VIER PFOTEN

ROMÂNIA:PREZENTARE GENERALĂ –

CONDIȚIILE DIN ADĂPOSTURILE PUBLICE DE CÂINIMartie-Mai 2014

© VIER PFOTEN | FOUR PAWS | Mihai Vasile

ROMÂNIA: PRIVIRE DE ANSAMBLU ȘI PREZENTARE GENERALĂ A CONDIȚIILOR DIN ADĂPOSTURILE PUBLICE DE CÂINI 2014

RAPORT

Conținut:REZUMAT.....................................................................................................1DESCOPERIRI IMPORTANTE..........................................................................3

LISTA ÎNCĂLCĂRILOR LEGISLATIVE...........................................................4OBSERVATȚII PRIVIND GESTIONAREA CÂINILOR........................................17

ALTE PROBLEME DE GESTIONARE...........................................................18CONCLUZII.................................................................................................19

Drepturi de autor: VIER PFOTEN, 2014

REZUMAT

Acest raport dezvăluie faptul că adăposturile publice de câini fără stăpân din România se află într-o situație de criză, deoarece autoritățile locale nu sunt capabile sau nu sunt dispuse să respecte standardele existente în domeniu privind asigurarea unor condiții adecvate câinilor abandonați.

Este un raport ce dezvăluie neglijență și abuz la scară largă, expunând o cultură a indiferenței față de animalele fără stăpân, cu efecte precum vătămarea și îmbolnăvirea acestora, lipsa tratamentului pentru animalele bolnave, precum și situații de depozitare ilegală a cadavrelor de animale.

În total au fost vizitate 50 de adăposturi publice din România – din cele circa 81 înregistrate oficial în 33 de județe, plus București.

43 de adăposturi au fost evaluate complet, astfel încât s-a putut contura o imagine clară a situației din majoritatea adăposturilor. Vizitele au avut loc în perioada martie - mai 2014, în intervalul orar în care adăpostul era deschis publicului dar, în câteva cazuri, și în afara orelor de program.

Cu surprindere s-a putut constata că niciunul din aceste adăposturi publice din România nu este conform cu legislația în vigoare, în speță OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013.

Legea care reglementeaza funcționarea adăposturilor publice este încălcată în mod curent, iar ilegalitățile sunt răspândite pe tot cuprinsul României. Mai mult decât atât, investigatorii au observat scene de violență între animale, răni netratate și cadavre de animale în interiorul cuștilor, în vecinătatea câinilor în viață.

Au fost descoperite urme de sânge în numeroase cuști, în adăposturile din Râmnicu Vâlcea, Tulcea și Buzău – precum și sânge pe corpul unor câini din adăposturile din Slatina, Bacău, Drobeta Turnu-Severin, Satu Mare și Constanța.

Investigatorii au mai constatat prezența de cadavre de animale – câini, cai și capre – în vecinătatea a 16% din adăposturile vizitate. Au fost descoperiți câini morți pe teritoriul a 7% din adăposturile vizitate. Câinii vii erau în contact cu aceste cadavre.

Din cauza acestor încălcări ale legislației în domeniu, nu numai sănătatea animalelor și a personalului este în pericol, dar și cea a comunității locale, mai ales că acestea sunt amplasamente publice care pot fi vizitate într-un anumit interval orar de către orice persoană interesată.

1

Riscurile de îmbolnăvire apar acolo unde adăposturile prezintă probleme precum: canalizarea necorespunzătoare (59% din cele vizitate), suprapopularea (50%), reziduurile care se pot scurge dintr-o o cușcă într-alta (63%), ținerea laolaltă a animalelor indiferent de starea de sănătate, nivel de agresivitate și sex (53%), hrană amestecată cu gunoaie, inclusiv cu urina și excrementele aflate pe podelele din cuștile câinilor (74%).

O altă încălcare flagrantă este aceea că aproape un sfert din adăposturile vizitate (23%) nu dețin o unitate locală de intervenții chirurgicale pentru animale.

Există dovezi – înregistrări video care probează aceste afirmații, precum și rapoarte privind fiecare adăpost în parte și anexe detaliate care susțin aceste statistici.

