENI (AER): Acest semn este asociat ,de regula, cu plantele cataratoare dar in general nereferindu-se la cele roditoare. Dar putem- sa zicem- semana dovlecei dar nu neaparat pentru a pastra seminte de la ei. Foarte bine se dezvolta sub acest semn gardul viu din diverse plante cataratoare decorative.

CATARATOARE

Rac

RAC (APA): Elementul acestui semn este apa, si , in consecinta, asigura formarea sevei , de aceea pastrarea produselor este de scurta durata. Fructele, legumele semanate-plantate sub semnul acesta trebuie cosumate repede.

Semn bun pentru plantare arbusti fructiferi, verdeturi si legume cu consum imediat . Toate tipurile de salate cultivate sub acest semn sunt savuroase. Practic, acest semn este ideal pentru sortimentele timpurii de legume , pentru ca favorizeaza inflorirea si coacerea rapide.

SEVA

FRUNZE

ARBUSTI fuctiferi

Leu

LEU (FOC): Acest semn este considerat nefertil, dar daca nu dorim inmultirea plantelor, putem sa-l folosim cu succes pentru cultivarea plantelor decorative: trandafirilor, crizantemelor, daliilor, gladiolelor si altor flori de tip imperial.

N

Fecioara

FRUNZE

FECIOARA (PAMANT): Acest semn, prin trecerea lui, confera frunzisului o dezvoltare impresionanta in detrimentul florilor si fructelor, semintelor. Totusi este cel mai potrivit semn pentru cresterea plantelor decorative prin frunze, dar si pentru salate (previne formarea tulpinilor lor florale)

Balanta

BALANTA (AER): Considerat si el un semn nefertil (cu toate ca Venus este patroana acestui semn). Semnul este prielnic cultivarii florilor si mai ales ale celor perene inalte prevazute pentru uscare si utilizarea ulterioara in aranjamente florale, dar si a tuturor celor anuale

N

Scorpion

SCORPION (APA): Se remarca prin caracterul preponderent fertil. Poate fi considerat semnul cel mai potrivit semanarii si cultivarii acelor legume, care trebuie sa-si prezerve caracterul suculent pe timpul pastrarii lor. In plus, confera legumelor un gust, savoare si colorit deosebite. Scorpionul are capacitate de regenerare (un adevarat pasaroi Pheonix), de aceea este considerat semnul cel mai propice pentru altoiri, butasiri, atat a plantelor de gradina cat si a celor de interior.

FF

BUTASI-ALTOI

LEGUME SUCULENTE

Sagetator

SAGETATOR (FOC): Ne putem folosi de beneficiile semnului pentru, sa spunem, inmultirea soiurilor pretioase de capsuni, sau sa obtinem seminte de ceapa in cantitati considerabile…, este prielnic cultivarii plantelor cataratoare – a vitei-de-vie pentru soiurile de vin – , a radacinoaselor (tinand cont fazele lunii): morcov, sfecla, telina, patrunjel.

RADACINI

CATARATOARE

Capricorn

CAPRICORN (PAMANT): Lider intre semnele zodiacului in ceea ce priveste cresterea radacinoaselor. Ii este proprie calitatea formarii unui invelis (coaja) rezistent.Pentru pastrare, cultivarea lor sub acest semn este ideala. Dar pentru salate, sa zicem, nu prea e potrivit. Frunzele vor fi mai dure, fara prea multa savoare.

RADACINI pentru conservare (invelis f. rezistent)

Varsator

N

VARSATOR (AER): Nefertil, in mod traditional. Dar chiar si sub acest semn avem ceva de facut: prasim, putem copili, ne putem ocupa de ciupirea plantelor pentru stimularea cresterii. Dar de odihna ce ziceti?!

Pesti

ARBUSTI pt. Fructe

PESTI (APA): Semn propice cultivarii arbustilor fructiferi (capsuni, zmeura), fructele fiind deosebit de zemoase si dulci. Dar, din pacate, exista si un mare risc de imbolnavire pentru toate plantele semanate sau cultivate in aceasta faza a lunii. Dar daca veti semana flori sub semnul Pestilor, culorile si aroma lor va vor incanta cu prisosinta.

ASTRODEX Calendar astrologic lunar 2012

http://www.astrodex.ro/home-calendar-astrologic.php

Aprilie 2012

http://www.astrodex.ro/home-calendar-astrologic.php

Iata ce contine acest calendar astrologic:- fazele Lunii- eclipsele solare si lunare- aspectele exacte pe care le fac planetele (mai putin Luna)- ingresurile planetelor- intrarea in mers retrograd si direct al planetelor- unele evenimente astronomice- evenimente cum ar fi: cursuri de astrologie, workshop-uri, conferinte, s.a.m.d.

Aprilie 2012 1- Ingres Luna in Leu 

2  3 

- Ingres Luna in Fecioara- Ingres Venus in Gemeni 

4 - Mercur isi reia mersul direct 

5- Ingres Luna in Balanta 

6 - Venus-careu-Neptun- Luna plina in Balanta 

7- Ingres Luna in Scorpion 

8- Venus-careu-Marte 

9- Ingres Luna in Sagetator- Venus-sextil-Uranus 

10 - Pluton intra in mers retrograd 

11- Ingres Luna in Capricorn 

12  13 

- Luna: al doilea patrar in Capricorn 

14 - Ingres Luna in Varsator- Marte isi reia mersul direct 

15 

16- Ingres Luna in Pesti  17 

- Ingres Mercur in Berbec 

18- Ingres Luna in Berbec 

19 - Ingres Soare in Taur 

20Incepe o noua serie a cursurilor de astrologie Fidelia.

21 - Ingres Luna in Taur- Luna noua in Taur  

22- Soare-sextil-Neptun- Mercur-conjunct-Uranus- Ploaie de meteoriti dinspre constelatia Lyra 

23- Ingres Luna in Gemeni 

24- Soare-trigon-Marte 

25- Mercur-careu-Pluton 

26- Ingres Luna in Rac 

27 

28- Ingres Luna in Leu  29 

- Soare-trigon-Pluton- Luna: primul patrar in Leu 

30 

31X 

Mai 2012Mai 2012 1

- Ingres Luna in Fecioara

2 

3 - Ingres Luna in Balanta 

4 - Mercur-sextil-Venus

5- Ingres Luna in Scorpion- Ploaie de meteoriti dinspre constelatia Aquarius 

6 - Mercur-opozitie-Saturn- Luna plina in Scorpion 

7- Ingres Luna in Sagetator 

8 

9- Ingres Luna in Capricorn

10 -  Mercur-sextil-Neptun  - Ingres Luna in Varsator

11 

1213 -  Luna: al doilea patrar in Varsator  - Ingres Luna in Pesti- Soare-conjunct-Jupiter- Mercur-trigon-Marte

14 - Mercur-trigon-Pluton

15

- Venus intra in mers retrograd

16- Ingres Luna in Berbec

17  18- Ingres Luna in Taur

19  

20- Ingres Soare in Gemeni 

21 - Ingres Luna in Gemeni

22- Mercur-conjunct-Jupiter

23- Ingres Luna in Rac- Soare-careu-Neptun

- Luna noua in Gemeni- Eclipsa anulara de Soare 

24- Ingres Mercur in Gemeni 

25 26- Mercur-careu-Neptun- Ingres Luna in Leu

27- Soare-conjunct-Mercur 

28- Mercur-sextil-Uranus- Ingres Luna in Fecioara- Soare-sextil-Uranus- Luna: primul patrar in Fecioara 

29 30- Ingres Luna in Balanta 

31- Mercur-careu-Marte

Iunie 2012

Iunie 2012 1- Ingres Luna in Scorpion- Mercur-conjunct-Venus 

2 

3 - Ingres Luna in Sagetator 

4 - Mercur-trigon-Saturn- Eclipsa partiala de Luna- Luna plina in Sagetator

5- Neptun intra in

miscare retrograda- Venus-careu-Marte- Ingres Luna in Capricorn 

6 - Soare-conjunct-Venus- Tranzitul rar al lui Venus prin fata Soarelui

7- Ingres Mercur in Rac

- Ingres Luna in Varsator 

8- Soare-careu-Marte 

9- Mercur-trigon-Neptun- Ingres Luna in Pesti

10   11

- Luna: ultimul patrar in Pesti  - Ingres Jupiter in Gemeni- Mercur-careu-Uranus

12- Mercur-opozitie-Pluton- Ingres Luna in Berbec 

13 - Soare-trigon-Saturn 

14 - Ingres Luna in Taur- Ploaie de meteoriti dinspre constelatia Lyra 

15 

16- Simpozionul de astrologie "Astro-Festival" Craiova, un eveniment AAR

17 - Ingres Luna in Gemeni - Simpozionul de astrologie "Astro-Festival" Craiova, un eveniment AAR

