Stop to Shop Octombrie 2012

2 Stop to shop

Sumar

Director general

Andreea Bqnicq

[email protected]

Director Publicitate [i V~nz`ri

Ecaterina Utali

[email protected]

021.30.30.364, 0722.101.756

Director Crea]ie

Cristian Scutelnicu

[email protected]

021.30.30.367, 0724.242.742

Redactor {ef

Roxana Bichi[

Redactori:

Felicia Chirvq[oiu, Florentina Ilie,

Carmen Cristea, Vladimir Popa

Foto:

Valentin S., Dreamstime

Revista editat` de:

Tycoon Media Press

parte a grupului

Adresa redac]iei:

Unirea Shopping Center

Etaj 5, Sector 3, Pia]a Unirii nr. 1,

Bucure[ti

Fax: 021.30.30.236

Tiraj: 10.000 exemplare

Copyright: Este interzisq reproducerea oricqrui

material scris sau a oricqrei ilustra]ii din aceastq

publica]ie fqrq acordul prealabil scris al

Tycoon Media Press.

Nr. 121 - Octombrie 2012

62

10 INTERVIU

De vorb` cu Iulia Vântur

24 FashIoN aRChITECTURE

Istoria textilelor (V)

27 GENTLEMEN’s aGREEMENT

by Adina Buzatu

48 WoMEN IN sTYLE

by FW Eponge Fashion Paris

58 IsToRIa BIJUTERIILoR

Liderul pietrelor pre]ioase (III)

66 sToRY oF...

|mp`ratul Qian Long [i “Concubina parfumat`”

69 DEsTINa}II

India

”“

Nu cred c` sunt chiaro “fashion victim”,\ns`, de c~te ori amocazia, urm`resc emi-siuni [i prezent`ri demod`, citesc c~tevareviste de profil (\nc`l`torii, de obicei) [ifac multe ture prinmagazine (mai ales la\nceperea fiec`ruisezon).

Camelia Potecfashion-ul prin prisma

unei campioane

4 Stop to shop

EditShop

|n paginile acestui numr am dedicat o rubric unui eveniment de [ah.Nu [tiu cte dintre ziare sau reviste mai aloc spa]iu redac]ional [ahu-lui. Cred c nu foarte multe. Colegii mei au fost prezen]i la o ac]iune organizat de Federa]ia Romnde {ah, ai crei pioni au fost copiii. Nimic spectaculos pn aici. Oare? |n condi]ii le \n care trim \ntr-o ]ar \n care aproape nimeni nu in-veste[te \ntr-un sport att de frumos cum este [ahul, \n care sunt pu]inisponsorii deschi[i la pung s sus]in competi]ii ale unui joc att de im-portant \n dezvoltarea copiilor, [ahul continu s existe [i s creeze cam-pioni. Mai mult dect att, exist cluburi care su]in copiii cu care via]anu a fost att de darnic financiar pe ct a fost din punct de vedereintelectual. |n cadru l acestei competi]ii am cunoscut astfel de copii. Oameni micicare, cu siguran], vor deveni oameni mari. {i nu m refer la evolu]iabiologic, ci la succesu l profesional [i competi]ional. De[i provin dinfamilii care se lupt cu via]a, de[i au nevoi multe, micu]ii [ahi[ti aurezultate excelente la \nv]tur [i studiaz asiduu acest sport al min]ii.Cu att mai mult cu ct [ahul, ca multe alte sporturi frumoase, poate fipracticat chiar [i de cei care nu au primit de Sus daru l vederii.V invit s citi]i povestea unui eveniment menit s ne dea cteva lec]iide via]. Lec]ii care multora dintre noi ne dau [ah. {at mat!

A voastr,

Roxana BichiRedactor {ef

Sah. Sah mat!

“

”

|n condi]iile \n caretrìm \ntr-o ]ar` \ncare aproape ni-

meni nu investe[te\ntr-un sport atâtde frumos cum

este [ahul, \n caresunt pu]ini spon-

sorii deschi[i lapung` s` sus]in`

competi]ii ale unuijoc atât de impor-tant \n dezvoltarea

copiilor, [ahul con-tinu` s` existe [i s`

creeze campioni.

,,

Film

Looper

Regia: Rian Johnson

Cu: Bruce Willis,

Emily Blunt, Joseph

Gordon-Levitt

Gen: Ac]iune, SF

Premier` \nRom~nia:05.10.2012

Sammy's Adventures 2

Regia: Ben Stassen

Cu: Billy Unger

Gen: Anima]ie,

Aventuri


Tom Sawyer

Regia: Hermine Huntgeburth

Cu: Heike Makatsch,

Leon Seidel, Louis Hof-

mann

Gen: Aventuri, Familie

Premier` \n Rom~nia:12.10.2012

Taken 2

Regia: Olivier Megaton

Cu: : Liam

Neeson

Gen: Ac]iune,

Crim`, Dram`


Lay the Favorite

Regia:Stephen

Frears

Cu: Bruce

Willis, Re-

becca Hall,

Laura Pre-

pon

Gen: Comedie


Minte-m` frumos

Regia: Iura

Lunca[u

Cu: Loredana

Groza, Andi

Vasluianu,

Diana Du-

mitrescu

Gen: Comedie,

Romantic


Hotel Transylvania

Regia: David

Feiss, An-

thony Stacchi

Cu: Adam San-

dler

Gen: Anima]ie,

Aventuri,

Comedie

Premier` \nRom~nia: 19.10.2012

Astérix et Obélix: Au

Service de Sa Majesté

Regia: Laurent Tirard

Cu:Edouard

Baer, Fab-

rice Lu-

chini,

Gérard De-

pardieu

Gen: Aven-

turi, Come-

die, Familie


007: Skyfall

Regia: Sam

Mendes

Cu: Daniel Craig,

Judi Dench, Ben

Whishaw

Gen: Ac]iune,

Aventuri, Thriller


Killing Time

Regia: Florin

Piersic Jr.

Cu: Cristian

Ioan Gutau,

Florin Pier-

sic Jr.,

Olimpia

Melinte

Gen: Dram`

Premierele lunii octombrie

6 Stop to shop

8 Stop to shop

nEwS – agEnda lunii

5/10officiAl releAsepArty - MAnoWAr

Lansarea “The

Lord Of Steel” (Re-

tail Edition) va fi

oficial marcat` [i în

România printr-un

eveniment animat de concursuri, de

muzica celor de la MANOWAR, iar

noul album va avea un rol cheie în

playlistul serii - Fire Club, Bucure[ti.

21/10concert tuDorgHeorgHe

Maestrul Tudor Gheorghe î[i invit`

fanii la un spectacol în premier`: “Nu

se poate cu de toate“. Artistul va fi

acompaniat de orchestra “Iunion”,

iar texte din cadrul evenimentului au

fost culese cu aten]ie de maestru din

opera marelui I.L.Caragiale - Sala

Palatului, Bucure[ti.

30/10concertDirec}iA 5Trupa va sus]ine un

concert cu oca zia

lans`rii celui mai re-

cent album, Electric

Love Story - Sala

Palatului, ora 19.30,

Bucure[ti.

inFoShop v+ aducE {tirilE mai aproapE

5/10concertnicu AlifAntis {i ZAnDup` aproape un an de absen]` depe scena bucure[tean`, Nicu Alifantis& Zan preg`tesc un concert de se nza]ie pentru reîntâlnirea cu pu blicul din Capital` - Hard RockCafé, Bucure[ti.

9/10concert leprous{i locH VostokLeprous va concerta al`turi de Loch

Vostok, Orkenkjott [i Persefone.

Concertul face parte din turneul “Eu-

ropean Progressive Assault” care pro-

moveaz` cel mai nou album al

forma]iei, “Bilateral” - The Silver

Church, ora 18.00, Bucure[ti.

31

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

11/10concert tHe crAnberries

Trupa irlandez` va concerta \n

cadrul turneului de promovare a al-

bumului “Roses”, al [aselea de stu-

dio al trupei - Romexpo, ora 20.00.

17/10concert stAtus Quo

Sala Palatului

din Bucure[ti

va g`zdui

primul con-

cert al legen-

darei forma]ii

rock Status Quo. Trupa britanic` va

prezenta publicului român piesele

celui mai recent album “Quid Pro

Quo“, lansat în 2011, dar [i o incursi-

une în istoria muzical` a forma]iei.

19/10concert tHerionTherion va veni cu lansarea unui noumaterial discografic, \n cadrul turneu-lui european “Flowers Of Evil Tour

Europe”. Trupa se vaafla pentru a tre iaoar` în România, iarnoul album va filansat cu pri le jul îm-plinirii a 25 de ani deactivitate - AreneleRomane, Bucure[ti.

10/10concertVoltAjConcertul “D` vina pe Voltaj” este un eveniment ce

se anun]` cu totul special pentru fanii forma]iei.

Voltaj va lansa oficial albumul “D` vina pe Voltaj” -

Sala Palatului, 19:30, Bucure[ti.

22–23/10concert

HologrAf

Holograf î[i va bucura fanii cu hituri

deja consacrate [i melodii de pe

“Love Affair“, noul lor album - Sala

Palatului, Bucure[ti.

26/10A Vision of MercurySpectacolul “A Vision Of

Mercury” va înseamna

un regal de hituri Queen,

prezentate live de cel

mai bine cotat artist

tribut Freddy Mercury,

Joseph Lee - Hard Rock

Café, Bucure[ti.

Are 90-60-90, 1,78 m \nl]ime [i s-ar fi putut mul]umicu \nzestrarea fizicgeneroas a mameinatur pentru ocarier respectabilca manechin frcusur. |ns IuliaVntur nu s-a opritpe catwalk. Lucreazca prezentatoare deteleviziune de la 19ani, se implic \ncauze umanitare, iarmai nou cnt,danseaz [i joac rolmultiplu de cnt rea -], artist decabaret, iubit [imam \n piesa deteatru „Lautrec labordel“, regizat deHora]iu Mlele. {inu se va opri nici laun simplu debut. Pen-tru viitor, plnuie[tes \mbine frumoscariera de pre zenta-toare cu talenteleartistice, dar nunumai pe scenateatrului, ci [i \nlumea filmului. Doarcamera o iube[te devreo 13 ani...

Iulia VânturPerseveren|~ }i reu}it~

10 Stop to shop

intErviu

Te-ai n`scut \n „dulcele t~rgal Ie[ilor“, citadel` a cul-turii, ora[ul de suflet al luiCreang` [i Eminescu. Ceamintiri din copil`rie teleag` de ora[ul tù natal?Iulia V~ntur: |n Ia[i am cele

mai dragi amintiri, p`rin]ii, cei maibuni prieteni. Acolo s-au n`scut vi-surile mele [i tot acolo am\nceput s` le \mplinesc. |mi amin -tesc de iernile geroase \n caremergeam la s`niu[ \n Copou.Eram \n stare s` stau o zi \ntreag`f`r` m~ncare, f`r` ap`. Nu-mi tre-buia nimic, m` bucuram defiecare cobor~re pe der delu[,ajungeam seara \n ghe ]at` bocn`,nu-mi mai sim]eam m~inile [i pi-cioarele. Mi-o amintesc pe mama

care \mi freca u[or m~inile, s` mile \nc`lzeasc`, m` ]inea \n bra]e[i \mi f`cea m~ncare... cald`. Saude tata, care mergea cu mine las`niu[ [i r`m~nea \n urm` pederdelu[ pentru c` se rupea sa -nia [i iar \mi f`cea o alt` sanie.Iernile erau frumoase pe atunci,

m` bucuram de ele. |mi pl`ceas`-mi colind p`rin]ii [i rudeleapropiate de Cr`ciun [i a[teptamcu ner`bdare s` \mpodo bescbradul [i s` v`d ce mi-a l`satmo[ul sub el. Vara \mi pl`cea s`m` plimb, s` m` joc cu prieteniiprin Copou, mirosea a[a frumosa tei... C~nd nu mergeam labunici sau la mare, \n vacan]`,zilele de var` mi le petreceam \nparc – alerg~nd, bucur~ndu-m` detoate jocurile copil`riei – s`reamcoarda [i a]a, m` jucam de-a v-a]iascunselea, nou` pietre etc.

Ce vroiai s` devii c~nd eraimic`? Profesional vorbind...I.V.: Toate jocurile mele aveau

o tent` artistic` – fie c` prezen-tam moda, emisiuni la radio sautv, c~ntam, dansam, interpretamscenete. M-am antrenat mult \njoac` pentru cariera pe care o am. C~nd am intrat \n televiziune,partenerii mei de joac` s-au bu-curat pentru c` [tiau c` asta \mipl`cea [i mi-am dorit \ntotdeauna.Pentru o vreme cochetam cuideea de a deveni detectiv parti -cular – mi se p`rea interesant s`descop`r, s` cercetez cazuri –acum lucrez la [tiri...

Cum ai devenit manechin la15 ani? Au fost „de vin`“doar dimensiunile tale per-fecte sau mai era vorba deacel „ceva“ special cùtatasiduu \n lumea modei?

I.V.: |n clasa a IX-a colegii m-au \nscris la concursul MissBoboc. L-am c~[tigat, iar profe-sorul de sport a insistat s` mergla o [coal` de manechine. El afost cel care a considerat c` ampoten]ial [i \i mul]umesc. Cu greumi-am luat inima-n din]i [i m-amprezentat la cursuri, \mpreun` cucea mai bun` prieten`. De atunciam defilat pe podium, am mers lafestivaluri de mod`, reprezent~ndIa[iul, am c~[tigat diplome, con-cursuri. A fost o perioad` foartefrumoas` din via]a mea, care m-aajutat s` am mai mult` \ncredere\n mine, s` m` dezvolt frumos, s`c~[tig elegan]`, feminitate.

Dup` numai 2 ani de model-ling, ai devenit instructor demodele la Ia[i, Boto[ani [iSuceava. Ce presupune, ladoar 17 ani, s` instruie[ti

intErviu

Prin Copoumirosea a[a

frumos a tei...

Stop to shop 11

intErviu

fetele cum s`-[i pun` \n va-loa re frumuse]ea?I.V.: |n primul r~nd, un efort

foarte mare, pentru c` f`ceamnaveta \n aceste ora[e, cu trenul,\n weekend, la 5 diminea]a, \npauze \mi f`ceam temele, iar lunim` duceam la [coal`. |n Ia[i amf`cut cursurile de manechine cudoamna Ligia Cosoi, o femeie cufoart` mult` elegan]`, gra]ie, \nspecial datorit` dansului. Elegan -]a cred c` a reu[it s` ne-o tras -mit` cel mai bine, iar mie mi-apl`cut \ntotdeauna s` \mp`rt` -[esc ceea ce am \nv`]at de la ceidin jur sau din experien]` proprie.|mi pl`cea foarte mult ceea cef`ceam. Atunci prezent`rile demod` deveneau show-uri prin sin-croanele [i coregrafiile f`cute demanechine. Nu se investeau bani\n decoruri m`re]e, lumini [i altearticifii.

La 19 ani ai \nceput cari-era \n televiziune, caprezentatoare a unei emisi-uni magazin la o televiziunelocal` din Ia[i. Prin ce probeai trecut pentru ob]inereapostului?I.V.: Am trecut printr-un inter-

viu, editarea unui text [i direct \nemisie. Nu aveam prompter, cidoar un desf`[ur`tor [i c~teva\ntreb`ri schi]ate pentru invita]i.Produc`toarea a considerat c`

am poten]ial, a[a c` am r`mas \nechip`. Am \nv`]at ce \nseamn`realizarea unei emisiuni [i \n scurttimp am intrat \n direct.