CIFRE ȘI CONSTATĂRI CHEIE

Niciunul din adăposturile publice vizitate nu respectă toate prevederile stipulate de OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013.

Există o discrepanță masivă în ceea ce privește standardele adăposturilor. În timp ce la unele se înregistrează doar câteva nereguli (trei, în Cluj și Craiova), altele pur și simplu nu respectă obiectivul pentru care au fost înființate și pentru care ar trebui să funcționeze (29 de încălcări ale legii, în Pașcani).

O mare problemă o constituie lipsa consecvenței, în sensul că o parte a adăpostului respectă unele legi, în timp ce celelalte le încalcă.

Iată o listă cu adăposturile și cu numărul de nereguli constatate:

Alexandria 9

Arad 9Bacau 28Barlad 22

Baia Mare 12Bistrita 7

Boldesti Scaieni 27

Botosani 4Bragadiru 9

Braila 10Braila Lacul

Sarat 8

2

Bucov-Ploiesti 16Buzau 8

Cluj 3Constanta 18

Craiova 3(Cugir) 9

Curtea de Arges 11Deva 10

Drobeta Turnu-Severin 10Focsani 11

Galati 12Gherla 6

Giurgiu 8Hunedoara 11

Iasi 9Mihaelesti 8

Onesti 23Oradea 7Pascani 29

Petrosani 9Ramnicu Sarat 15

Ramnicu Valcea 9Roman 15

Rosiorii de Vede 11

Satu Mare 12Simeria 7Slatina 23

(Slobozia) 2Suceava 12Tandarei 17

Targoviste 6Targu Jiu 10

(Turda) 1Tulcea 23Uricani 5

(Vulcan) 1(Zalau) 2

3

Observație: Cele cinci adăposturi trecute cu paranteză nu au fost evaluate complet din cauza unor probleme de acces. Au fost vizitate și adăpostul Lumina, unde nu existau câini, precum și adăpostul din Tecuci, unde nu era personal de serviciu.

LISTA NEREGULILOR CONSTATE

1. AGLOMERAȚIE ÎN PADOCURI

Suprapopularea reprezintă o problemă majoră, mai ales în cazul unui număr mare de câini care trăiesc pe o suprafață redusă (Roșiorii de Vede, Arad, Deva, Brăila Lacul Sărat) sau în cazul puilor care nu dispund de un spațiu adecvat (Bistrița, Râmnicu Vâlcea). În ce privește acest tip de neregulă (OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 B/p.1a - B/p.1d), în marea majoritate a adăposturilor, câinii sunt ținuți în cuști la comun. Principala problemă la nivel național o constituie padocurile cu peste 4 câini într-un spațiu de 6.5 m2. Sârma nesecurizată din interiorul cuștilor reprezintă o altă problemă majoră, deoarece câinii se pot răni în astfel de construcții improvizate (Hunedoara, Drobeta Turnu-Severin, Bârlad). În total, 20 din 43 de adăposturi, respectiv 47% din cele vizitate, aveau problema suprapopulării.

2. SCURGERI DE APE REZIDUALE DE LA O CUȘCĂ LA ALTA 4

Apele reziduale curg de la un padoc la altul, întrucât nu există o barieră între cuști în afară de o sârmă metalică (încălcându-se, astfel, prevederile OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 A/p.4). Este în special cazul adăposturilor din Deva, Petroșani, Suceava și Târgu Jiu. Circulația apei și reziduurilor între cuști a fost constatată în 27 din cele 43 de adăposturi viziate, adică în 63% din cazuri.

3. ÎNĂLȚIMEA PADOCURILOR, NERESPECTATĂ

Pe lângă cei 185 cm – înălțimea minimă pe care trebuie să o aibă o cușcă, potrivit prevederilor legale în domeniu - se impune și instalarea a unui gard suplimentar de 60 cm, conform prevederilor stipulate de OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 A/p.6. Această problematică a înălțimii cuștilor este încălcată cu precădere în Giurgiu și Roșiorii de Vede.