18- Ingres Luna in Berbec 

19 - Luna noua in Gemeni- Ingres Luna in Rac

20- Mercur-careu-Saturn 

21 - Ingres Soare in Rac

(Solstitiul de vara)- Venus-sextil-Uranus- Mercur-sextil-Marte 

22- Ingres Luna in Leu

23

24- Soare-trigon-Neptun- Uranus-careu-Pluton- Ingres Luna in Fecioara 

25- Jupiter-careu-Neptun- Saturn revine la

miscarea directa 

26- Ingres Mercur in Leu- Ingres Luna in Balanta

27- Luna: primul patrar in Balanta- Venus revine la miscarea directa 

28- Ingres Luna in Scorpion

29 - Soare-opozitie-Pluton- Mercur-sextil-Jupiter- Soare-careu-Uranus

30 

31X 

Calendar lunar: mai 2012

Scris de phlox pe 07.05.2012 in categoria Gradinarit (Comenteaza articolul) Etichete: 2012, calendar, calendar lunar, calendar lunar mai, mai

http://hobbygradina.ro/2012/05/07/calendar-lunar-mai-2012/#more-7212

1 ma. (de la 02:02) – 2 m i- 3 j. (pana la 05:04) luna in crestere – Luna in Fecioara

- nu semanam legume.- semanam si plantam/transplantam flori: phlox, aster, crini, gladiole. Vor rasari curand si frumos- plantam arbori si arbusti deco, conifere, gard viu, care va creste repede- pe 2 transplantam/plantam plante decorative si legumicole, mai putin cele cu bulb- mutam rasadul de vinete, tomate, ardei in sere- ingrijim plantele, luptam cu daunatorii taratori si zburatori- afanam.Luna Mai, in popor FLORAR, de aici si spusa frumoasa: E Rai de e Mai.In ziua de 1 mai este ARMINDELE sau ARMINDENII. Armin sau Irmin den, fiind ziua profetului Ieremia. In asta zi se impodobesc usile caselor cu crengi verzi, ca semn al fertilitatii; creanga poarta numele de arminden si va fi pastrata pana la seceris. Cu aceasta ramurea uscata, se aprindea focul pentru coacerea primei painii.Se pare ca acest obicei se trage de pe vremea lui Iisus ; armindenul fiind semnul pus de jidovi pe casa Lui, pentru a o recunoaste a doua zi, cand veneau sa-l ridice ; dar a doua zi, toate casele aveau la usa cate o creanga identica. Tot de 1 Mai se plamadea pelinul pentru conservarea vinului vechi; pentru ca vinul sa nu faca „floare” se trata cu planta magica a anotimpului, pelinul ; vorba poetului: „Pelin de Mai/Venin de Rai”.

3 j (de la: 05:04) in crestere – 4 v -5 s – (pana la: 05:19) luna in crestere – Luna in Balanta -

- pe 3 udam doar daca e nevoie- dereticam prin solar/sera, camari si beciuri- pe 4 punem cartofii si radacinoasele- continuam de plantat si transplantat, afara, pomi si arbusti deco, plante medicinale si decorativePe 3 este ziua de pomenire a parintilor, mosilor. Se spune ca in aceasta zi nu e bine sa mergi la peste ci se merge la mormintele celor dragiPe 4 se „zice” de alungarea relelor. Daca pana in aceasta zi infloreste malinul – vara va fi caldaDaca va canta cucul pana-n ziua de 6, vara va fi uscataSe seamana varza pentru rasad, se seamana mazarea si ovazul, tot pana in ziua de 6, pentru ca recolta sa fie bogata5 s. in crestere (de la 05.19) – 6 d. LUNA PLINA la 06:35 – 7 l (pana la 04:38) luna in descrestere – Luna in Scorpion – pe 5 udam, la radacina, prin „ploire”, afanam, plivim-pe 6 si 7 ar trebui lasate plantele si pamantul sa-si traga sufletul- nu udam si nu hranim- putem semana doar ardei iute- e sfarsit de saptamana, ne-ar prinde bine o plimbare in natura.Pe 5 e sf. Luca – se pune ceapaDaca la vremea asta frunza de mesteacan s-a desfasurat pe deplin, e vremea sa pui cartofiiPe 6, in vremurile amurgite, taranul rus se tavalea in roua ca sa fie sanatos si ferit de rau tot anul. Anume in aceasta zi, a lui Iurii Primavaraticul, roua are puteri de leac si de deochi

7 l (de la 04:38 ) – 8 ma.- 9 mi. – (pana la 04:59), luna in descrestere – Luna in Sagetator

- pe 7 continuam ce faceam pe 6- putem semana doar ardei iute, plante aromat-condimentare si verdeata pentru consumul imediatPe 7, daca s-a pornit puful de la salcii si plopi e vremea sa semeni ovazul9 mi.(de la 04:59) – 10 j.-11v – (pana la 08:02) luna in descrestere – Luna in Capricorn- Practic este vreamea pentru orice activitate gospodareasca si gradinareasca- semana: salata, diferite soiuri de ceapa, stevie, telina, patrunjel, morcov, ridichi, sfecla, napi (nu topinambur) pentru consumul imediat, cartofii pentru iarna, hrean, capsuni, legume dalii– indepartam buruienile sacaitoare, hranim cu „organica”- luptam cu daunatorii si cu bolile protejatilor nostriPe 9, in vremurile cand natura nu o luase, inca, razna, era randul mazarii sa fie semanata, si, cine nu apucase sa puna cartofii, mai avea timp si acumPe 10 mai se verifica starea pamantului, fie mergand cu talpile goale pe el, fie punand ambele palme pe pamanul gol. Daca talpile sau palmele simteau raceala, inca nu era vreme prielnica de pus culturile iubitoare de caldura. Nu s-ar fi prins, sau ar fi fost debile cu rod putin

11 v (de la 08:02) -12s – 13 d (pana la: 14:42) luna in descrestere – Luna in Varsator – nu udam si nu plantam/transplantam

- nu ciupim, altoim, taiem- continuam sa ne masuram fortele cu dusmanii vizibili si cu cei ascunsi ai obladuitilor nostri. VN:F [1.9.14_1148]- dar putem plivi, afana, hrani- putem culege plante medicinalePe 13 batranii se uitau cum rasare soarele: daca rasarea pe cer limpede, vara urma sa fie frumoasa si caldaIar daca noaptea apar stelele si va sufla vant cald dinspre sud, vara va fi indestulata

13 d (de la: 14:42) – 14 l. – 15ma. – 16 mi. – (pana la 00:45)-luna in descrestere – Luna in Pesti

- pe 14 si 15 putem uda- putem pune fasole, marar, busuioc, ridic, napi, patrunjel- culegem frunze de mesteacan, afin, merisor, zmeur, patlagina- putem planta capsuni,- semanam, radacinose, salata , stevie, patrunjel radacina, morcov, sfecla si alte radacinoase- repicam, transplantam, rasadim, divizam, ne ingijim de floriPe 15 mai, daca auzi privighetoarea inaintea cucului, vei avea o vara cu noroc. Daca privihetorile canta cu foc, primavara va fi tare prietenoasa!

16 mi (de la 00:45) -17j -18 v.- (pana la 13:03) luna in descrestere – Luna in Berbec

- pe 16 nu udam si nu hranim- continuam cu lupta cu daunatorii,

- pe 18 semanam spanac, ridichi, tomate, verdeturi, ardei iute, ceapa, usturoi, fasole- pe afanam, ne ocupam de taieri sanitare, prasim, copilim, ciupim- pe continuam cu ceea ce faceam ieri, dar, deopotriva putem planta gladiolele si daliile si cartofii- alegem butasi pentru inradacinarePe 16, daca peste noapte cade roua groasa, iar ziua e frumoasa si senina, asteapta-te la recolta bogata de castravetiIn zonele mai reci, acum e vremea de pus rasadul de varza si alte culturi de legume

18 v (de la 13:03) -19 s -20 d – 21l (pana la 02:05) luna in descrestere – Luna in Taur

- este sfarsit de saptamana motiv serios pentru odihna, plimbari, vizite, drumetii, dar si pentru relaxare gradinarind, pentru ca avem liber de la Stapanire- putem semana, planta , transplanta florile perene- semanam radacinoase, leguminoase, dovleac, cartofi pentru iarna- in toate zilele acestea ne este permis sa udam: la radacina, prin stropire, daca nu cumva s-a ocupat Bunul Dumnezeu deja- putem hraniIn data de 19, se pune al doilea val de mazare

21l (de la 02:05)luna in crestere – LUNA NOUA la 02:47- 22 ma.- 23 mi – (pana la 14:31)- luna in crestere –Luna in Gemeni

- pe 21 se recomanda relache. Este Luna Noua si accidentele de tot felul pandesc de dupa colt- pe 22 ne putem ocupa de capsuni, fara sa udam,- putem sa taiem iarba, sa ingrijim plantele agatatoare, dar nu semanam, nu plantam- pe 23 este permis sa mutam trandafirii si crizantemele- si astazi ne ocupam de capsuni, plivim, rarim, acoperim,- nu hranim si nu udam- putem planta/transplanta dalii si bujori

