REFERAT

Conf. Univ. Dr. Viorica Jelev

Masterand : Gradinaru Dumitru- BogdanDisciplina : Marketing turisticTema aleasa : Analiza mixului de marketing la hotelul Howard Johnson Grand Plaza

Cuprins

1. Mixul de marketing – Aspecte teoretice1.1 Elemente ale mixului de marketing1.2 Elaborarea mixului de marketing

2. Principalii jucatori de pe piata si legislatia

2.1 Analiza SWOT2.2 Puncte slabe2.3 Oportunitati2.4 Amenintari

3. Studiu de caz

3.1 Istoricul hotelului3.2 Profil de activitate3.3 Mediul intern3.4 Resurse umane3.5 Resurse financiare3.6 Mediul extern3.7 Concurenta3.8 Piata de descfacere3.9 Produsul turistic si oferta3.10 Tarife practicate si distributia produsului

4. Concluzii si propuneri5. Bibliografie

1. Mixul de marketing –aspecte teoretice

Mixul de marketing este un element foarte intalnit in domeniul marketingului, acesta reprezentand principalul element al tacticii de marketing. Elemetele Mixului de marketing sunt cunoscute sub numele de "Cei Patru P", acestia fiind: Pret, Produs, Promotie, si Distributie (Din englezul Placement) Pentru a indeplini obiectivele de marketing este important ca aceste elemente sa fie luate in considerare. Faptul ca unul dintre cele patru elemente ale mixului nu a fost conceput corect va rezulta o strategie esuata de marketing. La conceperea acestui mix principalul factor ce trebuie luat in considerare este piata tinta. Managerul trebuie sa cunoasca care sunt dorintele si nevoile clientilor, si sa combine aceste elemente pentru a crea strategi si planuri de marketing ce vor satisface clientul. Asadar Mixul de marketing trebuie sa indeplineasca sau sa depaseasca obiectivele organizatiei din perspectiva clientului. Un mix de marketing separat, este acela conceput pentru fiecare produs sau pentru fiecare segment de marketing, in functie de structura organizationala a companiei. Exista numerosi factori care dicteaza felul in care elemenele mixului de marketing sa fie proportionate. Cei 4 P trebuie luati in considerare atunci cand se doreste realizarea unei strategi de marketing sau a unui plan de marketing. Pe termen lung toate cele 4 varibile ale mixului pot fi modificate, insa pe termen scurt este dificil de modificat distributia sau produsul.

1.1 Elementele mixului de marketing:

Produsul: Defineste carateristicile produsului sau serviciului si indeplineste nevoile clientilor.

Pretul: Ganditiva la o strategie de pret. Daca va ganditi sa oferiti servicii gratuit, chiar si acest lucru face parte din strategia de marketing. Identificarea costurilor totale pentru un produs face parte din elementrul pret.

Promovare: Reclama, Publicitate, Promotii, Relatii Publice sunt principalele elemente ce trebuie luate in considerare.

Distributie (plasare): Modul in care client primeste produsul final. Asadar mixul de marketing reprezinta "ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combina cu scopul de a produce pe piata tinta reactia dorita” (Ph. Kotler… “Principii de marketing”), iar constituirea mixului de marketing din fiecare perioada nu este o sarcina usoara întrucât pe baza studierii clientilor si concurentilor, se va alcatui combinatia sau mixul de activitati care sa asigure un echilibru între obiective si

mijloace, un avantaj competitiv ce-i permite exploatarea la maximum a capacitatii organizatiei.

   

1.2 Elaborarea mixului de marketing

            În conceperea mixului de marketing se au în vedere: natura si numarul

variabilelor utilizate la un moment dat, modul de dozare a acestora pentru atingerea

scopului propus, relatiile ce apar între organizatie si macromediu, reactia întârziata a

actiunilor de marketing, solicitarile pietii, posibilitatile organizatiei  astfel încât sa se

poata atinge obiectivul primar, asa cum mentiona Norman Hart “de a furniza grupului

tinta de clientii, atent selectat, un motiv convingator pentru a cumpara de la noi si nu de

la concurentii nostri”. Evident, se urmareste realizarea combinatiei optime a celor “4P”,

care este dependenta de viziunea organizatiei, vis-a-vis de pozitionarea ei fata de rivali.

De aceea elaborarea mixurilor de marketing este o problema de maxima importanta

S. Prutianu, C. Munteanu si C. Caluschi precizau în cartea lor intitulatã “Inteligenta.

Marketing Plus”urmãtoarele: “a face mixuri de marketing înseamna a aloca resurse

financiare si a manipula combinatiile de variabile explicative ale vânzarilor, astfel încât

efectul cules pe piata sub forma volumului vânzarilor sau a profitului, sa fie favorabil si

cât mai mare”

  Procesul de elaborare a marketingului mix este un proces amplu ce se desfasoara pe mai

multe etape.

            În prima etapa se identifica si se aleg variabilele de marketing prin integrarea

informatiilor privitoare la piata si în concordanta cu particularitatile strategiei si ale

implementarii mixului. În orice combinatie, se impune prezenta simultana a celor patru

variabile clasice, alaturi de care pot apare si altele, dar nici una dintre cele patru nu poate

lipsi. Desi prezenta celor patru elemente este obligatorie, importanta pe care o are fiecare,

difera în functie de obiectul organizatiei si de maniera în care este manipulata în raport cu

scopul urmarit. De aceea, se elaboreaza mai multe variante, tinând seama de faptul, ca

mixul de marketing poate fi privit ca un vector cu patru dimensiuni (produs, pret,

distributie, promovare), fiecare cunoscând o anumita dinamica.

            În general, în jocul combinatiilor trebuie sa se includa toate variabilele care exercita influenta asupra obiectivului stabilit si sa se aleaga cel mai bun mix, adica cea mai buna combinatie posibila la un moment dat. Alegerea optimului marketingului mix presupune raportarea la criterii de evaluare, criterii impuse de obiectivele strategice si tacticile prin care se realizeaza acestea.  În elaborarea si apoi alegerea mixului de marketing optim se apreciaza de catre specialisti, ca are mare importanta: logica, imaginatia, bunul simt economic, dar si modelarea matematica.            Cel mai cunoscut este modelul lui Michel de Chollet care se bazeaza pe ecuatia ce leaga obiectivele, mijloacele si bugetul necesar elaborarii mixului de marketing. Acest model evidentiaza caracterul experimental si empiric al mixului de marketing, care este de fapt o revenire a variabilelor endogene într-un program integrat de actiune, reprezentat sub forma vectorului: produs, pret, distributie, promovare. El consta în alegerea mijloacelor, evaluarea urmarilor aplicarii acestora si aprecierea gradului în care raspunsul pietii si costurile preconizate se înscriu în limitele stabilite.            Experienta practica din ultimile decenii, arata ca între costurile de marketing si reactia pietii exista relatii de dependenta, care trebuie cunoscute si evaluate, deoarece costurile de marketing nu pot fi complet ignorate sau mentinute la nivel prea scazut, la care nu pot influenta vânzarile, dar totodata nu trebuie nici sa depaseasca anumite limite peste care devin insuficente.             În a doua etapa se integreaza în cele mai bune conditii combinatia de mix considerata optima pentru perioada respectiva, care se înscrie în programul de marketing si se aplica prin utilizarea unor practici operationale.            Pentru a obtine maximum de impact pe piata, ca urmare a mixului de marketing ales, trebuie respectate anumite principii prin care se asigura nu numai buna dozare ci si coerenta actiunilor de marketing. Aceste principii sunt exprimate sub forma a patru reguli:Ø      asigurarea unei coerente bune între actiunile de marketing si mediul întreprinderii. Nerespectarea acestei reguli conduce la erori ca: ignorarea dorintelor consumatorilor, a actiunilor concurentiale sau a legislatiei;Ø      asigurarea unei bune coerente între actiunile întreprinderii si potentialul sau uman, tehnic, financiar, comercial, logistic;Ø      asigurarea unui bun dozaj, a unei bune coerente a actiunilor de marketing între ele;Ø      asigurarea unei bune coerente, legaturi a actiunilor de marketing în timp.            Aceste principii se pot aplica numai daca se respecta conditiile precise de functionare a întreprinderilor si anume:-         cunoasterea suficienta a mediului;-         cunoasterea suficienta a potentialului întreprinderii;-         cunoasterea tehnicilor de gestiune si în plus a marketingului si controlului de gestiune;

