Auditul Situatiilor Financiare

8/18/2019 Auditul Situatiilor Financiare

1/86

Universitatea Spiru HaretFacultatea de Management Financiar Contabil Constanţa

Program masterat: Contabiltate, Expertiză şi Audit – 3 SemestreDisciplina: Audit financiar şi servicii conexe de audit – 2

Titular disciplina: prof.univ.dr. Liana Elefterie / [email protected]

Pag. 1 din 86

AUDITUL SITUAŢIILOR FINANCIARE

1.1. Evaluarea sistemului contabil şi de control intern

Prima responsabilitate a managementului unei entitati patrimoniale este asigurarea indepliniriicu succes a obiectivelor stabilite prin strategie. Pentru indeplinirea acestor obiective ale afacerii, sestabilesc sisteme ce cumuleaza activitatile aferente, proiectate sa opereze impreuna. Obiectivele sefixeaza la nivelul acestor sisteme astfel incat sa se alinieze la obiectivele activitatii entitatiipatrimoniale respective.

Pentru realizarea obiectivelor, managementul trebuie sa evalueze posibilele amenintari asupratuturor domeniilor de activitate ale entitatii, identificandu-se riscurile si implementandu-se masuri caresa le diminueze.

Sistemul de control intern global este de natura conceptuala si reprezinta colectia integrata atuturor sistemelor de control utilizate de entitate pentru atingerea obiectivelor sale intr-omaniera eficienta asigurand:

siguranta si integritatea informatiilor; aderarea la politici, planuri, proceduri, legi si regulamente; pastrarea in siguranta a activelor; utilizarea economica si eficienta a resurselor; realizarea obiectivelor si scopurilor stabilite.Un mediu de control adecvat este unul in care exista controale interne adecvate, la costuri

rezonabile si unde exista un indiciu clar de angajament la un control intern bun, la nivelul consiliului deadministratie si a nivelului superior de conducere executiva.

La sfarsitul etapei de identificare a parametrilor sistemului, auditorul trebuie sa fie capabil sadefineasca, sa documenteze si sa convina cu conducerea entitatatii auditate asupra:• zonelor de congruenta ale sistemului;• relatia sa cu alte sisteme si auditari;• obiectivele auditului;• gradul de acoperire.Etapa urmatoare este de a determina teoretic, ce controale trebuie sa existe pentru atingerea

obiectivelor dorite. Exista o gama variata de controale care pot fi clasificate astfel: preventiv-care cauta sa previna aparitia unor ineficiente, erori sau nereguli. Exemple ale

acestui tip de control sunt: detasarea sarcinilor si autorizarea controalelor. detectiv-care opereaza post eveniment si incearca sa detecteze si sa corecteze ineficiente,

erori sau nereguli. Exemple de acest tip de control sunt reconcilierile conturilor bancare,verificarea intarilor si iesirilor

directiv-care incearca sa cauzeze sau sa incurajeze aparitia unui eveniment dorit.Exemple ale acestuia include politici clare scrise, proceduri de lucru si instruirea personalului.

Avand o opinie formata despre sistem, auditorul trebuie sa formuleze o strategie de testare. Nu existareguli stricte cu privire la numarul testarilor necesare. Prin aplicarea rationamentului profesional,auditorul trebuie sa determine ariile de testare, scopul testarii si modul de derulare al testelor. Dindorinta de a furniza un serviciu eficient si economic, de regula auditorul testeaza doar controalelesemnificative. Aceasta directie de reducere a testarii, nu trebuie sa compromita eficienta serviciului.

1.2. Testarea conturilorşi dosarele de audit

Testele de audit se clasifica in trei tipuri majore: de urmarire, de revizuire analitica si de conformitate.a) Testul de urmarire urmareste o anumita tranzactie intr-un anumit sistem contabil. Scopul

acestui tip de test este acela de a confirma auditorului intelegerea sistemului si trebuie derulat in timpul


2/86




Pag. 2 din 86

etapei de planificare. Exemplu de acest tip de test poate fi urmarirea unui contract cu un client,ajungand la livrarea bunului, emiterea si inregistrarea in contabilitate a facturii si incheind cu primirea

si contabilizarea banilor.

b) Revizuirea analitica se aplica soldurilor conturilor, scopul sau fiind acela de a inlesniauditorului intelegerea miscarii si a evolutiei conturilor in consonanta cu tranzactiile entitatii, permitand

efectuarea de analize a evolutiei lunare sau anuale. Acest tip de test trebuie desfasurat in fazele deplanificare si de elaborare a opiniei. In faza de testare, un test de revizuire analitica util il poate

constitui compararea marimii si evolutiei conturilor de debitori din anul curent fata de anul precedent.Orice diferente neobisnuite sau anomalii se vor investiga.

c) Testarea de conformitate consta in determinarea daca sistemul contabil si de control aoperat pe perioada aflata in analiza. In acest scop se va testa un esantion de elemente. Auditorul va

trebui sa revizuiasca reconcilierile conturilor bancare de la sfarsit de luna, pentru a se asigura ca au fostsemnate dupa analizare de catre o persoana autorizata si sunt conforme cu realitatea. Tot referitor la

conturile bancare, auditorul cere pentru toate soldurile finale, confirmari de la organele bancare, pentruefectuarea unui control incrucisat.In urma procedurile de lucru folosite, auditorul obtine un probatoriu bine documentat, pe care

trebuie sa-l alature celorlalte constatari obtinute din testele de control, de natura sa fundamentezesituatiile financiare de inchidere a exercitiului. Ansamblul probelor obtinute in procesul de audit are ca

scop satisfacerea urmatoarelor obiective: existenta-confirmarea potrivit careia un element de activ sau de pasiv se afla inregistrat

in evidentele patrimoniale de la o anumita data; drepturi si obligatii-constatarea potrivit careia patrimoniul reflectat in contabilitate este

real; exhaustivitatea-ansamblul tuturor activelor si pasivelor, precum si toate tranzactiile si

evenimentele aferente exercitiului, au fost declarate, inregistrate si reflectate in situatiilefinanciare; valoarea-un activ sau o obligatie sunt inregistrate la o valoare contabila

corespunzatoare; evaluarea-o tranzactie sau un eveniment sunt inregistrate la valoarea corespunzatoare,

iar veniturile si cheltuielile sunt alocate corect perioadei la care se refera; prezentarea informatiilor -elementele patrimoniale, veniturile si cheltuielile, fluxurile de

trezorerie, si notele explicative, sunt prezentate, clasificate si descrise in conformitatecu standardele de contabilitate.

Dosarul Permanent De AuditAcest dosar trebuie sa contina documente si tabele importante pentru continuarea activitatii de audit.

Aspectul acestui dosar trebuie standardizat prin folosirea unui index corespunzator. Detaliile necesar afi incluse intr-un dosar permanent de audit sunt:a) Informatii legate de client

informatii generale detalii cu privire la activitate organigrama societatii conturile in banca si drepturile de semnatura conducerea si restul personalului partile afiliate

b) Detalii de angajament scrisoarea de angajament numirea ca auditor scrisoarea de permisiune autorizarile

c) Informatii si conventii legale si statutare


3/86




Pag. 3 din 86

copie a memorandumului si articolelor procesele verbale ale sedintelor copii dupa conventiile de imprumut copii dupa contractele inchiriere si dupa actul de proprietate copii dupa evaluarea terenurilor detalii ale schemelor de pensii rentabilitatea anuala detalii legate de emisiunea autorizata de actiuni detalii ale legilor si regulamentelor relevante

d) Sistemul contabil sinteza registrelor si inregistrarilor sinteza si stemului contabil detalii legate de sistemele computerizate

politici contabile importante scrisori catre conduceree) Informatii contabile

copii ale situatiilor contabile informatii statistice

f) Active registrul de active valorile detalii legate de asigurare

Documentatia inclusa in dosarele permanente de audit trebuie sa fie actualizata corespunzator sirevizuita in fiecare an. Probe ale acestei actualizari si revizuiri trebuie inregistrate in dosar, posibil prinutilizarea unui formular anual de actualizare.

Dosarul curent de audit Acest dosar trebuie sa contina toate informatiile relevante pentru perioada financiara aflata in analiza.Este imposibil sa se specifice cu exactitate ce informatii este necesar sa se pastreze in acest dosar,deoarece ele depind de conjunctura in care se efectueaza auditul. Este totusi recomandat, ca toatefirmele sa incerce sa standardizeze formatul acestui dosar pentru a inlesni revizuirea si controlulactivitatii. Utilizarea unui pachet standard de audit realizeaza acest lucru.

1.3. Criterii care stau la baza auditului situaţiilor financiare

Pentru a asigura o opinie competentă şi independentă asupra imaginii fidele clare şi complete apatrimoniului, a situaţiei financiare şi a rezultatelor întreprinderilor, auditul are în vedere respectareaunor criterii şi obiective ce guvernează un audit al situaţiilor financiare:1 Criteriul exhaustivităţii şi integrităţii înregistrărilor.

Acest criteriu are în vedere că toate operaţiunile patrimoniale au fost înregistrate corect şiintegral în contabilitate.

