r r s 3 u n f n B f ffiSVIINVhIjlH#

O W.I'IARIflVD nO\rUaP rBsolS rs pueuraS urP arasnPE[

ftIVINEZIUdIU ISVJ,MOAVf VEI^IITI

renequadogrs rnqtrv

68E ' ' uaruokuaruta7 tuarutai aP ws7lt

e9r " "'ENEIjN!)lEIqOZOlltV)1Jrul

YXENV

Ue ' ' aurs ep eeretseounc e1 ura8un(t allflpuoc ur

'.IPJt t aP taluro,r. ea:e8au tS tertturyyviNIoA vl III tn'I \tddnsv arivusclsNof vnoc v

VU.LVd VVEJUV:)

gOZ " " ' Ietre Inllelqo 'eutroruoreld eaapl

:eruerfUns ltunrie-r lnrdrourrd ap ptuapuadeput'rareluazardaS

ilIVJNEZTIIdTU Y] II''{N-l \UdNSV'JI.|}'dEOISNO] VNOC V

VIEUJ-V VEJXVf

6ZI " " " raiuto,tEere^ItrJlqo

V]NIOA V] II],^{N'I \i{d0SV 3II\'I{ECI]SNO] V''\]TUd

VNOC V\rdIEVf

67, raiurn$ 1e rS raiuarradxa Flrarqo:arualrUns rrunrirr rnlnrdrourrd IlPuoProqns'ta.rrluazardaS

TIIVJNEZTddTII V] ]I],{N'I VddNSV SIJ,\.dEC]SNOf V'\rud

IVINI VE-LUV:)

BZ arirpa erarr E EI aretuE^nlard

LI arirpa enop E EI erBluE^nrerd

I I arirpa etur.rd EI erttug^nrard

L .. ....utitpaatdnsuytollJ

runlol rnpurrd psurrdnJ

11 'r1'as.to1V11 ayatmolg u7l

-)Yl\\ )t)H \ I lb )vi-l\\.lI

[,,1et-ar$aza-rr'aue]ar-rd'tr:e1tdo: Er Eruln u-psr1"]

i!ol-4//a(til 'truu 'atuu{ua,l ap sros

:J

g rod fi uStata4 rolalur'adrpa EreJt E utsearu ri'lnlnd rrre apun Jsetso(uJ truelnr pcol usp8 galrJn soBPs uzssrrrussaPsnoP ul lef,rTqnd ure ni

aprirpuoc q pppac apPluolEP .lgrruru1 .rpu:

Intnuduoo urp f,nuru rs.nrzrel lnda

'1n8ar ITIJaA raun r4l.uoIntndacur oleur reJerrEf,pugd n-a rS sunfe ure ErEu4tua4dus aua aq) f.suneJ"f, Inun pf,E6[,.] ,tsa q1

:

:

rsoS e rde3r rnlsore eiul:eseorunl eJoJEJ erurn ad a1

'efap reugure e rS truna:urnu Es rJnJf,nl ssueruesE Jnf, arunl ul lol -ro*n reur r

Eriro .. .

raiurrrS p rS taiuarradxa pr:alqg:JluarJUns rruntie.l

rnlnrdr:ul-rd EIEUopJoqns'eareluazardaA

SUV.LNAZEUdEU V) IIWN-I \TUdNSVEIi\|UEATSNOf YI,\rud

IYJNJ VEJUVf

eurirede er roJ 'Ealsef,? aleol ezetiua:aJlp es JJE3 uI auJoJ alarnSurs 'r6nsut

pdrds r$ pduu a-rdsap plIqEIE^ e Erpulg 'atetdorde alal ardsap r$ ]e: 'alel--redapur r"ru ela: elrJnJf,nl ardsap tgt? :olIIA act.ro a;dsap t$ ln:arl a.rdsap

rS tgc 'ruaza:d ardsap rVrE EIIqEIE,^. atsa arieurge Ets?af,E 'al$arlg 'sJEluJZ

-arda; 'tue,rn: un-Jlur 'alsarnrur ai Inlao e atirnlut 'ln]3elqns nc arielal u1

JEop tfarqo Jlsa 'arunl z8tarrug tcap 'aratseounf nJlued plsrxa af lol Ef

aulind reru rzalop plrsa)eu nu l$ arplalel aleot ap ruapuadaPul IEtu atsJ

nu Inun riru :?lsafe rg:sp -rn8rs IEru a nu JEAaPE un I:IU 'aletuln uu,1

'rcurdua nes rrnd ag 'p^lllnlur nES Erf?lrsq? ag :Ea g JE drr a: ap tuJJ{-lpur 'eJ"ruazatdat oar,n etnda:uol U ertod rS ellqrsod ]"J?AaPE nf Jlse JJEI

ur e;nButs 'a,tD:edsar Jolas"p loJnln] E EUnIUof Elulo3 'grutq:s uI 'JlsJ

tf,arqns rS lcarqo ul EaJEZTAIp Ifunte 'treluaza:dar ap ar:zde ESEp o nrtuadrcrunu EIIq?lE^ atsi 'atuelf5ns ttunde; rnprdrcut:d el? aJ"lnf,Iued azulsodr

