fhis book has been publishedwith the support of the @POLAND Tianslation Program. Aceasticarte a fost publicati cu sprijinul @POLAND Translation Program' O Editura EIKON Bucuregti, Str. Smochinului nr. 8' sector l, cod pogtal 014606, Romdnia Difuzare / distribulie carte; tel/fax:02L 348 14 74 mobil: 0733 l3l145,0728 084 802 e-mail r difuzar [email protected]Redaclia: tel: 021 348 14 74 mobil: 0728 084 802, 0733 13 I 145 e-mail: contact@ edituraeikon. ro web: www.e dituraeikon. ro Editura Eikon este acreditati de Consiliul Nalional al Cercetirii $tiinfifice din InvlfimAntul Superior (CNCSIS) Descrierea CIP este disponibili la Biblioteca Na{iona16 a Rominiei ISBN: 978-606-49-0085-2 Teh noredactor : Mihliti Stroe Editor: Valentin Ajder \TLADYS LA\T TATARKIESTI C Z Despre ftricire Traducere din limba poloni de Constantin Geambagu MEO*fl Bucureqti,2019
Transcript
fhis book has been publishedwith the support of the @POLAND Tianslation Program.
Aceasticarte a fost publicati cu sprijinul @POLAND Translation Program'
O Editura EIKON
Bucuregti, Str. Smochinului nr. 8' sector l,cod pogtal 014606, Romdnia
CAPITOLUL XVIIIINTERDICTII PENTRU CEI FERI CITJ / 257
CAPITOLUL AL XIX.LEA
IMPERATIVE PENTRU FEXTCTTI / 272
CAPITOLUL XX
CUM DOBANDIM FERICIRE A? / 286
CAPITOLUL XXINEINCREDEREA iN rErucrRE z gr r
CAI'ITOLUL XXIIrEnrcnEa iN uronu z:ls
CAPITOI,UL XXIIIASPTRATTA SPRE FERTCTRE / 352
CAPITOLUL XXIVHEDONTSMUL $r EUDEMONTSMUL / 377
Datoria de a fi fericit gi dreptul la fericire / 400
'r .Ari
424
CAPITOLUL I
CELE PAIITU NOTII.INI ALE FERICIRII
Tout bornme ueut ttre heureux: m.ais pour paruenirIl'6tre il faudrait commencer par savoir ce que c'est le bonheur
J.-J. Rousseau, Ti"aiti sur I'Education
ReflecEiile despre fericire ffebuie s[ lnceapi cu analiza limbii; cicimai lntAi trebuie si explicim ce inseamni cuvAntul ,,fericire" penrrlr aputea apoi si vorbim cu sens despre ,,fericire".
CerinEa de bazi pe care griinga o impune limbii esre ca fiecare cu-vint si aibi. doar un singur sens. Cu alte cuvinte: de a exisra doar osinguri nogiune acolo, unde existi un singur cuvAnt. Aceasti cerintiinsi nu este satisfrcuti de majoritarea cuvintelor din limba vorbirl, dincare face parte cuvAntul ,,fericire". Chiar gi cAnd este folosit in teoriilepsihologice ;i etice, aduce cu sine din limba vorbiri polisemia adunaride -a lungul veacurilor. Constararea plurisemantismului acestui cuvAnr,delimitarea diferitelor nogiuni ale fericirii, rrebuie si preceadi reflecri-ile despre fericire.
Diferitele nogiuni ale fericirii au in comun faprul ci, roatedesemneazd ceva pozitiv, pregios. Totqi se deosebesc inrre ele. Sitrecem deocamdati. peste nogiunile mai pugin rispAndite, folosite doarin anumite cercuri si de anumiti scriitori; si trecem, de asemenea, pestevariantele mai subtile si nuangele conceptualel. Cu toate acestea, yormai rimAne cel puEin patru noriuni diferire ale feriticiii coate ocupAndun loc de cinste in inventarul de nociuni al umanitirii.
