Arheologia romana

5/13/2018 Arheologia romana

1/41

ARHEOLOGIA~ROMANA

Dumitru Tudor

EDITURA STIINTIFICA SI ENCICLOPEDICA, ,Bucuresti, 1976


2/41

Aparareadistinctii,

CAPITOLUL 7frontierelor,.SI,

principalelemonumente militare

Prin cucerirr succesive, Roma si-a extins dominatia asupra a numeroasepopoare, a ajuns in granita cu altele cunoscute ca agresive. Astfel statui romancapatind un caracter militar, a fost nevoit sa ia masuri de Infrinare a populatiilorexploatate din interior si in acelasi timp sa ridice la hotare obstacole de aparareimpotriva dusrnanilor din afad. Paralel eu aceste lucrari defensive, Roma si-aitrJ.bunatatit armamentul ~i organizatia sa rnilitara, Astfel au aparut frontieradenumita limes, apoi sediul permanent pentru trupa denumit castra, diferitemasini de razboi s.a., In perioada 'Republicii, armata romana nu construia fortificatii de matiproportii la hotare, acestea din urrna fiind supravegheate pe atunci numai prinmodeste posturi militare. E adevarat dl. numai citeodara se ridicau unele tabereintarite, dar acestea nu deveneau permanente, ci functionau numai pina la inche-ierea campaniei. Marius a introdus armata perrnanenta, aceasra tnsa nu statesin cetati la hotare, ci in diferite cazarmi din interior. Situatia s-a schimbat prinmarile reforme militare introduse de catre Augustus. S-a creat atunci 0nume-roasa armata regulata ~i mercenara , indepartata de framintarile politice dinItalia si expediata pe frontiere in chip permanent. In aceste zone, ea se gasea incontact eu dusmanii Imperiului, deci obligata sa-si construiasca linii de aparare,cetati, drumuri de legatura s.a. Revoltele populatiilor exploatate din interiorau necesitat de asemenea constructia unor elemente de supraveghere si aparare.Aceasta siruatie de la granite si din interior a dus la perfectarea sistemelor deaparare prin limes : ; ; i castra,

LIMES - FRONTIERA INT ARITAVitruvius nu vorbeste de organizarea' tehnica a unui limes, fiindca invremea lui acesta se gasea inca necristalizar, Forma sa clasica se va perfectsin epoea imperiului de mal tlrziu. De retinut faptul c a in limba noastra limess-a pastrat in cuvintul limitJ, adica margine. In schimb, in limba latina, el aavut nu mai putin de noua semnificatii pe care le intilnim la autorii latini si Ininscriptii, fapt care 11 face adesea intraduetibil in limbile moderne (G . Forni,

DiZ. epigr. IV, fasc, 34, p. 1075-1083). .Cu Intelesul de frontied fortificata , extinsa pentru apararea hotarelorimperiului (dar deosebita ca organizare de actualele hotare dintre state), ter-menul limes se intilneste prima data in anul 97 e.n., la Tacitus (Agricola, 41): Nu se mai contesta acum hotarul imperiului (limite imperii) si tarmul natural


3/41

ApA.RAREA FRONTIERllOR, PRINCIPALELE MONUMENTE MILlTARE

(ripa), ci cartierele de iarna ale legiuoilor ~i stapinirea provinciilor noastre ,Istoricul face distincrie iotre limes ca frontiera artificiala ~i ripa ca hotar natural.Deosebirea dintre cele doua tipuri de hotare apare ~i in Vita Hadriani, 12: ... locuri in care barbarii nu sint despartiti de teritoriul roman prin riuri, ci prinsimple hotare conventionale (limitibus) ,

Cu timpul insa cele doua notiuni vor ajunge sa se contopeasca. Limes vacapata un inteles foarte larg, incluzind, alaturi de fortificatii, terenurile militarecultivate de soldati, satele de pe frontiere etc.Reprezentari schematice pentru limes intilnim numai in primele scene de pecolumneJe lui Traian si Marcu Aureliu: turnuri de paza si semnalizare, acumulareaunor materiale de razboi etc.

Elementele ~icaracteristicile esentiale ale unui limes au putut fi bine stabiliteprin nurneroasele cercetari arheologiee si prin observatii aeriene. Epoca mariidezvoltari a Iirnesului se constata a fi in secolele II-IV e.n., aceasta in functiede natura granitei de aparat. Ca un limes s a fie viabil avea nevoie, in primul rind,de unul sau mai multe drumuri care sa-l lege cu interiorul provinciilor. In aldoilea rind, erau necesare trupe pentru construirea acestui limes, pentru intre-tinerea si apararea sa continua.

Un limes construit dupa toate cerintele strategice, (fig. 51) trebuia dotateu urmatoarele lucrari:

- evacuarea populatiei barbare din fata lui, pe 0 adincime destul demare (5-10 km);- curatirea terenului din fata, de paduti, tufisuri, ierburi inalte etc.,

pe 0 adincime de citiva kilometri;

133


4/41

134 ARHEOLOGIA RO MANA

- amenajarea unor capcane ~i obstacole in imediata vecinatare a santuluide aparare, concretizate prin gropi dese ~i adlnci, prin pari cu virful ascutitinfipt spre inamic, Imprastierea unor spini de metal (mttt"tx) care sa se infiga incopitele cailor atacatorilor etc.;

- saparea unui ~an~ adinc (fossa) > din al carui pamint se crea, spreinterior, un valium separat de ~ant ell 0 berma;- Intarirea valului cu gill, eventual inlocuirea lui eu miez de piatra sauchirpici;- plasarea pe culmea acestui val-a unui drum de rond pavat cu piatra,apoi a unor turnuri din lemn pentru supraveghere (turtes),-- ridicarea unor turnuri inalte de supraveghere ~i semnalizare (prin sunete

de tromped, sau noaptea prin foe), in spatele valului, pe locurile ridicare sau petinga malul apelor (specula), asa cum Ie intilnim pe Columna lui Traian ;

- constructia unor castra [castella, burgi etc.) inapoia valului, destinatetrupelor de paza, distantate intre de, ln functie de necesitatile strategiee (8-30 Ian,de obicei);

- legarea acestor castre cu 0via militaris, paralela eu valul, pe care trupelesa cireule ell usurinta; si

- in unele caz~ri,' stabilirea unor posturi de supraveghere in barbaricum,adica in afara liniei limesului,Numarul Iimesurilor care aparau Imperiul roman a fost foarte mare, in

functie de lungimea granitelor sale. Constatam de asemenea c a , in ceea cepriveste constructia lor, aceasta aparare era variata, la cele artificiale fiinddeterminata de natura reliefului ~ia compozitiei solului ..

In provincia Britannia, dintre cele sase Iimesuri eunoscute, mai caracteristicein privinta alcatuirii lor sint cele, ridieate de catre Hadrianus si Antoninus Pius ..Un'limes impotriva scotilor din nordul Britanniei, fus~se organizat incadin anii 78-81 e.n. Hadrian a retras eu 130 km spre sud aceasta linie de aparare,Inlocuind-o eu un puternic limes defensiv, care corespundea cu politica sa ne-agresiva, Constructia Iimesului lui Hadrian a inceput in anul 122 (data viziteiimparatului in Britannia) si s-a incheiat catre sffrsitul domniei lui, prin sta-ruinta depusa de catre guvernatorul provinciei A. Platorius Nepos. Insemnateparti ale lucrarii se vad si azi (pI. 17,1). 'Limes Hadriani din Britannia este 0 fortificatie continua, lunga de 118 km,care se intinde intre Tynie (Tinea) si Solway (Liuna}, Se compunea din cincielemente defensive. Spre nord, avea un sant (fossa), larg de 8 rn si adinc de2,50 m.lntre fossa ~i mUTUS se Iasase 0 berma lad de 5 m. Zidul (mt/rus)ave a 0 temelie variabila, intre 2,40-3 m grosime. Se apreciaza c a inaItimea luiputea atinge 15 picioare romane (4,50 m). Legate de aeest murus fusesera zidite17 castra si castella, situate unul fat a de altul la 0 departare de sase kilometri.Intre castre, din 1 000 in 1 000 de pasi romani se lasasera treceri prin murus,flancate cu turnuri de aparare, Tot incadrate in zid, se gaseau la departareegala fa!a de castre, dte doua turnuri de ohservatie si semnalizare (spectdae).Un alt element defensiv, cu totul neobisnuit pe un limes, se gasea in spatelezidului, constituind un fel de valium. Acesta era format dintr-un sant lat de 6 msi adlnc de 3 m, flancat de doua val uri de pamint, late la baza de 6 m. In sfirsit,doua importante drum uri legau limes Hadri'a#i de marile centre militare si urbanedin interiorul provinciei, Eburacttm (York) si Deua (Chester).

1'n anul 142 e.n. legatul Britanniei, Q. Lollius Urbicus, din ordinul luiAntoninus Pius, a recueerit Scotia rneridionala, piiriisita de Hadrian. Operatia


5/41

APARAREA FRO:;!TIERELOR, PRINCIPALELE MONUMENTE MILrTARE 135a dus la 1mpiedicarea concentrarii triburilor denumite Brigantes, in dmpiaLohian de uncle de atacau cu usurirrta limesul lui Hadrian. Se revenea astfella granitiOl.de odinioara a lui Agricola.' Pe noua Iinie de ocupatie s-a construitatunci limes Antonini Pii, intre Clyde (Clo/a) ~i Forth (Bodoria), lung de 36 mileromane .. Acesta eta alcatuit dintr-un ~ant (fossa) larg de 6-12 m ~i adinc de3,60 m. In spate1e lui fusese ridicat un murus cespilicitls, adica un val din gliide piimint, lat la baza de 4,10-4,70 m. Fe 0 distanta de 26 mile romane, bazaacestui zid de gill fusese asezata pe un strat de piatra (lnalt pina la 1,25 m),iar in rest (10 mile), pe argila batuta, Limesul poseda 19 castra asezate la distanteaproximativ egale (din 2000 in 2000 de pasi romani), tn de exisau obisnuiteleturnuri de semnalizare (speculae). in spatele limesului, un drum lega castreleintre de.Limesullui Antoninus Pius nu a determinat parasirea celui ridicat de catrepredecesorul sau, Dealtfel, noul limes a avut 0existenta scurta. Devastat deBrigantes In anii 155 si 181, el a fast, se pare, definitiv parasit de catre ClodiusAlbinus, in 194, dnd apararea s-a tetras pe limes Hadriani.In zona Rinului si a Dunarii superioare, romanii au ridicat un marelimes, cu mai multe sectoare, pentru apararea provinciilor Gallla, Germania(Inferior : ; ; 1 Superior), Bdgia, Raetia etc. Din acest important limes, Zona ceamai bine studiata este aceea care acoperea provinciile GermaniaS aperior ~iKaetia [ De- Obergermanischriitische Limes des Riimerreiches). Ea depaseacursul Rinului si al Dunarii ocupind intrindul format lntre izvoarele acestordoua fluvii (Agri Deczosates ), Etapele constituirii acestui limes au fost indelungate~i complicate, incepind din timpul lui Tiberius, pina in secolul III e.n. Aveao lungime de 540 km, de la Honningen (pe malul drept al Rinului) pina laHienheim-Fining (pe Dunare), Hotarul roman inconjura Muntii Taunus sicimpia Main, pina la Ruckingen, traversa riul Main la Miltenberg si, mergindparalel cu riul Neckar (la E), ajungea Hnga Lorch (hotarul dintre GermaniaSuperior si Raetia), De aid fileea un mate cot 91se indrepta spre est. Sectorulretic al acestui limes Incepea de la Lorch, mergea paralel cu Dunarea ~i treceapeste numerosi afluenti ai acesteia (fig. 52).In locurile unde nu exista cursul unui riu, care sa constituie un hotarnatural, a fost s~pat un ~ant (fossa) cu un val in spatele lui, ambele variabileca dimensiuni. 11T spatele valului, la citeva sute de rnetri fata de el, fuseseraridicate castra 9i castella (distantele inrre el fiind de 8-18 km). Existau de ase-menea ~inumeroase speeulae. In sectorul retic valul de pamint a fost inlocuit cuun zid de piatra, dar fad 9ant de aparare in fat:'L .In prima jumatate a secolului IV, termenul films era intrebuintat pentruorice fel de frontiera, In Notitia dignitafum Inrilnim, pe granitele imperiului,comandanti denumiti comites li'mittlm si ducn limitum .. Sectoare mat mid emusupraveghiate de ciitre Praepositi limitis'sa1+ praepositi ripae.Pe teritoriul Romaniei exista de asemenea mai multe limesuri romane.Cercetariie recente arata cil. cele trei valuri dintre Cernavoda si Constanta nuapartin romanilor (cum s-a crezut multtimp), ci de sirrt construite mai tirzlu.A existat, de asemenea, un limes DaciCNJ care, la nord de Dunare, inconjuraintreaga provincie, fiind alcatuit din mai mnlte sectoate (Porolissensis, .Alutanus,Transalutanus etc.). Sistemul de aparare al Daciei are un aspect foarte variat,determinat de forrnele de teren care trebuiau intarite (fig. 53). Frontiera de nord-vest 9i nord a Daciei Superioare a fost aparata cu un limes, care se extindea dinvalea Crisului Repede (castrul Baloga) pina in vaile Carpatilor riisariteni (castrul


6/41


7/41

AFARAREA FRONTIERELQR, PRINOIPALELEMO;;rUMENTE MILITARE 137

de la Orheiul Bistritei). In sectorul dintre Baloga ~i Porolissum (Moigrad inSiHaj), vaile Muntilor Meses au fost barate cu ca str a, c as te lla , turnuri, valuri cu~ant. intre de s-au ridicat, in locurile bune pentru observatie i semnalizare,obisnuitele spestdae. Numai in fata bazei militare de la Porolissum a fost realizat,pe 0Iungime de 4 krn, un adevarat limes, alcatuit dintr-un zid de piatra, dotatcu fossa, valfum, castella ~i turres. La rasarit de castrul Tihau (jud. Salaj), limesuls-a axat pe cursul Somesulni (deci un l imes natural), avind ca elemente deaparare numai castre (Tihau, Ocna Dei, Ilisua, lad, Orheiul Bistritei), iar inbarbarictlm, dteva speculae.