Pentru îndeplinirea acestui criteriu, auditorul are două soluţii :a) auditorul trebuie să verifice cu mare atenţie procedurile utilizate de întreprindere pentru validareatuturor modificărilor patrimoniale: creşteri/diminuări de active, respectiv diminuări de pasive. Această soluţie are dezavantajul că necesită un timp îndelungat pentru validare.b) auditorul poate utiliza rezultatele inventarierii. El trebuie să se asigure că inventarierea a fost f ăcută

potrivit legii. Dacă prin inventariere s-au descoperit tranzacţii neînregistrate în cntabilitate, iar acesteaau fost operate, se consideră că toate operaţiunile sunt corect înregistrate şi evidenţiate.

Respectarea acestui criteriu presupune ca auditorul să se asigure că:


4/86




Pag. 4 din 86

- toate operaţiunile reflectate în documente justificative corespunzătoare sunt evidenţiate încontabilitate, deci f ără omisiuni;- nu există operaţiuni contabilizate de mai multe ori.

2 Criteriul realităţii înregistrărilorAuditorul are obligaţia să urmărească dacă toate elementele de activ şi de pasiv înregistrate în

contabilitate sunt justificabile şi verificabile, corespund cu cele identificate fizic prin inventariere sauprin alte proceduri cum ar fi: confirmări primite de la terţi, analize de laborator, etc.

De asemenea, se verifică dacă activele şi pasivele respectă principiul entităţii patrimoniale,adică toate operaţiunile efectuate aparţin şi sunt în numele firmei.3 Criteriul corectei înregistrări în contabilitate şi a corectei prezentări cu ajutorul conturiloranuale

Acest criteriu are mai multe obiective şi se referă la localizarea corectă a perioadei privindelementele patrimoniale, evaluarea corectă a modificărilor, imputarea corectă şi întocmirea corectă a

situaţiilor financiare.Perioada corectă în care sunt evidenţiate modificările patrimoniale presupune respectareaprincipiului independenţei exerciţiilor, utilizarea unei contabilităţi de angajament şi folosirea conturilorde regularizare.

Regularizarea operaţiunilor după inventariere conferă corecta delimitare în timp a cheltuielilorşi a veniturilor pe întreaga perioadă a exerciţiului financiar prin:- constituirea, respectiv transferul unor provizioane asupra veniturilor;- înregistrarea diferenţelor de curs valutar aferente lichidităţilor în devize;- înregistrarea cheltuielilor plătite şi a veniturilor încasate aferente exerciţiilor următoare prin utilizareaconturilor de regularizare;- repartizarea diferenţelor de preţ asupra cheltuielilor şi stocurilor, calculul şi contabilitatea corectă a

variaţiei stocurilor de producţie finită;- analiza amortismentelor şi a provizioanelor pentru depreciere.Corecta lor evidenţiere reprezintă o corecţie a costului istoric şi atenuează efectul de

desincronizare în evaluarea elementelor patrimoniale în cele două momente ale sale: intrare – ieşire.Evaluarea corectă presupune ca elementele patrimoniale să fie evaluate conform cu prevederile

Legii Contabilităţii nr. 82/1991 şi cu Cadrul general aplicabil pentru întocmirea şi prezentareasituaţiilor financiare.

1.4.Controlul conturilor – etapă de bază în auditul financiar

Pe tot parcursul angajamentului său, auditorul urmăreşte obţinerea documentelor probante care îi permit să dea certificarea asupra situaţiilor financiare, utilizând diverse procedee şi tehnici careprivesc controlul asupra documentelor justificative şi control de verosimilitate, observare fizică,examenul analitic.

Inspecţia are ca obiectiv validarea înregistrărilor pe baza documentelor sau a capitalului fix caactiv imobilizat. Această procedură are grade de credibilitate variate, funcţie de natura, sursa lor şifuncţionarea controlului în timpul prelucrării datelor.

Probele de audit cu caracter documentar care furnizează grade diferite de credibilitate pentruauditor sunt cele:

- elaborate şi păstrate de terţe părţi;- elaborate de terţi şi păstrate de întreprindere;

- elaborate şi păstrate de către unitate.Observaţia constă în examinarea unor proceduri efectuate de personalul unităţii: inventariereaactivelor fixe şi circulante, modul de evidenţiere şi control asupra corespondenţei conturilor etc.Investigaţia are ca obiectiv obţinerea de informaţii în scris din interior sau exterior cu privire laexistenţa unor achiziţii, conţinutul înregistrărilor, evaluarea lor.


5/86




Pag. 5 din 86

Confirmarea constă în răspunsul primit la o investigaţie pentru a compara informaţiile conţinute în înregistrările contabile; confirmarea, spre exemplu, a creanţelor prin colaborarea cu debitorii.Calculul are ca obiectiv verificarea acurateţei matematice a documentelor primare, a ecuaţiilorcontabile, precum şi a unor calcule extracontabile ce urmează a fi prinse în conturi.

Procedurile analitice se referă la analiza indicatorilor bilanţului funcţional, a ratelor de structură activ – pasiv, analiza fluxurilor nete, precum şi a lipsei de corelaţii faţă de alte informaţii relevante carese abat de la previziunile întreprinderii. Standardul de audit nr. 501 prevede informa ţii suplimentareprobelor de audit pentru acele valori semnificative cuprinse în situaţiile financiare: A. Participarea lainventarierea stocurilor. B. Confirmarea creanţelor. C. Investigaţii cu privire la litigii şi revendicări. D.Evaluarea şi prezentarea investiţiilor pe termen lung.

A. Participarea la inventarierea stocurilor şi controlul costurilor. Conducerea firmei stabileşteproceduri prin care stocurile sunt inventariate cel puţin o dată pe an, deoarece rezultatele saleinfluenţează situaţiile financiare nu numai asupra existenţei cantitativ-valorice, respectiv plusuri şi/sau

minusuri constatate, dar şi în ceea ce priveşte evaluarea lor pe baza valorii de piaţă (actuale).Prin inventariere se evaluează credibilitatea asupra sistemului continuu de control şi gestiune aelementelor patrimoniale. În situaţia în care stocurile sunt semnificative pentru activul bilanţier,auditorul trebuie să obţină un grad rezonabil de încredere în ceea ce priveşte existenţa şi valoarea lorreală. O participare a auditorului la inventariere îi permite să constate existenţa lor, dacă operaţiunilesunt conforme cu procedurile stabilite de conducere asupra înregistrării şi controlului rezultatelorinventariate.

Când auditorul nu poate participa la inventarierea stocurilor din motive întemeiate(angajamentul s-a încheiat după ce s-a f ăcut inventarierea), el trebuie să efectueze teste asupratranzacţiilor care au avut loc între timp. Utilizarea de către auditor a unor proceduri alternative alecontrolului stocurilor are în vedere: revizuirea instrucţiunilor conducerii: colectarea listelor de inventar

folosite, numărarea stocurilor, identificarea produselor în curs de execuţie, stocurile f ără mişcare sau cumişcare lentă, stocuri greu vandabile sau deteriorate, stocuri în consignaţie.Controlul conturilor pe baza documentelor justificative are în vedere instrumentarea tehnică-

contabilă a transferurilor de stocuri la diferite gestiuni, livrarea şi recepţia lor, precum şi imputareacorectă pe exerciţiul corect.

Efectuarea numărărilor de către auditor trebuie să testeze atât exhaustivitatea (existenţa şiintegralitatea lor), cât şi acurateţea înregistrărilor prin conturile corespondente cuprinse în listele deinventar. Contabilitatea mişcărilor de stocuri trebuie verificată înainte şi după inventariere. Sistemulcontinuu de inventariere, pentru a determina soldul conturilor de stocuri la sfârşitul exerciţiuluifinanciar, trebuie evaluat de către auditor atunci când există diferenţe semnificative între existenţafizică şi înregistrările contabile ajustate.

Există situaţii când stocurile se află în custodia unei terţe părţi. Auditorul trebuie să obţină confirmarea directă de la terţi privind cantitatea şi evaluarea lor, cu scopul de a verifica prin conturiieşirile de stocuri în custodie. Pragul de semnificaţie pentru aceste stocuri aflate în custodie trebuie să ţină cont de valoarea lor, de existenţa lor prin inventariere. De asemenea, se au în vedere documentele

întocmite sau dacă acestea au fost gajate. B. Confirmarea crean ţ elor. Atunci când creanţele sunt semnificative în situaţiile financiare,

verificarea soldurilor contului de creanţe se obţine prin confirmarea de la debitori, precum şi înregistrările în conturi corespunzătoare. Confirmările directe reprezintă probe de audit credibile despreexistenţa creanţelor şi acurateţea soldurilor înregistrate în conturi.

În situaţia în care debitorii nu răspund cererii de confirmare, auditorul trebuie să apeleze laproceduri alternative: examinarea încasărilor de numerar ulterioare aferente unui client şi a

înregistrărilor contabile efectuate în conturi la sfârşitul exerciţiului financiar, precum şi examinareadocumentelor întocmite la vânzări şi expedieri.


6/86




Pag. 6 din 86

Controlul conturilor de clienţi semnificativi care trebuie confirmat de debitori trebuie selectaţi încât auditorul să poată ajunge la concluzia adecvată despre existenţa şi acurateţea creanţelor, având învedere riscurile de audit identificate.

„Confirmările pozitive oferă probe de audit mai credibile decât confirmările negative“. Această formă pozitivă este adecvată atunci când riscul inerent este evaluat ca ridicat. Există situaţii cândconducerea firmei îi solicită auditorului să nu confirme anumite solduri ale conturilor de creanţe.Auditorul trebuie să analizeze dacă există motivaţii justificate la o astfel de solicitare. Auditorul areobligaţia să examineze probele disponibile obţinute în sprijinul motivării conducerii.

