94522598 Drept Penal Partea Generala Conspecte Md

EMBED Word.Document.8 \s
































































_1387890619.docAplicarea pedepsei n cazul ncheierii acordului de recunoatere a vinoviei

Articolul 80. Aplicarea pedepsei n cazul ncheierii acorduluide recunoatere a vinoviei

n cazul n care persoana pus sub nvinuire ncheie un acord de recunoatere a vinoviei, iarinstana de judecat accept acest acord, pedeapsa pentru infraciunea imputat se reduce cu o treime dinpedeapsa maxim prevzut pentru aceast infraciune.

_1387890744.docPrescripia tragerii la rspunderea penal

Art 60 Prescriptiea tragerii la raspunderea penala se intelege liberarea raspunderii penale daca din momentul savirsirii ei au expirat termenile indicate in lege iar cursul prescriptiei nu a fost interupt prin savirshirea unei alte infractiuni sau prin incalcarea altor conditii cerute de lege. Potrivit Art 60 alin.1 termenele de prescriptie difera in functie de tipul infractiunii:

2 ani in cazul infractiunilor usoare

5 ani in cazul infractiunii mai putin grave

15 ani in cazul infractiunilor grava

20 ani in cazul infractiunilor deosebit de grave

25 ani in cazul infractiunilor exceptional de grave

Prescriptia curge din ziua savirsirii infractiunii pina la data raminerii definitive a hotarii instantei de judecata. Prescriptiea se intrerupe daca pina la expirarea termenilor aratate mai sus, persoana va savirsi o noua infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 2 ani. Calcularea termenului de prescriptie in acest caz va incepe sa curga din momentul savirshirii noii infractiuni.

Prescriptia se suspenda daca persoana care a savirsit infractiunea se sustrage de la urmarire penala sau judecata. In acest caz cursul prescriptiei se reia din momentul retinerii persoanei sau din momentul autodenuntarii. Insa daca au trecut 25 de ani de la data savirshirii infractiunii si prescriptia nu a fost intrerupta prin savirshirea unei noi infractiuni persoana nu va putea fi trasa la raspundere penala. In cazul in care persoana a savirshit o infractiune exceptional de grava, aplicarea prescriptiei fata de aceasta se decide de catre instanta judecatoreasca. Daca se apreciaza ca aplicarea prescriptiei si liberarea de raspundere nu este posibila, instanta va dispune inlocuirea detentiunii pe viata cu inchisoarea pe termen de 30 ani. Sunt imprescriptibile sub aspectul tragerii la raspundere penala infractiunile contra pacii securitatii omenirii si infractiunile de razboi.

_1387890821.docAmnarea executrii pedepsei pentru femei gravide i femei care au copii n vrst de pn la 8 ani.

Articolul 96.

Amnarea executrii pedepsei pentru femei gravide ifemei care au copii n vrst de pn la 8 ani

(1) Femeilor condamnate gravide i celor care au copii n vrst de pn la 8 ani, cu excepia celorcondamnate la nchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infraciuni grave, deosebit de grave i excepional de grave mpotriva persoanei, instana de judecat le poate amna executarea pedepsei pn laatingerea de ctre copil a vrstei de 8 ani.

(2) n cazul n care vreuna din persoanele condamnate, menionate la alin.(1), a renunat la copil saucontinu s se eschiveze de la educarea lui dup avertismentul fcut de organul care exercit controlulasupra comportamentului condamnatei fa de care executarea pedepsei a fost amnat, instana dejudecat, la propunerea organului nominalizat, poate s anuleze amnarea executrii pedepsei i s trimitcondamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit n hotrrea judectoreasc.

(3) La atingerea de ctre copil a vrstei de 8 ani, instana de judecat:

a) libereaz condamnata de executarea prii neexecutate a pedepsei;

b) nlocuiete partea neexecutat a pedepsei cu o pedeaps mai blnd;

c) trimite condamnata n instituia corespunztoare pentru executarea prii neexecutate a pedepsei.

(4) Dac n perioada amnrii executrii pedepsei condamnata svrete o nou infraciune, instanade judecat i stabilete o pedeaps n condiiile art.85.

_1387890858.docAplicarea msurilor de constrngere cu caracter educativ

Articolul 104.

Aplicarea msurilor de constrngerecu caracter educativ

(1) Persoanelor liberate de rspundere penal n conformitate cu art.54, instana de judecat le poateaplica urmtoarele msuri de constrngere cu caracter educativ:

a) avertismentul;

b) ncredinarea minorului pentru supraveghere prinilor, persoanelor care i nlocuiesc sau organelorspecializate de stat;

c) obligarea minorului s repare daunele cauzate. La aplicarea acestei msuri se ia n considerarestarea material a minorului;

d) obligarea minorului de a urma un curs de tratament medical de reabilitare psihologic;

e) internarea minorului ntr-o instituie special de nvmnt i de reeducare sau ntr-o instituiecurativ i de reeducare.

(2) Enumerarea de la alin.(1) are un caracter exhaustiv.

(3) Minorului i pot fi aplicate concomitent cteva msuri de constrngere cu caracter educativ.

(4) n cazul eschivrii sistematice de la msurile de constrngere cu caracter educativ de ctre minor,instana de judecat, la propunerea organelor de stat specializate, anuleaz msurile aplicate i decidetrimiterea cauzei penale procurorului sau stabilete pedeapsa conform legii n baza creia persoana a fostcondamnat, dup caz

_1387890982.docReabilitarea

Articolul 112.

Reabilitarea judectoreasc

(1) Dac persoana care a executat pedeapsa penal a dat dovad de o comportare ireproabil, lacererea sa, instana de judecat poate anula antecedentele penale pn la expirarea termenelor de stingere aacestora. Drept condiii pentru primirea cererii de reabilitare judectoreasc pot fi:

a) condamnatul nu a comis o nou infraciune;

b) a expirat cel puin jumtate din termenul prevzut la art.111 alin.(1) i (2);

c) condamnatul a avut o comportare ireproabil;

d) condamnatul a achitat integral despgubirile civile, la plata crora a fost obligat prin hotrrejudectoreasc, precum i cheltuielile de judecat;

e) condamnatul i are asigurat existena prin munc sau prin alte mijloace oneste, a atins vrst depensionare sau este incapabil de munc.

(2) Reabilitarea anuleaz toate incapacitile i decderile din drepturi legate de antecedentelepenale.

(3) n caz de respingere a cererii de reabilitare, nu se poate face o nou cerere dect dup un an.

(4) Anularea reabilitrii judectoreti se efectueaz n cazul n care, dup acordarea ei, s-adescoperit c cel reabilitat a mai avut o condamnare care, dac ar fi fost cunoscut, conducea la respingereacererii de reabilitare

_1387890984.docmpcarea

Articolul 109.

mpcarea

(1) mpcarea este actul de nlturare a rspunderii penale pentru o infraciune uoar sau mai puingrav, infraciuni prevzute la capitolele II - VI din Partea special, precum i n cazurile prevzute deprocedura penal.

(2) mpcarea este personal i produce efecte juridice din momentul pornirii urmririi penale i pnla retragerea completului de judecat pentru deliberare.

(3) Pentru persoanele lipsite de capacitate de exerciiu, mpcarea se face de reprezentanii lorlegali. Cei cu capacitate de exerciiu restrns se pot mpca cu ncuviinarea persoanelor prevzute de lege.

_1387890985.docAmnistia i graierea

Articolul 107.

Amnistia

(1) Amnistia este actul ce are ca efect nlturarea rspunderii penale sau a pedepsei fie reducereapedepsei aplicate sau comutarea ei.

(2) Amnistia nu are efecte asupra msurilor de siguran i asupra drepturilor persoanei vtmate.

Articolul 108.

Graierea

(1) Graierea este actul prin care persoana condamnat este liberat, n tot sau n parte, depedeapsa stabilit ori pedeapsa stabilit este comutat.

(2) Graierea se acord de ctre Preedintele Republicii Moldova n mod individual.

(3) Graierea nu are efecte asupra pedepselor complementare, cu excepia cazului n care sedispune altfel prin actul de graiere.

(4) Graierea nu are efecte asupra msurilor de siguran i asupra drepturilor persoanei vtmate.

_1387890983.docStingerea antecedentelor penale

Articolul 111.

Stingerea antecedentelor penale

(1) Se consider ca neavnd antecedente penale persoanele:

a) liberate de pedeaps penal;

b) liberate, potrivit actului de amnistie, de rspunderea penal;

c) liberate, potrivit actului de amnistie sau graiere, de executarea pedepsei pronunate prin sentinade condamnare;

d) condamnate cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei dac, n termenul de prob,condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei nu a fost anulat;

e) condamnate la o pedeaps mai blnd dect nchisoarea - dup executarea pedepsei;

f)care au executat pedeapsa ntr-o unitate militar disciplinar sau au fost eliberate din aceastanainte de termen;

g) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin grave - dac auexpirat 2 ani dup executarea pedepsei;

h) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni grave - dac au expirat 6 ani dupexecutarea pedepsei;

i) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni deosebit de grave - dac au expirat 8ani dup executarea pedepsei;

j) condamnate la nchisoare pentru svrirea unei infraciuni excepional de grave - dac au expirat10 ani dup executarea pedepsei.

(2) Dac condamnatul, n modul stabilit de lege, a fost liberat nainte de termen de executareapedepsei sau partea neexecutat a pedepsei i-a fost nlocuit cu o pedeaps mai blnd, termenul stingeriiantecedentelor penale se calculeaz pornindu-se de la termenul real al pedepsei executate, din momentulliberrii de executarea pedepsei principale i complementare.

(3) Stingerea antecedentelor penale anuleaz toate incapacitile i decderile din drepturi legate deantecedentele penale

_1387890890.docConfiscarea special

Articolul 106.

Confiscarea special

(1) Confiscarea special const n trecerea, forat i gratuit, n proprietatea statului a bunurilorutilizate la svrirea infraciunilor sau rezultate din infraciuni. n cazul n care bunurile utilizate la svrireainfraciunilor sau rezultate din infraciuni nu mai exist, se confisc contravaloarea acestora.

(2) Snt supuse confiscrii speciale lucrurile:

a) rezultate din fapta prevzut de prezentul cod;

b) folosite sau destinate pentru svrirea unei infraciuni, dac snt ale infractorului;

c) date pentru a determina svrirea unei infraciuni sau pentru a-l rsplti pe infractor;

d) dobndite n mod vdit prin svrirea infraciunii, dac nu urmeaz a fi restituite persoaneivtmate sau nu snt destinate pentru despgubirea acesteia;

e) deinute contrar dispoziiilor legale.