Eat?re ]or puIU Ef rn3sounlal rut-el arm ad 'aturo3 Jlsefe JttuIP eJEfeq

e:)"p.rer 'zfap undnsa:d o ea]sa:E J]Eo] I3?f :"atelllezne: t$ prizds 'pdrutttVrap '.elplelel eleo] tgrap EIEJeuaB rcu EuIJoJ o 'alrgeur8eur rS elrqrsod

aiuarradxa rJJEfrJo ?ruJoJ etutrdxa Ie e3areoep 'alsa Blsa:r I?urlol If,unlr't,tottd a rc^epa unJJA tltsor U ateod plEC - 't$nsut I3 JlsJ arc: rS elutz

-arda: o-tS art: Iaf nf 'EAeJllE n: arielar uI Alsnlsxe EfIPE 'aJeluazarda: B:

relunu Elsrxa greofuo:ur I-JJEf EJIUnI pf 'ln]uguzd attuts aJEf suELU I(

JIeJ"os apo^ aJE:; InrqJo JEop Euneaplolu-e If, 'lntuVruPd lcru 'alaJeos Iltuatszounc nu IJ Ef prdeg trac tS JEII aurlap ruo nrtuad 'Ifunly 'Efgozop1

riurnzqrq: 1a e1 tnrgde " IeJlsE !a:ej efu retqc r$ :ti?rtsqt Potu ul I-nPUEr

-fageJ 'eztluatlsuo: atuod I Ftuo l?Lunu tSap 'arcolefsounf, a]Elall elrlonrluad ITqEIEA rEAepE un arse ?lse3e - ))EOrlI taretuazardiJ alse ?Jtun1"

rS

32 Cartea intii. Lamea ca rErezentdre

gi poate apa4ine lumii poarti. inevitabil povara acestei conditionari datoratesubiectului gi existi numai penrru subiecl Lumea esre reprezentare.

Acest adevar nu e deloc nou- El se gisea gi-n consideratiile scepticede la care a pornir Canesir:s" insi ntrUe-- a fom cel dindi care l-a expri-coar in mod crucgoric s$dEL d F" cipdgar rrn merit nemuritor pentruriiicromfie- fu, .i^6 'rqrul

o r srlc nu rtzisri. Prima gregeali a lui Kant

c.fimr' '"'.EtiFo''u" r*"u prfutin, 2F qrm am aritat in ,y{nexi.". - Cit&ryruafu hrahimb,acestadevi.rfundamentaldeci.tre

ffi re de yrm ce el apare ca principiu de bazl al filozofiEiIth, hilFsa, o arestiltrilliamJones in ultimul dintre stu-

-LdE, Oa tbepkhnplry ofthe,4siatics,lin) Asiatic researcltes, vol. IVy. 164: ,,Tbefundarnentdl tenet ofthe Wdanta school consisted not in funlrrgthe existence ofmatter, that is ofsolidity, irnpenenability, and extendedfgure(n deny which u.,ould be lunacy), but in coy"recting tbe popular notion of it,and in contending that it has no essence indrpendent of mentalperception;that aistence andperceptibil@ are conuertibb tenns."7 Aceste cuvinre exprimlindeaj uns coexistenta realitltii empirice cu idealitatea rranscendentali.

,Aqadar, in ,,Cartea intA.i", cercetlm lumea doar din perspectiva atiltatd.,numai in mLsura in care ea este rcprezentare. Ci aceasti abordare, inpofida adevS.rului pe careJ expriml, este totugi unilaterali, fiind rezultatulunei abstractiuni arbitrare, se arati in faptul ci oricine simte o impotrivireinterioari cand admite cS.lumea este simpla lui reprezentare; pe de alti.parte lnsi, nimeni nu se poate sustrage acestei ipoteze. Dar caracterul uni-lateral al acestei cercetiri va fi completat in ,,Carteaa doua" cu un adevLrcare nu mai este cert de-a dreptul, precum cel de la care pornim aici; lael ne pot conduce numai o investigatie mai profundi, un proces de ab-stractizare mai dificil, separarea a ceea ce e diferit gi reunirea a ceea ceeste identic - attfel spus, un adevlr care trebuie si. ingrijore ze foarteserios,daci nu cumva si insp5.im6.nte pe oricine, gi anume acela ci el poate gitrebuie si spuni de asemenea: ,,Lumea este vointa mea."

de orrrece existenta gi perceptibilitatea sunr notiuni interpanjabile""

PA.ni atunci insa. a,-..

neabitut acea latura a -anume latura cognoscib, .

simple reprezentari roa::trup doar ca pe o reprez-curind). Singurul lucrrconstituie insa cealalri .

o cerrirudine pentru o:.-z€ntdre, iar pe de alra .:,:-una din cele doua, ci ur:

pe ascuns gilucrul in .i:--ei reprezinra, in 6lozor -

Cel ce cunoaste ror'-:.

