APARE DE LA DATA DE 7 OCTOMBRIE 1995 SˆPTˆM´NAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC “I ECONOMIC ˛N LIMBA ROM´Nˆ Anul 21. Nr. 10 (1.042). Vineri, 11 martie 2016. Difuzare prin abonament. Jubileu Zorile Bucovinei VORBˆ SCOASˆ DIN TORBˆ Dupª cum a declarat Premierul Arseni Iaþeniuk, anul acesta guvernul ucrainean are în plan sª repare ”i sª construiascª 1.700 kilometri de autostrªzi. Pentru lucrªrile preconizate vor fi alocate 14 miliarde de grivne. Printre autostrªzile cu noroc se numªrª ”i segmentele de drum Strii-Cernªuþi ”i Jitomir-Cernªuþi. Promisiunile premierului gâdilª plªcut auzul, numai cª de la vorbª ”i pânª la faptª e drum lung. VAGONUL KIEVBUCURE“TI De la data de 18 martie a.c., la trenul nr. 117 Bucovina din Kiev va fi ata”at un vagon cu destinaþia Bucure”ti. Vagonul va pleca o singurª datª pe sªptªmânª, în fiecare vineri, de la ora 20:05, cu sosirea în capitala României în ziua urmªtoare la ora 22:48. Din Bucure”ti vagonul va pleca în fiecare duminicª la 8:06. Un vagon o datª pe sªptªmânª poate e prea puþin, dar vorba ceea: la nevoie ”i cªrªbu”u-i carne. CULTURA CADE DE PE SCENˆ ˛n casa raionalª de culturª din Putila, regiunea Cernªuþi, s-au prªbu”it scªrile ce duc spre scenª. Din fericire, arti”tii amatori au scªpat teferi, numai o biatª femeia de serviciu s-a ales cu frica. Poanta constª în aceea cª nu demult sala ”i scena casei de culturª cu pricina au fost reparate ”i la exterior aratª impecabil. Pe dinafarª trandafir, pe dinªuntru bor” cu ”tir în acest hal se aflª majoritatea caselor de culturª de la noi. CU SC´RÞ LA TOATE ROÞILE ˛n regiunea Cernªuþi planul la angajarea în armatª prin contract se îndepline”te cu mare scârþ. Pânª la sfâr”itul lunii martie comisariatele din regiune trebuie sª angajeze 410 militari, însª deocamdatª s-au angajat doar 135 de doritori (33%). ˛n fruntea întrecerii pentru îndeplinirea planului se aflª raionul Vijniþa (50%). De numªrul angajaþilor prin contract depinde dacª va fi sau nu va fi declaratª o nouª mobilizare. N-AÞI VˆZUT UN DEZERTOR? Procuratura militarª a dat publicitªþii lista dezertorilor din unitªþile militare dislocate în regiunile de vest ale Ucrainei. Pânª în prezent pe listª se aflª peste 200 de persoane din toate colþurile þªrii. Gªsim aici ”i 14 persoane originare din regiunea Cernªuþi, cu numele lor ”i localitatea de unde au fost mobilizate. Procurorii apeleazª la populaþie cu rugªmintea sª-i ajute sª dea mai repede de urmele dezertorilor. SE VA TRECE, DAR MAI ˛NCET Serviciul de grªniceri din Cernªuþi a averizat despre o încetinire a fluiditªþii de trafic prin punctul de trecere a frontierei ucraineano-române Porubna-Siret. De la 10 martie ”i pânª la 14 martie, ora 08:30, sistemul electronic al vªmii române nu va funcþiona, de aceea controalele vamale se vor face în mod manual. Prin vamª se va trece în continuare, dar mai greu ”i încª mai încet decât pânª acum. VULPILE “I-AU GˆSIT BELEAUA ˛n raionul Hotin au fost înregistrate cazuri de turbare a animalelor. Vina este datª pe vulpile a cªror populaþie în ultima vreme a crescut ameninþªtor. ˛n toatª regiunea a fost declan”atª vânªtorea de vulpi. ˛n douª luni vânªtorii au împu”cat peste 1.500 de vulpi, dintre care numai în raionul Hotin peste 500 de animale. Acum se zice cª gata, numªrul de vulpi a revenit la normal, însª vânªtorii nu se pot opri. Caleidoscop informativ SEMˆNˆTORI DE ADEVˆR “I LUMINˆ DE LA LUME ADUNATE P´INEA NU VINE SINGURˆ LA GURˆ. A u trecut 75 de ani de când prima gene- raþie a lor sunt ap- roape septuagenari. Copiii lor au cres- cut, nu mai vorbesc despre nepoþi. ˛nsª bucuria revederii pe tªrâmul creaþiei, în spaþiul unui frumos jubileu, i-a învªluit cu amintirile despre cele mai frumoase zile de muncª asiduª în paginile ziarului, cu îmbrª- þi”ªri, zâmbete ”i amintiri. Recent, ziarul nostru îndrªgit de toatª lumea, Zorile Buco- vinei, una dintre cele mai vechi publicaþii române”ti din regiunea Cernªuþi, a pª”it pragul unui frumos jubileu 75 de ani. A fost o perpetuare prin timp. Nu e pur ”i simplu un jubileu. ˛n sala palatului Tineretul Bucovinei s-au adunat zori”- tii de atunci ”i de acum, mae”tri neîntrecuþi ai condeiului, care au trecut prin ”coala scrisului în me- diul acestei redacþii. De aici s-au avântat în timp ”i spaþiu, devenind ziari”ti neîntrecuþi, scriitori cu renume. Nu ”tiu dacª în Bucovina existª