1
UNDP-GEF Project-PIMS 3458
“Improving the Financial Sustainability of the Carpathian System of
Protected Areas” - Romania
Elaborarea de mecanisme pentru plata serviciilor
ecosistemice (PES) si pentru compensatii de mediu
(EC)
Raport final
Consultant: Green Business Solutions SRL Bucuresti
August 2012
2
CUPRINS
CUPRINS................................................................................................................................................. 2
LISTA ABREVIERILOR ........................................................................................................................... 3
LISTA FIGURILOR .................................................................................................................................. 4
LISTA TABELELOR ................................................................................................................................ 5
INTRODUCERE ...................................................................................................................................... 6
1. IDENTIFICAREA SI SELECTAREA PES/EC – ABORDARE SECTORIALA ................................ 9
2. DESCRIEREA MECANISMELOR PES SELECTATE .................................................................. 18
2.1. Tarifele de vizitare a AP ............................................................................................................. 18
2.2. Contributia operatorilor din domeniul turismului......................................................................... 27
2.3. Contributia operatorilor din domeniul imbutelierii apelor minerale ............................................. 37
3. DESCRIEREA MECANISMULUI EC SELECTAT ........................................................................ 45
4. SUMAR PRIVIND CONTRIBUTIA LA REALIZAREA PLANURILOR DE AFACERI ALE ARIILOR PROTEJATE PILOT .............................................................................................................................. 55
5. MODUL DE INSTRUIRE PES SI EC ............................................................................................ 57
5.1. Introducere. Obiectiv ............................................................................................................. 57
5.2. Continut ................................................................................................................................. 57
5.3. Metoda de transfer al informatiei ........................................................................................... 60
5.4. Evaluare ................................................................................................................................. 60
Bibliografie ............................................................................................................................................. 61
Anexa 1 – Centralizator al necesitatilor de adaptare a cadrului institutional si legislativ ...................... 63
Anexa 2 – Prezentarea PES/EC (sustinere modul de instruire)............................................................ 67
Anexa 3: Formular de evaluare sesiune de instruire ............................................................................. 72
Anexa 4 – Descriere preliminara a mecanismului PES – RA Apele Romane ....................................... 75
3
LISTA ABREVIERILOR
ANPM Agentia Nationala de Protectia Mediului
AAAP Asociatia Administratorilor de Arii Protejate
AFNM Administratia Fondului National de Mediu
ANP Arie naturala protejata
BAU Practici curente de afaceri (Business as Usual)
CNPA Reteaua de ANP din Carpati
EU Uniunea Europeana
FNM Fondul National de Mediu
MADR Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale
MMP Ministerul Mediului si Padurilor
MDRT Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
ONG Organizatie Non Guvernamentala
PIB Produs Intern Brut
SEM Practici durabile de management al ecosistemelor
ES Servicii ale ecosistemelor
WWF World Wide Fund for Nature
TOR Termeni de Referinta
PES Plati pentru serviciile ecosistemice
EC Compensatii de mediu
WTP Valoarea pe care turistii sunt dispusi sa o cheltuie
4
LISTA FIGURILOR
Figură 1-1: Beneficiari ai ES in domeniul turismului (BAU, SEM, UNDP 2012) .......... 16
Figură 1-2: Beneficiari ai SE in domeniul utilizarii apei (BAU, SEM, UNDP 2012) ..... 16
Figură 2-1: Schema functionarii de principiu a PES – tarif vizitare ............................... 21
Figură 2-2: Sugestie privind reorientarea fondurilor in PES taxe de vizitare ............... 25
Figură 2-3: Harta functionarii de principiu a PES – contributia operatorilor ................. 30
Figură 2-4: Prezentare schematica variantelor analizate – PES contributii operatori 33
Figură 2-5: Variante PES pe lantul concesionare – imbuteliere ape minerale ............ 38
Figură 2-6: Schema functionarii de principiu a PES – contributia operatorilor din domeniul apelor minerale ..................................................................................................... 40
Figură 3-1: Ierarhizarea masurilor de combatere a impactului de mediu (Sursa: Thomas B Fisher et al. 2008) .............................................................................................. 45
Figură 3-2: Impacul rezidual in contextul masurilor de combatere a impactului de mediu (Thomas B Fisher et al. 2008) ................................................................................. 46
Figură 3-3: Variante PES pe lantul concesionare – exploatare a carierelor de piatra 49
Figură 3-4: Schema functionarii de principiu a EC – compensatii pentru impactul residual de mediu .................................................................................................................. 50
5
LISTA TABELELOR
Tabel 1-1: Analiza privind serviciile ecosistemice furnizate de AP din Romania – Carpati (UNDP 2012) ............................................................................................................ 10
Tabel 1-2: Sumarul concluziilor studiului de evaluare a serviciilor ecosistemice pentru AP pilot (UNDP 2012) ........................................................................................................... 14
Tabel 1-3: Formularea ipotezelor initiale privind mecanismele PES ............................. 17
Tabel 2-1: Incasarea taxei de vizitare in AP din Carpati - 2010 ..................................... 18
Tabel 2-2: Variante de incasari in cadrul PES – taxe de intrare .................................... 19
Tabel 2-3: Tipuri de costuri ocazionate de incasarea tarifului de vizitare .................... 23
Tabel 2-4: Etape generale de implementare a PES-tarife de vizitare ........................... 26
Tabel 2-5: Principalele riscuri induse de implementarea PES – tarife de vizitare ...... 26
Tabel 2-6: Variante de incasari in cadrul PES – contributia operatorilor din turism (RON) ...................................................................................................................................... 29
Tabel 2-7: Etape generale de implementare a PES-contributii ale operatorilor .......... 35
Tabel 2-8: Principalele riscuri induse de implementarea PES – contributii ale operatorilor .............................................................................................................................. 36
Tabel 2-9: Variante de incasari in cadrul PES – contributii de la imbuteliatori ............ 38
Tabel 2-10: Etape de implementare a PES-contributii ale operatorilor in domeniul imbutelierii apelor minerale .................................................................................................. 43
Tabel 2-11: Principalele riscuri induse de implementarea PES – contributii ale operatorilor in domeniul imbutelierii apei minerale ........................................................... 44
Tabel 3-1: Principalele categorii de masuri compensatorii pentru impactul rezidual .. 46
Tabel 3-2: Etape generale de implementare a EC – compensatii pentru impactul rezidual de mediu .................................................................................................................. 53
Tabel 3-3: Principalele riscuri induse de implementarea EC – compensatii pentru impactul residual de mediu .................................................................................................. 53
6
INTRODUCERE
Obiectivul proiectului este de a imbunatati sustenabilitetea financiara a retelei romanesti de arii
naturale protejate (ANP) din Carpati ca model pentru replicare in intreaga Retea de Arii Naturale
Protejate din Carpati (CNPA). Prin intermediul unei resurse financiare adecvate, ANP din Carpatii
romanesti si CNPA vor putea sa-si asigure o sustenabilitate financiara sporita. Obiectivul urmeaza a
se realiza in cadrul a doua componente:
i) Intarirea cadrului legislativ de suport si a cadrului strategic privind sustenabilitetea financiara; si
ii) Intarirea capacitatii institutionale si individuale a administratorilor de ANP si a altor factori locali
interesati in implementarea planului financiar pe baze durabile.
Contractul de consultanta privind elaborarea de mecanisme pentru plata serviciilor ecosistemice si
pentru compensatii de mediu are drept obiectiv studierea posibilitatii de realizare/implementare a
mecanismelor de plati pentru serviciile ecosistemelor si a mecanismelor pentru compensatii de mediu,
realizarea in continuare a trei propuneri pentru mecanisme de plati pentru serviciile ecosistemelor
(PES) si a unei propuneri de mecanism pentru compensatii de mediu (EC), asistenta si contributie la
realizarea planurilor de afaceri ale ANP, realizarea unui material si a unei instruiri specifice.
Activităţile avute in vedere in termenii de referinta ai contractului de consultanta sunt:
Parcurgerea literaturii şi studiilor de caz privind valoarea economică a ecosistemelor în ariile
protejate din România şi alte ţări din regiune/alte regiuni. Aprofundarea studiilor de caz şi a analizei
deja efectuate în cadrul proiectului GEF UNDP PIMS 3458.
Revizuirea abordării metodologice pentru realizarea de mecanisme PES/EC la nivelul parcurilor
pilot şi a celor satelit precum şi la nivel naţional.
Identificarea a trei mecanisme PES şi a unui mecanism EC, aplicabile pe tipuri/grupe de ANP, din
care cel puţin unul aplicabil la nivelul întregii reţele de arii naturale protejate din Carpaţi.
Realizarea pentru mecanismele PES şi EC identificate a schemelor de implementare cu posibile
variante, inclusiv pentru mecanismele de transfer către ANP.
Analizarea problemelor de ordin legal, fiscal, administrativ, politic, social, privind implementarea
mecanismelor propuse şi realizarea de discuţii şi negocieri cu instituţiile/factorii cheie identificaţi care
pot determina implementarea PES şi EC, îmbunătăţirea propunerilor PES şi EC în funcţie de
observaţiile actorilor cheie.
Participare la realizarea planurilor de afaceri ale parcurilor împreună cu echipa de proiect.
Realizarea unui modul de instruire privind identificarea şi posibila implementare de mecanisme
PES şi EC în ariile naturale protejate, realizarea unei instruiri cu administraţiile ANP din Carpaţii
Româneşti, participarea la un seminar CNPA.
Rezultate aşteptate in urma derularii contractului de consultanta:
Plan de lucru initial si permanent actualizat.
7
Propunerile draft pentru 3 mecanisme PES şi unul EC. Schemele draft de implementare inclusiv
variante pentru mecanismele de transfer aferente mecanismelor PES şi EC, cu observaţiile şi
modificările rezultate în urma consultării actorilor cheie.
Propunerile de reformă legală, fiscală, administrativă, politică, social necesară împlementării
mecanismelor PES şi EC înaintate forurilor competente (împreună cu echipa de proiect).
Modul de instruire privind identificarea şi posibila implementare de mecanisme PES şi EC în ariile
natural protejate, realizarea unei instruiri cu administraţiile ANP din Carpaţii Româneşti, participarea la
un seminar CNPA.
Raport final (max 50 pagini, fara anexe), incluzand şi un sumar privind contribuţiile la realizarea
planurilor de afaceri ale ANP, modulul de instruire specific PES şi EC şi minuta instruirii realizate cu
reprezentanţii administraţiilor.
Prezentul raport reprezinta al doilea raport de progres si cuprinde rezultatele parcurgerii celor de-a
treia si a patra etape din propunerea tehnica anexata la contract si anume Definitivarea propunerilor
de PES si EC si includerea acestora in planurile de afaceri ale administratiilor de arii naturale
protejate si respectiv Elaborarea si livrarea modului de instruire privind identificarea,
planificarea si implementarea mecanismelor PES / EC
In perioada 18.06.2012 – 15.08.2012 consultantul a depus eforturi pentru a difinitiva mecanismele
propuse, pe baza propunerilor de imbunatatire venite din partea reprezentantilor beneficiarului,
precum si pe baza continuarii activitatii de consultare a actorilor cheie.
Beneficiarul nu a formulat propuneri de imbunatatire in mod formal, insa, ca urmare a consultarii
factorilor cheie, au rezultat o serie de propuneri de imbunatatire, inserate in structura raportului
inaintat in etapa de consultanta precedenta. Printre factorii consultati in aceasta perioada mentionam:
a) consultantii din cadrul proiectului Marlon Flores, Lee Thomas, Mihai Zotta si Alin Birda;
b) reprezentanti ai MMP – Directia Biodiversitatii, Ramona Cherascu;
c) reprezentanti ai RNP-ROMSILVA, serviciul Arii Protejate – Robert Pache si Mihai Dragos si
conducerea RNP Romsilva – director adjunct Florin Popa;
d) reprezentanti ai Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului – Elena Giurea;
d) reprezentanti ai administratiilor Parcurilor natural si nationale: Defileul Jiului, Maramures, Putna
Vrancea, Cheile Bicazului, Bucegi, Apuseni, Calimani, Domogled, Semenic, Vanatori Neamt, Cozia,
Piatra Craiului, Retezat.
Recomandarile formulate cu aceasta sunt incorporate in documentatia ce descrie mecanismele PES
si EC cuprinse in acest raport.
In ceea ce priveste contributia la realizarea planurilor de afaceri a celor 5 parcuri pilot, prezentul raport
prezinta un sumar al contributiilor realizate in special pe tema fluxurilor de numerar ce ar putea rezulta
in urma aplicarii PES-tarif de vizitare in cazul a doua dintre cele 5 parcuri pilot. Aceste estimari pot fi
utilizate pentru realizarea planurilor de afaceri pentru cele doua arii protejate, dar modelele utilizate
8
pot de asemenea sa fie o baza de pornire pentru estimari ale fluxurilor de numerar specifice celorlalte
parcuri pilot.
Concomitent, au fost elaborate materiale de instruire privind PES si EC adresate cu precadere
administratiilor ariilor protejate din Carpati, dar in egala masura si reprezentantilor autoritatii centrale
ce raspunde de conservarea biodiversitatii. Aceste materiale de instruire au fost agreate cu
beneficiarul iar sesiunea de instruire a fost desfasurata in data de 31 iulie 2012 la Iasi.
Modulul de instruire face face referiri extinse la mecanismele proiectate dar au si sectiuni cu caracter
mai general menite sa imbunatateasca capacitatea institutionala in ceea ce priveste mecanismele de
plati pentru serviciile ecosistemelor.
Resursele alocate pentru aceste activitati, in perioada 20.06.2012 – 15.08.2012 au fost: un numar de
8 zile de activitate la birou, sediul proiectului si in localitatea Iasi – participarea la sesiunea de
instruire.
Prezentul raport intermediar cuprinde:
- Descrierea finala, detaliata a mecanismelor PES si EC cu incorporarea feed-back-ului primit
din partea factorilor consultati;
- Sumar privind contributiile la realizarea planurilor de afaceri ale ANP;
- Modulul de instruire specific PES si EC.
Prezentul raport a fost inaintat beneficiarului in in data de 16.08.2012, spre a fi analizat si aprobat. In
cazul in care sunt necesare revizuiri si sunt formulate comentarii, prestatorul este gata sa incorporeze
aceste revizuiri si comentarii pentru obtinerea unui format final.
9
1. IDENTIFICAREA SI SELECTAREA PES/EC – ABORDARE
SECTORIALA
Aceasta sectiune isi propune identificarea serviciilor ecosistemice specifice din AP țintă (sub forma
unui grafic elaborat pe baza studiului de evaluare economica a serviciilor ecosistemice efectuat tot in
cadrul proiectului) care să poată susține instaurarea și design-ul mecanismelor de plată pentru
serviciile ecosistemice și cele de compensatii de mediu.
Dintre oportunitatile identificate se pot selecta ipoteze initiale ce urmează a fi testate: focalizarea
proiectului pe serviciile ecosistemice privind turismul, utilizarea apei, etc., analizandu-se fezabilitatea
ipotezelor și sustenabilitatea financiara pe termen lung. Mecanismele PES si EC sunt orientate spre
arii protejate cu potential de implementare ridicat si pe sectoare economice cheie, pentru care functia
bipolara serviciu ecosistemic – beneficiar se bazeaza pe o definire clara a nevoilor reciproce. In ceea
ce priveste EC – selectarea ipotezelor se bazeaza pe necesitatea ca EC sa aiba capacitatea de a
defini in termeni clari modalitatea de compensare eficienta impactului rezidual rezultat ca urmare a
dezvoltarii de proiecte localizate in interiorul sau in afara ariilor protejate.
Pornind de la descrierea serviciilor ecosistemice (MA2005) a fost efectuata o analiza privind serviciile
ecosistemice furnizate de ariile protejate din Carpati – Romania. Aceasta analiza se poate urmari in
Tabel 1-1.
