unitati de studiu ; formarea de grupe 2. Topic: The Human...

unitati de studiu ; formarea de grupe de lucru.

2. Topic: The Human Emotions; the Sense of Beauty Grammar points: the present perfect simple and present perfect continuous

Prezentarea, ilustrarea si fixarea problemelor de gramatica ; exersarea competentelor expresive si comprehensive specifice fiecarei unitati de studiu ; formarea de grupe de lucru.

Se recomandă parcurgerea bibliografiei obligatorii specifice

3. Topic: Cross-Cultural Interactions; Language functions: participating in discussions and meetings ; Grammar points: the past tense simple and past tense continuous



4. Topic: Entertainment and Education; Language functions: expressing an opinion; Grammar points: past perfect simple and past perfect continuous



5. Topic: The Jazz Age Grammar points: means of expressing the future; word-formation: suffixes and prefixes



6. Topic: Social Skills; Grammar points: adjectives, adverbs, comparisons ; formal/informal registers ; order of adjectives; writing descriptive phrases Language functions: giving an opinion and speculating ; expressing concession.



7. General review of the vocabulary items and grammar points covered during the semester.



Bibliografie obligatorie: The Corpus of Texts in the Course Package compiled throughout the semester. Vince, Michael, Paul Emmerson. Intermediate Language Practice. Grammar and Vocabuary. Macmillan Education, 2003. McCarthy, Michael, O’Dell, Felicity. English Vocabulary in Use. Cambridge: Cambridge University Press, 2002. Hoffmann, Hans, Hoffmann, Marion. Engleza Tematica. Traducere: Roland Schenn. Bucuresti: Editura Niculescu, 2008. Bibliografie facultativă: Evans, Virginia. FCE Use of English. Swansea, Uk: Express Publishing, 1998. Levine, Deena, Baxter, Jim & Piper McNulty. The Culture Puzzle. Cross-Cultural Communication for English as a Second Language. Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice-Hall, Inc., 1987. Weiner, E.S. C. (ed.) The Oxford Guide to the English Language.New York: Oxford University Press, 1984. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Corelarea conţinutului disciplinei cu cerinţele actuale de pe piaţa muncii, în contextul larg al globalizării şi deschiderii către pieţele internaţionale. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală 10.4 Însuşirea cunoştinţelor

acumulate Colocviu 100%

10.5 Seminar/laborator Participarea activă la seminar

10.6 Standard minim de performanţă Promovarea colocviului

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea “Spiru Haret” 1.2.Facultatea Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Pedagogie Muzicala 1.4.Domeniul de studii MUZICA 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie Muzicala 2.Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei LIMBA ENGLEZA 2.2. Codul disciplinei MUZ1225 2.5. Anul de studiu I 2.6. Semestrul 2 2.7. Tipul de evaluare CV 2.8. Regimul

disciplinei (a3) Complementara

3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 1 din care: 3.2 curs 0 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 14 din care: 3.5 curs 0 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 5 Examinări 3 Alte activităţi ……… 3 3.7 Total ore studiu individual 36 3.8 Total ore pe semestru 50 3.9 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunostinte de limba engleza la nivel operational (CEFR B1-B2) 4.2 de competenţe Utilizarea corectă a structurilor lingvistice de bază ale limbii engleze 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sali dotate cu echipament audio/video. 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sali dotate cu echipament audio/video.

6. Competenţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

prof

esio

nale

Explicarea conceptuala a situatiilor de comunicare si a problemelor de specialitate din domeniu Aplicarea legislatiei nationale si europene privind liberul acces la informatie, proprietatea intelectuala, drepturile de autor,

copyright–ul etc.) în procesul comunicării profesionalizate si în activitatile de informare–documentare Comunicare eficientă, scrisă şi orală, în limba engleza într-un cadru larg de contexte socio-culturale, precum şi în

contexte profesionale specifice domeniului Comunicare în situaţii profesionale multilingve de integrare, negociere şi mediere lingvistică şi culturală

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

Identificarea şi utilizarea unor metode şi tehnici eficiente de învăţare; conştientizarea motivaţiilor extrinseci şi intrinseci ale învăţării continue; îndeplinirea obiectivelor de formare prin activităţi de informare, prin proiecte în echipă şi prin participarea la programe instituţionale de dezvoltare personală şi profesională

Aplicarea tehnicilor de munca eficienta în echipa multidisciplinara cu îndeplinirea anumitor sarcini pe paliere ierarhice

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei • Consolidarea si dezvoltarea structurilor lexico-gramaticale

aplicate si aplicabile in context general • Imbunatatirea competentelor lingvistice (intelegere scrisa si orala, exprimare orala si scrisa)

7.2 Obiectivele specifice Dezvoltarea competentei comunicationale axate cu precadere pe teme generale • Deprinderea abilitatii de utilizare a dictionarelor, a resurselor lingvistice si de informare generale

8. Conţinuturi 8.1 Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1.Topic: Music in Great Britain Vocabulary: confusable words ; idioms, synonyms, collocations ; Language functions: giving a recommendation



2. Topic: The Meaning of Life Grammar points: expressing wishes, hopes and regrets - the subjunctive mood ; modals and the perfect infinitive ; Language functions: Thanking and expressing appreciation; picture discussion : similarities and differences;



3. Topic: Natural and Supernatural Phenomena Grammar points: adverbial modifiers; Vocabulary: comparisons; idioms related to natural phenomena;



4. Topic: The Music of the United States Grammar points: expressing condition



5. Topic: Faith, Religions, Beliefs Grammar points: expressing purpose; Language functions: Asking for information.



6. Topic: Out of Time, Out of Place. Mysteries of the Here and the Now topic-related vocabulary: adjectives describing the supernatural ; Grammar points: gerunds and infinitives; Language functions: review of the language functions in English



7. General review of the vocabulary items and grammar points covered during the semester.



Bibliografie obligatorie: The Corpus of Texts in the Course Package compiled throughout the semester. Vince, Michael, Paul Emmerson. Intermediate Language Practice. Grammar and Vocabuary. Macmillan Education, 2003. McCarthy, Michael, O’Dell, Felicity. English Vocabulary in Use. Cambridge: Cambridge University Press, 2002. Hoffmann, Hans, Hoffmann, Marion. Engleza Tematica. Traducere: Roland Schenn. Bucuresti: Editura Niculescu, 2008. Bibliografie facultativă: Evans, Virginia. FCE Use of English. Swansea, Uk: Express Publishing, 1998. Levine, Deena, Baxter, Jim & Piper McNulty. The Culture Puzzle. Cross-Cultural Communication for English as a Second Language. Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice-Hall, Inc., 1987. Weiner, E.S. C. (ed.) The Oxford Guide to the English Language.New York: Oxford University Press, 1984. 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului Corelarea conţinutului disciplinei cu cerinţele actuale de pe piaţa muncii, în contextul larg al globalizării şi deschiderii către pieţele internaţionale. 10. Evaluare Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota

finală 10.4 Însuşirea cunoştinţelor

acumulate Colocviu 100%

10.5 Seminar/laborator Participarea activă la seminar

10.6 Standard minim de performanţă Promovarea colocviului

80

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Stiinte Socio –Umane 1.3.Departamentul Stiinte Socio –Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală

2. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei TEORIA MUZICII, SOLFEGIU, DICTEU 2.2. Codul disciplinei FSSU 2301 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 3 2.7.Tipul de

evaluare E (oral şi scris)

2.8.Regimul disciplinei

O (DF)

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs

2 3.3 seminar/laborator 1

3.4 Total ore din planul de învăţământ 42 din care: 3.5 curs


Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 3 Examinări 10 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 44 ore 3.9 Total ore pe semestru 100 ore 3.10 Număr de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum cunoaşterea problematicii parcurse în anii anteriori 4.2 de competenţe capacitatea interpretării corecte de solfegii tonale şi modale

5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului problematica teoretică este aprofundată în aplicatii de analiză pe solfegii tonale şi modale

5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

interactiv, utilizând volumul de solfegii pentru aplicatii practice


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1 –Realizarea unei corelatii corecte intre textul muzical si configuratia sonora, pe baza abilitatilor auditive si de scris-citit muzical dobandite (inclusiv auzul muzical interior); C1.2 Explicarea si experimentarea diverselor exemple de codificare grafica a muzicii cu scopul formarii culturii auditive si dezvoltarii gandirii muzicale. C2 –Utilizarea corecta a elementelor de baza ale tehnicilor clasice de scriitură si a metodelor fundamentale de analiza muzicala. C2.3 Rezolvarea de probleme practice si exercitii muzicale, utilizand tehnicile clasice de scriitura si metodele fundamentale de analiza muzicala

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3 Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesionala in scopul insertiei si adaptabilitatii la cerintele pietei muncii

81

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei -studenţii sa asimileze cunoştinţe teoretice, să dobândească priceperi şi deprinderi practice pentru analiza şi solfegierea lucrărilor tonale si modale;

7.2 Obiectivele specifice -sa utilizeze datele teoretice (chei, transpozitie, cadenţe) ca bază în studiul disiplinelor de specialitate; -sa analizeze solfegii tonale şi modale identificând în plan melodico-armonic sistemul sonor, scările, modulaţiile; -sa analizeze solfegii tonale şi modale identificând în planul metro-ritmic procedeele proprii sistemelor tonal clasic si modal folosite in dezvoltarea ritmului; -sa interpreteze solfegii tonale şi modale(cu acordaj după caz) scrise in diferite chei; -sa interpreteze exemple muzicale care conţin note melodice ornamentale; -sa transpuna scris si oral la diferite intervale solfegii tonale; -sa alcatuiasca scari modale populare pe baza caracteristicilor acestora.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Modulatia tonala, tipuri –Probleme recapitulative expunerea scrisă-orală,

studiul de caz, teme de curs conform tematicii

2. Procedee in modulatia la tonalitati apropiate –Probleme recapitulative

idem Idem

3. Procedee in modulatia la tonalitati departate idem Idem 4. Citirea in chei a solfegiilor tonale idem Idem 5. Transpozitia scrisa in diferite sisteme sonore idem Idem 6. Transpozitia orala (la vedere) idem Idem 7. Procedee clasice de dezvoltare a ritmului idem Idem 8. Sistemul modal Modurile antice grecesti –scari, functii,modulatie

idem Idem

9. Modurile medievale bizantine –scari, functii, modulatie idem Idem 10.Modurile medievale gregoriene –scari, functii, modulatie idem Idem 11.Ritmul in Antichitatea greco-latina idem Idem 12.Ritmul in muzica bizantina idem Idem 13.Ritmul in muzica gregoriana idem Idem 14.Probleme recapitulative din tematica sem 3 idem Idem Bibliografie obligatorie studiu teoretic: -Crinuţa Popescu- Teoria muzicii, solfegiu-dicteu, Editura FRM, Bucureşti, 2009, cap.IV G siV –B,C; -Victor Giuleanu,Victor Iuşceanu-Curs de teoria muzicii însoţit de solfegii aplicative, Editura FRM, Bucureşti, 2006, capitolele VII si VIII; -Victor Giuleanu-Teoria muzicii,curs însoţit de solfegii aplicative,Editura FRM, capitolele: 6,7,8,12,13,14,16; -Gabriela Munteanu, Ion Olteteanu- Modalul în teoria muzicii (integral), Editura FRM, Buc., 2009; Bibliografie suplimentară studiu teoretic: - Victor Giuleanu- Tratat de teoria muzicii,Editura Muzicală,1986,Bucureşti, partea a 2-a capitolele IV, V,VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII; partea a III-a capitolele: II, III, IV, V, VI, VII -A5,6,7; partea a VI-a capitolele I –A,B si II; - Victor Giuleanu- Expunere rezumativă a unor teme de teoria muzicii prevăzute în programa examenului de licenţă,Editura FRM,Bucureşti, 2005, capitolele: V,VI,VII, XII, XIII A,B,C; Bibliografie facultativă studiu teoretic: - Alexandrescu Dragoş- Teoria muzicii, volumul I, Editura Kitty , Bucureşti, 1996; -Râpă Constantin - Teoria superioară a muzicii, volumul II- Ritmul, Editura Media Musica a Academiei de Muzică ,,Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 2002; - Diaconu Adrian -Teoria superioară a muzicii, uz intern- Conservatorul,,George Enescu”, Iaşi, 1978; -Ghiulvezan Ovidiu -Teoria muzicii, curs –uz intern, Facultatea de Muzică , Timişoara; -L. Dean Bye –Students guide to music theory, Ed. Mel Bay Publications, Inc. Industrial dr., Pacific, Missouri, 2009; -Mark Harrison –Contemporary Music Theory Level 1 –Music Education Systems, Ed. Hal Leonard, Canada, 2010 8.2 Lucrari practice/Seminar/laborator Metode de predare Observaţii 1. Modulatia tonala, tipuri –Probleme recapitulative exerciţiul, studiul de caz teme (analize şi interpretari de solf.) cfm.