-         o structura organizatorica a întreprinderii care sa permita directorului de marketing sa supervizeze si sa asigure coerenta actiunilor conduse de colaboratorii interni si externi ai întreprinderii.            În a treia etapa a procesului de elaborare a mixului de marketing, are loc evaluarea cantitativa si calitativa a acestuia. Aceasta permite aprecierea masurii în care au fost realizate obiectivele strategice fixate, descoperirea disfunctionalitatilor oferind si sugestii pentru o noua combinare mai eficienta a ingredientelor mixului de marketing.            Orice mix de marketing este solutia eficienta pentru etapa în care a fost elaborat, nu este deci o solutie definitiva nici macar pentru un timp îndelungat, este o solutie pentru o strategie, care odata modificata atrage dupa sine si reformularea mixului, ce va fi rezultatul modificarii componentelor sale si a diferitelor proportii de îmbinare a ingredientelor de marketing. Astfel, în functie de strategia de piata, de orizontul ei de timp, de conjunctura se pot aplica mai multe mixuri succesive, mixuri specifice pentru fiecare piata inclusiv sub aspect teritorial.Tendinte noi în marketingul mixÎn ultimele decenii, se constata o mai mare preocupare din partea specialistilor, pentru cunoasterea tendintelor noi ce apar în marketingul mix, tendinte ce ofera întreprinderilor posibilitatea reorientarii din timp a politicii de marketing.Anumiti autori evidentiau la începutul acestui deceniu câteva tendinte aparute în economia tarilor dezvoltate în marketingul mix, ce sunt astazi tot mai evidente:●     pretul capata un rol tot mai mare în realizarea echilibrului cererii cu oferta. Aceasta relatie de feed-back între pret, cerere-ofera devine foarte importanta în conditiile în care resursele sunt tot mai limitate în raport cu nevoile;●     reducerea relativa a puterii de cumparare, produce schimbari radicale în stilul de viata al oamenilor, în comportamentul lor de cumparare si de consum;●     produsele cu preturi accesibile întrunesc o adeziune sporita în rândul multor segmente de consumatori. O asemenea tendinta este tocmai efectul scaderii relative a puterii de cumparare;●     în actiunile promotionale, accentul cade pe actiunile de informare a consumatorului. Aceasta nu înseamna ca se renunta la manipularea consumatorului prin reclama si celelalte forme de promovare;●     sunt preferate tot mai mult canalele scurte de distributie si formele de vânzare directa, iar autoaprovizionarea se extinde. Aceasta tendinta este rezultatul ponderii mari pe care o au cheltuielile de distributie în totalul pretului de vânzare, datorita carora uneori produsele ajung la consumatori la preturi inaccesibile, cu toate ca producatorul le realizeaza la costuri competitive;●     cunoaste dimensiuni deosebite, distributia inversa, care contribuie la reutilizarea resurselor si la cresterea rolului serviciilor de întretinere si reparatii.Consideram, ca în etapa actuala, pentru întreprinderile producatoare, prezinta mare interes cunoasterea tendintelor ce se manifesta în mixul de marketing, întrucât le ofera posibilitatea ajustarii variabilelor mixului de marketing si deci modificarii strategiilor pe termen scurt, mediu si lung în vederea creerii conditiilor  pentru  obtinerea unui profit relativ stabil pe termen lung.

2. Cercetare asupra subiectului: jucatorii principali de pe piata si legislatia in viguare

Pentru a-si asigura succesul, orice firma trebuie sa-si multumeasca clientii intr-un mod mai atractiv decat concurentii sai. Concurentii se compun din firme ce produc bunuri si servicii similare cu firma luata in analiza sau care ofera alternative de satisfacere a unei nevoi a clientilor acesteia.

Concurentii sunt grupati in patru categorii:

•    Concurentii directi: sunt firme care, practicand preturi asemanatoare si cheltuind mari sume de bani pe reclama, ofera acelasi tip de produse sau servicii pentru  aceeasi nevoie. Concurenta directa este de obicei foarte costisitoare, de aceea nu supravietuiesc decat cei cu situatie financiara puternica •    Concurentii indirecti: sunt reprezentati de acele firme care vin pe piata cu un produs similar, dar cu proprietati diferite cu scopul de a satisface alte preferinte ale  consumatorilor. Acesti concurenti pot face parte din aceeasi industrie, dar pot proveni si din alte industrii, insa acestia din urma vor veni cu produse de inlocuire. •    Inlocuitorii: sunt acele firme concurente cu produse de substituire care satisfac aceeasi nevoie, dar extrem de diferite ca forma, ambalaj si design;•    Debutantii sau nou venitii pe piata: sunt fie firme cu reputatie care isi extind gama de produse pentru alte piete decat cele traditionale lor, fie firme care cauta in  "aval" o retea de distributie sau in "amonte" surse de furnizare avantajoase.

In functie de numarul concurentilor si in functie de gradul de diferentiere a produselor, pot fi identificate trei situatii principale:

•    Concurenta pura si perfecta: in aceasta situatie, cumparatorii sunt foarte bine informati asupra pietei si cauta sa obtina cel mai scazut pret posibil. Din cauza  faptului ca exista un mare numar de ofertanti si un mare numar de cumparatori, firma nu poate controla pretul si este nevoita sa accepte pretul pietei.•    Monopolul: reprezinta acea situatie de concurenta care se caracterizeaza prin puterea unei anumite firme care domina piata. Aceasta corespunde monopolurilor statului, dar si perioadelor de lansare a unui produs pe piata. De exemplu, o concurenta monopolista exista pe perioada de absoluta posesie a unui brevet;•    Oligopolul: in cadrul acestui tip de concurenta competitorii nu sunt prea numerosi, se cunosc bine unii pe altii sub aspectul tacticilor si reactioneaza la actiunile altora.

