Stiri 12 ianuarie 2021, prima parte

Cursul de schimb 12.01.2021 1

EUR 4.8715

1 USD 4.0088

„Bestia Estului” loveşte Europa şi alte părţi ale lumii. Estimările experţilor climatici VIDEO 11 ianuarie 2021, 14:59 de George-Andrei Cristescu

„Bestia Estului”, un val de frig asociat aşa-numitul fenomen al Încălzirii Stratosferice Bruşte, declanşat în Siberia, este aşteptată să lovească Marea Britanie şi Europa începând de la mijlocul lunii ianuarie.

Valuri de ger siberian sunt preconizate să cuprindă America de Nord, Europa şi Asia, după o pauză de aproape doi ani, în condiţiile în care anul trecut gerul a fost menţinut în jurul Polului Nord, scrie Bloomberg. La Paris temperaturile au fost cu 3,5 grade mai scăzute decât normalul perioadei, iar la Madrid a fost mai rece cu aproape 7 grade, în timp ce la Beijing nivelurile de temperatură au scăzut la o valoare-record de -27°C.

Spania trece prin cea mai aspră iarnă din ultimii cincizeci de ani, înregistrând joi cea mai scăzută temperatură din istorie, de minus 35.8 grade Celsius în Leon (400 de kilometri de Madrid), şi un val de frig este preconizat şi în restul continentului european, mai ales în vestul Europei. Fenomenul Încălzirii Stratosferice Bruşte (la circa 30 de kilometri de suprafaţa Pământului), ce porneşte din Siberia, este responsabil de condiţii de iarnă aspră şi temperaturi extreme. „Stratosfera de deasupra Polului Nord a început să se încălzească după un proces declanşat pe 4 ianuarie şi ritmul încălzirii a devenit accelerat în ultimele zile”, potrivit biroului britanic de meteorologie, relatează Daily Mail.

1

https://twitter.com/i/status/1346141025853714434

Spania a instituit weekendul trecut cod roşu de ninsoare şi temperaturi scăzute în unele provincii şi la Madrid, pentru prima dată de la stabilirea măsurătorilor meteorologice, în 2007. Totodată, peste 30 de provincii s-au aflat sub alertă de ninsori şi vreme rea. Furtuna de zăpadă Filomena a afectat circulaţia rutieră şi feroviară, cu oameni blocaţi pe drumuri, iar zborurile au fost suspendate vineri şi sâmbătă. Cinci persoane au murit. Un val de frig şi ninsori puternice ar putea cuprinde Marea Britanie la sfârşitul lunii ianuarie, iar temperaturile din timpul zilei ar putea scădea la minus 5 grade Celsius. Potrivit lui Simon Lee, cercetător în ştiinţele climatice şi previziuni ale vremii la Universitatea Reading: „O slăbire a vortexului polar poate dura până la două luni, astfel că există o probabilitate sporită să avem o vreme mai rece în Europa în următoarele 4, 6 săptămâni în virtutea slăbirii curenţilor de aer din Atlantic”.

Prognoza meteo: Ger năprasnic în România. Unde mai ninge şi când se încălzeşte 12 ianuarie 2021, 08:20 de Ionela Stănilă

Prognoza meteo: Ger năprasnic în România. Unde mai ninge şi când se încălzeşte Se face tot mai frig în următoarele zile Gerul pune stăpânire pe România în următoarele zile. Meteorologii anunţă temperaturi de minus 18 grade, dar şi ninsori. Temperaturile încep să crească uşor după data de 19 ianuarie. Prognoza ANM pentru fiecare regiune până pe 24 ianuarie:

Minime de minus 12 grade în Banat În primele zile ale intervalului, media valorilor maxime va fi în jur de 2 grade, iar a celor minime de -4...-2 grade.

2

În perioada 15 – 20 ianuarie, vremea va deveni rece, cu temperaturi maxime la nivelul regiunii de -6...-4 grade şi minime ce vor scădea până la valori în jur de -12 grade. După acest interval este estimată o creştere de temperatură, astfel valorile maxime vor fi, în medie, de 0 grade, iar media regională a minimelor va oscila între -8 şi -5 grade. Temporar se vor semnala precipitaţii în perioada 11...15 ianuarie, dar cu o probabilitate în creştere şi după data de 19 ianuarie.

Zero grade în Crişana La începutul intervalului de prognoză, media regională a temperaturilor maxime va fi de 0...2 grade, iar a celor minime de aproximativ -3...-2 grade, caracterizând un regim termic normal pentru această perioadă. Între 15 şi 20 ianuarie, vremea se va răci accentuat devenind rece, geroasă în timpul nopţilor, cu o medie a temperaturilor maxime în jurul valorii de -5 grade şi minime ce vor prezenta o medie regională de -15...-13 grade. Procesul de încălzire estimat pentru finalul celor două săptămâni de prognoză va însemna o medie a temperaturilor maxime ce se va apropia de 0 grade şi minime în jur de -6 grade Temporar se vor semnala precipitaţii în perioada 11 – 15 ianuarie, dar cu o probabilitatea destul de mare şi după 19 ianuarie.

Ger cumplit în Transilvania În primele 3 zile ale intervalului se vor înregistra temperaturi maxime, în medie, de 0...1 grad şi minime în jur de -3 grade, cele mai scăzute valori urmând a se înregistra în zonele depresionare. Răcirea prognozată pentru perioada 14...20 ianuarie va însemna maxime termice negative în toată regiunea, la o medie ce va oscila între -8 şi -4 grade şi minime sub limita gerului, în general, cuprinse între -18 şi -10 grade. Apoi, la începutul ultimei decade de ianuarie, vremea va intra într-un proces de încălzire, astfel media temperaturilor maxime va fi de aproximativ -2 grade, iar a celor minime se va situa între -10 şi -7 grade. Probabilitatea de precipitaţii se va menţine ridicată în aproape tot intervalul, dar mai ales în prima săptămână de prognoză şi după 20 ianuarie.

Frig şi în Maramureş Temperaturile maxime în primele 3 zile ale intervalului de prognoză vor fi jur de 2 grade, iar minimele uşor negative, la o valoare medie de -3...-2 grade. Ulterior, este prognozată o răcirea accentuată a vremii, care va determina valori medii ale maximelor termice exclusiv negative de aproximativ -8 grade în intervalul, 16 - 18 ianuarie, când şi nopţile vor fi geroase, cu minime, ce vor scădea sub -15 grade. După 20 ianuarie, temperatura va fi în creştere, astfel încât media maximelor va ajunge la -2 grade, iar minimele la nivelul regiunii vor fi de -10...-8 grade. Vor fi precipitaţii pe aproape tot parcursul intervalului de prognoză, dar cu o probabilitate mai mare până în 14 ianuarie şi la începutul ultimei decade din ianuarie.

3

Nopţi geroase în Moldova Până în 14 ianuarie pe fondul nebulozităţii persistente nu vor fi variaţii termice semnificative, astfel media valorilor maxime va fi de 0...1 grad, iar minimele vor fi de aproximativ -3 grade. Vremea va deveni rece în perioada 15 – 20 ianuarie, geroasă în timpul nopţilor, cu maxime la nivelul regiunii de -8...-4 grade şi minime, în general, între -15 şi -10 grade. Ulterior tendinţa vremii va fi de încălzire la începutul celei de-a treia decadă, când temperaturile vor fi apropiate de cele normale, cu valori medii de -3...-2 grade pentru maxime şi de -10...-7 grade pentru cele minime. Se vor semnala precipitaţii, local însemnate cantitativ la începutul intervalului, apoi temporar până în 15 ianuarie. Ulterior probabilitatea pentru precipitaţii va fi mai redusă.

Maxime negative pe litoral Până în 14 ianuarie nu se întrevăd variaţii semnificative în evoluţia temperaturii, astfel media valorilor maxime va fi de 2...4 grade, iar minimele de 0...2 grade în primele două nopţi, apoi de aproximativ -1 grad. Şi în această regiune vremea se va răci şi va deveni rece în perioada 15 – 20 ianuarie, când în cele mai reci zile, maximele vor fi negative, la o medie de -5...-3 grade, iar minimele vor scădea spre -10 grade. După acest interval, este estimată o încălzire treptată, astfel temperaturile se vor apropia de cele normale, cu maxime la nivelul regiunii de 0...2 grade şi minime în jur de -4 grade. Se vor semnala precipitaţii, local însemnate cantitativ în primele zile ale intervalului. Ulterior vor mar mai fi posibile precipitaţii, probabilitatea de apariţie a acestora fiind mai mare după 20 ianuarie.

Ninsori în Muntenia În primele zile ale intervalului, pe fondul menţinerii nebulozităţii şi a precipitaţiilor, aplitudinea termică de la zi la noapte va fi redusă, astfel media regională a temperaturilor maxime va fi de 1 grad, iar a celor minime de -1...0 grade. După 14 ianuarie, vremea se va răci accentuat şi va deveni rece, geroasă în timpul nopţilor, cu temperaturi maxime, în medie de -7...-4 grade şi minime cuprinse, în general, între -14 şi -10 grade. Ulterior se va încălzi treptat, astfel pentru perioada 20 – 24 ianuarie sunt prognozate temperaturi maxime, în medie, de 0 grade şi minime de -8...-6 grade. Se vor semnala precipitaţii, local însemnate cantitativ la începutul săptămânii. Ulterior vor mai fi posibile precipitaţii, probabilitatea de apariţie a acestora fiind mai mare după 20 ianuarie.

Minus 15 grade în Oltenia În primele zile ale intervalului, media valorilor maxime va fi de 2...3 grade, iar a celor minime de -2...0 grade. După 14 ianuarie, vremea se va răci accentuat şi va deveni rece, cu temperaturi maxime negative în toată regiunea, la valori medii, de -7...-3 grade şi minime ce vor scădea în cele mai reci nopţi spre -15...-13 grade. La începutul celei de-a treia decadă, este estimată o încălzire treptată spre valori apropiate de mediile multianuale, astfel temperaturile maxime la nivelul

4

regiunii vor fi în jur de 0 grade, iar minimele, în general, de -8...-6 grade. Se vor semnala precipitaţii în primele două zile ale intervalului, apoi probabilitatea de apariţie a acestora va fi mai redusă, urmând să crească după 20 ianuarie.

Ninge la munte în fiecare zi În primele 3 zile ale intervalului se vor înregistra temperaturi în limite normale, respectiv o medie a valorilor maxime de -5...-3 grade şi minime în jur de -8 grade. În perioada 14...20 ianuarie vremea va deveni rece, geroasă mai ales pe timpul nopţilor şi dimineţilor. În cele mai reci zile din acest interval, media maximelor pentru întreaga zonă montană va fi de -12...-10 grade, iar minimele vor fi în jur de -18 grade. După acest interval, estimarea indică o creştere treptată a temperaturii, astfel media maximelor va fi de -6...-4 grade, iar minimele se vor situa în jurul valorii de -10 grade. Vor fi precipitaţii pe aproape tot parcursul intervalului de prognoză, dar cu o probabilitate mai mare până în 14 ianuarie şi după 20 ianuarie.

APIA si SUBVENTII

ADRIAN OROS: PROGRAMUL TOMATA NU VA CONTINUA! CE AJUTOARE PRIMESC FERMIERII ÎN 2021!Agroinfo 11 ianuarie 2021

BANI PENTRU AGRICULTURĂ. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că MADR nu va mai finanţa Programul „Tomata”. Cu ce va fi acesta înlocuit şi ce ajutoare din bugetul naţional vor primi fermierii români în 2021.

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a vorbit, la AgroTv, despre programele de sprijin pentru fermierii români finanţate din bugetul naţional în 2021 .

Potrivit lui Oros, ajutorul de stat pentru pentru subvenţionarea accizei la motorina utilizată în agricultură va continua până la finalul anului 2023.

MADR va finanţa în continuare Programul „Usturoiul”, precum şi programul pentru susţinerea crescătorilor de porci din rasele tradiţionale Bazna şi Mangaliţa.

Va continua şi programul de minimis pentru susţinerea apicultorilor.

De asemenea, MADR vrea să crească sprijinul pentru ecarisarea teritoriului de la 900 lei la 1.500 de lei pe tonă. Ministrul Agriculturii a precizat că MADR este în discuţii cu consiliile judeţene, care pot gestiona acţiunea de ecarisare.

5

PROGRAMUL „TOMATA” NU VA CONTINUA. O NOUĂ MĂSURĂ PENTRU LEGUME ÎN SERE ŞI SOLARII

Am spus că Programul „Tomata” nu va continua. Programul „Tomata” s-a derulat pe trei ani şi jumătate şi efectul benefic asupra deficitului balanţei comerciale nu s-a resimţit, a spus ministrul Adrian Oros, la emisiunea Agricultura la raport, de la Agro TV.

Acesta a adăugat că au fost şi legumicultori care l-au întrebat de ce Ministerul Agriculturii subvenţionează doar producţia de tomate şi nu toate legumele cultivate în sere şi solarii, însă în momentul în care creşte aria de aplicare a unei măsuri de sprijin, sprijinul pe suprafaţă ar fi mai mic, a explicat Oros, precizând că plafonul maxim pentru acordarea ajutoarelor de minimis pe tot anul 2021 este de 88 milioane de euro, bani care trebuie împărţiţi pentru toate programele de minimis.

Ministrul Agriculturii a mai spus că MADR va compensa eliminarea ajutorului financiar acordat prin Programul „Tomata” printr-o măsură nouă din Planul Naţional Strategic dedicată producătorilor de legume în sere şi solarii.

APIA: Se primesc cererile de plată pentru creșterea animalelor aferente lunii decembrie și a trimestrului IV, din 2020 meatmilk 12 ianuarie 2021

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Agenția de Plăți şi Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că, până la data 29 ianuarie 2021 inclusiv, se depun cererile de plată pentru ajutorul de stat în sectorul creşterii animalelor aferente serviciilor prestate în luna decembrie și în trimestrul al IV-lea al anului 2020.

Cererile se depun la sediile Centrelor Judeţene ale Agenţiei, respectiv al Municipiului Bucureşti, unde a fost depusă cererea inițială anuală sau se transmit de către fermieri prin mijloace electronice (poșta electronică, fax etc).