Tematicii 2. Procedee in modulatia la tonalitati apropiate –Probleme recapitulative

idem Idem

3. Procedee in modulatia la tonalitati departate idem Idem

82

4. Citirea in chei a solfegiilor tonale idem Idem 5. Transpozitia scrisa in diferite sisteme sonore idem Idem 6. Transpozitia orala (la vedere) idem Idem 7. Procedee clasice de dezvoltare a ritmului idem Idem 8. Modurile antice grecesti –scari, functii, modulatie idem Idem 9. Modurile medievale bizantine –scari, functii, modulatie idem Idem 10.Modurile medievale gregoriene –scari, functii, modulatie idem Idem 11.Ritmul in Antichitatea greco-latina idem Idem 12.Ritmul in muzica bizantina idem Idem 13.Ritmul in muzica gregoriana idem Idem 14.Probleme recapitulative din tematica sem 3 idem Idem Bibliografie obligatorie activităţi practice- Solfegii: -Ioan D.Chirescu, Victor Giuleanu- Solfegii, Ed.FRM, 2005, numerele: 14, 49, 66, 81, 83, 85, 90, 94, 96, 98-a, 104, 110, 112, 114 şi 194, 195, 200, 202, 204, 209, 214, 219 (sem.1); Lucrări practice solf.: 233, 236, 238, 240, 244, 245, 246 şi 141, 144 (sem.1); -Victor Giuleanu,Victor Iuşceanu- Curs de teoria muzicii însoţit de solfegii aplicative, Ed FRM, 2006, solfegii cu numerele : 237, 248, 254, 258, 263, 280 (sem.1); -Crinuţa Popescu – Studiu practic melodico-ritmic, Editura FRM, 2001, numerele: 11-b; 12-a,c; 13-a; 14-a,c; 15-a,c (sem.1). Bibliografie suplimentară activităţi practice- Solfegii: -Ioan D.Chirescu,Victor Iuşceanu- Solfegii, Editura FRM, 2006, solfegii cu numerele de la 212- 223; -Victor Giuleanu- Teoria muzicii,curs însoţit de solfegii aplicative, Editura FRM, 2006, solfegii şi exerciţii ritmice, paginile:19,20,21,31,35 (sem.1).

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

Conţinuturile disciplinei şi obiectivele (dobândirea unor cunoştinţe de specialitate în problemele teoretice fundamentale necesare studierii muzicii; crearea unor deprinderi de profil pentru dezvoltarea capacitaţii interpretative, cu aplicarea cunostinţelor in interpretarea muzicii prin practica solfegistică şi formarea unor atitudini specifice viitorului muzician pedagog , teoretician şi interpret sunt în perfectă concordanţă cu aşteptările angajatorilor (şcoli, licee, instituţii de cultură : opera, operete, filarmonici, institute de cercetare, instituţii media: radio-difuziuni, televiziuni) şi ale asociaţiilor profesionale: ansambluri vocale şi instrumentale).

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare

10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Evaluare pe parcurs Probleme teoretice aplicative

Scris 10%

Examen semestrial Proba orală teoretică – transpozitie tonala si întrebări din curs=1,50p

Proba scrisă de dicteu=1,5 p (melodic 0,5p + armonic 1p)

Oral (probleme teoretice aplicative)

Scris (dictee)

30% (15 % +15%)

10.5 Seminar/laborator Evaluare pe parcurs Solfegii tonale in chei si modale

(analiză şi interpretare)

Oral practic 10%

Examen semestrial Proba orală practică = interpretarea a două solfegii 5p (anunţat 3p +prima

vedere cu analiza 2p)

Oral practică (solfegii)

50 %

10.6 Standard minim de performanţă -Interpretare si analiză solfegii tonale şi modale la prima vedere

83

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Stiinte Socio –Umane 1.3.Departamentul Stiinte Socio –Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală

2. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei TEORIA MUZICII, SOLFEGIU, DICTEU 2.2. Codul disciplinei FSSU 2402 2.5. Anul de studiu

II 2.6.Semestrul

4 2.7.Tipul de evaluare

E (oral şi scris)

2.8.Regimul disciplinei

O (DF)






Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 10 Tutoriat 3 Examinări 10 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 44 ore 3.9 Total ore pe semestru 100 ore 3.10 Număr de credite 3

4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum cunoaşterea problematicii parcurse în anii anteriori 4.2 de competenţe capacitatea interpretării corecte de solfegii tonale şi modale


5.1. de desfăşurare a cursului problematica teoretică este aprofundată în aplicatii de analiză pe solfegii tonale şi modale


interactiv, utilizând volumul de solfegii pentru aplicatii practice


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C1 –Realizarea unei corelatii corecte intre textul muzical si configuratia sonora, pe baza abilitatilor auditive si de scris-citit muzical dobandite (inclusiv auzul muzical interior); C1.2 Explicarea si experimentarea diverselor exemple de codificare grafica a muzicii cu scopul formarii culturii auditive si dezvoltarii gandirii muzicale. C2 –Utilizarea corecta a elementelor de baza ale tehnicilor clasice de scriitură si a metodelor fundamentale de analiza muzicala. C2.3 Rezolvarea de probleme practice si exercitii muzicale, utilizand tehnicile clasice de scriitura si metodele fundamentale de analiza muzicala

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT3 Autoevaluarea obiectiva a nevoii de formare profesionala in scopul insertiei si adaptabilitatii la cerintele pietei muncii

84


7.1 Obiectivul general al disciplinei -studenţii sa asimileze cunoştinţe teoretice, să dobândească priceperi şi deprinderi practice pentru analiza şi solfegierea lucrărilor tonale si modale;

7.2 Obiectivele specifice -sa utilizeze datele teoretice (chei, transpozitie, cadenţe) ca bază în studiul disiplinelor de specialitate; -sa analizeze solfegii tonale şi modale identificând în plan melodico-armonic sistemul sonor, scările, modulaţiile; -sa analizeze solfegii tonale şi modale identificând în planul metro-ritmic procedeele proprii sistemelor tonal clasic si modal folosite in dezvoltarea ritmului; -sa interpreteze solfegii tonale şi modale(cu acordaj după caz) scrise in diferite chei; -sa interpreteze exemple muzicale care conţin note melodice ornamentale; -sa transpuna scris si oral la diferite intervale solfegii tonale; -sa alcatuiasca scari modale populare pe baza caracteristicilor acestora.

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii 1. Modurile populare romanesti –caracteristici, clasificare dupa numarul de sunete

expunerea scrisă-orală, studiul de caz teme de curs conform tematicii

2. Scarile prepentacordice şi prepentatonice (sisteme oligocordice) idem Idem 3. Scarile pentatonice conform conceptelor tonal si modal idem Idem 4. Scarile modale pentacordice şi hexacordice idem Idem 5. Scarile modale heptacordice diatonice majore si minore (modurile populare diatonice)

idem Idem

6. Scarile modale heptacordice cromatice majore şi minore (modurile populare cromatice)

idem Idem

7. Modulatia in modurile populare idem Idem 8. Sisteme ritmice in modurile populare – Ritmul copiilor idem Idem 9. Sisteme ritmice in modurile pop. –Ritmul giusto-silabic idem Idem 10.Sisteme ritmice in modurile populare –Ritmul parlando-rubato idem Idem 11.Sisteme ritmice in modurile populare –Ritmul aksak idem Idem 12.Sisteme ritmice in muzica populara –Ritmul de dans idem Idem 13.Sist. ritmice: –Ritmul vocal acomodat mersului ceremonios; -Sistemul divizionar, formule de conflict (recap.)

idem Idem

14.Notele melodice ornamentale –clasificare, notare, interpretare idem Idem Bibliografie obligatorie studiu teoretic: -Crinuţa Popescu- Teoria muzicii, solfegiu-dicteu, Editura FRM, Bucureşti, 2009, cap.IV G siV –B,C; -Victor Giuleanu,Victor Iuşceanu-Curs de teoria muzicii însoţit de solfegii aplicative, Editura FRM, Bucureşti, 2006, capitolele VII si VIII; -Victor Giuleanu-Teoria muzicii,curs însoţit de solfegii aplicative,Editura FRM, capitolele: 6,7,8,12,13,14,16; -Gabriela Munteanu, Ion Olteteanu- Modalul în teoria muzicii (integral), Editura FRM, Buc., 2009; Bibliografie suplimentară studiu teoretic: - Victor Giuleanu- Tratat de teoria muzicii,Editura Muzicală,1986,Bucureşti, partea a 2-a capitolele IV, V,VI, VII, VIII, IX, X, XI, XII; partea a III-a capitolele: II, III, IV, V, VI, VII -A5,6,7; partea a VI-a capitolele I –A,B si II; - Victor Giuleanu- Expunere rezumativă a unor teme de teoria muzicii prevăzute în programa examenului de licenţă,Editura FRM,Bucureşti, 2005, capitolele: V,VI,VII, XII, XIII A,B,C; Bibliografie facultativă studiu teoretic: - Alexandrescu Dragoş- Teoria muzicii, volumul I, Editura Kitty , Bucureşti, 1996; -Râpă Constantin - Teoria superioară a muzicii, volumul II- Ritmul, Editura Media Musica a Academiei de Muzică ,,Gheorghe Dima”, Cluj-Napoca, 2002; - Diaconu Adrian -Teoria superioară a muzicii, uz intern- Conservatorul,,George Enescu”, Iaşi, 1978; -Ghiulvezan Ovidiu -Teoria muzicii, curs –uz intern, Facultatea de Muzică , Timişoara; -L. Dean Bye –Students guide to music theory, Ed. Mel Bay Publications, Inc. Industrial dr., Pacific, Missouri, 2009; -Mark Harrison –Contemporary Music Theory Level 1 –Music Education Systems, Ed. Hal Leonard, Canada, 2010 8.2 Lucrari practice/Seminar/laborator Metode de predare Observaţii

1. Modurile populare romanesti –caracteristici, clasificare dupa numarul de sunete

exerciţiul, studiul de caz teme (analize şi interpretari solfegii) cfm. Tematicii

2. Scarile prepentacordice şi prepentatonice (sisteme oligocordice) idem Idem 3. Scarile pentatonice conform conceptelor tonal si modal idem Idem 4. Scarile modale pentacordice şi hexacordice idem Idem

85

5. Scarile modale heptacordice diatonice majore si minore (modurile populare diatonice)

idem Idem

6. Scarile modale heptacordice cromatice majore şi minore (modurile populare cromatice)

idem Idem

7. Modulatia in modurile populare idem Idem 8. Sisteme ritmice in modurile populare – Ritmul copiilor idem Idem 9. Sisteme ritmice in modurile pop. –Ritmul giusto-silabic idem Idem 10.Sisteme ritmice in modurile populare –Ritmul parlando-rubato idem Idem 11.Sisteme ritmice in modurile populare –Ritmul aksak idem Idem 12.Sisteme ritmice in muzica populara –Ritmul de dans idem Idem 13.Sist. ritmice in muz. Pop.–Ritmul acomodat mersului ceremonios; -Sistemul divizionar, formule de conflict (probleme recapitulative)

idem Idem

14.Notele melodice ornamentale –clasificare, notare, interpretare idem Idem Bibliografie obligatorie activităţi practice- Solfegii: -Ioan D.Chirescu, Victor Giuleanu- Solfegii, Ed.FRM, 2005, numerele: 5, 9, 29, 51, 82, 87, 88, 91, 92, 100, 102, 108 (sem.2); Lucrări practice solf: 252, 259, 264, 272, 273 şi 227, 232 (sem 2); -Victor Giuleanu,Victor Iuşceanu- Curs de teoria muzicii însoţit de solfegii aplicative, Ed FRM, 2006, solfegii cu numerele : 301, 302, 303, 304, 305, 310, 311, 312, 315, 317, 324, 325, 327(sem.2); -Crinuţa Popescu – Studiu practic melodico-ritmic, Editura FRM, 2001, numerele: 20-a; 21-a,b; 23-a,c; 24-a; 25-a; 26-a (sem.2). Bibliografie suplimentară activităţi practice- Solfegii: -Ioan D.Chirescu,Victor Iuşceanu- Solfegii, Editura FRM, 2006, solfegii cu numerele de la 212- 223; -Victor Giuleanu- Teoria muzicii,curs însoţit de solfegii aplicative, Editura FRM, 2006, solfegii şi exerciţii ritmice, paginile: 23, 24, 26, 27, 28, 29, 33 (sem.2).


