INSTITUTUL DE METEOROLOGIE HIDROLOGIE fN';TlTUT OE !"1'.HO:\OlCGif IP 1-fYOllOLOGll '"""'TV':' "J' U '-'O !NHI run ?' "1E A""O i; fi:>"OlOG'f' \..J ET f OPfl ,f)l"\ • ;1 H r1<1 .1r o:1nr 1.111 8ur.urot1-floie1t1 nr . 91 tiei ll7+40 . lID '.ram.U 3i b : t'll d&iJi .... treJ: or in I - w·;: fe2et Ga . ... ! plan_ N r. coiitract !lenef ic i ar . Dat.1 l ucdr ti lwizul Comisiei de aviz3re di n . .. control .: .. ! din l t .}. 4-211 [JÂ... A_ • I DI R ECTO R <.../ -------·-- -- - ·, DIRECTOR ADJUNCT \ -/ . d: . . · . ·· .... . ------ ·-- ----·„--- de secfle 1 .„, "''" ;• de laoora1or _ · ;/ L, : J ReJponsab1/ de prob/ana - - - ----- ____ __ „__ 1/„lc. , ,,.._,,, '\ 1 I ·I
Transcript
INSTITUTUL DE METEOROLOGIE ŞI HIDROLOGIE fN';TlTUT OE !"1'.HO:\OlCG if IP 1-fYOllOLOGll '"""'TV':' "J' Mf.Tl0"' 0l0G.i ~ U '-'O ~ ro • OtC~ IE
!NHI r un ?' "1E ~EO~Ol OC Y A""O i; fi:>"OlOG'f' HHCŢitf ~ T \..J ET f OPfl ,f)l"\ • ;1 H r1<1 .1r o:1nr 1.111
ŞoH&YA 8ur.urot1-floie1t1 nr . 91 tiei ll7+40 IJ.u r. • 1 r~ :.u
miisux•,i'l:t o.rilo J:: 'I.i px•e luc.t•iir:il.oX< mici (de bit'e ae apâ şi · al\iv ·
de ae .tex-mina-re a debit~lel:' ()e aluviu.ni :în !lSpensie· r,,a " .J.l.1.ri mic.i • . ~s.tfel se urmâreşte PJ..'eCiza.r•.;<i\ "" 3? metode at· ·ie.nte . sub aspect. tehnic şi econo- !
mic pentru ll!âeura.i:ea şi pi'fillW'll'a.i:ea datelor hi dl'.'Oute'trice pe I .t'ÎUri mici. i
Cunoaşterea debitelo.r de alttviani în .s1:u:ipens:ie este utilii în diferit.o 2am11..t'i ale aconomiei naţionale cG.r-e folosesc apa le, ;:;>.t•in iut.e.r.·tned:i.ul cor1s t ruo ţUfor bidrotehnioe sa~ .a. instaJ.aţiiJ.02 hid.l:.'auliae.;,deoareoo aluvi1.mile constituie un faC'GOJ'; dâ.unătO:t' lll.'OllO<lÎ11a C.Olmata~ea . lacurilOJ:' GO.
ac. ll!l1ulare~•- a p.t'izelo:.t' etc• :l?~-2amţa aluviu.nilo.J? ~11 .Z..îlwi se da t o.reaza spâ.larii .
teJ:'enw::n6r ain cuprii'lsti!. ba;}inu:LU:Î. coJ:ector,er~zii;.nii ma .... luriI.or ş;i: ap1iei rî,urilor su}:} influ1a11ţa acţiunii mecanice a vîntulu.i,., îngbeţulai-, dezgheţul :"i şi curgerii apei. ,
Cantitatea crea mai mare de a1L1viuni l'l.!.'o'lienită J.:l.I'in. ii
spdla.t'ea superficiala a paziuelor ţnarografice se se ranalează / în perioada apelor ma.t·:i. cie p!'.'irna va.t'â. (ăat.o.i.it;â oe f.;..uadării I strat_u.1.u.i sLiperf icial al .solu2trl: sub inf111e nţa prooe·sului
~e .J:11glleţ şi dezgheţ, :uc~esiv în tim~ul -~e:vn~i, urm~t; ae I s.pti.larea a:i;iei provenita d:u1 topi.t"il<'<'l zape.zu sau a plo:.i.lo.L"
d~. p.liill!aV.ari!i'D ale ClăxOr: f;Hl:VOa;l.e ts;ansporta prOdllSale l:Wes tG i ii degradâ:ri • .
ofe.t>â. şi pG.t'iO Gdele secetoase»· ci nâ dato.r1.tâ m:i.cşo.ra.!'ii I ooaziuuii particulelo.t' de sol~ oo ~o.rmeazâ p.i:afu.l şi alte :partici;lle de dimensfoni dife.i.'ite ~ transpor t a te sp.t>e rio.ri
de· cât.va apel e · torent;iale •.
