Stiri 18 mai 2020, a doua parte

UNIUNEA EUROPEANA

Pandemia și potențialul României în lanțul de aprovizionare al Uniunii Europene  meatmilk 18 mai 2020de Dimitrios Goranitis, Partener servicii de risc şi reglementare, Deloitte România

În ultimele trei decenii, România s-a bucurat de o creșterefără precedent. Din 1987, PIB-ul țăriia crescut impresionant, cu 200 de miliarde de USD.

Principalii parteneri comerciali ai țării includ țări precum Germania, Italiași Franța,iar principalele bunuri exportate sunt autovehiculele și componentele auto, sârma izolantă.Țara deține o cotă de piață semnificativă și în lanțul internațional de aprovizionare cu produse alimentare, prin exportul de cereale (grâu, porumb) și carne de porc.

Totuși, sectorul serviciilor reprezintă 55% din PIB și asigură două treimi din numărul de angajați la nivel național. Lăsând deoparte retailul, o pondere semnificativă în domeniul serviciilor o au centrele de servicii partajate înființate de corporații multinaționale care beneficiază astfel de personal calificat la un cost mai mic, dar și de  siguranța oferită de cadrul de reglementare al UE. Care ar putea fi oportunitatea României în viitor?

În timp ce Europa încă procesează criza de sănătate generată de COVID-19, guvernele și businessurileîncearcă nu doar să estimeze impactul financiar al acesteia, ci și să înțeleagă cum să structurezenoul cadru operațional pentru a asigura atât continuitatea businessului, cât și siguranța națională. Noua

realitatear putea evidenția potențialul semnificativ al României de a deveni un hub european care să înlocuiască centrele de servicii din afara UE.

Schimbările majoreîn lanțul global de aprovizionare amenință nu doar piețele, ci, într-o anumită măsură,și securitatea națională, și ne aminteștecă globalizarea chiar necesită colaborare globală, un element care însă lipsește acum, mai ales în contextulunui cvasi-război rece între SUA și China. Cele mai multe țări UE dezbat tema repatrierii unor operațiuni importante din centre tradiționale deproducție sau de servicii din Asia, însă repatrierea în țări din vestul Europei nu ar fi eficientă din punctul de vedere al costurilor.

România ar putea juca un rol important în noua strategie europeană privind lanțul de aprovizionare. Un mediu prietenos față deUE, o populație de peste 19 milioane de locuitori, o structură competitivăa costurilor cu forța de muncă, oameni calificați și un model de furnizarede servicii de producție care deja și-a dovedit eficiența ar putea devenio alternativă extrem de atractivă pentru țări mari din Europa de Vest care sunt deja parteneri comercialiai României.

Cum ar putea România să își susțină și mai mult poziția? Un cadru fiscal stabil pentru companiile internaționale, soluții digitale mai eficienteprin care businessurile să comunicecu autoritățile, un cadru legislativ care să contribuie la reducerea corupției, o politică monetară conservatoare care să promoveze un curs stabileuro-leu, o investiție semnificativă în dezvoltarea infrastructurii rutiere, portuare și aeroportuare și un mediu politic stabilcare să inspire încredere ar reprezenta catalizatoare cu ajutorul cărora țara ar putea profita de această oportunitate strategică unică. Un concept similar se aplică și în ceea ce privește modernizarea agriculturii și a serviciilor.

România ar putea să convingă UE că merită un nou loc în lanțul său de aprovizionare și să identifice surse de finanțare pentru a deveni un punct central de producție al Europei pe termen lung, ceea ce ar putea duce la progresul propriei economii prin poziționarea în centrul securității europene. Ar putea, dar o va face?

Naționalismul alimentar reînvie în UE! Produsele locale, promovate în detrimentul celor comunitare! Ramona Dascălu18 mai 2020În contextul pandemiei de coronavirus, guvernele țărilor din Uniunea Europeană recurg la măsuri din ce în ce mai puternice de protecționism, promovând consumul produselor naționale în detrimentul celor comunitare. Există însă și avertizări în legătură cu aplicarea politicilor protecționiste venite din partea Germaniei, cât și de la Bruxelles.

În Franța, ministrul Agriculturii face apel la patriotism alimentar„Fac apel la un patriotism alimentar, la un patriotism agricol”, a spus ministrul francez al Agriculturii, Didier Guillaume, săptămâna care a trecut, într-o emisiune radiodifuzată, potrivit evz.ro.   El a îndemnat la creșterea competitivității agricultorilor francezi, prin cumpărarea de căpșune și roșii franțuzești, chiar dacă sunt mai scumpe, și să renunțe să cumpere din cele spaniole.

Din martie, guvernul francez negociază cu supermarketurile din Hexagon pentru ca acestea să achiziționeze produse locale proaspete. În consecință, cele mai mari lanțuri de distribuție, precum Carrefour și E. Leclerc, și-au orientat cvasi-totalitatea aprovizionării către fermele locale.

În Polonia, sunt mustrați procesatorii care cumpără materie primă din importGuvernul de la Varșovia a numit 15 procesatori locali și i-a mustrat pentru că au importat lapte din alte țări UE, în loc să cumpere de la fermierii polonezi.

„Lipsa de patriotism economic a acestor companii este îngrijorătoare”, se arată într-un comunicat al guvernului, citat de Politico.

În Austria, producătorii naționali vor beneficia de primeMinistra austriacă a Agriculturii, Elisabeth Köstinger, a anunțat marți că guvernul său lucrează la implementarea unei „prime regionale” pentru alimentație. Alimentele naționale ar urma să beneficieze de o serie de avantaje, pentru a ajuta sectoarele afectate de criza de coronavirus.

Și în alte țări europene se fac apeluri pentru susținerea producătorilor localiPreședinta Uniunii Naționale a Fermierilor din Anglia și Țara Galilor, Minette Batters, a declarat în Camera Comunelor că solicită guvernului să procure 100% din hrană de la producătorii locali.

Apeluri similare s-au înregistrat din partea ministerelor portughez, grec și bulgar. Guvernul român a tăcut.

Cetățenii țărilor europene, încurajați să mănânce ”patriotic”Piața agricolă europeană a fost grav afectată de închiderea restaurantelor. De aceea, multe țări au adresat apeluri și către cetățeni să mânânce „patriotic”, scrie Politico. Astfel, belgienii au fost îndemnați să consume mai mulți cartofi, prăjiți, francezii mai multe brânzeturi, englezii să bea mai mult ceai (în care, în mod tradițional, pun lapte).

La nivel european se fac însă și avertizări în legătură cu aplicarea politicilor protecționisteMinistra germană a Agriculturii, Julia Klöckner, și-a avertizat colegii miniștri europeni, într-o videoconferință organizată miercuri, în legătură cu „naționalismul consumatorilor”, subliniind că țările UE ar trebui să se abțină de la aplicarea politicilor protecționiste pentru a-și ajuta economiile să se refacă.

„Lanțurile de aprovizionare transfrontaliere și libera circulație a mărfurilor sunt esențiale pentru garantarea securității aprovizionării cetățenilor. De aceea, avertizez împotriva «naționalismului consumatorilor»”, le-a arătat Klöckner degetul europenilor, în buna tradiție germană.

Ajutoarele de stat oferite agricultorilor loviți de criză este un alt motiv de îngrijorare la Bruxelles, deoarece pun în pericol monopolul celor mari.

Potrivit comisarului european al Agriculturii, Janusz Wojciechowski, opt țări UE au profitat de relaxarea temporară a regulilor concurenței pentru a le promite agricultorilor lor peste 1,2 miliarde de euro ajutoare de stat.

Comisarul, care s-a dovedit mai întâi european, și abia apoi polonez, le-a spus ziariștilor: „Trebuie să supraveghem situația, deoarece riscă să dăuneze concurenței loiale pe piața unică”.

ÎN FIECARE ZI, 1.000 DE FERMIERI RENUNȚĂ LA FERME!Agroinfo 17 mai 2020

ALARMANT! Mișcarea Internațională a Țăranilor dezvăluie realitatea crudă, dureroasă din agricultura europeană. În fiecare zi, 1.000 de fermieri își abandonează fermele. Renunță la cultivarea pământului și la creșterea animalelor. Mișcarea Internațională a Țăranilor insistă pentru sprijinirea financiară a fermelor mici și mijlocii și critică dur ajutoarele adoptate de Comisia Europeană în criza COVID 19, considerîndu-le tardive și ineficiente.

Coordonarea Europeană Via Campesina (ECVC), Mișcarea Internațională a Țăranilor, critică ajutoarele pentru depozitarea privată a cărnii și a produselor lactate, adoptate de Comisia Europeană la data de 22 aprilie 2020.

Pandemia COVID 19 a dat o puternică lovitură sectorului lapte. Sunt stocuri mari la crescătorii de vaci de lapte, iar prețul laptelui a scăzut drastic. În aceste condiții, fermierii sunt cei care trebuie ajutați urgent.

ECVC denunță, într-un comunicat media transmis la sfârșitul săptămânii, că măsurile de stocare privată a cărnii și produselor lactate, pe lângă faptul că sunt întârziate și insuficiente, arată încă o dată că Comisia Europeană este preocupată de producție și nu de producători, de fermieri. În acest moment, în Europa, peste 1000 de fermieri pe zi renunță la fermele lor, la profesia de agricultor.

Această măsură, de stocare privată a produselor lactate, nu împiedică creșterea producției de lapte, deoarece nu există un control coordonat asupra volumelor. Nu va scuti suficient piața și nu va împiedica scăderea prețurilor de producție. Mai mult, aceste stocuri vor scădea, timp de mai multe luni, prețurile de producție (așa cum s-a observat în 2016 și 2017). Prin urmare, această măsură va conduce din nou la abandonarea multor ferme de toate dimensiunile și va constitui un obstacol major pentru tinerii care vor intra în agricultură.

În acest fel, impactul real al depozitării produselor lactate este de a proteja interesele industriei, de a se asigura că perioada prețurilor scăzute va dura multe luni și de a facilita prioritățile neoliberale și acordurile de liber schimb inconsistente.

Mai mult, ECVC regretă profund că măsurile de sprijin pentru sectorul produselor lactate ajung la o lună și jumătate după începutul crizei și, probabil, (în cel mai bun caz) nu vor avea niciun impact asupra piețelor pentru o altă lună, având în vedere timpul necesar pentru aprobare și implementarea lor. În felul acesta, ar trebui evidențiată inadecvarea acestui sprijin financiar. Se vorbește de 80 de milioane EUR pentru a ajuta o gamă largă de sectoare, în timp ce în 2016, sprijinul pentru sectorul produselor lactate s-a ridicat la 500 de milioane EUR.

Coordonarea Europeană Via Campesina cere, printre altele, Comisiei Europene ca prețurile pentru lapte și produse lactate să nu fie mai mici decât costurile medii de producție, reglementarea pieței în sectorul produselor lactate, despăgubirea producătorilor pentru o parte din brânza care nu a putut fi vândută și distribuirea ulterioară a cantităților de brânză către organizații de caritate care să le împartă familiilor sărace.

Criza COVID-19 ne arată măsura în care depindem în prezent de un sistem globalizat total nesustenabil. Acum, mai mult ca oricând, trebuie să avem mai multe ferme mici și mijlocii răspândite pe toate teritoriile, precum și ferme cu un grad mai mare de autonomie, ferme care practică agroecologia și produc și vând aproape de consumatori.

De aceea, avem nevoie de instrumente publice pentru reglementarea pieței. Acestea trebuie să permită reacții rapide și eficiente, care să protejeze producătorii de prețurile volatile. Nu putem accepta să fim victime ale fiecărei crize, fie că sunt crize financiare, geopolitice, de sănătate sau de climă. Amploarea și durata acestei crize, precum și posibilitățile unei recidive sunt încă necunoscute; cu toate acestea, ceea ce este clar pentru noi este că producția agricolă și animalieră la scară mică și locală garantează o hrană sănătoasă și suficientă pentru toți cetățenii europeni, susține ECVC, în comunicat.

European Citizens' Initiative: Commission decides to register 2 new initiatives Press release15 May 2020 Brussels

Today, the European Commission decided to register two European Citizens' Initiatives entitled ‘Start Unconditional Basic Incomes (UBI) throughout the EU' and ‘Freedom to share'. The Commission considers that the two initiatives are legally admissible, as they met the necessary conditions. The Commission has not analysed the substance of the initiatives at this stage.

‘Start Unconditional Basic Incomes (UBI) throughout the EU'

The objective of the ECI is ‘to establish the introduction of unconditional basic incomes throughout the EU which ensure every person's material existence and opportunity to participate in society as part of its economic policy, […] while remaining within the competences conferred to the EU by the Treaties.' The organisers specify that the unconditional basic income should be ‘universal', ‘individual', ‘unconditional' and ‘high enough'. They call on the Commission to make a proposal for such unconditional basic incomes, which would reduce regional disparities.

‘Freedom to share'

The objective of the ECI is ‘to legalise sharing – via digital networks, for personal use and non-profit purposes – of files containing works and other material protected by copyright, related rights and sui generis database rights, with a view to striking a balance between the rights of authors and other rightholders and the universal right to science and culture.' The organisers call the Commission to amend the Directive on Copyright in the Digital Single Market (2019/790), Database Directive (96/9/EC) and Copyright Directive (2001/29/EC).

Next steps

Following today's registration of the initiatives the organisers can start, within the next 6 months, a 1 year process of collection of signatures of support. Should any of the initiatives receive 1 million statements of support within 1 year, from at least 7 different Member States, the Commission will have to react within 6 months. The Commission could decide either to follow the request or not, and in both instances would be required to explain its reasoning.

Comisia Europeană a lansat o campanie publică privind politica de promovare a produselor agroalimentare. E pus la bătaie și un concurs cu premii: 10 excursii la Bruxelles, la Parlamentul European 18 MAI 2020 • 

Comisia Europeană a lansat o campanie publică pe tema politicii de promovare a produselor agroalimentare. Consultarea se desfășoară în cadrul unei evaluări globale și urmărește să înregistreze reacțiile consumatorilor și ale părților interesate cu privire la eficacitatea și relevanța măsurilor actuale, la coerența acestora cu acțiunile Uniunii Europene din alte domenii și cu privire la valoarea adăugată a implementării acestei politici la nivelul UE.

În baza unui chestionar care poate fi accesat ecas.ec.europa.eu, sunt urmărite răspunsuri în privința măsurilor adoptate în cadrul programelor anuale de lucru pentru 2016, 2017 și 2018, inclusiv în privința programelor de promovare (acțiunile de promovare pe piața UE și în țările terțe, prezentate de organizațiile care formulează propuneri), și legate de măsurile luate la inițiativa Comisiei (misiuni la nivel înalt, târguri comerciale, campanii proprii și servicii de asistență tehnică). Evaluarea vizează statele membre și țările terțe în care sunt puse în aplicare măsurile de promovare.

Consultarea va fi deschisă timp de 18 săptămâni, mai exact până în 11 septembrie 2020.

Rezultatele consultării publice ar urma să stea la baza unui raport, pe care Comisia îl va prezenta Parlamentului European și Consiliului, până în data de 31 decembrie 2020.

Dacă te implici, câștigi o excursie la Bruxelles, la Parlamentul European 

„Prin această campanie se urmărește în primul rând o stimulare a competitivității și a consumului produselor provenite din UE, în interiorul și în afara Uniunii”, a transmis eurodeputatul liberal Daniel Buda, care este și vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European.

Demersul acțiunii de promovare va contribui la sensibilizarea consumatorilor cu privire la meritele produselor agricole și ale metodelor de producție din UE. „Planul este să facem cunoscute produsele cu indicații geografice protejate și produsele Bio”, a explicat eurodeputatul Daniel Buda.

Pentru a-i încuraja pe consumatori să participe la consultarea publică, eurodeputatul Buda a lansat și un concurs, dotat cu premii ce constau în 10 excursii la Parlamentul European de la Bruxelles.

„În calitate de vicepreședinte al Comisiei de Agricultură și Dezvoltare Rurală din Parlamentul European, îi încurajez și îi îndemn pe toți cei interesați, să participe la această consultare publică. Informațiile obținute prin intermediul prezentei consultări vor reprezenta o contribuție valoroasă la pregătirea raportului privind măsurile de informare și de promovare referitoare la produsele agricole, puse în aplicare pe piața internă și în țările terțe”, precizează Daniel Buda.

„Toți cei care, până la data de 11 septembrie inclusiv, vor completa chestionarul consultării publice și vor trimite pe adresa europarlamentardanielbuda@gmail.com o dovadă a completării (print-screenuri sau link-ul) intră automat în procesul de tragere la sorți pentru a câștiga cele 10 excursii la Parlamentul European de la Bruxelles, pe care le voi pune la dispoziție”, a adăugat Buda. Chestionarul poate fi completat AICI .

BULGARIA

Comisia Europeană cere Bulgariei să elimine legea care cere le retailerilor să favorizeze produsele locale Catalina Apostoiu 18.05.2020

Comisia Europeană a anunţat că a trimis Bulgariei o notificare oficială în care-i cere să elimine măsurile discriminatorii ce-i obligă pe retaileri să favorizeze produsele alimentare locale, relatează Seenews.

Legea restricţionează circulaţia liberă a bunurilor în interiorul UE, creând condiţii mai avantajoase de comercializare a produselor alimentare pentru producătorii locali, arată Comisia.

ROMANIA, UNGARIA, POLONIA

Consumul, industria şi construcţiile au ajutat economiile din România, Ungaria şi Polonia să evolueze mai bine decât restul UE în primul trimestru, frontiera dintre marea încetinire şi marea recesiune Bogdan

Cojocaru 17.05.2020, Piaţa Obor din Bucureşti

Economiile statelor est-europene, în principal România, Ungaria şi Polonia, s-au descurcat în general mai bine decât s-a anticipat în primul trimestru, care a marcat sfârşitul marii încetiniri sincronizate şi începutul a ceea ce este descris a fi cea mai severă recesiune de decenii pentru zona euro, mulţumită consumului intern, producţiei industriale şi construcţiilor. Însă analiştii avertizează că răul nu va ocoli nici Estul, dar va lovi foarte disproporţionat. Ce se va întâmpla în continuare depinde de cât de rapid îşi revine zona euro.

Economia zonei euro a scăzut cu 3,8% în primul trimestru al acestui an faţă de trimestrul anterior, potrivit celor mai recente date ale Eurostat. În Est, Cehia se apropie de această medie, cu o contracţie de 3,6%. Slovacia a avut cel mai slab parcurs, prăbuşindu-se cu 5,4%. Altfel, economia poloneză, cea mai mare a regiunii, a scăzut cu doar 0,5%, cea ungară cu 0,4%, pe când cele ale României şi Bulgariei au continuat să crească, cu 0,3%, însă încetinirea României a fost mai pronunţată.

Datele Eurostat sunt incomplete, mai multe ţări, printre care Croaţia, una dintre ţările care se aşteaptă la un impact deosebit de dur din partea pandemiei de Covid-19, lipsind din statistică. Însă nimeni nu se aşteaptă la mai surprize. Primul trimestru a dat astfel un avantaj economic Europei de Est, care a încetinit în trimestrele anterioare mai lent decât zona euro. Impactul mai moale, acolo unde este cazul, reflectă faptul că măsurile de izolare şi blocare pentru a stoparea răspândirii pandemiei au fost implementate mai hotărât abia în a doua jumătate a lunii martie. Acum, depinde de fiecare stat cum va profita de avantaj pentru a face cât mai uşoară recesiunea care probabil este pe cale să se instaleze.

În Polonia, unde primele restricţii au fost aplicate în a doua parte a lunii martie şi au fost mai puţin severe decât în statele sudice ale zonei euro, se remarcă în special contribuţia pozitivă a sectorului de construcţii la evoluţia PIB-ului, se arată într-o analiză a ING. Activitatea a fost chiar mai mare decât în ultimele trei luni ale anului trecut.

De asemenea, pozitivă a fost şi contribuţia sectorului manufacturier, în timp ce sectorul cel mai afectat de restricţii a fost retailul. Scăderea economică din trimestrul doi ar putea fi mult mai abruptă, analiştii ING estimând-o la -9% în ritm trimestrial. Ei remarcă însă că restricţiile nu au ţintit şi sectorul manufacturier, iar unele sectoare au fost închise doar din cauză că a lipsit cererea externă. Polonia este singura ţară din UE care a evitat recesiunea în timpul crizei economice anterioare şi a crescut neîntrerupt după, în principal mulţumită unei cereri interne stabile şi  cererii externe. Aceşti factori de susţinere au acum probleme.

Despre evoluţia economiei ungare, ING scrie că rezultatul nu este tragic având în vedere că analiştii se aşteptau la o contracţie de -1% în ritm trimestrial. Din detaliile biroului central de statistică reiese că o contribuţie pozitivă la PIB au avut serviciile şi industria în contextul în care restricţiile în aceste sectoare au fost introduse abia la finalul lunii martie. Cum guvernul a început de curând să retragă măsurile de izolare, analiştii se aşteaptă la o revenire în formă de „U“. Ministrul de finanţe Mihaly Varga a declarat vineri că şocul economic al pandemiei s-ar putea să fi avut vârful în aprilie. În aceste condiţii, mulţumită pachetului de stimulare economică elaborat de guvern, economia ar putea accelera în a doua jumătate a anului pentru a aduce scăderea economică la doar -3% anul acesta. În 2021, PIB-ul ar urma să urce cu 4,8%. Industria ungară este puternic conectată la industria auto germană.