vreo persoanª de creaþie care sª nu-”i fi vªzut numele în paginile acestui ziar. Cu daruri ”i cuvinte calde la manifestarea jubiliarª au venit membrii misiunii diplomatice a Consulatului General al României la Cernªuþi în frunte cu doamna Consul General Eleonora Moldovan, reprezentanþi ai primªriei ora”ului ”i ai Consiliului Regional Cernªuþi, ziari”ti, profesori, cititori fideli, reprezentanþi ai societªþilor române”ti de culturª, feþe bise- rice”ti, colective de arti”ti amatori ”i o echipª de po”ta”i. ˛n cuvântul sªu de salut doamna Eleo- nora Moldovan, Con- sul General al Româ- niei la Cernªuþi, a þinut sª menþioneze: Letopiseþul Buco- vinei, care timp de 75 de ani a oglindit si- tuaþia românilor din Cernªuþi, a mai în- scris, azi, o paginª în istoria presei ro- mâne”ti din Ucraina. Aceas- tª expresie este sªrbªtoarea intelectualitªþii românilor din Uc- raina, dar ”i a celor 14 mii de abonaþi la ziar din cele patru raioane ale re- giunii Cernªuþi: Herþa, Noua Su- liþª, Hliboca ”i Storojineþ. Ziarul Zorile Bucovinei a stimulat promovarea valo- rilor identitare ”i a patrimo- niului naþional românesc, prezentând sursª de in- spiraþie ”i capacitate de expresie pentru tineri filo- logi, dar ”i pentru iscusiþii mânuitori ai condeiului, altoie”te dragostea de neam, aura care protejeazª manifestarea culturalª ”i literarª româneascª, este trunchiul ”i rªdªcina care a dat sevª ”colii jurnalistice din Cernªuþi, a mângâiat fiecare suflet bucovinean care avea nevoie de ajutor. Zori”tii sunt reprezentanþii cei mai de seamª ai comu- nitªþii române”ti din regiunea Cernªuþi, sunt promotorii adevªrului ”i luminii, sunt cronicarii care au îmbogªþit mo”tenirea culturalª ”i literarª româneascª din Bucovina, prin scrierea a mii de pagini de istorie ”i literaturª... La mulþi ani ziarului Zorilor Bucovinei, prosperitate, continuitate ”i perspectivª în dezvoltarea scrisului românesc în regiunea Cernªuþi!. (Coresp. nostru). Imagini de Nicolae HAUCA.
SÃPTÃMÂNAL CULTURAL, SOCIAL-POLITIC ªI ECONOMICÎN LIMBA ROMÂNÃ
Anul 21. Nr. 10 (1.042). Vineri, 11 martie 2016. Difuzare prin abonament.
Jubileu Zorile Bucovinei
VORBÃ SCOASÃ DIN TORBÃDupã cum a declarat Premierul Arseni Iaþeniuk, anul
acesta guvernul ucrainean are în plan sã repare ºi sãconstruiascã 1.700 kilometri de autostrãzi. Pentru lucrãrilepreconizate vor fi alocate 14 miliarde de grivne. Printreautostrãzile cu noroc se numãrã ºi segmentele de drumStrii-Cernãuþi ºi Jitomir-Cernãuþi.
Promisiunile premierului gâdilã plãcut auzul, numai cãde la vorbã ºi pânã la faptã e drum lung.
VAGONUL �KIEV�BUCUREªTI�De la data de 18 martie a.c., la trenul nr. 117 �Bucovina�
din Kiev va fi ataºat un vagon cu destinaþia Bucureºti.Vagonul va pleca o singurã datã pe sãptãmânã, în fiecarevineri, de la ora 20:05, cu sosirea în capitala României înziua urmãtoare la ora 22:48. Din Bucureºti vagonul va plecaîn fiecare duminicã la 8:06.
Un vagon o datã pe sãptãmânã poate e prea puþin, darvorba ceea: la nevoie ºi cãrãbuºu-i carne.
CULTURA CADE DE PE SCENÃÎn casa raionalã de culturã din Putila, regiunea Cernãuþi,
s-au prãbuºit scãrile ce duc spre scenã. Din fericire, artiºtiiamatori au scãpat teferi, numai o biatã femeia de servicius-a ales cu frica. Poanta constã în aceea cã nu demultsala ºi scena casei de culturã cu pricina au fost reparateºi la exterior aratã impecabil.
Pe dinafarã trandafir, pe dinãuntru borº cu ºtir � în acesthal se aflã majoritatea caselor de culturã de la noi.
CU SCÂRÞ LA TOATE ROÞILEÎn regiunea Cernãuþi planul la angajarea în armatã prin
contract se îndeplineºte cu mare scârþ. Pânã la sfârºitullunii martie comisariatele din regiune trebuie sã angajeze410 militari, însã deocamdatã s-au angajat doar 135 dedoritori (33%). În fruntea întrecerii pentru îndeplinireaplanului se aflã raionul Vijniþa (50%).
De numãrul angajaþilor prin contract depinde dacã va fisau nu va fi declaratã o nouã mobilizare.
N-AÞI VÃZUT UN DEZERTOR?Procuratura militarã a dat publicitãþii lista dezertorilor
din unitãþile militare dislocate în regiunile de vest aleUcrainei. Pânã în prezent pe listã se aflã peste 200 depersoane din toate colþurile þãrii. Gãsim aici ºi 14 persoaneoriginare din regiunea Cernãuþi, cu numele lor ºi localitateade unde au fost mobilizate.
Procurorii apeleazã la populaþie cu rugãmintea sã-iajute sã dea mai repede de urmele dezertorilor.