5

Aceasta este o problemă majoră de securitate, deoarece câinii se pot deplasa între cuști prin găurile din plasa de sârmă a cuștilor sau escalandând gardul. Există dovezi care probează această acuzație, respectiv înregistrări video realizate în cinci adăposturi (Onești, Galați, Simeria, Focșani, Baia Mare). Neregulile privind înălțimea minimă a cuștilor s-au constatat în 15 din 43 adăposturi – adică 35% din cele evaluate.

4. Adăposturi cu padocuri neacoperite

Investigatorii au descoperit multe adăposturi în care existau cuști în aer liber, dar fără acoperiș, ceea ce contravine prevederilor OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 A/p.11. Câinii erau nevoiți să se adăpostească de ploaie fie în cotețe (Cluj, Suceava), fie sub un amplasament de plastic pentru dresaj canin (Onesti). Acoperișurile sunt deteriorate în multe din aceste adăposturi (Galați, Târgu Jiu, Petroșani, Pașcani). Aceste nereguli au fost constatate în 18 din cele 43 de adăposturi - adică 42% din cele evaluate. Există însă și multe adăposturi cu padocuri în aer liber, neacoperite, însă unde câinii se pot deplasa în padocuri din interior. Acestea nu au fost incluse în categoria neregulilor.

5. PARDOSELI NECONFORME

6

Legea stipulează că podelele din cuști trebuie să fie înclinate, permițând astfel apei să se scurgă către un canal colector, fără acumulări în zonele de acces, așa cum prevede, OUG 155/2001 modificată de Legea 258/2013 A/p.3. Este vorba de o neregulă gravă, dat fiind că reziduurile se acumulează în interiorul cuștilor. Problema a fost constatată în 32 din 43 de adăposturi - adică 74% din cele evaluate.

6. PARDOSELI DIFICIL DE CURĂȚAT

Legea stipulează că podelele trebuie construite din materiale ușor de curățat și întreținut (OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 A/p.3). Printre neregulile constatate la acest capitol se numără situații în care pardoseala nu era curățată sau materialele de fabricație nu facilitau procesul de curățare. La Suceava, pardoseala constă în pietriș, iar la Bacău și Focșani,

7

din pământ. Aceste nereguli au fost constatate la 19 din 43 de adăposturile evaluate - respectiv 44%.

7. CANALIZARE NEADECVATĂ

Legea prevede că apa folosită în fiecare zi și reziduurile rezultate peste zi se vor depozita prin instalații specifice (OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 A/p.8). Scurgerea acestor ape în condiții de siguranță constituie o mare problemă în adăposturi, unde părul de la animale blochează scurgerea (Târgu Jiu), apa este plină de excremente (Bragadiru, Arad) sau țevile de scurgere sunt blocate (Petroșani, Arad), sau pur și simplu nu există un sistem de canalizare adecvat (Buzău, Roșiorii de Vede). Aceste prevederi sunt încălcate în 26 din cele 43 de adăposturi, respectiv 59%.

8. APA POTABILĂ

8

O problemă majoră o constituie faptul că vasele pentru apa de băut nu sunt curate, iar apa însăși era vizibil murdară (OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 B/p.2 a,b). În apa de băut au putut fi văzute excremente (Râmnicu Vâlcea). Vasele murdare sunt o prezență obinuită, incluzând aici și cutii de vopsea folosite pe post de vase de apă sau vase improvizate din pneuri tăiate pe jumătate (Alexandria), cu sârmă la vedere, atârnând peste vasele respective (Petroșani) ori pline de reziduuri, depuneri de alge (Simeria, Focșani) ori cu conținut de culoare galbenă, posibil urină (Bârlad). Această prevedere legală este încălcată în 17 din cele 43 de adăposturi vizitate, adică în 40% din cazuri.

9. HRANA AMESTECATĂ CU GUNOAIE

9

Zona de hrănire a animalelor trebuie amenajată astfel încât animalele să nu poată urina sau defeca asupra ei, și să poată fi curățată și dezinfectată cu ușurință, potrivit OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 B/p.2c. Este un aspect la care s-au constatat mari nereguli, precum mâncare uscată împrăștiată pe podea, amestecată cu excremente, în mare parte din cazuri (Unirea Brăila, Pașcani, Constanța, Giurgiu, Simeria) sau excremente în mâncare (Bârlad). S-au putut observa cantități mari de excremente și/sau urină în hrana animalelor (Craiova, Petroșani, Brăila Unirea, Țăndărei, Tulcea, Buzău, Alexandria și Bistrița). Administrare hranei este făcută defectuos in 32 din 43 de adăposturi - adică 74%.