Granip de est a Daciei Superioare a fast acoperita nurnai prin castra,care inchicleau principalele treceri ale vailor din Carpatii orientali (Brincovenesti,Calugareni, $ariiteni, Inlaceni, Odorhei, Sinpaul, Olteni, Comalau ~i Bretcu).Nu exista in aceasta parte un valium cu fossa, ci nurnai 0 via militm'is, care legacastrele intte ele.

Dacia sudica a fost aparata spre rasarit de doua importante limites: .Al-tanus axat pe cursul Oltului : ; ; 1 Transalutanus, la rasari! de acesta, ambele fiinddestul de bine studiate de catre arheologi (fig.. 53).Limes Altttamls, lung de 260 kin, apara Oltul de la CapNt Stenarum (Boita,judo Sibiu) pina Ia Islaz, pe Dunare .. Este un limes natural ale carui j O J ; J ' a 9 1valIum erau inlocuite prin cursu! adinc al riului, Singurele clemente specificesint cele 17 castre de piatd de pe malurile lui ~i drumul care Ie unea, Speculae~-au putut identifica numai in valea carpatina a Oltului (Manastirea Turnu).In functie de cele trei forme de relief striiba!ute de Olt (dmpie, dealuri ~imunti), au fost ridicate 9i castrele respective. In zona de cimpie (Islaz-Eno-sesti) apar castre de mati dimensiuni si bine intarite (Slaveni). Zona de dealuri(Enosesti-Sirnbotin) poseda castre de rnarimi mijlocii ~i mal indepartare intreele. Dad in regiunea de. cimpie, linga acesre castre apareau asezari urbane sirurale numeroase ~i infloritoare, in eel de al doilea sector al lirnesului, de sintrnai modeste. A treia parte a limesului alutan se gasqte in trecatorile Carpa-tilor (Simbotin-Boita), pe valea riului~i la rasarit de Muntele Cozia, De asta-data, castrele sint numeroase, de dimensiuni rnici (castella), construite pentrunevoile de transport 91de adapost al unor trupe speciale (numerus burgariorttme t u e reda rio r sen },Limes .Aitaenta a fost organizat de catre Hadrianus, apoi refacut de catreSeptimius Severns in scopul prevenirii unor atacuri ale triburilor libere s=>dace, din Muntenia.Limes Transalutanus poate fi considerat ca un limes conventional, deoarecerru era axat pe cursul unei ape irnportante ; este continuu ~i contine toate ele-rnentele defensive. A fost ridicat Ia incepurul secolului III e.n., probabil decatre Septimius Severus. Fara de Olt, se aHa la 0 departare de 10-50 km 9iare Jungimea de 235 km. Limesul pornea de la Poiana, de pe malul Dunarii(linga T. Magurele), trecea prin Rosiorii de Vede, pe la est de Cosresti, prinPitesti, Cirnpulung-Muscel, Rucar, Risnov (Cumidava).

Constructia acestui l imes prezinta de asemenea uneIe particularitati in func-tile de Iocurile pe care le striibatea. De la Dunare pina Ia riul Vedea (castrulRosiorii de V ede) exista un val corrtinuu, inalt (acum) de 3 m si lat la bazade 11 m. Nu avea insa 9ant inspre inamic (fossa). Pe coama acestui val, facut 'din parnint bine batut, se construise un zid de chirplci GU crenele (ars pe Ioc)~i cu un drum de rond in spate. De 1a Rosiorii de Vede 9i pina in munti(Voinesri linga Cimpulung), acest val fusese inlocuit prin cursurile r1urilor


8/41

~

"." , ' "

' " o~


9/41

APARAREA FRON"TIERELOR, PRINCIPALELE MONUMfu"!'TE MILI't.ARE

Vedea, Cotmeana, Riul Doamnei ~i Riul Tirgului, al caror mal inalt (de apus)fusese probabil intarit cu palisade. La 0departare de 150~300 m inapoiaIiniei Iimesului s-au construit 17 castra ~i castella, unele din pamlnr, altele dinpiarra, legate Intre de cu 0 via militaris. Existau si speculae asezare pe coarnavalului sau in locuri mai proeminente.

Dupa cum se vede, fottificatiile lirnesului transalutan se prezentau destulde slabe. Limesul fusese construit in scopul de a lndeparta vecinatatea, fatade valea Oltului, a unor tributi agresive aflate pe teritorinl Munteniei si carejefuiau satele 9i orasele romane de pe malul drept al rlului. Nu este deci demirare, d limes Trassaleaanus a fost U90r de strapuns de carpi In anul 245 9iparasit definitiv de romani,

CASTRUL - CASTRAIn 'viata comoda de tabara si pentru necesitatea apararii ei in momente

grave, castr~l roman detinea 0 functie esentiala, Polybios (VI, 26) consideracastrul raman demn de a . figura printre lucrarile frumoase si irrsemnate, ad.rul intocmire este asernansroare cu a . unui oras , Acest mare admirator alRornei din secolul Scipionilor a rezervat descrierii castrului roman din aceavrerne, sase capitole (VI, 27-32), atit de dare, indt lectura lor atenta i-aajutat pe specialisti sa-1 reconstituie grafic. Dealtfel urme de castre (toate deparnlntl) din perioada republicans avern foarte purine si slab conservate, Inctt,baza cunoasterii acestora se reduce, aproape exclusiv, la descrierea istoriculuigrec. Din vremea Republicii ~i pina in secolul al III-lea e.n., aceasta tabatii.1ntarita a evoluat ca plan, asezare i organizare interna, pastdnd in Iinii rnarinumai dteva principii generale. Secolul al Il.-lea e.n, constituie momentul cul-minant al dezvoltarii castrului.

Istoricii Titus Livius si Dionysios din Halicarnas afirma eronat d romaniiar fi ridicat castre inca din perioada regilor (sec. VII-VI i.e ..n.), Verosimilapoate fi tnsa afirrnatia lui Frontinus (Stratagemata, IV, 1), dups care, legiunilear fi Invatat de la Pyrrhusconstructia taberelor Intarete, atunci dud regeleepirot lnvadase sudul Italiei (280~275). Este fhSa sigurd pe vremea cindrornanii se luptau cu Hannibal, ei foloseau deja. castrul trasat ~i executat dupaun plan precis.

La Vitruvius nu intilnim nici un capitol inchinat castrului roman, fiinddipe timpul cind el 19i scria De arhitectura, functions Iudi'. eel de pamrnr , dinepoca RepubliciL

Trasarea pe teten a planului unui castru, (ca 9i In cazul fundarii oraselor),era supusa acelorasi prescriptii ale 9tiintei augurale (v. mai sus, p. 39). Indiscursul tinut de catre consulul Paulus Aemilius, in ajunul luptei de la Pydna(167 te ..n.), Titus Livius (XLIV, 39) De spune d. acela at fi vorbit astfel desprecastrul roman: Stramosii nostri socoteau d. un castru fottificat este aidorna unui portla mare, in care 0 ostire se poate misca in orice imprej urare, de unde poates a iasa la lupta 9i unde sa se poata retrage din lupta, .atunci dnde zguduitade furtuna. De aceea, stdl.bubii nostri, dup.a Cit Isi Inconjurau cast.rul cu forti-ficatii, n intareau ~i' eu 0 paza puternica, deoarece oastea care era alungatadin tabara sa, era socotita invinsa chiat dad at fi izbindit in lupta data pecimpul de biitalie. 0 tabad este locul de primite a armatei biruitoare, de


10/41

140 ARHEOLOGIA ROMAN ....refugiu, pentru cea invinsa ... Castrul este sa1a9 vremelnic, este 0 a doua patriea ostasului, parapetele castrului sint ca zidurile cetatii, cortul sau reprezintacasa ~i penatii sal. .. Din aceste considerente au rezultat regulile maternatice ~i arrnonioaseaplicate la constructia castrului roman; cu forma sa recrangulara, orinduireaportilor, a turnurilor etc. (plan respectat secole de-a rindul). Ostasii gaseauin interiorul lui aC3apost sigur si un trai comod.Castrul polybian (cel din epoca Republicii) avea forma patrata, cu fatadaorientata spre rasarit. Latura sa din dreapta se gasea spre sud, cea dinsdnga spre nord iar cea din spate, catre apus. Aceasta orientare ramineaadesea pur teoretica, deoarece trebuiau avute .1n vedere directia de atac a ina-micului, posibilitatea de aprovizionare cu apa si alimente, directia drumurilordin afara etc. Piecare latura din incinta ave a dte 0 poa1 't ;; : praeioria la E, deeu-mana la V, principalis dextra dre S ~i pril1eipalis sinistra catre N. Portile sinistrasi dextra erau legate direct printr-o strada denumita via principalis, larga de33 m. Portile praetoria 9i decumana se uneau prin strada denumita decumanusm axim us, lata de 15 m 9i intrerupta la mijloc de praeto rium , V ia principa liscrea doua sectoare inegale in interiorul castrului: p ars p ostie a care ocupa 0treime din suprafata lui si pars antica, careia i se rezerva 2/3 din suprafata.La rindul ei, pars antiea era impartita in doua sectoare egale, de catre 0 altastrada denumita via quintana, larga de 15 m. Aceasta parte a castrului serveaincazarmarii legiunilor 9i trupelor aliate. Acestea erau eantonate in 12~strigae(striga, Bind 0 insula patrata forrnata din siruri de corturi sau baraci). In parspostica intilnim comandamentul garnizoanei eu serviciile lui {extraordinarii),ale caror corturi sau baraci slnt dispuse paralel cu v ia pr inc ipa li s. Piecare grupade locuinte constituie un sef_lt1Jnttln destinat pentru ofiterii superiori (legati,tribuni, praefeeti sociu: etc.). In centru, la locul de intilnire dintre via princi-palis si via d ecuma na , se aseza praetorizos, casa comandantului general, in fat acaruia exista altarul de sacrificii [ara), In stinga ptaetoriului era loeul tr ibunal-ului, unde functiona cornisia militara de [udecata, La dreapta se gasea augtlrale,loc in care comandantul consulta auspiciile, iar inapoia cortului tribunilorfunctionau quaestorium si un [orto. Extraardinarii ocupau opt SeafJ11Zasituate inspatele liniei comandarnenrelor. In sfirs,it, lntre lima incintei ~i a locuintelorinterioare era lasat un spatiu liber, larg de 60 01, denurnit interuallusn destinatadunarii trupei I,>icirculatiei, De remarcat c a toate ealculele penttu impartirileinterioare ale castrului erau facute dupa sistemul decimal.Castrul din epoca Imperiului timpuriu (sec, I-III) ne este de aserneneadescris de citiva autori militari , ca: Flavius Josephus (B ellum Iu da ic um , III,5); Hyginus Gromaticus (De JJltmitionibtlS castrorum, 1-45); Iulius Afrieanus{Cestes, VI, 6); Vegetius (Epitom a rei m ilitaris) etc.Hyginus (care traise in sec. II e.n.) arata ci sarcina trasarii pe teren aplanului pentru castra, revenea unor gromatici, un fel de ingineri hotarnici, Seconstata dmulte clemente ale castrului E1e tip imperial .19i au originea in eelrepublican. Dar pentru a cunoaste evolutia si organizarea eastrului imperialnu este nevoie sa apelam la scrierile lui Hyginus si ale alter istorici militari,Sapaturile arheologice au seas la lumina, pe intreaga suprafata a fostului Impe-riu roman, ruinele a sute de eastra datate din seeolul I-III, care constituiecele mai sigure doeumente de informare.Odata eu reformele rnilitare ale lui Augustus, se face insa distinctia intreeast ra ae st iv a si cast ra s ta ti va . Primul, ridicat pentru 0 scurta perioada de loeuire,


