Eric HOBSBAWM (1917-2012), ,,cel mai respectat istoric britanic",s-a ndscut in Egipt, intr-o familie evreiasci din Alexandria. $i-a ficut stu-diile la Viena gi la Berlin, iar din 1933, Ia Londra. A studiat la St. MaryleboneGrammar School, Londra, gi la King's College, Cambridge, devenind lectorla Catedra de istorie de la Universitatea Birkbeck din Londra, in 1947, 9iprofesor, in 1970. in ultimii ani a predat la New School for Social Researchdin New York. A fost membru al Academiei Britanice Ei al Academiei Ame-ricane de Arte gi $tiin!e. Valoarea operei gtiinfifice i-a fost recunoscuti qiapreciatd cu importanta distinclie Companion of Honour, in 1998.

Autor prolific, cu un real talent literar, a reugit si transpuni istorialntr-un limbaj accesibil, publicAnd peste 30 de lucriri. Toate cirlile sale aufost traduse in mai multe limbi. Cele mai cunoscute patru volume ale sale,care cuprind istoria lumii dela I7B9 pAni la 1991, au apirut in versiuneromAneasci la Editura Cartier: Era Revoluliei (1789-1548); Era Capitalului(18a8-1875); Era Imperiului (1875-1914); Era Extremelor (1914-t991). Laaceeaqi edituri au mai apirut, in 2016, Globalizare, democralie Si terorism,gi, itr 2017, D espre i st o rie.

A fost pasionat de jazz, semnAnd, sub pseudonimul Francis Newton,rubrica de critici muzicall, a ziarului New Statesman.

La moartea lui Eric Hobsbawm, surveniti ia I octombrie 2012, NiallFerguson nota in The Guardian: ,,intr-o vreme cAnd diferenfe ideologi-ce foarte mici dau, in mod curent, ocazia pentru atacuri incrAncenate Iapersoani, Hobsbawm ar trebui si serveasci drept exemplu pentru felul incare oamenii civiliza\i pot avea pi.reri diferite in privin{a unor mari pro-bleme, cizdnd, in schimb, de acord in privinfa multor altora".

Traducitorul, Ciprian $IULEA (n. 1969), este absolvent al Facultiliide Filosofie a Universitifii ,,Babeg-Bolyai" din Cluj; profesor de gtiinle so-cioumane (1995-1999); ziarist (2004-2008) qi traducitor. Autor al volu-multi Retori, simulacre, imposturi. Culturd 9i ideologii in Romdnia (Ed.Compania, Bucuregti, 2003. Premiul Romhnia literard pentru debut pe2003, Premiul ASPRO pentru debut pe 2003); coeditor al antologiei lluziaanticomunismului (Ed. Cartier, Chiginiu, 2008); traducitor a peste 50 devolume de fic{iune gi nonficliune ale unor autori precum Scott Fitzgerald,Aldous Huxley, George Orwell, |ack Kerouac, f. Habermas g.a.; pregedinteal Asocia{iei RomAne a Traducitorilor Literari.

i,I

II

Eric HOBSBAWM

BANDITII

Traducere din englezd de Ciprian $IULEA

CARTI E Ristoric

CARTIER

Editura Cartier, SRL, str. BucureSti, nr.68, Chiiin;u, MD2012.Tel./fax:02220 34 91,tel.:02224 01 95. E-mail: cartier@cartier.md

Editura Codex 2000, SRL, Strada Toamnei, nr.24, sectorul 2, Bucuregti.

Tel/fax 021 210 80 51. E-maiL romania@cartier.md

www.cartier.md

Difuzare:

Bucuregti: Strada Toamnei, nr. 24, sectorul 2.

fel/fax:021 210 80 51. E-mail: romania@cartier.mdChitin;u: str. Bucuretti, nr. 68. E-mail: cartier@cartier.md

Cdryile CARTIER potfi procurate online pe shop.caftiet.md ti intoate librariile bune din Romdnia

5i Republico Moldova. Cartiet elooks pot fi prccurate pe iBooks, Barnes & Nobles ;i pe caftiet.md

LIBRARIILE CARTIER

Librdria din Centru,bd. $tefan cel Mare, nr. 126, Chi;indu. Tel. lfax:02221 4203.