C. Investiga ţ ii privind litigiile şi revendicările. Investigaţiile cu privire la litigii şi/saurevendicări se fac atunci când valoarea acestora este semnificativă în situaţiile financiare. Acesteinvestigaţii cuprind: obţinerea de declaraţii, procesele-verbale ale Consiliului de Administraţie, actele

încheiate cu avocaţii firmei, verificarea conturilor de cheltuieli privind taxele de timbru şi judiciare.Comunicarea directă cu avocaţii firmei atunci când auditorul constată litigii şi revendicări

semnificative este necesară, pentru verificarea evaluării de către conducere a acestora, conturileaferente costurilor pe care le implică. Refuzul avocaţilor de a da lista litigiilor şi revendicărilor poateconstitui o limitare a ariei de aplicabilitate prin imposibilitatea de a ob ţine probe de audit asupraconturilor.

Un astfel de demers poate conduce auditorul la o opinie cu rezerve sau la imposibilitatea de aexprima o opinie.

D. Evaluarea şi prezentarea investi ţ iilor pe termen lung. Probele de audit privind conturile deinvestiţii pe termen lung se obţin de la conducerea firmei asupra păstrării acestora şi efectul lor asuprasituaţiilor financiare. Conturile de investiţii prezentate în situaţiile financiare pot fi validate de auditorprin informaţiile date, prin cotaţiile de piaţă, valoarea acestora şi compararea cu valoarea contabilă ainvestiţiilor la data raportului.

Dacă valorile cotate pe piaţă nu depăşesc valorile investigate în conturi el va estima dacă estecazul să reducă valoarea contabilă a acestora. Este important să se verifice de către auditor ajustărilef ăcute în conturi între valorile de piaţă şi valorile contabile de intrare.

1.4.1. Metode şi tehnici de control al conturilor

Forţa probantă a elementelor colectate de auditor depinde de originea şi natura acestora, detehnicile şi procedurile utilizate, necesare asigurării unei credibilităţi întemeiate pe cantitatea şicalitatea informaţiilor obţinute.

În general, tehnicile şi procedurile folosite în colectarea elementelor probante se întrepătrund.Ele pot fi folosite fie individualizat (confirmarea directă folosită în cadrul unei inventarieri a creanţelor

şi obligaţiilor), fie în cadrul unei tehnici ca o procedură care face parte din aceasta. Tehnicile cel maifrecvent utilizate sunt: tehnica sondajului, tehnica observării fizice şi tehnica examinării analitice. Ceamai des folosită procedură este cea a confirmărilor directe.

Tehnica sondajuluiŢinând seama de numărul de operaţiuni efectuate de întreprindere, auditorul nu poate verifica

integral rulajele sau soldurile unui cont. El caută elemente probante pe un eşantion adecvat, utilizândtehnica sondajului.

Sondajul este definit ca o tehnică ce constă în selecţionarea unui anumit număr sau a unor părţidintr-o mulţime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obţinere a elementelor probante şi extrapolarearezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Sondajele pe care lerealizează auditorul în cursul misiunii sale sunt de naturi diferite:

- în unele cazuri, în general cu ocazia verificării funcţionării controlului intern, auditorul caută să demonstreze că elementele care constituie masa (mulţimea) prezintă o caracteristică comună (deexemplu, vizarea sau aprobarea comenzilor cu ocazia cumpărăturilor); sondajele efectuate în astfel decazuri sunt sondaje asupra atribuţiilor;


7/86




Pag. 7 din 86

- în alte cazuri, în general, cu ocazia controlului conturilor, auditorul caută să verifice valoarea dată unei mulţimi sau unei mase; acestea sunt sondaje asupra valorilor.

Auditorul poate folosi, în general, două tipuri de sondaje: sondajul statistic şi sondajulnestatistic, bazat pe experienţa să profesională; acesta din urmă însă nu permite o extrapolare riguroasă a rezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga masă sau mulţime. Alegerea între cele două tipuride sondaje depinde de pregătirea profesională a auditorului şi de gradul de credibilitate pe care acestadoreşte să îl dea concluziilor sale.

Oricare ar fi însă tipul de sondaj, este important să fie respectate câteva reguli riguroase privinddecizia asupra eşantionu1ui şi pentru parcurgerea unor etape obligatorii.

Eficacitatea unui sondaj este determinată de definirea precisă a obiectivelor sale. Auditorultrebuie deci să explice:- ce urmăreşte să demonstreze, să probeze. Această etapă îi permite să definească a prioricaracteristicile a ceea ce va trebui să fie considerat ca o eroare sau o anomalie. De exemplu, să

demonstreze că punctajul între avizelede expediere şi facturi, realizat de personalul întreprinderii, poatescoate în evidenţă toate expedierile în curs de facturare;- că rata erorilor existente în mulţime (masă) nu depăşeşte rata maximă acceptabilă de anomalii defuncţionare, adică pragul peste care auditorul va considera controlul intern ca funcţionând de o manieră nesatisf ăcătoare.

După ce şi-a definit obiectivele sondajului şi a ales masa (mulţimea), se trece la executareasondajului, parcurgându-se mai multe etape, şi anume:

a) Alegerea tehnicilor, care este influenţată de două elemente: natura controlului de efectuat(sondaje asupra atribuţiilor sau sondaje asupra valorilor) şi recurgerea sau nu la tehnici statistice.

b) Determinarea taliei eşantionului se face în funcţie de unii factori care diferă, după cum estevorba despre sondaje asupra atribuţiilor sau asupra valorilor.

c) Selecţionarea eşantionului. Oricare ar fi metoda utilizată pentru alegere, eşantionulselecţionat trebuie să fie reprezentativ. Toate elementele masei (mulţimii) trebuie consideratesusceptibile de a fi selecţionate. Această selecţie poate fi f ăcută fie prin tragere la întâmplare, fie de omanieră sistematică, cu condiţia ca primul element să fie ales la întâmplare, fie de o manieră empirică.

d) Studiul eşantionului. Pentru ca eşantionul să aibă un caracter probant, toate elementeleselecţionate trebuie să fie controlate. Se poate întâmpla însă ca auditorul să fie în imposibilitate de aface acest control, deoarece, de exemplu, documentele corespunzătoare nu sunt disponibile. În acestcaz, el trebuie să se întrebe dacă, considerând elementele necontrolate ca erori, se depăşeşte pragul deerori acceptabil: dacă răspunsul este afirmativ, auditorul va căuta proceduri de control alternative, caresă-i permită exprimarea unei concluzii motivate asupra acestor elemente; dacă răspunsul este negativ,nu sunt necesare proceduri alternative de control, dar auditorul se poate întreba dacă acest fapt nu este

de natură să pună în discuţie încrederea acordată controlului intern.e) Evaluarea rezultatelor. Înainte de a formula concluzii generale asupra rezultatelor obţinute,

fiecare anomalie constatată este examinată în sensul aprecierii dacă acestea sunt într-adevărreprezentative pentru masa (mulţimea) respectivă sau sunt accidentale. Anomaliile excepţionale suntanalizate şi tratate separat şi numai după izolarea efectelor acestora este posibilă extrapolarearezultatelor obţinute asupra eşantionului la întreaga mulţime (masă) care a servit ca bază a sondajului.

f) Concluziile sondajuluiConcluzia finală asupra postului, tranzacţiei sau operaţiunilor care au f ăcut obiectul controlului

va fi suma concluziilor trase asupra:- elementelor-cheie care au f ăcut obiectul unui control;- anomaliilor excepţionale constatate;

- restului masei (mulţimii).Tehnica observării fizice

Observarea fizică este mijlocul cel mai eficace de verificare a existenţei nunui activ, însă ea nuaduce decât o parte din elementele probante necesare auditorului, şi anume numai existenţa bunului


8/86




Pag. 8 din 86

respectiv. Celelalte elemente probante ca: proprietatea asupra bunului, valoare atribuită ş.a. trebuieverificate prin alte tehnici.

Această tehnică se foloseşte de obicei la controlul stocurilor. Acţiunile întreprinse de auditor pelinia controlului stocurilor au ca obiectiv asigurarea că:- întreprinderea a prevăzut mijloace corespunzătoare care permit recenzarea activelor în condiţii defiabilitate. Această fază a intervenţiei constă în studierea procedurilor de inventariere şi se utilizează

înaintea inventarierii propriu-zise;- aceste mijloace sunt puse în aplicare în mod satisf ăcător. Această fază constă în verificarea faptului că persoanele însărcinate cu inventarierea aplică în mod corect procedurile şi se realizează în timpulinventarierii propriu-zise;- lucrările de inventariere au fost corect valorificate. Această fază constă în a controla dacă cantităţilerecenzate sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor şi se situează deci după inventariereapropriu-zisă.Tehnica confirm

ării directe

Este o tehnică ce constă în a solicita unui terţ, având legături de afaceri cu întreprindereaverificată, să confirme direct auditorului informaţiile privind existenţa operaţiunilor, a soldurilor etc.Auditorul are latitudinea de a determina condiţiile şi întinderea acestei proceduri. Procedura confirmăriidirecte se realizează cu acordul conducerii întreprinderii supuse controlului.

Elementele probante obţinute direct de auditor sunt mai fiabile decât cele furnizate de către întreprinderea auditată. De exemplu, controlul autenticităţii soldului unuia dintre conturile de clienţi cuajutorul comenzii, a copiei de facturi şi a avizelor de expediţie necesită în unele cazuri o durată mare detimp. În schimb, răspunsul la o cerere de confirmare provoacă fie acordul debitorului, fie nexprimareaanumitor divergenţe asupra cărora auditorul este necesar să-şi concentreze atenţia sa.