(3) Confiscarea special se aplic persoanelor care au comis fapte prevzute de prezentul cod. Pot fisupuse confiscrii speciale i bunurile menionate la alin.(2), dar care aparin altor persoane i care le-auacceptat tiind despre dobndirea ilegal a acestor bunuri.

(4) Confiscarea special se poate aplica chiar dac fptuitorului nu i se stabilete o pedeapspenal.

(5) Confiscarea special nu se aplic n cazul infraciunilor svrite prin intermediul unui organ depres sau al oricrui alt mijloc de informare n mas.

_1387890981.docCalificarea infraciunilor

Articolul 113.

Noiunea de calificare a infraciunii

(1) Se consider calificare a infraciunii determinarea i constatarea juridic a corespunderii exactentre semnele faptei prejudiciabile svrite i semnele componenei infraciunii, prevzute de norma penal.

(2) Calificarea oficial a infraciunii se efectueaz la toate etapele procedurii penale de ctrepersoanele care efectueaz urmrirea penal i de ctre judectori.

Articolul 114.

Calificarea infraciunilor n cazulunui concurs de infraciuni

Calificarea infraciunilor n cazul unui concurs de infraciuni, determinat la art.33, se efectueaz cuinvocarea tuturor articolelor sau alineatelor unui singur articol din legea penal care prevd fapteleprejudiciabile svrite.

Articolul 115.

Calificarea infraciunilor n cazul concureneinormelor penale

(1) Concurena normelor penale presupune svrirea de ctre o persoan sau de ctre un grup depersoane a unei fapte prejudiciabile, cuprinse n ntregime de dispoziiile a dou sau mai multor normepenale i constituind o singur infraciune.

(2) Alegerea uneia din normele concurente care reflect cel mai exact natura juridic a fapteiprejudiciabile comise se efectueaz n condiiile art.116-118.

Articolul 116.

Calificarea infraciunilor n cazul concureneidintre normele generale i cele special

(1) Norm general se consider norma penal care prevede dou sau mai multe fapteprejudiciabile, iar norm special - norma penal care prevede numai cazurile particulare ale acestor fapte.

(2) n cazul concurenei dintre norma general i cea special, se aplic numai norma special.

Articolul 117.

Calificarea infraciunilor n cazul concureneidintre dou norme special

Concurena dintre dou norme speciale are urmtoarele varieti:

a) dintre componena de infraciune cu circumstane atenuante i alta cu circumstane agravante -infraciunea se calific n baza celei cu circumstane atenuante;

b) dintre dou componene de infraciuni cu circumstane atenuante - infraciunea se calific n bazanormei penale care prevede pedeapsa mai blnd;

c) dintre dou componene de infraciuni cu circumstane agravante - infraciunea se calific n bazanormei penale care prevede o pedeaps mai aspr.

Articolul 118.

Calificarea infraciunilor n cazul concureneidintre o parte i un ntreg

(1) Concurena dintre o parte i un ntreg reprezint existena a dou sau mai multor norme penale,una din ele cuprinznd fapta prejudiciabil n ntregime, iar celelalte - numai unele pri ale ei.

(2) Calificarea infraciunilor n cazul concurenei dintre o parte i un ntreg se efectueaz n bazanormei care cuprinde n ntregime toate semnele faptei prejudiciabile svrite.

_1387890980.docUnitatea naturala de infractiune

Unitatea naturala de infractiune exista atunci cind activitatea unei personae formata dintr-un act sau mai multe acte, este apreciata ca o unitate unica, prin care s-a realizat componenta de infractiune. La rindul sau, unitatea naturala se poate prezenta sub mai multe forme:

1. Infractiunea simpla. Aceasta consta sub aspect obiectiv dintr-o singura actiune sau inactiune care nu trebuie sa dureze in timp pentru realizarea componentei respective.

2. Infractiunea continua. Potrivit art. 29 CP aceasta se caracterizeaza prin savirsirea neintrerupta, timp nedeterminat a activitatii infractionale. Aceasta infractiune se consuma in momentul in care activitatea infractionala inceteaza sau in momentul in care ar interveni unele elemente care impiedica aceasta activitate.

3. Infractiunea deviata. Aceasta are ca specific aceea ca fapta ilicita se comite fie prin devierea actiunei de la obiectul sau persoana impotriva caruia fusese indreptata la un alt obiect sau persoana din cauza greselei faptuitorului, fie prin indreptarea actiunei asupra altei personae sau altui obiect decit acela proiectat a fi acela vatamat datorita erorii in care s-a aflat faptuitorul.

_1387890882.docExpulzarea

Articolul 105.

Expulzarea

(1) Cetenilor strini i apatrizilor care au fost condamnai pentru svrirea unor infraciuni li sepoate interzice rmnerea pe teritoriul rii.

(2) n cazul n care expulzarea nsoete pedeapsa cu nchisoare sau cu arest, aducerea landeplinire a expulzrii are loc dup executarea pedepsei.

(3) La luarea deciziei privind expulzarea persoanelor prevzute la alin.(1) se va ine cont de dreptul larespectarea vieii private a acestora.

_1387890842.docNoiunea i scopul msurilor de siguran

Articolul 98.

Scopul i tipurile msurilor de siguran

(1) Msurile de siguran au drept scop nlturarea unui pericol i prentmpinarea svririi faptelorprevzute de legea penal.

(2) Msuri de siguran snt:

a) msurile de constrngere cu caracter medical;

b) msurile de constrngere cu caracter educativ;

c) expulzarea;

d) confiscarea special

_1387890849.docAplicarea msurilor de constrngere cu carater medical

Articolul 99.

Aplicarea msurilor de constrngere cu caracter medical

Persoanelor care au svrit fapte prevzute de legea penal n stare de iresponsabilitate sau careau svrit asemenea fapte n stare de responsabilitate, dar, pn la pronunarea sentinei sau n timpulexecutrii pedepsei, s-au mbolnvit de o boal psihic, din care cauz ele snt incapabile s-i dea seamade aciunile lor sau s le dirijeze, instana de judecat poate s le aplice urmtoarele msuri de constrngerecu caracter medical, care se nfptuiesc de ctre instituiile curative ale organelor de ocrotire a sntii:

a) internarea ntr-o instituie psihiatric cu supraveghere obinuit;

b) internarea ntr-o instituie psihiatric cu supraveghere riguroas.

_1387890833.docPrescripia executrii sentinei de condamnare.

Articolul 97.

Prescripia executrii sentinei de condamnare

(1) Sentina de condamnare nu se pune n executare dac acest lucru nu a fost fcut n urmtoareletermene, calculate din ziua n care aceasta a rmas definitiv:

a) 2 ani, n caz de condamnare pentru o infraciune uoar;

b) 6 ani, n caz de condamnare pentru o infraciune mai puin grav;

c) 10 ani, n caz de condamnare pentru o infraciune grav;

d) 15 ani, n caz de condamnare pentru o infraciune deosebit de grav;

e) 20 de ani, n caz de condamnare pentru o infraciune excepional de grav.

(2) Termenele de prescripie a executrii pedepsei se reduc pe jumtate pentru persoanele care, ladata svririi infraciunii, erau minori.

(3) Curgerea prescripiei se ntrerupe dac persoana se sustrage de la executarea pedepsei saudac, pn la expirarea termenelor prevzute la alin.(1) i (2), svrete cu intenie o nou infraciune. ncazul eschivrii de la executarea pedepsei, curgerea termenului de prescripie ncepe din momentulprezentrii persoanei pentru executarea pedepsei sau din momentul reinerii acesteia, iar n caz de comiterea unei noi infraciuni - din momentul svririi ei.

(4) Prescripia nu nltur executarea pedepselor principale stabilite pentru infraciunile contra pcii isecuritii omenirii sau pentru infraciunile de rzboi, prevzute la art.135-137, 139 i 143.

_1387890790.docnlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blnd

Articolul 92.

nlocuirea prii neexecutate din pedeapscu o pedeaps mai blnd

(1) n privina persoanelor care execut pedeapsa cu nchisoare pentru svrirea unei infraciuniuoare sau mai puin grave, instana de judecat, innd cont de comportarea lor n timpul executriipedepsei, poate pronuna o ncheiere cu privire la nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeapsmai blnd. Totodat, persoana poate fi liberat, n ntregime sau parial, de la pedeapsa complementar.

(2) nlocuirea prii neexecutate a pedepsei cu o pedeaps mai blnd poate fi aplicat numai dupce condamnatul a executat efectiv cel puin o treime din termenul de pedeaps.

(3) La nlocuirea prii neexecutate a pedepsei cu o pedeaps maiblnd, instana de judecat poate alege orice pedeaps mai blnd, din cele specificate la art.62, n limiteleprevzute pentru fiecare categorie de pedepse.

_1387890804.docLiberarea de pedeaps penal datorit schimbrii situaiei

Articolul 94.

Liberarea de pedeaps datorit schimbrii situaiei

Persoana care a svrit o infraciune uoar sau mai puin grav poate fi liberat de pedeaps dacse va constata c, la data judecrii cauzei, datorit schimbrii situaiei, fapta svrit i-a pierdut caracterulprejudiciabil i, n virtutea comportrii ireproabile dup svrirea infraciunii, persoana respectiv poate ficorectat fr executarea pedepsei.

_1387890813.docLiberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave

Articolul 95.

Liberarea de la executarea pedepseia persoanelor grav bolnave

(1) Persoana care, n timpul executrii pedepsei, s-a mbolnvit de o boal psihic, ce o lipsete deposibilitatea de a-i da seama de aciunile sale sau de a le dirija, este liberat de executarea pedepsei.Acestei persoane instana de judecat i poate aplica msuri de constrngere cu caracter medical.

(2) Persoana care, dup svrirea infraciunii sau n timpul executrii pedepsei, s-a mbolnvit de oboal grav, alta dect cea specificat la alin.(1), ce mpiedic executarea pedepsei, poate fi liberat deexecutarea pedepsei de ctre instana de judecat.

(3) Militarul aflat sub arest sau ntr-o unitate militar disciplinar se libereaz de executarea ulterioara pedepsei dac s-a mbolnvit de o boal care l face inapt pentru serviciul militar. Partea neexecutat apedepsei poate fi nlocuit cu o pedeaps mai blnd.

(4) Persoanele menionate la alin.(1)-(3), n cazul nsntoirii lor, pot fi supuse pedepsei dac nu auexpirat termenele prescripiei prevzute la art.60 i 97.

_1387890797.docLiberarea de pedeaps penal a minorilor

Articolul 93.

Liberarea de pedeaps a minorilor

(1) Minorii condamnai pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin grave pot fi liberai depedeaps de ctre instana de judecat dac se va constata c scopurile pedepsei pot fi atinse prininternarea lor ntr-o instituie special de nvmnt i de reeducare sau ntr-o instituie curativ i dereeducare, precum i prin aplicarea altor msuri de constrngere cu caracter educativ, prevzute la art.104.