SE VA TRECE, DAR MAI ÎNCETServiciul de grãniceri din Cernãuþi a averizat despre o
încetinire a fluiditãþii de trafic prin punctul de trecere afrontierei ucraineano-române �Porubna-Siret�. De la 10martie ºi pânã la 14 martie, ora 08:30, sistemul electronical vãmii române nu va funcþiona, de aceea controalelevamale se vor face în mod manual.
Prin vamã se va trece în continuare, dar mai greu ºiîncã mai încet decât pânã acum.
VULPILE ªI-AU GÃSIT BELEAUAÎn raionul Hotin au fost înregistrate cazuri de turbare a
animalelor. Vina este datã pe vulpile a cãror populaþie înultima vreme a crescut ameninþãtor. În toatã regiunea afost declanºatã vânãtorea de vulpi. În douã luni vânãtoriiau împuºcat peste 1.500 de vulpi, dintre care numai înraionul Hotin peste 500 de animale.
Acum se zice cã gata, numãrul de vulpi a revenit lanormal, însã vânãtorii nu se pot opri.
Caleidoscop informativ
SEMÃNÃTORIDE ADEVÃR ªI LUMINÃ
DE LA LUMEADUNATEPÂINEA
NUVINE
SINGURÃLA
GURÃ.
Au trecut 75de ani de
când prima gene-raþie a lor sunt ap-roape septuagenari.Copiii lor au cres-cut, nu mai vorbescdespre nepoþi. Însãbucuria revederii petãrâmul creaþiei, înspaþiul unui frumosjubileu, i-a învãluitcu amintirile desprecele mai frumoasezile de muncãasiduã în paginileziarului, cu îmbrã-þiºãri, zâmbete ºi amintiri.Recent, ziarul nostru îndrãgitde toatã lumea, Zorile Buco-vinei, una dintre cele maivechi publicaþii româneºti dinregiunea Cernãuþi, a pãºitpragul unui frumos jubileu �75 de ani. A fost operpetuare prin timp. Nu epur ºi simplu un jubileu. Însala palatului �TineretulBucovinei� s-au adunat zoriº-tii de atunci ºi de acum,maeºtri neîntrecuþi aicondeiului, care au trecutprin ºcoala scrisului în me-diul acestei redacþii. De aicis-au avântat în timp ºi spaþiu,devenind ziariºti neîntrecuþi,scriitori cu renume. Nu ºtiu dacã în Bucovina existãvreo persoanã de creaþie care sã nu-ºi fi vãzut numeleîn paginile acestui ziar.
Cu daruri ºi cuvinte calde la manifestarea jubiliarãau venit membrii misiunii diplomatice a ConsulatuluiGeneral al României la Cernãuþi în frunte cu doamnaConsul General Eleonora Moldovan, reprezentanþi aiprimãriei oraºului ºi ai Consiliului Regional Cernãuþi,ziariºti, profesori, cititori fideli, reprezentanþi ai
În cuvântul sãu desalut doamna Eleo-nora Moldovan, Con-sul General al Româ-niei la Cernãuþi, aþinut sã menþioneze:�Letopiseþul Buco-vinei, care timp de 75de ani a oglindit si-tuaþia românilor dinCernãuþi, a mai în-scris, azi, o paginã în
istoria presei ro-mâneºti dinUcraina. Aceas-tã expresie estes ã r b ã t o a r e aintelectualitãþiiromânilor din Uc-raina, dar ºi acelor 14 mii deabonaþi la ziardin cele patruraioane ale re-giunii Cernãuþi:Herþa, Noua Su-liþã, Hliboca ºiStorojineþ. ZiarulZorile Bucovinei
a stimulat promovarea valo-rilor identitare ºi a patrimo-niului naþional românesc,prezentând sursã de in-spiraþie ºi capacitate deexpresie pentru tineri filo-logi, dar ºi pentru iscusiþiimânuitori ai condeiului,altoieºte dragostea deneam, aura care protejeazãmanifestarea culturalã ºiliterarã româneascã, estetrunchiul ºi rãdãcina care adat sevã ºcolii jurnalisticedin Cernãuþi, a mângâiatfiecare suflet bucovineancare avea nevoie de ajutor.Zoriºtii sunt reprezentanþiicei mai de seamã ai comu-
nitãþii româneºti din regiunea Cernãuþi, sunt promotoriiadevãrului ºi luminii, sunt cronicarii care au îmbogãþitmoºtenirea culturalã ºi literarã româneascã dinBucovina, prin scrierea a mii de pagini de istorie ºiliteraturã...
La mulþi ani ziarului Zorilor Bucovinei, prosperitate,continuitate ºi perspectivã în dezvoltarea scrisuluiromânesc în regiunea Cernãuþi!�.
(Coresp. nostru).Imagini de Nicolae HAUCA.
LA IZVOARE
� 11 martie 2016
Româncuþe, româncuþe...
In memoriam De neamul moldovenilor
Eleonora SCHIPOR
(Sfârºit).În fiecare vineri, funcþionarii de aici iau numai 80 de
cereri din avalanºa de oameni. Primarul spune cãfuncþionarii nu pot procesa mai multe cereri. �Avem1.012 moldoveni în comunã. Din 2013 am refuzat sãmai primim în comunã moldoveni. Au început sã vinãfoarte mulþi, dar am reuºit sã-i stãvilim, impunând otaxã de salubritate pentru fiecare individ dintr-un imobil.ªtiu o persoanã care are 54 de moldoveni la el în casã,evident doar pe hârtie. Ei vin, depun dosarele la noi,apoi pleacã imediat în Republica Moldova, unde iaudrumul Italiei�, a spus primarul comunei Rãducãneni,Mihai Irimia.
