Îndrumarul medical i cretin despre via  al Federaiei Organizaiilor Ortodoxe
Pro-Vita din România
ISBN: 978-973-1714-45-5
Comitetul de Redacie:
PROF. DR . SEBASTIAN MOLDOVAN2.
MEDIC CHRISTA TODEA-GROSS4.
TODEA-GROSS, CHRISTA   Îndrumarul medical i cretin despre via al Federaiei Organizaiilor Ortodoxe Pro-Vita din România / dr. Christa
Todea-Gross, preot prof. dr. Ilie Moldovan. - Cluj-Napoca :
Renaterea, 2008
Arhiepiscopul Vadului, Feleacului i Clujului i Mitropolit al Clujului, Albei, Crianei i Maramureului
dr. Christa Todea-Gross Preot Prof. Dr. Ilie Moldovan
Îndrumarul medical i cretin despre via  al Federaiei Organizaiilor Ortodoxe
Pro-Vita din România
ÎN LOC DE PREFA
Experiena de via pe care fiecare om o asimileaz , mai devreme sau mai târziu, îl face s caute o seam de rspunsuri la multe î ntre bri care vin din adâncul propriei fiine. Fiind cre- at de Dumnezeu „micorat pentru o clip mai pre jos de î ngeri” (Ps. 8, 5), omul afl rspunsul ziditor doar î n cele descoperite  de Dumnezeu.
Dup ce L-a descoperit i L-a cunoscut pe Hristos, pentru  î nvatul Saul din Tars, devenit Apostolul Pavel, lucrurile sunt  clare: „omul nu este fcut de Dumnezeu pentru stricciune , ci pentru do bândirea firii celei dumnezeieti”.
Astfel, pentru credincioi cât i pentru tot omul, inta vie- ii este Hristos i împrtirea firii dumnezeieti.
Aici intervine experiena de via proprie fiecruia: „omu- lui toate îi sunt î ngduite , dar nu toate îi sunt de folos, i ceea  ce te biruiete , aceea te i stpânete”. i fiecare constat , mai devreme sau mai târziu c nu este deloc bine s fii stpânit de  mândrie , de lcomie , de mânie , de beie , de desfrâu i de alte- le asemenea acestora.
 

Πn cadrul existenei umane , pe plan fiinial, cea mai im- portant pro blem este aceea a perpeturii vieii. Dumnezeu  î n iubirea Sa nemrginit pentru om, a aezat î n adâncul fi- inei puterile perpeturii vieii, active î n toate etapele vieii, dar mai ales la vârsta când „mugurii plesnesc”, când omul î n- cepe s-i poat asuma i responsa bilitile pe msura împli- nirii acestei misiuni date de Creator prin dumnezeiasca Sa bi- necuvântare: „Cretei i î nmulii-v i umplei pmântul i supunei-l” (Fac. 1, 28).
Orice deviere de la rânduiala pus de Dumnezeu este tr- it , mai devreme sau mai târziu dureros de acela care o  face.
Efectele acestor devieri se manifest î n timp , atât î n plan  personal (nelinite sufleteasc profund , tristee , boli psihice  i organice), dar i pe plan social (certuri, divoruri, scderea  natalitii).
Uneori, motivul a baterii de la cele rânduite de Dumne- zeu, î n privina realitilor intime normale dintre br bat i fe- meie , este urmarea unei insuficiente informri, mai ales a ti- nerilor  care pesc spre aceast zon a vieii.
 

 bitate , prin aceast valoroas lucrare vin î n a jutorul tuturor ce- lor interesai s triasc î n zona „adevratelor bucurii” ale vie- ii binecuvântate de Dumnezeu i s evite tristeile i suferin- ele la care se expun cei care se î nstrineaz de Dumnezeu, prin  neascultarea i ne împlinirea poruncilor Lui.
Aceast carte este i o form de fructificare a muncii de  cercetare i rspândire a cunotinelor de specialitate din acest  domeniu, fcute de autori „cu timp i fr timp” î n diferite pu-  blicaii, de la amvon , de la catedr , î n ca binetele medicale , î n  spitale , sli de ateptare sau ta bere de var pentru tineret.
Cartea se adreseaz î n aceeai msur medicilor i speci- alitilor î n domeniu, dar mai ales tinerilor i publicului larg, pentru ca fiecare s poat s spun cât mai devreme , împreu- n cu Apostolul Toma „Domnul meu i Dumnezeul meu”.
Bunul Dumnezeu s binecuvinteze cu roade bogate apa- riia i rspândirea acestei cri.
15 septembrie 2008 † Vasile Someanul   Episcop Vicar
 

„…i viaa era lumina oamenilor” (Ioan 1,4)
Viaa nu are nevoie de argumente apologetice; î n mod fi- resc i spontan , orice fiin vie , cu atât mai mult omul, este  pen- tru via . Cu toii suntem pentru via î ntrucât suntem pentru noi î nine , pentru propriul nostru bine. Odat ce o trim, nu ne mai dorim î ncetarea ei, ci necontenita sporire i îmbunt- ire. Cu toate acestea , aa cum o cunoatem, viaa este perma- nent ameninat de î ncetare (deces) i afectat de nenumrate  adversiti (materiale , medicale , spirituale) î ncât a tri î nseam- n a supravieui. Viaa ne constrânge la o lupt  pentru via  , a  noastr i a semenilor notri, deopotriv.
 

(de la avortul prin aspirare la pilula hormonal i sterilizarea  voluntar) i ideologice („planificarea familial”, „controlul populaiei”, „sntatea reproducerii”). Rezultatul provizoriu? Pe lâng holocaustul pruncilor nenscui, traumele fizice , emo- ionale i spirituale imense ale milioanelor de femei implicate1  i catastrofa îmbtrânirii demografice glo bale , ale crei semne   î ncep s se î ntrevad.
Credina î n Dumnezeu ofer singura ieire din aceast tur- nur sinuciga a umanitii recente. Πn perspectiva credinei, primim viaa de la un Izvor – Dumnezeu – i ne î ndreptm, î n- suindu-ne-o , ctre mai mult  via , î n comuniunea deliberat  cu El. Dac este aa , viaa aceasta nu poate fi niciodat î ntâm- pltoare sau inoportun; mai mult , este oportunitatea pentru viaa plenar , viaa venic . Nu doar pentru noi, ci i pentru ori- ce semen al nostru. Nimeni nu poate fi î n plus. Dac un copil vine pe lume nu doar prin voia prinilor i contribuia unui mecanism biochimic , ci î n primul rând prin bunvoina Crea- torului, atunci orice intenie de a o evita , indiferent de metoda  folosit , î nseamn a-L declara pe Dumnezeu î nsui inoportun   î n viaa noastr. De câte ori o facem – dei rostim zilnic „fa- c-se voia Ta” -, i nu numai î n contextul „planificrii familia- le”, consecinele nu pot fi decât aceleai: nu ne putem atepta  la o via împlinit fr Cel care ne-o druiete.
Este o realitate pe care noi, românii, o constatm tot mai dureros î n ultimele decenii. Liberalizarea avortului, campani- ile succesive pentru „sntatea reproducerii” i „educaie se-
 

xual” î n coli,2 toate axate valoric pe principiul individualis- mului – „triete cum î i place” -, urmrind doar evitarea „sar- cinii nedorite” i a bolilor cu transmitere sexual , fac parte in- tegrant din degradarea social , economic i spiritual a rii noastre , acum i pe termen lung. Mentalitatea c viaa e un bun  de consum, nimic mai mult , i moravurile î n care aceasta se  manifest fac victime tocmai î n punctele cele mai importante  ale esturii interumane care este un popor: copii educai de  gustul televiziunii pentru sex i violen; tineri care î i caut  sensul vieii î n stupefiante , desfrâu, subculturi i sinucidere; prini care î i omoar pruncii „nedorii” dar îi a bandoneaz  acas pe cei „dorii” pentru ani de munc î n strintate; me- dici i cadre medicale care cu o mân aduc pruncul pe lume iar  cu cealalt curm viaa celui nenscut; farmaciti care vând pi- lule i alte mloace care , aa cum o bserva demult Clement Ale- xandrinul, ucid î n cei ce le folosesc nu numai pruncii ci i iu-  birea de oameni; educatori pentru care anatomia i fiziologia  reproducerii pot ine loc de repere morale; artiti i jurnaliti care promoveaz cultura hedonist i pornofilia; juriti i oa- meni politici care consider c pentru a putea convieui î ntre- olalt membrii unui popor au nevoie de dreptul de a-i omor î urmaii.
 

