Anul V, Numărul 58, DECEMBRIE 2011

R O M A N I A N - A M E R I C A N I N D E P E N D E N T N E W S P A P E R

Detalii la pag.15 UltiMa ORa

FaMilia lUca la Festivitatea De absOlviRe a lUi ROgeR

Naşterea Domnului Nostru Iisus HristosMerry

Christmas! Detalii in pag.10 caleiDOscOp

UN FAPT INEDIT: O FAMILIE...În urmă cu cinci ani, familia Luca a emigrat în SUA,

iar cei patru copii ai lor s-au înrolat în US Army şi îşi servesc cu cinste şi onoare patria adoptivă. Foarte puţini dintre românii din Statele Unite au fost remarcaţi de mass media pentru că au ales cariera militară sau volun-tariatul în Forţele de Rezervă. Despre majoritatea nu se ştie şi nu se scrie nimic...

Angela Luca este din Oradea, iar soţul ei, Viorel s-a născut la Braşov. Vacanţele copilăriei le petreceau în cetatea medievală a Sighişoarei, la ştrandurile cu apă termală de la Băile Felix sau pe malul Arieşului, la buni-cii lui Vio de la Câmpia Turzii. Angie şi Vio s-au întâlnit într-o vacanţă şi s-au căsătorit de tineri, imediat după terminarea liceului. S-au stabilit la Braşov, şi-au construit un cămin şi au patru copii: Patricia, Paul Roger, Filip şi Jane. Familia Luca a emigrat în SUA în toamna anului 2006.

I-am cunoscut pe Vio şi Angie Luca în casa unor prieteni din Triangle, Virginia. Era o seară frumoasă de vară, cu mititei, grătare, prăjituri şi vinuri româneşti. Ne aflam în vecinatatea bazei militare Quantico, una dintre cele mai renumite baze militare din Virginia şi sediul renumitei şcoli FBI. Locaţia, atmosfera şi firea ei comunicativă, au determinat-o pe Angela să-mi vorbească despre copiii ei: : „Am patru copii, iar trei din-tre ei sunt în armata SUA. Jane, cea mică, va termina liceul în curând şi se va înrola şi ea” mi-a spus Angela.

SIMONA BOTEZANDIRECTOR ADJ - MIORITA USA

cOntinUaRe in pag.3

Detalii in pag.5 spORtBine ai venit! Asociația MOLDINIT

cRistina sOFianU-Miss MOlDinit si inna ROMan -Miss eleganZa

În data de 11 noiembrie 2011 în orașul Treviso, Italia a avut loc un concert consacrat aniversării a 20 de ani de Independenţă a R. Moldova, cu gener-icul „Să trăiești, Moldova”. Este primul eveniment de acest gen dedicat comunitătii moldovenesti, concertul a fost organizat de către asociaţiile Mold-init, Gazeta Basarabiei, Centrul Diaspora Moldova - Italia și asociatia Amica din Padova.

Tocmai asociaţia Amica din Padova a adus tinerii interpreţi din R. Moldova, laureaţi ai concursuri-lor naţionale și internaţionale care au omagiat Țara prin cuvintele lui Ștefan cel Mare, prin versurile și cântecele Doinei și ale lui Ion Aldea Teodoro-vici, dar și muzică din repertoriul internaţional. Interpreţii Gene, Euganeo, Dora Cebotari, Galina Foros și Ion Beschieru, ghidaţi de conducătorul artistic Vasile Moroșanu au făcut cale lungă din Anenii Noi până la Treviso pentru a aduce puţin spirit naţional.

Programul seratei a inclus inaugurarea Asocia-tiei MOLDINIT - Comunitatea moldovenilor din Treviso, constituită recent în Treviso de către un grup de tineri moldoveni ce activează în comun mai bine de trei ani pe paginile siteulului www.moldinit.com, de unde și denumirea asociaţiei. Așa ne comentează președintele asociaţiei Veaceslav

Arapan scopul inaugurării:" Asociaţia Moldinit va participa la diferite congrese şi seminare, pentru a da voce problemelor și doleanţelor comunităţii moldoveneşti din Italia. Creşterea angajamentu-lui către aceste obiective se amplifică de zi cu zi, pentru că avem dorinţa de a îmbunătaţi nivelul de viaţă a tuturor cetăţenilor moldoveni ce locui-esc în Italia, dar mai ales dorim să facem auzită vocea noastră ca un popor plin de valori, bogat în uzanţă şi tradiţii. Comunitatea moldovenilor din Italia, constituie o prezenţă tot mai numeroasă şi chiar un component simnificativ în spaţiul italian. Pentru a nu pierde originile şi a se încadra pozitiv în acest spaţiu, asociaţiile moldovenilor trebuie să menţină aceste aspecte fundamentale. Dorinţa şi necesitatea de a tutela originile, tradiţiile, cultura şi trecutul nostru e imensă, şi deaceea dorim să facem acest parcurs împreună. Copiii, care învaţă limba și cultura unei ţări de adopţie n-ar trebui să piardă cultura şi limba maternă. E de menţionat că transmiterea valorilor culturale e un proces delicat, atît pentru cel ce le transmite, cît şi pentru cel ce trebuie să le primească."

În programul seratei a avut loc și finala concur-sului de frumuseţe cu titlul „Cea mai frumoasă moldoveancă din Italia - Miss Moldinit”...

COMUNICAT DE PRESA

cOntinUaRe in pag.3

ACTUALITATEA ROMÂNEASCĂ DECEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 2

Povestea ei mi-a atras atenţia din prima clipă. Am continuat să ţinem legătura, iar un an mai târziu, când familia Luca a cumparat o casă în Sterling, Virginia, la mică distanţă de locuinţa noastră, am început să ne vizităm mai des. Între timp i-am cu-noscut şi pe copii şi am aflat o poveste de viaţă fascinantă! Povestea familiei Luca nu este despre emigranţi, ci de-spre o familie model, despre români care fac cinste ţării lor pe mai multe meridiane. Este o familie obişnuită, care nu-şi doreşte celebritatea, ci doar sănătate şi puterea de a-şi împlini visele. Viaţa lor este un exemplu de tenacitate, speranţă şi demnitate. Vio şi Angie şi-au învăţat copiii lecţia re-spectului, a datoriei şi onoarei.

Patricia Luca Jacobs are 27 de ani şi este fiica cea mai mare a soţilor Luca. Ea a ajuns în SUA prima, cu o bursă de studii. A absolvit cursurile universităţii La Salle din Philadel-phia şi pe cele ale Liberty University, specializarea Psychology Conseling. În 2006, când părinţii ei au sosit în Memphis, Tennessee, Patricia lu-cra deja în US Navy şi era singura

membră a familiei cu un viitor stabil în Statele Unite.

Deşi nu mai erau la prima tinereţe şi aveau încă trei copii în întreţinere, Angela şi Viorel au luat viaţa în piept pentru a doua oară. Mamă a patru copii, Angela a înţeles repede cerinţele, oportunităţile şi pericolele care-i pândesc familia şi cariera, aşa că a căutat şi a găsit un post bun - teller la Bank of America.

Angela Luca este sufletul familiei, o femeie puternică, un sprijin şi un model pentru copiii ei. Optimistă şi încrezătoare în propriile puteri, lasă impresia că nimic nu o sperie, nimic nu este imposibil! Zâmbetul care-i împodobeşte faţa în fiecare zi, este o stare de spirit, iar Angela are o atitu-dine pozitivă molipsitoare. Viorel Luca are o statură impunătoare şi o prestanţă deosebită. Figură lui bonomă şi vorbele de duh mereu la îndemană, îţi lasă o impresie plăcută din prima clipă. Timpul mi-a demonstrat că este un om de calitate şi un prieten de nădejde. Viorel nu trece niciodată neobservat! Cu toate acestea, preferă un con de umbră şi este un om deosebit de modest. Dot-at cu un simţ al umorului foarte bine conturat, evită să vorbească despre el însuşi şi chiar dacă o face, transformă întâmplările dureroase din viaţa sa

în pilde sau în glume. Stilul spu-mos şi talentul său oratoric, dicţia desăvârşită, mimica şi gesturile, îi trădează erudiţia. Cu toate acestea, nu a ezitat să muncească aproape orice ca să-şi întreţină familia. Mai întâi a fost electrician în construcţii, iar duminica era pastor în biserici fără denominaţie. Ulterior a găsit un post de inginer în apropiere de Washington DC, în departamentul de estimare a costurilor. Aşa că în 2007, la numai un an după sosire, familia Luca şi-a făcut bagajele şi s-a mutat din Memphis, Tennessee în Herndon, Virginia - o suburbie a capitalei naţiunii.

Trei dintre cei patru copii ai fami-liei Luca erau încă la şcoală, Jane, cea mai mică era elevă la liceu, iar băieţii începuseră facultatea. Resursele familiei Luca erau limitate faţă de pretenţiile zonei. Aveau nevoie de o locuinţă mai mare, iar preţurile casel-or şi costurile exorbitante ale studi-ilor... descurajante. Cu toate acestea, familia Luca nu şi-a pierdut entuzias-mul, ci a găsit resurse să meargă mai departe. Viorel a început serviciul în DC, iar după amiaza şi în weekend avea un al doilea job part-time, ca electrician într-o firmă de construcţii

and remodeling. Angela căuta şi ea soluţii pen-

tru creşterea veniturilor familiei. O soluţie ar fi fost un loc de muncă mai bun şi mai bine plătit, dar fo-arte greu de găsit într-o asemenea zonă exclusivistă. Deşi lucra tot la o sucursală a Bank of America şi fusese avansată în funcţie, Angela îşi dorea mai mult. Aşa că s-a înscris la un co-legiu universitar seral, unde mergea de patru ori pe săptămână pentru a obţine o diplomă în domeniul medi-cal. Mi-a spus că este foarte obosită, dar merită să lupte pentru că într-o clinică salariile şi oportunităţile sunt mai mari. Angela urmase cursurile liceului sanitar din Oradea, dar pen-tru că s-a căsătorit şi au venit copiii, n-a mai reuşit să urmeze facultatea de medicină în România, aşa cum şi-a dorit. O diplomă de la o univer-sitate americană de profil era pentru Angela continuarea visului ei din tinereţe. După doi ani de muncă şi studiu intens, după nopţi nedormite si weekend-uri dedicate practicii în cabinete medicale; după doi ani cu un program infernal de 14 ore/zi, Angela a reuşit! A obţinut diploma de asistent şi s-a angajat la o clinică de chirurgie maxilo-facială.

Între timp, fiica ei cea mare, Pa-tricia, s-a căsătorit cu ofiţerul Frank

Jacobs, şi-a cumpărat o casă în Vin-cetown, New Jersey şi lucrează la un headquarter al US Navy. După sos-irea familiei Luca în SUA, Patricia a absolvit Naval Postgraduate School ASA, Section on Statistics in Defense and National Security.

Cu toate că lucra full time la bancă şi era studentă, Angela a găsit timp să-i facă o nuntă frumoasă Patriciei, să o viziteze în New Jersey, să-şi caute băieţii la facultate şi să organizeze seri festive cu familia şi prietenii; să pregătească prăjituri, mititei şi sarmale după reţete tradiţionale româneşti. Ginerele, Frank Jacobs şi familia lui din New Jersey, s-au îndragostit iremediabil de bucătăria românească, iar de dragul cuscrilor au învăţat câteva cuvinte româneşti.

În anul 2008, Paul Roger, al doi-lea copil al familiei Luca, a devenit medic militar în US Navy. Întreaga familie a fost prezentă la festivitatea lui de aboslovire. În scurt timp Roger a plecat la post într-o bază militară a US Navy situată în Japonia, la Yo-koshua, Kanagawa. O fotografie de familie sugestivă tronează în sufrage-ria familiei Luca, printre portrete şi souveniruri din România, în amin-tirea momentului când Paul Roger a devenit medic.

Baiatul cel mic al soţilor Luca se numeşte Filip şi este, de aseme-nea, ofiţer în US Navy. El a absolvi în 2011 Liberty University, speci-alitatea Stiinţe Sociale & Teologie. Filip intenţionează, să-şi continue cariera în armata Statelor Unite, iar soţii Luca şi-au completat colecţia de fotografii de familie cu cea de la festi-vitatea de absolvire a lui Filip.

Jane este mezina familiei. Are doar 20 de ani şi este în U.S. Marine Corps, una dintre cele mai dificile şi periculoase specialităţi din US Army. A absolvit Herndon High School în anul 2009, s-a înrolat în armată şi apoi a plecat la război! Înaltă, frumoasă, cu trasături fine, Jane arată mai degrabă ca o păpuşă de porţelan. Privind-o, nimic nu te duce cu gândul la o meserie atât de dură şi masculină. Şi totuşi, Jane este com-batant în războiul din Afganistan.

