loikr fiu al lui Donald pi

donat familia, iar micul

ns-4tr altul. Aindrigit', bfrr 1960 l-.a descope-

plutse aSteami pove;ti

ndliiziuin Mi*ry.

6 Si 1970 a urmat cursu-

rbiblbteca facultS|ii pi a

i o rubrfti permanentd. '

mr de liceu 9i o diploma

ore 5i poetii T. King, 5i

-o spilitode industriali,

e- O viafi grea, plini de

ndci rornanul nu avansa

ntul lui, a recuperat ma-

t s-a produs: concernul

rkan Ubrarya cumpirat

d- ln 1975 familia sa 5i-a

:atSahm3 lot De acum

rr5' produc.tiei cinemato-

E pernisiunea studenli lor

rddar.

doborit toate record u ri le

ra lvledalie pentru Con-

ilind Book Foundation.

STEPHEN

Traducere din limba englezd

CenurN Toeorn

ruGDOTORES CLAIBORNE

Editria a II-a

NEMIRA

,f-

AE

!t

-ti'

'TiAINE

i ffi* 1*ii.. .' lRu*L,od ,"*,'L-""r'"fttxlcol t+-'rj*u wcti"*--: *"';r-*- Wai'livilLi

ooun&l i.fi :" /---:..*^ jg,,,1 [A"0,;t.oBo 1",9 i-i f ,.-^r'C;f,*,

.il*fl#uE"#

l.lurrd d* Virgidp Norey, od*phtfr dupd originalulpublicord*c$lru Oepqrt'flrnenfill pentr* Derrroh*re EcEnomiad, {$ifoliu, *ugu:lc, *4cin*.

Revizuitd pe l5 oprilie !963, Fe*tti o includ*:o,'er* mafi!{encr€ iin ,u,oi:ela sr-7 *i r"t***p*,

H

IIIitI

ftIIIII)

E dr+6 orbinol,J p,rblicot

i, Capibll, Atgwb, trilcine.

rhl*i*h$ry *; Tcle*ope.

- Ce-aiintrebat, Andy Bissette? DacI "inqeleg

drepturile alea pe care mi

le-ai explicat"?

Dumnezeule! Ce-i face pe unii barbali sd fie aSa tnpepapitNu, tu. nrte nectrji,

line-gi fleanca pulin gi ascultl-mtr. Am io o idee, ci o sd mI asculli aproapetoatd

noaptea, a^ga cI ar trebui sI te obignuie$ti cu asta. Pm'cd aminleles ce mi-ai citit!

Arit io ca gi cum mi-aq fi pierdut capu' de cAnd te-amvdzutin piale? Asta era

luni dupl-amiazd,, dacd-gimai aduci aminte. Ji-am spus io c-o si te ia naiba cAnd

o se vade nevaste-ta ci ai cumpirat piineaaia veche de doud zile, egti scump

latirrile qi ieftin la faina - cum e zicala- qi pun pariu c-am avut dreptate, nu?

tmi inleleg drepturile foarte bine, Andy; micd-meanu cregtea idioji. $i,

Doamne-ajutI, incd imi intreleg gi' responsabilititile.

Orice zic poa'sd. fie folosit impotriva mea la tribunal, ai spus? Se mai

tntAmpla gi minuni! Ai putea si nu mai rlnjegti aga, Frank Proulx. Oi fi tu

acum un polilai tare, dar nu-i mult de cAnd te-dmvdztrtcum te jucai cu aia

in nisip avAnd acelagi rinjet idiot pe fati. iti dau un mic sfat: cAnd dai de-o

vulpe batrAnd ca mine, pod se termini cu rAnjetu' ila, fiin'cl io po' si te ci-

tesc mai u$or ca pe-o reclamd.Iaizmene dintr-un catal,ogSears.

$i-acu', cdv-agi distrat destul, putem incepe. O si vi spun o droaie de-acu'

tncolo 9i probabil c-o si puteqi folosi o grdmaddintribunal mai tArziu, dac-o

7,j

Ti

10 STEPHEN KING

sd vrepi. Migto e cd aproape toli tipii de pe insuli gtiu deja gi, oricum, midoare-n juma' de cur - a$a cum zicea bdtranu' Neely Robichaud cand era

matol. Iar asta se-ntampla in cea mai mare pafte atimpului, poa, si zicdttoTiiia care-l cunogteau.