E-mail: librariadincentrq@cartier.md

Librdia din Hol, stt.Bucuretti, nr.68, Chitindu. Tel.:022 24 10 00. E-mail: librariadinhol@cartier.md

Comenzi CARTEA PRIN POSTA

CODEX 2000, Str. Toamnei, nr. 24, sectorul 2, 02071 2 Bucuretti, Romania

Tel./fax: (021) 210.80.51

E-mail: romania@cartier.md

www.cartier.md

Taxele pogtale sunt suportate de editurA. Plata se face prin ramburs, la primirea coletului.

Colec\ia Cortiet istoflc este coordonatd de Virgil Pdslariuc :Editor: Gheorghe Erizanu

Lector: Valentin Gulu

Coperta: Vitalie Coroban

Desiqn/tehnoredactare: Marina Darii

Prepress: Editura Cartier

Tipdritd la Combinatul Poligrafic

Eric Hobsbawm

BANDITS

Abacus (Londra),2004

Eric Hobsbawm

BANDITII

Edilia l, mai2o17

Copyright @ 2000 by Eric Hobsbawm.

@ 2012 Editura Cartier, pentru prezenta edi!ie. Toate drepturile iezervate.

C;rlile Cartier sunt disponibile in limita stocului gi a bunului de difuzare.

Descrierea CIP a Camerei Nalionale a CirliiHobsbawm, Eric.

Bandiliil Eric Hobsbawm; trad. din engl. de Ciprian giulea. - Chiqinau: Cartier, 20l7(Combinatul Poligrafic). -240 p. - (Coleclia "Cartier isroric", 155N978,9975-79-902-7\.Referinle bibliogr. in subsol. - Indice de nunlei p. ZiS-23+. - ZOO ex.tsBN 978-9975-86-164-9.

94(r00)

H58

Portretul unui bandit

Cea mai bunl modalitate de a pitrunde in subiectul complicatal ,,banditismului social", care constituie subiectul acestei cirli,este prin cariera unui bandit social. Iati un astfel de caz. El a fostintocmit de un student necunoscut de la Universitatea din AddisAbeba, Etiopia, a cirui lucrare mi-a fost pusi la dispozifie de profe-sorul lui. La momentul in care am primit aceastd lucrare, bazatdpeinformatori locali gi surse periodice in englezdL gi tigrinya, nu mi s-aoferit numele autorului, din motive legate de situalia politic[ incertidin Etiopia si Eritreea din acea perioadi. Daci se va intdmpla ca elsd vadd aceastd edilie Ei si doreasc[ si se facd cunoscut, mi-ar facemare plicere sd-mi recunosc datoria fali de el.

Iat[ deci, intr-o form[ destul de sumar6, povestea lui Weldega-briel, cel mai mare dintre fratii Mesazgi (190213-1964). S-o ldsdms[ vorbeascd de la sine.

Pe vremea in care Eritreea era colonie italiand, tat[l lui Welde-gabriel, un liran din satul Beraquit din districtul Mereta Sebene, amurit in inchisoare, unde fusese bigat ca unul din reprezentantiisatului care se opuseseri numirii unui nou guvernator al districtului,deoarece nu era localnic. VIduva lui l-a invinovd{it pe guvernatorulnepopular si a cerut rl.zbunare, insi fiii ei erau prea mici, pdrerilelocalnicilor referitoare la vinovdtia guvernatorului erau implrlite9i, in orice caz, italienii interziseseri vendetele. Cei patru fii ai ei aucrescut si gi-au ficut un rost paqnic ca agricultori. Weldegabriel s-a

inrolatinarmatacolonialdcaaskarigii-aslujitpeitalieniinLibia,in timpul Rlzboiului Italiano-Etiopian din 1935-1936' impreunl

cu doi dintre fralii lui, 9i la ocuparea Etiopiei (1936-19a1)' Dupd

victoria britanicilor, s-au intors acas6 si se reapuce de agriculturi'

cu unele economii, pulin[ italiani 9i o bunl cunoaqtere a armelor

qi abilitililor militare. Weldegabriel a fost un soldat bun' promovat

la gradul de subofiler'

brdinea coloniali italiani se prdbugise 9i pe moment britanicii

administrau teritoriul' in situalia tulbure de dupi rizboi'banditis-

mul a inflorit, iar marele corp de askari demobilizali constituia un

rezervornatural de potenliali recruli' Slujbele erau rare 9i eritreenii

continuaus6fiediscriminaliinfalaitalienilor.Etiopieniiimigranliaveau incl qi mai puline ganse' in linuturile muntoase grupurile

etnice se jeiuiau unele pe celllalte, luptAnd pentru plmAnt 9i vite'