Prin urmare, el esre pu-...supusi, a oricirui fenoi-.este tot ce exista. Fiecar. ,

doar in masura in car- :cunoagterii. Obiecr e.r-vedere, noi il numim rci::gi se supune legilor obi.:obiectele intuitiei, el s. :gi spatiu, datorita ciror. ,

noa$re firi afi cunosc::'el insugi este, mai dcE:,nici mulriplicitatea. ni.:tem niciodari, ci rocn-:.proces de cunoagrere .

Agadar, lumea Cr rir::are doua jumata;i ese r.: ..

t Despre principiul ratiunt

'ZZ S 't-II ? prlrpr 'aluan![ns trunial Truduuud atdsall ,

e <lnlJatqo elsa EUn 'Jlrq?r?dasur rS eJ?seoau 'apduasa ligrgun( Enop ere

'rfr? urelef,Jaf o aJEf gns t:adse In:run 'arrluaza:dal pf, ?arunl 'rcpeSy'aral5eoun: ap saco:d

un elsrxe gs rrirpuoc nf 'JlSEounf af Iaf alsa Ia rzurf,ot l: 'gttpot:lu tual-$eoun: I-nu roN '?at?lrrrn e:rpe 'eralsa:e psndo r:ru 'eelellorTdltlnur t:tuurAf,J r-nu rn1 'artruln urrd :sndnsard efap 'eqer8ap TEtu 'eJSJ t$nsut 1a

aJEf, Jp 'etuJoJ atseoe ug arSase8 es nu '?lEpoaJA tnlsouni U E z;g alSeou

-nf, af Iaf (ln]3erqns BSuI 'ealetnlldrtlnru Etsrxa EJolEf gllJot?p 'ntieds rS

drulr u1 'r.ral$eoun: relerrJo elaruJoJ u1 arSase8 as 1e 'tatilnlul eletoarqo

eteot EJ ,'lr:oyfnuau ]rerqo un etsr rsap tolar:arqo .lolr8a1 aundns as r$

etf,Jrqo arruud parqo un alsa pdnr] rf,e3 'eJeluazatdat LUIurnu p tou 'arapa,t

ap t:und tsJfe urp 'are: ad 'nes lndnrt r(ap Isul alsa Darqo 'rrra]$eoun:

p lf,arqo else oJEf, ur EJnsBru ur l$ nu 'al$eoun: aJ?f u[ ?JnsEuI ul JEop

ISntor 'lcatqns ep atetll?f, uI euIS ad erado:sap JS eJ?faIC 'Ptslxa ef to] atsa

loelqns nrluad Terrrnu l:ec lt:arqo rnJEJrJo e 'uaruoua3 InJefIJo e 'esndns

-ard ]uauzrurad 'epraua8 elilpuo: 'llrunl lnrorgrrnd else IO 'arerurn utr4'ltliJaxqns alsJ ruJurru Jp tnfsounf else nu r$ pror a]$eoun: eJ IeJ

ZS

'areotzlaSur pununl o 'aUozoTU ut 'etutzarda; ra

ezalodt J"r (pprnsq" alndrqcur o atsa'(tuey ml p aurs ur InJf,nl lS sun:se ad

reraua8ap e 'atrced urp 'arec a-rds) auls ul tfergo un r: 'enop JIef urp Eun

rf,ru aU nu ES aJEl e]"trleal o ESUI 'piutoa rsnllxa ErlE ep ad rer ')fi4uaz-atdat ,ttsnltxa 'alred o ap ad 'atsa eatunl r:e: Iaurcrro nrtuad aurpntruaf, onrzJgl reru EUr ep es rads runc eSe 'l1unl

" ?JntE] ptl"lear ?sur Jrntusuol

atet 'uiuton elsr rrr? ari:e-rlsqe ua:EJ arm ep nr:n1 prn8urg '(puern:ul lf,?xa reru Etnfsrp ruol Ir a.te: ad nrcnl) arctuazardar o ad e: reop dnrtplrdo-rd runr:d ES J?rrl3 Eq 'atuatsrxJ alaDargo eltot rJ?luazatdx aldurrs

'a.rllutodurr erq; 'rununu ?s aJEruJn urrd rS 'lfprrlqrcsouSo: ernttl Jrunue

'arecald ap n;tsou pr:und erntusuof, eJEl rnunl B "JnlEI

?of,e ]nleqeauruelaf,Jatr ES JESaoau usa ',,rglug ea]:e3" ug repe$e 'ESUI riunlt EUEd

Taiuusl 7a i uiuauadxa luraxqo

..apqetuc$'alSeounc eJEf, mpo ErieorrarJolEru p unuof, mpr6rotsef,E earlnpe8a plpuTg)-eru laiualsxa eare8au ur r

,zaw drrS areod Ie pl EIJJ eun'souos oueoJ ezarof$rnef, tsoef, e eamrnar rS lu-qe op sacord un .Eprnu