 gra fice actuale i caracteristicile componentelor care au produs i pro- duc aceste evoluii pre fi gureaz  un tablou mai mult decât sumbru al  populaiei României în deceniile urm toare, dac  nu intervine o re- dresare de substan  în evoluia componentei majore a degrad rii structurii pe vârste a populaiei – natalitatea […] împiedicarea depo-  pul rii masive a  rii, care se pro fileaz  pe termen lung i foarte lung, impune în mod necesar o redresare a fertilitii populaiei, adic  a nu- m rului de copii pe care îi nate o femeie.”4 Î ntr-o Uniune Europea- n confruntat ea î nsi cu aceleai pro bleme demografice , care  pun sub semnul î ntre brii capacitatea de susinere a î ntregu- lui sistem de asigurri sociale (sntate , pensii), România nu poate evita un fenomen de imigrare tot mai pronunat , cu con- secine politice , culturale i religioase ma jore. Dup cum s-a  spus, „cei blânzi – care nu-i omoar copiii –, aceia vor mote- ni pmântul”!
Este aceast situaie reversibil? Se mai poate face ceva? Πntr-adevr , pentru oricine ia lucrurile î n serios, sentina „l- sai orice speran , voi care intrai” pare inevita bil. i totui, nu î ntâmpltor tocmai acestui timp al ororilor i-a adresat Dum- nezeu prin Sf. Siluan Athonitul mesa jul „ine mintea î n iad i
 

nu deznd jdui”. Nici negarea , minimalizarea sau evitarea pro-  blemei, nici tratarea ei apocaliptic nu ofer vreo soluie. Sin- gura , cea a pogorârii la iad , st doar î n puterea Celui ce a cl- cat moartea noastr cu moartea Sa spre a ne oferi î nvierea i viaa: „Πndrznii, Eu am biruit lumea”. (In 16,33)
inând cont de faptul c peste 80% din populaia rii se  declar de credin ortodox , este pro ba bil ca ma joritatea p- catelor împotriva vieii s fie î ncuviinate i svârite de mem-  brii ai Bisericii noastre. Deose bit de grav este faptul c sunt s- vârite i de credincioii ortodoci practicani, nu doar de cei indifereni. „Femeile chestionate […] – spune concluzia unui stu- diu -, sunt convinse c  avortul este o crim  , c  este un p cat, c  em- brionul este o fiin  vie, în timp ce declar  c  se roag  , se spovedesc,  postesc, merg la Liturghie.”55 Aceast realitate impune o respon- sa bilitate ma jor Bisericii, cu atât mai mult cu cât aceasta se  consider , pe bun dreptate , „maica poporului român”.66
Πn anul 1997, cu prile jul Zilei Internaionale a Copilului, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române adresa tuturor cre- dincioilor cuvântul pastoral „Copiii sunt un dar i o binecu- vântare a lui Dumnezeu”, î n care afirma î ncrederea c preocu- parea pstorilor duhovniceti pentru realitile tragice ale avor- tului i feririi de copii din ara noastr vor a junge „la inimile  friilor voastre , mame i tai, tineri i bunici, i c împreun  vom medita serios asupra perspectivei noastre vremelnice i venice , atât ca Biseric , cât i ca neam”. (op. cit. , p. 7).
 

Πnainte i dup acest mesa j o serie de clerici i mireni au luat iniiativa î nfiinrii – cu binecuvântarea î ntâi-stttorilor  Bisericii – a unor asociaii ortodoxe de tip „pentru via” (pro-vi- ta), dedicate susinerii i promovrii î n contextul crizei actua- le a valorilor cretine tradiionale cu privire la viaa de familie  i procreaie.7 Se poate î ns aprecia c , dei nu mici, eforturile  acestor asociaii nu au dat pân î n prezent suficiente roade , da- torit numrului lor redus, a disproporiei î ntre mloacele uma- ne i materiale anga jate de acestea i dimensiunile i comple- xitatea pro blemelor pro-vita (educaionale , economice i soci- ale ale tinerilor i adulilor implicai î n viaa intim sau de fa- milie). Luând î n considerare rezultatele i lipsurile din activi- tatea lor , asociaiile ortodoxe pro-vita au a juns la concluzia ne- cesitii depirii activitilor izolate , sporadice i improviza- te care , dei meritoase pentru î nceput , nu pot influena semni- ficativ situaia.8 Singurul mod î n care î i pot eficientiza activi-
 

tatea îl reprezint sprinul reciproc sistematic prin asocierea  lor î ntr-o federaie naional. Πn acest scop , la 1 octombrie 2004, la Praznicul Acopermântul Maicii Domnului, cu ocazia pri- mei lor î ntâlniri pe ar , la sediul „Asociaiei Provita pentru nscui i nenscui” din Vlenii de Munte , acestea pus bazele  unei Federaii a Organizaiilor Pro-Vita Ortodoxe din Româ- nia , având ca scop „conjugarea eforturilor tuturor persoanelor i organizaiilor ortodoxe în vederea ap r rii i promov rii în întreaga societate a înv turii de credin  ortodoxe cu privire la valoarea vo- caiei parentale pentru viaa aceasta i pentru cea venic  , la valoa- rea unic  în faa lui Dumnezeu a vieii persoanei umane înc  de la concepere, cu privire la p catele împotriva acestora, cât i pentru spri-  jinirea material  i moral  a familiilor i persoanelor care caut  s    pun  în practic  aceast  înv tur .” (art. 5 din Statut).9
Πncercând s rspund chemrii stringente de re î nnoire a  neamului românesc , Federaia î i propune s contribuie , al- turi de toi cei pe care contiina îi anga jeaz î n lupta pentru via , la sprinirea î ntoarcerii ctre Izvorul Vieii a celor care  L-au a bandonat. O premiz indispensa bil – deloc un panaceu – o constituie buna informare , cu atât mai mult cu cât î ntreaga  ideologie a „drepturilor sexuale i reproductive” utilizeaz din  plin manipularea de limba j („produsul de concepie”, î n loc de  embrion sau ft; „î ntreruperea sarcinii” î n loc de omorârea f- tului, i multe altele) i tendeniozitatea î n prezentarea datelor  tiinifice.10 Un î nalt ierarh afirma: „În interiorul Bisericii noas-
 

tre, pentru ca sperana s  devin  un dar cultivat i roditor, sunt ne- cesare, la nivel de parohie i eparhie, programe de catehez  i asisten-   pastoral  a familiilor în criz  , cicluri de cateheze pentru preg ti- rea tinerilor pentru c s torie, cateheze pastorale pentru tinerii c s - torii i pentru p rinii lor […] Prin toate aceste programe trebuie a fi rmat  i cultivat  s fi n enia cstoriei, organizat  solida- ritatea în familie i între familii, a fi rmat  demnitatea pater- nit  ii, a fi lia iei i a fraternit  ii, ca daruri ale iubirii lui Dum- nezeu ce trebuie cultivate.”11 
 

perspectiva concepiei medicale secularizate , dominate de im- perativul satisfacerii unei cereri de sntate degrevate de im- plicaii morale , cât i din perspectiva unei concepii medicale  cretine , preocupate de integritatea somatic , psihic i spiritu- al a oamenilor , î n interdependena acestor dimensiuni. Ca ul- tim bastion al ideologiei iluministe a adevrului tiinific „ne- utru” valoric , lumea medical secularizat este –dureroas iro- nie – î nc puin dispus s ia î n considerare experienele uma- ne nefericite care îi submineaz paradigma.
Dorim ca lucrarea de fa , primul rod editorial al eforturi- lor Federaiei Organizaiilor Pro-Vita Ortodoxe din România , s constituie un instrument de orientare a celor care caut re- naterea „î n Hristos i î n Biseric” a vieii familiale i a vocai- ei parentale. Contieni de limitele ei, vom fi recunosctori ci- titorilor pentru o bservaii critice , necesare unei ediii îmbun- tite pe care sperm s o realizm cât mai curând.12 
Comitetul de redacie
 