Cum te-ai sim]it la prima taemisiune \n calitate deprezentator? Ai dezvoltat de-a lungul carierei un meca-nism de gestionare aemo]iilor \n fa]a camerei?I.V.: Aveam emo]ii \ngrozi-

toare. Prima emisiune \n direct

nici nu mi-o amintesc, doar fr~n- turi. [tiu c` pluteam, undeva \ntreextaz [i dezastru . Dar mi-af`cut at~t de bine adrenalinaaceea, \nc~t am devenit u[or,u[or dependent`. |n timp mi-amdat seama c` tocmai televiziuneam-a ajutat s`-mi \nving mo-mentele de timiditate, s` c~[tigmai mult` \ncredere \n mine. De[ipoate fi riscant s` te expui \n fa]aat~tor oameni necunoscu]i, aten]ila fiecare detaliu. Cred c` e omeserie pe care trebuie s` o\ncepi ori c~nd e[ti foarte t~n`r [iu[or incon[tient, ori c~nd deja aiatins un prag al maturit`]ii, e[tia[ezat, echilibrat [i bine cu pro-pria persoan`. Pe ecran se vede[i cel mai mic mu[chi al fe]ei carese zbate de trac. |n timp am\nv`]at s` fiu foarte prezent` \nceea ce fac pentru c`, indiferent

de situa]ia ap`rut` \nemisie, solu]ia de momenteste la mine. Am noroculs` lucrez cu oameni pro-fesioni[ti, dedica]i mese -riei lor, care fac lucrurileadmirabil. De la ei am\nv`]at foarte mult. Am\nv`]at s`-mi men]inconcentrarea pe ce amde f`cut, a[a c` numai am timp de emo -]ii, chiar dac` emisiaare 5 ore.

Cum ai surclasat cei800 de concuren]iveni]i la preselec]iapentru postul deprezentator de [tiri dela PRO TV Ia[i? Prin ce

probe ai trecut?

12 Stop to shop

Televiziunea m-aajutat s` câ[tig

mai mult`\ncredere \n mine

intErviu

I.V.: Au fost multe probe – CV,interviu, teste de cultur` gene -ral`, limba [i literatura rom~n`,mai multe teste video [i cel cuprompter. Castingul ini]ial s-adesf`[urat \n c~teva zile. |n fazafinal` am r`mas eu [i doi bìe]i.Aveam deja experien]a [tirilor, dinjob-ul anterior – prezentator de[tiri, nu era un t`r~m nou pentrumine. Proba a fost trimis` la Bu-cure[ti [i am fost aleas`, de[i[tiam c` \[i doresc mai mult unbìat – \n locul lui Cristian Leonte,cu care am [i \nceput [tirile mati-nale de weekend la Bucure[ti,dup` doi ani [i ceva.

|n 2006 te-ai mutat \n Bu-cure[ti, unde prezin]i [tirilematinale [i emisiunea„Dansez pentru tine“ al`turide {tefan B`nic` Jr. Cerela]ie ai cu colegul tù deplatou?I.V.: |n at~]ia ani de prezen -

tare \mpreun`, am reu[it s`form`m o echip`, s` ne sim]imunul pe cel`lalt, s` ne sus]inem\n direct. Conteaz` foarte mult,pentru c` rela]ia dintre parteneriide prezentare se simte [i peecran.

Te-ar \nc~nta ideea ca, pen-tru un sezon, s` treci decea lalt` parte a scenei„Dan sez pentru tine“? S`

participi [i s` \mpline[ti unvis?I.V.: Am dansat pentru c~teva

cazuri umanitare \n emisiune. Mi-ar pl`cea s` experimentez [ipozi]ia concurentului, mai ales c`[tiu foarte bine ce implic` asta.

Cred c` a[ fi \n stare s` fac fa]èfortului fizic [i psihic, mai alesc~nd motiva]ia este at~t de pu ter-nic` – schimbarea destinuluicuiva. |mi place s` dansez, \ns`prefer s` nu fiu \ncorsetat` de ri -gorile unei coregrafii, dar e o ex-perien]` care te disciplineaz`foarte mult, care te \mpinge s`-]idep`[e[ti limitele. Iar satisfac]ia\mplinirii unui vis, bucuria de aajuta pe cineva merit` tot efortul.Te face un om mai bun.

Ce colegi de breasl` sunt unmodel pentru tine? Sau \iadmiri pentru realiz`ri?I.V.: Nu am avut un model

anume, de la fiecare am \nv`]atc~te ceva, i-am admirat pentru

ceva anume... Pe Andreea Esca oadmir pentru longevitate, pentrufelul \n care [i-a ridicat mereu [ta-cheta [i ne-a dovedit c` se poatemereu mai mult [i mai bine. Oadmir [i pe Oana Cuzino – doc-tori]a superb`, bine preg`tit`, in-format`, care ne \nva]` s` trìms`n`tos pentru c` s`n`tatea estecool . Pe Andi Moisescu \l admirpentru originalitate, creativitate,claritate [i bun sim].

|n acest an, \n mai, de „Ziuade Cur`]enie Na]ional`”, aiparticipat la proiectul de im-plicare social` „Let’s do it,Rom~nia!”. Pentru ce altecauze sociale ]i-ar pl`cea s`te mai implici?I.V.: Am participat [i la ac]iu-

nile organiza]iei Mai mult verde [ila campania \mpotriva violen]eidomestice, ini]iat` de revistaMarie Claire. Mi-a[ dori foartemult \n viitor s` reu[esc s` \nfi in -]ez un spa]iu de terapie, edu care[i dezvoltare a copiilor aban- dona]i, a celor ce provin din mediidefavorizate – pentru a-[i construiun drum, un viitor prin aptitudinile,pasiunile pe care le pot dezvolta\n acel centru.

La \nchiderea sezonului esti-val din acest an, ai c~ntat laMamaia piesa “C~t de de-parte” a lui Holograf. Cine ]i-a descoperit talentul muzical?I.V.: Profesoara de muzic` la

corul [colii. |mi place muzica, \miplace s` c~nt, m` binedispune. Eo pasiune care-mi face bine. At~tavreme c~t nu voi tulbura

Stop to shop 13

Rela]ia dintrepartenerii deprezentare se

simte [i pe ecran

lini[tea public`, voi c~nta \n con-tinuare, de pl`cere, cu prietenii dela Fady & The Zaidans, a[a cums-a \nt~mplat [i la mare.

Ai luat lec]ii de canto. |]idore[ti o carier` muzical`?I.V.: Am luat c~teva lec]ii de

canto, care m` ajut` [i \n meseriape care o fac la tv, la teatru. |ns`nu am aprofundat. Vocea e un in-strument ca oricare altul [i trebu -ie dezvoltat, lucrat \n per manen]`\n cazul \n care \]i dore[ti s` con-struie[ti o carier` \n zona asta.Deocamdat` nu mi-am stabilitacest target. |ns` voi continua sìau lec]ii atunci c~nd timpul \mi vapermite, pentru c` un actor binepreg`tit trebuie s` fie \n stare s`c~nte, s` danseze, pe l~ng` in-terpretare.

Al`turi de cine ]i-ar pl`ceas` c~n]i \n duet [i s` te per-fec]ionezi?I.V.: Horia Brenciu. Vine din

aceea[i zon`, a televiziunii. |ladmir pentru c` a avut curaj s`-[ic~nte pasiunea.

}i-ai f`cut [i debutul \nteatru, \n piesa „Lautrec labordel“ jucat` la Teatrul Me-tropolis, unde ai un rol multi-plu de c~nt`rea]`, artist` decabaret, iubit` [i mam` apictorului Toulouse Lautrec.Ce a \nsemnat pentru tineaceast` experien]` com-plex` ce a implicat actorie,muzic` [i dans?I.V.: |mi place foarte mult

rela]ia, schimbul de energie din-tre actori [i spectatori. Simt c`

trìesc intens [i adev`rat pescena de teatru. E o experien]`care m-a \nv`]at multe despremine, despre oameni, despre bu-curia de a oferi. |mi place mult,de-abia a[tept s` \nceap` o nou`stagiune, \n toamn`, la TeatrulMetropolis.

Ce ne po]i spune despremaestrul Hora]iu M`lèle,regizorul piesei?I.V.: Hora]iu M`lèle este

\ntruchiparea artistului genial. El\n sine este un spectacol – cu

umor fin, de bun` calitate, in-teligent, cu t~lc. Te cucere[te f`r`drept de apel. M` simt norocoas`c` am [ansa s` lucrez cu el, cuGeorge Iva[cu, cu Vlad Ivanov, cuFelicia Dalu [i \ntreaga echip`.

Inten]ionezi s`-]i continuicariera de actri]`? Tepreg`te[ti \n acest sens?I.V.: Mi-a[ dori ca acest drum

s` aib` continuitate, pentru càm multe de descoperit [i m`simt bine \n aceast` zon`. Citescfoarte mult, sunt atent` lareac]iile oamenilor din jur. Stradate \nva]` cel mai mult. Merg lacursuri, la workshop-uri c~nd amocazia, merg la teatru [i la film.

Cum \]i vezi viitorul profe-sional? \n televiziune? \nmuzic`? Pe scen`?I.V.: M` v`d \mbin~ndu-le fru-

mos. Am multe resurse, iarfiecare din aceste zone m` ajut`s` m` exprim mai bine, diferit, s`fiu mai creativ`.

Cum se \mpac` actoria cumuzica [i cu cariera deprezentatoare?I.V.: Se \mbin` frumos, se

completeaz`, se ajut` una pecealalt`.

Mergi pe biciclet`, joci ba d-minton, \no]i, dansezi [i,deloc surprinz`tor, ai osiluet` de invidiat. Ce tip dealimenta]ie ai \n general?I.V.: Alimenta]ia s`n`toas`

este foarte important`. Dac`vreau s` scap de c~teva kilogra -me, nu m` ating de dulciuri, su-

intErviu

14 Stop to shop

Dac` vrei s`prime[ti un zâm-bet, zâmbe[te la

rândul tù

curi de orice fel, consum multàp` [i m`n~nc salate, fie defruc te, fie de legume. De cevavreme am descoperit dieta dedezintoxicare, doar din sucurif`cute din legume [i fructe. Odiet` benefic` pentru organism,care se ]ine de dou` ori pe an.|n timp am \nv`]at s` m`n~ncs`n`tos, a[a c` nu am nevoiede diete drastice.

Ai o filosofie de via]` carete ajut` s` fii mereu cuz~mbetul pe buze?I.V.: Dac` vrei s` prime[ti un

z~mbet, z~mbe[te la r~ndul tù.Toc mai asta e filosofia mea devia]`, c` un z~mbet \]i poateschim ba starea.

Timp de patru ani, aiformat cu MariusMoga unul dintre celemai frumoase cupluridin show-biz-ul rom~ nesc. Ce a\nsemnat pentrutine rela]ia cuartistul? |n cerela]ie sunte]i \nprezent?I.V.: Am crescut

\mpreun`, am \nv`]atunul de la cel`lalt, iarMarius este un om cucare am trìt foartemulte. A r`mas unul dintreprietenii mei buni.

Cum te relaxezi? Care suntfilmele [i c`r]ile tale preferate?I.V.: |mi place s` citesc, s`

fac mi[care, s` merg la specta-cole, s` \nv`] lucruri noi, s` staucu prietenii. „Parfum de femeie”[i „Mr. Nobody” sunt dou` dintrefilmele mele preferate, c~t despre

c`r]i, „M`n~nc`, roag`-te, iube[ -te”, „De veghe-n lanul de secar`”[i „Puterea prezentului” suntprintre favorite.

Cum este s` fii permanentv~nat` de paparazzi?I.V.: A \nceput s` devin` un

stres amuzant.

Accesoriile par a fi punctultù forte. Ai o pasiune pen-tru bijuterii?I.V.: Da, \mi plac foarte mult

[i mi se pare c` ele dau originali-tate ]inutei. De asemenea, po]ireinventa foarte u[or o ]inut`schimb~nd accesoriile.

Ai branduri sau magazinepreferate pe care le cau]ic~nd faci shopping?

I.V.: Nu, de obicei fac shop-ping \n vacan]` [i cump`r lu-cruri care \mi plac [i mi sepotrivesc, indiferent de brand.

Ai un vis personal sau profe-sional pe care nu ]i l-ai\mplinit \nc`?

I.V.: Mi-a[ dori s`trìesc experien]a filmului[i mi-ar pl`cea s` am unproiect de emisiune de tra -velling.

Care este cea mai impor-tant` lec]ie pe care ]i-adat-o via]a p~n` acum?

I.V.: C` via]a e fru-moas` dac` [tii cum s` oprime[ti.

Felicia Chirv`[oiu

Foto:Paul Diaconu

PRO TV

intErviu

Stop to shop 15

Via]a e frumoas`dac` [tii cum s`

o prime[ti

16 Stop to shop

EvEnimEnt

“E timpul s ie[i în lu-mina reflectoarelor! Fiistaru l absolut, cu genedramatic de seductoare,desprinse parc din show-urile de mod – gra]ienoii mascara RimmelScandalEyes Show Off.Este mascara cu cele maiperformante atributeoferite de Rimmel pânacum: volum scandalos,alungire impuntoare [icurbare excep]ional. Pentru genele care cautdefinirea suprem...!”.Acesta este statement-u lcelor de la Rimmel atuncicnd vine vorba desprenoua lor mascara.

Femeiacu privire

seduc~toare

lansare original`|n Unirea Shopping Center, \n

cadrul magazinului Kendra, fe-meile au descoperit un eveni-ment fascinant. Cum po]i lansao mascara? Pentru cei care seocup` de organizarea unui astfelde moment este o \ntrebare careaduce dup` sine ore multe demunc`, idei [i mai multe, pentruca la final succesul s` depind`de cei care au participat [i dereac]iile lor.

Astfel c`, am r`spuns in-vita]iei celor de la Kendra [i ampornit c`tre evenimentul delansare. De la intrare mi-a pl`cutceea ce am v`zut. Nu mai eram\n incinta Kendra, a[a cum \l[tim noi. Magazinul se transfor-mase. Parc` ne aflam pe pla-tourile de filmare a unei peliculece \mbin` istoria make-up-ului [iparfumului cu un episod de artùrban` contemporan`. O scen`.Un LCD imens. Un pupitru [i DJ.

EvEnimEnt

Stop to shop 17

Eram curioas`. {i nu doar dinpunct de vedere jurnalistic. |nprimul r~nd, ca [i femeie.

Odat` evenimentul \nceput,am \n]eles. Rolul bufetului origi-nal, al meselelor de cocktail ele-gan te, al momentului de dansmo dern [i concursului, g~nditspecial pentru invitate, era s` neintro duc` \n lumea femeii careva purta pe gene Rimmel Scan-dalEyes Show Off.

Este femeia care nu areteama de a m~nca ceva dulcela ora 11 diminea]a, pentru cèste activ`, merge la sal` [i[tie c` o brio[` nu a omor~t penimeni!

E femeia care serve[te uncocktail din fructe, savur~ndu-lelegant la o masa de cocktail,\mbr`cat` \ntr-o rochie menit` s`\i pun` senzualitatea \n eviden]`.Femeia care devine copil atuncic~nd este invitat` s` ia parte laun joc [i s` \[i arate talentul peo scen`, chiar dac` nu a f`cutasta de mult timp sau, poate,niciodat`.

Este lumea \n care femeiaare un real interes fa]` denout`]ile \n materie de fru-muse]e, aplaud~nd-o pe MirelaVescan, make-up artist Coty,dup` prezentarea noii mascara.

secretele unor geneperfecte

“Cu aplicatorul inovator, ro-tunjit [i cu fibre inteligente,ScandalEyes Show Off Mascaralumineaz` 100% privirea. Re-marc`-te atât pe sticl`, cât [i înspatele camerei, de aproapesau de la distan]`, prin gene –

ve de t` – voluptuos de pline, im-pe cabil separate [i seduc`tor delungi.”, spun reprezentan]ii com-paniei.