EI :rJre rururod erEc EI qJE sPE un nf, DEnoP E EX-run InJJlf,EJBf, rBc :rzuFIIE ap ed :areruszardererraulodrul o eluns auEx

Fl"lpzar Prry .PFJTTEIIE

uJ (aJEProqB PTSEDE E1

'ptetgre earpadsrad urp n

hI 'lo .saqtoasat 4r4ry

-nls oJlurP TnruPF rn seu

Id5ozolg tr-yzz.;gry nt{arrPr eP PluatuEPUryryEtVf, -',,pxautr q ErErEtuq{ rnl e ppaSaf zural

.

n4uod JollJnruJu rIJJ(u r

-ydxe E-l oref, Iglulp ;ro racndacs a[Iiaaprsuo, u-

'areluszerder J$e Exrererotep lrpuo$rpu@ FFx

CE

34 Cartea intii. Lumea ca rePrezentare

cirui formi o constituie spaliul gi timpul, iar prin acestea, multiplicitatea.

Cealalti jumS.tate insi, subiectul, nu se afa in spatiu gi timp, deoarece

el este intreg gi nedivizat in orice 6ingi care erc rePrszontari; de aceea)

impreuna cu obiecn:I. Irn sirgur subiecr inrregegte - la fel de complet

ca milioanele de suhi+-ti Gisren[e - Iumea carcPrezantare; insi dacd.at

ci'rq.E.rS 5e;; '=i :*- Si*.-am-oci lumea c:-rcprezentare n-ar mai

srstE- i:.rE$EoaE& ecEsrc 1umaraf su-ut inseParabile pini. gi la nivelul

s@inffi. cici fi@G dhrE dc doui arc sens qi eristi numai prin gi pentru.-'lhintoi {re S &rysrc o4rr; or ea- Ele au o granigi comuni; acolo unde

ft@rye.n *J, @$bi€cml. Grani,ta lor comuni se videgte tocmai

fo eryol €i 5nrd. esenEiale $1, prin urmare, universale ale oricirui obiect,

ri mrlrmnr rimpul, spaful qi cauzditatea, pot fi descoperite 9i cunoscute

€mplc diar $i ftri cunoa.gterea obiectului insugi, pornind de la subiect,

dicL i.o li-b"i kantian, ele rezidl, apriori in congtiinta noastr5.. Aceastidescoperire este unul dintre meritele principale ale lui Kant, chiar unulfoarte mare. in plus, eu suslin acum ci principiul ragiunii suficiente este

expresia comuni pentru toate aceste forme ale obiectului, forme de care

suntem con$tienti a priori, gi ci, agadar, tot ce gtim in chip pur a priorinu este decit continutul principiului respectiv gi consecintele lui; de fapt,

el exprimi intreaga noastri cunoa$tere certe. a priori. in disertalia mea

Despre principiul rayiunii sufciente am aritat aminun;it cum orice obiect

posibil se subordoneazi acestui principiu, adici se afli intr-o relatie.nece-

sari cu alte obiecte, atitca.determinat, cit gi ca determinant; se ajunge pAni

acolo incit intreaga existenli. a tuturor obiectelor, in misura tn care sunt

obiecte, reprezentili gi nimic altceva, se reduce exclusiv la relatia necesari

dintre ele gi rezidi numai in aceasta, fiind, a;adar, pe de-a-ntregul relativi -situalie despre care voi spune indati mai mult. Am ari.tat apoi ci, potrivitclaselor in care se divid obiectele dupi posibilitatea lor, acea relalie necesari

pe care o exprimi. in genere principiul ragiunii suficiente apare sub alte

forme; ceea ce confirml din nou corecta impl4ire a claselor respective.

Aici eu presupun mereu cl toate afirmatiile din disertagie sunt cunos-

cute gi prezente in mintea cititorului; cici, dacl n-ar fi fost deja Prezentateacolo, ele gi-ar avea in chip necesar locul aici.

Principala deosebir. :intuitiv gi abstract. R.r:-notiunile; iar pe pim.r:.. -

capacitate de a Ie avca .:

rentiaz-a de toate anin'1,.. .

abstracte; dar mai inr.r.

Ea vizeazi, intreaga lur-r: -'digiile de posibilitate ,ri. ..descoperire kantiani c.:: :

componentele cele nr.: racelagi mod tuturor nr::,concepute gi in sine, s.:.gi intuite nemijlocit. pr.'-.o fantasma desprinsi :. .

denra de experienti. in-...trebuie sa fie concepu:.deoarece insugirile sp., .

a priori, sunt valabile :..'carora aceasta trebui. .. .

mea Despre principtt,. , ,.

drept o clasi de reprez-:-

in care ele sunr inruir. .:.:.de importante este des;c,:

ale intuitiei, constitui:. .

pendent de experienri .'

elemente pe care se baz--.

