Dispepsia functionala2011

7/30/2019 Dispepsia functionala2011

1/47

Dispepsia functionala.


2/47

DISPEPSIA FUNCTIONAL (DF)

Definiie: In acord cu criteriile Roma III, dispepsia functionala este

definita ca prezenta unuia sau mai multe dintre simptomele:

senzatiei de satietate precoce,

plenitudine postprandiala,durere epigastrica si

arsura epigastrica,

In absenta unei afectiuni organice (exclusa inclusiv prin EDS),sistemice, sau metabolice ce ar putea explica simptomatologia

Aceste simptome sa fie prezente constant in ultimele 3 luni, si safii debutat cu cel putin 6 luni inainte de dg


3/47

Criterii de diagnostic DFRoma III

*Criterii ndeplinite n ultimele 3 luni, cu debut al simptomelor cucel puin 6 luni naintea diagnosticului.

Unul sau mai multe din:

i nici o dovad de afeciune structural

(inclusiv la endoscopia digestiv superioar)care s explice simptomele

Plenitudine

postprandial

Saietate

precoce

Durere

epigastric

Arsur

epigastric

sau sausau


4/47

DISPEPSIA FUNCTIONAL

2 subcategorii ale DF:

Sindromul suferintei postprandiale

Sindromul durerii epigastrice

Dispepsia a fost clasificata in functie desimptomul predominant, fara a avea legatura

insa cu mecanismul patogenic Diagnosticul = pe baza unei asocieri de

simptome, nu numai pe simptomul dominant


5/47

Clasificarea dispepsiei neinvestigate+ subtipurile DS conform cu crit. Roma III

Sleisenger and Fordtran'sGastrointestinal and Liver

Disease, 9th ed., 2010


6/47

Afeciuni funcionale

gastrointestinale (AFGI) Produc simptomeprecum durere, grea,

vrsturi, diaree, constipaie, tranzit dificil al

alimentelor sau al materiilor fecale Percepute de pacient ca severe, ngrijortoare sau

amenintoare, cu impact consecutiv asupra

activitilor zilnice Fr etiologie structural (inflamatorie,

infecioas, neoplazic, metabolic)


7/47

Iniiativa Roma

Promoveaz recunoaterea clinic ilegitimizarea afectiunilor functionale GI

Dezvoltarea unei nelegeri tiinifice amecanismelor fiziopatologice n vederea alegeriiunui tratament optim


8/47

Clasificarea Roma III a AFGI

Se bazeaz pe simptomul dominant i localizare

ase domenii majore:

esofagiene (categoria A) gastroduodenale (categoria B)

intestinale (categoria C)

sindromul durerii abdominale funcionale (categoria D)

biliare (categoria E)

anorectale (categoria F).


9/47


10/47

Dispepsia functionalasubgrupe clinice

B1asindromul de disconfort (jena)

postprandiala (simptomatologia indusa dealimentatie)

B1b

sd de durere epigastrica


11/47

B1asd de disconfort postprandial

Criterii dg.cel putin unul din criteriile: 1. meteorism postprandial suparator, ce apare dupa

mese obisnuite, cel putin de cateva ori/saptamana 2. satietate precoce ce impiedica definitivarea unei

mese obisnuite, cel putin de cateva ori/saptamana

+ criterii aditionale

- metorism postprandial, eructatii, greata postprandiala

- Sd de durere epigastrica poate coexista cu acest sd.


12/47

B1bsd de durere epigastrica

Criterii diagnostic:

Trebuie sa includa toate criteriile1. Durere sau arsura epigastrica de intensitate cel putin

moderata, cel putin odata /saptamana2. Durerea este intermitenta3. Nu este generalizata sau localizata in alte arii anatomice

abdominale sau toracice4. Nu este remisa la scaun sau emisia de gaze5. Nu intruneste criteriile tulburarilor functionale biliare

Criterii suplimentare- Durerea poate fi de tip arsura insa nu are localizare

retrosternala- Durerea este in general influentata de ingesta de

alimente, dar poate surveni si la post

- Sd de disconfort postprandial poate coexista


13/47

DISPEPSIA - SIMPTOM COMPLEX

Patern-ul si heterogenitatea simptomelor

sunt mai largi decat cele 4 simptomecardinale din def. Roma III Include simptome multiple:

Durere epigastrica Balonare, Satietate precoce. Plenitudine, Arsura epigastrica, Eructatii Greturi Varsaturi

Deseori se manifesta cronic, dar de celemai multe ori pot fi intermitente chiar intimpul episoadelor intens simptomatice

Sleisenger and Fordtran's Gastrointestinal and Liver Disease, 9th ed., 2010

Prevalenta siptomelor si sveritatea lorintr-un studiu pe 674 pacienti cudispepsie functionala, intr-un centrutertiar, Belgia


14/47

Varsta >55 ani cu dispepsie nou aparuta

Istoric familial de cancer de tract digestiv superior

Hematemeza, Anemie neexplicata, Deficit de fier

neexplicat

Satietate precoce

Icter

Adenopatii

Masa abdominala palpabila

Varsaturi persistente

Disfagie progresiva

Scadere in greutate neintentionata

Stomac operat

Simptome de alarma!