10
Tabel 1-1: Analiza privind serviciile ecosistemice furnizate de AP din Romania – Carpati (UNDP 2012) E
S T
yp
e
Se
rvic
e
Benefit /
outcome
Significance
Sectors
supported
by
ecosyste
m service
Sectors
impactin
g /
influenci
ng the
provisio
n of
ecosyst
em
service P
lato
ul M
eh
ed
inti
Cio
clo
vin
a
Defi
leu
l J
iulu
i
Bu
ce
gi
Cea
hla
u
Cali
ma
ni
Defi
leu
Mu
res
Ro
dn
ei
Ch
eil
e N
ere
i
Ch
eil
e B
ica
zu
lui
Se
me
nic
Do
mo
gle
d
Pu
tna
Vra
nce
a
Bu
ila
Va
ntu
rari
ta
Po
rtil
e d
e F
ier
Ta
ra h
ate
gu
lui
Ap
us
en
i
Ma
ram
ure
s
Pia
tra C
raiu
lui
Rete
za
t
Va
na
tori
Neam
t
Pro
vis
ion
ing
Se
rvic
es
Fo
od
Commercial
and
subsistence
crops;
breeding
products
* ** ** ** ** ** ** ** * ** *
* ** ** * ** ** ** * **
*
* **
Household
s Fishery,
Tourism,
Agriculture
Househo
lds,
Fishery,
Agricultu
re,
Industry
Wo
od
Timber,
traditional
wood
products,
commercial
processed
wood
products
* * ** ** ** ** * ** * ** * * ** ** ** ** ** *
* ** * **
Household
s, Forestry,
Wood
processing
industry
Forest
administr
ation,
househol
ds, wood
processi
ng
industry,
Forestry
Wa
ter
Public water
supply,
mineral
waters for
commercial
use, water
for industrial
and
agricultural
usage
* * * ** ** ** ** ** ? ** _ _ * * * ** ** *
* * * *
Industry,
households
, tourism
Agricultu
re,
Industry,
Forestry
11
NT
FP
s
Natural
medicines,
forest fruits,
forest fruits
based
products
* * _ * ** ** * ** ** * _ * _ _ ? ** ** *
* * * **
Forest
administrat
ors,
households
, industry
Forest
administr
ation,
Househo
lds,
Industry,
Forestry
So
urc
e o
f
en
erg
y
(fu
el e
tc) Energy
provision
e.g.,
hydropower
_ _ ** * _ * * * ** _ * * * * * ** ** _ _ *
* _ Energy
Forestry,
Breeding
Reg
ula
tin
g S
erv
ice
s
Reg
ula
tio
n
of
GH
Gs Carbon
sequestratio
n
** ** ** ** ** ** ** ** ** ** *
* ** * * ? ** *
*
* * * *
Potentially
all
Potentiall
y all
Mic
ro-
clim
ate
sta
bili
za
ti
on
Air quality ** ** ** ** ** ** ** ** ** ** * ** ** * _ ** ** *
* **
*
* **
Potentially
all
Industry,
Forestry
Wa
ter
reg
ula
tion
(sto
rag
e
and
rete
ntio
n)
Flood and
landslide
prevention
* * * ** ** ** ** ** * ** _ * * ** _ * ** *
* **
*
* **
Tourism,
Industry,
Household
s/ Urban
Settlement,
agriculture
Forestry,
Agricultu
re,
Breeding
So
il e
rosio
n
reg
ula
tion
Improved
water quality
,
* * ** ** ** ** * * ** ** _ _ * * ? * * *
* * * _
Household
s, Urban
settls,
hydropowe
r
Forestry,
Agricultu
re,
Breeding
Nutr
ien
t
rete
ntio
n
Improved
water quality ? ** ? * * ** * * ** * _ * * * * * * * * * *
Fisheries,
Agriculture,
water
supply
Forestry,
Agricultu
re,
Breeding
12
Cu
ltu
ral
Se
rvic
es
Sp
iritua
l, r
elig
iou
s, cu
ltu
ral h
erita
ge
Local
traditions,
Churches
and
monasteries
,
Archaeologi
cal ruins
(historical
not
recreational
value). Use
of
environment
in books,
painting,
folklore,
national
symbols,
architecture,
advertising
_ ** * ** ** * _ * ** _ * * ** ** * ** ** *
* ** * **
Tourism,
Household
s
Potentiall
y all
Ed
uca
tio
na
l
A ‘natural
field
laboratory’
for
understandi
ng biological
processes
_ * * ** ** * * * * * _ ** * * _ ** ? ? * * * Household
s
Potential
ly all
13
Recre
atio
n a
nd
eco
tou
rism
Recreational
fishing and
hunting,
birdwatching
, hiking,
Holiday
destination
(aesthetic
views),
archaeologi
cal ruins
(historical
not
recreational
value)
* * ** ** ** * * ** * ** *
* ** ** * ** ** **
*
* **
*
* ** Tourism
Potenti
ally all
La
ndsca
pe
an
d
am
enity Property
price
premiums
due to views
* * * ** ** * _ _ * ** * * ? _ * ** ? ? * * _ Tourism Potenti
ally all
Bio
div
ers
ity
no
n-
use
Enhanced
wellbeing
associated
for example
with bequest
or altruistic
motivations
? * _ ** ** ? ? * * ? _ ? ? ? ? ** ? ? * * * Potentially
all
Potential
ly all
Code: ** service important, * service provided, - service not relevant, ? uncertain of provision
14
Se poate observa ca printre serviciile ecosistemice ce sunt furnizate in aproape toate parcurile sunt:
- Furnizarea de produse alimentare, produse din lemn si produse forestiere nelemnoase;
- Furnizarea apei de consum;
- Servicii de combatere a schimbarilor climatice prin sechestrarea de carbon;
- Servicii de regularizare a scurgerilor de suprafata si de mentinere a calitatii apelor;
- Servicii de recreere si turism (inclusiv turism cultural).
Principalele sectoarele economice care sunt potentiali beneficiari ai serviciilor ecosistemice sunt:
turismul, agricultura, tratarea si imbutelierea apei potabile, administrarea padurilor. Un sector
important este de asemenea legat de reducerea riscurilor asociate dezastrelor naturale (inundatii si
aunecari de teren).
In cadrul studiului privind evaluarea economica a serviciilor ecosistemice, elaborat tot in cadrul
proiectului (UNDP 2012), s-a realizat o ierarhizare pe baze monetare a valorii serviciilor ecosistemice,
pe sectoare de activitate, functie de ES furnizate. De asemenea s-au identificat in mare si principalii
beneficiari ai acestor ES. Rezultatele concise ale acestui studiu pot fi urmarite in Tabel 1-2. De notat
ca evaluarea s-a realizat numai pentru un numar de 5 AP pilot (Apuseni, Maramures, Piatra Craiului,
Retezat si Vanatori-Neamt).
Tabel 1-2: Sumarul concluziilor studiului de evaluare a serviciilor ecosistemice pentru AP pilot (UNDP
2012)
ES Type
Service Valuation aproach
BAU Value (NPV
@10%, 2011-2035, mill
EUR)
SEM value
(NPV@10%, 2011-2035, mill
EUR)
Net benefits under
SEM (25 years,
mill EUR)
Beneficiary / sector
Provisioning
Services
Food / agriculture products
Benefit transfer. Number of animals, carryng capacity, production, market prices for products
174.00 190.00 83.90
Animal breaders, households, food processing industry
Wood
Benefit transfer. Harvested volumes, protected surfaces, compensations for no harvesting, wood prices, NTFP production and selling prices
77.30 74.50 -2.80 Forest administrators, forest owners
Water
Public water supply, mineral waters for commercial use, water for industrial and agricultural usage
377.00 418.60 221.60
Water operators, mineral water bottling companies
NTFPs Included under Wood/forestry
0.00 0.00 0.00 Forest administrators, Forest owners
15
Source of energy (fuel etc)
Energy provision e.g., hydropower
0.00 0.00 0.00 Hydropower producers
Regulating
Services
Regulation of GHGs
Carbon quantities sequestred in the forests, market prices for CO2 e
14.40 20.20 33.30
Forest owners, local and central public authorities
Micro-climate stabilization
No assessment 0.00 0.00 0.00
Tour operators, hotels, restaurants, PA administration (in terms of park fees)
Water regulation (storage and retention)
Costs avoided for public infrastructure and households damage avoided
10.80 14.40 17.50 Local comunities, households
Soil erosion regulation
Included under water 0.00 0.00 0.00
Water operators, mineral water bottling companies
Nutrient retention
Included under water 0.00 0.00 0.00
Water operators, mineral water bottling companies
Cultural Service
s
Spiritual, religious, cultural heritage
Included under recreational and eco-tourism
0.00 0.00 0.00
Tour operators, hotels, restaurants, PA administration (in terms of park fees)
Educational
Included under recreational and ecotourism
0.00 0.00 0.00
Tour operators, hotels, restaurants, PA administration (in terms of park fees)
Recreation and ecotourism
Benefit transfer. Expenditure by tourists and consumer surplus
787.20 1282.90 2626.80
Tour operators, hotels, restaurants, PA administration (in terms of park fees)
Landscape and amenity
No assessment 0.00 0.00 0.00 Local land owners
Biodiversity non-use
No assessment 0.00 0.00 0.00
Tour operators, hotels, restaurants, PA administration (in terms of park fees)
Rezultatele studiului in ceea ce priveste principalii beneficiari ai serviciilor sistemice (atat in scenariul
BAU cat si in scenariul SEM) pentru sectoarele cele mai importante arata pe de o parte ca mediul
privat este principalul beneficiar al serviciilor ecosistemice, si pe de alta parte ca nivelul beneficiilor
este ridicat pentru unele sectoare, chiar in prezent existand posibilitatea ca, in scenariul SEM, aceste
beneficii sa creasca semnificativ (Figură 1-1, Figură 1-2).
16
Figură 1-1: Beneficiari ai ES in domeniul turismului (BAU, SEM, UNDP 2012)
Figură 1-2: Beneficiari ai SE in domeniul utilizarii apei (BAU, SEM, UNDP 2012)
Dupa cum se poate vedea si din figurile reproduse in acest raport, concluziile studiului de evaluare a
valorii ecosistemice a celor 5 AP pilot ne arata ca domeniile ce se recomanda a fi adresate de catre
procesul de elaborare a mecanismelor PES/EC sunt: turismul si gospodarirea apelor. Potentiale
mecanisme PES se pot identifica si in ceea ce priveste combaterea dezastrelor naturale, dar, mai
ales, in sechestrarea carbonului.
Trebuie mentionata de asemenea o concluzie importanta a studiului citat (UNDP 2012) si anume
aceea ca serviciile ecosistemice furnizate la aceasta data de care AP din Carpati – Romania in
domeniile regularizarii scurgerilor de suprafata si furnizarii de energie hidro sunt foarte mari. Acest fapt
se datoreaza cu precadere unui sistem national (legislativ, institutional si operational) eficient de
gospodarire a padurilor implementat in Romania de foarte multa vreme. Tocmai acest fapt determina
17
ca beneficiarii acestor servicii sa constientizeze mai putin valoarea serviciilor primite, de unde si
barierele puternice in ceea ce priveste elaborarea si implementarea de mecanisme PES in aceste arii
de interes.
Tinand seama si de aceste considerente, se considera ca principalele domenii in care se poate opta la
acest moment pentru implementarea de mecanisme PES eficiente si aplicabile sunt cele redate in
Tabel 1-3: turismul si gospodarirea apelor.
Tabel 1-3: Formularea ipotezelor initiale privind mecanismele PES
Serviciul ecosistemic
Mecanism PES
Beneficiai de fonduri
Platitori Securizare serviciu ecosistemic
Nivelul PES
-Peisaj
-Stabilizarea microclimatului
-Mostenire culturala
-Educatie
-Recreere/ ecoturism
-Biodiversitate
Taxe pentru intrarea in AP
Administratiile AP
Vizitatorii parcului, mai cu seama precticantii de ecoturism
-Intarirea capacitatii AP de a asigura conservarea biodiversitatii, peisajului si traditiilor
-Dezvoltarea infrastructurii de vizitare
-Dezvoltarea serviciilor administratiilor AP in domeniul vizitarii parcurilor (ghidare, etc)
Local/ national
Contributii de la operatorii turistici
Administratiile AP
Tur operatori
National/ regional
Restaurante
Pensiuni
Alti furnizori de servicii turistice
-Furnizarea apei
-Regularizarea apei
Contributii de la operatorii care imbuteliaza ape minerale
Administratiile AP
Operatori economici care exploateaza apele minerale prin procesare si/sau imbuteliere
-Elaborare si implementare masuri de conservare a ecosistemelor cu rol in regularizarea apei subterane
Local/national
18
2. DESCRIEREA MECANISMELOR PES SELECTATE
2.1. Tarifele de vizitare a AP
A. Cuantificarea ES / domeniul de aplicare
Tariful de vizitare a AP nu este o noutate pentru peisajul Carpatic romanesc. Tarife de vizitare se
aplica in mod legal si curent in multe din parcurile naturale si nationale din Romania. Nivelul tarifului
de vizitare, pentru toate AP din zona Carpatica se ridica la 5 RON (aproximativ 1,1 EUR). In tabelul de
mai jos se pot vedea sumele incasate de catre administratiile de parc in anul 2010, in relatie cu
numarul de vizitatori (INCDT 2009, UNDP 2010).
Tabel 2-1: Incasarea taxei de vizitare in AP din Carpati - 2010
Arie Naturala Numar de vizitatotori anual (2010)
Sume incasate /an (2010) RON
% de vizitatori platitori
M-tii Rodnei 20097 0 0
Calimani 10049 497 1%
Cheile Bicazului – Hasmas
- * 0 -
Piatra Craiului 100500 0 0
Cozia 50243 3025 1.2%
Buila Vanturarita 12058 0 0
Defileul Jiului 2010 0 0
Retezat 10500 30118 57%
Domogled Valea Cernei 10049 1865 3.7%
Semenic – Cheile Carasului
7034 2894 8%
Cheile Nerei - Beusnita 7034 10444 30%
M-tii Maramuresului 8700 0 0
Vanatori Neamt 402000 0 0
Putna Vrancea 35170 21054 12%
Bucegi 1004851 0 0
Gradistea Muncelului – Cioclovina
- * 0 -
Portile de Fier 60291 16322 5.4%
Apuseni 301455 119791 8%
Ceahlau - * - * -
Defileul Muresului - * - * -
Hateg - * - * -
Platoul Mehedinti - * - * -
TOTAL 2.024.041 206.010 2%
*- lipsa date
Printre cauzele principale ale incasarilor scazute putem mentiona:
19
- Obiceiul incetatenit al vizitatorilor de a practica turismul in zona fara a plati tarife de intrare in
parcuri;
- Capacitate redusa de colectare a administratiilor parcurilor;
- Oferta redusa de facilitati de vizitare (trasee de vizitare, puncte de informare, etc.) precum si
slaba publicitate a acestora.
Mecanismul PES selectat pleaca de la doua premise importate:
1. Exista un WPT (willingness to pay) a vizitatorilor parcului precum si un surplus de consum
(CS) ridicate. Studii efectuate in anul 2005 (Dumitras 2008, Dumitras et al 2011) pentru un
numar de 5 parcuri din arcul Carpatic Romanesc arata ca exista o dorinta de a plati (WTP) ce
se ridica pana la 18,2 EUR (in preturi din 2010) pe vizitator pe vizita. Din studiul de evaluare a
ariilor protejate (UNDP 2012) rezulta ca pentru cele 5 parcuri pilot (Apuseni, M-tii
Maramuresului, Piatra Craiului, Retezat, Vanatori Neamt), WTP se ridica la o valoare de 15,5
milioane EUR. Acest fapt arata ca nivelul actual al taxei de vizitare poate fi marit semnificativ.
2. Capacitatea institutionala si operationala a administratiilor parcurilor este mai ridicata decat o
arata cifrele, existand posibilitati insemnate de a spori nivelul de colectare a taxei pe de o
parte prin organizarea mai buna a colectarii si pe de alta parte prin dezvoltarea facilitatilor de
vizitare1 si popularizarea acestora.
Astfel, se poate cuantifica un interval de valori ce ar putea fi incasate de la vizitatorii AP, calculul
putand fi urmarit in Tabel 2-2.
Tabel 2-2: Variante de incasari in cadrul PES – taxe de intrare
Aria Naturala Varianta de minim Varianta de maxim
Valoare
taxa de
vizitare
Nivel de
colactare
%
Valoare
incasata
Valoare
taxa de
vizitare
Nivel de
colactare
%
Valoare
incasata
M-tii Rodnei 10 30 60291 25 50 251212.5
Calimani 10 30 30147 25 50 125612.5
Cheile Bicazului –
Hasmas
10 30 25 50
Piatra Craiului 10 30 301500 25 50 1256250
Cozia 10 30 150729 25 50 628037.5
Buila Vanturarita 10 30 36174 25 50 150725
Defileul Jiului 10 30 6030 25 50 25125
Retezat 10 30 31500 25 50 131250
Domogled Valea
Cernei
10 30 30147 25 50 125612.5
1 Premisa justificata de faptul ca, la aceasta data, proiectele aflate in implementare pentru AP din Carpati, in
cadrul POS Mediu, axa prioritara 4, cuprind o valoare aferenta infrastructurii de vizitare de cca 4,7 milioane
EUR
20
Semenic – Cheile
Carasului
10 30 21102 25 50 87925
Cheile Nerei -
Beusnita
10 30 21102 25 50 87925
M-tii Maramuresului 10 30 26100 25 50 108750
Vanatori Neamt 10 30 1206000 25 50 5025000
Putna Vrancea 10 30 105510 25 50 439625
Bucegi 10 30 3014553 25 50 12560638
Gradistea
Muncelului –
Cioclovina
10 30 25 50
Portile de Fier 10 30 180873 25 50 753637.5
Apuseni 10 30 904365 25 50 3768188
Ceahlau 10 30 25 50
Defileul Muresului 10 30 25 50
Hateg 10 30 25 50
Platoul Mehedinti 10 30 25 50
TOTAL (RON) 10 30 6126123 25 50 25525513
TOTAL (EUR) 1.361.360 5.672.336
B. Descriere si schema de implementare
Schema de implementare a mecanismului PES
Schema privind implementarea de principiu a mecanismului PES este redata in Figură 2-1.
21
Figură 2-1: Schema functionarii de principiu a PES – tarif vizitare
22
Nivelul platilor
Valoarea tarifului de intrare in parc este strans legata de nivelul WTP pentru activitati de conservare in
cadrul AP. Dupa cum s-a mentionat, in cadrul studiului efectuat in 2005-2007 ((Dumitras 2008,
Dumitras et al 2011) valoarea medie a WTP pentru cele 5 AP analizate (Bucegi, Cozia, Domogled,
Piatra Craiului, Portile de Fier) a fot caculata la 18,2 EUR/vizita si vizitator. In lumina acestui studiu,
valoarea actuala a tarifului de vizitare a AP este foarte scazuta, recomandandu-se un nivel cel putin
dublu – 100 RON/vizita si vizitator.
Desigur sunt necesare studii privind nivelul WTP in cadrul tuturor AP ce urmeaza sa implementeze
acest mecanism PES, nivelul tarifului de vizitare trebuind stabilit functie de acest nivel, pentru fiecare
AP in parte.