21 mai, sarbatoarea cu data fixa in calendarul ortodox. Este ziua Sfintilor Imparati Constantin si a maicii sale, Elena, totodata limita calendaristica pentru semanatul porumbului, ovazului si meiului. In popor, i se mai spune Costandinul Puilor, caci se zice, ca, in asta zi, pasarile de padure isi invata puii sa zboare. Batranii nostri ziceau ca vara incepe o data cu Constantin si Elena ; cine lucreaza in aceasta zi, va avea bucatele arse pe camp. Nu se lucreaza si pentru a se feri de distrugerea holdelor si a strugurilor de catre pasarile cerului. Gospodinele au superstitia ca daca vor lucra in aceasta zi, ulii le vor manca puii din batatura. Dupa ziua de Constantin si Elena nu se mai pune nimic in pamant, fiindca se crede ca degeaba caznesti, intrucat totul se va ingalbeni ca aurul.Sa speram ca e doar o simpla superstitie

23 mi – (de la 14:31)- 24 j.- 25 v– 26 s. (pana la: 01:11)- luna in crestere Luna in Rac

- udam, hranim- ingrijim bostanoasele, castraveti, vinete, dovlecei, dovleac,- timp prielnic pentru plantari, transplantari, mai putin pomi si arbusti fructiferi.

- semanam bianuale, plantam trandafiri, godetia, clematisi, caltunasi, dhiantus, verbena, lobelia- semanam castraveti, punem cartofii timpurii, morcov, sfecla- ni se permite altoirea, semanarea oricaror culturi, mai putin plantarea pomilor fructiferi; in schimb, butasii vor avea sanse „de prindere” suta la suta,- ne jucam cu apa, udam!, hranim!- semanam culturile cu frunze, verdeturi, continuati cu pusul cartofilor, plantam rasadurile de castraveti, conopida, gulii, fasolea pusa la incoltit.In data de 23 mai s-ar sarbatori ziua Mamei Natura. In asta zi nu ne atingem de pamant in nici un fel, mai ales nu se bate nicun par, arac sau orice ar pute rani pamantul. Se culeg plante medicinale24 mai – Inaltarea Domnului sau ziua lui Ispas. In ziua de Inaltare, femeile impart merinde pentru sufletele mortilor, caci atunci se inalta sufletele lor la Cer si trebuie sa aiba ce manca la drum. In drumul lor spre Cer, unele spirite ale mortilor se pot rataci, ramanand pe pamant unde vor deveni moroi, strigoi; de aceea, exista superstitia ca daca culegi si sfintesti flori, frunze si ramuri de nuc, de alun, leustean sau paltin si lovesti vitele si oamenii cu ele, acestia vor fi feriti de moroi sau strigoi. Se pune leustean la ferestre Impotriva trasnetului si casele se impodobesc cu frunze verzi de paltin. Din batrani se spune ca nu e bine sa dai din casa foc sau sare in ziua de Ispas ; foc – pentru ca tot anul vei avea inima rea ca focul si sare – daca ai vaci, acestea nu vor mai da smantana. Se spune ca, tot ce se seamana dupa Ispas nu rodeste si ca, numai pana la Ispas e bine a semana porumbul, ca altfel nu se mai coace.

26 s. (de la 01:11) – 27 d – 28 l. – (pana la 09:06) luna in crestere – Luna in Leu

- pe 26 – mai bine ne abtinem de la semanat diverse culturi daca avem de gand sa obtinem seminte, deoarece calitatea va fi foarte scazuta- pe 27 culegem plante medicinale si condimentar aromatice care intremeaza inima- mai intarziem cu udatul si hranitul, dar si cu plivitul si afanatul- bulboasele ingalbenite/vestejite pe jumatate sau trei sferturi , le scoatem, le punem la uscat in loc ferit de lumina si aerisit, apoi le adapostim in pungi din hartie si notam ce am ascuns acolo, ca sa stim ce plantam la toamna- pe 28 punem calistefus (ochiul boului), crocusi, plante/flori cataratoare, vita de vie- rarim, afanam, plivim, dar si plantam/transplantamIn ziua de 26 exista superstitia ca vin tantarii inapoi de unde plecasera la venirea frigului. Daca omorai tantari pana-n ziua de echinoctiu, tantarii se inmulteu de doua ori, daca omorai tantari dupa aceasta data, numarul tantarilor scadea la jumatate.In aceasta zi se seamana hrisca.Pe 27 daca e frig si bate vant rece, nu te astepta la recolta de castraveti

28 l (de la:09:06) 29 ma – 30 mi. (pana la 13:45) – luna in crestere – Luna in Fecioara

- nu semanam legume defel- in schimb ne delectam cu florile: semanam, plantam, transplantam si phlox, si aster, si crini, si gladiole, zzinia, tagetes, amarant, regina noptii, dalii anuale, petunii, salvie- „prindem„ msutatile capsunilor (da, stiu, se numesc stoloni)- semanam plante medicinale, condimentar aromatice, ridichi, fasole- nu taiem pomii si arbustii fructiferi

- putem construi din uscaciuni casute pentru arici, pasari- culegem plante medicinale

30 mi. (de la 13:45) – 31 j – luna in crestere – Luna in Balanta

- semanam si plantam culturi de legume pentru pastrare indelungata- scoatem afara rasadul de castraveti (varsta de15-20 zile), de conopida si gulie cu 5-6 frunze deja, fasole- divizam bujori, irisi, phlox, crizanteme, delphinium, alte perene- „prindem” mustatile capsunilor- nu taiem, nu udam- inradacinam butasi- hranimPe 30 cartofii se musuroiau pentru prima dataIn asta zi taranii se rugau Bunului Dumnezeu si Naturii sa nu-i ocoleasca ploile, dar nici sa nu-i inece

Dragii mei, materialul este o combinatie din mai multe calendare alcatuite de astrologi priceputi, la care am mai adaugat ceva, cred eu, interesant si distractiv.

Mai am o observatie de facut: este drept ca acest calendar este calculat pe longitudinea si latitudinea care cuprind si tara noastra, dar tot atat de adevarat este si faptul ca, ghidandu-ne dupa acest calendar, nu trebuie sa uitam (asa cum ne-au atras atentia multi dintre prietenii nostri) de conditiile specifice zonei in care salasuim. Este foarte important, pentru ca diferentele se pot repercuta neplacut asupra muncii depuse.

De aceea mai exista un calendar, pe zodii, unde se arata ce e bine de facut si de la ce sa ne abtinem in materie de gradinareala in perioada respectiva.

Share5

XSe pare ca ești interesat de grădinarit, așa că îți recomand să te abonezi prin RSS saumail pentru a primi automat ultimele articole de aici, pe această temă. Ce este RSS?

S-ar putea să te mai intereseze:

1. Calendar lunar: februarie 20122. Calendar lunar: martie 20123. Calendar lunar aprilie 20124. Calendar lunar: ianuarie 20125. Calendar lunar martie 2011

18 comments to Calendar lunar: mai 2012

tamaraMay 9, 2012 at 7:52 am · Raspunde

mulțămiri nelimitate (și pentru trandafiri   )

tamaraMay 9, 2012 at 9:09 am · Raspunde

ups!lipsește puțin din perioade:între 5 sâmb și 7luni maiîntre 9 mi și 11 vin maiîntre 13 dum și 16 mier mai

sorry pentru ochiul meu sovietic 

o phloxMay 9, 2012 at 9:57 am · Raspunde

@tamara:

     Okiul tau sovietic este mai curand de pirat, adica cel de sub banderola     se trece cu

vedenia pentru ca nu e bolduit   ESTE tăti la locurili lor

tamaraMay 9, 2012 at 10:09 am · Raspunde

ooo, da !

mă-nvățasem așa de-a mura’n gură…     

armeriaMay 9, 2012 at 11:01 am · Raspunde

Calendarul asta n-ar fi complet fara… Tamara! UPS!

o phloxMay 9, 2012 at 4:29 pm · Raspunde

@armeria:

   

polimedia.us/fainMay 14, 2012 at 2:51 pm · Raspunde

Calendar lunar- mai 2012…

De o utilitate surprinzătoare pentru agricultorul din noi….

MirelunaMay 19, 2012 at 10:39 am · Raspunde

Stie cineva o metoda pentru a alunga graurii care infuleca visinele ? Am un visin mare aprox 6 m inaltime si visnele sunt deja rosii , inca nu sunt coapte dar sunt mari si aproape coapte. Au sosit ei si fura cate 2 visine si le ciugulesc in gradina. LA inceput nu stiam de ce sunt fructe peste tot , apoi m-am dumirit . pe lana copac este plin de fructe nu cred ca mai apuc sa fac dulceata . M-am gandit la plasa , dar nu am cum sa o asez este prea sus coroana.