(2) Internarea minorilor ntr-o instituie special de nvmnt i de reeducare sau ntr-o instituiecurativ i de reeducare se stabilete de ctre instana de judecat pe un termen de pn la atingereamajoratului. Prelungirea termenului de aflare a persoanei n aceste instituii dup atingerea vrstei de 18 anieste permis numai pn la absolvirea unei coli de cultur general sau de meserii.

_1387890762.docCondamnarea cu suspendare condiionat a executrii pedepsei

Articolul 90.

Condamnarea cu suspendarea condiionata executrii pedepsei

(1) Dac, la stabilirea pedepsei cu nchisoare pe un termen de cel mult 5 ani pentru infraciunilesvrite cu intenie i de cel mult 7 ani pentru infraciunile svrite din impruden sau la stabilirea pedepseide trimitere ntr-o unitate militar disciplinar, instana de judecat, innd cont de circumstanele cauzei i depersoana celui vinovat, va ajunge la concluzia c nu este raional ca acesta s execute pedeapsa stabilit,ea poate dispune suspendarea condiionat a executrii pedepsei aplicate vinovatului, indicnd numaidect nhotrre motivele condamnrii cu suspendare condiionat a executrii pedepsei i termenul de prob. nacest caz, instana de judecat dispune neexecutarea pedepsei aplicate dac, n termenul de prob pe carel-a fixat, condamnatul nu va svri o nou infraciune i, prin comportare exemplar i munc cinstit, vandrepti ncrederea ce i s-a acordat. Controlul asupra comportrii celor condamnai cu suspendareacondiionat a executrii pedepsei l exercit organele competente, iar asupra comportrii militarilor -comandamentul militar respectiv.

(2) Termenul de prob se stabilete de instana de judecat n limitele de la 1 an la 5 ani.

(3) n cazul condamnrii pentru o infraciune prin care s-au cauzat daune, instana de judecat poatedispune suspendarea condiionat a executrii pedepsei cu condiia c daunele au fost integral reparate pnla pronunarea hotrrii judectoreti. Condiia reparrii integrale a daunei nu este obligatorie n cazulcondamnrii minorilor sau a femeilor care au copii n vrst de pn la 8 ani.

(4) Persoanelor care au svrit infraciuni deosebit de grave i excepional de grave, precum i ncazul recidivei, condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei nu se aplic.

(5) n caz de condamnare cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei, pot fi stabilite pedepsecomplementare.

(6) Aplicnd condamnarea cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei, instana de judecat lpoate obliga pe condamnat:

a) s nu-i schimbe domiciliul fr consimmntul organului competent;

b) s nu frecventeze anumite locuri;

c) s urmeze un tratament n caz de alcoolism, narcomanie, toxicomanie sau de boal veneric;

d) s acorde o susinere material familiei victimei;

e) s repare daunele cauzate n termenul stabilit de instan.

(7) n decursul termenului de prob, instana de judecat, la propunerea organului care exercitcontrolul asupra comportrii celui condamnat cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei, poateanula, n ntregime sau parial, obligaiile stabilite anterior condamnatului ori aduga altele noi.

(8) Dac, dup expirarea a cel puin jumtate din termenul de prob, condamnatul cu suspendareacondiionat a executrii pedepsei a avut o comportare corect i exemplar, instana de judecat, lapropunerea organului care exercit controlul asupra comportrii celui condamnat cu suspendareacondiionat a executrii pedepsei, poate pronuna o ncheiere cu privire la anularea condamnrii i stingereaantecedentelor penale.

(9) n cazul n care cel condamnat cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei, n decursultermenului de prob, ncalc n mod sistematic obligaiile stabilite sau ordinea public, fiind supus rspunderiiadministrative, instana de judecat, la propunerea organului care exercit controlul asupra comportrii celorcondamnai cu suspendarea executrii pedepsei, poate pronuna o ncheiere cu privire la anulareacondamnrii cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei i la trimiterea condamnatului pentru aexecuta pedeapsa stabilit prin hotrrea instanei de judecat.

(10) n cazul n care cel condamnat cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei svrete ntermenul de prob o nou infraciune intenionat, instana de judecat i stabilete o pedeaps n condiiileart.85.

(11) n cazul n care cel condamnat cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei svrete ntermenul de prob o infraciune din impruden sau o infraciune intenionat mai puin grav, problemaanulrii sau meninerii condamnrii cu suspendarea condiionat a executrii pedepsei se soluioneaz dectre instana de judecat.

_1387890773.docLiberarea condiionat de pedeaps nainte de termen

Articolul 91.

Liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen

(1) Persoanelor care execut pedeapsa cu nchisoare, cu trimitere ntr-o unitate militar disciplinarsau arest i care au reparat integral daunele cauzate de infraciunea pentru care snt condamnate li se poateaplica liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen dac instana de judecat va considera posibilcorectarea condamnatului fr executarea deplin a pedepsei. Totodat, persoana poate fi liberat, nntregime sau parial, i de pedeapsa complementar.

(2) Aplicnd liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen, instana de judecat l poateobliga pe condamnat s ndeplineasc obligaiile prevzute la art.90 alin.(6) n termenul de pedeaps rmasneexecutat.

(3) Liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen se aplic condamnailor de ctre instanade judecat de la locul de executare a pedepsei, n baza propunerii organului care exercit controlul asupraexecutrii pedepsei.

(4) Liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen poate fi aplicat dac condamnatul, care lamomentul svririi infraciunii a atins vrsta de 18 ani, a executat efectiv:

a) cel puin jumtate din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni uoare saumai puin grave;

b) cel puin dou treimi din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni grave;

c) cel puin trei ptrimi din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni deosebit degrave sau excepional de grave, precum i din pedeapsa aplicat persoanei anterior liberate condiionat depedeaps nainte de termen, dac liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen a fost anulat ncondiiile alin.(8).

(5) Persoana care execut pedeapsa deteniunii pe via poate fi liberat condiionat de pedeapsnainte de termen dac instana de judecat va considera c nu mai exist necesitatea executrii de maideparte a pedepsei i dac aceast persoan a executat efectiv cel puin 35 de ani de nchisoare.

(6) Liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen poate fi aplicat minorilor dac acetia auexecutat efectiv:

a) cel puin o treime din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni uoare saumai puin grave;

b) cel puin jumtate din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni grave;

c) cel puin dou treimi din termenul de pedeaps stabilit pentru svrirea unei infraciuni deosebitde grave sau excepional de grave.

(7) Controlul asupra comportrii celor liberai condiionat de pedeaps nainte de termen l exercitorganele competente, iar asupra comportrii militarilor - comandamentul militar respectiv.

(8) Dac, n termenul de pedeaps rmas neexecutat:

a) condamnatul ncalc ordinea public, pentru care fapt i-a fost aplicat o sanciune administrativ,sau se eschiveaz cu premeditare de la ndeplinirea obligaiilor stabilite de instana de judecat la aplicarealiberrii condiionate de pedeaps nainte de termen, instana de judecat, la propunerea organului indicat la alin.(7), poate pronuna o ncheiere cu privire la anularea liberrii condiionate de pedeaps nainte de termeni la trimiterea condamnatului pentru a executa termenul de pedeaps neexecutat;

b) condamnatul svrete din impruden o nou infraciune, anularea sau meninerea liberriicondiionate de pedeaps nainte de termen se decide de instana de judecat;

c) condamnatul svrete cu intenie o nou infraciune, instana de judecat i stabilete pedeapsan condiiile art.85. n acelai mod se aplic pedeapsa i n cazul svririi unei noi infraciuni din imprudendac instana de judecat anuleaz liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen.

_1387890754.docNoiunea i categoriile liberrii de pedeaps penal

Articolul 89.

Noiunea i categoriile liberrii de pedeapsa penal

(1) Prin liberare de pedeapsa penal se nelege eliberarea persoanei care a svrit o infraciune dela executarea real, parial sau total, a pedepsei penale pronunate prin hotrre a instanei dejudecat.

(2) Liberarea de pedeapsa penal se efectueaz prin:

a) condamnarea cu suspendare condiionat a executrii pedepsei;

b) liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen;

c) nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blnd;

d) liberarea de pedeaps a minorilor;

e) liberarea de pedeaps datorit schimbrii situaiei;

f) liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave;

g) amnarea executrii pedepsei pentru femei gravide i femei care au copii n vrst de pn la 8 ani.

_1387890679.docCalcularea termenilor pedepsei i computarea arestului preventiv

Articolul 88.

Calcularea termenelor pedepseii computarea arestului preventive

(1) Termenele de privare de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate,de arest, de deinere ntr-o unitate militar disciplinar i de nchisoare se calculeaz n luni i ani, iar cele demunc neremunerat n folosul comunitii - n ore.

(2) La computarea sau cumularea pedepselor menionate la alin.(1), cu excepia munciineremunerate n folosul comunitii, precum i la nlocuirea pedepsei, se admite calcularea acestora n zile.

(3) Timpul aflrii persoanei sub arest preventiv pn la judecarea cauzei se include n termenulnchisorii, deinerii ntr-o unitate militar disciplinar i al arestului, calculndu-se o zi pentru o zi, iar ntermenul muncii neremunerate n folosul comunitii - calculndu-se o zi de arest preventiv pentru 2 ore demunc neremunerat n folosul comunitii.

(4) Durata arestului preventiv i cea a executrii pedepsei cu nchisoare, aplicate prin hotrre ainstanei de judecat, pentru infraciunea svrit n strintate se includ n termenul pedepsei, n cazulextrdrii persoanei n condiiile legii, calculndu-se o zi pentru o zi.

(5) Condamnatului care s-a aflat sub arest preventiv pn la numirea cauzei spre judecare, lastabilirea n calitate de pedeaps principal a amenzii, a privrii de dreptul de a ocupa anumite funcii sau dea exercita o anumit activitate, instana de judecat, innd cont de termenul aflrii sub arest preventiv, iatenueaz pedeapsa stabilit sau l libereaz complet de executarea acesteia.

(6) Timpul n care condamnatul, n cursul executrii pedepsei, urmeaz un tratament spitalicesc seinclude n durata executrii pedepsei, cu excepia cazului n care i-a provocat singur boala, fapt ce s-aconstatat n cursul executrii pedepsei. n durata executrii pedepsei cu munc neremunerat n folosulcomunitii nu se include timpul n care condamnatul lipsete de la locul de munc.

_1387890711.docLiberarea de rspundere penal cu tragerea la rspunderea administrativ

Conform prevederilor articolului 55 al1 al Codului Penal al Republicii Moldova, persoana care a svrit pentru prima oar o infraciune uoar sau mai puin grav poate fi eliberat de rspundere penal i tras la rspunderea administrativ dac s-a constatat c corectarea ei este posibil fr a fi supus rspunderii penale.