Aplicatorul inovator este pri -mul de acest tip care combin`vo lumul [i definirea printr-o perieatât plat`, cât [i rotunjit`, cuscopul de a-]i alungi minunatgenele. De fapt acesta repre -zint` [i secretul noului produs.Partea plat` confer` un volumsenza]io nal [i rezistent, definindperfect fiecare gean` f`r` s` oîncarce, dup` care cap`tul înform` de sfer` ridic` genelec`tre în`l]imi ame]itoare.

Mai mult decât atât, aceast`mascara multi-tasking posed` onou` formul` pe baz` de fibre,care confer` o doz` scan-daloas` de volum [i alungire!

“Fii preg`tit` s` ie[i în evi-den]` cu o mascara care com-bin` peria rotund` cu extensiiledin fibr` pentru a-]i face geneles` par` considerabil mai lungi!|n sfâr[it, genele tale vor fi v`zuttot ce era de v`zut!”, subliniaz`reprezentan]ii companiei.

o imagine – simbol Noul mascara este promovat

de Kate Moss, o figur` emble -matic` pentru Rimmel.

Supermodelul \[i arat`genele ex tra va gante în timp ceurc` pe scen` pentru a cânta lachitar` [i la tobe cu trupa bri-tanic` The Vaccines. Dup` cumera de a[teptat, Kate cea per-manent la în`l]ime, eman` odoz` impresionant` de atitudinescanda loas`!

Carmen Cristea

EvEnimEnt

18 Stop to shop

20 Stop to shop

Lungul drum alsamuraiului

c`tre excelen\`

Federa]ia Romn deKempo se situeazpe prima pozi]ie aclasamentului generalpe federa]ii \n ceeace prive[te performan]elesportive ob]inute lacompeti]iileinterna]ionale ofi-ciale, clasament\ntocmit [i editatanual de AutoritateaNa]ional pentruSport [i Tineret.Echipa na]ional deKempo se situeazpe prima pozi]ie lanivel interna]ionaldin anul 2002 [ipn \n prezent. Care este „re]eta”unei asemenea per-forman]e extraor-dinare? Se pare cleadershipul \n stilsamurai…Felicia Chirv`[oiu

SpEcial

aMaTTo ZahaRIa

„suntem lupt`tori.Mergem pân` la cap`t.”

Pre[edintele federa]ei cu celemai multe medalii de aur c~[ti -gate la Campionatele Europene [iMondiale, sensei Amatto Zaharia,este un lupt`tor \nn`scut, un lider[i un deschi z`tor de drumuri; esteunul dintre membrii fondatori aiFedera]iei Rom~ne de ArteMar]iale (1990), dar [i cel caretot \n 1990, \mpreun` cu RemusBotar, a introdus \n Rom~nia scri -ma japonez`, Kendo. Iar poves -tea performan]elor continu`…

|n ciuda multor piedici, Amatto Zaharia a organizat \n ur -m` cu peste zece ani prima gal`profesionist` televizat` pe reguliMMA (Mixed Martial Arts) dinRom~nia [i este primul din istoriaartelor mar]iale din Rom~nia carea organizat gale profesioniste at~t

la nivel na]ional, c~t [i \n alte ]`ridin Europa, Asia [i chiar \n SUA.

Dup` ani de munc` perseve -ren]`, a reu[it \n anul 2000 s`conving` Ministerul Tineretului [iSportului c` „arta luptei totale”sau Kempo merit` s` fie recu nos -cut` la nivel na]ional. Dup` aproa -

pe 35 de ani de lupt` [i act ivitate,Kempo [i MMA-ul au deve nit \nRom~nia sinonime cu Amatto Zaharia. „Suntem lupt` tori. Mer gem p~n` la cap`t”, \[i rezu -m` sensei Amatto Zaharia toat`cariera de lider [i deschiz`tor dedrumuri.

Mentorul f`r` mentor

Filmele celebre dedicate spor-turilor de lupt` ne-au obi[nuit cufigura patriarhal` [i \n]eleapt` amentorului care schimb` via]a eroului dezorientat [i confuz,moti v~ndu-l, antren~ndu-l [i trans-form~ndu-l \ntr-un \nving`tor. Darcum via]a bate \ntotdeauna filmul,\n condi]iile destul de prohibitiveale perioadei comuniste, senseiAmatto Zaharia a devenit ceea ceeste f`r` s` fi avut vreodat` unmentor, ci doar extraordinarecalit`]i de autodidact.

„Eu nu am avut niciodat` unmentor, \n adev`ratul sens alcuv~ntului. Era [i greu \n anii ‘80.Dar am fost \n foarte multe s`li.Copil fiind, m-am preg`tit \n boxcu mae[trii Gheorghe Fiat [i GijuNicolae, \n judo cu sensei ViorelMihìl`, \n karate cu Nelu Jumuga[i Radu Lucian, cel din urm` fiindunul dintre cei mai proeminen]ielevi ai lui kancho Florentin Marinescu (considerat pionierulkarate-ului din Rom~nia). Mi-apl`cut s` \nv`] de la to]i, prelu~ndceea ce se potrivea constitu]ieimele, dar [i ceea ce mergea cuadev`rat \n lupta real`, lupta destrad`”, poveste[te Amatto Zaharia.

SpEcial

Dup` ani de munc`perseveren]`, areu[it \n 2000 s`conving` MinisterulTineretului [iSportului c` „artaluptei totale” sauKempo merit` s` fierecunoscut` la nivelna]ional.

Stop to shop 21

Amatto Zaharia, campion mondial, 2005 – Germania

Puterea exemplului este im-portant` \n educa]ia unui lupt`tor,cu condi]ia s` fie selectiv`. Amatto Zaharia [i-a ales tehnicilede lupt` care i-au pl`cut cel maimult de la diver[i instructori, dar[i de la prietenii care \i \mp`rt` -[eau pasiunea.

„De-a lungul timpului am \nv` -]at multe de la diver[i instructori,dar [i de la prieteni care se pre g` -teau \n alte s`li [i cu care m`\nt~lneam frecvent pentru a neantrena \mpreun`. Spre exemplu,de la R`zvan Vovcenco, unul din-tre cei mai buni elevi ai lui Sifu IonBenea (pionierul wushu-ului \nRom~nia) am \nv`]at tehnicile chi -neze[ti de lupt`, tehnici mai su ple,cu schimb`ri rapide de po zi ]ii,” \[i aminte[te sensei Amatto Za-haria. Iar pentru a deveni profesio-nist des`v~r[it, practica se\m bin` obligatoriu cu teoria…

„Pe de alt` parte, urm`reamtot ce ap`rea pe pia]` \n acestdomeniu. Am v`zut multe filme

documentare, am citit multe c`r]i,am \ncercat s` iau ceea ce estemai bun de peste tot. Am \ncercats` am o viziune c~t mai largàsupra fenomenului numit lupt`.”

{coala str`zii [i a filmului

Scenariul violent al b`tìlor destrad` \n care Amatto Zaharia eraimplicat aproape zilnic a avut [i oimportant` component` educa-tiv`.

„Practic~nd box, judo, karate,dar [i kung-fu, [i fiind implicat \nb`tì de strad` aproape zilnic,am constatat \n mod real, pepielea mea, c` folosind tehnici delupt` doar dintr-un singur stileram foarte limitat, iar eficien]aera sc`zut`. De multe ori, spec-tatorii unor lupte \[i formeaz`p`reri subiective [i eronate, ac-torii luptelor \ns` [tiu foarte binec` este o diferen]` uria[` \ntrelupta sportiv` din sal` [i lupta

real`, de strad`. Eu fiind implicat\n tot felul de antrenamente [i al-terca]ii at~t \n sal`, c~t [i \n afaraei, am \nceput intuitiv s` combintehnicile din diversele forme delupt` practicate, iar eficien]a acrescut enorm. A[a c`, \n ciudamultora care m` blamau c` màbat de la „linia tradi]ional` aartelor mar]iale”, am \nceput s`practic [i s` predau la mine \nsal` o combina]ie, o mixtur` detehnici de lupt`, antren~ndu-m`\n draci c~te 3-4 ore pe zi“,poves te[te Amatto Zaharia.

Pe de alt` parte, puterea exemplului cinematografic a fostrevelatoare. „|n anii ’90 am v`zutprimele filme cu Pre[edinteleFedera]iei Interna]ionale deKempo, Jeff Speakman (actorulprincipal din The Perfect Weapon,Street Knight, The Expert etc.) [iam avut una dintre cele mai fru-moa se revela]ii [i satisfac]ii per-sonale c~nd am vazut c` am avutdreptate, c` de fapt nu m` ab` tu -sem niciun moment de la linia ar -telor mar]iale, ci din contr`, ceeace eu practicam intuitiv avea [iun nume: KEMPO sau MMA. A[ac` am introdus KEMPO MMA \nRom~nia,“ declar` sensei AmattoZaharia.

atingerea samuraiului

|n decursul anilor, Amatto Zaharia de vi ne o prezen]` con-stant` la diver se stagii de pre -g`tire [i competi]ii interna]ionale,la care ob]ine de fiecare dat` unloc pe podium. Datorit` per for-man]elor sportive excep]io -nale,

22 Stop to shop

SpEcial

la propunerea lui sensei NamikiShinji, \n 1993 Amatto Zahariaeste invitat de c`tre InternationalSeicho-No-Ie Organization \nJaponia. |n ]ara samurailor, Amatto Zaharia a efectuat antre-namente \n diverse tem ple [i cen-tre de preg`tire, inclu siv la dojo-ulPoli]iei Metropolitane din Tokyo,sub \ndrumarea unora din cei maibuni mae[tri ja ponezi.

Dup` un stagiu de 3 luni, aparticipat la celebrul turneu“Free-Fight Kempo Cup of Asia”,c~[tig~nd toate cele 6 meciuridisputate, din care 4 prin KO sauabandon, \n sistem Free-FightKempo, devenind astfel primulcampion non-asiatic, primul cam-pion "outsider" din istoria de 28de ani a competi]iei. Ulterior,aceast` performan]` impresio -nant` a fost mediatizat` \n toat`presa nipon` de specialitate.

Ex perien]a japonez` a fostcov~r[i toa re pentru peronalitatea

senseiului. „Modul japonez decomportament s-a potrivit foartebine cu educa]ia mea, cu eu-lmeu interior. Niciodat` nu judecpe nimeni [i le mul]umesc tuturorcelor care exist` l~ng` mine, bunisau rì, pentru c` f`r` ei via]amea ar fi mult mai plictisitoare”,declar` Amatto Zaharia.

„Cu samuraii te por]i casamuraii [i cu

tâlharii, ca tâlharii”

De[i \n societate este o per-sonalitate extrem de complex` [idemn` de admirat pentru perfor-man ]ele sale sportive, organiza-to rice sau chiar soci al-u ma nitare,\n via]a personal`, Amatto Zaharia are o re]et` simpl` pen-tru fericire.

„Onoarea si caracterul tre-buie s` fie calit`]ile unui marecampion sau ale unui maremaestru. |n via]a de zi cu zi sunt

un om foarte simplu. M` \mbracsimplu, m`n~nc simplu. Nimicfastuos, nimic de „fi]e”. M` simtfoarte bine atunci c~nd prin ges-turile [i faptele mele pot s` faco pl`cere cuiva [i sunt foartemul]umit atunci c~nd, dup` o zide munc` vin acas` [i stau l~n -g` copiii mei, uit~ndu-m` la eicum se joac`, cum se iubesc,cum se ajut` unul pe cel`lalt,de[i provin din rela]ii diferite. Princomportamentul lor, ace[ti copiine pot da multora dintre noiadev`rate lec]ii de via]`”, estede p`rere Amatto Zaharia.

Mai mult, pasiunile saleseam n` mult cu cele ale unui in-te lectual dec~t cu cele ale unuisportiv. „Citesc foarte mult \n di-ver se domenii, de la sport la spi-ri tualitate, de la [tiin]` lapo li tic`; \mi place mai ales sùrm`resc talkshow-urile politicepentru c` \mi place s` intuiescmi[c`rile ulterioare ale comba -tan]ilor, [i \mi face pl`cere c~ndv`d c` \ntr-o foarte mare propor -]ie intui]ia mea a fost corect`.”

|ns`, din p`cate, \n politicarom~neasc` nu ajunge niciunsamurai… „Un proverb japonezspune: Cu samuraii te por]i casamuraii [i cu t~lharii, ca t~lharii.Aceasta este [i metoda mea zilnic` de comportament \n so ci-e tate. Politic`?! Politicieni?! |npolitic`, mai ales cea rom~ neas -c`, nu exist` calit`]i [i no]iuni degenul "onoare", "gentlemenagre ement", " fair-play", a[a c`\n niciun caz nu m-a[ purta cupolticienii "ca samuraii" pentruc` nu li s-ar potrivi…” conchidecu umor sensei Amatto Zaharia.

Stop to shop 23

SpEcial

Benny "The Jet" Urauidez [i Amatto Zaharia

FaShion architEcturE

textilele japonezeTextilele ofer` o privire ex-

trem de interesant` [i edifica-toare asupra oric`rei societ`]i.Iar \n cazul Japoniei acestea aurol de istoric [i martor cultural. La\nceputul erei moderne, c~ndJaponia a dezvoltat procesul deurbanizare, textilele au devenitun icon al statutului social, vor -bind despre }ara Soarelui R`sa reprin imprimeuri, culori [i forma pecare o luau hainele dup` cro ial`.Mai mult, textilele transmi teaumesaje despre v~rsta, ran gul so-cial, afinitatea politic` [i reli-gioas` a unei persoane. De notauadesea [i ocupa]ia sau dac` in-dividul are o anumit` func]ie oriapar]ine unui grup special.

Aceste calit`]i de comunica-tori, pe care textilele le aveau \nJaponia, s-au eviden]iat cel maibine \n perioada Edo. Iar multedintre criteriile de realizare a tex-

tilelor [i de creare a design-urilor[i formelor valabile \n secoleleXVIII [i XIX sunt \nc` prezente lanivelului anilor 2012.

De exemplu, preferin]a pen-tru materiale naturale, cea pen-tru tehnicile tradi]ionale dedecorare sau \nclina]ia c`tre por-tul kimono-ului.

Spre finele perioadei EdoJaponia a suferit o serie de de -zas tre \n ceea ce prive[te re col -tele, fapt care a dus la declinulcr~ncen al cererii de textile delux. |n momentul \n care capitalaa fost mutat` de la Kyoto laTokyo, \n 1869, ]es`toriile Nishi-jin au fost amenin]ate cu ex-tinc]ia. |n timp ce toate acesteevenimente au sl`bit industriatextilier` japonez`, ]es`torii dinNishijin nu au disperat ci au con-tinuat s` \[i prezerve meseria.Din dorin]a de a resuscita indus-tria de textile, Japonia a trimis

Mul]i anali[ti credc` textilele

Tsujigahana suntzenitul artei

textiliere japoneze.Acestea, produse\ntre secolele xIV

[i xVII, sunt unexemplu de \nalt`

creativitate [i frumuse]e.

Istoria(V)TExTILELOR

24 Stop to shop

observatori \n Europa, cu scopulde a analiza [i studia industriade acolo. Ca urmare, noi teh no -logii [i tehnici au fost introduse\n Japonia.

Astfel, p~n` \n anii 1890]es`torii Nishijin au reu[it sùimeasc`, \ntruc~t au adaptatcomplet tehnica modern` cuarta lor str`veche iar industriade textile a \nceput s` \nflo -reasc` din nou, al`turi de nouaeconomie capitalist` japonez`.Datorit` mìestriei ]es`torilordin Nishijin s-a n`scut un busi-ness stabil care folosea ma[inide ]esut ieftine ce se utilizau zil-nic cu succes, fiind un real su-port pentru produc]ia ]es`turilorelaborate [i luxoase. Acest gende ]`saturi reprezint` expresiacea mai pur` a stilului textilierNishijin.

