PTIII [[SS RAil[t

AI{IJI [ARt I.-A IRIAI Pt I|IILIR

Traducere din limba englezi de

CORINADOBROTA

bt care a cilitorit prin toatiprecum rizboiul, politica giGermania, a colaborat intenszl Geographic, Sunday Times. News &World Report, in cali-Casa AIbi. De asemenea, facefitics de la Harvard's Kennedycetitor invitat la Woodrowbolars din Washington gi pro-r C-arolina Journalism School. **

Bucure$ti2018

,/

Xagq fad.: Corina Dobroti. -

Cuprins

Pnoloc

INTxpuCABILA ASCENSIUNE

Faptul cd. puciul n-a reu$t a fost, poate,

cel mai mare noroc din viata mea.r

Adolf Hitler

in seara zilei de B noiembri e 1923, pe cind stitea si ningi, AdolfHitler, un politician de 34 de ani cunoscut pentru retorica sa in-flicirati, igi croia drum cu greu printr-o beririe aglomerati dinsud-estul Miinchenului. inconjurat d.e trei gdrzi de corp, dintrecare doui in uniforme militare, Hitler tinea intr-o mini un pistol.Cu ,,ochii larg deschigi gi aritind ca un fanatic beat", neimpozan-tul Hitler, cu o inilpme de doar 7,75 m, a incercat si intrerupi undiscurs al gefului guvernului bavarez.2 Dar nu s-a putut face auzit.UrcAndu-se pe un scaun, gi-a ridicat bralul si a tras un foc in tava-nul inalt. ,,Linigte!", a strigat. Cei trei mii de oameni din public aucizut ,,intr-o ticere mormAntali", iqi amintegte un martor. Apoi,omul de pe scaun a ficut un anunt bomba.

- Revolufia nagionali a inceput! Clidirea e inconjuratl de 600de oameni inarmafi pAni in dinfi! Nimeni n-are voie si iasi.

in spatele lui Hitler, un pluton de oameni cu cigti de otel, subcomanda cipitanului Hermann Goring, au tArAt o mitralieri ma-sivi la intrarea beririei.

Astfel a inceput celebra lovituri de stat de la beririe din 1923a lui Adolf Hitler. Denumiti putsch in germani, incercarea derdsturnare a guvernului a equat in 17 ore. 15 dintre oamenii luiHitler, patru poliligti si un spectator au fost ucigi. Doui zile maitdrziu, Hitler a fost prins gi trimis la inchisoarea Landsberg, afla-ta la 60 de kilometri vest de Mrinchen. A fost incarcerat timp de13 luni, din 11 noiembrie 7923 pdndpe 20 decembrie1924.

-

LL

illiriliiril

Pprnn Ross RaNca

Puciul esuat - o tentativi de a dirAma atAt guvernul bavarez,cit gi pe cel german - a fost o infrAngere teribili pentru liderulnazist in devenire gi pentru migcarea sa restrAns d, dar radicali.Anul petrecut de Hitler in inchisoare - practic tot anul 7924 - afost prelul platit pentru prematura sa incercare de a acapara pu-terea. Si, pe lAngi faptul ci a pierdut cel mai important pariu pecare il putea face un politician, gi-a gifonat gi imaginea: unii l-auconsiderat un simplu clovn extremist care igi condusese adepfii ladezastru si moarte.

Totugi, pAni in momentul in care a fost eliberat din inchi-soare, Hitler isi transformase ciderea in dizgralie gi obscuritateintr-o trambulind ci.tre succes. S-a dovedit ci lovitura de stateguati a fost cel mai bun lucru care i se putea intAmpla, lui gi pla-nurilor lui nedisimulate de a deveni dictatorul Germaniei. Dacdnu gi-ar fi petrecut anul 1,924 in inchisoarea Landsberg, s-ar fiputut ca Hitler si nu fi devenit niciodati politicianui reinven-tat si cu forte proaspete care, pini Ia urrni, a cAqtigat controlulasupra Germaniei, a declarat rizboi intregii lumi gi a dezienguitHolocaustul. Anul pribugirii lui Hitler - de la sfArgitul lui 1923pini la finalul lui 1924 -, care ar fi trebuit si-i puni capit cari-erei, a fost, de fapt, momentul de cotituri in transformarea luidintr-un revolutionar impetuos intr-un jucitor politic ribditor alcirui obiectiv pe termen lung este cucerirea puterii.