mai putin notabila a rr.-::care definegte experie n:-. -

ca lege a fundamenraril ',cifica, pe care arrr denun'.:-

1 Kant a creat insl confuzirIa ,$nex5.", precum gi la lucr

inf Intemeierea moralei, edtpt

i+:i,l#,;,1,1ffiffi

n^uYd TEnISVC nOvUaP BusruJeS urP aref,nPB[

II[UVINflZfUdfU IS c

VINIOAVf YEI^INT

rener{uadoqrs rnrltrv

'(t78t) tor12 2lr, "pruutrp '(eru u :nrede ulnlo-l E

Viutoa w oaanT'1glglt !r.?uqryrul oryqdur! udq n

11r1rlgru1 p tuuuotu Fru-udtueuodrur ruarper8ur rm rlrrrpuT8 riuanBul'raiuro-relr:O' letulu?zeldat nt y*BaaPI uu EzBarlurfuof as frardsep emrgie.aur Eluor Ec JE

-elsls ur reneguedogr5 ep :aratSeounc arrro r:ra1de aeleol ur trulgtur 'rrretieourad rea,lrcergo 'ruo ri pJn-ltr

rnpuSa: p r$ rerq: E! '+*rnun p tuenSuor .rlqo_\ 1nezeauedapur es asa:e ri -r:eurnu un arSeurud F IlqFsoealnd nu ereJ 16 eueurotn+ilolBnurluof lE.rE-€Pe mun',,Ia E E)Iuraruat a:atieorrrr:nrturp atmds renequado+x

9LI

e9r

IEI

L,I9r/I

7er

eer

ZZI

LIIEOI

e8

EL

IL

' ' ' ' Inlnuo e EtIZUEleur EIoAau ardsaq '11

ll':l::':l:' :':'l:'l::* alrunri:ajradur ardsaq sl

' IOpl ap erietcosr ardseq '71

l'::::'T"::'::"J,,,* :l ::: : : i' ' erlroter erdsaq '1 1

''''' p:rrsrSolrs a;dsaq'91

' praua8 u1 pcr8o1 ardsaq '6

auntiru-l ap rrsdrl Inlralelur ardsaq 'g

77t7yuV3 p ruvs apausga utpluazatdat wilal '21z1?run[ aruop V

II

,, " " ttortd a earatseoun: ardsaq '7

8E " ' uniruts a:dsag 'E

rc ' ' ' ' ' altnlrelelul nts a TlInluI rrral$eoun: erroar erdsag '7

9l ' ' ' InlnusIPrPI E EIElueurePUnJ Eaunlzr't ardsaq '1

aaurulw utvluaza"tdat aLtzal '2fiL?rurt[ uruur1

rYJNI \rdJUVI V'I ruYJE]dNO:)

EalloP IE Inlnunlor' psurrdn3

Lumea ca uointa Si rErezzntare

COMPLETARI LA CARIE.AA DOU-\

18. Despre cognoscibilira,:e.r lucruiui in sine ...... ZO9

19. Despre prin'rarr-rl uointei ir-L consriinta de sine . . 218

20. Obiectivarea rointei in organismr-rl animal . . . . 265

21. Recrospecrir-a si consideratii mai generale ..... 290

22.Yizfune obiectivl asupra intelectului . . . 293

23. Despre obiectivarea vointei in natura incongtienta . . . . 3L4

24.Despre materie .......32725. Consideratii transcendente referitoare lavoinla ca lucru in sine . . . . . . 340

25.Despreteleologie .......35027 . Despre instinct gi deprindere . . . 366

28. Caracterizareavointeideatri.i .......373

COMPLETAzu LA CARTEA A TREIA

29.Desprecunoa$tereaideilor ....38930. Despre subiectul pur al cunoagterii . . . . 392

3l.Despregeniu. ..40132. Despre nebunie . . 425

33. Observatii razlete privitoare la frumusetea narurii . . . . 430

34. Despre esenta inrimi a artei . . . 432

35.Despreesteticaarhitecturii ....43636. Observagii rizlete privitoare la estetica artelor plastice . . . . . . . 445

3T.Despreesteticapoeziei .......45038.I)espreistorie. .....46539. Despremetafizicamuzicii ......474

CON,IPLETARI IA CARIEAA PAIRA

40.Prefaga .......48941. Despre moarte gi relatia ei cu indestructibilitatea esentei noastre ..... 490

42.Yiagaspeciei ...54043.Ereditateainsuqirilor ...547

44. Metafizica iubirii inm

45. Despre afirmarea voir

46. Despre zddlrnicia;i s

47. Despre etici .

48. Despre teoria negirii

49. Rinduiala m6ntuirii

50.EpifiIo2ofie.......

