Stiri 5 august 2020, prima parte

Cursul de schimb 05.08.2020 1 EUR

1 USD

AgroMeteo 5-6 august. Starea de vegetatie a culturilor agricole 5 august 2020

Caracteristici meteorologice, 05 – 06 August 2020 Vremea va fi caldã în cea mai mare parte a regiunilor agricole, cãlduroasã dupã-amiaza îndeosebi în zonele de câmpie din sudul si estul tarii.Temperatura medie diurnã a aerului se va încadra între 17…28°C, abaterile termice pozitive fiind de 1…4°C.Temperatura maximã a aerului va fi cuprinsã între 26 …34°C, în aproape toatã ţara. Temperatura minimã a aerului se va încadra între 7 … 22°C, cele mai scãzute valori fiind posibile în estul Transilvaniei.

Regimul pluviometricÎn regiunile sud-vestice şi local în cele nord-vestice, instabilitatea atmosfericã se va manifesta mai ales în cursul zilei prin înnorãri temporar accentuate, averse, descãrcãri electrice, posibil grindinã şi cantitãţi de apã ce vor depãşi 20…25 l/mp. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificãri în jumãtatea de sud a ţãrii, dar de scurtã duratã şi în timpul ploilor.

Caracteristici agrometeorologiceAprovizionarea cu apã pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura de porumb neirigat, se va încadra în limite satisfãcãtoare şi apropiate de optim, în Maramureş, pe suprafeţe agricole extinse din Transilvania, Crişana, izolat în nord-vestul şi vestul Moldovei, nord-vestul şi estul Munteniei, nordul Olteniei, nord-estul Banatului. Deficite de umiditate în sol (secetã

1

pedologicã moderatã, puternicã şi extremã) se vor înregistra în Dobrogea, cea mai mare parte a Moldovei, Munteniei şi Olteniei, local în nordul, nord-vestul şi vestul Banatului, centrul, izolat sudul Transilvaniei şi al Crişanei.

Starea de vegetaţie a culturilor agricoleProcesele biologice ale culturilor de câmp se vor desfăşura mai intens, îndeosebi pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului, iar pe suprafeţele agricole afectate de seceta pedologică, ritmurile de vegetaţie la speciile prăşitoare vor fi stânjenite, semnalându-se în continuare ofilirea temporară şi răsucirea aparatului foliar în orele de amiază, îngălbenirea şi uscarea parţialã sau totală a acestuia, forţări stadiale, precum şi izolat, şiştăvirea boabelor la porumb şi a seminţelor la floarea-soarelui.

La cultura grâului de toamnã semãnatã tardiv din nordul şi centrul ţării va fi posibilă finalizarea lucrărilor de recoltare.

Funcţie de data semănatului, floarea-soarelui va parcurge înflorirea (60-100%) şi maturitatea ceară (30-100%), iar în Muntenia şi Oltenia va predomina maturitatea deplinã (10-50%).

Porumbul îşi va definitiva apariţia paniculului (100%), aflându-se predominant la înflorire, mătăsire şi maturitate în lapte (10-100%), iar la hibrizii extratimpurii şi timpurii se va înregistra maturitatea ceară (10-30%).

La sfecla de zahăr se vor continua alungirea şi îngroşarea axei hipocotile (40-100%), local, fiind posibilă declanşarea fazei de acumulare a zahărului în rădăcină (10-20%).

În principalele bazine de culturã, cartoful va parcurge creşterea tuberculilor (20-100%), iar pe suprafeţele cu deficite accentuate de umiditate în sol se va semnala uscarea prematurã a vrejilor, precum şi subdimensionarea tuberculilor.

La speciile pomicole, predominante vor fi fazele de creştere şi coacere a rodului, precum şi acumularea zahărului în fructe, iar la sâmburoase se vor efectua lucrările de recoltare.

În cea mai mare parte a podgoriilor, viţa de vie se va afla la creşterea/dezvoltarea boabelor şi acumularea zaharurilor, iar soiurile timpurii de consum vor putea înregistra coacerea în „pârgã”.

În condiţiile agrometeorologice prognozate, lucrările agricole specifice campaniei de varã se vor efectua în general normal.

2

RECOMANDÃRI DE SPECIALITATE:

Lucrări de recoltare, transportul şi depozitarea la grâul de toamnă şi fructele de sezon;

Eliberarea suprafeţelor agricole de resturile vegetale şi efectuarea arăturilor în vederea însămânţărilor de toamnă, pe terenurile cu o bună aprovizionare cu apă a solului;

Aplicarea irigaţiilor pe arealele afectate de seceta pedologică;

Efectuarea lucrărilor de întreţinere la speciile prãşitoare şi pomi-viticole (combaterea bolilor şi dăunătorilor, erbicidări, etc.).

APIA si SUBVENTII

Subvenții APIA: Se introduce o plată-bonus pentru micii fermieri și fermele de familie! Roxana Dobre Roxana Dobre - 5 august 2020

România nu va plafona subvențiile fermierilor, a anunțat ministrul agriculturii Adrian Oros în cadrul unei conferințe de presă care a avut loc ieri, marți 4 august, la sediul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). În schimb, se lucrează la o plată redistributivă care să fie achitată micilor fermieri, exploatațiilor de familie.

”Noi acum avem niște simulări. Plafonarea subvențiilor este una voluntară (fiecare țară decide – n.r). Noi avem în intenție să facem o plată redistributivă între 10 și 20 la sută, tocmai de aceea facem aceste simulări, să vedem câte ferme vor fi impactate și cum vor fi impactate acele ferme. Și plafonare nu o să facem dacă facem plată redistributivă. Adică vom lua o sumă, o vom oferi fermelor mici, de familie iar restul va fi fără plafonare”, a spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

În forma actuala, Plata Redistributivă se achită sub două variante:a) -primul interval: 1-5 ha, inclusiv 5 euro/ha, adică 23,748 lei/ha; b) -al doilea interval: peste 5 ha și până la 30 ha, inclusiv 48,7127 euro/ha, adică 231,3658 lei/ha.

3

Reuniunea extraordinară a Consiliului European (17-21 iulie 2020) a decis că fiecare stat membru poate alege dacă dorește să plafoneze nivelul subvențiilor la 100.000 de euro. ”Va fi introdusă pe o bază voluntară plafonarea plăților directe pentru marii beneficiari la nivelul de 100 000 EUR. Aceasta se va aplica numai sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS). Atunci când aplică plafonarea, statele membre pot să scadă din cuantumul sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității pentru fiecare beneficiar toate costurile legate de forța de muncă”, se arată în documentul redactat cu concluziile reuniunii.

MADR: Subvenție de 9.696 de euro, plătită în avans prin APIA! Roxana Dobre Roxana Dobre - 4 august 2020

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat în dezbatere publică pe site-ul propriu un proiect de Hotărâre de Guvern privind privind stabilirea valorii ajutorului financiar în avans pentru depozitarea privată a untului, laptelui praf degresat și a anumitor brânzeturi. Finanţarea sumelor aprobate de către Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) se asigură ca sprijin financiar aferent Fondului european de garantare agricolă – FEGA şi se prefinanţează, începând cu data intrării în vigoare a Hotărârii de Guvern, din sumele alocate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020 din venituri din privatizare, în conformitate cu prevederile art. 28 din Legea bugetului de stat nr.5/2020.

Potrivit documentului aflat în dezbatere publică, și pentru care cei interesați pot trimite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile, valoarea totală a ajutorului financiar, stabilit în avans, este:

a) în limita sumei de 15.866,86 lei echivalentul a 3.271,99 euro, pentru scheme de ajutor cu caracter temporar şi excepţional pentru depozitarea privată a anumitor brânzeturi;

b) în limita sumei de 1.834,15 lei echivalentul a 378,23 euro, pentru ajutorul privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a untului;

c) în limita sumei de 47.018,96 lei echivalentul a 9.696,03 euro, pentru ajutorul privind acordarea de ajutoare pentru depozitarea privată a laptelui praf degresat.

4

Cantitatea minimă eligibilă pentru fiecare cerere este de 10 tone pentru lapte praf degresat și unt, 0,5 tone pentru brânzeturi. În cazul brânzeturilor volumul maxim de produse care face obiectul schemei de ajutor pentru depozitare privată este de 931 tone.

Cursul de schimb utilizat este cel anunţat de Banca Centrală Europeană, potrivit prevederilor Regulamentului delegat (UE) nr. 907/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului (UE) nr. 1.306/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte agenţiile de plăţi şi alte organisme, gestiunea financiară, verificarea şi închiderea conturilor, garanţiile şi utilizarea monedei euro, respectiv 4,8493 lei pentru 1 euro.

Important de precizat că cererile vizează produse care au fost deja depozitate.

Valoarea ajutoarelor:

a) lapte praf degresat: 5,11 euro/tonă pentru costuri fixe de depozitare și 0,13 euro/tonă/zi de depozitare contractuală;

b) unt: 9,83 euro/tonă pentru costuri fixe de depozitare și 0,43 euro/tonă/zi de depozitare contractuală;

c) brânzeturi:15,57 euro/tonă pentru costuri fixe de depozitare și 0,40 euro/tonă/zi de depozitare contractuală.

5

APIA a virat 103 MIL lei catre FERMIERI pentru acciza la motorina 5 august 2020

6

Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a virat către 10.951 fermieri suma de 103,38 milioane de lei pentru plata ajutorului de stat la reducerea accizei la motorina. Banii au fost alocați pentru motorina utilizată în agricultură în primul trimestru al anului, a anunţat marţi ministrul Agriculturii, Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă.