Procedura confirmării directe este utilizată atât în cadrul auditului intern, cât şi în cadrul celui

contractual. Din cauza fiabilităţii, rapidităţii şi economiei sale, procedura confirmării directe esteindicată în toate cazurile când poate fi realizată.Auditorul are obligaţia să verifice în mod adecvat şi suficient modul cum sunt aplicate

principiile contabilităţii: continuitatea activităţii, independenţa exerciţiului, intangibilitatea bilanţului dedeschidere, permanenţa metodei, necompensarea.

Planificarea auditului şi efectuarea procedurilor de audit conduc la evaluarea rezultateloracestora. „Auditorul trebuie să ia în considerare gradul de adecvare a principiului continuităţiiactivităţii“, concept de bază a contabilităţii în întocmirea situaţiilor financiare. Continuitatea activităţiiunei firme poate fi confirmată dacă pe durata maximă de un an este previzionată întocmirea situaţiilorfinanciare ale entităţii.

Aceasta presupune ca firma să-şi înregistreze activele şi pasivele (obligaţiile) ca fiind aptă să-şi

plătească datoriile şi să-şi realizeze activele pe durata previzibilă de un an. Auditorul va lua în calculriscul de nerespectare a principiului continuităţii activităţii din situaţiile financiare printr-o serie de:- calcule financiare - scadenţe f ără mijloace de rambursare, împrumuturi realizate pe termen scurtpentru finanţarea activelor financiare pe termen lung, datoria netă sau situaţia datoriei nete curente.- indicii de exploatare – pierderea unor clienţi importanţi, lipsa concurenţei furnizorilor sau lipsafurnizorilor importanţi, diferenţiaţi în ceea ce priveşte remunerarea factorului forţă de muncă sauacţiuni în justiţie care pot conduce la hotărâri judecătoreşti ce nu pot fi onorate.

Aceste riscuri pot fi diminuate dacă planul conducerii are surse alternative de procurare alichidităţilor prin venituri extraordinare sau obţinerea de capital pentru acoperirea datoriilor.Susceptibilitatea auditorului cu privire la capacitatea firmei de a continua să funcţioneze în viitorulprevizibil (până la un an) trebuie confirmată prin probe de audit, fie teste anterior realizate printr-o serie

de proceduri, fie teste analitice relevante:- analiza fluxului de numerar (cash-flow);- analiza unor evenimente care pot afecta capacitatea firmei de a suporta datoriile şi deci de a

continua activitatea;


9/86




Pag. 9 din 86

- verificarea termenului de exigibilitate a împrumuturilor, precum şi al contractelor de credit şimotivul pentru care nu a fost restituită în termen obligaţia;

- date scrise de la consilierul juridic cu privire la litigii şi reclamaţii;- acţiunile viitoare ale societăţii pentru lichidarea datoriilor.Auditorul va fi atent asupra proiectelor entităţii care ar avea un efect semnificativ asupra

solvabilităţii generale şi la termen a firmei. Aceste previziuni trebuie să conducă la probe de audit prinaceea că aplicarea lor conduce la un rezultat de ameliorare generală a firmei. Auditorul va aprecia, pebaza probelor de audit, ipoteza continuităţii activităţii şi nu va modifica raportul de audit.

Controlul conturilor analitice cu balan ţ a de verificarePentru centralizarea şi controlul exactităţii datelor înregistrate în conturi se

întocmeşte balanţa de verificare înainte de inventarierea patrimoniului. Discutată din acest punct de vedere, balanţa pregăteşte datele de referinţă necesare comparării soldurilor dininventarul contabil şi inventarul faptic. Balanţa conturilor înainte de inventariere poate fi abordată ca un

inventar contabil.Relaţiile de control proprii balanţei sunt cele dintre debitul şi creditulconturilor, înregistrarea sintetică şi analitică. Dintre acestea, cea care oferă informaţiide control privind înregistrarea în conturi a tuturor documentelor justificativeeste aceea ca totalul rulajului debitor sau creditor din balanţă trebuie să fieegal cu totalul rulajului calculat în Registrul-jurnal. O verificare de către auditoreste necesară.

Situaţia de referinţă a inventarului faptic o reprezintă solurile finale calculate în balanţă. Deaceea, balanţa poate fi interpretată şi ca un inventar contabil.

Balanţa conturilor poate fi discutată şi prezentată şi ca un instrument de verificare a conţinutuluisoldurilor conturilor, în sensul ca acestea să reflecte operaţiuni economice şi financiare reale,

consemnate în documentele justificative şi înregistrate în concordanţă cu normele metodologice deutilizare a conturilor.Controlul încruci şat

Acesta consta in confruntarea exemplarelor diferite ale aceluiasi document,aflate inunitati,compartimente sau locuri diferite.Astfel se verifica originalul chitantei aflate la platitor cu copiaramasa in chitantier sau anexata la registrul de casa.Verificarile reciproce se bazeaza pe confruntarea unor documente diferite sau evidente diferite,dar incare sunt reflectate operatiuni similare sau intre care trebuie sa existe anumite corelatii.Pentru controlulmijloacelor banesti se fac verificari reciproce intre registrul de casa ,chitantiere,state de plata,cecuri denumerar,foi de varsamint,extrase de cont de la banci,dispozitii de plata –incasare catre caserie etc siconcomitent se fac controale incrucisate intre exemplarele diferite ale documentelor de incasare si plati.

Confirmarile de la terti reprezinta o varianta a controalelor incrucisate.

1.4.2. Principii şi politici contabile folosite

Politicile contabile folosite trebuie folosite cu consecvenţă şi foarte rar schimbate, pentru a se asiguracomparabilitatea datelor. Orice modificare a politicilor contabile trebuie analizată pentru a se vedeaimpactul pe care aceasta o are asupra situaţiilor financiare. Din acest motiv se consemneaza abateri dela principiile contabile si schimbarea metodelor de evaluare (natura,motive,evaluarea efectului asuprapatrimoniului,rezultatului si pozitiei financiare) influente in cazul adoptarii de reguli de evaluarealternative, suma dobinzilor inclusiv costul de productie al activelor imobilizate si circulante cu ciclulung de productie.

Principiile şi politicile contabile se referă la:


10/86




Pag. 10 din 86

Conducerea şi organizarea contabilităţ iiContabiltatea este organizată în cadrul unui departament propriu, coordonat de directorul economic sauexternalizată. Informaţia contabilă se valorifică sub forma contabilităţii financiare bazată pe inventarulintermitent şi asigură gestionarea şi controlul mişcărilor elementelor patrimoniale şi ale rezultatelorobţinute şi are ca obiectiv elaborarea şi furnizarea de documente de sinteză care să reflecte imagineafidelă a patrimoniului şi poziţia financiară a entităţii la un anumit moment. Elementele patrimonialesunt prezentate în situaţiile financiare folosind convenţia costului istoric.

Principiul continuit ăţ ii activit ăţ iiManagementul societăţii a considerat şi consideră în continuare, oportună, pregătirea situaţiilorfinanciare în conformitate cu principiul continuităţii activităţii la parametrii stabiliţi prin strategie,considerând că societatea dispune de suficiente resurse materiale şi umane, pentru a-şi onora obligaţiile

patrimoniale, de a-şi realiza activele şi de a realiza în viitor o activitate profitabilă.

Dacă principiulcontinuităţii nu poate fi asigurat într-un viitor previzibil, se vor prezenta cauzele care afectează principiul continuităţii activităţii.

Imobiliză rile corporale, necorporale şi financiareImobilizările sunt prezentate în situaţiile financiare la valoare netă, respective la cost istoric minusamortizarea acumulată, de la data punerii acestora în funcţiune. În cazul în care imobilizările au fostreevaluate se va menţiona că ele sunt prezentate la preş de piaţă Politica de amortizare utilizată pentrucategoriile de imobilizări poate fi: liniară, accelerată, degresivă.

StocurileMateriile prime si materialele consumabile, mărfurile au fost inregistrate la pret de achizitie, iarstocurile de produse finite sau semifabricate au fost inregistrate la cost de productie, iar in momentulvanzarii s-a utilizat metoda: FIFO, LIFO, CMP.Crean ţ eleCrean ţ ele comerciale sunt reflectate la cost istoric, mai pu ţ in provizioanele constituite. Crean ţ ele învalut ă au fost reevaluate la cursul comunicat de BNR la sfâr şitul exerci ţ iului, respectiv 1 Euro= xxx leisi 1 USD = xxxx Lei.

Disponibilităţ ile bă neş ti şi echivalente

Disponibilităţile băneşti şi echivalentele la sfârşitul exerciţiului, sunt constituite din numerar in lei sivaluta, disponibilitatile in valuta se reevaluează la cursurile comunicate de BNR.

DatoriileDatoriile în lei sunt prezentate în situaţiile financiare la cost de achiziţie, iar cele în valută au fostreevaluate la cursurile comunicate de BNR, din ultima zi a anului.Dacă societatea a contractat credite se va menţiona tipul creditului, rata dobânzii, tipul acestuia, petermen scurt, mediu sau lung, precum şi gajurile şi ipotecile aferente.