Cum s-a produs aceasti transformare? Cum a gisit Hitler outilizare strategici egecului siu? Pe de o parte, 9ia dat seama cise afli in fafa unei bune ocazii de a-gi face publicitate; a transfor-mat cu indrizneali acest proces foarte mediatizat pentru tridareintr-o rampi de lansare politici, catapultAndu-se de la statutul descandalagiu dintr-o beririe din Mtinchen la cel de figuri politicanafionali. O condamnare pentru inalti tridare, care l-ar fi pututscoate din circulafia politici suficient de mult timp ca miscareasi charisma sa si dispari, s-a transformat in ceea ce mulp jurigticonsideri a fi fost un episod jenant pentru sistemul judiciar ger-man - si in ceea ce istoricii percep drept un moment de cotituriin ascensiunea lui Hitler spre putere.

t2

t92a-

La scurt timp dupi ce si-a rerGte iniliale petrecute in inchisoartmat lungile luni de dezastru poEautoreflectie gi limpezire a viziupublic captiv, format din 40 de Hesuat, cirara deseori le linea prdin mintea-i mereu in miscare- irze lumii. Ardea de doringa de a rfilosofia politici, de a-gi imortalice se transforma din ce in ce rnrgi nopfi pAni in zori robotea La opentru a produce ceea ce va danfest autobiografic gi politic nnrneliberarea din inchisoare, cartea Ispre respectabilitatea intele chraDnumit acest sejur in inchisoare .rpe cheltuiala statului".3

Anui de ,,studiu" i-a schimbdl-a schimbat gi pe el. Dintr-un iutat de lipsa increderii in sine (suitivele din timpul gi de dupi terEin timpul petrecut dupi grati! ocredere in sine si cu convingeri frveze Germania de diversele sale pfatal pe care-l condusese pe 9 ateroic. La adipost de politica de zipartidul nazist si se autodistruglla viali in propriile condiqii, reoqi complet la cheremul siu. Cu omesianic, Hitler cel de dupi incrspre funcfii inalte. Ideologul brutcei mai apropiali tovarigi ai lui Hiapoi, a devenit ministrul siu de dpate, s-a exprimat simplu: "9 ntilui 30 ianuarie 1933"- ziua in cGermaniei.a

r dir:rna atat guvernul bavarez,ftingere teribila pentru liderulErrea sa restrinsi, dar radicali.oile - practic tot anul 1,924 - a

tre sa incercare de a acapara pu-riut cel mai important pariu pei-a gifonat si imaginea: unii l-aunist care igi condusese adeplii la

I care a fost eliberat din inchi-ilcrea in dizgratie si obscuritateS-a dovedit ci lovitura de statrc i se putea intAmpla, lui si pla-mi dictatorul Germaniei. Dacdr Inchisoarea Landsberg, s-ar finittordati politicianul reinven-bI [a urmi, a cAgtigat controlulLi intregii lumi gi a dezlinluitEtler - de la sfArgitul lui i-923r fi trebuit si-i puni capit cari-lc cotituri in transformarea luirtr-un jucitor politic ribditor alI cucerirea puterii.fformare? Cum a gisit Hitier oSe de o parte, 9i-a dat seama cie-gi face publicitate; a transfor-mrte mediatizat pentru tridare:rtapultandu-se de la statutul dehnchen la cel de figuri politicaInalta tridare, care l-ar fi pututcicnt de mult timp ca miqcarea:dormat in ceea ce mulgi jurigtiEt pentru sistemul judiciar ger-pdrept un moment de cotiturdEtt.

1924,. ANur, CARE L-A CREAT pB HnLeR

La scurt timp dupi ce si-a revenit din gocul sumbrelor momen-te iniliale petrecute in inchisoarea Landsberg, Hitler a transfor-mat lungile luni de dezastru politic intr-un ristimp de instruire,autorefleclie si limpezire a viziunii sale. in inchisoare, avea unpublic captiv, format din 40 de berbaqi, compiicii sii de la puciulesuat, cdrara deseori le finea prelegeri lungi din scrierile sale gidin mintea-i mereu in miEcare. insi eI simtea nevoia si se adrese-ze lumii. Ardea de dorinla de a scrie, de a-gi impirtigi adeplilorfilosofia politici, de a-9i imortalizaprin tipar convingerile gi ceeace se transforma din ce in ce mai clar in dogmi. Zile nesfArgitegi nopfi pAni in zori robotea la o micd masini de scris portabilipentru a produce ceea ce va deveni biblia nazismului, un mani-fest autobiografic gi politic numit Mein Kampf, Publicati dupieliberarea din inchisoare, cartea a devenit rapid biletul lui Hitlerspre respectabilitatea intelectuali in sAnul propriei misciri. El anumit acest sejur in inchisoare ,,studiile mele universitare ficutepe cheltuiala statului".3