„O să mă întrebaţi de ce aşa târziu pentru trimestrul I. Este vorba de 103.381.276 lei pentru 10.951 de beneficiari. În prima perioadă a anului am fost nevoiţi să plătim jumătate din trimestrul II anul trecut, trimestrul III şi trimestrul IV, adică 528 milioane de lei am plătit la începutul acestui an şi până acum pentru restanţele de anul trecut”, a declarat Adrian Oros.

În şedinţa din 22 iulie, Guvernul a decis să suplimenteze cu 101,9 milioane de lei fondurile care vor fi acordate fermierilor în baza unei scheme de ajutor de stat privind reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură.

Prin urmare, fondurile necesare plăţii ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură în perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020 ajung la o valoare de 629,9 milioane de lei.

Pentru perioada 2015-2020, suma acordată pentru acciza la motorina are o valoare totală de 3,435 miliarde de lei.

Acciza la motorina. Suma alocată pentru plata ajutorului de stat în anul 2020 se asigură în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe anul 2020 şi se încadrează în valoarea anuală totală a bugetului schemei de ajutor de stat notificată la Comisia Europeană, potrivit informațiilor MADR.

APIA a facut platile pentru subventia la motorina. Care a fost cauza intarzierii? august 5, 2020

APIA a virat 103,38 milioane de lei catre 10.951 de beneficiari, reprezentand plata ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura aferenta cantitatilor de motorina utilizate in primul trimestru al anului, a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

7

„Legat de reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura, astazi, cei de la conducerea APIA mi-au comunicat ca au fost virati banii catre destinatari pentru trimestrul I. O sa ma intrebati de ce asa tarziu pentru trimestrul I. Este vorba de 103.381.276 lei pentru 10.951 de beneficiari. In prima perioada a anului am fost nevoiti sa platim jumatate din trimestrul II anul trecut, trimestrul III si trimestrul IV, adica 528 milioane de lei am platit la inceputul acestui an si pana acum pentru restantele de anul trecut”, a afirmat a afirmat Adrian Oros.

Guvernul a decis, in sedinta din 22 iulie, sa suplimenteze cu 101,9 milioane de lei fondurile care vor fi acordate fermierilor in baza unei scheme de ajutor de stat privind reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura.

In acest fel, fondurile necesare platii ajutorului de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizata in agricultura in perioada 1 ianuarie 2020 – 31 martie 2020 ajung la o valoare de 629,9 milioane de lei.

Pentru perioada 2015-2020, suma acordata in acest sens are o valoare totala de 3,435 miliarde de lei.

Suma alocata pentru plata ajutorului de stat in anul 2020 se asigura in limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale pe anul 2020 si se incadreaza in valoarea anuala totala a bugetului schemei de ajutor de stat notificata la Comisia Europeana, explica oficialii ministerului.

AFIR si FINANTARI

456 milioane euro, suma autorizată la plată de AFIR în anul financiar 2020 Miercuri, 05 August 2020 Revista Fermierului

Până în prezent, prin PNDR 2014 - 2020, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a plătit 5,98 miliarde de euro, anunță AFIR.

O altă cifră importantă în evoluția absorbției fondurilor din programul Național de Dezvoltare Rurală o reprezintă suma autorizată la plată până în prezent pentru măsurile gestionate de către AFIR în anul financiar 2020, respectiv 456 de milioane de euro.

„Situația generată de pandemie este un factor perturbator important pentru beneficiarii noștri și, în consecință, și pentru absorbția fondurilor pe care le gestionăm. Agenția depune toate eforturile pentru a depăși această situație și pot spune că am reușit să facem acest lucru până în prezent. Având în vedere evoluția de până în acest moment a plăților realizate de AFIR, pot afirma în

8

deplină cunoștință de cauză că vom atinge și chiar vom depăși ținta propusă pentru acest an, de 550 de milioane de euro plătite pentru măsurile pe care le gestionăm”, a precizat Mihai Moraru, director general AFIR.

NOU! SUBVENȚII DIRECTE DE MAXIM 750 EURO/LUNĂ/ ANGAJAT! Agroinfo 04 august 2020

DOUĂ SCHEME NOI DE AJUTOR! Ministerul Agriculturii pregătește împreună cu Ministerul Fondurilor Europene două scheme noi de sprijin. Banii vor fi acordați sub forma unor subvenții directe, iar sumele încep de la 350 de euro și ajung la 750 de euro și vor fi acordate angajatorilor din agricultură și industrie alimentară care recrutează tineri. A anunțat astăzi, 4 august 2020, ministrul agriculturii Adrian Oros.

Prima schemă de ajutor se referă la tineri. Este vorba de 100 de milioane de euro. Practic, măsura are scop facilitarea la piața locurilor de muncă a tinerilor. Sigur, aici, este condiționată vârsta cuprinsă între 16 și 29 de ani, precum și a încuraja angajatorii să-și recruteze personal din această categorie. Noi aici ne referim, în primul rând, la cei care termină, fie liceul, fie facultăți de specialitate. Ăsta a fost interesul nostru, să intrăm în această schemă, cu cei de la Ministerul Fondurilor Europene. Nu se va rezuma doar la cei care au studii în domeniu (agriculturii n.r.). Pot să vă spun câteva detalii din fișa la care lucrăm. Deci, ei vor primi sprijin public nerambursabil, acordat în această măsură, de maxim 75% din salariu plus contribuții pentru acei angajați care au fost recrutați pentru un post în care au specialitate și până la 50% pentru cei care au fost recrutați într-un post unde nu au specialitatea.

Cei fără studii vor beneficia de 350 de euro pe lună, cei cu studii medii, 500 de euro pe lună, iar cei cu studii superioare, 750 de euro pe lună. Sigur, noi o să încercăm în zona rurală și, în primul rând, la fermieri să-i încurajăm să folosească această schemă, să angajeze oameni care au pregătire de specialitate. În primul rând, absolvenți ai facultăților din domeniu, iar sumele respective, eu cred că sunt suficient de motivante în așa fel încât să-i ajute să angajeze acești oameni, pentru că, una dintre problemele principale, nu doar a agriculturii, este lipsa forței de muncă. Eu cred că această măsură activă este binevenită pentru angajatorii din  industria alimentară și fermieri.

De asemenea, există o altă formă de sprijin, se referă la economia socială, dar în mediul rural, pentru că am vrut să-i dăm această tentă. Este vorba despre un program de 200 de milioane de euro, unde cei care angajează oameni beneficiază de un sprijin de până la 200.000 de euro pentru investiții, iar pentru fiecare angajat, primesc lunar 2.250 de lei, deci, cei

9

200.000 sau până la 200.000 euro sunt pentru investiții sau pentru dezvoltarea afacerii pe care deja o au, iar pentru fiecare angajat, 2.250 de lei.

Condiția este următoarea: dacă proiectul este de până la 100.000 euro investiții, trebuie să angajeze 5 oameni, dacă este până la 200.000, trebuie să angajeze minim 7 oameni. Aici, practic, se îmbină atât sprijinul legat de angajarea forței de muncă, pe de o parte, pe de altă parte, în această perioadă, în care banii din Programul Național de Dezvoltare Rurală s-au terminat pentru unele măsuri, 4.1, 4.2, iată că, cu bani de la alt minister, încercăm în zona rurală și-n agricultură, să venim cu niște forme de sprijin care, pe lângă forța de muncă, să vină și cu niște sume care pot fi alocate investițiilor sau activităților curente, respectiv, 100.000 și 200.000 de euro, a anunțat astăzi, 4 august 2020, ministrul agriculturii, Adrian Oros.

Aproape 2 milioane de euro pentru sectorul pomicol nu interesează pe nimeni? Revista Fermierului Miercuri, 05 August 2020

Fructele românești ajung cu greu în marile lanțuri de magazine. O cauză ar putea fi lipsa asocierii producătorilor. Pomicultorii au posibilitatea să se asocieze pe bani europeni, ca grup de producători primind până la 100.000 de euro pe an. Și, totuși, nu colaborează.

Submăsura 9.1a „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol” s-a lansat pe 30 iunie 2020, având o alocare financiară de 1.985.644 euro. Producătorii din sectorul pomicol pot solicita fondurile europene nerambursabile până la sfârșitul lunii septembrie, acest an. Ce interesați de sprijinul european pot consulta Ghidul solicitantului pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Până astăzi, 5 august 2020, pe site-ul AFIR, la Contorul PNDR, unde se poate vedea în timp real câte fonduri mai sunt disponibile, nu era depus

10

niciun proiect pentru Submăsura 9.1a „Înfiinţarea grupurilor de producători în sectorul pomicol”.

Persoanele fizice vor putea începând din 15 septembrie să depună cereri de finanțare pentru programul "Casa Eficientă Energetic" 05 aug, 2020 | Agerpres

Programul "Casa Eficientă Energetic" pentru persoane fizice va debuta pe data de 15 septembrie 2020, iar proprietarii de case din România pot depune cereri de finanţare pentru a primi până la 15.000 de euro pentru a-şi eficientiza energetic imobilele, a anunţat ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, într-o conferinţă de presă, susţinută miercuri, relatează Agerpres.

"Programul "Casa Eficientă Energetic" va deveni realitate cu depunere pentru cetăţenii României începând cu 15 septembrie. Este un program prin care toţi românii pot primi sprijin din partea statului român în sumă de 15.000 de euro, sumă nerambursabilă prin Administraţia Fondului pentru Mediu. V-am mai vorbit despre acest program chiar înainte de a fi lansat în dezbatere publică. Astăzi, vreau să-i anunţ pe români că suntem aproape de start şi au timp până pe 15 septembrie ca fiecare dintre ei să-şi pună ordine în hârtii şi evident să se hotărască ce vor să facă cu această primă de eficienţă energetică de 15.000 de euro din partea statului român", a spus Alexe. Conform ministrului, bugetul alocat pentru acest program este de 430 de milioane de lei, din care ar urma să fie finanţate aproximativ 9.000 de case din România.