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de întocmire şi menţinere a registrului genealogic al rasei, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor va fi  însoţită de următoarele documente:

a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art.7 alin.(2) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de

6

stat, avizată de ANZ;c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată; copii certificate conform cu  originalul de către solicitant;d) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;e) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate după caz; f) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

Cererea de plată a ajutorului de stat pentru serviciile de determinare a calităţii genetice a raselor de animale, completată de către solicitanţii prestatori ai serviciilor de determinare a calităţii genetice a raselor de animale va fi însoţită de următoarele documente:   a) memoriul tehnic cu activităţile, inclusiv lucrările efectuate pentru realizarea obiectivelor prevăzute în programele de ameliorare şi/sau conservare, aprobat de ANZ;   b) lista activităţilor, inclusiv lucrările şi tarifele acestora pentru serviciile prevăzute la art. 7 alin. (3) în luna/trimestrul pentru care se solicită ajutorul de stat, avizată de ANZ;   c) facturile lunare/trimestriale în care să fie menţionate activităţile efectuate şi cuantumul acestora, precum şi perioada facturată, copii certificate conform cu originalul de către solicitant;   d) documentele justificative de încasare de la beneficiarii ajutorului de stat a sumelor corespunzătoare, în funcţie de intensitatea ajutorului de stat pentru serviciul prestat aferent lunii/trimestrului, copii certificate conform cu originalul de către APIA;   e) copia atestatului de producător, în cazul beneficiarilor persoane fizice, la depunerea primei cereri de plată; în cazul în care nu s-a eliberat atestatul de producător, dar a fost solicitat, adeverinţa emisă de aparatul de specialitate al primarului localităţii unde a fost depusă cererea, care să ateste solicitarea acestuia, cu obligaţia depunerii ulterioare a atestatului de producător până la finele lunii în care a fost emis acesta;   f) documentul care atestă schimbarea formei de organizare a beneficiarului serviciilor contractate  după caz, originalul şi copii pentru efectuarea conformităţii cu originalul de către APIA;  g) dovada contului bancar activ, dacă este cazul.

7

Totodată, reamintim că, pentru ajutorul de stat în sectorul creșterii animalelor, asociațiile pot opera facturile aferente serviciilor prestate accesând următoarea adresă: http://213.177.4.194:953/ 

Documentele postate / transmise vor purta sintagma „conform cu originalul”, însușite prin semnătura fermierului și vor sta la baza operării/verificării datelor în aplicațiile electronice de gestionare a ajutorului de stat și la efectuarea verificărilor administrative ulterioare.

Termen incert pentru despăgubirea fermierilor cu culturi de primăvară afectate de secetă în 2020 Mihaela Prevenda luni, 11 Ianuarie 2021

Speranțele fermierilor care așteptau ca la acest început de an să le intre în conturi despăgubirile pentru culturile însămânțate în primăvara lui 2020 afectate de seceta pedologică au fost năruite în această seară de însuși ministrul Agriculturii. Adrian Oros, prezent la AGRO TV, a spus în direct că nu știe când se vor plăti despăgubirile pentru culturie de primăvară, deoarece bani nu sunt și când se vor găsi trebuie incluși în bugetul anului curent, buget despre care nu se știe când va fi aprobat.

Ministrul Agriculturii a afirmat că au fost afectate circa 1,2 milioane de hectare cu culturi de primăvară însămânțate anul trecut și peste 90.000 de fermieri, mai mulți decât cei afectați de secetă la culturile de toamnă însămânțate în 2019 (puțin peste 27.000).

Suma totală vehiculată de Adrian Oros în această seară (11 ianuarie 2021) destinată despăgubirii culturilor de primăvară distruse de seceta pedologică este de aproximativ 850 milioane lei, sumă asemănătoare cu cea plătită pentru pagubele produse de secetă la culturile de toamnă. Fermierii păgubiți sunt nelămuriți în privința calculelor făcute de specialiștii MADR, având în vedere că, de exemplu, un hectar de porumb este mai costisitor comparativ cu unul de grâu.

Reamintim că, la începutul lunii decembrie a anului trecut, Adrian Oros declara că pentru pagubele generate de secetă la culturile înființate în primăvara anului 2020 plata fermierilor se va face în ianuarie-februarie 2021. Adevărat, declarația a apărut în spațiul public înaintea alegerilor parlamentare.

8

Mai primim sau nu despăgubiri pentru culturile înființate în primăvara lui 2020? ianuarie 12, 2021 agrimanet

Fermierii afectați de secetă așteptau ca la acest început de an să le intre în conturi despăgubirile pentru culturile înființate în primăvara lui 2020. Mai au de asteptat… Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, prezent la AGRO TV, a spulberat aseară si ultimele sperante.

Nu știe când se vor plăti despăgubirile pentru culturie de primăvară; bani nu sunt, iar când se vor găsi trebuie incluși în bugetul anului curent, buget despre care iar nu se știe când va fi aprobat si votat.

Suma înaintată de Adrian Oros, destinată despăgubirii culturilor de primăvară distruse de seceta pedologică, este de aproximativ 850 milioane lei, sumă asemănătoare cu cea plătită pentru pagubele produse de secetă la culturile de toamnă. In mintea elor de la MADR un hectar de porumb are aceleasi cheltuieli cu unul de grau… Ca sa nu mai spunem ca 27.000 este mai mic decat 90.000 (ministrul Agriculturii a afirmat că au fost afectate circa 1,2 milioane de hectare cu culturi de primăvară însămânțate anul trecut și peste 90.000 de fermieri)

Înaintea alegerilor parlamentare, prin decembrie 2020, Adrian Oros declara că plata fermierilor se va face în ianuarie-februarie 2021.

Ajutoarele de minimis pe care le primesc fermierii în 2021! Adrian Oros

a făcut anunțul 12 ianuarie 2021 O parte dintre ajutoarele de minimis pe care fermierii români le-au

9

primit în 2020 vor continua și anul acesta. În prima ediție din noul an a emisiunii ”Agricultura la Raport”, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a clarificat acest aspect și a trecut în revistă măsurile de care vor beneficia fermierii români în 2021.

”La finele anului trecut, fermierii știu, am prelungit acea măsură de sprijin pentru acciza la motorină. Ea trebuia să se finalizeze anul acesta, dar am prelungit-o până în 2023. De asemenea vom continua programul Usturoiul, programul pentru cele două rase – bazna și mangalița; va continua și programul de minimis pentru apicultură”, a precizat Adrian Oros pentru AGRO TV.

Întrebat de realizatorul Ovidiu Ghinea despre programul Tomata, șeful MADR a precizat că acesta nu va mai continua, însă legumicultorii vor fi în continuare sprijiniți printr-un al program dedicat legumelor în spații protejate.

10

Vești proaste pentru legumicultori! Oros: Programul Tomata NU continuă! 12 ianuarie 2021

Programul Tomata nu va mai continua în 2021! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat acest lucru în mod oficial în cadrul emisiunii ”Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea. Prezent în direct la AGRO TV, șeful MADR a precizat că programul tomata în spații protejate nu a avut efectul scontat în privința reducerii deficitului balanței comerciale, motiv pentru care el nu va mai continua anul acesta.

”Am spus că programul Tomata nu va continua. Am fost întrebat în mod repetat de ce avem un program doar pentru tomate. Va trebui să împărțim banii pe care îi avem, 88 de milioane euro, pentru că fermierii trebuie să știe

11

și majoritatea știu, că noi avem un plafon pentru programele de minimis. Pentru anul 2021, plafonul este 88 milioane euro, în care trebuie să prindem toate aceste programe”, a precizat Adrian Oros pentru AGRO TV.

În schimb, șeful de la Agricultură a venit și cu o veste bună pentru legumicultori. Deși programul pentru tomate se oprește, acesta va fi înlocuit de un program prin care toți cei care cultivă legume în spații protejate vor putea beneficia de sprijin financiar. În plus, în noul exercițiu financiar, vor exista măsuri pe bani europeni pe care legumicultorii le vor putea accesa, pentru a beneficia de finanțări mai consistente.

”Va fi pentru legume în spații protejate, nu neapărat tomate. Programul tomata s-a derulat pe o perioadă de trei ani și jumătate, pentru că anul trecut am asigurat finanțarea doar pentru prima sesiune. Efectul benefic asupra deficitului balanței comerciale la produsul respectiv nu s-a resimțit, plus că au fost foarte mulți legumicultori care ne-au întrebat de ce nu facem un program de minimis pentru legume în spații protejate. Sigur, în momentul în care crești aria de aplicare, probabil pe suprafață sprijinul va fi mai mic. Încercăm, însă, să mergem cu măsuri pe bani europeni dedicate pentru sere și solarii, tocmai ca să compensăm”, a mai subliniat ministrul agriculturii.

Directorul APIA, despre problemele cu care se confrunta agricultura romaneasca: „Fermierii asteapta dezvoltarea sistemelor de irigatii” ianuarie 12, 2021

Directorul APIA, Adrian Pintea, a vorbit despre problemele cu care se confrunta fermierii in prezent si a precizat ca dezvoltarea sistemelor de irigatii reprezinta o nevoie acuta pentru agriultura romaneasca.  

„In ceea ce priveste problemele, cel putin in ultima perioada, este intr-adevar aceasta seceta care a venit asupra fermierilor. Fermierii asteapta dezvoltarea sistemelor de irigatii si ma bucur ca in viitorul apropiat, impreuna cu Ministerul Agriculturii, va fi dezvoltat acest sector. Aceasta ar fi marea, marea problema. (…) Sa speram ca la finalul celui de-al treilea ciclu al Politicii Agricole Comune, agricultura romaneasca va fi la un podium si mai inalt decat este acum”, a declarat Adrian Pintea.

12

Directorul general al APIA a mai spus ca evolutia agriculturii a fost una pozitiva comparativ cu anul 2007, momentul in care Romania a aderat la Uniunea Europeana.

„Este o evolutie pozitiva a agriculturii, daca ne referim strict la anul 2007, momentul in care Romania a aderat la Uniunea Europeana, unde au fost fonduri consistente. Doar prin APIA, peste 26 – 27 de miliarde de euro au intrat in tara si, efectiv, in conturile fermierilor nostri. Se poate vedea ca ei s-au tehnologizat. (…) Anul 2020 ne-a pus in fata unei provocari neasteptate generate de raspandire la nivel global a acestui virus nenorocit si ne-a adus in situatia de a lua decizii rapide si eficiente pentru a putea continua activitatea de subventionare a fermierilor pe care o gestionam”, a precizat Adrian Pintea.

Potrivit spuselor sale, inainte de aceasta pandemie, gradul de digitalizare al proceselor specifice la nivelul agentiei era unul destul de ridicat, majoritatea fluxurilor de lucru realizandu-se prin solutii digitale complete si complexe.

„Aceasta izbucnire a pandemiei de coronavirus pe teritoriul Romaniei a atras dupa sine si o serie de restrictii necesare pentru prevenirea raspandirii acestuia si, implicit, a dus la instituirea de masuri suplimentare care sa creasca gradul de digitalizare si sa elimine interactiunea dintre fermieri si administratie. (…) Campania de depunere a cererilor unice de plata s-a desfasurat efectiv online prin intermediul aplicatiei IPA online, iar pentru a veni in sprijinul fermierilor sa depuna cererile prin mijloace electronice, Ministerul Agriculturii impreuna cu APIA au realizat demersuri pentru intarirea colaborarii interinstitutionale”, a mai spus directorul general al APIA.

AFIR si FINANTARI

Nasui(Ministerul Economiei), despre impozitul zero pe salarii: masura ar putea fi aplicata in agricultura ianuarie 12, 2021

Ministrul Economiei, Claudiu Nasui, considera ca impozitul zero pe salariul minim este cea mai buna masura care poate fi luata pentru combaterea saraciei si sustine ca, incepand cu

13

anul 2022, aceasta masura ar putea fi implementata in agricultura, unde salariile sunt foarte mici.

„Impozitul zero pe salariul minim este cea mai buna masura pe care o putem face sa combatem cea mai mare problema a Romaniei, si anume saracia. E o masura absolut realizabila daca avem dorinta politica sa o facem. In programul de guvernare incepem sa facem asta din 2022 intr-un domeniu anume. Nu va ascund ca sper si cred ca acesta va fi agricultura, pentru ca in agricultura sunt si salarii mici si evaziune fiscala foarte mare. O masura “zero taxe” elimina aceasta evaziune pentru ca o face nerentabila. De ce sa te mai ascunzi, sa nu platesti totul prin banca daca oricum nu mai exista povara fiscala mare. Povara fiscala este cea care incurajeaza, de fapt, evaziunea fiscala”, a sustinut Nasui.

La sfarsitul lunii noiembrie 2020, Claudiu Nasui declara ca masura “zero taxe pe salariul minim”, inclusa in programul USR PLUS de guvernare, ar urma sa fie implementata gradual, pe parcursul a cinci ani, si va viza in primul rand clasele sociale in care sunt cele mai mici salarii

AFIR: Se pot solicita fonduri pentru abatoare mici, până pe 31 martie 2021 meatmilk 12 ianuarie 2021

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunța prelungirea sesiunii de primire a cererilor de finanțare pentru realizarea abatoarelor de capacitate mică din zona montană până la data de 31 martie 2021, ora 16.00. Alocarea financiară disponibilă fermierilor prin submăsura 4.2 „Sprijin pentru investiții în procesarea/ marketingul produselor agricole” – componenta investiții de capacitate mică din zona montană din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020) este de 12.930.334 de euro.

Solicitările de finanțare se depun exclusiv online pe www.afir.info până la data limită (31 martie 2021, ora 16.00) sau până când, prin totalul cererilor depuse, se atinge plafonul maxim de 150% din valoarea alocării. De asemenea, fondurile disponibile pentru depunere în acest moment sunt de 18.795.555 de euro.

14

Pragul minim de selecție pentru proiectele depuse este de 10 puncte, valabil pentru întreg intervalul 1 ianuarie 2021 – 31 martie 2021. Fondurile nerambursabile acordate prin submăsura 4.2 – componenta investiții de capacitate mică din zona montană pot ajunge până la maximum 300.000 euro/ proiect.

Finanțarea nerambursabilă acordată prin PNDR 2020 este de 50% din totalul cheltuielilor eligibile pentru realizarea unui abator de mică capacitate în zona montană, în cazul în care acesta este realizat de către IMM-uri.