Anul de ,,studiu" i-a schimbat iui Hitler viziunea strategici gil-a schimbat gi pe eI. Dintr-un individ frustrat gi deprimat, afec-tat de lipsa increderii in sine (suicidul si moartea au fost laitmo-tivele din timpul gi de dupi tentativa de puci), Hitler a devenit,in timpul petrecut dupi gratii, o persoani cu o netirmuriti in-credere in sine gi cu convingeri fixiste radicale despre cum si sal-veze Germania de diversele sale probleme. A transformat marsulfatal pe care-l condusese pe 9 noiembrie 1923 intr-un martirajeroic. ta adipost de politica de zi cu zi, Hitler a lisat machiavelicpartidul nazist si se autodistrugl astfel incAt si-l poati readucela viafi in propriile condi$i, reorganizat conform imaginii salegi complet la cheremul siu. Cu o energie proaspiti gi obsesiv demesianic, Hitler cel de dupi incarcerare era gata si se indreptespre funclii inalte. Ideologul bfutal Alfred Rosenberg, unul dintrecei mai apropiali tovarigi ai lui Hitler in perioada puciului si care,apoi, a devenit ministrul siu de stat pentru teritoriile estice ocu-pate, s-a exprimat simplu: ,,9 noiembrie L923 a dus la nagterealui 30 ianuarie 1933"- ziua in care Hitler a devenit cancelarulGermaniei.a

L3

-l

i

PsrBn Ross RaNca

in voluminoasele studii care il au ca subiect pe Ado1f Hitler,este de infeles ci accentul s-a pus pe cei 12 ani ingrozitori ai ce-

lui de-al Treilea Reich, din 1933 pini in 7945. Totugi, cei l-4 anidinainte, din 1919 pAni in 1933, sunt cruciali pentru a inlelegeascensiunea politica a lui Hitler gi coEmarul nazist. ,,Cum s-a in-tAmplat ca Hitler si ajungi la putere este inci cea mai importan-ti intrebare a istoriei germane din secolele ai XIX-lea*XX, dac5.

nu a intregii istorii germane", scria istoricul Heinrich AugustWinkler.s Este o chestiune care continui sd uimeasci gi sd obse-

deze lumea. Chiar Ei Hans Frank, unul dintre cei mai apropialiconfidenli ai lui Hitler, in timp ce igi ficea mea culpa in timpulprocesului de la Niirnberg din 1946, numea evolulia lui Hitler,,inexplicabila ascensiune".6 Dar noi ne tot incipilAnim s-o ex-plicim. Cum a reuEit fostul cadet negcolit, inarmat doar cu o voce

piligiiata gi cu o lncredere extraordinari in vocalia sa de salvatoral Germaniei, si se transforme in liderul a milioane de oameni?

$i ce au considerat milioane de oameni atAt de convingitor Ia

omulelul giligios, cu mintea iute gi convingeri convenabile cuprivire la istorie gi destin? Cum a putut Hitler, eliminat pe bunidreptate de pe scena politica in1923 de iluziile sale de grandoaregi de pretenfiile exagerate, sd se reinventeze intr-o celuli din in-chisoare ca fiind predestinat pentru mirelie gi conducere? Pentrua gisi rispunsurile, continuim si invirtim cubul Rubik al istori-ei, ciutAnd iar gi iar indicii gi semne.

Cei 14 ani in care s-a dezvoltat Hitler se impart in doul peri-oade. Prima constituie anii de ,,ucenicie", din 1919 pini in 7923,cAnd autodescoperitul politician iqi ciuta locul gi invifa si joacejocul polemic, folosindu-se de coate, pumni gi cuvinte ca si ajun-gi la putere, prin retorici incendiari qi revolulie violenti. ,,Din1919 pAni in 1923, nu m-am gAndit la nimic altceva in afari de

revolulie", spunea Hitler.7A doua perioadi, din 1925 pAni in 1933, deseori numiti anii

,,de lupti", incepe cu Hitler relansAnd partidul nazist in aceeasi

74

Seri!-r€ ia care eiuascpo,lic.ca ace$a, rr 19(X

InEe aceste doulanul 192i1. arau-l pctrsemnificaliei sale istucele mai putin intelmsuficient. Este, de asclci a lui Hider isi schildoui faze disti.ncte, cmodificat viziunea luiterenul pentru revenirrrent firi cale de inte!acestei cirfi.

Pentru a ingelege a

Hitler, trebuie si in!^r'Ca si inlelegem pu.iultuoasa sceni politiclb1923. Se pricepem 1dde peste straniul car:uanii 1920.