"Pentru acest program bugetul este de 430 de milioane de lei. Din aceşti bani vom finanţa eficientizarea energetic pentru circa 9.000 de case din ţara noastră. Fiecare proiect depus va primi finanţare în cuantum de 60% din costul investiţiei, dar nu mai mult de 15.000 de euro. Programul nostru are un scop clar: reducerea consumului de energie din casele noastre şi evident a emisiilor de gaze cu efect de seră. Astăzi, din păcate, cele mai multe case din ţara noastră nu sunt bine izolate. Este şi motivul pentru care pierderile de energie ajung până la 30% doar prin pereţii exteriori sau la 25% prin geamuri sau prin acoperiş", a afirmat ministrul de resort. Acesta a adăugat că, pentru a deveni eligibil, un proprietar de casă trebuie să realizeze auditul energetic al locuinţei, iar eficienţa imobilului să crească măcar cu o clasă.

11

"Pentru a primi această finanţare, un proprietar de casă trebuie să realizeze acel audit energetic al locuinţei. Trebuie să vedem de la ce plecăm. Apoi să facă un proiect prin care eficienţa energetică a casei să crească măcar cu o clasă, din C în B sau din B în A. Din proiect va rezulta şi ce lucrări trebuie făcute pentru a atinge condiţia finanţării, fie instalarea de ferestre izolante, fie izolarea acoperişului, a pereţilor exteriori ori montarea unei centrale mai eficiente, a panourilor solare, sisteme de ventilaţie, corpuri de iluminat cu LED, senzori de mişcare sau orice poate duce la eficientizarea energetică a locuinţei. Toate aceste echipamente, dar şi altele, sunt eligibile prin acest program. Înscrierea în program se va face online. După acceptarea cererii, proprietarii vor primi un număr unic de înregistrare şi au la dispoziţie 60 de zile pentru a veni cu tot dosarul. Investiţiile trebuie finalizate în termen de 18 luni. Proprietarii de case pot cumpăra echipamente de unde vor ei din ţară, însă lucrările nu se pot face în regie proprie, ci cu firme specializate, tocmai pentru a avea garanţia unor lucrări bine efectuate. La final, Administraţia Fondului pentru Mediu decontează cei 60% din investiţie după un nou audit energetic al casei pentru a vedea trecerea dintr-o clasă energetică inferioară într-una superioară", a explicat Costel Alexe.

Pe de altă parte, ministrul Mediului a anunţat lansarea în dezbatere publică a programului de eficienţă energetică pentru şcoli şi grădiniţe. "Orice şcoală din România poate primi finanţare de la noi pentru lucrări de izolaţie termică, încălzire centralizată, reducerea consumului de energie sau a emisiilor de gaze cu efect de seră. În acest program investim 384 de milioane de lei pentru ca aceste clădiri în care copiii noştri petrec foarte mult timp să fie bine izolate, călduroase, plăcute şi sănătoase. Aceşti bani ne permit să eficientizăm energetic aproximativ 400 de unităţi de învăţământ din România", a subliniat oficialul.

Peste 12,9 milioane de euro, fonduri pentru abatoare mici din zona montană Miercuri, 05 August 2020 Fonduri europene

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a lansat, în data de 13 iulie 2020, sesiunea de depunere a proiectelor în cadrul Măsurii 4 – Investiții în active fizice – Sub-măsura 4.2 – „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole – componenta investiții în abatoare de capacitate mică în zona montană“, cu o alocare de totală de 12.930.334 euro.

Această submăsură este destinată pentru înființarea unităților de sacrificare în zona montană și a componentelor de procesare și comercializare în contextul lanțului integrat.

12

De asemenea, Submăsura 4.2 vizează și introducerea de noi tehnologii pentru dezvoltarea de noi produse și procese, aplicarea măsurilor de protecție a mediului, inclusiv scăderea consumului de energie și a emisiilor GES, promovarea investițiilor pentru producerea şi utilizarea energiei din surse regenerabile, creșterea numărului locurilor de muncă.

Cine poate primi fonduri nerambursabile

Beneficiarii sunt întreprinderile definite conform legislației naționale în vigoare, cooperativele, precum și grupurile de producători constituite în baza legislației naționale în vigoare.

Astfel, potrivit Ghidului Solicitantului Submăsurii 4.2, categoriile de beneficiari eligibili sunt:

Persoana fizică autorizată (înființată în baza OUG nr. 44/2008); Întreprinderi individuale (înființate în baza OUG nr. 44/2008); Întreprinderi familiale (înființate în baza OUG nr. 44/2008); Societate în nume colectiv – SNC (înființată în baza Legii nr.

31/1990); Societate în comandită simplă – SCS (înființată în baza Legii nr.

31/1990); Societate pe acțiuni – SA (înființată în baza Legii nr. 31/1990); Societate în comandită pe acțiuni – SCA (înființată în baza Legii nr.

31/1990); Societate cu răspundere limitată – SRL (înființată în baza Legii nr.

31/1990); Cooperative agricole înființate în baza Legii nr. 566/2004, cu

modificările și completările ulterioare, care deservesc interesele membrilor prin investițiile prevăzute în proiect;

Societăți cooperative înființate în baza Legii nr. 1/2005;

13

Grup de producători (OG nr. 37/2005 privind recunoașterea și funcționarea grupurilor și organizațiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole).

Sprijinul este cuprins între 40 și 50%

Rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru IMM-uri și grupuri de producători/cooperative/societăți cooperative și de 40% pentru alte întreprinderi și nu va depăși:

000.000 de euro/proiect pentru IMM în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat;

500.000 de euro/proiect pentru alte întreprinderi pentru proiectele care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat;

500.000 de euro/proiect pentru investițiile care conduc la un lanț alimentar integrat (indiferent de tipul de solicitant), precum și pentru forme asociative (cooperative și grupuri de producători) în cazul proiectelor care nu presupun investiții care conduc la un lanț alimentar integrat.

Condiții pentru IMM și microîntreprinderi

1. Microîntreprinderi care au până la 9 salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 2 milioane de euro, echivalent în lei;

2. Întreprinderi mici care au între 10 și 49 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă sau dețin active totale de până la 10 milioane de euro, echivalent în lei;

3. Întreprinderi mijlocii care au între 50 și 249 de salariați și realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro sau dețin active totale de până la 43 de milioane de euro, echivalent în lei;

4. Întreprindere mare;

5. Întreprindere autonomă care deține mai puțin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot (oricare dintre acestea este mai mare) în una sau mai multe întreprinderi sau dacă una sau mai multe întreprinderi nu dețin mai mult de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot ale întreprinderii în cauză;

6. Întreprindere parteneră care nu este clasificată ca întreprindere legată și între care există următoarea relație: întreprinderea (din amonte) deține,

14

individual sau în comun cu una ori cu mai multe întreprinderi legate, 25% sau mai mult din capitalul social ori din drepturile de vot ale unei alte întreprinderi (din aval);

7. Întreprindere legată care deține peste 50% din capitalul social și/sau drepturile de vot în structura altor întreprinderi, în amonte sau în aval, așa cum prevede art. 4 din Legea nr. 346/2004.

De asemenea, calculul numărului mediu de salariați și al cifrei de afaceri ai solicitantului se stabilesc potrivit precizărilor Legii nr. 346/2004, art. 4.

Activități eligibile

Ghidul Solicitantului mai precizează că investiția trebuie să se încadreze în cel puțin una dintre acțiunile eligibile prevăzute de această submăsură.

Este vorba despre înființarea unităților de sacrificare (abatoare de capacitate mică, centre de sacrificare), înființarea de unități de procesare carne și investiții privind marketingul produselor din carne (cum ar fi, de pildă: etichetare, ambalare);

Totodată, o altă categorie eligibilă este producerea și utilizarea energiei din surse regenerabile (solară, eoliană, geotermală), a energiei produse cu ajutorul pompelor de căldură, în cadrul unității procesatoare (inclusiv în cadrul unității de sacrificare) exclusiv pentru consumul propriu și investiții pentru îmbunătățirea eficienței energetice, precum și operațiuni din cadrul unui proiect mai mare de investiții.

În Ghid se mai precizează că sunt permise doar investiții noi pentru componenta de abatorizare sau pentru investiții noi în alte componente aferente lanțului integrat, însoțite de componenta de abatorizare.

Astfel, investițiile în componenta de abatorizare sunt obligatorii indiferent de tipul de investiție vizat prin proiect. Solicitanții care dețin componente ale lanțului integrat, altele decât cea de abatorizare, pot depune proiect doar pentru investiții în componenta de abatorizare și componentele lipsă care țin de activitatea de abatorizare (de exemplu, recepție).

Simona Nicole David

Abatorizarea în zona montană, niciun proiect depus pentru banii europeni Revista Fermierului Miercuri, 05 August 2020

15

Submăsura referitoare la investițiile în abatoare de capacitate mică în zona montană (4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/marketingul produselor agricole”) a fost lansată pe 13 iulie 2020 și are o alocare financiară de 12.930.334 euro, bani care trebuie accesați până la 31 decembrie 2020. Până astăzi, 5 august, pe pagina de internet a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, la Contorul PNDR, unde se poate vedea în timp real câte fonduri mai sunt disponibile, nu era depus niciun proiect.