În goana dupã acte româneºti necesare în UniuneaEuropeanã, cei din Republica Moldova aglomereazãºi Serviciul Public de Permise ºi Înmatriculãri. Aici,jurnaliºtii Ziarului de Iaºi au asistat la o scenã hilarã.La depunerea documentaþiei pentru primirea permisuluide conducere sunt douã cozi: una pentru cetãþeniimoldoveni ºi alta pentru cei români. În fiecare zi, coadaformatã de fraþii noºtri de peste Prut este de douã sautrei ori mai mare decât cealaltã. În faþa poliþistului careprimeºte documentele un bãrbat din Republica Moldovahabar nu avea de adresa de domiciliu, deºi avea carteade identitate în mânã. Româneascã. �Unde locuiþi�, esteîntrebat bãrbatul de cãtre poliþist. �În ...�, a scâncitacesta, uitându-se în jos. �Pãi aveþi carte de identitatedin România, scrie acolo adresa dumneavoastrã!�, i-arãspuns lucrãtorul de la Permise. �Aa!!! În... Osoi!�, arãsuflat uºurat basarabeanul.
În afarã de cãrþi de identitate româneºti ºi permisede conducere necesare în Uniunea Europeanã,cetãþeni idin Repub-lica Mol-dova îºi la-sã la pri-mãriile decare apar-þin ºi con-turile pen-tru primi-rea aloca-þiilor pentru copii. În prezent, mii de copii cu pãrinþi depeste Prut, chiar dacã au fost nãscuþi în Italia sauGermania, primesc alocaþii de la statul român. Potrivitcelor de la Agenþia Judeþeanã pentru Plãþi ºi InspecþieSocialã Iaºi, lunar sunt depuse câte 250�300 de dosarenoi pentru alocaþii. La Mironeasa, de exemplu, în cazula 22 de copii nãscuþi în Republica Moldova statul levireazã alocaþiile în conturi, fãrã sã se deplaseze înRomânia. De asemenea, la Rãducãneni, în anii 2013-2014, 97 de moldoveni au reuºit sã încaseze alocaþii,iar alþi 28 în anul 2015. În comuna Moºna, primarul aspus cã în fiecare lunã sunt câte 30-40 de dosare noi.De exemplu, în luna septembrie, primãria a primit 22de dosare noi. Dintre cei 22 de copii, 18 sunt nãscuþiîn Republica Moldova, doi în Moscova ºi unul înlocalitatea Silandro din Italia. Pe o listã separatã suntºi doi copii nãscuþi în Iaºi, chiar în Moºna.
Primarii comunelor populate cu moldoveni se plângcã principala problemã pe care o au sunt amenzilesosite la adresa de domiciliu. Sunt amenzi rutiere saupentru �bune maniere�, încasate în þãrile vestice.Acestea sosesc în compartimentele de contabilitateale primãriilor. Agenþii de rol din primãrie lecontabilizeazã, dar casierii nu au cum sã ridice banii,deoarece nu au de la cine.
La Moºna, primarul se teme de Curtea de Conturi.�Aceste amenzi sunt creanþe neîncasate. Ele rãmânîn contabilitate. Am auzit de mulþi primari amendaþipentru cã nu au încasat aceste amenzi. La noi suntmulte, nu le mai ºtiu numãrul, dar sunt un chin pentrunoi�, a spus Georgel Popa.
La Mironeasa, primãriþa nu ºtie decât de o amendã,chiar dacã în comunã trãiesc 2.000 de cetãþenimoldoveni. �Din câte ºtiu eu, în ultima perioadã a venitdoar una. Nu am de la cine sã încasez, toþi sunt plecaþi.Cine îi mai vede la ochi? Doar sã vinã în Mironeasa ºisã aibe nevoie de acte, cum ar fi transcriereacertificatelor de naºtere�, a spus Elena Curcudel,primarul comunei.
Sursa: ziaruldeiasi.ro
ORAª-FANTOMÃ
Nu i-au ajuns doar câtevaluni pânã la 65 de ani.
La 10 martie anul curentcunoscutul poet bucovinean dinSuceava Ion Cozmei ar fi împlinitaceastã frumoasã vârstã. Aplecat atât de repede dintre noiîncât nici nu ne-am dat seamacând ne-a pãrãsit.
Ion Cozmei a fost poetul carea fãcut întotdeauna poezie bunã.A scris ºi a publicat mult �poezie, prozã, publicisticã,criticã literarã etc. Are publicatecãteva zeci de cãrþi de poezie,pasteluri, epigrame... Cel maimult a fost pasionat de operamarelui Cobzar ucrainean Tarasªevcenko, pe care a tradus-o în întregime. Cãrþile detraduceri ale lui Cozmei pot fi gãsite în zeci de bibliotecidin România, Ucraina ºi din multe alte þãri. A fost unbun ºevcenkolog, ca, de altfel, ºi un bun eminescolog.Cãci, aºa cum afirma însuºi poetul sucevean, era ºio rudã mai îndepãrtatã a marelui Eminescu.