Capitalul social şi rezerveleCapitalul social este integrat privat şi străin, autohton, etc, constituit dintr-un numar de xxx părţi sociale

sau acţiuni, cu o valoare nominală de xxx lei. Capitalul social şi rezervele în situaţiile financiare la costistoric.


11/86




Pag. 11 din 86

Recunoaş terea veniturilor şi a cheltuielilorVeniturile şi cheltuielile sunt înregistrate în contabilitate folosindu-se contabilitatea de angajamente.Emiterea facturilor se face pe baza corespondenţei cu beneficiarii în funcţie de contractele şi

înţelegerile încheiate.

ImpozitareaSocietatea a fost subiectul impozitului pe profit, în anul 200N. Se va face referiri asupra TVA-ului şi aprincipalelor impozite şi taxe.

Inventarierea patrimoniuluiInventarierea s-a desf ăşurat în baza deciziei nr.xxx emisă de conducerea societăţii şi a fost realizată conform prevederilor Legii contabilităţii 82/1991, republicată şi a OMFP 1753 / 2004 privind

inventarierea elementelor patrimoniale de activ şi de pasiv.Au fost inventariate toate elementele patrimoniale şi s-au constatat următoarele diferenţe, sau nu s-auconstatat diferenţe.

Tranzac ţ iile cu persoanele afiliateTranzacţiile cu persoanele afiliate sau şi cu acţionarul majoritar au reprezentat x% din venituri,cheltuieli, împrumuturi etc.

Raportul administratoruluiRaportul administratorului a fost elaborat pe baza situaţiilor financiare şi a cuprins principalele aspecteale activităţii entităţii pentru exerciţiul financiar 200N.

Produrile şi tehnicile de audit pot fi redate schematic astfel:


12/86




Pag. 12 din 86

Amortizari

-Subventii pentru investitii-Furnizori de imobilizari-Conturi curente la banci,casa-Cheltuielile si veniturile-Bunuri produse de firma

Imobilizari in curs

Terenuri simijloace fixe

Conturile de cheltuielicu intretinere si

Exhaustivitateexista si sunt reale

Iesirile sunt toatecontabilizate

Sumele suntcorecte

Evaluarea estecorecta

Exercitareacontrolului conturilor

Conturi deverificat

Controlulconturilor

Exista facturi decum arare

Exista facturide vanzare

Nu contin elemente cetrebuie contabilizatela cheltuieli

Sunt aplicatestandardele nationalesi internationale

Se verfica daca nusunt deja in functiune

Cheltuieli cuamortizarea

aferenta exercitiului

Suma inregistratapentru cheltuieli

de exploatare sicontul deamortizari

Se verfica dace aceste cheltuielinu trebuie capitalizate invaloarea activului


13/86




Pag. 13 din 86

2.1. Auditarea elementelor patrimoniale de activ şi de pasiv şi a contului de profit şipierdere

Examinarea generală a situaţiilor financiare are ca obiective principale verificarea dacă bilanţul,contul de profit şi pierdere, situaţia modificărilor capitalului propriu, situaţia fluxurilor de trezorerie şinotele explicative sunt coerente, ţinând seama de cunoaşterea generală a întreprinderii, de sectorul deactivitate şi de mediul social-economic, dacă principiile contabile şi reglementările în vigoare, au fostrespectate şi corect aplicate.Auditorul financiar investighează şi evenimentele posterioare datei de închidere a bilanţului, precum şimodul în care acestea influenţează situaţiile financiare, pentru a se asigura că acestea au fost corectevaluate.

Situa ţ iile financiare prezint ă o imagine fidelă , clar ă şi complet ă a patrimoniului prin:- evidenţa cronologică şi sistematică a tuturor operaţiunilor economicofinanciare;

- inventarierea patrimoniului, a corectei valorificări a acesteia şi a cuprinderiirezultatului în bilanţ a fost conform reglementărilor în vigoare;- balanţa de verificare a datelor din conturile sintetice şi concordanţa dintre acestea şi

conturile analitice reprezintă baza de referinţă pentru bilanţul contabil;- operaţiunile legate de înregistrarea sau modificarea capitalului social au fost

efectuate corect;- evaluarea patrimoniului s-a efectuat conform reglementărilor în vigoare şi s-au

respectat principiile ei;- întocmirea bilanţului contabil pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice;- corelarea datelor din note cu cele din bilanţ.

Imaginea fidelă , clar ă şi complet ă a rezultatelor se refer ă la:

- întocmirea contului de profit şi pierdere pe baza datelor din contabilitate privindperioada de raportare; corecta imputare şi prezentare a veniturilor şi cheltuielilor

- verificarea modului de calcul al profitului impozabil; calculul corect al cheltuielilornedeductibile fiscal şi al reducerilor fiscale. Corecta înregistrare şi evidenţiere aimpozitului pe profit şi regularizările efectuate în urma inventarierii.

- înregistrarea corectă a profitului net şi distribuirea lui conform cu normele legale. Imaginea complet ă a patrimoniului se asigur ă prin:

- existenţa garanţiilor pentru împrumuturile şi creditele obţinute sau acordate de către întreprindere ;

- existenţa suficientă a resurselor financiare;- modalităţi de încasare a creanţelor;- analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie.

În cadrul acţiunilor de verificare a bilanţului contabil, auditorul î şi dirijează diligenţele saleverificând şi respectarea cadrului contabil conceptual în concordanţă cu Standardele Internaţionale şiNaţionale de Contabilitate. Auditorul trebuie să obţină un grad rezonabil de asigurare că bilanţulrespectă principiile de bază ale contabilităţii, cum ar fi:

- continuitatea activităţii de exploatare;- contabilitatea de angajamente.

- principiul prudenţei trebuie tratat astfel încât profitul să fie real, pentru a nudistribui dividende fictive la acţionari sau asociaţi;

- principiul independenţei exerciţiului a fost aplicat pe tot parcursul exerciţiului.

Auditorul verifică dacă cheltuielile şi veniturile aferente exerciţiului respectiv aufost înregistrate;- principiul comparabilităţii, conform căruia bilanţul contabil oferă comparabilitatea

elementelor patrimoniale pe cel puţin două exerciţii financiare, metodele de


14/86




Pag. 14 din 86

evaluare şi prezentare sunt identice cu cele ale anului precedent, iar dacă suntmodificări, ele să fie înscrise şi justificate în notele ataşate bilanţului;

- principiul non-compensării, conform căruia, elementele de activ şi de pasiv suntevaluate f ără a se face compensări între active şi pasive.

- principiul separării exerciţiilor, conform căruia bilanţul de deschidere corespundecu bilanţul de închidere a exerciţiului precedent.

Verificarea contului de venituri şi cheltuieliAuditorul examinează toate conturile de cheltuieli cum ar fi: cheltuielile de exploatare, pe tipuri,

cheltuielile financiare, precum şi cheltuielile extraordinare dacă este cazul.Acelaşi tratament îl aplică şi asupra veniturilor, asigurându-se că principiul conectării veniturilor cucheltuielile aferente realizării acestora a fost asigurat.Auditorul examineaza bazele de impozitare stabilite în materie de taxe şi impozite pe baza conturilor devenituri şi cheltuieli. Toate anomaliile constatate sunt discutate cu conducerea intreprinderii şi se

propun, dacă este cazul, efectuarea de ajustări.Auditorul examinează evolutia comparativă a diferitelor conturi de venituri şi cheltuieli, iar în cazul încare abaterile sunt mai mari de 10%, se adâncesc procedurile analitice, pentru a depista factorii care audeterminat aceste abateri.Camera Auditorilor Financiari din România, a elaborat Normele Minimale de Audit, care reprezintă principii şi proceduri ce trebuie urmate de auditorii financiari. Conform acestor norme activitatea deaudit a fost standardizată, fiind divizată pe secţini de audit, clasificate de la A la P astfel:

A- Lista de verificare a finalizării angajamentului de audit;B- Revizuirea generală a situaţiilor financiare;C- Lista de verificare a tuturor documentelor de lucru;D- Observaţii finale şi întâlnirea cu clientul;

E- Confirmarea planului de audit:F- Abordarea auditului;G- Activele imobilizate;H- Investiţii şi plasamente pe termen lung;I- Stocuri şi contracte pe termen lung;J- Creanţe şi cheltuieli în avans;K- Disponibilităţi băneşti;L- Creditori şi angajamente;M- Impozite şi taxe;N- Capital, rezerve şi registre cerute de lege;O- Auditul contului de profit şi pierdere;

P- Cartea mare şi balanţa de verificare.În continuare vor fi prezentate secţiunile aferente auditării elementelor patrimoniale şi contului deprofit şi pierdere, testele relevante, precum şi modele de foi de lucru.Auditorul trebuie să completeze documentele de lucru aferente secţiunilor de audit, foile de lucru, cumenţionarea gradului de acoperire al verificărilor, cine a întocmit şi verificat, precum şi problemeleapărute. Exemplele prezentate nu sunt exhaustive, acestea putând fi completate.


15/86




Pag. 15 din 86

Dosar de auditfinanciar/statutar la:

ACTIVE IMOBILIZATE – CORPORALE-NECORPORALE-FINANCIARE

REF: G Data:

Intocmit de:Exerciţiul: 200N Verificat de:

Gradacoperire

Ref.Cine a

intocmitProblemeapărute

Probe de audit necesareExemplu

1. Obtineti un tabel cu variatia valorii de intrare,a amortizarii si a valorii contabile nete, incursul exercitiului financiar, pentru fiecare

categorie de active imobilizate.