PRIVITOARE LA PROCREAIE
CUVÂNT ÎNAINTE
Am scris acest ghid , alturi de Printele Prof. Dr. Ilie Mol- dovan , dintr-un sentiment de adânc respect i iubire fa de  viaa creat de Dumnezeu, de la concepie i pân la moarte i dincolo de ea.
Πn fiecare fiin uman , care î i are î nceputul î n pântecele  mamei, vd o persoan pe care Dumnezeu a creat-o din nespu- s iubire. Πn fiecare dintre noi vd dorul Lui de a ne conduce , din clipa zmislirii i pân î n clipa morii, când ne vrea preg- tii pentru Împria Lui, pe drumul spre sfinenie , pe toii, nu doar pe câte unul… Dar vd i durerea Lui pentru fiecare prunc  ucis î n pântecele mamei, pentru fiecare btrân sau bolnav eu- tanasiat. Vd durerea Lui pentru fiecare om care moare î n p- cate , care nu se pociete , care î i omoar semenul, care î i omoar copilul su sau copilul altuia , care a jut , î ncura jeaz  sau î ncuviineaz curmarea unei viei umane.
 

turilor omului”. Credem c avem dreptul s omorâm copiii ne- dorii sau bunicii bolnavi pentru a le „curma durerea”. Omul nzuiete locul lui Dumnezeu i o face cu mândrie luciferic.
Noi, medicii, am depus cu toii un jurmânt - jurmân- tul lui Hipocrat. Eram plini de entuziasm i optimism când  am jurat , dar unii dintre noi l-au dat uitrii. S fie doar vina  noastr? Ne-a a jutat i societatea? Ne-a a jutat i conducerea  rii? Ne-au a jutat i profesorii notri printr-o program co- lar impus? Da , dar nu integral. Πn mod sigur , nu au putut  lua o hotrâre î n numele nostru. Nimeni nu o poate face. Avem libertatea de a alege , lsat de Dumnezeu. i cât de mult a- teapt El, î n fiecare zi, î n fiecare clip , s alegem viaa , nu moartea.
 M  adresez medicilor - colegii mei - s  aleag   viaa. S o fac   î n fiecare clip , din prima zi de la concepia copilului i pân  la natere , iar apoi pân la moarte - o moarte natural. S nu lum i ultima ans de pocin a omului bolnav, clip pe care  o ateapt Dumnezeu î ntotdeauna , uneori dup o com pre- lungit sau chiar i dup o moarte clinic.
Am î nceput s scriu capitolele medicale din acest î ndru- mar î n urm cu câiva ani i am fcut-o din motive î ntemeiate. Am î ntâlnit î n practica mea medical un tineret dezorientat , c- luzit adeseori pe ci greite de aduli “binevoitori”. Am î ntâl- nit tineri bolnavi de bolile desfrâului i libertina jului, frângân- du-i aripile î nainte de a-i lua zborul... Vedeam zilnic î n clini- cile de Obstetric-Ginecologie  eleve , studente i mame muti- late de avorturi, uneori cu o contiin împovrat , dar adese- ori lipsite de cura jul i dorina de a se ridica i a-i schimba via- a. M mustra contiina c nu fac suficient ca medic pentru a  preveni aceste boli cumplite , trupeti i sufleteti, care ne ma- cin copii, mamele , familia , î ntregul nostru neam.
 

natorul unui proiect filantropic , Proiectul “Pentru Viat”, unul din cele nou proiecte ale Asociaiei Filantropice Medical-Cre- tine “Christiana”, aflat sub patrona jul Arhiepiscopiei Ortodo- xe Române a Vadului, Feleacului i Clujului. Rezultatele o bi- nute au fost pozitive: spre surprinderea mea , elevii erau recep- tivi la î ndemnul de a duce o via curat pân la cstorie , evi- tând astfel infeciile cu transmitere sexual , avorturile , folosi- rea contracepiei care îmbolnvete organismul. Munca depu- s era î ns dificil - i continu s fie -, î ntr-o societate î n care  internetul, televiziunea , revistele ofer posibiliti nenumra- te de a vedea tot ceea ce este nociv sufletete , î ncura jând o via-  dus î n desfrâu sub sloganul “libertii a bsolute”. Am î nce- put s scriu cursuri i pentru studeni care sunt poate cei mai expui unei astfel de viei, fiind “ma jori” i “scoi” de sub su- pravegherea prinilor.
Cu toate acestea , cea mai mare parte a societii noastre nu dispune de cunotine autentice i adecvate (iar uneori le igno- r) despre pro bleme atât de grave i actuale precum avortul, cu toate feele lui ascunse (avortul terapeutic , fertilizarea in vitro), efectul a bortiv al contraceptivelor , gravele consecine ale boli- lor cu transmitere sexual asupra sntii, sau ingineria gene- tic folosit î n detrimentul vieii. Πn schimb, se face o propagan- d tot mai intens î n î ntreaga ar î n favoarea metodelor con- traceptive , ca metod de prevenire a avortului, ignorând efec- tele lor secundare nefaste. Πn coli se deruleaz programele de  educaie sexual care , î n fapt , stimuleaz tineretul s î nceap  viaa sexual mai repede; î n ca binetele de planificare familial  se ofer gratuit mloace contraceptive elevelor i studentelor;
 î n ca binetele medicale , dispensare , policlinici, clinici particula- re i clinicile de Ginecologie se distribuie materiale informati- ve pentru folosirea metodelor contraceptive i a bortive.
 

 ghid pentru cei care doresc s  se pun  în slujba familiilor, mamelor, a copiilor nen scui (militani pro-vita, preoi, teologi, medici, far- maciti etc.) dar i pentru cei care doresc s  î i schimbe atitudinea în
 faa unor probleme vitale din viaa noastr  precum î nceputul vieii umane; dezvoltarea embrionului i a ftului; capcanele meto- delor contraceptive; avortul i urmrile lui psihice (sindromul post-avort); avortul terapeutic – o terapie criminal; fertiliza- rea in vitro - o alt fa necunoscut a avortului; homosexuali- tatea – un real pericol pentru familia cretin; bolile cu trans- mitere sexual – o mare surs de îmbolnvire i de infertilita- te î n rândul tinerilor etc.
Πn acest scop , am folosit o metod  poate mai original  , dar pe  care o consider cea mai potrivit celor care doresc s cunoasc  mai amnunit aceste aspecte de bioetic medical i cretin , prin prezentarea î n paralel, antitetic , pro i contra , a viziunii medicale moderne i a celei medical-cretine. M-am folosit la  alctuirea comentariilor de vastele cunotine i experiene ale  unor medici (ginecologi, endocrinologi, pediatrii, medici de fa- milie), profesori, psihologi, preoi, teologi, atât din ar cât i strintate. Πn rile occidentale exist numeroase scrieri des- pre elemente de bioetic cretin care mi-au fost de mare folos i ale cror autori îmi sunt , î n parte , cunoscui. Le mulumesc  pe aceast cale pentru materialele lor. La noi î n ar suntem la   î nceput de drum i o aprofundare cretin a bioeticii se impu- ne î ntr-o ar ma joritar cretin ortodox.
 