Mul]i anali[ti cred c` textileleTsujigahana sunt zenitul arteitextiliere japoneze. Acestea, pro-duse \ntre secolele XIV [i XVII,sunt un exemplu de \nalt` cre-ativitate [i frumuse]e. Ele pot fiv`zute [i ca o reflectare aschimb`rilor istorice din Japonia.Multe dintre cele mai bune pieseale textilelor Tsujigahana demon-streaz` extravagan]a artei deco-rative specific` ultimei p`r]i aperioadei Edo.

Textilele au cunoscut un grad\nalt de distinc]ie [i apreciereartistic` at~t \n perioada Edo,dar [i \n timpul perioadei Meiji(1868 - 1912). Importan]a so-cial` [i comercial` pe care leaveau textilele la baz` au fostcompletate p~n` la \nlocuire cuimportan]a gradului \nalt de ex-

presie artistic`. Cu referin]e lareligie, la via]a c~mpeneasc` [ica urmare a dezvolt`rii culturii ur-bane, tradi]ia textilelor japonezea evoluat nemaiav~nd doar rolulbasic al oric`rei ]es`turi. Auatins rafinament [i au devenitsolii unei culturi [i civiliza]ii.

|n perioadele Edo [i Meiji,elitele comisionau materialecomplicate [i diverse, ob]inutedin brocarturi de m`tase [ivoaluri transparente. Clasele dejos lucrau sub egida unor legistricte, reglate de doctrinele feu-dale \n ceea ce prive[te materi-alele, \ns` modelele [i culorilehainelor cuno[teau adesea noiforme prin imagini care deve-neau complicate [i c`p`tau o

nuan]` subtil`. Coloritul ]es`tu -rilor era o art` \n sine \n acesteperioade.

De-a lungul secolelor, tex-tilele japoneze au urmat adeseadou` genuri diferite: textilele pro-duse pentru hainele claselor dejos [i cele pentru hainele clase -lor bogate. De[i nu au pututniciodat` s` rivalizeze la nivel deaspect, form` artistic` [i cre-ativitate, am~ndou` genurilef`ceau dovada unui rafinamentaparte [i vorbeau despre culturajaponez`.

textilele artificialeDac` am f`cut o incursiune

\n istoria textilelor naturale,punct~nd cele mai importanteaspecte, nu putem \ncheia seri-alul f`r` a evoca fibrele artifi-ciale. Nu vom face o descriereelaborat` [i [tiin]ific` a multitu-dinii de fibre sintetice. Ele suntcunoscute, reprezint` evolu]iadin domeniu [i se folosesc lanivel mondial. Am ales s`punct`m istoricul unora dintreele.

textila Waterproof –impermeabilulMackintosh

Charles Macintosh a fost unchimist din Sco]ia. El a inventat\n 1823 o metod` prin care s`fac` hainele impermeabile.

V~scozaV~scoza este creat` din

pulpa de bumbac, cunoscut` [ica m`tase artificial`. Chimistulelve]ian Georges Audemars a in-ventat prima m`tase artificial`

Stop to shop 25



brut`, \n jurul anului 1855. |ns`,metoda lui era prea greoaie pen-tru a fi practicat`. |n 1884,chimistul francez Hilaire de Char-bonnet, Conte de Chardonnay, apatentat o m`tase artificial`,care era o fibr` pe baz` de celu-loz`, cunoscut` sub numele de“m`tasea Chardonnay”. |ntruc~tera inflamabil`, a fost retras` depe pia]`. |n 1894, inventatoriibritanici Charles Cross, EdwardBevan [i Clayton Beadle aupatentat o metod` sigur` de re-alizare a m`t`sii artificiale carea devenit cunoscut` sub numelede v~scoz`. “Avtex Fibers Incor-porated” a produs pentru primadat` v~scoza \n 1910 \n StateleUnite ale Americii. Termenul dev~scoz` s-a folosit pentru primadat` \n 1924.

poliesterul Whinfield [i Dickson

\mpreun` cu inventatorii W.K.Birtwhistle [i C.G. Ritchiethey aucreat \n 1941 prima fibr` de poli-ester, denumit` Terylene.

spandex|n 1942, William Hanford [i

Donald Holmes au inventat poli-uretanul. Acesta este baza uneifibre cunoscute ca spandex.Este o fibr` capabil` s` se\ntind` cel pu]in 100% [i s`revin` apoi la forma ini]ial`,exact ca un elastic. Ea a \nlocuitelasticul folosit la lenjeria intimà femeilor. Spandexul a fost

creat la finele anilor 1950, fiinddezvoltat de “E. I. du Pont deNemours & Company, Inc.”.

kevlarStephanie Louise Kwolek

a inventat un material de 5ori mai rezistent dec~to]elul. Kevlarul a fost inven-tat în 1965 de c`tre com-pania DuPont (SUA) [iintrodus pe pia]` în 1970.El este o poliamid` cu pro-

priet`]i meca ni ce deosebite,fiind de 5 ori mai re zistent`decât o]elul, considerat la ogreutate egal`. De aceea,Kevlar-ul a fost prima fibr`polimeric` organic` adecvat` uti-liz`rii în compozite avan sate,fiind totodat` una dintre celemai importante fibre sinteticedezvoltate pân` în prezent.

gore-teX® Este o marc` \nregistrat` [i

totodat` cel mai renumit produsal “W. L. Gore & Associates, Inc”.Produsul a fost introdus \n 1989.Materialul are la baz` patentul luiGore. {i fraza "Guaranteed toKeep you Dry®" este marc`\nregistrat` a lui Gore. Wilbert L.[i Genevieve Gore au fondat com-pania pe 1 ianuarie 1958, \nNewark, Delaware. Familia Gore[i-a propus s` exploreze oportu-nit`]ile polimerilor de fluorcarbon.Actualul CEO al unei afaceri desuccess este fiul lor, Bob.

Roxana

Bichi[

26 Stop to shop

|n 1894, inventa-torii britanici

Charles Cross,Edward Bevan [i

Clayton Beadleau patentat o

metod` sigur` derealizare a m`t`sii

artificiale care adevenit cunos-

cut` sub numelede vâscoz`.

Adina Buzatu:

“Pe lâng` utilitateaevident`, maletelesunt chic \ntr-ocombina]ie smartcasual!”

Colec]ia Messageriefor Adina Buzatu,disponibil` \n maga-zinele TRENDSwww.adinabuzatu.ro

Stop to shop 27

gEntlEmEn’S agrEEmEnt


28 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Se poart` \n conti -nu are gen]ile supradi-mensionate! Pentrusezonul acesta alegeuna din tweed!”


Stop to shop 29


Adina Buzatu:

“Pentru un plus deoriginalitate, opteaz`pentru o c`ma[` cuinser]ii metalice \nlocul uneia simple.”



30 Stop to shop

Adina Buzatu:

“Nu ezita s` acceso -rizezi chiar [i o ]inut`de zi cu un papionnonconformist.”



Stop to shop 31

Adina Buzatu:

“Combin` o c`ma[`din denim cu unsmoking modern!Efectul va fi WOW!”


32 Stop to shop Pentru mai multe detalii, v` rug`m s` accesa]i www.melimelo.ro.

nEwS From...

CerceimelI melo39,99 RON

Br`]ar`melI melo49,99 RON

PlicmelI melo89,99 RON

Geant`melI melo119,99 RON

ColiermelI melo49,99 RON

ColiermelI melo49,99 RON

InelmelI melo39,99 RON

InelmelI melo39,99 RON

34 Stop to shop

tipS&trickS

Primu l meu sfat \n ceea ce prive[te machiaju l pecare \l vei purta ca mireasa este s \ncerci, pe ctposibi l, s consu l]i un make-up artist profesional.

Rezerv-]i o zi pentru prob, cu 4-6 sptmni\nainte de nunt. Ziua nun]ii este, de asemenea, o zispecial [i pentru familie, a[a c ia \n considerare [i

programri le pe care ai putea s le facidomni[oarelor de onoare sau mamei.

Ce trebuie s` [ti]i

Machiajul de mireasa trebuies` aib` \ndeajuns de mult` in-tensitate [i culoare, \nc~t s`compenseze albul rochiei. Nuuita: este o mare diferen]` \ntrehainele de toate zilele [i rochiade mireas`, a[a c` va fi odiferen]` [i \n machiaj.

Preg`te[te-]i tenul \nainte [iasigur`-te c` ai trecut pe la cos-metic` cu cel pu]in 10 zile\nainte de ziua nun]ii. Nu uita s`bei mult` ap` [i s` dormi cele 8ore!!

Pentru a evita nepl`cerilelegate de timp, aloc` machiaju-lui o or` sau chiar o or` jumate.

Dac` decizi s`-]i faci machi-ajul singur`, \]i voi da c~teva sfa-turi despre ce ar trebui s`folose[ti.

Trebuie s` [tii c` pentru ma -chiajul de mireas`, lumina po tri -vit` e lumina zilei. A[a c`,g` se[te cea mai luminat` came -r` din cas`, a[eaz`-te c~t maiaproape de o fereastr` [i preg` -te[te-te de machiaj.

Folose[te un primer, ocrem` baz` pentru machiaj, [iaplic-o pe toat` fa]a. Evit` pro-dusul care are factor de pro-tec]ie \n ziua nun]ii.

Datorit` factorului de pro-tec]ie va reflecta prea mult`lumin` pentru bli]ul aparatuluifoto iar rezultatul nu e unulpl`cut.

Pune-]i \n eviden]` ochii [i\ncearc` pe c~t posibil s`corectezi cearc`nele cu uncorector sau un concealer.

Machiajulde mireas`

UNIVERSUL MACHIAjULUI

by andreea ali

tipS&trickS

Bli]ul aparatului foto pune \neviden]` tonurile de roz, a[a c`folose[te un fond de ten cusubton galben \n jurul nasului,gurii, unde normal apar mici petede ro[ea]`, [i \ntinde apoi perestul fe]ei.

Fixeaz` concealerul [i fondulde ten cu pudra liber`, care esteun must pentru fotografii. Dac`rochia de mireas` \]i descoper`pieptul sau umerii, nu uita deaceast` zon`!

Folose[te o pudr` [i pentrucorp, pentru a da continuitatemachiajului fe]ei.

Pentru blush, alege s`folose[ti dou` nuan]e. |ncepe cuo nuan]` neutr`, potrivit` tenuluitù, [i aplic-o sub osul zigomatic\ncep~nd cu zona de cre[tere ap`rului spre col]ul gurii, dar aigrij` ca fardul s` nu coboare

niciodat` sub col]ul gurii. Apoi,pentru a da culoare fe]ei,folose[te un blush roz sau pier-sic`, pe v~rful pometelui.

Pentru a da rezisten]` ruju-lui, contureaz`-le cu un creioncontur de buze \n nuan]a rujuluiapoi umple buzele cu rujul dorit,folosind o pensul` special`.

Define[te spr~ncenele cu uncreion special, \n nuan]a p`ruluidin spr~ncean`!

Folose[te o culoare des -chis` chiar sub arcad`, pentruluminozitate, dar evit` albul [iopteaz` mai degrab` pentru cu-lorile care au subton galben, alt-fel ri[ti ca machiajul s` par`nenatural.

Folose[te produse rezistente

la ap`, dar mai ales eye-liner-ul[i mascara.

Nu folosi culori prea \nchise!Vrei s`-]i ias` ochii \n eviden]`,nu machiajul! Evit` culorile pu -ternic saturate pentru ochi, cumsunt : albastru, verde, oranj, etc.

Nu purta gene false dac` nue[ti confortabil` cu ele 100%!

Nu uita s` fixezi machiajul cuun spray special de fixare.

Z~mbe[te [i bucur`-te deziua nun]ii!

P~n` dataviitoare,

Andreea Ali

Make-up Artist

Stop to shop 35

Nu folosi culoriprea \nchise! Vreis`-]i ias` ochii \neviden]`, numachiajul! Evit`culorile puternicsaturate pentruochi, cum sunt :albastru, verde,oranj, etc.

Make-up: Andreea AliFoto: Theo Manusaride

Make-up: Andreea AliFoto: Theo Manusaride

36 Stop to shop

“copii maiinteligen]i”

|n Rom~nia, Federa]iaRom~n` de {ah \ncurajeaz`r`sp~ndirea acestui joc, mai ales\n r~ndul copiilor. Astfel, sub de-viza ”Copii mai Inteligen]i”, a avutloc \n data de 15 septembrie unadintre manifest`rile [ahiste pen-tru popularizarea acestui joc.Ac]iunile au fost desf`[urate \ntoat` ]ara, \n centrul localit`]ilor,cu ajutorul micilor [ahi[ti din cla -sele I-IV, care au invitat trec`toriila o partid` de blitz. De aseme-nea, cei mai talenta]i dintre ei audat simultane \n unit`]ile [colare\n care \nva]`. |n Bucure[ti, ac]i -unea s-a desf`[urat \n Pasajul dela Pia]a Universit`]ii, unde micii[ahisti de la Clubul Central aujucat [ah cu trec`torii \ntre orele11-13. Proiectul a fost sus]inut deUnirea Shopping Center [i LoteriaRom~n`.

“Receptivi [i implica]i \n multeactivit`]i de sus]inere a tinerilor, aactivit`]ilor culturale, a celor afla]i\n dificultate, persoanele autoriza -te cu drept reprezentativ din ca -drul Unirea Shopping Center s-auaplecat cu dedicare asupra aces-tui proiect, reu[ind s` atrag` [isprijinul Diverta Magazin. R`s pun -sul acestui efort s-a conturat prinz~mbetele efervescente [i candi -de ale micu]ilor [ahi[ti, cu v~r stefragede sau apropiate de ado les -cen]`, oferite tuturor participan -]ilor [i sus]in`torilor.”, decla r`Magda Petrescu re pre zen tantUnirea Shopping Center.

Evenimentul a fost organizatde Federa]ia Rom~n` de {ah,Clubul Central de {ah, reprezen-

conform psihologilor, ]ahuleste consi derat o modalitateeficace de a-\i [m bun`t`\ifunc\iile memoriei. de ase -menea, permite min\ii s` re-zolve probleme complexe ]is` prelucreze idei. efectelepe care le are ]ahul asupratinerilor au determinat caacest joc s` fie introdus în]colile din diferite regiuni ]i\`ri. s-a demonstrat c` poateîmbun`t`\i rezultatele ]co-lare ale copiilor ]i c` poateavea ]i alte efecte pozitive.

{AHUlCopiii [i

sPortuL Min|ii

“{ahu l este pia tra de încerca re a inteligen]ei” (Goethe)

Stop to shop 37

nEwS

tat prin domnul Ristea Tudoric` [iMaster Mind, reprezentat prindom nul Dan Mi]aru [i doamnaCandea Irina.

“A fost o zi minunat` \n caream fost \nconjura]i de copii minu -na]i, copii inteligen]i, dornici deimplicare \ntr-un sport ce le ofer`surprizele celor 64 de p`trate, pecare se desf`[oar` cu aplombr`zboiul dintre alb [i negru, unr`zboi care nu las` victime, ci vic-torii [i \nfr~ngeri pe tabla de [ah.Sunt copii cu v~rste cuprinse \ntre8 [i 12 ani, care s-au remarcat:Singh Gabriel, C`p`]\n` Cristian[i Timotei SerghiI, un bìe]elnev`z`tor care ne uime[te defiecare dat`.”, a declarat domnulDan Mi]aru, Maestru Interna]ionalal {ahului.