10. SEPARAREA

10

Câinii trebuie grupați în funcție de starea de sănătate, sex și agresivitate, potrivit OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 A/p.2. Rar a putut fi observată această grupare/separare, astfel că se poate spune că majoritatea adăposturilor monitorizate încalcă legea. Au fost observate câteva cazuri de câini agresivi care nu erau separați. Unii se băteau printre cuști (Giurgiu) sau în interiorul cuștilor (Roșiorii de Vede). În numeroase cazuri, puii erau ținuți în același loc cu câinii adulți. Câinii vizibil bolnavi nu erau ținuți separat la Deva, Bacău, Drobeta Turnu-Severin, Bârlad și Slatina. La Constanța, câinii întrețineau raporturi sexuale în cuști. Prevederile legale referitoare la separare sunt încălcate în 23 din 43 de adăposturi –respectiv în proporție de 53%. .

11. FEMELE CU PUI

Femelele ar trebui să stea împreună cu puii lor și separat de alți câini, conform OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 A/p.2. Puii orfani erau ținuți în schimb împreună cu alți câini, în timp ce alții erau ținuți în cuști alautri de mamele lor cu câini mai mari și/sau adulți. În cazul adăposturilor în care nu au fost văzuți pui a fost aplicată prezumția că nu au încălcat legea. Condițiile legale de ținere a puilor sunt încălcate în mod vizibil în 18 din 43 de adăposturi vizitate - adică 42% din adăposturi - dar în practică este vorba de un procentaj mai mare.

12. CONDIȚIILE DE ÎNGRIJIRE A PUILOR

11

Legea prevede că zonele de odihnă a puilor, aceștia trebuie să aibă pături, prosoape și planșee care să poată fi dezinfectate cu ușurință (OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 B/p.2e). De cele mai multe ori, investigatorii au constatat că puii erau ținuți împreună cu câini de talie mare (Alexandria, Simeria, Uricani, Bragadiru, Targu Jiu), iar puii nou-născuți, în patru cazuri, erau lăsați direct pe paleți sau cutii de lemn, alături de mamele lor (Baia Mare, Focșani, Drobeta Turnu-Severin, Uricani). Condițiile obligatorii de îngrijire a puilor nu sunt respectate în 25 din cele 43 de adăposturi vizitate - adică 58%.

13. SALA DE OPERAȚII/INTERVENȚII CHIRURGICALE

12

Potrivit legii, în fiecare adăpost trebuie să existe o sală de intervenții chirurgicale pentru eutanasiere și sterilizare (OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 B/p.5,6). În unele adăposturi nu există deloc unități medicale (Vulcan, Alexandria, Cugir). La Vulcan nu existau câini în adăpost, acesta fiind de fapt fiind o încăpere dintr-un complex minier, deși autoritățile declară că acest adăpost funcționează. În alte adăposturi, sala de operații este folosită drept depozit de alimente sau în încăpere sunt păstrate cadavre de câini în frigider. În 11 din 48 de adăposturi - adică 23% - nu există deloc sală de operații.

14. TRANSPORTUL

Există o serie de reglementări privind transportul câinilor către adăposturi, conform OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013 E/p.1. Legea prevede că vehiculele trebuie să poarte inscripția serviciului de administrare a adăpostului respectiv și numărul de telefon aferent. Vehiculele trebuie dotate cu cuști de metal sau fibră de sticlă, scăriță, plasă de prins, echipament de prindere (a câinilor) și trusă de prim-ajutor. Trebuie să existe o cușcă pentru fiecare animal în parte, iar aceste cuști trebuie acoperite/izolate în cazul câinilor decedați sau bolnavi. Asemenea vehicule trebuie să fie dotate cu sistem de aerisire și trebuie să asigure protecție împotriva ploii. În unele cazuri, adăposturile nu aveau nici măcar un vehicul de transport (Curtea de Argeș, Uricani). În total, 23 din 43 de adăposturi, adică 53%, încalcă această obligație legală. În multe dintre adăposturile inspectate nu au putut fi examinate vehiculele folosite la transportul/colectarea animalelor, ceea ce înseamnă că cifra poate fi mult mai mare.