1 J. Karlowicz, A. Kryrlski, \7. Niediwiedzki , Slownikjgzlkapolskiego (Di*ionarui
limbiipolone), t. VI,1915, p.587.
l4
Desprefericire
Doui dintre ele sunt rispAndite in vorbirea curenti: una a.re ca-lirctcr obiectiv, iar cealalti subiectiv. in primul sens,frricireasemnificicvcnirnente cu conotagie puternic pozitivi, care au iesir in calea cuiva,irr cel de al doilea sens, trdiri rernarcabil pozitiue,
Alte doui noEiuni ale feriticirii sunr folosite mai degrabi in filozo-{ic decAt in viaEa obisnuiti; dintre cele doui notiuni ,,filozofice", una;u c clin nou caracter obiectv si cealalti, subiectiv.
L c5nd Rejz scrie : ,,Cel pe care fericirea il inalgi, si se teami sirrrr cadi", sau cAnd un alt scriitor polonez din veacurile de demult,Ortcgorz Knapski, scria: ,,Ceea ce nu mi-a dat norocul, nu are cum sirui sc ia'l ei inteleg fericire a in sens obiecriv, ca ansamblu de evenimente
lr.zitive, ca sistem favorabil aI condiriilor de viaEi. in primul s€rls -r rlricctiv, ,,fe ricirea" nu este de fapt nimic alcceva decit succes sau gansi.
,,A avut noroc", se spune despre cel care a cAstigat la loterie sau a ie;it,li r rtr-o situaEie complicati. in acelagi se ns se lntelege ,,norocul la cirgi"sru"l ,,irl afaceri". Este vorba aici despre o configuratie pozitivS. a unort'vcnirnente, despre o soarti favorabili, despre o intimplare fericiri. in,r( (rst sens si doar in acest sens se adeveregte proverbul potrivit cimia,,rrrr .lranr de noroc inseamni mai mulr decAt un car de minte". Iar cel, r' rr clsrigt la loterie esre numir norocos, farl, a fr intrebat cum a folosirt iistigul, ce triiri i-a oferit si ce pliceri a cunoscur. Se poate spune ciirLrcrlsta este fericirea in sensul obisnuit al uieyii.
2. in schimb, cAnd Zeromski3 scrie in Oameni ftrd c,imina:
,,1;clicire a ii nivilea in inimi ca sAngele cald in valuri domoale'l el in-1t'lcgc fericirea altfel: o ingelege subiectiv, si anume ca un gen de triire,1,', ,scbir de bucuroasi gi de profundi. in rc.st al doilea sens, subiecriv,
,,li'ricirea" nu inseamni nimic altceva decAt o stare de bucurie intensd,() \rrre de beatirudine sau de imbitare. Aici, de-adreptulpe dos decAtirr lrrirr-rtil czz, este vorba despre faprul ci omul a triit ceva, fiindu-i
r lVIiL,l"l Rej (1505-1569), cunoscut scriitorpolonez din pelioada Ren4rerii.
' StcFan Zeron.rski (1864-1925), remarcabil prcza.tor polonez din perioada mo-,lt:r'trismului (TAnira Polonie), n.t..'
irr lirnba romAni romanul a fost rradus cu tidd, DoxorulJudym delulia Soare siIt'tlicir Ciocan, cu o prefagi de Olga Zaicik, Bucuregd, ESPLA, 1958.
15
TTLADYS LA\T TATARKIE\X'I C Z
relativ indiferent condiEiile extelioare care au produs aceasri criire.Este vorba aici de fericire in sens psihologic.
Ambele sensuri sunt clar diferite. Ce-i drept, limba poloni folo-seste cuvAntul ,,fericire" in ambele sensuri ;i la fel proce deaza multelimbi, dar ln ahele nu exisd pentru ele o denumire comuni. Larina,pentru fericirea lngeleasi obiectiv, avea denumrea frrtuna, limbafnncezil o nume;te chanse, engleza - lu,ck, iar denumirtle beatitudo,bonheur, happiness,le rczervi pentru fericirea ingeleasd altfel. Torusi,majoritatea oamenilor leagi fericirea subiecrivi de cea obiectivi, chiaro face dependenti de cea obiecrivi, adic[ bucuria o face dependenti de
succes ;i de gansi, de acceea nu trebuie si ne mirim ci unele limbi au
propria denumire pentru ele.