Dupã cum scriam doar cu câteva luni în urmã, afost oaspete dorit la ºcolile din satele de pe ValeaSiretului � Cupca ºi Pãtrãuþii de Jos. A vizitat baºtinapoetului martir Ilie Motrescu de la Crasna, a fost chiarla casa lui pãrinteascã, aflatã pe atunci în grija frateluiacestuia � regretatul deja ºi el Nicolae Motrescu. L-avizitat pe folcloristul Dragoº Tochiþã din Pãtrãuþii deSus, a stat de vorbã cu un alt folclorist din Pãtrãuþii
MARTIE FÃRÃ ION COZMEIde Jos � Valeriu Zmoºu, darºi cu alþi oameni de culturãdin satele storojineþene,nemaivorbind de nume-roasele sale vizite, luãri decuvânt, recitaluri poetice lasãrbãtorile tradiþionale alenord-bucovinenilor, cât ºi labibliotecile din centrul re-gional.
...Avea încã multe planuride viitor, dar soarta a vrut sãfie altfel. Acum a rãmasmemoria. Memoria sa lu-minoasã. Este de datorianoastrã sã nu-l uitãm ºi sãfacem tot posibilul ca operasa sã nu fie datã uitãrii.
La muzeul istoric din satul Cupca existã o mapãcu ziare, fotografii, reviste cu ºi despre Ion Cozmei.Avem aici ºi cãrþile sale de poezie ºi de traduceri.Cãrþi semnate de Ion Cozmei pot fi gãsite ºi înbiblioteca noastrã ºcolarã. În biblioteca sãteascã dinPãtrãuþii de Jos, a cãrui oaspete poetul sucevean afost cu numai câþiva ani în urmã, se pãstreazã cãrþilesale, pe care le-a dãruit acestei instituþii de culturã,precum ºi o serie de ziare cu articole dedicate opereiºi vieþii lui Ion Cozmei.
Acum, când poetul sucevean ar fi împlinit 65 deani, ne rugãm bunului Dumnezeu sã-i odihneascãsufletul în împãrãþia cerului, iar noi ne vom strãdui caopera sa sã nu fie datã uitãrii.
MOªTENITOAREAIMPERIULUI SWAROWSKY
O frumoasã româncã din Bistriþa a devenit soþia unuiadintre moºtenitorii imperiului Swarowsky. Nina ºi PaulSwarowsky formeazã un cuplu de 13 ani, dar ºi-auunit destinele acum cinci ani. Paul, unul dintredescendenþii lui Daniel Swarowsky, s-a îndrãgostitiremediabil de românca din Bistriþa. Dupã o relaþie denouã ani, cei doi s-au cãsãtorit, astfel cã Nina a intratîn celebra familie Swarowsky, a cãrei tradiþii în domeniulcristalelor este veche de peste o sutã de ani. FamiliaSwarowsky este extrem de discretã. Chiar dacã îºipermit vacanþe exobirante, Nina ºi soþul ei nu rateazãnici un revelion tradiþional românesc în oraºul ei natalBistriþa.
CEA MAI BOGATÃDINTRE ROMÂNCE
Cea mai bogatã femeie din România, unica fiicã ageneralului ªtefan Guºã, fost ºef al Marelui Stat Majoral Armatei ºi personaj-cheie în evenimentele dindecembrie 1989, are o avere de circa 700 milioane deeuro, potrivit estimãrilor Forbes. Veronica Guºã-Drãgana absolvit cursurile Facultãþii de Drept ºi a început sãlucreze la 22 de ani. Ea s-a cãsãtorit în 1995 cu IosifConstantin Drãgan, care avea la acea vreme 78 de ani,unul dintre cei mai cunoscuþi oameni de afaceri dinRomânia, cel care a înfiinþat grupul Butan Gaz. În 2001,omul de afaceri decide sã cedeze conducereaoperaþiunilor grupului cãtre soþia sa, Veronica Guºã,care a ocupat atunci funcþia soþului ei. În 2008, VeronicaGuºã-Drãgan a devenit cea mai bogatã femeie dinRomânia, fiind unicul acþionar al grupului de firme ºiavând de administrat o avere de aproximativ 1,5 miliarde
de dolari, estimatã în prezent la jumãtate din valoare,potrivit Business Magazin.
CONDUCE O AFACEREDE 1 MILIARD DE DOLARI
Angela Creþu, o româncã de 41 de ani, ºi-a începutcariera în vânzãri ºi dupã câþiva ani a fãcut parte dinechipa care a lansat Avon în Serbia ºi Muntenegru,având rolul de director naþional de vânzãri. Au urmatapoi, în cariera sa, funcþii ca general manager AvonRomânia, vicepreºedinte SEE, vicepresident globalbusiness innovation la New York, în sediul central alcompaniei-mamã. Acum este group vicepesident Rusiaºi Europa de Est ºi director general în Rusia.
�Românii sunt foarte apreciaþi în compania mea, suntmulþi români în poziþii de top peste tot în lume. Suntmândrã cã sunt româncã ºi cã vin dintr-o generaþie cuun apetit insaþiabil de cunoaºtere ºi inovaþie�, spuneAngela Creþu.
STUDENTÃ LA ACADEMIADE BALET DIN RUSIA
Francesca Velicu (17 ani) este singura elevã dinRomânia acceptatã la celebra Academie de Balet aTeatrului Bolºoi � rampa de lansare pentru cei mai bunibalerini din lume, unde au absolvit balerini celebri precumMaia Plisetskaya. Francesca Velicu a fost elevã pânãla 1 octombrie 2013, adicã din clasa a V-a ºi pânã înclasa a X-a, la Liceul de Coregrafie �Floria Capsali� dinBucureºti. A ajuns la Moscova la invitaþia Academiei,dupã ce a fost descoperitã la cea mai mare competiþiede balet din lume, Youth America Grand Prix de la NewYork. Francesca Velicu spune cã înþelege ºi vorbeºterusa, se bucurã de perfecþionalismul rece de acolo, darîi este dor de cãldura oamenilor din þarã.