Producătorii din zona montană care doresc să facă pasul de la producție la procesare beneficiază de fonduri europene nerambursabile, putând primi până la 300.000 euro. Toate informațiile necesare completării și depunerii Cererii de finanțare sunt disponibile în Ghidul solicitantului, publicat pe site-ul AFIR.

Un prim pas este verificarea Listei UAT (Unitate Administrativ Teritorială) din zonele montane, aflată în Anexa 3 din Ghidul solicitantului. De asemenea, pentru achiziționarea echipamentelor necesare realizării investiției cei interesați trebuie să consulte Baza de Date cu Prețuri de Referință (BDPR) a AFIR.

ALTELE

De ce fermierii afectați de secetă nu își pot amâna ratele! Explicația ministrului Adrian Oros! Ramona Dascălu Ramona Dascălu - 4 august 2020

Adrian Oros explică de ce fermierii români nu pot beneficia încă de amânarea ratelor! Cum agricultorii au fixat deja data de 20 august drept termen limită până la care mai păsuiesc autoritățile în ceea ce privește declanșarea unor proteste tocmai pe fondul inexistenței unui act normativ care să le dea posibilitatea să amâne ratele la bănci și leansinguri, iată că ministrul Oros vine acum cu lămuriri și spune că a avut deja două runde de întâlniri cu băncile pe acest subiect, dar încă se așteaptă o reglementare din

16

partea Băncii Naționale a României (BNR), reglementare care să permită băncilor să intre într-un asemenea mecanism bancar de amânare a ratelor.

”Cu băncile am avut două runde de întâlniri în care încercăm să elaborăm un proiect de act normativ cu aplicabilitate unitară, practic un mecanism bancar de amânare a ratelor, plecând de la prevederile ordonanței 37/2020, privind acordarea unor facilități pentru creditele acordate de instituțiile de credit și instituții financiare. Ieri am avut a doua rundă de întâlniri. Băncile, marea majoritate dintre ele, și Asociația Română a Băncilor ar fi de acord cu un asemenea act normativ, singura piedică care mai trebuie rezolvată sau singura problemă care trebuie rezolvată este o reglementare care să vină din partea Băncii Naționale. Ieri a fost și un reprezentant al Băncii Naționale și sper ca în urma consultărilor de ieri să apară această reglementare care să le permită băncilor să intre într-un asemenea mecanism bancar de amânare a ratelor”, a declarat Adrian Oros, în cadrul unei conferințe de presă susținută astăzi la sediul MADR.

Adrian Oros îi asigură pe fermieri că ministerul Agriculturii va continua demersurile pentru ca un astfel de act normativ să fie emis întrucât nu este în interesul nimănui ca ei să intre în faliment.

”Noi vom continua demersurile pentru că este în interesul ministerului și în general, în interesul agriculturii și a economiei românești ca fermierii care au fost păgubiți anul acesta și de secetă, să beneficieze de această amânare a ratelor astfel încât ei să-și poată relua activitatea și să nu-i falimentăm. Nu este în interesul nimănui ca ei să falimenteze”, a spus ministrul Oros.

MINISTRUL OROS: PLĂȚI DE 6 MILIARDE DE EURO pentru SATUL ROMÂNESC! Agroinfo 05 august 2020 -

BANI PENTRU DEZVOLTAREA SATULUI. Prin Programul Național de Dezvoltare Rurale, din 2015 și până în prezent, au fost efectuate plăți în valoare totală de aproximativ 6 miliarde de euro, a anunțat ministrul agriculturii, Adrian Oros, pe pagina sa Facebook. Șeful MADR a participat, la începutul acestei săptămâni, la o videoconferință cu 8 centre regionale și 41 de oficii județene ale Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).

17

Am participat la ședința de analiză a modului de implementare a fondurilor europene acordate pentru investiții în agricultură și pentru dezvoltare rurală și de stabilire a priorităților pentru accelerarea absorbției și asigurarea utilizarea integrale a fondurilor puse la dispoziția României.

Prin Programul Național de Dezvoltare Rurale, din 2015 și până în prezent, au fost efectuate plăți în valoare totală de aproximativ 6 miliarde €, ceea ce ridică gradul de absorbție al fondurilor europene pentru dezvoltare rurală la peste 63% din totalul fondurilor alocate României – aproximativ 8 miliarde € prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală.

Am subliniat importanța mobilizării personalului AFIR pentru accelerarea analizării cererilor de plată depuse de beneficiari, astfel încât să fie scurtat la minimum timpul de la depunerea cererii, la autorizarea plății.

De asemenea, am subliniat necesitatea utilizării de către AFIR a tuturor mijloacelor electronice de comunicare, pentru a elimina orice problemă în depunerea cererilor de plată de către beneficiarii PNDR sau în depunerea solicitărilor de finanțare pentru sesiunile deschise în această perioadă, respectiv pentru tineri fermieri (sM 6.1), abatoare de mici dimensiuni din zona montană (sM 4.2), prime de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor (sM 17.1), înființarea grupurilor de producatori în sectorul pomicol (sM 9.1a), precum și pentru Autoutilitare probe și dotare laboratoare și camere frigorifice prin submăsura 5.1 (reducere consecințe dezastre naturale, evenimente adverse și catastrofale).

Sedința s-a desfășurat în sistem videoconferință de la sediul AFIR din București, alături de directorul general Mihai MORARU, cu întregul personal de conducere al AFIR de la nivel central și național – 8 centre regionale și 41 de oficii județene, a scris șeful de la Agricultură pe pagina sa Facebook.

18

19

20

Legea mirosurilor - bomboana de pe coliva zootehniei , Dănuţ RADIŞ, : 04 august 2020

„Bomba cu ceas” a zootehniei la ora actuală este, fără îndoială, legea mirosurilor. Fermierii au avut o şansă de a se apăra împotriva abuzurilor create de unele prevederi ale acestei legi, dar au scăpat-o printre degete! 

Este vorba, desigur, despre legea Camerelor Agricole.

Prin adoptarea legii mirosurilor, în Parlament, politicienii şi-au arătat încă o dată iresponsabilitatea dovedită de-a lungul timpului. Fermierii producători de carne, lapte şi ouă, componenta principală pe care se bazează alimentaţia românilor şi de care depinde siguranţa noastră alimentară, vor fi de acum

21

hăituiţi şi presaţi, prin mijloace aparent legale, de către dezvoltatori imobiliari, primari şi consăteni rău-voitori să îşi închidă fermele.

Deşi nu este încă în vigoare, legea produce efecte. Paranoia „reclamagiilor de profesie” este deja instaurată în rândul vecinilor. Spre exemplu, numai pentru că pe o clădire a Ferma Media Grup scrie „Ferma”, o vecină de la 500 de metri depărtare ne-a transmis să nu mai creştem animale fiindcă simte miros. Deci, unora simplul cuvânt „Ferma” le induce senzaţia de... disconfort olfactiv.

Politicienii sunt iresponsabili, însă fermierii au partea lor de vină. De ce? Pentru că au ignorat o lege care putea să îi apere. Este vorba, aşa cum menţionam la început, de legea Camerelor Agricole nr. 122/2012, care la articolul 6 stipulează clar atribuţia camerelor agricole judeţene de a „aviza scoaterea din circuitul agricol a terenurilor agricole”. Deci, cel puţin pe zona invaziei dezvoltatorilor imobiliari în proximitatea fermelor zootehnice, problema era rezolvată.

În 2015, când am iniţiat o campanie de strângere de semnături pentru susţinerea acestei organizaţii a fermierilor, derulată sub deviza „Camerele agricole: putere de decizie pentru fermieri”, nicio asociaţie de crescători nu a sprijinit ferm demersul nostru. La acea vreme, liderul absolut al fermierilor, Laurenţiu Baciu, a recunoscut că nu poate face nimic pentru Camere şi că politicul se opune. Fostul şef al LAPAR a dezvăluit atunci că Liviu Dragnea a spus-o răspicat: „Camerele Agricole reprezintă un pericol pentru clasa politică”.

În ţările vestice, atunci când se supără fermierii, se cutremură guvernele. La noi este invers, în loc să iasă în faţă ca să îşi susţină adevăratele interese, unii lideri ai fermierilor devin adepţii unor cauze care nu ajută cu nimic agricultura. De pildă, în 2015, în loc să folosească pârghiile democratice pentru a avea din nou Camere Agricole funcţionale, fermierii cu influenţă şi-au irosit puterea de decizie şi de acţiune protestând în piaţa Palatului Parlamentului pentru o cauză străină lor: a nu fi demis un Ministru al Agriculturii.

Camerele Agricole ar fi putut fi asul din mâneca fermierilor împotriva abuzurilor pe care le creează legea mirosurilor. Pentru a vă convinge încă o dată cât de mult pierde agricultura din cauză că în România nu există Camere Agricole funcţionale, am extras din Legea 122/2012 două prevederi: Art. 6 - Atribuţiile camerelor agricole judeţene (CAJ) şi Art. 7 - Atribuţiile camerelor agricole naţionale (CAN). Vă invit să daţi click pe cele două link-uri de mai jos pentru a citi cele două documente edificatoare!