CameliaMay 19, 2012 at 1:54 pm · Raspunde

Buna Mireluna! Salutari de pe Main. Stii ce-i aia o “vuva” (olteneasca) ? Un fel de rozeta din staniol care se roteste la adierea vantului. In copilarie alergam cu asa ceva pe drum si ea se rotea…Eu as incerca cu “vuve” legate de o tija si apoi fixate spte varful pomului. Deci: colorat, stralucitor, rigid sa se roteasca la vant. Gasesti in magazine (chinezesti…de jucarii). Sau cu CD-uri montate pe o tija si fixate spre varf dar totul in asafel incat soarele sa se reflecte in ele si vantul sa le zumzaie. Pasarile au auzul si vazul f. senzitiv…Sau cu scoichite legate de o sfoara pe care vatul sa le zornaie, in genul “chestiilor” japoneze- chineze pe care le gasim la tarabe, folosite de calugarii budisti inainte de rugaciune, imi scapa acum numele, dar precis ai vazut, daca ai visine rosii trebuie sa traiesti in tarile calde, se vand de obicei in preajma Craciunului, clopotei de vant sau asa ceva insirati pe ata si agatati in pom. Iti doresc noroc, parasite-ar graurii!!!

samMay 19, 2012 at 6:19 pm · Raspunde

Servus mireluna . Stropeste visinele cu alcool dublu rafinat si gata friptura de grauri .Celelalte metode le-am incercat fara izbanda . Singura buna este plasa .

o MirelunaMay 20, 2012 at 5:36 pm · Raspunde

@sam:

Multumesc Sam !   ) O sa ma gandesc la plasa , am vazut in comert de 5/2 m este mult prea mica fata de anvergura coroanei. Am reusit sa montez o vuva care se invarteste in cel mai inalt punct si 10 CDuri in ramuri. Graurii vin , trag cu ciocul visinele si apoi fug cu ele in mijlocul gradinii ,unde le ciugulesc .

MirelunaMay 20, 2012 at 7:44 am · Raspunde

Multumesc CAmelia, Am facut si cateva poze . Am gasit “”vuve “” ma duc azi sa vad cum le ridic in varf.

samMay 20, 2012 at 6:17 pm · Raspunde

La dedeman sunt plase cu 12 ron ,2 m cu 10 m . Cumperi doua si ai rezolvat .Sanatate fericire bafta.

armeriaMay 23, 2012 at 8:04 pm · Raspunde

Phlox?! Ai cam lipsit, asa ca …de bun venit O floare mica de “nu-ma-uita”

si o tufa maareee de irisi 

o tamaraMay 23, 2012 at 11:05 pm · Raspunde

@armeria: păi ce, numai tu ? și de la mine, te salută noua mea pasiune. el este preferatul meu, brahma herminat închis și l-am botezat gogu și azi sărbătorește frumoasa vârstă de 14 zile

ți-a zis helău! 

armeriaMay 23, 2012 at 11:35 pm · Raspunde

@tamara: Frumos, sa-ti traiasca!Ii tin isonul si ai mei…

tamaraMay 24, 2012 at 1:03 am · Raspunde

sunt ceva mai mici. ce drăgălași sunt, tot brahma ? (când sunt mici toți puii sunt la fel.parcă nu văd încălțări _la cel negru_). să fie sănătoși.

phloxMay 24, 2012 at 8:47 am · Raspunde

Duducilor, mult’am! Mi-ati inseninat zmiorcaiala aiasta de zi! 

Armeritta, sper ca numauitau’ nu e f’un apropont la memoria mea precara…:)     Si, oricum, n-aveti voi vreo sansa sa va uit cu una cu doua.. cu trei.Cat despre penosii astia draguti.. sunt o nebunie!pupacesc cu drag. Acu eu voi executa, din nou,vorba bancului: “gata, ati luat aer, capu’ la fund!”Sa ne auzim cu bine!

BUTASI

18 – aleg butasi

23-26 – plantez butasi

30 – INRADACINAM BUTASI

Calendar popular

CALENDARUL POPULAR(Pastele a fost plasat conventional, si in dictionarul domnului Ion Ghinoiu, „Obiceiuri populare de peste an“, si de

mine, la mijlocul lunii aprilie, iar Anul Nou intr-o zi de luni – tot ca un inceput conventional)

GERAR, CALINDAR (IANUARIE)1 – Anul Nou, Craciunul Mic, Sanvasai, Siva

5 – Ajunul Bobotezei

6 – Boboteaza, Chiraleisa

7 – Iordanitul Femeilor, Santion

8 – Ziua Moasei

11 – Tudose

16 – Circovii de Iarna, Antanasiile, Sanpetrul Lupilor, Miezul Iernii,  Fulgeratoarele

17 – Circovii de Iarna, Antanasiile, Fulgeratoarele

18 – Circovii de Iarna, Tanase de Ciuma, Fulgeratoarele

20 – Eftimie

29 – Filipii de Iarna

30 – Filipii de Iarna, Teciele, Treisfetitele

31 – Filipii de Iarna

FAURAR (FEBRUARIE)1 – Martinii de Iarna, Trif Nebunul, Ziua Omizilor

2 – Martinii de Iarna, Ziua Ursului, Stretenia, Arezanul Viilor, Anul Nou Pomiviticol

l 3 – Martinii de Iarna

10 – Haralambie

11 – Vlasie, Vracii

17 – Mosii de Iarna, Sambata Mortilor

18 – Lasatul Secului de Carne

22 – Joia Nepomenita

24 – Dragobete Santion de Primavara

25 – Lasatul Secului de Branza

26 – Inceputul Postului Mare, Lunea Curata, Spolocania, Cucii

27 – Intrarea in Saptamana Caii lui Santoader

Maratisor (MARTIE)1 – Vinerea Santoaderului, Dochia, Maratisorul, Intrarea in Zilele Babei, Dragobete

2 – Santoaderul cel Mare, Sambata Moratilor

5 – Iesirea din Saptamana Caii lui Santoader

9 – Macinicii, Moartea Dochiei, Iesirea din Zilele Babei, Sambra Plugului, Anul Nou Agrar

10 – Intrarea in Zilele Mosilor

17 – Alexii, Ziua sarpelui, Ziua Pestelui

18 – lesirea din Zilele Mosilor

20 – Miezul Paresimilor

25 – Blagovestenie (Buna-Vestire), Ziua Cucului

26 – Stoborul Blagovesteniilor

30 – Sambata Ursului

PRIER (APRILIE)1 – Ziua Pacalitului, Ziua Nebunilor

6 – Mosii de Florii, Lazarelul

7 – Floriile, Nunta Urzicilor

11 – Joimari, Joimarita

12 – Vinerea Seaca

14 – Pastele

15 – A doua zi de Paste

16 – A treia zi de Paste

18 – Paparuda, Joia Verde

21 – Pastele Blajinilor

22 – Sangiorzul Vacilor, Manecatoarea

23 – Ropotinul (Martea) testelor, Sangiorzul, Blojul, Anul Nou Pastoral

25 – Joia Verde, Marcul Boilor

30 – Ropotinul (Martea) testelor

FLORAR, FRUNZAR (MAI)1 – Armindenul, Ziua Pelinului

2 – Joia Verde

7 – Ropotinul (Martea) testelor

9 – Joia Verde

14 – Ropotinul (Martea) testelor

16 – Joia Verde

21 – Ropotinul (Martea) testelor, Costandinul Puilor (Constantin Graur)

22 – Mosii de Ispas

23 – Ispasul, Pastele Cailor, Joia Iepelor, Joia Verde

25 – Ioan Fierbe-Piatra

28 – Ropotinul (Martea) testelor

30 – Joia Verde

CIRESAR (IUNIE)1 – Mosii de Vara, Nasterea Calusului

2 – Duminica Mare, Rusaliile

3 – A doua zi de Rusalii

4 – A treia zi de Rusalii

6 – Joia Nepomenita

9 – Lasatul Secului de Sanpetru

10 – Timotei

11 – Spartul (Moartea) Calusului, Martea Calusului, Vartolomeul Graului

12 – Onufrie, Nunta soarecilor

14 – Eliseiul Graului

19 – Iuda

23 – Mosii de Sanziene

24 – Sanziana (Dragaica), Amutitul Cucului, Santion de Vara

29 – Sanpetru de Vara

30 – Stoborul Sanpetrului

CUPTOR (IULIE)1 – Cosmadinul, Ana-Foca

8 – Pricupul

13 – Panteliile

15 – Ciurica (Ziua Femeilor)

16 – Circovii de Vara (Miezul Verii)