Nwrna'cd, mi intereseazi totugi o chesde, de-aia am venit aici de bundvoie.

N-am omorAt-o io pe tArfa de vera Donovan gi vreau si vi conving de asta,

indiferent de ce credeli acu'. N-am impins-o io pe afurisita aia de scard. Mdputeli inchide penrru xlelalt,e-n regule, da'nu-i nici un strop de sAnge de-al

curvei ileia pe mAinile mele. Io-s convinsi c-o sd crezi Ei tu asta dupd ce-o sd

termin, Andy. Totdeauna ai fost un beiat bun 9i cinstit tn felu'tiu, iar acu'

ai ajuns un om de treabi. Numa' sd nu 1i-o iei in cap, ci ai crescut ca oricarealtu', cu o femeie care re sprla, i1i $tergea mucii de la nas si te-ndruma pe

calea cea buni, dacd tu o apucai pe una gregiti.

$incn ceva inainte de-a incepe: te gtiu pe tine, Andy, gi pe tine, Frank, da'

cine e femeia asta cu casetofonu'?

O, Doamne, Andy, ;tiu cd. e stenodactilografa! Nu tocma'v-am zis cd.

maici-mea n-a crescut idioli? oi face io gaigase in noiembrie, da'inci md maiduce bibilica. $tiam ci o femeie cu un cas qi un carnegel de notile e stenodacti-

lograf;. Mi uit la toate procesele teleizate, chiar;i la Legea d.in Los Angelu,

unde se pare ci nimeni nu-gi poate fne hainele pe el mai mult de-un sfert de orr.Cum te cheam5, scumpo?

De unde te tragi?

Iar tu termini, Andy! ce-ai vrea si faci in noaptea asta? igi fecusegi planu'sr te duci pe plaje sd,vezi dacd poji prinde niscaiva tipi care adund scoici ferepermis? Ar fi fost atit de palpitant, cd,1i-ar fi cedat inima, nu? Ei?

Ar". E mai bine acu'. Tu egti Nancy Bannisrer din Kennebunk, iar io-s Do-lores claiborne, de-aici, din Little Tall Island. Dupi cum v-am mai spus, osd-ncep imediat povesrea mea, pAni nu ajungem sd ne omorAm unii pe al1ii,

gi-o si vn dali seama cd. n-am minjit nici mdcar un pic. si-mi spui dacd vreisi vorbesc mai tare sau mai rar. Nu tre' si fii timida cu mine. vreau sr retii

d"i" +r, oricum, md

Rohichaud cAnd era

il"t"p"d s[zicitoli

nit aici de bundvoie.

lviconving de asta,

site ab de scari. Misrrop de singe de-al

itu asea dupi ce-o si

in felu' t21u, iar acu'

aicrescut ca,oricare

nas gi tendruma pe

trp.tio., Frank, da'

tocma'v-am zis cirle, da'.. inca me mai

enotile e stenodacti-

ryudinLi Angeles,

nhdermdendeori.

nl igi fec"seqi planu'

are aduni scoici fere

re, nu? Ei?

rn€bunk, iar io-s Do-

rmY-am mai spus, o

morim unii pe aljii,

S#mi spui daci vrei

mine. Vreau sd reqii

DOLORES.CLAIBORNE 11

orice cuvAnt, incepAnd cu asta: acu' doudgnoul de ani, pe vremea.clnd Bis-

sette, actualul gef al Poligiei, abia se angajase 9i incl i9i mai mAnca de sub un-

ghii, miam omorAt berbatu', pe Joe St. George.