Aceste forle au preg

a subiect pe Adolf Hitler,gi 12 ani ingrozitori ai ce-

h 1945. Totugi, cei 14 anicruciali pentru a intelegenarul nazist. ,,Cum s-a in-;te inci cea mai importan-:olele al XIX-1ea-XX, dacirstoricul Heinrich Augustiri si uimeasci. si si obse-rl dintre cei mai apropialihcea mea culpa in timpulnumea evolutia lui Hitlerr tot incapifAnim s-o ex-Et, inarmat doar cu o voceri in vocatia sa de salvatorrul a milioane de oameni?ni atit de convingitor lannringeri convenabile cut Hitler, eliminat pe bunia iluziile sale de grandoarenteze intr-o celuli din in-ire$e si conducere? Pentrurtim cubul Rubik al istori-

kr se impart in doui peri-t', fin 1919 pAni in 1923,lta locul gi invila si joacerrnni si cuvinte ca si ajun-

I revolufie violentS. ,,Din1 nirnj6 altceva in afari de

1933, deseori numiti aniipartidul nazist in aceeasi

1924,. ANUL cARE L-A cREAT pE HTTLER

berarie in care eguase puciul. Se incheie dupi opt ani de luptipolitici acerba, in 1933, cAnd Hitler preia cancelaria din Berlin.

intre aceste doui perioade esentiale de dezvoltare se aflianul 1-924, anul petrecut de Hitler in inchisoare. in pofidasemnificaliei sale istorice evidente, este unul dintre momentelecele mai pufin infelese din istoria nazist5., despre care s-a scris in-suficient. Este, de asemenea, momentul in care traiectoria politi-ci a lui Hitler iqi schimbi cursul, momentul de riscruce care treagidou5. faze distincte, cea revolutionarS. si cea electorali. 1,924 i-amodificat viziunea lui Hitler, i-a intirit convingerile qi a pregititterenul pentru revenirea sa spectaculoasi dupi o infringere apa-rent firi cale de intoarcere. Aceasti perioadi constituie subiectulacestei cirli.

Pentru a inlelege anul de inchisoare care l-a transformat peHitler, trebuie si inlelegem mai intAi puciul care l-a trimis acolo.Ca si inlelegem puciul, e nevoie si aruncim o privire la tumul-tuoasa sceni politice bavarezi din primele zece luni de foc ale lui1923. Se pricepem politica bavarezi inseamni si tragem vilulde peste straniul carnaval politic al Republicii de la Weimar, dinanii 1920.

Aceste forle au pregitit terenul pentru anul decisiv al lui Hitler.

15

A

CnprroLUL 1

DescopERrREA MISruNrr

Primul Rd.zboi Mondial La fdcut posibil pe Hitler.

sir Ian Kershaw, 19981

Luni de zile, oragul Munchen trepidase de zvonuri despre unpuci iminent. in toamna lui 1923, cuvAntul magic in beririileaglomerate 9i pe terasele umbroase ale cafenelelor din capitalabavarezi fusese losschlagen.2 in germand, losschlagen inseamni a

ataca, a lansa o lovituri, a declanga - a face lucrurile si se in-timple. Toati lumea voia si afle cAnd vor incepe sd, losschlagen

Adolf Hitler gi nazigtii sii? Sau, daci tot veni vorba, cind cei care

detineau puterea in Bavaria - o amestecituri ciudati de civili gide militari, care alcituiau un triumvirat neoficial de conduce-re - vor incepe sdlosschlagen? Cineva trebuia si faci primul pas.Speranta lui Hitler era sI organizeze un mart impotriva ,,aceluicuib de nedreptifi", Berlinul, si ristoarne guvernul Republiciide la Weimar; majoritatea bavarezilor au considerat c; este o

idee buni in acel moment, dupi spusele lui Wilhelm Hoegner,un membru social democrat al parlamentului bavarez. intr-operioadi de frimAntiri gi nesiguranfi, probabilitatea unui puci.devenise o idee fixe" in capitala bavarezd, scrie acesta.3 Hitlernota: ,,Oamenii o strigau in gura mare".4

La cinci ani dupi ce se terminase Primul Razboi Mondial,Germania se confrunta cu revolte, proteste sociale gi declinconstant. Rizboiul modificase axa lumii politice. Monarhii;echi de secole se pribugiseri. O lume firi schimbiri majore de

,a Congresul de la Viena din 1815 se destrimase. Se retrasase-ri frontiere, se strimutaseri populalii sub noua suveranitate.

T7

Pu,ren Ross ReucB

Germania igi pierduse posesiunile de peste miri gi fusese infrAntila marele joc aI colonizirrli. in Rusia, o revolulie comunistd pre-luase frAiele firii. Iar Republica de la Weimar - prima incercarede democratizare totala a Germaniei - se chtinase inci de Ia in-ceputurile ei. Deja se perindaseri gapte cancelari (prim-minigtri)si noui cabinete guvernamentale.s Trecerea postbelici brusci,din 1918, de Ia Hohenzollerni, monarhia veche de 400 de anidin Berlin, la un sistem parlamentar netestat - o revolufie lavdrf - nu fusese niciodati pe deplin acceptati de nalionaliqtii deextremi dreapta, de mul;i dintre militari gi de o parte din eiitapolitica. Chiar gi primul gef al statului, pregedintele FriedrichEbert, fusese ambivalent: liderul Partidului Social Democrat do-rise o monarhie constitutionalA in stil britanic, care si urmezeabdicirii din noiembrie 1918 a kaizerului Wilhelm al Il-lea; el seopunea unei republici simple, cu nici o figuri regali unificatoarein fruntea sa. ,,N-avefi nici un drept si proclamali republica!"a izbucnit el la Philipp Scheidemann, politicianul care tocmaificuse acest lucru de la o fereastri a Reichstagului (parlamentulgerman), pe 9 noiembrie 1918.6