in ambele intelesuri, cuvAntul ,,fericire" semnifici ceva pozitiv,totugi nici in primul, nici in al doilea caz, nn semnifici acel mare binegi scop suprem in viaga, care trec drept fericire. Norocul nu poate fiin general un gel al acgiunii, fiindci esre ceea ce intAmpina omul in-dependent de acgiunile sale; iar in sine nu conteazi prea mult; capitivaloare abia cAnd este constie ntizat, perceput gi folosir, Cel care a datde fericire (in sens obiectiv) nu cunoagte intotde auna fericirea (in sens
subiectiv) ;i atunci fericirea obiectivi devine mai pugin valoroasi sau
complec fbri de valoare. Ce-i drept, oamenii, dorind o soarti. norocoa-s5, se bizuie ci va fi pentru ei o surs5. de bucurie, cI le va infrumusegavia;a, clar asemenea a;reptiri nu o darl pot dezamigi. Un vechi ]rro-verb polonez spune : ,,Fericirea de mijloc e cea mai buni'. El expr:iiniconvingerea ci. cel mai mare noroc nu-ti aduce cele mai mari bui--rrrii.
Fericirea in acceptiune psihologici nu conferl sens pentru a devenigelul suprem in viaga omului. Cici starea de bucurie intensi prin naturasa este de scurti durati. Fericirea astfel ingeleasi este ceva rreciror; iardacl este un bun, el nu esce de durati. Ca scop al viegii este prea pugin,in orice caz mulEi oameni cer ceva mai mult. Epictet scria ci cheiaingelepciunii de viagi este tocmai si nu te atasezi de nimic din ceea
ce are ,,structura vazelor de argili ;i a paharelor de sticli'5, iar lvlarc
5 Epi.t.c, Diatrlby,trad. in poloni de L. Joachim owicz, 19 6L, III, 24.
16
Desprefericire
Aureliu spunea: ,,Oare cine va inconjura cu veneralie ceva ce se a{Iiintr-o neconteniti trecere ? Este ca gi cAnd ar incerca si indrigeasci una,lintre vribiile ce trec ln zbor"6.
Vorbind despre fericire avem sentimenrul ci este unul dintre cele
iuai mari daci nu cel mai mare bine, pe care omul il poate atinge.liste conside rat caatarc de acela;i Epictet ;i de Marc Aureliu. Aceasticv;rluare nu se poate reGri la fericirea ingeleasi ca gansi sau ca bucu-rie intensl. Ar fi nelnteleasi daci cuvAntul ,,fericire" nu ar avea o altiscrnnificatie decAt cele doul. $i, intr-adevir, mai posedi si alte semni-
licagii. Ele transpar chiar in vorbire a curenti, dar mai ales tn filozofie.Nogiur-rile filozofice se deosebesc de cele comune, printre altele, prinliptul c5. vorbirea curenti nume;te fericire chiar o singuri clipi daci,,stc o clipi norocoasS. sau foarte bucuroasl; ln schimb, notiunile filo-z..r(ice pun accent pe faptul ci fericirea €ste ceva durabil sau, cel pufn,rclativ durabil, Aceste notiuni folosite in filozofie (dar care au pitruns.'lin ea in viata comuni) sunc iarisi doui, una cu caracter obiectiv, cea-
lalti, cu caracter subiectiv.
3, CAnd Aristotel definea ci a fi fericit inseamni ,,attij bine si a,, .luce bine"7 sau cAnd Boetiu ne limurea ci fericirea este o stare per-li'ct[, cici unegte toate bunuriles, ei se folose au de notiune a filozofici,,lricctivi a fericirii. Dar de o noliune similari se folosea si Herodot,. irrd scria de spre Tellos ci fericirea lui a constat ln fapml cd. ,,a cilzrt.
lrcritru patrie". Vorbind astfel, nuputea si se gAndeascila sansi si nici lan nrca bucurie de o singuri clipn. Ei toti intelegeau prin fericire faptul, ,i cineva posedi cea rnai mare rnd.surd. a bunurilor accesibili omului.