Mecanismele de incasare / plata
Unele AP (ex: Bucegi, Vanatori Neamt, Apuseni, etc) sunt caracterizate prin numeroase cai de acces
in interiorul AP. Vizitatorii patrund in interiorul parcurilor pe cai auto (in unele cazuri numeroase), cu
trenul, pe trasee de calatorie sau chiar pe instalatiile de cablu. Incasarea clasica a tarifului de vizitare
(prin prezenta la intrarea in AP a unui angajat al administratiei care sa incaseze de la fiecare vizitator)
nu este posibila decat cu costuri de personal foarte ridicate. De aceea este necesar ca mijloacele de
incasare a tarifului de vizitarae sa fie diversificate si adaptate profilului vizitatorului. Printre caile
recomandate de incasare a tarifului de vizitare enumeram:
- Incasare prin Internet – majoritatea AP dispun de pagini web si de personal de specialitate in
cadrul administratiilor. Incasarea prin internet presupune:
o Updatarea site-ului cu facilitate de plata prin intermediul cardurilor bancare suficient
de securizata;
o Incheierea contractelor de servicii web si bancare necesare;
o Promovarea mecanismului si a obligativitatii de plata catre publicul larg.
- Incasarea pe caile de acces auto sau traseele de calatorie – posibila numai pentru caile
importante de acces si/sau la AP care au un numar limitat de intrari in parc. Exista si aici
numeroase variante din care recomandam:
o Incasarea prin intermediul aparatelor de incasare automate amplasate in parcari,
locuri de campare, sau cai de acces (drumuri, gari, etc);
o Incasarea prin intermediul personalului specializat al administratiei AP (calea cea mai
putin recomandata si posibila numai acolo unde accesul in AP se face pe foarte
putine cai de acces);
- Incasarea prin intermediul facilitatilor de cazare si transport – presupune ca incasarea sa se
realizeze prin vanzarea de bilete de acces de catre operatorii facilitatilor de cazare si
transport. Odata cu achizitionarea tichetului de transport sau odata cu plata serviciilor
hoteliere, vizitatorii achizitioneaza si tichetul de acces in AP;
- Incasarea la nivelul facilitatilor de vizitare de tipul centrelor de vizitare si punctelor de
informare, presupunandu-se ca acestea au personal permanent sau semipermanent din
partea administratiei parcului.
Dupa incasare valorile monetare se regasesc in conturile administratiilor PA, putind fi utilizate pentru
nevoile de finantare ale administratiilor. Prioritate in cheltuirea banilor trebuie sa revina:
23
- Dezvoltarii si intretinerii facilitatilor de vizitare (trasee de vizitare, panouri informative si de
orientare, facilitati de mentinere a curateniei si puncte de odihna, etc);
- Cheltuielilor ocazionate de functionarea sistemului de colectare a tarifului de vizitare (plati
catre furnizorii de servicii de plati on line, intretinerii masinilor de incasare, a punctelor de
incasare, plati catre operatorii facilitatilor de turism si transport;
- Cheltuieli curente ale administratiei AP.
Costuri ocazionate de implementarea operationala a PES
Functionarea acestui mecanism PES presupune si o serie de costuri materiale – tiparirea/elaborarea
tichetelor de acces (de preferat de tipul stiker-elor), costuri legate de tranzactionarea fondurilor (costul
prestarilor serviciului de incasare in cazul operatorilor facilitatilor de cazare si transport) dar si costuri
legate de intretinerea facilitatilor automate de incasare. Natura incasarilor si a costurilor ocazionate de
catre PES-tarif de vizitare sunt redate in Tabel 2-3.
Tabel 2-3: Tipuri de costuri ocazionate de incasarea tarifului de vizitare
Tipuri de incasari Costuri ocazionate
Incasare on-line - Costuri pentru echiparea site-ului - Costuri pentru servicii de viramente on-
line - Comisioane bancare
Incasari prin intermediul operatorilor facilitatilor de cazare si transport
- Costuri de contractare a serviciilor - Costuri materiale pentru fabricarea
tichetelor (stickere) - Comisioane bancare - Costul prestarii serviciului (de regula
procentual din incasarile efective); - Costuri de monitorizare a implementarii
clauzelor contractuale
Incasari directe la caile de acces - Costuri de amenajare a punctelor de incasare
- Costuri de personal - Costuri materiale pentru fabricarea
tichetelor (stickere)
Incasari prin automate la caile de acces - Costuri de investitii pentru achizitionarea masinilor automate de incasare
- Costuri materiale pentru fabricarea tichetelor (stickere)
- Costuri de intretinere si reparatii a automatelor de incasare
- Costuri de personal – monitorizare
Incasari la nivelul facilitatilor de vizitare de tipul centrelor de vizitare si punctelor de informare
- Costuri de personal - Costuri material pentru fabricarea
tichetelor (stickere)
C. Considerente preliminare privind cerintele institutionale
La o prima analiza, principalele cerinte de natura institutionala ale implementarii mecanismului PES-
tarife de vizitare sunt urmatoarele:
24
1. Intarirea capacitatii materiale a administratiilor de AP – achizitionarea materialelor necesare
functie de modalitatile de implementare, crearea si implementarea sistemului financiar –
contabil specific.
2. Intarirea capacitatii de personal a administratiilor AP: adaptarea structurii de personal,
pregatirea personalului.
3. Crearea legaturilor institutionale cu prestatorii serviciilor de incasare a tarifului de vizitare – in
cazul in care se impune utilizarea incasarii prin intermediul operatorilor facilitatilor de cazare si
transport.
D. Considerente preliminare privind cerintele sociala, legale, politice
Conditiile politice de implementare a acestui mecanism nu sunt de natura a impiedica major. Ele se
pot referi la politica de dezvoltare turistica a guvernului, care poate sa tinteasca dezvoltarea turismului
de masa si astfel incercarea de a facilita oferirea de servicii cat mai ieftine. In aceste conditii, existenta
unui tarif de vizitare a AP poate sa ridice o serie de probleme, nu insurmontabile, atat timp cat nivelul
tarifului de vizitare este redus.
Conditiile sociale sunt de asemenea legate de profilul turistului – de surplusul de consum CS si de
WTP. Daca nivelul tarifului este fundamentat pe aceste trei elemente, nu vor exista bariere de natura
sociala in ceea ce priveste implementarea PES – tarif de vizitare.
Din punct de vedere legal, se poate constata ca exista cadrul legal necesar stabilirii de catre
administratorii de AP a tarifelor de vizitare. De asemenea exista cadrul legal pentru incheierea si
derularea contractelor privind serviciile de plati on-line si de incasare a tarifului de vizitare prin
intermediul operatorilor facilitatilor de cazare si transport. Poate exista aici un impediment
institutional/legal legat de obiectul de activitate al acestora ce, este posibil, sa nu le permita realizarea
de astfel de servicii. Daca insa, tichetele de vizitare sunt privite ca materiale promotionale ale parcului,
prin contracte de tip comercial aceasta problema se poate regla.
E. Considerente legate de implementare. Riscuri
Caracterul local vs. caracterul national
Desi principial mecanismul PES – tarif de vizitare poate si trebuie implementat pentru toate ariile
naturale care beneficiaza de vizitatori, deci la nivel national, modul de implementare trebuie sa fie
proiectat in asa fel incat sa se tina seama de conditiile specifice ale fiecarei AP, deci la nivel local.
Dintr-o analiza financiara succinta rezulta ca specificitatea AP determina variatii importante atat de la
o AP la alta cat si in cadrul aceleiasi AP, sub urmatoarele aspecte:
- Profilui vizitatorilor – de la practicanti ai turismului ecologic la turistii de gratar de week-end, de
la amatorii de peisaje si de fotografie la turistii ecumenici;
- Caile de aces in AP – de la situatii cu un numar foarte mare de cai de acces (ex: Bucegi) la
situatii in care caile de acces sunt relativ usor de gestionat (ex: Piatra Craiului);
- Suprafata AP;
- Atractiile de vizitare.
De asemenea, si sub aspect financiar, in cazul unui numar redus de vizitarori, e posibil (analiza
financiara de detaliu realizate in cadrul proiectului ofera elemente suplimentare in acest sens) ca
25
efortul implemetarii mecanismului PES – tarife de vizitare sa nu produca efecte financiare
semnificative.
Toare aceste elemente conduc la urmatoarele recomandari:
1. Adaptarea implementarii PES-tarife de vizitare la situatia specifica a fiecarei AP;
2. Implementarea PES-tarife de vizitare numai la AP la care aportul financiar obtinut face
diferenta - implementarea mecanismului PES in cadrul AP care pot sa genereze venituri
semnificative in asa numitele “honey-pots” – AP la nivelul carora se poate concentra
efortul de implementare, cu efecte semnificative. Desigur, aceasta abordare ar trebui insotita
de reorientarea ulterioara a sumelor incasate catre AP la care veniturile nu pot sa acopere
cheltuielile (Figură 2-2). Structura institutionala actuala, in care aproape toate AP sunt
administrate sub umbrela RNP-Romsila poate sa faciliteze aceasta reorientare (Figură 2-2).
Figură 2-2: Sugestie privind reorientarea fondurilor in PES taxe de vizitare
Redistribuirea de fonduri prezentata in Figură 2-2 se realizeaza prin donarea unei anumite portiuni din
profitul ocazionat de implementarea PES – tarife de vizitare de catre AP “honey pots” catre un ONG
(ex: Asociatia Administraorilor de Arii Protejate (AAAP)) urmand ca la nivelul acestui ONG, prin
participarea tuturor administratorilor de AP sa se opteze pentru o modalitate de finantare a AP cu
resurse financiare mai reduse:
- Transferul banilor pentru cheltuieli recurente la un nivel agreat intre parti prin aplicarea unor
criterii de calcul unice;
- Transferul banilor pentru cheltuieli pe baza de selectie de proiecte.
Etape generale de implementare
Implementarea PES – tarife de vizitare in contextul din Romania trebuie sa puna accent in mare masura pe pregatirea temeinica a implementarii – conditie esentiala a succesului si pe monitorizarea implementarii. In Tabel 2-4 se pot urmari etapele recomandate a fi parcurse intr-un caz general, pentru implementarea PES – tarife de vizitare.
26
Tabel 2-4: Etape generale de implementare a PES-tarife de vizitare Stadiu Etape
Pregatire - Campanie de constientizare la nivel national si local – necesitatea introducerii tarifelor de vizitare, transparenta in utilizarea banilor de catre AP;
- Imbunatatirea facilitatilor de vizitare; - Popularizarea intensa a facilitatilor de vizitare – pe toate canalele de comunicare
identificate functie de profilul turistilor tintiti – la nivel local, national si international; - Crearea si intarirea institutionala a AAAP; - Determinarea nivelului optim al tarifului de vizitare (studii CS si WTP); - Proiectarea operationala si financiara a implementarii PES – stabilirea de indicatori
de monitorizare; - Adaptarea structurii de personal; pregatirea personalului.
Implementare - Contracte pentru servicii de plati on-line - Promovare site- plati on line; - Pregatirea punctelor de incasare; - Contracte cu prestatorii serviciilor de incasare; - Achizitionare material: tichete, stickere; - Achizitionarea si amplasarea automatelor de incasare; - Campanie de constientizare / promovare; - Intretinerea permanenta a facilitatilor de vizitare; - Implementarea mecanismului de incasare / utilizare a fondurilor; - Executarea permanenta de controale in AP la nivelul vizitatorilor si a operatorilor
facilitatilor de turism si transport;
Monitorizare - Control permanent la nivelul ariei pentru verificarea posesiei tichetului de vizitare; - Verificarea permanenta a nivelului de incasare – masuri de mentinere a incasarilor la
nivelul pronosticat; - Realizarea de survey-uri pentru gasirea de solutii de imbunatatire a sistemului; - Imbunatatirea permanenta a mecanismului.
Identificarea riscurilor si cai de evitare a acestora
Pe baza anlizei implementarii acestui mecanism PES, precum si pe baza analizei situatiei din Romania, se pot desemna o serie de riscuri ce apar in procesul implementare a PES – tarife de vizitare. Aceste riscuri, aprecierea importantei lor, precum si principalele masuri posibile de evitare sunt redate in Tabel 2-5.
Tabel 2-5: Principalele riscuri induse de implementarea PES – tarife de vizitare Riscuri Intensitatea riscului Masuri de evitare
Reticienta autoritatii centrale responsabile de dezvoltarea turismului
Mica - Lobby pe baza valorii serviciilor ecosistemice;
- Nivel bine proportionat al tarifului de vizitare;
- Independenta financiara a AP fata de buget.
Refuzul vizitatorilor datorat obisnuintei de a vizita AP fara taxe
Mare (depinde de AP) - Desfasurarea de campanii de awareness de pregatire a introducerii tarifului de vizitare;
- Inducererea responsabilitatii privind conservarea AP.
Facilitati de vizitare sub asteptarile vizitatorilor
Mediu (depinde de AP)
- Dezvoltarea facilitatilor de vizitare in etapa de pregatire a implementarii;
- Popularizare facilitatilor de vizitare on line si prin comercializarea pe scara larga a hartilor de vizitare;
- Intretinererea permanenta a facilitatilor de vizitare;
- Cooptarea vizitatorilor in actiuni de dezvoltare si intretinere a facilitatilor de vizitare;
- Transparenta in ceea ce priveste volumul incasarilor si modul de cheltuire a fondurilor.
Neincrederea vizitatorilor pentru platile on-line
Mediu - Promovarea pe diverse canale a platilor electronice;
- Asigurarea temeinica a securutatii
27
platilor; - Oferirea de alternative de a plati la
operatorii de facilitati de cazare si transport.
Nivel de awareness scazut Mare - Campanie de constientizare intense, inclusiv on line in primii ani de introducere a sistemului.
Cooperare defectuasa cu operatorii de facilitati de cazare si transport
Mediu - Oferirea de avantaje economice: promovarea vanzarilor, utilizarea siglei parcului, etc.
Costuri ridicate ale nevoilor materiale si umane de implementare
Mediu - Organizarea pe o perioada mai lunga de tip a fazei pregatitoare a implementarii;
- Atragerea de fonduri din exteriorul administratiilor PA.
Incasari sub nivelul pronosticat Mic - Revizuirea nivelului tarifului; - Revizuirea mecanismului de
implementare; - Monitorizarea permanenta a modului de
implementare.
Scaderea numarului de turisti Mic - Nivel rezonabil al tarifului de vizitare; - Promovarea turismului ecologic prin
campania de constientizare; - Lobby de includere a AP in strategia
nationala de dezvoltare a turismului; - Oferirea de premii si recompense –
recunoastere a meritului de a contribui la conservarea AP (tichet de vizitare stick-er).
Marirea necontrolata a numarului de turisti, ca urmare a campaniilor de constientizare si promovare legate de PES – tarife de vizitare
Mic - Dimensionarea taxei de vizitare; - Dimensionarea si targhetarea
corespunzatoare a campaniilor de constientizare;
- Dirijarea fluxului de vizitatori prin intermediul facilitatilor de vizitare.
2.2. Contributia operatorilor din domeniul turismului
A. Cuantificarea ES / domeniul de aplicare
Din studiul privind evaluarea economica a serviciilor ecosistemice in 5 arii protejate pilot (Apuseni, M-
tii Maramuresului, Piatra Craiului, Retezat si Vanatori Neamt) a rezultat ca principalii beneficiari ai
serviciilor ecosistemice in domeniul turismului sunt operatorii privati ce activeaza in domeniu: companii
ce opereaza facilitati de cazare, restaurante, tour-operatori, transport al turistilor etc. (Figură 1-1). In
prezent, numai o foarte mica parte a acestor agenti economici contribuie financiar la buna
administrare a ariilor protejate si numai pe baza de voluntariat, prin intelegeri punctuale cu
administratiile ariilor protejate.
Desi cei mai multi dintre turistii ce utilizeaza facilitatile de turism din zonele ariilor protejate viziteaza
zonele respective pentru a beneficia de serviciile ecosistemice specifice activitatii de turism (peisaj,
stabilizarea microclimatului, mostenirea culturala, educatie, recreere, ecoturism, biodiversitate)
operatorii din domeniul turismului nu participa in nici un fel dpdv financiar la furnizarea acestor servicii
ecosistemice.
28
In multe dintre zonele analizate (Apuseni, Bucegi, Vanatori Neamt, etc) operatorii din turism incaseaza
si platesc catre autoritatile publice locale asa numita taxa de statiune. (Ex: 1% din tariful de cazare in
Sinaia, 3% din tariful de cazare pentru prima noapte la Stana de Vale, etc,). Aceste taxe se colecteaza
de catre autoritatile locale care utilizeaza banii in directia dezvoltarii turismului, neexistand pana la
aceasta data intentii legate de directionarea acestor fonduri catre nevoile de administrare a ariilor
protejate, orientate in directia pastrarii continutatii furnizarii serviciilor ecosistemice.
Mecanismul PES selectat pleaca de la cateva premise importate:
1. Consumul turistilot care viziteaza ariile protejate reprezinta un beneficiu net al operatorilor
economici care activeaza in domeniul turismului in zonele respective. Studiul de
evaluare a serviciilor ecosistemice elaborat in cadrul proiectului2 arata ca in cadrul celor 5
parcuri pilot luate in considerare (Apuseni, Maramures, Piatra Craului, Retezat si Vanatori
Neamt), incasarile la nivelul anului 2010 pentru servicii hoteliere si restaurante ating un nivel
de pana la 68 mill EUR.