o bligai s-l dezvluim i semenilor notri pentru a-l putea evi- ta. Dorina mea a fost i este s-i sensibilizez pe colegii mei c  Medicina tinde s-l î nlocuiasc pe Dumnezeu, pe î nsi Crea- torul vieii i al vindecrii! Nu putem asista î n tcere la desa- cralizarea Medicinii i s ne punem î n slujba morii. Nu exist  nici un motiv pe lumea aceasta care s ne dea dreptul de a uci- de un om creat de Dumnezeu. Noi nu crem nimic , nici mcar  o celul vie. Noi doar asistm i susinem naterea a ceea ce El a creat. Viaa vine doar de la El.
 Asociaiile Pro-Vita Ortodoxe din ar au contientizat toa- te aceste pro bleme care au condus la criza actual a familiei i vocaiei parentale. Ele s-au constituit î ntr-o Federaie Ortodox   Pro-Vita pentru a putea milita cu mai mult putere î n cuvânt i fapt pentru recunoaterea vieii ca dar de la Dumnezeu i îm- potriva pcatelor care ne distrug ceea ce avem mai valoros: fa- miliile i copiii notri - viitorul acestui neam. Ca membru al aces- tei Federaii m consider datoare s contribui cu ceea ce pot i mi-a druit Dumnezeu i o fac cu toat iubirea pe care o am fa de creaia Lui – omul.
8 iulie 2008
dr. Christa Todea-Gross 
CAPITOLUL I
CÂND ÎNCEPE VIAA? LA FECUNDAIE SAU LA IMPLANTAREA ÎN UTER A EMBRIONULUI?
Comentarii Pentru a putea rspunde la aceast î ntre bare , am
considerat necesar o descriere amnunit a fecunda- iei, a proceselor care o preced , a transportului oului fe- cundat spre uter i a implantrii acestuia î n uter.
Πn materialul care urmeaz , am folosit literatur de  specialitate (ginecologie , embriologie etc.), precum i ex- periena bogat a unor medici renumii din ar i str- intate. Comentariile i concluziile mele sunt introduse  pe parcurs, î n paralel cu materialul de specialitate.
Am considerat , de asemenea , ca fiind necesar i foarte util descrierea aciunii ascunse a metodelor con- traceptive , i anume cel a bortiv, î n toate fazele aminti- te mai sus.
Fecundaia i implantarea (nidaia) în uter a embrionului  I. Fecundaia i fenomenele care o preced.
Modificrile produe de contraceptive Definiie: Fecundaia sau fertilizarea reprezint fenomenul
 
Comentariu Fecundaia i concepia sunt doi termeni pe care oa-
menii îi cunosc ca fiind unul i acelai lucru. Literatu- ra de specialitate , î ns , face o distincie î ntre ei, aa cum este redat mai jos: fecundarea este un ir de procese (î n  numr de 10), iar concepia este ultimul proces, dar i cel mai important, remarcând momentul în care se unesc cele dou  nuclee i se formeaz  o nou   fiin  uman .
A. Fenomenele care preced fecundaia: maturaia celulei sexuale feminine – ovulul1. – care devi-
ne apt pentru a fi fecundat: are loc reducerea numrului de cro- mozomi la jumtate , de la 46 (cât are ovocitul de gradul I), la  23, formându-se ovocitul de gradul II – secundar. Acest proces are loc de ja din viaa intrauterin , se oprete la natere i î n co- pilrie i se reia la pubertate , cu fiecare ciclu menstrual. Ovu- lul matur este o celul de 150-200 de microni – cea mai mare  celul din organism2.
maturaia celulei sexuale masculine2. – spermatozoidul – care devine apt pentru a fecunda ovulul. Spermatogeneza la  om dureaz 16 zile , dar este nevoie de 4-6 cicluri, deci de 74de  zile (ciclul spermatogenic), pentru ca o spermatogonie s dea  natere unui spermatozoid matur3. Evoluia spermatogenic  se face î n tubii seminiferi î n valuri, ceea ce îi asigur continui- tatea. Spermatogonia devine spermatid sau spermatocit pri- mar cu 46 de cromozomi, care se vor reduce la jumtate prin- tr-o mitoz reducional i se vor forma doi spermatocii se- cundari, fiecare cu câte 23 de cromozomi. Πn stadiul final, sper- matozoidul este o celul de 60 microni, având un cap (porea cea  mai voluminoas , care conine nucleul cu cromozomii, deci materialul genetic!), gâtul sau colul (partea flexibil dintre cap 
 

i piesa intermediar), piesa intermediar  (reprezentând centra- la energetic a spermatozoidului) i coada (o pies lung i sub- ire care confer mo bilitate spermatozoidului). Un lichid sper- matic normal are o cantitate de 2-5,5 ml / e jaculat , este de cu- loare opalescent , lactescent , neomogen , cu un miros specific  cauzat de spermin i un pH alcalin. Exist un numr de 40-250 milioane spermatozoizi / cm cub, dintre care forme normale au peste 80%, iar forme degenerate sub 20%. La temperatura ca- merei, 60-90% sunt mo bili cu mo bilitate maxim la 1-4 ore. Se  poate congela lichidul spermatic la -79ºC i se p streaz  activ o pe- rioad  inde finit  (mai ales pentru fertilizarea in vitro)4.
ovulaia i captarea ovulului3.  – punerea î n libertate a ovu- lului matur de ctre un folicul ovarian se face sub influena se- creiei hormonale (când hormonul LH a junge la un vârf ma- xim), el este apoi captat de pavilionul trompei uterine prin 3  fenomene importante: motilitatea specific trompei, dependent  de un echilibru hormonal estrogeno-progestativ (estrogenii mresc  peristaltismul tubar , sau contraciile musculare , iar progeste- ronul îl diminueaz); curentul lichidian î n direcia peritoneu – tromp , rezultat din a bsor bia lichidului existent î n mod nor- mal aici de ctre trompa uterin , ceea ce explic de ce trompa  poate culege un ovul chiar din ovarul contralateral; procese bi- ologice umoral-hormonale necesare supravieuirii i transportu- lui ovular. Estrogenii i progesteronul creeaz mediul favora-  bil de dezvoltare a oului. Sursele de energie variaz pe msur  ce dezvoltarea progreseaz. La î nceput , oul utilizeaz doar pi- ruvatul sau oxal acetatul, apoi glucoza i proteinele aminoa- cizi, toate furnizate de secreiile tubare reglate de hormonii menio- nai. Πn aceste secreii, se gsesc inclusiv enzimele necesare di- gestieiproteinelor i lipidelor;
acuplarea sau copulaia4. : act prin care lichidul seminal, ce conine milioane de spermatozoizi, este depus î n organele 
4 V. Luca , op. cit., pp. 39-40;
 

genitale feminine , respectiv î n vagin , i o cantitate destul de  ne î nsemnat pe regiunea cervical;
un complex de fenomene biologice care condiioneaz 5. as- censiunea spermatozoizilor spre treimea extern  a trompei – locul fecundaiei unde î ntâlnesc ovulul apt pentru fecundaie. As- censiunea spermatozoizilor este favorizat  de secreia unor hor- moni (vasopresin  i ocitocin ), motilitatea nervoas a tractului genital declanat de orgasm , prostaglandinele (hormoni) re- sor bite din lichidul spermatic etc. Πn vagin , via bilitatea sper- matic (mai ales la mlocul ciclului, când pH-ul este cel mai sczut), este limitat la câteva ore. Primele momente ale ascen- siunii sunt legate atât de calitatea spermatozoizilor , cât i de o se- rie de componente ale lichidului spermatic cu rol î n activaia  spermatozoizilor. Ptrunderea î n cile superioare se face rapid: astfel, î n maxim 3 minute , ei a jung de ja î n uter , iar la 5 minute  se afl de ja î n trompele uterine dac exist mediu prielnic i tubele nu sunt î nfundate. Spermatozoizii ascensioneaz î n ori- ce faz a ciclului menstrual, dar la mlocul ciclului, î n perioa- da ovulaiei, este mult favorizat ascensiunea lor de ctre vâs- cozitatea redus  a glerei cervicale. Πn aceast faz , exist o concen- traie maxim  a estrogenilor , un pH alcalin maxim. În schimb, pro-
 