După un an de pregătire intensă în mai multe baze militare de pe teri-toriul SUA, printre care Arnold Air Force Base, Tennessee şi Naval Air Facility El Centro, California, Jane a absolvit primului an de facultate. În august 2010 ea a fost relocată în Camp Bastion, cel mai mare oras militar din lume. Bastionul este o bază militară logistică britanică, situată în nord-vestul Afganistanu-lui si deservită de 21.000 de soldaţi americani, englezi şi danezi. Este baza militară vizitată de premierul Tony Blair în 2006, de Prinţul Wil-liam în 2010, şi baza în care Prinţul Harry al Marii Britanii a participat la traning şi misiuni de luptă în Af-ganistan.

În această unitate de elită, cade-tul Jane Luca are şansa si ambiţia să-şi construiască o carieră militară stralucită. Peste un an sau doi, cu ajutorul lui Dumnezeu, Jane se va întoarce acasă ca veteran de război, va absolvi universitatea pe care a început-o, va fi soţie şi poate mamă.Ultima dată când am văzut-o pe Jane era Crăciunul lui 2009, iar în casa familiei Luca se strânsese toată

familia şi o mulţime de prieteni din US Army. Era o atmosferă de basm. Lipsea doar Roger, care nu a putut să vină acasă din Japonia. America-nii interpretau cântece de Crăciun acompaniaţi de o chitară. Noi le cântam colinzile noastre în limba română, pe două voci şi le traduceam mesajul colindelor noastre. Era ca un concurs: cine ştie mai multe colinde? Care dintre ele sunt mai frumoase? Care dintre ele transmite un mesaj mai profund? În jurul bradului erau membrii familiei Luca şi o mulţime de prieteni de suflet. Angela şi Viorel radiau de fericire şi se străduiau să fie gazde primitoare, să mulţumească pe toată lumea. Jane se vopsise blondă. Filip se îmbracase într-un costum de Moş Crăciun şi mergea pe la casele prietenilor să împartă cadouri co-piilor. Noi admiram portofoliul cu fotografii de fotomodel ale lui Paul, iar Angela şi-a şters o lacrimă rebelă şi mi-a spus: “Păcat că n-a putut să ajungă acasă şi Roger! Dar dacă el nu poate să vină, o să mergem noi în Japonia!”

Au trecut doi ani de atunci şi sărbătorile de iarnă se apropie. Anul acesta de Crăciun, Angie şi Vio Luca îşi doresc acelaşi lucru ca de obicei: sănatate pentru toata familia şi puterea necesară ca să-şi poată îndeplini visele. Iar cel mai mare vis al lor este să-i aibă în jurul bradului pe Patricia, Paul Roger, Filip şi Jane, la fel ca altădată…

Este 11 noiembrie 2011, Vet-eran’s Day, o zi de sarbatoare la un sfârşit de toamnă capricios, iar An-gela zâmbeşte! Doar ridurile proas-pete din jurul ochilor trădează puţin din zbuciumul sufletului ei. Viorel este acelaşi urs carpatin impozant şi blând, pe care l-am cunoscut în urmă cu câţiva ani, dar are în plus

un smoc de ghiocei la tâmple. Pri-vesc fotografiile lor din Japonia. În vara lui 2011 Angie şi Vio s-au ţinut de cuvânt, şi-au luat concediu şi l-au vizitat pe Roger la Yokoshua. Deşi nu îmi spune, ştiu că Vio este tare mân-dru de copiii lui, ca orice părinte! Îl admir pentru că i-a încurajat să-şi ur-meze visele cu orice riscuri. Îl admir pentru că are puterea să-i sprijine din umbră şi să se bucure atunci când ei îşi împlinesc destinul. Patria adoptivă a oferit acestor copii din Braşov oportunităţi şi speranţe, iar ei sunt gata să-şi jertfească viaţa pentru ea. De Thanksgiving Day le mulţumesc în gând Patriciei, lui Paul, Filip şi Jane pentru că vorbesc impecabil limba maternă şi sunt mândrii de originile lor tricolore! Îi admir şi-i respect pentru că-şi reprezintă cu cinste şi onoare ambele patrii.

Angie şi Vio au rămas singuri în casa lor din nordul Virginiei. Aranjează mereu camerele copiilor, ca să fie pregătite atunci când ei se vor întoarce acasă. Astăzi singurul “copil” care aleargă prin casă este un ciobănesc mioritic născut la Ora-dea, care a trecut oceanul în vara lui 2010, împreună cu tatăl Angelei. Sper ca Moş Crăciun va citi rândurile mele şi va aduce lângă bradul fami-liei Luca cel mai simplu şi cel mai de prêţ cadou: pe Patricia, Paul Roger, Filip si Jane. Iar soldaţilor de pre-tutindeni le doresc de Veteran’s Day, Thanksgiving Day şi de Crăciun, să primească acelaşi cadou: un moment fericit în mijlocul familiei.

Întâlnirea cu soţii Luca mi-a întărit convingerea că familia este o binecuvântare de la Dumnezeu, iar Angela este un nume predestinat pentru îngeri şi pentru mame. In-diferent în care colţ al planetei se află copiii ei, Angela merge mai departe!

UN FAPT INEDIT: O FAMILIE...

ROgeR si angie in JapOnia

patRicia si FRank JacObs in JapOnia

> cOntinUaRe Din pRiMa pagina

MIORITA USAPublisher:

MIORITA CULTURAL

ASSOCIATIONProf. Dr. Ing. Mircea Ratiu

(Director Onorofic)

Viorel Nicula(Director)

Simona Botezan(Director Adj.)

Prof. Dr. Marius Petraru(Redactor Sef)

Dana Deac(Redactor Adj.)

George RocaOctavian Curpas

George StancaAlex B. Chihaia

Mara Circiu(Senior Editors)

Ovidiu Junc(Graphic/Layout Designer)

Radu TopanMarius Baciu(Web Master)

Adi Kaszoni(Photo)

Colaboratori onorifici:Prof. Dr. Theodore Bucur - Franta

Adalbert Gyuris - GermaniaLaurentiu Fulga - AustraliaCorneliu Florea - CanadaLucretia Berzintu - IsraelLia Lungu - New YorkDan Boanta - ChicagoMarius Jar - California

Amelia Avram - CaliforniaAlina Jar - California

Mircea Neagoie - CaliforniaPr. Octavian Mahler - California

Prof. Dr. Adrian Botez - RomaniaEduard O. Ohanesian - RomaniaMadalina C. Diaconu - Romania

Victor Martin - RomaniaEric Vamos - Romania

Nicolae Gavrea - RomaniaMihai Junea - Romania

Maria Diana Popa - Romania

Colaboratori presa: Clipa Magazin

AgerpressD C News

N Y Magazin

E-mail stories & photos: mioritausa@yahoo.comwww.ziarulmiorita.com

ADDRESS: P.O.BOX 193 WEST SACRAMENTO, CA 95691

PHONE: 916 868 5395"MIORITA USA" este o publicatie lunara ce apare la inceputul fiecarei luni calendaris-tice. Va invitam sa va abonati. Cos-tul unui abonament este de $15 pe 6 luni si $25 pe un an intreg. In pret sunt incluse si taxele postale. Efectuati check pe MIORITA USA si expediati la adresa ziarului. Ziarul "MIORITA USA" nu cenzureaza articolele asa ca ideile anun-tate apartin autorilor,la fel si res-ponsabil-itatea juridica.

DONATIE $1.00 DONATION

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2011 ŞTIRI 3

... concurs început în luna mai 2011 pe paginile site-ului. S-au înscris la acest concurs 47 concur-ente din diferite localităţi ale Ital-iei. Vizitatorii site-ului au votat cu mult interes fotografiile concuren-telor pentru a premia primele 10 poziţii care au ajuns în finala con-cursului. Premiul „Miss Moldinit” a fost acordat concurentei cu cele mai multe voturi Cristina Sofianu 17 ani din Roma. Următoarele nouă concurente au fost apreci-ate pe durata seratei de către un juriu ce le-a premiat pe fiecare în baza aspectului și prezentării din sera finalei. Juriul era com-pus din șase persoane: doi domni de origine italiană din domeniul modei și spectacolului și patru doamne moldovence din diverse domenii (jurnalism, modă, social). Concurenta din Veneţia Mariana Bubucea (19 ani), aflată la un pas de câștigătoarea aces tui concurs, poza ei fiind cea mai vizualizată pe întreaga durată a concursului,

în finală s-a ales cu titlul „Miss Click”. În finala concursului fetele au obţinut următoarele titluri:Cristina Sofianu, 17 ani, Roma - Miss MOLDINITMariana Bubucea, 19 ani, Veneţia - Miss CLICK

Doina Pîrlog, 21 ani, Veneţia -Miss GAZETA BASARABIEIInna Roman, 20 ani, Treviso - Miss ELEGANZAOlesea Varanita, 23 ani, Trento - Miss SGUARDOLiuba Cucuietu, 18 ani, Treviso -

Miss MODELLAPaola Anghel, 22 ani, Treviso - Miss FASHIONUltimele trei concurente au obţinut titlul de Miss Simpatia, Miss Sorriso și Miss Sensualità.

Bine ai venit! Asociația MOLDINIT

Marius Baciu

Prof. Dr. Ing. Mircea Ratiu

> cOntinUaRe Din pRiMa pagina

3315 Verdugo Rd, Los Angeles, CA 90065 Tel. (323) 255-8583 Home (818) 365-4274

REVELIONUL 2012 (31 Decembrie 2011 - 1 Ianuarie 2012)

Biserica Ortodoxă Română vă invită la Banchetul de Revelion 2011/2012 (orele 8:00 pm - 4:00 am, în sala mare parohială, la adresa de mai sus)

MENIUL• Aperitive (branza, ham, salata beuf, zarzavaturi, masline, rosii, etc) • Sarmale (facute de casa) • Cârnai proaspeti de casă (ca la mama acasa)• Piept de pui (la cuptor), garnitură si murături • Tort şi cafea (Americana) • Champaignia de pe masă (2 sticle), vă sunt complimentare;;;;• Centrul de răcoritoare vă stă la dispozitie

PROGRAM CULTURAL Muzică uşoară şi populară cu:

DJ: Petre (Recunoscut de la Restaurantul “Dunarea”)

Soliste Romance: Alina Fierra si Claudia Ana.

Cea mai buna Comedianca din Romania Oltita ChirilaVeselie si atmosferă de Anul Nou: dans… dans … voie bună!

Responsabile cu acceptarea rezervaiilor dumneavoastre: • Dna Raluca Mos (323) 378-7604. • Dna Nastaca Cociuban (323) 309-5833.

Locurile sunt limitate. Facei rezervaii la mese de 10 persoane, sunând la una din persoanele mai sus mentionate, sau e-mail: preot@biserica.org

Costul biletelor: Adulii $ 100.00; ($ 125.00 – Decembrie 1-10, 2011; $ 150.00 – Decembrie 11-30, 2011) Tineretul (11-16 ani): $ 30.00; iar sub 10 ani: gratuit. (Un garantam locuri pentru cei fara rezervatii). Imperativ: 100+ rezervatii (platite) pana la 10 Decembrie, altfel evenimentul se anuleaza Plata se poate face si on-line pe site-ul: www.neighborsbook.com

Cupon de rezervaie pentru Banchetul de Revelion 2011/2012 Trimiteti la Biserica Ortodoxă Sf. Treime din Los Angeles, 3315 Verdugo Rd, Los Angeles, CA 90065

Numele ___________________________Nr. telefon:::: (___) ____._______. Email____________________________ Adresa Completă________________________________________________________________________________Număr de persoane:::: _______ Aduli:::: _______ Copii______ Numărul CEC-ului(# _______) Data_____________ Suma $ _________ Preferinta de a sta la masa cu (familia__________________________________) Mulumim.

Scrieti va rog cec-ul pe numele, Holy Trinity Romanian Orthodox Church si adaugati “Revelion” la memo.

EVENIMENTE DECEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 4

Puterea cuvântului: Conferința femeilor din cadrul Bisericii Elim din Lawrenceville, Georgia

Într-o lume agitată, în care sun-tem mereu angrenaţi simultan în proiecte multiple, în care o nouă zi înseamnă de cele mai multe ori o nouă problemă, seara de vineri, 28 octombrie, 2011 pe care am pet-recut-o în prezenţa unui numeros grup de femei in cadrul Conferinţei Femeilor organizată de catre Comi-tetul Doamnelor din cadrul Bisericii Elim din Lawrenceville, Georgia a

reprezentat o oaza de liniște, un mo-ment de introspecţie și dătător de speranţă.