Persoanelor eliberate de rspundere penale n conformitate cu aliniatul 1 li se pot aplica urmtoarele sanciuni administrative:

amend n mrime de pn la 150 uniti convenionale;

nchisoarea convenional de pn la 90 zile.

_1387890730.docLiberarea condiionat de rspundere penal

Pentru prima oar se prevede n C.P.R.M. Conform art.59 C.P.R.M. n privina persoanei puse sub nvinuire pentru svrirea unei infraciuni uoare sau mai puin grave care i recunoate vinovia i nu prezint pericol social, urmrirea penal poate fi suspendat condiionat cu liberarea ultreioar de rspundere penal, conform procedurei penale, dac corectarea acestei persoane e posibil fr aplicarea pedepsei penale.

Analiznd prevederile acestui articol observm c aceast modalitate de liberare de rspundere penal e posibil n prezena urmtoarelor motive:

I. persoana vinovat a comis infraciune uoar sau mai puin grav.

II. n privina acesteia exist o ordonan de punere sub nvinuire i vinovatul i recunoate pe deplin vinovia de svrire a infraciunei.

III. Vinovatul nu prezint un pericol social sporit, adic a svrit infraciunea pentru prima oar i se comport bine att n familie ct i n societate etc...

IV. Corectarea acestei persoane e posibil fr aplicarea pedepsei penale.

V. Vinovatul nu insist ca dosarul penal s fie cercetat n judecat.

VI. Dauna cauzat prin infraciune a fost reparat n prezena acestor condiii persoana ce efectuiaz cercetarea prealabil ca o decizie de suspendare a urmrirei penale n conformitate cu procedura penal.

_1387890738.docLiberarea de rspundere penal datorit schimbrii situaiei

Aceast modalitate este prevzut expres n articolul 58 al Codului Penal al Republicii Moldova c: Persoana care a svrit o infraciune uoar sau mai puin grav poate fi liberat de rspunderea penal dac se va constata c la data judecrii cauzei, datorit schimbrii situaiei, se va stabili c persoana sau fapta svrit nu mai prezint pericol socia.

Modalitatea respectiv conine 2 temeiuri asemntoare, ns nu identice, ale liberrii de rspundere penal. Primul temei este pierderea caracterului prejudiciabil al faptei svrite datorit schimbrii situaiei i al doilea temei este pierderea caracterului prejudiciabil al persoanei vinovate de svrirea unei infraciuni tot datorit schimbrii situaiei.

_1387890723.docLiberarea de rspundere penal n legtur cu renunarea benevol la svrirea infraciunii sau n legtura cu cina activ

Potrivit Atr. 57 CP se considera renuntarea de buna vointa la savirsirea infractiunii incetarea persoanei de a pregati infractiunea, sau incetarea actiunii, sau inactiunii indreptata nemejlocit spre savirsirea infractiunii, daca persoana era constituita de posibilitatea consumarii infractiunii.

Renuntarea este benevola atunci cind persoana intrerupe activitatea infractionala, din propriea dorinta. Tot odata coenstientizind ca are posibilitatea sa termine fapta inceputa, fara a interesa daca o asemenea posibilitate exista in realitate. Renuntarea trebuie sa fie defiitiva adica persoana sa fi interupt pentru totdeauna activitatea infractionala, si sa nu intentioneze sa o reia in viitor. Renuntarea benevola trebuie sa intrevina pina la consumarea infractiunii. Daca actiunile desfasurate pina la momentul renuntarii, prezinta semnele unei componente de infractiune, persoana poate fi trasa la raspundere penala pentru acesteia. La Ali.4 Art 57 Cp se prevede ca organizatorul si instigatorul nu raspund penal, daca, printro instiintare a organelor de drept sau prin alte masuri intreprinse, au preintimpinat ducerea de catre autor a infractiunii pina la capat. Complicele nu va raspunde penal daca a intreprins masuri ce depindeau de el pentru a preintimpina comiterea infractiunii.

_1387890695.docNoiunea i categoriile liberrii de rspundere penal

Liberarea de raspundere penala consta in solutia data de procurer sau instant de judecata prin care se prin care se refuza trimiterea in judecata sau, respectiv darea unuei sentinte de condamnare pentru persoana vinovata de savirsirea infractiunii. Prin urmare acestuia nu se aplica sanctiunile juridico-penale.

(2) Liberarea de pedeapsa penal se efectueaz prin:

a) condamnarea cu suspendare condiionat a executrii pedepsei;

b) liberarea condiionat de pedeaps nainte de termen;

c) nlocuirea prii neexecutate din pedeaps cu o pedeaps mai blnd;

d) liberarea de pedeaps a minorilor;

e) liberarea de pedeaps datorit schimbrii situaiei;

f) liberarea de la executarea pedepsei a persoanelor grav bolnave;

g) amnarea executrii pedepsei pentru femei gravide i femei care au copii n vrst de pn la 8 ani

_1387890704.docLiberarea de rspundere penal a minorilor

Liberarea de raspundere penala minorilor potrivit Art 54 CP persoana in virsta de pina la 18 ani care a savirsit pentru 1 data o infractiune usoara sau mai putim usoara poate fi eliberat de pedeapsa penala daca sa apreciat ca ea poate fi corectata si reeducata fara a fi supusa pedepsei penale. Conditii:

infractorul trebuie sa fie un minor

inractiunea savirsita trebuie sa prezinte un grad redus de pericol social.

Pericolozitatea sociala a minorului trebuie sa fie si ea dedusa (pentru prima data a savirsit infractuinea), de asemenea trebuie a fi stabilit si rolul si gradul participarii lui la infractiune, conduita lui in familie si societate, atitudinea lui fata de munca, fara a fi supus in mod efectiv de raspundere penala. Totusi persoanelor liberati de raspundere penala de conditii de mai sus, li se poate aplica masura de constringere cu character educativ Art. 104 CP.

_1387890690.docRspunderea penal noiunea i temeiul ei.

Prin raspundere intelegem un ansamblu de drepturi si de obligatii ale subiectelor juridice pentru care se realizeaza in principal prin constringerea exercitata de stat asupra infractorului, in conditile si formele prevazute de lege in scopul restabilirii ordinei ale dreptului si al reasocierii infractorului.

Potrivit Art 50 CP se considera raspundere penala condamnarea publica in numele legii a faptelor infractionale si a persoanelor care le-au savirsit.

Temeiul raspunderii penale este formular al Art. 51 CP - termenul real al raspunderii penale il constituie fapta prejudiciabila savirsita, iar termenul juridic al raspunderii penale il constituie componenta de infractiune prevazuta de legea penala.

_1387890646.docAplicarea pedepsei n cazul unui concurs de infraciuni

Articolul 84.

Aplicarea pedepsei n cazul unui concurs de infraciuni

(1) Dac o persoan este declarat vinovat de svrirea a dou sau mai multor infraciuniprevzute de diferite articole ale Prii speciale a prezentului cod, fr s fi fost condamnat pentru vreunadin ele, instana de judecat, pronunnd pedeapsa pentru fiecare infraciune aparte, stabilete pedeapsadefinitiv pentru concurs de infraciuni prin cumul, total sau parial, al pedepselor aplicate, dar pe un termen nu mai mare de 30 de ani de nchisoare. n cazul n care persoana este declarat vinovat de svrirea adou sau mai multor infraciuni uoare i/sau mai puin grave, pedeapsa definitiv poate fi stabilit i prinabsorbirea pedepsei mai uoare de pedeapsa mai aspr.

_1387890663.docAplicarea pedepsei n cazul executrii hotrrii unui stat strin

Articolul 86.

Aplicarea pedepsei n cazul executrii hotrriiunui stat strin

(1) La executarea hotrrii unui stat strin, instana de judecat nlocuiete sanciunea privativ delibertate pronunat n statul strin cu o sanciune prevzut de propria lege penal pentru aceeai fapt, fra agrava situaia penal a condamnatului stabilit prin hotrrea statului strin. Dac legea statului strinprevede o sanciune mai mic dect minimul prevzut n legea intern, instana de judecat nu va fi legat deacest minim i va aplica o sanciune corespunztoare sanciunii pronunate n statul strin.

(2) Orice parte a sanciunii pronunate n statul strin i orice perioad de detenie provizorieexecutate de condamnat se deduc integral prin hotrrea instanei de judecat privind recunoaterea hotrriistatului strin.

(3) La executarea hotrrii statului strin privind aplicarea amenzii sau confiscarea unei sume debani, instana de judecat va stabili cuantumul acesteia n valut naional, aplicnd cursul de schimb nvigoare la momentul pronunrii hotrrii privind recunoaterea hotrrii statului strin, fr a depi maximulsanciunii fixat de ctre statul strin pentru o astfel de fapt.

(4) Amenzile i confiscrile de bunuri rezultate din executarea hotrrilor unui stat strin revinRepublicii Moldova, fr a fi prejudiciate drepturile statelor tere.

_1387890672.docModul determinrii termenului pedepsei difinitive n cazul cumulrii diferitelor pedepse

Articolul 87.

Modul determinrii termenului pedepseidefinitive n cazul cumulrii diferitelor pedepse

(1) La cumularea diferitelor pedepse principale aplicate n cazul unui concurs de infraciuni sau alunui cumul de sentine, unei zile de nchisoare i corespunde:

a) o zi de arest sau o zi de deinere ntr-o unitate militar disciplinar;

b) 2 ore de munc neremunerat n folosul comunitii.

(2) Celelalte pedepse, cumulate cu arestul, cu deinerea ntr-o unitate militar disciplinar sau cunchisoarea, se execut de sine stttor.

_1387890655.docAplicarea pedepsei n cazul unui cumul de sentine

Articolul 85.

Aplicarea pedepsei n cazul unui cumul de sentine

(1) Dac, dup pronunarea sentinei, dar nainte de executarea complet a pedepsei, condamnatul asvrit o nou infraciune, instana de judecat adaug, n ntregime sau parial, la pedeapsa aplicat prinnoua sentin partea neexecutat a pedepsei stabilite de sentina anterioar. n acest caz, pedeapsadefinitiv nu poate depi termenul de 35 de ani de nchisoare.

(2) Cumularea pedepselor complementare n cazul unui cumul de sentine se efectueaz n condiiileart.84 alin.(2).

(3) Pedeapsa definitiv n cazul unui cumul de sentine trebuie s fie mai mare dect pedeapsastabilit pentru svrirea unei noi infraciuni i dect partea neexecutat a pedepsei pronunate prin sentinaanterioar a instanei de judecat.

(4) La cumularea pedepselor, dac prin una din sentine este stabilit pedeapsa deteniunii pe via,pedeapsa definitiv va fi deteniunea pe via.