Vendetele au reaplrut, dat fiind cd administralia italiane nu mai

stitea in calea indeplinirii acestei datorii sacre' Mai mult' intr-o

astfel de situalie banditismul pirea sd ofere perspective de carierl

rezonabile, cel pulin pentru o vrerire' Fralii Mesazgi au aderat la

el prin intermeiiul vechii lor vendete de familie' deqi probabil c[

greutilile vielii civile i-au incurajat 9i ele si reia acest conflict'

intlmpla rleufucecl guvernatorul districtului' fiul birbatului care

putea fi flcut responsabil pentru moartea tatllui lor' devenise nepo-

pular din acelaEi motiv.a!i tutat s[u, deoarece numise la conducerea

satuluiunmembrualunuiclanminoritarstabilitinsatulBeraquit,dar de obdrgie strlini. Weldegabriel a fost bigat la inchisoare pentru

c5 i s-a opus in numele satului Ei a fost eliberat dupd un an' apoi

ameninlat. Fralii au decis si-l omoare pe noul guvernator - ceeace era legitim iup6 legile vendetei - 9i in acest scop au divorlat de

soliile loi pentru .u poliliu s[ nu le pedepseascd' redobdndind prin

asia mobilitatea fdri de care proscrigii nu pot opera' L-au impuqcat

Ei s-au dus intr-o pidure din apropiere, bazdndu-se pe prieteni 9i

rude in ceea ce privegte proviziile' Majoritatea satului ii suslinea ca

pe nigte apdr[tori ai drepturilor acestuia, ins[ fralii nu ar fi putut

,ri.i.o- si-gi ofenseze fogtii vecini jefuindu-i'in mod firesc, clanul minoritar qi rudele guvernatorului li se

opuneau gi ajutau autorit[lile britanice' Fralii Mesazgi au evitat

si-i masacreze, insi au incercat, cu destul de mult succes' si le faciviala imposibili in zoni. Cei mai mulli dintre ei au plecat, ceeace le-a adus fralilor gi mai multi popularitate locali' dar fiind cipimAntul emigranlilor devenise acum disponibil pentru ceilallisiteni. insd restul districtului ii considera niqte bandili obignuili,deoarece existau indoieli in privinla legitimitilii vendetei lor. Erautolerali deoarece aveau grijiL sd nu le facl rlu oamenilor din zondcare ii lisau in pace.

Dat fiind ci aveau nevoie de un sprijin mai larg, nu in ultimulrind pentru a hlrfui familia guvernatorului, fralii au inceput sdmeargd prin sate, indemnindu-i pe lirani sd nu lucreze terenurileatribuite guvernatorului qi si le imparti intre ei. Printr-o combinaliede persuasiune qi tactici de for![ dozale adecvat, ei au convins maimulli siteni si denunle aceste drepturi semifeudale Ei astfel si punlcapdt dreptului stipdnilor la piLmdnt gi munci gratuiti in districtulMereta Sebene. La acest moment, ei au inceput si fie privili nu casimpli bandili, ci ca bandili ,,speciali" sau sociali' Prin urmare, s-au

bucurat de proteclie impotriva poliligtilor trimiEi in zoni impotriva

lor - pe cheltuiala sdtenilor.CAnd poliligtii le-au blocat accesul la sursele de aprovizionare,

fralii au trebuit s[ inceapi sd jefuiasci pe principalul drum regional'Alli bandili li s-au aliturat. Dar cum jefuirea altor eritreeni ar fiputut sd duc[ Ia noi vendete, au preferat s[ jefuiascd italieni. Unuldin frali a fost ucis, iar ceilalli doi rdma;i au inceput s5, ucidd oriceitalian drept r[zbunare, dobdndind astfel reputalia de apdritori aieritreenilor. Degi probabil cd nu au ucis mai mult de 11 italieni,isprdvile lor au fost exagerate de opinia locali, care ii credita cu obig-nuitele atribute Ei invulnerabilitdli eroice ale bandililor sociali. Audevenit un mit. Mai mult, dat fiind cb drumurile ajunseserb nesigure

pentru goferii italieni, eritreenii cdrora inainte administralia italianlsau cea britanic[ nu le ingdduise s[ gofeze au primit permisiunea s-ofaci. Acest fapt a fost primit cu bucurie, ca o ameliorare a condilieilor sociale gi pentru slujbele care deveneau acum disponibile. Mullioameni au spus: ,,Triiasci fiii lui Mesazgi. Ei ne-au dat posibilitateasd conducem maEini". Fralii intraserd in politicd.