Invitata specială a acestei conferinţe a fost d-na Ligia Seman, romancieră de literatură creștină, ale cărei romane "Funiile dragostei", "Handicapul conştiinţei", “Domn-ind peste imprejurile vietii”, “Por-trete din cioburi” şi "Tragedie şi tri-umf", s-au bucurat de un real succes, fiind bine primite și apreciate atat in Romania cat și in America, in ran-

dul diasporei romane. Multe din-tre participantele acestei conferinţe sunt cititoare fidele ale romanelor d-nei Ligia și întreaga seară a pastrat tonul unei reuniuni intime între pri-etene. D-na Ligia Seman locuieste în Hunedoara, este casatorită și impreună cu soţul ei, Tibi are doua fete, Ruth și Rebecca. Pornindde la povestea vieţii sale, pe parcursul a doua ore, d-na Ligia a captivat atenţia tuturor celor prezente printr-o dezbatere intersantă și educativă

asupra tematicii alese “Cum sa nu te prăbușești într-o lume care se clatină?” Mamă, fiică, soţie, soră-tot mai des, noi femeile ducem pe umeri “greul” emoţional al unei fami-lii. Făurite cu o parte emoţională mai puternic conturată, noi femeile filtrăm totul prin filtrul sentimen-telor. “Cu răbdare, dragoste, și credinţă in Dumnezeu, noi, femei-le”- a spus d-na Ligia Seman-“putem să mutam muntii. Fiti înţelegatoare cu soţii și copiii vostri, rugaţi-va impreună cu ei, și lucruri care une-ori nu se pot spune vor fi descoperite prin rugăciune”.

Înzestratată cu o vastă educaţie literară dar și o bogată cunostinţă biblică, d-na Ligia ne-a transmis mesajul și crezul personal care o de-finesc: dragostea și supunerea faţă de Dumnezeu, iubirea și slujirea prin dragoste fată de soţ si copii, com-pasiunea și inţelegerea În familie, exemplul de familie pe care doar o mamă și un tată, uniţi si puternici În dragostea lor faţă de Dumenzeu și faţa de ei însisi pot sa il ofere copiilor. Pe langa latura literară a activitaţii sale, d-na Ligia ne-a împartașit din activităţile dănsei conduse in cadrul Cabinetului de Consiliere Familiala din Hunedoara. Prin dansa, am avut acces la drama personală a anumitor persone ale caror destine tragice ne-au întristat dar totodată și mobilizat in dorinţa noastră de a nu fi pasive

și de a ajuta pe cat ne stă in putinţa acţiunile de binefacere organizate de către familia Seman.

Seara s-a incheiat cu o discuţie liberă între toate toate persoanele prezente și o deliciasă gustare pregatită cu mult talent culinar de către gospodinele bisericii Elim, carora le mulţumim pentru gen-erozitatea lor de gazde. Aș dori sa îi mulţumesc pe această cale d-nei Ica Avram, soţia pastorului Cosmin Avram, liderul spiritual al bisericii Elim, pentru invitaţia adresată de a participa la această conferinţă și totodata d-nei Ligia Seman pentru cuvintele și sfaturile înţelepte oferite tuturor celor prezente. S e -ria conferinţelor d-nei Ligia Seman continuă in SUA pe parcusul lunii noiembrie, și vă invit sa accesaţi link-ul http://ligiaseman.wordpress.com pentru mai multe informaţii. Maica Tereza, spunea “Nu putem face cu toţii lucruri mari, dar putem face lucruri mici cu multă dragoste”. Vă invit sa urmaţi acest percept în viaţa de zi cu zi, și să nu uitaţi ca a fi o prezenţă activă, pozitiva si benefică în viaţa celor din jur, a oferi un cu-vant bun, optimist, un ajutor moral sau material după posibilitaţile fieca-reia dintre noi este o datorie morală si crestinească.

MARIA CIRCIUCORESPONDENT - ATLANTA/ GEORGIA

AL CINCILEA TEATRU este numele institutiei care de citiva ani organizeaza unul dintre cele mai im-portante festivale internationale de teatru pentru tineret din Rusia! Nu-mele ii revine de la faptul ca a fost al cinclea teatru infiintat in Omsk! Este unul din marile teatre infiintate in Rusia in timpul Perestroikai, mai precis in 1990, iar cel care l-a fondat este Sergei Radzinsky.

In anii care au urmat actori de renume ai scenei rusesti au devenit directorii teatrului contribuind la

dezoltarea sa: Alexei Yankovsky, An-dro Yenukidze, Ivan Popovski, and Anatoly Praudin. In prezent teatrul are 33 de actori si un total de 150 de angajati in alte posturi.

Festivalul de teatru pentru tineret este unul dintre cele mai importante festivale de gen din Rusia care aduce zeci de actori si regizori din toata lumea pe scena teatrului din Omsk. In fiecare an festivalul, care este in fapt un festival concurs, surprinde atit organizatorii cit si spectatorii cu piese din ce in ce mai performante.

Anul acesta Romania a fost reprezentata de piesa "Doi dintre noi" jucata de actorii Ana Pepine

si Paul Cimpoieru din Compania Passe Partout Dan Puric, doi tineri care nu-si gasesc linistea decit pe sce-na: prin imbinarea miscarii cu imag-inea, muzica si secventele expresive.“Ana Pepine si Paul Cimpoieru au reusit cu „Doi dintre noi” sa ma sur-prinda si pe mine. Prin imbinarea perfecta a teatrului-dans si a panto-mimei, printr-un limbaj internation-al, ei au indus spectatorului o stare de vis, ce nu poate fi definita, com-parata sau catalogata. Acest efect il are teatrul fara vorbe, este ca o taina, fara de nume, pe care o descoperi si vrei sa o pastrezi” (Dan Puric).

Daca Valea Jiului ne poate spune multe despre carbune, mine si pes-teri, iata ca de data aceasta, intr-o experienta aproape unica, cei de la Asociatia de Ecologie şi Interventii in Caz de Inundatii "Petro Aqua" s-au hotarit ca aceste locuri sa ne aduca o alta imagine, cea culturala, cu care au de ce se mindri: I.D. Sirbu a trait in Petrosani si ne-a lasat mostenire scri-erile sale care isi au radacinile in viate de miner, specifica acestor locuri.

Actori din Compania de teatru Passe Partout si-au adus aportul la acest proiect de revitalizarea a pes-terilor de pe Valea Jiului si impreuna cu asociatia mai sus mentionata, au pus pe picioare un poiect indraznet: o piesa de teatru intr-o pestera! In-fruntind frigul, umezeala si toate greutatile care intervin de la jocul unei piese de teatru intr-un loc neconventional, cu totii au realizat un eveniment care poate nu are prec-edent, sau care poate da nastere si la altele de acest gen!

Valea Jiului, pestera Bolii, Com-pania Passe Partout, piesa CIND BRAZII INFLORESC, dupa I.D. Sirbu. Cu: Ana Pepine, Lelia Marcu, Veronica Stoian, Daniela Niculae, Andreea Căpraru, Paul Cimpoieru, Silviu Man, Florin Roşu, Toni Du-mitrescu, Ionuţ Marcu.Scenariul, regia şi ilustraţia muzicală: Silviu OlteanAsistenţi regie: Ana Pepine, Paul CimpoieruCoregrafia: Lelia Marcu

Marele Premiu al Festivalului Internațional de Teatru pentru Tineret de la Omsk le-a revenit unor Români: Ana Pepine și Paul Cimpoieru!

MADALINA CORINA DIACONUCORESPONDENT - ROMANIA

Piesa "C ÎND BRAZII ÎNFLORESC jucată într-o peșterăMADALINA CORINA DIACONUCORESPONDENT - ROMANIA

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2011 SPORT5

Ediţia de toamnă din anul acesta a turneului Charity Cup s-a desfășurat din nou, ca în anii precedenţi la San Bernardino. Au participat 6 echipe de băieţi și 2 de fete. S-a jucat din nou ca și anul trecut în sistemul de 8 jucători plus rezerve pe terenuri cu dimensiuni reduse și cu 2 reprize de câte 25 de minute. Din Sacramen-to s-au deplasat 2 echipe: Rapids și Hearts & Souls.

Iata componenţa echipei Sacramento Rap-ids: Elisei Both, Mike Cucicea, Danny Mitite-lu, John Mititelu, David Covarrubias, Laviniu Caba, Georgian Moldoveanu, David Știr, Adri-an Iordache, Adrian Bilţi, iar Sacrameto Hearts & Souls a fost formata din John Știr, Marius Jar, George Apostu, Cornelius Apostu, John Bilţi, Mihai Vâscan, Dani Iorgani, Aldo Adame, Tu-dor Roman.

Rezultatele și clasamentele după prima zi, faza pe grupe:

Grupa ACalifornia Eagles - F.C. Hooligans 0-5F.C. Hooligans - Hearts & Souls 6-2Hearts & Souls - California Eagles 1-10

Clasament Grupa A1. F.C. Hooligans 2 2 0 0 11-2 6p2. California Eagles 2 1 0 1 10-6 3p3. Hearts & Souls 2 0 0 2 3-16 0p

Grupa BBethel Stars - Lazy Lions 4-2Lazy Lions - Sac. Rapids 4-8Sac. Rapids - Bethel Stars 6-2

Clasament Grupa B1. Sac. Rapids 2 2 0 0 14-6 6p2. Bethel Stars 2 1 0 1 6-8 3p3. Lazy Lions 2 1 0 1 6-12 0p

A doua zi a început cu meciurile de baraj având ca protagoniste echipele clasate pe locorile 2 și 3 în grupe. Câștigătoarele grupelor s-au calificat direct în semifinale.

California Eagles – Lazy Lions 6-4 și Bethel Stars – Hearts & Souls 3-0

SemifinaleF.C. Hooligans – Bethel Stars 7-2

și Sac. Rapids – California Eagles 6-4

Pentru Rapids au marcat Adi Iordache (2), David Covarrubias (2) și Laviniu Caba (2). De menţionat faptul că cei de la Eagles au jucat în inferioritate numerică o mare parte din repriza a doua, unul dintre jucătorii lor fiind eliminaţi spre sfârșitul primei reprize. Echilibrul numeric s-a restabilit spre sfârșitul partidei, când Da-vid Știr a fost eliminat și el acumulând 2 cartonașe galbene, pierzându-și astfel dreptul de a juca în următoarea partidă, asta însemnând că vom avea doar un jucător de rezervă în finală.

Meciul pentru al 3-lea loc pe podium a fost câștigat de cei de la Bethel Stars în dauna echipei California Eagles cu 5-3.

Ambele echipe calificate în finală au în-ceput meciul furtunos și agresiv dovedind că vor cu orice preţ să obţină trofeul pus în joc, chiar cu preţul unui deget dislo-cat, așa cum a fost pentru Laviniu Caba. Încă din primele minute, s-au creat ocazii spectaculoase la ambele porţi, prin Adrian Iordache de la Rapids, care șutează plasat, dar portarul celor de la Hooligans reușește să respingă, iar de partea cealalta, Abel și Alex Both au avut ocazia să înscrie, dar Elisei Both a intervenit salvator de fiec-are dată. Însă, la următoarea ocazie nu a mai reușit să înscrie primul gol al acestei

finale. Apoi a venit golul de 2-0. Georgian Moldoveanu și Mike

Cucicea au avut fiecare ocazii spectacu-loase de a marca pentru Rapids, dar atunci când jucătorii adverși au fost depășiţi, bara transversală s-a opus. Adrian Iordache a reușit totuși să reducă din diferenţă, după ce, cu măiestrie, a furat mingea de la un jucător advers și a șutat plasat în colţul lung făra nici o șansă pentru portar. Golul egalizator a venit în urma unui reușit un-doi între Adrian Iordache și Georgian Moldoveanu. Respirăm, 2-2... În repriza a doua, oboseala acumulata însă pe par-cursul acestor 2 zile și-a spus cuvântul și încet, încet, jucătorii echipei decimate din Sacramento au cedat. Scor final 2-5. Chiar dacă echipa din Sacramento a pier-dut în finală nu s-a întors acasă fără trofeu, un jucător care a făcut parte din această echipă și anume, Adrian Iordache, a fost desemnat Cel Mai Valoros Jucător al tur-neului, reușind să înscrie de 10 ori.

Vreau să reamintesc că fondurile adu-nate la acest turneu, vor fi folisite în sco-puri caritabile menite să ajute copiii și oamenii săraci din Moldova, România și Honduras prin organizarea taberelor de vară pentru copii și prin oferirea gratuită a unor servicii medicale, dentare și de pedichiură. Exemplul cel mai elocvent fiind misiunea organizată de Charity Cup între 17-31 iulie anul acesta în trei localităţi din Moldova Ungheni, Târnova și Dondușeni. Pute-ţi citi mai multe de-talii pe website la adresa www.charitycup.com sau pe Facebook la pagina Charity Cup, unde se pot viziona și câteva montaje video despre aceasta misiune caritabilă.