8Lg.. "asozolgrdg'OE

ZL9 " ' IrJInIUVIII EIEInPUVU '6,

8g9 ' ' rlrl ? aP I)iulo.{ rlre8eu Elroal erdsaq '87

r/79 " " Prlle a;dseq '17

9A9 ' ' ' ' trial.t tlulrajns tS utltu'repez a:dsag '97

I09 " " ' lPll t ap taiuto't EartLulgE a:dsaq 'E7

299 " " ax3s a-rlur IIrIqnI t)r.z5t)aw'r,

ad/pF la ln/nuryoa Tnsu*tdn7

/I?C ''

jIlE ''

061/" "'olseour>iua

68Iz ''

vLr""(c)T?'" '

I tl,

chh "

9e, '

(tT

0e, "'',zy'

'

r0, " "'z6e "68e "

ILI '61'rulntsldg)VfANES

[,,'res rruerodure]uor 11 atSapugS as

or?l IJr eiuangur e,r rr rurind ed reoq"]'ruil&ot apns tuapa utryndod mb '$a snlau tpn?(J

hTN]OA In-IOWnId ETYfuyc m{JVd s'rrf, \il

a'rruYJ,flTdr^rof, flNriNof, fnvf,

II -INWN-IOA

urp EaJ rS Ellstou Ealurur urp EJtun] Jrlulp TaIiEIJJ u EJIPE 'pa: rS leaprJJturp rnpt:ode: eualqord nf rnl EJJJlfose t$ rn1 earczrtualr$uo3 -:rznEE-l a3 pleput ap 'aur:uo a8aleiur 1-arzc ad Tnun atse nu rSap 'a8alaiut 1-a:

Ilepur ap 'aur:r-ro E'rseounf,er l-ps elnqeJ] - PIIInE Inl Joletuolx? BLUoPP

- J?Aep? rnJEf, IE nrdt:urrd un ElEr ',,?Jrlr eareluaza:dJJ elsa ?euln1"'uaruoug pldurs EI auIS uI Inrnl El Ie "l ezzalrodz: as

e:rpe 'l.ncadsa-r rnlnuauoual ezeg el ESt as aJEf 'alESJa,tIUn IUIPJo alp

]ntot nJ raun f,ol esel rS aredsrp glnlosq? atetlpar Inl EIrozn]I teful 'allreJlPap rS aszo:aunu Jp 'atruruJsur ap rVrE aauJalqns rrirpuo: ap *xat?'1utq-atal uautoualun rcop pu?r FrurJd u1 runs eJlsaf? eleot El ?ureas tep r-l$

'tuey rny rS daya>ireg Inl arier8 plcads ut 'eurapotu e1ozolg'eug u1 'lodv- 'asa:ord JotsJfE ap asr:ard reul allp8ar t$ eartntpcp ardsap t$ e:nleua:dsap rerunu eig.Lur ateod au e:urdtua eiulu$ 'Euneeptot n-uuad pl?p o etep

'apuef, r$ rco atnunuz ad a:rue8ro aurog JSJO Ip tSerola:z lr:acreolutar e rS

rarJateur EJEJE ur ezv)Jnp nu ?^aotp ITLUTU rf,IE :uSJVJS ErE IS tnda:ur erqy

pdulu ur 'eugrpo r-rz^; 'apadar pugrgdsrp r$ pugrgde 'lsalnulqf, es 'elt8e as

'amsaq8ut JS eJEf, 'Ie eJ?otruzruasz aiurg alJt"JEtunuJU aJluIP eun JBoP JU

ps IS - gtdearpul as orlorul tS aur.r. )pun Jp rr$ r grg - ltut8rpruau priedsul Jaqrl :sarnld eJEf areJeurnueu aJeJS aleo? eJlulp zun ad ?Jts ES plrqruad

adenlrs o atse aJ?otrpupS piurg o nnuad 'r5ntol'Eaurnl 'FPal ':trdura 1nr-p^ape atsa Btse)E - eJ?olessounc aiurg ar$ru snpord e le8a:nru $llazrut unarm ad 'a:ar 15 ptelglplos gtsnJf o n: allradolE luns Touelul u1 riulqrag

'errc rS ele ep aleurunl 'rfttu reru eleJs ap eurznp o ur?o at$ato: es ?IeJ"feg

1n.ln( ur J?r 'areolrlngrrs eJaJS atEJ"runuau elslx) tIuUUI prieds u1

lnlnLutxruapt a ?pluaruupunl aaunzxn atdsae

I'IN'IOIIdV]

16 Cartea intii. Capitolul I

afara mintii, constituie, a-lituri de problema libertigii morale, caracteristicadistinctiva a filozofiei moderne. Caci abia dupi ce oamenii practicaseramilenii de-a rAndul filozofarea pur obiectivi ei au descoperit ci, printrenumeroasele lucruri care fac ca lumea si ri.mAna atit de enigmatici gi