La acest moment (r94g), politica eritreeand era complicati gi maimult de incertitudinea referitoare la viitorul fostei colonii. Apirdtoriiunitilii cu Etiopia se opuneau suslindtorilor diverselor formule aleunei posibile independenle eritreene. Anumili unionigti importantii-au abordat pe bandili, cerdndu,le sprijinul, gi aproape toli bandiliicreqtini au acceptat, deoarece asta le oferea senzafia de identitate gisiguranli impotriva oamenilor predominant musulmani ai inde-pendenfei. insd, desi suslineau unirea, fralii, ca oameni ralionali,nu omorau eritreeni din motive politice, ca si evite vendetele, iarweldegabriel nu incendia case sau recolte. sustinerea din parteaEtiopiei le oferea bandililor nu doar arme si bani, ci gi un refugiu decealalti parte a granifei. Degi igi juca rolul de a terorizaEritrlea sdintre in federalie cu Etiopia gi de a rupta impotriva musulmanilor,weldegabriel avea griji si nu se implice pe el gi nici districtul luinatal, Mereta Sebena, in lupte care nu ilvizauin mod direct.

Atunci cdnd ONU a votat, in sfArgit, pentru federafie, bandiliiau pierdut suslinerea unionistilor gi a guvernului etiopian. cei maimulti au fost amnistiali in 1951, dar Weldegabriel a rezistat pAndin 1952 gi a fost unul din cei 14 banditi considerali de britaniciprea infami ca si li se permitd si rimdni in Eritreea. prin urmare,britanicii au aranjat ca acestora s6 li se ofere azilin Etiopia, undeau primit din partea impiratului nigte pimAnt in provincia Tigr6 giun stipendiu lunar. Din pdcate, acum erau ei strdini gi ldranii dinzond, le erau ostili. impdratul le-a promis pimAnt cu mai pulineprobleme, indemnizalii mai bune si educalie gratuitd pentru copii,dar promisiunea nu s-a materiali zat niciodarl Toli bandilii, in afaride Weldegabriel, au ajuns inapoi in Eritreea.

$i el ar fi putut si se intoarci in Beraquit, dat fiind c[, dupice incetase si mai fie proscris, devenise un membru respectat alcomunitilii. se recdsdtorise cu so{ia lui, intrucAt ea nu mai era inpericol gi el nu mai era forlat si hoinireasci. Rudele guvernatoruruimort, dugmanii lui, erau incd puternice in Mereta Sebene, iar intreele gi weldegabriel 9i familia lui mai funcliona actul de r[zbunare,,ochi pentru ochi". Aga ci el a preferat s6-qi ducd viala in Tigr6.A murit la vdrsta de 6r de ani, intr-un spitar din Addis Abeba. inBeraquit s-a linut o slujbi religioasd pentru el. Dupd cum a relatat

t8

un ziar eritreean, la ea au participat multe notabilitili eritreene,iar bocitorii au cdntat cAntece care ii liudau realizdrlle. Patrioliieritreeni nu se pot hot[ri in privinla carierei lui Weldegabriel: unbandit pentru oameni, ins[ unul care a avut un rol esenlial in inte-grarea lirii lor in Etiopia. insi politica lui nu fusese cea a secoluluiXX. Era politica striveche a lui Robin Hood, care se confrunti cugeriful din Nottingham.

Pentru occidentalii mileniului al treilea care citesc cronologiaunor oameni precum fiii lui Mesazgi, cariera acestora poate si pardstranie gi dificil de infeles. Capitolele care urmeazi vor ajuta, sper,la explicarea ei.

IBandili, state gi putere

I-a pus si-i spuni ,,Stipine"Pe trdditorii din banda lui,Pe cei de sus ii dispreluia:El voia sAfie mai mult...