CHARITY CUP 2011MARIUS JARCORESPONDENT - SACRAMENTO,CA

CAMPIONI ROMÂNI PE TĂRÂMUL CALIFOR-NIAN (CONTINUARE)

Sacramento Rapids a câștigat pentru a cincea oara consecutiv campionatul judeţean de fotbal din Folsom reușind să adune 19 puncte din 24 posibile. Singura partida pierdută a fost de fapt un forfeit atunci când echipa a făcut deplasarea la San Ber-nardino pentru a participa la turneul Charity Cup. În ediţia de toamnă a campionatului, la care s-au aliniat 8 echipe, Rapids a câștigat toate cele 3 par-tide disputate până la data acestui articol. Pentru a viziona toate rezultatele și clasamentele puteţi vizita pagina de internet www.teamsideline.com/folsom și daţi un click pe Fall II’11 Adult Outdoor Soccer, echipa noastră Sacramento Rapids joacă în Divizia Mens – D2.

Echipa Transylvania a câștigat pentru a treia oara consecutiv campionatul de fotbal de sală organizat de California Family Fitness Rocklin după ce au în-vins în finala ediţiei de vară echipa 5 Guys & Your Mom cu 10-6. De menţionat că echipa 5 Guys & Your Mom a eliminat în semifinală cealaltă echipă românească din Divizia A, Mediaș cu scorul de 8-5 opunându-se astfel unei finale având ca protagoniste ambele echipe românești. Fapt care s-a împlinit însă în Divizia B a ediţiei de vară unde amândoua echipele românești au ajuns în finală. All 4 One a întrecut în semifinală echipa Power On cu 7-4, iar F.C. Dracula a surprins în cealaltă semifinală echipa favorită Tightie Whities cu 6-4. All 4 One a deve-nit campioana Diviziei B și ca urmare promovarea în Divizia A după ce a surclasat pe F.C. Dracula cu 16-6. Vreau să remarc aici și faptul că All 4 One nu a pierdut nici un punct tot sezonul, obţinând punctajul maxim, lucru care nu cred că a mai fost realizat de vreo altă echipă până acum. Puteţi acc-esa toate rezultatele și clasamentele pe pagina de internet www.californiafamilyfitness.com/Leagues/Adult-Indoor-Soccer și daţi un click pe ADULT SOCCER, Men’s Open A sau Open B.

MARIUS JARCORESPONDENT - SACRAMENTO,CA

echipa tRansilvania echipa all 4 One

echipa MeDias echipa Fc DRacUla

ZIG - ZAG DECEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 6

IMPOZITELE ŞI IMIGRAREA – AR TREBUI CA IMIGRANȚII SA PLĂTEASCĂ IMPOZITE?

MIHAELLA SMITHATTORNEY AT LAW

Impozitele reprezintă un subiect care ne afectează pe toţi. Acestea au devenit o problemă evidentă încă din vremuri străvechi. Şi, aproape sigur, impozitele vor continua să ne afecteze şi în viitor. Dar ce este mai rău decât a plăti impozitele? Efectul dăunător al neplătirii acestor taxe. Pentru cetăţenii americani, neplata impozitelor face ca IRS-ul (Inter-nal Revenue Service) să declanşeze acţiuni de recuperare a taxelor da-torate, prin extrageri directe de bani din salariu, contul de bancă, sau prin confiscari de proprietate. Sustragerea

de la plata taxelor reprezintă un act de evaziune fiscală, considerată crimă, care poate fi pedepsită şi cu condamnări la închisoare.

Dar cât de importante sunt im-pozitele pentru o persoană care nu este cetăţean american? Pentru cei care işi doresc să rămană în S.U.A., şi mai ales pentru cei care îşi doresc să dobândească cetăţenia americană, plata impozitelor la timp este foarte importantă. Rezidenţii permanenţi (cei care sunt în posesia unui “green card”), trebuie să plătescă impozite, la fel ca cetăţenii americani. Dacă nu, se supun riscului de a nu primi cetăţenia americană. Alte persoane care sunt legal în America, dar nu

au statut de imigranţi permanenti şi au doar permis de muncă, trebuie deasemeni să plătească impozite pen-tru toate veniturile obţinute cât au locuit şi au lucrat în America.

Persoanele care aspiră la cetăţenia americană, şi sunt întârziaţi sau au probleme cu impozitele, ar fi bine să consulte un avocat de taxe. Un profesionist specializat în rezolvarea problemelor de taxe, poate negocia cu IRS-ul şi cu statul, astfel scutind clienţilor mult stres, timp, şi bani, şi punând clienţii săi înapoi pe drumul spre cetăţenia americană.

În ultima categorie sunt per-soanele care nu au dreptul legal de muncă în America, dar totuşi sunt forţaţi, din motive financiare, să lu-creze. În engleză, aceste persoane sunt numite “illegal aliens,”sau în romaneşte “imigranţi ilegali.”

Legea nu oferă o opinie clară în privinţa obligativităţii imigranţilor ilegali de a plăti impozite. Totuşi, guvernul american colectează mai mult de 300 de bilioane de dolari pe an din impozite federale, de stat şi locale, încasate de la imigranţii ile-gali. Estimările spun că mai mult de 50% dintre imigranţii ilegali plătesc impozite. Aceştia pot plăti impozite cu un număr de “ITIN” (Individual Taxpayer Identification Number) în loc de număr de Social Security.

Dar voinţa de a fi un cetăţean bun

în ţara asta nu vine fără un anumit grad de risc. Dacă un imigrant ilegal care completează documentul de fis-calizare, este în pericol de a fi aflat că este aici ilegal, şi deportat. Dar, în practică, majoritatea avocaţilor care se ocupă de dreptul de imigrare, au constatat că este benefic pentru imigranţii ilegali să plătească impoz-ite şi că deportarea acestora din cauza plăţii impozitelor este foarte rară.

Prin plata impozitelor, imigranţii ilegali arată guvernului american că sunt cetăţeni buni şi că participă la dezvoltarea si bunăstarea generală a ţării. Astfel de cetăţeni sunt întot-deauna apreciaţi, şi şansa lor de a rămâne în această ţară creşte. Plata impozitelor este şi o dovadă a car-acterului şi spiritului civic, care ar putea fi privită favoribil de ofiţerii de la USCIS (U.S. Citizenship and Immigration Services). În unele ca-zuri, un ofiţer de la USCIS poate respinge o cerere de imigrare din cauza lipsei de plată a impozitelor.

Cu toate astea, este înţelept să avertizăm imigranţii ilegali că, deşi în trecut plata impozitelor cu un ITIN nu a declanşat proceduri de deportare, acest fapt s-ar putea schimba. Tehnologia avansează în fiecare zi şi agenţiile guvernamen-tale devin tot mai eficiente în co-municarea datelor între ele. Este posibil ca în viitorul apropiat plata

unui impozit cu ITIN să devină riscantă pentru imigranţii ilegali. Indiferent de statutul de imigrant sau datoria legală de a plăti impoz-ite, dacă trăieşti în SUA şi te bucuri de beneficiile oferite de această ţară, contribuţia ta la menţinerea aces-tor beneficii prin plata impozitelor reprezintă o obligaţie morală. Aceste impozite sunt folosite la construirea de drumuri şi poduri, la iluminarea străzilor, la administrarea şcolilor, întreţinerea unei armate puternice, poliţie, pompieri, etc. Impozitele sunt un rău necesar, chiar dacă ne este greu să realizăm asta, mai ales într-o perioadă economică atât de grea cum este cea pe care o traversăm în prezent.

STIAȚI CĂ: Cuvântul “emigrant” se foloseşte la descrierea unei per-soane care a plecat din ţara natală, ca să se stabilească în străinatate; Cuvântul “imigrant” este pentru o persoană care deja a intrat într-o ţară nouă, şi începe să se stabilească acolo.

MIHAELLA SMITH este avocată manageră a firmei de drept Mutual Law Group, şi se ocupă de legea de taxe şi imigrare. Acest articol este opinia autoarei articolului şi nu con-stituie sfat legal. Mihaella Smith poate fi contactată prin email la M.Smith@MutualLawGroup.com, sau prin telefon la (866) 976-2636.

PROIECTUL „ÎNTOARCEREA POETULUI RISIPITOR” (POEZIE CU RIMĂ)

MIHAELLA SMITHCORESPONDENT -

Editura SINGUR anunţă crearea unei serii de 50 de volume de poezie română CU RIMĂ, purtând generi-cul: „Întoarcerea poetului risipitor”. Proiectul a fost demarat cu condiţia expresă a eliminării oricărui tip de jurizare. Acesta nu ar fi fost posi-bil fără o finanţare de 2000 euro, acordată de o persoană al cărei nume va fi dat publicităţii odată cu închei-erea acţiunii.

Condiţii de participare:1. Volumele vor apărea în 300 ex-

emplare, format A5, 64 pagini, cu o copertă color unică şi vor purta un număr de ordine acordat pe măsură ce ne parvin manuscrisele. Numărul paginilor rămâne fix, chiar dacă au-torii au prefeţe sau postfeţe.

Autorii interesaţi vor trimite un manuscris ce va conţine 60 de poezii (indiferent dacă au mai fost publi-cate sau nu) culese pe calculator, cu diacritice, font Times New Roman, corp literă 12, spaţiere între rânduri de 1,5, format word.doc., pe mail:

Datele firmei în contul căreia se virează ori se depun 1000 lei:dorudancus@yahoo.com sau poştal, pe suport electronic (CD sau DVD) pe adresa: Editura SINGUR Oficiul Poştal 8Căsuţa Poştală 19Loc. TârgovişteJud. Dâmboviţa

Se vor ataşa: o fotografie scanată în format jpg şi un scurt CV literar de 10 rânduri (acestea vor fi tipărite pe coperta 4).

Data limită de primire a manu-scriselor: 15 ianuarie 2012. În cazul în care cele 50 de manuscrise ajung mai repede, alte manuscrise nu vor fi luate în considerare!

2. Acest proiect, precum şi volu-mele apărute, vor fi mediatizate de Grupul Media SINGUR şi Agenţia literară SINGUR. Ele vor benefi-cia de o intensă publicitate pe mai multe site-uri culturale din ţară şi din străinătate, în diverse publicaţii on-line din ţară şi din străinătate şi în diverse publicaţii tipărite. De aseme-

nea, vor fi prezentate publicului cu ocazia unor întruniri culturale, cena cluri, tabere de creaţie etc. Autorii vor fi ţinuţi la curent în permanenţă cu stadiul mediatizării volumelor lor.

3. Săptămânal, Grupul Media SINGUR va face public numele autorilor ce se vor înscrie în acest proiect, titlurile volumelor şi data apariţiei acestora, pe site-ul www.re-vistasingur.ro şi personal, prin mail. Manuscrisele vor intra la tipar în or-dinea sosirii lor.

4. Fiecare autor va primi 150 ex-emplare ale volumului, celelalte 150 fiind destinate expedierii către rev-istele literare din ţară şi străinătate, vor fi lansate cu ocazia mai multor-evenimente culturale din mai multe oraşe şi vor fi semnalate în diverse puncte media partenere.

IMPORTANT! Toate bibliotecile municipale din România vor primi câte un exemplar al fiecărui volum editat!

5. Serviciile de prepress, corec-tura, taxele de expediţie poştală către autori, reviste literare şi biblioteci şi

resursele necesare mediatizării vor fi suportate integral de Editura SINGUR.

Atenţie! Nu putem suporta chel-tuielile de expediere ale celor 150 de exemplare pentru autorii din străinătate, dar suntem deschişi la orice propunere venită din partea acestora în sensul găsirii unor vari-ante optime.

6. Editura SINGUR va încheia câte un contract de editare cu fiecare autor, certificându-i dreptul de copy-right asupra ediţiei apărute în cadrul proiectului.

7. Autorii incluşi în proiectul “Întoarcerea poetului risipitor” vor fi invitaţi în TABĂRA REVISTEI SINGUR, ediţia a II-a, ce va avea loc în toamna anului 2012 la Târgovişte, jud. Dâmboviţa.

8. Aportul financiar al autorilor este de 1000 lei cu tot cu TVA, sumă

destinată exclusiv operaţiunilor de tipărire a volumelor. În cazul în care autorii au sponsori, Editura SINGUR le poate pune la dispoziţie CONTRACTE DE SPON-SORIZARE.

