11
Moving in Europe PAMPHLET - EU FINAL CIVIC RECOMMENDATIONS RO
Moving in Europepamphlet - eu final civic recommendations RO
This document is one of the activities promoted by the European project “Mobility, a paradigm of European citizenship”, which involved citizens from 8 countries (Bulgaria, Italy, Lithuania, Portugal, Romania, Serbia, Slovakia and Spain) on the challenges that the mobility of people sets for the future of Europe: transport accessibility, environmental sustainability and rights of citizens/passengers. The issue of mobility is a daily interest for many European citizens and is a paradigm of European citizenship since it relates to many of its aspects (the common identity thanks to transnational mobility, the rights of European citizens/passengers, etc...). For further information:http://www.activecitizenship.net/consumers-rights/projects/85-mobility-a-paradigm-of-european-citizenship.html
With the support of the Europe for Citizens Programme of the European Union
This project has been funded with support from the European Commission. This publication reflects the views only of the author, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information contained therein.
Authors: Cinzia Pollio and Mariano Votta - Cittadinanzattiva onlusCover designer: Thea PontecorvoArt: Alessandro CasanovaPublisher: Cittadinanzattiva onlus
1
Acest pamflet contine recomandarile ce reies din procesul de
consultari, proces inceput in 2013 ca activitate a proiectului
European “Mobilitatea, o paradigma a cetateniei europene”,
realizat multumita contributiei Comisiei Europene si
promovat de Reteaua Europeana a ONG-ului italian
Cittadinanzattiva, Retea de Cetatenie Activa, in 8 tari:
Bulgaria, Italia, Lituania, Portugalia, Romania, Serbia, Slovacia
si Spania.
Au fost intervievati peste 4000 de cetateni europeni, din 299
de orase, pe baza unui chestionar cu 42 de recomandari
privind: utilizarea bicicletei (3 argumente), utilizarea
transportului public (21), folosirea in comun a unei masini
(3), masina proprie (12), specte generale privind interventia
asupra mobilitatii.
Respondentii au trebuit sa indice cat de importanta (foarte,
destul, putin) cred ei ca este o dezvoltare a opiniilor
enuntate.
Din 42 de recomandari concepute, 18 au aratat o valoare
medie ce depaseste 50 % din prioritatea maxima- prezentate
in tabelul de mai jos ca Recomandari Civice.
18 Recomandari Civice % Sector Sustenabilitate
1. Introducerea/marirea reducerilor si a stimulentelor fiscale pentru biletele pentru transportul public (ex: costuri deductibile fiscal).
67% Transport public
Sustenabilitate economica
2. Mai multe facilitati pentru segmentele vulnerabile ale
67% Transport public
Sustenabilitate economica
2
populatiei (ex: studenti, batrani, someri)
3. Eliminarea barierelor care impiedica accesul pasagerilor cu mobilitate redusa/ cu dizabilitati .
65% Transport public
Drepturi & Obligatii
4. Dezvoltarea infrastructurii in oras (ex: mai mulkte piste de biciclisti)
65% Utilizarea bicicletelor
Sustenabilitate sociala (Accesibilitate)
5. Introducerea stimulentilor fiscali pentru achizitionarea de automobile.
62% Masina proprie
Sustenabilitate economica
6. Solicitarea de infrastructuri specifice (puncte de reincarcare pentru masini electrice cars, spatii de parcare pentru masini cu instalatie GPL)
60% Masina proprie
Sustenabilitatea mediului
7. Facilitarea utilizarii bicicletelor in combinatie cu alte vehicule (ex: Parcari pentru bicicleta in apropierea statiilor de tren, metrou).
60% Utilizarea bicicletelor
Sustenabilitate sociala (Accesabilitate)
8. Introducerea/majorarea Cardurilor de calatorie (ex: acelasi bilet pentru mai multe mijloace de transport) la fel ca si majorarea perioadei de valabilitate.