Pentru grupuri de producători, cooperative sau societăți cooperative intensitatea sprijinului acordat poate ajunge până la 70%. Dacă este realizat de alte întreprinderi decât cele menționate anterior, finanțarea PNDR va fi de maximum 40%.

Sunt eligibile pentru finanțare investițiile în unități de sacrificare de capacitate mică destinate porcinelor, ovinelor, caprinelor și bovinelor, în conformitate cu Ordinul 35/ 2011 (privind aprobarea condițiilor minime de funcționare a abatoarelor de capacitate mică, cu modificările și completările ulterioare), care sunt amplasate în localități din zona montană.

Capacitatea maximă de sacrificare a unui abator de capacitate mică, incluzând tăierile de urgență, presupune un maxim de 5 UVM (unitate vită mare)/ zi și încadrarea în 200 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și de 40 de capete/ lună pentru bovine.

În cazul în care se realizează o investiție pentru un centru de sacrificare acesta trebuie să funcționeze pentru cel mult 2,5 UVM/ zi și să se încadreze în 100 de capete/ lună pentru porcine, ovine sau caprine și în 20 de capete/ lună pentru bovine.

Pentru a depune o cerere de finanțare a unei unități de sacrificare de capacitate mică, în zona montană, fermierii trebuie să respecte prevederile Ghidului solicitantului și anexele aferente acestuia, publicat pe site-ul www.afir.info, la secțiunea Investiții PNDR în pagina dedicată submăsurii 4.2.

ALTELE

Noua echipă de la MADR! Ce spune Oros despre posibila colaborare cu Tamas Peter Nagy 12 ianuarie 2021 Noua echipă de conducere de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) începe să se contureze, după ce Adrian Oros a fost reconfirmat la șefia instituției. Au rămas ca secretari de stat din vechea

15

echipă Aurel Simion pe industria alimentară și Gheorghe Ștefan pe piscicultură. În emisiunea ”Agricultura la Raport”, șeful MADR a precizat că vor mai veni încă trei secretari de stat noi, iar numele acestora le vom afla, cel mai probabil, până la sfârșitul săptămânii.

”O să mai vină trei secretari de stat. Cunosc încă un nume, George Cățean, care este un fermier tânăr din zona Brașov, care are o fermă de familie, crește ovine și bovine, face procesare, face și desfacere atât în magazine cât și în lanțuri, deci integrează producția. Eu am avut o primă discuție cu el, fratele său este veterinar, mi-a fost student. Deci ei lucrează într-o fermă de familie care și-a arătat sustenabilitatea.

Sigur, eu mă bucur că ceilalți doi colegi ai mei care veneau din agricultură, George Scarlat și Emil Dumitru, sunt acum în Parlament. Unul este președintele Comisiei de Agricultură din Senat, celălalt este membru în Comisia de Agricultură din Camera Deputaților și eu cred că vom avea o colaborare bună, mai ales că urmează 3 ani de liniște, în care nu vor mai fi alegeri și se poate construi”, a precizat Oros.

Un alt nume care se vehiculează în acest moment ca propunere din partea UDMR pentru funcția de secretar de stat MADR este Nagy Peter Tamas. Întrebat de Ovidiu Ghinea despre posibilitatea ca acest nume să se regăsească în echipa de conducere MADR, ministrul agriculturii a precizat că nu se împotrivește, ba chiar îl cunoaște pe Nagy Peter Tamas destul de bine.

”Mi-a fost student. Sunt atât de bătrân încât majoritatea medicilor veterinari mi-au fost studenți. Eu îl cunosc destul de bine pe Tomy și sunt convins că putem să facem echipă. Dar eu pot să fac echipă cu oricine, pentru că acolo avem treabă de făcut. Cu cât suntem mai mulți și mai bine intenționați, chiar putem să facem treabă, pentru că nu mai avem ce demonstra decât ce trebuie să facem, pentru că s-au terminat perioadele agitate”, a mai subliniat Oros.

Întrebat când se va definitiva noua echipă de la MADR, ministrul agriculturii a precizat că vrea ca discuțiile să se finalizeze săptămâna aceasta, pentru a putea să se apuce de treabă.

”Eu aș vrea să finalizăm săptămâna aceasta, pentru că vreau să ne cunoaștem, să împărțim sarcinile și să ne apucăm de treabă, pentru că de

16

săptămâna viitoare vom începe să discutăm cu fiecare asociație atât programul de tranziție, dar și discuțiile legate de PNS”, a mai adăugat șeful MADR.

CINE ESTE GEORGE CĂŢEAN, VIITOR SECRETAR DE STAT în MADR!Agroinfo 11 ianuarie 2021 ECHIPĂ CONDUCERE MADR. Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunţat că ministerul pe care îl conduce va avea cinci secretari de stat, iar unul dintre aceştia va fi George Căţean.

Provin dintr-o familie de ciobani din zona Brașovului. Alături de părinți și de ceilalți doi frați ai mei, conduc o afacere în domeniul agricol și al produselor tradiționale. Este o continuare a activității desfășurate de mai multe generații, ajunsă acum o fermă integrată. Aşa se prezintă tânărul George Căţean, care a studiat Marketing la Facultatea de Economie a Universităţii din Braşov.

Afacerea agricolă a familiei, „Ferma Căţean”, din Rotbav, jud. Braşov, creşte animale (peste 1.500 de ovine şi mai mult de 100 de vaci) şi produce brânzeturi şi preparate din carne, pe care le vinde în mai multe magazine proprii şi locale, precum şi în câteva magazine ale lanţului Carrefour.

În decembrie 2020, George Căţean a candidat pentru un loc în Senat pe lista Alianţei USR-PLUS Braşov (din partea PLUS), însă redistribuirea voturilor l-a lăsat fără locul de senator.

Din echipa de conducere a MADR mai fac parte, în prezent, doar secretarii de stat Aurel Simion şi Gheorghe Ştefan, după ce foştii secretari de stat au plecat în Parlament: George Scarlat este acum preşedintele Comisiei pentru agricultură din Senat, iar Emil Dumitru este membru al Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor.

O să mai vină încă trei secretari de stat. Cunosc încă un nume, George Căţean, care este un fermier tânăr, din zona Braşovului, are o fermă de familie, creşte şi ovine şi bovine, face şi desfacere. (..) Este un om tânăr, am

17

avut o primă discuţie cu domnia sa, fratele domniei sale mi-a fost student, este medic veterinar, ei lucrează într-o fermă de familie care, iată, şi-a arătat sustenabilitatea. Vine din agricultură. (...) Urmează trei ani de linişte, în care nu vor mai fi alegeri şi putem construi, a spus ministrul Adrian Oros, la emisiunea Agricultura la raport, de la Agro TV.

Întrebat cum crede că va colabora cu Péter Tamás Nagy, al cărui nume a fost vehiculat pentru un post de secretar de stat în MADR, susţinut de UDMR, Adrian Oros a spus că „îl cunosc destul de bine şi pot să fac echipă cu oricine. Cu cât suntem mai mulţi şi mai bine intenţionaţi, putem să facem treabă”.

Péter Tamás Nagy a mai fost secretar de stat în MADR, în perioada martie-decembrie 2014, în Guvernul condus de Victor Ponta. A demisionat din funcţie după ieşirea UDMR de la guvernare, în decembrie 2014. În ianuarie 2015, a fost acuzat de procurorii DNA că a luat mită de la conducerea Romexpo pentru organizarea târgului Indagra din noiembrie 2014, când încă era secretar de stat în MADR. A fost achitat de Tribunalul Bucureşti, la finalul anului 2019.

Ministrul Agriculturii a mai spus că speră că echipa de conducere a MADR va fi completă la finalul acestei săptămâni.

Deputaţii care „fac legea” în agricultură Violeta Mâţ 12 ianuarie 2021

22 de deputaţi vor decide legile pentru agricultură şi fermieri în următorii patru ani. Vă arătăm cine sunt, ce pregătire au şi ce au promis în campania electorală.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a Camerei Deputaţilor are, în total, 22 de membri: opt de la PSD, şapte aleşi pe listele PNL, patru din partea USR PLUS, doi din partea UDMR şi un deputat ce reprezintă minorităţile naţionale. Mai mult de jumătate (14) din membrii Comisiei sunt la primul mandat de parlamentar.

 Fostul şef AFIR, Adrian Chesnoiu, preşedintele Comisiei pentru Agricultură

  Preşedintele Comisiei, pentru următorii patru ani, este fostul director general al AFIR, Adrian Chesnoiu   (PSD Olt), ofiţer antifraudă.

18

Chesnoiu a fost, din mai 2020, şi administrator public al oraşului său de baştină, Caracal.

Comisia pentru agricultură are trei vicepreşedinţi: Daniel-Sorin Gheba (USR Dolj), Nicolae Giugea (PNL Dolj), Magyar Loránd-Bálint (UDMR Satu Mare) şi doi secretari: Constantin Bîrcă (PSD Călăraşi) şi Corneliu Olar (PNL Alba).

Daniel-Sorin Gheba (USR Dolj), 42 de ani, a absolvit Facultatea de Mecanică a Universităţii din Craiova, este reprezentant medical şi consilier local în comuna Şimnicu de Sus, unde spune că îşi desfăşoară activitatea de fermier şi apicultor, începută cu fonduri europene. În campania electorală, declara că vrea să dezvolte proiectul „Primul tractor”, similar cu proiectele „Prima casă” şi „Prima maşină”, cu un obiectiv extrem de ambiţios: „industria producătoare de maşini agricole din România să asigure 70% din aceste utilaje”. Noul deputat de Dolj mai spunea că „dosarul cu şină trebuie să dispară”, precum şi că vrea „extinderea sistemului de irigaţii, crearea asociaţiilor de fermieri precum în vestul Europei, informarea prin primăriile locale a proiectelor pe care le pot accesa fermierii” şi „încurajarea fermelor mici şi mijlocii din sectorul zootehnic”.

Nicolae Giugea (PNL Dolj) a fost deputat şi în perioada 2016-2020 şi secretar, apoi vicepreşedinte, al Comisiei pentru agricultură. Este inginer horticol şi jurist, şi doctor în Ştiinţe agricole. A mai ocupat funcţii publice ca prefect de Dolj, secretar de stat în MAPDR (sept. 2009-ian. 2010) şi preşedinte ADS Bucureşti (2009-2011). Giugea a candidat, anul trecut, fără succes, şi la primăria Craiovei. „Ca şi în mandatul anterior, voi promova proiectele care sunt în interesul fermierilor români”, a scris Giugea, pe pagina sa de Facebook.

19

Magyar Loránd-Bálint (UDMR Satu Mare), 40 de ani, este la al doilea mandat de deputat. Este medic veterinar şi a lucrat, din 2006 până în 2016, în cadrul OJFIR Satu Mare. În campania electorală, a declarat, pentru publicaţia online Recorder, că primul proiect de lege pe care vrea să-l propună în noul Parlament „ar fi legat de Legea fondului funciar pe care ar trebui să o îmbunătăţim, în sensul interzicerii cumpărării de terenuri agricole de societăţi comerciale şi cetăţeni străini”. Acesta a mai spus că va milita în Parlament „în primul rând, pentru producătorii locali”.

Constantin Bîrcă (PSD Călăraşi), unul din cei doi secretari ai Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaţilor, este la primul mandat de parlamentar. Are un doctorat în medicină veterinară, dar este, în prezent, şi student la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative (SNSPA). A fost 12 ani director genral adjunct în cadrul APIA Central şi se mândreşte cu faptul că a făcut parte din echipa fostului ministru Petre Daea, despre care spune că „a fost cel mai bun ministru al agriculturii de după ’89”. În campania electorală, Bârcă a declarat, pentru Recorder, că primul proiect pe care îl va susţine în Parlament este „simplificarea legislaţiei naţionale, transpunerea regulamentelor europene, pentru ca proiectele să fie mult mai accesibile pentru fermierii din România”. Bîrcă a mai spus că va milita în Parlament pentru ca mai mulţi fermieri din judeţul Călăraşi să primească subvenţii pentru zone defavorizate.

Corneliu Olar (PNL Alba) este la al treilea mandat de deputat. A absolvit liceul silvic şi apoi Facultatea de Drept şi a fost gestionar şi preşedinte de cooperaţie de consum până în 1991. Din 1992, a fost consilier local, apoi, timp de 12 ani, primar în comuna Horea, până în 2008, când a intrat în Parlament. În campania electorală, a declarat că vrea o lege a Ţării Moţilor,

20

despre care spune că este „o a doua Elveţie”, dar îi lipsesc drumurile.

 

 Deputaţi la primul mandat de parlamentar

Alţi 11 membri ai Comisiei pentru agricultură a Camerei Deputaţilor sunt la primul mandat de parlamentar:

Adrian Alda (PSD Arad) are două masterate, în Management juridic şi Agricultură, are propria fermă, conduce, din 2012, filiala Arad a Asociaţiei Fermierilor din România şi este şi consultant pe proiecte cu fonduri europene. Tatăl său, Adam Alda, a condus, ani de zile, Direcţia Agricolă Arad.

Aurel Bălăşoiu (PSD Argeş), fost primar al comunei Rociu. În 2015, Bălăşoiu, care era şi preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Animale Roceanca 2007, a fost somat de APIA să returneze 3,9 miliarde de lei vechi, subvenţii primite în perioada 2008-2014, când ocupa şi funcţia publică de primar. Fiul său, Victor Bălăşoiu, deţine o fermă în Şerbăneşti, jud. Argeş. În 2016, Aurel Bălăşoiu a fost acuzat de un crescător de animale din Rociu că ar fi vrut să-l lovească cu maşina, după un conflict cu oamenii primarului, care intraseră cu oile pe o păşune care nu le aparţinea. Revista Ferma a relatat întreaga poveste în ediţia 1-14 decembrie 2016.

Andrei-Iulian Drancă (USR Botoşani), este inginer de cadastru şi administrează propria firmă de cadastru. A candidat, fără succes, şi la preşedinţia Consiliului Judeţean Botoşani.

Raluca Giorgiana Dumitrescu (PSD Ialomiţa) este preşedinte al Asociaţiei GAL Naparis, com. Moldoveni, preşedinte al Asociaţiei GAL Danubius Ialomiţa-Brăila şi vicepreşedinte al Regiunii Sud-Muntenia - Federaţia Naţională a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL) din România.