Datele firmei în contul căreia se virează ori se depun 1000 lei:

SC YEUDENI SRLBanca Transilvania, Târgovişte,

RomâniaCont IBAN (lei): RO10 BTRL

0160 1202 T 47115xxCont euro: RO82 BTRL 0160

4202 T 47115xxC.U.I.: RO26372890Nr. de Ord. în Reg. Com.:

J15/3/2010Loc. TârgovişteJud. Dâmboviţa

Vă rugăm să păstraţi chitanţele de la bănci sau oficii poştale de unde faceţi această plată şi să vă indicaţi adresa poştală exactă, pentru a primi factură pentru banii depuşi. Anunţaţi efectuarea depunerii prin mail:

dorudancus@yahoo.com sau telefon: 072-444.35.87.Director Editura SINGUR,Ştefan Doru DăncuşDirector Grup Media SINGUR,Grigore Timoceanu

ŞTEFAN DORU DĂNCUŞCORESPONDENT -ROMANIA

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2011 RECLAME 7

RECLAME DECEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 8

Los Angeles . . . . . . . . . . . . . . . . . .San Francisco . . . . . . . . . . . . . . . . Phoenix . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . New York . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

$494$494$500$298

Atlanta . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Miami . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Houston . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Sacramento . . . . . . . . . . . . . . . . . .

$425$485$435$580

Asistenta 24/7 la: +1 818 907 9800 - in engleza, romana, rusa si germanaMobil: +1 818 726 5151office@perfect-tour.com www.perfect-tour.com

BILETE DE AVION LA BUCURESTI

SA TE GANDESTI LA 2012 NU ESTE PREA DEVREME!

Tarifele sunt valabile in perioadele Octombrie 25 - Decembrie 09 sauDecembrie 24 - Martie 31 si depind de disponibilitati.Tarifele sunt roundtrip si nu includ taxele de aeroport, de combustibilsi de bagaj.

Daca ne-ai ales in 2011 iti multumim iar daca nu ai facut-o, nu rata sansa de a descoperi de ce peste 100.000 de clienti ne cauta in fiecare an pentru:

Suna pentru tarifele specialecatre toate aeroporturile lumii!

LA MULTI ANI 2012

Te asteptam sa ne spui ideea ta si noi te ajutam sa o transformi in realitate!

• CROAZIERE • TURURI IN EUROPA SI NU NUMAI • PARCURI DE DISTRACTII • • VACANTE SPA • NUNTI SI LUNI DE MIERE IN DESTINATII EXOTICE •

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2011 EVENIMENT SPECIAL 9

presents

Queens Library Enrich Your Life®

New Americans Program

All Romanians welcome the Christmas season by singing carols (colinde). This is a time of joy and glee, when families and friends come together, renew ties, feast and celebrate the season.

Please join the renowned Romanian singer Lia Lungu for a musical voyage to Christmas in Romania as she sings songs that we all grew up with.

Ms. Lungu has performed in Central Park, at Lincoln Center, Symphony Space and on Broadway. She has also appeared on Channel 13 and has dedicated her career to bringing and teaching the rich traditions of Eastern European culture to America.

Ms. Lia Lungu will be accompanied by Nicky Stevens, a graduate of Music High School George Enescu and the Conservatory University Ciprian Porumbescu, Bucharest, Romania.

Traditional Romanian pastries and refreshments will be available.*

Thursday, December 226:00 p.m.

Queens Library at Sunnyside43-06 Greenpoint Ave.

Long Island City718-784-3033

Train: 7 to 46th St./Bliss St. Bus: B24, Q32, Q39, Q60

Admission is free. www.queenslibrary.orgFor more information, call in English: 718-990-0891; in Romanian: 718-990-0718

This program is funded by the National Endowment for the Humanities and the Hearst Foundation Endowment.

Queens Library is an independent, not-for-profit corporation and is not affiliated with any other library system.

Library HoursMon. 10-8Tues. 1-6

Wed./Fri. 10-6Thur. 1-8

Sat. 10-5:30Sun. closed

*Food is limited and on a first-come, first-served basis. Participants are welcome to sample the food. Queens Library is not responsible for any allergic reactions or illnesses as a result of their participation.

Let’s Celebrate Christmas Together with Romanian Carols

Let’s Celebrate Christmas Together with Romanian Carols

4914-11/11

Gabriel Travel va ureaza un Craciun si Anul Nou fericit !!! Va dorim succese, prosperitate si calatorii de neuitat!!! Gabriel Travel team wishes you Merry Christmas and a Happy New Year filled with peace, prosperity and happiness. Габриел Травел поздравляет вас с Рождеством и Новым Годом. Желаем вам счастья, успехов и незабываемых путешествий в новом году!

CALEIDOSCOP DECEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 10

„Naşterea Ta, Hristoase, Dumne-zeul nostru, rasarit-a lumii lumina cunoştinţei; că intru dansa cei ce slu-jeau stelelor, de la stea s-au învăţat să se închine Ție, Soarelui dreptăţii, şi să Te cunoască pe Tine, Răsăritul cel de sus, Doamne, slava Ție.” (Tropa-rul Naşterii)

Aşa s-a întâmplat şi când a ajuns la noi plinirea vremii, primăvara cea duhovnicească a naşterii Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nos-tru Iisus Hristos. Ea pe toate le-a bu-curat, cum a zis Arhanghelul Gavriil către păstori: „Iată, vă binevestesc vouă bucurie mare” (Luca 2,10). S-au bucurat cerul şi pământul de această primăvară şi înnoire a neam-ului omenesc.

Dar cine erau magii care au por-nit să se închine Mântuitorului? În Persia, magi se numeau cei mai mari filozofi şi astronomi, ghicitori în ste-le sau astrologi. Ei aveau cărţi vechi rămase de la Valaam (Numeri 24:17) şi de la alţi înaintaşi şi ştiau, din tradiţia de un mileniu şi jumătate, că se va arăta o stea neobişnuită, o stea făcându-şi drumul altfel, nu aşa cum i-a zis Ziditorul de la început, şi atunci Se va naşte un Împărat care va împăraţi toată lumea. Şi pândeau astronomi, să vadă când va apărea steaua care să-şi facă drumul ei, nu aşa că toate celelalte.

Şi de ce a apărut steaua cu doi ani mai înainte de naştere? A fost o rânduială dumnezeiască să se arate cu doi ani mai înainte, ca să aibă ei când se pregăti pentru o călătorie lungă, din Persia până în Ierusalim, căci trebuiau să meargă peste 1000 de km, şi pe atunci nu era atât de uşor ca acum.

Şi cei trei mari filosofi şi magi au pornit cu cămilele încărcate cu hrană şi cu daruri, să-L găsească pe Împăratul lumii.

Dar cum s-a săvârşit această taină duhovnicească? Nouă ne istoriseşte Evanghelistul Matei aşa: Iar naşterea lui Iisus Hristos aşa a fost: că „logodită fiind Maria, mama Lui, cu Iosif, mai înainte de a fi ei împreună, s-a aflat având în pântece de la Duhul Sfânt” (Matei 1, 18).

Dar de ce a trebuit să se logodească cu bărbat cea Preasfântă şi Preacurată

Fecioară, dacă a născut de la Duhul Sfânt şi a fost cămara plină de toate darurile Sfântului Duh?

După cum arată dumnezeieştii Părinţi, Maica Domnului a fost logodită pentru două pricini. Prima, pentru că trebuia să fie minţit satana. Cu 700 de ani înainte de venirea Domnului, Proorocul Isaia, evang-helistul Vechiului Testament, a spus la capitolul 7, versetul 14: „Iată, fecioară în pântece va lua şi va naşte fiu şi vor chema numele lui Emanu-el”, ce se tâlcuieşte, cu noi este Dum-nezeu.

Satana a înţeles, prin gura aces-tui prooroc, că o fecioară va zămisli în chip negrăit la plinirea vremii, prin lucrarea lui Dumnezeu, şi din ceasul acela a început să pândească pe toate fecioarele câte erau pe faţa pământului, să afle care din ele va naşte fără bărbat, ca să pună piedici planului mântuirii neamului omenesc. Căci, dacă o afla poporul având în pântece nefiind logodită, o ucidea cu pietre, după legea lui Moi-se. De aceea Dumnezeu şi-a arătat înţelepciunea şi prudentă, când a dat logodnic Fecioarei, ca să creadă toată lumea şi însuşi satana că este femeie ca toate femeile, şi el (satana) să nu bănuiască că ea este fecioară cea din veci aşteptata şi aleasă să nască pe Mesia.

Iar a doua pricină a fost şi mai tainică. Sfântul Grigorie Teologul şi Marele Vasile spun că s-a dat logod-nic fecioarei, că nu cumva satana, cunoscând de la început taina mân-tuirii, să nu intre în luptă cu Hristos. (Marele Vasile, Tâlcuire la psalmul 44 şi Sfântul Grigorie Teologul, Cu-vânt la Naşterea Domnului).

Şi Iosif, când a văzut că Maica Domnului are în pântece, s-a în-tristat. El ştia că a luat pe această fecioară din mâna proorocului Za-haria, să-i păzească fecioria nestricată şi s-o păzească cu totul în învăţătura Sfintelor Scripturi. Şi când a văzut-o grea, a început a se spăimânta, a se mâhni cu gândul,

S-a mâhnit Iosif, gândind cum se poate ca o fecioară de 15 ani, curată şi preasfântă, pe care a luat-o din Sfânta Sfintelor, pe care a hrănit-o Arhanghelul Gavriil 12 ani, încredinţată lui ca unui om bătrân şi văduv, cum se poate deci că această

cămară a tainelor, această floare a raiului şi a cerului, să fie acum grea? Cine a înşelat-o pe Maria? Cine a greşit cu dânsa? Cum de s-a în-cumetat cineva să se apropie de un vas al Duhului Sfânt? Acestea erau întrebările pe care bietul şi drep-tul Iosif şi le punea, mâhnindu-se după dreptate. Avea dreptul să se mâhnească, fiindcă toată grijă de a o păzi era asupra sa. "Mă tem că de voi spune lui Zaharia aceasta, o să mă mustre, că de ce n-am păzit-o; iar dacă va afla poporul, pe dânsa o va ucide cu pietre. Da - îşi zicea el -, mai bine am s-o las în taină şi mă duc".

Şi cugetând el acestea, iată îngerul Domnului i s-a arătat în vis, grăind: „Iosife, fiul lui David, nu te teme a lua pe Maria, logodnica ta, că ceea ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfânt.” Iar Iosif a primit aceste cuvinte ca şi cum Însuşi Dumnezeu i-ar fi spus: "Nu te teme că a înşelat-o cineva! Nu te teme că de comoară aceasta a Duhului Sfânt s-a atins ci-neva să ţi-o fure! Nu. Este preasfântă, preacurată! Pentru dânsa am făcut cerul şi pământul şi am zidit toată făptura! Ia-o, şi nu te teme!"

Şi aşa, întărit de înger, Iosif a luat-o! Şi zice mai încolo Scriptura: „Şi n-a cunoscut-o pe ea până când a născut pe Fiul Său cel Unul-Născut, Căruia I-a pus numele Iisus” (Matei 1, 25). De la acest cuvânt până când, pornesc neoprotestanţii de tot felul şi nu voiesc s-o laude şi s-o cinstească pe Maica Domnului. Ci zic: Auzi ce spune Scriptura: Şi n-a cunoscut-o pe ea până când..., ca şi cum ar da a înţelege că după aceea, după ce a născut pe Cel Unul-Născut, s-o fi cunoscut Iosif!

Cuvântul "până când" înseamnă veşnicie, se spune în Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin. Şi citind în scrierile dumnezeieştilor Părinţi, vedem tâlcuit că, atunci când auzim zicându-se în psalmul 109: „Şezi de-a dreapta Mea, până ce voi pune pe vrăjmaşii Tăi aşternut picioarelor Tale, să nu înţelegi că de la judecată înainte, de când va zdrobi Hristos toată vrăjmăşia şi pe diavolul şi pe cei potrivnici, nu va mai şedea de-a dreapta Tatălui, spre a împăraţi cu El peste toate veacurile, deoarece ştim bine şi este scris, că împărăţia Lui nuva avea sfârşit” (Luca 1, 33).

Sau când auzim de soţia lui Da-vid, Micol, fata lui Saul cea mai mică, se zice că n-a avut copii până în ziua morţii ei (II Regi 6, 23). Înseamnă că a născut după ce a mu-rit? Câtă nebunie ar fi să crezi că a născut după ce a îngropat-o?! Deci a arătat veşnicia, că niciodată nu a mai născut. Sau despre corbul lui Noe, ce zice? Şi nu s-a mai întors corbul în corabia lui Noe până ce a secat apa de pe pământ (Facerea 8, 7). Dar s-a întors vreodată, sau o să se mai întoarcă? Nu! Porumbelul s-a întors a doua oară, dar corbul nu s-a mai întors!