Conţinuturile disciplinei şi obiectivele (dobândirea unor cunoştinţe de specialitate în problemele teoretice fundamentale necesare studierii muzicii; crearea unor deprinderi de profil pentru dezvoltarea capacitaţii interpretative, cu aplicarea cunostinţelor in interpretarea muzicii prin practica solfegistică şi formarea unor atitudini specifice viitorului muzician pedagog , teoretician şi interpret sunt în perfectă concordanţă cu aşteptările angajatorilor (şcoli, licee, instituţii de cultură : opera, operete, filarmonici, institute de cercetare, instituţii media: radio-difuziuni, televiziuni) şi ale asociaţiilor profesionale: ansambluri vocale şi instrumentale).

10. Evaluare


10.3 Pondere din nota

finală 10.4 Curs Evaluare pe parcurs

Probleme teoretice aplicative Scris 10%

Proba orală teoretică – întrebări din curs=1,50p Proba scrisă de dicteu=1,5 p (melodic 0,5p +

armonic 1p)

Oral (probleme teoretice aplicative)

Scris (dictee)

30% (15 % +15%)

10.5 Seminar/laborator Evaluare pe parcurs

Solfegii tonale si modale (analiză şi interpretare) Oral practic 10%

Examen semestrial Proba orală practică –interpretarea a două solfegii

5p (anunţat 3p +prima vedere cu analiza 2p)

Oral practică (solfegii)

50 %

10.6 Standard minim de performanţă

-Interpretare si analiză solfegii tonale şi modale la prima vedere

FIŞA DISCIPLINEI 1. Date despre program

1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Științe Socio-Umane 1.3.Departamentul Științe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Armonie 2.2. Codul disciplinei Muz2303 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul

I 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul

disciplinei O






Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 47 ore 3.9 Total ore pe semestru 28 3.10 Număr de credite 2 credite 4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sala dotată cu foto, xerox, partituri, colecţii de ziare si reviste de specialitate, CD-uri, DVD-uri


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale 1. Utilizarea corectă a elementelor de bază ale tehnicilor clasice de scriitură şi a metodelor fundamentale de analiză muzicală

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

2. Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

3. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii


7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Abilitatea de a armoniza 2. Capacitatea de a analiza structuri acordice 3. Perfecţionarea aptitudinilor muzicale.

7.2 Obiectivele specifice - Realizarea acompaniamentelor - Abilități de aplicare a formulelor de acompaniament specifice - Noțiuni de bază în realizarea basului cifrat

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii

Semestrul I

Trepte secundare exemple Studentul îşi va însuşi regulile de bază Rolul treptelor secundare exerciţii Studentul îşi va însuşi regulile de bază Ierarhizarea treptelor secundare Demonstraţii la pian Studentul îşi va însuşi regulile de bază Treapta VI Demonstraţii la pian Studentul va cânta exemplele la pian Exemple din literatura consacrată Demonstraţii la pian Idem Treapta II Demonstraţii la pian Idem Exemple din literatura consacrată Demonstraţii la pian Idem Treapta VII Demonstraţii la pian Idem Exemple din literatura consacrată Demonstraţii la pian Idem Exemple din literatura consacrată Demonstraţii la pian Idem Treapta III Demonstraţii la pian Idem Exemple din literatura consacrată Demonstraţii la pian Idem Înlănțuirea treptelor secundare demonstraţii audio/ demonstraţii ; Idem Exemple din literatura consacrată Demonstraţii la pian Idem Acordurile de septimă ale tonicii și subdominantei Demonstrație practică Studentul va analiza, va comenta Bibliografie generală Pașcanu, Alexandru – Armonia, Ed. Didactica si Pedagogică, 1982, București Petculescu, Valentin - Armonie tonală- stilul vocal, Ed. Fundației România de Mâine, București 2008 Türk, Hans-Peter – Armonia tonal-funcțională, Ed. Universității Emanuel, Oradea 2002 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

Corectarea temelor realizate de student explicarea și propunerea unor noi soluții

Se va utiliza manualul tipărit la USH

Comentarea temelor realizate de student explicarea și propunerea unor noi soluții

Idem

Cântarea temelor la pian exemplificările vor fi imitate de către student

Idem

Compunerea unor tipuri de înlănțuiri Abilități în acompanierea la pian Idem Probleme în realizarea temelor exerciţii Idem Soluții cu privire la evitarea paralelismelor exerciţii Idem Înlănțuiri specifice anumitor stiluri exerciţii Partituri vocale, de pian și de orchestră Dezvoltarea abilităților de a observa rapid greșelile exerciţii Idem Realizarea unor exemple de continuo Dobândirea unor noțiuni de bază Idem Stiluri diferite de basso continuo Abilități în acompanierea la pian Idem Armonizarea unor cântece reprezentative din folclorul copiilor Abilități în acompanierea la pian Diverse culegeri de cântece Armonizarea unor cântece reprezentative din repertoriul copiilor Abilități în acompanierea la pian Diverse culegeri de cântece Analize ale înlănțuirilor treptelor secundare (VI, II) exerciţii Se va utiliza manualul tipărite la USH Analize ale înlănțuirilor treptelor secundare (VII, III) exerciţii Se va utiliza manualul tipărite la USH Bibliografie generală: Pașcanu, Alexandru – Armonia, Ed. Didactica si Pedagogică, 1982, București Petculescu, Valentin - Armonie tonală- stilul vocal, Ed. Fundației România de Mâine, București 2008 Türk, Hans-Peter – Armonia tonal-funcțională, Ed. Universității Emanuel, Oradea 2002


Cunoaşterea teoriilor, regulilor sprecifice disciplinei Capacitatea studentului de a armoniza

10. Evaluare

Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare 10.2 Metode de evaluare 10.3 Pondere din nota finală

10.4 Curs Implicarea studentului Se înregistrează frecvenţa la ore

scris 80

10.5 Seminar/laborator Interactivitatea student 2 evaluări pe parcurs 20% 10.6 Standard minim de performanţă Realizarea unei teme date

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea „Spiru Haret” 1.2.Facultatea Facultatea de Științe Socio-Umane 1.3.Departamentul Științe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Armonie 2.2. Codul disciplinei Muz2404 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul

II 2.7.Tipul de evaluare Ex 2.8.Regimul

disciplinei O






Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 2 3.7 Total ore studiu individual 47 ore 3.9 Total ore pe semestru 28 3.10 Număr de credite 2 credite 4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum - 4.2 de competenţe - 5. Condiţii ( acolo unde este cazul)

5.1. de desfăşurare a cursului Pian, aparatură, calculator, videoproiector 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sala dotată cu foto, xerox, partituri, colecţii de ziare si reviste de specialitate, CD-uri, DVD-uri


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale 1. Utilizarea corectă a elementelor de bază ale tehnicilor clasice de scriitură şi a metodelor fundamentale de analiză muzicală

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

1. Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

2. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii


7.1 Obiectivul general al disciplinei 1. Abilitatea de a armoniza 2. Capacitatea de a analiza structuri acordice 3. Perfecţionarea aptitudinilor muzicale.

7.2 Obiectivele specifice - Realizarea acompaniamentelor - Abilități de aplicare a formulelor de acompaniament specifice - Noțiuni de bază în realizarea basului cifrat

8. Conţinuturi

8.1 Curs Metode de predare Observaţii Semestrul II

Teme recapitulative dialog de dezbatere/demonstraţii; Se va utiliza manualul tipărit la USH Exemple din literatura consacrată dialog de dezbatere/demonstraţii; Idem Teme colective lucrul după cursul scris/demonstraţii ; Idem Identificarea relațiilor armonice învățate în exemple muzicale din literatura consacrată

dialogul problematizat/demonstraţii, Idem

Secvențele Lucrul după cursul scris Idem Exemple din literatura consacrată dialog de dezbatere/demonstraţii; Idem Exerciții pentru consolidarea regulilor dialog de dezbatere/demonstraţii; Studentul va cânta la pian exemplele Note melodice efectiv disonante Expunere practică Idem Exemple din literatura consacrată dialog de dezbatere/demonstraţii; Idem Modualția diatonică Demonstrații Studenții vor dialoga Exemple din literatura consacrată dialog de dezbatere/demonstraţii; Idem Efectuarea modulației la tonalități apropiate dialog de dezbatere/demonstraţii; Studentul va cânta la pian exemplele Teme colective dialog de dezbatere/demonstraţii; Idem Recapitulare generală dialog de dezbatere; Idem Bibliografie generală Pașcanu, Alexandru – Armonia, Ed. Didactica si Pedagogică, 1982, București Petculescu, Valentin - Armonie tonală- stilul vocal, Ed. Fundației România de Mâine, București 2008 Türk, Hans-Peter – Armonia tonal-funcțională, Ed. Universității Emanuel, Oradea 2002 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

Corectarea temelor realizate de student explicarea și propunerea unor noi soluții

Se va utiliza manualul tipărite la USH

Comentarea temelor realizate de student explicarea și propunerea unor noi soluții

Se va utiliza manualul tipărite la USH

Analiza unor exemple date la pian exemplificările vor fi imitate de către student

Idem

Cântarea temelor la pian exemplificările vor fi imitate de către student

Idem

Probleme în realizarea temelor exerciţii Idem Soluții în vedera evitării paralelismelor exerciţii Idem Înlănțuiri specifice anumitor stiluri exerciţii Partituri vocale, de pian și de

orchestră Dezvoltarea abilităților de a observa rapid greșelile exerciţii Idem Realizarea unor exemple de continuo Dobândirea unor noțiuni de bază Idem Stiluri diferit de basso continuo Dobândirea unor noțiuni de bază Idem Armonizarea unor cântece reprezentative din folclorul repertoriul copiilor

Abilități în acompanierea la pian Diverse culegeri de cântece

Armonizarea unor cântece reprezentative din repertoriul copiilor Abilități în acompanierea la pian Diverse culegeri de cântece Problematica modulației diatonice exerciţii Diverse culegeri de cântece Aspecte particulare privind modulația diatonică exerciţii Se va utiliza manualul tipărite la

USH Bibliografie generală: Pașcanu, Alexandru – Armonia, Ed. Didactica si Pedagogică, 1982, București Petculescu, Valentin - Armonie tonală- stilul vocal, Ed. Fundației România de Mâine, București 2008 Türk, Hans-Peter – Armonia tonal-funcțională, Ed. Universității Emanuel, Oradea 2002


Cunoaşterea teoriilor, regulilor sprecifice disciplinei Capacitatea studentului de a armoniza

10. Evaluare


10.4 Curs Implicarea studentului Se înregistrează frecvenţa la ore

scris 80

10.5 Seminar/laborator Interactivitatea student 2 evaluări pe parcurs 20% 10.6 Standard minim de performanţă Realizarea unei teme date

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Contrapunct 2.2. Codul disciplinei Muz2305 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul

3 2.7.Tipul de evaluare Examen 2.8.Regimul

disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2

curs 1 3.3 seminar/laborator 1



Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8 Tutoriat 5 Examinări 3 Alte activităţi 5 3.7 Total ore studiu individual 37 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica 4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian şi CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală cu pian şi CD player


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale C3.2 Explicarea şi interpretarea elementelor de limbaj muzical specifice diferitelor culturi, epoci, stiluri, genuri

muzicale 2. Realizarea secţiunii expozitive a unei fugi sau a primei secţiuni a unui motet, ambele la 3 voci

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le CT1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare,

inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale Elaborarea unui studiu de caz (de exemplu: proiectarea şi organizarea unei unităţi de învăţare şi a conţinuturilor acesteia


7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice)

7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de analiza o partitură polifonică renascentistă 2. Capacitatea de a explica elementele definitorii ale scriiturii renascentiste în formele consacrate ale stilului palestrinian

8. Conţinuturi

8.1 Curs

Metode de predare Observaţii

1. Cap. I. Contrapunctul instrumental al Barocului Melodia monoritmică

Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

Studenţii au de făcut săptămânal teme aplicative la cursul predat

2. Melodia poliritmică Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

Idem

3. Modulaţii Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

Idem

4. Procedee de dezvoltare a melodiei instrumentale


Idem

5. Cap. II. Contrapunctul cu bas general Basul general (I)


Idem

6. Basul general (II) Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

Idem

7. Tipuri de disonanţe. Caracteristici Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

Idem

8. Note melodico-ornamentale. Nota de pasaj (I)


Idem

9. Nota de pasaj (II) Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

Idem

10. Broderia (nota de schimb)


Idem

11. Anticipaţia Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

Idem

12. Apogiatura Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

Idem

13. Întârzierea (I) Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

Idem

14. Întârzierea (II) Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

Idem

Bibliografie generală Sorin Lerescu: Sinteze de contrapunct, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 32-62 ***: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Muzică, Sinteze Anul II, Contrapunct, Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 77-95 Liviu Comes, Doina Nemţeanu-Rotaru: Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 167-327 Marţian Negrea: Tratat de contrapunct şi fugă, ESPLA, Bucureşti, 1957 Dumitru Bughici: Dicţionar de forme şi genuri muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978 Liviu Comes, Doina Rotaru: Tratat de contrapunct vocal şi instrumental, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986 Dan Voiculescu: Fuga în creaţia lui J.S. Bach, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000 Mihaela Stănculescu-Vosganian: Tipologii polifonice în muzica românească contemporană, Editura Muzicală, Bucureşti, 2002 Dan Voiculescu: Polifonia secolului XX, Editura Muzicală, Bucureşti, 2005

8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1. Cap. I. Contrapunctul instrumental al Barocului Melodia monoritmică - exemplificări şi analize

Analiză şi demonstraţie

Studenţii vor avea de făcut pentru săptămâna următoare 2 teme, din tematica ultimului curs predat: una de curs şi una de seminar. Ambele vor fi verificate în orele de seminar.