11/41

APARAREA FRONTlERELOR, PRINCIPALELE MONUMENTE MILITARE

se apara cu 0 incinta din parnint si lemn, pe dod eel de-al doilea (denumit adeseahiberna - biemaiia), in majoritatea cazurilor era construit din piatra sau caramida,pentru 0 stationare permanenta. De obicei, castra aestiua erau facute eu ocaziaunor campanii militare, pe dnd cele stativa erau ridicate pe frontiere sau ininterior, in locurile care solicitau 0 paza permanenta : ; ; i importanta,Castrul descris de Hyginus pastreaza, in general, aceleasi denumiri :;;1impartiri interioare, dar de astadata, masuratorile sint calculate dupa sisternulduodecimal. Constatarn d intr-un cort (sau baradi) erau repartizati cite zeceoameni, care constituiau astfel un contubernius. Marirnea castrelor este foartediferita, In functie de unitatea care le ocupa (Iegio, auxilia, vexillatio etc.).Pentru a cunoaste mai bine castrul roman din perioada imperiului, vomdescrie pe cele de Ia Drobeta-T. Severin ~i pe eel de la Slaveni pe Olt (jud. Olt),ale caror p,lanuri ne sint rnai bine pastrate si studiate, in urma unor recentesapaturi, Primul a fost ridicat de Traian, odata cu faimosul sau pod de la Dunare(103-105), cel de-al doilea, In anul 205, de catre Septirnius Severus.. Castra! Drobeta (fig. 54) se considers a fi prima cetate romans construitadin piatra pe teritoriul Daciei (105). Odata eu deschiderea ultimului razboidam-roman, el figureaza pe Columna lui Traian (fig .. 35). A fost ridicat pe 0teras a a Dunarii, inalta de 19 m si de trei patti rnarginita de ripe. Se presupunec1 Apollodor i-ar fi trasat planul \,i ca :ar fi fost zidit de catre cohors IAntiochiensium.Castrul are forma dreptunghiulara (cu colturile rotunjite) 91este de rnarimea123 X 137,50 m. A fost orientat cu laturile sale lungi catre sud, deoarece, inasemenea situatie trebuia sa apere capatul de nord al podului lui Traian 91 portulmilitar de linga el. Din aceasta cauza porta praetoria, care in perioada imperiuluiera spre inamic, nu se gase9te la nord, ci inspre sud. Cum un atac dusman asuprapodului se putea produce din patru directii, toate celelalte trei porti au fostconstruite de marimea si cu aceleasi elemente defensive pe care le-arn intilnitla porta praetoria. In acelasi timp, aducerea pretoriului 91 a cladirilor vecinelui, mai spre sud, ofera 0 plaeud vedere asupra podului 9i a cursului Dunarii,Din motive estetice, via praetoria si via principalis au fost marginite eu porticemonumentale pentru plimbare, decorate cu multa marmura si cu alte elementede podoaba,Ca orice castru din epoca imperiala, cel de la Drobeta. a fost imparrit siel in doua, de care uia principa lis : cu praetentura 1n fata praetoriului 91cu retenturain spatele acestuia. Drumul care lega pretoriul de porta praetoria, se numestevia praetoria. Stind cu spatele la pretoriu, avem In dreapta praetentura dextra (catreporta principalis dextra) si in stlnga praetenrura sinistra (llnga porta principal issinistra). Cladirile din dreapta si stinga pretoriului formau latera dextra praetorii9i latera sinistra praetorii. Fa~a de castrul polybian, cele patru porti 191pastreazaIocul lor; de asemenea via quintana,La Drobeta portile principales (dextra 91 sinistra) se aHa la 0 departarede 46 m far a de colturile sudice ale castrului. La colturile castrului, la porti,;;i pe mijlocul curtinelor retenturei, apar turnuri de aparare, al carer corp eadein interiorul incintei, Zidaria 17ltl7"tfs-ului avea grosimea de 1,50 m, la ternelie.Alipit de 17l!trtfs, 10 interior, se gasesre valul de parnlnt (agger), lat la baza de6 m. In timpul sapaturilor, valul se mai pastra pe 0 Inaltime de 2,50 m ~iaves 0panta lunga de 5 m. Pe creasta, urmele unui drum de rond s-au identificat pe 0latime de 2,50 m. Se calculeaza dmums (construit in opus incertur 9i imbracatin exterior in opus quadratum) avea inaltimea de aproximativ 4,50 m. La poala

141


12/41

a 10 20 30 4() III

ARHEOLOGIA RO~L"_'''A

1 1 - + 1 1 - + - ~ I H 4 H IBBBBB8BI;;[] f U l I iQ)~[]o[]on][]ClDIJO[][]O DODDDIJODO 00000 DID! I I

D

~ r - I = = r - - r - - - r - " " " T " " [ l j " " T " " " " ' _

Ef]D~BIIIIIID

DUNAREA ----0-54. CASTRUL DROBETA (EPOCA SEC. If)

valului, r = intervallunJ, de jur imprejurul incintei, s-a identifieat 0via sagularis( < < drumul soldatilor ), lad de 2,50 ill si acoperita cu un strat de pietris grosde 0,10 m. Nu cunoastern dimensiunile exacte pentru berma (spatiul dintremurus ~i sant) si nici ee1epentru fossa (santul de aparare), deoareee acestea aufost mult modificate prin amenajarile de mai tirziu ale castrului.Cele patm porti (identiee ea forma si marirne) au 0 deschidere de 3 m sisint pazite de cite doua turnuri ale caror corpuri ies eu 0,80 ill in afara fata defrontul murus-ului. Zidaria camerelor interioare este groasa de 0,80 m 9i fiecareare 0intrare larga de 1,20 m. Doua perechi de usori, din zidarie (0,65X 1,10m),plasate la colturile interioare ale rurnurilor, arata eli la toate eele patru intrari


13/41

ApA.RAREA FRONTlERELOR, PRINCIPALELE MONUMENTE MILITARE 143functionau porti duble de lemn. 'Turnurile aveau peste tot cite un etaj.La porti, deasupra intrarilor, existau bolti de drimida plasate intre parter 91eta]. La dreapta 91stinga portilor praetoria ~idecsseana se afla cite un tum interiorde aparare de marimea 2,80 X 2,70 m. Alte doua turnuri, deosebite ca forma ~imarime, au fost instalate pe mijlocul curtinelor dintre portileprincipales si coltu-rile nordice ale castrului. Turnurile de la colturile castrului sint de marimea:4,10 X 4,65 m ~i prevazute eu 0 u9a interioara' larga de 1 rn.

Drurnurile din castru fusesera asternute cu un strat de pietris gros deO,10~O,15 m, Via praetorla ~i ria principalis aveau htimea egal:"i (5,75 m) ~ifusesera margrnite de portice, de la care se rnai pastreaza in situ citeva baze decoloane (0,70 X 0,70 m). Pe acestea fusesera ioaltate coloane cu capiteluri, frize,etc., toate sculptate in calcar sau marmura. Departarea intre coloane eta de 3 m,iar largimea porticului atingea 3,20 m. Pe via dec1Jmana ~i quintana, acoperiteca vedere de praetorium ; ; 1 cladirile din latera praetorii, asemenea elemente deinfrumusetare arhitecturala lipseau.

Praetorium ocupa centrul castrului; ~este de rnarimea 32,50 X 36,20 m siare fatada orientata spre porta praetoria. Impartirea interioara a preroriului Intrei sectoare (atrium, sala sacra 9i oecas ) amintesre planul casei romane.Intrarea se aHa catre via principalis ~i este larga de 5,90 m, Prin ea se ajungeaJnatrium, adiea in curtea pretoriului. Ea. are rnarimea de 18,75X 22,80 ill si nufusese acoperira, Urmele unei enorme baze de piatra de la intrareau r a m asde la postamentul unei statui ecvestre i~riale (Traia:n?). In dreapta ~i in sdngacurtii,sint dte cinci cama.rute (3,30 X 3,35 m) care constituiau armamentarium,adid magazia centrals de pastrare a armarnentului de rezerva. In fata acestora,cele 10 haze de piatra ne arata d exists cite un portic, Dealtfel este de presupusc a intregul pretoriu ave a . numai un singur etaj, facut din birne, Dupa atrium,urma sala sacra , astfel denurnita, fiindca era situata in fata capelei. Ea estelunga cit ratimea pretoriului, lata de 7,40 m 9i servea pentru adunarile cornan-dantilor, De atrium era separata prin coloane de calcar (en diametrul de 0,70 m)a~ezate pe baze de piatra de rnarimea 1,40x 1,40 m. Pe Iaturile inguste salasacra poseda cite 0 iesire (lata de 2,35 m) ~i 0midi dimaruta (5X 6 m), in coltulde NE (construita mai tirziu) . .{il treilea grup de irrcaperi, care constituia oeces,prezenta un plan simetric, In centru se vede saceilto, capela, de formasernicirculara, en pavaj de caramida 9i pe un pIan mai ridicat. Aici se pastraustatuetele 9i reliefurile zeilor, diferite lucruri sacre, insignele ~i steagurile militate(signa) etc, 0mid scad de ddmida se afia in fata acestei capele, Sub sacelltose gase9te 0camaruta bine zidita la subsol, Care constituia thesaurus san aerarium,locul de pastrare a tezaurului trupei ~i al economiilor strinse .de soldati.Pe flancurile eapelei sintdte trei camere ce se repeta identic, de 0 parte ~ide alta,destinate, dup:':i GUm se stie, pentm administratia trupei. Camera din coltul deNV continea la subsol 0 instalarie cu hypocausluJn pentru intregul praetorium(era deservita de 0alta, seraicirculara, alipita de ea). In afara, se mal vede citeo camaruta (antica). Natural, un atare preroriu, aut de complicat ~i luxos, rru aputut fi realizat astfel de catre Apollodor, deci constructia lui s-a desavlrsitmai tirziu, Dealtfel, tabloul de pe columna lui Traian (fig. 35) il arad ca unsimplu cort imperial, ceea ce at dovedi d in 105 e.n. nici nu incepuse COIT-structia lui.

'In latera praetorii .se repeta cite doua cladiri identice ea plan. Stnt maiintii cele doua magazii de alimente (horrea), prezen te 9i pe scena de pe Columna(fig. 35), fiecare lunga de 23 rn, lata de 12 m i dotata in exterior cu un fel de


14/41

144 ARHEo.LOGIA ROMANA

contraforti (cite patru-cinci de fiecare latura}. Corpullor se aHa la 5m departarede al pretoriului. Intre borrea ~i interuallum, apar doua rnari cladiri destul deruinate (late de 18 m), Sint dotate cu cite 0 mare curte interioara, avind de jurimprejur cite 12 camere de locuit, de rnarirni inegale, Aceste case erau, fataindoiala, destinate locuinrei ofiterilor, de aceea posedau cite un etaj (quaestoria).In praetentura ~i in retentura se identifies 0serie de pavilioane asezate simetricpe laturile drumurilor pretorian si decuman. Ele au lungimea de 48 m ~i latimeade 8-10 m. Sint, ca forma si organizare interioara, de patru tipuri, cu indiperimai mari la capetele exterioare. Acestea constituiau bibernacula, locuintelesoldatilor, de aceea au 0 impartire in numeroase camere 9i aveau in fa~a cite unpridvor, Temeliile lor fusesera zidite din piatra, dar este probabil ca peretii lorsi fi fost construiti din birne tencuite. Ostasii le ocupau, ca :;;1pe vrernea luiPolybius, per scamna et strigas ( pe carouri esalonate ), locul gradarilor fiind rezervat in incaperile cele mai marginase,

La Hyginus intilnirn deralii regulamentare in privinta lncartiruirii soldatilorintr-un castru. Dar ele nu s-au respectat (ca si la Drobeta), din cauza efectivuluivariabil al trupelor precum si din cauza unor conditii locale specifice vietii detabara, Dupa prevederile acestui scriitor militar, fiecare rind de indiperi constituiaun semistrigium, adica un spatiu lung de 120 picioare (40 m) 91lat de 30 picioare(10 m) destinat incartiruirii a 100 soldati (centuria). Cind un numar de cite 10soldati ocupau 0 incspere constituiau un contubernium. Dupa specificul si efectivulfiedrei trupe, se calculeaza de Hyginus suprafata construibila a fiecarui castro.Dar gromatici i nu le-au respecrat, dupa cum dovedesc realitatile de pe terenularheologic .