_1387890633.docAplicarea pedepsei pentru recidiv de infraciuni

Articolul 82. Aplicarea pedepsei pentru recidiv de infraciuni

(1) La aplicarea pedepsei pentru recidiv, recidiv periculoas i recidiv deosebit de periculoas deinfraciuni se ine cont de numrul, caracterul, gravitatea i urmrile infraciunilor svrite anterior, decircumstanele n virtutea crora pedeapsa anterioar a fost insuficient pentru corectarea vinovatului,precum i de caracterul, gravitatea i urmrile infraciunii noi.

(2) Mrimea pedepsei pentru recidiv nu poate fi mai mic de jumtate, pentru recidiv periculoaseste de cel puin dou treimi, iar pentru recidiv deosebit de periculoas - de cel puin trei ptrimi din maximulcelei mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special a prezentului cod.

_1387890639.docAplicarea pedepsei pentru participaie

Articolul 83. Aplicarea pedepsei pentru participaie

Organizatorul, instigatorul i complicele la o infraciune, prevzut de legea penal, svrit cuintenie se sancioneaz cu pedeapsa prevzut de lege pentru autor. La stabilirea pedepsei se ine cont decontribuia fiecruia la svrirea infraciunii, precum i de prevederile art.75.

_1387890626.docAplicarea pedepsei pentru infraciunea neconsumat

Articolul 81.Aplicarea pedepsei pentru infraciunea neconsumat

(1) La aplicarea pedepsei pentru infraciunea neconsumat se inecont de circumstanele n virtutea crora infraciunea nu a fost dus pn la capt.

(2) Mrimea pedepsei pentru pregtirea de infraciune ce nu constituie o recidiv nu poate depijumtate din maximul celei mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special aprezentului cod pentru infraciunea consumat.

(3) Mrimea pedepsei pentru tentativ de infraciune ce nu constituie o recidiv nu poate depi treiptrimi din maximul celei mai aspre pedepse prevzute la articolul corespunztor din Partea special aprezentului cod pentru infraciunea consumat.

(4) Pentru pregtirea de infraciune i tentativa de infraciune deteniunea pe via nu se aplic.

_1387890422.docExcesul de autor

Se considera exces de autor savirsirea de catre autor a unei infractiuni infractionale care nu au fost cuprinse de intentia celorlalti participanti. Excesul de autor poate fi cantitativ sau calitativ:

Excesul de autor este cantitativ - atunci cind executorul savirseste o infractiune omogena cu infractiunea care este savirsita conform infractiunii coparticipantilor (exe: instigatorul determina pe autor la jaf, iar aceasta din urma comite o tilharie); puntru asemenea caz raspunderea instigatorului se limiteaza la propriea intentie.

Excesul de autor este calitativ atunci cind executorul savirseste actiuni neomogene cu aceea la care a fost instigatorul sau la care e acordat ajutor. (exe. Se insiga la jaf, iar autorul comite un viol)

_1387890498.docDeteniunea pe via

Detentiunea pe viata - aceasta presupune potrivit Art 71 CP privarea de libertate a condamnatului pentru tot restul vietii. Ea se executa in penetenciare te tip inchis. Persoanele care executa detentiunea pe viata pot fi liberate. Daca instanta de judecata va considera ca nu mai este necesara executarea de mai departe a pedepsei, si daca aceasta persoana a executat efectiv 30 de ani de detentie.

_1387890536.docCircumstanele atenuate

Circumstantele de individualizare a pedepsei sunt acele stari, situatii sau imprejurari, anterioare concomitente, sau subsegvente comiterii infractiunii care reelefeaza u grad mai ridicat sau mai scazt de pericol social al faptei sau de periculozitate a infractorului.

Circumstantele atenuante sunt prevazute la Art 76 alin. 1 CP - enumerarea acestora fiind una exemplificative, adica instanta de judecata poate considera drept circumstanta atenuanta, si alta circumstanta decit cele aratate la alin.1 al Art 76.

Circumstantele agravante sunt enumerate expres si limitativ la Art 77 alin.1 CP.

Art. 75 Circumstante atenuante (1) Urmatoarele imprejurari constituie circumstante atenuante legale: a) savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau printr-o alta actiune ilicita grava; b) depasirea limitelor legitimei aparari; c) depasirea limitelor starii de necesitate.

_1387890584.docEfectele circumstanelor atenuante i agravante

Art. 76 Efectele circumstantelor atenuante (1) In cazul in care exista circumstante atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita se reduc cu o treime. (2) Daca pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata, in cazul retinerii circumstantelor atenuante se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de ani. (3) Reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singura data, indiferent de numarul circumstantelor atenuante retinute.

Art. 78 Efectele circumstantelor agravante (1) In cazul in care exista circumstante agravante, se poate aplica o pedeapsa pana la maximul special. Daca maximul special este neindestulator, in cazul inchisorii se poate adauga un spor pana la 2 ani, care nu poate depasi o treime din acest maxim, iar in cazul amenzii se poate aplica un spor de cel mult o treime din maximul special. (2) Majorarea limitelor speciale ale pedepsei se face o singura data, indiferent de numarul circumstantelor agravante retinute.

_1387890597.docAplicarea pedepsei mai blndedect cea prevzut de lege

Articolul 79.

Aplicarea pedepsei mai blndedect cea prevzut de lege

(1) innd cont de circumstanele excepionale ale cauzei, legate de scopul i motivele faptei, de rolulvinovatului n svrirea infraciunii, de comportarea lui n timpul i dup consumarea infraciunii, de altecircumstane care micoreaz esenial gravitatea faptei i a consecinelor ei, precum i de contribuirea activa participantului unei infraciuni svrite n grup la descoperirea acesteia, instana de judecat poate aplica o pedeaps sub limita minim, prevzut de legea penal pentru infraciunea respectiv, sau una mai blnd,de alt categorie, ori poate s nu aplice pedeapsa complementar obligatorie.

(2) Poate fi considerat excepional att o circumstan atenuant, ct i o totalitate de asemeneacircumstane.

(3) n cazul condamnrii persoanelor pentru comiterea infraciunilor deosebit de grave, instana dejudecat poate aplica o pedeaps sub limita minim prevzut de legea penal, dar constituind cel puindou treimi din minimul pedepsei prevzute de prezentul cod pentru infraciunea svrit.

(4) Persoanelor care, la data svririi infraciunii, nu au atins vrsta de 18 ani, pentru comitereainfraciunilor grave, deosebit de grave, excepional de grave sau a recidivei de infraciuni, instana dejudecat le poate aplica o pedeaps sub limita minim prevzut de legea penal, dar constituind cel puinjumtate din minimul pedepsei prevzute de prezentul cod pentru infraciunea svrit.

(5) Prevederile alin.(1) nu se aplic persoanelor adulte n cazul infraciunilor excepional de grave saun cazul recidivei de infraciuni

_1387890545.docCircumstanele agravante

Circumstantele de individualizare a pedepsei sunt acele stari, situatii sau imprejurari, anterioare concomitente, sau subsegvente comiterii infractiunii care reelefeaza u grad mai ridicat sau mai scazt de pericol social al faptei sau de periculozitate a infractorului.

Circumstantele agravante sunt enumerate expres si limitativ la Art 77 alin.1 CP.

Art. 77 Circumstante agravante Urmatoarele imprejurari constituie circumstante agravante: a) savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna; b) savarsirea infractiunii prin cruzimi sau supunerea victimei la tratamente degradante; c) savarsirea infractiunii prin metode sau mijloace de natura sa puna in pericol alte persoane sau bunuri; d) savarsirea infractiunii de catre un infractor major, daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor; e) savarsirea infractiunii profitand de starea de vadita vulnerabilitate a persoanei vatamate, datorata varstei, starii de sanatate, infirmitatii sau altor cauze; f) savarsirea infractiunii in stare de intoxicatie voluntara cu alcool sau alte substante psihoactive, cand a fost provocata in vederea comiterii infractiunii; g) savarsirea infractiunii de catre o persoana care a profitat de situatia prilejuita de o calamitate, de starea de asediu sau de starea de urgenta. h) savarsirea infractiunii pentru motive legate de rasa, nationalitate, etnie, limba, religie, gen, orientare sexuala, opinie ori apartenenta politica, avere, origine sociala, varsta, dizabilitate, boala cronica necontagioasa sau infectie HIV/SIDA , sau pentru alte imprejurari de acelasi fel, considerate de faptuitor drept cauze ale inferioritatii unei persoane in raport cu celelalte.

_1387890516.docIndividualizarea pedepselor: noiune i forme

Operatiunea prin care pedeapsa este adaptata nevoilor de aparare sociala, in raport cu gravitatea concreta sau abstracta a infractiunii, cit si cu periculozitatea infractorului, pentru a asigura indeplinirea functiilor si scopurilor pedepsei, poarta denumirea de: Individualizare a pedepselor. Individualizarea pedepselor operatiune complexa se realizeaza in diferite faze ale procesului penal, de diferite organe dupa diverse criterii. In doctrina, se face distinctie dintre urmatoarele forme de individualizare:

1. Individualizarea legala a pedepselor aceasta este realizata de catre legiuitor, in faza de elaborare a legii, si constituie tot odata o materializare a principiilor legalitatii si individualizarii pedepselor. Individualizarea legala se manifesta prin urmatoarele:

a. stabilirea cadrului general al pedepselor, a naturii si limitelor generale ale fiecarei pedepse in corcondanta cu principiile stabilirii sanctiunilor penale;

b. stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune in functie de gradul de pericol social, generic al acesteea, determinat la rindul sau de importanta valorii sociale ocrotite, de vatamarea la care este supusa valoarea, de periculozitatea generica a infractorului.;

c. stabilirea cadrului si a mijloacelor legale in care se vor realiza celelalte forme de individualizare prin prevederea criteriilor si circumstantelor de agravare sau atenuare, asupra limitelor speciale ale pedepsei.

2. Individualizarea judiciara a pedepsei aceasta este realizata de instanta de judecata si se materializeaza prin aplicarea pedepsei concrete infractorului, pentru fapta sa, in functie de gradul de pericol social concret al faptei, de periculozitatea concreta a infractorului, de imprejurarile concrete in care sa savirshit infractiunea, sau care caracterizeaza persoana infractorului, care vin sa atenuieze sau sa agraveze pedeapsa.

3. Individualizarea administrativa denumita astfel dupa organelle care o realizeaza in faza de executare a pedepsei private de libertate. Individualizarea administrative se realizeaza in cadrul stability de individualizare legala sic ea judiciara. In functie de gravitatea pedepsei aplicate, de starea de recidiva, de conduit condamnatului la locul de detentie.