La inceputul anilor 1920, economia in declin le-a ficutpe unele grupuri si tinjeasci dupa o mAni forte - poate chiardupi reintoarcerea monarhiei. L923 a fost cel mai nefast an aIGermaniei de dupi umilitoarea infrAngere din 1918. Monedaloviti de hiperinflafie ajunsese la un curs de 4,2 trilioane demirci la 1 dolar - o piine costa 200 de miliarde de mirci, unou aproape B0 de miliarde de mirciT; un bilet la teatru se puteaobline nu pentru bani, ci pentru doui oui. Si mai riu, economiilepopulagiei erau pierdute, iar agricultorii, in ciuda faptului ci maiapucaseri. si adune o recolti intre timp, refuzau si-gi vAndi pro-dusele la preluri care nu mai valorau nimic pAni a doua zi. Lipsade alimente a dus la revolte pentru hrani. Guvernul german areaclionat la spirala inflationisti, pur gi simplu, tipirind din cein ce mai mul;i bani; oamenii uneori ii cirau cu roaba cAnd mer-geau la cumpirituri.

Pe plan intern, Germania era sfAsiati de conflicte politi-ce profunde. Extremistii de stAnga (comunigtii) gi de dreapta

18

192+. At

(napondigtii gi partidele rasiste IpetiFe cu numeroase alte parti& r

diari. in 1920, o lovituri de stat dcvon Li.ittwitz gi Wolfgang Kapp - c:&ept Puciu1 Kapp - a pus stepiuitru zile, alungAnd guvernul d;n saViolenqa politici atinsese cote rn iin 191-9 a liderilor comunisti (nurntLiebknecht gi Rosa Luxemburg. intlertremi dreapta comiseseri peste 3lidu-se la atitudinea de ,,indiferenpi I

caracteriza primii ani ai Republiciide dreapta, numit Organizatia CooaMatthias Er zb er ger, politicianul gemde la finalul Primului Rizboi MoudRathenau, ministrul german de erE

Nemulgumirile erau intre[inuEmaniei pe plan mondial. Pierderea AlFrantei, precum si a unor parfi impoin favoarea Poloniei, prin Tratatul ddureroase pentru majoritatea gerainfuria ocuparea provinciei Renanirceze incepAnd din 1918 gi, mai recagermane, regiunea Ruhr. in ianuarfranceze - $ase divizii completee, unegalezi din coloniile franceze dirrRuhr care producea cirbune Ei ofetrDiisseldorf, Duisburg gi Essen. Oftcide represalii la adresa incapacitil -i Grizboi, dar mulli considerau ci priuPoincar6 ciuta, in primul rind, ocrea o zoni tampon de-a lungul grlFranfa, Belgia gi lirile de Jos, rilila minele germane de cirbune. Ata teritoriului a fost criticati de britrmare parte a daunelor de rizboi nq

r& peste miri si fusese infrAntinsia, o revolutie comunistd pre-& la lVeimar - prima incercareilEi - se clitinase inci de la in-I ;apte cancelari (prim-minigtri)lc-5 Trecerea postbelici brusci,monarhia veche de 400 de aniEtar netestat - o revolutie lalin acceptat5 de nafionaligtii der rnilitari gi de o parte din elitastatului, pregedintele Friedrichihrtidului Social Democrat do-h stil britanic, care si urmezerizerului Wilhelm al Il-lea; el serriri s figuri regal5 unificatoareilr'ept sa proclamali republica!'!E:rnrt, politicianul care tocmairI a Reichstagului (parlamentul

ronomia in declin le-a ficutryri o mini forte - poate chiar*23 a fost cel mai nefast an allnfringere din 1918. Monedah un curs de 4,2 trilioane de

r 2O0 de miliarde de mirci, unlrci;; un bilet la teatru se putealmi oui. $i mai riu, economiileruhorii, in ciuda faptului ci maietimp, refuzau si-gi vindi pro-;au. nimic pAni a doua zi. Lipsairu hrani. Guvernul german a1,, pur si simplu, tipirind din celori ii cirau cu roaba cAnd mer-