17 – Circovii de Vara, Marina, Paliile

18 – Circovii de Vara, Marina

20 – Santilie, Parliile

21 – Ilie Palie, Parliile

22 – Foca, Parliile

23 – Oparlia

25 – Sf. Ana

27 – Pantelimon, Pintilie Calatorul, Panteliile

GUSTAR, SECERAR, MASELAR (AUGUST)1 – Macavei, impuiatul Ursilor, Pastele Viteilor, Intrarea in Postul Santamariei

6 – Probejenia, Mosii Schimbarii la Fata

15 – Santamaria Mare

24 – Martirul Lupu

RAPCIUNE, VINITEL (SEPTEMBRIE)1 – Simion Stalpnicul, Ciricul Pasarilor

4 – Vavila

8 – Santamaria Mica

14 – Ziua Crucii, Carstovul Viilor, Ziua sarpelui

24 – Teclele

26 – Berbecarii

27 – Berbecarii

29 – inceputul Verii lui Mioi BRUMaREL (OCTOMBRIE)

1 – Procoava

11 – Sf. Filip

14 – Vinerea Mare, Nunta Oilor, Sfarsitul Verii lui Mioi

17 – Osie

18 – Ziua Lupului, Lucinul

19 – Sambata Mortilor, Mosii de Samburi

25 – Mosii de Toamna

26 – Samedru, Ziua Soroacelor

27 – Sf. Dumitru cel Nou

BRUMAR, PROMORAR, VINICER, VINAR (NOIEMBRIE)1 – Cosma si Damian

8 – Arhanghelii, Napustitul Arietilor

11 – Mina, Ziua Talharilor

12 – Martinii de Toamna

13 – Martinul cel Mare, Ziua Lupului

14 – Martinii de Toamna, Intrarea in Filipii de Toamna, Lasatul Secului de Craciun

15 – Spolocania

21 – Ovidenia, Filipul cel Mare

25 – Sf. Ecaterina

30 – Santandrei, Noaptea Strigoilor, Iesirea Filipilor de Toamna

ANDREA, UNDREA, INDREA, NEIOS (DECEMBRIE)4 – Bubatul, Varvara

5 – Bubatul, Sava

6 – Mos Nicolae (Sannicoara)

9 – Ana Zacetenia

18 – Sf. Modest

20 – Ignatul Porcilor, inatoarea

24 – Ajunul Craciunului, Mos Ajun

25 – Craciunul

26 – A doua zi de Craciun

27 – A treia zi de Craciun

28 – ingropatul Craciunului

31 – ingropatul Anului Vechi si Nasterea Anului Nou

luni, 14 noiembrie 2011

SARBATORILE LUPILOR IN ISTORIA ROMANILOR

http://enciclopediagetodacilor.blogspot.com/2011/11/sarbatorile-lupilor-in-istoria.html

Sărbătorile de la sfârşitul lunii noiembrie şi începutul lunii decembrie (Filipii de Toamnă, Filipul cel Mare, Ovidenia, Sântandrei, Noaptea Strigoilor, Zilele Bubatului, Moş Niculaie) formează un scenariu ritual de înnoire a timpului, se presupune că este perioada când se

sărbătoarea Anul Nou Dacic, corespunzând cu Dionisiacele Câmpeneşti şi fermentarea vinului la populaţia tracă precum şi sărbătoarea Brumalia la romani. ( Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an)Unele dintre ele sunt închinate lupului, poate cel mai feroce animal sălbatic de pe meleagurile europene – din fericire acum aproape pe cale de dispariţie, în unele ţări (Austria) nu mai există de mult.Faptul că în trecut la noi în ţară peste 35  de sărbători populare (dintre care 18 cu dată fixă) erau dedicate lupului – după cum certifică etimologul I.A.Candrea în cartea sa „Iarba fiarelor”, relevă importanţa lui în tradiţia românească, generată intrinsec pe de o parte datorită fricii faţă de acest animal sângeros care atacă în haite nu numai animalele dar şi oamenii, pe de altă parte datorită moştenirii lăsate de străbunii daci.Este interesant să facem o scurtă trecere în revistă ale acestor serbări din Calendarul Popular, care, pentru cei mai mulţi dintre noi sunt necunoscute, atât prin faptul că ţin de lumea satului, cât mai ales prin cei aproape 50 de ani de comunism, în care religia, tradiţiile, datinile, miticul român, totul a fost contestat şi pe cât posibil – desfiinţat.FilipiiEste un lanţ de sărbători ale femeilor căsătorite, dedicate unor divinităţi protectoare a lupilor. Ele  pot să aibă un număr diferit de zile, se celebrează în perioada formării haitelor şi împerecherii lupilor, adică între Lăsatul Secului de Crăciun – 14 noiembrie şi Noaptea Strigoilor ( Sf. Andrei) – 30 noiembrie. Fiecare fată primea de la soacră sau de la mamă  ca moştenire tradiţia de a sărbători în fiecare an, la date fixe, un număr de Filipi. Durata sărbătoririi era diferită de la sat la sat, sau de la familie la familie – după numărul de Filipi primiţi – un Filip însemna o zi sărbătorită.În ce constă ţinerea Filipilor? În mistica populară se crede că în această perioadă lupoaicele calcă hotarul satelor şi vin pe lângă case, răscolesc în gunoaie pentru a găsi tăciuni aprinşi, pe care mâncându-i devin mai fertile. Deci, ca o contraofensivă naivă, pentru a împiedica înmulţirea lupilor, femeile fac tot felul de practici cu caracter apotropaic(cuvânt derivat de la grecescul apotropaios, care înseamnă a roti, a întoarce, a ţine departe).

Astfel: fiarele de care se atârna ceaunul deasupra focului, foarfecele, cleştele trebuiau în aceste zile să fie legate cu sfoară (simbolic erau legate astfel gurile lupilor); toate crăpăturile vetrei focului şi uşii sobei erau chituite cu lut (aceasta simbolizând lipirea ochilor lupilor). Era interzis să se scoată din casă gunoiul – pentru a nu atrage pe lup să scurme în el; de asemenea era interzis femeilor pieptănatul părului ca să nu se îndesească pădurile şi să se

înmulţească lupii, tot aşa prelucrarea lânii şi blănurilor de animale – ca să nu atragă lupul; se încleştau dinţii de la pieptenii daracului ( simbolic aşa trebuiau să se încleşteze dinţii lupilor); nu se pronunţa cuvântul Lup ( care era înlocuit cu Grădineţ); în aceste zile femeile trebuiau să spele cămăşile: „ ca să opăreşti gura găvatului” ( A. Gorovei, Credinţi şi superstiţii)Credinţele despre Filipi au fost atestate în zonele Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova, Bucovina) până la mijlocul sec. XX.Cu semnificaţie identică, dar în perioade calendaristice diferite sunt astfel: Filipii de Toamnă  (mijlocul lunii noiembrie); Filipii de Iarnă (sfârşitul lunii ianuarie), Filipul cel Mare şi Filipul cel Şchiop – ambii serbaţi la Ovidenie ( Intrarea în biserică a Fecioarei Maria) – 21 octombrie sau 30 noiembrie – Sf. Andrei.Cel mai rău, mai de temut şi mai puternic din ceata Filipilor, este considerat Filipul cel Şchiop (antagonistul lui Sântoader cel Şchiop – divinitate cabalină şi conducătorul cetei Sântoaderilor pe timpul verii). În credinţa populară, a doua zi după Lăsatul Secului de Paşte – la „Tărbacul Câinilor” avea loc lupta dintre divinitatea lupilor (Filipul cel Şchiop) şi cea a cailor (Sântoader cel Şchiop) – de fapt dintre spiritul iernii şi spiritul verii. Aceste credinţe au fost atestate în Muntenia Centrală (Muscel, Prahova, Vlaşca, Teleorman, Olt) şi Transilvania sudică (Sibiu, Haţeg).În alte perioade ale anului, mai există două serbări importante ale lupului:  la 16 ianuarie – Sf. Petru de iarnă, denumit şi „Lanţul lui Sf. Petru” sau „Nedeea Lupilor” şi la 29 iunie – Sf. Petru de vara –când patronul îi dezleaga si le da voie sa mânânce din vitele si din oile oamenilorTot ceremonii legate de lup sunt Lucinul şi Tărbacul Câinilor.LucinulEste o sărbătoare pastorală cu dată fixă – 18 octombrie, perioada constituirii haitelor de lupi în vederea reproducerii. Specifică regiunii Banat, ea era dedicată unei divinităţi care protejează lupii, dar scopul este de a preveni ca lupii să distrugă turmele de oi sau bovine. La această dată se făceau diferite practici magice precum cele de la toţi Filipii.Tărbacul câinilorEste un procedeu efectiv barbar cu semnificaţia unei practici magice, care are drept scop alungarea simbolică a lupilor – patronii iernii. În prima zi după  Lăsatul Secului de Paşte, bărbaţii prindeau toţi câinii din sat, apoi îi chinuiau violent cu diferite instrumente de tortură, precum Răvarul (cilindru din lemn cu zimţi sculptaţi) sau Jujeul ( beţe de 3-4 m. de care erau spânzuraţi câinii cu laţuri care se ridicau şi răsuceau până aproape îşi pierdeau răsuflarea, ca apoi să fie lăsaţi să cadă pe pământ), practici folosite frecvent în Muntenia şi Dobrogea. Când scăpau din mâna celor care-i chinuiau, câinii fugeau înnebuniţi  la marginea satelor sau chiar în pădure, unde urlau de groază la vederea oamenilor, ca apoi, după câteva zile să se întoarcă spăşiţi pe la casele lor.Care era semnificaţia acestui martiriu a celor mai fidele animale de pe lângă casa omului? Se ştie că lupul este înrudit cu câinele.  Prin această practică se credea că astfel este alungat lupul – odată cu el şi iarna pentru a se se face loc verii, patronată de cal. Deci, a doua zi după Tărbacul Câinilor, începe în Calendarul Poporului o săptămână dedicată unei divinităţi mitice cabaline, denumită „Caii lui Sântoader” ( Ion Ghinoiu – Obiceiuri populare de peste an).