Pedeapsa trebuie aplicata in raport cu gravitatea infractiunii savirsite.

_1387890525.docCriteriile generale de individualizare a pedepsei

In stabilirea si aplicarea pedepsei penale instanta de judecata se conduce dupa criteriile generale si obligatorii prevazute la Art 75 alin.1 CP.

1. Criteriul general pedeapsa trebuie aplicata in limitele sanctiunii articolului corespunzator din partea speciala a CP care prevede raspunderea penala pentru infractiunea comisa. Chiar daca instanta de judecata, este libera sa stabileasca in anumite limite, natura si cuantumul pedepsei, ea trebuie sa se conduca in aceasta activitate, dupa sanctiunea prevazuta la articolul corespunzator din partea speciala a CP.

2. Criteriul general pedeapsa trebuie aplicata in stricta conformitate cu dispozitiile generale a CP, care se refera la: forma de vinovatie, etapele infractiunii, participatia, categoriile de pedepse, criteriile generale de individualizare, liberare de raspundere si pedeapsa penala, specificul aplicarii pedepsei minorilor.

3. Criteriul general pedeapsa trebuie aplicata in raport cu gravitatea infractiunii savirsite. Gradul de pericol social al infractiunii se stabileste tininduse cont de valearea sociala periclitata(lezata), marimea prejudiciului cauzat, forma de vinovatie, motivul si scopul, metodele si mijloacele de savirsire, gradul de raspundire a anumitor categorii de infractiuni.

4. Criteriul general pedeapsa trebuia aplicata tininduse seama de personalitatea infractorului. Periculozitatea infractorului se stabileste in functie de conduita lui in societate, la locul de munca, in familie, de existenta antecedentelor penale, de virsta lui, de componenta familiei, conditiile de viata, gradul de instruire.

5. Criteriul general pedeapsa penala trebuie aplicata tininduse cont de circumstantele agravante si atenuante ale cauzei. Aceste circumstante sunt deseori indicate in dispozitiile articolului din partea speciala a CP, fiind elemente ale componentei de infractiune si caracterizind latura ei obiectiva. Si in partea generala a CP, la Art.76-77, sunt prevazute asemenea circumstante. Daca unele circumstante sunt prevazute atit in partea speciala a CP, cit si in partea generala a CP, instanta le va aplica doar in calitate de circumstante speciale. Daca intro cauza, sa retinut un numar egal de circumstante agravante si atenuante(50/50) instanta va stabili o pedeapsa intre limita maxima si minima a sanctiunii. Daca prevaleaza circumstantele agravante se va apila o pedeapsa catre maximul special. Daca insa prevaleaza cele atenuante - catre minimum special.

6. In cazul in care in sanctiunea Art. Corespunzator din partea speciala a CP este alternative din numarul pedepselor alternative se stabileste de regula cea mai blinda, insa, daca pedeapsa mai blinda nu va asigura atindegea scopului pedepsei, atunci se va aplica pedeapsa mai aspra.

_1387890506.docPedepsele aplicabile persoanelor juridice

Pedeapsa aplicabila- Amenda aceasta se aplica doar in calitate de pedeapsa principala. Limitele amenzii apilicate persoanei juridice sunt prevazute la Art 64 alin.4 CP: de la 500 la 10000 UC. Marimea amenzii se va determina tinind cont de caracterul si gradul prejudiciabil al faptei, si de marimea daunei cauzate precum si de starea economic-financiara a persoanei juridice.

Pedeapsa aplicabila privarea de dreptul de a exercita o anumita activitate aceasta pedeapsa consta potrivit Art 73 CP in stabilirea interdictiei de a incheia anumite tranzactii de a emite actiuni, sau alte titluri de valoare, de a primi sulventii, inlesniri, sau alte avantaje de la stat, precum si interzicerea altor activitati. Aceasta pedeapsa poate fi aplicata ca pedeapsa principala cit si comlementara. Aceasta pedeapsa se poate limita la un anumit teritoriu, sau la o anumita perioada a anului, si se stabileste pe un termen pe pina la 5 ani, sau pe un termen nelimitat.

Pedeapsa aplicabila- Lichidarea consta in dezolvarea persoanei juridice, cu survenirea tuturor consecintelor, prevazute de legislatia civila. Lichidarea se aplica in cazul in care instanta de judecata apreciaza ca datorita gravitatii infractiunii savirsite este imposibila pastrarea existentie unei asemenea persoane juridice, si prelingirea activitatii ei.

_1387890463.docPrivarea de dreptul de a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate

Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate potrivit Art 65 CP aceasta pedeapsa presupune interzicerea ocuparii unei functii sau a exercitarii unei activitati, de natura aceleea de care sa folosit faptuitorul la savirshirea infractiunii. Prin aplicarea pedepsei date, se urmareste prevenirea savirsirii de catre cel condamnat a unei infractiuni asemanatoare. Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate poate fi stabilita de instanta de judecata pe un termen de la 1 la 5 ani. Aceasta pedeapsa poate fi aplicata doar in mod complementar. La aplicarea pedepsei privative de libertate, dreptul de a ocupa anumite functii, se va executa dupa ce sa executat pedeapsa principala. Daca insa ca pedeapsa principala apare o pedeapsa neprivativa de libertate, acestea se vor executa in paralel.

_1387890480.docMunca neremunerat n folosul comunitii

Munca neremunerata in folosul comunitatii- potrivit Art 67 CP munca neremunerata in folosul comunitatii consta in antrenarea condamnatului, la munca determinata de autoritatile administratiei publice locale, munca ce va fi prestata inafara timpului serviciului de baza sau de studii. In cazul militarilor in termen, si militarilor cu termen redus, aceasta pedeapsa consta in antrenarea condamnatului, in timpul liber de sedinte, la munca determinata de comandantul unitatii militare. Munca reremunerata se stabileste pe un termen de la 60 la 240 ore, executinduse pe zi de la 2 la 4 ore. In orice caz munca neremunerata trebuie prestata timp de cel mult 18 luni de la data raminerii definitive a hotarii judecatoresti de condamnare. Aceasta pedeapsa, nu se poate aplica anumitor categorii de personae:

invalizilor de gradul 1 si 2:

militarelor prin contract;

femeilor gravide;

femeilor care au copii in virsta de pina la 8 ani;

minorilor sub 16 ani;

persoanelor care au atins virsta de pensionare.

In cazul in care cel condamnat, se sustrage cu rea vointa de la munca, ea se inlocuieste cu inchisoare (1 zi de inchisoeare pentru 2 ore de nunca).

_1387890489.docnchisoarea

Inchisoarea potrivit Art 70 alin 1 CP - inchisoarea consta in privarea de libertate a persoanei vinovate de savirsirea unei infractiuni, prin izolarea impusa a acesteia de mudiul normal de viata, si plasarea ei pe un anumit termen intrun penitenciar.

Inchisoarea se aplica pe un termen de 3 luni la 20 ani. In cazul in care la data savirsirii infractiunii, infractorul nu a implinit 18 ani, termenul inchisorii se stabileste din maximul pedepsei prevazute de legea penala pentru infractiunea comisa reduse la jumatate. La stabilirea pedepsei pentru concursul de infractiuni, pedepsa inchisorii nu poate depashi 25 ani pentru adulti, si 12 ani si 6 luni pentru minori, iar in caz de comun de sentinte 30 ani adulti, 15 ani minori. In cazul in acre sa dispus inlociurea detentiunii pe viata cu inchisoarea cu titlul de gratie, se aplica inchisoarea pe un termen de 30 ani. La Art 72 CP se indica tipurile de penetenciare in care se executa pedeapsa cu inchisoare.

Prima categorie de penetenciar:

de tip deschis aici executa pedeapsa persoanele condamnate pentru infractiuni savirshite din impridenta.

De tip semi inchis aici executa pedeapsa persoanele condamnate la inchisoare pentru infractiuni usoare mai putin grave si grave savirsite cu intentie

De tip inchis - aici executa pedeapsa persoanele condamnate la inchisoare pentru infractiuni deosbit si exceptional de grave precum si persoanele care au savirsit infractiuni de constitui recidiva.

Persoanele sub 18 ani executa pedeapsa in penetenciare pentru minori.

_1387890471.docRetragerea gradului militar, a unui titlu special, a gradului de calificare (clasificare) i a distinciilor de stat

Retraderea gradului militar a unui titlu special a gradului de calificare(clasificare) si a distinctiilor de stat potrivit Art 66 CP instanta poate aplica pedeapsa in cauza tinind cont de circumstantele in care sa savirsit o infractiune grava, deosebit de grava, sau exceptional de grava. Pedeapsa respectiva este complementara.

_1387890447.docNoiunea, semnele i scopurile pedepsei penale

Pedeapsa este o masura de constringere statala si un mijloc de corectare si reeducare a condamnatului ce se aplica de instantele de judecata in numele legii, persoanelor care au savirshit infractiuni cauzind anumite lipse shi restrictii drepturilor lor. Pedeapsa penala urmareste:

1. corectarea condamnatului se urmareste scimbarea conceptiilor si convingerilor grasite care lau determinat pe infractor sa incalce legea penala urmarinduse, ai educa infractorului stima pentru normele scrise si nescrise ale societatii.

2. Prevenirea savirshirii de noi infractiuni din partea condamnatului - acest scop este atins, prin corectarea si reeducarea condamnatului, care dup ace va executa pedeapsa, nu va urma din nou calea infractionala.

3. Preventiea generala a infractiunilor prevenirea savirsirii infractiunilor, de catre alte personae decit persoana condamnata. Acesta se atinge prin amenintarea cu pedeapsa.

_1387890455.docAmenda

Amenda este o sanctuine pecuniara, care se aplica de instanta de judecata in cazurile si in limitele prevazute de lege. Amenda se stabileste in unitati conventionale. Unitatea conventionala este 20 lei. Amenda este cea mai blinda sanctiune penala, apilicinduse atit ca pedeapsa principala cit si ca pedeapsa complimentara. Pentru persoanele fizice marimea amenzei se stabileste in limitele de la 150 la 1000 UC, in functie de caracterul si gravitatea infractiunii savirshite tininduse cont de situatiea materiala a celui vinovat. Iar in caz de infractiune in interes material limita maxima generala a amenzei ajunge la 5000 UC. In cazul in care cel condamnat se sutrage cu rea credinta de la achitarea amenzei, instanta poate inlocui suma neachitata a amenzei cu inchisoare, calculinduse 1 luna de inchisoare cu 50 UC. In cazul in care cel condamnat nu este in stare sa plateasca amenda, instanta poate inlocui suma neachitata cu munca neremunerata in folosul comunitatii(60 ore de munca pentru 50 UC).