„Mă aştept la o revenire în formă de U pentru Ungaria“, a spus Sandor Csanyi, CEO-ul OTP Bank, cea mai mare bancă a Ungariei. „Dacă zona euro îşi revine rapid, la fel va face şi Ungaria.“

Cehia, cea mai matură economie din regiune şi una obişnuită cu creşteri economice lente, ar trebui să se aştepte la o scădere de două cifre în trimestrul doi, spun analiştii, ale căror predicţii se împotmolesc însă în incertitudinile create de impactul restricţiilor pe timp de pandemie. Biroul de statistică al Cehiei notează că economia a fost afectată în primul trimestru de cererea externă mai slabă şi de investiţiile mai mici, la care s-au adăugat reducerea activităţii din industria manufacturieră şi din serviciile precum turismul şi restaurantele.

Analiştii de la ING notează că activitatea economică s-a redus la 70% în a doua jumătate a lunii martie, aprilie a fost compromisă, iar revenirea din luna mai este lentă. În aceste condiţii, scăderea economică din trimestrul doi ar putea fi de 9-10%. †Cehia este o economie dependentă de industria auto, dar şi turismul are o contribuţie semnificativă la PIB.

Legat de România, campioana creşterii economice alături de Bulgaria, pentru analiştii ING cel mai greu de introdus în ecuaţia creşterii a fost deficitul bugetar. Iar acesta a influenţat consumul, principalul sprijin al avansului PIB-ului în primul trimestru. Ei remarcă „surpriza pozitivă“ †adusă de România cu creşterea ei economică. Totuşi, spun analiştii, în luna martie exporturile şi importurile au început să se contracte, creşterea salariilor a încetinit şi ar putea ajunge în teritoriul negativ. Au scăzut, de asemenea, vânzările de retail şi producţia industrială.Bloomberg preconizează că statele est-europene se îndreaptă spre cea mai severă recesiune de după căderea comunismului.

Economia întregii Uniuni Europene a scăzut în primul trimestru cu -3,3% în raport cu trimestrul anterior.

AUSTRIA

Austria îşi va redeschide frontierele estice în 15 iunie M.A.Internaţional / 17 maiAustria îşi va redeschide frontierele cu Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria, în 15 iunie, a anunţat sâmbătă guvernul austriac, relatează Reuters.Austria a anunţat deja că vor fi ridicate controalele instaurate pentru a limita răspândirea noului coronavirus, începând de la aceeaşi dată, de la frontierele cu Germania, Elveţia şi Liechtenstein.

Vor fi menţinute restricţiile de la frontiera cu Italia, una dintre ţările cele mai afectate de epidemie.

"Scopul nostru este să avem mai multă libertate şi cât mai puţine restricţii posibile", au declarat miniştrii Afacerilor Interne, de Externe şi Afaceri Europene, într-un comunicat comun.

Uniunea Europeană şi-a exprimat, miercuri, dorinţa de redeschidere a frontierelor interne, menţinând recomandările de a păstra închise frontierele externe ale blocului comunitar până la jumătatea lunii iunie sau chiar mai devreme, transmite G4media.

UCRAINA

385.000 hectare de culturi agricole compromise de seceta in Ucraina Agrostandard | 18 May, 2020 |

Seceta a produs pagube importante si in Ucraina, unde sunt compromise circa 385.000 ha de culturi agricole, la acest moment, potrivit anuntului facut de autoritati. Este vorba de peste 150 000 ha de grau, 125 000 ha de rapita si 100 000 ha de orz. Cele mai multe suprafete calamitate se afla in sudul tarii, in regiunea Odesa, de altfel, si cel mai important bazin unde se produce grau. Aici au fost intoarse aproximativ 310.000 ha, ceea ce inseamna undeva la o treime din totalul suprafetelor cultivate. Pierderi importante, de ordicul miilor de hectare, au fost inregistrate si in Nikolaiev, Zaparozhia, Donetsk, Dnipropetrovsk, Kirovograd, potrivit Agritel.fr.

In Romania, in schimb, suprafetele calamitate la acest moment, sunt cu mult mai mari, peste un milion de hectare. Mai multe aici.

MAREA BRITANIE

GERMANIA

Ce spune proprietara unui business dintr-o ţară europeană care îşi redeschide terasele de luni: „Îmi este teamă că pe termen lung nu vom mai funcţiona”: Ioana Matei 17 mai 2020

Berăria Graminger Weissbraeu din Altoetting, care a fost administrată de aceeaşi familie de peste un secol, se pregăteşte să primească din nou oaspeţi

în restaurantul acesteia după o perioadă de pauză de două luni, potrivit Associated Press.

Bavaria este unul dintre statele germane care îşi va redeschide sectorul ospitalităţii de luni.

Birgit Detter este una dintre cele trei surori care conduc acest business din Altoetting, un loc popular pentru turişti din apropierea Munchenului.

În perioada izolării, restaurantul din cadrul berăriei familiei a vândut mâncare şi băuturi prin intermediul livrării la domiciliu, dar, potrivit antreprenoarei „nu a fost nici pe departe suficient”. Berăria produce aproximativ 200.000 de litri de bere anual.

Antreprenoarea spune că deşi este o uşurare că pot redeschide restaurantul şi biergartenul pentru oaspeţi, noile condiţii de distanţare socială sunt extrem de dificile.

„Îmi este teamă că pe termen lung nu vom mai funcţiona fiindcă veniturile nu au ajuns la nivelurile de dinainte - cred că clienţii vor veni, dar în număr mult mai mic”, spune ea

Printre condiţiile impuse de autorităţi se numără o distanţă între mese de cel puţin 1,5 metri, folosirea măştilor de către angajaţi, o cerinţă grea în condiţiile temperaturilor din perioada verii.

„Pericolul este că vom avea venituri reduse semnificativ, dar vom avea nevoie de mai mulţi angajaţi pentru a îndeplini aceste condiţii, prin urmare va fi greu să ne continuăm businessul”, a spus Detter.

Patronii unei cafenele au găsit o metodă uluitoare pentru a menține distanțarea fizică Nicolae Comănescu 17 mai 2020

  O idee năstrușnică a fost pusă în aplicare de patronii unei cafenele din Germania

Patronii unei cafenele din orașul german Schwerin au găsit o modalitate originală de-a menține distanța între clienți. Fiecare om care s-a așezat la masă a primit așa numiții tăiței pentru piscină, în tentativa de-a evita apropierea fizică. „Menține distanța socială” este motto-ul proprietarilor de la Cafe Rothe, din orașul de origine al Angelei Merkel, cancelarul Germaniei.După redeschiderea localului, proprietara Jaqueline Rothe a postat o fotografie pe contul de Facebook, pentru a arăta cum respectă clienții regulile. „Aceasta a fost metoda perfectă de a ține clienții la distanță – și una distractivă”, a spus Rothe.

Messe Frankfurt a preluat organizarea Process Expo-Chicago, 2021 meatmilk 18 mai 2020

Messe Frankfurt își continuă colaborarea cu asociația industrială americană FPSA (Food Processing Suppliers Association), proprietarul târgului Process Expo. De la 1 mai 2020, filiala din America de Nord a Messe Frankfurt a preluat conducerea Process Expo, din Chicago.

Process Expo, „Salonul global al echipamentelor și tehnologiei alimentare”, se desfășoară la fiecare doi ani la Chicago din 2011 și este cel mai mare târg pentru toate produsele alimentare și băuturi din SUA.

Wolfgang Marzin, președinte și director executiv al Messe Frankfurt, explică: „În special în acest timp dificil pentru afaceri, sunt cu atât mai mulțumit că putem continua și aprofunda parteneriatul cu colegii noștri americani de la FPSA.

În viitor vom fi organizând Process Expo la Chicago și lucrând decisiv pentru a-l construi într-o platformă și mai puternică pentru industria alimentară internațională. Suntem situați ideal pentru a face acest lucru, deoarece cu un portofoliu de patru târguri în sectorul de procesare a alimentelor, avem o temă cunoașterea industriei și experiență de mulți ani. „

„Suntem extrem de încântați de faptul că Messe Frankfurt gestionează Process Expo 2021, care va avea loc pe 12 octombrie până pe 15, 2021, la McCormick

Place”, a declarat Matt Malott, președintele Asociației Prelucrării Alimentelor (FPSA) și președinte și CEO / președinte al Multivac INC.

 „Messe Frankfurt, ca unul dintre cei mai mari organizatori de spectacole din lume, aduce o bogată incredibilă de expertiză și cunoștințe organizaționale care vor face ca spectacolul nostru din 2021 să fie un eveniment și mai de succes pe care toți participanții îl vor găsi de mare valoare.”

La ultima Process Expo, din toamna 2019, aproximativ 500 de expozanți și-au prezentat inovațiile către un public comercial internațional. Process Expo are o gamă largă de produse și prezintă soluții tehnice pentru prelucrarea și ambalarea cărnii, produselor lactate, băuturilor, fructelor și legumelor, a produselor de panificație și a cofetăriei, plus a produselor alimentare pentru animale de companie. Acest târg oferă, de asemenea, oportunități pentru crearea de rețele și programe de formare ulterioară pentru toate ramurile de produse alimentare și băuturi și pentru toate sectoarele industriei de ambalaje.

Process Expo va completa portofoliul Messe Frankfurt în domeniul tehnologiilor alimentare.. Aceste expoziții comerciale internaționale urmăresc creșterea dinamică a industriei de prelucrare a alimentelor și promovează soluții inovatoare pentru manipularea durabilă și responsabilă a alimentelor pentru o populație globală în creștere.

Prima Process Expo, condusă de Messe Frankfurt, va avea loc în perioada 12-15 octombrie 2021 în Mc Cormick Place din Chicago.

SUA

Graul a ajuns la cea mai slaba cotatie din ultima luna la Chicago Agrostandard | 17 May, 2020

Pretul graului la Bursa de la Chicago a ajuns vineri, 15 mai, la cel mai slab nivel incepand cu a doua jumatate a lunii martie, pe fondul estimarilor privind reducerea exporturilor americane, dar si a conditiilor favorabile pentru insamantari.

Guvernul american se asteapta la o scadere a exporturilor de grau ale SUA cu 2% in sezonul 2020/2021, raportat la campania actuala, potrivit unui raport publicat saptamana trecuta. Pe de alta parte, exporturile totale de cereale in restul lumii, sunt previzionate in crestere. In acelasi timp, conditiile favorabile de cultura in tarile mari producatoare fac ca asteptarile privind oferta sa fie mai ridicate, punand presiune asupra preturilor.

Buselul de grau cu livrare in iulie, cel mai activ, a inchis sedinta de vineri la o cotatie de 5,0025 dolari, fata de 5,0225 dolari, ziua anterioara. La porumb, in

schimb, buselul a urcat pana la 3,1925 dolari, fata de 3,1750 dolari (+0,55 %), ziua anterioara, potrivit agri-mutuel.com.

Coronavirus: un restaurant american înlocuiește o parte dintre clienți cu manechine 16 mai 2020

Coliere din perle, rochii în carouri, costume în dungi si palării de fetru vor îmbrăca în curând manechinele așezate în încăperile restaurantului The Inn at Little Washington pentru a introduce clienții în atmosfera anilor ’40 … și pentru a respecta regulile de distanțare socială.

Dacă ți-ai dorit vreodată să iei masa cu un manechin, un restaurant de trei stele – singurul – din zona Washington o să-ți permită în curând să îți realizezi visul: pentru redeschiderea de la sfârșitul lunii mai, proprietarii vor plasa păpusi de dimensiunile unui om la unele dintre mese, pentru a respecta distanța obligatorie între clienți.

„Vom umple salile cu manechine bine îmbrăcate”

Colierele de perle, rochiile în carouri, costumele cu dungi și palariile din fetru vor îmbrăca, prin urmare, manechinele așezate în sălile restaurantului The Inn at Little Washington, pentru a introduce clienții în atmosfera anilor 1940. „Când a trebuit să rezolvăm problema disțării sociale și reducerea la jumătate a capacității noastre, soluția ni s-a părut evidentă – vom umple (sala) cu manechine bine îmbrăcate „, explică, pentru AFP, Patrick O’Connell, bucătar și proprietar al acestui restaurant situat în Virginia, la două ore de capitala americană.

„Acest lucru ne va permite să avem suficient spațiu între clienții reali, va provoca câteva zâmbete și va permite realizarea unor fotografii amuzante”, adaugă el. Începând cu 29 mai, gurmanzii (cei bogați) pot încerca meniurile de 248 de dolari (fără băuturi) în acest restaurant, unul dintre cele 14 din Statele Unite care au trei stele în ghidul Michelin.

Mesele care ar trebui să rămână goale

Inn at Little Washington colaborează în special cu anumite companii locale care produc decoruri pentru costumele și machiajul manechinelor instalate la mesele care altfel ar trebui să rămână goale. „Cu toții vrem să ne întâlnim și să vedem chipuri noi acum. Nu trebuie neapărat să fie oameni adevărați”, a spus Patrick O’Connell.

„Manechinele mi-au placut întotdeauna”, explică el. „Nu se plâng niciodată”. Spre deosebire de clienții adevărati care sunt prea dificili.

SUA

MCDONALD’S INVESTEȘTE PESTE 200 MILIOANE USD PENTRU A STIMULA MARKETINGUL mai 15, 2020 | Profesional

McDonald’s plănuiește să investească aproximativ 100 milioane USD în marketing în SUA și va investi o sumă similară în unele din piețele cele mai mari la nivel internațional, ca parte a unui pachet de strategii menit să ajute francizele să își revină după pandemie.

Într-un video adresat angajaților și francizaților, Chris Kempczinski, CEO, a afirmat că obiectivul este să accelereze recuperarea, să revină pe creștere și să mențină avantajele competitive care au jucat un rol atât de important în succesul McDonald’s. Suplimentar investițiilor de marketing, McDonald’s plănuiește să ajute operatorii cei mai greu loviți de carantina care a durat peste două luni în multe țări. Sursele spun ca este vorba de „un număr mic” de francize.

De asemenea, compania va acționa în functie de specificul fiecărei piețe. De exemplu, va reduce chiria pentru restaurantele care lucrează doar cu servicii de livrare, în special în afara SUA, unde drive-in-urile nu sunt atât de populare.McDonald’s și alte rețele de fast-food din SUA și-au revenit spectaculor în ultimele săptămâni, datorită popularității drive-in-urilor. Multe din aceste rețele cred că au oportunitatea să crească pe fondul economiei slabe și a consumatorilor întorcându-se mai greu în locații – cu toate că unele rețele fac pași pentru a deschide restaurantele.

CHINA

SAND DUNES TURNED INTO OASIS IN CHINA

https://www.euronews.com/living/2020/05/17/sand-dunes-turned-into-oasis-in-china?utm_source=sharethrough_backfill&utm_campaign=feeds_allthemes&utm_medium=referral

The Maowusu Desert, in northern China's Inner Mongolia Region, was one of four major deserts in the country, until it vanished from the map. Thanks to decades of work, 93.24 per cent of the land has turned green.

In the 1950s the area was entirely barren, made up of nothing more than sand and stones - which ended up being a problem for nearby communities. The city of Yulin, for example, was forced to move further away from the desert three times, after experiencing relentless sandstorms.

This is why local villagers decided to try to repopulate the region with trees, launching a project which has continued for decades. In parallel, the government began ecological restoration work in the area, which is roughly the size of the Netherlands.

The UN is currently trying to combat desertification as part of the 2030 Sustainable Development Agenda. "The latest scientific data shows that the massive effort is painfully overdue. A quarter of our greenhouse emissions come from land degradation", explains UN Deputy Secretary-General Amina Mohammed.

AFRICA DE SUD

Imaginile disperării. Sud-africanii au format cozi kilometrice pentru a primi pachete cu mâncare De Cristian Otopeanu, Luni, 18 mai 2020, Sud-africanii au format cozi interminabile pentru a primi pachetele cu mâncare de la organizaţiile de caritate. Filmările aeriene au arătat cozi întinse pe kilometri întregi, în oraşul Centurion, aflat în apropiere de capitala Pretoria.

Aproximativ 10.000 de pungi cu făină de porumb, legume, măști pentru față şi săpun au primit sud-africanii care au aşteptat ore bune, fără să poată respecta nici o regulă de distanţare socială, din cauza numărului uriaş de oameni. 1.160 de noi cazuri de coronavirus au raportat ieri, 17 mai, autorităţile sud-africane. Acesta este cel mai

mare număr zilnic de infectaţi până acum. Bilanţul total al îmbolnăvirilor a ajuns la 15.515, iar numărul total al morţilor este de 263.

https://www.libertatea.ro/stiri/imagini-dramatice-cu-sud-africanii-care-au-format-cozi-kilometrice-pentru-a-primi-pachete-cu-mancare-3002775

SANATATE si GASTRONOMIE

COVID-19: Un vaccin pe bază de frunze de tutun este pregătit pentru testele pe oameni 16 mai 2020

Compania British American Tobacco (BAT) a anunțat vineri că este pregătită să înceapă testele clinice pentru un vaccin împotriva coronavirusului. În compoziția acestuia intră proteine extrase din frunzele de tutun, iar compusul a dat rezultate bune la testele de laborator.

Prima etapă a testelor pe oameni va începe imediat după ce producătorul de țigări va obține aprobare din partea U.S Food and Drug administration (FDA).

British American Tobacco a anunțat încă din aprilie că lucrează la un vaccin pe bază de frunze de tutun și că ar putea produce între 1 milion și 3 milioane de doze pe săptămână, cu sprijinul agențiilor guvernamentale și a producătorilor.

Compania este în discuții și cu alte state care ar putea fi interesate de acest produs. Prețul acțiunilor BAT a crescut cu 2% la Bursa de Valori din Londra după anunțul de ieri al oficialilor.

Porumbul ajută la scăderea colesterolului și a glicemiei Cristina Popescu

  Porumbul are, totuşi, un conţinut crescut de zaharuri, astfel că se recomandă consumul prudent la indivizii cu diabet.

Ajută la scăderea colesterolului și a glicemiei

Cu toate acestea, există studii care arată că ar fi chiar b enefic pentru cei care se confruntă cu diabetul. Dr. Sheela Krishnaswamy, dietetician din Bangalore, susţine că porumbul este bogat în fibre, fapt pentru care ajută la scăderea nivelului colesterolului şi al glicemiei în cazul diabeticilor, potrivit feminis.ro.

Ajută la scăderea riscului de anemie Bogat în vitamina B12, acid folic şi fier, porumbul ajută la scăderea riscului de anemie.

Te energizează Forma ta fizică are şi ea numai de câştigat de pe urma consumului de porumb, întrucât conţine carbohidraţi complecşi, care sunt procesaţi mai greu şi îţi asigură energie pe o perioadă îndelungată.

Acid folic

Dacă eşti însărcinată, porumbul este benefic atât pentru tine, cât şi pentru copil. Bogat în acid folic, porumbul conţine, de asemenea, acid pantotenic şi zeaxantina, care reduc riscul de apariţie a defectelor la naştere. În plus, fiind bogat în fibre, te ajută să mai temperezi şi constipaţia, o problemă frecvent întâlnită la femeile însărcinate.

DOSAR

Recesiune și relansare economică „Facem toți de toate!” Vlad TĂUŞANCE Aparut in Dilema veche, 14 - 20 mai 2020

„Aia e, că nu avem ce să facem toți!”

Cele două replici care rezumă o discuție dificilă cu angajații avută de către patronul unei pizzerii din Timișoara, închisă de pandemie. Două replici pe care le-am auzit, într-o formă sau alta, în multe discuții cu bucătari și antreprenori, mai îngrijorați sau mai optimiști, ce caută, la foc mic, soluții. Criza medicală și starea de urgență au aruncat în incertitudine zeci de mii de angajați și au redus un sector competitiv la lupta fratricidă pentru livrări la domiciliu. Oricum ai lua-o, în lumea restaurantelor românești care, mai deunăzi, importau muncitori din Asia, nu mai este loc pentru toată lumea.

 Două luni de stat în casă și primele accese de tuse ale economiei ne arată cît de fragilă este, de fapt, piața cafenelelor și restaurantelor. Dacă anul trecut se înregistrau creșteri record ale investițiilor și o cifră de afaceri totală de peste trei miliarde de euro, în 2020 analiștii lucrează cu cifre sumbre: complicațiile aduse de către COVID-19 ar putea închide definitiv patru din zece afaceri din domeniu. Presiunea pe autorități crește, atît din partea asociaților patronale precum HORA, cît și din partea liderilor de opinie din business care cer măsuri urgente de sprijin financiar, dar și redeschiderea treptată a localurilor.

Socoteala de la piață este simplă și nemiloasă. „Am 52 de oameni și 45.000 de euro salarii lunar, evident cu impozite. Am prevăzut niște bani pentru angajați, pe lîngă șomajul tehnic. Dar după ce am plătit taxele, am văzut că, dacă continuăm așa, nu mai am de unde”, mi-a explicat tranșant Sorin Orzac, patronul mai multor restaurante din Centrul Vechi și al unei cofetării din Baia Mare. „Avem niște costuri lunare pe care lumea nu le înțelege: chirii, utilități, abonamente. Dacă se adună timp de cinci luni, jumătate dintre noi se duc în cap. Nu am ce să fac. Îi dau pe toți afară? Închid afacerea?”