Reprezentarea mitologica a lupului în folclorul popoarelorSimbolismul lupului în mitologia românăLupul, datorită cruzimii lui şi a spaimei pe care o producea, a fost un animal foarte respectat în sud-estul Europei. Strămoşii noştrii, predaci, dacii şi daco-romanii au făcut din acest animal un adevărat cult “magico-mitologic” din care ne-au rămas până pe la mijlocul secolului trecut unele reminiscenţe etnografice şi folclorice.Se ştie că cea mai vie imagine pe care a avut-o antichitatea despre populaţia Daciei a fost strânsa legătura între daci şi lupi. Această populaţie se numea Carpi – de aici rezultă şi denumirea munţilor Carpaţi – pe versanţii cărorora locuiau atât oamenii cât şi lupii ( Cornel Dan Niculae – Magia şi fiinţele fantastice din arhaicul românesc )Anticul Strabon ( cca 63 î.e.n. – geograf şi istoric grec, autor al celei mai importante opere geografice a antichităţii –„Geografia” -17 volume, un izvor deosebit referitor la teritoriile

locuite de strămoşii noştri) afirmă în lucrarea sa că dacii s-au numit mai întâi Dáoi.

Ceva mai târziu în marele său Lexicon, Hesychius din Alexandria (sec V) arată că de fapt Dáos reprezintă numele frigian al lupului, rădăcina comună acestor cuvinte fiind Dháu, care înseamnă „ a strânge, a sugruma” – de fapt modul de luptă a lupilor. Mai târziu, din această rădăcină derivă cuvintele: Kandaon – numele trac al zeului războiului şi Dhaunos – adică lup.Mircea Eliade menţionează că termenul frigian  Dáos: „ a fost dat unui zeu sau unui strămoş mitic licomorf sau care s-a manifestat în formă de lup, patronul unei confreeri secrete de luptători de tipul Männerbund-ului german. Membrii acestei confreeri războinice purtau pe ei piei de lup şi acţionau în genul  carnasierilor, de aceea erau consideraţi feroci şi invincibili, posedaţi de furor heroicus”.Stindardul dac – corpul de balaur cu cap de lup era un motiv de groază pentru duşmani. El era alcătuit din aramă – de aici şi expresia „lupii de aramă a dacilor”, capul lupului avea gura larg deschisă iar pe corp erau plasaţi solzi mobili din metal. Stegarul purta  ridicat acest stindard în goana calului şi aerul care pătrundea  prin gura deschisă scotea sunete şuerătoare, însoţite de zgomotul solzilor care se loveau între ei. În jurul stegarului, luptătorii la rândul lor aveau pe faţă măşti de lup sau urs şi mormăitul lor înfricoşător ca a unor adevăraţi carnasieri, înspăimânta pe duşmani.

Imaginea mitică a Lupului Alb – căpetenia lupilor, era respectată cu sfinţenie de către strămoşii noştrii ca pe cel care a fost salvatorul dacilor, din cetatea Sarmisegetuza asediată de romani şi în general cel care-i ajuta în orice moment de cumpănă. Este surprinzătoare similitudinea între legenda Lupului alb şi legenda zeului Apollo. Acesta îşi avea templul pe insula Alba ( Leuke), pe malul Mării Negre ( actuala Insulă a Şerpilor). În fiecare toamnă Apollo se retrăgea în ”misterioasa ţară a hiperboreenilor, unde domeşte aprigul Boreas” pentru a petrece iarna. El era conducătorul acestor hiperboreeni şi era denumit Lycantropul – adică Lupul, în mitologie rămânând cu denumirea de „Lupul Luminos”.Pentru a contracara credinţa în puterea magico-mistică a lupului, creştinismul primitiv l-a investit pe Sfântul Petru (Sâmedru) cu atributele de păstor al lupilor – care sunt consideraţi câinii săi, precum şi pe fratele său – Apostolul Andrei, care se spune că a propovăduit Evanghelia Mântuitorului în „teritoriile lupilor”, printre care şi Dobrogea. (Dumitru Manolache – Sfântul Apostol Andrei şi protocreştinismul în spaţiul românesc. Lupii mielului)“ Se pot bănui cel puţin două izvoare ale acestei ipostaze de patron al lupilor: una poate dacogetică – dacă locuitorii Daciei vor fi practicat într-adevăr Lycantropia (cuvânt grecesc însemnând transformarea unui om în animal. În Evul Mediu, Lycantropia era una dintre acuzaţiile pentru care erau arse pe rug vrăjitoarele. În psihiatrie este asimilată cu dedublarea personalităţii).O altă ipostază este în mod sigur alano-osetă, ştiind că alanii au staţionat un răstimp destul de lung pe teritoriul fostei Dacii şi că urmaşii lor – oseţii din Caucazul de nord, au avut în epica lor precreştină un cult al zeului Tutyr – venerat ca păstor al lupilor.”  ( Victor Kernbach – Universul mitic al românilor).“Pentru poporul român imaginea lupului persistă ca o dominantă mitică. În patru substraturi mitice se reia şi se verifică imaginea sacră a lupului: Substratul aborigen local – cel al lupului neolitic; substratul indo-european – cel al lupului dac şi daco-celtic; substratul neo-indo-european – cel al lupului latin îngemănat cu cel dac într-o sinteză dacă-romană; substratul iudeo-creştin primitiv, care preia şi răstălmăceşte aspectele zoomitologice ale lupului din celelalte trei substraturi mitice anterioare într-o viziune de bestiar apocaliptic”( Romulus Vulcănescu – Mitologie Română)

Reprezentari ale lupului în arta

Superstiţii şi credinţe legate de lup- Un păr din coada lupului poate aduce iubirea oricărei femei. Despre acest atribut de demon sexual relatează istoricul, filologul şi literatul roman Pliniu cel Bătrân ( Caius Plinius Secundus – 24-79 e.n.) în cartea sa “Istoria naturală” concepută ca o enciclopedie a epocii.Interesant de aflat, această superstiţie s-a păstrat până în zilele noastre în jocurile rituale din perioada solstiţiului de iarnă executate de tinerii care poartă măştile-costume ce simbolizează lupul. Se crede că astfel de jocuri făcute la casa femeilor sterpe le fac fecunde şi prolifice. Atunci când un flăcău mascat în lup se apropie de femeia vizată, ea zmulge câteva fire de păr din blana de lup pe care o poartă acesta – pentru a le folosi în vrăji şi

descântece “ de dezlegat naşterea”.- G. Coşbuc în eseul său intitulat “Gura lupului”, arată că: “ prezenţa masivă a numelui Lupu, sau derivatele sale Lupaşcu, Lupan, Lupei, Lupuşor, Pascu, Păşcan etc. în onomastica tradiţională românească se explică prin schimbarea numelui adevărat (calendaristic) al copilului cu cel al animalului care e spaima duhurilor rele ale întunericului – care umblă prin lume ca nori întunecoşi cu forme fantastice de stafii şi zmei şi câte arătări de spaimă” ( Elemente lit. poporale)