Florian-Emil Dumitru (PNL Călăraşi) a fost preşedinte al Federaţiei Pro Agro şi secretar de stat în MADR.

21

Ion-Cătălin Grecu (PSD Olt), inginer agronom, a lucrat, în ultimii 10 ani, în cadrul Prefecturii şi în cadrul Consiliului Judeţean Olt, iar în ultimii cinci ani a condus Societatea de transport public din Slatina.

Könczei Csaba (UDMR Covasna), licenţiat în mecanică agricolă, a fost, din 2010 până în 2020, director executiv al Direcţiei Agricole Covasna.

Teodor Lazăr (USR Bacău), inginer în electrotehnică, a lucrat ca dezvoltator în sectorul IT.

Constantin-Neculai Pătrăuceanu (PSD Botoşani), vicepreşedinte al oganizaţiei judeţene PSD, de profesie jurist, este director comercial al companiei Ava Star (jud. Iaşi), care abatorizează şi distribuie carne de porc, vită şi oaie. În ultimii patru ani a fost consilier judeţean, reales şi în 2020. Presa locală a scris despre el, în 2019, că şi-a ajutat soţia ca, în doar câteva luni şi fără să aibă experienţă, să ajungă director economic la APIA Botoşani.

Alexandru Popa (PNL Brăila), inginer agronom şi consilier judeţean ales, are doar 30 de ani şi administrează două firme care exploatează 2.800 ha de teren agricol şi 200 de vaci de lapte. Popa pune pe picioare, în comuna Cireşu, unde tatăl său este primar, prima fermă de carne 100% ecologică din România, care ar trebui să fie gata în octombrie 2021. Presa locală a scris despre Alexandru Popa, în urmă cu câţiva ani, că a fost implicat în mai multe scandaluri cu bătăi, fiind supranumit „Şmecherul Făureiului”. Tânărul deputat a declarat că va lupta, în Parlament, pentru simplificarea obţinerii avizelor de mediu pentru proiectele cu fonduri europene şi pentru extinderea sistemelor de irigaţii.

Alin-Costel Prunean (PLUS Sălaj) este de profesie economist şi, de peste 20 de ani, preşedintele unei fundaţii care dezvoltă proiecte de implicare în comunitate. Unul din proiectele fundaţiei sprijină vânzarea produselor româneşti şi susţinerea micilor producători locali. Astfel, mierea din Sălaj a ajuns inclusiv la Casa Regală din Marea Britanie şi în Japonia.

 Parlamentari mai vechi, la al doiea sau al treilea mandat, care vor continua în Comisia pentru agricultură sunt fostul ministru al agriculturii Daniel Constantin (PNL Argeş), Florică Ică Calotă (PNL Teleorman), Nicu Niţă (PSD Brăila) şi Costel Şoptică (PNL Botoşani), care declara, înainte de alegeri, că priorităţile sale pentru agricultură sunt „Legea laptelui” şi „Legea supermarketurilor”.

Varujan Pambuccian (Uniunea Armenilor din România) este la al şaptelea mandat de deputat, dar pentru prima dată în Comisia pentru Agricultură, începând din decembrie 2020.

22

Citiţi, în ediţia următoare a revistei Ferma, cine sunt cei 11 parlamentari din Comisia pentru agricultură a Senatului.

 Pro Agro: Vaccinați anti-Covid fermierii și lucrătorii din Industria Alimentară! meatmilk 12 ianuarie 2021

Comunicat:

”În contextul în care în toate țările Uniunii Europene a fost începută campania de imunizare a populației împotriva Covid-19, însă așa cum era de așteptat această campanie se preconizează a dura o perioadă semnificativă de timp, având în vedere numărul limitat de doze de vaccin disponibile.

Federația Națională PRO AGRO se alătură celor mai importante organizații ale fermierilor și ale industriei alimentare, și solicită ca la nivelul autorităților în drept să stabilească Strategia Națională de Vaccinare să se țină cont de recomandările Comisiei Europene care includ lucrătorii din Agricultură și din Industria Alimentară ca și sector esențial în afara celui de sănătate publică.

Federația Națională PRO AGRO solicită în consecință ca Strategia Națională de Vaccinare să fie adaptată în acest sens, și din dozele de vaccin disponibile să fie vaccinați, prioritar, și lucrătorii din Agricultură și din Industria Alimentară.

Federația Națională PRO AGRO solicită ca la momentul adaptării Strategiei Naționale de Vaccinare partenerii sociali, mediul asociativ, să fie consultați, în acest mod fiind posibilă organizarea facilă a campaniei de vaccinare.

Securitatea alimentară nu poate fi menținută decât asigurând sănătatea și securitatea tuturor lucrătorilor din Agricultură și din Industria Alimentară, aceștia riscându-și propria sănătate de la apariția pandemiei pentru asigurarea necesarului de alimente populației.

Cu deosebită considerație,

Ionel ARION Președinte Federația Națională PRO AGRO”

23

ANSVSA: Experții sunt invitați să se înscrie în lista Regulamentului CE/178, pentru a primi asistență tehnică și științifică meatmilk 12 ianuarie 2021

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor invită actorii din sfera de activitate EFSA să se înscrie în lista articolului 36 al Regulamentului CE/178/2002, în vederea acordării de asistență științifică și tehnică

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Punctul Focal  al Autorității Europeane pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) în  România, a cărei misiune este de a asigura un înalt nivel de sănătate publică veterinară, pentru atingerea căruia este necesară întărirea colaborării ştiinţifice cu actorii naţionali relevanţi, creşterea gradului de transparenţă a actului administrativ şi abordarea holistică potrivit principiului „o singură sănătate”, invită toţi partenerii naţionali, care activează în domeniile de referinţă ale EFSA şi care îndeplinesc condiţiile legale, să transmită intenţia de includere în lista articolului 36, printr-un mesaj la adresa de poştă electronică efsa.focalpoint@ansvsa.ro

EFSA este o organizație a Uniunii Europene (UE) responsabilă de evaluarea riscurilor pentru sănătate legate de alimente şi hrană pentru animale, nutriţie, sănătatea şi bunăstarea animalelor, sănătatea şi protecţia plantelor. În cadrul misiunii sale de evaluare a riscurilor, EFSA emite avize și recomandări științifice către Comisia Europeană, Parlamentul European și statele membre ale UE, care ulterior iau decizii în ceea ce priveşte managementul riscurilor.

Principalul mecanism de cooperare al EFSA cu partenerii săi este prevăzut în articolul 36 al Regulamentului CE/178/2002, acesta vizând desemnarea organizaţiilor competente naţionale capabile să sprijine misiunea autorităţii europene. Peste 300 de universități, institute, organisme guvernamentale și alte entităţi științifice formează în prezent o rețea de organizații ale statelor membre care activează în domeniile din aria de responsabilitate a EFSA.

În cadrul acestei reţele se promovează schimbul de informații, dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor comune, elemente care oferă plus valoare bunelor practici din aceste domenii științifice.

În conformitate cu Regulamentul Comisiei (CE) nr. 2230/2004, este necesar ca organizaţiile care intră sub incidenţa listei articolului 36 să fie desemnate de statele membre în baza criteriilor de competenţe ştiinţifice şi tehnice, eficienţă şi independenţă, în urma unui proces amplu de evaluare din partea Punctelor Focale ale statelor membre.

24

În urma includerii în lista articolului 36, organizaţiile naţionale competente îndeplinesc diferite sarcini atunci când sunt mandatate de către EFSA, în special lucrări pregătitoare pentru avizele științifice, asistența științifică și tehnică, colectarea datelor și identificarea riscurilor emergente, parte dintre aceste sarcini fiind eligibile pentru sprijin financiar (granturi). Criteriul de apartenenţă la lista articolului 36 este obligatoriul pentru a îndeplini sarcinile mai sus menţionate şi pentru a beneficia de sprijin financiar din partea E.F.S.A.

Lista organizaţiilor competente naţionale prezente în lista art. 36, o găsiți aici

Baza legală pentru includerea în lista E.F.S.A. a organizaţiilor competente naţionale, o găsiți aici

1. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare.

REGULAMENTUL (CE) NR. 2230/2004 AL COMISIEI din 23 decembrie 2004 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la rețeaua de organizații care funcționează în domeniile din cadrul misiunii Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară, il gasiți aici

REGULAMENTUL (UE) 2019/1381 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI AL CONSILIULUI din 20 iunie 2019 privind transparența și durabilitatea modelului UE de evaluare a riscurilor în cadrul lanțului alimentar, îl găsiți aici

Mecanismul de desemnare a organizaţiilor competente naţionale, disponibil pe site-ul E.F.S.A., îl găsiți aici

Serviciul Comunicare și Logistică Documentară

Numărul salariaților activi la   31 decembrie 2020 era 5.567.428, iar numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în noiembrie 2020, de 1.245.5781 12 ianuarie 2021, 09:34

MFP: Peste 1,245 milioane posturi erau ocupate în instituţiile şi autorităţile publice, în noiembrie 20201 22.534 % din nr. total de activi

25

 Numărul salariaților activi la 31 decembrie 2020 era 5.567.428, potrivit Ministerului Muncii, în condiţiile în care numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în noiembrie 2020, de 1.245.578, din care peste 64% în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Din totalul celor 798.589 de angajaţi din administraţia publică centrală, 593.441 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat.

Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei şi Cercetării, respectiv 287.908, Ministerul Afacerilor Interne (125.487), Ministerul Apărării Naţionale (74.129), Ministerul Finanţelor Publice (24.745) şi Ministerul Sănătăţii (17.877).

Potrivit sursei citate, în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 8.170 de posturi, în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 42.499 de posturi, în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 154.479 de posturi ocupate.

Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în noiembrie, 446.989 de persoane, dintre care 276.277 în instituţii finanţate integral din bugetele locale şi 170.712 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii.

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) spune că angajaţii din instituţiile statului vor avea un salariu lunar mediu brut cu circa 45% mai mare decât cel al angajaţilor din companiile private. Astfel, CNSP previzionează un salariu mediu brut de 7.141 lei pentru angajaţii de la stat în 2021.

Pentru mediul privat Comisia de Prognoză vede un salariu mediu brut de 4.715 lei pentru anul acesta şi de 5.078 de lei în 2021.

În anul 2000, angajații în aparatul de stat și în societățile cu capital mixt reprezentau 65% din total, respectiv peste 3,5 milioane de persoane, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. În 2004, numărul lor scade sub două milioane de persoane, însă și atunci reprezentau circa 43% din totalul salariaților. În momentul aderării la UE, România avea 3,1 milioane de salariați în sectorul integral privat, adică în companiile cu proprietate privată și integral străină, în schimb avea 1,7 milioane de angajați la stat, potrivit romania.europalibera.org.

26

La nivelul anului 2017, angajații la stat reprezentau aproape o treime din total.

Importurile de alimente, creștere de peste 6% după primele 11 luni ale anului trecut 11 Jan 2021 | de Simona Popa

Deși datele Institutului Național de Statistică arată că România a importat mai puține bunuri în perioada ianuarie – noiembrie față de perioada similară a anului trecut, scăderea înregistrată în primele 11 luni ale anului trecut fiind de 7,7%, trendul de scădere nu se menține și când vine vorba despre alimente, băuturi și tutun.

Concret, în cazul alimentelor și animalelor vii, datele INS arată un avans al importurilor de 6,1% în perioada analizată, până la valoarea de 6,49 miliarde de euro, ceea ce înseamnă o pondere de 8,8% din totalul mărfurilor importate.În privința băuturilor și tutunului însă, la finalul lunii noiembrie evoluția a fost una mult mai modestă. Companiile din România au importat mărfuri din această categorie în valoare totală de 672 de milioane de euro, cu 0,4% peste nivelul înregistrat în perioada similară a anului trecut. Chiar și în aceste condiții, acest segment continuă să reprezinte 0,9% din totalul importurilor realizate în intervalul ianuarie – noiembrie 2020.

Dacă vorbim despre exporturi de alimente și animale vii, primele 11 luni ale acestui an au venit cu modificări semnificative față de perioada similară din 2019, valoarea cumulată a mărfurilor vândute peste hotare fiind de 3,97 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă o scădere de 9,6%. În cazul băuturilor se mențin însă creșterile procentuale mari (+39,4%), deși valoare cumulată abia depășește 1,43 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că, în ponderea totală a exporturilor, acest segment reprezintă doar 2,5%, potrivit datelor INS.

Cumulat, în perioada ianuarie – noiembrie 2020, exporturile au însumat 57,1 de miliarde de euro, în timp ce importurile au ajuns la valoarea totală de 73,5 miliarde de euro. În aceste condiții, după primele 11 luni din acest an, deficitul balanței comerciale a fost de 16,43 miliarde de euro, cu peste 908 milioane de euro peste nivelul înregistrat în primele 11 luni ale anului trecut.

Noiembrie 2020, prima lună de la debutul pandemiei când exporturile au crescut faţă de aceeaşi lună a lui 2019. A rămas economia pe plus şi

27

în T4/2020? Iulian Anghel 12.01.2021,

……………………….