60% Transport public
Sustenabilitate economica
9. Imbunatatirea legaturilor dintre statii si alte optiuni de transport.
59% Transport public
Sustenabilitate sociala (Accesabilitate)
10. Introducerea reducerii de impozit pentru producatorii de autovehicule pentru reducerea pretului de vanzare.
59% Masina proprie
Sustenabilitate economica
11. Posibilitatea achizitionarii biletului in timpul calatoriei, fara extra cost.
57%
Transport public
Sustenabilitate sociala (Accesabilitate)
12. Majorarea zonelor de parcare ce fac legatura cu alte modalitati de transport.
56% Transport public
Sustenabilitate sociala (Accesabilitate)
13. Investitii in vechicule de ultima generatie
54% Transport public
Sustenabilitate sociala
14. Majorarea frecvetei serviciilor 53% Transport Sustenabilitate
3
public sociala (Accesabilitate)
15. Promovarea folosirii tehnologiei pentru controlul inteligent al traficului si imbunatatirea sigurantei drumurilor.
53% Transport public
Sustenabilitatea sopciala (Accesabilitate)
16. Asigurarea unei mai mari sigurante in vehicule (ex: folosirea camerelor de supraveghere).
52% Transport public
Sustenabilitate sociala (Accesabilitate)
17. Aplicarea de reduceri la costurile aditionale (ex: asigurarea masinii, taxa pe masina)
52% Masina proprie
Sustenabilitate economica
18. Promovarea de programe educationale in privinta condusului in siguranata si a condusului cu responsabilitate fata de mediu, pentru a reduce atat numarul de accidente cat si poluarea fonica si de mediu.
51% Masina proprie
Drepturi & Obligatii
Din raspunsurile primite reiese clar care sunt nevoile
cetatenilor europeni si care sunt cererile lor catre instituii si
partile interesate/parteneri.
In primul rand, imbunatatirea transportului public: din 4
recomandari cu aprobare unanima (mai mare sau egala cu
65%), 3 se refera la transportul public si una la o majorare
a utilizarii bicicletelor.
In general, 11 din 18 recomandari civice se focuseaza
asupra transportului public, 5 pe utilizarea masinii proprii
si 2 pe utilizarea bicicletelor.
Privind partea pozitiva, se evidentiaza un puternic simt de
solidaritate, din moment ce primele 3 recomandari se
refera la dezvoltarea pe viitor a transportului public
4
pentru acei cetateni defavorizati din punct de vedere
economic si social, sau cu mobilitate redusa- comparativ
cu ceea ce se face deja.
Pentru a putea folosi bicicleta in oras, trebuie sa
imbunatatim infrastructura, incepand cu pistele pentru
bicicleta.
Demna de a fi observata este lipsa indicatiilor in ceea ce
priveste utilizarea unei masini in comun (demonstrand
clar cum acest obicei este vazut de catre majoritatea
cetatenilor ca nefiind o prima optiune, iar in unele cazuri,
cetatenii nici macar nu stiu de aceasta optiune) si in ceea
ce priveste interventile generale care ar putea afecta
sistemul mobilitatii ca intreg (ex: competitie marita intre
operatorii din sector, planuri de reducere a traficului). In
acest caz, probabil, se poate sesiza o oarecare dificultate
in incadrarea problematicii mobilitatii in contextul unei
planificari mai ample, centrate in imbunatatirea vietii in
mediul urban.
In afara de aspectele individuale ale mobilitatii,
recomandarile arata o puternica nevoie de sustenabilitate
sociala legata de imbunatatirea accesabilitatii: 7 din 18
recomandari se focuseaza pe aceasta problema.
A doua problema ca importanta este accea a
sustenabilitatii economice adresata de 6 recomandari - de
asteptat, data fiind criza in desfasurare care a cuprins
multe tari europene.
Doua recomandari privesc subiectul drepturilor &
obligatiilor: pe de o parte, solicita adevarata multumire a
unui drept, dreptul la mobilitate a persoanelor cu
5
dizabilitati, in special pentru reducerea barierelor; pe de
alta parte, indeamna oamenii sa fie constienti de
obligatiile pe care le au ca si cetateni, dand o mare
importanta educarii in vederea condusului in siguranta si
cu responsabilitate fata de mediu.
Sunt, de asemenea, 2 recomandari care se concentreaza
asupra unor aspecte propice desfasurarii unei vieti
calitative: amandoua ocupandu-se cu imbunatatirea
substantiala a transportului public in ceea ce priveste
confortul si siguranta.