Deci cuvântul până când înseamnă veşnicie! Aşa şi despre Maica Dom-nului. Când auzi că n-a cunoscut-o pe ea până când înseamnă că în ve-cii vecilor n-a cunoscut bărbat şi n-a cunoscut-o nimeni.

Şi a luat pe Maria, logodnica sa, că a venit poruncă de la cezarul August, când domnea în Siria Quirinius, să meargă fiecare să se înscrie. Unde? În

cetatea sa cetatea Betleem. De aici? Betleemul era cetatea lui David, căci aţi auzit mai sus ce i-a spus îngerul lui Iosif, logodnicul Fecioarei: „Iosife, fiul lui David...” Şi fiindcă şi Iosif şi Maica Domnului se trăgeau din neamul şi din casa lui David, după dreptate au venit în Betleem să se înscrie, cu toate că acum locuiau în altă parte. Proorocul Miheia a spus mai înainte cu vreo 4-500 de ani de venirea lui Hristos în lume: Şi tu, Betleeme, pământul lui Iuda, nicidecum nu eşti mai mic între voievodatele lui Iuda, căci din tine va ieşi Povăţuitorul, Care va paşte pe poporul Meu Israel (Miheia 5, 1; Matei 2, 6). Deci, când a venit Iosif în Betleemul Iudeii cu Maica Dom-nului, împlinindu-se nouă luni, toc-mai atunci a sosit vremea de naştere. Şi atunci, aflându-se în Betleem, căutau un loc unde să poată naşte.

NAŞTEREA DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOSPR. OCTAVIAN MAHLER

cOntinUaRe in nUMaRUl URMatOR

 

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2011 INTERVIU11

„ÎN ROMÂNIA NU EXISTĂ ACTIVITĂȚI SUFICIENT DE DEZVOLTATE LEGATE DE MEMORIA COMUNISMULUI”

Ilie Popa este unul dintre cei mai marcanţi profesori universitari din ţară, cercetător de elită, publicist şi preşedintele Fundaţiei Memoria, filiala Argeş. Aceasta organizează, din 2001, simpozionul internaţional dedicat „reeducărilor” de la Piteşti, cel mai crunt experiment din fos-tul bloc comunist, ajuns materie de studiu la prestigioase universităţi din străinătate.

Ilie Popa s-a născut în 1949, a absolvit Colegiul Naţional „I.C.Brătianu” din Piteşti în 1967, iar în 1972 a obţinut diploma de inginer la Facultatea de Automatică. A urmat apoi mai multe cursuri pos-tuniversitare, dintre care unul cu stagiu de cercetare la Universitatea Massachusetts- SUA. A obţinut ti-tlul de doctor inginer, iar din 1992 predă la Facultatea de Electronică din cadrul Universităţii Piteşti, unde a fost, pe rând, conferenţiar dr. in-giner, secretar ştiinţific al Colegiului Facultăţii, iar din 2001 este profe-sor universitar. Este membru în mai multe societăţi ştiinţifice şi profe-sionale, între care şi American-Ro-manian Academy (ARA). Din 2002 este expert evaluator al Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din Invăţământul Superior, din 2006 este expert evaluator al Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior şi din 2005 face parte din Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. A publi-cat peste 200 de lucrări, are numero-ase brevete de invenţie şi inovaţie şi zeci de rapoarte de cercetare.

D.D.: Sunteţi preşedintele Fundaţiei Culturale Memoria- fili-ala Argeş, dar sunteţi şi prof. univ. dr. ing la Facultatea de Electronică, Comunicaţii şi Calculatoare din cadrul Universităţii din Piteşti. Cum explicaţi interesul Dv. faţă de istoria recentă a României?

Ilie Popa: M-am născut, am cres-cut şi am trăit o bună perioadă de timp în comunism. Copil şi ado-lescent fiind, am simţit pe propria piele efectul cotelor înrobitoare, am fost martor şi un observator atent al colectivizării cu accente sângeroase a agriculturii apoi al degradării sevei tradiţionale sănătoare a ţăranului român. Am crescut într-o familie în care (deşi tatăl avea unele tendinţe de stânga) am primit o educaţie cupronunţate accente anticomu niste.

Am avut un unchi, ofiţer al arma-tei regale, care a avut de suferit pentru că nu a acceptat ideologia comunistă şi nu s-a aliniat ei. Cu acesta, adesea în anii studenţiei, analizam idelogia comunistă, observând anacronismul ei, prăpastia dintre conceptele ei şi caracteristicile generale psiho-sociale ale omului, ajungând la concluzia că această ideologie nu va rezista şi va cădea mai curând sau mai târziu. Om format fiind, am fost martor şi observator al perioadei dictatoriale comunisto-ceuşiste. În concluzie, am trăit această istorie, o consid-er absurdă cu puternice accente sângeroase, datoria moral-civică con-stituind imboldul de a contribui la prezentarea ei la adevărata dimensi-une şi, prin cultivarea memoriei col-ective, evitarea repetării ei.

Am abordat tematica legată de aşa numitul experiment Piteşti, în primul rând pentru că era şi este în continuare considerat un subiect del-icat şi nu tocmai indicat de abordat, fiind strâns legat şi de fenomenul le-gionar din România. Mi-am propus să abordăm acest subiect, nu legat de legionarism, ci de barbarismul şi criminalitatea lui, indiferent de subiecţii cărora li s-a aplicat.

D.D.: Cum se împacă munca de la catedra facultăţii cu cea din cadrul Fundaţiei Culturale Memoria?

Ilie Popa: Se împacă bine. Sunt complet diferite, eu fiind profesor în domenile de electronică, calcu-latoare şi automatică, mecatronică, integronică. Nu le amestec. Una este munca la catedră şi de cercetare în profesie şi cmplet alta este munca la fundaţie. La fundaţie o consider ca o activitate şi datorie cu caracter moral, civic. Este greu, dar se poate.

D.D.: În afară de publicul special-izat - profesori de istorie, studenţi, cercetători- credeţi că românii mai sunt interesaţi de studiul trecutului recent?

Ilie Popa: Da, dar nu în mare măsură. Majoritatea sunt preocupaţi în primul rând de greutăţile prezente, lipsa locurilor de muncă, câştiguri sa-lariale foarte mici. Trebuie remarcat că nici măcar toţi profesorii de istorie nu sunt preocupaţi de acest studiu, mai ales cei care au avut legături mai mult sau mai puţin benefice directe sau indirecte cu comunismul şi or-ganele sale represive.

D.D.: Credeţi că mai există tendinţe de manipulare a memoriei istoriei acestei ţări?

Ilie Popa: Da, unele fiind izbitor de evidente. Sunt evidente tendinţele

de cosmetizare a perioadei comu-niste exploatând greutăţile cu care se confruntă societatea românească şi calitatea slabă a clasei politice din ul-timii 20 ani şi îndeosebi din ultimii ani. Aceleaşi tendinţe le percep şi la nivel internaţional.

D.D.: În această toamnă aţi or-ganizat la Piteşti a XI-a ediţie a Simpozionului Internaţional “Ex-perimentul Piteşti- Reeducarea prin tortură”. Cum a început acest sim-pozion? Cum a fost primită prima ediţie?

Ilie Popa: Prima ediţie a avut loc în perioada 6-8 decembrie 2001 şi s-a chemat „Fenomenul Piteşti” aşa după era cunoscut în literatura internaţională de specialitate dar, la masa rotundă care a avut loc pe 7 decembrie, participanţii la simpozi-on care au trecut prin „reeducări” au supus dezbaterii schimbarea de-numirii din „fenomen” în „experi-ment”, considerând-o pe aceasta din urmă mai potrivită, s-a supus la vot şi propunerea a fost votată în una-nimitate. Am început pe 6 decemb-rie pentru că în această zi de Sfântul Nicolae s-au împlinit 52 de ani de la declanşarea lui, la 6 decembrie 1949, în camera 4 spital a penitenciarului de deţinuţi politici din Piteşti. La prima ediţie, majoritatea covârşitoare a participanţilor a fost formată din foşti deţinuţi politici trecuţi prin „reeducări”. Au fost prezenţi şi tineri, iar la sfârşitul festivităţilor de deschi-dere la care au participat peste 200 de persoane în Sala de Festivităţi a Primăriei Piteşti, toţi deţinuţii politi-ci au primit câte o floare din partea tinerilor elevi şi studenţi. Prezentarea lucrărilor a avut loc în sălile Muzeu-lui Judeţean Argeş. Manifestarea a fost primită cu mare entuziasm şi emoţie mai ales de foşti deţinuţi politici trecuţi prin „reeducări”. Aici s-au pus bazele desfăşurării ediţiilor viitoare ale simpozionului.

D.D.: Care consideraţi că este cel mai mare câştig pe care îl aduce ţării Simpozionul pe care îl organizaţi, iată, de 11 ani?

Ilie Popa: Scoaterea la lumină a acestui criminal experiment la care a fost supusă floarea tinerimii române în perioada implementării dictatu-rii comuniste în România şi supu-nerea dezbaterii unui cerc tot mai larg de cetăţeni din ţară şi chiar din străinătate, mare parte dintre aceştia fiind tineri. În acest sens este de re-marcat faptul că după expe dierea la Universitatea Berkeley din Statele Unite ale Americii a primelor volume cu lucrările prezentate la simpozion, am primit o scrisoare de mulţumire din partea profesorului George W. Breslauev, decanul Facultăţii de Ştiinţe Sociale şi Litere care a preci-zat că va introduce “Experimentul Piteşti- reeducarea prin tortură” ca temă de studiu în această facultate

şi ne-au solicitat documente su-plimentare. Am editat 11 volume cu acest subiect, au apărut mai multe cărţi, filme pe această temă în ţară şi străinătate (Statele Unite ale Americii, Franţa, Italia, Elveţia, Germania, Australia etc.), site-uri. A început să fie abordat şi studiat şi de alte instituţii de specialitate din ţară şi străinătate, concursuri la nivel preuniversitar şi nu numai. S-au făcut şi continuă să se elaboreze multe doctorate, teme de licenţă, eseuri pe această temă în ţară şi străinătate. A devenit un subiect stu-diat şi cunoscut la nivel mondial.

D.D.: Cu ce alte instituţii şi ONG-uri colaboraţi?

Ilie Popa: Cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România şi fili-ala Argeş, Primăria Piteşti, Muzeul Judeţean Argeş, Institutul de Inves-tigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, Cen-trul de Investigare a Crimelor Co-munismului din România, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Fundaţia „Negru Vodă” Făgăraş, Asociaţia şi Fundaţia Civică, Institutul Român de Istorie Recentă Bucureşti, Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană pentru Cultură Argeş. Avem colaborări mai reduse şi cu asociaţii şi fundaţii din alte ţări.

D.D.: Există în alte ţări un “mod-el” de persecuţie asemănător experi-mentului Piteşti?

Ilie Popa: Da, avem informaţii că au mai fost practicate experimente de tip „reeducare” şi în alte ţări, cum ar fi Germania Democrată, fosta Iugoslavie în Croaţia de astăzi şi chiar în Bulgaria, dar la dimen-siuni mult mai reduse şi, în gen-eral fără torturi fizice. La dimensi-uni oarecum asemănătoare cu cele din România, astfel de practici au avut loc în timpul regimului Iosif Broz Tito, în insula Goli Otok din Croaţia de astăzi şi a fost îndreptată împotriva dizidenţilor, nu neapărat anticomunişti, ai lui Tito.

D.D.: În 2007, în cadrul Târgului de carte „ASTU LIBRI” pe care l-am organizat în Turda, o invitasem la evenimentul dedicat foştilor deţinuţi politici din Comunitatea Urbană Arieş pe Dna Lucia Hossu Longin să îşi lanseze volumul “Memorialul du-rerii”. A răspuns afirmativ invitaţiei, dar, în urma unei lansări care a avut loc la Oradea cu puţin timp înainte, Dna Hossu-Longin şi-a cerut scuze că nu va mai participa la Turda. La lansarea de la Oradea a fost supusă unei încercări de deturnare a istoriei, care a întristat-o şi a scârbit-o. Chiar şi eu, în cadrul acelui simpozion am fost “sfătuită” de un cunoscut pro-fesor de istorie din localitate să nu organizez nimic pentru Ion Cârja-Făgădaru. Cum nu intenţionam să fac acest lucru, s-a trecut la presi-uni, dar până la urma tot am ţinut

evenimentul, şi mă bucur că a fost o reuşită. Aţi înregistrat de-a lungul timpului vreo încercare de discredi-tare a acestui simpozion? Aţi întâmp-inat greutăţi?