2. Surplusul de consum (consumer surplus CS) si dorinta turistilor de a plati pentru activitati de
conservare (WTP). In perioada 2005-2007 a fost efectuat un studiu in 5 parcuri din Romania
(Bucegi, Cozia, Domogled, Piatra Craiului, Portile de Fier) cu scopul de a determina valoarea
economica a serviciilor de recreere oferite de ariile protejate. Rezultatele au aratat un surplus
mediu de consum de 42 EUR (Dumitras 2008, Dumitras at al 2011) in 2007. In preturi
actualizate la anul 2010, aceasta este echivalent unei valori de 50.7 EUR/ turist – surpus de
consum. Autorii studiului citat sugereaza ca estimarea surplusului de consum este mai mare
decat estimarea WTP datorita posibilitatii ca vizitatorii sa nu fie bine informati despre
beneficiile ariilor protejate si castigurile obtinute de pe urma vizitarii lor. Toate aceste studii
duc la concluzia ca, in conditiile existentei unei publicitati mai vizibile a avantejelor oferite
turistilor de vizitarea ariilor protejate, vizitatorii sunt dispusi sa consume sume consistente
odata cu achizitia serviciilor turistice.
3. Intarirea capacitatii institutionale a administratiilor ariilor protejate va creste (tendinta
accentuata de trendul actual de reorientare catre turismul ecologic) numarul de turisti si
implicit sumele cheltuite de acestia pentru achizitionarea de bunuri si servicii cu specific
turistic. Captarea acestor surse financiare depinde in egala masura de eforturile operatorilor
din turism si ale administratiilor de arii protejate. Ea poate aduce beneficii banesti atat
operatorilor cat si administratiilor, in conditiile unei gestionari durabile a serviciilor
ecosistemice.
Pe baza datelor existente la aceasta data (INCDT 2009, UNDP 2012) se pot cuantifica sumele ce pot
fi incasate de catre operatorii in turism de la vizitatorii AP, calcul ce poate fi urmarit in tabelul de mai
jos.
2 UNDP – GEF PROJECT – PIMS 3458“Improving the Financial Sustainability of the Carpathian System of
Protected Areas” - Romania
29
Tabel 2-6: Variante de incasari in cadrul PES – contributia operatorilor din turism (RON)
Aria Naturala Numar
vizitatori
(2010)
Consum
/ vizita
(2010,
UNDP
2012)
Varianta de minim Varianta de maxim
Contributie
(% din
incasari)
Nivel de
colactare
%
Valoare totala
contributie
Contributie
(% din
incasari)
Nivel de
colactare
%
Valoare
totala
contributie
M-tii Rodnei 20097 500 0.5 30 15072.75 1.5 50 75363.75
Calimani 10049 500 0.5 30 7536.75 1.5 50 37683.75
Cheile
Bicazului –
Hasmas
- * 500 0.5 30 1.5 50
Piatra Craiului 100500 500 0.5 30 75375 1.5 50 376875
Cozia 50243 500 0.5 30 37682.25 1.5 50 188411.25
Buila
Vanturarita
12058 500 0.5 30 9043.5 1.5 50 45217.5
Defileul Jiului 2010 500 0.5 30 1507.5 1.5 50 7537.5
Retezat 10500 500 0.5 30 7875 1.5 50 39375
Domogled
Valea Cernei
10049 500 0.5 30 7536.75 1.5 50 37683.75
Semenic –
Cheile
Carasului
7034 500 0.5 30 5275.5 1.5 50 26377.5
Cheile Nerei -
Beusnita
7034 500 0.5 30 5275.5 1.5 50 26377.5
M-tii
Maramuresulu
i
8700 500 0.5 30 6525 1.5 50 32625
Vanatori
Neamt
402000 500 0.5 30 301500 1.5 50 1507500
Putna
Vrancea
35170 500 0.5 30 26377.5 1.5 50 131887.5
Bucegi 100485
1
500 0.5 30 753638.25 1.5 50 3768191.25
Gradistea
Muncelului –
Cioclovina
- * 500 0.5 30 1.5 50
Portile de Fier 60291 500 0.5 30 45218.25 1.5 50 226091.25
Apuseni 301455 500 0.5 30 226091.25 1.5 50 1130456.25
Ceahlau - * 500 0.5 30 1.5 50
Defileul
Muresului
- * 500 0.5 30 1.5 50
Hateg - * 500 0.5 30 1.5 50
Platoul
Mehedinti
- * 500 0.5 30 1.5 50
TOTAL 10 30 1531530.75 1.5 50 7657653.75
B. Descriere si schema de implementare
Schema de implementare a mecanismului PES
Schema privind implementarea de principiu a mecanismului PES – contributii ale operatorilor din
turism este redata in Figură 2-3.
30
Figură 2-3: Harta functionarii de principiu a PES – contributia operatorilor
31
Nivelul contributiei
Nivelul contributiei operatorilor (ca procent din incasari) este strans legat de cateva aspecte:
- Nivelul surpusului de consum al turistilor – destul de permisiv asa cum rezulta din datele
existente la acesta data (UNDP 2012);
- Premisa ca turistii sunt dispusi sa viziteze si sa plateasca mai mult pentru servicii turistice
similare in zone in care sa pot bucura de serviciile ecososistemice cu conotatie turistica –
premisa verificata de datele privind afluxul de turisti in zonele ariilor protejate;
- Modul in care operatorii de turism percep aceasta contributie – constientizarea avantajelor
legate de amplasarea facilitatilor turistice in zone ce beneficiaza de servicii ecosistemice cu
conotatie turistica.
Calculele preliminare fixeaza un interval intre 0.5% si 1.5% din incasari. Desigur, sunt necesare
cercetari suplimentare privind efectul acestei taxe asupra eficientei economice a prestarii de servicii
turistice.
Mecanismele de incasare / transfer
I. Incasarea contributiei de la turisti
Se poate face odata cu plata de catre acestia a serviciilor turistice. Pentru a se putea face uz de
surplusul de consum (in conjunctie cu WTP), operatorii turistici pot evidentia contributia respectiva pe
documentele de plata (facturi, bonuri, etc.) in asa fel incat turistii sa constientizeze de ce si pentru ce
sunt taxati cu o valoare suplimentara.
II. Transferul fondurilor
Contributia operatorilor din turism trebuie transferata intr-un mod transparent si trasabil intr-un fond
comun. Au fost analizate trei variante in aceasta privinta – toate avand si avantaje si dezavantaje:
utilizarea Fondului National de Mediu ca o cale de transfer al banilor, crearea unui fond comun in
cadrul unei AAAP sau implementarea unui mecanism de preluare a responsabilitatii. Consumul
fondurilor se poate face in doua directii:
a) Catre platile compensatorii
b) Catre proiecte punctuale depuse de catre administratiile ariilor protejate vizand conservarea si
monitorizarea biodiversitatii, studierea si monitorizarea altor domenii ce constituie obiective
ale desemnarii ariilor protejate (ex: conservarea traditiilor locale).
A. Fondul National de Mediu
Utilizarea ca fond comun a FNM presupune stabilirea obligatiei operatorilor din turism din zonele ariilor
protejate de a transfera periodic catre FNM sumele incasate in cadrul PES – contributii ale operatorilor
din turim. Aceasta inseamna evidentierea acestori incasari in sistemul contabil si transferul fondurilor
in FNM.
32
Utilizarea acestor fonduri trebuie sa se incadreze in cadrul mai larg al mecanismului de functionare a
AFNM, cu eliminarea pe cale legislativa si institutionala a posibilitatii utilizarii fondurilor provenite din
contributia operatorilor din turism in alte scopuri decat cele intentionate.
Marele avantaj al acestei variante este legat de posibilitatea ca mecanismul PES sa se bazeze pe
obligativitate legala, si nu pe voluntariat, ceea ce creaza, in cazul unei implementari bine
fundamentate si aplicate, mai multe sanse de success.
B. Fondul comun al Asociatiai Administratorilor de Arii Protejate
Crearea si utilizarea fondului comun la nivelul AAAP reprezinta o noutate in peisajul tarii noastre si
avand in vedere ca mecanismul (spre deosebire de varianta utilizarii FNM) trebuie creat din temelii din
punct de vedere institutional, legal si organizational nu este la aceasta data varianta recomandata.
Marele dezavantaj al acestei variante este acela legat de faptul ca, in absenta statutului de utilitate
publica al AAAP si a unui cadru legislativ laborios, mecanismul se poate implementa numai pe baza
de voluntariat.
C. Fondul comun al Operatorilor din Turism
Pe principiul folosit in cazul deseurilor (companiile care introduc produse pe piata trebuie sa asigure
sursele de finantare pentru gestionarea deseurilor rezultate in urma utilizarii produselor) mecanismul
contributiei operatorilor din turism se poate aplica si prin implicarea activa a operatorilor. Aceasta
presupune obligativitatea acestora de a finanta sustenabilitatea serviciilor ecosistemice, pe baza
legislativa. In acest caz, obligativitatea legala a sustinerii acestei finantari trebuie sa se realizeze prin
dezvoltarea unui cadru legislativ nou si eventual prin definirea in termeni exacti a domeniilor si
nivelelor de finantare ce trebuie asigurate de fiecare operator, in mod individual sau prin asocierea
acestora.
Cele trei variante analizate sunt redate schematic in Figura 2.4.. Ca urmare a analizei acestor
variante, s-a optat pentru a se recomanda varianta A – utilizarea FNM. In cele ce urmeaza se prezinta
aceasta varianta.
33
Figură 2-4: Prezentare schematica variantelor analizate – PES contributii operatori
Costuri ocazionate de implementarea operationala a PES
Functionarea acestui mecanism PES nu presupune costuri suplimentare semnificative. Pot fi
identificate totusi o serie de activitati ce pot insemna costuri:
- Costuri ale operatorilor economici pentru implementarea sistemului de colectare (tiparire
documente de plata cu evidentierea contributiei, evidentierea contabila, etc);
- Costuri la nivelul FNM – gestionarea separata a fondurilor rezultate din acest mecanism PES
poate insemna costuri suplimentare de personal;
- Costuri la nivelul administratiiloe de arii protejate – scrierea si promovarea proiectelor,
eventual costuri de co-finantare si de mentinere a fluxului de numerar.
C. Considerente preliminare privind cerintele institutionale
La o prima analiza, principalele cerinte de natura institutionala ale implementarii PES-contributii
operatori economici din turism, in varianta utilizarii FNM sunt:
34
1. Intarirea capacitatii AFNM pentru administrarea financiara a fondurilor;
2. Intarirea capacitatii AFNM in directia dezvoltarii si aplicarii de criterii transparente si adecvate
de selectie a proiectelor pentru administratiile de arii naturale protejate;
3. Intarirea capacitatii de monitorizare a acestor proiecte, inclusiv dpdv al nevoilor de asistenta
tehnica de specialitate;
4. Intarirea capacitatii AFNM de a monitoriza colectarea si transferul contributiei la nivelul
operatorilor economici din turism vizati.
D. Considerente preliminare privind cerintele sociale, legale, politice
Ca si in cazul PES tarife de vizitare, conditiile politice de implementare a acestui mecanism nu sunt de
natura a impiedica major. Ele se pot referi la politica de dezvoltare turistica a guvernului, care poate sa
tinteasca largirea turismului de masa si astfel incercarea de a facilita oferirea de servicii cat mai
ieftine. In aceste conditii, existenta unei contributii a operatorilor din turism din zonele ariilor protejate,
ce poate ridica nivelurile tarifelor de turism, poate sa ridice o serie de probleme, nu insurmontabile
atata timp cat nivelul contributiei este redus.
Conditiile sociale sunt legate de profilul turistului – de surplusul de consum si de WTP. Daca nivelul
contributiei este fundamentat pe aceste elemente, nu vor exista bariere de natura sociala in ceea ce
priveste implementarea PES – contributii ale operatorilor din turism. In cazul in care insa, nivelul
contributiei nu este corect fundamentat si de asemenea nu este explicat intregul proces, si nu este
asigurata transparenta acestuia, rezistenta operatorilor din turism poate fi semnificativa.
Din punct de vedere legal, se poate constata ca exista, in linii mari, cadrul legal necesar, insa acesta
trebuie rafinat. Principala prevedere ce trebuie introdusa este aceea ca fondurile provenite (in FNM)
din aceasta sursa (PES contributii operatori turism) sa fie utilizate numai in scopul finantarii
proiectelor initiate de administratiile de arii protejate. Criteriile elaborate pentru finantarea acestor
proiecte trebuie sa fie caracterizate de transparenta si procesul de elaborare a lor trebuie sa fie
participativ in cel mai inalt grad.
O alta dificultate legislativa ce trebuie surmontata la schimbarea cadrului legislativ este definirea
operatorilor de turism ce au obligatia platii contributiilor. Care categorii de arii protejate sunt vizate?
Care din operatorii din zona ariei protejate au obligatia de a contribui? Cum se defineste zona ariei
protejate, numai in interiorul acestia sau si in vecinatate? Care vecinatate? – sunt tot atatea intrebari
la care legiuitorul trebuie sa raspunda in procesul de rafinare a cadrului legislativ, desigur cu sprijinul
specialistilor in arii protejate si turism.
E. Considerente legate de implementare. Riscuri
Caracterul local vs. caracterul national
Mecanismul propus (nu numai in varianta utilizarii institutiei FNM) este un mecanism national. Aceasta
nu inseamna ca nu pot exista o serie de adaptari cu caracter local, insa ele trebuie oglindite in acte
normative de nivel national. Un exemplu in acest sens poate fi stablirea unui nivel al contributiei
functie de aria protajata vizata.
35
Recomandarile formulate la descrierea mecanismului PES – tarife de vizitare pot fi adresate si pentru
PES contributia operatorilor:
1. La stabilirea operatorilor carora li se impune obligativitatea contributiei, trebuie sa se tina
seama de specificitatea ariei protejate;
2. Stabilirea obligatieii de contributie numai la AP la care aportul financiar obtinut face diferenta -
implementarea mecanismului PES in cadrul AP care pot sa genereze venituri semnificative in
asa numitele “honey-pots” – AP la nivelul se poate concentra efortul de implementare, cu
efecte semnificative. Zonele in cate turismul reprezinta un sector dezvoltat, fara a exista
dorinta unei dezvoltari semnificative pe viitor (ex: Bucegi) pot fi tintele predilecte ale acestui
mecanism. Ulterior, in cadrul criteriilor de finantare a proiectelor, se poate acorda o anumita
prioritate ariilor protejate pe teritoriul carora se aplica PES-ul propus. In aceasta idee se poate
opta si pentru o implementare treptata, pe zone.
Etape generale de implementare
Implementarea PES – contributii ale operatorilor din turism, trebuie sa puna accent in mare masura pe
pregatirea temeinica a implementarii – conditie esentiala a succesului - si pe modul de selectare si
finantare a proiectelor propuse de catre administratiile de arii protejate. In Tabel 2-7 se pot urmari
etapele recomandate a fi parcurse pentru implementarea PES – contributii ale operatorilor din turism.
Tabel 2-7: Etape generale de implementare a PES-contributii ale operatorilor
Stadiu Etape
Pregatire - Stabilirea printr-un proces profesionist si participativ a modului de desemnare a zonelor in care operatorii de turim vor avea obligatia participarii la PES
- Modificarea cadrului legislativ privind platile catre FNM - Modificarea cadrului institutional de functionare a AFNM - Stabilirea in mod transparent si participativ a nivelului contributiilor (inclusiv
efectuarea de studii de fundamentare – impact assessment) - Stabilirea in mod transparent si participativ a prioritatilor si criteriilor de
finantare pentru proiectele depuse de administratiile de arii protejate - Proiectarea operationala si financiara a implementarii PES – stabilirea de
indicatori de monitorizare
Implementare - Stabilirea modului de evidentiere contabila a contributiei operatorilor - Incasarea si transferul fondurilor - Depunererea si analizarea proiectelor - Executarea permanenta de vizite in AP la nivelul operatorilor turistici in
scopul promovarii implementarii PES - Monitorizarea dpdv tehnic si financiar a implementarii proiectelor
Monitorizare - Control permanent la nivelul ariei pentru incasarea si virarea contributiei - Verificarea permanenta a nivelului de incasare – masuri de mentinere a
incasarilor la nivelul pronosticat - Realizarea de survey-uri pentru gasirea de solutii de imbunatatire a
sistemului - Imbunatatirea permanenta a mecanismului
36
Identificarea riscurilor si cai de evitare a acestora
Pe baza anlizei implementarii acestui mecanism PES, precum si pe baza analizei situatiei din
Romania, se pot desemna o serie de riscuri ce apar in procesul implementare. Aceste riscuri,
aprecierea importantei lor, precum si principalele masuri posibile de evitare sunt redate in Tabel 2-8.
Tabel 2-8: Principalele riscuri induse de implementarea PES – contributii ale operatorilor
Riscuri Intensitatea riscului
Masuri de evitare
Reticienta autoritatii centrale responsabile de dezvoltarea turismului
Mediu - Lobby pe baza valorii serviciilor ecosistemice
- Nivel bine proportionat al contributiei - Independenta financiara a AP fata de
buget
Rezistenta autoritatii publice responsabile in ceea ce priveste modificarea cadrului legislativ specific FNM
Mediu (depinde de factorul politic)
- Desfasurarea de campanii de lobby cu sublinierea faptului ca se largeste baza de incasare a banilor din FNM
- Inducererea responsabilitatii privind conservarea AP.