Viitorii campioni{ahul poate s` spun` [i

povestea unor copii care, de[iprovin din familii modeste, auambi]ia de a-[i dep`[i condi]ia.Sunt dedica]i, au rezultate foartebune la \nv`]`tur` [i \[i doresc s`fie viitorii campioni ai [ahului. Laclubul “MASTER MIND”, reprezen-tat de domnul Candea Gheorghe,Pre[edintele Comisiei Europenede Arbitraj [i fost pre[edinte alFedera]iei Rom~ne de {ah, [i dedomnul Dan Mi]aru, Maestru In-terna]ional al {ahului, ace[ti copii\[i construiesc viitorul. Sala \ncare clubul \[i desf`[oar` activi-tatea este donat` de familiaurma[ilor Cantacuzino, fiind situ -at` \n loca]ia Hanul lui Manuc.“Familia Cantacuzino asigur` [i

38 Stop to shop

nEwS

masa pentru copii, iar \n acestspa]iu se va desf`[ura [i Balca-niada de Juniori.”, a declaratMaestrul Mi]aru.

Singh Gabriel: a \nv`]at s`joa ce [ah de un an, este un ju -c`tor extrem de ambi]ios, fiind [ipremiant la [coala la care \nva]`.

C`p`]\n` Cristian: este uncopil inteligent [i dedicat, studiind[ahul cinci ore pe zi. Cristian con-sider` c` aceasta este singuramodalitate de a-[i ajuta familia,datorit` poten]ialelor c~[tiguri aleunui eventual premiu \n com-peti]iile de [ah.

Timotei SerghiI este nev`z` -tor, provine dintr-o familie modes -t` din Chi[inù. Are na]ionalitaterom~n` [i este premiant al {colii“Elena V`c`rescu” num`rul 187.De o inteligen]` sclipitoare, el nueste doar un \mp`timit al [ahului,ci a memorat [i 500 de pove[ti,100 din scenetele vechi rom~ -ne[ti [i c~nt` la clarinet.

“Am fost surprins` de imagi -nea unui copil nev`z` tor, a altormicu]i care concurau z~mbind cuvia]a lor lipsit` de r`sf`] [i am

\n]eles c` adversarul \n jocul lorera \nsu[i destinul lor. Tabla [a -hu lui alb-negru se rostogole[te\ntr-un carusel bicolor, ale c`ruiculori accentueaz` acela[i mesajde for]e contrare, dominate decifra infinitei speran]e. Mai depar -te de simbolistica jocului, st`ruieimaginea campionului nev`z`torTimotei SerghiI, care \nvinge via]aprintr-un mat al neresemn`rii,care rezoneaz` cu natura princom pensa]ie. {ahul este un jocutil [i onest, indispensabil în edu -carea celor tineri, un joc care tre -ze[te dorin]a de \nving`tor, carezide[te temple de voin]` [i spe -

ran]`, care se plimb` ceremonial\n ritmuri universale, a[tept~nd orevenire a justei existen]e a ade -v`ratelor valori – pièsetouchée - pièse jouée.”,conchide Magda Pe-trescu, repre zentantaUnirea Shopping Center.

{ahulSe crede c` [ahul a

ap`rut \n India, \n timpulimperiului Gupta, [iapoi, \n secolul al IX-lea,s-a r`sp~ndit [i \n Vest.|n timp au avut loc nu-

meroase schimb`ri \n forma [iregula jocului, ajung~ndu-se laceea ce este \n prezent.

Federa]ia Rom~n` de {ah afost \nfiin]at` \n 1925, av~nd o is-torie [i momente foarte intere-sante. |n 1926 Mihail Sadoveanua fost ales pre[edintele Federa]ieiRom~ne de {ah, sprijinind [i iu-bind acest frumos sport. Printremarii juc`tori rom~ni care au tre-cut prin timp se num`r` IonB`l`nel, Victor Cioc~ltea sau Flo rin Gheorghiu, Mihai {ub`,Alexan dra Nicolau, MargaretaMure[an sau Dana Nu]u.

To]i marii b`rba]i ai lumii - dela papi [i \mp`ra]i la arti[ti [isavan]i au jucat [ah cu mai multsau mai pu]in succes: NapoleonBonaparte, J.J. Rousseau, Tol-stoi, Einstein sau RichardStrauss. {ahul a fost introdus camaterie obligatorie \n Armenia,China, Rusia, Suedia [i op]ional\n alte ]`ri dezvoltate. La noi, dinnefericire, [ahul nu este sprijinit[i nici ajutat. Cu toate astea, laultima Olimpiad`, Rom~nia s-aclasat pe locul 5 la fete [i locul8 la b`rba]i.

Vladimir Popa

40 Stop to shop

SpEcial

Ce au \n comun moda [isportu l? Unii ar spune cnimic, al]ii c multe. |nprimul rnd, sportu l gene -reaz atle]i [i campioni,iar ace[tia de]in atuu-rilefizice [i faima necesareasocierii cu anumitebrand-uri din lumea fash-ion-u lui. Nu de pu]ine orivedem sportivi care pro-moveaz ]inute sub sem -n turi celebre. Dincolo deasocierea dintre numelelor, devenite celebre da-torit performan]elor \nsport, [i designerii \nvog, rmne realitatea:moda [i sportu l fac uncuplu perfect. Poate dinideea c a vedea o hainpe un corp sntos estemai convingtor dect a ovedea pe un corp certatcu un stil de via] adec-vat. Poate c ne influen -]eaz pozitiv decizia decumprare dac [tim cacea colec]ie este promo-vat de David Beckhamsau de Maria Sharapova.Nici nu prea conteaz. Certeste c astfel de aso cieriaduc un succes garantat\n industria modei.

ModasPortuL

c@nd

[nt@lne]te

}inut`: Magazinul D's Damat

Loca]ie: Hotel Marshal Garden

Stop to shop 41

SpEcial

Voleibalistul care va cocheta cu moda

Dac` \n Rom~nia voleiul ar fifost iubit la fel de mult ca fot-balul, atunci cu siguran]` nu-mele lui Sergiu Stancu ar fi fostla fel de mediatizat ca cel al fos-tului c`pitan al na]ionalei, CristiChivu. |n afara d`ruirii trup [i su-flet pentru sportul pe care l-auales, \ntre cei doi exist` o seriede asem`n`ri: au fost \ndruma]ide c`tre ta]ii lor, [i ei sportivi deperforman]`, au trecut pe lacluburi sportive din Craiova, aujucat \n campionate puternice,au jucat o final` de Liga Campi-onilor (la volei, respectiv fotbal)[i au o via]` de familie stabil`.Mai mult, ambii au alur` demodel iar so]iile lor au str`lucitfie \n fa]a camerelor de filmat,fie pe podium.

|n cazul \n care nu ar fi de-venit sportiv de performan]`,Sergiu Stancu ar fi ales cu sigu-ran]` cariera de model. “|nc` depe vremea liceului, pe care l-am

f`cut \n ora[ul meu natal,Bra[ov, primeam propuneri de alucra \n mod` fie ca model, fieca manechin. Eram \ns` prea an-corat \n lumea sportului ca sàm timp s` accept acesteprovoc`ri. Nu c` nu mi-ar fipl`cut! Am fost mereu atras demod`, \mi place s` am un lookc~t mai aproape de tendin]eleactuale din fashion, mai ales càm [i locuit \n ]`ri precum Italiasau Fran]a, unde industriamodei este foarte avansat`.”

Dar visul de a \mbina sportulcu moda nu a disp`rut. Dup` cese va retrage din volei, Sergiuvrea s` r`m~n` ancorat \n acestsport, ca antrenor, [i, \n acela[itimp, inten]ioneaz` s` \[i des -chid` o afacere. “Cum so]ia mease pricepe foarte bine la mod`,vrem s` deschidem un magazincu haine create de tineri de-signeri rom~ni [i din strìnatate.Cred c` [i ea ar vrea s` se apu -ce de creat haine [i atunci afa -ce rea ar putea chiar s` o ajute

|nc` de pe vremealiceului, pe care l-am f`cut \n ora[ulmeu natal, Bra[ov,primeam propuneride a lucra \n mod`fie ca model, fie camanechin.

\n acest demers”, a mai adùgatSergiu Stancu, care \n anul2009 a jucat o final` de LigaCampionilor al`turi de echipaTour Volley, iar apoi a f`cut partedin echipa All Star Game, care areunit cei mai buni stranieri dincampionatul italian de volei.

Cea care \i va fi al`turi \n\ndeplinirea acestui vis, so]ia sa,nu este strìn` de sport, prac-tic~nd baschetul de perfor-man]`. “C~t am stat \n Italia, amlocuit aproape de Milano, lacirca dou` ore de mers cu ma -[ina. Acest lucru a fost foartebun pentru so]ia mea, care afost solicitat` s` prezinte hainepentru mai mul]i designer ita- lieni, printre care [i Renata Ba -les tra. Pentru ea a fost un lucruextraordinar s` debuteze camodel de podium chiar la Mi-lano, despre care se spune cèste capitala interna]ional` amodei. C~t am locuit \n Italia,avea c~te dou`-trei prezent`ri demod` pe s`pt`m~n` [i c~[ tigachiar bini[or. I s-a propus [i \nRom~nia s` lucreze ca mane -chin, \ns` momentan prefer`m

s` se axeze pe alte proiecte cumar fi na[terea primului nostrucopil”, a povestit Sergiu, care laun moment dat chiar a fost so-licitat de o revist` de sport dinItalia s` realizeze un pictorial demod` al`turi de so]ia sa. Dinp`cate, nu a mai avut c~nd s`r`spund` aceastei provoc`ripentru c` a trebuit s` se trans-fere la o alt` echip` de volei.

Performan]` \n sport

Sergiu Stancu s-a apucat devolei sub \ndrumarea tat`lui sù,Petric` Stancu, un juc`tor debaz` al na]ionalei de volei aRom~niei \n anii ‘70-80. CSSTractorul Bra[ov este primul clubdin cariera de voleibalist a luiSergiu. “La \nceput, voleiul numi-a pl`cut foarte mult, pentruc` mi se p`rea un sport greu cufoarte multe reguli. A[a c` am\ncercat s` joc fie handbal, fietenis. P~n` la urm`, inspirat detat`l meu, care mereu a fost [iva fi modelul meu \n via]`, am\nceput s` \ndr`gesc voleiul. Am

\nceput s` merg zilnic la antre-namente, apoi au urmat canton-amentele. U[or-u[or, mi-am datseama c` asta vreau s` fac \nvia]`: s` devin sportiv de perfor-man]`, cu toate c` [tiam toatesacrificiile pe care va trebui s` lefac pentru a-mi \nde plini visul.”.

{i nu i-a fost u[or. Este cu -nos cut faptul c` performan]acere sacrificii. Iar cel mai mareeste copil`ria. “|n timp ce cei lal]icopii se jucau \n spatele blo cu-lui, eu mergeam de dou` ori pezi la antrenamente.”. Ser giupoveste[te cum, tot \n co pi l` rie,avea [i privilegii de pe ur ma ac-tivit`]ii tat`lui sù \n vo lei la celmai \nalt nivel. “Spre exemplu, \nni[te vremuri cum erau cele co-muniste, tat`l meu c`l`torea,aducea acas` tot fe lul debun`t`]uri [i ne r`sf`]a cu lu-cruri de care al]i copii de v~r stamea poate nici nu auziser`.”.

La 16 ani, a c~[tigat primiibani din sport. A debutat \nprima divizie la Tractorul [i pen-tru o victorie au fost r`spl`ti]i cu330.000 de lei. Acest lucru se

42 Stop to shop

Stop to shop 43

SpEcial

\nt~mpla \n 1998. De atunci [ip~n` astazi, Sergiu a jucat \nBelgia, Italia, Grecia, Spania,Fran]a. “Am \nceput la TractorulBra[ov [i apoi Universitatea Cra -iova, unde am jucat trei ani. Auurmat cluburile Torhout (2 ani) [iKnack Roeselare (2 ani) din Bel-gia, apoi \n Fran]a la Tours Vol-ley, un an la Prisma Taranto [ialt sezon la Yoga Forli, ambele\n Italia. A urmat Iraklis Volley \nGrecia. Apoi am continuat \nGran Canaria la Cv7 Islas. Acumam revenit \n Rom~nia la ClubVolei Tomis Constan]a, pentrufaptul c` aici se vrea perfor-man]` [i se va face un proiectfrumos [i de viitor, iar \n aldoilea r~nd de dragul de so]ieicare este con st`n]eanc`”.

Logodn` \n balconul julietei

“Acum 7 ani eram \n vacan -]` la Constan]a. Eram cu mai

mul]i prieteni [i colegi c~nd peplaj` [i-a f`cut apari]ia [i Anca,sora unuia dintre ei. M-am\ndr`gostit pe loc de ea [i, de[i[i ea m` pl`cea la fel de mult, s-a l`sat destul de greu de cu cerit. |n afar` de frumuse]ea ei ex-traordinar`, am descoperit \n eao personalitate [i un carac terputernice. A[adar, \n iulie ne-amcunoscut, iar \n septembrie m-aurmat \n Belgia, unde evoluam \nacea perioad`. De atunci locuim\mpreun` [i am colindat foartemulte locuri: Fran]a, Spania,Italia, Grecia. Ne-am logodit laVerona pe balconul Julietei [iacesta este unul din cele maifrumoase momente din via]anoastr`.”.

Vladimir Popa

44 Stop to shop

SpEcial

secretelesuccesului

LEC}IE DE BUSINESS Ori de cte ori vedem o femeie de suc-ces nu putem dect s avem admira]ie[i respect. Dar, \n acela[i timp, nepunem \ntrebarea: care este secretulreu[itei sale? Este evident c dincolo destudii, de coloana vertebral [i de acu-mularea sus]inut a unor cuno[tin]e [iexperien]e, succesul vine [i \n urmaunor anumi]i pa[i. Femeile zilelor noas-tre au cucerit toate domeniile de lamod la politic. Pentru acelea dintre voicare au curiozitatea s afle ct de greueste s fii o femeie de carier, ce pre-supune s reu[e[ti \ntr-o afacere pro-prie, Stop To Shop a invitat-o pe DanielaShah, Owner & Strategy Manager alEturia la o “lec]ie” de business.

Ideea n`scut` din pasiune

|n cadrul \nt~lnirii cu Daniela,am descoperit o femeie elegant`,stilat` [i plin` de via]`. Am dedusc` acesta trebuie s` fie spiritulunei persoane care a facut dinEturia una dintre agen]iile de tu -rism de top de la noi. A[a cumera [i firesc, prima \ntrebare carene-a venit \n minte a fost cum s-an`scut ideea unui astfel de busi-ness. “Eturia a ap`rut mai multca o necesitate, pentru a satis-face dorin]ele personale legate devacan]e, dar [i ale turi[tilor la felde exigen]i. Pentru mine a c`l`tori\n afara grani]elor devenise de anide zile o pasiune, pe care \ns` afost destul de dificil s` o\mplinesc \n Rom~nia, cel pu]innu a[a cum mi-a[ fi dorit. De fapt,pentru fiecare vacan]` g~ndeam

\ntregul program, f`ceam itinera -rii, stabileam obiectivele turisticepe care doream s` le ating, amajuns chiar s` contactez tur ope -ratori \n zonele de destina]ie pen-tru diverse servicii (inexistente \nRom~nia), iar la final mergeam lao agen]ie de turism, unde solici-tam un tarif pentru pachetul

g~ndit de mine. |ntr-o bun` zi,c~nd am avut [i fondurile nece-sare pentru a demara o nouàfacere, a ap`rut [i ideea, care s-a dovedit a fi excelent`, de a\nfiin]a o agen]ie de turism tailormade. |n plus, \n timp ob]inusem[i know-how-ul necesar pentru aface din acest business unul desucces. {i astfel, aproape amrenun]at la prima mea iubire,medicina …”.