Ilie Popa: Da, au fost mai ales la primele ediţii. Pot aminti că pentru festivităţile de deschidere de la a doua ediţie, nu am primit aprobarea pen-tru nici o sală adecvată din Piteşti. Se discutase în prealabil cu conducerea sălii mari a Casei Sindicatelor din Piteşti care iniţial a fost de acord, dar, cu două zile înainte de deschi-dere mi-au comunicat că nu mai sunt de acord. Am apelat la ajutorul Primăriei Piteşti care ne-a indicat sala cinematografului Bucureşti. Imediat am contactat conducerea locală a Direcţiei Cinematografelor care a fost de acord sub rezerva aprobării conducerii centrale de la Bucureşti care nu a fost de acord. Aceasta era cu o zi înainte de deschidere. Disper-at, am vorbit la Televiziunea Română cu Dna Lucia Hossu Longin care anunţase că doreşte neapărat să par-ticipe cu o echipă şi să facă filmări. I-am spus că nu am primit aprobare pentru nici o sală şi vom desfăşura festivităţile de deschidere în Piaţa “Vasile Milea” din centru oraşului. Acelaşi lucru l-am comunicat şi pri-marului oraşului, domnul dr. Tudor Pendiuc care a făcut noi demersuri şi, în sfârşit, am obţinut sala de festivităţi a Casei Armatei.

Privitor la această activitate, am avut mai multe apostrofări din partea unor oficiali, telefoane anonime şi chiar din partea unor membri din conducerea Universităţii din Piteşti unde activam ca profesor. Mi se spu-nea să nu mă mai ocup de aşa ceva invocând şi faptul că specialitatea mea vizează cu totul alte domenii. Au fost şi colegi care m-au încurajat în ceea ce fac, dar n-au fost niciodată prezenţi la niciuna din activităţile mele cu această temă.

D.D.: Ce vă mulţumeşte cel mai mult la acest simpozion?

Ilie Popa: Că am reuşit să readuc în actualitate acest criminal experi-ment pentru a fi studiat obiectiv, fără patimă, fără subiectivism, fără conotaţii politice, astfel încât, ase-menea orori şi crime, caracterizate de cunoscutul scriitor rus Alexandr Soljeniţân ca “cea mai teribilă bar-barie a lumii contemporane”, să fie cunoscute de generaţiile tinere şi generaţiile viitoare, la adevărata lor dimensiune, iar prin cultivarea memoriei colective să se evite repe-tarea lor în oricare alt colţ al lumii. Am convingerea că toţi oamenii se nasc egali, dar ei pot deveni mai buni prin educaţie, prin mentalitate, prin cultură, prin credinţa în Dumnezeu.

DANA DEACCORESPONDENT - ROMANIA

Interviu cu Prof.univ.dr.ing. Ilie Popa

paRticipanti la pRiMa eDitie a siMpOZiOnUlUi

cOntinUaRe in nUMaRUl URMatOR

CULTURA DECEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 12

MARA CIRCIUCORESPONDENT - ATLANTA/ GEORGIA

The artist next door - Angelica HerreraI believe in fairies, unicorns, rain-

bows, sunflowers and beauty, lucky for me, they all live next door in the beautiful canvases of my artist neigh-bor, Angelica Herrera. It is hard not to notice Angelica, even if she is not in front of one of her exquisite paint-ings: she is beautiful, smart, funny, humble, a mother, wife, artist and I am proud to say, a wonderful friend! I am always in awe in front of her beautiful paintings, there is a whim-sical trait that transcends the canvas and inspires whoever is lucky enough to have a chance to admire her art-work. Angelica was kind enough to accept my interview invitation, and I would like to introduce you all to the magic of her art.

Mara Circiu: Please give us a brief biography, where you are from and how did you get started as a painter? When and how did you first discover your creative talents?

Angelica Herrera: I was born in Queretaro, Qro Mexico, and I had a very happy childhood with my grandparents, uncles, and aunts. My fondest childhood memories are that when I was very young, my teacher would ask me to stay after school and paint with her. This was the thing I loved the most when I was young. Life is very unpredictable, and when I was 14 years old I left this idyllic life back in Mexico and I came to America. I was excited to come to a new country, and learn a new language and experience a whole new culture. I still did not un-derstand what my calling was until

many years later. My husband always said "You can paint anything you get your hands on", and my mother-in-law also encouraged me to continue painting, she loves my artwork. I never thought that anybody would be interested in buying my art, but they both encouraged me to pursue what I loved the most, painting.

Mara Circiu: Have any famous artists influenced you? Being born in Mexico influenced you as an artist?

Angelica Herrera: Frida Kahlo was one of the most famous Mexican art-ists of her time, she painted her own unique fokloric style, I just love her self-portraits and the paintings that depict moments of her life. She truly inspired me to paint and discover myself through my art.

Mara Circiu: I know you are pri-marily a self-taught painter, do you ever regret not getting formal train-ing? Angelica Herrera: I discovered the world of painting without any for-mal training in an art college. I can't change my past, I can only change my future and that's what I'm look-ing forward to.

Mara Circiu: Describe yourself in five words.

Angelica Herrera: Passionate, spir-itual, positive, caring, strong.Mara Circiu: How would you de-scribe your style?

Angelica Herrera: I'm not sure what my art style is, I haven't devel-oped a certain one yet ... I just paint what makes me happy, and hopefully my art reflects my passion for beauty.Mara Circiu: How does the creative process work in your case? What in

spires you to keep going and how do you keep yourself motivated?

Angelica Herrera: When you love to do something so much, it doesn't matter what it is, you really don't need much to motivate you, it's in your heart and soul.

Mara Circiu: Where do you see yourself as a painter in ten years?

Angelica Herrera: In ten years from now, I can see myself just asking

the Lord to give me health and to-continue to be the best I could ever-be so I can make someone feel good through my artwork.

Mara Circiu: Lastly, any words of advice for aspiring artists?

Angelica Herrera: If I would give advice to anyone, especially to a fel-low artist, I would say to search deep within yourself, find your passion, and ask God to help you to be the

best you can be. Mara Circiu: Dear Angelica, it's

always a pleasure to spend time with you in the fine company of your beautiful paintings. Best of luck, and keep painting, your talent makes the world a better, more beautiful place. I invite you all to view Angelica's painting on her website: www.pe-trasartstudio.com

Poveste de Dragoste-de Marius Baciu

Mi-o amintesc ca pe-o reginăMăreaţă, matriarhă, demnăDistinsă suveran de gintăNeînduplecată şi supremăCu oameni buni şi muncitoriŞi lanuri mari şi măiestoaseCu bogaţii nemărginiteO glie plină de prisoasePe fruntea-i tipărit BanatulÎn inimă-i sălaş MoldovaCrişana curge lin pe apeCu limba-i dulce şi cu slovaArdealu-i dincolo de codriMirific plai un MaramureşIar Bucovina-n mănăstiriEvocă un trecut de iureşO Dobroge de paradisCu Delta ei cea uimitoareŞi o Muntenie semeaţăDe ţară, ea conducătoareOltenia e sub CarpaţiUnde strămoşii au luptatSă ne creieze-un viitorŞi să trăim neexploatatNu pot s-o uit cât voi trăiŞi neam de neamul meu va spuneCă-n inimă mi-a fost mereuChiar după ce eu voi apuneŞi chiar departe când mă ştiuChemarea Dacilor nu lasăCu pasul pribegit oi fiDar inima-i la dulcea casăIar când pierdut mă simt prineamuriŞi rostul meu îl voi nega

Mi-oi aminti de-un ţărm ce strigăC-acolo este ţara mea.2/27/2011

Dragoste Nebună-de Marius Baciu

Vino să te strâng în braţeŞi la piept să-mi fii răsfaţaSă îmi stâmperi orice mofturiCând cu păru-mi mângâi faţaSă-ţi spun vorbe de iubireCând la chipul tău uimescDin sărutul tău cel dulceÎn beţie s-adâncescMângâieri ameţitoareÎn vârtej să te consumeŞi şoptiri îmbietoareSă te poarte-n-altă lumeSă te duc pe malul măriiSă mă-mbăt de-a ta mireasmăŞi îmbraţisaţi de-a pururiLuna să ne înveleascăPeste fiinţa-mi doritoarePriviri tandre să îmi cerniSă-ţi dezvălui trupul gingaşCând peste al meu l-aşterniSă ne fie martori cerulMarea şi lumina luniiCă acum şi restul vieţiiNe iubirăm ca nebunii3/21/2011

Existența Mea-de Marius Baciu

Din când în când mă mai gândesc la viaţă

La tot ce a mai fost sau va începeLa bucuriile frumoase şi imenseLa încercări şi drumurile sterpeŞi-ncerc să înţeleg de ce sunt euCe-i scopul meu şi care-i drumul dreptDe ce exist şi cine-i DumnezeuDe unde vin şi încotro mă-ndreptŞi-aud filozofii de existenţăDe metafizică, de zen şi pragmatismIar Biblia mă-nvaţă de-o esenţăŞi de un rai şi-un iad absolutistŞi vreau să fac un rost din toate-acesteaSă înţeleg şi să găsesc răspunsSă nu mai pribegesc în căutareŞi să învăţ de tot ce mi-e ascunsŞi-atunci din nou mă mai gândesc la viaţăLa tot ce va trezi cândva în mineLa tot ce va aduce şi va luaŞi nu o văd completă fără tine.3/2/2011

Amar şi Dulce-de Marius Baciu

De ce când vreau să-ţi dau iubireaNu o primeşti cum mi-aş dori?De ce respingi mereu ofertaCând spun c-a mea cândva vei fi?Când te-am văzut întâia oarăDestinul mi-a trecut prin faţăN-am îndrăznit în acea clipăSă cred că vom avea o viaţă.De-atunci te văd în orice lucruÎn soare, lună şi în steleŞi peste noapte tu deviiFemeia visurilor mele.Nu vreau să fie prea târziuCând vei afla cât te-am iubit

Şi să regret că împreună Nu am zburat spre infinit.De ce îmi faci nopţile albeŞi fugi din visurile mele?Cu ochi deschişi mereu vei fiFemeia gândurilor mele.Îţi spun mereu că te iubescŞi cât aşi vrea a mea să fiiCuvinte nu s-au inventatPe cât de mult eu te-aş iubi.De ce mă chinui zi şi noapteŞi-mi torturezi sufletul meu?Dar când nu eşti, întotdeaunaMă simt arid, pustiu şi greu.De ce nu vrei să laşi iubireaSă te cuprindă pe deplin?De ce nu vrei să fiu acelaCe treieră al tău destin?De ce nu vrei ca să exploriExtazul ce-ar putea să fie?Nu am prea mult, dar îţi oferIubirea la puterea-o mie.De ce tu nu accepţi iubireaCând eu în faţa ta o-nclin?De ce nu vrei să simţi fiorulCe-n mine este alcalin?Din mine urlă cu durereDorinţa nedezlănţuităŞi orice fibră-n mine cereSă fii iubirea absolută.Dorinţe pentru tine-s multeŞi multe gânduri am avutForţat de-aşi fi s-aleg doar unulAşi vrea să-mi dai doar un sărut.Tu cui ai dat a ta iubire?Cine-ţi colindă gândul tău?Cine e fericitul careSe bucură de totul tău?

Când ştiu că nu poţi fi a mea Tristeţea starea mi-o induceDar te iubesc la apogeuŞi te iubesc amar şi dulce9/29/2010

Sărutul-de Marius Baciu

Dă-mi buzele să le degustSă le presar cu stele-n salveDin pofta dorului opustSă-mi ierte-nchipuiri mârşaveSă tortureze fără scuzeSă-mi slobozească dorul lupSă picure pofte profuzeCând se cufundă-n al meu trupA lor nectar ameţitorDesfrână-mi voia scandaloasăCu gustul lor ispititorTrezească-mi râvna ticăloasăCa un hapsân înfometatSă-ndestulez otrăviciosŞi indignat să fiu când tuLe potoleşti necuviinciosVreau să le sorb fără răgazVreau focul lor ce mă asudăIar când la patos pui zăgazVreau lipsa lor să-mi facă-n ciudăDă-mi buzele să le degustSă le împodobesc cu steleCând contopiţi într-un sărutŞoptesc: iubirea vieţii mele!3/31/2011

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2011 PUBLICITATE13

- Angajăm caregiver pentru îngrijit bătrâni în Sacramento. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 205-2273.- Angajez persoană pentru lucru la casa de îngrijit bătrâni. Informaţii suplimentare la telefon: (916) 652-2309.- Angajez babysitter. Informaţii la madamaria2006@yahoo.com.- Ofer servicii de babysiting şi asistenţă persoanelor vârstnice. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 487-7991.- SERVICII POŞTALE - Toţi cei care vor sa trimită pachete în Romania pot apela cu încredere la serviciile noastre. Vă rugăm să aduceţi pachetele la familia Iacob Nicoara, 1237 148th Avenue, San Leandro, CA. Informaţii suplimentare la telefon: (510) 614-2122 sau (510) 453-0171.- Board and care in Clayton serving people with developmental disabilities is looking for full-time live-in staff to assist residents with meal preparation, medication, administration and activities of daily living. Salary based on experience. Please call: (925) 297-9344.- For rent in residential duplex: 3 bedrooms, 1 full bath and kitchen, new paint, new carpet & new range/ oven combo, air cond., refrigerator, washer & dryer, front yard & back yard. Affordable rent. Call: 916-729-7807 or 408-390-8132.- Inchiriez Assisted Living Home in Arizona cu licenta pentru 6 rezidenti. Pret $2,200 / luna. Pentru mai multe informatii, va rog sa sunati la: (623)215-7337 sau (602)400-6031.- Prepar mici la comanda.La fiecare pound vandut ,donez $1 Parohiei Invierea Domnului-Hayward,CA.Informatii la tel.(510) 258- 2241"- Cetatean,72 de ani,sarac,caut doamna,rezident,pentru ajutor reciproc. Tel.(207)892-7150

M I C A P U B L I C I T A T E

Dragi prieteni sinteti invitati sa petreceti Revelionul 2012 la Casa Romana.Adresa: 26050 Kay Avenue, Hayward, CA 94545.