Criterii defectuase de desemnare a contributorilor – sentimentul de discriminare a operatorilor economici
Mare - Fundamentarea temeinica a definirii bazei de colectare
- Lobby legat de serviciile ecosistemice - Campanii de constientizare in randul
vizitatorilor, accent pe plati de la vizitatori si nu de la operatori
Rezistenta operatorilor in ceea ce priveste colectarea si livrarea contributiilor
Mare - Nivel al contributiilor rezonabil - Colaborarea administratiilor de parc cu
operatorii in domeniul activitatilor turistice - Promovare la nivelul administratiilor ariilor
protejate a turismului ecologic - Promovarea cresterii numarului de turisti
Criterii necorespunzatoare in ceea ce priveste desemnarea proiectelor finantabile
Mediu - Proces participativ de elaborare a criteriilor de finantare
- Adaptarea criteriilor la prioritatile definite la nivel national in ceea ca priveste gestionarea ariilor protejate
Implementare defectuasa a proiectelor selectate
Mediu - Analizarea cu maxima atentia a propunerilor de proiecte
- Monitorizarea tehnica si financiara a proiectelor
- Implicarea administratorilor prin cofinantari - Stabilirea de criterii de sustenabilitate a
rezultatelor proiectelor
Incasari sub nivelul pronosticat Mic - Revizuirea nivelului contributiei - Revizuirea mecanismului de implementare - Monitorizarea permanenta a modului de
implementare
Scaderea numarului de turisti Mic - Nivel rezonabil al contributiei - Promovarea turismului ecologic prin
campanii de constientizare - Lobby de includere a AP in strategia
nationala de dezvoltare a turismului - Oferirea de premii si recompense –
recunoastere a meritului de a contribui la conservarea AP
- Dialog permanent cu operatorii din turism vizati
37
2.3. Contributia operatorilor din domeniul imbutelierii apelor
minerale
Ecosistemele protejate din cadrul ariilor protejate montane au un rol recunoscut in ceea ce priveste
furnizarea si regularizarea apelor minerale. De la aceasta premisa pleaca fundamentarea celui de-al
treilea mecanism PES propus. Dupa cum s-a mentionat si in capitolul 1 o concluzie importanta a
studiului privind evaluarea economica a serviciilor ecosistemice (UNDP1012) este ca serviciile
ecosistemice furnizate la aceasta data de catre AP din Carpati – Romania in domeniile regularizarii
scurgerilor de suprafata sunt foarte mari, fapt datorat cu precadere unui sistem national (legislativ,
institutional si operational) eficient de gospodarire a padurilor, implementat in Romania de multa
vreme. Tocmai acest fapt face ca beneficiarii acestor servicii sa constientizeze mai putin valoarea
serviciilor primite, de unde si barierele serioase in ceea ce priveste elaborarea si implementarea de
mecanisme PES in aceast domeniu.
Pe de alta parte, zonele protejate furnizeaza servicii ecosistemice importante in ceea ce priveste
apele minerale: atat furnizarea apelor minerale cat si serviciile de regularizare a acestor ape. In
aceasta arie economica, receptivitatea celor implicati este mai ridicata, beneficiile economice fiind de
asemenea foarte ridicate, cu precadere in domeniul privat (Figură 1-2).
Din aceste considerente, avand in vedere conditiile specifice al Romaniei la aceasta data, s-a optat
pentru propunerea, in domeniul utilizarii si regularizarii apei, a unui singur mecanism PES – ce
vizeaza contributii ale operatorilor din domeniul imbutelierii apelor minerale.
A. Cuantificarea ES / domeniul de aplicare
Valoarea economica a sectorului apei imbuteliate a fost analizata in 5 arii Parcuri pilot din care doar in
doua s-a identificat resursa ape minerale (Parcul Natural Muntii Maramuresului si Parcul Natural
Apuseni, UNDP 2012). Din calculele efectuate a rezultat, pentru cele doua parcuri, un nivel anual al
incasarilor rezultate din comercializarea apei minerale de 17.000.000 EUR, in timp ce companiile care
exploateaza aceasta resursa platesc concesiuni (sau subconcesiuni) catre Regia Nationala a
Resurselor Minerale de cca. 680.000 EUR.
Mecanismul PES selectat pleaca de la cateva premise importate:
1. Pe de o parte concesiunea incasata de Agentia Nationala a Resurselor Minerale are o valoare
redusa si nici o parte din aceste fonduri nu este utilizata pentru efortul de a conserva la un
nivel satisfacator serviciile ecosistemice (ci doar pentru monitorizarea permanenta a calitatii
apelor minerale). Nu exista nici un mecanism de reorientare a acestor bani catre activitati de
protejare a bazinelor in care izvoarele de ape minerale isi au originea.
2. Pe de alta parte, agentii economici concesionari (in cea mai mare parte SNAM – Sociatatea
Nationala a Apelor Minerale) sau cei subconcesionari (Ex: Delmar SRL – Maramures) au
beneficii economice insemnate din exploatarea apelor minerale, foarte putini dintre ei
asumandu-si obligatii in ceea ce priveste securizarea serviciilor ecosistemice de care
beneficiaza.
38
3. In multe dintre cazuri, operatorii economici din domeniu dovedesc dorinta de a contribui intr-o
forma sau alta la efortul de securizare de catre administratiile ariilor protejate a serviciilor
ecosistemice specifice (Romaqua – Interviu). Cei mai multi dintre acestia se astepta insa ca
sa se intreprinda actiuni concrete in zona in care au loc activitatile de captare a apei.
Toate aceste considerente sunt tot atatea argumente pentru elaborarea si implementarea unui
mecanism PES unitar la nivel national dar avand un caracter aplicativ local.
Pentru cele doua parcuri analizate se poate cuantifica un interval de valori ce ar putea fi incasate de la
operatorii in domeniul imbutelierii apelor minerale, calcul ce poate fi urmarit in Tabel 2-9.
Tabel 2-9: Variante de incasari in cadrul PES – contributii de la imbuteliatori
Aria Naturala Operatori Productie
(mc)
Varianta de minim Varianta de maxim
Incasari Contributie
(% din
incasari)
Valoare
totala
contributie
Contributie
(% din
incasari)
Valoare
incasata
M-tii
Maramuresulu
i
SC DELMAR
SRL
(subconcesion
ar al SNAM)
15000 1350000
0
0.5 67500 1.5 202500
Apuseni SC
EUROPEAN
DRINKS SA
70000 6300000
0
0.5 315000 1.5 945000
TOTAL (RON) 382500 1.5 1147500
TOTAL (EUR) 85000 255000
Tabel 2-9 prezinta potentialul financiar al PES-ului propus, in varianta finala recomandata. In analiza
au fost luate in considerare doua variante, pozitionate in doua etape distincte a lantului concesionare
– imbuteliere - comercializare, redate schematic in Figură 2-5.
Figură 2-5: Variante PES pe lantul concesionare – imbuteliere ape minerale
39
Atata in varianta A cat si in varianta B, optiunea recomandata pentru fondul comun este FNM. Motivul
principal pentru care s-a optat pentru varianta B este acela legat de faptul ca prezenta initiativa de
elaborare a PES se refera strict la ariile naturale protejate, in timp ce mecanismul reprezentat de
varianta A – desi posibil si fezabil, are aplicabilitate atat in ariile protejate cat mai ales in afara
acestora (majoritatea captarilor de izvoare de ape minerale in Romania nu se gasesc in interiorul
ariilor protejate).
Varianta B reprezinta de fapt o varianta simplificata si modificata a PES contributii ale operatorilor din
turism doar ca se adreseaza unui numar mult mai redus de contributori iar fondurile colectate au o
directie de consumare mai restransa.
B. Descriere si schema de implementare
Schema de implementare a mecanismului PES
Schema privind implementarea de principiu a mecanismului PES este redata in Figura 2.6.
40
Figură 2-6: Schema functionarii de principiu a PES – contributia operatorilor din domeniul apelor minerale
41
Nivelul contributiei
Nivelul contributiei operatorilor (ca procent din incasari) este strans legat de doua aspecte:
- Nivelul concesiunii platite catre ANRM – aspect nelimitativ atat timp cat nu sunt foarte ridicate
si nu exista perceptia operatorilor ca exista o incarcare prea mare;
- Modul in care operatorii din domeniul imbutelierii apelor minerale percep aceasta contributie –
constientizarea avantajelor legate de implementarea de masuri de conservare a bazinelor
hidrografice de origine a izoarelor minerale.
Calculele preliminare fixeaza un interval intre 0.5% si 1.5% din incasari. Desigur, sunt necesare
cercetari suplimentare privind efectul acestei taxe asupra eficientei economice a operatiunii de
procesare si/sau imbuteliere a apelor minerale.
Mecanismele de incasare / transfer
I. Incasarea contributiei de la cumparatori
Se poate face odata cu plata de catre cumparatori a produselor pe baza de apa minerala. Operatorii
pot evidentia contributia respectiva pe documentele de plata (facturi, bonuri, etc.) in asa fel incat
consumatorii sa constientizeze de ce si pentru ce platesc suplimentar. Aceasta cerinta, bine
administrata in spatiul publicitar poate duce la sporirea vazarilor.
II. Transferul fondurilor
Contributia operatorilor din domeniul imbutelierii apelor minerale trebuie transferata intr-un mod
transparent si trasabil intr-un fond comun (recomandat – Fondul de Mediu3). Utilizarea ulterioara se
poate face in doua directii:
c) Catre platile compensatorii (punctual in ariile protejate de unde se incaseaza contributia pe
ape minerale, in cazul unor restrictii asupra utilizarii terenurilor din bazinul hidrografic sursa);
d) Catre proiecte punctuale depuse de catre administratiile ariilor protejate din care se incaseaza
contributia pe ape minerale, vizand conservarea si monitorizarea securizarii serviciului
ecosistemic – ape minerale.
Utilizarea ca fond comun a FNM presupune stabilirea obligatiei operatorilor din domeniul imbutelierii
apelor minerale din zonele ariilor protejate de a transfera periodic catre FNM sumele incasate in
cadrul acestui PES. Aceasta persupune evidentierea acestori incasari in sistemul contabil si transferul
fondurilor in FNM.
Utilizarea acestor fonduri trebuie sa se incadreze in cadrul mai larg al mecanismului de functionare al
AFNM, cu eliminarea pe cale legislativa si institutionala a posibilitatii utilizarii fondurilor provenite din
contributia operatorilor din domeniul imbutelierii apelor minerale in alte scopuri decat cele intentionate.
33 Discutia din sectiunea 2.2. este valabila si in cazul de fata, cu adaptarile de rigoare.
42
Marele avantaj al acestei variante este legat de posibilitatea ca mecanismul PES sa se bazeze pe
obligativitate legala, si nu pe voluntariat, ceea ce creaza, in cazul unei implementari bine
fundamentate si aplicate, mai multe sanse de success.
Costuri ocazionate de implementarea operationala a PES
Functionarea acestui mecanism PES nu presupune costuri suplimentare semnificative. Pot fi
identificate totusi o serie de activitati ce pot insemna costuri:
- Costuri ale operatorilor economici pentru implementarea sistemului de colectare (tiparire
documente de plata cu evidentierea contributiei, evidentierea contabila, etc);
- Costuri la nivelul FNM – gestionarea separata a fondurilor rezultate din acest mecanism PES
poate insemna costuri suplimentare de personal;
- Costuri la nivelul administratiiloe de arii protejate – scrierea si promovarea proiectelor,
eventual costuri de co-finantare si de mentinere a fluxului de numerar.
C. Considerente preliminare privind cerintele institutionale
La o prima analiza, principalele cerinte de natura institutionala ale implementarii PES-contributii
operatori din domeniul imbutelierii apelor minerale, in varianta utilizarii FNM sunt:
1. Intarirea capacitatii AFNM pentru administrarea financiara a fondurilor;
2. Intarirea capacitatii AFNM in directia dezvoltarii si aplicarii de criterii transparente si adecvate
de selectie a proiectelor pentru administratiile de arii naturale protejate;
3. Intarirea capacitatii de monitorizare a acestor proiecte, inclusiv dpdv al nevoilor de asistenta
tehnica de specialitate;
4. Intarirea capacitatii AFNM de a monitoriza colectarea si transferul contributiei la nivelul
operatorilor economici din domeniul imbutelierii apelor minerale vizati.
D. Considerente preliminare privind cerintele sociale, legale, politice
Nu pot fi identificate cerinte politice sau sociale majore pentru acest PES.
Din punct de vedere legal, cerintele sunt similare mecanismului PES referitor la operatorii din turism.
Se poate constata ca exista, in linii mari, cadrul legal necesar, insa acesta trebuie rafinat. Principala
prevedere ce trebuie introdusa este aceea ca fondurile provenite (in FNM) din aceasta sursa (PES
contributii operatori din domeniul imbutelierii apelor minerale) sa fie utilizati numai in scopul finantarii
proiectelor initiate de administratiile de arii protejate din care se colecteaza contributia. Criteriile
elaborate pentru finantarea acestor proiecte trebuie sa fie caracterizate de transparenta si procesul de
elaborare a lor trebuie sa fie participativ in cel mai inalt grad.
E. Considerente legate de implementare. Riscuri
Caracterul local vs. caracterul national
Mecanismul propus este un mecanism national cu un pronuntat caracter aplicativ local. Adaptarea
locala trebuie sa satisfaca asteptarile contributorilor in ceea ce priveste continuitatea furnizarii
43
serviciului ecosistemic astfel platit. In aceste conditii, fondurile colectate trebuie directionate numai
catre acele administratii de arii protejate de pe raza carora se colecteaza contributia, pe proiecte
selectate cu mare grija dpdv tehnic. Functie de calitatea si nivelul actual al serviciilor ecosistemice
privitoare la apele minerale, se poate opta pentru stablirea unui nivel al contributiei functie de aria
protajata vizata.
Etape generale de implementare
Implementarea PES – contributii ale operatorilor din domeniul imbutelierii apelor minerale, trebuie sa
puna accent in mare masura pe pregatirea temeinica a implementarii si pe modul de selectare si
finantare a proiectelor propuse de catre administratiile de arii protejate. In tabelul de mai jos se pot
urmari etapele recomandate a fi parcurse pentru implementarea PES – contributii ale operatorilor din
domeniul imbutelierii apelor minerale.
Tabel 2-10: Etape de implementare a PES-contributii ale operatorilor in domeniul imbutelierii apelor
minerale
Stadiu Etape
Pregatire - Stabilirea izvoarelor exploatate vizate - Modificarea cadrului legislativ privind platile catre FNM - Modificarea cadrului institutional de functionare a AFNM - Stabilirea in mod transparent si participativ a nivelului contributiilor (inclusiv
efectuarea de studii de fundamentare – impact assessment) - Stabilirea in mod transparent si participativ a prioritatilor si criteriilor de
finantare pentru proiectele depuse de administratiile de arii protejate - Proiectarea operationala si financiara a implementarii PES – stabilirea de
indicatori de monitorizare
Implementare - Stabilirea modului de evidentiere contabila a contributiei operatorilor - Incasarea si transferul fondurilor - Depunererea si analizarea proiectelor - Executarea permanenta de vizite in AP la nivelul operatorilor in scopul
promovarii implementarii PES - Monitorizarea dpdv tehnic si financiar a implementarii proiectelor
Monitorizare - Control permanent la nivelul ariei pentru virarea contributiei - Verificarea permanenta a nivelului de incasare – masuri de mentinere a
incasarilor la nivelul pronosticat - Realizarea de survey-uri pentru gasirea de solutii de imbunatatire
asistemului - Imbunatatirea permanenta a mecanismului
Identificarea riscurilor si cai de evitare a acestora
Pe baza anlizei implementarii acestui mecanism PES, precum si pe baza analizei situatiei din
Romania, se pot desemna o serie de riscuri ce apar in procesul implementare. Aceste riscuri,
aprecierea importantei lor, precum si principalele masuri posibile de evitare sunt redate in tabelul de
mai jos.
.
44
Tabel 2-11: Principalele riscuri induse de implementarea PES – contributii ale operatorilor in domeniul
imbutelierii apei minerale
Riscuri Intensitatea riscului
Masuri de evitare
Reticienta autoritatii centraleresponsabile de gestionarea resurselor minerale
Mediu - Lobby pe baza valorii serviciilor ecosistemice
- Nivel bine proportionat al contributiei - Independenta financiara a AP fata de
buget
Rezistenta autoritatii publice responsabile in ceea ce priveste modificarea cadrului legislativ specific FNM
Mediu (depinde de factorul politic)
- Desfasurarea de campanii de lobby cu sublinierea faptului ca se largeste baza de incasare a banilor din FNM
- Inducererea responsabilitatii privind conservarea AP
Criterii defectuase de desemnare a contributorilor – sentimentul de discriminare a operatorilor economici
Mare - Fundamentarea temeinica a definirii bazei de colectare
- Lobby legat de serviciile ecosistemice - Campanii de constientizare in randul
consumatorilor, accent pe plati de la consumatori si nu de la operatori
Rezistenta a operatorilor in ceea ce priveste colectarea si livrarea contributiilor
Mare - Nivel al contributiilor rezonabil - Colaborarea administratiilor de parc
cu operatorii in domeniul elaborarii masurilor de conservare specifice
- Promovarea cresterii numarului de consumatori
Criterii necorespunzatoare in ceea ce priveste desemnarea proiectelor finantabile
Mediu - Proces participativ de elaborare a criteriilor de finantare
Implementare defectuasa a proiectelor selectate
Mediu - Analizarea cu maxima atentie a propunerilor de proiecte
- Monitorizarea tehnica si financiara a proiectelor
- Implicarea administratorilor prin cofinantari
- Stabilirea de criterii de sustenabilitate a rezultatelor proiectelor
Incasari sub nivelul pronosticat Mic - Revizuirea nivelului contributiei - Revizuirea mecanismului de
implementare - Monitorizarea permanenta a modului
de implementare
Scaderea numarului de consumatori ai apelor minerale comercializate de operatorii vizati
Mic - Nivel rezonabil al contributiei - Promovarea produselor
comercializate din zone curate - Oferirea de premii si recompense –
recunoastere a meritului de a contribui la conservarea AP
- Dialog permanent cu operatorii vizati
45
3. DESCRIEREA MECANISMULUI EC SELECTAT
In sistemul actual european privind evaluarea impactului de mediu pentru proiecte de dezvoltare se
impune adoptarea de masuri pentru evaluarea, evitarea, minimizarea si compensarea impactului
negativ asupra mediului.