Astfel intelegeau fericirea - denumiti ln greceste eudaimonie(iriitarfovia) - aproape toEi filozofii antici: pentru ei fericirea insem-n;r l)osedarea celor mai mari bunuri accesibile omului, ir "..rt ,.rr,
" Marek Aureliusz, Rozrnyilania (Cugetitri), uad. de M. Re iter, 1958, VI, 15,
" r\ristotel,.Lryhanikonuchejska,.rELd.inpolonide D. Grarnska,l956,I,2, 1095,r 20.rr ll,rctir1 De consolationephilosophiae, lll,2:,,Beatitudo est status omniunt. bono-
t rrtn r'tnt,gregatione perrtctus",ln mod similar, Sebastian Petrycy zPilzna, Przydatki,1,' l:rl!,ki ttrtistotelesowey to iest iako nie hai,dy ma na luiecie rz4dzii, 1618, p. 25.
L7
$ru.ADY S LAW TATAR K IEWI C Z
misura ei nu era nici gansa inrAmplirii, nici intensitatea bucuriei, ci
mirimea bunurilor posedate. Definigia antici a fericirii nu stabilea
lnsi in ce anume constau aceste bunuri; decizia nu mai fbcea partedin definirea fericirii, ci depindea de plrerea referitoare la bunurilesupreme, la care omul avea acces. GAnditorii antici nu erau unanimiln aceasti privinEl. Unii erau de pirere ci fericirea este determinatide bunurile morale, pentru ci ele sunt cele mai mari dintre toate; alriiconsiderau ci este dererminati de bunurile hedoniste, iar algii, de unansamblu echilibrat al oriciror bunuri. Perceperea acestor bunuriera o chestiune mai pugin importanti. Stoicii afirmau dimpocrivi cifericirea - eudaimonia nu are nimic in comun cu triirea stirilor de
phcere.La fel concepeau nofiunea de fericire gAnditorii medievali: beati-
tudo (aqanumeau ei in latini fericirea) era definiti in mod asemlnitorcu anticii. Erau departe de a vedea ln fericire o gansi sau o bucurie (f-llcltas), Esenga ei consta in posedarea de bunuri, iar bucuria (frllcltas)
era doar o consecingi fireasci a acestor bunuri. Sflntul Augustin scria
ci fericit este omul care posedd ceea ce doregte ;i care nu dore;te ni-mic riue. $i mai pregnant scrie Sf. Toma, cAnd explica de ce omul care
atinge fericirea, nu-;i mai poate dori nimic: clci ea este bunul suptern,
cuprinzAnd in sine toate celelalte bunurir0.
Astfel, in de curs de un mileniu si jumitate, de la Aristocel cel pugitr
pAn[ la Sf, Toma, chiar gi mai mult, notiunea obiectivi de fericire a
fost folosici unanim. GAnditorul polonez de Ia ingeminarea t'eacurilor
al XVI-lea ;i al XVIIJea, Sebasdan Petrycy zPilzna, scria: ,,fericirea
include tn sine toate bunurile" gi ,,fericire a nu va cregte, chiar daci i se
e Augustin, De beata uita, cap. L0, ln Diakgiflozofczne, r, l, 1953: ,,ViclefitrneVobis, inquan, beatus esse qui quod uult non habetl Negauerunt, Quid? Omnis quiquod uult habet, beatus est? Tum rnater: Si bona, inquit, ueli.t et habet, beattts e.rt; si
autern mala uelit, quamuis habeat, rnisser est",
10 TomadAquino,SumrnaTheologi.ae,lg66,I-a,II-ae, q.2, art.6,Ed.Leonina. La
fel definesc fericirea gi scolasticii contemporani, de ex. B. H, Merkelbach, Swntna
Tbeologiae Morali.s, Paris, 193I: ,,Beatitudlfornnalis est sumzni boni possessio aut
rtuitio': ,,Essentia beatitudinis est consecutio summi boni".