LEGISLATIV

Legislaţie românească

Ordinul nr. 2/2021 pentru modificarea Ordinului preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 110/2010 privind aprobarea modelului de legitimaţii de serviciu pentru personalul din cadrul aparatului propriu şi al unităţilor subordonate ale Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA Publicat în Mof I nr. 26 din 11.01.2021. A intrat în vigoare la 11.01.2021

Ordinul nr. 6140/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Dumbrăviţa, judeţul Timiş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 25 din 11.01.2021. A intrat în vigoare la 11.01.2021

Ordinul nr. 6141/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Ghiroda, judeţul Timiş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 25 din 11.01.2021. A intrat în vigoare la 11.01.2021

Ordinul nr. 6142/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Giroc, judeţul Timiş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă

28

Publicat în Mof I nr. 25 din 11.01.2021. A intrat în vigoare la 11.01.2021

Ordinul nr. 6143/2021 privind instituirea carantinei zonale pentru localitatea Moşniţa Nouă, judeţul Timiş, Departamentul pentru Situaţii de Urgenţă Publicat în Mof I nr. 25 din 11.01.2021. A intrat în vigoare la 11.01.2021

Legislaţie europeană

Decizia de punere în aplicare nr. 18/2021 de modificare a anexei la Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1809 privind anumite măsuri de protecţie vizând focarele epidemice de gripă aviară înalt patogenă din anumite state membre [notificată cu numărul C(2021) 154] (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 8 din 11.01.2021. A intrat în vigoare la 11.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 16/2021 de stabilire a măsurilor necesare şi a modalităţilor practice pentru baza de date a Uniunii privind produsele medicinale veterinare (baza de date a Uniunii privind produsele), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 7 din 11.01.2021. Va intra în vigoare la 31.01.2021

Regulamentul de punere în aplicare nr. 17/2021 de stabilire a unei liste cu variaţiile care nu necesită evaluare în conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/6 al Parlamentului European şi al Consiliului (Text cu relevanţă pentru SEE), Comisia Europeană Publicat în JO L nr. 7 din 11.01.2021. Va intra în vigoare la 31.01.2021

Directiva nr. 2184/2020 privind calitatea apei destinate consumului uman (reformare) (Text cu relevanţă pentru SEE), Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene Va intra în vigoare la 12.01.2021

Rectificare la Regulamentul (UE) 2018/848 al Parlamentului European şi al Consiliului din 30 mai 2018 privind producţia ecologică şi etichetarea produselor ecologice şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 834/2007 al Consiliului (Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 150 din 14 iunie 2018), Jurnalul Oficial Publicat în JO L nr. 7 din 11.01.2021. A intrat în vigoare la 11.01.2021

………………….

INTERNE

Profitabilitatea sfeclei de zahăr: cât e reclamă şi cât realitate? Vasile Pop-Silaghi 12 ianuarie 2021

29

UE pierde cote importante din piaţa mondială a zahărului, iar fermierii săi renunţă treptat la a mai cultiva sfelcă de zahăr în condiţii de piaţă falimentare. Cine ne va produce zahărul pentru consum? 

un articol de VASILE POP-SILAGHI

Preţurile mondiale ale zahărului s-au prăbuşit de la începutul anului 2020 ca semne ale unei cereri timide, din cauza pandemiei. Însă, odată cu înfrângerea virusului (vaccinarea e în plină desfăşurare), economia mondială ar trebui să înceapă recuperarea.

 Brazilia joacă în câştig

 După Investing.com - site de statistici şi prognoze finaciare - producţia de zahăr în Brazilia va creşte la circa 39,5 milioane de tone datorită schimbării dinamicii din fabricile producătoare de zahăr/etanol. Preţurile scăzute ale petrolului au avut un impact negativ asupra industriei etanolului, provocând astfel o schimbare a raportului etanol/zahăr, ducând la o repartizare de 46% etanol / 54% zahăr, faţă de 35% etanol / 65% zahăr. Dar recuperarea preconizată a preţului mediu la petrol de la 41 dolari/baril în 2020 la cel puţin 45 dolari în 2021 dă speranţe pentru creşterea competitivităţii etanolului brazilian.

 Doi producători fac jumătate din producţia mondială

Industria zahărului în Brazilia este 100% mecanizată, iar fermele sunt mari. Mecanizarea amplă a ajutat Brazilia să facă faţă pandemiei şi să îşi menţină

30

recolta de trestie la un nivel ridicat. Este previzibil ca cei doi mari producători de trestie, Brazilia şi India, să crească producţiile de zahăr (împreună au aproape 75 mil. tone din cele 147 mil. tone de zahăr global din trestie). Producătorii de zahăr din sfeclă la nivel global au doar un segment de 40,3 mil. tone, în scădere cu peste 1 mil. tone faţă de sezonul trecut. Spre comparaţie, UE produce în jur de 16 milioane de tone de zahăr din sfeclă.

 Fermierii europeni pierd

 Fermierii din Uniunea Europeană se îndepărtează tot mai mult de sfeclă de zahăr, lăsând regiunea să se bazeze şi pe importuri. Sfecla de zahăr devine foarte greu de cultivat şi nu este bine plătită, deoarece preţul zahărului nu e atractiv, a declarat Francois Thaury - analist la Agritel Paris (agenţie de consiliere şi studii financiare). Acest lucru ar putea distrage fermierii de la cultivarea sfeclei. “Aceasta este probabil cea mai mare problemă în acest moment pentru Europa. Pentru sezonul 2020-2021 se estimează că importurile UE vor depăşi exporturile cu circa 600.000 tone zahăr”, a subliniat Francois Thaury.

 

Dificultăţi greu de depăşit

 În discursul inaugural ca nou preşedinte al CIBE (Asociaţia cultivatorilor europeni de sfeclă), francezul Franck Sander, ales la 17 decembrie anul trecut, a deplâns soarta fermierilor de sfeclă din Europa şi a criticat Comisia Europeană pentru că nu a a reacţionat la multiplele dificultăţi cu care se confruntă sectorul sfeclei:

1. Volatilitatea pieţei;2. Scăderea veniturilor producătorilor;3. Scăderea competitivităţii, măsuri comerciale neloiale ale ţărilor terţe;4. criza fitosanitară: lipsa evaluării impactului economic şi de mediu în

politica UE privind protecţia plantelor, slăbiciune în promovarea

31

tehnicilor inovatoare, inconsecvenţa între politici şi în promovarea bioeconomiei;

5. “Noua politică Green Deal (Acordul verde) ne provoacă, dar trebuie aplicată în toate sectoarele, nu numai fermierilor, ci şi altor politici europene;

- trebuie să ne redefinim regulile de import pentru a nu aduce agricultura pe care nu o dorim şi pentru a proteja propriii fermieri şi promovarea bunelor practici; - trebuie definit traseul tehnic care poate satisface aşteptările Acordului Verde; - ne aşteptăm ca instituţiile UE să emită semnale puternice de sprijin pentru promovarea bunelor noastre practici şi a produselor noastre, precum bioetanolul, biogazul sau produsele bio pentru chimia verde, care permit decarbonizarea UE. Alimentaţia UE , sănătatea şi siguranţă energetică sunt în joc. Intenţionez să fac mai multe eforturi în această direcţie”, a conchis Franck Sander.

Cât de greu rezistă cultivatorii români de sfeclă de zahăr şi care sunt cele mai mari piedici în calea profitabilităţii lor, aflaţi în curând din revista Ferma, ediţia 1-31 Ianuarie 2021.

Ofelia Nalbant, una dintre cele mai puternice femei din agrobusiness conduce afacerile din România şi Republica Moldova al producătorului de îngrăşăminte Borealis LAT Florentina Niţu 11.01.2021,

32

Ofelia Nalbant

Ofelia Nalbant lucrează în agrobusiness de 30 de ani şi este considerată una dintre cele mai puternice femei din sector, pentru că a ajuns în top management în companii importante, precum ADM sau Agrium Agroport, unii dintre cei mai mari traderi de cereale. 

Ea a lucrat circa 20 de ani în comerţul cu cereale, iar în toamna anului 2020 a devenit director general al Borealis LAT România şi Moldova. Grupul austriac Borealis este unul dintre cei mai mari producători şi distribuitori de îngrăşăminte din Europa şi are cinci depozite în România. „M-am regăsit în valorile Borealis. Am crescut cu dictonul învăţat de la mama «nu exisă nu pot, ci nu vreau»”, spunea Ofelia Nalbant recent. 

33

Traderul de cereale RDF din Arad: Retentia de personal este o provocare, dar reusim sa pastram in proportie de 90% oamenii care s-au alaturat companiei inca de la inceputuri. In noiembrie 2019, platforma de investitii ROCA a preluat 40% din actiunile RDF Arad 12.01.2021, 00:05 Sursa: zf.ro

RDF, unul dintre principalii traderi de cereale din Banat, si-a majorat businessul cu 50% in 2020 fata de anul precedent si a atins astfel 100 de milioane de lei cifra de afaceri. "Am implementat cu succes un program ERP (enterprise resource planning - n. red.) de management al activitatii companiei si am reusit o crestere a cifrei de afaceri cu aproximativ 50% fata de cifra de afaceri din 2019", spunea Florin Deznan, CEO al RDF, la sfarsitul anului trecut, pentru suplimentul ROCA Investments, realizat in parteneriat cu ZF. Cea mai mare dificultate cu care se confrunta compania este legata personal, adauga el.

România produce carne de melc în valoare de 50 mil. lei, dar delicatesa ia drumul exportului, românii nefiind mari consumatori Cristina Roşca 12.01.2021,

Patru companii locale produc carne de melc în valoare de 50 mil. lei cu 270 de salariaţi. Este vorba de Rolux (Hunedoara), BBG Acces Consult (Tulcea), Egan Prod (Mureş) şi Bioprod (Sibiu), conform datelor ZF obţinute din informaţiile publice.

Cel mai mare producător de carne de melc din România este Rolux din Hunedoara cu afaceri de 31,7 mil. lei, cu 16% mai mici ca în 2018 şi 138 de salariaţi. Firma din Hunedoara, deţinută de antreprenori francezi, este cel mai mare exportator pe acest segment de piaţă din România, conform celor

34

mai recente date ale ZF. Compania livrează toată producţia din Haţeg în Franţa pentru că românii nu sunt consumatori de melci. Cei mai mari consumatori de melci sunt francezii şi nemţii, conform datelor furnizate anterior de companie.

De regulă, acest produs - carnea de melc - este trimis de companiile româneşti la export tocmai pentru că nu există apetit local de consum pentru astfel de alimente.

„Carnea de melc se remarcă prin conţinut mare de proteine şi conţinut mic de glucide şi lipide (...). Cochilia se foloseşte la realizarea anumitor specialităţi din carne de melc (melci umpluţi). Achiziţia materiei prime este una dintre cele mai importante etape. Melcii sunt colectaţi din două surse: din fauna sălbatică şi din fermele de creştere a melcilor“, spun reprezentanţii Elgan Prod din Mureş pe site-ul propriu.  

Cele patru firme sunt cele mai mari din domeniu, după CAEN-ul 1020 - Prelucrarea şi conservarea peştelui, crustaceelor şi moluştelor. Este posibil să existe şi altele de mai mici dimensiuni. În economia pieţei producătorilor şi procesatorilor de carne de orice tip, acest segment - al melcilor - este mic, însă e vorba de o nişă cu particularităţile ei.

Recrutare: Adela Jansen, fost director de HR al BRD, propusă în comitetul consultativ al Holde Agri Invest de omul de afaceri Eugen Voicu Liviu Popescu 12.01.2021,

Recrutare: Adela Jansen, fost director de HR al BRD, propusă în comitetul consultativ al Holde Agri Invest de omul de afaceri Eugen Voicu

Holde Agri Invest (simbol bursier HAI), companie românească ce administrează terenuri agricole, cu o capitalizare de aproape 59 mil. lei, cheamă acţionarii pe 12 februarie 2021 pentru a aproba printre altele noile numiri în comitetul consultativ. 

Iniţiativă a Primăriei Târnăveni pentru asocierea producătorilor agricoli locali, în vederea dezvoltării cu fonduri UE Primarii, Proiecte12/01/2021

Primarul municipiului Târnăveni, Sorin Megheşan, a declarat că a preluat iniţiativa de a-i convinge pe producătorii locali din zonă să se asocieze, astfel încât să poată accesa inclusiv fonduri europene, după modelul oraşului italian San Salvo, care a reuşit să se dezvolte vertiginos după ce 888 de producători agricoli s-au unit într-o asociaţie.

35

“Am încercat să aducem de la San Salvo modelul de asociere. Spun acest lucru deoarece, în urmă cu 30 de ani, San Salvo, fiind o zonă preponderent agricolă, avea mari probleme cu locurile de muncă, cu valorificarea produselor agricole. Fiind cea mai mare zonă de producţie a piersicilor din Italia, de asemenea au foarte multe livezi cu portocali, măslini, viţă-de-vie şi comercializau destul de greu producţia. Au făcut o mişcare foarte inteligentă, ceea ce la noi nu prea ţine, din păcate, aproape toţi producătorii s-au asociat. Acum au o asociaţia cu 888 de membri, dintr-o populaţie de 20.0000 de locuitori, iar zona este axată acum pe turism şi pe agricultură. Au accesat astfel fonduri europene şi au construit un depozit pentru păstrarea producţiei şi de acolo le pot trimite peste tot, nu doar în Italia”, a declarat Sorin Megheşan.

El a adăugat că a avut câteva întâlniri pentru a fi găsită o soluţie în vederea unei astfel de asociaţii şi că speră ca până la sfârşitul anului să reuşească acest demers.

Primarul din Târnăveni a precizat că a avut discuţii cu circa 30 de producători din mai multe domenii de activitate şi le-a explicat beneficiile unei asocieri, după experienţa orăşelului italian. “Din păcate, în România, tot ce înseamnă asociaţie parcă îţi provoacă repulsie, dar pot să spun că – dacă pot folosi cuvântul în această perioadă – au fost pozitivi şi deschişi la idee. Sper ca în acest an să reuşim să îi convingem şi să constituim acea asociaţie”, a arătat Sorin Megheşan.

Edilul a precizat că asociaţia din San Salvo este una de succes şi că, pe lângă crearea a numeroase locuri de muncă, a contribuit şi la dezvoltarea comunităţii locale. “Acum asociaţia susţine o echipă de baschet în Liga I-a şi una de fotbal în Liga a IV-a. Această asociaţie a făcut un regulament foarte strict, în fiecare an se schimbă echipa de conducere prin rotaţie. Aşa au început să mişte lucrurile. Asociaţia respectivă, împreună cu Primăria, a construit o bază sportivă, inclusiv cu piscine, terenuri de tenis, terenuri de minifotbal, sală de fitness (…) Ce pot să spun e că din cei 20.000 locuitori din San Salvo, peste 1.000 sunt români şi sunt foarte bine văzuţi de comunitate”, a mai evidenţiat primarul Sorin Megheşan. AGERPRES

36

Video Irigațiile în Romania, povești pescărești 12 ianuarie 2021

Irigaţiile sunt la ora actuală considerate de către oficiali, soluţia universală la problemele cauzate de secetă. Inca de anul trecut se vorbeste de 3 miliardede euro care vor fii investiti in reamenajaera sistemului de udare din Romania.