2. Melodia poliritmică - exemplificări şi analize

Analiză şi demonstraţie Idem

3. Modulaţii - explicaţii şi verificarea însuşirii cunoştinţelor predate la curs


4. Procedee de dezvoltare a melodiei instrumentale - explicaţii şi verificarea însuşirii cunoştinţelor predate la curs


5. Cap. II. Contrapunctul cu bas general Basul general (I) - exemplificări ale problematicii cursului predat


6. Basul general (II) - exemplificări ale problematicii cursului predat


7. Tipuri de disonanţe. Caracteristici - exemplificări şi analize


8. Note melodico-ornamentale. Nota de pasaj (I) - exemplificări şi analize


9. Nota de pasaj (II) - exemplificări şi analize Analiză şi demonstraţie Idem 10. Broderia (nota de schimb) - exemplificări şi analize


11. Anticipaţia - exemplificări şi analize Analiză şi demonstraţie Idem 12. Apogiatura - exemplificări şi analize Analiză şi demonstraţie Idem 13. Întârzierea (I) - exemplificări şi analize Analiză şi demonstraţie Idem 14. Întârzierea (II) - exemplificări şi analize Analiză şi demonstraţie Idem Bibliografie generală: Sorin Lerescu: Sinteze de contrapunct, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 32-62 ***: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Muzică, Sinteze Anul II, Contrapunct, Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 77-95 Liviu Comes, Doina Nemţeanu-Rotaru: Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 167-327 Marţian Negrea: Tratat de contrapunct şi fugă, ESPLA, Bucureşti, 1957 Dumitru Bughici: Dicţionar de forme şi genuri muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978 Liviu Comes, Doina Rotaru: Tratat de contrapunct vocal şi instrumental, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986 Dan Voiculescu: Fuga în creaţia lui J.S. Bach, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000 Mihaela Stănculescu-Vosganian: Tipologii polifonice în muzica românească contemporană, Editura Muzicală, Bucureşti, 2002 Dan Voiculescu: Polifonia secolului XX, Editura Muzicală, Bucureşti, 2005


Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a reda/ comunica fraza muzicală, abilităţi în cunoaşterea stilului muzical.

10. Evaluare


10.4 Curs - prezenţa activă la curs, capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica o partitură preclasică

Examen - se acordă 8 puncte pentru realizarea corectă a temei din punct de vedere al tehnicii contrapunctice - în cazul temelor fără greşeală se acordă 2 puncte pentru realizarea

80

artistică (conducere de voci, muzicalitate, expresivitate) - în situaţia în care în temă apar mai mult de 2 greşeli, realizarea artistică nu mai poate fi luată în consideraţie - pentru fiecare măsură greşită se scade 1 punct - în cazul în care o măsură este realizată parţial corect se acordă 0,5 puncte

10.5 Seminar/laborator - capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica o partitură preclasică - prezenţa activă la seminar

2 evaluări pe parcurs 20%

10.6 Standard minim de performanţă Răspunsuri corecte 50% din totalul problematicii de examen, inclusiv cele 2 evaluări pe parcurs şi evaluarea semestrială


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Contrapunct 2.2. Codul disciplinei Muz2406 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul


disciplinei O





Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 8 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 8 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 8 Tutoriat 5 Examinări 3 Alte activităţi 5 3.7 Total ore studiu individual 37 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica 4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian şi CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

C3.2 Explicarea şi interpretarea elementelor de limbaj muzical specifice diferitelor culturi, epoci, stiluri, genuri muzicale 2. Realizarea secţiunii expozitive a unei fugi sau a primei secţiuni a unui motet, ambele la 3 voci

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

CT1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale Elaborarea unui studiu de caz (de exemplu: proiectarea şi organizarea unei unităţi de învăţare şi a conţinuturilor acesteia

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-

explicarea-interpretarea datelor teoretice) 7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de analiza o partitură polifonică renascentistă

2. Capacitatea de a explica elementele definitorii ale scriiturii renascentiste în formele consacrate ale stilului palestrinian

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Cap. III. Contrapunctul cu bas ornamentat Folosirea notelor melodico-ornamentale - exemplificări şi analize


Studenţii au de făcut săptămânal teme aplicative la cursul predat

2. Ornamentarea basului general prin întârzieri şi apogiaturi - exemplificări şi analize


Idem

3. Cap. IV. Contrapunctul răsturnabil Răsturnarea intervalelor la octavă - explicaţii şi verificarea însuşirii cunoştinţelor predate la curs


Idem

4. Răsturnarea intervalelor la decimă - explicaţii şi verificarea însuşirii cunoştinţelor predate la curs


Idem

5. Răsturnarea intervalelor la duodecimă - exemplificări ale problematicii cursului predat


Idem

6. Cap. V. Imitaţia şi canonul Imitaţia – intervale - exemplificări ale problematicii cursului predat (I)


Idem

7. Imitaţia – intervale; exemplificări şi analize


Idem

8. Canonul la octavă - exemplificări şi analize (I)


Idem

9. Canonul la decimă - exemplificări şi analize (II)


Idem

10. Alte tipuri de canon - exemplificări şi analize


Idem

11. Cap. VI. Forma de fugă Caracteristici structurale. Tipuri de fugă - exemplificări şi analize


Idem

12. Clavecinul bine temperat de J. S. Bach (I) - explicaţii şi verificarea însuşirii cunoştinţelor predate la curs


Idem

13. Clavecinul bine temperat de J. S. Bach (II) - explicaţii şi verificarea însuşirii cunoştinţelor predate la curs


Idem

14. Forma de fugă în creaţia contemporană - explicaţii şi verificarea însuşirii cunoştinţelor predate la curs


Idem

Bibliografie generală Sorin Lerescu: Sinteze de contrapunct, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 32-62 ***: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Muzică, Sinteze Anul II, Contrapunct, Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 77-95 Liviu Comes, Doina Nemţeanu-Rotaru: Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 167-327 Marţian Negrea: Tratat de contrapunct şi fugă, ESPLA, Bucureşti, 1957 Dumitru Bughici: Dicţionar de forme şi genuri muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978 Liviu Comes, Doina Rotaru: Tratat de contrapunct vocal şi instrumental, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986

Dan Voiculescu: Fuga în creaţia lui J.S. Bach, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000 Mihaela Stănculescu-Vosganian: Tipologii polifonice în muzica românească contemporană, Editura Muzicală, Bucureşti, 2002 Dan Voiculescu: Polifonia secolului XX, Editura Muzicală, Bucureşti, 2005 8.2 Seminar/laborator

Metode de predare

Observaţii

1. Cap. I. Contrapunctul instrumental al Barocului Melodia monoritmică - exemplificări şi analize

Analiză şi demonstraţie

Studenţii vor avea de făcut pentru săptămâna următoare 2 teme, din tematica ultimului curs predat: una de curs şi una de seminar. Ambele vor fi verificate în orele de seminar.

2. Melodia poliritmică - exemplificări şi analize


3. Modulaţii - explicaţii şi verificarea însuşirii cunoştinţelor predate la curs


4. Procedee de dezvoltare a melodiei instrumentale - explicaţii şi verificarea însuşirii cunoştinţelor predate la curs


5. Cap. II. Contrapunctul cu bas general Basul general (I) - exemplificări ale problematicii cursului predat


6. Basul general (II) - exemplificări ale problematicii cursului predat


7. Tipuri de disonanţe. Caracteristici - exemplificări şi analize


8. Note melodico-ornamentale. Nota de pasaj (I) - exemplificări şi analize


9. Nota de pasaj (II) - exemplificări şi analize Analiză şi demonstraţie Idem 10. Broderia (nota de schimb) - exemplificări şi analize


11. Anticipaţia - exemplificări şi analize Analiză şi demonstraţie Idem 12. Apogiatura - exemplificări şi analize Analiză şi demonstraţie Idem 13. Întârzierea (I) - exemplificări şi analize Analiză şi demonstraţie Idem 14. Întârzierea (II) - exemplificări şi analize Analiză şi demonstraţie Idem Bibliografie generală: Sorin Lerescu: Sinteze de contrapunct, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 32-62 ***: Universitatea Spiru Haret, Facultatea de Muzică, Sinteze Anul II, Contrapunct, Conf. univ. dr. Sorin Lerescu, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003, p. 77-95 Liviu Comes, Doina Nemţeanu-Rotaru: Contrapunct, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977, p. 167-327 Marţian Negrea: Tratat de contrapunct şi fugă, ESPLA, Bucureşti, 1957 Dumitru Bughici: Dicţionar de forme şi genuri muzicale, Editura Muzicală, Bucureşti, 1978 Liviu Comes, Doina Rotaru: Tratat de contrapunct vocal şi instrumental, Editura Muzicală, Bucureşti, 1986 Dan Voiculescu: Fuga în creaţia lui J.S. Bach, Editura Muzicală, Bucureşti, 2000 Mihaela Stănculescu-Vosganian: Tipologii polifonice în muzica românească contemporană, Editura Muzicală, Bucureşti, 2002 Dan Voiculescu: Polifonia secolului XX, Editura Muzicală, Bucureşti, 2005


Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a reda/ comunica fraza muzicală, abilităţi în cunoaşterea stilului muzical.

10. Evaluare


10.4 Curs - prezenţa activă la curs, capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica o partitură preclasică

Examen - se acordă 8 puncte pentru realizarea corectă a temei din punct de vedere al tehnicii contrapunctice - în cazul temelor fără greşeală se acordă 2 puncte pentru realizarea

80

artistică (conducere de voci, muzicalitate, expresivitate) - în situaţia în care în temă apar mai mult de 2 greşeli, realizarea artistică nu mai poate fi luată în consideraţie - pentru fiecare măsură greşită se scade 1 punct - în cazul în care o măsură este realizată parţial corect se acordă 0,5 puncte

10.5 Seminar/laborator - capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica o partitură preclasică - prezenţa activă la seminar

2 evaluări pe parcurs 20%

10.6 Standard minim de performanţă Răspunsuri corecte 50% din totalul problematicii de examen, inclusiv cele 2 evaluări pe parcurs şi evaluarea semestrială

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzica 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Forme muzicale 2.2. Codul disciplinei Muz2307 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 3 2.7.Tipul de

evaluare Examen 2.8.Regimul

disciplinei O


curs 1 3.3 seminar/laborator -


14 3.6 seminar/laborator -

Distribuţia fondului de timp 36 ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 14 ore Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 9 ore Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 ore Tutoriat 3 ore Examinări 3 ore Alte activităţi 2 ore 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Diploma de bacalaureat, cunoştinţe muzicale de bază 4.2 de competenţe Auz muzical, capabil să citească o partitură muzicală pentru pian de

dificultate medie 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian şi CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

1. Utilizarea corectă a elementelor de bază ale tehnicilor clasice de scriitură şi a metodelor fundamentale de analiză muzicală

2. Descrierea la nivel conceptual a elementelor structurale ale limbajului muzical, cu scopul definirii tehnicilor clasice de scriitura si a metodelor fundamentale de analiza.