Voi, oameni de jos fd,r5. arme,vedeli-vl de cimpurile gi lirdna voastri,nu mai umblafi cu pistoalele acelea:sipatul vi se potrivegte mai bine...intoarceli-vi la muncile cAmpului...Nu tulburati iar lumea.

Baladd despre moartea

banditului Giacomo del Gallo, 1610a

Pe munte gi in pidure, bandele de birbali violenli 9i inarmali,aflate in afara controlului legii Ei autoritilii (de regull, femeilesunt rare), igi impun voinla asupra victimelor prin gantaj, jaf saualte modalitifi. Prin asta, banditismul contesti simultan ordineaeconomicd, sociali gi politici, contestindu-i pe cei care delin sau

4 G. C. Croce, Barzeletta soprala morte di Giacomo del Gallo famosissimo bandito(Bologna, 1610), w. 26-9, 131-154.

revendicd puterea, legea gi controlul resurselor. Aceasta este sem-nificalia istorici a banditismului in societilile cu stat gi clivaje declasd. ,,Banditismul social" care constituie subiectul acestei cirlieste un aspect al acestei contestiri.

Prin urmare, banditismul, ca fenomen specific, nu poate existain afara ordinilor socioeconomice gi politice care pot fi contestate inacest mod. De exemplu - ceea ce, cum vom vedea, e important - insocietilile firi stat in care ,,legea" ia forma vendetelor (sau a acor-durilor negociate intre rudele contravenienlilor qi rudele victimelor),cei care omoari nu sunt proscrigi, ci, cum ar veni, beligeranfi. Eidevin proscrigi gi susceptibili de a fi pedepsili ca atare doar acolounde sunt judecali dupd un criteriu al unei legi 9i ordini publicecare nu este a lor5.

Dupd dezvoltarea agriculturii, metalurgiei, oragelor si scrisului(adici a birocraliei), cei mai mul$ oameni de la tard. au triit in so-cietdli in care se vid pe ei ingigi ca fiind separafi, ca grup colectiv,de grupul celor bogali gi/sau puternici, qi inferiori acestora, degi caindivizi depind adesea de unul sau altul dintre ei. in aceasti rela-!ie, ranchiuna e implicitl. Cum demonstieazd poezia poetastruluiurban, banditismul face explicitd aceasti respingere potenliall ainferioritdfii, cel putin in lumea birbalilor. prin insdgi existenla lui,el implicd o contestare a ordinii sociale. Cu toate acestea, inainte deascensiunea economiei capitaliste moderne rela{iile sociale si eco-nomice se schimbi doar incet, daci nu cumva deloc. Aproape sigur,balada despre Giacomo del Gallo ar fi insemnat aproximativ acelagilucru pentru ascult[torii din Bologna in orice moment din secolul

s Nuvela The Two Drovers de walter Scott ilustreazi perfect acest conflict allegilor. Pe drumul spre oragele din sud, un vicar din linuturile muntoase sco-(iene are o disputi legati de pdgunat cu un vicar englez.Englezul il doboarila pdmdnt pe scolian, care il ucide, dat fiind ci, dupi standardele lui, insultanu poate fi rlzbunatd decdt in modul acesta. ]udecltorul (englez) care il judecipe scolian pentru crimi spirne juratilor ci acuzatul nu e, dupd legea lui, uncriminal, ci un om care gi-a fdcut datoria. Cu toate acestea, in condi(iile legiidin Regattrl Unit, nu existe alte posibilitate decit de a-l condamna ca gi cumar fi un criminal.

)')

VIII pdnd in secolul XVIII, chiar daci, aEa cum vom vedea, inaintede secolul XVI probabil ci el nu ar fi fost cunoscut drept ,,bandit"6.