Pentru mulți alții, socoteala de acasă este mai complexă. Dezvoltarea constantă a sectorului a dus la creșteri exponențiale și greu sustenabile ale chiriilor, dar și ale salariilor angajaților-cheie. Un chef cu panaș cîștigă mult peste pragul psihologic al miei de euro, iar chelnerii și ospătarii experimentați puteau aduce acasă echivalentul unor salarii vînate. O parte importantă din bani veneau însă din bacșiș, iar bonusurile, mai ales în cazul afacerilor mici, nu erau incluse neapărat în contractul de muncă. Binevenitul șomaj tehnic susținut de către Guvern asigură 75% din salariu, dar pune într-o situație precară o parte dintre angajați.

Dincolo de calcule fiscale, siguranța angajaților poate fi un argument decisiv. „Decît să expun pe toată lumea, mai bine țin închis. Ce să facem, să dezinfectăm fiecare roșie? Fiecare bancnotă? Fiecare touch de POS?”, mi-a spus la telefon Horațiu Rus, patronul unei afaceri de suflet din Timișoara, La Pizza Napoletana. Horațiu a preferat să păstreze echipa de opt oameni în șomaj tehnic, în așteptarea „unor vremuri mai bune”, fără a încerca varianta livrărilor la domiciliu, pe care o evitase de la deschidere. La Iași, Acaju, o cafenea culturală fanion care tocmai lansase meniul de bucătărie, trece prin momente complicate. Diana Niculae-Grigorescu, omul lor de comunicare, mi-a rezumat oftînd: „Pentru Acaju momentul a fost greu. După zece ani de construit un nume, au urmat șase luni în care am fost închiși pentru că ne-am mutat în noul spațiu. Funcționam ca un start-up, calculam în fiecare seară unde și ce să cheltuim. Livrări nu am putut face pentru că piața este deja prea aglomerată. De 1 Mai, am zis să încercăm să ducem la domiciliu borcane de cocktailuri. Ne gîndim la o linie de merchandise, cu tricouri și tote bag-uri…”. Cafenelele și bistrourile din Iași și din toată țara sînt, de altfel, cele mai afectate de situație. După cum povesteam cu Diana de la Acaju, cei care vînd omlete, sandviciuri, quiche-uri sau biscuiți au descoperit că nu mai au cu adevărat o piață. Așa cum o dovedește inflația de pîinici și paste de pe Instagram, criza și carantina ne-au declanșat, de voie, de nevoie, veleitățile de bucătari.

Chiar dacă pare la îndemînă, livrarea la domiciliu nu este o soluție universală. La un pahar de vin, pe final de curățenie după Paște, Cosmin Dragomir, asociat la Blid, îmi povestea mîndru că a reușit să găsească o soluție de livrare cu preț fix. Nu de alta, dar brand-urile mari pe care le avem instalate pe telefon ajung să încaseze și 40% din valoarea comenzii, situație în care „muncești practic pentru Glovo”. În consecință, în afara lanțurilor mari care mizează pe volum, taxele pentru livrare obligă restaurantele să promoveze meniuri cu valoare mare, care să justifice costurile. Sau să muncească în gol. După cum recunoștea Melinda Teohari de la Paninaro, comenzile nu sînt în mod necesar profitabile, dar pot fi o strategie de a le aminti oamenilor că exiști.

Pentru unele business-uri, livrările aduc și dileme morale. Cuib din Iași – un spațiu eco-conștient, care a promovat mereu consumul sustenabil și reducerea amprentei de carbon – este una dintre antreprizele sociale incompatibile cu ambalajele de plastic. La fel ca Acaju, Cuib a pus în vînzare vouchere pentru comunitatea de susținători, bonuri valorice care se vor transforma în prînzuri sau cine odată situația intrată, cît de cît, în normal. Tot de la Cuib, cei care vor să-și continue dieta vegetariană acasă pot cumpăra sau descărca Hrană Pozitivă, o carte de colorat cu rețetele casei.

Fără excepție, restaurantele au fost obligate să se reinventeze, în cazurile fericite pentru sau alături de clienții fideli. La Cluj, Da Pino, unul dintre restaurantele obligatorii ale urbei, a decis să dezvolte partea de băcănie, să promoveze furnizori locali, în condițiile în care, în mod normal, 90 % din materia primă venea săptămînal din Italia. În plus, a diversificat oferta din magazinul online și a început să livreze la domiciliu. „Avînd în vedere specificul italian al restaurantului, faptul că mereu am pus accent pe prospețimea și calitatea produselor, dar și pe ideea că un produs trebuie consumat atunci cînd iese din bucătărie, noi nu am fost adepții livrării“, mi-a detaliat pe e-mail Adrian Dragoș, unul dintre asociați. „Am creat un meniu, care se transmite zilnic către clienții noștri fideli și care pînă acum au reacționat în mod pozitiv. Este un început, dar nu reprezintă o variantă viabilă pe termen lung. Avem o comunitate de clienți creată, îi simțim în continuare aproape și încercăm să mergem mai departe atît pentru ei, cît și pentru ca în viitorul apropiat să îi avem iarăși în restaurantul nostru“.

Cel mai mare dușman, dar și cel mai bun prieten al oamenilor restaurantelor este incertitudinea. Așteptînd să ne hrănească pe noi, ei se hrănesc și se otrăvesc din zvonuri. Se deschid terasele, ba nu, doar cele acoperite. Se deschid plajele. Sau doar hotelurile. Sau doar restaurantele, nu și cafenelele. Zvonul merge, timpul trece. Cel mai prețios timp – lunile de terasă, mai, iunie, iulie – în care se încasează banii care te trec iarna. De aici și presiunea enormă care va apăsa, prin locurile esențiale, pe umerii primarilor. Chiar dacă cadrul general al ieșitului la masă va fi trasat de către guvern, normele de aplicare punctuale, de la distanța între mese la controlul personalului, vor fi tranșate, în an electoral, la nivel local. 

Deși mai toți cei cu care am stat de vorbă laudă acțiunile de pînă acum ale autorităților în lupta cu pandemia, cam toată lumea așteaptă măsuri noi. Ieri, de preferință. Cum bine rezuma Horațiu, proprietar la La Pizza Napoletana, de la un punct încolo, strategia extrem de precaută poate fi interpretată și ca „Hai să amînăm cît se poate, poate trece și nu mai trebuie să facem nimic“. Andrei Șoșa, prieten vechi și asociat la Expirat, Pîine și Vin și Energiea, vede partea plină a

aparentei tergiversări: ocazia de a lăsa alte țări să-și asume riscurile și de a alege, în cunoștință de cauză, cele mai bune soluții testate.

Șoșa este un barometru de business care și-a dovedit precizia de-a lungul anilor. Acum cîteva săptămîni, m-a sunat să-mi ceară părerea, voia să vîndă cele două restaurante. Decizia rezuma brutal starea de șoc generală, dar și nevoia de acțiune, aici și acum, a oamenilor din industrie. Zvonul a transmis sau a confirmat un semnal de îngrijorare în comunitatea de chef-i și patroni. Oameni care-și făceau deja calcule pentru vară s-au apucat, preventiv, de scris oferte pentru gătit la domiciliu sau de căutat locuri de muncă în Norvegia, una dintre țările cu restaurante parțial deschise. A urmat un telefon mult mai matinal decît îi stă în obicei lui Șoșa: „Gata, nu mai vindem nimic. Am vorbit cu echipa, toată lumea e hotărîtă să tragem împreună, am și plîns un pic. Mergem înainte”.

Criza ne-a arătat, pe repede înainte, cît de fragil este echilibrul unui business mult mai complicat decît se vede de la masă. Dar ne va arăta și din ce aluat sînt făcuți oamenii din spatele lui. Chiar dacă farfuriile încep să iasă, de mîine, din bucătărie, încasările o să scadă dramatic, de la cele 30-40 procente în minus estimate de către HORA la limita de jos a supraviețuirii. Cum concluziona timișoreanul Horațiu: „Nu știm dacă lumea își va mai permite concediile din anii trecuți, probabil va sta mai mult în oraș, va vrea să se bucure de ce nu a apucat. Depinde și de cît își vor permite să cheltuiască. Se vor schimba multe, oricum”. De la Cluj, Adrian îi dă dreptate: „Nu vor mai putea funcționa cei care consideră că merge și așa, oamenii vor deveni tot mai selectivi și mai atenți la ceea ce consumă și experimentează în acest sector”. În afară de autorități, cei care decid, pînă la urmă, viitorul restaurantelor și cafenelelor din România sîntem noi. Se pare că ieșitul la cină va implica nu doar socializare, ci și un pic de responsabilitate socială. Să ne fie de bine și să fim sănătoși. În rest, facem toți de toate.

Vlad Ioan Tăușance este consultant de strategie în comunicare. Preferă să muncească din restaurant și cafenea.

* * *

Poftiţi la cireşe! Un fermier îşi pune livada la dispoziţia doritorilor de relaxare. Care sunt condiţiile FOTO 15 mai 2020, 11:43deBorcea Stefan

Cireşe pe alese Un fermier din Vrancea care are o livadă cu foarte mulţi cireşi, iar în această perioadă se descurcă greu cu valorificarea producţiei,

a găsit o metodă inedită ca să adune recolta din gospodăria proprie.

Leontin Soare, din satul Blidari, comuna Cîrligele, localitate aflată la 15 kilometri de municipiul Focşani, are o livadă de aproape un hectar cu foarte mulţi pomi fructiferi, iar la momentul acesta cireşele sunt primele fructe trufanda care s-au copt. Întrucât nu găseşte oameni care să-l ajute la cules şi, profitând de măsurile de relaxare pentru populaţie, după două luni de Stare de Urgenţă şi stat în case, el a adresat o invitaţie pofticioşilor de cireşe de a-i vizita livada, prilej pentru o plimbare la aer curat. Acest lucru este programat pentru duminică,

17 mai, el oferindu-le oamenilor posibilitatea de a-şi culege singuri fructele din copac, pe alese, de a le degusta pe săturate, cu condiţia să cumpere minimum 5 kilograme. Asta în condiţiile în care preţul unui kilogram de cireşe este de 4 lei/kg, adică foarte ieftin, în comparaţie cu preţurile practicate în piaţă. Are şi o capacitate de parcare de 20 de maşini. În plus, cei care vor să vină au posibilitatea să facă şi un grătar în aer liber dacă îşi aduc de acasă cele necesare. "Există posibilitatea de a servi o ţuică de mere, o vişinată sau vin . Asigur parcare în curtea proprie pentru minimum 20 de maşini, livada fiind chiar lângă curte. Se poate face şi un grătar", spune Leontin Soare. Pentru mai multe detalii, vrânceanul răspunde la numărul de telefon 0763273249.

Costul imens, în 12 puncte, pe care îl plăteşte România în această criză COVID-19 şi mai ales pentru cele două luni de situaţie de urgenţă în care Iohannis şi guvernul au închis businessurile şi economia: În loc să vină cu planul de relansare economică, promis de două luni, premierul Orban se

luptă cu redeschiderea teraselor Opinie Cristian Hostiuc, director editorial ZF

Autor: Cristian Hostiuc 18.05.2020, 00:59 5042

Duminică, 17 mai 2020, după două luni de la declararea stării de urgenţă în urma izbucnirii la nivel mondial a crizei COVID-19: 16.871 de cazuri de infectare cu noul coronavirus; 9.890 de cazuri declarate vindecate şi externate; 1.107 decese.

Spre exemplu, decesul 1.107: femeie, 89 de ani, judeţ Vaslui, dată confirmare 5 mai, dată deces 17 mai, comorbidităţi - cardiopatie hipertensivă, sindrom bronşic post TBC, sechele AVC, aritmie extrasistolică, ateromatoză aortică, hepatită cronică cu virus C, demenţă mixtă.

Focarele principale pentru COVID-19 au fost spitalele (un dezastru din punct de vedere al managementului de triere), centrele de bătrâni şi centrele neuro-psihice.

Nu cred că aţi auzit de focare de infecţie în magazinele de retail, care au funcţionat non-stop cu sute de mii de salariaţi şi milioane de clienţi, sau în sucursalele bancare, care au fost deschise continuu.

Pentru statistică, în 2019 în România s-au înregistrat 259.936 de decese, adică 712 decese pe zi.

Dacă nu ar fi fost luate măsurile de stare de urgenţă - celebrul slogan Staţi acasă, închiderea economiei, măsurile sanitare - probabil că numărul celor infectaţi şi decedaţi ar fi fost mai mare. Dar cu cât?

 De partea cealaltă, România a intrat într-o criză economică fără precedent, care se traduce prin câteva cifre:

 1. În două luni de stare de urgenţă, companiile au pierdut deja 30 de miliarde de euro din cifra de afaceri, adică 500 de milioane de euro pe zi. (Cifra de afaceri a celor peste 600.000 de companii din România este de 1 miliard pe zi, adică peste 360 de miliarde de euro pe an, adică peste 1.700 de miliarde de lei.)

Până la finalul anului, companiile vor mai pierde între 30-50 de miliarde de euro, ceea ce înseamnă că pierderea pe tot anul din cifra de afaceri va depăşi 20%, adică între 70-80 de miliarde de euro.

 2. PIB-ul (valoarea adăugată în economie, din cifra de afaceri se scade costul materiilor) va scădea în acest an cu 4-8%, asta înseamnă cel puţin 100 de miliarde de lei, adică peste 20 de miliarde de euro, la un PIB de 220 de miliarde de euro.

 3. Veniturile bugetare vor scădea cu 25 de miliarde de lei, în timp ce cheltuielile bugetare vor creşte cu 12 miliarde de lei - aceasta este varianta optimistă prezentată la rectificarea bugetară, în care nimeni nu crede.

 4. Deficitul bugetar va fi cuprins între 72 de miliarde de lei (varianta optimistă) şi peste 100 de miliarde de lei, o variantă luată în calcul de economiştii mai pesimişti.

 5. Datoria publică a statului (internă şi externă) va creşte cu cel puţin 50 de miliarde de lei, depăşind 450 de miliarde de lei (în martie, datoria statului a ajuns la 401 miliarde de lei, după ce în decembrie a fost de 375 miliarde de lei).

 6. Datoria externă a statului (care este inclusă în dtoria publică) va creşte cu cel puţin 10 miliarde de euro, ajungând la 50 de miliarde de euro.

 7. Exporturile vor scădea cu 6-10 miliarde de euro (în 2019 au fost de 67 miliarde de euro).

 8. Masa salarială va scădea cu 10-20 de miliarde de euro (România are o masă salarială de 85 de miliarde de euro pe an, reprezentând salarii, taxe, contribuţii sociale).

 9. Numărul de şomeri va depăşi 1 milion de oameni (deja sunt 350.000 de contracte de muncă încheiate).

 

10. Numărul de firme care vor intra în insolvenţă şi în faliment va fi cuprins între 50.000 şi 100.000 (În criza de acum 10 ani, 120.000 de firme au intrat în insolvenţă sau faliment).

 11. Numărul de locuri de muncă distruse în economie se va situa între 200.000-300.000.

 12. Creditele neperformante vor creşte la 30-40 de miliarde de lei (creditarea privată este de 271 miliarde de lei, iar sistemul bancar a intrat în această criză cu o rată a creditelor neperformante de 3,9%; estimările indică după această criză ajungerea la o rată a NPL între 15-20%).

 Cele două luni în care preşedintele Klaus Iohannis şi guvernul Orban au închis zeci şi sute de mii de businessuri costă economia extrem de mult, dar şi bugetul statului, care face eforturi foarte mari pentru finanţare.

Frica de coronavirus pe care autorităţile au injectat-o în populaţie, în companii şi în toată România are repercusiuni extrem de mari şi lumea începe să se întrebe dacă preţul pe care trebuie să-l plătim din punct de vedere economic a meritat, având în vedere că numărul de decese, de 1.100, este departe de estimările iniţiale cuprinse între 10.000 şi 20.000.

După două luni de stare de urgenţă, am intrat într-o stare de alertă total neclară, în care autorităţile se bat cap în cap din punct de vedere al deciziilor luate (Guvernul versus Parlamentul), iar oamenii, companiile nu ştiu la cine să se raporteze.

Cel mai grav este că guvernul Orban, pe care preşedintele Iohannis l-a numit “guvernul lui”, nu a venit cu un plan cuprinzător de relansare economică la care să se raporteze companiile ca să capete încredere că această criză economică se va termina repede, iar businessurile vor reveni rapid la suprafaţă şi la viaţă.

Şomajul tehnic, prin care guvernul a injectat peste 7-8 miliarde de lei, facilităţile fiscale cuantificate la peste 2 miliarde de lei, rambursarea de TVA de 4 miliarde de lei (sunt banii companiilor, nu ai guvernului), plata concediilor mai repede (sunt banii companiilor, nu ai guvernului) au reprezentat un suport punctual pentru economie şi pentru companii.

Programul IMMInvest nu a produs niciun efect, deci nu poate fi cuantificat, şi oricum, statul pune la bătaie garanţii, nu injecţii de lichiditate, acestea trebuind să fie asigurate de către bănci.

În timp ce toată economia aşteaptă celebrul plan de relansare, promis de două luni de zile de către preşedintele Iohannis şi guvern, premierul Orban se luptă cu redeschiderea teraselor şi formatul de vânzare take away.

Nu din redeschiderea teraselor şi vânzarea la geam va veni relansarea economică.

Totuşi, în final, cu toţii ne întrebăm dacă preţul închiderii businessurilor şi a economiei de frica infectării cu COVID-19 a meritat şi merită, având în vedere că această epidemie nu se va sfârşi atât de uşor, iar cele mai sigure măsuri de protecţie, în aşteptarea unui vaccin, sunt legate de spălatul pe mâini şi o distanţare socială de 1,5-2 metri.

* * *

Fabuloasa transformare a Mariei Huprich: Din patroană de benzinărie în doamnă-fermier de succes! Daniel Befu - 18 mai 2020

Povestea unei deveniri. Așa se pot sintetiza ultimii 18 ani din viața Mariei Huprich (47 ani). Economistă de profesie și patroană de benzinărie în Reghin, în 2002 Maria Huprich era în grafic cu aspirațiile și așteptările sale de la viață: ”Când eram copil, îi auzeam pe cei mari vorbind în jurul meu despre Germania și mi-am dorit ca atunci când voi crește, să merg acolo, fiindcă acolo viața e bună. Așa am și făcut, dar apoi m-am întors, cu gândul să îmi fac o afacere. Visul meu a fost să am activitatea mea. Vroiam să fiu pe cont propriu, să nu depind de un angajator. Provin dintr-o familie săracă dar am muncit. Am muncit mult și am reușit să construiesc și să operez o stație de carburant în Reghin”.

https://youtu.be/Pu18amX7h1Q

În rutina zilnică de business a anului 2002, s-a poticnit de o plată restantă din partea unui client către care furnizase combustibil și care tot amâna plata. Economistul și antreprenorul din ea a procedat așa cum ar fi făcut orice alt antreprenor, când se poticnește de un rău-platnic: ”Am creditat un fermier cu carburant. Acesta a avut un an prost și nu a putut să achite suma. A venit și al doilea an și mi-a spus la fel, că tot nu poate să achite acea sumă pe care mi-o datora și i-am zis că trebuie să facă ceva, să îmi dea ceva, încât să reușim cumva să stingem acel sold”.

Coform dictonului ”Ai grijă ce-ți dorești, că s-ar putea să ți se-ntâmple”, fermierul și-a plătit datoria, lăsând benzinăreasa perplexă: ”Și dânsul a venit atunci, nu o să uit niciodata, în luna noiembrie și mi-a adus 10 juninci. Le-a adus cu un camion, mi le-a descărcat în stația de carburant și mi le-a lăsat așa, în batjocură. Erau foarte frumoase”.

În acea zi Maria Hulprich a fost ajutată de un salariat să-și vină în fire: ” S-a zvonit printre angajați peripeția ce mi s-a întâmplat și a venit unul dintre angajații mei și mi-a zis: «–Uite, vă pot ajuta eu, șefa. Vi le duc la mine, la țară. Doar că e la o distanță mai mare de Reghin». Și le-am dus acolo câteva luni, însă a trebuit să plătesc o sumă ca să mi le țină. M-am dus și am cumpărat fân, că eu atunci așa știam, că vacile mănâncă doar fân și mult timp m-am dus eu la animale și m-am ocupat de ele. Puneam fânul dintr-un șopru vechi într-o remorcă de tractat mașini pe care o agățam la jeep-ul meu de patroană și le distribuiam hrana văcuțelor. Am constatat că atunci când făceam asta simțeam relaxare, ceva de bine, ce mă extrăgea din tumultul în care eram cu afacerea mea.