2.1 DIFERENTIEREA DE CONCURENTA (Analiza SWOT exemplu)

Puncte tari:

•    Experienta si calificarea personalului.•    Atentia acordata materiei prime si calitatii produlselor finite.•    Puncte de desfacere proprii si o retea de distributie bine pusa la punct care asigura o calitate inalta si un pret mic.•    Productie diversificata ; •    Motivarea intrinseca si extrinseca a personalului dezvolta implicarea acestuia in intreaga activitate a firmei.•    Echipamente si tehnologii performante.•    Management performant.•    Produse fabricate din materiale ecologice.•    Efectuarea studiilor de piata care au ca efect imbunatatirea produselor şi serviciilor oferite •    Promovarea intensa a produselor;•    Detinerea  halelor de productie proprii.

2.2 Puncte slabe:

•    Tehnologie costisitoare.•    Asigurarea hranei pt animale influentata de conditiile meteorologice.•    Aprovizionarea clientilor mici necesita un cost de distributie mare.•    Lipsa produselor de lux.•    Vanzari scazute in anumite perioade ale anului ale anului.

2.3 Oportunitati:

•    Cadrul politico-legislativ privind obtinerea de credite nerambursabile.•    Imbunatatirea mediului legal si institutional in Romania; •    Cresterea nivelului educational al populatiei;•    Cresterea populatiei din grupa de varsta 20-49 ani;•    Punctele slabe ale concurentilor in ceea ce priveste sistemul de aprovizionare si termenul de plata.•    Calitatea necorespunzatoare a poduselor concurentei.•    Perioadele de varf ale anului (sarbatorile de iarna si pastele), oportunitate de crestere substantiala a vanzarilor.•    Piata de consum mare;

2.4 Amenintari:

•    Concurenta care deja si-a castigat un renume pe piata interna.•    Aparitia unor legi privind cresterea taxelor si impozitelor legate de igiena in alimentatia publica.•    Scaderea  populatiei.

•    Aparitia unor boli (epidemii) .•    Aparitia altor firme concurente.

Mediul politico-legislativ                 Mediul politic este format de structurile sociale ale societatii, fortele politice ce actioneaza si de raporturile stabilite între acestea. Toate acestea determina un climat politic stabil sau mai putin stabil cu influente directe asupra mediului de afaceri dintr-o regiune, ca si gradul de interventie a statului în economie si atitudinea generala a administratiei fata de viata economica a societatii.                Mediul legislativ cuprinde ansamblul normelor juridice si actelor normative care reglementeaza desfasurarea activitatilor comerciale ale întreprinderilor. Mediul juridic si institutional nu cuprinde doar legislatia comerciala interna, ci si reglementarile stabilite de organismele internationale abilitate.

Structurile de primire turistice se clasifică pe stele şi, respectiv, flori în cazul pensiunilor agroturistice, în funcţie de caracteristicile constructive, dotările şi calitatea serviciilor pe care le oferă. În pensiunile agroturistice, turiștilor li se oferă masa preparată din produse naturale, preponderent din gospodăria proprie sau de la producători autorizaţi de pe plan local iar gazdele se ocupă direct de primirea turiștilor și de programul acestora pe tot parcursul sejurului, pe care  îl petrec la pensiune.    În cadrul pensiunilor agroturistice se desfăşoară cel puţin o  activitate legată de agricultură, creșterea animalelor, cultivarea a  diferite tipuri de plante, livezi de pomi fructiferi sau se desfașoară o activitate mesteșugarească, cu un atelier de lucru din care rezulta diferite articole de artizanat. Activitatile în cauză trebuie să se desfășoare în mod continuu sau, în funcție de specific și sezonalitate, să aibă caracter de repetabilitate. În cazul în care spaţiile pentru prepararea şi servirea mesei sunt destinate şi pentru consumatori din afară iar numărul locurilor la mese este mai mare decât al celor de cazare, dar nu mai mic de 40 de locuri la mese, spațiile în cauză se clasifică ca unităţi  de alimentaţie publică, potrivit normelor specifice elaborate de Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale conform anexei nr. 2.

introducerea obligativității pentru conducătorii de pensiuni turistice de a absolvi un curs de pregătire profesională;

eliminarea categoriei de “hotel pentru tineret” care se suprapunea cu cea de “hostel”;

eliminarea categoriilor diverse de cabane, cum ar fi de vânătoare, de pescuit și introducerea unei singure categorii “cabane turistice”, cu condiții specifice pentru acele cabane care oferă servicii în cadrul turismului de vânătoare și pescuit;

introducerea declarației pe proprie răspundere a administratorului pentru îndeplinirea obligațiilor de a asigura  cu personal calificat structura de primire turistică; 

actualizarea generală a criteriilor de clasificare obligatorii și opționale/ punctate pentru toate structurile de primire turistice;

eliminarea Schiţei privind amplasarea şi adresa unităţii, pe care agentul economic trebuia să o depună cu detalii privind poziționarea camerelor, paturilor din apartament, spațiilor de alimentație.

De la data în care operatorul economic a înaintat documentația în vederea calsificării, poate pune în funcţiune pe propria răspundere structura de primire turistică respectivă la numărul de stele (flori) solicitat, urmând ca la primirea efectivă a certificatului de clasificare să îşi continue activitatea la categoria înscrisă în certificatul de clasificare obţinut. Punerea în funcţiune este condiţionată de deţinerea autorizaţiilor legale: sanitară, sanitar-veterinară şi  de mediu, după caz, pentru fiecare structură de primire turistică ce face obiectul clasificării sau a declaraţiei pe propria răspundere inregistrată la Registrul Comertului cu privire la  îndeplinirea condiţiilor de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar şi protecţiei mediului, conform Legii nr. 359/2004, cu modificările si completarile ulterioare, precum  şi de deţinerea autorizaţiei privind prevenirea si stingerea incendiilor.În România sunt autorizate să funcționeze următoarele unitățile turistice cu funcţiuni de cazare, clasificate pe stele sau flori:    1. hoteluri de 5, 4, 3, 2, 1 stele;    2. hoteluri-apartament de 5, 4, 3, 2 stele;    3. moteluri de 3, 2, 1 stele;.    4. hosteluri de 3 , 2 si 1 stele    5. vile de 5, 4, 3, 2, 1 stele;    7. bungalowuri de 3, 2, 1 stele;    8. cabane turistice de 3, 2, 1 stele;    9. campinguri, sate de vacanţă, popasuri turistice, căsute tip camping, de 4,3, 2, 1 stele   10. pensiuni turistice si pensiuni agroturistice  de 5, 4, 3, 2, 1 stele/flori;  11. apartamente sau camere de închiriat de 3, 2, 1 stele;  12. structuri de primire cu funcţiuni de cazare pe nave fluviale şi maritime de 5, 4, 3, 2, 1 stele.O altă prevedere o constituie obligația agenților economici ca în spaţiile de cazare, precum şi în grupurile sanitare (cu excepţia WC exterioare) să  asigure în sezonul rece o temperatură minimă de 18 grade C şi în sezonul cald de maxim 25 grade C.Conținutul integral al actului normativ a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 379 bis din 19 mai 2008 sau poate fi gasit pe portalul

3. Studiu de caz: Howard Johnson Grand Plaza

Acest proiect îşi propune sa analizeze programul de marketing al lansarii hotelului

Howard Johnson Grand Plaza în Bucureşti.

