Ciprian Mdce$aru

Infrapaginalfurnal 2000-2018

Prefafi de Dan C. Mihiilescu

EDITURA CARTEX

300

wWagner, Cosima237Wagner, Gottfried 237Wagner, Richard 6, 26, 90, 1T 4,

236,237Wahunsonacock249Wallace, David Foster 34Webber, Andrew Lloyd20Webern, Anton 6,96,97Weil, Simone 46,59Weisz, Rachel 185Welles, Orson 8Werup, Jacques 278Weyden, Rogier Van der 114Wilde, Oscar L50Williams, fohn 9, 165,768Williams, Ralph Vaughan 71Wire, Nicky 256Wi6niewski, Janusz L. 160Wouwer, Roger van de 59, 85Wouwerman, Philips B5Wright, loe 227Wyrtdham, fohn 238

TNFRAPAGINAL. IURNAL 2000 -20 t8

xXenakis, lannis 87Xenofon, A.D. 198Xenopol 9L

YYeats, |ack Butler 720Yeats, fohn Butler 120Young, Angus 134

Z

Zaharia, Rareg 220Zarifopol,Paul 47Zeitblom, Bartholomdus 242Ziffer Siindor 135Zimmer, Heinrich 262Zinoviev, Alexandr 268Zinoviev, Crigori 186Zii:ek,Slavoj 187Znaider, Nikolaj 125Zografi, Vlad 6, 34,51,70,263Zweig, Stefan 6,65,66

CUPRINS

Prefatd

de Dan C. Mihiilescu

Infrapaginal. furnal }OOO'}OLA 11

Indice de nume !...,,;.......!.,.,!!.'."""""""""""""' 283

Infrapaginalfurnal 2000-2018

,,Daci omul ar face pentru ceea ce existitot atat cAt pentru ceea ce nu existi!"

Henry de Montherlant

2000

15 aprilie, CAmpina. Am regdsit gara parcd mult mai micigi oarecum striin5; senzafie bizard gi dureroasi. Aceeaqi

impresie m-a izbit gi cAnd am vizut Aleea Bevei (pdrea mai

ingusti ;i mai scurtd - era brusc inghilitd de casele ingrdmS-

dite in mahalaua din fund ;i de silciile mari de pe marginea

Iacului), CAnd am ajuns, rlama era in bucltdrie' A;ezati la

masd, scria ceva. Probabil o listi cu care sd se ajute la cum-

pirituri, Coafati, discret machiati, era foarte frumoasS' $i-a

cumplrat ochelari ;i-s tare bucuros. Avea de mult nevoie de

ei, Tata lipsea.

[6 aprilie 20].8, Casa noastri de la CAmpina e de fapt doar

o bucati dintr-o casd datAnd de la 1896 ;i impirlitd de co-

muni;ti la trei familii. Pirinlilor mei le-a revenit cea mai miciparte, doui camere modeste ca dimensiuni 9i, ca bucdtirie, o

inclpere dintr-o clidire separati. Casa Mare a fost agadar

transformati in trei case Mici, cea a familiei mele fiind lipitd

de a bunicilor lui Alex, iar a bunicilor lui Alex de a bunicilor lui

Vane. Alex gi Vane, prietenii mei cei mai buni din copilirie'

Casa Mare cu trei Case Mici in ea are 9i trei iegiri; a noastri dd

inspre est, in aleea Berzei, a bunicilor lui Alex inspre sud, in

strada BobAlna, iar a bunicilor lui Vane inspre vest, in aleea

Aviatorilor. Aleile coboarS amandoui citre Lacul Bisericii,

doar cd Aviatorilor cotette brusc spre final 9i sfArgegte in

Berzei. Singurd, aleea noastri continud drumul spre api [intretimp a apirut acolo un gard). Porliunii acesteia cu un picior

indoit gi altul aproape scildAndu-se-n lac, la cap avAnd in loc

de cer o stradi pe care nu zburau pisiri, ci mingi de fotbal,

magini, camioane, cisterne, basculante 9i, intr-o lentd ;i

INFRAPAGINAL. JURNAL 2000-2018

imposibild plutire, dricuri trase de cai, i se spunea, nu gtiu de

ce, Colonia.]