Mă trezeam dimineața la 5.00, aranjam la grajd ca bovinele să fie în regulă, după aceea mergeam la birou, îmi făceam actele și ce mai era de facut, iar la amiază, la ora 14.00 iar mergeam la ele că le trebuia apă și curat. Așa a fost până am găsit un om care m-a mai ajutat. Dar tot mergeam la ele, să le văd. După ce-a trecut iarna am vrut să le vând, dar mi-am făcut calculele. Suma cu cât am cumpărat fânul și chiria pe care i-am dat-o acelui domn cu grajdul

însumau  60 de milioane din noiembrie până primăvara. Și m-am gândit că dacă vând vacile la acel moment, ies în pierdere.

Fermă construită de la zero

Și m-am încăpățânat să merg mai departe, ca să nu pierd. Și m-am gândit: «Hai să caut o fermă. În acel moment nu se mai găseau terenuri în jurul Reghinului, fiindcă toate fermele erau deja luate de oamenii de afaceri cei mai mari. Nu mai erau ferme pe piață în zonă și mă gândeam în primul rând că trebuie să fac ceva ca să asigur hrană acelor animale. Până la urmă n-am avut ce să fac și m-am decis să îmi găsesc ceva teren, că mă gândeam că a venit primăvara și undeva trebuie să le scot la iarbă.  Așa știam eu, că vacile trebuie să pască.

Din vorbă în vorbă m-am tot interesat și până la urmă am găsit la vreo 10 kilometri de Reghin. Era un teren pustiu, doar cu mărăcini și tufișuri. Am cumpărat pe rând, pe parceluțe de 40 de ari, 50 de ari. Am cumpărat până în 5 hectare de teren și am făcut acolo, din 6 bârne, am împrejmuit cu trestie și deasupra folie de nailon că nu am vrut să investesc. Eu nu m-am gândit că o să ajung vreodata să vreau să fac o fermă. Vara vacile au stat acolo cu acel băiat pe care l-am găsit, am luat și o rulotă în care să locuiască acel băiat, dar era fără curent, nu aveam apa, nu aveam nimic. Era un teren simplu, gol. Acele juninci nu erau montate. Primăvara trebuiau montate.

M-am informat Asta se întâmpla la 7-8 luni de când le-am luat. Am chemat un medic și le-a însămânțat pe toate și au rămas gestante și mi-am dublat efectivele. După care a venit iarna. La primele fătări mergeam și mulgeam văcuțele dimineata și mă ajuta și acel băiat. Apoi ieșeam dimineața la șosea cu bidonul de lapte de 25 litri, il puneam și venea mașina de colectat lapte. Îi ziceam lăptăria. Știau de mine și veneau la stradă și le dădeam laptele.

Eram așa de mândră. Am început cu 25 de litri, până am ajuns cam la 150 litri. Primul litru de lapte l-am dus acasă în 2003, la 2 săptămâni după ce mi-a venit primul vițel. Cu el am pregătit un griș cu lapte, că asta îi plăcea fiului meu foarte mult și cu dulceață de căpșuni făcută în casă și a fost cel mai uau desert.

După ce s-a înmulțit efectivul, nu s-a mai putut să absentez de acolo pentru că au început provocările cu pregătirea terenului, pregătirea furajelor. Mult timp nu am avut nici medic acolo, doar un contract cu un medic care venea din când în când și atunci eu mă ocupam de tratamente. Am învățat și am făcut totul”.

Maria Huprich alături de cei trei copii

Însă Maria Huprich nu era singură: ”Pentru copii, am trei, a fost o bucurie foarte mare! Cei mai mari aveau vreo 7-8 ani la vremea aceea. Îmi cereau să îi duc și pe ei la fermă, după orele de școală. Le era cam frică de văcuțe, că erau mari, dar când au venit vițeii s-au bucurat tare. Dacă reactia copiilor a fost foarte OK, reacția soțului, a socrilor și a părinților mei a fost și este și in clipa de față, «Ce îți trebuie animale? Că tu ești o doamnă». Asta chiar a fost o problemă pentru mine. Socrii ii spuneau soțului: «Ce, ai ajuns sa mergi la coada vacii?»”.

Anii au trecut, soții Huprich au pornit fiecare pe drumul său, iar azi maria Huprich deține în paralel cu stația de carburanți o fermă de 300 vaci de lapte din rasele Holstein și Fleckvieh, a cărei producții de lapte merge la Albalact. În paralel, fermiera deține și o exploatație vegetală de 400 ha, dintre care 100 ha în proprietate. Întreaga exploatație e operată de 12 angajați, însă ”chiar și acum dau mai mult timp fermei decât benzinăriei”.

Forța de a trece peste încercări

Creșterea n-a fost însă lipsită de hopuri și încercări: ” În 2005 am început prima construcție a unui grajd, am accesat niște fonduri de la DADR. A fost vorba de foarte puțin, ceva în jur de 100 sau 200 milioane lei, cum era atunci, dar acei bani m-au ajutat, pentru că nu am vrut să investesc foarte mult și dintr-o dată din benzinărie. În 2008 am accesat fonduri europene, pentru că noi nu aveam nimic acolo nu aveam aveam nimic. Am construit o locuință pentru muncitori și am făcut o construcție foarte mare și modernă pentru animale, deoarece în 2007-2008 se vorbea că dacă nu ai lapte conform, nu mai poți să îl vinzi. Și atunci m-am conformat și am cautat soluții. Eram cam 7 persoane care am aplicat din zona Reghinului pentru fonduri și doar eu am fost eligibilă. Nu știu de ce. Poate a fost norocul meu.

De-a lungul anilor am avut și momente teribil de grele. Cel mai greu mi-a fost cu construcția din anul 2008-2010 cu proiectul acela de 1,1 milioane de euro. Acel proiect a fost atât pentru achiziția de utilaje, oe cumpăratul de bovine din

Austria și pentru construcția în sine a unui adăpost pentru 200 de capete de animale. Mi-a fost cel mai greu că a venit criza și eram cât pe ce să intru în blocaj financiar, dar m-a ajutat o prietenă greu încercată, care mi-a dat împrumut 300.000 de euro”.

În prezent, în proiectul agricol, Maria Huprich îi are alături și pe cei 3 copii, dintre care unul full time: ”Christopher (25 ani), deși e absolvent de studii în domeniul mediului, se ocupă de partea de mecanizare  a fermei. Se ocupă de tot ce înseamnă tractoare, utilaje, de comenzi, de bunăstarea animalelor și de pregătirea terenului. Mă ajută foarte Sandy (21 ani), fiica mea cea mică, studentă în anul 2 la facultatea de zoothenie la Cluj, se ocupă, atunci când nu are ore la universitate, de bunăstarea animalelor. Chiar și Larisa (24 ani), fiica mea mijlocie, deși locuiește în Cluj și este angajată la o companie multinațională specializată în  recuperarea creanțelor , în timpul liber se ocupă

de bunul mers al fermei”. Maria Huprich cu soțul, la un eveniment agricol în câmp

Astăzi o zi din viața antreprenoarei reconvertită în fermieră arată așa: ”Diminețile, dacă nu e o urgență la fermă, merg la stația de carburanți. După munca la birou, la 13.00-14.00 plec către fermă. Acolo petrec cel mai mult timp din viață.

Cu animalele, acum vine semănatul, cu culturile, cu pregătitul terenului,  Deja am însămânțat, lucerna e pusă de o săptămână jumătate. La fermă, când mă duc la văcuțe și le strig, eu le zic „Bitzy!”  și ele vin la mine. Am așa o bucurie când le vad că vin la mine și le mai dau, așa, ce mai am prin mână. Asta e cea mai mare bucurie. Programul la fermă se termină undeva la 21.00-21.30. Liniștea mi-o găsesc seara când ajung acasă și mă pun în pat și mă gândesc la tot ce a fost ziua și când știu că toată lumea, inclusiv angajații, văcuțele, absolut totul e ok”.

* * *

Ce șanse are cercetarea românească să țină pasul cu marile concerce? Rezultatele obținute la ITC de Gheorghe Nedelcu ne dau speranță! Daniel

Befu - 18 mai 2020

”Țăran la origine”, cum îi place să se definească, înainte de ‘89 Gheorghe Nedelcu (72 ani), specializat în comerț exterior, la Romagrimex din cadrul departamentului agriculturii de stat din Ministerul Agriculturii, a reprezentat statul român în negocierile de contracte cu giganții seminceri mondiali și derularea acestor contracte, în care România socialistă era hub de multiplicare a semințelor concernelor mari, care ulterior luau calea Europei.

”Cumpărau Germania, Franța, Olanda, America. Noi atunci eram contractați pentru această multiplicare. Veneau cu soiurile lor, le multiplicam pentru ei și ei și le luau. O parte din sămânță o vindeau și în România și în țările pe alături”, își amintește Gheorghe Nedelcu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO. Pentru el, acea perioadă a reprezentat posibilitatea de a percepe corect importanța pieței semințelor ca linie internațională de business, motiv pentru care la scurt timp după Revoluție a decis să parieze, ca privat, pe exportul de semințe. De data asta produse de el, în cadrul unui incubator propriu de cercetare lansat în 1994„,

A vrut să facă cercetare și pentru că știa că cercetarea de stat, nesusținută corespunzător, nu va putea concura cu companiilor multinaționale din cercetare, motivate să cucerească piețe pentru beneficiile financiare: ”E ceva perfect normal și aș vrea să se înteleagă foarte clar că eu nu acuz în nici un fel firmele străine și corporațiile puternice. Ele și-au urmat politica lor. Chestiunea e la noi nu la ei. Pentru că noi nu ne-am apărat interesul nostru. De aceea, fiindcă după Revoluție am fost convins că cercetarea românească o să intre într-un declin accelerat, am zis: «Cu cât pot eu, hai să fac o unitate de cercetare românească, că nu mai știu dacă mai rămâne vreun soi românesc prin țara asta». Singur, cu forțele mele mici și prăpădite, am pornit un business bazat pe cercetare. Eu zic că am făcut, atâta vreme cât noi ca societate, ITC-ul este destul de bine cotat de instituțiile specializate din România, ca unitate de cercetare în România”.

De altfel, în România există la acest moment, conform spuselor sale, doar 3-4 producători 100% autohtoni de genetică, dintre care doar doi pe cultură mare: ITC Seeds și Procera. În prezent ITC Seeds, firma pe care Nedelcu o are în

portofoliu, comercializează două soiuri proprii de rapiță, trei soiuri de muștar, două soiuri de grâu și un soi de soia. Are în portofoliu și două creații pe partea de floare, însă acestea nu fac parte din oferta activă a producătorului.

Nedelcu înțelege perfect contextul în care își desfășoară activitatea, unul deloc favorabil micilor echipe private de cercetare: ”În cercetare noi nu avem capacitatea de a ține pasul- nu ține nici măcar Fundulea, ce să mai zic de noi- cu concernele mari. Noi nu mai putem să ținem pasul cu ele pe alogame. Noi trebuie să mai facem ce putem face în culturile autogame. Ne-am specializăm și am decis să rămânem activi pe grâu, muștar, rapiță, soia. În paralel, tot ca proiecte de cercetare, lucrăm la tehnologii pentru culturile ecologice la legume și la fructe. Conform estimărilor noastre, cred că putem obține în culturi ecologice producții cu până la 25-30% mai mari decât în cele convenționale, aplicând tehnologii dezvoltate de ITC și care sunt elaborate în colaborare cu niște unități de cercetare din afară, inclusiv institute din Rusia. Contextul mondial al geneticii în 2020 e unul al tehnologiilor înalte. Spre deosebire de tehnologia clasică de selecție în câmp, în prezent selecția genetică se face în laborator. Iei caracteristicile unor linii, le bagi în calculator și calculatorul le spune cehipelor de cercetare care linii se potrivesc cu care și dintre acestea ce combinații ar putea să dea un hibrid performant. Sigur că mai este și alt aspect. Conglomeratele puternice, care au posibilități financiare, au adunat materialul genetic din toată lumea și este binecunoscut în cercetarea agricolă că dacă combini linii îndepărtate, poți să pbții rezultate foarte bune. Cu cât sunt mai îndepărtate liniile, cu atât există există șansa să ai un hibrid mai performant”.

Deplânge lipsa de viziune a guvernanților, care au lăsat cercetarea agricolă de stat să se afunde

Înainte de `90, agricultura românească chiar se bucura de rezultatele unei puternice cercetări românești prin institutele și stațiunile de cercetare care existau în România. Mă refer la Fundulea în primul rând dar erau și alte unități valoroase. Fundulea era o unitate de cercetare cunoscută și respectată în toată lumea și nu mă refer la Sri Lanka, ci era liniștit peste institute din Germania, Franța sau Cehia. În anii tranziției, din nefericire, posibilitatea de dezvoltare a cercetării a fost strict legată de bariera politică, pentru că dacă înainte de `90 instituțiile de cercetare aveau o finanțare îndestulătoare pentru trebuințele lor, după `90, această finanțare a fost gâtuită pur și simplu, sub minimul necesar, chiar sub limita de subzistență. Sigur că subfinanțarea duce la apariția celeilalte bariere, cea tehnologică. Adică la limitarea accesului la aparatură de înaltă performanță, care în momentul de față e principalul factor în dezvoltarea cercetării în agricultură prin inginerie genetică, astfel că nu a mai ținut pasul cu marile teme din cercetarea agricolă mondială. Mai grav e nu doar că n-am ținut pasul, ci că s-a pierdut fără discuție și ce s-a câștigat în cele 3-4 decenii

comuniste de dinainte de ‘89. Și s-a pierdut pe 2 canale. Pe de o parte s-a scurs materialul uman, cercetătorii cei mai valoroși luând calea marilor corporații, iar pe de altă parte s-a scurt materialul genetic, care a fost împrăștiat fără nici un fel de discernământ peste tot pe bani foarte puțini sau gratis”.

În ’96 a reprezentat Fundulea în negocierile din China

Dezamăgirea lui Gheorghe Nedelcu e că INCDA Fundulea, ca unitate de cercetare de stat, a desconsiderat derularea oricăror parteneriate cu unitatea sa privată: ”Trebuie să spun că spre regretul nostru, noi nu am reușit să colaborăm cu Fundulea sau Fundulea cu noi, așa cum Fundulea a colaborat cu foarte multe unități de cercetare din Europa. Noi nu am reușit să facem nici o colaborare pentru a folosi și material genetic de la Fundulea. În spate este filozofia tâmpită a românului «Să nu aibă nici o realizare vecinul meu, chiar dacă pierd eu». Trebuie să recunoaștem că așa este. Atitudinea Fundulea față de ITC a fost cu atât mai inexplicabilă, deși eu am ajutat Fundulea, la mijlocul anilor ‘90, când lucram deja în privat. Fundulea a vândut la acel moment către China hibrizi de floarea-soarelui cu sprijinul meu, fără nici un fel de discuție. Îmi și aduc aminte ce aventuri am avut în China. Fundulea dăduse la încercări în China un hibrid, pe nume Select, care performa destul de bine la vremea aia. Cei de la un institut din China au făcut încercări cu el și au fost foarte mulțumiți și au vrut să-l cumpere și atunci Fundulea a apelat la mine să îi ajut în vânzare, pentru că ei nu aveau un departament specializat. Cred că era prin ‘96 chestia asta. Și m-am dus pe banii mei în China, în provincia Hebei, într-un oraș aflat la 300 km sud de Beijing. Acolo am avut o experiență comercială cam ca prin țările arabe. Vreau să spun că am stat acolo o săptămână. În primele 3 zile se tot schimba echipa, noi tot veneam cu argumente «pro afacerea cu noi», iar ei aveau un singur argument pe care îl băgau în față de 100 de ori pe zi privitor la o opțiune alternativă pentru o anume rapiță. Toată discuția de atunci și toate tratativele le-am dus eu. Restul echipei de la Fundulea și de la Academie, nu erau oameni obișnuiți să facă comerț. Erau oameni de cercetare. De-aia au apelat la mine. În acea săptămână de foc eu n-am cedat la preț, fiindcă chinezii voiau să cumpere floarea noastră la un preț foarte mic și am plecat din China fără să încheiem afacerea. Chinezii au fost atât de supărați pe mine, încât vreau să vă spun că atunci când grupul chinezo-român a plecat să viziteze Orașul Interzis, pe mine m-au lăsat în hotel. Nu m-au anunțat. Cert e că după două luni au venit chinezii în România să facă contractul, iar Fundulea, fiindcă a avut ca bază de pornire prețul pentru care m-am luptat eu, a obținut în final un preț destul de bun. Eu la acel moment am făcut ce trebuia să fac. Am facut-o din convingere pentru țara mea. Și am făcut-o pentru că Fundulea înseamnă România, și pentru că sunt legat de țara asta”.

Sămânța din soiurile românești de muștar exportată în Franța, Germania și Austria

Cu investiții cumulate de 4-5 milioane de euro în cercetare, o suprafață de 620 ha dedicată ameliorării și producției de sămânță, cu un nucleu format din 3 cercetători, dintr-un efectiv de 22 de salariați, producătorul, deși nu face averi din vânzarea de semințe, are mici satisfacții care îi alimentează starea de spirit pozitivă: ”Alaltăieri șeful meu de fermă a primit un telefon de la unul din clienții noștri din Ilfov și în contextul ăsta de secetă în care grâul a fost afectat foarte serios, fermierul pur și simplu cu mare bucurie ne-a anunțat că toți vecinii lui întorc grâul, numai grâul lui, cu soi luat de la noi este în regulă și rezistă”.

Din portofoliul ITC face parte și singurul soi de rapiță de ulei din România. ”Se numește Perla și e mai mult decât tolerant la îngheț, la frig și care este performant în condiții normale, adică cu precipitații foarte multe. Sigur că este un soi, mai puțin rezistent la scuturare. În mod normal ar trebui să îl iei în 2 faze. Dacă îl iei în 2 faze, îți dă 5t/ha, dacă nu, îți dă un pic peste 3 t/ha. Este singurul soi de rapiță de ulei în România – Se numește «Perla»”. Totodată deține și singurul soi de rapiță furajeră din țară, botezat «Diana»: ”E excelent pentru hrana animalelor, să îl dai primăvara prima masă verde și dă o masă verde foarte bună, de peste 40 t/ha. Ambele soiuri de rapiță, care deja au 10-12 ani de când le-am lansat pe piață, au un conținut redus de acid erucic, ceea ce face ca toxicitatea lor să fie mică și să permită folosirea sa în rația zilnică a animalelor în cantități foarte mari din cele două. La Perla din ștrot și la Diana din masa verde”.

Printre motivele de mândrie ale lui Gheorghe Nedelcu se numără și soiul Vigo de soia, cu producții de 3,5 t/ha în condiții de neirigat, despre care producătorul spune că a ieșit pe primele locuri ca productivitate în testele realizate în mod repetat de un ONG de profil din Austria, denumit «Danube Soia», care promovează cultivarea soiei în unitățile de producție aflate de-a lungul Dunării.

Fermierul-cercetător are în portofoliul și două soiuri de grâu, dintre care Iris 30 este ”un soi pitic”, de talie joasă, rezistent la cădere, care dă 7-8 t/ha în condițiile aplicării unei tehnologii optime și cu bune calități de panificație. Iris 12 este celălalt soi, de talie normală, cu excelentă rezistență la secetă”.

Muștarul, specia-fanion pentru fermierul-cercetător

Specia fanion pentru care Gheorghe Nedelcu e recunoscut și peste granițe este muștarul, a cărui producție este exportată în proporție de 94%, ca muștar de sămânță. Piețele tradiționale de export sunt Franța, Germania, Belgia, Italia și Austria. Soiurile din portofoliul său, atât cel negru, cât și cele galbene, au efect medicinal asupra solelor pe care sunt cultivate, motiv pentru care fac cu ochiul

tot mai multor fermieri: ”Avem singurele soiuri de muștar românesc. Avem muștar antinematodic din grupa A. Muștarul este o premergătoare bună pentru orice. În fapt sunt 3 soiuri înregistrate care circulă pe piață: două soiuri de muștar galben și unul de muștar negru. Cele de muștar galben au o piață foarte bună pe Franța și pe Germania. A început și România să înțeleagă lumea puțin ce e muștarul. Experiențele ne arată că o cultură de grâu care are ca premergătoare muștarul, are creșteri undeva între 0,5-1 t/ha. Asta pentru că sunt soiuri antinematodice care omoară nematozii din sol. Totodată muștarul și răsfiră solul, deci are un efect absolut benefic. În România, fermierii nu știu exact efectele muștarului. Ei au fost întrucâtva obligați să cumpere muștar pentru culturile verzi, pentru semânatul din august-septembrie, dar pe măsură ce îl folosesc își dau seama ce avantaje au”.

Care e puterea cercetării în genetica vegetală?

Gheorghe Nedelcu e conștient că e un actor prea mic pentru a avea un impact major într-o nișă de activitate în care inovația depinde de tehnologii costisitoare și sume astronomice pompate în cercetare, însă e convins că viitorul securității alimentare depinde de inovația în ingineria genetică: ”Un senator american a zis la sfârșitul anilor ‘90 că America trebuie să ajungă să domine lumea prin hrană, nu prin arme și mi-am zis în gândul meu că nu e sănătos la cap. Mă gândeam: «Cum să producă America atâta hrană, cât o fi ea America de mare, încât să domine lumea? Când s-au răspândit modificările genetice în rândul statelor cele mai mari cultivatoare de pe Planetă, am înteles la ce se referea congressmanul ăla. Și am înțeles că nu era nebun deloc, pentru că trendul e să ajungem ca 6-10 firme să dețină monopolul tuturor semințelor de top pentru culturile principale. Când cvasimajoritatea semințelor o să fie concentrate în mâna câtorva firme mari, atunci nu o să mai fie nevoie de bomba atomică și nici de avioane”.