problematicl, factorul primordial gi imediat esre acela ca, oriclt ar fr. ea

de incomensurabili gi de masivi, existenta lumii depinde totugi de unsingur firicel; iar acesta este con$tiinta in care ea erista de frecare dati.In ciuda intregii realitati empirice, conditia menrionati, care greveazi.irevocabil existenta lumii, pune pe aceasra pecere a ide d/infii, marcind-oastfel ca simplufenomen; mdcar sub acesr aspecr. trebuie sa recunoagtemci ea este inrudita cu visul gi putem s-o pla-sim de fapr in aceeagi categoriecu el. Cici aceeasi fi-rnclie cerebrala care. in rin-rpLrl somnului, scoate larreaji;a trin firrrrec o lume compler obiecuri. inruitiva, ba chiar tan-eibila. ::.':ure .i conrribuie in egali misuri 1a reprezenrarea lumii obiectivein siar;. r.i',-s:r-. Fiindci ambele lumi. desi difbrite prin materia lor,sun' :*i:,:c :c-:cr-rie ,nic in aceea-ii lbrmi -\ceasti forma este intelectul,Fun::l: ;,:.::-... - C.:::sius esre probabil prin-Lul care a ajuns la nivelulde :.:.;:::. .-:-: .- .-.1: ii:r'ir fundamental; in consecinti, el l-a trans-tormai :: :-:::* i. :-.c::- .rl hlozotrei saie, degi deocamdata doar subiorn-La une r r::ic,,.ii .:.=::.:;. ,\:tinci cand el a luat drept singura certitudineacel cogiro, .t.go ::/?7; ,;:=: Ji.1 c\i(r" - Principiapiilotofhiar,I, 7 gi 10],insi provizoriu a consiie rar ci exisre nra lumii este problematica, a fostdescoperit realmenre puncrui cie ple care e se n1ia1, unicul corect gi totodatiadeuaratu/ punct de sprijin a1 inrreeii liiozofii. Iar acesta e in principiugi in mod inevitabil subiectit'ul. propti,t can:tiinta. Caci numai ea este gi

rim6.ne imediati; orice alrceva, indiferenr ce ar fi, este intermediat gi con-ditionat abia de aceasra; prin urmare, depinde de ea. De aceea socorim,pe buni dreptate, ci filozofia moderna porne$re de Ia Cartesius ca parinteal ei. Continui.nd pe acest drum, Berkeley a ajuns nu dupi multi. vremela idealismul propriu-zis, adica la cunoagterea faptului ci ceea ce are inrin-dere ln spatiu, deci lumea obiectivi, materiala in genere, existi ca atarenunrai in re?rezentarea noastri gi ci este fals, ba chiar absurd, sa-i atribuimei, crt atare, o existenti. in afara orici.rei reprezentari gi in mod independentcie subiectul cunoscS.tor; adica si admitem o materie de-a dreptul reala,e ristenta in sine. Dar acest punct de vedere foarte corecr gi profund consri-: -ri. torodata, intreaga filozofie a lui Berkeley: in afari. de asta el nu mai

...:rir:tic de spus.

Despre uizi

Prin urmare, adevirat:a;a trebuie si fie, spre a fi r

faptul ci nimeni nu poarecu lucrurile diferite de el, c

direct, se afi in congtiinturmare, o certiudine z/r1

trebuie si delini o asemen

aI celorlalte gtiinte, este atobiective caatarc; nu gi dice este primordial gi originfu ndament ul fi lo zof ei x ht

listA in esenti. - Realismul.zind cd, este real, pleaca deagadar, o neserioasi consrrrealitate, aceea cd,tot ce cu.l

existenla obiectiud a lucrurigi, in consecinti, lumea olo ipotezi, gi cu at6.t mai prexpus de dragul dezbarericirui cunoa$tere este ingragi ci nu toti au desn-rla chcon$tiintei lor despre lucrrobiectivi, in sine insa{i; as

ceea ce este obiectiy ca ata)subiect, fiind deci rcprezotel, dar gi de formele lui diiar nu obiectului.

Negrepit, la prima veder

chiar gi-n absenta unei fiirconcepe o asemenea afirmiea o contine. - insi daca sr

absffacte, adicl reducerea e

ea (ca orice abstracgiune) pincearci deci imaginarea tarunci ne dim seama ci lu<

opusul a ceee. ce s-a intent

]nsafoJd ]Elep "AJftlB

frruru Jurnut rS 'truoriuatur ?-s el Eaaf, z lnsndoelErrpJJ ul luns rueur8zrur el ru JJ"f ad aprn:cn1 ?f, Errreas rutp au riunte<,lolaJsounJ patqns un ata{ arnlJilqo xrunl nun aatautSyrut !)ap EfJeefuras rS '- rEArpE l$ tnuriuo: rsnlot Ipugqop areod (aunri:rrrsqe arrro z:) ea

J-rEf EI ap a1a:n8urs - alrlrnlul i:gtuaza:deJ EI re Earafnpel ecrpe ,a]:e:1sqe

Iapl Iatsar? e aial7aa.t ur as.taundsuuty atlarcp JS ErEp psul - 'auduo: o raere: od rri:rprrluof eununl EI EsEr ps IrR 'arieurgr EeuaurJs? o edaouo:ateod 'JS opaqsqa u e)putT'eJEoleosoun: aiurg raun eluasqe u-rS :rlr1c'arnttatqo varuq ?$?xa ep aurpnluJa: o arrd JJape eruud e1 'rrSar8ag