18
Desprefericir
,rlituri alte bunuri'i Astizi noliunea de fericire-eudaimonie poate siprrri. anacronic5. fbtusi gi astizi existi in uz o noliune analogi. Doart ii este conceputila modul maipugin absolutist: in accep;iune modenit:ste fericit nu doar omul care posedi cele mai inalte bunuri, ci si cel
irr a cirui viaEL a prevalat categoric binele asupra riului, dispunAnd,lc bunurile de care avea nevoie ;i de care a ttiut si se bucure, cu altet.rrvinte, omul care a avut un bilang pozitiv alvieqii. Despre omul care lnvirrti a fost insogit de succes se spune ci,,a avut" noroc; despre cel care
ir ctuloscut multe bucurii gi euforii se spune ci a ,,cunoscut" fericirea;i:rr rlespre cel care in viaga a avut un bilang pozitiv si s-a bucurat de el,
s-(' sl)urle ci,,a fost" fericit./*, CAnd eticianul britanic contemporan vorbeste despre fericire ca
ltincl bucuria uiepii luatd in ansarnblu, el ingelege fericirea ln cea de a
l),rua acceptiune. La fel curn o ingelegea Goethe ln secolul al XWII-Ir':r, cAnd ii scria luiZeht c5.,,esre fericir;i ar dori si-si triiasciviaga
l)(rrtru a doua oari'. Aceasti a patra se mnificaEie a fericirii a luat loculcrrtlrrimoniei in filozofia moderni. Potrivit acestei semnificagii, fericirea,,rrrrrlui consti in faptul ci el este multumit de viaga sa. ,,ii muhumesclrri l)umnezeu ci exist" - nota c5ndva K. Mansfield ln jurnalul siu;,r( ( rsta este una dinue formulele fericirii ascfel intelese.
in opozitie cu eudaimonia, aceasri nofiune are un caracterrrriric..tiv; misurarea ei este mulyuruirea de viaEi, si nu posedarea de
l,urrrrri, in aceasti accepliune nu ar fi fericit cel care ar detine cele mair,'rrlt.:bunuri, daci ele nu i-ar aduce mulEumire; in definitiv, fericirear r r r ( stc determinati de bunuri, ci de sentimente, nu de cee a ce de;ine m,, r ,1,' lclul cum reac{ionim la ce€a ce avem. Posedarea de bunuri, de unl, I .,ru ,rltul, exterioare sau interioare, este necesari fericirii, fiindci e
1,r .rr si Iii fericit fhri a detine niciun fel de bunuri; dar bunurile ln sine
rr{ :i rru constituie fericirea.l)c dc alti parte, fericirea astfel ingeleasi se deosebe;te ;i de ferici-
rr',r ,,lrsilrologicf': una este si fii mulgumit de viagi, si alta si cunogti
I'1.',,'r',,,, intensi. Ce-i drept, John Locke, inclinat spre simplificarea, ',n( ('l)tclor, dorea si contopeasci cele doui notiuni si si inteleagi
19
\i'LADYS LA\T TATARKIE]X1 C Z
,,mulgumirea de viagi" ca esentS. a plicerilor incenserl, dar Leibniz,intrind in polemicl, ii repro;a ci exisri o diferenri intre fericire si
plicere, fie aceasta din urm[ si cea mai intensilz. ;
Reprezentarea fericirii ca mukumire de viagi nu-i esre niminui stra-ini, dar nu este clar definiti: omul de rAnd;rie ce inseamni, dar nu stiesi o transpuni intr-o nofiune clari; a fosr nevoie si se ocupe de acest
lucru filozofii, dar nici ei nu au putur limuri acesr lucru de la inceput.CAnd poetul italian Leopardi, intr-o stare de spirit pesimisti,, scria
ci ,,orice ar fi fericirea, ea este imposibil de atins'l aceasri afirmatie nrr
se poate raporta la niciuna dinre cele trei nogiuni anrerioare: fiinclcinu este adevirat c5. succesul ar fi un lucru de neatins; la fel por fi cu-noscute bucuria intensi si eudaimonia; e a poate fi adevErari doar prinraporuarea la cea de a patra noliune: este imposibil si fim mukumiti de
viaEi tot timpul. ' :
Goethe spunea tn dialog cu Eckermann (ln anul1824) ci in ceisaptezeci ;i cinci de ani de via;i nu a cunoscut nici micar parru sipri-mAni de fericire deplinil3; aproximativ in acelasi timp (1830), mirtu-risea faEi deZelter ci.,,este fericit ;i ci ar dori si-;i trdiasci viaga inci
I -D a. ^
t I I .o clata. )l ln aceste doua martunslrl ale lul nu exlsta lnconsecventA:,t ^ r r f . | ; t 'cici cele ,patru siptimAni de fericire" erau in;elese ln sensul celei mai
intense plSceri, al unei bucurii netulburare, iar fericirea pe care o mir-turisea era vizuti in celilalt sens al cuvAntului, ;i anume ca mulgr.rmiregenerali. de viagi.