. / ..
i c \
- 2 -
In cad.t'ul bazinului Buha o ma.1."6 camtitate de aluviuni ' provine datoritâ organismelor tox·amţialiil oare t.l'anspo.l'.'tâ.
1
,
imense cantitliţi de mater>iale 11 po cai;e 1o de :il un la baza ca-nalelor aa sc U.i'ge .i.:<e, ae unde sint t2anspo:i.•t;ate ae r:îu în ,,
timpu~nv~~:=i~:r;actoi'ii amin"t:i.ti,cont1.tti:ţi-'l-e ae- mat·e.cia1'e 11-ant.t'e!.Wte da pe suprafaţa ba~;;:h1elor de recapţic-i ma:!. si-nt \1
influenţate şi de mârimea bazinulu:l.,ss;xrgerea medie,,,umiai- ·~I ',,
l;at.~a şi pe·.r.meahil:.i.t ate•a solulLci.9 densitatea reţelei hidro.-gz>af'ic·e et.c.... I
stuaiul. aabitelor· ae aluviuni conate. în a ... te.t'ffiina.ooa ·j I· cantj.tât;:ii <le aluviu.n.i~ a componercţei mecanice şi în stabi=
l:i.rea core;taţie:i. dintre olem"?.U.'1lele .t'egimului de apt:.i al rîului şi debitul solido
~în& in 1:..ma. ma~tie· 1973 mâs:.:iril.toril.e a.e debite soli-a" în s uspensie au f .ost fi;).c ute în rooa spore.dic
perioada apelor ma.t'i) ,avind n': mult nn ·: acter meu·odolo-g;ic. Din luna mart.' a -0 se:.t'ie aâ „„a'.tii hidrometJ:.•:1.ce s""'au
I
cJeoit.e;i de · uviuni in r::,Ltspensie in raoa perioaaa Gpol ·:.i.r ma.r.:i. oît !~i în pej?ioada
ape.lor mi.;jlo.cii„
In-j;J.)O'IJ!O!,'l:'BlliUl de aC:t:i:vii;at~i~a:re ohsc.:::·J.:i(,O..: al'& obl;i~@ţ":'..a-JJa Ju perioada v :i:i. tu.dl ol:' sa execut;mas11J:.>â.tori ae deb:i.te licgide L ..... ccle 'HJi,J,e g+-gţii hid:'f'amtii..i•1:ce pe ~e a.i:e !tu ::.o:bm:d±ne;.. plus ruc.îslll'âto·.r:i de debita ae aluviuni în suspensie, 1.a tma ain st;g~iP , tu:m~j.nd în moa 2igu.ros cel. fiecare 11ii tura sa fie b.ine înc.ao.ratii cu. mâsl.ll'âtori atî.t în perioada de ere .şters cit şi J:n perioada de d.escreşto;:e.
ii I' I
Pent.t'u .1?ecoltarea pr.o1'.lelo.t, s-a folosit batometam s ticlei Ba zinu.l hid.t'og.vafic SL<ha se caracteril:'.ea zâ prin · Z>îuri [I
de munte Cil SU:PI.'Dfeţ;e ba,dnala micill pante mari Şi implicit; ~ şi vi.tezele ae deplasa.re. a apei p~in patul albiei sint mal.'".i.1
1
iaJ:I du~ata totalei a Viit urilo·~ f·~-a .relcit:tv .r-a .dusă. D.a to.titti te sto2 cauzţu s-a 'putut execut·a un numar
suficient de mă.< tl.l.'ătOl.'Î ăe "ehite de alU'iiuni În suspensie)'
ceea ce a impr'i at p.r.eluc.i:'''x1.lo.r âe . oe bite solide din cu.\'.'sttl ao·9st;,ui an.,. o siguranţa mai roausfi •.