Castrui Slliveni se afla pe malul Oltului., linga un important vad de treceredin Muntenia spre Oltenia. Prin rnarimea : ; ; i pozitia sa geografica, constiruiachela de aparare pe l imes .Alsaan: a inrregii zone de dmpie din sudul Daciei.In urma sapaturilor arheologice din ultimii ani s-au putut determina trei patrirnidin planul sau, In acelasi timp, pe baza de observatii stratigrafice, epigraficesi numismatice, s-au observat doua faze de constructie.

fn prima fa.zi a fost ridicat un castro de pamint obisnuit, dotat cu douafossae 9i un agger . Cele doua santuri se Intrerupeau in fata portilor. Din indicatiilestampilelor aplicate pe tigle ~i cirihnizi se observa cii la realizarea Iucrarilor auparticipat =r= venire din Moesia Inferior, probabil, in tirnpul celei de-a douacampanii a lui Traian impotriva Daciei. Din cladirile interioare nu S-aU pututgasi urme.

In anul 205, Septimius Severus a refacut a [undamenti s castrul de la Slaveni,fapt dovedit de 0 inscriptie gisita la porta praeto ria (C lL. III, 13800; 13801==14216, 16). A fost realizat astfel cel mal mate castru de zid din Dacia sudica,In aceasta faza, elementul principal 11formeaza adaugarea unui tltJJrus. Fortificatiaa avut lungimea de 198 m 9i Iatimea de 176,60 m, Acest zid al incintei a fostasezat pe 0 temelie de bolovani de riu, inalta de 0,50 m si fara legatura cu mortar.Pe stratul de bolovani s-a inaltat un murt, gros de 1,50 m, zidit din driimizi(de marimea 43 X 27 X 4 em) legate cu mortar de vat. Inaltimea zidului de apararese ridica pina la 4,50-5 m. Alipit de el, se afla in spate un agger lat la bazi de 12 m.Spre interior, pe 0 Hitime de 6 m, acest val (format din pamint ~i darimaturi)are la baza un strat din pierre de calcar varos (gros de 10-12 em). Intregulval este tiHat in doua parti egale de un zid de drimida, lat de 0,80 m, dupa careurma via sagularis, lata de 2,25 m. Acest zid de la centrul valului nu are temelieci este asezat direct pe nivelul solului antic. Rostul lui era de a inal~a aggeru!


15/41

lu!XRAREA FRON'TlERELOR, PRINCIPALELE MONUMENTE MILITARE

printr-o podea de Iemn, sprijinit de el si murtts, in a doua faza de constructiea castrului, Via sagttlaris fusese construita din bolovani de riu, Se poate observadi jumatatea dinspre exterior a agger-ului (Iat de 6 m) apartine primei epoci acastrului 9i c a Ia realizarea lui se folosise pamintul extras din cele doua fossaevecine. Partea interioara a agger-ului (lata tot de 6 m) a fost inaltata In intregimedin umplutura si darimaturi aduse din interiorul castrului. Spre exterior, segasea in fata murus-ului 0 berma lata de 2,40 rn. Prima fossa era lata de 4,80 m~i adinca de 3,50 rn ; a doua era lata de 4,20 m 9i adlnca de 3,15 m, iar a treiaera lata de 6 m ~iadinca de 3,30 m, fntre aceste fossae se afla cite un valltfm grosde 4 m. Numai eel de-al treilea sant (de Ia exterior) dateaza din epoea detransformare a castrului (205).Castrul avea cite 0 poarta obisnuita pe hecare latura, cu porta praetoria,asezata spre rasarit (intrare dubla). 0 poarts era flancata de doua turnuriiesite in afara cu 0,55 m fata de frontulmurus-ului. Corpurile turnurilor masurauin exterior 5,95 X 6,25 m si fiecare continea 0 camera de marirnea 2,10x3,40 m.fntre turnuri, inehiderea se realiza cu cite doua porti de lemn, late de3,50 m. La 0 adincime de un metru, sub pavajul dintre turnuri exista cite uncanal (0,53 X 0,53 m) zidit din tigIe, prin care se evacuau apele de ploaiedininterior spre santuri. Turnurile de aparare au fost ridicate numai la colturilerotunjite ale castrului si inchid 0camera de marirnea: 2,60x 1,70 m.Situat in central castrului ; ; i orientat cu fatada spre rasarit, pretoriul dela Slaveni apare printre cele mai monumentale din Dacia. Era lung de 43,20 m,lat de 37,40 m si ofeta in complexul planului sau obisnuitele elemente clasiee.Fusese construit din dramizi (40 X 29 X 8 em) legate cu mortar, deasupra uneitemelii din bolovani de Olt, adinca de 0,90 - 1 m ~i fara sa alba Iegatura demortar. Intrarea pretoriului este larga de 4,40 rn, flancata de cite trei camere demarimi diferite, Atritfm-ul (16,40 X 28,50 m) poseda de jur imprejur un portic(lat de 3,10 m) format din coloane de calcar asezate pe elegante baze ramasein situ. Toata curtea din atrium fusese pavata eu driimizi. In dreapta .intrarii,doua rnari lespezi de piatra (2,80 X 2,08 m) indica baza unei statui ecvestre dinbronz. Armamentarium era compus din 8 camere, diferite ea marime. Salasacra era de marimea: 9 X 35,40 m. Oecus avea in centro un sacellum absidat(raza de 5,60 m) si pavat eu cariimizi de mari dimensiuni, Sub el s-a identificatthesaurus, 0 camera betonata, de marimea: 3,25 X 3,95 m. tn dreapta ~i stinga capelei se identifies cinci carnere inegale ea volum, destinate adrninistratiei.Un hypocattstum pentru intreaga cladire functiona in coltul de SV al cladirii.Pretoriul avea un etaj construit din birne.La 10 m spre nord de pretoriu, exista temeiiile unei cladiri de marimea.:19,7S X 36 m, lucrate din caramida asezata pe acelasi strat de bolovani de riu,Casa avea doua curti interioare, in jurul carom se vad 16 camere. Ea putea avea91un etaj facut din birne, Se poate identifica cu 0 locuinta destinata ofiterilor( q aa es to rito s ), Intre ea si incinta functiona un borreum, de marimea 14 X 35,20 m,realizat din zidarie eu cariimidi si avind in exterior caracteristicii contraforti .La sud de pretoriu s-a sarat 0 cladire de 0 forma, de 0 impartire 9i de 0destinatie neobisnuite. Rostul ei nu s-a putut preciza. Linga aceasta existaInsa 0mare cisterna, sapatii in parnint, de forma ovalii si cu peretii captusitieu stuc, ca sa fie impermeabili, Apa depozitata in aceasta cisterna nu era potabila,ci servea ea rezerva, in caz de incendiu,fn praetentura si in retentura s-a determinat un nurnar de 12 pavilioane,fiecare lung de 43 m ~i lat de 9,40 m. fn fata lor exista cite 0prispa lata de 3 m.

145


16/41

l46 ARHEOLOGIA ROMANA

Unele cam ere de la extremitati (de dirnensiuni mai mari) erau rezervate, probabil,ca locuinte pentru gradele inferioare. Fieeare baraca era divizata In noua camere,late fiecare de 4,50 ill. Numai la cele patru colturi ale castrului se intilnesc patrumati baraci, de aceeasi marirne eu cele precedente, dar lip site de impartiriinterioare. Cum acest castru fusese ocupat de 0 trupa de caval erie (ala IH ispano r um ), presupunem cii ele serveau de grajduri.

Toate aceste bibernacula aveau 0 temelie zidita din dlriimizi fragmentare9i bolovani de Olt. Pererii lor fusesera construiti din birne, iar la acoperis s-aufolosit tigle de marimea: 37 X 54 cm.Drurnurile din interiorul castrului apar neobisnuit de largi. Via praetoria~i decZ1manaau latimea de 14,20 m, via qZ1intana este larga de 13 m, iar in spatelepretoriului si al celor doua latera praetorii exista un spatiu liber de 17 m latime.In sfirsit, via principalis este larga de 21,80 m. Dintre to ate, riumai via praetoriafusese pavata cu un strat de piatra. Ea avea pe margini dte un portie lat de 2 m,de la care se pastreaza in situ, bazele coloanelor, De asemenea, toate drumurilesecundare dintre pavilioane fusesera pavate cu caramizi. Via principalis, viadecZ1mana9i via quintana nu aveau nici un fel de pavaj. Pe intreaga lor suprafataapare pamint eurat. Lipsa pavajului la aceste importante drurnuri interioare,precum si marea lor latime s-ar explica tot prin caracterul unitatii din garnizoana.Pe aeeste cai, cu pamint pe jos, caii puteau circula mai usor, in timpul treceriiin revista a trupei. Un pavaj de caramida era repede distrus de copitele lor sianimalele ar fi putut aluneca usor, Se poate presupune fnsa si pavarealor cu bime, fapt constatat la drumul roman din fata castrului Arutela (Cozia-Calimanesti). Via praetoria era rezervata numai pietonilor, de aceea avea portice91 pavaj. De remarcat faptul dorticele ~i pridvorul Iipsesc pe via principalis,unde nu-si aveau rostul in asemenea situatie,

Pina' in a doua jumatate a secolului 'In e.n., castrul roman si-a pastratforma sa patrulatera, planul regulat al portilor, asezarea simetrica a turnurilorde aparare, organizarea pe trei grupe a cladirilor interioare etc. Dar in epocalui Gallienus-Aurelianus ~i mal ales sub tetrarhie, asistarn la 0 transformare asistemului defensiv, Necesitatea acestei transformari de planimetrie se subliniain secolul al IV -Iea de catre scriitorul militar Vegetius (Epito1JJa institutorum reimilisaris, I, 23 ~i III, 8). El arata c a cetatile pot ave a acum orice forma (patrulatera,rotunda, poligonalii etc.), desi regreta c a nu mai este mentinuta ordinea deodinioara, Unele eastre mai veehi (ea eel de la Drobeta) sint adaptate (printr-oserie de rnodificari) Ia tactiea militara impusa de presiunea popoarelor in migratie,Altele fusesera zidite a solo, dupa un plan neregulat, impus de forma terenului.Turnurile de aparare au fost construite in afara liniei exterioare a curtinelor,sint de dimensiuni mult mai mari ~i poseda ziduri foarte groase. Toate acestetransformari sint legate de dezvoltarea masinilor de asediu si balistice, pe carele cunosteau acum : ; ; 1 unele popoare migratorii. Casrrele romane din seeoleleI-II aveau turnuri de forma regulata patrulatera, Din seeolul IV, se introduc1 turnuri de forma semicirculara sau circulara, Odata cu aceasta, s-a dat 0foarte mare atentie santului de aparare care trebuia s a aiba 0 adincime 9i 0 latimecit mai mare. In numeroase cazuri, cetatile erau inconjurate cu mai multe santuri,Cresre de asemenea si inaltimea zidul~i de aparare, Intarit la exterior' crl. unparament de blocuri ~gezate in opus quadrattiJ11, regulat sau neregulat. Zidulare erenele puternice. In locurile cele mal proerninente se arnenajeaza pe coamaincintei turnuri-platforme pe care se a9aza masinile balistice. Circulatia pedrumul de rand devine mult mai intensa, in timpul asediului, ceea ce a necesitat


17/41

/

Al'ARAREA FRONT,IERELOR, .PRINCIPALELB MONUMENTE MILITARE 1 4 7

la~irea acestei di. Locuintele destinate trupei sint construite acum, lipite de fatainterioara a zidului de.aparare pentru ca soldatul sa fi~ cit mal aproape de postalde Iupta care-i era tepartizat in spatele unui crenel. In interior se ridica cladiride tip nou.Un exemplu tipic de transformare a unui veehi castru, intr-o fortareatade tip nou, 11Intilnim la Drobeta (fig. 55). Modificarea elementelor de apiirare

D D.o.o D 0:J o.Do.o.D. DODO

0 0 0 000 000000 D 00 00DO

DODO00000000.0.0.0 0

L ' = ~ .