Adresarea in mod comprehensiv a impactului negativ asupra mediului are la baza abordarea intr-o
succesiune ierarhica a masurilor de evitare, minimizare si compensare (Figură 3-1)
Figură 3-1: Ierarhizarea masurilor de combatere a impactului de mediu (Sursa: Thomas B Fisher et al.
2008)
Circumstantele aplicarii diferitelor metode de evitare a impactului de mediu si avantajele lor relative
sunt redate in Figură 3-2.
46
Figură 3-2: Impacul rezidual in contextul masurilor de combatere a impactului de mediu (Thomas B
Fisher et al. 2008)
Compensatiile includ asadar masuri care sa compenseze pentru impactul rezidual, inevitabil, cauzat
de un proiect de dezvoltare, ca o incercare de a echilibra efectul asupra mediului. Aceste compensatii
sunt destinate a asigura ca nu exista pierderi nete in ceea ce priveste calitatea mediului, sub toate
aspectele sale (Kuiper, 1997; Vägverket, 2002; ten Kate et al, 2004). In tabelul de mai jos sunt redate
succinct principalele categorii de compensatii de mediu:
Tabel 3-1: Principalele categorii de masuri compensatorii pentru impactul rezidual
Masuri compensatorii on site Se focalizeaza pe masuri de remediere a sitului unde s-a produs
impactul.Un exemplu il pot constitui lacurile create artificial in gropile
formate ca urmare a mineritului de suprafata, care, gestionate pe
principii stiintifice pot determina crearea de habitate umede atractive
pentru diverse specii de pasari si nu numai.
Masuri compensatorii off site Presupun crearea de noi habitate in alte zone decat cea in care s-a
produs impactul rezidual in scopul intaririi conservarii speciilor
amenintate de impactul rezidual. Se poate face si prin terti, titularul
de investitii cumparand credite de biodiversitate sau platind o suma
echivalenta cu refacerea echilibrului distrus prin impactul rezidual in
cadrul unui proiect mai amplu de reconstructie ecologica.
Masuri de evitare
-Masuri de proiectare,
tehnologie, alternative
-Ieftin si eficace
-Combaterea impactului
la un stadiu timpuriu in
ciclul de planificare
Masuri de reducere
-Masuri de reducere a
expunerii la impact sau
reducere a impactului
-Aplicabile in fazele de
implementare a
proiectului
-Limitarea severitatii
impactului
Masuri de remediere
-Masuri de aducere a
sitului la stadiul de
dinannte de
implementarea proiectului
-Aplicabil dupa
finalizarea implementarii
-Implementat de
dezvoltator
IMPACT REZIDUAL
Compensare
-Masuri orientate spre a echilibra pierderile
nete
-On site sau off site, aspecte luate in calcul
in faza de planificare si implementare si
revizuite la sfarsit
-Deschide calea negocierilor intre
dezvoltator si decidenti
47
Compensatii in kind Utilizarea instrumentelor de trading. Schemele bancare de
conservare (conservation banking scheems) pot fi exemple in acest
sens (bio banking scheme of Australia (NSW) sau Flächenpools in
Germania in contextul Federal Environmental Impacts Intervention
Rule)
Compansatii out of kind In mod traditional reprezinta plati pentru pierderi de utilizari de
terenuri. Aditional pot include si pachete compensatorii, negociate
cu comunitatile sau autoritatile publice locale sau centrale. Pot
include si plati monetare directe: pentru acces intr-o anumita zona,
pentru utiizarea apei, pentru utilizarea altor resurse minerale (piatra,
nisip, etc). In Europa de Est (deci si in Romania) exista plati pentru
extragerea de material de constructii din albiile raurilor4.
Exista categorii de investitii in dezvoltare pentru care impactul rezidual nu poate fi evitat. In astfel de
cazuri masurile compensatorii – implementate de catre dezvoltator sau prin intermediul unui sistem de
plati compensatorii de mediu – sunt obligatorii, si in cele mai multe cazuri ele lipsesc din legislatia si
practica de la noi din tara.
Din ce in ce mai multi dezvoltatori se plang de durata mare a planificarii si procesului de obtinere a
autorizatiilor de mediu. O problema importanta o reprezinta si cuantificarea dificila a costurilor
implementarii masurilor compensatorii, fara a mentiona faptul ca predictibilitatea costurilor in aceste
cazuri lasa mult de dorit, in multe situatii valorile pronosticate in faza de planificare crescand
semnificativ pe parcursul implementarii.
In aceste conditii, existenta unui mecanism de plati compensatorii de tip in kind pentru impactul
rezidual reprezinta o cale preferata atat de catre autoritati cat si de catre dezvoltatori si alti factori
implicati (Murphy, 2007). Sistemul “conservation banking”, aplicat de regula prin compensatii off site,
poate astfel oferi o serie de avantaje:
- Pierderile temporare pot fi compensate prin plata in avans a compensatiilor;
- Cuantificarea compensatiilor se face in mod unitar si transparent;
- Restaurarea mediului natural se face off site – pe spatii largi, in mod planificat si profesionist;
astfel de proiecte pot avea, prin reconstructie ecologica, efecte mai mari decat acelea ce se
pot obtine prin compensarea on site;
- Se poate obtine efectul “economy of scale” costurile scazand;
- Proiectele de reconstructie off site se realizeaza de profesionisti si nu de dezvoltatori;
- Suportul public pentru proiecte de dimensiuni mari si cu costuri reduse este mai mare.
Toate aceste considerente au determinat elaborarea in faza prelimara a unui mecanism de
compensatii de mediu bazat pe cuantificarea in mod unitar a impactului rezidual si realizarea de plati
compensatorii intr-un fond comun, gestionat de autoritatile publice centrale. Banii acumulati in acest
fond trebuie sa fie directionati pentru compensarea efectelor reziduale ale implementarii proiectelor de
dezvoltare, prin finantarea de proiecte de reconstructie ecologica. Selectarea si promovarea acestor
4 In Romania aceste plati sunt reglate prin procesul de concesionare. Platile sunt colectate pe baza contractelor de
concesionare de catre ANRM. Nici o parte din acesti bani nu este destinata prin legislatia nationala eliminarii
impactului de mediu rezidual
48
proiecte trebuie sa se faca in primul rand tinand cont de efectele reziduale inregistrate, dar si de alte
prioritati legate de conservarea mediului.
A. Cuantificarea EC – compensatii pentru impactul rezidual de mediu / domeniul de
aplicare
Cuantificarea impactului rezidual de mediu rezultat in urma implementarii proiectelor de investitii
reprezinta problema cheie a mecanismului propus. La aceasta data nu exista un cadrul legal si tehnic
(ghiduri de bune practici, norme tehnice, etc) care sa fundamenteze modul de evaluarea a impactului
rezidual. Acesta este motivul pentru care cuantificarea mecanismului EC propus este foarte dificila.
Domeniul de aplicare este larg. In principiu, majoritatea proiectelor de investitii, prin aplicarea de
masuri de evitare, reducere si rectificare duc la un nivel al impactului rezidual redus. Exista totusi
numeroase cazuri (amplasarea si exploatarea carierelor de piatra reprezinta probabil cel mai bun
exemplu) in care impactul rezidual este semnificativ si evident. Astfel, mecanismul EC propus vizeaza
titularii de investitii care au un impact rezidual semnificativ, ce poate fi cuantificat pe baze stiintifico-
tehnice.
Avantajul posibilitatii realizarii compensarii off site, sta la baza acestui mecanism EC. Desigur, odata
ce evidenta caracterului si specificitatii impactelor reziduale este tinuta temeinic de catre autoritatile
centrale, promovarea de proiecte ample care sa vizeze cumulativ aceste impacte, poate determina pe
langa eficacitatea dpdv al conservarii biodiversitatii si o eficienta sporita a utilizarii banilor:
1. Eficienta masurilor compensatorii off site este mult sporita fata de masurile on site;
2. Prin promovarea de plati compensatorii pe baza cuantificarii de la caz la caz a impactului
rezidual, se elimina incertitudinea titularilor de investitii in ceea ce priveste costurile
compensarii de mediu;
3. Prin promovarea de proiecte ample de compensare off site se pot coopta organizatii si
specialisti a caror munca poate avea rezultate mai bune decat masurile de compensare
implementate de titularii de investitii, preocupati mai mult de mersul investitiei;
4. Implementarea mecanismului poate reduce semnificativ perioadele necesare obtinerii
autorizatiilor si avizelor de mediu.
Toate aceste considerente sunt tot atatea argumente pentru elaborarea si implementarea unui
mecanism EC unitar la nivel national.
Pentru cazul particular al exploatarii carierelor de piatra, in analiza au fost luate mai multe variante,
functie de pozitionarea pe lantul concesionare - exploatare redate schematic in figura de mai jos.
49
Figură 3-3: Variante PES pe lantul concesionare – exploatare a carierelor de piatra
Atata in varianta A cat si in varianta B, optiunea recomandata pentru fondul comun este FNM. Motivul
principal pentru care s-a optat pentru varianta B este acela legat de faptul ca prezenta initiativa de
elaborare a EC se refera la ariile naturale protejate, in timp ce mecanismul reprezentat de varianta A –
desi posibil si fezabil, are aplicabilitate atat in ariile protejate cat mai ales in afara acestora.
B. Descriere si schema de implementare
Schema de implementare a mecanismului EC compensatii pentru impactul rezidual de mediu
Schema privind implementarea de principiu a mecanismului EC este redata in Figură 3-4.
50
Figură 3-4: Schema functionarii de principiu a EC – compensatii pentru impactul residual de mediu
51
Nivelul compensatiei
Nivelul contributiei operatorilor este strans legat de doua aspecte:
- Nivelul concesiunii platite catre ANRM – aspect nu foarte restrictiv atat timp cat nu sunt foarte
ridicate si nu exista perceptia operatrilor ca exista o incarcare prea mare;
- Modul in care se cuantifica impactul rezidual; elaborarea unei metodologii unitare si
transparente de cuantificare a impactului rezidual este foarte importanta.
Mecanismele de incasare / transfer
I. Evaluarea impactului rezidual inca din faza de planificare
Se poate face odata cu planificarea investitiei si trebuie sa reprezinte o conditie pentru parcurgerea cu
succes a procedurii de obtinere a avizelor si autorizatiilor de mediu. Avizarea finala este o rezultanta a
efectuarii platii in cadrul mecanismului EC – contravaloarea impactului rezidual cuantificat.
II. Transferul fondurilor
Platile compensatorii de mediu trebuie transferate intr-un mod transparent si trasabil intr-un fond
comun (recomandat – Fondul de Mediu5). Utilizarea fondurilor se poate face in doua directii:
e) Catre proiecte de reconstructie ecologica ample care sa adreseze impactul rezidual in mod
cumulativ (pentru aceasta, caracterizarea impactelor reziduale pentru care s-au colectat
fonduri trebuie sa stea la baza criteriilor de selectare a proiectelor);
f) Catre realizarea de studii de desemnare si extindere a suprafetelor ariilor protejate; prin
desemnarea de noi arii protejate, se poate obtine combaterea impactului rezidual prin
protejarea habitatelor sau speciilor vizate de impactul residual cumulativ.
Utilizarea ca fond comun a FNM presupune stabilirea obligatiei titularilor de investitii de a vira, pe baza
studiului de cuantificare a impactului rezidual, contravaluarea acestuia catre FNM, inca din faza de
autorizare a investitiei.
Utilizarea acestor fonduri trebuie sa se incadreze in cadrul mai larg al mecanismului de functionare a
AFNM, cu eliminarea pe cale legislativa si institutionala a posibilitatii utilizarii fondurilor provenite din
compensatiile de mediu in alte scopuri decat cele descrise anterior.
Costuri ocazionate de implementarea operationala a EC- compensatii pentru impactul rezidual
de mediu
Functionarea acestui mecanism EC nu presupune costuri suplimentare semnificative. Pot fi
identificate totusi o serie de activitati ce pot insemna costuri:
55 Discutia din sectiunea 2.2. este valabila si in cazul de fata, cu adaptarile de rigoare.
52
- Costuri la nivelul FNM – gestionarea separata a fondurilor rezultate din acest mecanism EC
poate insemna costuri suplimentare de personal;
- Costuri la nivelul organizatiilor eligibile pentru proiectele de reconstructie ecologica –
scriererea si promovarea proiectelor, eventual costuri de co-finantare si de mentinere a
fluxului de numerar.
C. Considerente preliminare privind cerintele institutionale
La o prima analiza, principalele cerinte de natura institutionala ale implementarii EC – compensatii
impactului rezidual de mediu, in varianta utilizarii FNM sunt:
1. Intarirea capacitatii AFNM pentru administrarea financiara a fondurilor;
2. Intarirea capacitatii AFNM in directia dezvoltarii si aplicarii de criterii transparente si adecvate
de selectie a proiectelor de reconstructie ecologica pentru organizatiile eligibile;
3. Intarirea capacitatii de monitorizare a acestor proiecte, inclusiv dpdv al nevoilor de asistenta
tehnica de specialitate;
4. Intarirea capacitatii AFNM de a monitoriza colectarea si transferul contravalorii compensatiei
impactului rezidual.
D. Considerente preliminare privind cerintele sociale, legale, politice
Nu pot fi identificate cerinte politice sau sociale majore pentru acest PES.
Din punct de vedere legal, se poate constata ca exista, in linii mari, cadrul legal necesar, insa acesta
trebuie rafinat. Exista doua prevederi principale care trebuie introduse:
- Norme tehnice unitare si transparente pentru evaluarea impactului rezidual; fara acestea
intregul mecanism risca sa nu poata fi implementat;
- Fondurile provenite (in FNM) din aceasta sursa sa fie utilizati numai in scopul finantarii
proiectelor menite a combate impactul rezidual cumulativ. Criteriile elaborate pentru finantarea
acestor proiecte trebuie sa fie caracterizate de transparenta si procesul de elaborare a lor
trebuie sa fie participativ in cel mai inalt grad.
E. Considerente legate de implementare. Riscuri
Caracterul local vs. caracterul national
Mecanismul propus este un mecanism national.
Etape generale de implementare
Implementarea EC – plati compensatorii pentru impactul rezidual de mediu trebuie sa puna accent in
mare masura pe pregatirea temeinica a implementarii. In Tabel 3-3 se pot urmari etapele
recomandate a fi parcurse, pentru implementarea EC – compensatii pentru impactul rezidual de mediu
53
Tabel 3-2: Etape generale de implementare a EC – compensatii pentru impactul rezidual de mediu
Stadiu Etape
Pregatire - Crearea cadrului normativ pentru evaluarea impactului rezidual - Modificarea cadrului legislativ privind avizarea si autorizarea de mediu in
sensul introducerii prevederilor EC - Modificarea cadrului legislativ privind platile catre FNM - Modificarea cadrului institutional de functionare a AFNM - Introducerea unui cadru institutional tehnic in cadrul AFNM privind evaluarea
si caracterizarea impactului residual cumulativ, cu actualizare permanenta - Stabilirea in mod transparent si participativ a prioritatilor si criteriilor de
selectie pentru proiectele ce urmeaza a fi finantate - Proiectarea operationala si financiara a implementarii EC – stabilirea de
indicatori de monitorizare in relatie cu impactul rezidual cumulativ
Implementare - Realizarea evaluarilor de mediu, inclusiv cuantificarea impactului rezidual - Incasarea si transferul fondurilor - Depunererea si analizarea proiectelor - Monitorizarea dpdv tehnic si financiar a implementarii proiectelor
Monitorizare - Verificarea permanenta a nivelului de incasare – masuri de mentinere a incasarilor la nivelul pronosticat
- Realizarea de survey-uri pentru gasirea de solutii de imbunatatire asistemului
- Imbunatatirea permanenta a mecanismului
Identificarea riscurilor si cai de evitare a acestora
Pe baza anlizei implementarii acestui EC, precum si pe baza analizei situatiei din Romania, se pot
desemna o serie de riscuri ce apar in procesul implementare. Aceste riscuri, aprecierea importantei
lor, precum si principalele masuri posibile de evitare sunt redate inTabel 3-3.
Tabel 3-3: Principalele riscuri induse de implementarea EC – compensatii pentru impactul residual de
mediu
Riscuri Intensitatea riscului Masuri de evitare
Reticienta autoritatii central responsabile de gestionarea resurselor minerale
Mediu - Lobby pe baza valorii impactului rezidual cumulativ pronosticat
- Sistem unitar elaborat participativ de cuantificare a impactului rezidual
Rezistenta autoritatii publice responsabile in ceea ce priveste modificarea cadrului legislativ specific FNM
Mediu (depinde de factorul politic)
- Desfasurarea de campanii de lobby cu sublinierea faptului ca se largeste baza de incasare a banilor din FNM
- Inducererea responsabilitatii privind reconstructia ecologica pe baza impactului rezidual cumulativ
Criterii defectuase de cuantificare a impactului rezidual – sentimentul de discriminare a operatorilor economici
Mare - Fundamentarea temeinica a metodologiei de cuantificare a impactului rezidual
- Proces transparent de evaluare a impactului rezidual
- Reducerea perioadelor de obtinere a avizelor si autorizatiilor de mediu
Criterii necorespunzatoare in ceea ce priveste desemnarea proiectelor finantabile
Mediu - Proces participativ de elaborare a criteriilor de finantare
Implementare defectuasa a proiectelor selectate
Mediu - Analizarea cu maxima atentie a propunerilor de proiecte;
54
- Monitorizarea tehnica si financiara a proiectelor
- Implicarea organizatiilor eligibile prin cofinantari
- Stabilirea de criterii de sustenabilitate a rezultatelor proiectelor pe baza evidentei impactului rezidual cumulativ
55
4. SUMAR PRIVIND CONTRIBUTIA LA REALIZAREA
PLANURILOR DE AFACERI ALE ARIILOR PROTEJATE
PILOT
Cerere expresa a caietului de sarcini, contribuirea la realizarea planurilor de afaceri ale ariilor protejate
pilot s-a realizat la solicitarea echipei de experti care lucreaza la elaborarea respectivelor planuri de
afaceri. Astfel, au fost furnizate elementele de calcul pentru estimarea fluxurilor de numerar pentru
implementarea a doua mecanisme locale PES, incluse in cadrul general al mecanismului PES – tarife
de vizitare.