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le 1. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele pieţei muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice,

înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice) 7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de a analiza o partitura muzicala de tip omofon din categoria formelor

simple şi/sau compuse 2. Capacitatea de a explica structura arhitectonica a formelor de lied simple şi/sau compuse

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Sem. I 1. Obiectul cursului de Forme muzicale

Expunere

2. Formă muzicală şi gen muzical. Expunere, exemplificări, studiu de caz

3. Tipologii ale formei muzicale. Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză

4. Morfologie muzicală. Idem. 5. Procedee de dezvoltare a materialului sonor. Idem. 6. Categorii sintactice muzicale. Idem. 7. Forme omofone simple: forma monopartită. Idem. 8. Forme omofone simple: forma bipartită. Idem 9. Forme omofone simple: forma tripartită. Idem 10. Forme omofone simple: forma tripentapartită Idem

11. Forme omofone compuse: forma bipartită. Idem 12. Forme omofone compuse: forma tripartită. Idem 13. Forme omofone compuse: forma tripentapartită. Idem

14. Prezenţa formelor omofone simple şi/sau compuse în varii genuri muzicale

Idem

Bibliografie Bibliografie obligatorie Ciobanu, Maia: Forme muzicale (Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti 2005) Bibliografie suplimentară ***: Sinteze Anul III – Forme şi analize muzicale (Editura Fundaţiei „România de mâine”, Bucureşti 2004) ***: Dicţionar de termeni muzicali (Editura ştiinţifică şi encicplopedică, Bucureţi, 1984) Teodorescu-Ciocânea, Livia: Tratat de Forme şi analize muzicale (Editura Muzicală, 2005) Niculescu, Ştefan: Reflecţii despre muzică (Editura Muzicală, Bucureşti, 1980) Timaru, Valentin: Observaţii asupra genului muzical (Muzica 1998 nr.2) Bibliografie facultativă Bentoiu, Pascal: Imagine şi sens (Bucureşti, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor,1973) Petecel Teodoru, Despina: De la mimesis la arhetip (Editura Muzicală, Bucureşti, 2003)





- profesori de muzică

10. Evaluare


10.4 Curs - prezenţa activă la curs, capacitatea de a demonstra

asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi

explica textul unei partituri

Examen

Evaluări trimestriale

80%

20%

10.5 Seminar/laborator -

-

10.6 Standard minim de performanţă Răspunsuri corecte 50% din totalul problematicii de examen, inclusiv cele 2 evaluări pe parcurs

şi evaluarea semestrială

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzica 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Forme muzicale 2.2. Codul disciplinei Muz2408 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 4 2.7.Tipul de


disciplinei O


3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar 14 Distribuţia fondului de timp 47 ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 17 ore Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 15 ore Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 ore Tutoriat 3 ore Examinări 3 ore Alte activităţi 4 ore 3.7 Total ore studiu individual 47 3.9 Total ore pe semestru 75 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe muzicale achiziţionate în urma absolvirii cursurilor din anul I si a celor din anul II semestrul 1 ale specializării Muzică

4.2 de competenţe Capacitatea de a descifra o partitură muzicală pentru pian de dificultate medie, de a recunoaşte structurile sonore de bază (intervale, acorduri, tonalitate, mod, etc. ) precum şi de a folosi cunoştintele de forme şi analize muzicale achiziţionate în primul semestru al anului II


5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian şi CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului



Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

1. Utilizarea corectă a elementelor de bază ale tehnicilor clasice de scriitură şi a metodelor fundamentale de analiză muzicală

2. Descrierea la nivel conceptual a elementelor structurale ale limbajului muzical, cu scopul definirii tehnicilor clasice de scriitura si a metodelor fundamentale de analiza. 3. Clasificarea argumentata a operelor muzicale, pe baza identificarii si descrierii caracteristicilor de gen si ale principalelor perioade stilistice muzicale

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le 1. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la

cerinţele pieţei muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice,

înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice) 7.2 Obiectivele specifice 1. Abilitatea de a analiza o partitura muzicala de tip omofon din categoria formelor

variationale si a celor cu refren 2. Capacitatea de a explica structura arhitectonica a formelor variationale si a celor cu refren

8. Conţinuturi

8.1 Curs


Cap. I. 1.Forme variaţionale. 2. Principii şi tehnici variaţionale. 3. Tema cu variaţiuni – formă şi gen omofon. 4. Tema – secţiune a temei cu variaţiuni. 5. Variaţiunile stricte şi variaţiunile libere. 6. Variaţiunile ornamentale şi variaţiunile de caracter. 7. Evoluţia temei cu variaţiuni. 8. Prezenţa temei cu variaţiuni in diferite genuri muzicale. Cap. II. 1. Forme cu refren. 2. Rondo-ul ca formă şi ca gen muzical. 3. Refrenul – secţiunea de bază a formei de rondo. 4. Cupletele. 5. Variante ale formei de rondo. 6. Variante de sinteză ale formei de rondo

Expunere, exemplificări, studiu de caz, audiţie, modele de analiză Idem. Idem. Idem Idem Idem Idem Idem Idem Idem. Idem Idem Idem.




1. Exemple şi analize aplicate asupra temei cu variaţiuni ca formă muzicală

2. Exemple şi analize aplicate asupra temei cu variaţiuni ca gen muzical

3. Exemple şi analize aplicate asupra temei cu variaţiuni în clasicism

4. Exemple şi analize aplicate asupra temei cu variaţiuni în romantism

5. Exemple şi analize aplicate asupra prezenţei temei cu variaţiuni în alte genuri muzicale

6. Exemple şi analize aplicate asupra diferitelor variante ale temei cu variaţiuni

7. Exemple şi analize aplicate asupra secţiunii Refrenului în forma de rondo

8. Exemple şi analize aplicate asupra secţiunii Cupletului în forma de rondo

9. Exemple şi analize aplicate asupra formei de rondo în clasicism

10. Exemple şi analize aplicate asupra formei de rondo în romantism

11. Exemple şi analize aplicate asupra variantelor

Analiză, demonstraţie Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id.

Studenţii vor avea de făcut pentru săptămâna următoare 1-2 teme de seminar, cu problematica cursului din săptămâna respectivă, teme care vor fi verificate în orele de seminar.

formei de rondo 12. Exemple şi analize aplicate asupra formei de

rondo în variante de sinteză cu alte forme muzicale

13. Exemple şi analize aplicate asupra prezenţei formei de rondo în diferite genuri camerale

14. Exemple şi analize aplicate asupra prezenţei formei de rondo în diferite genuri simfonice

Id. Id. Id. Id.



- profesori de muzică 10. Evaluare


10.4 Curs

- prezenţa activă la curs, capacitatea de a demonstra

asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi

explica textul unei partituri

Examen Biletele de examen vor avea o

componentă teoretică şi o componentă practică (analiză

pe un text muzical dat)

70% din care 50% pentru componenta teoretică şi 50% pentru cea practică

10.5 Seminar - capacitatea de a demonstra asimilarea cunoştinţelor dobândite, de a analiza şi explica textul unei partituri

Evaluări trimestriale, Exemplificare şi corectură a

greşelilor din analizele muzicale efectuate,

verificarea cunoştinţelor teoretice

20%

- prezenţa activă la seminar 10% 10.6 Standard minim de performanţă Răspunsuri corecte 50% din totalul problematicii de examen, inclusiv cele 2 evaluări pe parcurs şi evaluarea semestrială


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Istoria muzicii universale 2.2. Codul disciplinei Muz 2409 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul


disciplinei O





Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 2 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 1 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 1 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 8 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 3 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica 4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian, CD player, tabla si pupitru 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală cu pian, CD player, tabla si pupitru


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

C3 Clasificarea argumentataa operelor muzicale, pe baza identificarii si descrierii caracteristicilor de gen si ale principalelor perioade stilistice muzicale C3.1 Definirea de teorii si principii fundamentale privitoare la evolutia limbajului muzical cult si traditional si la configurarea creatiei muzicale in epocile muzical-stilistice semnificative.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

CT1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale Elaborarea unui studiu de caz (de exemplu: proiectarea si organizarea unei unitati de invatare si a continuturilor acesteia; proiectarea si organizarea unui eveniment artistic etc.) in vederea solutionarii unei situatii, problema aplicand atat cunostinte, teorii si metode specifice domeniului de studiu, cat si norme si principii de etica profesionala

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Însuşirea capacităţii de a periodiza istoria muzicii prin analogie cu evenimentele istorice în plan european şi extraeuropean;

-deprinderea de a realiza conexiuni între evenimentele culturale şi cele muzicale, specifice;

-abilitatea de a identifica repere ale omofoniei, armoniei sau eterofoniei în piesele studiate

7.2 Obiectivele specifice – Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice

– Atitudini specifice deontologiei muzicianului pedagog-interpret-compozitor – Identificarea a ceea ce ceste corect/incorect, complet/incomplet în definirea noţiunilor şi a regulilor

noi; – integrarea cunoştinţelor noi în aria cunoştinţelor anterioare ale disciplinei (interdisciplinaritate) – integrarea multidisciplinară a noilor cunoştinţe – interpretarea prin echivalenţă, analogie şi comparaţie a cunoştinţelor teoretice noi; – Însuşirea cunoştinţelor de specialitate in domeniul studiat (cunoştinte teoretice, înţelegerea –

explicarea – interpretarea datelor teoretice – Identificarea a ceea ce este corect/incorect, complet/incomplet în definirea noţiunilor şi a regulilor

noi – Integrarea cunoştinţelor noi în aria cunoştinţelor anterioare ale disciplinei (interdisciplinaritate)

8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Romantismul muzical timpuriu: Principalii reprezentanţi: Viaţa şi principalele creaţii ale lui C.M. von Weber, Fr. Schubert, N. Paganini Etapa de înflorire şi afirmare a Romantismului muzical: Viaţa şi principalele creaţii ale lui F. Mendelssohn-Bartholdy, R. Schumann, Fr. Chopin, H. Berlioz, Fr. Liszt

Expunerea, explicaţia, schematizarea, demonstraţia, exemplificarea la pian, audiţia.

Partituri în funcţie de epocile stilistice studiate LECTOR CD, COLECŢIE CD

2. Programatismul muzical. Muzicologia şi critica muzicală în Romantism. Muzica de divertisment în sec. XIX Opera romantică: Franceză (aportul creativ al compozitorilor Ch. Gounod, J. Offenbach, G. Bizet, J. Massenet, C. Saint-Saens); Italiana (aportul creativ al compozitorilor G. Rossini, G. Donizetti, V. Bellini, G. Verdi); Opera Italiana după Verdi.



3. Romantismul muzical târziu: Opera romantică germană sub semnul lui R. Wagner şi înnoirile operei Simfonismul francez ( câteva coordonate în creaţia simfonică a lui C. Franck, C. Saint-Saens)



4. Simfonismul german (câteva coordonate în creaţia simfonică a lui J. Brahms, G. Mahler, R. Strauss, A. Bruckner) Liedul german reprezentat de Hugo Wolf.



5. Şcolile muzicale naţionale în sec. XIX Şcolile nordice: Şcoala muzicală daneză, norvegiană reprezentată de E. Grieg, Şcoala muzicală finlandeză reprezentată de J. Sibelius



6. Şcoala muzicală rusă reprezentata de Musorgski, Borodin, Rimski - Korsakov, Ceaikovski Şcoala muzicală cehă reprezentată de Smetana, Dvorak



7. Şcoala muzicală poloneză reprezentată de Moniuszko Şcoala muzicală ungară reprezentata de E. Ferenc Şcoala muzicală spaniolă reprezentată de Albeniz, Granados



8. Şcoala muzicală românească reprezentată de A.Pann, G. Stephanescu, C. Dimitrescu, E. Caudella s.a



9. Curente şi tendinţe în muzica sec.XX



10. Impresionismul francez în creaţia lui Cl. Debussy, M. Ravel



11. Expresionismul – dodecafonismul - serialismul iniţiate de a doua (noua) Şcoală muzicală vieneză prin reprezentanţii săi: A. Schonberg, A. Berg, A. Webern



12. Şcolile muzicale naţionale în sec. XX Şcoala muzicală rusă reprezentată de Stravinski, Prokofiev, Sostakovici, Haciaturian



13. Şcoala muzicală cehă reprezentată de L. Janacek Şcoala muzicală poloneză reprezentată de K. Szymanowski Şcoala muzicală ungară reprezentată de B. Bartok, Z. Kodaly Şcoala muzicală spaniolă reperezentată de M. de Falla



14. Şcoala muzicală românească reprezentată de G. Enescu s.a. Alte curente şi orientări componistice ale sec. XX Câteva repere ale neoclasicismului, aleatorismului, muzicii electronice, muzicii spectrale, muzicii structuraliste etc.