mare parte din spermatozoizi este fagocitat („î nghiit”) de  ctre leucocite (glo bulele sanguine albe), astfel c , dup 10-12 ore de le contactul sexual, apare un numr mare de leucocite 
 î n canalul cervical. Astfel, spermatozoizii pot constitui un materi- al antigenic (femeia creeaz  anticorpi împotriva spermatozoizilor i îi distruge) – cauza sterilitii în infertiliti imunologice!5  (Vezi imaginile 1 i 2, p. 42)
B. Fecundaia  – se desfoar î n mai multe etape:
capacitaia1. , prin care spermatozoizii, î n timpul ascensiunii lor spre tromp , sufer  un ultim proces de maturaie; este un fe- nomen spontan , dar este mediat i de ctre celulele foliculare  din jurul ovulului, celule care au fost stimulate de hormoni;
contactul spermatozoidului cu ovulul: cel mai apropiat 2. spermatozoid va penetra ovulul, reacia de cuplare fiind una  imunologic (cu receptorii ovulari), existând , î ns , i o atracie  chimic;
ataarea spermatozoidului3. la membrana ovulului (zona pe- lucida), î nainte de a o ptrunde. La 3 ore de la î nsmânare , se  vd mai muli spermatozoizi î n jurul ovulului, dar numai unul va ptrunde zona;
reacia acrozomului, adic 4. eliberarea unor enzime de ctre  spermatozoid , care vor uura ptrunderea î n ovul;
 p trunderea zonei5. pelucida a ovulului (membrana ovulu- lui);
 penetra ia ovulului6. : comport  trei faze: ataarea, fuziunea i încorporaia spermatozoidului în ovul; (Vezi imaginea 3, p. 42)
reacia cortical  – blocarea polispermiei7. : î n mod normal nu mai poate ptrunde un al doilea spermatozoid î n ovul Πn ca- zuri rare , patologice , ovulul poate fi fecundat de doi sperma- tozoizi, caz î n care embrionul va purta o tar genetic grav;
activaia8. : fenomene ce duc la formarea pronucleilor;
5Ibidem, pp. 41-42;

 formarea pronucleilor9. : materialul cromozomial ce intr oda- t cu capul spermatozoidului î n citoplasma ovular este com- plet (23 de cromozomi), cromozomii se deruleaz , nucleul sper- matozoidului este transformat î ntr-un pronucleu cu un numr  de 23 de cromozomi; î n acelai timp i î n acelai mod , nucleul ovocitului formeaz un pronucleu femel;
syngamsia sau concepia propriu-zis :10. reprezint stadiul fi- nal i cel mai important al fecundaiei, când amândoi pronu- cleii (masculin i feminin) cresc î n mrime , migreaz ctre cen- trul oului, î i pierd membranele i î i pun pe linia ecuatorial   î n comun seturile cromozomiale (23 + 23). Din acest moment, se  formeaz  o nou   fiin  uman  cu num r diploid de cromozomi (46), dar cu genoame diferite!6 Omul în stadiul de 1 celul ! (Vezi imagi- nea 4, p. 42)
Comentarii Acest nucleu nu este deci identic nici cu cel al ma-
mei, nici cu cel al tatlui. Toate caracterele copilului sunt  cuprinse î n acest nou nucleu, motiv pentru care nicio  mam nu are dreptul s-l considere „doar al ei”. Πn con- secin , acest copil va fi un individ nou, unic, nerepetabil , care ar tre bui s aib i un statut de persoan uman. Din nefericire legile noastre nu consider c este nece- sar i spre folosul lui acest lucru.
Aceast nou fiin uman nu se formeaz doar da- torit faptului c se unesc cei doi nuclei (vezi faza „a  10-a” a fecundaiei), ci mai ales datorit  însu fleirii sale instantanee de ctre Dumnezeu, aa cum remarc Sfin- ii Prini latini i rsriteni. Din acest moment , „oul”, noul om, poart î ntreg baga jul genetic nou dat de ctre  cei doi prini.
 Metodele contraceptive i abortive acioneaz î n faza  de captare a ovulului de ctre tromp , deoarece  proges- teronul scade motilitatea trompelor i reduce secreia tubei
6 Ibidem, pp. 44-47;

uterine care hrnete embrionul, ducând , astfel, la moar- tea acestuia (efectul abortiv al contraceptivelor), atât din  cauza lipsei de hran , cât i din cauza opririi lui î n tuba  uterin , unde nu se poate implanta. Πn cazul î n care , to- tui, se implanteaz aici, va rezulta o sarcin  extrauteri- n  , respectiv tubar , care va pune î n pericol viaa ma- mei.
Ascensiunea spermatozoizilor este , de asemenea , afectat de folosirea contraceptivelor , fiind încetinit  sau oprit  de ctre progesteron. Este un efect contraceptiv, i nu a bortiv.
Spermicidele au efect contraceptiv i sunt folosite atât   î n construcia prezervativului (ele fiind îmbibate cu aceast substan), cât i de ctre femei sub form de  geluri, ta blete , creme etc., având scopul de a distruge  spermatozoizii i a le scdea implicit mo bilitatea , deci ascensiunea lor. Spermicidele acioneaz prin interme- diul unei substane chimice toxice , numit Nonoxinol 9, care este toxic  atât pentru spermatozoid , dup cum am artat mai sus, cât i pentru femeie , deoarece , a bsor bit î n  sânge , îi poate provoca alergii, fiind i teratogen pentru copil, provocând malformaii. „Astfel, se pot produce le- ziuni moleculare î n spermatozoizi i modificri ale struc- turii ADN. Πn cazul unei fecundri, acestea conduc la  malformaii ale zigotului. Pân î n prezent nu s-au sem- nalat , totui, nateri cu malformaii, pentru c , oricum, embrionii astfel aprui se elimin de regul prin avort  timpuriu. Aadar , i î n acest caz ne aflm î n faa unui efect a bortiv, care nu fusese identificat ca atare pân î n  prezent”7.
 

 II. Implantarea în uter i fenomenele premergtoare. Modificrile produe de contraceptive.
A. Fenomenele care preced implantarea (nidaia): Transportul oului1. : acesta rmâne î n treimea extern a 
trompei uterine (ampul) aproximativ 72 de ore , dup care î n- cepe s migreze spre uter.
Segmentarea: noua celul se segmenteaz prin mitoz (di- viziune), care are loc dup 35-38 ore de la penetraia sperma- tozoidului î n ovul, formând 2 celule. Mitozele urmtoare se  succed rapid: la 45 de ore va avea 4 celule , la 66 de ore 8 celule, la sfâritul celei de a 3-a zi va avea 16 celule8. Πn aceast faz , se  numete morul  , având 8-16 celule, când a junge la cavitatea ute- rin. Fiecare celul , din acest moment , se numete celul  stem.
Comentariu Celulele stem embrionare , prin definiie , sunt acele ce-
lule embrionare provenite din primul stadiu al dezvol- trii umane. Un embrion care are î ntre 3 i 5 zile , con- ine celule stem anga jate î n crearea diferitelor esuturi i organe pentru viitorul ft. Tre buie specificat faptul c celulele stem ale unui embrion pot da natere oric- rei celule , oricrui esut sau organ din corpul ftului. Spre deose bire de o celul o binuit , care se poate di- viza i da natere unei noi celule , dar de acelai tip , ce- lulele stem sunt pluripotente , adic , prin diviziune , ele  pot da natere oricrui tip de celule din cele 220 de ce- lule diferite existente î n corpul uman. Celulele stem au i capacitatea de a se re î nnoi, se pot autoreproduce de  mai multe ori. Am dat aceast explicaie pentru a se î n- elege mai bine importana celor 14 zile de preimplan- tare , când pot fi extrase aceste celule din embrion sau chiar fcute experiene pe el, fr ca acest lucru s fie  considerat vtmare sau distrugere a unei viei. 
 