Astfel, pentru Parcul National Piatra Craiului si pentru Parcul Natural Apuseni au fost furnizate date
privind:
I. Venituri din implementarea PES – tarife de vizitare
- Cuantificarea evolutiei numarului de vizitatori;
- Evolutia predictibila a gradului de incasare a tarifului de vizitare;
- Evolutia ponderii incasarii tarifului de vizitare pe diferite cai: internet, operatori economici in
turism, centre si puncte de vizitare, etc..
- Evolutia nivelului tarifului de vizitare.
II. Costuri ocazionate de implementarea PES – tarife de vizitare
- Estimarea costurilor necesare implementarii campaniei de informare preliminare aplicarii
tarifului de vizitare;
- Costuri ocazionate de taxarea de catre finante a aplicarii tarifului de vizitare;
- Costuri ocazionate de utilizarea incasarii on-line;
- Estimarea nivelului comisionarii incasarii tarifului de vizitare;
- Estimarea costurilor de investitii si a costurilor materiale induse de implementarea
mecanismului PES-tarife de vizitare.
In dialogul cu echipa elaboratoare a planurilor de afaceri au mai fost abordate urmatoarele teme:
1) Stabiliraea cuantumului tarifului de vizitare ar trebui sa se fundamenteze pe analize actualizate ale
WTP si a CS la nivelul turistilor care viziteaza ariile naturale protejate.
2) Costurile ocazionate de campaniile de informare a publicului larg privind implementarea PES tarife
de vizitare sunt indispensabile pentru o implementare de succes.
3) In afara de costurile de implementare propriuzisa, planurile de afaceri trebuie sa includa si
cheltuieli pentru intretinerea infrastructurii de vizitare.
4) Planurile de management trebuie sa includa masuri care sa favorizeze, in timp, consacrarea
incasarii tarifului de vizitare pe cai mai putin costisitoare, cum ar fi incasarea on line.
5) Planurile de afaceri trebuie sa includa etapizarea procesului de introducere a tarifului de vizitare,
inclusiv sub aspectul monitorizarii. Rezultate si obiectivele de etapa trebuie urmarite si ajustate
permanent.
56
6) Popularizarea tarifului de vizitare trebuie insotita (in varianta incasarii on line) de informarea in
modul cel mai transparent a eventualului platitor cu privire la proiectele si preocuparile curente ale
administratiei ariilor protejate. Aceasta informare trebuie sa permita de asemenea vizitatorului, in
cazul in care doreste, sa poata contribui suplimentar la sustinerea acestor proiecte, in schimbul
eventual a unor informari periodice personalizate cu privire la rezultatele inregistrate de
administratie in domeniul/proiectul pentru care vizitatorul a ales sa contribuie.
7) Tariful de vizitare trebuie sa fie in masura insemnata flexibil, putand constitui o moneda de schimb
in parteneriate diverse ce se pot concretiza cu parteneri doritori a se manifesta in domeniul
corporate responsability.
Pana la finalizarea contractului, orice solicitare suplimentara de a contribui la elaborarea planurilor de
afaceri va fi satisfacuta cu promptitudine.
57
5. MODUL DE INSTRUIRE PES SI EC
5.1. Introducere. Obiectiv
Sustenabilitatea financiara a administrarii ariilor naturale protejate presupune identificarea
dezechilibrelor intre necesitatea de finantare a activitatilor de administrare si beneficiile obtinute de
diverse sectoare economice ca urmare a utilizarii serviciilor ecosistemice.
Ecosistemele din ariile protejate au efecte economice semnificative in cazul in care se aplica o
gestionare drabila a ecosistemelor. Numeroase sectoare de activitate, printre care turismul,
agricultura, silvicultura, imbutelierea apelor minerale, administrarea bazinelor hidrografice, beneficiaza
de servicii ecosistemice care, traduse in termeni monetari reprezinta valori semnificative. Provocarea
in ceea ce priveste mecanismele de plati pentru serviciile ecosistemice consta in captarea acestor
valori si disponibilizarea lor catre administratiile ariilor naturale protejate.
Idenitificarea si proiectarea mecanismelor PES presupune o analiza atenta a serviciilor ecosistemice,
intr-o abordare sectoriala, cuantificarea serviciilor ecosistemice in termeni monetari, identificarea
beneficiarilor serviciilor ecosistemice si gasirea celei mai rezonabile, transparente si practice cai de a
transfera parte din beneficiile respective pentru satisfacerea necesitatilor de finantare ale ariilor
protejate.
Odata incheiata etapa de identificare si proiectare a mecanismelor PES, implementarea acestora
trebuie sa tina seama ca, in multe cazuri, este necesara o revizuirea a cadrului institutional si
legislativ, pe de o parte, iar pe de alta parte este necesara o planificara foarte atenta a procesului. O
planificare necorespunzatoare poate atrage dupa sine esecul mecanismului PES, cu efecte pe termen
lung, existand si riscul compromiterii initiativei.
Planificarea implementarii unui mecanism PES la nivel local mai ales, presupune o foarte atenta
analiza a costurilor si riscurilor pe care o astfel de implementare le presupune, precum si realizarea
unor prognoze financiare realiste, fara de care succesul unui mecanism PES este putin probabil.
Instruirea in domeniul PES si EC isi propune sa determine la nivelul presonalului de decizie de la
nivelul administratiilor de parcuri naturale si nationale dobandirea cunostintelor si deprinderilor
necesare pentru intelegerea necesitatii si oportunitatii mecanismelor de plati pentru serviciile
ecosistemelor, proiectarea si planificarea unui mecanism PES, adaptarea mecanismelor PES la
specificul local al ecosistemelor care furnizeaza servicii la nivelul ariilor protejate si implementarea cu
succes a PES.
5.2. Continut
Curriculla de instruire este cuprinsa din urmatoarele sectiuni:
58
a) Introducere. Definitii. Necesitatea si oportunitatea mecanismelor PES si EC
Aceasta sectiune include o trecere in revista a surselor bibliografice in scopul de a familiariza
participantii la curs cu evolutia abordarii teoretice la nivel international si national in ceea ce priveste
valoarea ecosistemelor, comparatia intre scenariile BAU si SEM, conceptul de mecanism PES,
precum si exemple de bune practici.
Necesitatea si oportunitatea mecanismelor PES si EC este privita din perspectiva sustenabilitatii
financiare a administrarii ariilor protejate pe de o parte si din perspectiva alegerii PES si a momentului
optim de implementare, pe de alta parte.
b) Identificarea posibilelor mecanisme PES si EC pe baza valorii monetare a serviciilor
ecositemice
Aceasta sectiune prezinta legatura intre rezultatele activitatii de evaluare economica a serviciilor
ecosistemice si identificarea posibilelor mecanisme PES/EC. Printr-o abordare sectoriala, plecand de
la serviciile ecosistemice prezente pe raza ariei protejate si de la principalii beneficiari ai acestor
servicii ecosistemice, se prezinta argumente si criterii pentru identificarea celor mai potrivite
mecanisme PES si EC. Accentul se pune pe PES la nivel local, dar se analizeaza succint si aria
mecanismelor PES/EC la nivel national.
c) Descrierea unui mecanism PES
Descrierea unui mecanism PES presupune colectarea si colationarea datelor necesare si modul de
prezentare a acestora in vederea facilitarii deciziei in ceea ce priveste mecanismele PES. Decizia
adoptarii unui mecanism PES/EC este de cele mai multe ori pe umerii factiorilor publici de decizie.
Argumentarea deciziei si furnizarea tuturor datelor necesare procesului decizional reprezinta o etapa
foarte importanta. Efectele unui mecanism PES pot fi de durata si cu efecte sociale, politice,
institutionale si legislative semnificative. De aceea, descrierea reprezinta o etapa foarte importanta. Se
va prezenta o structura optima in ceea ce priveste descrierea si prezentarea unui mecanism PES:
schema de implementare, cuantificarea financiara, costurile ocazionate, conditii social-politice, riscuri,
conditii legislative, etape de implementare, maturitatea une propuneri de PES.
d) Analiza unui mecanism PES dpdv social
Aceasta sectiune a modului de instruire va cuprinde in primul rand exemple privind efectele sociale ale
PES / EC. De asemenea, se vor prezenta efectele sociale estimate pentru mecanismele descrise in
cadrul contractului de consultanta, facandu-se o analiza comparativa a efectelor acestora. Participantii
vor fi determinati sa particularizeze nivelul local al PES-urilor descrise la conditiile ariilor protejate in a
caror administrare sunt implicati, prilej de analiza si discutii ce pot ridica nivelul de experienta si
cunostinte ale tuturor participantilor.
e) Analiza unui PES dpdv institutional
De cele mai multe ori, un mecanism PES presupune o serie de schimbari institutionale care sa
permita implementarea sa. Aceste schimbari de natura institutionala pot fi drastice (infiintarea sau
desfintarea unei anumite institutii), semnificative (restructurari extinse ale cadrulu institutional) sau mai
59
putin semnificative (modificarea regulamentelor si normativelor interne, cresterea capacitatii, etc.).
Prin prezentarea PES descrise in prezentul raport, dar si prin prezentarea de exemple de bune
practici sau de esecuri in ceea ce priveste implementarea PES, participantii vor dobandi cunostinte in
ceea ce priveste modul in care se face analizarea necesitatii si oportunitatii reformei institutionale in
sensul implementarii unui mecanism PES/EC la nivel national dar si local.
f) Analiza unui PES dpdv legislativ. Necesitatea modificarii cadrului legislativ.
Aceasta sectiune va furniza participantilor instrumentele necesare unei analize a necesitatilor de
schimbare a cadrului legislativ impuse de implementarea unui mecanism PES. Particularizarea si
discutiile se vor baza pe prezentarea concluziilor ocazionate de identificarea si descrierea PES-urilor
proiectate in cadrul proiectului.
g) Cuantificarea valorica – prognozarea financiara pentru un mecanism PES
Efortul implementarii unui mecanism PES trebuie temeinic justificat de efectele in ceea ce priveste
imbunatatirea cadrului de finantare a ariilor protejate. Proiectarea in mod realist a fluxurilor de numerar
in ceea ce priveste mecanismele PES reprezinta, din acest punct de , o etapa extrem de importanta a
procesului de analiza si descriere a unui mecanism PES. Participantii vor deprinde tehnici de utilizare
a datelor de natura financiara aflate la dispozitia lor in scopul realizarii unei prognoze realiste a
fluxurilor de numerar determinate de implementare. In particular, participantilor li se vor prezenta
cazuri specifice de estimare a fluxurilor de numerar in cazuri particulare ale implementarii la nivel local
a PES-urilor identificate si descrise in cadrul contractului.
h) Costuri ocazionate de implementarea PES
Prin parcurgerea acestei sectiuni, participantilor li se vor transfera cunostinte cu privire la identificarea
si cuantificarea costurilor ocazionate de implementarea PES. In scopul unei mai bune fixari a
cunostintelor, participantilor li se va solicita sa estimeze, fiecare la nivelul ariei protejate in a carei
administrare este implicat, costurile ocazionate de implementarea PES-tarife de vizitare.
i) Analiza riscurilor
Aceasta sectiune va presupune explicarea necesitatii realizarii unei foarte atente analize a riscurilor ce
pot interveni in cazul implementarii unui PES. Particular, prin discutii libere vor fi analizate riscurile de
implementare ale PES-urilor idendificate si descrise in cadrul contractului.
j) Etape de implementare
Planificarea PES presupune o etapizare a procesului, cu mare accent pe perioada de pregatire a
implementarii. Etapizarea corecta a procesului si planificarea atenta a fiecarei etape reprezinta cel mai
bun mod de evitare a riscurilor de implementare. Participantilor li se vor prezenta cazurile de
mecanisme PES – tarife de vizitare, accentuandu-se etapele de pregatire – mai cu seama informarea
publicului, pregatirea personalului si crearea retelei de colectare.
k) Caracterul local vs. Caracterul national al PES
60
Intregul modul este orientat catre caracterul local al PES, chiar daca abordarea are numeroase parti
comune la nivel national. Fiecare participant poate sa decida, pe parcursul pregatirii, principalele
elemente care trebuie sa fie analizate cand particularizeaza la niveul ariei naturale protejate proprii
mecanisme PES descise la nivel national. Se va accentua diferenta intre PES-urile la nivel national si
local, mai ales in ceea ce priveste atributiile si responsabilitatile de descriere, analizare si
implementare. On loc important il va avea in cadrul acestei sectiuni, descrierea modalitatilor de
transfer si oportunitatea de a accesa fondurile ce vac obiectul mecanismelor PES si EC la nivel
national.
l) Descrierea PES/EC proiectate
In sectiunea finala se vor prezenta pe larg mecanismele PES si EC care au facut obiectul contractului
de consultanta. Prezentarea realizata pentru aceasta sectiune este anexata la prezentul raport.
5.3. Metoda de transfer al informatiei
Prezentul modul de instruire fa folosi o abordare bazata pe dialog. Vor fi utilizate prezentari PPT,
discutii libere, studii de caz si analize de practici din tara si de la nivel international.
5.4. Evaluare
La finalul instruirii, fiecare participant va completa un formular care va permite evaluarea cursului,
principalele propuneri de imbunatatire pe viitor a acestor instruiri si nevoile de instruire in domeniu.
Modelul de chestionar utilizat este de asemenea prezentat in anexa.
61
Bibliografie
Aylward, B. 2000. Economic analysis of land-use change in a watershed context. Presented at a
UNESCO Symposium/Workshop on Forest-Water-People in the Humid Tropics, Kuala Lumpur,
Malaysia. 31 July - 4 August, 2000.
Bovarnick, A., F. Alpizar, C. Schnell, Editors, 2010 The Importance of Biodiversity and Ecosystems in
Economic Growth and Equity in Latin America and the Caribbean: An economic valuation of
ecosystems, United Nations Development
Briggs B., Hill D., 2009, Conservation Bamking – A Brighter Future for Quarrying in the UK, Londra
Dumitras, D. 2008 Comparing welfare estimates from travel cost and contingent valuation –
application to the recreation value of Romanian parks, Lucrari Stiintifice, Seria I, 10(4)
Dumitras, D., Ariton, F., Merce, E., 2011. A brief Economic Assessment on the Valuation of National
and Natural Parks: the case of Romania. Not. Bot. Hort. Agrobot. Cluj 39 (1):134-138.
Dryden R., Gully B., 2006, Resource Consent Conditions – Compensation for adverse Environmental Effects,
New Zeeland.
Greiber, Thomas (Ed), 2009 Payments for Ecosystem Services. Legal andInstitutional
Frameworks. IUCN, Gland, Switzerland.
INCDT – 2009 Institutul National de Cercetare – Dezvoltare in Turism (National Institute for Research
and Development for Tourism), - Strategia nationala de dezvoltare a ecoturismului in Romania,
Faza 1 – Experienta ecoturistica la nivel national si international, Bucuresti 2009.
Renee Murphy, 2007, The contribution of environmental compensation to the sustainable
development resources, The Eastern Regional Organisation for Planning and Housing,
Thomas B Fischer, Paola Gazzola, Urmila Jha-Thakur, Ingrid Belčáková, Ralf Aschemann 2008,
Environmental Assessment Lecturers’ Handbook, University of Liverpool
UNDP, 2012 An Assessment of the Contribution of Ecosystems in Protected Areas to Sector Growth
and Human Well Being in Romania, draft final report, Bucharest
UNDP 2010 Financial Analysis over the Romanian Carpathian Protected Areas Network, final report,
Bucharest
WWF, 2009 Guide to Conservation Finance – Sustainable Finance for the Planet
Wunder,S. (2005) Payments for environmental services: some nuts and bolts. Occasional Paper
No. 42. Bogor, CIFOR.
62
Wunder, S. (2008) Necessary Conditions for Ecosystem Service Payments. Conference Paper,
Economics and conservation in the Tropics, Jan 31 – Feb 1, 2008.
WWF, 2010 Payments for Ecosystem Services. Literature review. A review of lesson learned and
a framework for assessing PES feasibilit
63
Anexa 1 – Centralizator al necesitatilor de adaptare a cadrului institutional si legislativ
Nr. Crt.
Mecanism PES/EC Mecanisme de incasare / transfer.
Necesitati privind adaptarea cadrului institutional
Necesitati privind adaptarea cadrului legal
1 PES – tarife de vizitare
-Incasare prin Internet – majoritatea AP dispun de pagini web si de personal de specialitate in cadrul administratiilor -Incasarea pe caile de acces auto sau traseele de calatorie – posibila numai pentru caile importante de acces si/sau la AP care au un numar limitat de intrari in parc. -Incasarea prin intermediul facilitatilor de cazare si transport – presupune ca incasarea sa se realizeze prin vanzarea de bilete de acces de catre operatorii facilitatilor de cazare si transport. Incasarea la nivelul facilitatilor de vizitare de tipul centrelor de vizitare si a punctelor de informare.
-Intarirea capacitatii materiale a administratiilor de AP -Intarirea capacitatii de personal a administratiilor AP: adaptarea structurii de personal, pregatirea personalului -Crearea legaturilor institutionale cu prestatorii serviciilor de incasare a taxei de vizitare – in cazul in care se impune utilizarea incasarii prin intermediul operatorilor facilitatilor de cazare si transport.
Cadru legal existent.