'rnlnlferqo nu JEr

'Inlnlfarqns atueJaur tuns eJEf 'aretuaza:dal Jp rnl aieruJo1 ap r$ rep ,1a

ap reuorirpuof J 'eJeru-rn uud felnlsa:e rareluaza.tdal r3Jp purU ,lfJrqns

rnun eiurrt$uof ur prdr:ul;d r$ nararu ?tsrxa ertle E) Anf,erqo JtsJ ei Eaafr:z: ']nde:uolau Jp nldrurs r$ rnd alsJ ?Aal r5z ir$rsul eurs ur ,Eluiorqo

tnlosq? giualsxa o Btsrxa aleod nu Il"porrrN 'rrnrJni a:dsap ;o1 raiurrrSuooalE etuaruola alarul:d EI purlrJ es e: ziurnzqlqr glnrsap nE dol nu m r$

nldurrs rard:en1: )tse Ef ptde3 ap rerunu ptrunar8ur etsa a:a]$eounf rnJEfE 'J? epE nldurs mu rS tJJf, reur Ief Jlse rf .rrJJt?gzJp pSerp ap sndxaxopered un JBnp nES ?uEJJlns aJEJElor{ o urind rptu }VlE n: rS ,ez:lodr oetse nu - ataluazatdat aJ rerLrnu plslxa plqfJrqo EJUnI ,ejurcasuoc ur ,rS

- ttuzardal JI aJEf, IJI ep greuorirpuof elsa JollJnJf,nl B ?nuJatqo piualslxa

m prdt3 tgfnJlul 'piunrSuo: ul pUE as urarseounf JJ ]ot El EJJf,? ,atttrlear

Igrulp "eJ purnpE8el nes pueiruo 'uEA ur adcnrtsuo: ?seorraseu o 'repe$e

'eturza;dar r$ ere:lrq:e prderp r:-ap ezarodr o BI ap eceald ,par alsa EJ pu?z-unard r\lllurlrd Inlnlfalatul Ipuerr1meJ es aJ?f 'lnttlsrpau - 'giuasa u!!1s!/-aapx )$e Ee

"rrpe 'raiurrl$uoc alarciej Ei Ez"elrurrl as ug[ozofflnluaurepunJ

'?aere ap lrr:olfrurJu Blpp a uiulllluot rEUnN 'reur8rro r$ prproutrd alsa a:Eea3 EI ?ur JJ ES erngJJ] JlE3 'rerJozog I" Iel ulp IS nu :Jl?]"

"l alrtfarqo

nunl reun eiuatsxa rurtiiup" ES t?ArrpE ]nlosqts atsa ,aiurrls ellelrolaj IE:rrrdrua erapJl ap pr:und urg 'eurpntrua: Eeuaurase o euriap es ernqJJ]airrrrrS rJUn ele auud allfdl:urrd rcp :pluo1ftruau eurpnlnJrr o ,arerurn

uud 'elsrxa areod nu ?lsEJfE ap oloourq .rn1 eiurlr$uof ur EEE 3s ,]:eJIp

poru ur nap 'riurrnSrs n: alSeounc Jf Eeaf tol rJ (lo ap elrJa3lp alrJnJjnl nftelpetrir argnuapl es es Ef 'aurs urp ptepoaJ^ r$al ateod nu rueruru m prdejlVf,JP lJeJ IEtu alsa nu lIruIU rftsJ 'Etsauo JEftsLu r; e ards 'ag gs arnga:t eSe

:rusqaapl 'zE'J esua ul 'eg ES arnqaJt egozolg ElEr"AapE ,eJtturn uud

LI lqnLusqaapt a ryaiuarupqunt uauwzta atdsaq

rcru nu Ia EtsP JP BrErE-usuof, purgord rS r:ar<'Ppar prdarp B-ap rr.r;ruepuadapru poru q Frurnqrne r-Bs .pmsgE naJEtE Ef, ptslrc .araua8

-ulruJ eJE Jf, E) Ec rnJ

aruaJl pt[nru ednp nuorulrpd er mrserre3 EI

'runof,os eJJf,E eC -E-uoc rS l?rpa rrrelrrl f,:tsrS alsa Ee rerrrnu Frg3

.

nrdroul:d uI e utsaf,E Jr

PlEPoror rS r:aror 1n:rutsoJ E 'mnetualgord ar.[0I IS Ll,a4qdosqy1drurprururf, prn8usr&rqns rEoP PluPurmorP r-sueJl B-l Ia

.sir[Dsuo:,

ple^lu e1 sunfe E arEc I'lntf,3lelul e]se PrruoJ tr:lol Euateru q-rd atpgo rDargo numl EarElrErz-uel JBnItr eq .eatrm:ur

EI oleof,s ,mpuuros p<iar.ro8ats: rseaa:e q ldgrualSeounoeJ BS f,mqJJlo-puprrerrr ,liWlzaV eezea,tat8 arec,steuodu'PrEP aref,a5 aP glsDD E

un ap lSnlor apurdap nEa g J3 lvf,rJo .E3 EIDE:rS gcrreru8rur ep tgtu yrsrturrd 'ec trrado:sap nrerese:Ecerd rruaurEo Jf,

"JDsIJalfeJEo .aleroru nir