. I c•/o
-~J----====----==-~- . -·--~„-··„-·~·---·--
+
I I .,
In profilale stabi.J.ite s-au ezecutat masui·âto:ei ae debite de aluviurd .-în sru:ipens:i.e "complete" cit şi mâr$US?âto.\'.'i
..'.Jl<1~~e~· sau "simplo". ijl~tsu.1:•âto.r'ile cmnplet;e s-au .tâcut atît în c adrul ve.i;•ticalelo.r: de v.it.e3ii din profilul st.aţiE:i !:lic1r·o~
me.trice (pr.obele de· aluviLmi· 'io: susyensie· reco1t::c.ndu-se cli11 toa·te }:?Mutele de -măsru?a20 a vite..zelor).p iar i.n .t>esttll V!8 rticalelor s-au recoltat probe m•m<"li dim punctul de la
adi~nd.raea o•-~-l'.!! . In pe.t'ioaaa viitu.riJ.O!' maz>i. oatod.tâ vi.tezelo.t> aeosebit;E
nu s'."'au putut executa măsurato.d ăe debite de alu viu.ni în stu;pensia complete ~ ou api;rratruEa existentă, acestea execu
tînau-se ~~§l~ __ la s1J:P~faţa. Itacoltarea probeI.o:c pentru mâsll.l'.1litoi>ile simple de alu~
viuni în suspensia se executâ la vertic1.:ile fixe „ Re.pa.t't:l ţia aluviun:i..lri.t' în suspensie în sec ţi unea profi
lului in timpul ar,e l o.r mari es.to .relativ unifoJ!111â ·; dato.dtiii
marimi:te-fo.i:.•m<:d„ şi g.reutaţii particei:;l.elo.:r, ca ·şi vi~ezei cuNntulu:l, •. hep,:irtizar-ea lo.i:.' j:-e ve.rticala ş.i pe oJY.i.zontală este co nai ţionat& ae cela de mai. sus» de J?.:!..'ezenţa c~enţil.or asce.noenţi şi de rugozitatea albiei\ care sepa.t'a masa aluviuni · lor '.'î.~ .mai multe şuviţ0~ 1~stfel în cac'lrti1 aceluiaş profil se
;poate u&mii.!'.'i ~ -. :toeparti ţie a aluvi;unHor,asomanătoare cu cea a rîtt:::i:lo..r din z.onele de deal ş:l. cŞ:m:pie „aDic~. creşte1'E:la cantităţilor ae almliuni de la sup.rofaţa spre adînciime şi de la mal uri spre mijloc •. ~olil î'"'; s .· ::: :f'Ofmzi·>ntst -§fa fie varia ţia tm.ebidi
tâţi~c~iw.ea ua ;aăsal.i@""S la akerse aebite . C:u privi.re la infl.!,lenţ;a f{;lzelor viit urilor ast.ţpra sou.r-
ge!t'ii solide putEH!l menţ;ioria câ mate;riallll isctmm.lat ~ Cl'!f'.\Sal acGskiC!!l: ..om oon/iY.imii ex:i.stenţ;a nnor difere.trţ;iexi între debite.te solide din perioadele de creştere şi 0 010 din :pe~ioadel.e de sc.~ae.re a vii_turiHn'.• Se constatâ ca pentru aceleaşi debite ele apă Q. 9 aebit;ela de aluvim:.li în cuspensie R l.a c.r:eşterea dehitelo.i:: de apă sînt mai ma.ei dacît cale din perioada de scâde~e i»· fapt _explica:; il prin evoltryia pante· lor suprafeţei l ongitudinale a ar-eiv vit;ozei _clll'entului şi antranârij, din :patul albiei a aluvillnilo.r.
ln „~g,.':'-4 se ca ~pre e:ir.emplifica.ve lii:i.tw:a din 2-5 :iulie 1973' la · staţ:i.a hidromstric:â Bliitioa .t'ae
Q /.
·1 .