* * *

Trei soluții pentru carența de cupru și de calciu în culturile bio Redacția18

mai 2020 Agricultura tradițională și cea ecologică au câteva lucruri în comun. Unul

dintre acestea este reprezentat de diversele deficiențe din terenurile pe care fermierii le cultivă.

Cel mai simplu mod pentru a depăși acest obstacol și a oferi culturilor cele mai bune condiții pentru o recoltă importantă este folosirea de corectori. Agro-Est Muntenia a dezvoltat un portofoliu de astfel de produse pentru agricultura ecologică. Haideți să vedem despre ce e vorba.Deficiența de cupru este des întâlnită în România. Acest element este un aliat de bază al fermierilor, pentru că are un impact pozitiv, prin formarea de enzime care influențează fotosinteza, metabolismul, carbohidrații și azotul. Cuprul participă la formarea proteinei și a vitaminei A, astfel că planta are parte de o nutriție bogată. Agro-Est Muntenia are două produse care corectează carențele de cupru.

Glaucus are două substanțe active, cupru solubil și cupru cu acid gluconic, iar cu ajutorul acestora reduce turgescența în frunze, are efect asupra nodulării legumelor și favorizează formarea semințelor. Glaucus poate fi folosit la grâu, pomi fructiferi, legume și viță de vie, atât prin aplicarea foliară, cât și fertigare (doar la legume).

CARACTERISTICI GLAUCUS SE FOLOSEȘTE ATÂT FOLIAR, CÂT ȘI RADICULAR CUPRUL SOLUBIL ȘI CUPRUL CU ACID GLUCONIC SUNT ÎN

PROPORȚIE DE 7,15% DOZA DE APLICARE FOLIARĂ: 1,5-2,5 LITRI / HA DOZA PRIN FERTIGARE LA LEGUME: 2-2,5 LITRI / HA

Fixa Cu este un alt produs Agro-Est Muntenia destinat agriculturii ecologice și care corectează deficiențele de cupru. Este o combinație de sulf și cupru și asigură protecția împotriva unor boli precum bacterioza, monilioza, mana, arsura bacteriană și rapănul. Fixa Cu se poate aplica foliar, în doză de 2-3 litri / ha, sau la sol, 3-5 litri / ha. Este bine ca utilizarea acestui produs să se facă dimineața sau seara, pentru a evita temperaturile de peste 25 de grade Celsius.

Doze recomandate pentru aplicarea FIXA CU CEREALE PĂIOASE: 2 LITRI / HA LA DESPRIMĂVĂRARE SAU 1

LITRU / HA DUPĂ AL DOILEA INTERNOD POMI FRUCTIFERI: 2-3 LITRI / HA PRIMĂVARA DEVREME SAU

TOAMNA, DUPĂ ÎNFLORIT SAU LA CĂDEREA FRUNZELOR VIȚĂ DE VIE: 2-3 LITRI / HA PRIMĂVARA DEVREME, DUPĂ

ÎNFLORIT, SAU TOAMNA, DUPĂ RECOLTAT CARTOF: 2-3 LITRI / HA DE LA A PATRA FRUNZĂ PÂNĂ LA

ÎNFLORIT

Fermierii știu că un element necesar pentru a avea o producție importantă este calciul. Acesta are atât rol nutritiv pentru plantă, cât și de corecție pentru sol. Floracal, produs din portofoliul Agro-Est Muntenia, acoperă ambele planuri. Satisface nevoia de calciu ale culturilor pe solurile acide sau saline, dar și îmbunătățește calitățile fizico-chimice ale solului. Floracal, cu un conținut de calciu de 56,7%, se poate folosi la pomii fructiferi, vița de vie, culturile horticole industriale, căpșuni, tomate, arbuști fructiferi, varză și conopidă.Doze recomandate pentru aplicarea FLORACALPE SOLURILE NORMALE: 60 KG / HA (36 L / HA)PE SOLURILE ACIDE ȘI SALINE: 80 KG / HA (50 L / HA)LA CULTURILE HORTICOLE: 4 KG / HA / SĂPTĂMÂNĂ

Mai multe informații despre aceste produse, dar și despre tot portofoliul Agro-Est Muntenia pentru agricultura ecologică puteți găsi pe site-ul oficial al companiei www.agroest.ro.

* * *

Usturoi la găini și pui de o zi. Rețetă de suc antibiotic pentru păsări agrointeligenta.ro -

Usturoiul la găini și puii de o zi este benefic dacă este administrat după câteva reguli clare. Este părerea multor crescători, iar experiența ne învață că, într-adevăr, leguma-condiment ajută păsările de curte, mai ales găinilor ouătoare, să aibă o stare de sănătate mai bună și chiar o producție mai bună de ouă. Pentru cei care încă se întreabă dacă usturoiul este benefic în grănirea păsărilor de curte, gândiți-vă numai la beneficiile pe care usturoiul le are pentru sănătate umană ca antibiotic natural.

Cu mențiunea că la păsări este nevoie ca usturoiul să fie administrat cu grijă, mai ales când introducem usturoiul în hrana puilor de o zi. Usturoiul de poate da păsărilor în stare proaspătă – căței curățați și pisați, în apa de băut, în amestec cu ulei sau

miere. Se poate da păsărilor și praful de usturoi. Pentru uz extern se poate prepara o soluție pe bază de usturoi.

Usturoiul este apreciat pentru că poate combate o serie de afecțiuni frecvente la găini, precum paraziții interni sau problemele respiratorii. Proprietățile antimicrobiene ale usturoiului au forța de a distruge bacterii, viruși, fungi sau paraziți, putând enumera în listă Aspergillus, Candida, Salmonella sau stafilococi.

În cazul găinilor ouătoare, usturoiul are mai multe beneficii, fiind:

– Eficient contra bacteriilor

– Eficient contra virușilor

– Eficient în prevenirea și tratarea infecțiilor

– Eficient în prevenirea viermilor, dar și ca tratament

– Stimulator pentru producția de ouă

Cum administrăm usturoiul proaspăt la puii de o zi și la găini

Usturoiul proaspăt se poate introduce în hrana păsărilor de curte. La puii de o zi, usturoiul se poate introduce odată cu hrana solidă, punându-se deasupra furajului. Se administrează un cățel de usturoi la o masă, de 2-3 ori pe săptămână, în primele trei săptămâni. Această metodă vă asigură că puii se deprind cu gustul și mirosul usturoiului, putând apoi să puneți usturoi și într-un vas separat în adăpost.

La găinile ouătoare, găinile adulte, usturoiul se poate administra când acestea par slăbite sau când observați schimbări în apetitul lor pentru hrană sau apă. În aceste situații, usturoiul de poate administra odată cu apa, punându-se câțiva căței zdrobiți în apă. Schimbați apa găinilor la câteva zile. De asemenea, puteți pune usturoiul și separat, într-o tăviță sau vas, lângă hrănitoarea cu uruială.

Usturoi cu ulei pentru tratarea paraziților la găini

Usturoiul poate fi introdus în regimul păsărilor în proporții mai mari cu ajutorul uleiului. Este o soluție atunci când usturoiul nu este administrat preventiv, ci este tratament pentru diferiți paraziți interni. Astfel, usturoiul pisat, în loc să îl puneți în apă, îl puneți în ulei de floarea-soarelui sau chiar ulei de măsline. Se poate folosi o proporție de 1 la 4 având grijă ca înainte de a administra

tratamentul, usturoiul pisat să fie lăsat în ulei mai multe ori, chiar peste noapte sau de pe o zi pe alta.

Usturoi cu miere pentru problemele respiratorii la găini

Usturoiul cu miere se administrează găinilor pentru tratarea problemelor respiratorii. Cățeii de usturoi se zdrobesc, apoi se acoperă cu miere și se lasă așa timp de 24 de ore. Produsul apicol are la rândul său proprietăți vindecătoare și sporește forța usturoiului, cu condiția ca preparatul să fie administrat în cel mult 36 de ore de la preparare. Se administrează 3-6 picături la fiecare două ore pe timpul zilei, în primele faze ale afecțiunii, rărind apoi administrarea tratamentului când simptomele se ameliorează. De regulă, tratamentul are nevoie de 2-3 zile pentru a da rezultate și trebuie continuat până dispar toate simptomele, iar starea găini nu mai pune niciun fel de problemă. În cazul în care nu vedeți nicio îmbunătățire a stării păsării, apelați la un medic veterinar pentru un diagnostic și un tratament medicamentos.

Rețetă de suc de usturoi și ceapă pentru găini și alte păsări de curte

Gospodarii din românia apelează pentru găini la o rețetă de suc antibiotic cu usturoi. Preparatul se obține din 1,5 litri de apă în care se pun 8 căpățâni mari de usturoi curățat și pisat. Se adaugă o linguriță cu miere din prima zi și se lasă la macerat. La 1-2 zile, sucul se agită bine, iar după 7 zile se mai pune o linguriță de miere și o ceapă mare tocată mărunt.  Tot preparatul se agită la 1-2 zile, iar după 4-5 zile se mai completează cu o linguriță de miere. Cam după trei săptămâni, sucul cu usturoi și ceapă este pregătit, se scurge de pulpa grosieră și cu sucul de la două lămâi se pune la frigider. Ca administrare, pe 1 ale lunii le puneți păsărilor 10 ml /litru de oțet în apa de băut, iar pe 15 ale lunii se pune în apă 5 ml/litru din sucul de usturoi și ceapă. Amestecul nu se lasă mai mult de două zile, apoi se dă păsărilor apă curată.

Spray cu usturoi contra păduchilor și căpușelor

Pentru uz extern, usturoiul se poate aplica găinilor contra păduchilor sau dacă aveți probleme cu căpușele. Se prepară o soluție de usturoi cu apă și se pulverizează pe penele și picioarele găinilor.

Praful de usturoi, bun și el pentru găini. Cu o condiție!

Praful de usturoi se poate administra găinilor numai dacă sunteți siguri de calitatea acestuia. De multe ori, în comerț găsiți praf de usturoi care mai conține și alte ingrediente și ar fi bine să știți care sunt acestea pentru a nu pune sănătatea găinilor în pericol. Dacă optați pentru praful de usturoi, acesta se

poate introduce în uruială, în furajul găinilor ouătoare în proporție de cel mult 2% și numai ocazional.

* * *

Investiţiile străine directe şi exporturile, cruciale pentru relansarea economică a României. Analiză Moneycorp Bogdan Ungureanu 18 mai 2020

România trebuie să se focuseze pe încurajarea producției autohtone și a exporturilor, în contextul în care oportunitățile pentru produsele ,,made in Romania’’ vor fi semnificative pe termen mediu și lung.

Temerile investitorilor privind siguranța investițiilor și a produselor ,,made in China’’ sunt de natură să accentueze fenomenul de relocarea a unor facilități de producție în Europa, iar România trebuie să facă toate eforturile administrative și logistice pentru a se afla pe lista țărilor atractive pentru investiții greenfield, arată o analiză realizată de experții de la Moneycorp România.

De la #cumpărăromânește la #produsînromânia. Economia românească se află în blockstart pentru relansarea economică. Cu ce va veni România în fața cererii de produse și servicii la nivel european, în condițiile în care peste 70% din exporturile țării sunt către țările UE? Cum vom reuși să depășim această criză economică și de ce sunt importante exporturile în reconstrucția economică?Experții de la Moneycorp susțin că într-o economie puternic afectată de efectele pandemiei de coronavirus, mulți investitori vor privi cu destule rezerve piața chineză, principalul exportator al lumii. Faptul că lanțurile de aprovizionare s-au întrerupt atât de ușor, urmare a crizei sanitare, îi va face pe mulți să își regândească portofoliul de furnizori si locatia acestora, focusul fiind pe apropierea producției de zona de desfacere, de clientul final.În noul context internațional, în care SUA și UE își regândesc strategiile macroeconomice, firmele românești au șanse să câștige contracte semnificative, în condițiile în care gama de produse de export a crescut semnificativ în ultimii ani.

,,România a înregistrat, în 2019 cel mai bun rezultat din istorie în materie de exporturi, de 69 miliarde de euro, în linie cu estimările noastre’’, spune Cosmin Bucur, directorul general Moneycorp România.,,2020 a început bine însă perioada de lockdown, generată de pandemie, precum și următoarele luni de relansare graduală a activității vor eroda puternic din potențialul de export. În acest context, estimările noastre indica un nivel al exporturilor de 60 miliarde de euro în acest an și o revenire către granița de 70 de miliarde de euro în 2021’’, a mai spus acesta.

Spre comparație, în 2010, economia românească raporta exporturi de 37,3 miliarde de euro, la jumătate față de cele din 2019. 76,6% din exporturi au mers, anul trecut, către țările din Uniunea Europeană.,,Evoluția exporturilor românești va depinde, în principal, de modul în care principalii noștri parteneri comerciali din Europa, Germania, Italia și Franța își vor reveni din punct de vedere economic. Premizele sunt încă în zona incertitudinii însă, având în vedere pachetele financiare uriașe anunțate de Bruxelles pentru relansarea economiei europene, totul va depinde de modul în care economiile din zona euro vor conlucra pentru revenirea economică’’, a mai spus Bucur.Pentru România, spun experții de la Moneycorp, următoarea perioadă va aduce o serie întreagă de oportunități în condițiile în care, din punct de vedere al raportului preț-calitate, produsele românești se află într-o zonă atractivă, de la materiale de construcții la produse agroalimentare, textile și mașini.

,,Europenii vor fi mai atenți la preț și la proveniența mărfurilor’’, estimează Claudiu Ghebaru, Senior Dealer Moneycorp România. În acest context, spune expertul, dând exemplu sectorul auto, ,,noile modele Dacia – Logan 3 și Sandero, ce vor fi lansate în toamnă, alături de noul Ford Puma produs la Craiova, se vor afla în prim-plan, așa cum Logan-ul și Duster-ul s-au vândut excelent în timpul crizei financiare din 2009’’.Principalele produse de export ale României au fost, în 2019, mașinile și dispozitivele electrice (29,1% din totalul exporturilor), mijloacele de transport (18,4%), mobilier, materiale de construcții și alte produse (12,5%), produsele agroalimentare (10,4%), produsele chimice și mase plastice (9,2%), produsele metalurgice (8,6%), textile, confecții, pielărie, încălțăminte (7,8%) și produsele minerale (4%).

România a exportat cel mai mult produse și servicii în Germania, de 15,4 mld.euro (29,3% din total), Italia – 7,7 mld.euro (14,7%), Franța – 4,7 mld.euro (9%), Ungaria – 3,3 mld.euro (6,3%), Marea Britanie 2,5 mld.euro (4,9%), Polonia – 2,4 mld.euro (4,6%), Bulgaria – 2,4 mld.euro (4,6%) și Cehia 2,1 mld.euro (4,1%).Pe lista destinațiilor de export ale produselor ,,made in Romania’’, s-au mai aflat, în ordinea valorii, Olanda, Spania, Austria, Slovacia, Belgia, Grecia și Suedia.Din țările din afara UE, cele mai căutate destinații de export pentru produsele românești au fost Turcia (2,2 miliarde euro), SUA (1,3 mld.euro), Rep. Moldova (1,2 mld.euro) și Rusia (1 mld.euro)

#PRODUSÎNROMÂNIA, UN EFORT NAȚIONALPotrivit analizei Moneycorp, evoluția exporturilor românești va depinde, într-o măsură semnificativă, de modul în care autoritățile vor sprijini relansarea economiei.Programul IMM Invest și cel destinat marilor companii, luat în calcul de guvern, trebuie însoțite, potrivit experților, de o politică de stimulare a investițiilor de tip greenfield, prin facilități fiscale și administrative.,,Într-o Europă în care toate țările vor concura pentru a atrage investiții, România, cu un cost operațional redus în comparație cu țările din regiune, are șanse să reprezinte o destinație importantă pentru investitori, însă trebuie să facă mai mult pentru a atrage capitalul străin. Relevant este exemplul Poloniei care a reușit, recent, să atragă o investiție de 1 mld. euro de la Microsoft, ca parte a planului său la nivel global de a oferi startup-urilor, antreprenorilor, IMM-urilor și autorităților servicii cloud securizate’’, spune Claudiu Ghebaru, Senior Dealer în cadrul companiei.,,Dezvoltarea unor programe de stimulare a producției, cu fonduri UE sau de la bugetul de stat, sunt de natură să ofere un boost semnificativ economiei, mai ales în sectorul IT&C, în contextul celei de-a patra revoluții industriale, Industry

4.0, la care și România va trebui să adere. Digitalizarea, robotizarea și noile tehnologii reprezintă un domeniu care trebuie să devină strategic pentru România, un domeniu cu potențial excelent de export’’, a mai adaugat acesta.Dincolo de sectorul IT, dezvoltarea infrastructurii de transport (rutier, aerian, feroviar, naval) este de natură să susțină investițiile greenfield în economie, singurele care pot aduce o evoluție economică solidă, predictibilă.

,,De la #cumpărăromânește trebuie să evoluăm cât mai mult spre zona de #produsînromânia, către dezvoltarea unor lanțuri de business locale în toate sectoarele cu potențial, de la agricultură la industria prelucrătoare, care să ofere produse și servicii de calitate. Este nevoie de un efort susținut al mediului de afaceri și al statului către o reconstrucție economică pe baze sustenabile si predictibile, care să ofere o alternativă la importuri și o ofertă competitivă la exporturi’’, a declarat Cosmin Bucur, Managing Director al Moneycorp Romania.Potrivit experților, într-un mediu valutar volatil și a presiunilor economice generate de criză, mediul de afaceri trebuie să ia în calcul tot mai mult folosirea unor produse si strategii de hedging.

„Fluctuațiile cursului de schimb reprezintă un lucru normal într-o piață financiară dezvoltată dar, în același timp, pot reprezenta un risc semnificativ pentru companiile care desfășoară operațiuni de import sau export. O mișcare nefavorabilă a cursului de schimb poate afecta direct și negativ marja comercială pe un anume produs sau serviciu. De-a lungul celor 15 ani în domeniul trezoreriei bancare, am remarcat că o parte semnificativă din companiile cu expunere pe cursul valutar folosesc instrumente de mitigare a riscului. În momente de criză și incertitudine, cum este perioada pe care o traversăm acum, se observă o creștere a volatilității cursului de schimb pentru

majoritatea perechilor valutare. Această volatilitate are efecte directe asupra marjei comerciale. Cred că orice companie își dorește o diminuare a volatilității și o creștere a predictibilității, cel puțin pe termen scurt și mediu”, menționează Sebastian Bacioiu, Head of Dealing al Moneycorp Romania.

Potrivit acestuia, cel mai de bază și eficient produs de hedging (acoperirea riscului valutar) este tranzacționarea la termen (Forward). Acesta presupune fixarea cursului de schimb la care o companie poate cumpăra sau vinde o valută la un moment viitor.Diferența nivelului de dobandă, între EUR/USD/GBP pe de o parte și RON pe cealaltă parte, face ca un forward să fie foarte atrăgator în special pentru exportatori (companiile care vând valută și cumpără RON) datorită unui nivel al cursului de schimb superior față de cel oferit ‘la vedere’ în momentul încheierii tranzacției. Aceasta reduce costul asociat unei astfel de tranzacții și rămâne un produs pur de acoperire a riscului valutar.

* * *

Oamenii din spatele „bijuteriilor verzi” ale orasului Craiova  Alina Trana 16 mai 2020

In aceasta dimineata l-am intalnit in parc pe Marinica Iordache, inginer-șef  -Spații Verzi..  Nu era la plimbare ci la munca. Este unul dintre cei care se ocupa de coordonarea activitatiilor de intretinere a spatiilor verzi din oras.

L-am rugat sa-si faca timp cateva minute si sa ne povesteasca cate ceva despre istoria parcului, dar si despre intretinerea lui.

  „Cunosc fiecare fir de iarba din acest Parc. Prima data am venit in 1981 in acest sistem. Eu de fapt sunt inginer silvic. Imi place enorm sa ingrijesc parcurile si Gradina Botanica. Sunt ca si copiii mei!”

Biroul inginerului este tapetat cu hartile vechi si noi ale parcurilor si Gradinii Botanice. Ne povesteste cu lux de amanunte cate zeci, sute, mii de copaci si arbusti au fost plantati aici.

https://ziarulagricol.ro/wp-content/uploads/2020/05/interviu-cu-trotineta.mp4?_=1

„Imi doresc sa fac mult mai mult dar nu avem voie decat cu aprobarea Ministerului Culturii. Parcul fiind declarat monument, nu avem voie sa taiem nici macar o creanga. Si de multe ori este mare nevoie. Unii sunt foarte imbatraniti si riscam sa cada peste vizitatori daca nu-i toaletam.”

In fiecare zi verifica ce se intampla in parc. Se urca pe trotineta, vorbeste la telefon cu inginerii si muncitorii si nu lasa sa-i scape absolut nimic.