0 ro 20 30 40 III~ ~-o..:L".)hJl llJ",.ni222J E(H)C:i h'Slini;mCi55. CASTRUL DRO:BETA (El!OCA TIRZIE)

~i a diidirilo! de tahiri ale castrului lui Traian a avut lac in epoca lui Gallienus-Aurelianus iii in timpul terrarhiei. S-a pastrat vechiul perimetru patrulater alcastrului, dar zidul incintei a fast mult Inaltat, Valul rarninea de asemeneanecorespunzator ca inaltime. Pentru indepartarea inconvenientului s-a ziditla poala valului 0 Iinie de stilpi (de marimea 80X 80 em) aHata la 0 distanta de6 ill fata de zid, De mention at c a irrrre stilpi se afla un spatiu de 3 m.. Acestipiloni sprijineau grinzile unui pod de birne mult mai 'ridicat dedt fostul val.


18/41

148 ARHEOLOGIA ROM_.,N'lIn retenrura, apar in plus, unul sau doua rinduri de asemenea stilpi, care serviserapentru sustinerea grinzilor unor pavilioane destinate locuintelor soldatilor.Pontile ~i turnurile vechiului eastru din secolul II, au fost darimate piaala temelii 91deasupra lor s-an ridicat aItele. La colturile eastrului, slnt adaugatein afara, patru turnuri rnai mari in forma de potcoava. Ele au camere interioaresi ziduri groase de 2 m. Turnuri intermediate intre portile ~i colrurile ceratii,s-an facut pe latura de sud (3X 3m) 91pe cea de nord (4,35X 4,35 m). Ele fuseseraumplute cu diferite darimaturi ca sa alcatuiasca un fel de platforme inalte pentmamplasat masini balistice cu tragere lunga.Locul portilor a ramas acelasi, eu exceptia celei de nord (decumana} , inlocuitaeu un mare turn dreptunghiular care nu comunica cu exteriorul, Acelasi turnexterior - patrulater se intilne9te la portile de est si vest (principales). . Ele slntdotate ell cite 0 camera de marimea 5,30 X 8 m 91prevazute cu 0 u9a in afara(larga de 2 m). Deosebita atentie s-a acordat portii dinspre Dunare (preetoria).Aecesul spre ea, se realiza printr-ososea care urea in panta dinspre ftuviu. Latimeaportii a ramas cea veehe. Turnurile care 0flancheaza ies eu totul in afata. Latede 7 m, lungi de 8 m, ele poseda cite doua carriere 1 ; ' i in fata sint rotunjite.Pavilioanele din interior au fost inloeuite ell 0mare constructie cruciforma,avind 84 de camere (cubicula) de forma patrata si putin variate 'ea dirnensiuni(3,50x4 m). In fata, aveau un frumos coridor (fig. 56 a-b). Cele doua cai (kal'dasi decamanus], care se incrucisau in centrul cetatii, erau late de 6,45 m.

56. 0 LOCUINTA DIN CI\STRUL DROBETA (ltECONSTlTUTKE)

Pentru sistemele de aparare folosite in secolele IV-VI, intilnim exemplenumeroase la cetatile rornano-bizantine din Dobrogea (Tomis, Axiopolis,Troesmis, Dinogetia, Tropaeum Traiani, Ulmetum, Ibida etc.). La Ulrnetum(fig. 57), forma cetatii este poligonala - nereg?lata,. adaptata ter~nului p~_e~rea fost construita. Turnurile sint inegale ca rnarune 9 1 asezate la distante diferiteunul fata de altul. Nici forma nu este aceeasi, La colturi ele sint perfect circulare,la porti apar ca niste potcoave, iar intre curtinesint patrulatere, Forma si marimeafiecarui turn a fost determinata de functia defensiva, pe care 0 detinea In loculrespectiv. Atari forme de cetati anunta pe eele din evul mediu.Pentru formatii militare mal rnici, repartizate a loeui in erase, cum eraucele de pompieri, se construiau cazarmi speciale, de marirni diferite. Formalor aminteste pe a cazarrnilor-scoala, folosite pentru instruirea gladiatorilor.


19/41

Al'.:I.RAREA FRONTIERELOR, PRINCIPJl.LELE MONUMENTE MILITARE

57. CETATEA VLMETVM

in centrul cHiditii, se gases 0mate curte destinata exercitiilor de specialitate.In jurul acestei curti, se Insiruiau camere de locuit ~ipastrat armamentul, camereprevazute in fata eu un pridvor. 0 asemenea cazarma a pompierilor (vigjlcs) afost identificata in sapaturile de la Ostia.

ARMAMENTUL ~I COSTUMUL MILITARIn domeniul armamentului, Roma n-a pregetat, in decursul istoriei eimilenare, sa adopte ~isa perfecteze armele cu bun efect combativ ale dusmanilor

sai de pretutindeni, Arsenalul arrnelor ofensive i defensive varia dupa caracterulunitatilor pe care le echipa (infanterie, cavalerie, marina; trupe de asediu, formatiide rnasini balistice etc.). Forma, dimensiunile, maestria folosita la confectionarealor, modul de Intrebuintare a armamentului roman, toate acestea le cunoastern

149


20/41

150 AR HEOLOGIA ROMAN A

destul de bine din relararile unor autori, din reprezentarile seulpturalesau picturale, dar mal ales din obiectele originale gasite in urma sapaturilorfacute in castrele si necropolele militare. Aceste surse sint mult mai bogatepentru perioada imperiului. Cele mal variate tipuri de arme le putern studiaatit prin cercetarea atenta a scenelor Columnelor lui Traian si Marcu Aureliudin Roma, dt :;;ia basoreliefurilor care decoreaza dteva arcuri de triurnf. Studiularmamentului si al costumului militar ne ajuti sa identificarn natura trupei(Iegiones, auxillia, classis, tormentso etc.). Pe frontonul multor stele funerarernilitare, ostasii 9i ofiterii doreau sa fie sculprati in costumul 91cu armele pe carele purtau in momentul parasirii serviciului rnilitar. Constatam de asemenea,din descoperirile arheologice, ca in afara arrnelor de lupta, in majoritatea cazurilorlucrate din fier, existau si arme de parada, turnate in bronz, citeodata poleiteeu argint ~l aur (fig. 58).

58. LEGWNAR

Galea sau cassis, este casca, lucrata la inceput numai din bronz (Polybius).Mal apoi, in epoG! imperiului, tn confectionarea ei dominafierul. Elementulesential la0casca este desigur calota (cudo) care acoperea teas!a capului soldatului,avind si 0 prelungire la spate, pentru protectia gitului. In timpul marsului,casca se atirna pe umeri cu 0 sfoarii petrecuta printr-un inel fixat in virful calotei(Columna Traiana). Pentru intarirea acesteia din urrna, se nituiau pe ea in exterior,doua limbi de metal, incrucisare sub inelul de atirnat. Fruntea luptatoruluiera protejata cu 0viziera mobila, de inaltime diferita, mata cu nituri de caleta,deasupra urechilor. Rareori aceasta viziera acoperea intreaga fata. Ea lasavederiinumai doua orificii in dreptul ochilor. Protectia obrajilor era realizata prinbucculae,doua foi mobile de metal, atirnate de caleta de la dmple pina sub barbie.Citeodata, aceste obrazare acopereau 9i urechile, unde de asemenea trebuialasat un orificiu necesar auzului, Existau si casti din bronz, destinate numaiparazilor. Erau turnate in felul unor adevarate rnasti, cu orificii numai la gud,


21/41

APARAREA FRONTIERE'LOR, PRrNCIPALE'LE MONUMEN,E MILITARE

nas :ia ochi. Un accesoriu al ca;;tii era considerata crista ( creasta ),adica panasul fixat pe virful calotei. El consta din pene colorate in functie denatura arrnei si a gradului. Se foloseau mai ales la parazi, Forma, culoarea 9iaranjamentul acestor creste (cristae) varian foarte multo

Se stie - de exernplu - cii centurionul purta crista transversa, de culoarealba-argintie 91aranjata cu penajul rasfrint lateral, in doua grope de pene. Dupaculoarea si forma penajului ostasii puteau u~or recunoaste gradele superioare.Asemenea detalii slnt vizibile in pictura murala si pe unele pietre de mormint,Polybius (VI, 23) ne spune c a pe vremea sa panasul avea trei pene drepte,rosii sau negre, lungi de aproape un cot. Cu aceste ornamente puse pe crestet,pe Hnga celelalte urme, soldatul apare de dona ori rnai inalt, infati~area lui estefrumoasa si Inspaimlntatoare pentru dusrnani..Lorica adica platosa, era confectionata in epoca Republicii din 1 9iidepiele tabikita, legate intre ele eu ajutorul unor cusaturi, cu cureluse sau prinnituri. Polybius (VI, 23), observa c a multi soldati, din cauza pretului ridicatal cuirasei de piele Isi fixau doar a placa de bronz in dreptul inimii. Este verbade ceea ce se Intilneste in armura elenistica, sub numele de aparatoare de inima(cardiop!:ylax). In perioada imperiului, s-a pastrat in eontinuare euirasa dinpiele, purtata de catre forrnatii auxiliare de cavalerie, Monumentele sculpturale~i descoperirile arheologice ne arata c a acum se foloseau trei tipuri de /orica:Lorica segmentata se intilneste freevent pe scenele celor doua colurane dinRoma ~i se confectiona din fier. Dupa cum indica ~i numele sau, se compuneadintr-o serie de segmenta, adica din benzi de diferite latimi (de obicei patru pentrubust). Cu aceste segmente se imbraca intregul bust al luptatorului, pintecele(unde erau dispuse orizontal) ~i umerii (unde erau aranjate vertical). Sub gitsi sub ceafa, ele emu legate de doua placi fixate vertical (pectorale). Legaturaintre segmenta era faeuta eu nituri, eu catarame din bronz sau ou snururi petrecutedupa cheotori. Soldatul trebuia ajutat de un camarad pentru a putea Imbraca 0atare platosa, complicata in eeea ce priveste legaturile, dar comoda In lupta(fig. 59).Lorica squamata denumita ~i lorica plumata, era executata din solzi de metalde forma unei unghii mari si cusuti lntre ei eu sirma. Se obtinea astfel 0cama9ade zale alcituita dirt pia.eute care se suprapuneau in felul solzilor de pe!?te (squama)sau al penelor de pe pinteeele pasarilor (pluma). Intreaga pinza de zale seputea cease pe 0 haina de stofa sau fixa pe eurele de piele (fig. 60). Aceasta loricanecesita insa adaugarea la poale1e ei a unui lambrechin, adica a unui cordon