Trecerea oului prin tromp  (3-4 zile) este favorizat de ctre  secreia hormonilor estrogeni care cresc peristaltismul, adic  contraciile trompelor uterine , i gr besc transportul oului spre  uter. La transportul oului, contribuie mult nite cili ai mucoasei trompelor , precum i lichidul secretat la acest nivel, la fel ca i unele prostaglandine (hormoni) etc. Πn timpul trecerii prin trom- p , se hrnete prin schimburi nutritive de la acest nivel (gli- cogen care se descompune î n aminoacizi i glucide).89 (Vezi imaginile 5 i 6, p. 43)
Πn uter, morula acumuleaz lichid , formându-se o cavita- te î n interior , luând denumirea de blastocist, care , apoi, se va  implanta î n uter. 
Comentarii Pân  în acest moment (cele 10-14 zile de la concepie),
 produsul de concepie NU este considerat un embrion, deci COPIL, ci doar din momentul implant rii lui în uter, când se formeaz  placenta i încep schimburile nutritive prin va- sele sanguine cu mama.
Se pune î ntre barea: „De ce nu este recunoscut  exis- tena omului din momentul concepiei de c tre Disciplina
 Medical ?” Iat  câteva r spunsuri: „S-a cutat ani de zile s se ascund efectul de avort 
 

Urmtorul exemplu ne arat aceasta foarte limpe- de: Un grup de ginecologi din mai multe ri, î ntrunii
 î n cursul anilor ’60 (anul introducerii contraceptivelor  hormonale i a steriletului pe pia), „fixa” drept „î n- ceput” al vieii omului implantarea , deci i definirea î n- ceputului strii de sarcin î ncepând cu acest moment. Πn acest fel, primele 14 zile dup  fecundare r mân f  r  ni- cio ap rare! Pe vremea aceea , aceast doctrin era im- portant pentru modul de aciune a bortiv al spiralei, care era de ja binecunoscut grupului respectiv11.
Nu este greu de tras o concluzie foarte important : me- dicina a avut nevoie de acest compromis pentru a putea jus- ti fica folosirea metodelor contraceptive i, mai ales, avortive, în aceast  perioad  de preimplantare, dar i pentru justi fica- rea tuturor tehnicilor ce urmau s  se efectueze în viitor: fer- tilizarea in vitro / teste pe embrioni / experimente pe embri- oni / stabilirea st rii de s n tate sau boal  a embrionilor prin teste genetice, embrionii considerai bolnavi fiind eliminai /  folosirea steriletului i a unor substane chimice pentru eli- minarea embrionilor s n toi, dar nedorii etc. Acest com-  promis al medicinii s-a putut face doar prin manipularea lim- bajului i a societii, inclusiv al studenilor de medicin  i, în consecin  , a medicilor.
 Metodele contraceptive i avortive au efect î nainte de  implantare , deci î n cele 10-14 zile de la concepie. Dife- ritele lor efecte duc la eliminarea embrionului, deci la avortul hormonal. Am denumit avortul hormonal ca fi- ind acel „avort produs de c tre pilula contraceptiv  hormo- nal  (estrogen i / sau progesteron), avort ce are loc timpu- riu, în primele 14 zile de via  a embrionului, deci înainte de implantarea lui în uter”. Acest avort este definit î n litera- tura de specialitate ca fiind o „pierdere”. Efectul a bor- tiv al pilulei prin aciunea ei asupra uterului, a trompe- lor uterine i direct asupra embrionului este descris î n  capitolul V. „Metode contraceptive i a bortive”.
11 Ibidem;

Pentru fertilizarea in vitro , aceast grani a celor 14 zile este de foarte mare importan. Πntr-adevr , fertili- zarea in vitro lucreaz cu embrioni ca materie prim i,  î n unele ri, î n acest interval de timp este permis uti- lizarea embrionului î n scopuri de cercetare. Πn timpul fertilizrii „in vitro”, embrionii rezultai prin punerea 
 î n contact (î n condiii speciale create î n la borator) a mai multor ovule recoltate de la femeie cu spermatozoizii recoltai de la br bat , tre buie implantai î n primele 3 zile î n uter. Acest lucru se î ntâmpl când oul fecundat  are aproximativ 5-8 celule i când î nc nu este conside- rat embrion. De aceea , dac unul sau chiar toi embri- onii sunt „eliminai”, nu va fi considerat avort. Având 
 î n vedere c ansa de reuit î n cazul unei fertilizri in  vitro este de max. 25%, dup unii autori chiar de 10%, avem câteva avorturi la fiecare fertilizare. Si asta se î n- tâmpl fiindc dorim cu orice pre un copil, chiar i cu cel al vieii altor câiva frai. Tot î n acest interval de 14 zile pân la nidaie , se fac unele cercet ri pe embrioni , î n  urma crora ei decedeaz. De asemenea , dac se im- planteaz î n uter mai puini embrioni decât se „produc   î n eprubet”, restul fie sunt congelai, fie sunt distrui sau sunt supui unor teste i/sau experimente (vezi cap. VIII. „Fertilizarea in vitro”).
Tot î n aceast perioad de  prenidaie se practic dia- gnosticul genetic al embrionilor o binui prin fertiliza- rea in vitro. Acest diagnostic , numit Diagnostic genetic de preimplantare , este folosit de cuplurile cu risc crescut  de transmitere a unui defect genetic , care doresc s se  asigure de naterea unui copil sntos. Aceast analiz  genetic implic analiza unei singure celule , luate prin   biopsia unui embrion o binut in vitro. Cu un ac speci- al, sub microscop , se scoate o celul din cele 5, 6 sau 7 celule , care apoi este supus unui test genetic. Dac se  constat c acest embrion are o tar genetic , el va fi  distrus, fr a fi considerat omorârea unui omChiar i
 

t totui un risc ma jor , embrionul putând fi distrus. i  î n cazurile î n care embrionul se menine , este totui im- posibil de afirmat cu certitudine dac el va supravieui sau c nu va fi bolnav (vezi cap. VII. Sarcina cu risc ge- netic. Avortul terapeutic).
Devine vizibil aici o foarte bine î nchegat ideolo- gie a valorii i non-valorii (Wert-Umwert-Ideologie), pe  care sociologul Gerlinda Smauz a sintetizat-o , î ntr-un text din 1983, î n felul urmtor: „Când trebuie ucii oameni, li se atribuie mai întâi prin de finiie un statut inferior, non-uman. Este i cazul fetusului: pentru a-l putea ucide legal în trupul mamei, se decide c  nu i se vor recunoate niciun fel de cali- ti speci fice omului. Ideea se aplic , desigur , i pentru oul omenesc fecundat pân la realizarea complet a im- plantrii, datorit faptului c î nceputul vieii omului s-a sta bilit , din motive pur utilitariste , s fie considerat  la sfâritul implantri”12.
Oprirea oului2. : î n condiiinecorespunztoare, respectiv ste- rilet , concentraie mare de estrogeni etc., oul poate fi expulzat.
Orientarea oului3. : la femeie se pstreaz filogenetic situ- area oului pe linia median a uterului;
Adeziunea4. : oprit la un anumit nivel al tubului uterin , oul nu se implanteaz imediat , el st lipit de endometru, î ncon ju- rat de lichidul secretat de ctre glandele mucoasei uterine (en- dometriale), pentru 3-4 zile, timp î n care evoluia lui continu  de la stadiul de morul la blastocist – î n a 6-a, a 7-a zi de la fe-
cundaie. Aceast ataare la mucoas , î nainte de implantare , este un fenomen fizico-chimic realizat prin alcalinizarea me- diului local. Prin alcalinizare , respectiv creterea pH-ului lo- cal, înveliul oului devine lipicios, aderent, fenomen demonstrat i „in vitro”13.
12 Ibidem; 13 V. Luca , op. cit. , pp. 47-48;
 