16 aprilie, Vis banal, dar straniu prin realismul sdu: prin

faga fabricii de cherestea treceau bdtrAni cu sticle de lapte,

autobuze ruginite cu geamuri jegoase, gcolari in uniforme al-

bastre, cu ghiozdane de vinilin in spinare, belivi pufind a

alcool, a fum gi-a urind, pescari cu undige de bambus 9i sciu-

nele rabatabile, Priveam de pe treptele bisericii spre hala

imensd a fabricii, ascultam sunetul feroce al gaterelor 9i a9-

teptam sd se ridice norii de rumegug, Totul era simplu 9i trist'

[7 aprilie 201-8. Pe strada Hasdeu, col! cu BobAlna, se afliBiserica Sfinlii Voievozi, unde George Coqbuc s-a cununat in

1895 cu Elena Sfetea, iar in 1907 a avut loc slujba inmormAn-

tdrii pictorului Nicolae Grigorescu, Este biserica in care arn

fost botezat de pirintele Grigore, un om de-o blAnde;e rard' injos, pe strada Hasdeu, la vreo 40-50 de metri distanfi, se afld

Lacul Bisericii, numit gi Lacul Miresei, pe marginea ciruia

existd un restaurant, un parc, ,,Gen' B" [gcoala in care am invi-

lat eu gi frate-miu), gipotul [de Ia care, in ciuda avertis-

mentelor maici-mii, beam apd rece ca gheaga cAnd plecam,

incins ca o locomotivd cu aburi, de pe terenul de fotbal al

gcolii), plopii ca ni;te vArfuri uriage de lance, cAteva sdlcii,

cAteva case, Mulli cred ci lacul este blestemat, nu doar din

cauza legendelor sinistre care planeazA asupra lui, ci ;i pentru

ci sunt cunoscute mai multe cazuri de persoane care au murit

acolo, sinucigagi sau ghinionigti. Una dintre Iegende spune cio biserici plind cu oameni ar fi fost inghifita de ape cAnd s-a

format lacul, Alta, cI o fatd forfati de pirinfi sI se mirite cu

un b5trAn urAt, dar bogat, a decis sd-gi curme viala in ziua

nunfii, aruncAndu-se in lac imbrdcatd cu rochia de mireasd' In

dimineala urmdtoare ar fi fost observate plutind voalul alb 9i

florile de l5mAi95, Se zice ci sunt atalia berbali tineri care mor

CIPRIAN MACE$ARU

acolo doar pentru cd ii subjugl, ca o sirenS, mireasa' Sinuci-

gagii se indreaptd citre lac de parci ar fi hipnotizali, nimic nu

ii poate opri, Ei sunt ,,aleqii" miresei. Mama credea altceva,

credea cd mai toli inecalii erau belivi care pur 9i simplu

cddeau in lac, se dezechilibrau 9i cddeau, cddeau ca mugtele

amelite, cddeau ca nigte saci de cartofi, fdceau ,,bAldAbAc!" 9i

mureau. E adevdrat ci mulli birbali continuau sd bea in zonl

chiar gi dupi ce restaurantul se inchidea. Se agezau pe bdncile

de pe marginea lacului sau pe cele din parc 9i sugeau din

sticiele de vin, de bere sau de vodc5. in pofida acestor

aminunte sumbre, eu iubeam lacul. Coboram pe aleea Berzei

;i petreceam ore intregi acolo, admirAnd cum pescarii ticuli

;i ribddtori smulgeau din apa tulbure caraqi, ro;ioare, bibani

si, mai rar, crapi - degi mie nu-mi plScea s5 pescuiesc -, f6-

cAnd concurs de ,,plite" cu al;i copii, dacd nu era zi de pescuit

- luam cele mai plate gi mai subliri pietre ;i le aruncam cu

putere, desenAnd o traiectorie care sd formeze, impreund cu

suprafala lacului, un unghi cAt mai strAns, a;a incAt piatra sd

nu-gi vAre botul in ap5, ci doar sd o 9tearg5, sd se loveasci de

spinarea lacului gi sd salte o datS 9i incd o datd, pAni ce nu

mai avea forld gi dispSrea in adAnc -, prinzAnd broa;te - cu

undile rudimentare, higte befe de care legam o a!5 cu un bold

indoit in loc de ac, in care infigeam o bucatd de frunzi - sau

regine - aveam mincioguri improvizate dintr-un bd!, o sArmd

gi o bucatd dintr-un dres de damd, cu care scormoneam pe

sub buza de ciment a malurilor roase pe dedesubt de api'