Fermierii spun ca demnitarii care intră în hora discuţiilor privind viitorul agriculturii româneşti, vorbesc des de investitii masive in acest sector, dar pentru ei sunt povesti cu iz pescaresc.

https://youtu.be/rtnkqMok9Ro

Distribuitorul de maşini şi utilaje agricole IPSO Agricultură intră în parteneriat cu Narada, platformă de crowdfunding pentru profesori, în sprijinirea accesului elevilor la educaţie digital Cristina Bellu 12.01.2021,

IPSO Agricultură, distribuitor de maşini şi utilaje agricole, parte a grupului francez Monnoyeur, a încheiat un parteneriat strategic cu platforma de crowdfunding pentru profesori Narada, cu scopul de a reconecta la educaţie peste 1.000 de elevi din liceele tehnologice cu care compania colaborează.

„În prezent, educaţia, aşa cum o ştiam noi, are de suferit, şi, în mod cert, efectele se vor vedea în timp, în toate ariile. (…) Elevii au nevoie să fie conectaţi la şcoală, la educaţie, să aibă acces la resurse, la profesori, să evite pauzele în dezvoltarea cognitivă şi socială atât de importante în acest punct. Facem ce putem şi ce ţine de noi ca să fie bine, împreună”, spune  Arnaud Van Strien, preşedintele executiv al IPSO Agricultură.

În mod concret, Narada şi IPSO Agricultură încurajează profesorii de la liceele tehnologice cu care colaborează să îşi înscrie proiectele şi necesarul pentru a le îndeplini, pe platforma de crowdfunding pentru profesori narada.ro. Cu cât o vor face mai repede, cu atât va putea fi urgentată

37

implementarea lor, pentru că proiectele vor avea şansa de a intra în ciclul de finanţare chiar la început de an.

Platforma de crowdfunding pentru profesori Narada, care a luat naştere sub umbrela Romanian Business Leaders (RBL), a reconectat la educaţie peste 3.000 de elevi de la începutul crizei actuale şi îşi propune să ajungă la 10.000 de elevi în prima parte a acestui an, potrivit datelor furnizate anterior pentru ZF de Andra Munteanu, co-fondator, Narada.

Narada cuprinde o suită de proiecte listate chiar de profesori, care îşi susţin cauza şi cer transparent fonduri pentru nevoi specifice, ilustrând impactul la care se aşteaptă şi câţi elevi vor fi ajutaţi prin acel proiect. Majoritatea proiectelor sunt astăzi în zona de tehnologie şi reconectare, de la tablete necesare până la sisteme care i-ar ajuta pe profesori în demersul educational.

38

Transylvania Invest, trader de cereale cu un terminal intermodal în Arad, împreună cu operatorul feroviar Express Forwarding au pus în mişcare primul tren combo care face legătura între vestul ţării şi Portul Constanţa Florentina Niţu 12.01.2021,

Louisa Gorban, manager al Rail Hub Transylvania

„Ideea acestui parteneriat a apărut dintr-o necesitate a pieţei. Trenul are 35 de vagoane - convenţionale şi containere - şi putem face trei curse pe lună, dar ne dorim să le dublăm.“

Traderul de cereale Transylvania Invest, controlat de familia Gorban din Arad, a făcut un parteneriat cu operatorul feroviar Express Forwarding, deţinut de antreprenorul Ciprian Roşca, pentru a facilita transportul cerealelor şi mărfurilor din vestul ţării către Portul Constanţa şi invers. Astfel, au pus în mişcare primul tren combo care face legătura între vest şi sud, format din 35 de vagoane, dintre care 30 convenţionale şi 5 containere - numărul acestora putând să varieze în funcţie de cerere.

„Transylvania Express este primul tren combo care a plecat din terminalul nostru şi are menirea de a conecta vestul României cu Portul Constanţa. Sunt atât vagoane dedicate transportului containerelor martime, al mărfurilor generale, cât şi al cerealelor. Este o soluţie adaptată nevoilor de transport pe

39

această rută“, spune Louisa Gorban, manager al Rail Hub Transylvania, compania care operează terminalul de cereale.

40

Controale ANSVSA în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală 12 ianuarie 2021

Controalele inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor (ANSVSA) în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală se realizează în baza Programului de supraveghere şi control pentru anul 2020 și vizează operatorii din industria alimentară care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice, precum şi unităţi de depozitare – alimentare, seminţe, legume – fructe.

În cursul lunii decembrie 2020, Direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor județene precum şi a municipiului Bucureşti au efectuat un număr de 9.918 controale în unităţile din industria agroalimentară.

Acțiunile de verficare au fost efectuate la nivel național și au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condiţiilor de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților, a modului de întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condițiilor de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerințelor de trasabilitate și a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenție și consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor.

Ca urmare a neregulilor constatate și încălcării prevederilor legislației în domeniul siguranței alimentelor, au fost dispuse măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate și s-au aplicat 89 de sancțiuni contravenționale în valoare totală de 484.200 de lei.

În urma controalelor efectuate au fost constatate o serie de neconformităţi, dintre care menționăm:

– neconformităţi privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație cum ar fi:

41

– neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție, lipsa sursei de apă și a grupului sanitar, lipsa vestiarului pentru angajați, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar; neconformităţi privind întreținerea și igiena echipamentului de protecție sanitară a personalului muncitor și/sau legate de atestarea stării de sănătate a acestuia;

– neconformităţi privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

– neconformităţi legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare);

– alte tipuri de neconformități: desfășurarea de activități neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, nu există evidenţe în ceea ce priveşte triajul epidemiologic, neremedierea deficiențelor constatate de inspectorii sanitari veterinari la controlul precedent.

In timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator conform procedurilor şi instrucțiunilor din Programul de supraveghere şi control pentru anul 2020, urmărindu-se conformitatea produselor alimentarea, încadrarea calității acestora în limitele maxime admise privind prezența de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţele interzise în alimente.

De asemenea, s-au prelevat probe în vederea verificării conformității în ceea ce privește respectarea criteriilor microbiologice în alimente și de pe suprafețe/ ustensile de lucru în unitățile de industrie alimentară.

„Secretul” distribuției produselor tradiționale a fost dezvăluit. Cum a învins criza sanitară familia Cățean 12 ianuarie 2021

În plină criză sanitară, fondatorii Fermei Cățean au apelat la noi metode de distribuție pentru a fi

42

aproape de clienți, „secretul” distribuției produselor tradiționale fiind dezvăluit.

Anterior, cumpărătorii erau fidelizați prin aprovizionarea cu produse tradiționale comercializate cu ocazia diverselor evenimente și târguri.

În prezent, potrivit spuselor lui George Cățean, citat de Biz Brașov, fermierii mai sus amintiți au creat un sistem de preluare a comenzilor online și de livrare a acestora la adresa consumatorilor, în condiții de siguranță deplină.

În plus, cei de la Ferma Cățean au continuat livrarea produselor tradiționale  și în unele unități de alimentație publică (restaurante sau bistro-uri din Brașov).

Cu privire la perspectivele de business pentru perioada următoare, antreprenorul a precizat că ia în calcul o cooperare cu Breasla Cârciumarilor din Brașov, respectiv dezvoltarea în 2021, la Rotbav, a unui hub gastronomic.

Pe de altă parte, unul dintre proiectele de care Cățean era atașat și pe care a trebuit să-l suspende a fost „Ograda”, o băcănie ce oferea și posibilitatea de a gusta din produsele vândute, dezvoltat de către partenerii lor, cei de „La Ceaun”.

Mai multe magazine proprii

Tot în ceea ce privește planurile de dezvoltare, frații Cățean au în vedere să inaugureze mai multe magazine proprii. Primul pe listă ar urma să fie situat în imediata vecinătate a fermei, astfel încât să le permită celor ce tranzitează Rotbavul (și nu numai) să deguste produsele, dar și să poată rămâne la masă.

„Dorim să creștem așa cum se cuvine afacerea noastră de familie pentru a deveni nu doar un model, ci și pentru a dezvolta armonios zona noastră. (…)”, a punctat George Cățean.

La ora actuală, rețeaua de distribuție a familie Cățean include un magazin propriu, situat în incinta Galeriilor Orizont 3000, magazinul ȘMAG, înființat printr-un proiect cu finanțare obținută de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), situat în ansamblul ISARAN din cartierul Tractorul, dar și un sistem de livrare la domiciliu.

De altfel, produsele fermierilor brașoveni ajung și pe „insula producătorilor” din rețeaua Carrefour, în orașele Brașov, Ploiești, București (Carrefour Orhideea), precum și în magazinul din incinta AFI Brașov.

43

Tradiție de aproape 300 de ani

Familia Cățean și-a câștigat renumele de etalon pentru agricultura din România, având expunere inclusiv la nivel internaţional. George, Silviu și Ionuț Cățean au început să facă afaceri în 1998, bazându-se pe o moștenire de la bunici – 30 de oi, o vacă şi un cal. Și asta pentru ca, în prezent, cei trei să ajungă la un șeptel de 100 de vaci din rasa Bălțată Românească, 1.500 de oi din rasele Țurcană și Țigaie, dar și cai de rasă, încurajând perpetuarea raselor locale.

Cu o tradiţie de aproape 300 de ani în creşterea oilor, cei trei fraţi, cu origini din două neamuri mari de ciobani din Ţara Bârsei, au pus, la Rotbav, bazele unei afaceri ce a devenit, în scurt timp, nu numai profitabilă, ci şi exemplu pentru investitorii în domeniul agricol și al creșterii animalelor.

În prezent, Ferma Cățean deține 150 hectare de teren arabil și 200 hectare de pășuni cu înaltă valoare naturală (HNV), care sunt începând din 2020 și certificate ecologic.

Fiind vorba o exploatație integrată, aceasta are capacitatea de a produce aproximativ 90% din materia primă necesară creșterii animalelor (fân, lucernă, porumb, grâu), dar și pentru obținerea unui lapte de o calitate deosebită pe care apoi îl prelucrează pentru obținerea de brânzeturi: telemea de vacă, telemea de oaie, caș, urdă dulce, cașcaval maturat, telemea maturată, brânză de burduf, brânză în scoarță de brad, caș și cașcaval afumat.

Într-o postare pe pagina de Facebook a Fermei Cățean din data de 9 ianuarie 2021, antreprenorii au anunțat că, în anul precedent, afacerea celor trei frați a ajuns pe poziția 35 în topul celor mai iubite branduri braşovene.

„Această onoare este cu atât mai mare, cu cât a fost adusă prin votul şi nominalizarea voastră, a celor care apreciați produsele noastre şi ceea ce facem noi. Vă mulțumim şi vă promitem că vom continua să muncim cu respect față de voi, calitatea produselor şi sănătatea mediului şi a animăluțelor noastre. Topul a fost realizat (…) pe baza răspunsurilor a 980 de persoane”, au scris pe pagina lor de socializare cei de la Ferma Cățean.

190 de milioane de lei pentru un proiect integrat de investiții în zona agricolă 12 ianuarie 2021 Conform anunțului făcut de primarul comunei Mireșu Mare, Ioan Mătieș, localitatea ar urma să beneficieze în perioada următoare de nu mai puțin de 190 de milioane de lei pentru pentru un proiect integrat de investiții în zona agricolă.

44

Mai exact, vorbim de un potențial investițional într-un depozit de legume-fructe, un centru de afaceri și o bursă de produse agricole, scriu de la Graiul.

Foarte important de menționat este și faptul că se va face cercetare în comuna maramureșeană, potrivit precizărilor edilului.

„Vom avea în comună o investiție foarte importantă, ce va ajunge la 190 de milioane de lei, în zona agricolă a comunei Mireșu Mare.

Această investiție vizează practic cetățenii care se ocupă de agricultură, fermierii, cărora li se va mări eficiența economică prin faptul că vor avea unde să-și predea produsele pe care le cultivă, legume, fructe etc.

Va fi inclusiv un centru de afaceri, exact ca în țările civilizate, cu bursă și tot ce ține de asta. Dacă anumite produse nu vor trece imediat în stare crudă, va fi și o parte de industrializare pentru procesarea lor, pentru a nu se pierde.

Proiectul este unul integrat. Inclusiv cercetare se va face la noi în comună, având în vedere că toată lumea a găsit în zona noastră o deschidere”, a spus primarul Ioan Mătieș.

Sprijin pentru legumicultori anunțat de ministrul Agriculturii

Luni, 11 ianuarie 2021, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat în cadrul emisiunii „Agricultura la Raport” cu Ovidiu Ghinea că deși programul pentru tomate se oprește, acesta va fi înlocuit de un program prin care toți cei care cultivă legume în spații protejate vor putea beneficia de sprijin financiar.

În plus, în noul exercițiu financiar, vor exista măsuri pe bani europeni pe care legumicultorii le vor putea accesa, pentru a beneficia de finanțări mai consistente.

45

„Va fi pentru legume în spații protejate, nu neapărat tomate. Programul Tomata s-a derulat pe o perioadă de trei ani și jumătate, pentru că anul trecut am asigurat finanțarea doar pentru prima sesiune.

Efectul benefic asupra deficitului balanței comerciale la produsul respectiv nu s-a resimțit, plus că au fost foarte mulți legumicultori care ne-au întrebat de ce nu facem un program de minimis pentru legume în spații protejate.

Sigur, în momentul în care crești aria de aplicare, probabil pe suprafață sprijinul va fi mai mic. Încercăm, însă, să mergem cu măsuri pe bani europeni dedicate pentru sere și solarii, tocmai ca să compensăm”, a mai precizat pe acest subiect ministrul de resort.

Nu în ultimul rând, el a mai mărturisit că o parte dintre ajutoarele de minimis pe care fermierii români le-au primit anul trecut vor continua și în 2021. În prima ediție din noul an a emisiunii „Agricultura la Raport”, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a clarificat acest aspect și a trecut în revistă măsurile de care vor beneficia fermierii români în 2021.

Sursă foto: Primăria Mireșu Mare, Pixabay (caracter ilustrativ)

INDUSTRIE ALIMENTARA

CNA a interzis reclama Vel Pitar cu pâinea „fără virusul gripal” și face apel la publicitari să nu mai exploateze această situație 19.03.2020 Iulia Bunea iulia.buneapaginademedia.ro

O reclamă neinspirată despre pâine, taxată aspru de CNA. 