Ce te uigi de parcd 1ia9 fi begat degete le-n prizd,,Andy? Poli si te gi cari,

numa' si-1i tnchizi pliscu'. Da' nu qtiu de ce sunreli roti aga miraji. $tia1i cd

io l-am omorAt peJoe. Toatdlumea din Little Tall o gtie gi probabil gi juma'

din populalia de pAni-n Jonesport. Numa: cd nimeni n-a purut s-o dove-

deasci. Iar io sunt acu' aici, recunoscAnd asta in fala lui Frank Proulx gi a lui

Nancy Bannister din Kennebunk, numa' din cauzatArfei aleia proaste de

Vera, cireia i-a iegit tncl una dintre farsele ei tAmpite.

Da' bine cd n-o si mai aibe cum si le mai joace de-acu' incolo. Cel pugin

e o consolare, nu?

Muti casetofonul ala pulin mai aproape de mine, Nancy, dragl.Dacd e

s-o facem, mdcar s-o facem ca lumea, pe bune. Nu-i aga cd japonezii5ia in-

venteazd cele mai Smechere chestii? Da, tntr-adevdr... da'presupun ci amAn-

doul qtim ci ce inghite el in cutia lui dulce md poate biga intr-o tnchisoare

de femei pentnr tot restu' viegii. Numa' ci oricum n-am de ales. Jur in fala

lui Dumnezeu cd intotdeauna am gtiut c-o si mor dincauzaVereiDonovan,

am $tiut de cAnd am intAlnit-o prima dati. $i uite ce-a fdcut, uite ce mi-a fecut

blestemata aiadetirfebatrAna! De data asta chiar mi-a tras-o nasol. Dar aga-i

cu bogaqii Igtia, dacd nu te pot bate pAnd mori, te sirutd pAnerc sufoci.

Ce?

O, drace! Dacd md lag i pwpinin pace, fudy, imediat o sd continui! Tocma'

incerc sI md hotlrdsc daci s-o spun de la cap la coade sau de la coadi la cap.

Se poate sn-mi dali ceva de bdut?

Fili-ar cafeaua se-1i fie! Ia-o pe toate $i toarni-1i-o pe mutri. Da-mi doar

un pahar cu api, dacl egti aga zgdrcit gi nu-mi oferi micar o inghigiturd din

beutura pe care o ai in birou. Io nu...

Cum adici de unde gtiu? Pni, ,A,ndy Bissette, cineva care te-ar cunoa$te

mai puqin ar spune cd ieri ai coborAt din copaci. Crezi cdtoatd insula

12 STEPHEN KING

vorbe$te numa' de faptu' ci mi-am omorat brrbatu'? pii, astd-i veche. Ei,mai ai ru cerra sAnge in tine.

Mulgumesc, Frank. Erai qi tu un bdiat bun, numa' cd nu se prea puteauita lumea la tine in biserici inainte de-a te inviga maicd-tasd nu-1i mai facibilule din muci. Drace, uneori igi bagai degeru' aqa de adanc in nas, incatera un miracol ci nu-1i scoreai gi creierii afard. $i, mi rog, de ce naiba rogegti? Parci ar fi existat vreun copil care sr nu-gi pompeze din trompi pupinticdgelatind verzulie din cand tn cand. cel pulin tu erai ardr dxdegtept sn-1i 1iimAinile afari, din pantaloni micar tn bisericd, fiin,ci sunt o grrmadd debeiepi care niciodatd...

Da, Andy, bine, ams-o spun. sfinte sisoe, ru nu fai scos niciodati puri-cii din pantaloni, nu?

sd-gizic ceva: o si fac un compromis. tn roc s-o spun de la cap la coade sau

de la coade la cap, am de gand sd-ncep de la mijloc. $i dacd nu-ji place, AndyBissette, n-ai decat s-o rreci pe lista ta neagrd,gi si io trimili duhovnicului.

Io giJoe am avur trei copii, iar cand el a murir, invaralu, r963,Selena avea

cinqpe ani, Joe Junior treigpe qi micu' pete doar noui. Joe nu mi-a ldsat nicimdcar o bucatr de hartie si md gterg la cur cu ea gi numa, cu greu o gileatdunde s-o anrnc.

cred c-ar trebui si re preocupi un pic de asra, Nancy. sunt doar o femeiebitrAna cu o fire cretinr gi gura spurcatd, da? astagi se-ntampli mai devremesau mai tdrziu, cAnd duci o viagd.aga idioati.