3.1 Istoricul hotelului

Povestea hotelului Howard Johnson este una dintre acele povesti americane de succes, care, in acest caz a inceput cu un mic magazin de inghetata din Massachusetts. 75 de ani in urma, Dl. Johnson a creat o "reteta secreta" de inghetata delicioasa de vanilie & ciocolata, care in scurt timp a devenit renumita.

Prin urmare, tinand cont de succesul inghetatei misterioase, toti au considerat firesc procesul rapid de extindere a activitatii D-lui. Johnson. Mai departe, Dl. Johnson a avut ideea de a vinde in sistem de franciza conceptul sau de magazin de inghetata, conditionand noile magazine care  preluau franciza sa mentina aceleasi standarde de calitate. Prin urmare, Dl. Johnson este cunoscut ca fiind unul dintre pionierii conceptului de franciza. Dumnealui a fost unul dintre putinii care au stiut sa faca visele sa devina realitate, investind in activitatile sale multa energie, talent si creativitate. Este considerat un pionier si in alte servicii  din industria alimentatiei publice si un adevarat inovator in  industria ospitalitatii  pentru ca a implementat standarde inalte de calitate, adevarate valori si nu in ultimul rand o atmosfera placuta si servicii obiectiv orientate catre bunastarea clientului.

Sunt destule momente importante in istoria hotelului Howard Johnson si este clar ca acum acesta este bine cunoscut in industria ospitalitatii ca unul dintre cele mai faimoase hoteluri din intreaga lume unde "te simti ca acasa"!In 1935 Howard Johnson deschidea primele restaurante in sistem de franciza.In 1954 existau deja 400 de restaurante Howard Johnson in 32 de state.In 1959 Howard Johnson si fiul sau se decideau sa intre in industria ospitalitatii construind motelurile Howard Johnson in vecinatatea autostrazilor.In 1997 Howard Johnson devenea membru al Corporatiei Cendant iar hotelurile erau viitorul pentru Howard Johnson International, mottoul fiind MAI MARE  si MAI BUN!Iar Dl. Howard Johnson si fiul sau au fundamentat aceasta realitate.In prezent, cele peste 500 de hoteluri s-au extins in peste 14 state, cum ar fi: SUA, Marea Britanie, Canada, Franta, Germania, Japonia, China, Filipine, Australia, Noua Zeelanda, Israel, Argentina, Columbia, Republica Dominicana, Ecuador, Guatemala, Mexic, Venzuela, India, Iordan, Malta etc.  Peste 2 milioane de persoane au fost oaspetii

hotelurilor  Howard Johnson in 2003.

3.2 PROFIL DE ACTIVITATE

Obiectul de activitate al societatii asa cum este stipulat in statut, completat prin certificarea inscrierii de mentiuni la Registrul Comertului cuprinde urmatoarele domenii:

- activitati integrale de turism, in statiunea Sinaia si in zonele limitrofe (cazare, alimentatie, agrement, rezervari, etc.)- desfacere marfuri- reclama si publicitate- organizarea si comercializarea programelor de excursii, odihna si tratament balnear, in tara si in strainatate- activitate de import - export- transport turistic, transport marfa- operatiuni valutareActivitatea desfasurata pana in prezent consta in:- prestatii turistice (cazare, alimentatie, contractare servicii, etc.) - comert.

3.3 MEDIUL INTERN AL HOTELULUI

A: Structurile de cazare si alimentatie publica se materializeaza in dotari specifice unei statiuni montane, si anume:

a) Comples hotelier si de alimentatie publica Hovard Johnson clasificat cu categoria de confort trei stele.

Avantajului comparativ legat de confort i se adauga cel legat de amplasarea dosebit de favorabila, in parcul statiunii atenuandu-se astfel din efectele negative determinate de traficul si animatia specifice centrului orasului.

Hotelul dispune de 265 de locuri de cazare in camere de 1, 2, 3 paturi sau in apartamente dotate cu telefon, radio si televizor.

Compexul hotelier mai include:

- restaurant

- bar de zi

- sala de conferinte

- sala de tratative

- club disco

- magazin

- ghiseu de schimb valutar

- parcare

In cadrul restaurantului, barului de zi si discotecii, complexul hotelier cuprinde 280 de locuri de alimentatie.

Rezulta deci ca hotelul dispune de majoritatea dotarilor functionale necesare, mentinute si puse in valoare de lucrarile de modernizare efectuate recent.

b) Complex hotelier "Caraiman", situat in imediata vecinatate a hotelului , in parcul orasului, clasificat la categoria confort doua stele si avand o capacitate de 142 de locuri, dispuse in 71 de camere.

c) Vile (6 in circuitul turistic 2 aflate in administrare directa).

Locurile de cazare in vile sunt distribuite dupa cum urmeaza:

ˇ Vila "Cocora" categoria 4 stele: 14 locuri in 4 apartamente si 2 camere

ˇ Vila "Ariesul" categoria o stea: 39 locuri in 20 camere

Vila "Cocora" este clasificata la cetegoria de confort cea mai ridicata dintre unitatile de cazare romanesti.

In afara de structurile de alimentatie integrate in complexele hoteliere (restaurante, baruri, club-disco), mai amintim restaurantul "Select" (in locatie de gestiune) toate contribuind pe langa menirea lor principala de asigurare a unui serviciu de baza (masa), la aspectul de agrementare al serviciului turistic.

B: Structuri de agrement

Actiunile de agrement, distractie, petrecere a timpului liber sau alte servicii suplimentare au ca suport fie baza materiala a societatii spatii de alimentatie publica cu rol important si in agrementare (bar, discoteca, cofetarie, terase, restaurant), fie a altor societati de acelasi profil din statiune sau a administratiei orasului.

De fapt, activitatile de agrement specifice se bazeaza mai putin pe componenta antropica, deci baza tehnoco-materiala creata special in acest sens.

Practic, oferta de agrement a societatii “Hovard Johnson” se situeaza peste nota dominanta a ofertei turistice romanesti, si anume ponderea foarte mica a serviciilor suplimentare si a aincasarilor din prestarea acestor servicii (1-3% din incasarile totale ca medie pe tara), mai ales datorita actiunilor tip reuniuni, congrese, etc.

C: Structuri de tratament

Neavand un profil de statiune de tratament societatea nu dispune de o baza materiala in acest sens; turistii clienti ai societatii “Hovard Johnson” pot beneficia insa de serviciile de cura si tratament prestate la Policlinica Balneara "Paltinis".

3.4 RESURSE UMANE

Structura organizatorica ierarhica si functionala a societatii este conform organigramei.

Conducerea societatii se realizeaza prin urmatoarele structuri de putere si decizie:

ˇ Consiliul de Administratie, compus din 5 administratori alesi de Adunarea Generala, pe o perioada de 4 ani. Acesta se intruneste cel putin o data pe luna si ori de cate ori este necesar pentru a analiza si decizii privind problemele importante ale societatii.

ˇ Adunarea Generala a Actionarilor

ˇ Comitetul director, compus din: director general, director adjunct si director economic, asigura conducerea operativa a societatii in limitele obiectului de activitate si a imputernicirilor date de Consiliul de Administratie. In plus, elaboreaza regulamente de functionare, propune drepturi si obligatii pentru personalul salariat, prezinta in consiliul de administratie rapoarte de activitate, et.

ˇ Comisia de cenzori, aleasa de Adunarea Generala si are misiunea de a controla gestiunea societatii.