Bibliografie Stoianov, Carmen, Marinescu, Mihaela, Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 Brumariu Liviu – Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1996 Golea, Antoine – Muzica din noaptea timpului până în zorile noi, 2 vol, Bucureşti, Bucureşti, Editura Muzicală, 1987 Ioana Ștefănescu – O istorie a muzicii universale, vol.3, 4, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998, 2000 Vasile Iliuț – De la Wagner la contemporani, vol.1, 2, 3, Editura Muzicală, București, 1992, 1995, 1997 *** - Dicţionar de termeni muzicali, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 ***- Larousse. Dicţionar de mari muzicieni, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000



1. Romantismul muzical timpuriu: Principalii reprezentanţi: Viaţa şi principalele creaţii ale lui C.M. von Weber, Fr. Schubert, N. Paganini Auditii Muzicale

redescoperirea prin studiul de carte/partitură; problematizare; studiul de caz; controversa creativă; analogii/comparaţii

2. Etapa de înflorire şi afirmare a Romantismului muzical: Viaţa şi principalele creaţii ale lui F. Mendelssohn-Bartholdy, R. Schumann, Fr. Chopin, H. Berlioz, Fr. Liszt Programatismul muzical. Muzicologia şi critica muzicală în Romantism. Muzica de divertisment în sec. XIX Auditii Muzicale


3. Opera romantică: Franceză (aportul creativ al compozitorilor Ch. Gounod, J. Offenbach, G. Bizet, J. Massenet, C. Saint-Saens); Italiana (aportul creativ al compozitorilor G. Rossini, G. Donizetti, V. Bellini, G. Verdi); Opera Italiana după Verdi. Romantismul muzical târziu: Opera romantică germană sub semnul lui R. Wagner şi înnoirile operei Auditii Muzicale


4. Simfonismul francez ( câteva coordonate în creaţia simfonică a lui C. Franck, C. Saint-Saens) Simfonismul german (câteva coordonate în creaţia simfonică a lui J. Brahms, G. Mahler, R. Strauss, A. Bruckner) Auditii Muzicale


5. Liedul german reprezentat de Hugo Wolf. Şcolile muzicale naţionale în sec. XIX Auditii Muzicale


6. Şcolile nordice: Şcoala muzicală daneză, norvegiană reprezentată de E. Grieg, Şcoala muzicală finlandeză reprezentată de J. Sibelius Şcoala muzicală rusă reprezentata de Musorgski, Borodin, Rimski - Korsakov, Ceaikovski Auditii Muzicale


7 Şcoala muzicală cehă reprezentată de Smetana, Dvorak Şcoala muzicală poloneză reprezentată de Moniuszko Auditii Muzicale


8. Şcoala muzicală ungară reprezentata de E. Ferenc Şcoala muzicală spaniolă reprezentată de Albeniz, Granados Auditii Muzicale


9. Şcoala muzicală românească reprezentată de A.Pann, G. Stephanescu, C. Dimitrescu, E. Caudella s.a Auditii Muzicale


10. Curente şi tendinţe în muzica sec.XX Impresionismul francez în creaţia lui Cl. Debussy, M. Ravel Auditii Muzicale


11. Expresionismul – dodecafonismul - serialismul iniţiate de a doua (noua) Şcoală muzicală vieneză prin reprezentanţii săi: A. Schonberg, A. Berg, A. Webern Auditii Muzicale


12. Şcolile muzicale naţionale în sec. XX Şcoala muzicală rusă reprezentată de Stravinski, Prokofiev, Sostakovici, Haciaturian Auditii Muzicale


13. Şcoala muzicală cehă reprezentată de L. Janacek Şcoala muzicală poloneză reprezentată de K. Szymanowski Şcoala muzicală ungară reprezentată de B. Bartok, Z. Kodaly Şcoala muzicală spaniolă reperezentată de M. de Falla Auditii Muzicale


14. Şcoala muzicală românească reprezentată de G. Enescu s.a. Alte curente şi orientări componistice ale sec. XX Câteva repere ale neoclasicismului, aleatorismului, muzicii electronice, muzicii spectrale, muzicii structuraliste etc. Auditii Muzicale


Bibliografie Stoianov, Carmen, Marinescu, Mihaela, Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 Brumariu Liviu – Istoria muzicii universale, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1996 Golea, Antoine – Muzica din noaptea timpului până în zorile noi, 2 vol, Bucureşti, Bucureşti, Editura Muzicală, 1987 Ioana Ștefănescu – O istorie a muzicii universale, vol.3, 4, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998, 2000 Vasile Iliuț – De la Wagner la contemporani, vol.1, 2, 3, Editura Muzicală, București, 1992, 1995, 1997 *** - Dicţionar de termeni muzicali, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1984 ***- Larousse. Dicţionar de mari muzicieni, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2000


Cunoaşterea teoriilor, modelelor, conceptelor specifice disciplinei; Capacitatea studentului de a definii teorii si principii fundamentale privitoare la evolutia limbajului muzical cult si traditional si la configurarea creatiei muzicale in epocile muzical-stilistice semnificative.

10. Evaluare

Tip activitate

10.1 Criterii de evaluare Răspunsuri corecte la problematica subiectelor din biletele de examen

10.2 Metode de evaluare Bilete de examen cu doua subiecte

10.3 Pondere din nota finală Fiecare din cele două evaluări pe parcurs au pondere cf. cu hotararea Senatului USH /a Consiliului Facultatii (evaluare semestrială)

10.4 Curs Prezenta activa la curs, capacitate de a demonstra asimilarea cunostintelor dobandite

Doua evaluari pe parcurs 80%

10.5 Seminar/laborator Răspunsuri corecte la

întrebările testului - Doua teste semestriale din materia parcursă până la momentul respectiv, constând din zece întrebări fiecare, cu variante de răspuns Ianuarie

20%

10.6 Standard minim de performanţă Răspunsuri corecte 50% din totalul problematicii de examen (2 evaluări pe parcurs şi evaluarea semestrială)

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Științe Socio - Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Științe Socio - Umane 1.4.Domeniul de studii Muzica 1.5.Ciclul de studii Licență 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie Muzicala 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Folclor muzical 2.2. Codul disciplinei Muz. 2310 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Cv 2.8.Regimul

disciplinei O





Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 5 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 5 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 3 Examinări 1 Alte activităţi 3 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum - studenţii să fi studiat înainte muzica 4.2 de competenţe - studenţii să aibă aptitudini muzicale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală prevăzută cu tablă cu portative , PC, CD player 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

Sală prevăzută cu tablă cu portative , PC, CD player


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale

1. Cunoştinţe de specialitate în domeniul studiat (cunoştinţe teoretice, înţelegerea-explicarea-interpretarea datelor teoretice

2. Formarea deprinderilor şi capacităţilor de a interpreta teoretic creaţia muzical-folclorică, într-o formă

autentică, pe cât se poate mai apropiată de origini.

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le

1. Cunoaşterea genurilor muzicii de tradiție orală și a zonelor etno folclorice; analiza şi compararea acestora.

2. Recunoașterea genurilor muzicilor de tradiție folclorică dupa zone etno folclorice


7.1 Obiectivul general al disciplinei

Cunostinte de specialitate in domeniul studiat(cunostinte teoretice,intelegerea/explicarea si interpretarea datelor teoretice de morfologie muzicala etnomuzicologice

7.2 Obiectivele specifice Abilitatea de a analiza un text muzical folcloric prin datele obtinute din transcrierea materialului cules in teren Abilitatea de a culege si transcriere a materialului aflat in stare pura pe teren

8. Conţinuturi – sem. 1

8.1 Curs


Criterii de sistematizare a genurilor muzicilor de traditie orala

Expunerea insotita de auditii muzicale comentate

Dialecte muzicale Id Obiceiuri de iarnă Obiceiuri de primavara-vara

Id

Sezatoarea, claca Id Repert. muz. de nunta Id Schimbari in repert. muz. de nunta Id Repert. muz. funebru Id Repert. muz. păstoresc Id Doina Expunerea insotita de auditii

muzicale comentate

Balada Id Cantecul propriu-zis Id Jocurile populare Id Folclorul urban Id Folclorul urban (arta străzii, festivalurile folcloric, schimbările produse de globalizarea culturală în domeniul folcloric)

Bibliografie Bibliografie obligatorie Miculi Pop Otilia, Curs de folclor muzical si etnomuzicologie, vol. I, Bucuresti, Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2007 Bibliografie suplimentara Bârlea, Ovidiu, Principiile cercetării folclorice, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 11, nr. 3/1966 Brăiloiu, Constantin, Opere, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1967 (vol. I), 1979 (vol. IV – p. 55-68) Georgescu, Lucilia, Constantin Brăiloiu, întemeietor şi conducător al „Arhivei de Folklore a Societăţii Compozitorilor Români”, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 6/1968 Kahane, Mariana, Un aspect al legăturii dintre text şi melodie în cântecul popular românesc, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 2/1966 Moldoveanu, Elisabeta, Consideraţii asupra cercetării interdisciplinare a folclorului muzical, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 39, nr. 1-2/1994 Suliţeanu, Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 14, nr. 5/1969 Suliţeanu, Ghizela, Principiile şi legile folclorului în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 34, nr. 5/1989 Suliţeanu, Ghizela, Criterii psihologice în definirea unui sistem de clasificare a muzicii populare. Despre procesele de transpoziţie şi de substituire, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 24, nr. 2/1979 Suliţeanu, Ghizela, Despre cercetările inter şi intradisciplinare în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 37, nr. 1/1992



Auditie muzicala comentata Auditie explicativa Auditie muzicala comentata Id. Auditie muzicala comentata Id. Auditie muzicala comentata Id. Auditie muzicala comentata Id. Auditie muzicala comentata Id. Auditie muzicala comentata Id. Auditie muzicala comentata Id. Auditie muzicala comentata Id. Auditie muzicala comentata Id.

Auditie muzicala comentata Id. Auditie muzicala comentata Id. Auditie muzicala comentata Id. Auditie muzicala comentata Id.

Bibliografie Bibliografie obligatorie Miculi Pop Otilia, Curs de folclor muzical si etnomuzicologie, vol. I, Bucuresti, Ed.Fundatiei Romania de Maine, 2007 Bibliografie suplimentara Bârlea, Ovidiu, Principiile cercetării folclorice, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 11, nr. 3/1966 Brăiloiu, Constantin, Opere, Bucureşti, Ed. Muzicală, 1967 (vol. I), 1979 (vol. IV – p. 55-68) Georgescu, Lucilia, Constantin Brăiloiu, întemeietor şi conducător al „Arhivei de Folklore a Societăţii Compozitorilor Români”, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 6/1968 Kahane, Mariana, Un aspect al legăturii dintre text şi melodie în cântecul popular românesc, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, nr. 2/1966 Moldoveanu, Elisabeta, Consideraţii asupra cercetării interdisciplinare a folclorului muzical, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 39, nr. 1-2/1994 Suliţeanu, Ghizela, Metoda experimentală în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 14, nr. 5/1969 Suliţeanu, Ghizela, Principiile şi legile folclorului în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 34, nr. 5/1989 Suliţeanu, Ghizela, Criterii psihologice în definirea unui sistem de clasificare a muzicii populare. Despre procesele de transpoziţie şi de substituire, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 24, nr. 2/1979 Suliţeanu, Ghizela, Despre cercetările inter şi intradisciplinare în etnomuzicologie, în „Revista de Etnografie şi Folclor”, tom 37, nr. 1/1992 9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

profesori de muzica

10. Evaluare


10.4 Curs Prezenta activa Examen oral 70%

10.5 Seminar/laborator Doua evaluari pe parcurs/semestru

Referat 20%

Prezenta activa la curs /seminar

10%

10.6 Standard minim de performanţă Recunoasterea categoriilor muzical – folclorice si a zonelor etnofolclorice


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiin ţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiin ţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dirijat cor 2.2. Codul disciplinei Muz 2313 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul

3 2.7.Tipul de


disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 2 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 2 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 8 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum – Să aibă cunoștințe de teoria muzicii, armonie și cânt coral 4.2 de competenţe – Să aibă un auz muzical dezvoltat 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului – sală cu pian și pupitru dirijoral 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

– sală cu pian și pupitru dirijoral – Albumul coral ce include partiturile aferente repertoriului specific anului în curs.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

– C5. Organizarea și conducerea muzicală a formațiilor vocale și instrumentale școlare, inclusiv prin asistarea tehnică elementară a producțiilor sonore

– Exercitarea în condiții minimale a ipostazei de dirijor, din punctul de vedere al atitudinii, gesticii de bază și

transmiterii de informații privitoare la interpretare

Com

pete

nţe

tran

sver

sale

– CT1. Proiectarea, organizarea, desfășurarea, coordonarea și evaluarea unui eveniment artistic/unei unități de învățare,

inclusiv a conținuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei – formarea unor profesori-dirijori, capabili să abordeze partituri corale din diverse epoci și

stiluri muzicale 7.2 Obiectivele specifice – asimilarea și aprofundarea mijloacelor de exprimare gestual-dirijorală

– dezvoltarea abilităților tehnice specifice artei conducerii muzicale

8. Conţinuturi 8.1 Curs


1. Studiul măsurilor derivate și tactării în figurile de tact derivate

Expunerea, explicaţia și exemplificarea

Toate problemele de ordin teoretic vor fi aplicate practic pe

lucrările incluse în repertoriu 2. Probleme metro-ritmice în metrica ternară idem idem 3. Aprofundarea tactării în tactele fundamentale idem idem 4. Madrigalul idem idem 5. Motetul idem idem 6. Missa idem idem 7. Coralul idem idem 8. Mijloace de studiu şi memorare a partiturii idem idem 9. Mijloace de exprimare dirijorală idem idem 10 Bătaia de pregătire idem idem 11. Începuturi idem idem 12. Figura de tact idem idem 13. Aprofundarea gesturilor de pregătire, tactare şi închidere. idem idem 14 Aprofundare pentru obţinere interdependenţei braţelor. idem idem Bibliografie general:

1. Andreescu, Horia – Arta dirijorală, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2005 2. Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 3. Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 4. Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 5. Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala (Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 6. Guţanu, Lumini ţa –Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 7. Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic 8. Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955



1. Activități practice; studiul partiturilor corale; aprofundarea mijloacelor gestuale de exprimare dirijorală prin intermediul aplicațiilor practice;

Exercițiul

Activitate desfășurată la pupitrul

dirijoral 2. idem idem Idem 3. idem idem Idem 4. idem idem Idem 5. idem idem Idem 6. idem idem Idem 7. idem idem Idem 8. idem idem Idem 9. idem idem Idem 10. idem idem Idem 11. idem idem Idem 12. idem idem Idem 13. idem idem Idem 14. idem idem Idem Bibliografie generală: 1. Andreescu, Horia – Arta dirijorală, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2005 2. Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 3. Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 4. Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 5. Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala (Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 6. Guţanu, Lumini ţa –Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 7. Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic 8. Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului – Experiența acumulată la orele de Dirijat cor va conduce la dezvoltarea tuturor aptitudinilor de care viitorul dirijor va avea

nevoie pentru activitatea de conducere muzicală a difetitelor tipuri de formații

10. Evaluare


10.4 Curs Dirijarea a două lucrări muzicale din repertoriu precum și

însușirea noțiunilor teoretice specifice artei dirijorale

Examen

80%

10.5 Seminar/laborator Cunoașterea repertoriului 2 evaluări pe parcurs 20%

10.6 Standard minim de performanţă Realizarea Auftakt-ului gestual, tactarea coerentă, realizarea închiderilor, precum și urmărirea liniei melodice dirijorale.