22

1. Atribuţiile CAJ2. Atribuţiile CAN

DĂNUŢ RADIŞ, Redactor-şef revista Ferma

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Hotărârea nr. 593/2020 pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 868/2018 privind stabilirea modului de acordare a sprijinului financiar din partea Uniunii Europene pentru producătorii din sectorul vitivinicol în perioada 20 19-2023, Guvernul României Publicat în Mof I nr. 702 din 05.08.2020. A intrat în vigoare la 05.08.2020

Legislaţie europeană

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1030/2020 de stabilire a specificaţiilor tehnice ale cerinţelor în materie de date pentru subiectul "Utilizarea TIC şi comerţul electronic" pentru anul de referinţă 2021, 8;n temeiul Regulamentului (UE) 2019/2152 al Parlamentului European şi al Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1031/2020/ privind autorizarea acidului benzoic ca aditiv pentru hrana porcilor pentru îngrăşat (titularul autorizaţiei: DSM Nutritional Products Ltd reprezentat de DSM Nutritional Products Sp. Z o.o) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1032/2020 privind autorizarea preparatului de Bacillus subtilis DSM 28343 ca aditiv furajer destinat viţeilor pentru creştere şi porcilor pentru îngrăşat (titularul autorizaţiei Lactosan GmbH & Co. KG) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1033/2020 privind reînnoirea autorizaţiei pentru L-arginină produsă de Corynebacterium glutamicum ATCC 13870 şi a autorizaţiei pentru L-arginină produsă de Corynebacterium glutamicum KCCM 80182 ca aditivi furajeri pentru toate speciile de animale şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1139/2007 (Text cu relevanţă pentru SEE ), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.08.2020

23

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1034/2020 privind autorizarea unui preparat de endo-1,4-beta-xilanază produsă de Aspergillus oryzae (DSM 26372) ca aditiv furajer pentru găinile ouătoare (titularul autorizaţiei: DSM Nutritional Products Ltd, reprezentat de DSM Nutritional Products Sp. Z o.o) (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 967/2020 de stabilire a normelor detaliate referitoare la caracteristicile privind semnalul şi utilizarea dispozitivelor acustice de intimidare, astfel cum se menţionează în partea A din anexa XIII la Regulamentul (UE) 2019/1241 al Parlamentului European şi al Consiliului privind conservarea resurselor piscicole şi protecţia ecosistemelor marine p rin măsuri tehnice, Comisia Europeană Va intra în vigoare la 05.08.2020

Regulamentul de punere în aplicare nr. 1155/2020 de adăugare la cotele de pescuit pentru 2020 a anumitor cantităţi reţinute în anul 2019 în temeiul articolului 4 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 847/96 al Consiliului, Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 255 din 05.08.2020. Va intra în vigoare la 12.08.2020

Regulamentul delegat nr. 1044/2020 de completare a Regulamentului (UE) 2018/1999 al Parlamentului European şi al Consiliului în ceea ce priveşte valorile potenţialului de încălzire globală şi orientările privi nd inventarierea, precum şi sistemul de inventariere al Uniunii şi de abrogare a Regulamentului delegat (UE) nr. 666/2014 al Comisiei (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Va intra în vigoare la 06.08.2020

Directiva nr. 1151/2020 de modificare a Directivei 92/83/CEE privind armonizarea structurilor accizelor la alcool şi băuturi alcoolice, Consiliul Uniunii Europene Publicat în JO L nr. 256 din 05.08.2020. Va intra în vigoare la 25.08.2020

.........................................

Proiecte de acte normative Miercuri, 05 August 2020 10:34

ORDIN pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 74/2012 privind autorizarea unităţilor prim-procesatoare de tutun brutCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:politici.agricole@madr.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri,

24

sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf) https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

ORDIN privind modificarea și completarea anexei la Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 406/2017 pentru aprobarea Normelor privind recunoașterea organizațiilor de producători și a altor forme asociative din sectorul fructelor și legumelor și modul de accesare a sprijinului financiar de către acesteaCetățenii și instituțiile interesate pot transmite opinii/propuneri/sugestii în termen de 10 zile de la data publicării pe adresa de e-mail:politici.agricole@madr.roPersoanele sau organizaţiile interesate care transmit în scris propuneri, sugestii sau opinii cu privire la proiectul de act normativ supus dezbaterii publice vor specifica articolul sau articolele din proiectul de act normativ la care se referă, menţionând data trimiterii şi datele de contact ale expeditorului.

Descarcă ataşamente: detalii proiect (pdf) https://www.madr.ro/proiecte-de-acte-normative.html

………………….

Propuneri noul Cod Silvic: furtul de arbori, fapta penala indiferent de cantitate si confiscarea camioanelor cu care se transporta materialul lemons august 5, 2020

Pentru a lupta cu taierile ilegale este nevoie de pedepse aspre, iar intarzierea adoptarii unui nou Cod Silvic favorizeaza o legislatie mult prea permisiva pentru cei care comit ilegalitati, a declarat ministrul Mediului, Costel Alexe.

„In urma cu o saptamana am spus ca noul Cod Silvic promoveaza o legislatie de temut pentru cei care sfideaza legile padurii. Se pare ca primii care se tem deja de modificarile aspre pe care Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor le sustine sunt chiar parlamentarii care astazi detin majoritatea in

25

Parlament. Ii solicit conducerii Camerei Deputatilor sa supuna la vot in regim de urgenta pachetul de legi care face trecerea de la un Cod Silvic permisiv cu infractorii, la unul in care nimeni nu mai este tolerant cu acestia. Lupta cu taierile ilegale are nevoie de masuri si pedepse aspre. Sper ca parlamentarii care se fac responsabili de amanarea votului final sunt constienti ca intarzie promovarea legilor care ne apara padurea si favorizeaza o legislatie mult prea permisiva pentru cei care comit ilegalitati”, sustine Alexe.

Propuneri: furtul de arbori, fapta penala indiferent de prejudiciu iar camioanele cu care este transportat lemnul, confiscate

Potrivit comunicatului citat, amendamentele din noul Cod Silvic pe care Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) le sustine sunt: furtul de arbori va intra direct sub incidenta penala, indiferent de prejudiciu; camioanele sau tirurile cu care sunt transportati arborii taiati ilegal vor fi confiscate; taierile la ras vor fi interzise si in rezervatiile naturale; avizul de transport va deveni obligatoriu si pentru: rumegus, biomasa, coaja arborilor si orice rest de lemn; lemnul va fi comercializat ca lemn fasonat; sumele destinate pazei suprafetelor de padure sub 30 de ha vor creste cu peste 30%; evaluarea de mediu pentru amenajamentele silvice care se suprapun cu ariile naturale protejate va deveni obligatorie; accesul la terenurile agricole va fi permis proprietarilor si din drumurile forestiere; accesul cetatenilor in padure va fi permis pentru recreere, inclusiv cu bicicleta.

In luna mai, Senatul a votat modificarea la Codului Silvic si a completat definitia materialului lemnos (Plx 261/2020 pentru modificarea si completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic).Initiativa legislativa a avut la baza o investigatie Declic despre cadrul legal deficitar.

26

.......................................................................

INTERNE

Floarea-soarelui, pierdere de 2.500 lei la hectar Mihaela Prevenda, 05 aug 2020

Momentul recoltării este unul așteptat cu nerăbdare și cu bucurie de agricultori, însă nu și în acest an. De data aceasta, plăcerea la vederea roadelor muncii de un an s-a transformat în durere, în cele mai multe exploatații agricole din țară.

După ce și-au văzut culturile de toamnă distruse de secetă, fermierii își iau acum adio și de la cele semănate în primăvara 2020, an care, pare, că va rămâne în istoria înregistrărilor meteorologice ca unul cu deficitul cel mai mare de precipitații și cu temperaturile cele mai ridicate. De pildă, în această dimineață, în județul Constanța, la Amzacea erau 34-36 de grade Celsius, grade pe care le-am simțit pe propria piele sufocându-ne. Am asistat la recoltarea florii-soarelui de pe o solă de 100 de hectare, în ferma lui Dumitru Manole, care a intrat la recoltat ieri, 3 august 2020.

Schimbările climatice l-au determinat pe Dumitru Manole să-și adapteze tehnologiile de cultură încă din anul 2010, realizând că nu se știe când va putea beneficia de irigații în fermă. Astfel că, în acest an a semănat floarea-soarelui pe 27 februarie, iar anii trecuți semăna în perioada 10-15 martie.

„Eu porneam semănatul în perioada 10-15 martie şi vreau să vă spun că tot bazinul agricol Amzacea a făcut la fel și a realizat producţii în ultimii 8-10 ani de peste 3.500 kg la hectar, în condiţii de neirigat! Anul ăsta am schimbat perioada de semănat şi aici am început semănatul mai devreme, la 27 februarie, am speculat umiditatea care mai era în sol. Și, iată, că la 3 august am început să recoltăm. În prima decadă a lunii iunie, floarea-soarelui avea o talie de 55-60 cm, lipsa apei spunându-și cuvântul, ar fi trebuit să aibă 1,30-1,50 m. Și acum în august, când recoltăm, are aceleași

27

dimensiuni, 55-60 cm. Această suprafață este calamitată în proporție de 85%”, ne-a spus fermierul constănțean.

În 2019, Dumitru Manole a avut 248 ha cu floarea-soarelui și a obținut o producție medie de 3.650 kg/ha, în condiții de neirigat. De ani buni, Dobrogea se confruntă cu seceta, iar 2020, pe această solă pe care am fost și noi azi, îi aduce specialistului din județul Constanța pagubă. Tehnologia aplicată corespunde unei producții de floarea-soarelui de peste patru tone la hectar, iar tot ce poate recolta Dumitru Manole abia ajunge la 700-750 kg/ha.

„La o producție de 700 kg/ha, pierderea este de 2.500 lei pentru fiecare hectar. Prețul florii-soarelui, acum, este aici la noi în Portul Constanța 1.354 lei/tonă, din care se scade transportul și mai rămân 1.300 lei/tonă. Înmulțiți acest preț cu 700 kg, rezultă că încasez 910 lei/ha. Am cheltuit 3.410 lei/ha și încasez 910 lei. Prin urmare, pierd 2.500 lei la fiecare hectar”, arată Dumitru Manole, care crede că cei care au semănat floarea-soarelui în luna aprilie nu vor avea ce recolta.