Prin urmare, din punct de vedere social istoria banditismuluiare trei p[r!i: nagterea lui, cAnd societilile prebanditegti ajung sifaci parte din societilile cu stat 9i clase, transformirile lui de dupiascensiunea capitalismului local gi global 9i indelungata lui carieridin statele 9i regimurile sociale intermediare. Prima, care in anumitemoduri pare a fi cea mai indepirtati din punct de vedere istoric, nue neapirat astfel, deoarece banditismul ca fenomen de masi poate sd

apari nu doar atunci cdnd societllile fird clase se opun ascensiuniisau impunerii societililor cu clase, ci gi cind societilile tradilionalerurale cu clase se opun avansului altor societiti, state sau regimurirurale (de exemplu, agricultorii sedentari impotriva crescitorilorde vite nomazi sau transhumanli), urbane sau strdine cu clase. Defapt, dup[ cum vom vedea, istoric vorbind, banditismul, ca expresiea unei astfel de opozilii colective, a fost foarte rispdndit, cu atdtmai mult cu cdt, in aceste circumstanle, el se bucurl de o sus{inereconsiderabil[ din partea tuturor elementelor din societatea lui tradi-

fionali, chiar gi a defindtorilor puterii. Acesta este elementul comunal economiei seminomade a pistorilor de clan care a constituit, dereguli, principala surse a bandililor din Balcani gi AnatoliaT, aceigaucho liberi de pe cdmpiile Argentinei secolului XIX care s-au opusoragului gi legilor burgheze ale proprieti{ii, impreund cu cdpeteniilelor rurale, gi cultivatorii columbieni de cafea din secolul XX care iiprotejau pe bandilii ,,lor". Cu tolii se opun puterii acaparatoare aautoritifii gi capitalului din exteriors.

in afara acestei situalii speciale, banditismul ca fenomen socialdin indelungata fazd. a doua a istoriei lui se referi, la clasi, avere 9i

Giovanni Cherubini, ,,La tipologia del bandito nel tardo medioevo", in Ortalli,op. cit., p.353.Fikret Adanir,,,Heiduckentum und osmanische Herrschaft: Sozialgeschi-chtliche Aspecte der Diskussion um das friihneuzeitliche Rduberwesen inStidosteuropa" (Sild.ost-Forschungen,vol. XLI, Miinchen,1982,pp. 43-116).Vezi Gonzalo Sanchez gi Donny Meertens, Bandoleros, gamonales y campesinos:El caso de la Violencia en Colombia (Bogoti, 1984) 9i prefafa mea Ia aceastdlucrare.

)2,

putere in societitile ldrinegti. Aga cum sardinianul Antonio Gram-sci a descris situatia de pe insula lui la inceputul secolului XX, ,,luptade clasd se amesteci cu brigandajul, santajul, incendierea pidurilor,schilodirea vitelor, rdpirea femeilor gi copiilor, atacarea birourilormunicipalitilii"e. Dupi cum vom vedea, in mdsura in care bandi-tismul a supravieluit la prd pdnd intr-o epoci a unui capitalism pedeplin dezvoltat, el exprimd, mai mult decdt orice altceva (poatecu excepfia aversiunii fald de o administralie indepirtatd), ura faldde cei care imprumut[ bani gi ii pun pe agricultori in legiturd cupia\alargd.

Existd insi o diferenld importantd intre banditismul primelordoud, faze gi a treia fazi. $i anume foamea. in acele regiuni dinsecolele XIX gi XX cu agriculturi capitalisti in care intAlnim ban-ditismul - ne-am putea gdndi la SUA, Argentina gi Australia - oa-menii de la fari nu se mai confruntau cu moartea prin infometare.in majoritatea regiunilor banditeqti clasice din secolele medievalegi moderne timpurii, de exemplu din jurul Mediteranei, bandiliitr[iau permanent la marginea foametei. ,,Ritmul foamei deterministructura fundamentald a ritmului brigandajului"l0. Marea epocd acangago-Ilor brazilieni incepe cu seceta ucigitoare din 1877-1878 giigi atinge apogeul cantitativ odati cu cea din 191911. Sau, cum spunevechea zicald chinezeasci: ,,Mai bine si incalci legea decit sd moride foame"t2. Regiunile sdrace erau regiuni de bandili. Acele luni aleanului agricol in care hrana era pulind qi nu trebuiau indeplinite

t A"a"t" Prgl iaru,Il Banditismo in Sardegna: La vendetta barbaricina(Varese,197s), p. 419.