T.G.1.,

2. Obtineti un tabel cu noile active imobilizateinregistrate in cursul exercitiului financiarauditat.Verificati toate intrarile importante deactive pe baza facturilor aferente/ documente

justificative.

T.G.2.,FL G1

3. Obtineti un tabel cu iesirile de active in cursulexercitiului financiar (Vanzare sau casare).Verificati incasarile din fiecare vanzareimportanta de active in cursul exercitiuluifinanciar cu documentele justificative.

T.G.3.

4. Obineti un tabel cu profitul/pierderearezultate in urma cedarilor de active din cursulexercitiului financiar. Verificati calcululprofitului sau pierderii din vanzare.

T.G.4.

5. Obtineti tabele cu activele detinute princontracte de leasing financiar sau decumparare in rate. Revizuiti contractele deleasing financiar si de cumparare in rate siasigurati-va ca atat activele cat si oblgatiileaferente au fost corect inregistrate si

prezentate.

T.G.5

6. Obtineti un tabel cu imobilizarile financiare siuzufructul obtinut de pe urma detineriiacestora.

7. Obtineti tabele privind cheltuielile cuamortizarea aferente exercitiului financiarauditat. Verificati corectitudinea calcululuicheltuielilor cu amortizarea si comparatipolitica de amortizare din exercitiul curent cucea din anii anteriori.

8. Obtineti tabelele cu reevaluarile de active

efectuate in cursul exercitiului financiarauditat

9. Obtineti un tabel cu reparatiile simodernizarile de active si decideti daca exista

T.G.6.


16/86




Pag. 16 din 86

elemente care trebuie capitalizate.9 Decideti daca este necesara verificarea fizica

a imobilizarilor corporale, in cazul in careauditorul nu a participat la inventariertea anuala.10. Examinati actele de proprietate ale activelor

imobilizate semnificative, daca acestea nusunt in custodia unei institutii de creditare,ipotecate sau gajate. Asigurati-va ca actelesunt pe numele clientului si obtineticonfirmarea in acest sens, daca nu sunt inposesia entitatii.

T G.7.

11.Obtineti un tabel cu angajamentele de

investitii , daca exista asa ceva, facanddeosebire intre cele contractate, dar care nusunt prezentate in situatiile financiare si celeautorizate fara a fi insa deja contractate.

12. Decideti daca exista probe privind odepreciere a activelor imobilizate siasigurati-va ca, in caz afirmativ, a fost facutun provizion corespunzator.

T.G.8.

Concluzie:

Cu exceptia aspectelor supuse atentiei auditorilor, am obtinut asigurari rezonabile ca activeleimobilizate de natura imobilizarilor corporale, necorporale si financiare:

1. Au fost inregistrate corect si in totalitate in contabilitate.

2. Exista si apartin entitatii.

3. Sunt corect evaluate in bilant.

4. Sunt corect prezentate, conform legislatiei contabile aplicabile (se mentiooneaza referentialul

contabil aplicabil)

Semnat ……………………………………. Data …………………………………………………. Auditor -Responsabil de misiune


17/86




Pag. 17 din 86

Testul G1- Reevaluarea activelor corporale

Munca de audit

In cazul in care au fost reevaluate activele corporale se va solicita o lista pe grupe de active corporalecare sa contina urmatoarele informatii:

- nr. inventar- denumire activului corporal- metoda de reevaluare (legislatia aplicabila)- data punerii in functiune.- cod clasificare conform legislatiei- durata functionare- valoare contabila

- total amortizare la data reevaluarii (credit 281)- valoare ramasa neamortizata la data reevaluarii- coef. actualizare- valoare actualizata- amortizarae actualizata- valoare ramasa actualizata- diferente imobilizari corporale de inregistrat

Testul G2- Verificarea intrarilor de active imobilizate

Munca de audit

Se va intocmi o lista pe grupe de active imobilizate cu intrarile de active din exercitiul financiaranalizat (corporale, necorporale, financiare)

Lista va trebui sa cuprinda denumirea imobilizarii, numarul de inventar, numarul facturii , numarulavizului de insotire, valoarea facturii, data achizitiei.

In cazul in care activul este achizitionat in sistem leasing, se va solicita o copie a contractului.

Se va verifica pe teren existenta activelor si se va mentiona daca acestea sunt puse in functiune.

Testul G3- Iesiri de active imobilizate

Munca de audit

Penru activele imobilizate iesite in cursul exercitiului financiar analizat se va solicita o lista pe tipuri ;igrupe de imobilizari corporale care sa contina urmatoarele informatii:

- numar inventar- denumire- numar proces verbal de casare- numar proces verbal intocmit in cazul sustragerii imobilizarii- alte documente justificative potrivit carora s-a efectuat iesirea imobilizarii- valoarea contabila- amortizarea cumulata- valoare ramasa neamortizata


18/86




Pag. 18 din 86

- cheltuielile cu dezmembrarea- cheltuielile cu valorificarea- sumele obtinute din valorificare- data iesirii imobilizarii

Se vor solicita copii xerox dupa procesele verbale si documentele justificative.

Testul G4- Vanzari de imobilizari

Munca de audit

Penru activele imobilizate vandute in cursul exercitiului financiar analizat se va solicita o lista petipuri de active imobilizate ;i pe grupe, care sa contina urmatoarele informatii:

- numar inventar- denumire activ- data vanzarii- valoare contabila- amortizare cumulata- valoare reevaluata (daca este cazul)- suma obtinuta in urma vanzarii- profit din vanzare

Se vor solicita copii xerox dupa documentele justificative.

Testul G5- Verificarea contractelor de leasing (financiar, asociatie, rate)

Munca de audit

Se va intocmi o situatie cu toate tipurile de contracte de leasing ( imobiliar, financiar, asociere, rate)incheiate de entitate.Situatia va contine urmatoarele informatii:

- nr. contractului;- tipul contractului;- data semnarii contractului;

- termene;- modalitati de plata;- rata lunara;

Se vor solicita copii xerox dupa toate contractele incheiate de entitate.

Testul G6- Verificarea lucrarilor de modernizare

Munca de audit

Se va intocmi o lista pe grupe de imobilizari corporale cu modernizarile efectuate asupra acestora si

data la care s-au inregistrat in contabilitate.

Se vor verifica prin sondaj contractele de prestari servicii, devizele conform carora s-au realizatmodernizarile, facturile de achizitie, avizele de insotire.


19/86




Pag. 19 din 86

Se va verifica daca sumele aferente modernizarilor au fost introduse in valoarea imobilizarii .

Testul G7- Verificarea actelor de proprietate pentru activele de natura terenurilor si cladirilor

Munca de audit

Penru activele de natura terenurilor si cladirilor se vor solicita copii xerox dupa actele de proprietate.Se va verifica daca entitatea auditata este proprietara de drept a acestora si data cand aceasta a fost pusain posesie.

Testul nr. G.8. Verificarea sumelor aferente deprecierii mijloacelor fixe si a ajustarilor aferente

Munca de audit

Pentru activele depreciate se vor intocmi situatii care sa contina urmatoarele informatii:

- denumirea imobilizarii depreciate;- numar inventar;- natura deprecierii constatate;- data constatarii deprecierii;- valoare depreciere;- valaore contabila ramasa.

Se vor anexa copii xerox ale proceselor verbale ale comisiei care a constatat deprecierile.

Se va specifica daca pentru deprecierile constatate s-au constituit ajustari, data constituirii si valoareaacestora.

Exemple de foi de lucru (FL) care se pot intocmi pentru imobilizari:

FL-G1Imobilizari corporale

Cont Sold initial Sold final Variatie % Explicatii

2111 - - %2112 - - %212 - - %2131 - -2132 - -2133 - -

2134 - -

214 - -

TOTAL

Ajustsari privind deprecierea imobilizarilor corporale

2911 - -2912 - -

2913

2914


20/86




Pag. 20 din 86

TOTAL

Valoarea neta a imobilizarilor corporale

2111etcTOTALFL – G2

Imobilizari corporale

Cont

Intrari in timpul exercitiului auditat

Reclasificariintre grupe

Achizitii,inclusiv prin

leasingfinanciar

Intrari dinproductieproprie

Donatii, plusuriinventar,

aporturi innatura la

capitalul social

Diferentefavorabile din

reevaluareTOTAL

0 1 2 3 4 5 6=1+2+3+4+52111211221221312132

2133

2134

214

Total - - - - - -

FL – G3Imobilizari corporale

Cont

Iesiri in timpul exercitiului

ReclasificariScoateri

dinfunctiune

Cesiune,inclusivcedariprin

leasingfinanciar

Donatii

Diferentenefav.

dinreevaluare

TransferuriAnulare amortizare

cumulata lareevaluare

21112112

2122131213221332134

214

Total - - - - - - -

FL – G4

Cont

Valoarecontabila aactivelorvandute

Amortizarecumulata a

activelorvandute

Valoarearamasa aactivelorvandute

Cheltuieli cu

valorificareaactivelor

Venituri din

vanzareaactivelor

Profit/pierdere

din vanzareaactivelor

Imobilizari corporale2111


21/86




Pag. 21 din 86

21122122131

213221332134214Subtotal

Imobilizari necorporale 201203205207

208SubtotalImobilizari financiare261263264265267Subtotal

Imobilizari in curs231

232233234Subtotal

Total

Reconciliere 6583:balanta verificarecalculat -

diferenta -

Reconciliere 7583:balanta verificarecalculat -diferenta -


22/86




Pag. 22 din 86

Dosar de audit financiar la: STOCURI SI CONTRACTE PE TERMENLUNG

REF: I Data:


Grad deacoperire

Ref.Cine a

intocmitProbleme apărute

Probe de audit necesare1. Obtineti un tabel sintetic cu stocurile si

contractele pe termen lung aferenteexercitiului curent si anterior.