I
+
l 1. I
Se întîlnesc însa ş:l. situaţii în care la aceleaşi debite ae apă, debitele solide din perioada de c:ceşte.ro sînt apxoximativ egale cll ce·le o:ln perioada ae scâdere, fapt condiţionat; de evoluţia mo:.t!fologic& g;ene.t'alâ a albiilor~ g><!ne·ra~a ae . condiţii lo.cale &peciffoe.~etc„
.Din analiza mate.rialLuui. hid.rometric acumulat in acest an rezul.tâ ca pentru ~ îuregistra.r:·J · oît mai co.rect variaţia debitelor de aluviuni în suspensie în timpul unei 1riitu:ri I este necesar c.a în perioada de creste.re a acesteia sa se . efectueze 1..:2 miisu.lt'ătorl complete · ~~ debite de aluviuni în 1
i.n func-şie de marimea v:i.itu.r:n .. Intre aceste masw:atiori I ' ' complete este necesar ca otfae_ w~u.Lta odata cu citirile su- i
pU~~nt~_.d~-~_111.i~el ~~;1i_:1-'&_ sâ ~=Goltez~ p.t>o~e unice din I ve_.t>t:i.ca:),(i!le fixe.- 11oeasta f.recvenţa es.J.;e impusa ae faptul va variaţia de nivel de la o ora la alta în cazul. rîurilo~ din bazinul Suha este importan~ă,creşterile şi scade:riJ.e ifiiina ae o.rdinul ze.cilb.r de centimetri. ceea ce at1•age dtrpa
sine şi o va.0iaţie importanta a tu.1.'biditaţii apei în oocţ;iunea re.specti va.
Rac.oltările de p±oile unice se vuf face pînă în momentul cina apa dev·ine din no-u limpede.
Pentru a pute- trage;i.:· c, ncluz" · cu privire la cantitatas de aluviuni în s• spensie :n.uelâ la 2aportul dintre cantitatea ele aluvi · . in sus- e~si la viituri şi cantitatea anuala este -qasai> ca săpuâr înal sâ se .recolteze cite o p:cobâ WliCă în pe.rioada ou ape limpezi.
Da asemenea este neoesa ca fieqare obsarvatoJ:> să noteze în oa.r.ootu.l de obse.t• aţii concomitent cu citirile
de nivel la mh'âş o~a la -· re apa a a~venit tulbure şi ain nou limpede~J\celeaşi obsF .rvaţii şi măsW?ăto,ri se vo:r face şi în perioada ae ia.rnâ (cu fenomene) cino aatoritâ tenpe~ ratur:l.i ae.t'ului zâpaaa se topeşte, podul de gl1eaţâ se l'.'ll.Pe
etc;,.
In viito.r mâsui>&to.t'.'ile comp .te de aluviuni în sus~ pensie se vor axequta respectiil tll'matoarea metodologieg la prima verticala se v.or lu probe în toate punctele de
viteza, ia~ la urmâtoarea ver icalâ de la suprafaţă şi o,6h Este necesar să· se .!:.'eco teze. p.i:obe şi de. la suprafaţă
l.a verticalele unae se reco -eaza probe numai la o,6 h~ ceoarece· s-a constatat că n ·mâ.r•ul ve.tticalelor cu pwbe
.1.
\
,._\
recoltata oe la suprafaţă la ''su:ci:-.1.torile complete de debit . so.liae sînt insui'icia111cre penti-' a determina un aebit solid de supJ:>afaţâ. In felul, acesta .·e obţine 1m n:umâ.1' spo.i:·:i. t de
puncte pentru p.t'ecizarea cor0l ţiei famea - fisup~ deoarec e î perioada viitu_r:ie:o.r maci 9 dato ită catrnelor amintite ani;eJ:ior - probe.le se re~olteazf r umai de la m;.prafaţâ din toat va s:tr.icalele •
Aceste C.>Z>relaţii sînt • t . le în cazul rîurili}.r de munte c.:lnij pe bazei unor asemenea gât u:ti. p.l:'ecizate se poate dete· mina debitul de aluviuni :i:· USJ;>GJ:J.sie fârâ a mai executa m!isarlit.ori com:vlete • In ac <te cazu.!:'i sînt suficiente numai .t'eceltarile de la st:tprafat , care mult;i:plioate cu ooefioien tul Ki;! ri.reci~(;lt :prin leg&· a amintită mai SllSi conduc la d.etermina2ea debitelor ide ae aluviuni în suspensie pont secţiunea J:>espectiva .•
Exemplif:icati v~ pe a za datelo.i:· (}3 la staţia iai<lt'Qme ...