_1387890433.docFavorizarea i tolerarea infraciunii

Implicarea la infractine este acea activitate intentionata, infractionala legata da savirsirea unei infractiuni da catre o alta persoana, activitate care insa nu a contribuit la savirsirea ei. Implicarea la infractiune poate fi de 2 feliri:

1. Favorizarea sau tainuirea nepremisa din timp a infractorilui.

2. Tolerarea infractiunii

1. Tainuirea nepromisa. Porivit Art 49 CP favorizarea infractorului precum si tainuirea mijloacelor de savirsire a infractiunii a urmelor acestora sau a obiectelor dobindite pe cale criminala, atrag raspunderea penala in conditiile art 323 CP in cazul in care nu au fost premise din timp. Conform trasaturilor obiective favorizarea se manifesta prin actiuni active din partea favorizatorului, si acest lucru face deficila descoperirea infractiunii si a infractorului.

Metodele de favrizare pot fi diverse: tainuirea infractorului, a mijloacelor, instrumentelor.

Conform semnelor subiective favorizarea se manifesta prin intentie directa: potrivit Art. 323 Cp la raspundere penala pentru favorizare sunt atrase doar persoanele care au favorizat o infractiune grava, deosebit de grava, sau exceptional de grava.

Pentru favorizarea dinainte nepromisa nu sunt trasi la raspundere penala: sotul, sotia si rudele apropiate persoanei care a savirsit infractiunea.

2. Tolerarea infractiunii presupune neimpiedicarea comiterii infractiunii savirsita intentionat de catre o persoana care era obigata si avea posibilitatea sa impedice comiterea acesteia. Din punct de vedere a laturei obiective, tolerarea se exprima prin inactiuni, si anume ca persoana nu impiedica savirsirea infractiunii.

In acest sens la raspundere penala, vor fi trase doar persoanele care aveau obigatiea sa impiedice savirsirea infractiunii, obligatii care ar rezulta din lege sau alte acte normative. De asemenea persoana trebuie sa fi avut si posibilitatea reala de a impiedica savirsirea infractiunii. Dint punct de vedere a laturei subiective tolerarea presupune intentie directa. Pedeapsa pentru tolerare depinde de caracterul actiunii persoanei care nu impedica in mod intentionat infractiunea, si de atitudinea ei fata de valorile lezate.

_1387890346.docConstrngerea fizic sau psihic

Potivit art 39 CP nu constitue infractune fapta prevazuta de legea penala, care a cauzat daune intereselor ocrotite da lege, ca rezultat a constringerii fizice sau psihice, daca in urma acestei constringeri persoana nu putea sashi derijeze actiunile.

Prin constringere se intelege influenta asupra persoanei a factorilor periculoshi, cu scopul de a o impune sahi schimbe comportamentul. In urma constringerii persoana este pusa intro asemenea situatie, cind ea nushi poate dirija actiunile. Constringerea poate viza fizicul sau psihicul persoanei.

_1387890387.docOrganizatorul

Organizatorul- este persoana care a organizat savirshirea unei infractiuni sau a dirijat realizarea ei, precum si persoana care a creat un grup criminal organizat sau o organizatie criminala, ori a dirijat activitatea acestora.

Organizatorul - indeamna persoanele la comiterea infractiunii, alege si recruteaza participantii, ii antreneaza, imparte rolurile intre ie, intocmeste planul infractiunii, il comunica celorlalti participant etc. Organizatorul care a creat un grup criminal organizat, care a dirijat activitatea acestora poate sa participle ori nu la savirsirea infractiunilor de catre membrii grupului. Organizatoruu actioneaza intotdeauna cu intentie directa.

_1387890407.docComplicele

Complicile este persoana care contribuie la savirsirea infractiunii, prin sfaturi, indicatii, prestare de informatii, acordarea de mijloace sau instrumente, ori inlaturarea de obstacole precum si persoana care a promis dinainte cal va favoriza pe infractor, va tainui mijloacele sau instrumentele de savirsire a infractiunii, urmele acesteea, sau obiectele dobindite pe cale criminala, ori persoana care a promis din timp ca va procura sau va vinde asemunea obiecte. Activitaea complicelui poate fi de natura morala, sau materiala.

_1387890416.docFormele de participaie

Forma participatiei reprezinta trasaturile exterioare ale infractiunii care determina gradul de coordonare si caracterul relatiilor interioare, stabilite intre participanti, specificind modul in care actiunile a 2 sau mai multor personae se imbina intrun tot unitar. Potrivit Art 43 CP In functie de gradul de coordonare a actiunilor participantilor, se deosebesc 4 forme de participatie:

participatiea simpla are loc atunci cind toti participantii sunt autori ai infractiunii. Actiunile lor fiind de aceeasi natura.

Participatiea complecsa are loc cind participantii indeplinesc roluri diferite in infractiunea pe care o comit in comun.

Grupul criminal organizat este conform Art 46 CP o reunuine stabila de personae care sau organizat in prealabil, pentru a comite 1 sau mai multe infractiuni.

Organizatia criminala este conform art 47 (1) o reunuune de grupuri criminale organuzate, reunite intro comunitate stabila, a carei activitate se intemeieaza pe impartirea functiilor intre membrii organizatiei si structurile ei, in scopul influentarii activitatii persoanelor fizice si juridice, ori in vederea controlarii acesteea, pentru a optine avantaje si a realiza interesele economice, financiare sau politice ale organizatiei.

_1387890397.docInstigatorul

Instigatorul este persoana care prin orice metode determina o alta persoana sa savirseasca o infractiune. Caracteristic instigarii este faptul ca instigatorul dupa ce a luat hotarirea de a savirsi infractiunea, desfasoara o activitate materiala externa, pentru a transmite hotarirea luata altei personae, care fiind determinate sa comita fapta prevazuta de legea penala trece apoi in mod concret la savirsirea ei. Instigatorul actioneaza intotdeauna cu intentie, prin orice metode si mijloace (promisiuni, insinuari). La savirsirea unei infractiuni pot participa si mai multi instigatori. Acestea devin coinstigatori daca actioneaza in comun asupra aceleeasi persoane in vederea comiterii aceleeasi infractiuni in baza unei intelegiri prealabila (simulant, succesiv).

_1387890369.docNoiunea i condiiile generale ale participaiei penale

Conform art 41 CP se considera participatie cooperarea cu intentie a 2 sau mai multor persoane, la savirshirea unei infractiuni intentionate. Din acesta definitie desprindem 3 conditii ale participatiei:

La savirshirea unei infractiuni participa 2 sau mai multe personae. Acestea trebuie sa intruneasca cerintele generale ale subiectului activ.

Participantii trebuie sa activeze in comun. Aceasta conditie presupune urmatoarele: participantii se informeaza reciproc cu privire la infractiune; fapta savirshita sa fi produs un rezultat urmarit de toti participantii; exista legatura cauzala dintre rezultatul produs shi actiunile fiecarui participant;

Activitatea participantilor trebuie sa aiba caracter intentionat ei actioneaza intro directie cu vointa unica indreptata spre savirshirea unei infractiuni. Ei intelegind ca ei actioneaza in comun. Motivele shi copurile pot diferi de la un participant la altul. Exceptie insa sint cazurile in care legea impune un motiv si/sau scop special.

_1387890379.docAutorul

Autorul- este persoana care savirsheshte in mod nemijlocit fapta prevazuta de legea penala precum shi persoana care a savirshit infractiunea prin intermediul persoanelor care nu sunt pasibile de raspundere penala din cauza virstei, iresponsabilitatii, sau din alte cauze prevazute de Legea Penala.

_1387890360.docRiscul ntemeiat

Potrivit art 40 CP nu constituie infractiune fapta care a cauzat daune interesele ocrotite de lege in cazul riscului intemeieat penrtu realizarea scopurilor social-utile. Prin risc intelegem admiterea survenirii unor urmari prejudiciabile, in rezultatul activitatii care este indreptata spre atingerea unui scop social-util, cu conditia aplicarii mijloacelor de prevenire a acestor urmari. Riscul se considera intemeiat daca scopul social-util urmarit, nu a putut fi realizat, fara un anumit risc, shi daca persoana care la atins a luat masurile necesare, pentru a preveni cauzarea de daune, intereselor ocrotite de lege. Conditii:

Persoana care provoaca un risc intemeiat, cauzeaza o anumita dauna, valorilor sociale ocrotite de lege.

Dauna se cauzeaza in legatura cu actiunea (neactiunea) indreptata spre atingerea unui scop social-util

Actiunile (inactiunile) savirshite in provocarile riscului intemeat sa nu fie interzise strict de lege sau alte acte normative

Dauna cauzata sa poata fi inlaturata in ramura shteintei respesctive

Persoana care risca trebuie sa aplice toate masurile de protectie, sa tina seama de toate recomandarile shtiintifice shi practice de productie, astfel ca in situatie concreta in care ea este supusa riscului, dauna sa fie inlaturata

Scopul pozitiv urmarit sa nu poata fi atins prin mijloace care nu sunt insotite de risc

Pesoana care risca, trebuie sa conshtientizeze consecintele daunatoare posibile

Riscul nu trebuie sa fie imbinat cu buna shtiinta, cu pericolul pentru viata persoanei, sau cu pericolul provocarii unui dezastru ecologic sau social.

_1387890297.docNoiunea pluralitii de infraciune i formele ei

Se considera pluritate de infractiune savirsirea mai multor infractiuni de o persoana cu conditii ca in cel putin 2 din ele sa nu existe piedici procesuale pentru pornirea unui proces penal si ca persoana nu a fost condamnata pentru una din ele. Pluritatea se manifesta prin 2 forme:

1. Concursul de infractiune. Potrivit art. 33(1) se considera concurs de infractiune savirsirea de catre o persoana a 2 sau mai multe infractiuni daca persoana nu a fost condamnata definitive pentru vreo una din ele si daca nu a expirat termenul de prescriptie de tragere la raspundere penala cu exceptia cazului in care savirsirea a 2 sau mai multe infractiuni este prevazuta in partea speciala a CP in calitate de circumstanta agravanta. Concursul de infractiune se poate prezenta prin 2 forme:

a. Concurs ideal

b. Concursul real

2. Recediva. Potrivit art. 34 CP se considera recediva savirsirea cu intentie a uneea sau mai multor infractiuni de o persoana cu antecedente penale pentru o infractiune savirsita cu intentie. La (2,3) se descriu formele recedivei:

a. Recediva periculoasa.

b. Recediva deosebit de periculoasa.

_1387890321.docRecidiva i modalitile sale.

Recediva. Potrivit art. 34 CP se considera recediva savirsirea cu intentie a uneea sau mai multor infractiuni de o persoana cu antecedente penale pentru o infractiune savirsita cu intentie. La (2,3) se descriu formele recedivei:

1. Recediva periculoasa. Apare in situatia in care persoana anterior condamnata de 2 ori la inchisoare pentru infractiuni intentionate, a savirsit din nou o infractiune intentionata ori daca persoana anterior condamnata pentru o infractiune grava sau deosebit de grava a savirsit din nou o infractiune grava sau deosebit de grava.