11 J, Locke, An Esscty Concerning Human (Inderstanding, II, 21, g 42 (...)l
,,Happiness in hsfull extent is the utmost pleasure we are capable of'l12 G. \f. Leibniz, Nouueau-r esais,Il,cap.2I,$42.t'
J. P. Eckermann, Gesprriche nit Goethe,Ed. II, 1908, p. fiT,conversada din 27I L824. La fel ca Goethe gindea califul Abdurrachman care a cerur si se treaci pe
mormintul siu epitaful; ,,Onoruri, bogiEii, ce a mai mare purere - am avur parre de
toate acestea, RespectAndu-mi gi fiinduJe reami de mine, principii contemp,rranicu mine mi-au invidiat fericirea gi gloria si mi-au ciutat prietenia. in cursul veitiimele am numirat exact zilele in care am simgir o pl5cere puri ;i nenrlburari - ;iln cursul celor zece ani de domnie am numirat abia paispreze ce zile", Aceasri in-scripgie era populari ;i deseori citati ln secolul al XVIIIJea; il reia, printr.e altii,Helvetius, De I'h o mme, Oeuures cornp lltes, t. III, Londra, 1777, p, 432).
20
Dupreferhi.re
Asadar, existl cel putin pauu noduni e se nqiale cu privire la fericire:cstc fericit, in primul rAnd, cel ciruia ii surAde soarta, in al doilea rAnd, t'l care a cunoscut cele mai intense bucurii, in al treilea, cel care de gine
t clc: nrai de seami bunuri sau cel pugin a inregistrat un bilant pozitiv alv ir'1i i, si in al patrule a rAnd, cel care este mulqumit de viagila.
Caracterul cvadruplu constiruie o sursi serioasi a confuziilor dinrrrintea noastr5., atunci cAnd vorbim despre fericire, cici cele patrurrotirlni marcate cu un singur termen au tendinga de a se intrepitrunde
;i rle a crea o singuri notiune cu un continut nedeterminat, oscilAndirrtre cele pauu. $i chiar dacl filozofii ar accepta doar una singurd,clirninAndu-le pe celelalte, omul de rAnd va nianifesta rendinta de a
rrr rrrr i cu un singur cuvint cele patru lucruri diferite . Cine spune despre
r i rr c sau despre altcineva ci este ,,fericit'i ingelege ace st lucru fie inr-un,;t'rrs, fie in altul dintre cele patru; cind vorbeste despre ceilalgi, cel mai,r.lc,sca face trimitere laprimul sau al treilea sens, iar cAnd vorbeste des-
l)rc s^ille, la al doilea sau al patrulea sens.