15. ATITUDINEA FAȚĂ DE POSIBILII ADOPTATORI13

În numeroase cazuri, nu există vreun indicu care să ateste existența adăpostului în acel oraș (Alexandria, Cugir, Vulcan, Lumina (ne-evaluat), Zalău, Pașcani), ceea ce reprezintă în mod clar o barieră în calea adopției. Atitudinea personalului față de cei care doresc să adopte este fie ostilă, fie suspicioasă, fapt constatat în 17 din 43 de adăposturi - adică 40% din cele vizitate.

16. CADAVRE DE ANIMALE ÎN PREAJMA ȘI ÎN INCINTA ADĂPOSTULUI

În Curtea de Argeș, am descoperit cadavre de animale într-o groapă de gunoi. Angajații adăpostului au susținut că altcineva le-a aruncat acolo și au

14

negat că ar fi provenit din adăpost. Dat fiind apropierea acestei gropi de gunoi de adăpost și contactul cu lumea exterioară, aceasta ar putea constitui o adevărată problemă de sănătate publică. Cadavre de câini au fost descoperite și pe drumul de lângă adăpostul din Unirea Brăila, precum și cadavre de capre, la doar câteva sute de metri de adăpostul din Suceava. La Galați, angajații au adus un cal mort la marginea adăpostului, lăsându-l chiar lângă cuști. În total, au fost observate cadavre de animale în zone/spații publice, pe o rază de 100 metri în jurul a șapte adăposturi din cele 43 vizitate - adică 16%.

17. CADAVRE DE CÂINI LA GUNOI

Au fost descoperite cadavre de câini în incinta adăpostului, precum în imediata vecinătate a câinilor vii, în adăposturile de la Bacau, Onești și Țăndărei. Asemenea constatări vizează 3 adăposturi - adică 7% din total. La Onești și Slatina (ne-incluse în aceste statistici), au fost descoperite cadavre de câini păstrate în pungi goale de la hrană pentru câini, într-un frigider.

18. ABSENȚA PERSONALULUI ÎN ADĂPOST

15

În 6 din 50 de adăposturi, nu era niciun paznic de gardă - adică 10% din cele vizitate (Cugir, Satu Mare, Turda, Tecuci (ne-evaluat complet), Slobozia, Pașcani). Câinii erau singuri, nesupravegheați și încuiați în padocuri. Aceasta este o estimare moderată, fiind foarte posibil ca multe alte adăposturi să fie lăsate nesupravegheate seara și peste noapte.

19. CÂINI CARE ALEARGĂ LIBERI PRIN ADĂPOST

Au fost văzuți foarte mulți câini ieșiți din cuști și lăsați liberi prin adăpost, în 29 din cele 48 de adăposturi axaminate - adică 60%. Ni s-a explicat, în unele cazuri, că erau câini de pază, dar aceștia nu erau legați, iar animalele se putea deplasa în voie de la o cușcă la alta și chiar ieși din adăpost. Cele

16

mai grave nereguli în acest sens au fost constatate la Bacău, unde sute de câini alergau liberi prin noroi, și la Focșani, unde erau în jur de 50-100 de câini liberi.

20.EUTANASIEREA

Din adăposturile vizitate, 14 (respectiv 30%) au admis că ucid câinii după cele 14 zile în care nu îi adoptă/revendică nimeni, conform Legii din 2013. Reprezentanți/angajați din 26 de adăposturi (55%) au declarat că nu recurg la eutanasiere. În cazul a 7 adăposturi, informațiile primite sunt contradictorii – managerii adăposturilor respective susțin că ori că nu aplică metoda uciderii, dar alte informații culese de la fața locului vin să contrazică aceste declarații - ori sunt dispuși să recurgă la eutanasiere, dar nu dețin logistica necesară (15%). Aceasta nu constituie o violare a legii, dar am considerat că este un aspect demn de reținut în acest raport.