Mincare traditionala romaneasca: aperetive asortate, friptura de porc, vita, diverse garnituri, sarmale cu mamaliga si cirnati afumati, muraturi, prajituri, cafea si ciorba acra (dimineata)

Bauturi alcoolice si nealcoolice de cea mai fina calitate incluse in costul biletului. DJ Colo: muzica internationala si romanesca pentru toate gusturile, retrospectiva muzicala 2011.

Secvente video in timpul servirii mesei; la cumpana anilor Revelionul American si citeva minute din Revelionul Romanesc. Efecte speciale de lumini. Recital de muzica populara si usoara cu invitatii serii

Surprize si tombola (mult noroc!!!).

Programul incepe la 8:00 pm si se termina dimineata la 5:00am.Costul unui billet pentru adulti este $100, iar pentru copii sub 14 ani $50.

Va rugam rezervati biletele din timp contactind la Casa Romana administratorul Traian Cipleu 510-780-9627, sau raspundeti acestui e-mail. Plata se poate face cu check, money order sau cash.

Rezervarile se fac in ordinea sosirii check-urilor.

Va asteptam cu drag sa petrecem minunat!

RECLAME DECEMBRIE 2011 MIORIŢA USA 14

P.O. Box 2015 Placerville, CA 95667Phone (530) 620-2717

John Militaru Ministries Program Schedule 2011

Sacramento County, CAComcast CableThursday @ 8.30 pm Ch 18 English/Romanian Saturday @ 8:00 pm on Ch 18 English/Romanian JMMI

Roseville, CAMonday @ 6:00pm on Ch 18 English/RomanianTuesday @ 11:00am English/RomanianThursday @7:00pm on Ch 18 English/Romanian JMMIFriday @ 12:00pm English/Romanian JMMI

Modesto, CAMonday @ 7.30pm on Ch 26 RomanianMonday @ 10:30 pm EnglishTuesdays @ 8:30 pm EnglishFriday @ 6:00 pm Romanian

Stockton, CAMonday @ 8:00pm on Ch26 English

Vancouver, WASunday 11;00 am , Tuesday @ 2:00 pm & Wednesday 8:00 pm on Ch 11 English/Romanian

Orange County, CASaturday @ 9:30 am on Time Warner Cable. EnglishCh 95 - Santa Ana, Fullerton, Placentia, Buena Park: Ch 97 - Anaheim, Villa Park Ch 98 - Yorba Linda, La Habra.

Notes: All listings are on local cable channels. Schedule subject to change.

This program is made possible by the contributions of our viewers. This Ministry is not supported by any church or large institution but by individuals like you. If you would like to contribute toward the production costs of this program please contact us, all contributions are tax deductible. If you would like to extend the broadcast to your area or if already in your area add more broadcast times contact us for more information.

John Militaru MinistriesTHE VOICE OF THOSE WHO HAVE ESCAPED

FROM BEHIND THE IRON CURTAIN www.johnmilitaru.org

Vă aşteptăm cu mâncare caldă!

EuroMarket & Delicatessen ASHLEY

PLACE

AFFORDABLE Studios,1's & 2's bedroomsFOR EVERYONE

1601-1745 Cormorant WaySacramento, CA 95815

*** Vorbim romaneste ***Tel. 916.927.7202Fax. 916.568.0792

Cine poate da relatii despre dr. Vinicius Popescu, licentiat al Institutului de Medicina si Farmacie ”Carol Davila” Bucu-resti în anul 1975, ortoped, ginecolog si psihiatru, este rugat să ma anunte la E-mail: danieladeac@yahoo.com. Este cautat de prietenul si colegul său de facultate, Leon Grossmann. Ultimele date pe care le avem despre el este următoarea adresă, la care nu mai răspunde: Obstetrics & Gynecology, 718-987-9175, Ridgewood, NY 11385. Vă multumesc!

GREAT SPECIALS

MIORIŢA USA DECEMBRIE 2011 ULTIMA ORĂ15

Grupaj de ştiri realizat de Dan Boanță

A bullet hit an exterior window of the White House and was stopped by ballistic glass, the Secret Service said. An additional round of ammunition was found on the White House exterior. The bullets were found Tuesday morning. A spokesman for the Secret Service, Edwin Donovan, declined to answer additional questions about the incident including the caliber of the recovered bul-lets or what room of the White House was behind the window that was hit, citing an ongoing criminal investigation. President Barack Obama, who was headed to a summit in Hawaii, was not at the home at the time of the shooting.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

România este în pericol să aibă o singură gimnastă la Jocurile Olimpice de la Londra. Majoritatea sportivelor din lotul antrenat de Octavian Belu şi Mariana Bitang iau în calcul posibilitatea de a se retrage, din cauza propunerii Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret ca renta viageră să fie acordată doar după împlinirea vârstei de 30 de ani. ANST pregăteşte un proiect prin care Legea Sportului să fie modificată, iar una dintre schimbări prevede ca sportivii să primească renta viageră după 30 de ani, în prezent neexistând o limită de vârstă._____________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Federal agents arrested a dozen people in Chicago, accused of shipping money and drugs between the Chicago area and Mexico's brutal zetas cartel. The FBI and drug enforcement administration arrested 12 people in Chicago and one in Texas. A total of 20 people are indicted. One was already in custody, one was hospitalized and five remain at large. Authorities seized about $12.5 million in cash, and about 250 kilograms of cocaine in the Chicago area over the past year.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

BREAKING NEWS:

Police are responding to an incident at a business in southwest suburban Bedford Park. The business is located on the 5100-block of West 73rd Street. Details are sketchy, but it appears that police are at a warehouse facility at that location. There's been no official word on exactly what police are dealing with. There's no word if anyone is hurt. South suburban police departments have a FedEx facility surrounded, and major streets in the area, including 73rd and Cicero, have been closed. Police sources say the facility being evacuated and are conducting a medical search of the warehouse for possible victims.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Oprah Winfrey is renting out an eight-room co-op she owns in downtown Chicago, but it won't come cheap. Winfrey bought the unit in 2006 but never moved in. Now, the Streeterville co-op is available to rent for $15,000 a month. The master bedroom is more than 1,200 square feet. The Chicago Tribune reports that Oprah once listed it for $6 million, but didn't sell it. The co-op has three full baths, two fireplaces, a butler's pantry, a wine room and a custom kitchen. Winfrey owns several other properties in the area. Her spokeswoman and listing agent declined to comment.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Conturile utilizatorilor Facebook sunt în pericol. Una dintre cel mai bine realizate înşelătorii până în prezent, menită să îl înşele chiar şi pe cel mai bun expert în computere, circulă acum pe internet. Un atac recent creat pentru a fura datele utilizatorilor Facebook este printre cele mai sofisticate de până acum, deoarece imită procedurile de securitate pe care site-uri ca Facebook sau Google...______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

George Michael, în stare critică. Cântăreţul luptă contra unei noi maladii pulmonare, potenţial mortală.Cântăreţul britanic este internat într-o clinică din Viena suferind de o maladie care împiedică oxigenul să ajungă în fluxul sangvin.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Doi marinari ruşi trebuie să-i mulţumească prinţului William pentru că încă sunt în viaţă. Au fost salvaţi de un elicopeter la bordul căruia era chiar prinţul, după ce vasul pe care se aflau a naufra-giat în Marea Irlandei. Un alt marinar şi-a pierdut viaţa, iar cinci membri ai echipajului sunt daţi dispăruţi. Cargobotul, care transporta trei mii de tone de calcar, a lansat un apel SOS la ora două noaptea, pe o furtună deosebit de puternică. Paza de Coastă a intervenit imediat şi, odată cu ea, echipajul de salvare al Forţelor Aeriene, din care face parte prinţul William.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

11 oameni au murit, iar alti 15 au fost răniti într-un atac sinucigaş comis, luni 28 noiembrie, la o închisoare din apropiere de Bagdad. O maşină-capcană a explodat în faţa intrării principale a închisorii de la Hout a Taji, situată la 25 de kilometri nord de Bagdad. Conform surselor, morţii şi răniţii sunt din rândul poliţiştilor, al paznicilor şi al angajaţilor închisorii.Sâmbătă, cel puţin 16 persoane si-au pierdut viata, iar alte 29 au fost ranite intr-un atentat cu bomba si un atac armat cu autor necunoscut la Bagdad si Abu Ghraib.Actele de violenta survin cu cateva saptamani inaintea retragerii trupelor americane din Irak, prevazuta pentru sfarsitul anului, ceea ce ar putea conduce la o noua perioada de instabilitate in tara.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A 21-year-old Indiana University student and two other American college students were arrested Tuesday during a wave of violent protests in Cairo, Egypt.The IU student, Luke Gates, is enrolled at American University of Cairo. He and the other two men were taken into custody on the roof of a university building where Egyptian authorities say the trio had been throwing flaming fuel canisters and Mo...lotov cocktails at Egyptian security forces in Tahrir Square. On Monday, Gates -- a junior in political science and a social media enthu-siast -- wrote on his Twitter account, "reports of tear gas being fired from AUC campus on Tahrir, university officials have started investigating." It was his last posting before being arrested.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

A judge in Chicago has sentenced the man who helped federal prosecutors learn about Illinois' ''pay-to-play'' politics to more than 10 years in prison.Tony Rezko, a former political fundraiser, was convicted in 2008 on corruption charges, including fraud, money laundering and trying to squeeze money out of firms wanting to do business with the state.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Danielle Mitterrand, văduva fostului preşedinte francez Francois Mitterrand, a murit la vârsta de 87 de ani, la Paris, au anunţat surse concordante. Danielle Mitterrand a fost internată vineri şi plasată în comă artificială, după ce mai fusese spitalizată şi în septembrie pentru insuficienţă respiratorie.______________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Liderul deputaţilor PDL, Mircea Toader, a declarat la data de 22.11.2011, că, prin excluderea lui Mircea Geaonă din partid, PSD a făcut un gest minunat de a ceda funcţia de preşedinte al Senatului coaliţiei de la guvernare, arătând că PDL ar trebui să ocupe acestă funcţie. "E o problemă internă a PSD, dar PSD nu a făcut altceva decât să ne ajute să preluăm conducerea Senatului". Mircea Toader a adăugat că acest lucru arată "gradul de maturitate" a celor din PSD. http://www.wall-street.ro/editorial/478/Cele-trei-I-uri-ale-viitorului-in-presa-online

DAN BOANTACORESPONDENT - AMRONEWS AMERICAN – ROMANIAN NEWS, CHICAGO

Studii:

Facultatea de Filosofie - Jurnalism din cadrul Universitatii Spiru Haret – Bucuresti –Ministerul Apararii Nationale - Curs pentru jurnalistii care transmit din zone de conflict -Academia de Studii Economice Bucuresti - Management – Marketing Comunicare SNSPA Experienta Profesionala: Editor prezentator – Jurnalul RTN – RTN ChicagoCorespondent SUA pentru B1 TV Senior editor – Departamentul Eveniment – Antena1Prezentator rubrica Trafic - Observatorul MatinalRadio NEWS FM Editor prezentator, StiriRealizator Rubrica Antena1 , Antena3Reporter Sectia Eveniment - Antena 1 BucurestiSocietatea Romana de Radiodifuziune - Radio Bucuresti Editor prezentator, Stiri