Ne-a fost evident c` pentru arenun]a la o iubire trebuie ca oalta [i mai mare s` pun` st`p~ -nire pe propria persoan`. Se parec` a[a s-a \nt~mplat [i \n cazulDanielei. Setea de a cunoa[te al]ioameni, de a vedea locuri incre -dibile, contactul direct cu alte civi -liza]ii, toate acestea au stat labaza unui business de succes.

Daniela ne-a m`rturisit c` avizitat peste 45 de ]`ri \n toatecontinentele, mai pu]in Australia.Unele au captivat-o iremediabil,pe altele le-a iubit din start, iar \nfoarte multe s-ar \ntoarce oric~nd.“Mi-a pl`cut deopotriv` s` \not culeii de mare \n Galapagos [i s`

Stop to shop 45

M-a fascinatjaponia, o lume cutotul aparte, pecare cu greu o po]ipune \ntre cuvinteconven]ionale, cudescenden]i aisamurailor carestau extazia]i \n fa]acire[ilor \n floare(...)

SpEcial

46 Stop to shop

SpEcial

fac safari \n Africa sau India, pec~t am savurat o plimbare searat~rziu \n Machu Picchu, cetateapierdut` a inca[ilor, sau s` staude vorb` cu mine \ns`mi la poartaDe[ertului Sahara. M-a fascinatJaponia, o lume cu totul aparte,pe care cu greu o po]i pune \ntrecuvinte conven]ionale, cu descen -den]i ai samurailor care stau ex-tazia]i \n fa]a cire[ilor \n floare,dar [i India mistic`, pe care tre-buie s` o vizitezi doar dac` e[tipreg`tit suflete[te s` o \nfrun]i [is`-i descoperi pitorescul.”

A[a cum ea se g~nde[te cumare drag la oamenii pe care i-acunoscut sau doar i-a v`zut \nperegrin`rile sale prin lume, totastfel \[i dore[te s` simt` [i ceicare aleg serviciile business-uluisù. “Este evident c`, p~n` laurm`, scopul unei c`l`torii esteacela de a experimenta o alt` cul-tur`, de a \ncerca s`-]i \nsu[e[tice are ea mai bun, de la estetic`p~n` la sistemul de valori. {i,crede]i-m`, \ntotdeauna ai c~teceva nou de \nv`]at, asta dac`vrei bine\n]eles…”, puncteaz`Daniela Shah.

Consecven]` [i spirit inovativ

|ntrebat` care este secretuldin spatele succesului sù \nbusiness, am aflat c` “trebuie s`pui pasiune \n ceea ce faci [i astapoate fi extrapolat chiar la via]ade zi cu zi, dincolo de “omul debusiness”. Trebuie s` fii con-secvent, chiar dac` asta \nseam -n` c~teodat` “s` iei taurul decoarne”, iar promisiunile f`cutenu trebuie s` fie doar vorbe \nv~nt. Desigur, dac` acorzi [i oaten]ie sporit` fiec`rui detaliu,acest lucru va face diferen]a \ntretine [i concuren]`.”

Eturia este primacompanie de tailor madedin Romania. Femeia dinspatele acestui successne-a spus c` \n cei peste5 ani de practic` ac~[tigat experien]a [iknow-how-ul necesarepentru a r`m~ne lideride pia]` pe acest seg-ment. “Noi nu ne ax`mpe pachetele devacan]` prestabilite, ne-fiind astfel un super-

marchet de vacan]`. Eforturilenoastre se \ndreapt` \n principalspre destina]iile extraeuropene,astfel c` avem parteneriate puter -nice cu importan]i tour operatorilocali, ceea ce ne asigur` at~tservicii de calitate, dar [i ofertebune din punct de vedere al tari-fului pentru destina]iile over-seas.”, explic` Daniela.

Din c`r]ile de managementafl`m c` \ntr-o afacere de succesfidelizarea clientului este extremde important`. Sun` foarte u[or\n teorie. Dar oare este la fel deu[or [i \n practic`?

“Fidelizarea este o discu]ielung` [i complicat`. Putem iden-tifica o serie de factori, pe c~]iva\i putem chiar cuantifica, darre]ete infailibile nu exist`. Dac` arfi s` men]ion`m doar c~teva ele-mente care determin` un clients` r`m~n` fidel, am putea aminti:vechimea [i, implicit, experien]aagen]iei, flexibilitatea, compe-ten]a, dedicarea [i cuno[tin]eleagentului de v~nzare cu care tu ris-tul intr` \n contact direct, com-petitivitatea care se reflect` \ntarifele afi[ate, imaginea publicà agen]iei, varietatea de produse

Stop to shop 47

SpEcial

[i destina]ii, parteneriatele puter-nice care duc la o calitate ridicatà serviciilor, aten]ia la detalii, ones titatea [i, de ce s` nu re-cunosc, spiritul inovativ.”, explic`Daniela.

originalitate [icredin]a \n tine \nsu]i

{i totu[i, este nevoie de ceva

\n plus. De originalitate, de nou,de inedit. Daniela z~mbe[te com-plice [i adaug`: “Noi am dezvoltatun sistem de fidelizare propriu,Eturia Traveller, care ofer` o mul-titudine de beneficii clien]ilorno[tri, de la discount-uri pentrupache te [i sume de bani acumu-late \n cont, p~n` la gratuit`]i pen-tru diverse servicii turistice, [imulte altele.”.

Suntem aten]i la fiecare gestal sù. O privim ca pe o femeiecare a reu[it \ntr-o lume dur`, a[acum este cea a afacerilor. Sun-tem recunosc`tori c` a \mp`rt`[itcu noi o parte din secretele sale,dar nu putem s` ne ab]inem a o\ntreba direct cum poate reu[i ofemeie \ntr-o lume considerat` a

b`rba]ilor. “La fel ca un b`rbat.Cu perseveren]`, curaj, inteligen -]`, pu]in noroc, [i, bine\n]eles,credin]`… {i nu vorbim desprecredin]a \n for]e supranaturale, ci\n tine \nsu]i, pentru c` putereade a reu[i vine din interior, iarcheia succesului se afl` \n fiecaredintre noi.”.

Chiar dac` sezonul vacan]elorde var` s-a \ncheiat, urmeaz` cel

de iarn`. Cum mul]i dintre noideja se g~ndesc unde \[i vor pe-trece s`rb`torile, \ncerc`m sàfl`m de la un specialist \n dome-niu care este secretul unorc`l`torii reu[ite.

“Pentru a avea experien]e deneuitat \n fiecare vacan]`, \nprimul r~nd trebuie s` \]i alegi unbun provider de servicii turistice,care s` te [i consilieze dac` des-tina]ia/pro gramul/ca za rea aleasèste potrivit` pentru tine, iar c~ndajungi la destina]ie, s` \]i ofereexact pachetul de servicii pentrucare ai pl`tit. La fel de importanteste s` fii pregatit pentru

diferen]ele [i impactul cultural,c`ci nu toat` lumea are des -chiderea de a accepta valorile In-diei sau ale Orientului Mijlociu, deexemplu. {i nu \n ultimul r~nd, de-pinde de fiecare persoan` \nparte, pentru c` dac` tratezi \ntr-un mod pozitiv aspectele negativecare pot ap`rea (nu numai \ntr-oexcursie, dar [i \n via]`), [i uni-versul \]i va r`spunde pozitiv, iarlucrurile se vor rezolva chiar de lasine. M` rog, e o \ntreag` filosofieaici, [i probabil putem discuta zile\ntregi despre asta…”.

A[adar, dac` visezi s` fii o fe-meie de succes, nu uita s` ai\ncredere \n propriile for]e, s` fiiconsecvent`, s` \]i alegi un dome-niu \n care po]i pune pasiune [is` nu ui]i de acel “touch” de ori -gi nalitate.

Carmen Cristea

Din c`r]ile de ma -na gement afl`m c`\ntr-o afacere desuc ces fidelizareaclientului este ex-trem de important`.Sun` foarte u[or \nteorie. Dar oare estela fel de u[or [i \npractic`?

woman in StylE

48 Stop to shop

O ]inut` elegant` de inspira]ie retro (anii '50), reactua -lizat` pe materiale animal print. O ]inut` modern` [i sti-lat` care nu se va demoda niciodat`, datorit` feminit`]ii

intrinsece a formelor [i culorilor.

Colec]ia FW Eponge Fashion Paris

Stop to shop 49

woman in StylE

Este ]inuta feminin`prin excelen]`, inspirat`

din anii '50. Are ocroial` cambrat` ce

accentueaz` taliaprintr-un element deja

celebru: peplumul.Este potrivit` atât pen-tru birou, cât [i pentru

\ntâlniri romantice.

Colec]ia FW EpongeFashion Paris

50 Stop to shop

woman in StylE

O ]inut` office feminin` [i elegant`, com-pus` dintr-un mixt \ntre bluza inspirat` dincroiala lejer` a anilor '80 [i fusta cu drapajfronsat [i volan, inspirat` de anii de glorieai divei Gina Lollobrigida.


Stop to shop 51

woman in StylE

52 Stop to shop

woman in StylE

O bluz` lejera, dar foarte feminin`, \n culorineutre [i animal print abstract, inspirat` decroielile aniilor '40-'50 al`turi de pantalonii7/8 ce au ca inspira]ie pantalonii capri purta]ila acea vreme de toate vedetele. Bijuteriileopulente \n ton cu printurile [i accesoriilecon trastante creeaz` o imagine de femeieputernic`, sigur` pe atuurile ei, care [tie s`-[i pun` \n valoare feminitatea cu mult stil [isubtilitate atât la birou, cât [i \n timpul liber.


54 Stop to shop

BEauty Shop

30lei

B&B Collection

[i Kendra

23lei

B&B Collection

[i Kendra

40lei

B&B Collection

[i Kendra

23lei

B&B Collection

[i Kendra

257lei

B&B Collection

[i Kendra 97lei

B&B Collection

[i Kendra

SO ELIxIR PURPLE

Gel de du[ parfumat

(200 ml)

SO ELIxIR PURPLELapte parfumat

pentru corp(200 ml)

SPA

RIT

UAL

Pi

l` E

CO

pic

ioar

e (1

0 re

zerv

el)

SPARITUALLac de unghii miniHUNK OF BURNINLOVE(5 ml) NIVEA – crem` de zi

SPARITUALLac de unghiiSTILETTO(15 ml)

LACOSTECHALLENGE

(eau de toilette 75 ml)

SPARITUALLac de unghii miniCAN YOU DIG IT(5 ml)

SP

AR

ITU

AL

Lac

de

ungh

ii m

ini

LUC

Y IN

TH

E S

KY

WIT

H D

IAM

ON

DS

(5 m

l)

35lei

Yves Rocher

49lei

Yves Rocher

Stop to shop 55

BEauty Shop

424lei

B&B Collection

[i Kendra

56lei

B&B Collection

[i Kendra

84lei

B&B Collection

[i Kendra

68lei

B&B Collection

[i Kendra

23lei

B&B Collection

[i Kendra

SO ELIxIR PURPLEAp` de parfum

(50 ml)

SO

ELI

xIR

PU

RP

LED

eodo

rant

par

fum

(100

ml)

NIVEA – crem` de noapte

SPARITUALCrem`

hidratant` de mâini

HANDPRINTcu Aloe

Ferox [i untde shea

(50 ml)

SPARITUAL DuoScrub si masca corp

AFFIRMING(200 ml)

SPARITUAL Sare de baieorganica INSTINCTUALcu Ghimbir(200 ml)

BOSS NUIT(eau de parfum,vaporizator 75 ml)

129lei

Yves Rocher

52lei

Yves Rocher

56 Stop to shop

iStoria BijutEriilor

rubinuLliderul pietrelor pre\ioase (iii)

Rubinul Rosser Reeves

Acesta [i-a luat numele de lapropietarul sù, Rosser Reeves,magnatul publicit`]ii [i pionierulreclamei de televiziune. El estecel care a conferit succes cam-paniei electorale a lui Dwight D.Eisenhower \n 1952, a sa re -clam` av~nd ca finalitate ale ge -rea candidatului ca Pre[edinte alSUA.

Reeves a cump`rat rubinul-stea la mijlocul anilor 1950 [i dinacel moment piatra i-a fost com-panion constant. Magnatul \l luaoriunde pleca, crez~nd c` \iaduce noroc.

Rubinul lui Rosser Reevesare 138.7 carate, fiind de cu-loare ro[ie. Provine din Sri Lanka[i are o tìetur` ce scoate \n evi-den]` steaua plasat` central. Ex-traordinar la acest rubin estef`ptul c` el combin` caracteristi-cile rare ale unei culori excelente,

Rubinul Rosser Reeves,considerat cel mai mare [i mai calitativ rubin-stearoz ro[iatic dinlume, este evaluat\n prezent la peste25 milioane dedolari.


translucide cu forma de steafoarte bine definit`, f`c~ndu-lastfel cel mai mare din lume [iun excep]ional rubin-stea. Laacest capitol, \l dep`[e[te pe lafel de faimosul rubin DeLong (tot\n form` de stea, 100.32 cara -te), expus la “American Museumof Natural History” \n New York.

Rubinul Rosser Reeves, con-siderat cel mai mare [i mai cali-tativ rubin-stea roz ro[iatic dinlume, este evaluat \n prezent lapeste 25 milioane de dolari.

Rubinul – stea

Ca un rubin-stea s` fie per-fect, el trebuie s` aib` urm` -toarele calit`]i: steaua s` fiecentrat`; picioarele stelei s` fieascu]ite [i bine definite, nu blu-rate; steaua s` fie argintie saualb-l`ptoas`; lungimea razelor s`se extind` p~n` la baza pietrei;piatra s` fie translucid` [i sàib` culoarea de baz` adecvat`:ro[u “s~nge de porumbel”.

Din aceste considerente esteextrem de dificil s` fie identificatun rubin-stea perfect. Iar la ru-binele ro[ii este cu at~t mai rars` fie [i rubine-stea. De aceea,atunci c~nd o asemenea piatrèste g`sit`, pre]ul per caratdevine foarte mare. Categoria derubine-stea cu o culoare ro[urozaliu sau roz ro[iatic au [i ceamai perfect` stea. Iar rubineleRosser Reeves [i DeLong intr` laultima categorie.

Efectul cel mai bun de steapoate fi g`sit doar la rubinele dincorindonurile din Burma [i SriLanka, \ntruc~t corindonurile din

aceste ]`ri au suficient` canti-tate de bioxid de titaniu în starenativ` care genereaz` asterism.Corindonurile africane sau tai-landeze nu pot produce stelebine definite din cauza lipseiacestui titaniu din minerale. Ast-fel c` rubinele-stea din Burmasunt cele mai cùtate. {i cele dinSri Lanka sunt la fel de faimoasedatorit` culorii lor roz ro[iatic [i astelelor diferite.