15/47

DISPEPSIA FUNCTIONALEpidemiologie

Frecventa sindromului dispeptic in populatiagenerala variaza intre 10-45%

Este mai frecvent la femei (diferenta mica)

Calitatea vietii este seminificativ influentatade dispepsie

Rata incidentei anuale a dispepsiei variaza

intre 1 si 6%


16/47

DISPEPSIA FUNCTIONALFactori patogenici

Predispozitie genetica

Infectii

Infectia cu Helicobacter Pylori (DF se amelioreazadupa eradicare)

Dispepsia functionala postinfectioasa (ex la 1 andupa gastroenterita cu Salmonella DF la 5XN )

Factori psihosociali



17/47

DISPEPSIA FUNCTIONALFiziopatologie

Insuficient elucidat Factori incriminati:

1. Golire gastrica intarziata -20-50%

2. Acomodare gastrica la alimente alterata- 40%(barostat, US, scintigrafie, single photon emissioncomputed tomography-SPECT, etc)

3. Hipersensibilitate la distensia gastrica

4. Sensibilitate duodenala alterata la lipide sau acid,

5. Motilitate intestinala anormala

6. Disfunctie la niv. interactiunii tub dig - SNC



18/47

Predispoziie genetic

Puin probabil s existe un singurfactor genetic (profil genetic)

Factorii de mediu pot contribui

la expresia lor fenomic

la atitudinile i comportamentelepacientului legate de aceasta


19/47

Factori psihosociali Nu sunt necesari pentru diagnostic Stresul psihologic exacerbeaz simptomele gastrointestinale

afecteaz funcia GI producnd simptome i la indivizii sntoi, ntr-ungrad ns mai mare la pacienii cu AFGI

Factorii psihosociali modific experiena bolii icomportamentele legate de boal Pot fi atenuai prin tehnici de adaptare i sprijin social Rspunsul psihosocial al familiei, societii i culturii poate avea efect

paleativ

AFGI, ca orice afeciune cronic, pot avea consecinepsihosociale bunstarea general statusul funcional senzaia de control asupra simptomelor implicaiile profesionale/domestice ale bolii

Calitatea

vieii


20/47

Anomalii de motilitate

Rspuns motor exagerat la ageni stresori psihologicisau fiziologici

Coreleaz parial cu simptomele

n special cu vrsturile, diareea sau constipaia NU cu durerea cronic sau recurent

Amplificareareflexului

gastrocolic


21/47

Hipersensibilitate visceral

Prag dureros redus la distensiacu balon a intestinului hiperalgezie visceral

Sensibilitate crescut lafuncionarea normal aintestinului alodinie

Creterea ariei de referiresomatic a durerii viscerale

Amplificat prin sensibilizare insuflarea repetitiv a unui balon n colon duce la creterea

progresiv a intensitii durerii


22/47

SINDROMUL DISPEPTICSINDROMUL DISPEPTIC

--clasificare etiologicaclasificare etiologica--

1)1) pacientiipacientii cu o cauza organica identificatacu o cauza organica identificata

((ex. ulcer, neoplazii, afect. pancreatico-biliare,

medicatie)

2)2) pacientiipacientii cu o anomalie fiziocu o anomalie fiziopatopatologica saulogica sau

biochimica cu relevanta clinica incertabiochimica cu relevanta clinica incerta

((ex. gastrita Hp. , duodenite histologic, litiaza

biliara., Hsensib.viscerala, dismotilitategastro-duodenala)

3)3) pacientiipacientii la care nu se identifica nici o cauza ala care nu se identifica nici o cauza a

simptomatologieisimptomatologiei (dispepsie(dispepsie functionalafunctionala))


23/47

AfectiuniAfectiuni organiceorganice ce pot asociace pot asocia

simptomesimptome dispepticedispeptice

1) Afectiuni de tractdigestiv Ulcer gastric sau duodenal

BRGE,

gastrite, duodenite

neoplazii (G,S,P,C,F)

sindromul de malabsorbtie

ischemia intestinala

leziuni infiltrative gastrice

pancreatite

afectiuni de tract biliar

volvulusul gastric cronic

2) Afectiuni sistemice metabolice

diabet zaharat

afectiuni tiroidiene

hiperparatiroidismul

tulb. H-E alte afectiuni

colagenoze

ischemia coronariana

insuficienta renala

medicamente

oricare ! AINS, corticoizi,

antibiotice, estrogeni,prep. Fe, K, digitala,narcotice, teofilina


24/47

Simptomatologie clinic

1. Dispepsia asemntoare ulcerului:

Durere abdominal centrat n abdomenul

superior ca simptom dominant cu apariie

periodic, ameliorat adesea de AA/alimente

i/sau aprut nainte de mas sau cnd este

senzaia de foame i/sau noaptea.