NOROCOASE,BOGATE ªI TALENTATE
TELESÃPTÃMÂNA
11 martie 2016 �CONCORDIA
Prin ordonanþa sa nr. 359/5 din 09 februarie 2016,Ministerul de Justiþie al Ucrainei a aprobat
procedura înregistrãrii de stat a persoanelor juridice,întreprinzãtorilor � persoane fizice ºi formaþiunilorpublice fãrã statut de persoanã juridicã, drepturile ºiobligaþiile persoanelor responsabile din cadrulserviciului înregistrãrii de stat în timpul primiriidocumentelor ºi efectuãrii înregistrãrii de stat.
Documentul prevede în special:1) posibilitatea depunerii cererilor ºi documentelor
pentru înregistrarea de stat pe hârtie sau în variantãelectronicã cãtre orice subiect al înregistrãrii de statsau notar în limita Ucrainei (principiul exteritorialitãþii);
2) completarea cererii privind înregistrarea de statde cãtre o persoanã împuternicitã a subiectuluiînregistrãrii de stat sau notar (la dorinþa solicitantului);
3) procedura primirii documentelor pentruînregistrarea de stat de cãtre centrele de serviciiadministrative, subiecþii acreditaþi special pentruasigurarea primirii ºi eliberãrii documentelor destinateînregistrãrii de stat;
4) ordinea înregistrãrii de stat a formaþiunilorpublice.
Litera legii
Svetlana AFONINA,ºefa Direcþiei orãºeneºti de justiþie
Cernãuþi
SCHIMBÃRI ÎN PROCEDURAÎNREGISTRÃRII DE STAT
TVU-1LUNI, 14 MARTIE
15.20. T/s �Blonda�. 17.00.Fereastrã spre America.17.30. �World on the street�.18.05., 1.45. Ora X. 18.15.,1.20. Noutãþi din lume.18.30., 21.00., 1.30., 5.10.Noutãþi. 18.50., 22.45. De lasursã. 18.55. Problema prin-cipalã. 19.30. Re:forma.20.00. Prima paginã. 20.30.Cartea.ua. 21.30., 5.35.Noutãþi. Sport. 21.50. Im-presii de cãlãtorii. 23.00.Bilanþuri. 23.30. Ce se maiaude. 23.45. Din primelesurse. 0.20. Magazin TV.1.55. Spectacol TV. 3.25.Amurguri. 4.20. Documentardespre R. Nedaºkivska.
MARÞI, 15 MARTIE6.00., 7.00., 8.00., 13.00.,18.30., 21.00., 1.20., 5.10.Noutãþi. 6.10., 7.10. AgroEra.6.20., 23.45. Din primelesurse. 7.25., 23.30. Ce semai aude. 7.50., 8.25. Labucãtãrie. 8.30. Serviciul depaºapoarte. 8.40. Sfaturiutile. 9.00., 5.45. Veºniceleadevãruri. 9.25., 18.55.Problema principalã. 9.55.,1.55. Documentarul �Cas-tele din Europa�. 10.40.Clubul bãrbaþilor. 11.50.�Planul pe mâine�. 12.15.Studioul întâi. 13.15., 18.05.,1.45., 5.00. Ora X. 13.40.Basme. 13.55. Ce vreau sãfiu. 14.15. Universitate so-cialã. 15.00. Muzicã folk.16.05. Ghidul pelerinului.16.25. Impresii de cãlãtorii.17.10. T/s �Taxi�. 18.15., 1.20.Noutãþi din lume. 18.50.,22.40. De la sursã. 19.30.DezbateriPRO. 21.30., 5.35.Noutãþi. Sport. 21.50.
În fiecare an, de 1 Martie, sãrbãtoarea Mãrþiºoruluine încântã, ne fascineazã cu acele fire mirifice
alb ºi roºu. Datina din moºi-strãmoºi a Mãrþiºoruluia devenit o frumoasã tradiþie legatã apoi ºi desãrbãtoarea de 8 Martie � Ziua Femeii, a mamelor,bunicuþelor. Omul este puternic prin credinþa înDumnezeu, prin dragoste ºi stimã faþã de pãrinþi ºide semenii sãi. Aceste adevãruri din strãbuni încercsã le altoiesc în sufletele pure ºi gingaºe ale micilormei discipoli.
Familia este acel nucleu important de caredepinde viaþa copilului, soarta lui de mai departe. Deaceea mã strãduiesc ca pãrinþii sã participe cât maides la diverse activitãþi extraºcolare pe care leorganizez. În preajma zilei de 8 Martie elevii din clasaa 3-a �B� ºi-au invitat mamele, bunicuþele la osãrbãtoare de suflet cu genericul �O mamã, dulcemamã...�. Ei s-au pregãtit din timp, confecþionândpentru scumpele invitate ilustrate, depunând în eledragoste ºi recunoºtinþã. Elevii au recitat poeziidespre mamã, au cântat. Ochii mamelor au lãcrimatla auzul atâtor cuvinte frumoase spuse la adresa lor.Or, nu existã un sentiment mai pur, mai plin debunãtate, înþelegere ºi dãruire decât dragosteapãrinteascã, dragostea de mamã.
Viaþa ºcolii
UN MÃRÞIªOR, O FLOARESCUMPELOR MAME
Angela SENIUC,învãþãtoare la ªM Opriºeni,
raionul Hliboca
TELESÃPTÃMÂNA
CONCORDIA � ziar al minoritãþii naþionale româneºti din UcrainaFONDATORI: Ministerul Culturii al Ucrainei; Întreprinderea colectivã �Redacþia ziarului minoritãþii naþionale
[email protected] redacþiei: str. O. Kobyleanska, 13 (et. 2), Cernãuþi�58000, Ucraina. Tel./fax: (0038-0372) 52-50-34.