OBSERVAȚII PRIVIND MANAGEMENTUL CANIN

O problemă majoră este aceea că animalele mor mai degrabă din cauza proastei administrări a adăpostului în care se află decât de pe urma unei injecții letale. Se pare că politica de facto este ca animalele să fie lăsate să moară de sete, de foame, de boală sau în urma luptelor cu alți câini. Animalele mor sistematic din cauza acestor neglijențe în adăposturile orașelor Onești, Slatina și Bacău.

17

La Bacău, circa 2.500 de animale trăiesc aproape neîngrădite într-o fostă groapă de gunoi din apropierea drumului european către București, zonă care se întinde pe o suprafață de aproximativ 17 hectare. Ici-colo, se văd câteva cuști risipite, dar cei mai mulți câini trăiesc sub cerul liber. Unii sapă șanțuri adânci în această groapă de gunoi.

Trăiesc în cuști deteriorate, amplasate direct pe sol, în mizeria de la urină și excremente. Majoritatea sunt în stare fizică proastă, cu blana murdară și încâlcită, iar unii au răni la urechi.

Nu poate fi condamnat întreg personalul angajat. În unele adăposturi există angajați care chiar iubesc animalele, care vor să aibă grijă de ele și își folosesc toate resursele de care dispun pentru a le face animalelor viața mai ușoară (Arad, Botoșani, Petroșani, Cluj, Țăndărei, Uricani, Bistrița, Curtea de Argeș, Râmnicu Vâlcea, Simeria, Roșiorii de Vede, Gherla), dar nu pot respecta legea din cauza sub-finanțării ori indiferenței autorităților locale.

În multe din adăposturile în aer liber, nu există nicio sursă de încălzire, ceea ce este o problemă mai ales pe durata iernii. Rareori câinii au parte de o pătură, iar singura formă de a se proteja de frig sau canicullă sunt acei paleți de lemn.

La Petroșani, angajații au spus că nu au fonduri să hrănească puii, care mor astfel de subnutriție. La Hunedoara, personalul hrănește animalele cu hrana donată de o grădiniță și un restaurant, dar este o hrană nepotrivită pentru câini. La Galați și Bacău, angajații le cer mâncare pentru animale magazinelor locale. La Țăndărei, personalul hrănește câinii cu schelete de porci de la abator. În mare parte din adăposturi, animalele sunt hrănite cu donațiile de la asociații, mai ales din Germania. La Galați, angajații au cumpărat din banii lor vase pentru apă.

La Arad, există o politică cu efecte vizibile de promovare a adopțiilor și încurajare a respectului față de animale, personalul promovând adopțiile cu mult entuziasm. Atât la Arad, cât și la Giurgiu, adăposturile au pagină de Facebook, cu poze ale câinilor dați spre adopție.

A existat și o situație în care angajații își foloseau ingeniozitatea pentru a încerca să respecte legea. La Brăila Lacul Sărat, adăpostul are cuști făcute din tobogane de apă uzate. Deși nu este legal, aceasta demonstrează o imaginație ce nu afectează protecția animalelor. La Petroșani angajații au improvizat un fel de acoperiș din pubele de gunoi, iar la Țăndărei, pentru aceasta au folosit un panou electoral uriaș, din plastic

ALTE PROBLEME DE MANAGEMENT

18

- Câinii erau ținuți în contact cu substanțe dezinfectante (Cluj, Drobeta Turnu Severin, Hunedoara).

- Nu există o evidență clară a numărului de câini, în majoritatea adăposturilor. Angajații spun o cifră estimativă, menționând faptul că nu există o bază de date.

- La Focșani au fost observați doi câini legați, deși se aflau în cuști.

- La Pașcani era un craniu de animal carnivor lângă adăpost, despre care se crede că proveneau de la un câine.

- La Târgu Jiu, au fost găsite resturi de cadavre de animale, inclusiv oase, în jurul și în incinta adăpostului. Adăpostul era de fapt o stație de energie electrică dezafectată. În interior, investigatorii au descoperit camere de beton goale, pline de excremente – deși nu era clar dacă proveneau de la om sau de la animale.