r0 Bronislaw Geremek, ,,Il pauperismo nell'eta pre-industriale", Einaudi Storia,,Italia", vol. V (Torino, 1973),p.695.Billy Jaynes Chandler, The Bandit King: Lampido of Brazil (Texas A&M Univ.Press, 1978). Eu citez din edigia portughezi (Rio de faneiro, l98l), p. 27.Phil Billingsley, Bandits in Republican China (Stanford, CA, 1938), p. 20. Vezi qip. 16: ,,Sirdcia... pindea intotdeauna in spatele prezen{ei perene a banditului, iarfoametea ii didea un puternic avdnt ca proscris. De exemplu, un bandit prins inSichuan i-a spus anchetatorului sdu din armate ce motivul pentru care devenisebandit putea fi gdsit in stomacul lui, daci voia si-l despice. Oficialul intrigat afdcut exact asta dupi execu{ie: in stomac nu au gdsit nimic in afari de iarbi.

prea multe munci agricole erau anotimpul tdlhiriilor. Cd,nd inun-daliile distrugeau cerealele, briganzii se inmulleau.

insl ceea ce il intereseazein primul rdnd pe istoricul social gieconomic este structura banditismului, social sau de alt tip, maidegrabl decAt efectele activitdlilor bandililor asupra istoriei mailargi a evenimentelor epocilor lor. $i, intr-adevir, cei mai mullibandili care au devenit personaje cu adevirat celebre ale cd'ntecelorgi povegtilor sunt persoane cu anverguri gi orizonturi pur locale.Numele lor qi detaliile isprivilor lor abia daci au importan{i. Defapt, pentru mitul bandililor, realitatea existenlei lor poate fi secun-dari. Pulini oameni, fie ei qi Eoareci de bibliotecd, sunt cu adevdratinteresali sll identifice pe Robin Hood-ul original, daci el a existat.$tim ci |oaquin Murieta din California e o invenlie literari; cutoate acestea, el face parte din studiul structural al banditismuluica fenomen social.

Politic vorbind, istoria banditismului este mult mai dramati-ci. Ceea ce s-a intAmplat conteazd - uneori intr-un mod foartepregnant. Unii regi gi implra{i gi-au inceput viata in calitate decbpetenii de bandili, precum - din cdte mi s-a spus - impiratulTewodros (Teodor) al ll-lea, care a condus Etiopia in 1855-1858,sau comandantul militar Chang-Tsolin (Zhang-Zuolin), care acondus Manciuria intre prdbus,irea Imperiului Chinez qi cucerireajaponezd. De altfel, s-a suslinut, deloc implauzibtl, cit fondatorulUruguay-ului ca republici independenti atdt fa!6 de Argentina,cdt gi fald de Brazilia, |ose Antonio Artigas, gi-a inceput cariera cabandit, sau mai degrabi ca ho! de cai gi contrabandist profesionist,ceea ce e cam acelagi lucrur3. Mai mult, istoria banditismului estein mare parte istoria exploziilor lui ocazionale in masi - transfor-marea unei situalii minore qi endemice din multe medii geograficein epidemii ample sau chiar - cum s-a susfinut pentru China anilor'30 - intr-o pandemie. intr-adevdr, istoria moderni serioasi a ban-ditismului incepe probabil cu descoperirea de citre Fernand Braudel(in minunata lui carte despre Mediterana) a extraordinarei explozii

13 Hugo Chumbita, ,,E1 bandido Artigas", Todo Es Historia, nr.356 (Buenos Aires,martie 1997), pp.8-27.

panmediteraneene a banditismului in ultimele decenii ale secoluluiXVI qi primele decenii ale secolului XVIIl4.

Asta din caazd, cd istoria puterii, adicir a capacitilii de a dobdn-di controlul asupra oamenilor gi resurselor prin coercilie, a ficutobiectul unei varietdfi gi mutabilitifi mult mai mari decAt structurilecare se schimbd incet ale ordinii economice gi sociale.