tr:J,.câ Stulpicani s-a l.nt cm::. i; o ase.rrieuea 1e g-~turâ ~:redat&. in anexa S. da unde a .ro zuJ t at un k s 1'l: 1~ ll.. Ilesigttt> c â amfa ta valoare este uJ:?mind a fi precizată. pe baza
·~n conti11t1are ~
Valorificarea ma .E"at.p._vil.os.> ae turbidit&i;;i unice sau simple )' 11 pent:r,u ca .ulu.1 debitelo.!.' solide J:n suspensiG~sJ.'eali.?>a:!; .. pe baza tra '. 'rii corelaţiilor dintre valorile p u şi tu.rb:î.dit;âţile me ~i p lli .t'ezultate din mttmU"atorile oompl1 te •. Pent;t>u a tras"' re1aţie cit mai bu.nâ este necesară o gamâ variată l:'le mâs â.'tcu:i completa la dive.t'se nivell.U'i ~ iu
v:iit t:U>ilor. La prelncra.0ea oatelo.r se recomand& sa sa u . â.t'easca în m~d special p&oblema legatui>:t: int.t>e tiwhiditiii;;i · medii şi cele w:Uce,aeoarece o.st.a posibf ca f>'<intru o sez>i" e c.azux::i.~co.ma1a1;;iile t> · - P .
11• îmm::ellilfi
• J<?;Jt J u -cu cele a:i.:n ani~i .i."inato.t:'i sâ per;tdta noi raţionalizâri în ac.tiv .:i."tatc a de m.'... "u.i:ar-e a <1ebit<:ilor solide în suspensie.
In anexa 6 prezintă o astfel ae corelaţie pentz>U staţ;ia hia!'omet ioâ Sl!ltio<;iJ::>a .31> ae u.uae rezuJ.tâ legatvsa
I intre aceste ~o~ă elemente,
I:n ceea ce/p.i:·iveştrn cantitatea de apâ care trebuie re= coltatâ este suficient un litru la ape mici şi medii~ iaE
în pe.i:•ioaa.a ape101::- ma.z'i 1/2 litru. l=>ont2u a putea .l:'e col ta probe de apâ în cantitate oe 1/2 litru este nec:esa.r s& se aateze staţiile hidl!Omet.x!io e cu sticle illl gîtu1 larg ae
i I .
' ! -1-1
_,: __ _
I:
1/2 litru (sticle ae lapte). De asemenea carcasele actuale sa fie adQi]?tÎll't J;lEiUt;ru a })UGea 0 i folosite în C3ZU1 st:lc.le:lo.t'
amintite, In paralel ei:ito l1eoesa.r a fiecare staţie hi dromet.rioâ
unde se executa masu.r.âto.t:i a debite de alu:viuni în susp<~n
sie .sa fie dotat~ cu liatome .re cu clape, sau alte instalaţii ca.ee r.;a per1n:iJ;a .i:•ecoltaJ':ea- t!~helor J.a viteze mari (bntome--
t;:rm st.iclii ancorat; aa m1 est'!! etc). Din analiza fâout.â sup.t>a m§.sru:âxii debitelor oe alu,..
v:l.uni în suspem.sie pe x i rri mici di4 acest an, se poate spu
ne o& S'l'au obt;inut abia prime Nzult13te vrivinâ metodologia ----- airmt\.swa;i;e~a:-a'c<:-stora · . -.--
Oonciuzii,le p.t>e}-:tb:i.r:ia.oo sint utile pent.i.>u conâiţ;ii si-mila.i:e eelo.r din. BLiha,, u.i:'illînd a fi precizate .tn anii U2mâ.tori .,
Acthitatea privind scu.rgerea solidâ pe 2ît:u:1.
mici v~\ri S:.narept· tâ cat.t•ei p:Wcizarea metodalog.l.ei âe miisu.t>a.l'.'e a tU.t>biclitii ·ii ar..iei„simplificarea procedeelo . .r de !!ecoltare a probelo prectuu şi prelucz•a2ea materialel&r respec.tiVih:'iotodata e va mntroduca î11 fa•ogt>anml de activitatu şi măsuratori de ebit . solide tî.i::<'i.te. ast;fGl incit pe baza materialelor .car<: se vor aqumnla J:n 2-3 ·ani să se poatâ preciza raJ?O;t?tv.l. cint.t'e debitul de aluviuni in suspensie şi c.el tîrît.
I I
i I·
I" I
,:•
BOnmmou DE E'IGURI
1•3 Variaţia turbiaitaţ;ii în se.cţiunsa de mâsura.r-e