Unde rdmlsesem? tnci n-am deraiat, nu?

A, da. Mulgumesc, dulceaqi.

Joe mi-a hsat cocioaba aia amiratr de langn East Head gi gase acri depimant pe care nu cre$tea mai nimic, numa' nigte tufe incalcite de mure gi

ceva lemn bun de aruncat. ce altceva? stai sd vdd. Trei rable stricate: doudcamioane gi un motor dezmembrat in bucigi, patru legituri de lemne, o notdde plati la becinie, altalafierar,incd una labenzind,gi incd o nori la pompe

Funebre... $i vrei s-o gtii p-aia tare? Nu era nici de o siptrmani tn pnmant cand

l? Pii, astit-i zteche. Ei,

ra'cii nu se prea putea

rict+a si nu-gi mai faci

de adinc in nas, incAt

rog; d€ ce naiba ro$etri

rdin 61s6pl pu1inticd

$fu di d4tept se-qi gii

* sunt o grlmadi de

ei scos niciodati puri-

r&lacap la coadd sau

bclnuli place, Andy

rimiji duhovnicului.

ahr' 1963,Selena avea

Joe nu mi-a ldsat nici

ma'cu greu o gdleatd,

y. Sunt doar o femeie

aimpla mai devreme

Head qi qase acri de

r incilcite de mure gi

i rable stricate: douinri de lemne, o notd

nci o noti la Pompe

n'inatnpdmAnt cAnd

DOLORES CLAIBORNE 13

rcu' ila fara fund de Harry Doucerre a venit cu o hArtie impujiu cn Joe iidmora doudzdci de dolari pe un pariu de baseball!

- Mi-a l5sat toate astea pe cap, da' crezi cd mi-a lisat gi vreo nenorociti de

*igurare? Nema! Ar fi fost o binecuvAntare cdzutd, din cer, dupd cum au

mers lucrurile in continuare. O si ajung gi acolo, da' vreau si spun cdJoe St.

George nu era un berbat adevdrat, ci un bolovan atdrnat de gAtu' meu. Mai

rihr, pen'cl un bolovan nu se imbati gi nu vine acasi mirosind a bere ca sigio pund la unu noaptea. N-a fost trsta motivu' penrru care l-am omorAt pe

ticllos, da' po' si-ncep foarte bine qi de-aici.

O insul; nu-i un locpropicesd omori pe cineva, vI spun eu. Pare-se ci tot'-pu' existi careva del minAnci-n cur sl-gi bage nasu' ln treaba ta, gi asta

dnd iti convine cel mai pulin. De-aia am fdcut-o cAnd am fecut.o, gi-o sl

ajung imediat gi-acolo. Deocamdati spun numa' cd am fecut-o aproape trei

ani dupn ce solu' Verei Donovan a murit intr-un accident de maqini pe lAngd

Baltimore, unde locuiau ei cAnd nu-Ei petreceau verile la Little Tall. in zilele

alea, Vera Donovan inci mai avea toate guruburile strAnse gi bine lustruite.

Atunci, cAndJoe tdiaf.rrnzila cAini gi n-aveam nici un clrior, ajunsesem

la grea strAmtoare gi mi-am dat seama cI nu-i nimeni pe lume mai disperat

decAt o mamd cu grtlacopiilor ei. tn perio ada aia, m-am hotirAt sd-mi iau

inima-n dinli 9i si caut o slujba in Jonesport la baceniile Shop and Save sau

chelnerile in vreun restaurant, cAnd brusc pisicuqa aia s-a decis sI triiascl tot

anu' pe insuh. Majoritatea au crezvtcl i-a sdrit o siguranli, da' io n-am fost

aga surprinsd, pen'cI oricum stetea o grdmaditpe-aici.