Durerile mimeaz UG/UD

se asociaz cu alte manifestri dispeptice

EDS = N


25/47

2. Dispepsia asemntoare dismotilitii

senzaie dureroas neplcut/suprtoare perceput

n abdomenul superior

se caracterizeaz/asociaz cu plenitudine

abdominal, saietate precoce, balonare, grea.


26/47

3. Dispepsie nespecific

Simptomatologia nu ndeplinete criteriile formelor

de dispepsie anterioare


27/47

EVALUARE DISPEPSIE

Nu exista teste dg pentru evaluarea DF

Se efectueaza teste in scopul excluderii unor cauze organice cear putea determina siptomatologia

In DISPEPSIA nou aparuta, nedeterminata de AINS se

recomanda: Tratament antisecretor empiric

Teste neinvazive pt dg HP si eradicare HP daca e +

EDS

Tranzit baritat

Alte investigatii: ecografie, etc.


28/47

DISPEPSIA FUNCTIONALDiagnostic

Clinic:simptomatologie epigastric mai mult sau maipuin zgomotoas, n absena semnelor de alarma

Paraclinic: se exclud afeciuni organice - presupuneefectuarea unui set minimal de investigatii: Biologice: Hb, VSH, glicemie, colesterol, aminotransferaze,

sumar urina, H Pylori Ecografie abdominal normal Endoscopie digestiv superioar normal

Tranzitul baritat Diagnostic diferenial:

Cu afeciuni organice Colonul iritabildisconfort la nivelul abdomenului inferior


29/47

DISPEPSIA FUNCTIONALA

Diagnostic

Diagnosticul formei clinice de disp. functionala

se face pe date clinice (simptom dominant)

Evaluarea cauzei de producere a dispepsiei

presupune investigarea functiei motorii a TDS(ex. teste de evacuare gastrica)

DISPEPSIA FUNCTIONALA


30/47

DISPEPSIA FUNCTIONALA-

Diagnostic diferential

A) AFECTIUNI ORGANICE: in functie de tipul de investigatii efectuat

greseala cea mai mare este omiterea unei boli organice

B) ALTE AFECTIUNI FUNCTIONALE Intestinul iritabil

Boala de reflux gastroesofagian Aerofagia

Varsaturile functionale


31/47

DISPEPSIA FUNCTIONALEvoluie i prognostic

Evoluie favorabil

Altenan perioade bune cu mai puin bunelegate de:

alimentaie

stres, etc Prognostic favorabil


32/47

TRATAMENTUL D.F.

Recomandarile legate de dieta

Evitarea alimentelor care provoaca sau agraveazasimptomatologia Alimentele ce stimuleaza excesiv secretia gastrica

alimentele ce se golesc greu din stomac

Alimentele ce produc gaz

Ajustarea numarului de mese si a modului de alimentatie mpartirea raiei zilnice in 5-6 mese reduse cantitativ, cu intervale

interprandiale micorate corespunztor evitarea ingestiei de lichide odat cu solidele prelungirea masticaiei evitarea grasimilor


33/47

TRATAMENTUL DF

Terapia medicamentoasa

30-60% din pacieni au avut un rspuns bun laplacebo

dificultatea demonstrarii efectelor terapeutice alediverselor droguri

precautie att in prescrierea unor droguri in dispepsia

funcionala, cat si in interpretarea rezultatelortratamentului administrat


34/47

Tipuri de medicamente utilizate in DF

Prokinetice

Antiacide

Antisecretorii

Droguri ce interfera cu calea senzitiva aferentaviscerala (fedotozine - kappa opioid agonist)

Terapie alternativa: Droguri cu eficacitate incerta

Antidepresive triciclice

Medicatia anti-HPylori


35/47

Terapia cu prokinetice

Nu exista pana in prezent rezultate concludente in trialuri

multicentrice care sa confirme aceasta recomandare

Ratiunea =ntrziere a evacurii gastrice

droguri: Metoclopramid, antagonist de receptori dopaminergici

Domperidon (antagonist de receptori dopaminergici cu efectstimulator asupra motilitatii tractului GI suprerior); nu trecebariera hematoencefalica