Alddatd mergeam in parcul din apropiere, aflat la o inillimede cAgiva metri fafl de nivelul apei, 9i cdutam cu privirea

crapii imengi ce inotau la suprafali, in mijlocul lacului' CAte

un pescar cu lanseti ,,dddea la agilat"' Imi pldcea sd vid cum

lanseta se indoaie precum prijina unui atlet 9i apoi cum firul

tras de mica ghiulea de plumb lAgneqte intr-o bolti ampli

peste ape, fdcAnd ca mulineta sd miorldie prelung, dar iidispreguiam pe cei care pescuiau astfel, Uneori, venea in

1.7

INFRAPAGINAL. IURNAL 2OOO.2O1B

control Purcirea, un munte de om, cel mai fioros om pe care

l-am vdzut in viafa mea. Lucra la Asocialia VAndtorilor gi

Pescarilor gi voia si verifice dacS pescarii ingirafi pe lAngiLacul Bisericii delin permis de pescuit, Se pare cd aproape

nimeni nu avea aga ceva. ,,$ase! Vine Purclrea!", striga cinevagi oamenii o luau la fugd, unii abandonAndu-gi undilele, atAt

de inspdimAntafi erau de individul acela care plrea in stare sidea cu toli de pimAnt. Fugeau ca potArnichile, dar, uneori,Purclrea tot inhdla pe cAte unul, aga cum am vizut intr-un an,

cAnd I-a bitut cu sdlbdticie pe un taner,]

2 septembrie. Bucure;ti, La casa din fala blocului e o nun-td. Un ligan cAnt5 la acordeon tot felul de melodii sdltirefe.Femei dolofane, imbricate in rochii ro;ii, verzi, bleu, galbene,

roz, sunt invArtite de bbrbali in costume dernodate, care

chiuie ;i bat zdravdn cu picioarele pdmAntul, CAteva babe stau

ingirate pe binci gi pe scaune, Toate privesc nostalgice, cu

mAinile in poal5, perechile care se rotesc intr-un ritm amefi-tor. Trei cAini compl eteazl, hdrmilaia letrand ca nigte apucafi,

[B aprilie 2018. Am vdzut recent cd acea casi a dispdrut.in locul ei a rdslrit un bloc, inghesuit acolo in mod hidos. ilipofi vizita vecinul din blocul de al5turi trecAnd din balconultiu in balconul lui.l

10 octombrie. luculescu. imi place mult amestecul de

Van Gogh gi carpeti olteneascS.

200L

15 mai, Joshua Reynolds ii reproga lui Bernini, intr-unulclintre discursurile sale despre art5, cI i-a intipdrit lui David o

,,expresie vulgar5", Mai exact, ii reproga c5, in timp ce aruncilriatra, David igi mugci buza de jos, O asemenea criticl nupoate azi decAt si ne amuze. Totu;i, si nu uitdm ci gi vechii

11reci credeau cI urAtul nu are ce cluta in art5. De aceea nuvezi vreo urmi de efort pe chipul Discobolulul, Tot aga, dupir:um corect observa Lessing, Laocoon, mugcat de garpe, e

rlcparte de a avea o fafi schimonositi de durere, cici ,,dure-lca, in toatl deformanta ei vehemen!5, nu putea fi imbinati culiumusefea, Artistul a trebuit deci sI micgoreze durerea, sdpotoleasci lipetele pAni la a face din ele suspine; nu pentru ci:;trigitul e semnul unui suflet de calitate inferioari, ci pentrur i slulegte fafa intr-un mod respingdtor".