Această schimbare de nume poartă denumirea de “botezul păgân al copiilor” şi se face pentru a-l întări pe noul născut şi a-l face puternic, precum lupul. Obiceiul se mai păstrază şi în zilele noastre. Astfel, în unele sate de munte, la naşterea unui copil vin în faţa casei acestuia trei feciori – numiţi strigători sau chemători. Ei poartă brâie roşii ( semnul vieţii) şi la pălărie o gheară de lup (semn al puterii şi vitalităţii). Fiecare dintre aceştia trage câte un cerc cu această gheară de lup în jurul casei – de la est la vest, cercuri concentrice, în care ultimul – cel mai mic, cuprinde şi casa. Apoi, copilul este scos afară şi dat flăcăilor care îi pun un alt nume, apoi “îl joacă” în interiorul cercurilor – acestea reprezentând bariere în calea răului şi totodată mijloace purificatoare. Obiceiul simbolizează confirmarea copilului ” în planul existenţei umane – lupul reprezentat metaforic prin gheara sa, îndeplineşte rolul unui animal protector şi iniţiator, care veghează trecerea pruncului peste pragul ce separă nonexistenţa de existenţă”. ( Mihai Coman – Mitologie populară românească)Mai mult decât atât, cercetătorii atestă faptul că tot aşa, diferitele denumiri derivate din cuvântul Lup, existente pe teritoriul României (ex. munţi, culmi, localităţi, văgăuni, peşteri, văi, coline şi păduri) consemnează importanţa acestui animal în viaţa oamenilor.- În medicina magică românească, pentru tratarea diferitelor boli se folosesc anumite părţi din lup. Astfel: părul de lup este bun pentru afumat şi vindecat cei cu incontinenţă de urină; dinţii de lup sunt amulete purtătoare de noroc; ficatul de lup este bun pentru terapia tuberculozei; gâtlejul de lup este folosit la descântatul fricii, urâtului, răpciugii şi pentru atragerea Necuratului la taina descântecului ( acesta era strigat prin gâtlejul de lup).- Mamele din satele de pe Platforma Luncanilor – jud. Hunedoara, care vor să aibă copiii sănătoşi şi puternici ca lupul, le dau primul supt la sân printr-o gura de lup (un obiect făcut dintr-o falcă şi piele de lup).- În anumite zone de munte, sătenii practicau obiceiul “legării lupului”. În preajma sărbătorilor de iarnă, se făcea din făină de grâu amestecată cu făină obţinută din oase de lup, o pâine, denumită “Stolnic”. A treia zi de Crăciun, stăpânul casei o lega cu un lanţ, apoi o rupea bucăţi şi dădea tuturor membrilor familiei şi animalelor din gospodărie, câte un dumicat. Credinţa era că cel care a mâncat din Stolnic, nu va mai fi atacat niciodată de lup.

Tot aşa, copilul care era îmbăiat în apa unde s-au scăldat lupii, era păzit pentru totdeauna de lupi.- La vechea sărbătoare “Nedeea Lupilor” se credea că lupii îşi cer partea lor. Legenda este că atunci, pe gerul cumplit din ianuarie, un călăreţ mergea în pădure pentru a le duce lupilor ofrande – miei, oi, capre şi căprioare. Oamenii credeau că astfel încheie un pact “de neagresiune” cu lupii, în caz că nu respectau obiceiul, întregul sat avea de suferit.- În munţii Apuseni, moţii cred că există oameni-lupi din naştere, care la o anumită vârstă se transformă în lupi adevăraţi – dar aceştia pot fi îmblânziţi şi descântaţi să rămână oameni, cu o bucată de mămăligă sau de pâine – ştiindu-se că lupul nu mănâncă decât carne.-  Nu poate fi omis rolul de personaj negativ deţinut de lup în basmele şi legendele româneşti. El este antipodul eroului pozitiv şi este descris că are ”cap de oţel, frunte de aramă, este fiul zmeoaicei iar puterile zmeului sunt ascunse de obicei într-un lup. În legende, lupul a fost făcut de “Nefârtat” (diavol) ca replică a câinelui creeat de către “Fârtat” ( Dumnezeu)

Şi ca să închei, nu pot să nu amintesc simbolismul perfect al lupului, care este mereu prezent – atât în timpul vieţii, cât şi după, ca însoţitor al sufletului mortului, într-o lume mai bună, unde nu există tristeţe ci doar înseninare. Semnificative sunt cuvintele bocetului cules de către Constantin Brăiloiu :“Şi-ţi va mai ieşi / Lupul înainte / Ca să te spăimânte / Să nu te spăimânţi, / Frate, cum să-l prinzi / Că lupul mai ştie / Seama codrilor / Şi-a potecilor / Şi el te va scoate / La drumul de plai / La-un fecior de crai”. Sa te duca-n rai / C-acolo-i de trai / In dealul cu jocul / C-acolo ti-e locul / In camp cu bujorul / C-acolo ti-e dorul.

Autor : Julia Maria Cristea

ION GHINOIU - OBICEIURI POPULARE DE PESTE AN {Dictionar}

Pret: 20.00 RONION GHINOIU - OBICEIURI POPULARE DE PESTE AN {Dictionar}

Data anuntului: 24 Septembrie 2009 00:23:10Cartea a aparut la Editura FUNDATIEI CULTURALE ROMANE in anul 1997, 286 pagini, COPERTI IMITATIE PIELE, FORMAT MARE, stare foarte buna.Comanda minima 10 lei!!!

Binecuvântarea femeii 

Măicuţa şi maşteraLa români, maternitatea este starea cea mai preţuită a femeii. Scopul căsătoriei este de a avea urmaşi, "ca să nu li se facă aruncare că numai degeaba s-au născut şi au trăit în lumea aceasta, după cum prea adeseori se întâmplă că li se face celor ce rămân necăsătoriţi." (Simion Florea Marian, Nunta la români, Ed. Grai şi Suflet – Cultura naţională, Bucureşti, 1995). "Dorul româncei" este de a fi binecuvântată cu gloată, căci "mulţimea copiilor, averea românului". Cel mai greu blestem, este, evident, pentru româncă, să rămânăstearpă vreme îndelungată sau pentru totdeauna, caz în care bărbatul are dreptul de a o mustra, numind-ostârpitură şi chiar de a se lepăda de ea.Când, în sfârşit, purcede grea, femeia se află în "starea binecuvântată" sau în "starea darului". Ea îşi are divinităţile protectoare, dintre care cea mai importantă este Maica Precistă, ipostaza creştină a Zeiţei Mame primordiale, a cărei oficiantă este moaşa, cea mai bătrână femeie din neamul bărbatului, care asistă mama înainte, în timpul şi după naştere. În timpurile mai noi, moaşa nu mai era neapărat rubedenia soţului, ci orice femeie pricepută din sat. Rolul său era crucial în lupta împotriva divinităţilor adverse, care pot căşuna răul mamei sau al pruncului. Zburătorul este spiritul rău care intră noapte, în formă de şarpe

sau de flacără, pe coşul casei pentru a chinui nu numai fetele mari, dar şi femeile îngreunate şi a le face să piardă copilul. Samca sau Avestiţa, aripa Satanei, este, după credinţa românilor bucovineni, mai ales, cel mai rău şi mai periculos dintre toate duhurile necurate. Ea are 19 sau 24 de nume şi poartă în sine tot atâtea răutăţi. Ea se arată copiilor mici, dar mai ales femeilor însărcinate şi mai cu seamă atunci când acestea se află pe patul naşterii. Influenţa răutăciosului spirit asupra lor asupra este profund malefică, uneori ireversibilă: "nu numai că le înspăimântă, ci totodată le şi frământă, le torturează şi le sminteşte, aşa că cele mai multe dintre dânsele sau mor îndată, mai înainte de ce ar fi apucat a naşte, sau rămân pentru totdeauna schimonosite şi neputincioase." (Simion Florea Marian, Naşterea la români, Ed Grai şi Suflet – Cultura naţională, Bucureşti, 1995, p. 23) Pentru a le feri pe viitoarele mame de asemenea stricăciuni, moaşa descântă şi face farmece, iar femeia trebuie să se supună cu sfinţenie autorităţii ei.Naşterea decurge tot sub atenta supraveghere a moaşei. O altă serie de descântece are ca rost uşurarea durerilor facerii şi grăbirea naşterii. Imediat după ce femeia a hălăduit, moaşaridică nou născutul, îl cuprinde în mâini, îi taie buricul şi îi face primele urări. După ce îl spală cu apă rece şi-l înveleşte, îl aşază pentru o clipă jos, de regulă sub masă (ritual ce aminteşte de naşterea pe pământ şi de atributele materne ale acestuia). Abia apoi se ocupă de nepoată, pe care o spală şi o alimentează numai cu lichide.Ţărăncile românce, oricât ar fi de bogate şi oricât de mulţi copii ar avea, nu îşi tocmesc doică sau mamoă, decât dacă nu îşi poate alăpta singură copiii. Există credinţa conform căreia, dacă sugarul nu suge întâiul lapte de la mama care l-a născut, va atârna de îmbucătura altuia. De obicei, fiecare femeie îşi creşte copiii, pe care îi ţine pe lângă ea, oricât ar fi de prinsă cu treburile gospodăriei sau ale câmpului: "De face de mâncare pentru bărbatul său sau pentru lucrători, de caută de vite, de păsări sau de alte animale domestice, de lucră la cânepă sau ţese pânză (…), pe scurt, de-ar fi orişicât de învăluită sau necăjită, ea nicicând nu uită de copilul său, ci amuş, amuş aşeargă la dânsul … Iar dacă se duce în câmp, la prăşit sau la secerat, la adunat fân sau la cules cânepă, ea nu-şi lasă copilul de ţâţă acasă, ci-l ia, totdeauna, cu sine şi ajungând la starea locului, îndată îi caută o tufă sau îi face o colibuţă de buruiene, îl pune acolo la umbră şi se dă apoi la lucru şi lucră din toate răsputerile." (Simion Florea Marian, op. cit., p. 195) Duioşia cu care îşi cresc copiii ni se revelează în cântecele de leagăn şi în cuvintele de dezmierdare pe care femeile le inventează: Bua, bua, puiul mamii, Haida, nani, palicaş sau Haida liuliu, băieţel, dragul mamei mâţâţel. De asemenea, mamele cunosc o mulţime de jocuri cu care ştiu să-i scoată pe copii din supărare sau plictiseală, să-i facă să fie ageri şi veseli. Odată mari, aceştia îşi recunosc mamele ca pe izvorul de alint şi mângâiere al copilăriei şi le dezmiardă, la rândul lor.Puterea cea mai de seamă a femeii constă, mai ales în cea de a doua parte a vieţii, în respectul pe care şi-l câştigă din partea copiilor. Statutul ei de gospodină este completat de acela de mamă cu copii vrednici şi voinici. Atât de important este rolul matern în viaţa românilor, încât cel mai greu blestem este cel de mamă. (…Blăstămul de mumă/E rău ca ghiara de ciumă.) De asemenea, lipsa mamei este o pierdere irecuperabilă. Mamele vitrege, numite maştere, sunt personajele malefice ale poveştilor universului nostru sătesc. Ele urzesc pieirea copiilor străini sau cel puţin alungarea lor de acasă. Printr-o minunată răsturnare a destinului, în cele mai multe istorisiri, aceştia, asumându-şi destinul de orfani, se bucură de protecţia mamei primordiale, a mamelor cosmice (Muma Soarelui, Muma Vântului) sau a sfintelor zile ale săptămânii, divinităţi feminine, la rândul lor. Sărbătorile femeilorExistă, în calendarul popular românesc, două momente a căror celebrare este oficiată de femei. Una dintre ele se referă la un vechi cult al divinităţii lycomorfe, protectoare a lupilor, care este celebrată în zilele de Filipi, ţinute toamna (noiembrie, când începe împerecherea lupilor) sau iarna, la sfârşitul lunii ianuarie şi începutul lui februarie când ia sfârşit perioada de împerechere). Această sărbătoare poate fi formată din una sau mai multe zile, după câţi Filipi ţine nevasta respectivă. Tânăra nevastă primea moştenire, la căsătorie, de la soacră sau de la mamă, un anumit număr de Filipi, al căror cult trebuia să îl respecte în zilele cu