Cont bancar: Êîä 21434406 ×Ô "Ïðèâàòáàíê", ð/ð 26002051607984, ì. ×åðí³âö³, ÌÔÎ 356282.Apare sãptãmânal. INDICE 33914. Certificatul înregistrãrii de stat: Seria KB, nr. 19246-9046 ÏÐ. Tiraj: 1.000.
Imprimare: IP Kliuciuk S.M. CUI 2272500317 Cernãuþi, str. Zavodska, 37.
Colegiul de redacþie aduce lacunoºtinþa tuturor cã rãspun-derea pentru veridicitatea fap-telor ºi datelor publicate în ziaro poartã autorul materialului.Punctul nostru de vedere nuîntotdeauna poate sã coincidãcu punctul de vedere al semna-tarului, deoarece vom respectaprincipiul democratic al plura-lismului de opinii.
TVR-1LUNI, 14 MARTIE
7.00., 8.00. Telejurnal ma-tinal. 7.50., 8.45. Sport. 8.50.,16.55., 2.50. Vorbeºte corect!9.00., 22.30. Starea naþiei.9.50. Opinii fiscale. 10.00.Tot ce conteazã. 11.00. T/s�Necazuri de puºtoaicã�.12.00., 15.00. Teleshopping.12.30. Descãlecaþi în Car-paþi. 13.00. Germana... la 1.14.00., 20.00., 2.00. Tele-jurnal. 15.30. Maghiara depe unu. 17.00. Garantat100%. 18.00., 2.55. Întrebãriºi rãspunsuri. 19.00., 3.45.Emisiunea de luni. 19.45.,2.55. Sport. 19.55., 22.25.Starea zilei. 21.00., 4.25.Prim plan. 23.30. �Vã doarecapul?�. 0.30. Observatori laParlamentul European.1.30. Pro Patria.
MARÞI, 15 MARTIE7.00., 8.00. Telejurnal ma-
tinal. 7.50., 8.50. Sport. 8.50.,16.55., 2.50. Vorbeºte corect!9.00., 22.30. Starea naþiei.9.50. Opinii fiscale. 10.00.Tot ce conteazã. 11.00.11.00. T/s �Necazuri de puº-toaicã�. 12.00., 15.00. Tele-shopping. 12.30. Tribunapartidelor parlamentare.13.00. EURO polis. 14.00.,20.00., 2.00. Telejurnal. 15.30.Maghiara de pe unu. 17.00.,5.35. Nocturne. 18.00., 2.55.Europa mea. 19.00., 3.45.Exclusiv în România. 19.45.Sport. 19.55., 22.25. Stareazilei. 21.00., 4.25. Prim-plan.23.30. �Vã doare capul?�.0.25. F.a. �Nostalgii�.
�Necazuri de puºtoaicã�.12.00., 15.00. Teleshopping.12.30. În grãdina Danei.13.00. Fãrã etichetã. 14.00.,20.00., 2.05. Telejurnal.15.30. Convieþuiri. 17.00.Profesioniºtii. 18.00., 2.55.Superconsumatorul. 19.00.,3.45. Exclusiv în România.19.45., 2.50. Sport. 19.55.,22.25. Starea zilei. 21.00.,4.25. Prim-plan. 23.30. �Vãdoare capul?�. 0.30. F.a.�Oraºul nebunilor�.
JOI, 17 MARTIE7.00., 8.00. Telejurnal ma-tinal. 7.50., 8.45. Sport. 8.50.,16.55., 2.50. Vorbeºte corect!9.00., 22.30. Starea naþiei.9.50. Opinii fiscale. 10.00.Tot ce conteazã. 11.00. T/s�Necazuri de puºtoaicã�.12.00., 15.00. Teleshopping.12.30. Tribuna partidelorparlamentare. 13.00. De joipânã joi. 14.00., 18.00.,
20.00., 2.00. Telejurnal.15.30. Akzente. 17.00., 2.55.Interes general. 18.00. Lo-zul cel mare. 18.30. În culi-sele energiei. 19.00., 3.45.Mediatorii. 19.45., 2.50.Sport. 19.55., 22.25. Stareazilei. 21.00., 4.25. Prim-plan.23.30. Revista lui Mihaiu.0.10. F.a. �Oraºul nebunilor�.5.35. Ora regelui.
VINERI, 18 MARTIE7.00., 8.00. Telejurnal ma-tinal. 7.50., 8.45. Sport. 8.50.,16.55. Vorbeºte corect! 9.00.Starea naþiei. 9.50. Opiniifiscale. 10.00., 2.50. Tot ceconteazã. 11.00. T/s �Neca-zuri de puºtoaicã�. 12.00.,15.00. Teleshopping. 12.30.Tribuna partidelor parla-mentare. 13.00. În culiseleenergiei. 13.30. M.A.I. ap-roape de tine. 14.00., 20.00.,2.00. Telejurnal. 15.30.Oameni ca noi. 16.00. Par-
lamentul României. 17.00.,4.45. Ne vedem la TVR.19.00., 4.05. Cooltura.19.45., 3.15. Sport. 21.10.,22.35. O datã-n viaþã. 2.25.Filler. 0.10. F.a. �Hesher�.3.40. Zona.