„Uitati aici avem copacii pusi de Redont-arhitecul peisagist al parcului, aici avem chiparosi de balta, lebada va scoate boboceii in cateva saptamani, aici mai am de cosit, voi pune gazon, astept sa creasca florile sa le plantam in oras”, ne povesteste inginerul Iordache cu mare placere. Lucreaza doar cu 33 de oameni cele 100 de ha de parc. Ne spune ca daca-ar avea mai multe echipe ar putea face mai multe. Este pasionat de ceea ce face si ne -a declarat ca nu s-ar vedea facand altceva. Inginerul povesteste cu mult patos despre parcurile Craiovei. Sunt plamanii verzi ai orasului. Suntem dependenti de ei!

   * * *

Vinul de azi: Sfinții Constantin și Elena 2017 , Profit.ro scris astăzi,

Cu prilejul unei mari sărbători creștinești, ne întâlnim din nou cu Crama Oprisor. Colecția Cupola Sanctis este un demers care și-a dorit să reprezinte o plecăciune în fața celui mai adânc și intim aspect al Olteniei Profunde: credința. Sfinții Constantin și Elena 2017 este un vin roșu, sec, care aparent te face să crezi că ai de-a face cu un vin greu, serios, dar ulterior deschide note mai vesele, de fructe roșii. Taninurile sunt bine șlefuite și postgustul lung. Un vin semnat de Liviu Grigorică, care poate fi oferit în dar prietenilor sau savurat pur și simplu cu aceștia.  Vinul poate fi cumpărat de AICI.

* * *

Romania functioneaza. Tehnologiile moderne aduc fructe de calitate si rod bogat! Agrostandard | 12 May, 2020

In livezile din Romania, se munceste din plin, pentru ca acum se pun bazele viitoarei recolte. Daca vrem sa avem fructe autohtone si de calitate pe rafturile supermarketurilor, atunci niciun efort nu trebuie precupetit. La Livada Bunicului, la Corbi, in judetul Arges, primele fructe de sezon urmeaza sa apara peste vreo luna, adica in jur de 15 iunie. Pana atunci, insa, mai este mult de munca in livada, unde lucrarile isi urmeaza cursul firesc, iar oamenii isi vad linistiti de treaba, ca de obicei. Ori ca sa obtii o recolta bogata si fructe la standarde inalte, trebuie facut totul cu atentie, la momentul optim, altfel nu ai cum sa faci performanta.

Si sa nu credeti ca sunt vorbe mari! Aici se afla o plantatie model, care ar putea constitui un exemplu si o sursa de inspiratie pentru multi pomicultori romani. In urma cu vreo 10 ani, Mihail Ungurenus infiinta la Corbi cea mai moderna livada din Romania la acea data, creata dupa tehnologii de top aduse din afara. Cam tot ce a vazut in strainatate si i-a placut a reusit sa implementeze in livada din Arges, o zona recunoscuta ca fiind un important bazin pomicol in tara noastra.

Si nu doar atat, Ungurenus a fost chiar un deschizator de drumuri pe culturile de arbusti superintensivi, daca ne gandim ca a fost primul din tara care a folosit plasa antiploaie (numai acoperisul costa 12-14.000 euro!) la plantatiile de zmeura si mur. Nu s-a multumit, insa, cu atat, tehnologiile moderne – plasa antiploaie, plasa antigrindina, irigare prin picurare etc. – sunt prezente in intreaga livada care se intinde pe 10 hectare, din care 8 ha plantatie superintesiva. Vorbim nu doar de culturi clasice precum marul (2 ha) sau prunul (2 ha), ci si de arbusti fructiferi – afin (3 ha), zmeura (1,5 ha), mur (1 ha), la care se adauga 0,5 ha de goji, agris, coacaz rosu si aronia, suprafete infiintate in scop experimental, in primul rand, cu sprijinul USAMV Bucuresti.

“Eu am mers pe ideea ca trebuie puse oualele in mai multe cosuri, adica daca plantam numai mar, depindem de mar, daca un an este prost sau daca pretul este prea jos, nu se acopera cheltuielile. Sau poate se intampla sa avem un inghet tarziu si sa nu facem productie deloc. Pe cand asa, per total, sigur merge ceva, poate zmeura sau murul…Macar avem bugete sa acoperim toate cheltuielile de intretinere”, justifica cumva Mihail Ungurenus varietatea soiurilor prezente in livada.

O strategie care l-a si ajutat pana la urma, pentru ca daca aplici tehnologii moderne nu ai cum sa nu fii rentabil, recunoaste Ungurenus. Diversitatea de soiuri ii permite sa aiba productia desfasurata pe o mare perioada din an, fara sa apara probleme cu forta de munca la recoltat, pentru ca nu se suprapun culturile in acelasi timp. Nu trebuie uitat si faptul ca livada aflandu-se la o altitudine de 600 metri, recoltatul incepe, dar si se termina mai tarziu, cu avantajele si dezavantajele inerente.

“Pe afin ne ducem la trei luni si jumatate – avem 4 soiuri, la fel si la zmeura, vorbim de un interval cuprins intre 15 iunie si pana undeva la 1 octombrie, la mur avem trei soiuri – incepem culesul pe 15 iulie si mergem pana la sfarsitul lunii septembrie”, povesteste Ungurenus.

Productia este livrata in cea mai mare parte in supermarketuri (500 kg/zi), de altfel, 90% din recolta este vanduta in stare proaspata la caserole prin aceste retele. Acesta este si motivul pentru care se acorda o atentie asa de mare ingrijirii plantatiei si aplicarii unor tehnologii moderne. “Tinta a fost din start piata din Romania, vrem sa fim aici, sa stam pe raft, sa avem sortiment, mai multe soiuri, mai multe specii de arbusti”, explica antreprenorul argesean orientarea catre piata interna.

Ne referim nu doar la fructe, ci si la mezeluri. Pentru ca trebuie sa stiti ca activitatea familia Ungurenus (Mihail si sotia – Mirela) nu se limiteaza doar la Livada Bunciului, cei doi soti fiind implicati si in conducerea producatorului de mezeluri Radic Star din Stefanesti de Arges, compania la care detin actiuni. Mihail, de exemplu, economist de profesie, se ocupa de partea de vanzari si de achizitia de carne. Si reuseste sa le faca bine pe toate, fie ca vorbim de mezeluri sau de fructe!

Fara griji!

Cand investesti mult in tehnologii de ultima ora, iti si permiti pana la urma sa stai linistit in fata provocarilor care dau, in general, batai de cap pomicultorilor. Practic, productia este securizata, daca se poate spune asa.

“Atat timp cat facem partea de irigat, avem sistemul antiploaie si antigrindina si suntem protejati de furtuni, nu ne facem griji. Putem spune ca in aceasta primavara n-au fost mari probleme nici cu ingheturile tarziii, posibil sa apara totusi ceva la mar, iar la arbusti, avem specii care infloresc etapizat, ceea ce ne ajuta. Murul nici n-a inflorit, de exemplu”, povesteste Ungurenus.

In livada, acum, se lucreaza pe partea de palisare, legare la zmeura, se fac lucrarile de intretinere la sol si au fost deschise plasele antigrindina la mar. N-au fost probleme cu grindina deocamdata, dar daca tot exista sistemul antigrindina, era pacat sa nu fie folosit. Ba chiar s-a intarziat un pic, recunoaste Ungurenus, pentru a se face polenizareacat mai bine.

Ce-i drept, livada arata tare bine la acest moment.

“A fost ok anul acesta, a fost cald, este si seceta, dar daca n-am avut ploaie, am scapat fara boli in perioada de inflorire. Avem rezolvat si problema secetei pentru ca avem sistem de irigare prin picurare la radacina si acoperim partea de lipsa de apa in sol”, spune Ungurenus.

Livada pe bani europeni

Din cele 10 hectare de livada de la Corbi, o suprafata de 4,5 ha a fost realizata cu ajutorul fondurilor europene. Intr-o prima etapa, in 2010, Ungurenus a accesat fonduri europene, submasura dedicata infiintarii de plantatii pentru o livada cu 4,5 ha, din care 2 ha mar, 1,5 ha afin si 1 ha de zmeura si mur. Ulterior, in functie de cerintele pietei, producatorul argesean a extins suprafetele de zmeura si de afin si a diversificat gama de soiuri, completand-o cu coacaz, agris, aronia si goji.

“Este o piata care creste, oamenii au inceput sa invete ce este aronia si ce proprietati are. Cu aronia am inceput acum 3 ani, la fel si la coacaz, in timp ce la goji am plantat primele plante in urma cu 4 ani. Anul trecut, am intrat si pe partea de agris. Nu sunt volume mari, dar in fiecare an a fost crestere. Este bine ca si plantatia creste in acelasi timp”, explica Ungurenus strategia aleasa.

Sa investesti intr-o livada costa destul de mult, iar daca ai posibilitatea sa accesezi fonduri europene nerambursabile nu trebuie sa ratezi ocazia. Un adevar de care a devenit constient si Ungurenus, care a reusit sa obtina o cofinantare de 60%, in conditiile in care investitia a fost undeva la 45-50 mii euro/ha.

Au fost cumparate apoi si utilajele necesare pe partea de intretinere, iar in 2012 antreprenorul a aplicat din nou la fondurile europene, de asta data, pentru realizarea unui depozit frigorific (proiect de 250.000 euro, cofinantare de 50%). Fara depozit nu se poate, recunoaste pomicultorul. Iarna depoziteaza merele aici, iar vara pregateste fructele pentru livrarea catre supermarketuri.

Grija mare fata de plantatie

Daca vrei sa ai productie si de calitate, atunci trebuie sa respecti cu sfintenie cateva reguli. Sa ai grija de plantatie (si ne referim la acele lucrari esentiale care trebuie efectuate), in primul rand, sa foloseste material saditor de foarte buna calitate, iar apoi si recolta se va ridica la cele mai inalte standarde. De utilizarea unor tehnologii noi, nici nu mai vorbim cat de mult conteaza. “Facem analize in sol, vedem ce are si ce nu are planta nevoie, iar in functie de ce iese din analiza de sol venim cu aport – potasiu, microelemente, in completare foliar sau in apa, dupa cum este nevoie”, spune pomicultorul.

Trebuie sa stiti ca proiectul livezii de la Corbi nu a fost facut la intamplare, ci a fost realizat cu ajutorul specialistilor de la USAMV Bucuresti la care Ungurenus a apelat. Initial, a fost provocarea de a infiinta o livada moderna in locul vechii gradini a tatalui sau. Apoi, lucrurile au tot avansat, pana cand antreprenorului argesean i-a venit ideea sau mai bine zis s-a decis sa acceseze fondurile europene si sa faca treaba ca la carte.

„A fost o colaborare cu universitatea, am avut o intelegere sa aducem la Corbi tehnologia care era de ultima generatie din 2010, dar si plante valoaroase, sisteme de sustinere, de picurare, antigindina, sisteme de taiere, cam tot ce vazusem eu prin Franta, Austria, Nordul Italiei. Daca noi trimitem oamenii la cules acolo, de ce sa nu culegem noi aceste fructe in tara si sa le livram direct la supermarket. Chiar a fost o adevarata provocare, am zis ca trebuie sa mergem pe ce este mai optim si bugetul sa il stabilim la final, cand tragem linie dupa proiectare. Am ales patru soiuri – mar, zmeura, mur si afin”, povesteste Ungurenus.

Acum cand au trecut aproape 10 ani de la infiintarea livezii, omul de afaceri este constient ca se apropie momentul cand plantatiile ating maximul de productie, dupa care incepe declinul. Cu alte cuvinte, se apropie tot mai mult ziua in care va trebui sa ia din nou o decizie radicala.

“Durata de viata la mar sau mai bine zis maximul se atinge la 10 -12 ani, dupa care incepe declinul si ciclul se inchide pe la anul 15. Deja suntem in anul 10. La zmeur si mur este la fel, ducem livada in perioada optima pana la 10-12 ani. Asa ca iau in calcul ca in urmatorul exercitiu care vine, daca conditiile sunt ok si putem sa accesam fondurile europene prin intermediul Planului National

Strategic sa venim cu ultimele noutati care au aparut intre timp in Europa si sa incercam sa facem plantatii noi”, marturiseste Ungurenus.Asa cum il stim, suntem convinsi ca isi va duce planul la bun sfarsit si nu oricum. Ca doar a mai demonstrat-o o data!

Agroturism la Corbi!

Intr-o zona in care oamenii nu-si pot imagina lumea si viata fara livezile de pruni sau de meri, de exemplu, iar pomicultura este intrata de generatii bune in traditia locului, nici familia Ungurenus nu putea sa stea departe de aceasta indeletnicire. Iar incetul cu incetul, in jurul livezii au aparut si cele doua pensiuni, o adevarata premiera pentru zona, pentru ca turism la Corbi nici ca se mai vazuse. Asa cum tehnologiile moderne aplicate in livada erau o premiera pentru Romania la momentul respectiv, asa a fost si cu cele doua pensiuni, un proiect unic in zona, si ideea de business coagulata in jurul lor.

„A fost o provocare sa facem agroturism in zona. Am reusit cu ajutorul a doua proiecte aplicate pe grupul de actiune local. In 2014, am construit o agropensiune cu patru camere, cu care am zis hai sa facem turism la Corbi. Am plecat de la ideea ca ii cazam pe turisti si ii lasam sa culeaga fructe din livada, proiect care chiar a prins la familiile cu copii. Noi le punem la dispozitie cosulete, caserole si ei isi culeg fructele. Le aratam si explicam partea de inovare si ii invatam pe copii sa deosebeasca diferitele soiuri de fructe, pentru ca multi nu stiu. In 2018, am aplicat inca un proiect prin GAL, iar de aceasta data am realizat doua case traditionale”, spune Ungurenus.

Nu este vorba de turism de masa, ci mai mult de familie, afirma antreprenorul, convins ca in conditiile actualei crize determinate de COVID, astfel de investitii isi vor dovedi utilitatea si vor fi la mare cautare.

“In orice caz, ne-am personalizat un pic cu livada. La prima pensiune camerele sunt denumite dupa anotimpuri, in timp ce la cele doua casute aparute ulterior am ales arhitectura de Muscel – Casa Soarelui si Casa Lunii se cheama. Acum, asteptam sa vina vara si turistii si sa se deblocheze piata. Noi credem ca 2020 o sa fie un an bun pentru locatiile mici care sa se inchirieze pentru 2-4 familii”, spune plin de optimism Ungurenus.

Poate ca chiar are dreptate si acesta va fi viitorul pentru multi antreprenori romani. (Viorela Pitulice)

* * *

Recomandări privind prevenirea și combaterea înțepăturilor cauzate de căpușe Luni, 18 Mai 2020 Publicat în Zootehnie-Medicina veterinara

Deși în această perioadă instituțiile statului și toată populația din țara noastră sunt implicate în supravegherea, prevenirea și combaterea infecției cu COVID-19, nu trebuie să fie scoase din atenția generală alte afecțiuni produse de agenți patogeni (viruși, bacterii sau paraziți), precum şi de vectorii care transmit boli cu implicații grave în populația de animale și oameni.

Având în vedere numărul mare de animale infestate și de oameni înțepați de căpușe în ultimii ani, se impune ca populația să fie informată și să rețină unele aspecte privind date generale despre această specie, precum şi pericolul şi rolul pe care căpuşele îl au ca paraziţi şi în principal ca vectori în transmiterea unor boli grave la oameni şi animale.

Despre căpușe

Căpuşele sunt artropode parazite ce populează suprafaţa corpului, fiind găsite pe tegumentele mamiferelor sau în blana lor ori pe pielea păsărilor.

Sunt paraziţi hematofagi; cu ajutorul aparatului bucal se hrănesc prin înţepat şi supt şi se prind ferm de pielea animalului. Sunt necesare mai multe zile până când sunt saturate cu sânge. În acest timp masa lor corporală creşte semnificativ. Ciclul biologic al căpuşelor (larvă, nimfă şi adult) are nevoie de 3 gazde pe care se dezvoltă, consumându-le sângele. O femelă adultă consumă cel puţin 0,6 ml de sânge şi depune cel puţin 10.000 de ouă

Viaţa căpuşelor pe corpul gazdei este scurtă (câteva zile) şi diferă în funcţie de numărul de gazde necesare realizării ciclului biologic şi de capacitatea fiecărui stadiu de a rezista la înfometare.

Căpuşele sunt de dimensiuni foarte mici, însă pot fi vizibile cu ochiul liber, masculii sunt negri, iar femelele sunt negre cu abdomenul roşu.

După afinităţile ecologice, căpuşele se clasifică în căpuşe endofile (de adăpost) şi căpuşe exofile.

Căpuşele endofile sunt cele care trăiesc în grajduri, locuinţe, crăpăturile zidurilor, vizuini, peşteri şi parazitează animalele în perioadele de odihnă.

Căpuşele exofile, cu prezenţă în spaţiul liber, se urcă pe firele de iarbă sau se deplasează pe păşune pentru a găsi gazdele. În cazul în care condiţiile sunt nefavorabile, ele se ascund în tufişuri, în sol etc. Ataşarea de gazdă se face în timpul trecerii acesteia pe lângă firele de iarbă pe care se găsesc căpuşele, localizându-se preponderent în zona capului şi a gâtului speciei parazitate.

Căpuşele parazitează o varietate foarte mare de gazde terestre, cum ar fi: amfibieni, reptile, păsări şi mamifere.

Calea de a infesta şi de a infecta ca vector o nouă gazdă este contactul fizic (ele nu sar, nu zboară, dar se ataşează de corpul victimei).

Localizarea pe gazdă diferă în funcţie de specia acesteia şi de stadiul evolutiv, astfel:

la bovine – pe perineu, pliul iei, axilă dar şi pe salbă, la baza coarnelor, pe uger, coadă;

la ovine – în zona sternală, membre, coadă, pliurile salbei etc.; la cabaline – pe coamă şi coadă; la câine – în regiunea capului, regiunea axilară, faţa internă a coapsei; la pisică şi păsări – în regiunea capului.

Afecțiuni determinate de căpușe

Afecţiunile pe care capuşele le pot determina la animale se manifestă prin tendinţa acestora de a se scărpina continuu la locul unde este localizată căpuşa. Zona este uşor inflamată şi dureroasă, putând apărea semne de apatie, febră, anemii, paralizii, stări alergice, şoc anafilactic şi chiar moartea animalului.

În organismul uman afecţiunile au ca simptome manifestari asemănătoare gripei: febră, cefalee, greaţă, vomă; uneori simptomele pot evolua sub clinic, greu de sesizat.

În plus, rănile pe care le produc creează porţi de intrare pentru infecţii secundare sau produc diferite afecţiuni ale pielii, durere sau tumefacţii.

Pe lângă acţiunea directă, căpuşele sunt transmiţători ai unor agenţi patogeni care produc boli atât la om, cât şi la animale, fiind clasificate pe locul doi, după ţânţari, în ceea ce priveşte importanţa medicală şi veterinară ca vectori.

Căpuşele transmit (vehiculează) o serie de agenţi patogeni, respectiv:

prin salivă – injectarea de salivă produce lezarea vaselor de sânge şi transmiterea unor boli grave (boala Lyme, bacterioze, leptospiroze, babesioze sau un tip de meningoencefalită);

prin consum de lapte crud sau produse lactate obţinute din lapte netratat termic se poate produce infectarea cu virusul encefalitei de căpuşe la om.

În baza acestor informaţii, personalul de specialitate din cadrul serviciilor sanitare veterinare atenţionează autorităţiile locale, proprietarii de animale şi, nu în ultimul rând, populaţia de necesitatea efectuării de urgenţă a unor acţiuni stabilite prin programe comune cu alte autorităţi de la nivel judeţean, respectiv:

Identificarea permanentă a zonelor considerate cu risc biologic ridicat şi informarea celorlalte autorităţi responsabile.

Iniţierea unor campanii de informare, prin medicii veterinari oficiali, în zonele cu risc ridicat, pentru conştientizarea crescătorilor de animale, a organizaţiilor pentru protecţia animalelor cu măsurile ce se impun pentru prevenirea infestării animalelor şi a îmbolnăvirii oamenilor prin înţepătura de căpuşă.

Responsabilitatea autorităţilor locale privind efectuarea dezinsecţiilor în spaţii şi clădiri nefuncţionale, în parcuri, zone de agrement, pajişti naturale cu vegetaţie abundentă, precum şi colectarea şi deparazitarea câinilor comunitari.

Efectuarea lucrărilor de defrişare a resturilor vegetale necomestibile a arboretului de pe suprafeţele de pajişti naturale infestate.

Monitorizarea permanentă a modului cum sunt respectate reglementările legale privind circulaţia animalelor (bovine, ovine, caprine, animale de companie) prin localităţi, în parcuri şi locuri de agrement,

Efectuarea, prin personalul sanitar veterinar, de examene clinice la speciile de animale gazdă a căpuşelor, precum şi afluirea de probe la laboratorul DSVSA judeţean pentru identificarea căpuşelor prin examene de specialitate.

Efectuarea tratamentelor antiparazitare la animalele din zonele ţintă, deparazitarea prin îmbăieri generale sau locale, după caz, cu respectarea măsurilor de protejare a personalului sanitar veterinar şi a îngrijitorilor de animale privind infecţia cu COVID-19.