Anul trecut, secetos și el, în județul Constanța s-au semănat 115.000 ha cu floarea-soarelui, de pe care s-a realizat o producție medie de 2.504 kg/ha, cu un total de circa 389.000 de tone. În 2020, floare s-a pus pe vreo 100.000 ha, din care, la această dată, 32.000 ha sunt calamitate în diverse procente. „Înseamnă un deficit mare de producție”, apreciază specialistul, în opinia căruia Dobrogea ar trebui să aibă o atenție aparte din partea autorităților, zona aflându-se deja de câțiva ani „într-o lipsă totală de precipitații și temperaturi foarte ridicate”.

Județul Constanța are 800.000 ha de teren arabil și peste 400.000 ha cu culturi de toamnă sunt afectate de secetă, fermierii așteptând despăgubirile promise de stat, bani care sunt mult prea puțini și despre care nu se știe cu exactitate dacă și când vor ajunge în buzunarele agricultorilor. „Eu am cheltuit peste 3.000 lei pe hectarul de grâu și statul mă despăgubește cu 925 lei/ha”, ne zice amărât Dumitru Manole, care încă mai speră ca Ministerul Agriculturii și restul autorităților să aibă mai multă aplecare către Dobrogea, o zonă cu un deosebit potențial agricol, acum aflată în suferință, și nu din cauza agricultorilor. Fermierul pe care l-am vizitat azi, în urmă cu destulă vreme, a înființat două OUAI-uri (Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații) și nici până în ziua de azi nu a fost chemat să preia patrimoniul cuvenit de la ANIF. „Probabil că n-au ce să ne dea...”, afirmă fermierul.

Culturile de toamnă sunt compromise. De asemenea, culturile de primăvară par a avea aceeși soartă. Producțiile agricole din 2020 sunt drastic diminuate

28

de secetă. Ce e de făcut, cum și dacă se va face în continuare agricultură în asemenea condiții, nimeni nu poate ști.

Dacă Ministerul Agriculturii, clasa politică, „statul” – pe scurt, nu se apleacă real asupra problemelor din fermele românești, de la cea mai mică la cea mai mare exploatație, există posibilitatea ca despre agricultură, în România, să vorbim la trecut.

Seceta a redus drastic cantitatea recoltată de cereale I.GHE. Ziarul BURSA #Politică / 05 august

• 40% - pierderea de producţie înregistrată la grâu, comparativ cu anul 2019

Producţia medie la grâu în acest an este de 2,9 tone pe hectar, în scădere cu 40% faţă de 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal, a declarat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Adrian Oros, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Ministrul de resort a precizat: "Sigur că seceta a afectat puternic culturile de toamnă, mai ales în zona de sud-est şi est a ţării. Cele mai accentuate scăderi de producţie sunt în Dobrogea, deoarece această zonă a fost cea mai afectată. Compartimentul de statistică din minister a întocmit un raport comparativ. (...) La grâu, pentru că este suprafaţa cea mai mare - peste 80% din suprafaţa însămânţată în toamnă a fost cu grâu - s-a recoltat până acum 89% din suprafaţă, producţia medie este de 2,9 tone pe hectar faţă de 4,8 tone în 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal. Deci s-a diminuat cu 40% producţia medie la grâu. Dacă anul trecut au fost recoltate aproximativ 9,4 milioane tone, anul acesta estimarea este de 5,5 - 5,6 milioane tone".

Adrian Oros a mai spus că producţia a scăzut la toate culturile cerealiere din ţara noastră. Astfel, producţia medie la secară este în acest an de numai 2,5 tone pe hectar faţă de 3,2 tone în 2019.

"La orz, producţia medie este de circa 2,6 tone pe hectar faţă de 5 tone pe hectar în anul trecut, deci o scădere cu aproximativ 47%. La rapiţă, dacă producţia medie anul trecut a fost de 2, 3 tone pe hectar, anul acesta este de 1,9 tone pe hectar. Şi aici s-a înregistrat o scădere semnificativă, din cauza secetei extreme care s-a instalat în toamna anului trecut, iar în acest an, deşi în ultima perioadă au fost precipitaţii chiar din abundenţă, în anumite zone ale ţării şi mai ales în Dobrogea, în sudul Moldovei, sunt încă zone care sunt puternic afectate de secetă", a arătat ministrul Agriculturii.

29

În cadrul conferinţei de presă, Adrian Oros a anunţat că Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a virat, ieri, în conturile fermierilor, ajutorul de stat la motorina folosită în agricultură, aferentă trimestrului I al anului 2020. Este vorba despre 103.381.276 de lei pentru 10.951 de beneficiari.

Ministrul de resort a precizat că subvenţia la motorină pentru trimestrul I a fost plătită abia acum, deoarece de la începutul anului actualul Executiv a fost nevoit să achite 528 de milioane de lei, reprezentând restanţe de anul trecut cu privire la ajutorul respectiv.

O altă veste pe care Adrian Oros a dorit să o transmită agricultorilor este că ministerul de resort va iniţia un proiect de act normativ pentru introducerea unui mecanism bancar de amânare a ratelor pentru fermieri.

"Am avut două runde de întâlniri cu reprezentanţii băncilor şi încercăm să elaborăm un proiect de act normativ cu aplicabilitate unitară, practic un mecanism bancar de amânare a ratelor, plecând de la prevederile Ordonanţei 37/2020 privind acordarea unor facilităţi pentru creditele acordate de instuţiile de credit şi de finanţare", a spus Adrian Oros.

Ministrul de resort susţine că un asemenea demers este în interesul agriculturii şi economiei româneşti, pentru ca fermierii care au fost păgubiţi anul acesta şi de secetă să beneficieze de această amânare a ratelor, astfel încât ei să îşi poată relua activitatea şi să nu falimenteze.

Adrian Oros a mai arătat că la rectificarea bugetară ministerul va aloca 1,2 miliarde de lei cu titlu de despăgubiri pentru secetă pentru 34.647 de fermieri.

Ce se întâmplă cu prețul pâinii, după ce seceta a înjumătățit producția de cereale. Fermierii au recoltat cu 40% mai puțin grâu față de anul trecut InCont.ro, 5 august 2020

Producţia medie la grâu în acest an este de 2,9 tone pe hectar, în scădere cu 40% faţă de 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal, a declarat marţi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros.

30

"Cum ne-am aşteptat, cum am previzionat, atât din informaţiile luate de la fermieri, cât şi de la specialişti, sigur că seceta a afectat puternic culturile de toamnă, mai ales în zona de sud-est şi est a ţării. Cele mai accentuate scăderi de producţie sunt în Dobrogea deoarece această zonă a fost cea mai afectată. Compartimentul de statistică din minister a întocmit un raport comparativ şi am să vă spicuiesc câteva date care sunt mai relevante pentru că raportul este destul de vast. La grâu, pentru că este suprafaţa cea mai mare - peste 80% din suprafaţa însămânţată în toamnă a fost cu grâu - s-a recoltat până acum 89% din suprafaţă, producţia medie este de 2,9 tone pe hectar faţă de 4,8 tone în 2019, când regimul precipitaţiilor a fost unul normal. Deci s-a diminuat cu 40% producţia medie la grâu. Dacă anul trecut au fost recoltate aproximativ 9,4 milioane tone, anul acesta estimarea este de 5,5 - 5,6 milioane tone", a menţionat Adrian Oros în cadrul unei conferinţe de presă.

Ministrul Agriculturii a precizat că, la secară, producţia medie a fost de asemenea diminuată, fiind de circa 2,5 tone pe hectar faţă de 3,2 tone în 2019.

"La orz, producţia medie este de circa 2,6 tone pe hectar faţă de 5 tone pe hectar în anul trecut, deci o scădere cu aproximativ 47%. La rapiţă, dacă producţia medie anul trecut a fost de 2, 3 tone pe hectar, anul acesta este de 1,9 tone pe hectar. Şi aici s-a înregistrat o scădere semnificativă, din cauza secetei extreme care s-a instalat în toamna anului trecut, iar în acest an deşi în ultima perioadă au fost precipitaţii chiar din abundenţă, în anumite zone ale ţării şi mai ales în Dobrogea, în sudul Moldovei, sunt încă zone care sunt puternic afectate de secetă", a mai spus Oros.

Oros: ”Sper că nu va crește preţului pâinii, este suficient grâu”Ministrul Agriculturii a mai afirmat că este suficient grâu, atât în ţară pentru consumul intern, cât şi la nivel mondial, astfel că nu se aşteaptă la o creştere a preţului pâinii.

"Consumul uman în România - îmi spun cei de la Patronatul Morăritului şi Panificaţiei - este de 2,2 milioane de tone (de grâu, n.r.) Noi, anul acesta, vom face undeva între 5,4 şi 5,6 milioane tone, deci va fi suficient pentru consumul intern. Sigur că aici se adaugă 550.000 de tone grâul de seminţe, care este foarte important. Se adaugă cam 400.000 de tone grâul care se utilizează în scop furajer, nefiind panificabil poate fi şi de o altă calitate mai slabă şi cam 400.000 de tone se utilizează pentru industria alcoolului. Deci cam ăsta ar fi necesarul de consum intern de grâu. Restul, în fiecare an, a fost exportat de către agenţi economici, de către traderi, cei care se ocupă cu acest lucru. După ştiinţa mea, din ce am primit şi eu informaţii, în afară de bazinul Mării Negre care a fost afectat de secetă, în lume, în Statele Unite, America de Sud şi peste tot unde sunt mari producători, producţiile au fost

31

record anul acesta. Doar această zonă a fost afectată. După cum am citit şi mi-au spus specialiştii întotdeauna preţul pâinii, preţul grâului, este dat de tot ceea ce înseamnă producţia la nivel mondial. Aşa că speranţa mea este că nu vom înregistra creşteri ale preţului pâinii pentru că este suficient grâu atât în ţară pentru consumul intern cât şi la nivel mondial", a menţionat Oros.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), Adrian Oros, a făcut aceste declarații într-o o conferinţă de presă, la sediul ministerului, în care a prezentat rezultatele parţiale privind campania de recoltat la data de 3 august 2020 şi aprobarea unor noi reglementări fitosanitare pentru produsele vegetale.