Metoda de conducere practicata la nivelul retelei de unitati este conducerea prin obiective.

Organizarea generala a societatii este astfel stabilita incat sa permita fiecarui salariat sa cunoasca cu precizie definirea activitatii din societate, nivelul de responsabilitate si de decizie.

Organizarea poate fi caracterizata prin:

ˇ specializare functionala

ˇ nivel minim de formalizare

ˇ executarea puterii se face descentralizat.

De asemenea, se pot constata urmatoarele aspecte:

ˇ sistemul organizatoric este cunoscut la toate nivelurile sale

ˇ responsabilitatile si obiectivele sunt clar definite, precizate si cunoscute pe toate nivelurile

ˇ sistemul de comunicatie intre verigi este eficient in cadrul domeniului de administrare directa

ˇ posturile sunt ocupate de persoane competente

ˇ numarul de nivele de decizie este minim.

Personalul

Numarul mediu scriptic al personalului a ainregistrat o evolutie descrescatoare de la 327 persoane in 1991 la 285 persoane in 1995 si la 268 persoane in 1998. Dintre acestea, structura pe categorii este urmatoarea:

- administrativ: 12% = 32 persoane

- TESA: 10% = 27 persoane

- hotel: 30% = 80 persoane

- turism: 1% = 3 persoane

- alte categorii: 7% = 18 persoane

- alimentatie: 40% = 108 persoane

Analizand raportul dintre numarul de personal si capacitatea de cazare si alimentatie se observa urmatoarele:

- la hotel, proportia este de 1 salariat/ 1,2 camere

- la alimentatie, proportia este de 1 salariat/ 1,35 mese

- la nivelul intregului complex, proportia este de 1salariat operativ/ 2,1 locuri (sau 80 lucratori/ 100 camere)

Proportiile rezultate exprima concordanta dintre categoria de incadrare 3 stele si incadrarea cu perosnal a complexului.

Structura personalului in functie de pregatire este urmatoarea:

- studii superioare: 6,8 %

- studii medii: 31,2 %

- scoala generala sau profesionala: 62 %.

Structura in functie de varsta este:

- 20-30 ani: 13,4 %

- 30-45 ani: 54,9 %

- 45-55 ani: 24,9 %

- peste 55 ani: 6,8 %.

Se observa deci ca predomina personalul tanar si cu experienta, intre 30-45 ani (55 %).

Structura pe sexe se reprezinta astfel:

- femei: 85 % = 228

- barbati: 15 % = 40

Structura dupa sex

Sistemul de remunerare este flexibil, asigurand corespondenta intre salarii si performantele realizate.

Pe langa performante, un alt creiteriu la salarizare este vechimea. Vechimea medie in activitate de 25 de ani este garantia experientei dar si expresie a imobilismului.

Insa, prin modul de calcul si nivelul realizat salariul nu reprezinta deocamdata o parghie importanta a politici de motivare si antrenare.

3.5 RESURSE FINANCIARE

Pentru a analiza situatia societatii si evolutia acesteia sub aspectul structurii financiare si al rentabilitatii, se pleaca de la bilantul contabil, contul de rezultate si datele din evidenta financiar-contabila si de gestiune. Pe aceasta baza rezulta urmatoarele subcapitole:

A: Analiza structurii bilantului

B: Analiza fluxurilor generale

C: Analiza randamentului de utilizare

A: ANALIZA BILANTULUI

Urmarind dinamica activului total se constata o evolutie diferita a celor doua elemente de activ (activele circulante si activele imobilizate). Astfel, se remarca evolutia ascendenta a activelor circulante in paralel cu reducerea valorii activelor imobilizate, fapt ce a determinat aparitia unor modificari structurale importante in componenta activului total in sensul cresterii gradului de flexibilitate financiara prin sporirea ponderii componentelor cu un grad mai ridicat de lichiditate.

a) Rata imobilizarilor a inregistrat o evolutie descrescatoare. Tendinta este de scadere sub nivelul de 80% (98% in anul 1994, 96% in 1995, 91% in 1996, 85% in 1997, 83% in primele 6 luni ale anului 1998).

Valorile inregistrate denota urmatoarele:

ˇ situatia specifica a societatilor romanesti de turism care sunt detinatoare de baza materiala si operatoare ale acesteia, avand astfel un patrimoniu materializat preponderent in active imobilizate de natura cladirilor si obiectelor de inventar-dotari;

ˇ rolul important jucat de factorul tehnic in cadrul factorilor de productie a societatii. Fiind o societate din domeniul turismului constructiile propriuzise sunt semnificative prin posibilitatile pe care le ofera pentru performante in domeniul calitatii, productivitatii, elementele cheie fiind totusi, elementele intangibile: amplasament, dotari, calitatea serviciilor, renume, deoarece ele potenteaza baza materiala.

In aceste conditii se apreciaza ca nivelul imobilizarilor este corespunzator sub aspectul specificului activitatii si nu prezinta riscuri semnificative, asigurand posibilitatea de utilizare (cazare) la un nivel acceptabil in conditiile specifice pietei actuale.

b) Ponderea stocurilor prezinta o tendinta descrescatoare (de la 0,49% la 5,15%). Aceasta tendinta este data in special de cresterea stocurilor de materiale, dar si a stocurilor de marfuri, ca urmare a dezvoltarii activitatii de alimentatie publica.

Indicatorul numar de rotatii al activului arata o imbunatatire (de la 0,09 rotatii in 1994 la 0,049 rotatii in anul 1997). Acesta se afla sub puternica influenta a gradului de utilizare a capacitatilor dar si a impactului activelor aflate in afara exploatarii. In literatura de specialitate se apreciaza in cadrul unitatilor cu acest profil ca un numar de rotaii sub 2 reflecta o organizare necorespunzatoare; intre 2 si 4 o situatie satisfacatoare iar peste 4 refelecta o situatie buna din perspectiva randamentul utilizarii patrimoniului.

c) Ponderea creantelor a inregistrat o evolutie ascendenta coreland evolutia creantelor cu cea a veniturilor, se constata urmatoarele:Tabel nr. 1

INDICATOR VENITURI CREANTE

1994-1995 141,8 % 182,1%

1995-1996 140,8% 152%

1996-1997 201,9% 229,5%

Evolutia creantelor a determinat o crestere a necesarului de fond de rulment, nevoie care a fost acoperita prin cresterea duratei de achitare a obligatiilor.

Durata de incasare a creantelor a crescut in mod constant, ajungand la 65 zile, comparativ cu 40 zile in 1994, situatie considerata nefavorabila, care genereaza o crestere a circuitului bani-marfa-bani.

Cresterea duratei de rotatie a stocurilor cumulata cu dinamica vitezei de incasare a creantelor angreneaza o reducere a gradului de lichiditate a activelor circulante.

d) Nivelul obligatiilor curente este in crestere de la circa 2% in 1994 la 16,4% in iunie 1998.

e) Nivelul creditelor bancare nu implica riscuri, societatea apeland la credite pe termen scurt in proportii nesemnificative. Ponderea imprumuturilor in totalul obligatiilor atainge valoarea maxima in anul curent, cand a atins 2,45%. Finantarea activitatilor se face in mare masura prin capitalul propriu al intreprinderii la care se adauga sursele atrase in finantarea exploatarii precum si creditul bancar.