Tipu' ala care lucra atunci pentnr ea, nu-mi aduc aminte cum il chema,

da' tu, Andy, qtii despre cine vorbesc, masculu' Ila feroce care-gi purta pan-

talonii strAmli pe cur si vadi toati lumea c5. are coaiele mai mari declt ul-

cioarele lui Mason, m-a ciutat gi mi-a zis cd, Domnija (aga-i spunea ,

intotdeauna, Domnila - ce tAmpit!) voia sd gtie dacd pot veni si-i fac menaju'

complet. Oricum il ficusem pentru Donovani in toate verile din 1950 incoace

gi presupun cdera normal ca ea si apeleze tn primu' rAnd la mine, numa' ci

1,4 STEPHEN KING

Iara vremea ala ml se peruse o adevdrati manr cereasci. Am acceptat gi ammuncit acolo rot timpu', pand ieri dupd-amiaz?i, cand apicatpe trepte drept

vfemea ata pdruse o adevdratlr

tn capu'ei sec qi cretin.

Ce fdcea berba-su, Andyl parci avioane, nu?

o, da. cred ci am auzitasta, doar qtii cum vorbegte lumea pe insuli. ceeace qtiu sigur e cd erau instdrigi, teribil de instdrili, gi ea a pus mana pe rordupi ce-a murit el. Ei bine, in afard.de ce-a luat guvernul, da, mi-ndoiesc sd

fi ailat cit aveauei de fapt. Michael Donovan era dur ca o stanci. $i viclean.Deqi nimeni n-o si md creadd, dacd,teiei dupn cum a dus-o tn ultimii zece ani.vera Donovan erala fel de gmecheri ca el - gi a rdmas aqa pani in ziua cAnda murit. Me-ntreb dacd, a qtiut in ce rahat md biga daci nu murea de vreunmic atac de inimi in patu' ei. Am fost la East Head aproape toatd. ziua, amstat pe treptele alea ce stireau sd se derame gi m-am gAndit la o mullime delucruri. Mai intAi, mi-am dat seama ci, spre final, vera Donovan ajunsese

mai pugin degteaptd decat un sac cu fan, iar apoi mi-am adus aminte de po-vestea cu aspiratoru' gi mi-am zis cd poate totugi...

Da' nu mai conteazd actl . singuru' lucru care mai conteazii e cd am picatdin tigaia incinsd direct pe plita gi tare mi-ar pldcea sd mi dau cu orice prejla o parte pAnd nu-mi arde de tor curu,. Dacd oi mai putea.

La-nceput am fost menajera verei Donovan, iar dup-aia doamni de com-panie plxtitd. Nu mi-a luat prea mult sd-mi dau seama de diferenli. ca me-najerd, mancam rahat opt ore pe zi, cinci zile pe siptdmantr. Ca damr decompanie, trebuia sIJ minAnc tot timpu,.

A avut primu' atac tn varalv' 1968, pe cand privea la televizor convengiaNalionala a Democralilor. Fusese unu' micuj gi obignuia sd dea vina pe Hu-bert Humphrey. ,,Am vdzrt gdoazaaiaf.ericitdde prea multe ori.,, spunea ea,

,,gi mi-a plesnit un vas de sange din pricina asta. Ar fi trebuit si qtiu c-o si se

intAmple; ar fi putut ror a$a de bine sd fie Nixon.,,Apoi, vera a avut unu' mai puternic in 1975 gi, de data asra, n-au mai fost

politicienii diape care a dat vina. Docroru' Freneau i-a spus ci e mai bine sd

m1

,,re

ce. Am acceptat $i am

a picat pe trepte drept

: lumea pe insule. Ceea

ea a pus mAna pe tot

nul. da' md-ndoiesc si

ca o stLncd. $i viclean.

:s-o in ultimii zece ani.

s asa pane h ziua cAnd

.ca nu murea de vreun

rproape toatd, ziua, am

;andit la o mulgime de

era Donovan ajunsese

.m adus aminte de po-

conteazS, e ci am picat

i mi dau cu orice prel

)utea.

.p-aia doamni de com-

r de diferengi. Ca me-

rtdmAni. Ca dami de

[a televizor Convenlia

uia sd dea vina pe Hu-

multe ori", spunea ea,

:rebuit sd gtiu c-o sd se

lata asta, n-au mai fost

r spus ci e mai bine sI

DOLORES CLAIBORNE 15

se lase de fumat gi de baut, da' ar fi putut sI nu se oboseasci, fiin'cd o pi-

sicugl aga fandositi ca Vera Pupn-Mi-ObrdjoriiDin-Dos Donovan nu se injo-

sea sd asculte un doctorag de qard ca Chip Freneau, ,,Io o si-l lngrop", spunea,

,si-o si beau un whisky cu sifon pe mormAntul lui".