r:r sfigiati de conflicte politi-nga (comunigtii) gi de dreapta

1924.. ANUL CARE L-A CREAT PE HITLER

(naponaligtii gi partidele rasiste numite vdlkisch) erau in com-petilie cu numeroase alte partide afiate pe o pozilie interme-diari. in 1920, o lovituri de stat de dreapta condusi de Walthervon Ltittwitz gi Wolfgang Kapp - care a devenit apoi cunoscutddrept Puciul Kapp - a pus stdpAnire peste Berlin timp de pa-tru zile, alungAnd guvernul din orag inainte de a fi infrAnti.Violenla politica atinsese cote maxime, incepAnd cu asasinareain 1919 a liderilor comunigti (numifi pe atunci spartachigti) KarlLiebknecht gi Rosa Luxemburg. intre 1919 gi L922, grupurile deextremS. dreapta comiseseri peste 350 de crime politice, adiugAn-du-se la atitudinea de ,,indiferenti moralS. fali de violenti" carecaracteriza primii ani ai Republicii de la Weimar.8 Un escadronde dreapta, numit Organiza\ia Consul, a revendicat asasinarea luiMatthias Erzberger, politicianul german care semnase armistifiulde la finalul Primului Rizboi Mondial in 1918, gi a lui WaltherRathenau, ministrul german de externe gi evreu la origine.

Nemultumirile erau intretinute gi de locul nesigur ai Ger-maniei pe plan mondial. Pierderea Alsaciei si a Lorenei in favoareaFrantei, precum gi a unor pirfi importante din Silezia Superioariiu favoarea Poloniei, prin Tratatul de la Versailles din 1919, eraudureroase pentru majoritatea germanilor. Totugi, gi mai mult iiinfuria ocuparea provinciei Renania de citre forle majoritar fran-ceze incepAnd din 1918 gi, mai recent, a inimii zonei industrialegermane, regiunea Ruhr. in ianuarie !929, trupele belgiene gifranceze - gase divizii completee, unele dintre ele cu soldagi se-negalezi din coloniiLe franceze din Africa - au ocupat regiuneaRuhr care producea cirbune 9i o[el, inclusiv importantele orageDusseldorf, Duisburg gi Essen. Oficial, incursiunea a fost pe postde represalii Ia adresa incapacitifii Germaniei de a plati daunele derizboi, dar mul$ considerau ci prim-ministrul francez RaymondPoincar6 ciuta, in primul rind, o scuzi convenabili pentru acrea o zoni tampon de-a lungul granilei vestice a Germaniei cuFranta, Belgia qi lirile de Jos, cipitAnd, in acelaqi timp, acces

Ia minele germane de cirbune. Aceastd reorganizare agresivia teritoriului a fost criticati de britanici. Cum se presupunea ci omare parte a daunelor de rizboi neplitite trebuia si fie achitati

r19{

^l

Prrsn Ross ReNco

in cirbune Ei stAlpi de telegraf din lemn, un politician britanica comentat nemullurnit: ,,Lemnul n-a mai fost folosit intr-unmod atdt de diunitor de Ia Calul Troian incoace".10

in orice caz, frilmdntEriie gi nesiguranfa au dat nagtere uneiatmosfere favorabile revolufiei, puciuiui qi violenqei. Guvernuide la Beriin a indernnat la rezistenfi pasivi in fala invadatorilorfrancezi; muncitorii gi-au pirisit slujbele. Unii germani s-au an-

gajat in rezistenti activi gi sabotaj; unii au fost prinEi, judecali qi

executali de plutoanele de execulie franceze. Un sabotor de extre-ma dreapta, pe num.e Albert Leo Schlageter, capturat gi impugcat,a devenit rnartir nalional Ei erou nazist. Sfidarea poiitice era pe

placul germanilor, dar a avut efecte econornice dezastruoase:toati productia industriali de baza aproape stagnase, iar gomajulatinsese cote alarmante. Pentru a putea pliti sal.ariile gi pensiile,guvernul a tipirit gi mai mulli bani, slabind gi mai mult monedana1ional5 deja loviti de hiperinflafie. La Berlin, Hamburg, K6lngi in alte orage au izbucnit greve ale foamei, forlAnd polilia gi tru-pele germane si deschidi focul asupra populaliei infometate.

Demobilizarea rapid5 de dupi Primui Rizboi Mondial a inun-dat piafa muncii cu peste cinci milioane de oameni, mulli gomerisau pe cale de a deveni gomeri, insi cu tolii antrenati pentrulupti. $i aveau multe motive pentru care si lupte. Oamenii aveau

senzalia ci politica, cultura gi structura lor social;i erau in pericol,din cauza unor forle centrifuge, in afara controlului lor. in ceea ce

priveEte Repubiica de la Weimar, ,,starea sa norrnale era de crizd'",

dupa cum scria istoricul Gordon Craig.11 Insultaqi gi umilili de

clauza,,unicului vinovat de rizboi" din Tratatul de la Versailles,din 1919, germanii au fost obligali si plAteasci despd.gubiri invaloare de l-2,5 miiiarde de dolari, ceea ce ei considerau c5. ii varuina. Chiar Ei inceputul gloriogilor ani 1920 * o perioadi de

infiorire a culturii avangardiste, mai ales la Berlin - a fost consi-derat in multe pirti ale Germaniei, mai aies in Bavaria, o dovadea decadenlei gi a degeneririi din capitali.