3.6 MEDIUL EXTERN. LOCUL SOCIETATII " HOWARD JOHNSON" S.A. IN OFERTA STATIUNII

Statiunea ofera 4004 locuri de cazare in hoteluri, vile, pensiuni si cabane, fata de 4228 locuri in anul 1994, dispuse in acelasi tipuri de unitati. Diminuarea numarului de locuri cu 5% se datoreaza schimbarii destinatiei unor activitati turistice, prin vanzarea sau transferarea lor unor persoane fizice sau juridice, prin cedarea altora fostilor proprietari (este cazul vilelor nationalizate) sau prin dezafectarea unor spatii de primire considerate ca necorespunzatoare sub aspectul gradului de confort.

Daca ne referim la structura pe tipuri de unitati (Tabel nr. 1), in statiunea Sinaia predomina hotelurile, cu 2467 locuri (62%), urmate de vile cu 1370 locuri (33%) si de celelalte forme de cazare: pensiuni si cabane cu 167 locuri (5%).

Ca numar de unitati, vilele detin ponderea cea mai mare cu 75 unitati (81%), urmate de hoteluri cu 13 unitati (14%), cabane si pensiuni cu 5 unitati (5%). Structurile turistice de primire din Sinaia pe societati si tipuri de unitati sunt ilustrate in tabelul nr. 2.

In ceea ce priveste gradul de confort, pe primul loc se situeaza spatiile de cazare de 2 stele (51%), concentrate mai ales in hoteluri. Gradul de confort majoritar, de 1 stea si 2 stele reflecta starea actuala a bazei de primire, apreciata la nivel mediu.

Spatiile de primire cotate la 4 stele reprezinta 8% din totalul capacitatii lde primire din statiunea Sinaia si sunt concentrate in hoteluri si vile (12% cu 286 locuri).

3.7 CONCURENTA

Principalii concurenti ai Howard Johnson sunt alte societati prestatoare de servicii turistice din statiunile Sinaia, Predeal si Busteni, si anume:

- MARA INVEST SA, asociata cu firma de renume international HOLIDAY INN

- INTERNATIONAL SA SINAIA

- MONTANA SA

- ORIZONT SA din PREDEAL.

Oferta de servicii de cazare si alimentatie publica a concurentei este similara la categoriile 2 si 3 stele (exceptie facand hotelul de 4 stele MARA, inscris sub numele unui lant hotelier international renumit in ceeace priveste calitatea deosebita a serviciilor). Complexul hotelier MARA a intrat in functiune in anul 1995 si constituie un important concurent pentru segmentul de clientela cu exigente ridicate. Cu acest complex

societatea "HOWARD JOHNSON " se afla in raporturi de concurenta indirecta datorita clasificarii inferioare a hotelurilor PALACE si CARAIMAN.

Baza materiala a concurentilor este insa constituita din structuri de cazare si alimentatie publica cu un grad mai ridicat de uzura, avand in vedere ca nu toate au beneficiat de reparatii capitale in ultimii ani.

Se remarca o baza concurentiala cu un potential inca neprecizat, in special pentru sectorul vile, reprezentata de sectorul privat. Se estimeaza o posibila crestere a gradului de organizare a ofertei particulare din zona prina actiunile unor firme private mici cu activitatile de turism dar fara baza proprie de cazare. Estimarea se bazeaza atat pe constructiile noi aparute in zona cat si pe numarul mare de capacitati potentiale de cazare renovate in ultima perioada.

3.8 PIATA DE DESFACERE. CLIENTII

Segmentul de piata caruia i se adreseaza oferta de servicii a HOWARD JOHNSON este foarte larg cuprinzand atat cererea de servicii de cazare, alimentatie publica si agrement a clientilor persoane particulare (direct sau prin agentii de turism), cat si aceea de servicii turistice corespunzatoare de reuniuni, simpozioane, congrese, etc. Pot fi mentionate in acest ultim caz congresele de Cardiologie si Oftalmologie, Conferinta Nationala a Inginerilor de Instalatii, Conferinta Nationala a Juristilor din Romania, intruniri ale Federatiilor Romane de Fotbal, Bridge si Go, simpozioane ale organizatiei PHARE si ale Fundatiei "Hans Siedel". Aceasta forma speciala de turism reuneste un procent ridicat din totalul turistilor ce au beneficiat de serviciile HOWARD JOHNSON.

3.9 PRODUSUL TURISTIC SI OFERTA SOCIETATII

Societatea "Howard Johnson" SA este individualizata de obiectul sau de activitate, si anume prestarea de servicii turistice, mai exact comercializarea unui produs turistic care se inscrie in oferta turistica montana a Romaniei.

Comercializata intr-o maniera integrata pana in 1991 oferta statiunii Sinaia a fost organizata apoi spre comercializare prin divizarea societatii comerciale pe actiuni pentru turism in sase societati comerciale. Una dintre acestea este SC " Howard Johnson " SA, care actioneaza in prezent pe piata turistica, oferind produsul turistic descris in continuare.

Produsul turistic constituie un tot unitar alcatuit din factori naturali, servicii, comoditate si elemente de baza materiala, toate acestea determinind aspectele de eterogenitate si complexitate ale ofertei turistice.

Specificitatea produsului turistic comparativ cu produsele clasice, necesita analizarea sa in structura, cu diferentierea componentei naturale de cea antropica, tehnico-materiala.

Cele doua elemente se conditioneaza si se sustin reciproc, constituind elemente de atractivitate pentru un complex integrat, valorificat ca atare.

Componenta naturala (relief, peisaje spectaculoase, conditii meteorologice favorabile, lipsa temperaturilor excesive, componentele floristice si faunistice, compozitia aerului, etc.), individualizeaza oferta turistica a statiunii Sinaia, parte integranta a produsului turistic consacrat sub denumirea "Valea Prahovei" si implicit individualizeaza si oferta societatii Howard Johnson.

Cu toata diversitatea peisagistica, zona formeaza o unitate de exploatare turistica relativ omogena.

Cadrul natural este variat, cuprinzand Muntii Bucegi, Leaota, Ciucas-Zanoaga, care detin un potential turistic deosebit de variat si atractiv, permit practicarea mai multor forme de turism.

Statiunea Sinaia beneficiaza de un climat de culoar intramontan, cu o temperatura medie anuala de circa 6şC si cu zapezi abundente iarna, din decembrie pana in aprilie, grosimea stratului de zapada fiind, in medie, de 40cm. Statiunea beneficiaza de un bioclimat tonic, stimulant, caracterizat printr-o presiune atmosferica relativ joasa, aer curat, lipsit de praf si alergeni, bogat in radiatii ultraviolete si cu o ionizare accentuata a atmosferei.

Componenta antropica se concentreaza mai ales pe baza tehnico-materiala si se concretizeaza in structuri de cazare si alimentatie publica si structuri de agrement.