60. LQRICA PLUMATA

59. LORleA, SEGMENTATA

151


22/41

152 ARHEOLOGIA ROMANI

lat de piele, Acesta avea marginea in forma de solzi mari care se placau cu metal(cu scopul de a proteja partea inferioara a pintecelui). Numeraasefragmentedin atare specie de lorica au fost gasite in castrul de la Slaveni.Lorica hamata era 0dima~a realizata din tesatura continua a unor inelusede metal sau din impletirea unei sirme. Se irnbraca usor ; apare frecvent1n epoca tirzie a imperiului si in evul rnediu,Cele trei tipuri de lorica descrise mai sus, erau purtate de trupa 9i de gradeleinferioare. Imparatul ~i ofiterii superiori Imbracau loricae alcatuite din douapiese, de bronz, turnate dupa un mulaj luat pe bustul beneficiarului. 0 piesaacoperea partea din fata a bustului ~i alta spatele, E1e se completau cu legaturidin segmenta peste umeri si cu lambrechine in partea inferioara, Prinderea fUcatarame si curele a celor doua bucati, se fikea de la solduri pin a sub brate, Infata, 0 atare cuirass era decorata cu diferite figuri de zei (Medusa, Mars, Victoriaetc.) sau cu unele semne religioase~i de razboi. Statuile de marmurasau din bronz ale imparatilor ne-au pastrat imaginea perfects a acestor Ioricaeturnate din doua piese,Pentru atirnarea sabiei ;;i a pumnalului, fiecare soldat purta un balteussau un cingulum. Primul consta dintr-o diagonala de piele, petrecuta pe deasupraurnarului sting, apoi legata pe soldul drept. Mult mai frecvent apare insa pereprezentarile de caracter militar, cingulum militias, adica centironul care se legapeste pintece, imediat sub lorica. Acest obiect de echipament s-a folosit inexpresiile cingulum stosere ( a-si lega centironul , adica a recruta) ~i cingulumliberate ( a iesi de sub arme ), Centura se facea de obicei, dintr-o curea latadin piele, prinsi in fata cu 0 catarama puternica. Mai rar era compu_:>a dintr-osene de placute patrulatere din metal, legate Intre ele cu ineluse, In ambelecazuri, centura eta decorata cu aplice din metal stralucitor sau eu felurite pandan-tive de natura profilactica. De centiron era atirnat in fata un fel de -~ort ,realizat din piele placata cu foi de metal ~i terminat la poale cu pandantive demetal ornarnentale (bullae). La ofiterii superiori ~i la Irnparati, cingulum ave a uncaracter ornamental ~i distinctly, lp eeea ee priveste gradul. Ei i~i atirnau sabiade 0 cheotoare legata sub lorica. In asemenea situatie, cingulum devenea 0 ftsiede Hna -fmmos colorata care se incingea in jurul cuirasei, peste pintece si seinnoda elegant in fata (fig. 58). _Armata din epoca Republieii imprumutase, de la cea elenistica, jambierelesau enemidele (ocrae) pentru protectia fluierelor picioarelor. Ele se faceau dintr-ofoaie de metal indoita. In epoca imperiului nu s-au mai folosit atari cnemide,filnd incomode. Se purtau numai ca piese de parada de catre centurioni 9i erauacute din stofa bogat decorata cu tesaturi colorate sau cu aplice lucitoare dinmetal. Termenul stutum indica toate tipurile de scut folosite de ciitre armateleromane. Autorii antici pretind ca la inceput Rorna ar fi adoptat scutul denumit{(argian (imprumufat din orasul grec Argos), care avea forma rotunda. Maiapoi, legiunile au luat tot din acelasi loc, scutul rectangular, inalt ~iputin curbat,ca sa aeopere mai bine eorpul Iuptatorului, Amanunte interesante asupra lui,Ie aflam la Polybios (VI, 23), care ne spune dra inalt de 1,20 m, lar de 0,75 sigros de 0,075 em: Seutul era format din doua scinduri lipite cu clei facut dinzgirci de bou ~i pe fata din afara era acoperit cu pfnza, apoi eu piele de vitel,La marginea de sus si de jos avea Intarituri din fier, prin care era asigurat impotrivaloviturilor taisului sabiei ; el se putea sprijini pe pamint. In partea de mijloc isepunea 0 tabla de fier, care rl apiira impotriva pietrelor, a liincilor ~i a oricarei


23/41

i\PARAREA FRONTIERELOR, PRINCIPALELE MONUMENTE MILITARE 153anne aruncate cu putere ~ scriedemonstreaza dcest tip de scutUJJJ(fig. 61).

Cele mal caracteristice tipuri de seuturi se Intilnesc pe cele dona columnedin Roma. Ele au forma rectangulara, curbata, rotunda, hexagonala si ovala,dar sint in general, de dimensiuni mult mal modeste, dedt cele purtate de armataRepublicii. Pe monumentele sculpturale apar toate formele de scuturi,Clipeus, era oval sau hexagonal; proteja numai bustul; era luerat din lemnIntarit cu saibe de metal ; acoperite cu piele tiibicita ~i lotarit pe margini eu 0bordura de metal. In exterior ~i la centru, avea fixata eu cuie 0 proerninentaconica, turnata in metal, denumita u1Jtbo (fig. 62). Aceasta iesitura devia pro-

acelasi istoric, Documentele sculpturalea fast folosit pina Ia inceputul imperiului

iectilele inamicului care loveau in scut si servea coocomitent peotm izbirea inIupta corp Ia corp. La scuturile luxos executate, umbo era decorat cu scenede razboi, figuri profilactice, zodiacale, clemente florale etc. Mai rar, era gravatpe el, numde proprietamlui. Asemenea ornamentatii ocupau citeodata fataexterioara a intregului scut. Desenele pictate erau variate si reprezentau fulgere,coronite din ramuri, stele etc. Repertoriul lor constituia, de multe ori, semne derecunoastere a trupei din care facea parte Iuptatorul, Pe tablourile Columneilui Traian identificarn formatiile de legiuni, de trupe auxiliare, de pretorieni,de corpuri de aliati etc., pe baza acestor semoe de pe scuturi. In veacul alIV-lea, No titia d ig nita ttlJ JJ ne arata c a fiecare forrnatie militara poseda, ca semndistinctiv, un scut care purta un anumit grup de desene, colorate diferit, Unfragment de scut, descoperit la Dura Europos (pe Eufrat), are pictata pe pieleace-l acoperea in exterior, 0 harta-itinerar, care indica distanrele pe care trebuiasa le parcurga posesorul sau, dintre orasele de pe coasta de vest ~i de nord aMarii Negte. Clipetls s-a pastrat in dotatia arrnatei romane, pin a in epoca tirzie airnperiului.

Parma, scut de forma rotunda, lucrat din aceleasi materiale, se purta decavalerie i de formatiile usoare de infanterie (din vremea Republicii pina inveacul al IV-lea e.n.),

Orice tip de scut avea fixate pe fata interioara doua mioere de piele, pesub care ostasul 19ipetrecea antebratul miinii stlngi, ca sa-l poara manevra.

61. TIPURI DE seUTURI 62. Scur cu UMllO


24/41

154 ARHEOLOGIA ROMAN1\.

Gladis se considera sabia nationala a armatei romane, desi fuseseimprumutat de la triburile hispanice, in timpul luptelor cu Hannibal. Se com-punea dintr-un miner de lemn (mai rar din ivoriu sau as), de forma cilindrica,Minerul era eu buton (capulus) si legat de 0 lama cu doua taisuri, grea, darbine ascutita la virf. Arma eta pasttata intr-o teaca (vagina), confectionatadin lemn acoperit eu placi sau din tabla (de bronz sau fier), adesea gravata.La partea superioara, vagina era prevazuta cu inele cu ajutorul carora ea se puteaaga!a de cingulum sau de baiteus, Soldatul purta gladius atirnat pe soldul dreptfiindca in stinga avea scutum. Ofiterii nu purtau scutum de aceea i~i fixau gladiuspe soldul sting.

Originalele gasite in sapaturi, dovedesc c a un g/adius de infanterie avealungimea de aproximativ 0,50 m, pe dnd eel de eavalerie (care se mai numeasi spatha) era mal lung (0,75 m).

Soldatul de infanterie mai fusese dotat cu un pugio, un pumnal agatatpe soldul sting, identic ca forma eu gladius, insa de dimensiuni modeste.Pilum, adica sulita, era arma care putea fi aruncata de la distanta asupradusmanului, Era considerate 9i ea drept arrna nationala , de mare efect inatae. Polybios (VI, 23) ne-o descrie pe aceea din epoca Republicii, dnd sulitaat fi fost lunga de 3 coti (1,35 m) ..0atare arrna de atac, cind era turnata inintregime din metal, devenea prea grea 91 nu putea fi azvirlita cu usurintasi efect. In cele rnai rnulte cazuri, numai virful ei era modelat din fier, iar coadaera cioplita din lemn greu. Sapaturile arheologice, pe locul unor batalii celebredin epoea Republieii (Numantia, Alesia ete.) au descoperit numeroase virfuride sulite. Ele sint de forme diferite (conice, piramidale, plate etc.) si nu depasescgreutatea de 600 g. (fig. 63-64).Pentru perioada imperiului, sintem mult mai documentati in privintaacestor pila. Lungimea lor varia Intre 0,64-1,06 m. Toate muzeele posedaazi virfuri de pila, in marea lor majoritate luerate din fier batut p nicovals,ca sa capete 0 forma conica sau piramidal.a eu patru fete. Pentru 6xarea lorin minerul de lemn, se lasa la baza un vhf ascutit pentru a fi infipt. De eelemai rnulte ori acesta din urrna era tubular pentro ca rninerul lemnos, 0 dataintrodus in el sa fie fixat cu un cui batut printr-un ori6ciu.Cu totul exceptional se Intilneste pilum mtt!ale care este 0 sulita dubla,lunga de 1,50 m, folosita mal ales la asedierea unei cetati, Prinsa Ia centru euminer, ea se putea manevra de pe scara de asediu introdudndu-se prin golu!dintre doua crenele in scopul de a lovi in dreapta si in stinga pe dusmaniiascunsi dupa aceste para pete.

In sapaturile arheologice de Ia Slaveni, au fost descoperite peste 50 virfuride pila turnate in bronz, cu inmanusare tubulad 9i Hituite piramidal (eu treipina la opt fete), Ele fusesera frumos lustruite, in unele cazuri chiar poleitecu foita de argint. Sint fara indoiala arme de parada, neintilnite in alee castre.xomane.Hasta, adica lancea, era considerata 0 arma mai usoara, folosita in luptacorp la corp, in primul rind, de catre legiuni. Pe timpul lui Polybios (VI, 22)ea avea urmatoarele caracteristici: Minerul ei din lernn are in genere lungimeade dol coti (=0,95 m) ~i grosimea de un deget (=0,018 m). Virful Iancii, lungde 0 palma (=0,08 m) este atlt de subtire ~i de ascutit, Incit se indoaie U90rde la prima lovitura, astfel d dusmanul nu 0mai poate refolosi . Sub imperiu,hasta a fost purtata de legiuni 91de trupele auxiliare de infanterie sau de cavalerie,In afara de reprezentarile sculpturale, sapaturile arheologice au scos la lumina


25/41

ArARAREA FRO:


26/41

156 ARHEOLOGIA ROMA.",A

o mare cantitate de virfuri de lanci lucrate din her. Sint de doua tipuri: unelede forma romboidala - plata, mult alungita ~i altele mai groase, cu 0 nervurain lungul ascutisului, Spre deosebire de sulita, toate lancile se inrnanusau tubular~i se fixau de miner cu un cui. Vegetius (II,1S) ~i alti autori ne vorbesc demai multe tip uri de Hinci: contus, lancea, gaesum etc., imprumutate de la diferitepopoare supuse de romani.

64. LANCI, SULlTE ~I CUTITE DIN CASTRUL SLAVE, I

Dotarea cu armament si uniforms a ostasului roman se facea in funetiede specificul trupei in eare lupta, In aceastii privinta, cei mai favorizati eraupretorienii (care apar odata cu imperiul), apoi soldatii din legiuni, formatiileauxiliare regulate ~i neregulate, garnizoana Romei si in cele din urma, marina.Aliatii (socii) nu irrtrau in componenta armatei romane; participau la razboaieleei eu armamentul :;;i costumul adus de acasa, Socii constituiau in special, unitatide arcasi, prastiasi i de cavalerie.

Despre uniforms si armamentul soldatului legionar din perioada Republicii,stim numai ceea ce ne spune Polybius (VI, 22-23). Monumente figurativedin aceasta epoca ne lipsesc. Ele abunda tosa eu sutele, in perioada Imperiului,ca pietre funerare, scene pe arcurile de triumf, in repertoriul columnelor luiTraian si a lui Marcu Aureliu etc.

C~stumul soldatilor din legium, pe timpul Imperiului era compus dintr-ocamasa-tunica, de linii sau pinza de in (tunica); 0mantie groasa tesuta dintina (sagum-paenula), folosita impotriva intemperiilor; un sal (jocale), pantaloniscurti ~i sandale de piele (caliga). Caliga se purta pina la gradul de centurion:avea talpa tintuita si peste laba piciorului, 0retea de cureluse prinse in diferite


27/41

ArARAREA FRONTlERELOR, PRINCIPALELE MONUMENTE MrLITARE 157feluri. Saflaturile de po: limesuri au descoperit in cimitire, caligae destul de binepastrate. In Dacia (Slaveni), se cunosc numai urme de talpi tintuite, imprimatepe diramizi Indi nearse, Un imparat roman - Caligula - si-a ciipitat aceastaporecla pentru pasiunea pc: care a avea fa~i de atare inciil~aminte; dupa cumaltul - Cara ca l/a - se va numi astfel pentru predilectia pe care 0 avea, dea purta mantaua soldateasca cu acest nume.Arrnamentul legiunilor era alcatuit din ga lea (cassis), lo rica segm enta ta ,s 'Cutum co um bo , cingu lum , gladius, p7tg io , hasta , p ilum etc. Corpul subofiterilorpurta cam acelasi cos-tum si armament, gtadul recunoscindu-se numai printr-unmic detaliu.Purtatorli de insigne militate (signiferi) aveau 1nsa un costum aparte.Pe columna lui Traian, H vedern acoperrti pe erestet cu 0 piele de cap de urs(ale carui labe se legau pe piept), avind 0 cuirass de piele tare, tu nica , sa gumsi gladius prins de batteus. Vegetius (II,16) afirma cii pielea ursului cu gumcascata Inspiiiminta pe dusrnani (a d te rro re m ho stiu m j:Gradatii din serviciile de adrninistratie se identifica prin pachetul de tabulae,pe care Il poarta sub brat.Centurionul, ofiterul de nadejde al arrnatei rornane, coasiderat ca celmai de seama grad inferior, purta urr costum pampos. Figura i se intilnestepe numeroase~ pietre de mormint, imbracat cu 0 haina de ceremonial indrcatacu decorarii, In rinuta de gala, el purta cuirasa de piele (sau 0 ! o ric a squama ta ),cnemide ornamentate, ga lea , g ladius, pugio , scu tum etc. Semnul lui caracte-ristic este bastonul confectionat dintr-un butuc de vi~a pe care-I poarta inmina dreaptii.Despre ofiterii superiori, adica tr ibuni le giom lm , p ra efe ctN .r sastrorum ~ilegatus legionis, nu avem date suficiente tn ceea ce privesre costumele si armelepe care le puttau. Stim despre tribttni d puteau fi identificati dupa a bandalata de purpura pusa pe poala mantiei (sagttm).. La eei de rang senatorial eaera lata ( la tic la v i) , .dar ingusta, dnd tribunii apartineau ordinului ecvesrru (angtts-tidavi). Mantia sl-o atirnau de umar cu 0 fibula. Casca lor avea 6 crista foartebogata in pene multicolore; gla'dius ~i-l atirnau de 0 diagonals, iar pantaloniilor coborau pina deasupra genunchilor. Onterii superiori aveau dreptul dea purta calcei, cizmulite cu carimb inalt si rasfrint, care inchideau complet pkiorul.Fiecare comandant, de la centurion in sus, purta paltrdamenttdtIJ, 0 flsiede stofa de diferite culori (In functie de grad).