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiin ţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiin ţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Dirijat cor 2.2. Codul disciplinei Muz 2414 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul

4 2.7.Tipul de


disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs 1 3.3 seminar/laborator 1 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs 14 3.6 seminar/laborator 14 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 2 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 2 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 2 Tutoriat 1 Examinări 1 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 8 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum – Să aibă cunoștințe de teoria muzicii, armonie și cânt coral 4.2 de competenţe – Să aibă un auz muzical dezvoltat 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului – sală cu pian și pupitru dirijoral 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

– sală cu pian și pupitru dirijoral – Albumul coral ce include partiturile aferente repertoriului specific anului în curs


Com

pete

nţe

prof

esio

nal

e – C5. Organizarea și conducerea muzicală a formațiilor vocale și instrumentale școlare, inclusiv prin asistarea tehnică elementară a producțiilor sonore

– Exercitarea în condiții minimale a ipostazei de dirijor, din punctul de vedere al atitudinii, gesticii de bază și

transmiterii de informații privitoare la interpretare

Com

pete

nţe

tran

sver

sale



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei – formarea unor profesori-dirijori capabili să abordeze partituri corale din diverse epoci și

stiluri muzicale 7.2 Obiectivele specifice – asimilarea și aprofundarea mijloacelor de exprimare gestual-dirijorală

– dezvoltarea abilităților tehnice specifice artei conducerii muzicale



1. Studiul măsurilor derivate și tactării în figurile de tact derivate

Expunerea, explicaţia și exemplificarea

Toate problemele de ordin teoretic vor fi aplicate practic pe

lucrările incluse în repertoriu 2. Etape în studiul partiturilor dirijorale idem idem 3. Aprofundarea tactării în tactele derivate idem idem 4. Anacruza idem idem 5. Sincopa idem idem 6. Contratimpul idem idem 7. Tipuri de coroane idem idem 8. Coroana pe timp idem idem 9. Coroana pe părți de timp idem idem 10 Coroana pe bara de măsură idem idem 11. Coroana pe pauză idem idem 12. Modalități de execuție a fermatei din punct de vedere

dirijoral idem idem

13. Fazele de realizare a coroanei idem idem 14. Studiul partiturilor dirijorale idem idem Bibliografie general:

1. Andreescu, Horia – Arta dirijorală, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2005 2. Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 3. Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 4. Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 5. Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala (Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 6. Guţanu, Lumini ţa –Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 7. Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic 8. Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955


Metode de predare

Observaţii

1. Activități practice; studiul partiturilor corale; aprofundarea mijloacelor gestuale de exprimare dirijorală prin intermediul aplicațiilor practice;

Exercițiul

Activitate desfășurată la pupitrul

dirijoral 2. idem idem Idem 3. idem idem Idem 4. idem idem Idem 5. idem idem Idem 6. idem idem Idem 7. idem idem Idem 8. idem idem Idem 9. idem idem Idem 10. idem idem Idem 11. idem idem Idem 12. idem idem Idem 13. idem idem Idem 14. idem idem Idem Bibliografie generală: 1. Andreescu, Horia – Arta dirijorală, Editura Universității Naționale de Muzică, București, 2005 2. Bena, Augustin – Curs practic de dirijat coral, Editura Muzicală, Bucureşti, 1968 3. Botez, Dumitru – Tratat de cânt şi dirijat coral, vol.I, II, 1982, 1985 4. Cesnokov, Piotr- Corul şi conducerea lui, Editura Didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1957 5. Gâscă, Nicolae- Arta dirijorala (Dirijorul de cor), Editura Hyperion, Chişinău, 1992 6. Guţanu, Lumini ţa –Dirijat coral, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti 2013 7. Marin, Constantin – Arta construcţiei şi interpretării corale. Tratat discografic 8. Vico, Ion – Vancea, Zeno – Tiberiu, Alexandru– Marian, Ion – Dirijorul de cor, Editura de stat pentru literatură şi artă, Bucureşti 1955

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului

– Experiența acumulată la orele de Dirijat cor va conduce la dezvoltarea tuturor aptitudinilor de care viitorul dirijor va avea

nevoie pentru activitatea de conducere muzicală a difetitelor tipuri de formații

10. Evaluare


10.4 Curs Dirijarea a două lucrări muzicale din repertoriu precum și

însușirea noțiunilor teoretice specifice artei dirijorale

Examen

80%

10.5 Seminar/laborator Cunoașterea repertoriului 2 evaluări pe parcurs 20%

10.6 Standard minim de performanţă Realizarea Auftakt-ului gestual, tactarea coerentă, realizarea închiderilor, precum și urmărirea liniei melodice dirijorale.


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiin ţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiin ţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Ansamblu coral 2.2. Codul disciplinei Muz 2315 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul

3 2.7.Tipul de


disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum – Să aibă cunoștințe de cânt vocal, de solfegiu și istoria muzicii 4.2 de competenţe – Utilizarea tehnicii interpretative vocal-corale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

– Albumul coral ce include partiturile aferente repertoriului specific anului în curs.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

– C4. Utilizarea corectă și funcțională a elementelor de bază ale tehnicii interpretative (inițiere vocală cu specific coral și instrumentală).

– Interpretarea unei selecții semnificative de lucrări muzicale, care să demonstreze disponibilități tehnice și

expresive.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale




7.1 Obiectivul general al disciplinei – formarea unor muzicieni capabili să interpreteze corect și expresiv lucrări corale din genuri, forme și perioade stilistice diferite

7.2 Obiectivele specifice – integrarea în practica interpretativă a cunostințelor dobândite (solfegiu, dirijat, armonie, forme muzicale, canto)

– dezvoltarea sensibilității artistice, precum și a capacității de a cânta în ansamblu 8. Conţinuturi 8.1 Curs


Bibliografie generală


Metode de predare

Observaţii

1. Bazele anatomice ale cântului Expunerea. Prelegerea. Prezentarea.

Latura teoretică este aplicată practic în demersul interpretativ

coral 2. Respirația în cântul vocal de ansamblu idem Idem 3. Studiul emisiei vocale idem Idem 4. Organele rezonatoare și articulatoare idem Idem 5. Fonația în cânt idem Idem 6. Tipurile de atac vocal idem Idem 7. Registrele emisiei vocale idem Idem 8. Poza de voce idem Idem 9. Ambitusul vocal specific partidelor corale idem Idem 10. Impostația în cânt idem Idem 11. Omogenizarea timbrală pe vocale idem Idem 12. Interpretarea vocală a diftongilor și triftongilor idem Idem 13. Exerciții vocale de antrenare, încălzire și îmbunătățire

a tehnicii de cînt (vocalize) idem Idem

14.Studiul închiderilor pe consoane idem Idem Bibliografie generală:

1. Buzoianu G., Cotul G., Vocea și igiena vocală, Librăria Cioflec, 1936 ; 2. Elena Cernei, Enigme ale vocii umane, Editura Litera, București, 1982 ; 3. Câmpeanu Liviu, Elemente de estetică vocală, Interferențe, București, 1975 ; 4. Dorizo Alexandru, Vocea – mecanisme, afecțiuni, corelații , Editura Medicală, București, 1972 ; 5. Gâscă, Nicolae – Interpretarea muzicii corale, Editura Junimea, Iaşi, 2004. 6. Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil, Arta cantului si interpretarii vocale, Editura Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2003. 7. Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil, Comunicarea prin cantul vocal, Editura Pegasus Press, Bucuresti, 2009

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului – Experiența acumulată la orele de Ansamblu coral va conduce la dezvoltarea tuturor aptitudinilor de care viitorul muzician

profesionist va avea nevoie în cariera artistică (filarmonici, teatre de operă și operetă, coruri de cameră)

10. Evaluare



10.4 Curs 10.5 Seminar/laborator Cunoașterea repertoriului 2 evaluări pe parcurs 20%

Însușirea problematicilor teoretice și a lucrărilor corale abordate

Examen 80%

10.6 Standard minim de performanţă Interpretarea corectă și expresivă, în formulă de cvartet, a lucrărilor din repertoriu;


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiin ţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiin ţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzică 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Ansamblu coral 2.2. Codul disciplinei Muz 2416 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul

4 2.7.Tipul de


disciplinei O

3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 2 3.4 Total ore din planul de învăţământ 28 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator 28 Distribuţia fondului de timp Ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 6 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 6 Tutoriat 2 Examinări 2 Alte activităţi 3.7 Total ore studiu individual 22 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum – Să aibă cunoștințe minime de canto, de solfegiu și istoria muzicii 4.2 de competenţe – Utilizarea tehnicii interpretative vocal-corale 5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

– Albumul coral ce include partiturile aferente repertoriului specific anului în curs.


Com

pete

nţe

prof

esio

nale

– C4. Utilizarea corectă și funcțională a elementelor de bază ale tehnicii interpretative (inițiere vocală cu specific coral și instrumentală).

– Interpretarea unei selecții semnificative de lucrări muzicale, care să demonstreze disponibilități tehnice și

expresive.

Com

pete

nţe

tran

sver

sale



7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei – formarea unor muzicieni capabili să interpreteze corect și expresiv lucrări corale din

genuri, forme și perioade stilistice diferite 7.2 Obiectivele specifice – integrarea în practica interpretativă a cunostințelor dobândite (solfegiu, dirijat, armonie,

forme muzicale, canto) – dezvoltarea sensibilității artistice, precum și a capacității de a cânta în ansamblu



Bibliografie generală


Metode de predare

Observaţii

1.Studiul pasajului vocal Expunerea. Prelegerea. Prezentarea.