Cisaprid (stimuleaza eliberarea de acetil colina in plexulmienteric via 5 hydroxitriptamina - 5HT4)accelereazagolirea gastrica. Nu se mai foloseste pt ca determina aritmii.

tegaserod - agonist partial de 5-HT4 receptor, 6 mg de 2

ori/zi


36/47

Alte prokinetice

Eritromicina Macrolid asemenetor cu motilina

Poate agrava simptomele dispeptice

Bethanechol

Agonist cholinergic (pe receptori muscarinici) nu induce un pattern de motilitate propulsiv

Ondansetron Antagonist selectiv al receptorilor 5-HT tip 3

Efect dovedit antiemetic si anxiolitic

Levosulpirid


37/47

Antiacide

nu exista beneficii ale antiacidelor, comparativcu efectul placebo

paradoxal, aceste droguri sunt utilizate pe scara largade ctre pacieni, fara avizul medicului curant


38/47

Antisecretorii

trialurile terapeutice - rol modest (circa 20% pesteefectul placebo) sunt extrem de frecvent utilizate in practica curenta

40-70% responderi la tratament unii dispeptici prezinta o scdere a pragului de sensibilitate a mucoasei

gastrice sau esofagiene la acid

Cele utilizate astazi:

H2-blocantele

Inhibitorii de pompa de protoni


39/47

Droguri ce interfera cu calea

senzitiva aferenta viscerala

Unii pacienti - hipersensibilitate la nivelul caii visceraleaferente

Fedotozine

Agonist opioid ce actioneaza la nivelul receptorilor kappaperiferici

Efect: scderea pragului de sensibilitate nociceptiva, fara ainfluenta motilitatea tractului gastrointestinal


40/47

Alte droguri cu eficacitate incerta

Sucralfat

Trimebutine (antagonist de receptor 5-HT3),

dicyclomine (anticolinergic)

nitrati, sildenafil,

sumatriptan

Simethicone

Saruri de bismuth


41/47

Medicatie anti-HPylori

50% dintre dispeptici au infectie cu H Pylori

rezultatele pe termen lung:

eradicarea H.Pylori diminuare a

simptomatologiei,


42/47

Antidepresive triciclice

simptomele dispeptice fac parte dintr-un tabloupolimorf, bogat in simptome psihice si somatice

modularea SNC asupra activitatii enterale, prin axa entero-

cerebrala ce influenteaza att caile simpatice cat si celeparasimpatice

Amitriptilina 10 mg seara

o cretere a tolerantei fata de stimuli nociceptivi viscerali


43/47

Tratament psihologic

Date limitate sugereaz un efect pozitiv pentru Psihoterapie

Terapie cognitiv-comportamental

Hipnoterapie


44/47

Algorithm de

management alpacientilor cudispepsie

(Sleisenger andFordtran's

Gastrointestinal andLiver Disease, 9th

ed., 2010)


45/47

Algoritm de management al pacientilor

cu dispepsie necomplicata, Sleisenger

and Fordtran's Gastrointestinal and

Liver Disease, 9th ed. 2010

EGD, esophagogastroduodenoscopy;GERD, gastroesophageal reflux disease;GI, gastrointestinal;PPI, proton pump inhibitor;PUD, peptic ulcer disease

A T A


46/47

DISPEPSIA FUNCTIONALTratament = simptomatic

Dispepsia de tip ulceros

Blocani ai receptorilor H2histaminici (Ranitidin 300mg/zi,Famotidin 20-40 mg/zi) n perioadele simptomatice

Neutralizante ale aciditii (Maalox, Almagel, Phosphalugel) Blocani ai pompei de protonirar indicai, numai cnd

blocanii H2histaminici nu rezolv simptomele

Eradicarea Helicobacter PyloriDa sau Nu?

Aproximativ din pacienii la care se administreaz triplaterapie prezint ameliorarea sau dispariia simptomatologiei

D S S A CT A


47/47

DISPEPSIA FUNCTIONALTratament = simptomatic

Dispepsia de tip dismotilitate ProkineticeMetoclopramid (10 mg), Motilium (10 mg),

cu 30 de minute nainte de mesele principale

Fermeni digestivi n timpul meselor principale (Digestal,

Mezym, Festal, Creon) Absorbani ai gazelor intestinale (Sab-simplex)

Dispepsia funcional esenial n funcie de simptomul dominant, unul sau mai multe din

medicamentele enumerate mai sus Psihoterapian toate formele

Sedative uoaren formele n care simptomatologia elegat de stres

Date post:	04-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	anda-madalina-zaharia
View:	227 times
Download:	0 times

Dispepsia functionala2011

Documents