Efectuarea dezinfecţiilor, dezinsecţiilor şi a deratizărilor, a spaţiilor care pot favoriza dezvoltarea şi îmulţirea căpuşelor, în situaţiile în care aceste acţiuni se impun.

Populaţia să se protejeze purtând îmbrăcăminte adecvată în deplasările permise în această stare de urgenţă, să evite zonele împădurite sau cu vegetaţie înaltă şi să reţină în cazul unei înţepături:

căpuşele nu se rup, ci se extrag cu o pensetă chiar de la locul de inserţie pe piele, altfel cleştii căpuşei rămân în interiorul pielii şi pot infecta locul unde au pătruns;

după îndepărtarea căpuşei, se dezinfectează locul cu iod; dacă starea generală nu se ameliorează, trebuie mers de urgenţă la medicul de

specialitate.

Combaterea efectelor nedorite cauzate de căpuşe este în mod fundamental, pe lângă o problemă de sănătate publică, şi o chestiune economică care trebuie să îşi producă efectele pe termen mijlociu şi lung. Reuşita acţiunilor de combatere a căpuşelor cere o concepţie şi o execuţie corectă, având în vedere că o activitate ocazională, facultativă sau de rutină este echivalentă cu o irosire a eforturilor specifice şi a fondurilor investite. Lupta pentru diminuarea populaţiilor de căpuşe trebuie să fie condusă prin metode ecologice şi medicale, în mediul lor de viaţă liberă şi respectiv pe animalele gazdă, in contextul respectării cu stricteţe a dispoziţiilor şi măsurilor stabilite de autorităţile statului privind protejarea populaţiei de infecţia cu COVID-19.

Dr. Ioan Viorel PenţeaColegiul Medicilor veterinari, Sibiu

* * *

Titan Machinery - sprijin puternic pentru fermierii din România Luni, 18 Mai 2020

Titan Machinery România este determinată să ofere un sprijin puternic tuturor fermierilor din România. Orice utilaj pe care îl comercializăm de acum înainte are avans 0 (zero), noi plătim prima rată, iar fermierul va putea plăti începând cu luna octombrie 2021, adică peste 18 (optsprezece) luni.

Această ofertă de finanțare se aplică tuturor utilajelor noi din portofoliul Titan Machinery România, este valabilă până la data de 30 iunie 2020 și este supusă unor termeni și condiții.

Tot ceea ce trebuie să faceți este să contactați reprezentanții locali ai Titan Machinery România. Ei sunt pregătiți să vă ofere toate detaliile acestei oferte, prețurile utilajelor pe care le comercializăm, informații cu privire la aspectele tehnice ale acestora, proceduri de finațare sau să vă stea la dispoziție pentru alte nelămuriri.

Titan Machinery România dispune de câte un reprezentant în fiecare județ din România. Îl găsiți sunând la numerele de telefon din lista de mai jos sau la secţiunea de contacte de pe site-ul oficial www.titanmachinery.ro, respectiv punctul de lucru din țară cel mai apropiat de dumneavoastră.

* * *

În ce mod au utilizat fermierii români fondurile europene prin PNDR (I) Vineri, 15 Mai 2020

Fermierii români nu au stat, cum s-ar spune, cu mâinile în sân. Interesul lor pentru sursele de finanțare europeană a rămas crescut în exercițiul financiar european 2014-2020. Acesta poate fi măsurat prin numărul de proiecte depuse la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Regionale, via Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și/sau Agenția pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (AFIR – pentru măsurile delegate), în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală. Dar ce au solicitat fermierii e una, iar ce se află efectiv în execuție, ca proiecte contractate și în execuție, e alta. La vremea la care vorbim contează ultima cifră,

ce bani s-au atras la propriu și cam care este procentul real de absorbție a fondurilor europene (proiecte finalizate sau în derulare). Ne rezumăm la a prezenta situația pe principalele măsuri din PNDR, iar ultimele date disponibile, la vremea documentării articolului, sunt cele din data de 23 aprilie 2020.

Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole

Dezvoltarea fermelor a beneficiat de cea mai mare alocare financiară prin PNDR: 844,672 milioane de euro. Agricultorii au depus 4.048 de proiecte, cu o valoare solicitată aproape triplă față de suma disponibilă, dar selectate au fost numai 46,59% dintre ele, respectiv, 1.886, în cuantum de 1.051, 91 mil. euro. Până spre finalul lunii aprilie au fost semnate contracte de finanțare și de lucrări pentru 1.759 de proiecte, în valoare de 912,744 mil. euro (108% față de alocare). Finalizate la această oră sunt 1.227 de proiecte, în sumă de 343,93 mil. euro (40,71% din suma alocată), iar alte 18 contracte (14, 27 mil. euro) au fost reziliate. Ar mai fi de reținut că fermierii au avut o restanță din exercițiul financiar trecut, transferată în actualul cadru de finanțare, de 33, 6 mil. euro, pentru 137 de contracte (110 finalizate și 27 în derulare). Separat și cei din Delta Dunării (Asociația de Dezvoltare Intercomunitară ITI Delta Dunării) au utilizat o parte din suma pusă la dispoziție: 48 de contracte semnate, în sumă de 21,52 mil. lei, ceea ce reprezintă 65,21% din alocarea de 33 mil. euro.

Submăsura 4.1a – Investiții în exploatații pomicole

Pentru refacerea livezilor din România, pomicultorii au avut la dispoziție 284,35 mil. euro + 5 mil. euro pentru ITI Delta Dunării. Fermierii din acest sector au depus 1.170 + 9 ITI Delta Dunării de proiecte, în valoare dublă comparativ cu alocarea (669,33 mil. euro + 4,9 mil. euro ITI), dar autoritățile au selectat doar jumătate dintre acestea, respectiv 564 + 8, în sumă de 310,82 mil. euro + 4,36 mil. euro ITI, ceea ce înseamnă aproape 110% față de valoarea alocată. Contracte însă s-au încheiat pentru 478+6 ITI proiecte, în sumă de 253,61 mil. euro + 3,52 mil. euro ITI, respectiv, 88,86% față de suma rezervată sectorului pomicol. Au fost finalizate, până în prezent, foarte puține investiții: 63, în valoare de 26,37 mil. euro (9,2% din suma alocată), fiind totodată reziliate și 11 contracte (5,23 mil. euro).

Submăsura 6.1 –  Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri

Autoritățile au rezervat acestei măsuri care vizează inclusiv întinerirea forței de muncă din mediul rural 426,744 mil. euro. Este poate cea mai dinamică și solicitată intervenție în agricultură. Până în aprilie 2020 au fost depuse 14.149

de dosare de finanțare, în valoare de 581,86 mil. euro; selectate de unitatea de management de la AFIR au fost 10.106 proiecte (414,87 mil. euro), care acoperă 97,21% din suma disponibilă. Contracte ferme de finanțare s-au încheiat pentru 10.028 proiecte, în sumă de 411,59 mil. euro (96,44% din alocare): 7.369 de investiții (303,36 mil. euro) au fost finalizate, iar 13 contracte au fost reziliate (0,53 mil. euro). Tinerii de pe teritoriul ITI Delta Dunării au contat pe 10 mil. euro, depunând 232 de solicitări de finanțare. Până acum s-au semnat contracte de finanțare pentru 201 proiecte, în valoare de 8,18 mil. euro. Maria BOGDAN

* * *

Vânătoarea cormoranului mare a devenit legală în România  Lidia Neagu   in Biodiversitate 16 May 2020Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, proiectul de lege care permite vânarea cormoranului mare în România, cu 233 de voturi pentru, 23 – împotrivă şi 12 abţineri.

Proiectul introduce cormoranul mare în anexa privind speciile care pot fi vânate în perioada 1 septembrie – 28 februarie.Inițiatorii motivează că păsările s-au înmulțit foarte mult și mănâncă peștele din fermele piscicole. De asemenea, Comisia pentru mediu şi Comisia pentru agricultură au propus adoptarea proiectului de lege.

Potrivit expunerii de motive a proiectului, permiterea vânării cormoranului mare în România se face în scopul “creării unui echilibru stabil între populaţiile de cormorani mari aflate pe teritoriul său şi sectorul pescăresc, astfel încât să se poată asigura protecţia unei populaţii de cormoran mare”.“Este o chestiune care ţine de două elemente: de echilibrul populaţiei de cormorani, coroborat cu resursele acvatice vii din sectorul pescăresc. Ştim, în acelaşi timp, şi de pierderile economice, este o situaţie care a fost analizată de specialişti. În acest moment deja este un dezechilibru major între populaţia de cormorani şi resursele pe sectorul pescăresc, drept pentru care această intervenţie este una binevenită”, a afirmat deputatul PNL Laurenţiu Leoreanu, citat de Agerpres.

Deputaţii UDMR şi PMP au criticat faptul că aceste păsări sunt scoase de pe lista speciilor protejate şi au sugerat în schimb ca urşii să fie incluşi pe lista speciilor care pot fi vânate.Camera Deputaţilor este cameră decizională în acest caz.La începutul anului 2019, fostul ministru al Agriculturii, Petre Daea, a declarat că avem atât de mulți cormorani în România încât au ajuns să „facă baie în piscine”.

Modificările aduse legii, fără dezbatere publică cu specialiștiiSocietatea Ornitologică Română atrage atenția că propunerile din raportul de modificare a Legii vânătorii nu au avut la bază studii și documente științifice care să ateste așa-zisele pagube produse de cormoranii mari.„Considerăm că motivațiile unor propuneri legislative trebuie justificate cu date și documente științifice și așteptăm ca aceste documente care au stat la baza realizării motivației să fie făcute publice pentru a putea fi dezbătute. O serie de zone umede exploatate piscicol se află în ariile protejate de interes național sau comunitar, vânătoarea la cormoran manifestându-se printr-un deranj nejustificat asupra speciilor protejate pentru care s-au instituit respectivele arii”, a declarat Directorul Executiv al Societății Ornitologice Române, Dan Hulea.

În plus, la lucrările comisiilor de specialitate din Parlament nu au fost invitați specialiști în domeniu care să își expună punctul de vedere și, mai mult decât atât, lipsește poziția Ministerului Mediului cu privire la această propunere legislativă.

„Această problemă nu a fost dezbătută într-un mod transparent și nici nu s-a urmărit rezolvarea pe termen mediu și lung a acestui conflict, ci s-a dorit doar transmiterea unui semnal de susținere a sectorului piscicol”, a mai precizat Director Executiv al SOR, Dan Hulea.Situația cormoranilor mari în România

Potrivit studiilor efectuate de Societatea Ornitologică Română, populația estimată de cormorani mari, la nivelul anului 2013, a fost de 12.000 – 20.000 de perechi în perioada de cuibărit. Alte studii efectuate în România pentru aceeași perioadă de către Kiss B.J., în 2013, indică chiar o estimare mai mică, de 13.000 – 15.000 de perechi cuibăritoare pentru această specie, și o tendință de scădere față de anul 2007 când populația estimată depășea 17.500 perechi cuibăritoare.Specia nu este distribuită uniform la nivel național nici în timpul sezonului de cuibărit, nici în perioada de pasaj sau iarnă. Coloniile de cuibărit cele mai importante din țară se găsesc în Delta Dunării și pe cursul inferior al Dunării. Sunt relativ rar cuibăritoare în Moldova și excepțional cuibăritoare și în sudul Transilvaniei. Distribuția cea mai largă o are în perioadele de pasaj când poate fi întâlnită în special în bazinele hidrografice ale râurilor mari.

Mai mult, majoritatea amenajărilor piscicole din sudul și sud-estul României reprezintă lacuri naturale care au fost transformate în astfel de amenajări. Păsările ihtiofage, printre care se numără și cormoranul mare, reprezintă o parte integrantă și esențială a ecosistemelor seminaturale. Împușcarea indivizilor aparținând acestei specii nu reprezintă o soluție pe termen mediu și lung.“Considerăm că este nevoie de studii sistematice ale căror rezultate să fie publicate, pentru a testa metode alternative în vederea protejării producției de pește din România. Conform studiilor efectuate în Marea Britanie și prezentate de BirdLife International, realizarea de refugii pentru pești, unde aceștia să se poată ascunde, au redus eficiența consumului de pește de către cormorani cu 67 %”, explică specialiştii SOR.

* * *

Istoria porumbului – de la Teosinte la 38 t/ha 18 mai 2020  Cotidianul Agricol 

Porumbul este cultivat în variate condiții de climă și sol, întâlnindu-se în emisfera nordică, în Canada și Rusia, până la 58° latitudine, iar în emisfera sudică, în Noua Zeelandă, pană la 42-43°.

Prezintă o mare plasticitate ecologică, cultivându-se pe terenuri şi în condiţii climatice foarte diferite. Astfel, porumbul a reușit să fie a 2-a cea mai cultivată plantă pe planeta (194 milioane ha), dupa grâu (214 milioane ha), dar cu siguranță pe locul 1 ca și producție totală (1.148 milioane t).

Teosinte (Zea Mays parvaglumis/mexicana) este o specie erbacee ce face parte din genul Zea care se întâlnește în flora spontană din Mexic, Guatemala, Honduras și Nicaragua.

Practic, Balsas Teosinte (Zea Mays parviglumis) este considerat strămoșul porumbului, iar acum 9000 de ani oamenii au început să “amelioreze” această “buruiană” rezultând astăzi “minunea” denumită porumb. Astfel, în America de Sud porumbul a fost cultivat de populațiile indiene din cele mai vechi timpuri, fiind planta cu cea mai mare importanță economică pentru aceștia.

Pe teritoriul țării noastre, porumbul este amintit pentru prima dată pe la sfârşitul secolului al XVII-lea. În Muntenia este menţionată cultivarea lui în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino (1678-1688), iar în Moldova, sub domnia lui Duca-Vodă (1693-1695). În Transilvania a început să fie cultivat începând cu secolul al XVIII-lea.

Ameliorarea porumbului s-a făcut inițial empiric, oamenii selecționând știuleții cei mai frumosi, cu boabele cele mai mari și mai sănătoase, acest lucru ducând la dezvoltarea unor rase și soiuri locale diversificate.

Selecţia în masă este o metodă de ameliorare sistematică care datează de la jumătatea secolului al-XIX-lea, când REID, în SUA, a folosit-o pentru crearea de soiuri. Apoi Hopkins în 1896 a folosit pentru prima data selecția individuală.

Ca metodă de ameliorare, hibridarea a început prin crearea de hibrizi între soiuri. În 1893, MORROW şi GARDNER au elaborat procedeul de producere a seminţelor hibride F1, dar hibrizii au avut o răspândire redusă.

Cea mai eficientă metodă de ameliorare a porumbului este cea prin consangnivizare, pentru crearea de hibrizi simpli între linii consangvinizate, elaborată de către SHULL în 1908-1909. Această metodă se foloseşte şi în prezent.

Linia consangvinizată este fundamentul producerii de sămânţă hibridă de porumb. Ea stă la baza producerii tuturor categoriilor de hibrizi.

David Hula, fermierul american din Virginia care deține 4 recorduri mondiale la producția de porumb, s-a “încăpățânat” să doboare pentru a 3-a oară acest record în 2019, ajungând la o producție de 616,20 bu/acr (aproximativ 38 t/ha).

Este omul care a demonstrat cercetătorilor care susțineau, doar cu un sezon mai devreme, că potențialul maxim al porumbului este limitat de plafonul de 600 de bu/acr, că se înșală. Planta de porumb în acest moment are potențial nelimitat și nimeni nu mai poate susține că știe acest lucru. Dimpotrivă, David Hula “visează” la 800 bu/acr (aproximativ 50 t/ha). Acesta menționează că toți factorii sunt importanți și anume tehnologia aplicată, factorii climatici, dar cel mai important este – sămânța folosită.

David a doborât recordul mondial de 3 ori consecutiv, cu același hibrid din portofoliul Pioneer® – P1197. Dar ce nu cunoaște publicul din România este că linia mamă a acestui hibrid campion se regăsește și în rândul hibrizilor locali, și

anume P0937 sau P0900. Practic, potențialul fantastic de producție al celor 2 hibrizi este moștenit în acest fel.

Mihai Valentin, Category Marketing Manager Corn & Soybean, Corteva Agriscience Romania& Moldova

* * *

Agrostart, o tehnologie inovatoare dezvoltată de MAS Seeds18 mai 2020 Cotidianul Agricol 

Creată prin cercetare de specialiştii MAS Seeds, Agrostart este o soluţie care include fungicide cu eficienţă recunoscută şi un biostimulator din familia substanţelor humice (SH) care îmbunătăţesşe nutriţia minerală. Agrostart este o formulă superioară care oferă o sinergie perfectă a elementelor constituente.

Tratarea seminţelor asigură sănătatea tinerelor plante împotriva dăunătorilor şi fungilor, cu scopul de a proteja potenţialul de producţie. MAS Seeds s-a angajat să dezvolte aceste tehnologii eficiente şi economice pentru a răspunde diferitelor nevoi ale agricultorilor. Agrostart are în compoziţie un biostimulator care îmbunătăţeşte rizogeneza şi un fungicid ideal în protecţia împotriva ciupercilor de sol.

Agrostart oferă un start optim indiferent de condiţii asigurând:

îmbunătăţirea absorbţiei elementelor nutritive disponibile; creşterea suprafeţei de schimb a rădăcinilor; plus producţie între 2-7% în funcţie de situaţie.

* * *

Povestea lui Adrian Raducan, fermierul intors din Spania pentru a infiinta o plantatie de mure: „Ma astept la o productie de 300 kg pe zi” Mai 18, 2020

Exista multe exemple de succes ale unor tineri care s-au intors din strainatate cu gandul de a-si infiinta o afacere agricola si care, desi nu au avut experienta in domeniu, au inteles ca doar prin munca, daruire si dorinta de a excela vor putea avea succes.

Asa a procedat si Adrian Raducan, un fermier din Arcani, judetul Gorj, in varsta de 33 de ani, care in anul 2016 a decis sa renunte la jobul sau bine platit din Spania pentru a infiinta o plantatie de muri in judetul sau natal. Desi drumul catre succes nu a fost unul usor, prin munca, bani investiti si invatare continua, tanarul antreprenor a reusit, in doar 4 ani, sa se bucure de productii impresionante si de un numar foarte mare de clienti, care apreciaza calitatea produselor sale.

„Inainte sa infiintez am lucrat bucatar la un restaurant din Spania. In primavara lui 2016 am infiintat plantatia de muri. Am investit in jur de 10.000 de euro. A trebuit sa cumpar tot, practic am luat-o de la zero. Nevasta mea este din Arcani si ne-am hotarat sa facem ceva si in Romania. Eu practic, pana in 2016, nu am avut treaba cu agricultura, eu sunt din Rovinari. Tot ce am invatat despre cultura murului a fost din carti de specialitate, internet si prin experienta proprie care am capatat-o in timp”, a declatat fermierul Adrian Raducan pentru Stiri Agricole.ro.

 

 

Fonduri europene 0, productie preconizata de 300 kg pe zi

Desi o plantatie de muri necesita o investitie insemnata, fermierul a reusit sa-si procure toate echipamentele necesare si butasii prin forte proprii, intrucat procesul de acordare a fondurilor europene pentru o astfel de exploatatie este unul greoi, iar conditiile impuse sunt greu de indeplinit.

„A trebuit sa investesc bani in plantele de muri, spalieri, sarma, motocultor si motocoasa, asa cum v-am spus am plecat de la zero. Fonduri europene nu am accesat ca nu indeplinesc conditiile. Ca sa obtin fonduri trebuie un minim de 2,5 hectare si trebuie sa fie dintr-o bucata si e cam greu de gasit la noi in Gorj asa ceva. Butasii de muri i-am procurat de la cineva din Valcea. Anul trecut au inceput sa intre pe rod, am avut undeva in jur de 3 tone de mure. Anul acesta ma astept la productie cel putin dubla cu toate ca multi spun ca va fi seceta. Inca nu sunt pe profit, 3 ani de zile doar am investit. De anul trecut am inceput vanzarea si sa mai scot din profit. In fiecare an sunt cheltuieli ca muri au nevoie de intretinere. De exemplu, eu ii tai de doua ori pe an, ii tai o data primavara inainte sa intre in vegetatie si mai fac cum, se zice popular, taierea in verde pe la sfarsitul lui iunie”, ne mai spune tanarul antreprenor.

 Clientii vin direct la plantatie pentru a cumpara murele

In ceea ce priveste vanzarea productiei, Adrian Raducan spune ca cererea pentru mure este foarte mare si ca persoanele interesate au venit direct la plantatie pentru a le cumpara. Deoarece a avut probleme in gasirea fortei de munca, fermierul a investit in utilaje agricole si s-a bazat pe ajutorul familiei pentru a crea o exploatatie profitabila si competitiva.