2. Recediva deosebit de periculoasa. Apare daca persoana anterior condamnata de 3 ori sau mai multe ori la inchisoare pentru infractiuni intentionate sau daca persoana anterior condamnata pentru o infractiune exceptional de grava a savirsit din nou o infractiune deosebit de grava sau exceptional de grava.

Nu va exista starea de recediva atunci cind infractiunea pentru care persoana a fost anterior condamnata a fost savirsita in timpul minoratului; au fost savirsite din imprudent; nu mai constituie infractiuni a CP in vigoare; antecedentele penale pentru acestea au fost stinse in caz de reabilitare (art. 111-112 CP); daca persoana a fost condamnata pentru infractiunile savirsite cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei.

_1387890326.docNoiuni generale privind cauzele care nltur caracterul penal al faptei

Cauzele care inlatura caracterul penal al faptei sunt acele stari, situatii, imprejurari a caror existenta in timpul executarii faptei face potrivit legii ca intrunirea trasaturilor esentiale ale infractiunilor sa fie imposibila.

_1387890317.docConcursul de infraciuni i modalitile lui.

Concursul de infractiune. Potrivit art. 33(1) se considera concurs de infractiune savirsirea de catre o persoana a 2 sau mai multe infractiuni daca persoana nu a fost condamnata definitive pentru vreo una din ele si daca nu a expirat termenul de prescriptie de tragere la raspundere penala cu exceptia cazului in care savirsirea a 2 sau mai multe infractiuni este prevazuta in partea speciala a CP in calitate de circumstanta agravanta. Concursul de infractiune se poate prezenta prin 2 forme:

1. Concurs ideal exista atunci cind persoana printr-o singura actiune sau inactiune savirseste 2 sau mai multe infractiuni prevazute in partea speciala a CP.

2. Concursul real exista atunci cind persoana prin diferite actiuni sau inactiuni de sinestatatoare savirsite 2 sau mai multe infractiuni prevazute in partea speciala a CP.

_1387890224.docLegitima aprare. Condiii referitoare la atac i aprare.

Conform art. 36 CP este in stare de legitima aparare persoana care savirseste fapta pentru a respinge un atac direct, imediat, material si real indreptat impotriva unui interes public si care pune in pericol grav persoana sau drepturile celui atacat, ori interesul public. Pentru existenta legitimei aparari se cere intrunirea comulativa a unui sir de conditii privind atacul si privind apararea.

Conditii privitoare la atac: Atacul este o actiune sau inactiune prin care agresorul tinde sa aduca atingere unor valori sociale care potrivit legii pot fi ocrotite pe calea apararii ligitime.

1. Atacul trebuie sa fie direct, adica sa continuie in mod nemijlocit o sursa de pericol pentru persoana sau interesul public impotriva caruia se indreapta.

2. Atacul trebuie sa fie imediat, adica trebuie sa fie imediat, adica trebuie sa fie iminent sau actual. Atacul este iminent daca este certitudinea dezlantuirii sale si este pe punctual de a se produce. Atacul este actual atunci cind se afla in curs de dezvoltare.

3. Atacul trebuie sa fie material sa se realizeze prin actiuni, fapte de natura sa puie in pericol in mod fizic valoarea sociala ocrotita de legea penala.

4. Trebuie sa fie real

5. Trebuie sa fie indreptat impotriva celui care se apara impotriva unei alte personae, a drepturilor sale ori impotriva unui interes public.

6. Trebuie sa puie in pericol grav persoana atacata drepturile cesteia ori interesul public.

Pericol este grav atunci cind atacul este de natura sa produca o vatamare ireparabila sau greu de inlaturat. Gravitatea pericolului trebuie apreciata intotdeauna tininduse atit de valoarea sociala pusa in pericol, cit si de imprejurarile in care s-a produs atacul de persoana adresorului si de toate datele concrete specific fiecarei cauze in parte.

Conditiile privind apararea:

1. Necesitatea apararii este determinate de mai multi factori: obiectul infractiunii si masura concreta a periclitarii sale prin actele de agresiuni.

2. De anumite conditii: de loc, timp sau persoana celui atacat.

Apararea este necesara numai daca s-a indreptat impotriva agresorului si nu altei personae. Apararea trebuie sa fie proportional atacului.

_1387890277.docDeosebiri dintre legitima aprare i extrema necesitate

Prin limitele legitimei aprri se subnelege corespunderea mijloacelor i msurilor deaprare, caracterului intrensiv al atacului. Limitele legitimei aprri trebuie de asemeneadeterminate i de caracterul lucrului aprat. Aprarea trebuie s corespund caracterului ipericolului atacului. Definind noiunea de limite ale legitimei aprri trebuie de avut n vedere, c bazndu-se pe circumstane concrete i situaia dat, persoana care se apr, se poate apra cuaa mijloace, care pot prentmpina atacul i prin aceasta s nu provoace moartea sau leziunicorporale grave atacantului. ns, din cele menionate mai sus, nu reese faptul c n toate cazuriletrebuie s se prezinte cererea despre echivalena obligatorie ntre atac i aprare, deoarece acestlucru ar duce la imposibilitatea aplicrii legitimei aprri n practic. n situaia creat, nu arputea s-i apere averea de la atacul periculos prin intermediul pricinuirii daunelor fiziceinfractorului, iar persoana care este atacat n scopuri violente nu ar putea prentmpina violulprin intermediul pricinuirii daunelor atacantului, i n aa daune ca leziuni corporale sau chiaromor. Iat de ce nu trebuie de naintat n calitate de condiie obligatorie, ca dauna cauzatatacantului s fie obligatorie mai mic ca dauna provocat persoanei ce se apr. Aceasta i esteuna din deosebirile legitimei aprri de extrema necesitate.

Dup caracterul intereselor aprate extrema necesitate nu se deosebete de legitimaaprare, ns, dup izvorul pericolului ntre ele exist deosebiri materiale. Cazul de extremnecesitate apare atunci cnd se ciocnesc dou interese ocrotite de lege, iar salvarea unuia dintreele se face posibil numai prin nclcarea alteia. Astfel de cazuri pot fi diferite.

_1387890283.docReinerea infractorului

Potrivit art.37 CP nu constitue infractiune fapta prevazuta de legea penala savirshita in scopul retinerii persoanei, care a comis o actiune shi al predarii ei organelor de drept. Retinerea infractorului poate avea loc atit in momentul tentativei de infractiune cit si dupa consumarea aceestea. Scopul retinerii este asigurarea tragerii la raspundere penala a infractorului. Conditii ale retinerii:

1. Temeiul retinerii trebuie sa fie unul corespunzator legii: Sentinta de condamnare, decizia organului de urmarire penala, aparitia infractorului la locul savirshirii infractiunii, recunoashterea infractorului de catre martori oculari sau victima, depistarea pe corpul, pe imbracamintea percsoanei, in locuinta sa a urmelor infractiunii savirshite.

2. Este permisa aplicarea unor masuri de constringere asupra celui retinut: constringere fizica, psihica, privarea de libertate, leziuni corporale, daca se opune rezistentie.

3. Trebuie avuta in vedere imprejurarile in care se infaptuieste retinerea , num. celor retinuti, prezenta armei, etc.

_1387890270.docStarea de extrem necesitate i condiiile ei

Potrivit art. 38 (2) CP este in stare de extrema necessitate, persoana care savirsheshte fapta prevazuta de legea penala pentru a salva viata integritatea corporala sau sanatatea sa, a altei personae ori in interes public de la un pericol imnent care nu poate fi inlaturat altfel. Starea de extrema necesitate presupune existenta unui conflict intre 2 interese legitime in egala masura. Legea insa acorda prioritate interesului pus in pericol, penrtu ca vatamarea care il ameninta este mai grava in comparatie cu vatamarea care se produce in cazul incalcarii celuilalt interes. Conditiile starei de extrema necesitatea:

1. Conditii cu privire la pericol:

acesta trebuie sa fie iminent.

trebuia sa ameninte viata, integritatea corporala, sau sanatatea unei personae, sau un interes public.

trebuie sa fie inevitabil(adica sa nu poate fi inlaturat prin alte mijloace). Daca pericolul poate fi inlaturat shi altfel decit prin savarshirea unei fapte prevazute de legea penala, nu va exista starea de extrema necesitatea. Caracterul inevitabil al pericolului se apreciaza in tot deauna prin raportare la inprejurarile concrete, in care aceste sa ivit, shi la starea psihofizica a persoanei care a efectuat efectiunea de salvare.

2. Conditii privind actiune de salvare

trebuie sa fie necesara, pentru inlaturarea pericolului, care ameninta valorile aratate mai sus, adica sa reprezinte singura cale de salvare a acestor valori.

sa nu fi cauzat urmari mai grave decit cele care sar fi produs in cazul neilaturarii pericolului.

_1387890126.docUnitatea legala de infractiune

Unitatea legala exista atunci cind 2 sau mai multe actiuni sau inactiuni sau mai multe urmari social-prejudiciabile care ar putea constitui fiecare in parte elementul material sau rezultatul unei infractiuni distincte, sunt reunite prin vointa legiuitorului in componenta unei singure infractiuni.

Unitatea legala se poate prezenta sub mai multe forme:

1. Infractiunea prelungita. Aceasta exista atunci cind fapta este savirsita cu intentie unica si se caracterizeaza prin 2 sau mai multe actiuni infractionale identice comise cu un singur scop, alcatuind in ansamblu o infractiune. Ceea ce caracteriyeaya infractiunea prelungita este existenta unei pluralitati de fapte care preyentind fiecare in parte componenta aceleeasi infractiuni ar putea constitui tot atitea infractiuni autonome, insa acestea impreuna alcatuiesc prin vointa legiuitorului datorita unui element subiectiv comun o singura infractiune.

2. Infractiunea complexa. Aceasta apare in situatia in care, in componenta infractiunei intra ca element constituitiv sau ca circumstanta agravanta o actiune sau inactiune care constituie ea insasi fapta prevayuta de legea penala.

3. Infractiune progresiva. O forma a unitatii legale in care continutul obiectiv se amplifica sub aspectul reyultatului in asa mod, incit trecerea de la componenta initiala a infractiunii, la componenta amplificata a acesteea, atrage o schimbare a incadrarii juridice fie intr-o infractiune mai grava, fie intr-o varianta agravanta a aceleeasi infractiuni.

Date post:	31-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	slecarikaty
View:	246 times
Download:	1 times

94522598 Drept Penal Partea Generala Conspecte Md

Documents