Structurile de cazare si alimentatie publica se materializeaza in dotari specifice unei statiuni montane.

a) Complexul hotelier " Howard Johnson " are in componenta urmatoarele unitati:

- HOTEL Howard Johnson, CATEGORIA ***

- HOTEL Howard Johnson, CATEGORIA **

- CAZINO Howard Johnson

Hotelul Howard Johnson pune la dispozitia turistilor:

- 247 locuri dispuse in 58 camere single, 72 camere duble, 7 camere triple, 12 apartamente.- restaurant: 246 locuri- bar de zi: 50 locuri- bar de noapte: 50 locuri- discoteca- minicazino- terase orientate spre parcul orasului: 100 locuri

- sala de conferinte: 80 locuri- sala de tratative: 25 locuri

- birou de turism- ghiseu de schimb valutar- minimagazine- salon frizerie-coafura- parcare

Servicii oferite:- TV, cablu- telefon in fiecare camera- frigider- room service- pastrarea obiectelor de valoare- comisioane diverse- servicii hoteliere specifice- toate cartile de credit sunt acceptate

Hotelul dispune deci de majoritatea dotarilor functionale necesare, mentinute sie puse in valoare de lucrarile de modernizare efectuate recent.

b) Complexul hotelier "CARAIMAN", aflat in imediata vecinatate a restaurantului Howard Johnson, in parcul orasului, reprezinta oferta complementara a cererii cu putere mai redusa de cumparare. El are o capacitate de cazare de 130 locuri, dispuse in 71 camere. De asemenea, el include:

- restaurante: 180 locuri- salon: 180 locuri- terase de vara: 100 locuri- bar de zi: 20 locuri- salon de tratative: 20 locuri- sala de conferinte: 100 locuri

3.10 TARIFELE PRACTICATE DE “HOWARD JOHNSON” SI DISTRIBUTIA PRODUSULUI TURISTIC

Tarifele practicate de Howard Johnson sunt in conformitate cu normele legale in vigoare Ordinul Ministrului Turismului nr. 96/5Dec1995 care stabileste tarifele maximale admise a fi practicate de unitatile de cazare romanesti.

De asemenea politica tarifara mai are la baza OMT nr. 16/17 Ianuarie 1997 si OMT nr. 1/11 Ianuarie 2001.

Ambele acte normative lasa la latitudinea centrului economic politica tarifara, inclusiv facilitati, scutiri de tarife pentru anumite categorii de turisti, ca de exemplu: ziaristi si

angajati mass-media, salariati din turism, pensionari, elevi, studenti, in functie de gradul de ocupare al structurii turistice de primire, de sezon si de alte criterii. OMT nr 1 aduce o noutate, in sensul ca obliga la tarife unice.

Se pot aminti, de asemenea, ca norme legale ce sunt avute in vedere, HGR nr 276/22 februarie 2001, HGR nr 423/25 aprilie 2001, HGR nr. 306/8 martie 2001. Hotararea Guvernului Romaniei nr 276 prevede decontarea serviciilor in lei pentru turistii straini cu cota de TVA 0, iar HGR nr. 423 prevede ca decontarea se poate face si in valuta in conformitate cu prevederile regulamentului valutar.

HGR nr. 306/8 martie 2001 precizeaza ca detinatorii de structuri de primire turistica vor practica tarife de cazare nediscriminatorii si unice pentru turistii romani si straini.

Pentru fundamentarea tarifelor se au in vedere: costurile, obtinerea unui profit, structura turistilor (romani sau straini), perioada de sezonalitate (extrasezon, sezon intermediar si sezon de varf), prevederile Bugetului de Venituri si Cheltuieli.

Sezonalitatea este apanajul agentului economic, iar pentru turismul international este adaptata pietelor pe care este lansat produsul turistic respectiv.

Toate aceste elemente coordonate duc la stabilirea efectiva a tarifelor si preturilor.

In ceea ce priveste distributia produsului turistic, pentru largirea sferei potentialilor turisti, in cadrul societatii nu s-au mai incheiat contracte de prestari servicii deact cu un numar restrans de firme: una pentru turism international (ONT CARPATI BUCURESTI), si un contract pentru turism intern cu SC HOROSCOP SRL.

Aceste contracte au fost incepute cu 5, respectiv 2 ani in urma, si concretizate an de an prin protocoale de acord. S-au conceput de asemenea, "Minute de colaborare":

- Minuta de colaborare pentru turism international organizat

- Minuta de colaborare pentru turism intern organizat

ˇ Minuta de colaborare pentru turism international se intocmeste pentru o perioada de 1 an; in cadrul societatii cea in vigoare este cea din 20 decembrie 200 pana in 19 decembrie 2001. Ea a fost lansata pentru 2001 incepand cu iulie 2000, tocmai pentru a creea posibilitatea turoperatorilor de a le prezenta pe pietele externe, lansarea avand loc si cu ocazia participarilor la Targurile de Turism consacrate: Londra (noiembrie anual), Paris (februarie anual), Berlin (martie, targ anual). Pentru contractarea externa, “howard Johnson" prefera colaborarea prin tour operatori, diminuand astfel riscurile de neincasare a serviciilor efectuate.Minuta de colaborare pentru turism international organizat opereaza in cazul turistilor straini sositi organizat, individual sau in grup, pe baza aranjamentelor beneficiarilor serviciilor acordate de SC " Howard Johnson". Ea se transmite beneficiarului,, care dupa completare, semnare si parafare se retransmite la SC "" Howard Johnson, numai astfel

fiind valabila in relatiile dintre agentii economici si prestatorul de servicii. Minuta de colaborare pentru turism international opereaza in cazul agentiilor de turism licentiate in conformitate cu reglementarile in vigoare emise de Autoritatea Nationala pentru turism.

Ea prevede urmatoarele:

1. Colaborarea pentru turism international organizat, pe baza de comenzi, emise cu minim 7 zile inainte de inceperea sejurului.

2. Decomandarea serviciilor se va face cu minim 5 zile inainte de inceperea sejurului.

3. Serviciile vor putea fi oferite numai dupa confirmarea scrisa a prestatorului in limita locurilor disponibile.

4. Pachetul de servicii cuprinde: cazare si masa.

Este obligatoriu de valorificat intregul pachet de servicii, intr-una din variantele:- cazare si pensiune completa- cazare si demipensiune- cazare si mic dejun

Excuderea serviciului de masa atrage dupa sine neonorarea de catre prestator a serviciului de cazare.Prestatorul accepta ca servicii partiale numai serviciile de masa pentru turisti individuali sau in grup aflati in tranzit.

Serviciile de masa se vor acorda astfel:- pentru turisti individuali: pe baza de tichet-legitimatie= masa in cont = la toate restaurantele din cadrul " Howard Johnson”, prin comenzi catre receptiile hotelurilor, comenzi care in acest caz vor cuprinde si serviciile de cazare;- pentru turisti in grup prin comenzi catre restaurantele hotelurilor respective5. Preturile de decontare si perioadele practicarii lor sunt:A. 20 Decembrie 2000 - 28 Decembrie 2000 si03 Ianuarie 2001 - 20 ianuarie 2001a) cazare - exclusiv mic dejun:

4 CONCLUZII SI PROPUNERI

Analizand structura circulatiei turistice, se remarca urmatoarele tendinte inregistrate in cererea interna turistica:

ˇ Diminuarea cererii turistice interne, situatie generata in principal de scaderea puterii de cumparare a populatiei si necorelarea nivelului tarifelor practicate cu calitatea serviciilor prestate.