[B aprilie 201-8, Nu gtiu cum se face c5 primele sculpturicare mi-au atras atenfia in copilirie au legituri cu gerpii.l'r'ima a fostGlycon, descoperiti la Constanfa, A doua, Laocoonsifiii sdi, care se gisegte la Muzeul Pio Clementin din Roma gi( irre, spune Plinius cel BitrAn in Naturalis Historia, a fostrcalizati de ,,excelenlii artigti Agesandru, Athenodor giI'olydor", Dincolo de mila enormd pe care mi-o stArnegte,.rnsamblul Laocoon ;i fiii sdi mi hipnotizeazi prin frumusefe,l'r-ivesc mai ales corpul lui Laocoon, mugchii, coastele, venele,prirul, fala fcare astdzi imi pare destul de schimonositd; e insdl;rla unui om resemnat, care suspini innebunit de suferinfa de,r si pierde fiii, care jele;te, care implord zeii - asta a observatl,r'ssing -, nu a unui om care urli cu ochii scogi din orbite detlrrrere, inci acaparat de ideea vie!ii).,, Mi atrage apoi dina-rrrismul grupului, de parci, in ciuda incremenirii in marmuri,r ci trei oameni gi gerpii marini, Porces gi Caribea, se migcd

20 INFRAPAGINAL. IURNAL 2OOO-2018

necontenit. Amestecul acesta de admiralie 9i compasiune md

tulburi profund, $arpele care-l mugcd de gold pe Laocoon'

chipul fiului cel mare, Antiphantes, cdutAnd cu disperare

ajutor din partea pdrintelui s5u, agonia fiului cel mic'

Tymbraeus, gi el deja mugcat, 9i, peste toate, chipul lui

Laocoon sunt elemente care creeazl un foarte pronunlat

dramatism, poate neegalat in istoria sculpturii' Mai tArziu, am

descoperit gi sculptura lui Frederic Leighton, An Athlete

Wrestling with a Python, cea mai valoroasi, dupl unii'

sculpturi englezeascd din secolul al XIX-lea' Multd vreme'

Leighton a insemnat pentru mine un singur lucru: Flaming

June; renumrtul tablou [habar n-aveam cI Leighton a fost 9i

sculptor), Realizatd in l-895, pictura a dispirut din atenlia

publicului la inceputul secolului al XX-lea 9i a fost redes-

coperitd in anii '50. A fost achizilionatd in 1963, cu o suml

ridicol de mici faprox' 8000 US$ actuali), de Museo de Arte

de Ponce [din Puerto Rico)' De-a lungul timpului, Flaming

June astArnit reaclii contradictorii' De exemplu, colecfionarul

Samuel Courtauld a numit-o ,,the most wonderful painting in

existence,.. a gorgeous piece of flamboyance", pe cAnd compo-

zitorul Andrew Lloyd Webber, cerAndu-i familiei sale bani ca

si cumpere lucrarea, a primit urmdtoarea replici din partea

bunicii: ,,1 will not have Victorian junk in my flat"']

24 iulie. Viala e prea scurtd ca si nu desconsiderdm na9-

terea gi moartea. Sunt evenimente care au loc mult prea des'

Se nagte gi se moare frenetic. Omul s-a obignuit atAt de tare cu

starea asta de fapt, incAt i$i permite chiar sd rddi de soarta sa'

igi ironizeazd condifia, destinul insignifiant, ce altceva ar

putea si fac5?

10 august. Nu mi se pare cd omul ar fi evoluat, ci doar cd

a acumulat experiengd gi informa;ii care sd-l ajute si rezolve

mai ugor problemele. De la nimic, dela tabula rlsa, a ajuns siposede munli de cunogtinfe. De aceea, trebuie spus ci meritul

CIPRIAN MACESARU

celor vechi e imens, Aristotel afirma cd ,,inceputul este poate

lucrul cel mai important gi de aceea cel mai greu",

11 septembrie, in America, avioane de pasageri deturnate

gi folosite ca bombe de cdtre terorigti, Am vdzut la televizor, in

clirect, cum un al doilea avion s-a izbit de fratele geamdn al

turnului deja lovit de la World Trade Center. Apoi, oamenii

sdrind de la ferestre, pribugirea turnurilor [in care apucaseri

si intre mulgi poli;i9ti, pompieri gi cadre medicale). Nu-mi pot

reveni. Teieviziunil e difuzeazd, incontinuu imaginile catas trofei.

CAfi oameni vor rSmAne traumatizali de repetarea obsesivd a

acestor imagini zguduitoare?