Consiliul Național al Audivoizualului a decis interzicerea de la difuzare a reclamei la pâine Vel Pitar care „garanta” pâine fără „virusul gripal”,

46

întrucât „instigă să renunţe la alte produse sau servicii similare ori asemănătoare identificabile”.

Consiliul Național al Audiovizualului a analizat cazul după ce a primit mai multe reclamații de la telespectatori care acuzau producătorul că poate induce panică spunând că gripa se transmite prin pâine, că exploatează criza generată de coronavirus sau că se creeaza impresia ca celelalte produse de panificatie sunt periculoase si contaminate accentuand sentimentul de panică.

Totodată, și Consiliul Român al Publicității, organism care are rol consultativ în relația cu CNA, a considerat că spotul are numeroase încălcări, întrucât denigrează o întreagă categorie de produse și că amplifică starea de panică în ce privește transmiterea virusului gripal.

Spotul Vel Pitar a dispărut deja de pe online, unde a generat un val de reacții negative din partea celor care au comentat.

Amintim că Vel Pitar a difuzat în ultimele săptămâni un spot TV în care spune că „gripa, dar și alte boli, se pot transmite de la persoanele care tușesc sau strănută peste pâinea dumneavoastră, nu doar în magazine, ci și în depozite sau când pâinea este transportată” (…) Cumpără pâinea ambalată de la Vel Pitar! Alege siguranța alimentară! Garantat, fără virusul gripal!”, spune reclama.

În același clip au apărut imagini cu persoane care strănută asupra unor produse de panificație, care le ating sau care le ridică pe cele căzute. Prin contrast, a fost prezentat procesul automat de fabricație și ambalare a produselor Vel Pitar.

Cristina Pocora, membru CNA

„Nu mi se pare deloc în regulă să exploatezi această situație, mai ales în starea în care suntem”.

Totodată, Pocora a propus ca CNA să dea un comunicat privind decizia pe acest spot, „în care să subliniem că nu susținem o astfel de manieră a publicitarilor de a gândi clipurile și de a promova produsele”.

CNA va trimite și o adresă către Consiliul Român al Publicității pentru a le atrage atenție membrilor să nu exploateze situația creată de epidemia de coronavirus, în clipurile de promovare.

LEGISLAȚIE.

47

Art. 101, din Codul Audiovizual - Este interzisă orice formă de promovare a unor produse sau a unor servicii care sugerează publicului ori îl instigă să renunţe la alte produse sau servicii similare ori asemănătoare identificabile.

VIDEO. FAKE-NEWS printr-un spot aparent de interes public! 500 de români s-ar îmbolnăvi zilnic din cauza pâinii neambalate. Cine e în spate? 11.01.2021 @ 18:35  

Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

UPDATE. Asociația Prețuiește Calitatea, care a plătit spotul, are sediul pe Bulevardul Constructorilor, într-o clădire deținută de Broadhurst Investments Limited. Același fond de investiții este acționar și la producătorul de pâine Vel Pitar. Președintele Asociației spune că Vel Pitar nu este membru. Detalii, în articol.

VIDEO. Un spot scurt, de câteva secunde, a atras reacția severă a Departamentului pentru Situații de Urgență, dar și al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului și al unui patronat din industria de panificație. Un spot care prezintă o realitate în baza unui studiu matematic, cu multe probabilități.

"Zilnic apar aproximativ 500 de cazuri noi de Covid-19 din cauza consumului de pâine neambalată", spune spotul, care a rulat, de la sfârșitul lunii decembrie, pe toate posturile de știri din România. Este singurul text care apare pe ecran, însoțit de două nume de instituții (Autoritatea pentru Protecția Consumatorului și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor). 

48

Mic, pe ecran, scrie, cu steluță "conform studiului Universității Politehnice București din noiembrie 2020: https//pretuiestecalitatea.ro/raport-covid-19/"

Spotul nu este asumat de niciun producător. Din informațiile Paginademedia.ro, clientul este Asociația Prețuiește Calitatea. Surse din piața media au declarat pentru Paginademedia.ro că în spatele Asociației ar fi unul dintre jucătorii importanți de pe piața de panificație, informație care nu a putut fi confirmată până la ora redactării acestui articol.

Cifra din reclamă a atras reacția DSU, care a cerut posturilor TV să scoată spotul, pentru "manipularea și înșelarea publicului", dar și a ANPC, care "nu și-a exprimat în niciun fel acordul cu privire la conținutul spotului publicitar" și anunță că a și anunțat CNA. (pozițiile, mai jos).

DSU a acuzat inclusiv forma spotului, care seamănă cu unul de interes public.

Înainte de alte detalii, spotul. De notat că este această captură are titlu informativ, iar numele postului nu contează. clipul a fost pe multe televiziuni (printre care România TV, Antena 3, Digi 24, B1, Realitatea Plus, Antena 1, chiar și pe posturile publice TVR 1 și pe TVR 2):

https://www.paginademedia.ro/wp-content/uploads/2021/01/spot-paine-neambalata.mp4?rnd=428160

Reclama a rulat de la sfârșitul lui decembrie, iar cele mai multe posturi au scos-o deja, după reacții. Modul de funcționare al CNA (cu monitorizări mult după ce campaniile rulează) face tardivă și fără efect practic orice decizie a forului (poate decide doar să nu mai fie dat pe post de acum înainte).

Cine este Asociația Prețuiește Calitatea?

49

Asociația are o pagină de internet, dar la acea adresă este doar studiul Universității Politehnice care stă la baza reclamei. Nimic despre membri, nimic despre activitate. Președinte al Asociației este Adela Nuță, care a înlocuit-o, în noiembrie, pe Grațiela Iordache. În ultimele luni, declarațiile publice ale Asociației sunt legate doar de pâinea ambalată. 

Fostul președinte, Grațiela Iordache, a declarat că nu mai este în această funcție din noiembrie și ca atare, nu poate vorbi în numele asociație și nu poate da detalii despre membri sau fondatori.

Contactată de Paginademedia.ro, actualul președinte, Adela Nuță, nu a declarat cine sunt fondatorii Asociației, "din motive de GDPR". Sunt "date cu interes personal".

UPDATE. Asociația Prețuiește Calitatea, sediu în clădirea deținută de acționarii Vel Pitar

Conform datelor publice, Asociația Prețuiește Calitatea are sediul în clădirea IPROMET - Institutul de Proiectare și Tehnică de Calcul în Construcții S.A. Conform unui document depus în 2018 la Registrul Comerțului, IPROMET are ca acționar principal fondul de investiții Broadhurst Investments Limited.

Același fond de investiții - Broadhurst - este și acționar la producătorul de pâine Vel Pitar.

Adela Nuță, președintele Asociației Prețuiește Calitatea, a declarat pentru Paginademedia.ro că Vel Pitar nu este membru al Asociației. Totodată, Andrei Siminel, reprezentantul Broadhurst, nu a răspns la întrebarea Paginademedia.ro "Ce legătură este între Asociația Prețuiește Calitatea și Vel Pitar."

De unde 500 de cazuri de covid pe zi din cauza pâinii?

Paginademedia.ro a consultat studiul care stă la baza acelei cifre. Studiul (extrem de stufos și matematic formulat) cuprinde, de fapt, simulări de scenarii de transmitere a virusului și nu sinteza unor date statistice.

Din studiul care poartă girul Universitatea Politehnică:

"Scopul acestui raport este de a realiza o analiză a modului în care virusul SARS-CoV-2 se transmite în diverse scenarii (cu aplicabilitate în realitate) prin intermediul obiectelor sau suprafețelor, cu accentul pus pe efectele transmiterii sale prin intermediul pânii neambalate".

50

Scenariile sunt puse într-un "simulator de interacțiuni". Sună tehnic, dar așa e în studiu, a implicat "prototiparea unui model de tip Machine Learning - Artificial Intelligence".

Practic, s-au introdus "scenarii" și probabilități (că se pot infecta sau transmite virusul când pun mâna pe coș, când pun mâna pe pâine, când tușesc lângă stand etc) și a rezultat o serie de "posibilități". Calculele sunt multe și complicate, vă dăm doar concluzia:

"Simulările efectuate au arătat că, dacă se presupune o rată de transmitere a virusului de 1% (apropiată de valorile reale), numărul de cazuri noi de infecție pentru o populație cu o rată statistică de infectare de 3 la 10.000 ar fi de ordinul a 500 de cazuri noi zilnic pentru un volum de desfacere la nivel național de 4 milioane de pâini pe zi."

Și, spune chiar studiul: "Rezultatele sunt obținute prin realizarea unei aplicații informatice de tip mașină de învățare, la care au fost modificați parametrii modelului în funcție de anumite scenarii și ipoteze. Rezultatele obținute nu au fost validate prin măsurători fizice și statistice."

Și atunci de ce această formulă?

"Nu se pot face experimente pe persoane. Adica nu pot fi invitațe cateva sute de persoane sa testeze painea contaminata si ulterior sa se analizeze câte s-au inbolnavit, cate au ajuns la ATI, etc. De aceea s-a folosit un aparat matematic, adică o metodologie clasica in asemenea situații", explică Adela Nuță, președintele Asociației Prețuiește Calitatea.

51

Raed Arafat semnaează poziția DSU: Intențiile sunt malițioase

Departamentul pentru Situații de Urgență a sesizat CNA și cerut posturilor TV să sisteze difuzarea spotului până la decizia forului Audiovizual:.

Din documentul semnat de Raed Arafat și consilierul de Stat Andi Manciu:

"Apelăm la dvs cu rugămintea de a ne sprijini în sistarea materialului publicitar până când CNA se va pronuna referitor la legalitatea spotului.

Motivele pentru care am sesizat CNA și penru care apelăm la înțelegerea și susținerea dvs sunt legate de faptul că respectivul spot conține elemente ce au ca scop manipularea și înșelarea publicului, fiind folosite fără acord denumirile unor instituții publice sau guvernamentale precum și studii care nu au fundamentare științifică.

Semnalăm intențiile malițioase care au stat la baza realizării materialului publicitar, întrucât este realizat pentru a produce falsa senzație că a fost realizat de o instituție publică care face o recomandare pe care cetățenii să o respecte.

Acest material publicitar nu este girat sau validat la nivel guvernamental, scopul său fiind exclusiv comercial pentru a genera avantaj unor companii și pierderi altor companii."

ANPC "nu girează și nu își asumă conținutul spotului". Numele instituției, folosit abuziv

Reacție și de la Autoritatea Naționață pentru Protecția Consumatorului, care reclamă că numele i-a fost folosit abuziv (în spot apare Autoritatea pentru Protecția Consumatorului, fără "Națională", ceea ce este cu totul altceva.)

ANPC:

"În urma difuzării în spațiul public, a unui spot publicitar al Asociației Prețuiește Calitatea, în care este folosit în mod abuziv numele instituției noastre, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) consideră necesar să facă următoarele precizări:

Prezența în mesajul din cadrul spotului, în care se afirmă că peste 500 de oameni se pot îmbolnăvi zilnic de Covid-19 de la pâinea neambalată, a sintagmei „Autoritatea pentru Protecția Consumatorului‟ este de natură să inducă consumatorului ideea că ANPC susține un anumit mod de comercializare a pâinii.

52

Similitudinea dintre denumirea folosită în text și cea oficială a instituției, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, este evidentă și este în măsură să producă efectul menționat, în rândul cetățenilor, acela de a oferi credibilitate mesajului prezentat în spot.

Mai mult, în text apare și denumirea, de această dată scrisă corect, a unei alte autorități publice, fapt care confirmă intenția de asociere a mesajului spotului cu instituții ale statului, în scopul promovării unui anumit mod de vânzare a produselor de panificație.

ANPC menționează că nu și-a exprimat în niciun fel acordul cu privire la conținutul spotului publicitar, nu girează și nu își asumă în niciun alt mod concluziile acestuia, care par a avea caracterul unei reclame mascate.

ANPC precizează că, dată fiind amploarea mesajului propagat în spațiul public și modul în care opinia consumatorilor se dorește a fi manipulată prin acest spot, ANPC a trimis deja o sesizare către Consiliul Național al Audiovizualului, semnalând cele menționate mai sus și solicitând oficial analizarea de urgență a conținutului acestui spot difuzat pe principalele canale de televiziune și dispunerea măsurilor legale care se impun în acest caz.

Istorie: o firmă penalizată că făcea reclamă la pâine ambalată

În urmă cu câteva luni, o companie ajungea în atenția CNA pentru un spot în care vorbea de avantajele pâinii ambalate. 

Paginademedia.ro vă prezintă cazul de atunci:

Vel Pitar a difuzat un spot TV în care spune că „gripa, dar și alte boli, se pot transmite de la persoanele care tușesc sau strănută peste pâinea dumneavoastră, nu doar în magazine, ci și în depozite sau când pâinea este transportată” (…) Cumpără pâinea ambalată de la Vel Pitar! Alege siguranța alimentară! Garantat, fără virusul gripal!”, spunea reclama.

Consiliul Național al Audivoizualului a decis interzicerea de la difuzare a reclamei la pâinea Vel Pitar care „garanta” pâine fără „virusul gripal”, întrucât „instigă să renunţe la alte produse sau servicii similare ori asemănătoare identificabile”.

Citește și: CNA a interzis reclama Vel Pitar cu pâinea „fără virusul gripal” și face apel la publicitari să nu mai exploateze această situație

53

Fragmente din studiul invocat în spot. Îl găsiți aici:

Autor: Petrişor Obae petrisor.obaepaginademedia.ro

Afaceri de la zero. Corina Ifrim Drăgulinescu produce peste 30 de sortimente de bomboane de ciocolată, fără zahăr, într-un mic atelier din Capitală12.01.2021, Florentina Niţu

https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-corina-ifrim-dragulinescu-produce-peste-30-de-19861605

O acadea sub brandul Corinne Chocolat costă 10 lei, iar 100 de grame de bomboane de ciocolată costă 25 de lei.