Emil Dumitru, MADR: Peste 1,5 mil. hectare culturi de primăvară sunt calamitate , Viorela Pitulice, aug. 5, 2020

Emil Dumitru, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), afirmă că peste 1,5 mil. hectare de culturi înființate în primăvară sunt calamitate în diferite grade din cauza secetei, Guvernul analizând posibilitatea de a-i despăgubi pe agricultori în funcție de resursele bugetare disponibile. Aceste suprafețe se adaugă la cele 1,2 milioane de culturi înființate în toamnă compromise tot de secetă și pentru care agriculturii vor primi despăgubiri, cel mai probabil, în luna septembrie, după ce Comisa Europeană își va da acordul, fiind vorba de un ajutor de stat.

“Este clar că România nu a traversat o secetă mai puternică în ultimii 100 de ani decât cea pe care o avem acum și că fără irigații nu vom putea face față schimbărilor climatice”, ne-a declarat Emil Dumitru.

Din cauza secetei, producția de grâu este mai mică cu circa 40%, în acest an, fiind estimată o recoltă de circa 5,6 mil. de tone, cu o medie de 2,9 tone/hectar. Scăderi au fost înregistrate și la secară ( medie de 2,5 tone/ha), orz (2,6 tone/ha) sau rapiță (1,9 tone/ha).

32

https://youtu.be/j3quJednxAg

SECETA A ÎNJUMĂTĂȚIT RECOLTA! Agroinfo 04 august 2020

SCĂDERE DRAMATICĂ A PRODUCȚIEI LA HECTAR! Seceta extremă a distrus sute de mii de hectare de culturi agricole și a înjumătățit recolta. Cifrele la hectar anunțate astăzi, 4 august 2020, de ministrul agriculturii, Adrian Oros, demonstrează că producția medie la hectar a scăzut dramatic, cu peste 40%. Cele mai accentuate scăderi de producție sunt în Dobrogea, spune șeful MADR.

La grâu, pentru că este suprafața cea mai mare, peste 80% din suprafața însămânțată în toamnă, s-a recoltat până acum 89% din suprafață. Producția medie la hectar este de  2,9 tone/ha față de 4,8 tone/ha în 2019 când regimul precipitațiilor a fost unul normal.  S-a diminuat cu 40% producția medie pe hectar la grâu. Dacă anul trecut, au fost recoltate aproximativ 9,4 milioane tone, anul acesta, estimarea este de  5,5 - 5,6 milioane tone.

La secară, producția medie a fost, de asemenea diminuată, este de circa 2,5 tone pe hectar față de 3,2 tone/ha în anul trecut.

La orz, producția medie la hectar este de circa 2,6 tone/ha, față de 5 tone/ha în anul trecut. Deci, o scădere cu aproximativ 47%. Am să vă spun și cifrele de la rapiță. Dacă producția medie, anul trecut, a fost 2,3 tone/ha, anul acesta este de 1,9 tone/ha. Și aici, s-a înregistrat o scădere semnificativă datorită secetei extreme care s-a instalat în toamna anului trecut, iar, în acest an, deși au fost precipitații din abundență, în anumite  zone ale țării, Dobrogea, sudul Moldovei, sunt încă zone care sunt puternic afectate de secetă, a declarat ministrul agriculturii, în cadrul conferinței susținută astăzi la sediul MADR.

Șeful MADR a adăugat că fermierii care au culturile agricole distruse de secetă vor primi despăgubiri imediat după rectificarea bugetară.

Așa cum am promis, o să facem aceste despăgubiri, la rectificarea de buget am prins sumele de care avem nevoie, discutăm de 1,2 miliarde de lei, sunt impactați 34.647 de fermieri, a spus ministrul Oros.

33

Rapita si porumbul, compromise in judetul Iasi. La grau, productie de o tona/ha! Agrostandard | 5 August, 2020 | Seceta face ravagii si in Moldova, unde sunt compromise deja suprafete importante de rapita, mazarea si porumb, ca sa nu mai vorbim de grau cu productiii de o tona la hectar fata de 6 to/ha in mod normal in judetul Iasi, de exemplu.

Daca in mod obisnuit, in luna iulie se inregistreaza precipatii medii de 70 de litri pe metrul patrat, in acest an, media a fost sub 30 de litri si aceia chiar in ultima zi a lunii, potrivit Stirile TVR. Cei mai afectati sunt agricultorii din Raducaneni, Mosna si Cozmesti. Un fermier este in pragul falimentului. A cultivat 1000 de hectare, iar 700 sunt compromise.

http://media.tvrnews.ro/video_local/202008/culturi-distruse-de-seceta--stiriletvr---site-82483600_82483600.mp4

Bursa agricolă: Ce se întâmplă pe piaţa cerealelor la început de sezon comercial? Gheorghe Ghise 05 august 2020

PIAŢA CEREALELOR: Recoltatul se apropie de final iar operatorii europeni sunt tot mai atenţi la evoluţia pieţei din zona Mării Negre şi din Franţa, mai ales că moneda euro se consolidează faţă de dolar.

Ministerul agriculturii din Franţa estimează o producţie de 31,3 milioane tone de grâu, în scădere cu aproape 21% faţă de recolta de anul trecut (39,55 mil. tone în 2019). Dacă această estimare se confirmă, atunci producţia de anul acesta ar fi cu 12,4% sub media din ultimii cinci ani şi a doua cea mai mică recoltă franceză de grâu moale din 2004.

Prognoza oficială 2020 se bazează pe un randament mediu de 7,11 t/ha, în scădere faţă de 7,91 t/ha realizate anul trecut, şi pe o suprafaţă cultivată de numai 4,41 milioane hectare, în scădere de la 5 mil. ha în 2019.

 Creşte interesul de cumpărare pe piaţa cerealelor

 Comercianţii şi analiştii au anticipat scăderea "bruscă" a producţiei de grâu, deşi majoritatea estimărilor apreciau recolta din 2020 la 32-33 milioane

34

tone.La orz, producţia estimată este de 12,33 milioane tone, în scădere cu 10,3% faţă de anul trecut, dar cu 1,8% peste media ultimilor cinci ani.Pentru rapiţă (inclusiv cea de primăvară), producţia a fost estimată la 3,37 mil. tone, mai mică cu 3,7% faţă de anul trecut şi cu 29,5% sub media pe cinci ani.Potrivit Euronext, în ciuda creşterii cursului de schimb euro/dolar, preţurile cerealelor au înregistrat o uşoară revenire atât pentru grâu, cât şi pentru porumb, ceea ce marchează o creştere uşoară a interesului de cumpărare, deoarece preţurile sunt considerate atractive.

 Ucraina a deschis sezonul cu stocuri mai mici de grâu

 Ucraina a intrat în noul sezon de comercializare 2020/2021 cu cele mai reduse stocuri de grâu de ultimii 10 ani, de numai 1,8 milioane tone, conform datelor Serviciului de Statistică al Ucrainei. În sezonul 2019/2020, Ucraina a exportat un volum record de grâu (20,5 mil. tone) în creştere cu 31% sau 5 milioane tone faţă de sezonul 2018/2019.Exporturile de orz în sezonul 2019/2020 au crescut cu 41% faţă de sezonul trecut, până la 5,1 mil. tone, iar nivelul stocurilor de orz la 1 iulie era cu 34% mai mic faţă de cel înregistrat la acea dată în 2019, ceea ce reflectă întârzierea campaniei de recoltat.În perioada septembrie 2019 - iunie 2020, Ucraina a exportat 28,5 mil. tone de porumb, un nou record, iar stocurile de porumb la 1 iulie au fost estimate la 2 mil. tone, în scădere cu 22% faţă de iulie 2019.

Click AICI şi urmăriţi cum evoluează piaţa cerealelor în Europa şi în lume, pe www.agroinfo.ro!

SUA: PREŢURI STIMULATIVE PENTRU EXPORT

 Nivelurile actuale ale preţurilor cerealelor în SUA continuă să genereze un interes crescut pentru export. Cumpărătorii au început să cumpere volume importante din noua recoltă şi se constată şi o creştere a volumului de

35

porumb şi de soia exportate, în special către China.La soia se observă o "slăbire" a preţurilor pentru livrarea în septembrie 2020. Pentru porumb preţurile încearcă să se stabilizeze, mai ales că a fost raportată o stare bună a culturilor şi condiţiile meteorologice sunt favorabile. Astfel, preţurile pentru porumb şi soia se apropie de cel mai scăzut nivel din ultimele luni. Un articol de GHEORGHE GHIŞE.