Recomandarile civice ce se concentreaza asupa
sustenabilitatii mediului inconjurator au o interpretare
clara: nu mai este cazul sa gasim metode de a limita
folosirea mijloacelor de transport poluante (ex: limitarea
traficului pe baza circularii in functie de numerele de
inmatriculare pare sau impare, sau Duminica la pas) , in
schimb ar trebui sa investim in infrastructura destinata
vehiculelor mai putin poluante.
CONCLUZII
Ce sugereaza aceste Recomandari?
In primul rand, faptul ca cetatenii europeni sunt constienti
de:
Faptul ca, in domeniul transportului, nu exista o bagheta
magica care sa ajute la indeplinirea tuturor nevoilor in
ceea ce priveste mobilitatea si ca resursele disponibile
6
sunt limitate. Acesta este un important punct de plecare,
deoarece ne permite sa abordam aceste probleme cu un
realism sanatos, deci realizand atat responsabilitatile
tuturor actorilor implicati, cat si dificultatile intanite de
acestia.
Faptul ca suntem toti- si nu numai navetistii- obligati sa
contribuim la nevoile atat individuale, cat si colective, ale
mobilitatii, publice si private.
Complexitatea mobilitatii, din moment ce exista o
legatura intre:
o Serviciile publice, carora li se aplica anumite reguli si
responsabilitati, si piata, guvernata de alte reguli;
o Mobilitatea colectiva si cea individuala;
o Actorii publici si cei privati;
o Dimensiunea
locala/regioanala/nationala/supranationala, in
aceeasi masura ca nevoile, atat pe termen scurt, cat
si pe termen lung, legate de generatiile curente sau
viitoare, cu nevoi greu de intrezarit;
Mobilitate, ca o metoda de ane face sa ne simtim cetateni
europeni.
In al doilea rand, trebuie sa actionam in numele a ceea ce
deja detinem:
Cele mai multe Recomandari cer sa se sistematizeze ceea
ce acum este impartit si ocazional. Exista solutii ieftine
care ar putea sa intruneasca nevoile diverse ale mobilitatii
iar faptul ca nu sunt deja implementate este frustrant.
7
Implementarea solutiilor deja testate, nu numai ca ar
revolutiona sistemul, dar ar imbunatati mobilitatea
majoritatii europenilor. Deloc surprinzator este faptul ca,
implementarea majoritatii Recomandarilor Civice,
necesita mai mult abilitatea de a le impune, decat de a
investi in ele.
Constientizarea situatiei experientelor prin care cetatenii
trec zi de zi, nu corespunde cu intelegerea a ceea ce s-a
realizat sau inca se realizeaza prin munca institutiilor UE.
Directivele recente au consolidat conditiile legale pentru o
mai mare protectie a drepturilor pasagerilor, insa, in
continuare este nevoie de consolidarea uneltelor de
protectie si, in paralel, de a oferi informatii cetatenilor
prin:
o Oferirea informatiilor in aeroporturi internationale,
gari, principalele puncte de schimb de transport.
o Promovarea aplicatiei lansate de Comisia Europeana
pentru transportul aerian si feroviar, folositoare de
asemenea pentru autobuze/autocare, transport fluvial
sau maritim.
o Implicarea Societatii Civile ca o modalitatea de a atinge
o tintaa cetatenilor pe care, altminteri, acestia nu o pot
atinge din moment ce nu stiu sa foloseasca noile
tehnologii si platforme media.
o Oferirea de mediere ca un mod rapid si economic de a
rezolva dispute minore in transport.
o Organizarea unor centre de protectie si consiliere in
vecinatatea zonelor intens circulate si a zonelor de
interschimb.
8
Speram ca toata aceasta munca depusa sa fie privita ca o
contributie constructiva la ceea ce asociatiile si cetatenii au
trimis in atentia factorilor decizionali ai institutiilor de nivel
local, national si European, dar si a diferitelor parti inetersate
si dedicate unei mai bune sustenabilitati a mobilitatii, aliniata
asteptarilor cetatenilor.