Comentariu Πn orice loc al traseului pe care îl urmeaz embrio-
nul spre uter (îl putem numi embrion fiind om de la  concepie , iar termenul de „ou” este cu totul nepotrivit), pot aprea „condiii neprielnice”, adic a bortive , care  s duc la expulzarea lui, deci la avort. Dup cum am artat anterior , acest lucru se poate î ntâmpla când este  o concentraie mare de hormoni estrogeni, fenomen ce  apare î n urma consumului de contraceptive hormona- le combinate (î n aceste cazuri este vor ba de avort hor- monal) sau dac î n uter exist un sterilet care , atât din  punct de vedere mecanic , va împiedica implantarea , cât  i din cauza hormonilor ataai de el (î n acest caz pu- tem vor bi de avort hormonal i mecanic) – vezi cap. V. Metode contraceptive i a bortive.
B. Implantarea în uter: (vezi imaginea 7, p. 43) Dup 5-7 zile de la concepie , blastocistul î ncepe s se im-
planteze (nideze) î n uter , necesitând aproximativ 7 zile pân la  nidarea complet. Se scurg deci 10-14 zile (î n medie 2 s  pt - mâni) de la fecundaie pân î n acest moment când embrionul, ptruns practic î n mucoasa uterin , î ncepe s se hrneasc de  la mam prin intermediul vaselor sanguine. Acest lucru se re- alizeaz datorit formrii placentei prin unirea unei pri a em-
 brionului (trofo blast) cu mucoasa uterin a mamei. Este impor- tant de remarcat faptul c aceast unire comport un  fenomen unic , o bservat doar î n aceast situaie: nucleii a dou  esuturi di-  ferite, respectiv al copilului i al mamei, împart aceeai citoplasm    f  r  a produce un rejet (!) cum se î ntâmpl la un transplant al unui esut strin. Exist , î n mod paradoxal, o toleran  imuno- logic  a mamei fa  de un esut str in! Πn final, se realizeaz un  echilibru î ntre cele dou pri, se formeaz placenta care va fi 
 

Implantarea în uter se face în mai multe etape: Penetraia1. : oul ptrunde printr-o zon redus a endome-
trului unde va cpta legturile vasculare necesare hrnirii „he- motrofe”, adic prin intermediul sângelui, pân la acest mo- ment el hrnindu-se „histiotrof”, adic prin intermediul secre- iilor. Zona de penetrare se vindec i embrionul î ncorporat î n  mucoasa uterin determin o modificare a aspectului mucoa- sei la acest nivel, care devine o parte din viitoarea placent.
R spândirea:2. se refer de fapt la invazia endometrului; Fuziunea3. trofo blastului (placentei) cu mucoasa uterin:
nucleii a dou  esuturi diferite, respectiv a copilului i al mamei, îm-  part aceeai citoplasm  f  r  a produce un rejet (!) cum se î ntâmpl  la un transplant al unui esut strin. Exist î n mod paradoxal o toleran  imunologic  a mamei fa  de un esut str in!
 4.  Migraia: Blastocistul migreaz prin mucoasa uterin , vor  fi erodate vasele sanguine materne , iar primele conexiuni cu va- sele sanguine se petrec la aproximativ 10-14 zile de la fecundaie.
Oprirea invaziei5. : Sta bilirea unui echilibru î ntre embrion  (blastocist) i mediul matern oprete invazia endometrului, pH-ul mediu se normalizeaz etc.14.
Comentarii Πn condiii prielnice , are loc implantarea , realizân-
du-se un echilibru perfect î ntre copil i mama care NU  îl va respinge , dei este un esut „strin” din punct de  vedere histologic.
Aceast „anomalie imunologic ”, neexplicat  tiini fic , nu poate fi decât o minune lsat de Dumnezeu i care  ne arat î ntr-un fel c viaa noastr î ncepe cu o minu- ne nevzut i continu cu multe altele din pântecele  mamei i pân la natere. 
Literatura de specialitate neag  acest lung ir de minuni  prin faptul c  NU consider  acest ou a  fi o sarcin  , de la con-
14 Ibidem, pp. 49-51;

cepie i pân  la nidaie, ci doar dup  nidaie, dup ce se  sta bilesc legturile sanguine cu mama – un lucru total a bsurd fiindc i pân atunci se hrnete , exist , se dez- volt , crete , dup cum am artat mai sus.
 Motivul pentru care, în acest interval, de la concepie i  pân  la nidaie, medicina modern  vorbete de „ou” sau „mo- rul ” sau „blastul ”, dar nu de un embrion, copil sau sarci- n  , nu este altul decât necesitatea unui compromis care s poat dezvinovi tiina medical de avortul hormonal , de experienele efectuate pe embrion î n cele 14 zile , de  avorturile realizate î n cadrul fertiliz rii in vitro , de re- coltarea celulelor stem etc. Astfel, toate avorturile care  au loc î n acest timp , î n aceste 10-14 zile de la concepie , din cauza metodelor contraceptive i a bortive (pilula  contraceptiv , pilula de a doua zi, RU 486 etc.) nu vor  fi considerate decât nite  „ pierderi”  fr importan a  unor „gheme de celule”, cum este frecvent caracterizat  copilul î n alte cri. Tot î n acest timp , se avorteaz ma-
 joritatea embrionilor implantai prin metoda fertiliz- rii in vitro. i acestea sunt numite „pierderi”.
 Avortul realizat prin metodele contraceptive poate avea  loc i dup  implantare. Aceste metode sunt:
– Pilula de a doua zi (de urgen ) reprezint o doz  mare de hormoni care se administreaz î n primele 3 zile de la concepie. Este a bortiv deoarece acioneaz  când embrionul de ja exist. Pilula nu acioneaz asu- pra embrionului î n mod direct , ci asupra mucoasei ute- rine pe care o usuc i asupra trompei uterine , î nceti- nind transportul spre uter. Πn consecin , embrionul, î n  cele 10-14 zile de la concepia lui, nu se mai poate nida  (implanta) î n uter , unde gsete o mucoas uscat (atro- fiat) i va muri, fiind eliminat (Vezi cap. V. Metode con- traceptive i a bortive).
 

 îl hrnete , provocând uscarea placentei, desprinderea  ei de pereii uterini, i moartea copilului î n 48 de ore. Modificrile pe care acest hormon le produce sunt de- scrise î n capitolul V „Metode contraceptive i a borti- ve”.
– Steriletul acioneaz atât î nainte , cât i dup im- plantare , dar efectul lui contraceptiv este ne î nsemnat   î n comparaie cu cel a bortiv. El acioneaz mai ales dup concepie , eliminând copilul, producând un avort me- canic i hormonal (cap. V „Metode contraceptive i a bor- tive”).
Când începe viaa?
R spunsul dat de medici renumii: La î nceputul secolului nostru, profesorul Prenant , ini-
iatorul endocrinologiei sexuale , spunea: „Embrionul se formeaz , dac nu chiar se animeaz (se î nsuflee- te), din momentul î n care doi nuclei, mascul i femel, se  unesc pentru a-i da natere. Din acest moment , orice  practic nu mai este anticoncepional , ci postconcepi- onal : orice profilaxie devine atunci un mic asasinat mo- tivat de micimea victimei, simpl celul la î nceput , o  mas celular microscopic ulterior”. El continu: „Acest  asasinat este cu atât mai grav, cu cât este premeditat i victima luat prin surprindere , mai odios decât un al- tul pentru c victima este lovit î n î ntuneric i pentru c ea nu poate scoate nici chiar un strigt , un plânset , pentru a-i apra dreptul su la existen , pentru a im- plora mil de la mama care îl omoar…”15.
Prof. dr. Mina Minovici arta c „o propagand anti- concepional , prin repercusiune , este o propagand  criminal î n favoarea avortului, atunci când dau gre  mloacele î ntre buinate pentru împiedicarea impreg- nrii”.
Prof. dr. Balthasar Staehelin , medic psihiatru i psiho- terapeut din Zürich , Elveia , afirm: „Practica noastr 
 