Pentru un timp, se pirea ci asta chiar o si se-ntAmple, el continuAnd s-o

bati la cap, iar ea continuAnd si navigheze semeaga precum Queen Mary.

Apoi, in !98I, a avut prima zguduiturl serioasl, iar masculu' feroce a muritpeste un an, tn urma unui accident de maqind pe continent. Asta s-a-ndmplat

cind m-am mutat eu la ea, tn octombrte 1982.

A trebuit? Habar n-am. Probabil cd nu. Aveam asigurare sociabile, cum

ii spunea Hattie Mcleod. Nu era prea mare, da' copiii plecaserd deja de mult

- micu' Pete chiar de pe lumea asta, seracu' - Ei-mi permisesem si pun cAliva

dolari deoparte. Viaga pe insule fusese inrotdeauna ieftind qi era totugi mult

mai bine decAt pe continent, deqi nu ca 'nainte. Ca atare, nw cred cd, a trebuit

si md mut cu Vera.

Da' ne obignuiserim una cu aj.laltd. E greu sd-i explici asta unui bdrbat. Pro-

babil cd Nancy, cu carnelelele, penigele gi casu' ei, inlelege, da' nu m-agrept

s-o gi spuni. Ne obiqnuiserlm una cu allaltl, aqa cum se invali qi doi lilieci si

stea unu'lAngi altu', atirnagi cu capu'in jos in aceeagi pegteri, chiar daci

nici pe departe nu sunt ceea ce s-ar putea numi prieteni. $i nu a insemnat o

schimbare prea mare. Principala diferenqi a fost ce mi-am pus in debara hai-

nele de duminicl lingd,aleade casi, gi asta pen'ci, la sfArqitu' lu' 1982, sreream

acolo toate zilele gi aproape toate noplile. Cu banii o duceam mai bine, da'

nu aga de grozav,incAt se-mi cumpdr primu' Cadillac, daci pricepi ce vreau

sI zic. Ha!

Cre' c-am fecut-o mai mult pen'cd nu era altcineva disponibil. Ea avea un

agent de afaceri in New York, un om pe careJ chema Greenbush, numa'cd

lui nici nu-i dldea prin cap sd vinl in Little Tall, ca ea si poati gipa la el de

ia fereastra dormitorului si se asigure cd, atirnd,ceargafurile cu gase cArlige, nu

cu patru, nici si se instaleze in camera de oaspegi, sr-i schimbe scutecele gi si-i

-

16 STEPHEN KING

gtearge crcatu' de la curu' ei gras in timp ce-l acuza cd-i furase biqtarii dinpugculiln gi-i spunea c-o sd-l bage la rdcoarepenrru asta. Greenbush doar tiiacecurile. Io curiqam ror cdcatu' dupd ea 9i-i ascultam aiurelile despre puqculip,ceargafuri gi iepuragi de praf.

$i pen'ce? N-agtept nici o medalie pentru asta, nici mdcaro Inimr Rogiel.

Am inghilit ,r grimadd de porcrrii la viaqa mea, iar de ascultat am ascukat cumult mai multe (amintigi-vi ci am fost mdritati cuJoe st. George gaigpe ani),gi nimeni nu m-a rras a$a pe sfoari. cre' cd m-am mutar spre sfargit cu ea

pen'cd nu mai avea pe altcineva: ori io, ori azilu'. copiii ei nu veneau nici-odati s-o vadd", dsta era un lucru pentru care o compdtimeam. Nu cd m-ag fiagteptat sd stea acolo tot timpu', si nu credeli asta, da' nu vedeam de ce nuputeau sd treaci peste cearta aia veche gi sd vini la ea pentru o zi sau chiar unweekend. Era o jigodie impulita, asta-i sigur, da' era totugi nTarnalor. $ibdtrind,pe deasupra. Ei bine, acu' qtiu mai multe ca arunci, da,...