L7 noiembrie. Influenfat rAnd pe rAnd de C6zanne, de ex-

presionism gi de constructivigtii Maxy 9i lancu, Victor Brauner

avea si ajungd in final la stilul suprarealist care l-a consacrat. inciuda faptului cd artistul se folosegte de elemente din mitologiilecgipteand Si aztecd, din Cabala, din numerologie, din ocultism,

picturile sale sunt in primul rAnd rezultatul unor sondiri inincongtien! al unor eliberdri creatoare necontrolate, sunt pure

viziuni. De aici gi ambiguitatea lucrdrilor. Existi la Brauner un

ezoterism ludic, liber, o lume in care personajele-totem par a se

fi trezit metamorfozate, precum sirmanul Gregor Samsa, in cre-

aturi bizare, ,,Fiecare tablou pe care-l fac este proiectat din cele

rnai adAnci izvoare ale nelinigtii mele,.,", scria Brauner intrunuldintre carnetele sale. O astfel de viziune de cogmar se pare cI a

avut pictAnd Autoportret cu ochiul scos (L931). Peste cA;iva ani,

in 1938, el chiar igi pierde un ochi. incercAnd si aplaneze

disputa apdrutd intre pictorii Oscar Dominguez gi Esteban

Frances, este lovit cu un pahar in ochiul stAng, episod pe care

SAbato avea s5l foloseascd in romanul Despre eroi Si morminte.

23 noiembrie. CAmpina. Citesc in Partener articolul luiSorin Stoica despre /-ul lui Cirtirescu. Pand viguroasd. Nu

sunt insi de acord ci ar exista o ,,!Afnd" a lui C, de a fi ,,unicul".

21,

INFRAPAGINAL. IURNAL 2OOO-2018

28 decembrie, Bistrifa, Mi-e teamd sI nu rnd imbolnivescde nervi. Simt in mlduva oaselor o disperare ce md furnicineincetat, De-ag putea scrie ceva ca iumea, sI mi linigtesc,

128 mai 2018. Primul text pe care l-am publicat a fostdespre formalia Celelalte Cuvinte gi a apirut (in'92 sau '93]

intr-o revisti (se numea, parc5, Ahoe, era b5tute la masina de

scris si apoi multiplicatd la xeroxJ realizati de cd;iva elevi

[printre care gi Vane) ai Liceului ,,Nicolae Grigorescu" dinCAmpina, Articolul'era o insiilare din nume de melodii, lipitein a;a fel incAt si spuni o poveste. Idee ingenioasS, rezultatpueril. Pe 28 decembrie 2001 faveam, abia implinifi, 25 de

ani), cind am scris nota de jurnal de mai sus fiocuiam cu

Crista pe strada Schitu Mlgureanu, intr-o garsonierl prin a

cirei triplS fereastrd vedeam Ci;migiul, gi lScineam la o ma;i-nI de scris Olivetti, concepAnd povestiri pe care le voiam in sti-lul celor scrise de, finefi-vi bine!, Walter Matthias Diggelmann

- uneori spunearn in glum5: ,,dintre Thomas Mann gi HeinrichMann il prefer pe Diggelmann" -- in volumul intitulat Pufinfnaintea sfar;itului), mi glseam la doar cAteva zile de la ris-punsul pe care mi-l dlduse Constanfa Buzea in Romdnialiterard [nr, 48), in rubrica Post-restant, la patetica intrebare:,,meritd sd continui si scriu?". Rispunsul ei, care atunci m-adescumpinil imi pare astizi de o bundvoinfS extraordinar5.Dincolo de faptul ci mi-a cdzul cerul in cap citind ci nu fac

decit ,,vocalize in prozi, in poezie ;i in jurnal de idei", fie ele gi

,,pl5cute", precum 9i: ,,Poezia nu mi se pare intr-o forrn5 bun5.Relatali fird emolie nigte momente, nigte situafii, intr-un stilcare nu este al dvs. Puteli continua aga, doar cu sentimentulcd exercifiile de acest tip vi descarcX" [a fost insd ;i un lucruincurajator: ,,O dragoste tumultuoasd [o foarte scurtd proz1, -n.m,J, frumoasl ca un poern ironic de disperate, false nostalgiide bord"l, existi cdteva sfaturi de viali exemplare, de ,,pre-dat" oriclrui tAndr care, fdrd a arita un talent special, se

strdduiegte sd creeze literaturi: ,,Cum nu scriefi decAt de vreo

CIPRIAN MACE$ARU

rloi ani, cu un inceput de maturitate, ag spune, in stil, despre;rdolescenla care a luat sfArgit, cum viala dvs, profesionald se