psihoterapeutic arat c trupul se gsete î n strâns  relaie cu psihicul su prin Duhul lui Dumnezeu. Fie- care om i fiecare embrion poart î n sine î nc din mo- mentul concepiei chipul lui Hristos. Aadar , î nsuflei- rea omului are loc din momentul concepiei, i nu mai târziu î n cursul sarcinii”16.
Prof. dr. Rudolf Ehmann , medic ginecolog i director  la Clinica de Obstetric – Ginecologie a Spitalului Can- tonal Stans din Elveia , declar: „Viaa copilului îi apar- ine i nu avem dreptul de a decide asupra ei. Nu am nicio î ndoial c omul î i î ncepe existena din momen- tul concepiei, a contopirii spermatozoidului cu ovulul. O dovad tiinific pentru acest fapt este fecundarea  in vitro. Orice alt definire a î nceputului vieii este ne- fondat 17.
Prof. dr. Erich Blechschmidt , embriolog i anatomist  german de renume mondial din Götingen , remarca î n  lucrarea sa despre î nceputul vieii umane , c „omul nu devine om, ci este om de la î nceput. El este om î n fieca- re moment al dezvoltrii sale , î ncepând de la concep- ie [...]. De ja prima celul (oul fecundat) este un individ  uman. Acest lucru este demonstra bil prin cercetarea nu- cleului i a cromozomilor pe care le conine”18.
 III. Pregtirea i reacia mucoaei uterine dup fecundare , mucoasa uterin se pregtete − de implan-
 

 î n continuare , mucoasa uterin ,− sub in fluena hormonilor estrogen i  progesteron (secretai de corpul galben de sarcin), secret i proteine, enzime, prolactin  etc., toate indispensa bile  proteciei, nutriiei i implantrii embrionului;
 î n timpul implantrii, au loc i−  procese imunologice: tole- rana copilului de ctre mam , embrionul fiind considerat ca  o „gref”, dar secretul acestei tolerane imunologice î nc nu a  putut fi elucidat; se crede c exist o relativ supresie a rspun- sului imun din partea mamei19.
Comentariu Modificrile , descrise mai sus, de la nivelul mucoa-
sei uterine î n vederea implantrii embrionului dup fe- cundare nu mai au loc î n cazul utilizrii contraceptive- lor , a pilulei de a doua zi, a antihormonului RU 486 sau dac î n uter este un sterilet. Aciunea lor a fost descri- s anterior. Endometrul devine sub aciunea lor , un me- diu impropriu implantrii, motiv pentru care embrio- nul va fi eliminat , deci avortat.
 
 trompa uterin 
Imaginea 3: Penetraia ovulului
htp://www.pro-le ben.de/a btr/en- twicklung1.php
Sursa: htp://www.pro-le ben.de/a btr/entwicklung1.php)
Sursa: Imagine: htp://pro-le-  ben.de/a btr/entwicklung2.
php
a btr/entwicklung2.php
Sursa: htp://www.pro-le ben.de/a btr/en- twicklung2.php
 

Comentariu Dei dezvoltarea embrionului, de la concepie i
pân la natere , este un proces continuu, fr î ntreru- peri, se impune , pentru o mai bun î nelegere , o clasi- ficare a diferitelor sale faze.
Am pus accent î n special pe prima faz , cea de la  concepie pân la implantarea î n uter , faz care are anu- mite particulariti i care , dup cum am subliniat î n  primul capitol, ne arat c viaa omului începe în momen- tul fecundaiei , i nu când se implanteaz î n uter dup  10-14 zile de la fecundaie.
Numim embrion noua  fiin  uman  , de la concepie pân  la 8 s  pt mâni, dup  care aceasta poart  denumirea de f  t.
Faza I: de la concepie pân la nidaie; Faza a II-a: de la nidaie pân la 3 luni; Faza a III-a: 3 – 9 luni.
 
Comentariu  Fecundaia , transportul oului fecundat î n uter i im-
plantarea lui au fost descrise î n cap. I, motivpentru care  voi accentua doar cele mai importante momente.
Concepia propriu-zis: Aceasta reprezint stadiul final i cel mai important al fecundaiei, când amândoi pronucleii (mas- culin i feminin) cresc î n mrime , migreaz ctre centrul oului,
 î i pierd membranele i î i pun pe linia ecuatorial î n comun  seturile cromozomiale (23 + 23). Din acest moment, se formeaz  o nou   fiin  uman  cu num r diploid de cromozomi (46), dar cu ge- noame diferite!1 
Transportul oului fecundat: Î n primele 3 zile de la concep- ie , embrionul rmâne î nc î n trompa uterin , timp î n care se  divide. Trompa uterin prezint nite firioare care sunt orien- tate spre uter i favorizeaz î naintarea lui î n aceast direcie. Musculatura trompelor se contract din când î n când i a jut  ca embrionul s a jung î n uter2. (Vezi imaginile 3 i 4, p. 55)
Segmentarea , adic diviziunea oului fecundat , are loc î n  felul urmtor: oul fecundat rmâne î n treimea extern a trom- pei uterine aproximativ 72 de ore , dup care î ncepe s migre- ze spre uter. Noua celul diploid se segmenteaz prin mitoz  (diviziune), care are loc dup 35-38 ore de la penetraia sper- matozoidului î n ovul, ducând la 2 celule , mitozele urmtoare  succedându-se rapid: la 45 de ore va avea 4 celule , la 66 de ore  8 celule , iar la sfâritul celei de a 3-a zi va avea 16 celule. Πn aceas- t faz , el se numete morul  , având 8-16 celule când a junge la  cavitatea uterin3. 
Pân acum, s-au scurs aproximativ 7 zile de la concepie. Pentru implantarea definitiv î n mucoasa uterin , embrionul
 

mai necesit aproximativ tot atâtea zile , deci dup 10-14 zile el este nidat. (Vezi imaginea 5, p. 56)
Comentarii Literatura de specialitate nu îl numete embrion în
aceast  faz  din motivele enumerate î n cap. I. Statutul embrionului uman a fost enunat la Rapor-
tul Warnock din 1984 , prezentat de Comisia de cerceta- re asupra fecundaiei umane i a embriologiei, i a stâr- nit numeroase controverse. Astfel, Raportul afirm c  „odat  consumat  fecundaia, procesele succesive de dezvol- tare se desf oar  într-o ordine sistematic . Odat  iniiat  procesul, toate fazele dezvolt rii sale au aceeai importan  ; sunt toate momente ale unui proces continuu i dac  orica- re dintre faze nu are loc în mod normal, la timpul stabilit i în secvena potrivit  , se întrerupe procesul de dezvoltare”4. „Cu toate acestea , documentul evit s rspund la î n- tre barea: Când î ncepe viaa uman? sau: când devine  embrionul om? E clar c documentul nu reine c  viaa uman  începe în momentul fecundaiei , ci î ntr-o faz suc- cesiv. Cu alte cuvinte, un „embriocid” nu echivaleaz  cu un „omicid”, cel puin nu în toate fazele sale, fapt pentru care încurajeaz  experimentele ce au ca rezultat distrugerea embrionilor. Raportul afirm , de asemenea , c experi- mentele care pericliteaz integritatea i viaa embrio- nului sunt admise pân la 14 zile de la concepie , iar ca  argument indic stria primitiv drept î nceput al dez- voltrii individuale a embrionului. De aceea , au i in- ventat un nou termen , acela de „ pre-embrion”, avansând  ipoteza c , î n cele 14 zile de la concepie , embrionul nu e un organism individual”5. Πn felul acesta , ar tre bui s  existe undeva o discontinuitate pe parcursul evoluiei
 

embrionului, ceea ce î ns au negat , deci se pleac de la  premise greite.
Faza a II-a: de la implantare pân la 3 luni Aceast faz este împr it în diferite stadii de dezvoltare,  pentru o mai bun  vizualizare i înelegere a ei. (Vezi imaginea 6, p. 56)
Datorit hormonilor ovarieni (estrogen i