In efectivul fieciirei legiuni intilnim un detasament de cavalerie. Calarasiiacestia emu inarmaji cu gladitts lung, co ntu s, sctilu m , g ale a, lo rica ~i trei pila. Peseenele columnei lui Traian, apar in unde cazuri, figurile acestor dilara9i dincomponenta legiunilor.T ru pele a uxilia re regu la te (a la e si cobortes } erau recrutate dintre popoareleconsiderate barbare aflate In provinciile imperiului. Hadrianus a fast creatorultrupelor aNxil iare nereguiate, denumite nuseeri, formate din aceleasi populatiinerornanizate (mauri, sirieni etc.), specializate in minuirea unci anumite arme.Pe Columna lui Traian apar toate aceste forrnarii militate, luptind cu armelespecifice locului lor de bastina.Cabor tes (de infanterie) se recunosc dupa tunica scurta, cingNlum l sagttm,caliga ~ifocale. Ca arme, erau dotate cu 0 cuirass de piele, galea cu inel de atirnat,scut oval, p,laditts ]i basta.Alae (de eavalerie) purtau in general, aceleagi costume : ; ; 1 aceleasi armeca si cohortele. Scutul lor era 0 parrria ovals sau hexagonala.


28/41

IS8

Soldatii din numer] veneau in castru cu costumul si armamentullor national.Pe Column~ lui Traian, intilnim prastiasi batavi adusi de la Rin, arcasi ~irieoiinarmati eu arcuri lungi, mauti diIara~i s.a. In anumite momente, Rorna aangajat intre trupele auxiliare regulate si pe cataphractarii sarmati (pl. 17,2),dilara~i imbracati eu cal cu tot, in placi de pi de (Iorica plumata).Trupe1e din garnizoana Romei i9i aveau 9i ele costume si armament spe-cific, destul de slab cunoseute din monumentele sculpturale.Pretorienii purtau tunica, sagum, lorica segmentata, cu lambrechine, scutum,galea eu 0mate crista, piltlm, cingulum, gladius etc. Cobortes Urbanae eonstituiauo unitate de politic, imhracata cu tunica 901sagt(?Jt,apoi inarmata eu di~ti, sabie,parma ~i pugio. Pe timpul domniei lui Domitianus sau Traian, s-a constituitgarda imperials, fermata din equites singulares, inarmati cu casca, clipeus 91 Ioricadin piele, Pur tau si ei tunica, pantaloni si caliga.Pentru echipamenttfl marinei, ale carer elemente erau reerutate din oamenide jos (chiar ?i sclavi) posedarn indicatii de la Vegetius ~i din unele monumentesculpturale. Imbtacamintea lor era compusa din tunica srrtnsa pe corp eu uncingulum, un sagttm lung, pantaloni ~i caliga. Ca arme de lupra, aveau hasta, sabia,pumnalul s.a ,

MA~INI BALISTICE ~I DE ASEDIU.Arczd, cea mai simpla masina balistica, este una dintre cele rnai vechi~i raspindite arme de tragere, de pe intregul glob. El se bazeaza pe elasticitatealemnului si a corzii, elemente perfectionare inaintea rornanilor de catre popoareleorientale si de greeii din epoea homeridL Romanii nu au adus nici 0 imbuna-tatire aeestei arme, imprumutata de ei de pretutindeni, dad adueea eeva nouin privinta efectului de tragere. Coarda era confectionata din cinepa sau dinin, cite odata si din intestine de animal. Areul propriu-zis era eioplit din esentelede lemn cele mai tari si eele mai elastice. Sapaturile arheologice au descoperitnumeroase sageti romane din fier, care sint fie piramidale, fie plate in formade frunza. Arcasii din trupele auxiliare, recrutati clintre sernintiile siriene, pose-dau areuri lungi, eu care puteau azvirli 0 sageata pina la 0 departare de 0 mie

de metri.In domeniul polioreeticii, adica a masinilor de razboi de aruneat projectile\,i de asediu, romanii au ramas e1evii greeilor. Unitatile de fabri, adica de meste-~ugari din cadrul diferitelor forrnatii militate, ave au sarcina de a confectionaaceste rnasini, Folosirea lor in lupta apare prima data pe timpul luptelor eucartaginezii.Dad in ceea ee priveste areul, puterea de aruneare a sagetii rezulta dinelasricitatea bratelor armei, pentru artileria. romana, denurnita generic tor-menta, principiul de baza era fondat pe elastieitatea torsiunii manunchilor defibre care aldituiau coarda.Grice masina balisrica romans era cornpusa din rrei clemente: un piedestal,un brat eu ulue destinat asezarii proiectilului ~imecanismul (arcul) de intinscoarda. Acesta din urma alcatuia 0 caseta cu resorturi (arcuri) impartiti in treicompartimente. If! compartimentul central, se imbuca ulueul bratului purtatoral proieetilului. In compartimentele laterale erau fixate vertical, unele lingaaltele, corzi elastice si puterniee (nervi torti), faeute din rendoane, sau din parde animal (citeodata 9i din par de femeie). Corzile se incordau eu ajutorul


29/41

J\:PARARBA FRONTIERELOR, PKINCIPALELE MONUMENTE MILITARE 159

unui instrument denumit entonion. Intre fascicolele corzii se introducea fortat,de ambele parti ale ei, cite un bastonas de lemn, drept 91inflexibil, care in starede repaos, se gasea indreptat spre casera, Aceste doua bastonase se legau lntrede, la capetele din afara, cu a coarda. Aceasta din urma se putea trage cu aju-torul unui troliu (dispozitiv mecanic de infa9urarea corzii), fixat la capatul bra-tului cu uluc, in care se gasea proiectilul.Existau doua tipuri de io rm e nta : c at-a pu ita e si balistae, fiecare avind unelevariante neinsemnate, deserise ~ide ditre Vitruvius (X,10-12):Catapul ta avea bratul traiectoriei orizontal, de aceea arunea proiectilelenumai in linie dreapta. Se mal numea ~i scorpion. Imaginea ei 0 Intilnim peColumna Traiana 1a putut fi reconstituita in muzee (fig. 65).Balista constituia 0 piesa de artilerie care arunoa blocuri de piatra (rnairar i btrne), trimise sub un unghi de 45 grade. Bratul-uluc de aruncat ,era sprijinit pe sol eu 0 inclinare de 45 grade. Cablul ei se mtindea ea 9i coardaunui arc; era p~ternic si In forma de chinga, ca sa poata izbi eu efect proiecti-lele de piatra, Intocmai ea 91 catapulta, baIista poseda pe ulucul bratului detit (fig. 66), un cursor mobil (fig. 66) eare se putea trage inapoi euajutorul troliului (fig. 66).Ammianus Marcellinus (XXIII, 4, 4) si alti scriitori din veacul al IV-Ieaamintesc de 0 masina de razboi de mare efect, onager (denurnita citeodats ~iscorpion). ~Secompunea dintr-o cutie fermata din doua birne puternice, legateIntre ele. In interiorul ei se agezau in pozirie orizontala, segmente de funii (nervi)puternic rasucite. Aceste H9ii de coarde articulau un brat de pirghie, care instare de nefunctionare, statea vertical. La extremitatea lui superioara era atirnatproiectilul (0 piarra) intr-o mica plasa. Pirghia se incorda ~i se apleea tot eu untroliu, pina ce ajungea in pozirie aproape orizontala. Cu 0 lovitura de ciocan,se ridica drligul care retinea pirghia armata. Odata declansata, aceasta pirghiese ridiea brusc si arunca proiectilul. Ea se oprea, izbindu-se pe un obstacolmoale (paie, iarba, perna etc.), Prin arnortizarea loviturii, nu se rupea (!_ig.67).Onagerul avea deci 0 traiectorie curba, asernanatoare eu 0 prastie, In afarade pietre, eu el se aruncau aSl,lprainamicului ~ivase eu materiale rnflarnabile (citeodata umplute ell albine). Cu aceasta rnasina bal1stid, se putea arunca 0 piatrade 2 kg pioa la departarea de 350 m. Ea a fast numita (In gluma de catresoldati) onager, adica magar salbatio}, fiindd intocmai ea acest animal, arnncael l picioarele dinapoi, pietrele 1 pamlntul.

Catapultele ~i baIistele (inclusiv onaga) erau Eolosite mai ales pentru apa-rarea fortificatiilor, Dar pentru a distruge aceste inrarituri, romanii se foloseaude aries ( berbec), cunoseut ca arrna de dislocate a zidurilor, indi din timpulimperiului asirian, Descrierile autorilor romani 91 unele repreaenrari, neaIata cii in forma lui clasicii, aries se ptezenta astfel (fig. 68).Se pregatea 0 birna lunga de eel putin 18 rn, in al carui virf, iradreptatspre zidul inamic, se fixa un mare butue de fier, adesea rnodelat in forma capuluide berbec. Ea se atirna apoi de grinda inrerioara a unei case mobile, asezatape roti, Acest hangar poseda acoperis in doua pante 91era dptuit cu materialeneinflamabile (de obicei en piei de animale proaspat jupuire). Atacatorii impin-geau din interior aceasta casa pe roate, ca sa fie feriti de lovitnrile trimise de pezidul asediat. Odata ajunsi linga zid, ei balansau ell putere birna care izbindeu aries ildarima treptat. _Cind asediul era considerat de mid importanta, soldatii fiiceau test.ud"o( carapace de broasca testoasa ) din scuturi rectangulare. Se asezau unul linga


30/41

altul si ridicau scuturile orizontal, deasupra capetelor, in a~a fel, ca acesteasa fie unul tinga altul ~i s a formeze un acoperis, protector continuu.Asemanatoare cu aries erau falces murates ~i terebrae. Prima se prezentaca 0uriasa secera -coasa care prin izbire patrundea prin paramentul de blocurial zidului si-l desfacea, Terebra ( sfredel-burghiu ) era un aries cu v1rful ascutit,care producea perforatii in zidurile de aparare, construite din dramida.

160 ARHEOLOGIA ROMAN.'.

65. CATAPULT1\. 66 . BALIST li.

67. ONAGER 68. ARIES

Romanii foloseau ~i ei pentru asedii, turnurile de apropiere, construitedin lemn si impinse pe roti, Acestea aveau forma trunchiului de piramidasi in. ele, luau loc ataoatorii, ~i de asta dati, extetiorul lor trebuia captusit cupi de cruda, ca sii fie ferite de materiile inflamabile aruncate de inamic.Din lectura biitiiliilor descrise de Ammianus Marcellinus, constatam din veacul al IV-lea, artileria rornana grea si masinile de asediu luasera 0mare dezvoltare si extindere, la to ate formatiile militare, Pina la aparitia prafuluide pusca in Europa, evul mediu s-a folosit de ceea ce au creat romanii in dome-niul balisticii,


31/41

ApARAREA FRONTIERELOR, .PRII'ICIPALELE MONUMENTE ~IILlTARE 161

STEAGURILEARMATEI - SIGNA MILITARIADin epoca Republicii, fiecare unitate fusese dotata cu un steag, considerat

simbolreligios si emblems de recunoastere. El era alcatuit dintr-o lance (sim-bolul zeului Mats) care se inlgea cu virful in parnint, Pe eapatul opus, se fixao figura de animal. La mijloeul lancii exista un drlig de care se apuea atuncidod mineral (in forma de sulita) era scos din pamint, .