Pentru a inlelege banditismul gi istoria lui, prin urmare, trebuiesd il privim in contextul istoriei puterii, adici al controlului guver-nelor sau altor puteri centrale (in zona rurald, mai ales proprietariide pdmdnt 9i vite) asupra a ceea ce se intdmpld in teritoriile gi intrepopulaliile pe care ele pretind ci le controleazd,.rJn astfel de controleste intotdeauna limitat la unele teritorii gi populalii anume, datfiind cI pin[ in prezent toate statele sau entititile care reyendicicontrolul, pdni gi cele mai puternice imperii, au trebuit intotdeaunasd coexiste cu altele din afara sferei lor. Mai mult, chiar gi in interi-orul domeniului revendicat de ele, in cea mai mare parte a istorieiputerea a fost limitatd in trei modalitili: din cauzl, ci mijloacelede control de care dispuneau autoritdlile'erau inadecvate acestuiscop, din cauzd cd adecvarea lor depinde intr-o anumiti misurdde disponibilitatea supugilor de a se conforma gi de capacitatea lorde a evita conformarea gi din cauzi ci (in parte din acest motiv)autoritdlile au incercat si controleze in mod direct doar anumitepdrli ale vielilor supusilor lor. PAni in ziua de azi, de exemplu,guvernul Columbiei nu poate s[ controleze mai multe zone de peteritoriul firii, in afara unor incursiuni militare periodice, iar poli-lia regali din Ulster qtie cd in anumite districte foarte catolice dinBelfast ordinea de facto este menlinut[ nu de stat, ci de detaqamenteviolente de,,republicani".

Prin definifie, bandilii se opun conformirii, sunt in afara sfereiputerii, sunt ei ingiqi potenliali exercitanfi ai puterii gi, prin ur-mare, potenliali rebeli. De fapt, semnificatia iniliali (in italiani)aluibandito este de om,,plasat in afara legii" din orice motive,

la Fernand Braudel, Mediterana Si lumea mediteraneeand tn epoca lui Philip alIl-lea (Paris, 1949, prima edilie; [Meridiane, 1985, edilia in limba romAni]).

.,4

chiar dacd nu e surprinzdtor cd proscrigii au devenit cu ugurinldtAlhari. Inifial, ,,briganzii" erau doar membri ai unor grupuri in-armate care nu aparfineau vreunei forfe regulate. (Sensul modernapare incepAnd cu sfdrgitul secolului XV.) ,,Bandolero", termenulcastilian uzual pentru bandit, a fost derivat din termenul catalanpentru partizanli inarmafi din frdmintdrile gi conflictele civilecare au miturat Catalonia din secolul XV pdnd in secolul XVII,,,iar la momentul cuvenit au degenerat in banditism"ls. Celali eratermenul pentru bandilii din Imperiul Otoman al secolelor XVI giXVII care, dup[ cum susline un studiu recent, au servit mai degrablla intirirea puterii sultanului decAt la subminarea ei; insi numelelor provine de la revolta ideologici (islamic heterodoxi) din 1519 alui Seyh Celal, care a determinat stipAnirea ,,si foloseasci aceastddenumire pentru a justifica reprimarea bandililor, chiar qi acolounde acegtia nu aveau deloc conlinutul rebel giviabilitatea celali-lorinifiali"16. Mi s-a spus c[ shifta din Cornul Africii sunt definili deun dicfionar amharic binecunoscut drept bandili care, dupi ce audenunlat autoritatea regelui sau impiratului, triiesc in pdduri sauin silbiticie, provoace dezordini gi refuzd sd pliteasc[ impozite sautribut; pe scurt, triiesc ca rebeli-tdlhari. Iar in China tradilionald,cel pu{in, legdtura potenliali dintre banditism gi risturnarea perio-dici gi obignuiti a dinastiilor era un loc comun al gAndirii politice.

Prin urmare, istoria banditismului, inclusiv a banditismuluisocial, nu poate fi infeleasi sau studiati adecvat decdt ca parte aistoriei puterii politice, care, la cel mai inalt nivel al ei, este putereaimperiilor gi statelor. in societilile cu clase de dinaintea epocii ca-pitalismului modern, puterea coerci{iei frzice era, in ultimi instan(i,gi fundamentul primordial al puterii economice. Cu alte cuvinte,

P. Imbs, ed., Trdsor de la langue frangaise, vol.4 (Paris, 1975), vezi,,brigand";f. Corominas, Diccionario Etimol1gico de Ia Lengua Castellana, vol. 1 (Berna,1954),veziBando II (Londra, ed.1992, Partea a II-a, 5.3), citat in Luigi Lacchd,Latrocinium. Giustizia, scienza penale e repressione del banditismo in anticoregime (Mllano 1988), p. 45.Karen Barkey, Bandits and Bureaucrats: The Ottoman Route to State Centra-lization (Ithaca/Londra, 1994), pp. 153-154.