- Lângă adăpostul de la Târgu Jiu, a fost descoperit un loc de făcut focul în aer liber unde era abandonat echipament medical folosit, inclusiv seringi și sticluțe goale de vaccin contra rabiei Biocan R. Câinii umblau liberi în jurul adăpostului, intrând în contact cu acele obiecte medicale folosite și aruncate.

- Adopția la distanță este o metodă destul de întâlnită. La Deva, câinii adoptați la distanță sunt ținuți într-o cușcă separată, dar unul din ei era bolnav și ar fi trebuit sa fie ținut izolat. La Craiova, nu era permisă filmarea câinilor adoptați la distanță.

- În multe cazuri, există adăposturi noi fie construite deja, fie în construcție (Uricani, Râmnicu Vâlcea, Gherla, Craiova, Satu Mare). Dar noile adăposturi nu respectă întotdeauna lege.

PERSONAL CARE OBSTRUCȚIONEAZĂ DREPTURILE CIVILE

În multe adăposturi, personalul e caracterizat de o atitudine suspicioasă de lipsa transparenței și de reticență în a comunica regulile pentru adopții și pentru a filma în adăpost (Craiova, Târgoviște, Iasi, Brăila Lacul Sarat, Onești, Constanța, Tulcea, Zalău, Suceava, Slatina, Roman, Râmnicu Sarat, Focșani). La Onești, reprezentanți ai Primăriei au declarat că filmarea nu este permisă fără o autorizație, întrucât orașul are “propriile reguli”.

19

CONCLUZII

Acest raport dezvăluie eșecul sistematic, la nivel național, de a asigura câinilor fără stăpân condiții umane și legale de ținere. Nu numai că legea este încălcată, dar nici standardele în vigoare cu privire la structură și management nu sunt respectate.

Toate aceste descoperiri dezvăluie neglijență în serviciu și abuzuri la scară largă, demonstrând o cultură a indiferenței față de animalele fără stăpân.

Deși angajații iubesc animalele și vor să aibă grijă de ele, ei sunt incapabili să le asigure un anumit nivel de calitate a vieții așteptat de la o țară europeană, din cauza resurselor precare de care dispun.

Acest raport demonstrează că se impun acțiuni urgente în adăposturile în care animalele sunt expuse suferinței din cauza subnutriției, condițiilor precare, cazurilor netratate de îmbolnăvire, a rănilor sau violenței, fiind cazul în mod special al adăposturilor Pașcani, Bacău, Slatina, Onești și Bârlad.

Raportul mai dezvăluie faptul că nu există o corelație între aplicarea politicii uciderii și condiții mai bune pentru animale.

Adăposturile care practică politica uciderii (Bârlad, Boldești Scăieni, Râmnicu Sărat, Roman, Tulcea) se află în topul celor care încalcă flagrant legea care reglementează funcționarea adăposturilor de animale.

Dacă toate adăposturile ar decide să aplice varianta uciderii, abuzurile evidente care au loc în interiorul lor tot nu s-ar soluționa.

O societate se poate judeca după modul în care tratează animalele – fie ele domestice sau de fermă.

Dacă doar unul sau două adăposturi ar fi prezentat erori grave, autoritățile locale ar fi putut spune că sunt cazuri izolate, și ar fi fost tratate în consecință.

Raportul însă dezvăluie grave nereguli și încălcări ale legii în fiecare adăpost vizitat, ceea ce denotă o încălcare generalizată a legii.

De aceea se poate afirma că există o cultură a neglijenței și a abuzului la scară națională.

Deși HG 1059/2013 (Nomele metodologice ale OUG 155/2001 modificată prin Legea 258/2013) a fost suspendată până când instanța va pronunța sentința de anulare, este evident că, în lumina acestor devăluiri, România

20

riscă pe mai departe condamnarea la nivel internațional pentru rele tratamentele aplicate animalelor, din cauza adoptării și/sau neanulării unei legi controversate ce permite eutanasierea câinilor fără stăpân după 14 zile de la prinderea lor.

Drepturi de autor: VIER PFOTEN, 2014

21