Se intAmpli ca dupi ce citim autobiografiile unor oameni si ajun-
licm uneori la concluzia: au avut o viagi fericiti. Dar fericiti in care
.lintre sensuri? De exemplu, dacdvorbim despre amintirile lui Ford gi
vonr splrne despre via;a lui ci a fost fericiti, vom lngelege acest lucruirr scnsul ci a avut parte de o viagi norocoasi, plini de succes. Desprerrrcnroriile lui Cassanova vom spune, de asemenea, c[ descriu o viaEilcriciti, dar in alt sens, o viaEi alcituitS. din pliceri. Pe de altiparte,, rtirrd confesiunile SfAntului Augusdn, vom vedea cl fericirea luir ()lrsta in altceva: In realizarea bunurilorpe care le preguia. La rAndulr, r r r, sc riitorul francez contemp oran, Lavedan, isi lnc heie autob iografi a( u irfirmatia ci viaEa lui a fost fericiti. Dar a fost fericiti in alt sens:
L,rvcclan spune ci ,,in viagl nu i-a lipsic nimic din ce ea ce apargine uneir ir'1i lcricite, nici micar suferin;a"; viagalui nu a fost nici o insiruire de
| ' ltclativ aseminitoare juxtapunere a sensurilor cuvintului ,,fericire" vezi la. J,ll;rstirrgs, EncyclopaediaofReligionandEtbics, I808-I917.Acolose disting:A) in-lr lr'1'1;1." 5rtrrali a fericirii, ln care fericire = binele, gelul uldm al acgiunii (aqa cun.r
il I,,l.scste, de exemplu, Aristotel), B) tntelegerea materiali a) fericirea = plicere, b)n()roc, c) = sentimentul care insoteste activitatea in stare de veghe.
2l
\TLADYS LA\T TATARKIE\TIC Z
succes€, nici o desftrare perperui, nici perfecriune; in schimb, a fost oviagi de care cel care a trd.it-o a fost mulgumit, o viari fericiri in cel de
al patrulea sens al cuvAntuluir5.
Fire;te cilucrurile diferite care poarti in comun numele de fericirenu sunt fXri leglturl lntre ele. Dar aceasti legituri nu este permanen-td; ca si fii mulgumit de viagi nu uebuie neapirat si ai pane de o viaginorocoasi sau viaga si fie alcituici numai din bucurii inrense, Pogi fimulgumit de viagi fhri o soarti. norocoasi ;i fhri bucurii inrense; gi
invers, soarta norocoasi gi bucuriile intense nu sunc o gpranrie a mul-
Eumirii in viagi. Ca un om si fie fericit, el nu are nevoie neapirat de
fericire daci. prin ,,fericire" ingelegem soarti norocoasi. RecurgAnd la
polisemia cuvAntului, se poate spune chiar, a;a cum formuleazi ArrurG6rski, ci: ,,Este cu adevirat fericit cel care nu-;i pune starea lui de
fericire in legituri cu fericirea"l6.
Cu veacuri in urmi, polisemia cuvAntului ,,fe ricire" era mai limitari,cici desemna doar o stare norocoasi din afari; in schimb, senrimenrulinterior, plenitudinea mulumirii, era numiti stare de fericire. La fel se
intimpla;i in alte limbi: alituri de Gliick,se folosea cuvinrul Gliickselig,
alinrri de bonheur,se foloseafelicitd, Cutimpul, lns[, aceste cuvinre au
inceput si pari exagerate, artificiale, invechite, ;i treptat au ie;it din uz,
riminAnd doarfericire, Gli.ick, bonheur,cu intreaga lor polisemie.Aceasti polisemie trebuie si fie depi;iti: din cele parru no;iuni
care recurg la aceeasi denumire trebuie si alegem doar una, celelalteurmAnd si fie denumite in alt fel. Cum si facem alegerea? Ar fi un lu-cru de prisos si demonstrim care dintre ele este mai importanti. Toate
sunr importante: frri mulgumirea de viagi oamenilor le-ar veni la felde greu si-;i exprime visurile, doringele sau realizirile, dupi cum le-arveni greu fbri nogiunea de succes gi de mare bucurie.