Sri Lanka are cele mai multedepozite de pietre pre]ioase. Iaracest fapt nu este pur`\nt~mplare, deoarece aproape90% din zona de p`m~nt a in-sulei este acoperit` de pietre vul-canice [i metamorfice antice,dat~nd din Epoca Pre-Cambrian,av~nd deci \ntre 560 milioanep~n` la 2.400 milioane de ani.Corindonurile s-au format lamare ad~ncime \n crusta p`m~n -tului \n condi]ii de temperatur`foarte mari [i de presiune. Mag -ma care s-a \n`l]at le-a scos lasuprafa]`, unde r`cirea magmeia produs pietre vulcanice \n carecorindonul a fost \ncorporat.Unele dintre pietrele vulcanice s-au transformat \n pietre meta-morfice datorit` ac]iunii continuea temperaturii ridicate [i presiu-nii cauzate de mi[c`rile tectonicesau de intruziunea magmei fier -bin]i printre rocile reci din \mpre-jurimi. Pietrele vulcanice [ime ta morfice expuse au facutapoi subiectul unor lungi perioa -de de eroziune iar cristalele dincorindon s-au dizlocat din roca-mam` [i au coborat mun]ii, fiinddepozitate \n albia r~urilor [iapelor curg`toare ca depozite de

Stop to shop 57

Sri Lanka are celemai multe depozitede pietre pre]ioase.Iar acest fapt nueste pur` \ntâm-plare, deoareceaproape 90% dinzona de p`mânt ainsulei este acope -rit` de pietre vulca -nice [i meta mor ficeantice (...)


aluviuni. Regiunea sud-central` a]`rii este dominat` de o zon`muntoas`, sursa principal` avariatelor pietre pre]ioase g`site\n depozitele aluviunilor. 12 r~uriprincipale provin din mun]ii cen-trali [i curg c`tre mare, cuexcep]ia celui mai lung r~u, Ma-haweli Ganga, care face o rutòcolit`. Depozitele formate \n al-biile acestor r~uri sunt principalasurs` pentru depozitele de pietresecundare din Sri Lanka.

Sursa din care provine ru-binul-stea Rosser Reeves estef`r` dubii depozitele aluviale aler~ului Kalu Ganga, care \[i areoriginea \n mun]ii centrali din SriLanka, din muntele istoricAdam’s Peak, curg~nd prin ma-ha laua ora[ului Ratnapura (Ora -[ul Pietrelor), c`tre coastasud-vestic` a insulei. DistrictulRatnapura, \n provincia Saba -raga muwa, a fost zona principal`de produc]ie de pietre a ]`rii timpde dou` milenii. Totu[i noi zone– surs` de pietre – au fost des -coperite de-a lungul ultimilor 50de ani, nu doar \n provincia

Sabaragamuwa, dar [i \n Uva [i\n provinciile sudice. Elaheraeste de asemenea o zon` nouùnde se scot din mine pietrelepre]ioase, mai ales rubine.

Vechi de aproximativ160 de ani

Rubinul Rosser Reeves aap`rut pe pia]a londonez` \n1953, dar cu suprafa]a extremde zg~riat`, fapt care a necesitato repoli[are [i chiar o mic`retìere. Starea \n care se afla pi-atra demonstreaz` c` mai fu -sese \n posesia unuia sau maimultor propietari din Europa

\nainte s` fie pus` \n v~nzare laLondra. Anali[tii consider` c`dac` se pun \n calcul 50 p~n` la100 de ani c~t s-a aflat \n Eu-ropa, dup` extragerea din SriLanka, datarea se face undeva\ntre 1853 [i 1903.

Rubinul a fost descoperit \naluviunea r~ului Ratnapura [i aajuns \n m~inile me[terilormusulmani, iar apoi a comer-cian]ilor musulmani pentru ca\ntr-un final s` fie exportat. Celmai faimos brand \n materie deexport al pietrelor pre]ioase dinSri Lanka \n perioada coloniei bri-ta nice era compania O.L.M. Ma -can, Markar & Co. Ltd., \nfiin]at`\n 1860, la Point de Galle. Prin-cipalii clien]i ai companiei eraustrìnii care veneau \n Sri lankafie ca turi[ti, fie \n interes deafaceri. Dar [i pasagerii caretranzitau zona c`tre Australia [icei care aveau alte destina]ii de-veneau buni clien]i pen tru pie -trele pre]ioase [i bijuteriileproduse \n zon`. Afacerea \nflo-rea [i a fost mutat` \n Colombo.Aici firma [i-a instalat sediul \ncel mai prestigios hotel, GrandOriental, c~[tig~nd o nou` clien-tel`: oficiali britanici de renume,membrii ai Familiei Regale (pre-cum Maiestatea Sa Regele Ed-ward VII), plus mul]i al]i nobili dinfamilii \nst`rite britanice.

O.L.M. Macan, Markar & Co.exporta pietre pre]ioase c`treLondra [i Paris. Unele dintre celemai faimoase au trecut prin com-panie, a[a cum este cazul celuimai mare safir albastru din lume,de 466 carate, “Blue Giant of theOrient”, scos din minele din Rat-

58 Stop to shop

Rubinul RosserReeves a ap`rut pepia]a londonez` \n1953, dar cusuprafa]a extrem dezgâriat`, fapt care anecesitat orepoli[are [i chiar omic` retìere.

napura \n 1907. De aceea is-toricii cred c` tot cei de la O.L.M.Macan, Markar & Co. au exportat[i rubinul-stea Rosser Reeves.

Rubinul cap`t` un nume

Dup` ce a ajuns la Londra,rubinul a fost achizi]ionat de uncump`r`tor anonim care l-ade]inut p~n` \n 1950. Apoi a tre-cut pe la alte persoane pentru ca\n 1953 piatra s` apar` la olicita]ie de bijuterii ce a avut loc\n capitala britanic`. A fostcump`rat` de Robert Fisher dinNew York pentru o sum` ce nu afost f`cut` public`. Piatra c~n -t`rea atunci peste 140 carate [iera foarte zg~riat`. Robert Fishera cerut poli[area [i retìerea,conferindu-i o frumuse]e extraor-dinar`. Robert i-a oferit rubinul fi-ului sù Paul, care a decis s`v~nd` piatra. El a \ncredin]at ru-

binul firmei Firestone & Parsondin Boston, care trebuia s`g`seasc` cump`r` to rul. Compa-nia a decis ca agentul Robert C.Nelson Jr. din New York s` fie res ponsabil de g`sirea unuicump`r`tor. Iar acesta a fost ni-meni altul dec~t magnatul publi -cit`]ii Rosser Reeves.

Rosser Reeves [i-a \nceputcariera la v~rsta de 19 ani, \n1929. A p`r`sit Universitatea Vir-ginia cu g~ndul de a-[i \ndeplinivisul s` devin` jurnalist. A\nceput s` lucreze ca [i cores -pondent de ziar. Cur~nd, \ns`, [i-a dat seama c` venitul nu estesuficient [i s-a reorientat c`trepublicitate. Astfel c` Reeves semut` la New York [i, dup` ce lu-creaz` ca [i copywriter pentruc~teva companii, se angajeaz` laTed Bates & Co. \n 1940. AjungeVice–Pre[edinte al companiei [i[ef de crea]ie, func]ie pe care aocupat-o 6 ani. |n 1955, Reeves

este ales Pre[edinte al Consiliu-lui de Administra]ie.

Scrie c~teva lucr`ri despreteoria publicit`]ii. El a propustehnica de v~znare cunoscut`sub numele de “Unique SellingProposition”. Reclamele lui erausimple [i directe, adesea plic-tisitoare [i totu[i de succes \nprocesul de v~nzare. De exem-plu, o reclam` pe care a realizat-o pentru Anacin, un medicamentcontra durerii de cap, i-a triplatv~nz`rile, de[i reclama a fostconsiderat` de privitori ca fiindplictisitoare. Reeves a fost pio-nierul reclamei de televiziune, iarpublicitatea creat` pentru cam-pania electoral` a lui Dwight D.Eisenhower l-a f`cut s` c~[tigealegerile.

|n 1965, so]ii Reeves audecis s` doneze rubinul c`tre“National Museum of NaturalHistory”, din cadrul “SmithsonianInstitution”.

Roxana Bichi[

Stop to shop 59


Rosser Reeves [i-a\nceput cariera lavârsta de 19 ani, \n1929. (...)AjungeVice–Pre[edinte alcompaniei [i [ef decrea]ie, func]ie pecare a ocupat-o 6ani. |n 1955, Reeveseste ales Pre[edinteal Consiliului de Administra]ie.

60 Stop to shop

magazin dE SuFlEt

Pe Camelia Potec ocunoa[tem to]i.Este campioanòlimpic` la nata]ie(Atena, 2004) [icam pioan` euro-pea n` (2 titluri \n1999, un titlu \n2000 [i un alt titlu \n2004). NumeleCamelia Potec esteo emblem` na]iona -l`. Stop To Shop ainvitat-o pe cam-pioana noastr` s`dezv`luie cereprezint` shop-ping-ul pentru ea,cu atât mai mult cucât timpul unuisportiv de perfor-man]` este limitat.Am avut curiozitateas` afl`m cumprive[te ea moda,mai ales c`, datorit`rezultatelorexcep]ionale, a par-ticipat la competi]ii[i a petrecut timp \n]`ri unde fashion-uleste la el acas`. fashion-ul prin prisma unei campioane

Camelia Potec

Stop to shop 61

concurSS

trict

mas

culin

!TRENDSby Adina Buzatu [i Revista STOPTO SHOP te invit`la concurs!

Sun` la num`rul de tele-fon 021.30.30.364, \ntreorele 10.00 – 11.00, \ndata de 29 octombrie2012, r`spunde corectla \ntrebare [i po]icâ[tiga prin tragere lasor]i unul din cele 5 par-fumuri TRENDS byADINA BUZATU!

Unde s-a n`scutIulia Vântur?

Premiile sunt oferite de:

Cu sprijinul:

Concursul va continua [i \n numerele urm`toareale Stop to Shop!

De la stilul sport la cel business

“Am f`cut sport de perfor-man]` timp de 20 de ani. Caatare, am fost nevoit` s` adoptun stil sportiv. A[a c` [i \n tim-pul liber, de cele mai multe ori,am preferat ]inutele lejere. Deci,pot spune c` stilul meu \n mo-mentul de fa]` este sport-ca-sual, cu toate c` ador s` port]inute business [i \ncerc s` ofac c~t de des pot.

A[ putea spune c` \ncerc s`-mi schimb stilul vestimentar. Nuam un designer favorit, dar apre-ciez lucru rile f`cute cu gust [imaterialele de calitate. Pentruc` m` aflu \ntr-o perioad` deschimbare a stilului vestimentar,mi-au pl`cut enorm ]inuteleKaren Millen, ]inute pe care le\mbrac la recep]ii sau \nt~lniri deafaceri.

De cele mai multe ori im-provizez \n alegerea outfit-ului dezi, dar \n ceea ce prive[te ]inu -tele de sear` nu m` gr`bescdeloc. M` g~ndesc mult cu cem` \mbrac [i schimb cel pu]indou` - trei ]inute p~n` s` m`hot`r`sc. Nu cred c` sunt chiar

62 Stop to shop

Pentru c`m` aflu \ntr-o pe-rioad` deschimbarea stiluluivestimen-tar, mi-aupl`cutenorm ]inuteleKarenMillen,]inute pecare le\mbrac larecep]ii sau\ntâlniri deafaceri.

magazin dE SuFlEt

o “fashion victim”, \ns`, de c~teori am ocazia, urm`resc emisi-uni [i prezent`ri de mod`, citescc~teva reviste de profil (\nc`l`torii, de obicei) [i fac multeture prin magazine (mai ales la\nceperea fiec`rui sezon).

Pentru c` nu am foarte multtimp liber de cump`r`turi, alegde cele mai multe ori mall-urile.|n acest mod reu[esc a-mi g`sicam tot ce a[ avea nevoie \nacela[i loc.

|n ceea ce prive[te gardero -ba mea, pot spune c` am o sl` -biciune pentru po[ete [i pantofi.Nu exist` s` \mi cump`r ceva de\mbr`cat [i s` nu am al`turi ogeant` sau o pereche de pan -tofi. De cele mai multe ori plecde la cump`raturi doar cu pan -tofi sau gen]i iar c~nd ajung

acas` \mi dau seama c` ple-casem de fapt s`-mi caut orochie sau o pereche de jean[i.

shopping \n Fran]a

|n ultimii cinci ani am statmai mult prin Fran]a dec~t \nRom~nia, astfel c` locurile melepreferate pentru shopping sunt,bine\n]eles, Galeriile Lafayette(loc de la care primesc zilnicmail-uri cu noile colec]ii, reduceri[i evenimente pe care le orga-nizeaz`). |n Paris ador s` m`plimb pe Champs Élysées, a[`c` de fiecare dat` c~nd sunt li -ber` “dau o tur`” [i prin maga-zine.

Vacan]ele mele sunt scurte[i majoritatea le petrec pe malulm`rii, oceanului sau, pur [i sim-plu, la o piscina de la munte.A[a c` stau tot timpul \n costumde baie [i prefer ]inutele legeredin m`tase.”

Roxana Bichi[

magazin dE SuFlEt

De cele mai multe

ori plec de la

cump`raturi doar cu

pantofi sau gen]i iar

când ajung acas`

\mi dau seama c`

plecasem de fapt

s`-mi caut o rochie

sau o pereche dejean[i.

|n ultimii cinci ani am stat mai mult prinFran]a decât \n România, astfel c` locurilemele preferate pentru shopping sunt,bine\n]eles, Galeriile Lafayette.

Stop to shop 63

Tân`ra, pe numeleei Maimure Aizimu,

era o descendent` aAbakh Khoja, f` când

parte din popu la]iaUyghur, un grup de

etnie turc` ce trìa \npartea Estic` [i

Central` a Asiei.|ntrucât trupul sù

emana acel parfummisterios, nege neratde vreo esen ]` spe-

cial` pen tru corp, is-a dat numele de

xiang Fei (...)

64 Stop to shop

Story oF...

Anii 1700, China, DinastiaQuing. Pe tron domnea |mp`ratulQian Long. Un lider militar desucces, un adev`rat patron alartelor, un poet pasionat [i uneseist des`v~r[it. Era al patruleafiu al lui Yong Zheng [i nepotullui Kang Xi. Guverna dup` legilemanciuriene, ca to]i cei din Di-nastia Qing. Numele sù debotez este Hong Li. El a devenitQian Long la urcarea pe tron. Is-toria \l va numi unul dintre ceimai mari \mp`ra]i.

Qian Long, ca de altfel to]ipredecesorii sì, a avut foartemulte concubine [i mul]i copii.La un moment dat, la urechilesale ajunge zvonul c`, undeva \nChina, exist` o femeie a c`reifrumuse]e nu are egal.

Mai mult, oamenii vorbeau

despre o calita te nema\nt~lnità tinerei: poar t` cu sine un par-fum, o arom` ema nate de pro-priul corp, \n mod na tural nu caurmare a folosirii vreunei esen]esau pudre aromate.

Curios s` cunoasc` femeiaale c`rei rafinamant [i frumuse -]e unimeau poporul, dar [i m~ -nat de dorin]a de a o avea dreptconcubin`, |mp`ratul Qian Longordon` s` \i fie adus`.

obiectul de art`T~n`ra, pe numele ei

Maimure Aizimu, era o descen-dent` a Abakh Khoja, f`c~ndparte din popula]ia Uyghur, ungrup de etnie turc` ce trìa \npartea Estic` [i Central` a Asiei.|ntruc~t trupul sù emana acelparfum misterios, negenerat de

}i “concubina ParFuMat~”

|MP~RATUL

Qian Long

vreo esen]` special` pentrucorp, i s-a dat numele de XiangFei, \nsemn~nd “concubin` par-fumat`” \n limba chinez`. |nlimba Uyghur i se spune “Yipaer -han”, adic` “fata parfumat`”.

Oamenii |mp`ratului executòrdinul [i o iau pe t~n`ra XiangFei din cas`, din bra]ele so]uluisù, pentru a o duce la palat. |ntimpul lungii c`l`torii, viitoareaconcubin` \i uime[te pe to]i prinbìle f`cute \n lapte de c`mil` [iungerea zilnic` a corpului cu ocrem`. To]i puteau sim]i aroma\mbietoare pe care t~n`ra oemana.