irfl5 probabil in plinE rlscruce intens circulatd, imi estelirnpede cd vd voi spune ceea ce deja simlifi cd trebuie spus,lrili sigur cd nu vefi putea sI vd intrelineli din scris, iar de:;cris nu vd vegi mai putea lisa. Ar fi de asemenea o gregeald sivi complacefi in situafia de intrefinut, sponsorizat, de cdtret'ineva care, sacrificAndu-se, gi-ar putea pune aberant nidej-r lca gi ambilia in a vd vedea si avea scriitor pe lAngi casi. Velinrcrge neapirat inainte practicAnd o profesie, citind enorm,rlormind pulin gi scriind, invSlAnd 9i fdcAnd falX 9i vie;ii del;rmilie in vrernurile acestea de restrigte care nu se vorr orecta niciodati, decAt pentru foarte pulini dintre cei ce iaur;l;rrtul. $i pentru ca sd se cheme literaturd ceea ce faceli dvs.,v;r trebui sI scrieli nu numai dintr-un capriciu, ci din vocafie""Arn suferit, dar am continuat sd scriu. in 2004 aveam si citesclrr Radio RomAnia Cultural, in emisiunea Generafia 2000 {al);rnei Pitrop], o povestire intitulati Virgil pleacd Ia Bombay.lncepea aga:,,Ninge in draci qi md mir de cum stau dracii dia';;r ningl fn ei". NIi-a fost inspiratd de o intdlnire [dintr-un barrlc lAngd Parcul Izvor) cu Alexandru Dragomir gi Sorin Stoica.Alcx D. fcu care cAntasem intr-o trupd de punk gi care-rnirlt'venise cel mai bun prieten) urma sh plece in India [ulterior.r;rjuns in Belgia, pentru ca acum si iocuiascd in Suedia). Larrrr:eputul anului 2005 am prins din nou curaj gi am trimis laIltrndnia literard cAteva poezii, Am agteptat in zadar mairrrulte luni un rdspuns. Dezndddjduit, mi-am aruncat aproapeto.rte textele. Se pdrea cd nu scriu din vocafie. in luna';r'lrtembrie insd, exact in slptdmAna in care s-a ndscut Matei,r.rrrrstanfa Buzea mi-a rdspuns (in nr. 37): ,,V-am citit currteres poemul in patru secvenle intitulat haita de lupi, Si per;rlc il transcriu aici, calificAndu-l ca exemplar gi impecabil:,, I. praf gi drumul ca o limbd nesfArgitd tumefiati spintecal.rrrtrl de grAu,,,>" etc,, etc., apoi incheia: ,,Relatagi impecabil un';r'rrtiment al zddirniciei, care nu vd golegte viala ci v-o umple

23

24 INFRAPAGINAL. JURNAL 2000-2018

exemplar. Cu asemenea sinceritate la bord, umplegi cu gene-

rozitate inimile celor care vd citesc acest poem, ca 9i cAnd de

lacuvAntulprafpAndlahaitadelupidinfinaln.arfialtcevadecAt summumul vie;ii dvs,, adicd totul, adicl nu mai intrb

nimic. Adicd std omul Pi se intreabd daci poetul care suntefi

ar putea trdi vreodatd 9i in afara acestui text, complet acest

text, este adevlrat. Dar poate intr-o variantd a acestui text'

Cum ag crede insd cd un om atat de ddruit sd nu aibd o mai

intinsl operl interesantd, Din ce ;i-o fi fdcut-o, din ce ;i-o fi

adunat-o, din ce voinfi de a fi fericit din nefericirea lui?

Rugdmintea mea, invitafia mea ar fi sd-mi dali sI vd citesc' in

c5ulare de solugii-limite, de rezolvdri de moment decisive in a

face pauze largi, nestArgit de largi intre texte' Viala este grea

la sufletul fiecdruia, de asta gtiu ci nu vd lndoi;i' Dafi-mi sd vd

citesc, gi mI voi capacita si nu vi dezamdgesc"' Fusesem la un

pas sd nu cumpdr revista in acea sdpt5mAnS' Matei s-a ndscut

luni, iar revista apdrea pe atunci marfea' Nu mi-a mai stat

mintea la ea gi nici n-ag fi avut timp sd merg sd o cumpir' dar

vineri, nu-mi mai amintesc cum 9i de unde, am procurat-o'