SÂMBÃTÃ, 19 MARTIE7.00. Gala umorului. 8.00. T/s�Micul Dracula�. 8.30. DR.FIX. 9.00. Politicã ºi deli-cateþuri. 10.00., 2.20. Zona.10.30. Maºini, teste ºi ver-dicte. 11.10., 12.35. O datã-n viaþã. 12.25. Filler. 14.00.,20.00., 1.55. Telejurnal.14.30. Balul vienez. 15.00.Ora regelui. 16.10. F.a. �Sa-lutãri din Hong Kong�. 17.50.Vorbeºte corect! 18.00., 2.45.Exclusiv în România. 18.50.Teleenciclopedia. 19.45.Sport. 19.55., 21.45. Stareazilei. 21.00. Ochiul magic.21.50. Starea naþiei. 22.50.Profesioniºtii. 23.50. F.a.
�Legea lui Doyle�. 9.10.,19.50. Cartea cea de toatezilele. 9.20., 16.50. �Brân-cuºi, sculptorul luminii�.9.30., 2.30. A doua emi-grare. 10.00. �Angola �trenul speranþei�. 11.00.,3.00. La fix. 12.00., 15.00.,22.00. Telejurnal. 12.30.Actual pe 2. 14.10. 5 minutede istorie. 14.30. Culturaminoritãþilor. 16.00., 5.00.Ieri�Azi�Mâine. 17.00. �Tai-pan � cel mai veninos ºarpedin lume�. 18.00. Ora de ºtiri.20.10. D�ale lu� Miticã.21.00., 4.00. Destine ca-nfilme. 22.30. T/s �În umbralegii�. 23.30. Festivalul Inter-naþional G. Enescu 2015.0.30. Arte, carte ºi capricii.1.30. Memorialul durerii.
MIERCURI, 16 MARTIE7.00., 14.15. Teleshopping.8.10., 23.20. 5 minute deºtiinþã. 8.20., 19.00. T/s�Legea lui Doyle�. 9.10.Cartea cea de toate zilele.9.20., 16.50., 19.10. �Brân-
cuºi, sculptorul luminii�.9.30. Pescar hoinar. 10.00.�Taipan � cel mai veninosºarpe din lume�. 11.00.,3.00. La fix. 12.00., 15.00.,22.00. Telejurnal. 12.30.Actual pe 2. 14.10. 5 minutede istorie. 14.30. Culturaminoritãþilor. 16.00., 5.00.Ieri�Azi�Mâine. 17.00. �Peurmele râsului iberic�.18.00. Ora de ºtiri. 19.00.Cap Compas. 19.40. F.a.�Cacealmaua�. 22.30. T/s �Înumbra legii�. 23.30. Fes-tivalul Internaþional G.Enescu 2015. 0.30. Povestedupã poveste. 1.30. Mic de-jun cu un campion. 2.30.Locuri, oameni ºi comori.
JOI, 17 MARTIE7.00., 14.15. Teleshopping.8.10., 2.320. 5 minute deºtiinþã. 8.20. Mic dejun cu uncampion. 9.10., 19.50. Car-tea cea de toate zilele. 9.20.,16.50. �Brâncuºi, sculptorulluminii�. 9.30. Europa 360.10.00. �Pe urmele râsului
iberic�. 11.00., 3.00. La fix.12.00., 15.00., 22.00. Tele-jurnal. 12.30. Actual pe 2.14.10. 5 minute de istorie.14.30. Cultura minoritãþilor.16.00., 5.00. Ieri�Azi�Mâine.17.00. �Majuli � tãrâm alapelor, tãrâm al cãlugãrilor�.18.00. Ora de ºtiri. 19.00. T/s�Legea lui Doyle�. 20.10.Poveste dupã poveste. 21.00.,1.30. Arte, carte ºi capricii.22.30. T/s �În umbra legii�.23.30. Interviurile Fes-tivalului G. Enescu 2015.0.30., 2.30. Locuri, oameniºi comori. 1.00. Pescar hoi-nar. 4.00. Ferma.
VINERI, 18 MARTIE7.00., 14.15. Teleshopping.8.10. 5 minute de ºtiinþã.8.20., 19.00. T/s �Legea luiDoyle�. 9.10., 21.50., 2.50.Cartea cea de toate zilele.9.20., 16.50., 19.00. �Brân-cuºi, sculptorul luminii�.9.30. Naturã ºi aventurã.10.00. �Majuli � tãrâm alapelor, tãrâm al cãlugãrilor�.
11.00., 3.00. La fix. 12.00.,15.00., 22.00. Telejurnal.12.30. Actual pe 2. 14.10.,2.55. 5 minute de istorie.14.30. Cultura minoritãþilor.16.00., 5.00. Ieri�Azi�Mâine.17.00. �Vietnam � paradisminat�. 18.00. Ora de ºtiri.20.10. F.a. �Mai presus deorice bãnuialã�. 22.30.Frontierele ºtiinþei. 23.10.F.a. �Premiile Darwin�. 0.50.Interviurile Festivalului G.Enescu 2015.
SÂMBÃTÃ, 19 MARTIE7.00. Cartea cea de toatezilele. 7.15. Teleshopping.8.00., 18.30. Locuri, oameniºi comori. 8.30. Cap Com-pas. 9.00. Naturã ºi sãnãtate.9.30., 2.20. Mic dejun cu uncampion. 10.30. Serial copii.11.00. Tenis de masã. 14.10.F.a. �Mereu cu tine�. 15.50.Poveºti citadine. 16.00.,4.00. Memorialul Durerii.17.00., 5.00. Popasuri folc-lorice. 18.00. Telejurnal.19.00., 3.10. Arte, carte ºi