Corina Ifrim Drăgulinescu mărturiseşte că încă din copilărie îi plăcea mult ciocolata, însă abia după 40 de ani a încolţit în mintea sa ideea de a face

54

ciocolată fără zahăr, fără amelioratori şi fără conservanţi, după ce în urmă cu cinci ani a scos din alimentaţia sa proteina animală. În prezent, produce 30 de tipuri de bomboane de ciocolată, sănătoase, sub brandul Corinne Chocolat, într-un atelier din Bucureşti şi vânzările de anul trecut s-au ridicat la 170.000 de lei.

„Imboldul să-mi dezvolt hobby-ul de a face bomboane de ciocolată mi l-a dat o prietenă foarte bună într-un team building. Tot acolo le-am găsit şi denumirea «bomboanele fericirii». Apoi, când am decis să produc bomboane de ciocolată pe bune, m-am gândit ce nume să pun. Firma am făcut-o alături de sora mea şi naşa copiilor mei şi se numeşte Corsian, de la iniţialele numelor noastre - Corina, Simona şi Anca“, povesteşte Corina Ifrim Drăgulinescu.

Ea a urmat cursuri de specialitate pentru a deveni ciocolatier, iar apoi a investit între 40.000 şi 45.000 de euro în visul său. Bomboanele de ciocolată create de Corinne Chocolat sunt făcute din ingrediente naturale şi au um-plutură din sâmburi graşi neprăjţi, cum sunt cei de nuci, migdale şi alune de pădure ori umplutură de ghimbir.

„Prima dată am vândut la o expoziţie, la Romexpo. Aveam cam un an de activitate şi până în zece sortimente. Am început cu ciocolata mai amăruie, dar la expoziţii şi târguri am văzut că nu sunt mulţi clienţi pentru această nişă. Astfel, am creat ciocolata albă, cu pulbere din stevia. Apoi, am creat ciocolată pe băţ şi aşa am atras şi copiii. Acum avem minimum 30 de produse în portofoliu.“

Corina Ifrim Drăgulinescu spune că, la începutul anului 2020, căuta spaţiu pentru a deschide un magazin fizic, însă nu a găsit, iar apoi a apărut noul coronavirus în România. Totuşi, ea consideră că pandemia a adus opor-tunitatea de a deschide un magazin online, unde şi-a adunat şi un portofoliu de clienţi, important pentru o afacere la început de drum.

„Mai vindem bomboanele de ciocolată din două în două săptămâni şi în «Piaţa altfel», într-o locaţie în care mergem mai mulţi antrepenori cu busi-nessuri mici. În starea de urgenţă, clienţii doar veneau acolo şi luau comen-zile, dar acum şi cumpără“, afirmă antreprenoarea. Ea adaugă că cel mai vândut produs este ciocolata pe băţ.

O acadea marca Corinne Chocolat costă 10 lei, iar 100 de grame de bomboane de ciocolată costă 25 de lei şi ambalate în cutie costă 30 de lei. Clienţii companiei sunt atât persoane fizice, cât şi persoane corporate.

55

„Cifra de afaceri de anul trecut a fost doar 170.000 de lei, puteam mai mult, dar producţia bomboanelor de ciocolată nu a fost activitatea mea principală. Însă, când celelalte activităţi s-au blocat, mi-am dat seama cât de important este să ai un nucleu de clienţi, într-un magazin fizic sau online. Apoi am făcut un online şi m-am concentrat pe business“, a mai spus Corina Ifrim Drăgulinescu.

Fondatoarea Corinne Chocolat precizează că în 2021 îşi propune să dezvolte magazinul online şi să crească portofoliul de clienţi. „Numai aşa voi rezista.“

Zeelandia, producător de ingrediente alimentare, cu afaceri de 53 mil. lei: Investim 3-5% din profit în dezvoltarea de produse noi şi accelerarea vânzărilor pe online. „Situaţia de criză ne-a ajutat să creştem.“ Florentina Niţu 11.01.2021,

Zeelandia România, filiala locală a grupului olandez cu acelaşi nume, care realizează ingrediente pentru brutărie, patiserie şi cofetărie într-o fabrică din Iaşi, spune că anul 2020 s-a încheiat bine, clienţii fiind mai deschişi pentru cumpărături la final de an, astfel că în 2021 investeşte în dezvoltarea de produse noi şi accelerarea vânzărilor pe segmentul online.

„Anul 2021 a început atipic. Totuşi, avem un scenariu de buget pentru acest an, care ţine cont de ce s-a întâmplat în 2020 - primele şase luni din 2021 fiind nesigure, dar se bazează şi pe pattern-ul din 2019 pentru următoarele şase luni, când sperăm că va fi mai bine. Investim 3-5% din profit în dezvoltarea de produse noi şi accelerarea vânzărilor pe segmentul online“, a spus Ovidiu Bocaniciu, managing director al Zeelandia România.

Dragoş Constantinescu, Ursus Breweries este optimist: Eu cred că România poate să iasă mai puternică din această pandemie. Am locuit 21 de ani în străinătate şi am observat că în România avem capabilitate, avem dorinţă de muncă, dar avem nevoie de positivism Florentina Niţu 11.01.2021,

56

Dragoş Constantinescu, preşedintele Ursus Breweries: Am locuit 21 de ani în străinătate şi am observat că în România avem capabilitate, avem dorinţă de muncă, dar avem nevoie de pozitivism. Sper că mediul din România se va dezvolta, astfel ca românii să crească, personal şi profesional, aici.

Ursus Breweries este cel mai mare producător de bere din România, cu o cotă de piaţă estimată la aproape 40%.

Dragoş Constantinescu, preşedintele Ursus Breweries, care a trăit peste două decenii în afara ţării, consideră că în străinătate, în comparaţie cu România, există mai mult dialog între părţi, iar oamenii au mai multă libertate şi se discută despre îmbunătăţire la orice nivel ierarhic, nu doar la vârful piramidei.

Punctul forte al României este că are o populaţie foarte creativă şi executivul crede că acest lucru ar putea duce la dezvoltarea ţării.

„Sunt semne bune în România, însă este nevoie de stabilitate fiscală şi de sprijin din partea autorităţilor să continuăm să investim. După pandemie mi-aş dori să avem un dialog public – privat – societate civilă, în care să discutăm cum putem să aducem din străinătate forţa de muncă educată, atât de necesară pentru dezvoltarea României. Mi-ar plăcea ca oamenii să aibă încredere să se întoarcă acasă, iar infrastructura, educaţia şi sistemul sanitar ar trebui să stea la baza dezvoltării”, a afirmat Dragoş Constantinescu.

  Heineken controlează aproape jumătate din vânzările de cidru, dar cota de piaţă a scăzut faţă de primii ani când olandezii au deschis această piaţă Cristina Roşca 11.01.2021,

Vânzările de cidru s-au dublat în trei ani la aproape 300 mil. lei şi 19 milioane de litri, dar pandemia venit să întrerupă această perioadă.

57

Grupul olandez Heineken controlează aproape jumătate (47%) din vânzările în volum de pe piaţa de cidru, fiind lider detaşat. Compania are în portofoliu branduri precum Strongbow, Cidru Mândru şi Old Mout Cider, primul fiind lider în vânzări după volume.

Poziţia de forţă pe care Heineken o are pe această piaţă vine şi ca urmare a faptului că gigantul a fost cel care a deschis apetitul românilor pentru băutura realizată în mod normal din fermentarea merelor. Mai exact, în 2015 olandezii deschideau oficial piaţa de cidru din România prin lansarea Stron-gbow. Apoi Heineken şi-a dezvoltat portofoliul, lansând chiar şi branduri locale precum Cidru Mândru sau Livada Secretă. La acesta din urmă compania a renunţat între timp din datele ZF.

COMERT SI ALIMENTATIE PUBLICA

Taxa pe ambalaje de plastic, aluminiu și sticlă, stabilită la 50 de bani / Ministrul Mediului: În câteva săptămâni, vom avea Hotărârea de Guvern gândită de N.O.     HotNews.ro Marţi, 12 ianuarie 2021,

Tanczos Barna

Ministrul Mediului, Tánczos Barna, a anunțat luni că probabil în câteva săptămâni va fi gata o Hotărâre de Guvern care prevede o taxă pe ambalaje din plastic, aluminiu sau sticlă, cu capacitatea de până la 3 litri.

Astfel, potrivit acestuia în preţul fiecărui produs va fi inclusă garanţia de 50 de bani care va fi plătită de consumator, iar garanţia plătită va fi recuperată de către client prin reciclarea recipientelor la automatele speciale. Barna spune că proiectul va fi lansat până în primăvară, pentru ca până în 2022 să se facă investiția în sistemul de colectare.

”Este un proiect de Hotărâre de Guvern care a fost în consultare publică, astăzi (luni – n.r.) am avut trei sau patru ore de discuţii cu principalii factori care sunt implicaţi şi vor fi implicaţi în procedura de colectare şi de garantare, de funcţionare a sistemului, care este unul destul de complex. Am văzut o voinţă de implicare din partea producătorilor de băuturi alcoolice, bere şi alte băuturi şi din partea producătorilor de sucuri. Mâine o să am o întâlnire cu mari retaileri, pentru că sistemul va funcţiona doar în cazul în

58

care toată lumea vine şi susţine sistemul. Producătorul trebuie să plătească garanţia către cel care administrează sistemul, retailerul trebuie să fie de acord, să lase organismul acela intermediar să facă investiţii pentru a asigura colectarea. Pe de altă parte, trebuie să asigurăm colectarea şi în sate. (...) În cel mai scurt timp posibil, probabil în câteva săptămâni, vom avea Hotărârea de Guvern gândită. Aşa cum este acum gândit sistemul, în preţul fiecărui produs va fi inclusă garanţia de 50 de bani care va fi plătită de consumator”, a afirmat ministrul Mediului, luni seară, la Antena 3, potrivit News.ro.Ministrul a explicat că garanţia plătită va fi recuperată de către clientul final prin introducerea recipientului de plastic, sticlă şi aluminiu în automatele speciale.

În afară de produsele lactate, vor putea fi recuperate prin acest sistem toate produsele care sunt îmbuteliate în ambalaje din plastic, aluminiu sau sticlă, cu capacitatea de până la 3 litri.

"A trecut de consultarea publică, în momentul de faţă încorporăm observaţiile în proiectul de HG, până în primăvară va fi lansat proiectul astfel încât să se facă investiţiile până în 2022, investiţiile în aceste automate, în logistica care colectează apoi din fiecare cătun, din fiecare sat, din fiecare comună ambalajele returnate şi ajung practic la reciclat”, a explicat ministrul.

El a precizat că poluări masive precum cea de pe râul Cerna nu vin neapărat din marile oraşe, ci din localităţi rurale.

Referindu-se la faptul că există situaţii în care ape au fost acoperite de mii de deşeuri reciclabile, ministrul Mediului a catalogat aspectul drept o "situaţie catastrofală, generată de iresponsabilitatea noastră a tuturor, care aruncăm în albiile râului gunoi”.

Tánczos Barna a spus că este "aproape imposibil să mergem la fiecare poluator, este imposibil să ajungi la fiecare om în parte care aruncă gunoaie în apă”, însă pot exista programe de prevenire şi controale făcute în comun de poliţia locală, Garda de Mediu, pentru prevenirea unor astfel de situaţii.

În octombrie anul trecut, europarlamentul Cristian Ghinea spunea că noi ”ar fi trebuit să avem până în decembrie 2020 acest sistem funcțional. Iar până în 2025 ar trebui să reciclăm 50% în ambalajele de plastic și aluminiu și 70% din cele de sticlă. Noi astăzi suntem la 14%, la un calcul global. Urmează taxa pe plastic nereciclat. Ne vom afla în paradoxul de a plăti la UE pentru cantitatea de plastic pe care o introducem pe piață și nu o reciclăm”.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în dezbatere publică în luna

59

noiembrie a anului trecut un proiect de HG care prevede că începând de pe 1 aprilie 2022, toate ambalajele de băuturi comercializate în România vor purta o garanție de 50 de bani, sumă ce va fi restituită la momentul returnării ambalajului.

INS: Venitul mediu al unei familii a fost de peste 5.300 de lei în trimestrul III anul trecut. Câți bani au cheltuit românii 11.01.2021

Veniturile totale medii lunare ale unei familii au fost de 5.302 lei în trimestrul III al anului trecut, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, scrie Mediafax. O treime din bani s-au dus pe produse alimentare şi băuturi nealcoolice.

Veniturile băneşti au fost, în medie, de 4.961 lei lunar pe gospodărie (1.934 lei pe persoană), iar veniturile în natură de 341 lei lunar pe gospodărie (133 lei pe persoană).

Veniturile totale medii lunare au reprezentat în trimestrul III 2020, în termeni nominali, 2.068 lei pe persoană, anunţă INS.

Cheltuielile totale ale populaţiei au fost în trimestrul III 2020, în medie, de 4.444 lei lunar pe gospodărie (1.733 lei pe persoană) şi au reprezentat 83,8% din nivelul veniturilor totale.

Care este sursa veniturilor românilor

Salariile şi celelalte venituri asociate lor au format cea mai importantă sursă de venituri (68,9% din veniturile totale ale gospodăriilor).

La formarea veniturilor totale ale gospodăriilor au contribuit, de asemenea, veniturile din prestaţii sociale (18,9%), veniturile din activităţi neagricole independente (2,1%), veniturile din agricultură (1,9%), cele din proprietate şi vânzarea de active din patrimoniul gospodăriei (1,1%), precum şi

60

veniturile în natură (6,4%), în principal, contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii (5,3%).

Pe ce cheltuie românii bani

Principalele destinaţii ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt: consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii şi transferurile către administraţia publică şi privată şi către bugetele asigurărilor sociale sub forma impozitelor, contribuţiilor, cotizaţiilor, precum şi acoperirea unor nevoi legate de producţia gospodăriei (hrana animalelor şi păsărilor, plata muncii pentru producţia gospodăriei, produse pentru însămânţat, servicii veterinare, etc.).

Cheltuielile pentru investiţii destinate pentru cumpărarea sau construcţia de locuinţe, cumpărarea de terenuri şi echipament necesar producţiei gospodăriei, cumpărarea de acţiuni etc. deţin o pondere mică în cheltuielile totale ale gospodăriilor populaţiei (doar 0,7%).

Conform clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au deţinut în trimestrul III 2020, în medie, 33,5% din consumul gospodăriilor.

... citeste si partea a doua, te rog! ...

61