ˇ Cresterea ponderii solicitarilor pentru excursii externe, tendinta determinata de inlesnirile acordate de statul roman dupa 1989 (deschiderea granitelor tarii, facilitarea obtinerii pasapoartelor si valutei).

ˇ Cresterea cererii pentru turismul de week-end.

ˇ Scaderea duratei medii a sejurului.

Tendintele inregistrate in cererea turistilor straini sunt:

ˇ Scaderea cererii turistice internationale datorita instabilitatii politice, calitatii serviciilor turistice oferite, nediversificarii programelor turistice.

ˇ Sporirea semnificativa a incasarilor valutare pe zi/turist ca urmare a cresterii turismului pe cont propriu, indeosebi a celei de afaceri.Alte cauze care au influentat cererea turistica interna si internationala:ˇ Valorificarea necorespunzatoare a resurselor turisticeˇ Carente in adaptabilitatea ofertei turistice la cererea turistica interna si internationala.

ˇ Inexistenta unui cadru adecvat de promovare a produselor turistice pe piata turistica internationala.Activitatea turistica a fost influentata negativ de o serie de factori obiectivi si conjucturali printre care:ˇ Influente de natura economica: scaderea veniturilor reala ale populatiei, amplificarea inflatiei si somajului.

ˇ Influente de natura financiara: practicarea unor dobanzi bancare mari, lipsa capitalului valutar la banci, lipsa fondurilor pentru publicitate si promovare externa.ˇ Influente de natura socio-demografica: modificari in modelele comportamentale ale populatiei, existenta unor mentalitati depasite ale populatiei in ceea ce priveste necesitatea si modalitatile de practicare a turismului.

ˇ Influente de natura politica: lipsa unor acorduri turistice multilaterale cu tari emitatoare de turisti, instabilitatea politica si economica ce au dus la degradarea imaginii Romaniei in lume.ˇ Factori legislativi: absenta unor facilitati clare si stimulative la toate nivelele (turist, agentii de voiaj, turoperatori, prestatori de servicii), aplicarea unor masuri legislative fara protectia sociala reala a turistilor.ˇ Influenet de natura ecologica: amplasarea neadecvata a unor unitati economice poluante in unele zone sau de-a lungul traseelor turistice, amenajarea necorespunzatoare sau lipsa amenajarilor de vizitare a zonelor si obiectivelor turistice, insuficienta sau uzura dotarilor antipoluante, educatia ecologica deficitara a populatiei.Abordarea de marketing a activitatilor turistice ridica o serie de probleme conceptuale determinate de insusi continutul acesteia. Desfasurarea in conditii de inalta eficienta a activitatii intreprinderii turistice presupune ca actiuniel acesteia sa se sincronizeze atat la nivel microeconomic, cat si macroeconomic.Daca in sezon sincronizarile intre diferiti prestatori de servicii afecteaza calitatea serviciilor prestate de fiecare in parte, fiind resimtite in primul rand de acestia, in extrasezon nesincronizarile pot descuraja cererea, impicatiile fiind resimtite de toti prestatorii.Abordarea de marketing a activitatii turistice presupune directionarea eforturilor catre obiective precise, inscrierea masurilor adoptate in strategii judiciar alese, generale si partiale, pe termen lung si pe intervale scurte, alcatuind impreuna un tot unitar coerent.Un obiectiv de maxima generalitate pentru o intreprindere de turism este reprezentat de atenuarea sezonalitatii.Un asemenea obiectiv include obiective partiale urmate prin intermediul serviciilor de cazare - cresterea gradului de ocupare in extrasezon prin sporirea numarului de turisti, extinderea duratei medii a sejurului, combinarea acestor cai, cat si prin intermediul serviciilor de masa - cresterea incasarilor pe loc la masa realizate prin sporirea atat a numarului de consumatori, cat si a incasarilor medii pe o zi, situatie similara intalnita si in cadrul serviciilor de agrement.In cadrul turismului montan, obiectul il formeaza cresterea gradului de ocupare si a incasarilor in sezonul de iarna si prelungirea celor doua sezoane caracteristice. Atingerea obiectivelor stabilite necesita utilizarea unor strategii corespunzatoare.In aceste conditii, nici o firma turistica nu se poate limita la valorificarea unui singur produs turistic. Managementul firmelor se preocupa pentru pregatirea din timp si a altor oferte de produse turistice inconditiile sezonalitatii dintre care unele sunt destinate lansarii succesive pe piata urmarind ca altele sa fie lansate la momentul oportun. Astfel, in conditiile economice actuale, caracterizate prin scaderea puterii de cumparare a populatiei si implicit printr-o diminuare a coeficientului de utilizare a capacitatilor turistice, societatea comerciala si-a propus urmatoarele obiective pe termen scurt:

ˇ fidelizarea clientelei actuale: acest obiectiv realizandu-se prin prestarea unor servicii de calitate la preturi competitiveˇ imbunatatirea imaginii firmei printr-o campanie de publicitate corespunzatoareˇ prestarea unor servicii de calitate, pentru aceasta firma propunandu-si sa initieze cursuri de calificare si perfectionare profesionala a personalului angajat

ˇ atragerea de noi clienti, vizand in mod special atragerea intensa a populatiei de varsta a treia prin crearea unui produs adecvat acestui segment prin organizarea de serate, intalniri, plimbari in aer liber, produs turistic ce va avea un pret fix (ca sa nu ofere surprize neplacute), dar "atragator".

Pentru aceasta au fost luate in calcul elementele componente ale produsului turistic pornind de la factorii naturali (asezare geografica, clima, relief), factori generali ai existentei umane (ospitalitate), infrastructura generala (transport, comunicatii), pana la echipamentul turistic (capacitate de cazare, alimentatie, agrement, transport turistic), inclusiv factorul uman reprezentat de munca vie a lucratorilor din turism.

Pentru evolutia activitatii societatii Howard pe urmatori ani se pot emite urmatoarele ipoteze si estimari:ˇ cresterea volumului veniturilor din cazare cu 7% in 2001 fata de 2000 pe baza actualizarii tarifelor la nivelul actual cresterii gradului de ocupare si considerarea tuturor unitatilor in operare directa si cu 3-5% in anii urmatori pe baza cresterii gradului de ocupare si imbunatatirii structurii veniturilorˇ se previzioneaza o crestere a tarifelor la hotelul Howard de 2% anual, pentru a mentine gradul de ocupare pe baza imbunatatirii si diversificarii serviciilorˇ scaderea ponderii veniturilor din alimentatie si cresterea ponderii veniturilor din servicii suplimentare;ˇ cresterea veniturilor din alimentatie publica, in special de la vile printr-o echipare corespunzatoare;ˇ evolutia constanta a ponderii cheltuielilor directe in venituri pentru cazare si pentru servicii suplimentareˇ scaderea ponderii cheltuielilor in venituri pentru alimentatie publica (cu 2-3%);ˇ cresterea cheltuielilor de marketing si vanzari;ˇ realizarea unei marje brute (rezultate dupa scaderea cheltuielilor directe) in limitele 46%-48% care este specifica domeniului si gradului de confort intr-o exploatare normala.

5. BIBLIOGRAFIE

*-Balaure V. (coord.) "Marketing in alimentatia publica si turism", ASE, Bucurest, 1985

-Internet