Niciieri nu fusesera dezbetute aceste probleme mai intensdecAt in Bavaria. Cuibul nazistilor lui Hitler gi al multor altornalionaligti fanatici, Bavaria era rebela federafiei gerrnane, care

20

^- - - ..;,,^I ---i--. -= -= --: \ trl lrc-- - -.

lb-: = -i. trotuar :.:. 1.1 .-

-:: :: oroarea lo r -:: : :-

-: ,-.'arezA a de r::- --- : -.

:.s':-rrnatA de ur: =.::::= ireapta, trir:--:= ::.:::'be1e pdrti.

De atunci, B.', :::;:-:rAgAn<i din ce i:: := :: =r-oiuqionari prt - ---i.evolulionarii e:= - :

.:-cepte iegitimr:.:=:)acA pozilia Intl :

:i itler, ,,este, de ' s :::.-rtice]".12 Hitler, i=: :.:'evolu!ionarii di; -: -

:rii iritali ai Froi'tt::'-.:ase atAt de mult ii: :rberlinezi erau cei crl;cAmpul de lupta" er: :

generalul Erich Luc=Mondial, se mutase :

cAtre o politica dura. ipitanului Flermann F.

in urmarire de catre E

de la Berlin deseori c

rn, un politician britanicr mai fost folosit intr-unilincoace'.10furnta au dat nagtere uneiki 9i violentei. GuvernulGivi in fala invadatorilorCc. Unii germani s-au an-i:u fost prinsi, judecali girce. Un sabotor de extre-pter, capturat si impugcat,[- Sfidarea politici era peconomice dezastruoase:E{re stagnase, iar gomajulrpleti salariile si pensiile,lind gi mai mult monedaLl Berlin, Hamburg, Kolnari, fsftind poligia ;i tru-pgpulaliei infometate.nl Razboi Mondial a inun-ide oameni, mul;i somericr tofii antrenafi pentrun si lupte. Oamenii aveaurlr sociali erau ln pericol,rontrolului lor. in ceea cel' sa normali era de crizd",p.u Insultaqi gi umilili det Tratatul de la Versailles,i pliteasci despigubiri inr ce ei considerau cf ii vaEi 1920 - o perioadi dels [a Berlin - a fost consi-ides in Bavaria, o dovade5-rte probleme mai intensHitler 9i al multor altor

t federaliei germane, care

1924. ANUL CARE L-A CREAT PE HITLER

cerea constant tratament special, refuza si accepte hotirArile lu-ate Ia nivel nalional sau ameninta cu separarea sau cu secesiuneapargiali prin adoptarea propriei monede, infiintarea propriuluisistem pogtal sau a propriei relele de cii ferate. Al doilea statca mirime dupi Prusia, Bavaria era oaia neagri a Republicii dela Weimar, capitala puciurilor din Germania. Statul Liber, dupicum se autointitulase, suferise revolte gi nelinigti sociale incidin 1918, cAnd un marg al extremigtilor de stAnga, condus de unintelectual cu barba neingrijitd, pe nume Kurt Eisner, pusese pefugi regele bavarez in timpul nopfii. Dupi trei luni, dupi o tenta-tivi eguati de a alcitui un guvern socialist, Eisner fusese asasinatpe un trotuar din Mrinchen. Tensiunile au crescut gi mai mult.Spre oroarea locuitorilor din clasa medie, o Republici SovieticiBavarezS. a delinut puterea timp de trei siptlmAni, doar ca.si fieristurnati de un alt acces de violenli care implica trupe Freikorpsde dreapta, trimise din afara Bavariei. S-au comis atrocitSli deambele pirli.

De atunci, Bavaria inciinase din ce in ce mai mult spre dreapta,atrigAnd din ce in ce mai mul! militanli nafionaligti gi potenlialirevolutionari precum Hitler gi partidul siu nazist antidemocrat.Revolutionarii erau, de asemenea, antirevolufionari; refuzau siaccepte legitimitatea revoluliei republicane din noiembrie 1918.,Daci pozilia mea e cea de revolufionar", va remarca ulteriorHitler, ,,este, de asemenea, impotriva revoluliei qi a crimei [po-iitice]'.tz Hitler, impreuni cu alp radicali de dreapta, ii numea perevolutionarii din 191B,,criminalii din noiembrie". Pentru mem-brii iritali ai Frontgemeinschaft-,,s,lui - frilia de pe front, care lup-t:se atAt de mult in tranqeele din Primul Rizboi Mondial - civiliiberlinezi erau cei care ii injunghiaseri pe la spate. ,,Neinvingi pecimpul de lupti" era mottoul lor. Unul dintre eroii lor principali,generalul Erich Ludendorff, marele strateg din Primul RizboiMondial, se mutase gi el din Berlin in Bavaria, unde alunecasecitre o politici duri, rasisti. Bavaria i-a oferit adipost chiar gi ci-pitanului Hermann Ehrhardt, lider al Puciului Kapp, care era datin urmirire de citre guvernul nalional din Berlin. Cu conducereade la Berlin deseori dominati de social-democrati - considerati