Ce?

Da,i-adevdrat. se mor dacd.te minr, aga cum zic nepogii mei. N-ai decat

sil suni pe tipu' dla, Greenbush, daci nu mi crezi. Atunci cAnd o si se rdspAn-

deascd vestea, gi asta oricum se-ntAmpld pin' la urmd, o sd aparr un articolsiropos in Daily Neos despre cat de minunar e totu'. Acu', io am noutilipentru voi gi nu-s deloc tncAnrdtoare. o porcirie de co;mar, asta e. Nu con-

teaze, ce se va petrece aici, lumea tot va zice cd,io iam infipt tn creieri sr facd

ce-a frcur gi ci dup-aia am omorar-o. $tiu asta gi o qtii 9i tu, Andy. Nu-i pu-

tere pe lume gi nici in ceruri care sr-i impiedice pe oameni sd se gAndeascr la

ce-i mai r5u, cAnd vor.

Ei bine, nici un blestemat de cuvAnt nu-i adevirat. N-am fo4at-o la nimic,iar ea sigur n-a facut ce-a fdcut fiin'ci linea la mine sau mdcar mi plicea. cre'cd ar fi putur s-o facd inchipuindu-$i cd mi-o datora; in felu' ei, s-o fi gandit

cd-mi datoreazd,foarte mult gi nu-i era in fire s-o spund. Eventual sd fi fost

I Parple Heart - decoragie militari americani acordatd rinililor pe cAmpul de lupti (n. tr.).

ci-i furase bi;tarii din

a. Greenbush doar tiiarrelile despre pugculige,

macar o Iniml Rogiel.

ascultat am ascultat cu

: St. George gai;pe ani),

lutat spre sfnrgit cu ea

>piii ei nu veneau nici-

.timeam. Nu ci m-ag fi

a' nu vedeam de ce nu

'entru o zi sau chiar un'a totugi Tna.ma lor. $i

.tunci, da'...

repotii mei. N-ai decAt

nci cind o si se rdspAn-

L. o si aparl un articol'. Acu', io am noutdti

osmar, asta e. Nu con-

infipt tn creieri sd faci

5i tu, Andy. Nu-i pu-

neni s[ se gAndeasci la

\-am fo4at-o la nimic,

mdcar miplicea. Cre'

n felu' ei, s-o fi gAndit

ni.. Eventual si fi fost

'pe cAmpul de luptn (n. tr.).

DOLORES CLAIBORNE 17

modu' ei de a-mi mullumi nu pentru ci-i schimbasem scutecele, da' fiin'cd

tusesem acolo in noplile cAnd iegeau sArmele de prin colpri qi iepuraqii de praf

de sub pat.

$tiu ci nu-n1elege1i asra, da' veli pricepe. Vi promit cI vegi pricepe totu'inainte de a deschide uEa gi de a pleca definitiv din cameri.

Ea era de trei ori jigodie. Am mai cunoscut io altele gi mai mari, da' de

trei ori e suficient pentru o femeie betrAnr, care-gi perrecea timpu' doar inpat sau in scaunu' cu rotile.

Primu' mod de-a fi jigodie consta in faptu' ci nu se purea stepAni. Vn

amintiqi ce v-am zis despre cArligele de rufe, cd niciodati nu trebuia sd prind

ceargafurile cu patnr, ci numa' cu gase? Ei, esta-i doar un singur exemplu.

Trebuia si faci lucrurile numa' intr-un anume fel dacn lucrai pentru doamna

Pupe-Mi-Obrdjorii-Din-Dos Vera Donovan, Ei nu puteai uita vreodat d asta,

chiar de-ai fi vrut. tgi descria de la inceput pAni la sfArgit cum sd faci o treabe

Si io vi pot spune ci aga cum zicea ea se petreceau toate pe-acolo. Daci uitai

ceva, prima datdaveai parre de o sclrmdneale. A doua oard iji tdia din salariu.