Latura teoretică este aplicată practic în demersul interpretativ

coral 2. Tipurile de voci specifice corului profesionist idem Idem 3. Extensia vocală și exersarea ei idem Idem 4. Timbrul vocalic și extravocalic idem Idem 5. Triunghiul vocalic al lui Hellwag idem Idem 6. Culoarea timbrală idem Idem 7. Volumul vocii cântate idem Idem 8. Penetranța vocii umane idem Idem 9. Calitățile sonore ale vocii cântate idem Idem 10. Închiderile pe vocale și consoane idem Idem 11. Rolul vocalizelor în cântul coral idem Idem 12. Articularea fonemelor în cântul coral idem Idem 13. Omogenizarea timbrală în cadrul partidelor corale idem Idem 14. Omogenizarea timbrală de ansamblu idem Idem Bibliografie generală:

1. Buzoianu G., Cotul G., Vocea și igiena vocală, Librăria Cioflec, 1936 ; 2. Elena Cernei, Enigme ale vocii umane, Editura Litera, București, 1982 ; 3. Câmpeanu Liviu, Elemente de estetică vocală, Interferențe, București, 1975 ; 4. Dorizo Alexandru, Vocea – mecanisme, afecțiuni, corelații , Editura Medicală, București, 1972 ; 5. Gâscă, Nicolae – Interpretarea muzicii corale, Editura Junimea, Iaşi, 2004. 6. Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil, Arta cantului si interpretarii vocale, Editura Fundatiei Romania de Maine,

Bucuresti, 2003. 7. Pinghiriac Georgeta, Pinghiriac Emil, Comunicarea prin cantul vocal, Editura Pegasus Press, Bucuresti, 2009

9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu a şteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului – Experiența acumulată la orele de Ansamblu coral va conduce la dezvoltarea tuturor aptitudinilor de care viitorul muzician

profesionist va avea nevoie în cariera artistică (filarmonici, teatre de operă și operetă, coruri de cameră)

10. Evaluare


10.4 Curs 10.5 Seminar/laborator Cunoașterea repertoriului 2 evaluări pe parcurs 20%

Însușirea problematicilor teoretice și a lucrărilor corale abordate

Examen 80%

10.6 Standard minim de performanţă Interpretarea corectă și expresivă, în formulă de cvartet, a lucrărilor din repertoriu;

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzica 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină

2.1.Denumirea disciplinei Citire de partituri 2.2. Codul disciplinei Muz2315 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 3 2.7.Tipul de

evaluare Cv 2.8.Regimul

disciplinei O



1 3.3 seminar -


14 3.6 seminar/laborator -

Distribuţia fondului de timp 36 ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 ore Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 ore Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat 3 ore Examinări 8 ore Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum Cunoştinţe muzicale achiziţionate în urma absolvirii cursurilor din anul I ale specializării Muzică

4.2 de competenţe Capacitatea de a descifra o partitură muzicală pentru pian de dificultate medie, de a recunoaşte structurile sonore de bază (intervale, acorduri, etc. ), de a citi in cheile Sol şi Fa


5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale 1. Realizarea unei corelatii corecte intre textul muzical si configuratia sonora (avand un grad mediu de

dificultate), pe baza abilitatilor auditive si de scris-citit muzical dobandite (inclusiv auzul muzical interior)

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le 1. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele

pieţei muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei

Integrarea multidisciplinară a noilor cunoştinţe Interpretarea prin echivalenţă, analogie şi comparaţie a cunoştinţelor teoretice noi

7.2 Obiectivele specifice Însuşirea cunoştinţelor de specialitate in domeniul studiat (cunoştinte teoretice, înţelegerea – explicarea interpretarea datelor teoretice

Însuşirea deprinderilor de profil (instrumental – aplicative, creative) Identificarea a ceea ce este corect/incorect, complet/incomplet în definirea

noţiunilor şi a regulilor noi Integrarea cunoştinţelor noi în aria cunoştinţelor anterioare ale disciplinei

(interdisciplinaritate)



1. Citirea în cheia Sol cu cheia de bas / sopran 2. Citirea în cheia Sol cu cheia de mezzosopran 3. Citirea în cheia Sol cu cheia de alto 4. Citirea în cheia Sol cu cheia de tenor 5. Citirea în cheia Fa cu cheia de sopran 6. Citirea în cheia Fa cu cheia de mezzosopran 7. Citirea în cheia Fa cu cheia de alto 8. Citirea în cheia Fa cu cheia de tenor 9. Citirea în cheia Fa cu cheia de Bariton 10. Citirea în cheia de sopran cu cheia de mezo 11. Citirea în cheia de sopran cu cheia de alto 12. Citirea in cheia de sopran cu cheia de tenor 13. Citirea in cheia de sopran cu cheia de bariton 14. Combinarea celorlalte chei

Explicaţia, demonstraţia, exemplificarea practică la pian Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id.

Bibliografie Stoianov, Petru: Citire de partituri. Curs practic (Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de mâine, 2008, ed. II 2009) Bibliografie suplimentară Grefiens, Vinicius: Curs practic pentru Citire de partituri, Citire în chei, Bucureşti, Editura Muzicală,1966 Grefiens, Vinicius, Velehorschi, Alexandru, Csire, Iosif, Staicu, Florin, Odăgescu, Irina: Citire de partituri, Studiul cheilor corale, Bucureşti, Litografia Conservatorului de Muzică Ciprian Porumbescu 8.2 Seminar/laborator


Bibliografie Bibliografie obligatorie





10.4 Curs - Citirea corectă a unui studiu într-o combinaţie de 2 chei diferite, alta decât cheia Sol + cheia de bas – nota de trecere

- Citirea corectă a două studii în combinaţii de 2 chei diferite – 1 punct peste nota de trecere

- Citirea corectă a trei studii în combinaţii de 2 chei diferite– 2 puncte peste nota de trecere

- Citirea corectă a patru studii în combinaţii de 2 chei diferite – 3 puncte peste nota de trecere

- Citirea corectă a cinci studii în combinaţii de 2 chei diferite – 4 puncte peste nota de trecere

- Citirea corectă a şase studii în combinaţii de 2 chei diferite – 5 puncte peste nota de trecere

Examen Oral-practic, prin

citirea de către student a

materialului propus pentru evaluare

Citirea corectă a unui studiu 10% din nota

finală


10.6 Standard minim de performanţă - Citirea corectă a unui studiu într-o combinaţie de 2 chei diferite , alta decât cheia Sol + cheia de bas

FIŞA DISCIPLINEI


1.1.Instituţia de învăţământ superior Universitatea Spiru Haret 1.2.Facultatea Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane 1.3.Departamentul Departamentul de Ştiinţe Socio-Umane 1.4.Domeniul de studii Muzica 1.5.Ciclul de studii Licenţă 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicală 2. Date despre disciplină 2.1.Denumirea disciplinei Citire de partituri 2.2. Codul disciplinei Muz2416 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 4 2.7.Tipul de evaluare E 2.8.Regimul

disciplinei O


curs 1 3.3 seminar -


14 3.6 seminar -

Distribuţia fondului de timp 36 ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15 ore Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 10 ore Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri - Tutoriat 3 ore Examinări 8 ore Alte activităţi - 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondiţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum Cunoştinţe muzicale achiziţionate în urma absolvirii cursurilor din anul I şi anul II sem.1

ale specializării Muzică 4.2 de competenţe 1.Abilitatea de a realiza direct, la pian, citirea partiturilor în toate cheile (Sol, Fa, Do), pe

două voci în diferite combinatii de chei 2.Deprinderea de a realiza conexiuni între vocea purtătoare de sens melodic şi cea cu rol de acompaniament 3.Abilitatea de a cânta direct, la pian, linii melodico-armonice dispuse simultan pe partituri de două voci la toate cheile

5. Condiţii ( acolo unde este cazul) 5.1. de desfăşurare a cursului Sală cu pian 5.2. de desfăşurare a seminarului/laboratorului

-


Com

pet

enţe

p

rofe

sion

ale 1. Realizarea unei corelatii corecte intre textul muzical si configuratia sonora (avand un grad mediu de

dificultate), pe baza abilitatilor auditive si de scris-citit muzical dobandite (inclusiv auzul muzical interior)

Com

pet

enţe

tr

ansv

ersa

le 1. Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională în scopul inserţiei şi adaptabilităţii la cerinţele

pieţei muncii

7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate) 7.1 Obiectivul general al disciplinei Integrarea multidisciplinară a noilor cunoştinţe

Interpretarea prin echivalenţă, analogie şi comparaţie a cunoştinţelor teoretice noi 7.2 Obiectivele specifice Citirea în chei într-o combinaţie de 3 chei diferite

Însuşirea cunoştinţelor de specialitate in domeniul studiat (cunoştinte teoretice,

înţelegerea – explicarea – interpretarea datelor teoretice) Însuşirea deprinderilor de profil (instrumental – aplicative, creative) Identificarea a ceea ce este corect/incorect, complet/incomplet în definirea noţiunilor şi a regulilor noi Integrarea cunoştinţelor noi în aria cunoştinţelor anterioare ale disciplinei

(interdisciplinaritate) 8. Conţinuturi

8.1 Curs


1. Citirea în cheia Sol şi Fa cu cheia de sopran 2. Citirea în cheia Sol şi Fa cu cheia de mezzosopran 3. Citirea în cheia Sol şi Fa cu cheia de alto 4. Citirea în cheia Sol şi Fa cu cheia de tenor 5. Citirea în cheia Sol cu cheia de sopran şi mezzosopran 6. Citirea în cheia Sol cu cheia de alto şi tenor 7. Citirea în cheia Fa cu cheia de sopran şi mezzo 8. Citirea în cheia Fa cu cheia de tenor şi bariton 9. Citirea în cheia de sopran cu cheia de alto şi mezzo 10. Citirea în cheia de sopran cu cheia de tenor şi bariton 11. Citirea în cheia de mezzo cu cheia de alto şi tenor 12. Citirea în cheia de mezzo cu cheia de tenor şi bariton 13. Citirea in cheia de mezzo cu cheia de alto şi bariton 14. Combinarea celorlalte chei

Explicaţia, demonstraţia, exemplificarea practică la pian Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id. Id.

Bibliografie Stoianov, Petru: Citire de partituri. Curs practic (Bucureşti, Ed. Fundaţiei România de mâine, 2008, ed. II 2009) Bibliografie suplimentară Grefiens, Vinicius: Curs practic pentru Citire de partituri, Citire în chei, Bucureşti, Editura Muzicală,1966 Grefiens, Vinicius, Velehorschi, Alexandru, Csire, Iosif, Staicu, Florin, Odăgescu, Irina: Citire de partituri, Studiul cheilor corale, Bucureşti, Litografia Conservatorului de Muzică Ciprian Porumbescu 8.2 Seminar/laborator


Bibliografie Bibliografie obligatorie





10.4 Curs - Citirea corectă a unui studiu într-o combinaţie de 3 chei diferite – nota de trecere

- Citirea corectă a două studii în combinaţii de 3 chei diferite – 1 punct peste nota de trecere

- Citirea corectă a trei studii în combinaţii de 3 chei diferite– 2 puncte peste nota de trecere

- Citirea corectă a patru studii în combinaţii de 3chei diferite – 3 puncte peste nota de trecere

- Citirea corectă a cinci studii în combinaţii de 3 chei diferite – 4 puncte peste nota de trecere

- Citirea corectă a şase studii în combinaţii de 3 chei diferite – 5 puncte peste nota de trecere

Examen Oral-practic, prin

citirea de către student a materialului

propus pentru evaluare

Citirea corectă a unui studiu propus

pentru evaluare 10% din nota finală

10.5 Seminar/laborator 10.6 Standard minim de performanţă - Citirea corectă a unui studiu într-o combinaţie de 3 chei diferite

FIŞA DISCIPLINEI

1. Date despre program 1.1.Instituţia de învăţământ superior UNIVERSITATEA SPIRU HARET 1.2.Facultatea de STIINTE SOCIO-UMANE 1.3.Departamentul STIINTE SOCIO-UMANE 1.4.Domeniul de studii MUZICA 1.5.Ciclul de studii Licenta 1.6.Programul de studii/Calificarea Pedagogie muzicala 2.Date despre disciplin ă 2.1.Denumirea disciplinei Teoria instrumentelor 2.2. Codul disciplinei Muz2319 2.5. Anul de studiu II 2.6.Semestrul 1 2.7.Tipul de evaluare Colocviu 2.8.Regimul disciplinei D.S.S.D. 3.Timpul total estimat (ore pe semestru al activit ăţilor didactice) 3.1 Număr de ore pe săptămână 2 din care: curs 1 seminar/

laborator 1

3.4 Total ore din planul de înv ăţământ 28 din care: curs 14

seminar/ laborator

14

Distribuţia fondului de timp ore Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 10 Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 6 Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 5 Tutoriat 5 Examinări 5 Alte activităţi ……… 5 3.7 Total ore studiu individual 36 3.9 Total ore pe semestru 50 3.10 Număr de credite 2 4. Precondi ţii (acolo unde este cazul) 4.1 de curriculum • Studentul trebuie să stăpânească, anterior, cunoştinţe generale de teoria

muzicii, armonie, contrapunct, istoria muzicii universale etc. corespunzătoare anului de studiu.

4.2 de competenţe • Studentul trebuie să aibă competenţe medii de citire a unor partituri muzicale nu foarte complicate, în principalele chei muzicale folosite, să cunoască elemente generale privind orchestra simfonică.

5.1. de desfăşurare a cursului

• Prelegerile trebuie sa se desfasoare in săli cu material audio-vizual:calculator,CD-uri,aparat de proiectie si materiale clasice (planse,carti,colectii de solfegii,colectii de jocuri).


• Nu este cazul

6. Competen ţele specifice acumulate

Com

pete

nţe

pr

ofes

iona

le C. 1. Realizarea unei corelaţii corecte între textul muzical şi configuraţia sonoră (având un grad mediu de

dificultate), pe baza abilităţilor auditive şi de scris-citit muzical dobândite (inclusiv auzul muzical interior)

Com

pete

nţe

tr

ansv

ersa

le

CT. 1 Proiectarea, organizarea, desfăşurarea, coordonarea şi evaluarea unui eveniment artistic/unei unităţi de învăţare, inclusiv a conţinuturilor specifice din programa disciplinelor muzicale

Date post:	11-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	doankien
View:	217 times
Download:	1 times

unitati de studiu ; formarea de grupe 2. Topic: The Human...

Documents