TI1,FL I.1

Revizuiti fisele de inventar finale ,verificand adunarea pe verticala siorizontala precum si elementeleneobisnuite.

T I.3

2. Asigurati-va ca in lista contractelor s-afacut deosebirea intre cele pe termen lungsi cele pe termen scurt, iar prezentarea loreste in concordanta cu standardelecontabile relevante.

3. Examinarea analitica . Comparati vitezade rotatie a stocurilor, precum siclasificarea stocurilor si a contractelor dinexercitiul auditat cu cele din exercitiulanterior.

Verificarea stocurilor

T I.1

4. Participarea la inventariere :5.1 Notati procedurile utilizate in timpul

numararii stocurilor si instructiuniledate,indosariati raportul privindinventarierea.

5.2 Selectati un esantion de stocuri din fiselede inventar preliminare si verificatiexistenta stocurilor respective,apoiprocedati invers.

5.3 Identificati stocurile tertilor detinute deentitate.

5.4 Obtineti detalii privind bunurile in tranzitsau cele aflate in alte locatii.

5.5 Indosariati o copie a fiselor de inventarpreliminate.

Adunati informatii referitoare la vanzari si

cumparari necesare pentru verificarearespectarii principiului independenteiexercitiului.


23/86




Pag. 23 din 86

5. Revizuiti fisele de inventar ale tuturorstocurilor finale :

6.1 Comparati constatarile testelor denumaratoare a stocurilor realizate incursul participarii la inventariere cufisele de inventar finale.

6.2 Pentru un esantion de stocuri, verificaticantitatile din fisele de inventar finalecu cele din fisele preliminare si obtinetiexplicatii pentru modificari.

6.3 Verificati preturile stocurilor:6.3.1 pe baza facturilor de achizitie la

materii prime si materiale.6.3.2 pe baza informatiilor din contabilitatela produse finite si productieneterminata.

6.4 Revizuiti alocarea cheltuielilor de regiela produsele finite si productianeterminata pentru a va asigura ca bazade calcul este corecta si consecventa.

6.5 Testati daca valoarea de intrare a unuiesantion de stocuri nu depasestevaloarea realizabila neta.

T.I.3.

T I. 3

6. Identificati stocurile depreciate si pecele greu vandabile si asigurati-va ca s-au constituit ajustarile necesare.

7. Verificati respectarea principiuluiindependentei exercitiului financiar.

Teste suplimentareContracte pe termen scurt 8. Selectati un esantion de contracte si

discutati cu persoana responsabilastadiul derularii acestora.

9. Probati costurile realizate cudocumentele justificative aferente deexemplu facturi, fise de ponatj,etc.

10. Revizuiti alocarea cheltuielilor de regiepe contracte pentru a va asigura ca bazade calcul este corecta si consecventa.

11. Revizuiti nivelul ajustarilor constituitepentru a va asigura ca valoarea lor esteadecvata.


24/86




Pag. 24 din 86

Contracte pe termen lung12. Selectati un esantion de contracte si

discutati cu persoana responsabilastadiul derularii acestora.

13. verificati sumele incluse in cifra deafaceri pe baza documentelor

justificative aferente, de exeplucertificatul dat de seful de santier cacifra de afaceri reflecta valoarea munciidepuse.

14. Probati costurile realizate cu

documentele justificative aferente, deexemplu facturi,fise de pontaj,etc.Asigurati-va ca sunt corect alocate intreexercitiul curent si cele urmatoare.

15. Revizuiti alocarea cheltuielilor de regiepe contracte pentru a va asigura ca bazade calcul este corecta si consecventa.

16. Verificati sumele facturate cu jurnalulde vanzari si asigurati-va ca soldul /

platile excedentare sunt calculate sitratate corect.

17. Asigurati-va ca ajustarile pentru pierderiestimate, sau pentru scaderea pretuluistocurilor sunt corect tratate si decidetidaca este necesara constituirea unor noiajustari.

Concluzie:

Cu exceptia aspectelor supuse atentiei auditorului, am obtinut asigurari rezonabile ca stocurile sicontractele pe termen lung:

1. Au fost inregistrate corect si in totalitate.

2. Exista si apartin entitatii.

3. Sunt corect evaluate in bilant.

4. Sunt corect prezentate, conform legislatiei contabile aplicabile (se mentiooneaza referentialulcontabil aplicabil)

Semnat ........................................................................ Data .....................................................................Verificator / Responsabil de misiune


25/86


26/86




Pag. 26 din 86

Exemple de foi de lucru (FL) care se pot intocmi pentru stocuri si contracte pe

termen lung: FL I1

Cont Stoc initial Intrari in timpulanului

Iesiri in timpulanului

Stoc final

3013021302230233024

302530263028303331332341345346371

351354356357358361371381

TOTAL

FL-I2Pentru a vedea evolutia lunara a stocurilor se intocmeste o situatie cu soldurile stocurilor la fiecaresfarsit de luna.

ContSold la finalul lunii ianuarie – decembrie 200N

Ianuarie februarie martie aprilie mai iunie30130213022Etc.

TOTAL


27/86




Pag. 27 din 86

FL-I3Se intocmeste pentru diferentele constate intre evidenta faptica si scriptica (contabila) si se propunajustari de catre auditor, in cazul in care se constata diferente.

Cont Sold la datainventarierii

Diferente constatate la inventariereObservatii

Plusuri Minusuri

301. etcTOTAL

FL-I4Se intocmeste pentru a analiza stocurile fara miscare si cu miscare lenta si daca au fost facute ajustarile

aferente. In cazul in care nu s-au facut ajustari, auditorul propune efectuarea acestor ajustari.Ajustarile se efectueaza si in cazul scaderii preturilor la marfurile existente in stoc.

Situatia stocurilor fara miscare sau cu miscare lenta

ContSold

31.12.200N0-3 luni 3-6 luni 6-12 luni

peste 1an Observatii

301 -3021 -3022 -etc -

TOTAL

Ajustari pentru deprecierea stocurilor si a productiei in curs de executie391392393394395396397398

TOTAL

FL – I5Aceasta foaie de lucru se intocmeste pentru a verifica respectarea principiului independenteiexercitiului. In cazul in care se constata ca au fost inregistrate eronat, auditorul propune ajustari.

Denumireprodus

FurnizorNr./data

NIRNr./datafactura

Cantitate(U/M)

ValoareData

inregistrarii incontabilitate

Intrari in ultimele 5 zile lucratoare din Decembrie 200(N-1)

TOTALIntrari in primele 5 zile lucratoare din Ianuarie 200(N+1)


28/86




Pag. 28 din 86

TOTAL

FL-I6Se verifica evolutia lunara a cheltuielilor materiale. In cazul in care variatia este mai mare de 10%, sefac verificari suplimentare, pentru a depista cauzele acestei variatii.

LunaConturi din clasa 60

TOTAL#601 #602 #603 #606 #607 #608

IanuarieFebruarieMartie##Decembrie

TOTAL - - - - - - -

FL- 17

Se intocmeste pentru marfurile sau materialelele nereceptionate la sfarsitul anului, dar pentru careexista factura de la furnizori. Marfurile sau materialele au plecat de la furnizor si se afla in faza detransport (vapor, camion, etc). Această foaie de lucru se întocmeşte şi pentru a întocmi Declaraţianr.390 privind tranzacţiile intracomunitare

Furnizor

Date despre livrare(numarul intern -

document de insotiresi numarul si data

facturii de la furnizor)

Valoare

Observatii

TOTAL

FL-I8Se întocmeşte pentru ajustările propuse de auditor, referitor la mărfurile degradate, f ără mişcare, sau

pentru ajustările de valoare propuse pentru preţul mărfurilor din stoc. Trebuie menţionat că ajustărilepropuse de auditor, pot fi sau nu acceptate de către conducerea întreprinderii.

Explicaţii Ajustari propuse deauditor

Ajustari acceptate deconducerea entităţii

auditate

Diferenţe


29/86




Pag. 29 din 86

Dosar de audit financiar la:CREANTE SI CHELTUIELI IN AVANS

REF:JData:


Gradacoperire

Ref.Cine a

intocmitProbleme aparute

1. Componenta soldului contului clienti se vaanaliza pe conturi analitice şi pe facturi.Totalul analizei trebuie sa corespunda cusoldul din balanta de verificare.Eventualele diferente se vor explica.

2. Componenta soldului "Furnizori-debitori"se va analiza pe facturi, intr-o foaie delucru separată. Totalul analizei trebuie sacorespunda cu soldul din balanta deverificare.

3. Explicati functionarea contului "Clienti-facturi de întocmit" precum si inregistrarilecontabile aferente. Componenta soldului la

31 Decembrie 200N se va pune ladispozitie in vederea auditului intr- o foaiede lucru separată

4. Pentru fiecare categorie de debitori se vaface o analiza a vechimii acestora ca si oestimare a sumelor ce pot fi recuperate. Sevor prezenta separat valorile globale aletotalurilor incasarilor din perioadaianuarie-februarie 2002 aferentedebitorilor existenti la 31 decembrie 200N

5. Se va intocmi o detaliere a veniturilorlunare din activitatea operaţională

6. Se va intocmi o lista a tuturor avansuriloracordate catre salariati. Se va confirma inscris existenta acestor avansuri la sfirsitulanului. Totalul va trebui sa concorde cuinregistrarile contabile.