2 PES – Contributii ale operatorilor din turism
-Incasarea contributiei de la turisti. Se poate face odata cu plata de catre acestia a serviciilor turistice. -Transferul fondurilor Contributia operatorilor din turmis trebuie transferata intr-un mod transparent si trasabil intr-un fond comun (recomandat – Fondul de Mediu). Utilizarea ulterioara se poate face in doua directii:
a) Catre platile
-Intarirea capacitatii AFNM pentru administrarea financiara a fondurilor -Intarirea capacitatii AFNM in directia dezvoltarii si aplicarii de criterii transparente si adecvate de selectie a proiectelor pentru administratiile de arii naturale protejate -Intarirea capacitatii de monitorizare a acestor proiecte, inclusiv dpdv al nevoilor de asistenta tehnica de specialitate -Intarirea capacitatii AFNM de a monitoriza
-OUG. 196/22 decembrie 2005 privind Fondul pentru Mediu, modificata si completata prin Legea nr. 105/2006, Legea nr. 292/2007, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2010, Legea nr. 167/2010, Legea nr. 179/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2010 Revizuirea cadrului legislativ trebuie sa urmareasca:
- Largirea bazei de colectare a fondului de mediu prin includerea alaturi de poluatori a beneficiarilor serviciilor
64
compensatorii Catre proiecte punctuale depuse de catre administratiile ariilor protejate din care se incaseaza contributia pe turism.
colectarea si transferul contributiei la nivelul operatorilor economici din turism vizati.
ecosistemice; in speta operatorii economici din zonele ariilor protejate furnizoare de servicii ecosistemice de care beneficiaza sectorul turismului;
- Stabilirea cuantumului procentual raportat la serviciile comercializate de catre operatorii economici;
- Securizarea destinatiei fondurilor astfel colectate in asa fel incat Administratia Fondului de Mediu sa utilizeze aceste fonduri in exclusivitate pentru proiecte destinate imbunatatirii sustenabilitatii financiare a administrarii ariilor protejate.
O dificultate legislativa ce trebuie surmontata la schimbarea cadrului legislativ este definirea operatorilor de turism ce au obligatia platii contributiilor.
3 PES Contributii operatori in domeniul imbutelierii apelor minerale
-Incasarea contributiei de la cumparatori se poate face odata cu plata de catre cumparatorii a produselor pe baza de apa minerala. -Transferul fondurilor Contributia operatorilor din domeniul imbutelierii apelor minerale trebuie transferata intr-un mod transparent si trasabil intr-un fond comun (recomandat – Fondul de Mediu). Utilizarea ulterioara se poate face in doua directii:
b) Catre platile compensatorii
c) Catre proiecte punctuale depuse de catre administratiile ariilor protejate din care se incaseaza contributia pe ape minerale,
-Intarirea capacitatii AFNM pentru administrarea financiara a fondurilor -Intarirea capacitatii AFNM in directia dezvoltarii si aplicarii de criterii transparente si adecvate de selectie a proiectelor pentru administratiile de arii naturale protejate -Intarirea capacitatii de monitorizare a acestor proiecte, inclusiv dpdv al nevoilor de asistenta tehnica de specialitate -Intarirea capacitatii AFNM de a monitoriza colectarea si transferul contributiei la nivelul operatorilor economici din domeniul imbutelierii apelor minerale vizati.
-OUG. 196/22 decembrie 2005 privind Fondul pentru Mediu, modificata si completata prin Legea nr. 105/2006, Legea nr. 292/2007, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2010, Legea nr. 167/2010, Legea nr. 179/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2010 Revizuirea cadrului legislativ trebuie sa urmareasca:
- Largirea bazei de colectare a fondului de mediu prin includerea alaturi de poluatori a beneficiarilor serviciilor ecosistemice; in speta operatorii economici din sectorul imbutelierii apelor minerale;
- Stabilirea cuantumului procentual raportat la produsele comercializate de catre operatorii economici vizati;
- Securizarea destinatiei fondurilor astfel colectate in asa fel incat Administratia Fondului de Mediu sa utilizeze aceste fonduri in exclusivitate pentru proiecte destinate imbunatatirii sustenabilitatii
65
financiare a administrarii ariilor protejate.
4 EC - compensatii pentru impactul rezidual de mediu
-Evaluarea impactului rezidual inca din faza de planificare se poate face odata cu planificarea investitiei si trebuie sa reprezinte o conditie pentru parcurgerea cu succes a procedurii de obtinere a avizelor si autorizatiilor de mediu. -Transferul fondurilor Platile compensatorii de mediu trebuie transferate intr-un mod transparent si trasabil intr-un fond comun (recomandat – Fondul de Mediu).
-Intarirea capacitatii AFNM pentru administrarea financiara a fondurilor; -Intarirea capacitatii AFNM in directia dezvoltarii si aplicarii de criterii transparente si adecvate de selectie a proiectelor de reconstructie ecologica pentru organizatiile eligibile; -Intarirea capacitatii de monitorizare a acestor proiecte, inclusiv dpdv al nevoilor de asistenta tehnica de specialitate; -Intarirea capacitatii AFNM de a monitoriza colectarea si transferul contravalorii compensatiei impactului rezidual.
-Ordin MMP nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar -Ordinul MAPAM nr. 36/2004 privind aprobarea Ghidului tehnic general pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu -Ordinul comun MMP/MAI/MADDR/MDRT nr. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private -Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului -HG nr. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe -Ordin MM nr. 1026/2009 pentru aprobarea condiţiilor de elaborare a Raportului de Mediu, Raportului privind Impactul asupra Mediului, Bilanţului de Mediu, Raportului de amplasament, Raportului de Securitate şi a Studiului de Evaluare adecvată -OUG. 196/22 decembrie 2005 privind Fondul pentru Mediu, modificata si completata prin Legea nr. 105/2006, Legea nr. 292/2007, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 15/2010, Legea nr. 167/2010, Legea nr. 179/2010, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 115/2010
66
Exista doua prevederi principale care trebuie introduse:
- Norme tehnice unitare si transparente pentru evaluarea impactului rezidual; fara acestea intregul mecanism risca sa nu poata fi implementat;
- Fondurile provenite (in FNM) din aceasta sursa sa fie utilizati numai in scopul finantarii proiectelor menite a combate impactul rezidual cumulativ. Criteriile elaborate pentru finantarea acestor proiecte trebuie sa fie caracterizate de transparenta si procesul de elaborare a lor trebuie sa fie participativ in cel mai inalt grad.
67
Anexa 2 – Prezentarea PES/EC (sustinere modul de
instruire)
Slide 1
Mecanisme PES pentru captarea valorii
monetare a serviciilor ecosistemice –
parcurile din Carpatii Romanesti
1
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Slide 2
2
Agenda
Studiul – scop si abordare
Turism – PES 1 – taxa de vizitare a parcului
Turism PES 2 – contributii ale operatorilor din turism
Sectorul apa – PES 3 – contributii ale imbuteliatorilor apei minerale
Sectorul apa – PES 4 – serviciile ecosistemice in colaborare cu AN Apele Romane
Concluzii
Ce e de facut
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Slide 3 Studiu – scop si abordare
3
Proiectarea unor mecanisme viabile pentru
plata serviciilor ecosistemice
Punct de plecare – beneficiarii principali ai
serviciilor ecosistemice
Cadrul legislativ – mecanisme cat mai simplu
de proiectat in cadrul legislativ actual
Cadrul general al mecanismelor PES
Design pentru situatii pilot
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
68
Slide 4 Taxe de vizitare a ariei protejate
4
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Slide 5 Caracteristici principale
5
Cadru legislativ existent - nu este nevoie de
modificari majore la nivel legislativ
Nivel local
Etapa de pregatire a implemetarii – constientizare,
facilitati, crestere capacitate, motivare
“Honey pots” – parcuri la care merita si percuri la
care nu merita
Diversificarea modului de colectare
Externalizarea colectarii
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Slide 6 1. Faza de pregatire
6
Campanie de constientizare la nivel national si local –necesitatea introducerii taxelor de vizitare, transparenta in utilizarea banilor de catre AP;
Imbunatatirea facilitatilor de vizitare;
Popularizarea intensa a facilitatilor de vizitare – pe toatecanalele de comunicare identificate functie de profilul turistilortintiti – la nivel local, national si international;
Crearea si intarirea institutionala a AAAP;
Determinarea nivelului optim al taxei de vizitare (studii CS siWTP);
Proiectarea operationala si financiara a implementarii PES –stabilirea de indicatori de monitorizare;
Adaptarea structurii de personal; pregatirea personalului.
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
69
Slide 7 2. Implementarea propriuzisa
7
Contracte pentru servicii de plati on-line
Promovare site- plati on line;
Pregatirea punctelor de incasare;
Contracte cu prestatorii serviciilor de incasare;
Achizitionare material: tichete, stickere;
Achizitionarea si amplasarea automatelor de incasare;
Campanie de constientizare / promovare;
Intretinerea permanenta a facilitatilor de vizitare;
Implementarea mecanismului de incasare / utilizare a fondurilor;
Executarea permanenta de controale in AP la nivelulvizitatorilor si a operatorilor facilitatilor de turism si transport;
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Slide 8 3. Monitorizare
8
Control permanent la nivelul ariei pentru
verificarea posesiei tichetului de vizitare;
Verificarea permanenta a nivelului de incasare
– masuri de mentinere a incasarilor la nivelul
pronosticat;
Realizarea de survey-uri pentru gasirea de
solutii de imbunatatire a sistemului;
Imbunatatirea permanenta a mecanismului.
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Slide 9 Turism – contributii ale operatorilor
in turism9
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
70
Slide 10 Sector apa – contributii ale
imbuteliatorilor de ape minerale10
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Slide 11 Caracteristici
11
Nivel national
Redistribuire pe baza de proiecte ( ANFM)
Fondul de mediu – modificarea cadrului
legislativ:
Sa plateasca si utilizatorii ES
Cine plateste si cat
Directionarea precisa a banilor
Scrierea, selectia si implementarea proiectelor
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Slide 12 Sector apa – PES in colaborare cu
AN Apele Romane12
S.E.Beneficiari in
aval
AN AR – servicii de
mentinere a calitatii
apei
Fond Forestier –
servicii de protectie
a bazinelor
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
71
Slide 13 Caracteristici
13
Cadru legislativ determinat de catre
demersurile ANAR
Sistem de transfer catre proprietari de terenuri
mai degraba dect catre AP
_____
______________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
Slide 14 Concluzii
14
Potential ridicat, atat la nivel local cat si la
nivel national
Taxele de vizitare – efort concentrat la nivel de
administratie a ariei protejate
Pregatire detaliata, motivare a personalului
Faza pilot
Utilizarea FNM – efort concentrat la nivel
central – RNP, MMP
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
___________________________________
72
Anexa 3: Formular de evaluare sesiune de instruire
Sesiune Instruire:
Data:
Locatie:
1. Evaluati eficienta sesiunii pe o scara de la 1 la 5:
(1. scazuta 2. sub medie 3. medie 4. peste medie 5. excelenta)
1. 2. 3. 4. 5.
Comentarii:
2. Care au fost sectiunile din modulul de instruire cele mai folositoare si de ce?
3. Care au fost sectiunile din modului de instruire cele mai putin folositoare si de
ce?
4.Evaluati gradul in care asteptarile dumneavoastra au fost satisfacute :
(1. scazuta 2. sub medie 3. medie 4. peste medie 5. excelenta)
1. 2. 3. 4. 5.
73
Comentarii:
5. Evaluati gradul in care obiectivele referitoare la instruire au fost realizate :
(1. scazuta 2. sub medie 3. medie 4. peste medie 5. excelenta)
1. 2. 3. 4. 5.
Comentarii:
6. In ce masura sunteti satisfacut(a) de metodele de instruire utilizate ?
(1. scazuta 2. sub medie 3. medie 4. peste medie 5. excelenta)
1. 2. 3. 4. 5.
Comentarii:
7. In ce masura v-ati implicat in initierea si desfasurarea discutiilor pe parcursul
cursului de instruire ?
(1. scazuta 2. sub medie 3. medie 4. peste medie 5. excelenta)
1. 2. 3. 4. 5.
Comentarii:
74
8. Evaluati prestatia instructorului pe o scara de la 1 la 5 ?
(1. scazuta 2. sub medie 3. medie 4. peste medie 5. excelenta)
1. 2. 3. 4. 5.
Comentarii:
9. Evaluati materiale de instruire distribuite si prezentate:
(1. scazuta 2. sub medie 3. medie 4. peste medie 5. excelenta)
1. 2. 3. 4. 5.
Comentarii
10. Care apreciati ca sunt principalele subiecte pe care le veti putea aplica in activitatea
dumneavoastra profesionala ?
11. Care sunt temele care v-ar interesa, prioritar sa fie abordate in cursurile de instruire
viitoare?
12. Alte sugestii si comentarii
75
Anexa 4 – Descriere preliminara a mecanismului PES – RA
Apele Romane
Mecanismtul PES proiectat cu privire la resursa de apa de suprafata se bazeaza pe lantul de
cauzalitate ce cupride fondul forestier cu rol de protectie a bazinelor hidrografice, corpul de apa si
utilizatorii din aval a apelor, in zona Dunarii.
a) Sistemul in aflat in atentia specialistilor “Apele Romane”
In faza de revizuire a Planurilor de management bazinale, specialistii “Apele Romane” analizeaza
posibilitatea rafinarii instrumentului economic al contributiilor pentru resursa de apa, prin includerea
valorii serviciilor ecosistemice, pana in acest moment internalizate. Necesitatea analizarii acestei
posibilitati a plecat din constientizarea cauzalitatii intre utilizarea apei in zonele umede din bazinul
Dunarii de jos si costurile de mediu internalizate de catre “ Apele Romane” si ocazionate de
implementarea prevederilor legale privind protectia mediului (directive specifica, etc.)
In acest sent, la nivelul “Apele Romane” s-au parcurs etapele de identificare si descriere a bunurilor si
serviciilor ecosistemice, precum si stabilirea criteriilor pentru calculul noii contributii pentru resursa de
apa (spre exemplu RON/ha de zona umeda).
b) Concept – plati pentru serviciile ecosistemice furnizate de padurile cu rol de protectie a
bazinelor hidrografice
La randul lor, specialistii forestieri din cadrul Romsilva si UNDP au generat concluzii cu privire la
serviciile ecosistemice furnizate de fondul forestier si analizeaza posibilitatea de a implementa un
mecanism de plati pentru serviciile ecosistemice furnizare de fondul forestier.
In mod evident integrarea dintre cele doua sisteme la care se lucreaza, pentru moment, in paralel
poate determina un efect sinergic, reducand costurile de implementare pe de o parte si determinand o
rezistenta mai reudsa din partea factorilor de decizie si a potentialilor beneficiari.
Schema de implementare a mecanismului PES
Schema privind implementarea de principiu a mecanismului de plati sinergic ape/paduri este redata in
figura anexata prezentei.
Nivelul contributiei
Nivelul contributiei este rezultat din insumarea valorii serviciilor ecosistemice de regularizare si
protectie generate de functia de protectie a padurii cu valoarea pierderilor de profit suferite de catre
Apele Romane pentru administrarea in conditiilre celor mai recente reglemetari legale, a resursei de
apa. Desigur ca mai sunt etape de parcurs in ceea ce priveste cuantificarea acestor functii si costuri,
dar se poatea afirma ca valoarea serviciilor ecosistemice generate de fondul forestier nu reprezinta un
procent insemnat din costurile cuantificate in domeniul apelor.
76
Mecanismele de incasare / transferIncasarea contributiei de la beneficiarii din aval - se poate face
odata cu plata de catre acestia, prin reglementarea contributiei pentru resursa de apa, la nivel
national. .
Transferul fondurilor – posibil a se realiza:
I. Intr-un cadru special reglementat, prin plati de la Apele Romane catre
proprietarii/administratorii/ de paduri cu functie de protectie. Desigur, se transfera valoarea
aferenta acestor servicii de protectie, minus o parte din costurile de colectare.
II. Prin transferal sumelor încasate către Ministerul Mediului şi Pădurilor care urmează să facă
plăţile aferente programului de compensare a pierderilor economice suferite de către
proprietarii terenurilor forestiere datorită funciilor de protective a apelor şi către
administratorii ariilor natural protejate pentru susţinerea programelor de conservare a
ecosistemelor în bazinele hidrografice din arii protejate
Considerente preliminare privind cerintele institutionale
La o prima analiza, principalele cerinte de natura institutionala ale implementarii mecanismului sunt
legate de reglementarea legaturii institutionale intre beneficiari si Apele Romane pe de o parte si Apele
Romane si Ministerul Mediului şi Pădurilor , administratorii/proprietarii de paduri pe de alta parte.
Considerente preliminare privind cerintele sociale, legale, politice
Cerintele politice de implementare a acestui mecanism nu sunt de natura a impiedica major. Ele se pot
referi la politica de dezvoltare a guvernului in domeniul apelor care poate sa tinteasca largirea reduceri
ale nivelului perceput al contributiilor pentru resursa de apa. In aceste conditii, existenta unei
contributii mai mari sau extinderea bazei de contributori poate sa ridice o serie de probleme, nu
insurmontabile atata timp cat nivelul contributiei este redus.
Conditiile sociale sunt legate de profilul beneficiarului si de deschiderea acestora de a intelege
sustenabilitatea unei asemene abordari.
Desigur, constrangerea majora o reprezinta necesitatea modificarii cadrului de reglementare. E de
presupus insa ca promovarea in comun a acestor modificari de catre ambele domenii, apa si paduri,
poate determina un proces mai de calitate si cu o mai buna consultare, deci cu perspective mai
optimiste.
77
Harta functionarii de principiu a PES – ape/paduri
78