C~nd a ajuns \n Ora[ul Impe-rial, ea a fost \nt~mpinat` de\nsu[i Qian Long care i-a adus [imulte daruri. A fost fascinat de

frumuse]ea ei [i era convins c`va reu[i s` \i c~[tige inima.T~n`ra nici nu s-a uitat la el.

Plin de r`bdare [i speran]`,|mp`ratul decide s` \i constru-iasc` un salon lipit de pereteledin partea de sud-vest a Ora[uluiImperial. Mai mult, \i creeaz` ocomunitate musluman` \n careconstruie[te o moschee [i unbazar. Spera ca astfel t~n`ra s`se simt` exact ca acas`. Darnici acest gest nu a mi[cat-o.

Ceea ce nu anticipase mo -nar hul [i nu credea a se \nt~m -pla vreodat` era ca loialitatea [iiubirea femeii fa]` de so]ul ei s`fie at~t de mari. Cu c~t el \ncer -ca mai asiduu s` o cu ce reasc`,cu at~t mai \nc`p` ]~ nat` [i res -pin g`toare era Xiang Fei. O

iubea ca un nebun [i sufereaenorm din cauza refuzului decare se lovea. Femeia desprecare spera s` \l iubeasc` m`carun pic din c~t o iubea el era caun obiect de art` din colec]ia im-perial`. O avea printre cele 41de concubine [i nimic mai mult.Nu exista om \n palat s` nu [tiede suferin]a conduc`torului. Darcea mai \ngrijorat` era mama|mp`ratului.

Musulmanii Uyghur insist`c` Xiang Fei era o femeie peri -culoas`, care avea g~nduri der`zbunare [i o inim` de piatr`.Conform spuselor acestora, ea\[i f`cea planuri de r`zbunarepentru c` fusese luat` din ]arasa [i mai ales de l~ng` so]. Secrede ca ar fi avut ascunse \nm~necile rochiei ni[te mici pum-nale.

“favorul mor]ii”Anticip~nd un pericol ce

putea veni din partea concubi -nei, mama |mp`ratului, |mp`r` -teasa Dowager Niuhuru, nu maiavea pace. |ntr-o zi, c~nd fiul ei ap`r`sit palatul, decide c` e mo-mentul s` poarte o discu]ie cufemeia pe care o considera unpericol.

Mai \nt~i, o confrunt` peXiang Fei [i \i cere s` se poarteca o adev`rat` concubin`. |nsàceasta \i m`rturise[te |mp`r` -te sei c` ea \i va r`m~ne mereufidel` so]ului, iar - dac` va finevoie - este gata s` moar` pen-tru a face dovada acestui fapt. |ncazul \n care acest lucru nu eposibil, prefer` s` \l omoare pe|mp`rat [i apoi s` se sinu-

Story oF...

Stop to shop 65

Story oF...

cid`. Astfel se asigur` c` nu vaveni nicic~nd momentul de a-ic`dea \n bra]e.

La auzul acestor cuvinte,|mp`r`teasa a sim]it c` i se taier`suflarea. Vede c` Xiang Fei \[ip`streaz` atitudinea sfid`toare[i ia decizia ce avea s` deana[tere finalului: \i acord` fa-vorul mor]ii. Zvonul c` |mp`r` -teasa dorea s` aib` o discu]iecu iubirea lui ne\mplinit` ajungela |mp`rat. Anticipeaz` ce s-arputea \nt~mpla [i se \ntoarce caun uragan direct la palat, c`trecamera iubitei sale. Mama sa \ibareaz` drumul. R`zbate p~n` \nfa]a dormitorului, dar se love[tede o u[` \nchis`.

|n spatele aces teea, XiangFei \[i punea cap`t zilelor cu aju-torul unei e[arfe de m`tase.

C~nd Qian Long a reu[it s` intreera deja prea t~rziu. Iubita ce nu\l iubise niciodat` era moart`.Ceea ce nu murise \ns` era aceaarom` pe care corpul sù oemana \n permanen]`.

|nainte de moarte, [i-a expri-mat dorin]a de a fi \nmorm~ntat`\n ora[ul sù natal. Se spune c`|mp`ratul i-a respectat vrerea,iar convoiului care transportasicriul i-au trebuit trei ani sàjung` la destina]ie. |ns`, con-form descoperirilor arheologice,adev`ratul morm~nt al lui XiangFei se afl` la “Qingong Tomb”l~ng` Beijing.

Dilema istoricilorCeea ce \i macin` pe istorici

este dac` povestea concubineiparfumate este o legend`

nascut` din fic]iunea istoric`sau exist` adev`r. Documentedescoperite la Beijing fac lumi -n`. Este adev`rat c` o t~n`r` fe-meie, pe numele He Guiren, afost adus` \n haremul |mp`ratu-lui Qian Long \n anul 1760. Do -cumente din palat atest` dateexacte despre dieta ei, locul sùla mas`, darurile primite, etc.Mai mult, se suge rea z` [i c` oconcubin` musulman` a trìt\ntre zidurile Pala tului Imperial.

Este He Guiren aceea[i per-soa n` cu “concubina parfu ma -t`” care s-a sinucis, sfid~ndDinastia Qing? O concubin`musulman` Uyghur a existat [ise prea poate ca al sù portrets` fi fost pictat de unul dintrearti[tii iezui]i de la Curte. Avemdovada c` poemele scrise de\nsu[i Qian Long au fost in-fluen]ate de infatuarea acesteifemei care \l \nnebunea pe\mp`rat.

|ns` via]a lui He Guirendiferea \n c~teva aspecte de ceaa lui Xiang Fei. Concubina ates-tat` istoric [i-a \ndeplinit \nda-toririle conjugale [i a dat na[tereunei fete. Ea nu s-a sp~nzurat [inici nu a fost for]at` s` se sinu-cid` de c`tre |mp`r`teasa Dowa-ger, c`reia de altfel He Guiren i-asupravie]uit \nc` 11 ani, murinddin cauze naturale.

Unde se opre[te istoria [i\ncepe legenda? Este un mister\nc` neelucidat. Poporul \ns`continu` s` spun` o poveste,cea a unei “concubine parfu-mate” [i a unui \mp`rat ce nu [i-a v`zut iubirea \mplinit`.

Roxana Bichi[

|nainte demoarte, [i-a

exprimat do -rin]a de a fi \n -mor mântat` \nora [ul sù na -tal. Se spunec` |mp` ratul i-a respectat

vrerea, iarcon voiului

care trans-porta sicriul

i-au trebuit treiani s` ajung`la destina]ie.

66 Stop to shop

Stop to shop 67

diScovEr thE world

INDIao ]ar` \n milioane de culori

India \]i dezvluie \ncetpeste cinci mii de ani decu ltur, religie [i a rt.Este ]a ra \n ca re opu len]a\ntre bog]ie [i srcieeste mai evident dect\n or ice alt col] al lumii.India te va fascina cu tem-plele ei, controversa tu lGange [i una dintre celemai frumoase dovezi dedragoste, Taj Mahal.

New Delhi

Preg`te[te-te s` ai un [ocvizual. New Delhi este capitalaIndiei moderne [i aici g`se[tizg~rienori, palate [i cocioabe laun loc. S`r`cia este a[ezat`l~ng` lux. F` un exerci]iu deimagina]ie [i g~nde[te-te c` teafli \n curtea unei vile mari [ialbe, cu arcade [i piscin`, cugazon [i teren de golf, cu zeci deservitori care aranjeaz` pe masapentru pr~nz farfurii de por]elan[i tac~muri din argint. Acumprive[te peste por]ile \nalte alecur]ii [i l~ng` gardul de marmur`vei vedea case f`cute din c~tevasc~nduri, care au celofan \n loculgeamurilor, copii descul]i [i\mbr`ca]i \n haine rupte, b`rba]icu fe]e triste care trag cu greuric[e grele [i pline cu turi[ti [ibagaje. New Delhi este formatdin [apte ora[e str`vechi caredateaz` din secolele al XI-lea [ial XX-lea. Pe l~ng` contrastuldintre s`r`cie [i bog`]ie, ora[ulare bulevarde largi, cl`diri guver-

namentale impresionante, par-curi generoase [i gr`dini care aufost construite \ncep~nd cu1911 de Regele George al V-lea[i continuate de britanici din1920.

agra

La 200 kilometri de NewDelhi se afl` Agra. Ora[ul esterenumit pentru Taj Mahal. Mau-

68 Stop to shop

diScovEr thE world

diScovEr thE world

soleul a fost construit de\mp`ratul Mughal Shah Jahan \nmemoria so]iei sale favorite,Mumtaz Mahal. A fost \nceput \n1631 [i finalizat dup` 22 de ani.Monumentul \mbin` arhitecturaMughal [i elemente din stilurilepersan, indian [i islamic. Este oconstruc]ie majestuoas` dinmarmur` alb`, care \nconjoar`gr`dini verzi. Pe pere]ii cur]ii in-terioare se g`sesc pl`ci de maridimensiuni pe care sunt scrisepasaje din Coran. |n centru stà[ezat` capela \n care a fost\nmorm~ntat` ini]ial MumtazMahal. Acum trupul ei [i al\mp`ratului se odihnesc \ntr-oalt` \nc`pere a mausoleului. |n1983, Taj Mahal a devenit partea Patrimoniului Universal UN-ESCO, fiind considerat bijuteriea artei musulmane \n India.

Varanasi

Varanasi este unul dintrecele mai vechi ora[e locuite dinlume [i este cunoscut drept unul

dintre locurile sacre ale Indiei an-tice. P~n` \n secolul al II-lea,Varanasi a fost principalul centrual budismului.

Ora[ul este plin de templevechi [i de pelerini care vin pen-tru a se sc`lda \n Gange. Celmai cunoscut este Templul deAur, o construc]ie impresionantà c`rei frumuse]e se reflect` \napa pe care este a[ezat`.Viziteaz` [i Templul Kaal Bhairav\nchinat zeului Shiva. Tradi]iaspune c` dac` \]i cumperi 50 defire negre de aici, le pui la altar[i apoi le por]i la \ncheieturam~inii sau \n jurul g~tului vei fiprotejat de for]ele rùlui.

Cea mai impresionant` ima -gine este cea a hindu[ilor carefac baie \n Gange. Fluviul esteconsiderat unul dintre cele maimurdare din lume. Apa de aicicon]ine 60 de bacterii. Poluareaextrem` a Gangelui afecteaz`400 de milioane de oameni carelocuiesc \n apropierea lui.Hindu[ilor pare s` nu le pese depericol. Pentru ei Gangele

Cel mai vechi ora[din India [i unul dintre cele maisfinte ora[e dinlume, Varanasi,este plin de templevechi [i de pelerinicare vin pentru a sepurifica \n apeleGangelui.

Stop to shop 69

este \ntruchiparea Gangì, zei]apurific`rii. Hindu[ii cred c` dac`beau ap` din Gange [i se scald`\n el, se vor cur`]a de p`cate. Eimai cred c` dac` sunt incinera]ipe malurile fluviului [i cenu[aeste \mpr`[tiat` pe el, sufletelelor vor fi eliberate din ciclulrena[terilor [i vor putea ajunge\n Nirvana, adic` \n Paradis.

Jodhpur

Preg`te[te-te pentru o ex-plozie de culoare. Asta \]i ofer`Jodhpur. Este numit [i Ora[ul Al-bastru pentru c` toate caselesunt vopsite \n indigo. Con-struc]ia lui a \nceput \n 1459 [ipe dealul de deasupra lui se\nal]` Fortul Mehrangarh. Fort` -rea]a ascunde palatele Mahal,Phool Mahal [i Jaswant Thada.Ultimul a fost f`cut \n 1899 dinpl`ci sub]iri de marmur` care fil-treaz` razele soarelui.

Goa

Nu pleca din India f`r` s`faci o oprire \n Goa. Aici relaxea -z`-te pe plajele tropicale indie necu nisip alb [i fin, \mprej muitede palmieri [i sc`ldate de apeturcoaz. Pe plajele din Goa se ]incele mai g`l`gioase petreceri,se g`sesc cele mai luxoasehoteluri [i cele mai multe cazi-nouri. |n Goa, cea mai cald` lun`

a anului este mai. Apoi din iuniep~n` \n septembrie este pe-rioada musonului ploios. A[a cèvit` aceste luni dac` vrei s`faci parasailing, windsurfing, skisau scuba diving \n Goa.

India este raiul cump`r` tu -rilor. Dac` faci turul ]`rii, cum -p`r`-]i din Agra obiecte dinmar mur` cum sunt elef`n]eii,suporturile de lum~n`ri sau cuti-ile de bijuterii. |n Jaipur nu ratapapucii din piele de c`mil` [ipia]a de bijuterii [i pietre pre]i -oa se. Aici g`se[ti cele mai fru-moase smaralde, rubine sauac vamarine.

Varnasi este renumit pentrum`tasea de calitate superioar`din care sunt confec]ionatefascinantele sariuri. |n Hyder-abad g`se[ti perle autentice \ntoate culorile unite \n br`]`ri [icoliere, sau expuse majestuospe inele de aur sau argint. A[ac` oric~nd ai pleca \n India nu \]iuita portofelul acas`.

Florentina Ilie

70 Stop to shop

diScovEr thE world

tEchnEwS

Sony apas` [i mai mult pepedala miniaturiz`rii camerelorfoto [i iese pe pia]` cu o premier`– un senzor full freme \ntr-un corpde dimensiunile unei compacte.

Pe fondul concuren]ei tot maimari pe care „s`punierele” clasice– camerele foto point-and-shootde buzunar – le au din partea tele-foanelor mobile, produc`torii tradi -]io nali se \ndreapt` c`tre ni[e [isegmente tot mai interesante.

A[a [i cu noul Cyber-shot de laSony, care beneficiaz` de senzorulCMOS din camere mult mai avan -sate, precum Sony Alpha A99 sauNikon D600. Sensibilitatea ISO sesitueaz` \ntre 100 [i 25.600.Camera c~nt`re[te doar 482 degrame \mpreun` cu tot cu baterie,\ncorporeaz` un senzor full framede 35mm [i un obiectiv fix CarlZeiss Sonnar T cu deschidere a di-afragmei f/2 [i inel macro. Prin in-temediul patinei de blitz se pot

adùga [i alte accesorii precumun vizor electronic, un vizor opticsau un ecran LCD adaptabil.

Procesorul BIONZ pe 14 bi]ipermite fotografia \n rafal` cup~n` la 5 cadre pe secund` la re-zolu]ie complet`. Inelele de peobiectiv permit controlul focaliz`rii[i deschiderea diafragmei, \n timpce un cadran pentru Focus realizat\n stil DSLR permite schimbareau[oar` a mo durilor de Focus. Dis-puse pe discul de control, func]iilede com pen sare a expunerii [i dealegere a modului de operare,sunt amplasate ergonomic. Teh -no logia Pixel Super Resolu tion per-mite m`rirea imaginilor f` r` aafecta calitatea acestora. Prinfunc]ia Smart Teleconverter sepoate m`ri imaginea de pe ecrande 1,4 ori sau de dou` ori. RX1poate \nregistra, de ase menea,clipuri Full HD la rate de 50p/60psau 25p/24p (progresiv).

72 Stop to shop

Camera cânt`re[tedoar 482 de grame

\mpreun` cu tot cu baterie, \ncor-

poreaz` un senzorfull frame de 35mm

[i un obiectiv fixCarl Zeiss Sonnar T

cu deschidere a diafragmei f/2 [i

inel macro.

Pagin` realizat` cu sprijinul BusinessCover.ro – site de informa]ii, comentarii [i analize economice

PriMa coMPact~ cu senzor de 35MM

sonyCYBER-shoT DsC-RX1

Date post:	22-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	stop-to-shop
View:	242 times
Download:	12 times

Stop to Shop Octombrie 2012

Documents