7. Se va face o lista a platilor anticipate. Sevor tine la dispozitie documenteledoveditoare. Totalurile vor trebui saconcorde cu balanta de verificare. Oricealte solduri debitoare incluzind subvenţii


30/86




Pag. 30 din 86

de încasat, sume de primit de la buget(Impozit pe profit, TVA, asigurari sociale,etc) vor trebui analizate şi prezentate în foide lucru.

8. Examinarea stornarilor efectuate dupainchiderea exercitiului financiar sirevizuirea provizioanelor.

9. Compararea platilor in avans cu celerealizate in exercitiul anterior siidentificarea unor eventuale omisiuni.Pentru aceasta se va solicita listingulplatilor anticipate pentru exercitiul

financiar anterior.

10. Compararea vitezei de rotatie a debitorilordin exercitiul curent cu cea din exercitiulanterior si explicarea variatiilorsemnificative

11. Analiza situatiei pierderilor din creante sievidentierea caracterului irecuperabil acreantei pe baza de documente

justificative.

12. Se va intocmi o lista a debitorilor actionatiin justitie, urmariti in continuare invederea recuperarii debitelor, pentru toateconturile analizate. Se va prezentacorespondenta cu acesti debitori si se vasolicita un raspuns din partea acestora. Seva verifica daca acesti debitori suntconsiderati incerti in contabilitateaintreprinderii si se va confrunta listingul cuevidenta provizioanelor pentru depreciere.


31/86




Pag. 31 din 86

13. Un esantion de rulaje debitoare aleanaliticelor pe clienti din Cartea Mare va fiverificat cu soldurile finale din Registrulde Vanzari. Totalul din Registrul deVanzari trebuie sa fie egal cu rulajuldebitor al contului 411.

14. Se cere confirmarea in scris pentru clienti,in ordinea marimii. Daca acestia nuacopera peste 85% din soldul contului 411,se continua pana cand ponderea esteatinsa. In functie de raspuns se poate

confirma soldul, se pot constituiprovizioane sau se pot efectua ajustari.

15. Se testeaza respectarea principiuluiindependentei exercitiului prin verificareadocumentelor de expeditie si a facturilor sia perioadei in care au fost contabilizate.

16. Compararea structurii pe vechime acreantelor cu structura existenta in aniianteriori.

17. Verificarea creanţelor cu părţile afiliate

Semnat ........................................................................ Data .....................................................................Verificator / Responsabil de misiune


32/86




Pag. 32 din 86

Testul J1 -Verificarea conturilor de creanţe

Munca de auditObţinerea sau alcatuirea unei situatii sintetice a soldurilor conturilor de clienti şi debitori, cu sold iniţialşi sold final şi evoluţia acestora.O parte esentiala a procesului de audit se concretizeaza in a avea evidenta modului in care s-au intocmitsituatiile financiare auditate si in a obtine documentele prin care se pot justifica cifrele individuate.Pentru efectuarea unei examinari analitice a soldurilor conturilor de creanţe este necesara o situatie aclienţilor şi debitorilor suficient de detaliată.Obiective principale

- Clientii si Debitorii exista si nu sunt supraevaluati- Valoarea debitorilor este realizabila (va fi incasata)

Testul J2 -Corectitudinea şi tratamentul provizioanelor/angajamentelor

Munca de auditPentru clienţii incerţi şi în litigiu, este necesara diminuarea activului in curs de executie pana lavaloarea realizabila neta.Se obţine o listă cu litigiile de la departamentul juridic, în care entitatea are calitatea de pîrît şireclamant. Pentru creanţele afalate în litigiu se va verifica dacă sunt constituite provizioane.De asemenea, trebuie constituit un provizion pentru partea din cheltuielile necesare pentru indeplinireacontractului ce nu va fi acoperita de venituri. Costurile care nu pot fi acoperite printr-un venit prezentsau viitor trebuie trecute pe pierderi sau, daca exista incertitudine privind o astfel de pierdere, trebuie

constituit un provizion.

Testul J4 - Reconcilierea sumelor din debitul contului 411 cu Jurnalul de Vânzări

Munca de auditEste esential sa se tina o evidenta a modului in care s-au compilat cifrele - o evidenta la care auditorulsa poata apela pentru a verifica totalul conturilor de creanţe.Pentru ca auditorul sa-si poata exprima opinia privind totalul conturilor de creanţe, este firesc sa aiba

justificarea soldurilor crenţelor individuale. Daca isi va baza examinarea pe valoarea totala (de control)a debitorilor, auditorul trebuie sa verifice cum s-a ajuns la cifra respectiva.Soldul contului de control al debitorilor trebuie sa rezulte din suma facturilor/notelor de credit trimise si

a cecurilor primite in decursul exercitiului financiar analizat. Prin urmare, este necesar:a) sa se investigheze inregistrarile contabile cu valoare mare sau neobisnuitaIn cazul in care firmaa auditata are un jurnal al vanzarilor si face inregistrari contabile formale pentru aajusta soldurile, auditorul trebuie sa examineze aceste inregistrari cu valoare mare, intrucat ele nu artrebui, in mod normal, sa apara.b) sa se investigheze orice variatie neobisnuita a valorii facturilorTrebuie sa existe o cauza a variatiilor aparente ale nivelului activitatii.c) sa se verifice soldurileAuditorul trebuie sa verifice un esantion de solduri pornind de la jurnalul vanzarilor si invers sau să faca o lista a acestora pentru a verifica intocmirea contului de control (calculul cifrei totale).d) sa se verifice acuratetea calculelor

Auditorul trebuie sa verifice ca suma soldurilor din jumalul vanzarilor este - in concordanta cu totalulcontului de control si ca totalul soldurilor finale (la sfarsitul exercitiului financier) este corect.


33/86




Pag. 33 din 86

Testul J4 - Examinarea scadentei soldurilor şi a încasării ulterioare a creantelor

Munca de auditAcesta reprezinta un exercitiu important pentru determinarea fundamentului cifrelor respective. Se vaselecta un esantion de solduri care, impreuna cu detaliile notate, se constitute in probe de audit esentialepentru justificarea valorii soldurilor de creanţe şi a posibilitatii de a recupera veniturile respective.Verificarea incasarii ulterioare a creantelor reprezinta modalitatea principala de a confirma soldurileconturilor de debitori. In cazul firmelor mici, unde auditul poate avea loc cu multe luni dupa incheiereaexercitiului financiar, este adesea posibil sa se confirme o proportie semnificativa a soldurilor prin acesttest. Daca s-au primit sume rotunde, auditorul trebuie sa se asigure ca acestea se refera la cele maivechi datorii si ca nu este vorba despre datorii pe termen lung.

Testul J5 - Examinarea posibilitatii de recuperare a creantelorMunca de auditUnul din obiectivele principale în auditul creanţelor este sa se verifice dacă soldurile nu suntsupradimensionate. Un pas important pentru a stabili aceasta consta in examinarea tuturor debitorilorpentru ca auditorul sa fie sigur ca acestia exista si ca au valoare corectă.Un exercitiu important in acest sens il reprezinta realizarea unei treceri in revista (sub forma scrisa) adebitorilor, impreuna cu directorii/managerii, care se presupune ca isi cunosc clientii.Procesul de audit impune mai mult decat o identificare, de catre companie, a debitorilor indoielnici -atunci cand exista dubii privind posibilitatea de recuperare a creantelor, trebuie cautate dovezi care sa

justifice continuarea includerii unei sume intr-un cont de debitori indoielnici.

Incasarea ulterioara a creantei ar fi cea mai buna dovada a posibilitatii de recuperare a acesteia, dardaca acest lucru nu s-a intampla, auditorul trebuie sa exatmineze corespondenta firmei in cautareamotivului pentru care nu s-a facut plata si sa evalueze viabilitatea clientului, debitorului respectiv.

Testul J6-Testarea înregistrarilor ce presupun respectarea principiului independenteiexercitiului

Munca de auditErorile determinate de nerespectarea principiului independentei exercitiului vor avea un efect direct atatasupra bilantului, cat si asupra contului de rezultate raportat.Inregistrarile eronate ale veniturilor din vanzarea marfurilor si ale debitorilor, la sfarsitul exercitiului

financiar, reprezinta un domeniu cu risc ridicat. Auditorul trebuie sa verifice aceste tranzactii prinselectarea stocurilor expediate cu cateva zile inainte si dupa sfarsitul exercitiului financiar, pentru a seasigura ca s-au inregistrat integral si in perioada corecta in conturile de stocuri, debitori si venituri dinvanzarea marfurilor. Testul va cuprinde verificarea facturilor emise cu cinci zile înaintea terminăriiexerciţiului financiar şi cinci zile după începerea noului exerciţiu financiar.

Testul J7 - Note de credit (Clienţi creditori)

Munca de auditAvansurile de la clienţi (notele de credit) diminueaza activele - emiterea lor s-ar putea sa nu fiecontrolata corespunzator, rezultand astfel erori atat in contul de debitori, cat si in cel de datorii.

Auditorul trebuie sa examineze, frecventa si evidenta lor analitică.


34/86

Universitatea Spiru H

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	florin-barbu
View:	222 times
Download:	0 times

Auditul Situatiilor Financiare

Documents