Fericirea nSvilea de peste tot. Mai intai am debutat in rolul de

tat5, apoi, bonus neatteptat, ca scriitor' A fost cu adevSrat

formidabil. I-am scris incd o dati doamnei Buzea, iar ea mi-a

rispuns in numirul 41-: ,,Aqa s-au aqezat lucrurile in matca lor'

un fiu, un debut, mai minunat nici nu se putea! Totul, ca intr-o

siptimAnd luminati. invigagi sd nu vd mai prdpidili poemele'

Ocupd atAt de pulin loc intr-un sertar' LAngd haita de lupi' pe

care l-am transcris de curAnd cu hotirArea unui salvator' ar

incdpea, de data aceasta, Pd;eam trist spre soarele ro;u 9i La

moartea tatdlui meu l"')' IatS-le in transcriere; 1J <vArfuri de

sulild plopii / strdjuiau drumul spre soarele roqu"')" etc" etc'

Primisem confirmarea cd nu fuseserd o intamplare primele

aprecieri gi md simleam cilare pe o ditamai vocalia' in conse-

cingd, am continuat. Dupi un timp, i-am scris iar Constanlei

Buzea, in februarie 2007 , in nr, 6 al revistei, mi-a rdspuns:

,,Nu vd spun o noutate ci faptele temeinice solicitd din partea

CIPRIAN MACE$ARU

autorilor indelungd rdbdare gi nddejde in valoarea lucrului

bine fdcut. Dvs, ave;i o exemplard rdbdare 9i un optimism real

care vd susfin in alcdtuirea sumarului cdrlii pe care o

pregdtili, Dintre poemele care se pot adduga proiectului dvs':

plurd de lup, d.oi clovni,la moartea tatdlui meu Si sylvia plath

sunt cele pentru care optez. Iati-le transcrise in continuare:

<obosite/ oasele mele se-adun5/ sd-9i lind cald"'>" etc', etc'

PAnd la urmd s-a doveclit cd nu am ,,o exemplard rdbdare"' in

crursul aceluiagi an avea sd apard, la Editura Curtea Veche,

Cdntecul greierilor de sub caleaferatd, cu o prefafd a lui Daniel

Cristea-Enache. Debutam, aqadar, 9i in volum' ,,Un debut bi-

cefal", de fapt, dupd cum a scris Dan C, Mihdilescu in Jurnalul

Nalional (12.08.2007), pentru cd, pe lAngi cartea de versuri'

;rm publicat, la aceeagi editurS, 9i una de interviuri (Dialoguri

in oglindd), imbdtat de succes, nici nu-mi dideam seama cAt

tle nerecunoscdtor md dovedeam fa!5 de poeta care-mi intin-

sose o mAnd de ajutor. Mai mult, i-am trimis din nou versuri'

l)e data aceasta mi-a rispuns fin nr. 2 din 2008) cu o ironie

rlevastatoare: ,,Poetul parci se caind pAni la capit, autodistru-

gindu-se, pAnd ce, inzestrat cu o magind de tocat hArtie apucd

:;ir-l roage pe Dumnezeu: <Doamne, te rog, nu mi citil> CAti

:;uperfluitate, domnule poet, prietenel Cel care gtie numirulperilor capului nostru, Ficdtorul a toate 9i MAntuitorul lumii,

r;rti-l implorat de poetul acestui poem, sd-l treach cu vederea,

:;ri nu-l citeasci, $i-atunci, eu, care m-am strdduit sd-l citesc de

lrine de rdu, cu mintea mea pulind 9i cu ribdarea inutilS, miirrtreb cu o iluminare amari in suflet, pe mine poetul de ce nu

rnri roagd sd nu-l citesc". Am meritat, fird doar 9i poate, chel-

l,ineala asta, Constanla Buzea avea sa-i mdrturiseascd lui Dan

t. Mihdilescu cI am dezamdgit-o, Sperase sd o ascult, si hu mi

1ir';ibesc, si construim impreund volumul de versuri, dar

rrt,r'libdarea mea a fost, dupd cum am spus, prea puternici, aqa

r;r nrulte dintre poeme n-au mai trecut pe la ea, ci au ajuns,

rlrrr plcate, directin carte.]

25