pricina. Filipii sunt, probabil, urmaşii romanului Lupercus, ai cărui oficianţi, lupercii, aveau puterea de a fertiliza femeile lovindu-le cu bucăţi de piele ale ţapului sacrificat. Legătura între femeie şi lup poate fi surprinzătoare, căci, în general, cultul divinităţilor lycomorfe aparţinea clasei vânătorilor sau războinicilor. Originea acestui cult se regăseşte, după Eliade, în paleolitic, când cetele de bărbaţi cunoşteau ritualul prin care puteau împrumuta din ferocitatea de vânător al temutelor carnasiere. Cum de regăsim acest cult printre femei? Veriga de legătură trebuie căutată în simbolistica lunară. Lupii sunt animale influenţate de astrul nopţii. În mitologia nordică, astrele vor fi devorate de cei trei lupi divini: luna va fi înghiţită de Hati, soarele de Skoll iar Odin, zeul suprem, va sfârşi sfâşiat de Fenrir. Atunci, în Ragnarök, întreaga lume va pieri în întuneric până la cea de a doua naştere a cosmosului înnoit, purificat. La români, în perioada de celebrare a Filipilor, care se suprapune sezonului de împerechere a lupilor, lupoaicele caută pe lângă gospodării tăciuni aprinşi pe care să-i înghită. Femeile trebuie să păzească cu mare luare-aminte focul şi jarul din vatră pentru a nu îngădui înmulţirea exagerată a fiarelor şi pentru a împrumuta din fertilitatea lupoaicelor.O altă zi importantă pentru femei este la Sfântul Ion, de 7 ianuarie, când se sărbătoreşte Iordănitul sau Ziua femeilor (V. Ion Ghinoiu, Obiceiuri populare de peste an. Dicţionar, Ed. Fundaţiei culturale române, 1997). O petrecere cu proporţii orgiastice, ce aminteşte de ospeţele bacantelor lui Dionysos, se dezlănţuie pe uliţele satului. Femeile îşi uită, în această zi, de ruşinea de care vorbea Cantemir de a mânca sau bea în public şi, ameţite de aburii licorii dionisiace, cântă şi chiuie, pedepsind bărbaţii pe care îi întâlnesc în cale cu bătaia sau cu azvârlirea în apă. Singura posibilitate pe care o mai găsesc aceştia de a scăpa de răzbunarea menadelor este răscumpărarea plătită în vedre de vin. O asemenea beţie ritualică feminină poate însemna dovada moştenirii cultului zeului trac al viţei-de-vie în societatea noastră ţărănească.În afară de aceste două date, în calendarul popular se mai găsesc destule sărbători ţinute cu precădere de femei, din care cele mai importante sunt închinate morţilor. Vom vorbi în altă parte despre ele. Încondeiatul ouălelor de Paşte este o altă activitatea tipic feminină, ce leagă feminitatea de reprezentările zeiţei pasăre. (Pentru amănunte în ceea ce priveşte cultul Marii Zeiţe în formă de pasăre, vezi Ion Ghinoiu, Lumea de aici, Lumea de dincolo) În cele ce urmează, amintim numai divinităţile temporale întruchipate de zilele săptămânii, dintre care cele mai importante sunt zilele de joi, cele de vineri şi serile de marţi. Joile pomenite sau oprite sunt cele nouă zile de joi ce urmează Paştelui, ţinute drept nelucrătoare, "dar slobode pentru distracţie şi joc". Divinitatea centrală a cultului Joilor pomenite este Joimăriţa, identificată iniţial cu o zeitate protectoare a morţilor, care supraveghea rugurile funebre aprinse în joia dinaintea Paştelui pentru cinstirea moşilor şi strămoşilor. (Ion Ghinoiu, op. cit., p. 100-101) Mai recent, însă, ea este cea care judecă şi pedepseşte lenea femeilor şi fetelor care nu au terminat de tors toate fuioarele până în noaptea de Joi-Mari. Joimăriţa este închipuită fie sub forma unei flăcări care iese din munţi în fiecare joi seara, pentru a le pedepsi pe cele care nu-i respectă ceasurile, fie în chipul unei bătrâne "gârbovite şi afumată la faţă, dar pripită ca o babă iute de picior, cu un hârb plin de jar în mână" (Tudor Pamfile, Mitologie românească, p. 98) care descinde doar o dată pe an în gospodăriile "nevestelor tinere şi tândăloase", pentru a le pârli degetele şi unghiile.Marţi-seara sau Marţolea (care, pentru că bântuie satele în noaptea dintre marţi şi miercuri mai este numită şi Sfânta Miercuri) este personificarea celei de-a doua zi a săptămânii, care, ca zi nefastă, trebuie ţinută cu interdicţii de muncă. Femeile sau fetele care sunt surprinse de această baborniţă răutăcioasă lucrând, sunt pedepsite crunt. Înţelepciunea populară a scornit, totuşi, câteva tertipuri de a o înşela, astfel că femeile bărbate, adică harnice din calea-afară sau cele care nu au avut timp să-şi termine lucrul să nu fie oprite din treabă.Sfânta Vineri, în sfârşit, se bucură, din partea românilor, de cea mai mare cinste, după ziua de duminică. "Vinerea e o vădană; nu-i bine de tors, nici de-mpletit, nici de lăut, nici de tăiat unghiile. Cine-ncearcă, o pate", mărturiseşte o nevastă din sudul Moldovei, citată de Tudor Pamfile. Pe de altă parte, însă, tot Sfânta Vineri este cea care pedepseşte nevestele din cale-afară de leneşe, transformându-le în nevăstuici sau alte lighioane. Dincolo de interdicţiile de muncă, aceste sărbători ale săptămânii aveau, probabil, şi rolul de a impune un ritm colectiv muncilor gospodăreşti, de a stabili termene până la care diferitele sarcini ale gospodinelor

(torsul lânii şi al cânepii, spălatul rufelor şi lăutul celor din casă, curăţirea locuinţei) trebuiau să fie încheiate. 

Corina Bistriceanu

http://www.rostonline.org/rost/feb2005/femeia.shtml

Calendarul Zilei

http://www.calendarul-zilei.ha-ha.ro/ianuarie.php

http://www.calendarul-zilei.ha-ha.ro/ianuarie.php