Odata eu reorganizatea tactics a legiunilor, Marins le-a dat ca emblernacite 6 acvila (aquiJa). Pasarea lui Iupiter (turnata in argint) era reprezentataeu aripile desfacute pentru zbor, avea 0coronita in plisc ~i fulgerul In gheare.Soldatul purtator al acestui steag era .numit aquiltfer. Steagurile (signa) pentrumanipule pastrau aceeasi forma, dar in Iocui pasadi, se atirnau fi~iide purpurasan foi de iedera argintate. Se mal foloseau ca ernbleme in virful minerului,palma deschisa a unei rniini (impotriva deochiului I), un stegulet,o coronitils.a, Decoratiile obtinute de trupaerau prime (suprapuse) pe acelasi miner.Legiunile primeau signa in forma de coronite, iar cohortele preroriene, pbalera(discuri ornamentate). Printre acestea se mai atirnau ~iobiecte talisrnanice (semi-luna, ghinda etc.). Pe minerul steagului se intilneau adesea ~iunele sernne zodia-cale. Tot pe aeeasta se putea fixa 0 tabula ansata din metal, pe care eta gravatnumele unitatii militate.

Cerceta~ile arheologice au putut stabili, pentru fiecare legiune, emblemeleoficiale pe care Ie purtau diferitele signa.'Acvila: legiunea XIII GeminaBarza: legiunile II, III ~i IV ItalicaBerb ec ul : Iegiunea 1 MinerviaCapritorttttl: legiunile I Adiutrix, II Augusta, II Italica, IV Macedonica, XIV Gemina, XX

Valeria Victrix, XXI Rapax, xxn Primigenia ~i XXX UlpiaCcntatlrul: II Parrhica si N IralicaCo rabia : I Adiutrix, II Adiutrix si X FreteusisElefantul .. V AlaudaeHermie .. II Traiana si XXII PrimigeniaLsul : IV Flavia, V Macedonica ~i Vl Il Augusta, XIII Gemina 9i XVI FlaviaLupoai, ell gemenii: II ItalicaIvlarte: IIAngustaMinerva: IMinerviaMistre/ut: I Italica, II Adiutrix, X Fretensis ~i XX Valeria VictrixNeptun: X Fretensis, XI Claudia ~i XXX UlpiaP egasu l : I,Adiutrix, IIAdiutrix ~i II AugustaTauru!: I Italica, III Gallica, N Macedonica, V Macedonica, VI Viettix, VII Claudia, VIII

Augusta, X Frctensis ~i X Gemina.

Tabloul de mal sus ne arata cii unele legiuni aveau mai rnulre embleme,unele comune. Acestea se reproduceau ~ipe alte obiecte care apartineau legiu-pilot sauostasilor lor. Le intilnim, de asemenea, imprimate pe cadmizile turnatede legiuni si chiar pe monedele emise de unii imparati,

Scorpionul era animalul-emblema ai cohortelor pretoriene, Signa pe careIe purtau cohortele auxiliare se deosebeau prea putin fata de cele ale legiunilor.Existau de asernenea s.igna pe al caror virf era asezat portretul imparatuluLPurtatorul unei atari imagini, se numea imaginifer.


32/41

162 ARHEOLOGIA ROMA ..lX

Atunci cind se constituia un detasament (vexillatio) pentm a fi trimisIntr-o campanie indepartata, ise acorda un steag special denurnit vexillum.El se compunea dintr-o bucata de stofa viu colorata, avea 0 forma dreptunghiu-lara ~i era fixata in virful unei sulite, Pe virful unui vexillum se aseza figuravulturului sau chipuri de zei .ai razboiului (Mars, Victoria, Hercules s.a.).Vexillum se purta de asemenea de catre unitatile de cavalerie atasate legiunilorsau comandate separat (auxilia). Cele mai tipice aquilae, signa si vexilla se intilnesctot pe scenele Columnei lui Traian.Draco, balaurul , ca insigna militara, apare in armata romans din seco-luI III ~i a fost imprumutat de la parti. El fusese cunoscut ~i la dad, in perioadade independenta. Dragonul ave a forma unui corp de i?arpe ondulat, lucratdin stofa ~i se umfla in baraia vintului. Capul monstrului era lucrat insa dinmetal ~i citeodata imita pe cel de lup. Corpul lui era de asemenea fixat intr-unvirf de lance.

Pe llnga insigne ~i steaguri, forrnatiile militare se mai dotau cu trompetespeciale de emis semnale militare. Cu ajutoml acestor instrumente se comunicaudiferite ordine comandantilor. Infanteria se folosea de tuba, 0 tromped dinarama, de forma conica-alungita ~iputin rasfrinta la gura pilniei. Bucina folositade mai multe unitati pentru semnale scurte la mid distanta, apare ca un cornasernanator eu cel folosit azi de catre vinatori. Pentru cornu avem reprezentaripe Columna lui Traian 9i pe stelele funerare. Era 0 mare tromped incovoiatiicare putea fpurtata pe umar dupa ce cu ajutoml unei bare ise uneau capetele.Producea un sunet gros ~i scurt. Pentru cavalerie, se inrrebuinta lituus, cunoscut~i din ceremoniile religioase ale preotilor auguri. Este 0 trornpeta de dimensiunimai mici, cu pilnia indoita (in felul unei lulele de azi). Dupa nurnele instru-mentului, cei ee-l purtau, se numeau tubice, bucinator, cornices si liticen ..Bine-inteles, eu asemenea instrumente nu se putea alcatui 0fanfad. Ele se foloseauinsa la parazi si In cortegiile triumfale. Un cintaret putea dnta cu oricare dinaceste patru instrumente.

DECORATIILE - DONA MILITARIAReorganizind fundamental armata romana, Augustus a instituit, pe lioga.

obligatii, ~inumercase avantaje pentm soldari. Beneficiile se numeau la un locpraemia militiae. Parasind tabara, veteranii care-si indeplinisera eu cinste serviciul( b on esta m issio ) primeau 0suma de bani sau 0bucata de piimint.Multi dintre cei care servisera in cadrul trupelor auxiliare erau peregrini,

adidi Iipsiti de cetatenia romana. Para sind castrul, ei primeau civitas romana siconnubiuJJt, adica dreptul de a seecasatori dupa legile romane, Acestea se acordau~i femeii concubine ~i copiilor nelegitimi. Cel care acorda asemenea drepturicivice era Impararul, printr-o lex data. Soldatii din legiuni, din cohortele preto-riene ~i din cohortele urbane, deveneau cetateni romani odata cu Inrolareasub arme. Deci numai cei din tmpele auxiliare beneficiau de civitas si cOJ1nubium.Pentru a si le dovedi, veteranii i~i fiiceau 0 copie prescurtata 9i legalizata dupalex data afisata la Roma. TextuI se grava pe doua tablite de bronz; erau parafate~i sigilate de catre sapte martori, dupa care se trimiteau veteranului, in provincie.Placile acestea se numesc diplomata militar-ia sau tabulae bonestae missionis ~i auo mare valoare istorica. Pina in prezent, au fost descoperite aproximativ 250


33/41

Ap.\RAREA FRONTlERELOR, PRINCIPALELE MONUMENTE MILITARE

diplome militate. Cea mai vecbe este de la Claudius I. iar cea rnai noua de laConstantin eel Mare (fig. 69).In timpul serviciului, zelul soldatilor era stimulat prin donativa, adicaprin gratificatii aeordate in urrna unor evenimente de seama, cum eta venireala tron a unui nou Imparat, Dar eel mai de seama stimulent pe dmpul de lupta

69. DIPLOMA 111LITARA (129 e.n.)

sint dona militaria, adica decoratiile. Pentru prima dati, romanii le-au introdusin armata si Intr-o forma foarte variara, Polybius (VI,39) remarea metoda folositade generalii romani pentru incurajarea finerilor ce infruntau primejdiile ,in fata adunarii soldarilor, comandantul lauda pe eel viteaz, apoi ({... daruiaa sulita eelui care a ranit un dusman, iar celui care a ucis un dusman si l-apradat, 0 cupa, dad era pedestras, un harnasament daca era dHira~, . . . celorcare la asediul unui oras se urcau primii pe zid, li se dadea 0 coroana de aur .Dupa cum ne spune Titus Livius i ne dovedesc inscriptiile, aceste recompenseeonstau din bratari coliere, fibule, lanturi etc. Ele s-an transformat eli timpulin decoratii. Pe vremea irnperiului, s-a stabilit un regulament in eeea ce privesteacordarea lor soldatilor obisnuiti, gradatilor si ofiterilor superiori.

163


34/41

164 ARHEOLOGlA ROMANA

Soldatii din legiuni primeau a rm illa e, to rq ue s si phalerae. Centurionii aveaudreptul (In plus) la c oro na e. Co ro na e, bastae si vexilla emu rezervate ofiterilorde rang senatorial 9i ecvestru, Pe nurneroase pietre de mormint, beneficiariiacestor dona militaria Ie mentioneaza in epitaf 1?ile reproduc sculptural. Deco-ratiile se pU11:aUa parazi ~i la diferite festivitati, Ele erau de mati dimensiuni,tncit trebuiau purtate pe piept, atirnate de 0 retea fermata din eurele groase., .Armillae - bratarile , erau confectionate din argint, mai tat din aut~i se purtau pe brat, formate din mai multe spirale. In castrul de la Slaveni,s-au gasit doua armillae aureae,Torques - colierele, din aut sau argint, se pUli:au in jurul gltului sauatirnate pe piept.Pbalerae, apar ca cele rnai obisnuite decoratii (citeodatarealizate din bronzsuflat cu aur sau argint). Erau de doua tipuri : in forma de farfurioara (fixatecu un cui pe minerul steagului) si de tipul medalion, Ultimele erau lucrate artistic,eu reliefuri pe una din fete, reliefuri care reprezentau variate divinitati.Ofiterii superiori aveau acces la toate decoratiile rnentionate mai sus.tn plus lise rezerva corona, eel mai pretios dania militare. Se compunea dindoua ramuri infrunzite ~i dispuse in forma circulara, Coronae aveau mai multe clase. Cea mai respectabila era considerata co rona tr iumpha li s, lucrata cu foide laur si oferita generalului in timpul triumfului, Urmau cor on a g ram in ea ~ico ro na m yrte a rezervate generalilor cinstiti eli ouatio,C oro na civica alcatuita din ramuri infrunzite de stejar se dadea ostasuluicare salva viata unui camarad pe dmpul de Iupta, sub ochii eomandantului~i pe sol roman.

Coro na mura lis se recunoaste prin zidul crenelat din interiorul celor douaramuri de laur. 0 primea eel ce sarea primul pe zidul cetatii inamice, in timpulasaltului.Co ro na u alla ris inchidea lmaginea valului intre bratele ei si 0 primes acelacare reu~ea a trece primul, un atare obstacol al fortificatiilor inamice.Coro na cla ssica (na va lis sau rostrata} era din aur si se caracteriza printr-oprod de corabie asezata intre cele doua ramuri,Nu cunoastem in amanuntirne regulamentul dupa ce se acordau potrivitgradului multiplele forme de co ro na e a ure ae fi argentatae. In afarii de acestea, se.rnai cunosc ca decoratii: basta pura ( lancea f a r a fier) se eompunea din unasau mai multe Ianci, fixate pe 0coronira, in miniarura.Vexillum ( steguletul ) avea forma steagului de cavalerie si nu se fixain cadrul unei coronite de ramuri. .Decernarea decoratiilor se facea de catre comandantul sef, in fata armatei-adunata in eareu. Soldatii slmpli si gradatii pina la centurion (principales) erauchemati primii, ca sa primeascii armillae,phalerae # torques. Urmau ofiterii superiori(tribunii la ticlavi, tribttni a ngustic!avi, praefecti, legati legio nu m si legati propraetoresau consulares) pentru care se rezervau ea decoratii: co ron ae , b as ta e p ura e si vexilla.1n epoca imperiului decoratiile erau acordate numai de catre imparat ~i se puteauda de mai multe ori.

TRIUMFUL - TRIVMPHVSPe unele monumente de arhiteeturii romana intllnirn adesea scene detriumf, suprema rasplata acordata unui general sau unui imparar roman de catre

5/13/2018 Ar

Date post:	14-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	andriu-marasesti-george
View:	502 times
Download:	5 times

Arheologia romana

Documents