15 H. Ford, Moje iycie i dzielo,1924;J. Cassanova de Se ningalt, Mimoires, L826-1832; Augustyn, Wyznania, 1954;H. Lavedan, Auant lbubli,l938. Uldna pro-poziEie din amintirile iui Lavedan suni astfel: ,,Jbprouue auec une infnie reconnai-
ssance que rim ne mbura manqui d,e tout ce qui cornpose une uie heureuse, pas mlrnedhuoir soufert".16 A. G6rrki, Iulyili wybrane, 1934,
22
Desprefericire
'lie i dintre aceste notiuni dispun insS de sinonime 17; cuvAnrul ,,fe -
r i,'irc" poate fi inlocuit cu cuvAntul ,,succes", ,,mare bucurie" si,,euclai-
rn.rrie". Cea de apaffa lns5" nu are sinonim, ea ar ffebui si fie inocluitirlt' cxpresia,,rnulgumirea de intreagaviaEt',dar nici aceasti expresie nucstc chiar potrivitS. Cel de al pauulea sens al fericirii consdtuie sem-
rrilicatia specifici a acesteia. Agadar, daci din multitudinea de sensuri
lr(' cru€ le posdel acest cuvAnt ar fi si alege m unul, atunci ar fi just siJ,rl,:gcm pe acesta, si nu altul. Daci aite sensuri sunt proprii doar lim'lrujLrlui uzual (de exemplu, succesul) sau doar limbalului filozofic (de
r'xt:rnplu eudaimonia), sensul debazl este folosit atet in limbajul uzual,, it si in cel filozofic. Daci ne asteptim ca fericirea si fie un bun de
n r;rrc valoare gi poate chiar gelul vietii, atunci acest lucru se rcferl, far|rrr,l,rjalila acest al patrulea sens,
l]cricirea ln acest al patrulea sens constituie scopul cirgii de faEi,
Nolocul, bucuria sau mirimea bunurilor detinute in viagi vor fi denu'rrritc cleseori in carte - agacum fac;i algii - drept,,fericire", dar, daclrrrr rczulti din contexr, se va menliona ci este vorba despre noroc ,,inv i ;r tir'l fericire,,ps ihologicil' sau,,eudaimonie".
lludaimonia este astizi o nogiune putin folosita ;i daci reflectim,, clip'i putem si separim soarta norocoasi de mulgumirea in via;i,lrriviti in ansamblu, de fericirea stricto ttnt,,t..in schimb, accepEiunea
lrsilrologici a conceptului de fericire ca fiind cea mai mare bucurie,r't'ir rnai mare euforie, este atAt de lnridicinati ln mintea noastri, incAtr'rrc greu si ne dezbir5.m de ea, cici se interfereazi.mereu ln gAndurile
I K. Illodzinski (Synonimy polskie. Dziela, t X, Vilnius, l8lr4) inEelege aceste
r rrr irrtc usor altfel: ,,Fericirea este un lucruintimplitor, independent de noi in;ine;l' r r rcul este rezultatul ni.zuintelor noasffe si ne apropiem de el treptat. Cel ciruiar"t rl ii leuseste, este plrintele propriului siu bine; fericit este copilul norocului.I'.polul are incredere de obicei in comandantul fericit, chiar daci acestuia nu-Irr,, r1ic bine. Ce lui care se asa,z\, sL joace cirti, celui care merge la lupti, pe un vapor,t.lrri care se insoari etc. li dorim noroc, pentru ci totul depinde de lntAmplare;, t lrri care se deplaseazi cu o afacere, care este preocupat de o anumiti activitate li, lr r r i r rr succes. Mai degrabi ridicim un toast care vizeaz| sinitatea, succesul, decAt
lr r rr ilca. Copiilor, tinerilor, le urim fericire pentru a-i conduce chiar nu totdeauna,*.r ( u nl gindesc ei".
![FACULTATEA DE TEOLOGIE ÎN MISIUNEA BISERICII file6 Teologie [i Via]\ Greutatea acestui subiect este dată de complexitatea problemati-cii pusă în discuţie. Este vorba despre responsabilitatea](https://static.documents.pub/doc/80x56/5e1094892f669a043f2889c0/facultatea-de-teologie-n-misiunea-bisericii-teologie-i-via-greutatea-acestui.jpg)
![ri [i eseuri - elisabetastanciulescu.ro · Reg\sim aici teza actorului în situa]ie, comun\ abord\rilor microsociologice, dar este vorba despre o situa]ie întotdeauna structurat\](https://static.documents.pub/doc/80x56/5e0fdfa8d857335583701b9b/ri-i-eseuri-e-regsim-aici-teza-actorului-n-situaie-comun-abordrilor-microsociologice.jpg)