Iar dacd, uitai a treiaoard, pAn'aici gt-era, nu mai accepta nici o scuzi, i1i

trdgeaun $ut in fund gi te azvArlea direct in stradi. Asrea erau regulile Verei,

5i pe mine nu md deranjau. Mi se pireau dure, da' cinstite. DacI li se spunea

de doud ori pe ce sd pui cratr)a dupd ce-o scoteai din cuptor, niciodatdntr

trebuia s-o agezi pe pervaz si se rlceascd, aqa cum procedeazd.irlandezli aia

jego;i, gi dacn tot nu reugeai sd-gi aduci aminte, atunci aveai toare gansele sd

n-o mai faciin veci.

Trei boacdne, gi te concedia, asta era regula si nu se admiteau excepfii de

nici un fel, aga cd am lucrat cu o grimadd. de oameni de-a lungu' vremii din4 ...

pricina asta. In zilele-alea am auzit de multe ori spunAndu-se ci si muncegti

pentru Vera Donovane ca gi cum ai trece printr-o ugi din aia, turnantr. Deci

prima oard, cindm-am dus sI lucrez la ea, adicdin 1949,parcd intrasem in gura

lupului. Da' nu era chiar atit de rea cum igi imaginau unii. Dacd-1i deschideai

bine urechile, puteai rimAne. Eu aga feceam, Ei masculu' feroce la fel. tnsa

-

18 STEPHEN KING

trebuia s5, ai grijd,,tot rimpu', pen' cd era duri, pen' ci gtia mai bine ca nilalqide-gi petreceau verile pe insule treburile de pe-aici gi pen' cd putea fi crude.Chiar gi atunci cAnd o ndpddiserd toate belelele mai avea puterea si fie a nai-bii. Pentru ea, eraun fel de hobby.

- ce faci aici? mia spus in prima zi de muncd. N-ar trebui si fii acasi sd-jiingrijeqti bebelugu' 9i sd gdteqti o cind mare gi buni pentru lurnina vielii tale?

- Doamna cullum e fericite sr aibr grija de Serena, da' numa'patru orepe zi, am zis io. Nu pot decAt juma' de normi..

- Jumrtate de normd e tot ceea ce-mi doresc, aga cum cred ci spune gi

foaia aia locala cu pretenlii de ziar, veni imediat rispunsul, lesAnd sa se

tntrezireascn limba ei asculitr, chiar daci de data asta nu se referea direct lamine, a9a cum avea sd se-ntAmple de-atiteaori mai tirziu.

tn zi.,a aiatricota,daci-mi aduc bine aminte. Femeia asta putea si trico-teze ca magina, o pereche de ciorapi intr-o singuri zinu erao problemi pen-

tru ea, chiar dacd tncepea lazece. Da' spunea cd trebuie si fie in toane bune.

- Da'mnl, am zis, aga-i.

- Numele meu nu e Da'mni, a spus ea, lesandu-gi lucrul deoparte. E veraDonovan. Dacr te anga]ez, o si-mi spui doamna Donovan, cel pulin pAnr cAnd

o si ne cunoa$tem indeajuns de bine, iar eu o sr-1i spun Dolores. E clar?

- Da, doamni Donovan, am zis io.

- Foarte bine, dsta e un bun inceput. Acum vreau si-mi rispunzilaointrebare. ce cauli aici, Dolores, cAnd ar trebui sr ai griji de propria-gi casi?

- vreau sd cAgtig ceva bani in plus penrru crdciun. Me hotdrAsem dinainte

ce motiv o sI-i dau daci mi intre abd,.Iar dac-o se figi satisficutl gi daci mie o sd-mi

placi si muncesc penrru dumneavoastrd, poate o si rrmAn pujin mai mult.

- Daci pie o sd'-gi placi sd rn'ncegti penrru mine? m-a imitat ea, apoi gi-a

dat ochii peste cap, ca qi cum ar fi fost cel mai prostesc lucru pe care-l auzise

in viaga ei. cum ar putea cuiva si nuii placd sdlucrezepentru mdreaqayera

Donovan? Bani pentru crdciun. A ficut o pauzd,,uitAndu-se intruna la mine,apoi a reluat gi mai sarcastic: Hm! Bani de Criciun!