„Anul trecut toate murele le-am vandut direct din plantatie. Nu m-am deplasat deloc cu ele. Lumea vine sa cumpere mure si sa vada si plantatia. Anul trecut am fost foarte multumit. Am reusit ca sa vindem toate fructele si aveam destule fructe dar cererea a fost mare. Pe aceasta cale vreau sa imi cer scuze celor care ne-au contactat anul trecut si nu le-am putut oferi mure. In acest an sper sa onoram toate comenzile. Munca o facem in familie,cumnati, mama cu tata si plus mai luam cate un zilier ca sa ne ajute. A trebuit sa investim destul la inceput, si gropile pentru plantele de muri le-am facut cu foreza pe care a trebuit sa o cumpar. Am cumparat destule utilaje. Fara utilaje nu poti face nimic, agricultura nu se mai face cu sapa. Trebuie investit, ca forta de munca nu mai este. Si ca sa devenim competitivi trebuie sa investim in utilaje. Murele nu au nevoie de multa atentie, practic daca le ingrijesti o data pe saptamana nu ai probleme. Sunt multe lucrari care se fac de exemplu: sapat,legat, cosita iarba si multe alte lucrari care are nevoie murul”, explica Adrian Raducan.

 Planuri de viitor pentru fermier

In ceea ce priveste planurile de viitor, fermierul ne-a mai spus ca isi doreste sa-si extinda activitatea si sa infiinteze o plantatie care sa se intinda pe 10 hectare. Pe langa vanzarea directa a murelor, gorjeanul spune ca isi doreste sa axeze si pe procesare si sa produca vin de mure, siropuri, palinca sau dulceata. Pe masura ce studiaza piata, antreprenorul isi doreste sa acceseze si un proiect cu fonduri europene.

„Pe viitor doresc infiintarea a 10 hectare de mure. Eu am cunostinte destule in Spania de la intermediari care doresc sa cumpere aceste fructe dar imi trebuie cantitate multa. Cei mai multi mi-au spus ca vorbim numai de un tir si pe buna dreptate, nu convine la nimeni sa  vina sa cumpere 300 de kg la zi cat preconizez ca voi produce anul viitor cand va fi randamentul maxim. Da, anul acesta lucrez la un nou proiect. Vin de mure, siropuri, palinca si dulceata. Doresc ca pe viitor sa incepem sa investim la o scara larga. Anul acesta voi face putin din fiecare pentru vanzare sa studiez piata si sa vad pe ce produse ma voi axa si in functie de acest lucru voi incerca sa fac un proiect cu fonduri europene”, spune fermierul.

  Fermierul a initiat un concurs pe pagina sa de Facebook, unde ofera 50 kg de mure castigatorului

Pe pagina de Facebook „Mure Arcani”, persoanele interesate pot lua legatura cu fermierul si pot afla mai multe despre cum pot cumpara mure. Mai mult, acesta a organizat si un concurs, in care ofera 50 de kilograme de mure castigatorului.

„Anul acesta am initiat si un concurs pe pagina de Facebook Mure Arcani unde ofer 50 de kg de mure castigatorului”, anunta Adrian Raducan.

„Mure Arcani” este dovada ca prin munca asidua, dedicare si dorinta de a excela, poti reusi sa depasesti asteptarile si sa dezvolti o afacere profitabila si

utila pentru o intreaga comunitate, care poate beneficia de fructe proaspete, tocmai culese de pe camp.

* * *

VIDEO Fără hormoni de creștere în sere și solarii – Recomandarile

specialistului In mai 17, 2020   Regulatorii de creștere , cunoscuți și ca hormoni pentru plante, sunt substanțe chimice care în cantități mici influențează creșterea și dezvoltarea plantelor după cum explică specialiștii.

Tot aceștia mai spun că, în mod natural, ele sunt produse în interiorul plantei și determină formarea florilor, tulpinilor, frunzelor, caderea frunzelor și maturarea fructelor. Acestea au fost în mare parte sintetizate de catre om, fiind folosite fie pentru reglarea cresterii plantelor, fie pentru a inhiba buruienile nedorite.  Prof. Vasile Stoleru, prorector USAMV Iași, explică: Autor: Daria Diaconiuc 

blob:https://www.facebook.com/9c18f108-ad39-429d-a071-c9cde8b00b5e

Agricultura viitorului - 3 tendinţe de larg interesLiviu GORDEA, Violeta Mâţ 17 mai 2020

Agricultura viitorului este deja în viaţa noastră de zi cu zi, dar în continuă evoluţie. Ce tehnologii de ultimă oră vor revoluţiona modul în care oamenii îşi vor produce hrana?

În mai puţin de zece ani, inovaţiile digitale vor prelua controlul. Pentru ca afacerile agricole să fie mai profitabile, mai eficiente, mai sigure şi mai

prietenoase cu natura, va fi revoluţionat întreg lanţul agroalimentar, arată un raport întocmit de firma de consultanţă în management Oliver Wyman pentru World Government Summit, organizaţie patronată de şeicul Dubaiului, Mohammed bin Rashid Al Maktoum, şi care analizează tendinţele, problemele şi oportunităţile cu care se va confrunta omenirea în viitor, cu accent pe inovaţia tehnologică.

 

Agricultura viitorului: soluţii specifice digitalizării

Congresul anual al World Government Summit se desfăşoară în Dubai, considerat cel mai „smart” oraş din lume (Guvernul din Dubai vrea să fie primul din lume care va efectua 100% din tranzacţii prin blockchain în 2020), şi reuneşte peste 4.000 de participanţi şi peste 100 de vorbitori din 150 de ţări, de la şefi de state, cercetători, lideri de opinie, decidenţi din sectorul privat şi reprezentanţi ai unor organizaţii internaţionale precum Fondul Monetar Internaţional (FMI), Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU), UNESCO, Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) şi Forumul Economic Mondial, care sunt parteneri strategici ai World Government Summit.

Autorii raportului văd trei tendinţe generale pentru viitorul agriculturii, bazate pe tehnologii şi soluţii specifice agriculturii digitale.

Tehnologii care sunt aplicate experimental sau la scară redusă în prezent vor revoluţiona modul în care oamenii îşi vor produce hrana în viitorul apropiat:

1. Utilizarea noilor tehnologii pentru a dezvolta moduri diferite de producţie (agricultură în deşert sau în apă);

2. Utilizarea noilor tehnologii pentru a aduce hrana la consumator, crescând eficienţa lanţului alimentar (ferme pe verticală, carne produsă în laborator, alimente create la imprimante 3D);

3. Utilizarea de tehnologii şi aplicaţii specifice altor industrii (drone, roboţi, blockchain, Internet of Things, agricultura de precizie, nanotehnologii).

 Ce spun specialiştii români…

... despre cum ar putea arăta agricultura viitorului peste 10 ani? Iată răspunsul lui Ovidiu Ranta, conferenţiar în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca. „Ora exactă se va da cu siguranţă peste Atlantic. Europa este cumva retrogradă din punct de vedere a tehnicii agricole, deşi în mod paradoxal sunt foarte multe inovaţii care apar. Peste ocean, însă, lucrurile sunt mai vizionare, conexiunea cu sateliţii şi implicarea mijloacelor inteligente este mult mai prezentă şi mai dezvoltată.

Acolo lucrurile vor arăta mai bine, sunt convins. În zona europeană lucrurile se duc spre conservare şi aici există o tendinţă clară de a se închide ferme. Se depun eforturi mari pentru a orienta tinerii către acest domeniu de activitate. Dacă luăm însă în calcul acele exploataţii care vor funcţiona în parametri corecţi, cu siguranţă vom avea multă tehnică deşteaptă. Nu ştiu dacă peste tot vor exista roboţi sau, mă rog, vehicule autonome. Pe scară largă, nu cred că suntem încă în stare să le accesăm. 

În schimb, cred că fiecare fermă va avea cel puţin o platformă digitală de monitorizare şi control a diverselor operaţii. Vor exista, de asemenea, camere şi sisteme de măsurare a tuturor parametrilor din câmp, care să fie integrate în platforma respectivă. Iar dacă ar fi să mă refer la fermele din România, cred că cei care sunt profesionişti vor supravieţui, iar codurile de exploataţii de la APIA pentru cei mici şi locuitori ai satelor, care practic nu produc pentru piaţă ci mai mult pentru consumul propriu, încet şi natural se vor diminua. Şi probabil suprafeţele respective se vor recomasa, urmând a apărea noi nuclee de excelenţă în ceea ce priveşte tehnologia.” 

* * *

Problemele sezonierilor români din Germania: Buletine și permise reținute ilegal, concedieri peste noapte, condiții proaste de muncă / Proteste, conflicte și procese cu fermierii  18 MAI 2020 • 

Sezonieri români, fermieri germani, politicieni îngrijorați la București și Berlin. Deutsche Welle alătură piesele unui puzzle încurcat de neînțelegeri, necunoaștere, lipsă de informare și transparență.

Odiseea lui Ciprian în Germania a început pe 12 mai. Atunci, tânărul, însoțit de alți patru consăteni, ajungea cu o cursă specială la aeroportul din Frankfurt-Hahn. În buzunar avea contractul de muncă primit cu o săptămână în urmă de la o mare fermă germană, document care facilitează accesul și condițiile de lucru în Germania, pe timp de pandemie.

Doar o zi mai târziu, Ciprian solicita ajutor, apelând numărul de telefon gratuit al sindicatelor germane pentru consiliere în limba română.

„Oamenii m-au sunat şi s-au alertat, după ce au văzut că șansele să-şi primească buletinele sunt minime, chiar nule. Fermiera i-a certat şi a spus că nu îşi vor primi buletinele decât după terminarea contractului”, explică în discuţia cu DW Sevghin Mayr, consultantă în cadrul proiectului „Faire Mobilität” din München.

Reţinerea buletinelor şi a permiselor de conducere de către angajatori a devenit o practică uzuală în muncile sezoniere, deşi autorităţile germane şi reprezentanţele diplomatice ale României atrag atenţia asupra ilegalităţii acestor acţiuni.

Pentru Ciprian şi colegii săi, situaţia s-a agravat în momentul în care firma cu care semnaseră contractul de muncă a refuzat să le acorde un avans financiar pentru mâncare şi nici nu le-a pus la dispoziţie alimente sau apă.

După 24 de ore şi mai multe mesaje trimise proprietarilor firmei, oamenii au fost obligaţi să semneze un document, crezând, iniţial, că acesta cuprinde reglementări privind respectarea igienei şi a condițiilor de carantină.

De fapt, ei tocmai fuseseră concediaţi la ora 22.00. Câteva minute mai târziu, au fost urcaţi într-un taxi şi trimişi la gara centrală din Mannheim. Păstrând legătura telefonică cu Sevghin Mayr şi la îndemnul acesteia, cei cinci români s-au adresat secției de poliţie din gară.

Acolo au fost audiaţi până la trei şi jumătate dimineaţa, când poliţiştii au decis că ei trebuie să se întoarcă la ferma cu care semnaseră contractul de muncă iniţial.

În contextul pandemiei şi în plină criză a forțelor de muncă sezoniere, Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei din Berlin a solicitat un regim special pentru muncitorii din afara Germaniei şi a obţinut aprobarea deplăsării a circa 80.000 de persoane până la finele lunii mai.

Însă, pe lângă numeroase prevederi suplimentare, angajatorii, deci fermierii germani se obligă să asigure așa numita „carantină activă” pentru personalul care sosește în această perioadă în Germania.

Într-o scrisoare internă adresată Bundestagului, pe 5 mai, responsabila pentru agricultură din cadrul guvernului de la Berlin, Julia Klöckner, prezenta detaliat informaţii despre obligaţiile angajatorilor în contextul pandemiei, menţionând că aceştia sunt responsabili de menţinerea personalului în primele 14 zile în interiorul fermelor.

În cazul lui Ciprian şi al colegilor săi, trimişi la gara centrală dintr-un mare oraş la numai trei două zile după ce sosiseră în Germania, autoritățile își declină responsabilitatea. Poliţia, care a însoţit evacuarea oamenilor, spune că a „îndeplinit doar ordinele”.

Administraţia locală, care a ordonat evacuarea românilor, nu a oferit până în acest moment detalii, deşi acestea au fost solicitate de DW în mod oficial.

Iar Ministerul de Interne de la Berlin, prin purtătorul de cuvânt Bjorn Grünewälder, atrage atenția asupra responsabilității Ministerului Agriculturii și al administrațiilor locale, care trebuie să supravegheze implementarea măsurilor de carantină. În ceea ce-i priveşte pe fermieri, deși contactați de mai multe ori de DW, aceştia preferă tăcerea.

Salvatori sau „infractori”?

Cazul nu este singular. În luna aprilie, o mare fermă din Bavaria, unde lucrează peste 500 de sezonieri, majoritatea români, devenea scena unor revolte, după ce lucrătorii reclamau lipsa standardelor minime de igienă, nerespectarea condițiilor contractuale, intimidarea lor de către angajator.

Contactat de DW, fermierul german a declarat că unii sezonieri români sunt „infractori”, că fac parte din criminalitatea organizată şi că a solicitat poliţiei să îşi facă datoria. Purtătoarea de cuvânt a poliţiei din Augsburg, Sabine Braunmiller, a confirmat că sunt anchetaţi trei cetăţeni români, dar acuzaţiile se referă doar la „calomnie” şi nerespectarea unor „înţelegeri verbale”.

Cazul a fost preluat de către Marius Hanganu, consilier în cadrul DGB. Acesta cunoaşte situaţia din respectiva fermă şi ne-a precizat că nu există „înţelegeri verbale”, în condițiile în care oamenii sosesc cu un contract de muncă legal. În plus, angajatorul nu a respectat măsurile de igienă şi nici de carantină, oamenii fiind scoşi la muncă fără măşti şi fiind obligaţi să se dezinfecteze cu apă amestecată cu clor.

Nici în Renania de Nord-Westfalia, situaţia nu se prezintă mai bine. Câteva sute de români au protestat la Bornheim, după ce angajatorul, aflat practic în faliment, le-a oferit doar 200 până la 300 de euro salariu pentru o lună de muncă.

Cătălia Guia lucrează în cadrul programului de consiliere „Arbeit und Leben”, susţinut şi de guvernul de land, şi cunoaşte situaţia românilor veniţi să muncească în Germania.

Tocmai pentru a-şi face o imagine la faţa locului, ea a însoţit săptămâna trecută o echipă a televiziunii publice germane la o fermă renană. Acolo însă, surpriză: poliţia le-a interzis accesul. „Am întâmpinat un comportament aversiv, ajungându-se la intervenţia poliţiei pentru moderarea dialogului”.

Politicieni îngrijoraţi la Bucureşti şi Berlin

Situaţia românilor care se confruntă cu tot mai multe probleme în Germania stârneşte îngrijorare atât la Bucureşti cât şi la Berlin.

Într-o scrisoare internă adresată responsabililor landurilor federale, ministrul german al Muncii, Hubertus Heil, atrage atenția asupra faptului că există informații din surse diplomatice, potrivit cărora guvernele unor state est şi sud-est europene își rezervă dreptul de a sista plecarea cetățenilor cu contracte de muncă în Germania.

La Bucureşti, Violeta Alexandru, ministra Muncii şi a Protecţiei Sociale, precum şi ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, au fost audiaţi, în urmă cu o săptămână (pe 10 mai) în Senat. Tema principală: situaţia sezonierilor români din Germania şi din Uniunea Europeană.

Violeta Alexandru se află în aceste zile la Berlin. „O altă provocare a stării de urgenţă, căreia ne-am străduit să îi răspundem corect şi fără patimă, a venit din partea sezonierilor români care au plecat să muncească în străinătate în ultima perioadă. Respect dreptul oricărui român să muncească oriunde alege să facă acest lucru şi îi rog pe toţi cei care (re)încep munca să facă acest lucru cu forme legale, să citească contractele cu atenţie, să solicite răspunsuri clare înainte de

semnarea contractului. Dacă se întâmplă totuşi să întâmpine probleme, indiferent unde muncesc, în România sau în străinătate, trebuie să semnaleze orice potenţial abuz. Am nevoie să vorbesc cu românii noştri serioşi care muncesc în Germania. Aşa că am plecat spre ei”, scria sâmbătă ministra Muncii şi Protecţiei Sociale pe pagina proprie de Facebook.Primul proces intentat de un sezonier român unui fermier german

Important este ca şi autoritățile germane să își facă temele şi să urmărească cu atenţie nu doar sosirea sezonierilor, care trebuie înregistraţi pe un portal accesat atât de poliţie cât şi de fermierii care solicită forţă de muncă, ci şi respectarea normelor de carantină şi a condiţiilor de muncă. În plus, este de dorit ca fermierii, care s-au angajat să suporte costurile de transport ale lucrătorilor, să acopere cel puţin o parte din aceste costuri.

Ciprian ne-a relatat că, la câteva ore după sosirea sa la fermă, i s-a pus în vedere să plătească biletul de avion, nu mai puţin de 410 euro, sau să lucreze două săptămâni fără remuneraţie, în contul transportului.

Şi poate că aceste campanii de informare au şi efecte imediate. Unul dintre românii părăsit la o benzinărie de către angajatorul bavarez a apelat la serviciile unui avocat.

Prima înfăţişare în procesul intentat de un sezonier român unui fermier german are loc pe 20 mai.

* * *

La cât se ridică asistența fiscală acordată de România pentru a combate efectele epidemiei și de ce riposta economică este considerată slabă• 18 MAI 2020 • 

Pandemia coronavirusului a creat un cadru global în care guvernele pot veni în sprijinul companiilor și al oamenilor. Deși are posibilitatea de a interveni grație programelor și politicilor UE, precum și grație scutirii de a mai indeplini o serie de condiții din diverse tratate, România fie nu acționează deloc, fie o face extrem de lent și de superficial, scrie Alina Cristina Nuță, într-un articol de opinie publicat de Emerging Europe.

Deși, în decursul acestei perioade, guvernele au intervenit prin măsuri fiscal-bugetare, care în Italia au reprezentat 50% din PIB (ca să nu mai vorbim de proncentele de 28% din Germania, 19% din Franța, 12% în Polonia, 11% în Spania și 6,5% în Serbia), România a reușit până acum să acorde o asistență fiscală reprezentând numai 3,5% din PIB.Guvernul a aplicat anumite măsuri.

Finanțarea a fost redirecționată către sistemul sanitar, șomajul tehnic a fost plătit, dobânzile creditelor pentru IMM-uri au fost garantate sau subvenționate, iar o parte din cheltuielile părinților siliți să rămână acasă au fost acoperite. Termenul-limită pentru plata anumitor taxe locale a fost prelungit, iar companiile care și-au achitat la timp taxele au beneficiat de reduceri între 5 și 10 la sută.

E mult prea puțin. Lăsând la o parte faptul că nu și-a putut rezolva nici problemele cronice din unele sectoare în care statul și-a dovedit de multă vreme incompetența, cum ar fi sistemul de sănătate, educația, turismul și agricultura, România nu pare acum să aibă nici capacitatea de reacționa în mod eficient și refuză, de exemplu, să folosească prea mult fondurile pe care UE i le-a alocat pentru a reduce efectele COVID-19.

Astfel, în timp ce personalul medical din România primește prime în valoare de 500 euro pentru riscurile mari pe care și le asumîă în cursul actualei crize, în Franța, angajații din sectorul public (în afara celor din sectorul sanitar) au primit prime de 1000 de euro, iar în Italia, părinții care lucrează în sectorul sanitar au primit c\te 1000 de euro ca să poată plăti asistenți care să aibă grijă de copiii lor.

Mai mult, guvernul italian a susținut produsele Made in Italy alocându-le 150 milioane euro, în timp ce România nu găsit încă niște soluții concrete prin care să sprijine companiile producătoare de măști. Alte țări au găsit metode prin care să îi poată sprijini pe întreprinzători pentru a le limita dependența de produsele chinezești și pentru a-și reloca investițiile, dar companiile românești încă mai așteaptă ca guvernul să devină partenerul necesar în aceste vremuri grele.

În România, persoanele vulnerabile, silite să rămână în autoizolare, sunt departe de a intra în atenție și de a se număra printre preocupările guvernului, deși UE a pus la dispoziția statelor membre niște fonduri destinate celor mai nevoiași.

În acest sens, singura măsură – insuficientă și neracordată la realitățile societății românești – s-a limitat la mobilizarea a 1000 de asistenți sociali care să-i îngrijească (nu se știe foarte clar cum) pe bătrânii aflați în izolare. În tot acest timp, Spania a alocat 300 milioane euro pentru asitența persoanelor dependente, a plătit lunar 900 euro pentru cei care nu-și pot permite să-și mai plătească chiriile și 800 euro pentru fiecare persoană vulnerabilă.

Educația a fost grav perturbată în toată această perioadă, învățământul online neconstituind o reală prioritate, mai ales pentcel destinat grupurilor de vârstă preuniversitară. Copiii fără acces la internet, înscriși în școli slab finanțate, cu profesori dezorientați, luptă în continuare, în timp ce Italia a alocat încă 135 milioane euro la bugetele școlilor și universităților.

Dacă nu acum, atunci când?

Contextul acestei pandemii ar fi putut oferi șansa de a acoperi o parte din marea discrepanță existentă între România și alte state membre ale ale UE, mai dezvoltate. Dar România nu a avut curajul, inspirația și, poate, interesul de a lua decizii dificile pentru a putea ca, în sfârșit, să sprijine niște domenii cruciale pentru un stat european. Sursa:  Emerging Europe / Rador/ Traducerea: Alexandru Danga

* * *

* * *