l

r|IGl:ii.t , i,::;lr,

27

-

Paren Ross Ra.Ncs

marxisti de citre bavarezii conservatori - Mrinchenul a devenitterenul de joaci preferat al partidelor viilkisch*, o migcare bazatipe rasism progerman gi pe antisemitism. Adoptind o linie duri,noul guvern conservator din 1920 a anunlat ci Bavaria va deveni,,un bastion al ordinii" - o enclavd a picii si a respectabilititii,mai ales pentru partidele de dreapta, in mlaqtina de stAngismcare p5.rea si domine restul Germaniei. Bavaria era, ca de obicei,un teritoriu aparte.

Pentru Hitler, Bavaria era un fel de paradis. Niscut in Austria,Hitler crescuse in orasul de provincieLinz. Dar gi-a petrecut cincidintre anii de formare, de la 18 la 24 de ani, in Viena, capitalaAustriei. Acolo a triit ca artist ratat si vagabond. Respins de douiori de Academia de Arte Frumoase din Viena gi fara diploma debacalaureat, Hitler a fost obiigat, intre 1908 qi 1913, si-si asigurecu greu existenla desenAnd sau pictAnd peisaje pentru turisti,vAnzAndu-si marfa pe strizile Vienei sau micilor negustori dearti, mai ales evrei.13 Era efectiv in permanenti miscare, mutAn-du-se dintr-o camerd ieftina pe care o impirlea cu algi chiriasi,intr-o camerd siricS.cioasi unde locuia singur sau in doui adi-posturi pentru barbaqi (dintre care unul parfial finanlat de fami-lii de evrei bogagi). in toamna anului 1909, se pare cI a devenitvagabond, petrecAnd cel pufin cAteva nopfi in cafenele deschisenon-stop gi pe bincile din parcuri, fiind, in consecinti, afectat,dupi cum urma si declare mai tArziu, de ,,degerituri la degete,mAini si picioare".la Din cauzaacestor privafiuni, cel pufin in par-te, Hit1er numea Viena ,,cea mai grea, dar si cea mai temeiniciscoala a vielii mele".1s

* Vr;lkisch este foarte greu de definit gi aproape intraductibil. CuvAntul a

fost tradus ca popular, populist, care apartine poporului, rasial, rasist, et-nic sovinist, nafionalist, comunitarist (doar pentru germani), conservator,tradilional, nordic, romantic - si inseamni, de fapt, toate acestea impreuni.Ideologia politicl.viilkisch cuprinde de la un sentiment al superiorititii germanepani la rezistenta spirituali Ia ,,releie industrializirii gi ale atornizirii omuluimodern", scria savantul David Jablonslry. Dar componenta sa centrali, dupiHarold J. Gordon Jr., era mereu rasismul.

22

' -1i

-:- eian politic, Hit,e: .-a ir:- ::-:::a.lsti si antisemita i:r '.-:.r

- - : e,:ti bine impimin:=:.::a dr

:..: recent de imigranti e'.-::: si::: est. Impresionat de s::^:' :'i.=-:t Cin Viena, Karl Luee:r. H.::=ani promovati cu a::- i: t".':: Schonerer. Schonerer era u-

',-=ierat, care credea ca tcal. Dol

:: :rebuit si faci parte dinrr-o !::::sidera ci toli vorbitorii ie gr

l::Atoare in Imperiul Aus:ro-I:=pigifi numeric de non-germar.::rit, Hitler deplingea ceea ce r

:.:re casa regalS Habsburg.::TAnirul Hitler, acum i:: r'ir

-,-e Cerea dezbaterilor incon:rreh,:egenerau in strigite mul:icuil-.:enez.17 S-a lisat cuprins ie vi:arionaliste, de pamfletele care

:::aterialele extremiste precu::. (

Iitler aproape sigur il cumpirasiracilor" pe care, dupi spuseie

3.\-ersiune militanti imp otrir,,a rr:erii statului national si a crea:

Cupi cum o numea - si impotirAustria. A respins orientarea D

si solidaritatea internationaiibi decAt spre nafionalismul ra-s

invilat de Ia socialisti cum si c

forfa (,,teroarea").1e Dupa un ancuti", Hitler a respins democraide guvernare sortite eseculur, c:stAngisti.,,Democralia occidenmarxismului", scria el.