ORDIN MINISTRUL AGRICULTURII: LISTA DESPĂGUBIRILOR pentru FERMIERI EXTINSĂ ȘI PENTRU ALTE CULTURI! Agroinfo 04 august 2020

ORDIN MODIFICAT. Despăgubirile pentru secetă vor fi acordate și pentru culturile agricole de primăvară distruse, a anunțat ministrul agriculturii, Adrian Oros. Șeful de la Agricultură a spus că a modificat ordinul care stabilește acordarea acestor compensații fermierilor care au avut de suferit de pe urma secetei extreme.

Am modificat ordinul, am extins, pentru că în unele zone, se pare, seceta o să producă pagube și pentru culturile care au fost însămânțate în primăvară. Și atunci, am extins acest ordin. Am completat la culturile agricole, am prins și livezile și viile.

Procesele-verbale de constatare  se fac până-n 1 iunie, respectiv până-n 15 septembrie, iar procesele-verbale de sinteză, până-n 15 iunie, respectiv până-n 30 septembrie pentru culturile însămânțate în toamnă (în primăvară n.r.), a spus astăzi, 4 august 2020, ministrul agriculturii.

Până acum, sunt 34.647 de fermieri afectați de seceta pedologică și 1.168.064,79 ha cu culturi agricole înființate în toamna anului 2019 calamitate în grade diferite de afectare pe areale agricole importante la nivel național, după cum urmează: grâu 833.213,53 ha, secară 314,5 ha, triticale 5.112,51 ha, orz 175.680,44 ha, orzoaică 16.613,71 ha, ovăz 628,69 ha și rapiță 136.501,41 ha.

Sumele pe hectar, despăgubirile acordate fermierilor pentru culturile însămânțate în toamna anului trecut, sunt: 925 lei/ha la grâu și secară, 805 lei/ha la triticale, 912 lei/ ha la orz, 951 lei/ha la orzoaică, 772 lei/ha la ovăz și 1002 lei/ha la rapiță. 

Ministerul Agriculturii urmează să stabiliească compensațiile pe hectar pentru culturile de primăvară afectate de secetă. Zonele cele mai afectate de

36

seceta din acest an, conform declarației ministrului agriculturii, sunt Dobrogea și sudul Moldovei.  

Fermier intrat în greva foamei: Nu am islaz pe care să-mi pasc vacile, le aduc la Primărie!Angelica Lefter Angelica Lefter - 5 august 2020 Gest disperat al unui crescător de animale! Rizea Cocuța a anunțat că este în greva foamei, de ieri, 3 august, după ce, în urmă cu doi ani, asociația de animale din care face parte a fost descalificată de la licitația organizată pentru închirierea unui islaz, scrie observatorulph.ro.

Bărbatul a apelat la justiție, iar acum pe rolul instanței se află un proces prin care este solicitată anularea licitației, dar până la viitorul termen, în septembrie, cetățeanul susține că vacile sale nu au unde să pască. La limita răbdării, Rizea Cocuța susține că va aduce animalele la Primăria Slănic din județul Prahova.

Crescătorul de vaci are 11 animale și susține că nu are unde să le ducă la islaz, pe motiv că cel mai apropiat teren a fost închiriat în urmă cu doi ani. ”S-a făcut licitație în urmă cu doi ani, la care am participat. Pe noi, adică asociația din care fac parte, ne-a descalificat, în mod abuziv, spun eu, pentru că nu am avut numărul necesar de vaci, respectiv UVM (19,7 unități vacă mare care să pască pe un hectar). Problema este că după licitație, islazul a fost subînchiriat, iar aici sunt aduse oi, deși, conform contractului, pe islaz ar fi trebuit să fie numai vaci. Am dat în judecată și am cerut anularea licitației. Primarul orașului mi-a spus să duc vacile pe celelalte islazuri închiriate de către asociația din care fac parte, dar distanța până acolo este de 5 – 6 km. Eu nu am cum să merg pe islazurile recomandate de Primăria Slănic, pentru că acolo sunt alți oameni și nici nu pot aștepta până la toamnă, pentru că animalele trebuie să mănânce”, a declarat Rizea Cocuța.

La rândul său, primarul orașului Slănic, Remus Moraru, susține că licitația a fost organizată de o comisie formată din mai mulți membri.

„Este un dosar pe rolul Tribunalului Prahova, prin care cetățeanul solicită anularea licitației pentru islazului din punctul Piatra Verde – Valea Pietrei.

37

Termenul la dosarul prin care se solicită anularea licitației este 07.09.2020. Precizez că licitația a fost organizată de o comisie. Asociația din care face parte Rizea Cocuța mai are două islazuri, unul la Valea Muscelului, iar cel de-al doilea la Praja. Asociația a mai avut un islaz în 2015, dar terenul a fost retrocedat proprietarului de drept. Eu am încercat o mediere, încercând să-i explic cetățeanului aflat în grevă că termenul este în septembrie”, a explicat edilul, care mai susține că soluția poate fi dată numai de instanță, iar Primăria nu poate interveni în acest caz, fiind vorba despre o licitație prin care a fost desemnat un câștigător.

Între timp, crescătorul de animale și-a exprimat punctul de vedere din care reiese că vacile nu pot aștepta ani pentru finalizarea procesului, iar soluțiile propuse nu pot fi luate în considerare. Astfel, bărbatul s-a decis ca, miercuri, 5 august, să vină cu vacile la Primăria orașului Slănic.

Şapte tone de plante medicinale, vândute de Direcţia Silvică Olt A.P. Macroeconomie / 05 august

S-a încheiat campania de recoltarea a plantelor medicinale din judeţul Olt, scrie Gazeta Oltului.

Direcţia Silvică (DS) Olt onorează, în această perioadă, contractele cu trei firmele din ţară ce prelucrează plante medicinale. Astfel, 7 tone de plante medicinale uscate, cum ar fi floare de soc, păducel şi tei, vor ajunge la societăţile ce au ca profil comercializarea plantelor cu efecte terapeutice.

Profitul obţinut de Direcţia Silvică Olt, în această campanie, este unul colosal. Preţul unui kilogram de flori de tei a fost de 37 de lei.

În această camopanie de recoltare au fost implicaţi toţi pădurarii ocoalelor silvice din Olt.

38

Gustul dulce (al pepenilor) mulți clienți aduce! agrointeligenta.ro agrointeligenta.ro - 5 august 2020 Vara e și anotimpul pepenilor. Piețele sunt pline, iar copiii ar vrea să mănânce în fiecare zi o felie, două, trei din acest fruct răcoritor. Ca și restul agricultorilor, fermierii care au culturi de pepeni au trecut printr-un an dificil, cu provocări. Din fericire pentru ei, au beneficiat de ajutorul unor produse excelente.

https://youtu.be/ahzRPFVwrMY

Variațiile mari de temperaturi între zi și noapte, dar și de la o zi la alta, variațiile de precipitații, seceta – toate acestea i-au dat mari bătăi de cap lui Andrei Boitoș, din Ialomița. Cultivă de 5 ani de zile pepeni, dar parcă nu a avut atât de multă treabă precum în 2020. La un moment-dat, credea că nu va mai face nici jumătate din producția pe care o dorea. A apelat însă la Daymsa.

Specialiștii de la Daymsa au venit cu soluția salvatoare numită Naturamin WSP, un produs cu 80% aminoacizi liberi. “Puteam să nu producem nici măcar jumătate din ce produceam în mod normal, dacă nu aveam Naturamin. A produs o regenerare foarte bună asupra plantei. Mi-a salvat afacerea, mai ales în ani din aceștia dificili, unde putem să observăm diferențe de la cer la pământ între produsele Daymsa și concurență”, a explicat Andrei Boitoș.

Caracteristici NATURAMIN WSP: Biostimulator cu 80% aminoacizi liberi; Este recomdandat pentru reluarea dezvoltării plantelor ce au suferit un stres; Se prezintă sub formă de microgranule solubile în apă; Doză de aplicare foliară la legume: 0.5-1 kg/1000 litri de apă /ha, 3-5 aplicări;

39

Doză de aplicare radiculară la legume: 3-5 kg / ha, 2-3 aplicări.

Pepenii lui Andrei Boitoș le iau ochii clienților, care se întorc mulțumiți și mai cumpără. Secretul fermierului este, pe lângă Naturamin WSP, și folosirea altor produse din gama Daymsa. Folitex și Naturfruit ajută la coacere și la atingerea acelui roșu de care ți-e mai mare dragul când tai pepenele. Raiza Mix poate fi folosit cu încredere la transplantare, pentru că ajută pepenele să formeze o masă radiculară excelentă.

“Am folosit toată gama de produse și într-un an normal ai putea să obții undeva la 7-10% îmbunătățirea culturii, atât în calitatea fructului, cât și în cantitate, în producție. Acei 7-10% sunt banii pe care eu îi bag în buzunar, sunt profit, sunt curați” – Andrei Boitoș, fermier din Gheorghe Doja, Ialomița.

Detalii despre alte produse marca Daymsa pot fi găsite pe pagina de Facebook Natur Grup Integral SRL, care găzduiește și informații tehnice și testimoniale ale fermierilor care au utilizat aceste produse:

acebook: NATUR GRUP INTEGRAL SRL; Whatsapp: +40745 643 165 ; https://www.facebook.com/Natur-Grup-Integral-SRL-1761157384139712/?ref=bookmarks

Monta dirijata la ovine. BENEFICII 5 august 2020

Monta dirijata la ovine este instrumentul cu care oierii se pot asigura că reproducția ovinelor le va asigura o turma cu exemplare cu o genetica pura, de calitate.

Folosirea berbecilor cu origine determinata, este esențială în acest process, dar mai sunt si alte aspecte extrem de importante de care trebuie sa tineti cont daca va hotarati sa aplicati acest  proces.

40

https://youtu.be/hWmAmGErYV4

... citeste si partea a doua ...

41