LICEUL TEHNOLOGIC FOCURI
Erasmus + KA1 School Education
Project: I.M.P.A.C.T.
1.10.2015-30.09.2016
CUPRINS
1. Abandonul școlar, o problemă de actualitate
2. O scurtă prezentare a instituțiilor implicate în proiectul european Erasmus +
KA1 School Education Project: I.M.P.A.C.T.
2.1. ITC International Training Center, Praga, Cehia
2.2. Quarter Mediation, Assen, Olanda
3. Structura și obiectivele cursurilor de formare
4. Părerile și impresiile cadrelor didactice ieșene
a) Activitățile desfășurate în cadrul proiectului
b) Cercul de Lectură
c) Cercul de Pictură
d) Activități sportive
5.Impactul activităților din cadrul proiectului asupra elevilor și părinților,
prof.Ionela Pentiuc
6.Model de chestionar oferit elevilor
1. Abandonul școlar, o problemă de actualitate
În ciuda faptului că învățământul românesc a dat țării și lumii întregi oameni de valoare
decenii de-a rândul, în prezent, calitatea acestuia e știrbită și aruncată într-un con de umbră de
un fenomen care, din păcate, capătă o amploare din ce în ce mai mare: abandonul școlar.
Abandonul școlar – și, în speță, abandonul școlar timpuriu – constituie un subiect de
discuție atât printre specialiști și cadre didactice, cât și în rândul părinților care, uneori, se
simt depășiți de situație, nemaiștiind cum să acționeze pentru a-și motiva copiii să rămână pe
băncile școlii.
Pentru a veni în ajutorul tuturor celor implicați în procesul de învățământ, dar în special
al celor direct implicați, al beneficiarilor și al formatorilor – al celor care modelează minți și
suflete – UNICEF a identificat și a întocmit o listă a factorilor care favorizează abandonul
școlar:
• Dificultăţile materiale. Familiile numeroase, dezorganizate, lipsite de resurse, au
probleme în a asigura îmbrăcămintea adecvată tuturor copiilor şi resimt uneori nevoia de
forţă de muncă (fie pe câmp, fie în gospodărie pentru a avea grijă de fraţii mai mici).
• Modelul educaţional oferit de părinţi. Cel mai adesea, elevii care ajung să renunţe la
educaţie provin din familii în care părinţii nu au mai mult de opt clase. Există însă şi excepţii.
Există însă destul de frecvent elevi aflaţi în situaţii de abandon care îşi doresc să îşi
completeze educaţia “măcar până la 10 clase”, ca să aibă o calificare, astfel încât să nu ajungă
ca părinţii, simpli zilieri, fără mari şanse de reuşită în viaţă.
• Modelul educaţional oferit de fraţi este mult mai influent. Familiile unde există fraţi
mai mari ce au renunţat timpuriu la educaţie, fraţii mai mici tind să reproducă acest model.
• Dezorganizarea familiei atrage după sine dificultăţi materiale. Divorţul, alcoolismul,
violenţa în familie sunt semne ce preced adesea decizia de abandon.
• Implicarea în activităţi aflate la limita legii. Prostituţia, apartenenţa la găşti de cartier,
integrarea în reţele de cerşetorie conduc aproape mereu la renunţarea la educaţie, fiind
prezente ca factori demotivatori mai ales la trecerea către clasa a IX-a şi în perioada imediat
următoare debutului ciclului secundar superior.
• Intrarea pe piaţa muncii. Fie că este vorba de lucrul ca zilier, de activităţi regulate ca
barman, de prostituţie sau cerşetorie, prezenţa pe durata semestrelor şcolare în astfel de
activităţi aducătoare de venit constituie elemente de risc ce se soldează aproape mereu cu
renunţarea prematură la educaţie. O soluţie pentru cei care au nevoie să muncească ar putea fi
promovarea unor modele comune din ţările vestice, şi anume implicarea liceenilor ce au
nevoie de resurse pentru a se întreţine în activităţi aducătoare de venit pe perioada vacanţelor,
având o durată scurtă ca număr de ore pe zi, precum cele de baby-sitting pentru o seară.
• Încrederea scăzută în educaţie se dovedeşte a fi mai degrabă un stereotip infirmat de
realitate. Este posibil ca să apară însă o încredere redusă în educaţie chiar în momentele
imediat premergătoare abandonului şcolar. În acest sens ar putea fi util ca elevii care au
renunţat deja prematur la şcoală să intre în contact cu cei aflaţi în risc de a abandona,
povestindu-le care este imaginea lor curentă despre şcoală.
• Migraţia circulatorie nu pare a fi un factor de risc în sine, dar există probleme
importante de reintegrare a copiilor de migranţi care părăsesc sistemul şi apoi se reîntorc, la
vârste mai mari. Aceleaşi probleme sunt regăsite şi în cazul în care elevii intră la vârste mai
mari în sistemul de învăţământ.
La nivelul comunităţii, cei mai importanţi factori care determină abandonul şcolar
timpuriu sunt:
• Norma mariajul timpuriu acţionează ca un factor care împiedică continuarea
educaţiei, mai ales în comunităţile rurale.
• Apariţia unui copil tinde să fie o caracteristică a unor comunităţi, mai degrabă decât
un act individual. Dincolo de provenienţa din familii dezorganizate, sărace, tinerele fete
găsesc de regulă exemple de predecesoare în comunitatea în care locuiesc.
• Lipsa de securitate în zonă. Există comunităţi unde, datorită infracţionalităţii ridicate,
cadrele didactice se tem să interacţioneze cu părinţii, iar lipsa de colaborare dintre acesţia
contribuie la creşterea riscurilor de abandon şcolar1.
1 Informații preluate de pe site-ul UNICEF, de la adresa http://www.unicef.ro/media/buletin-informativ-nr-7/abandonul-scolar-timpuriu-cauze-si-posibilitati-de-prevenire/.
După cum se poate observa, din nefericire, lista factorilor care favorizează abandonul
școlar este una destul de lungă. Pe de altă parte, aceeași organizație propune măsuri pentru
atenuarea fenomenului, printre care se numără:
Creşterea flexibilităţii programelor “a doua şansă” – din punct de vedere a grupurilor
de vârstă. Deşi se adresează tuturor celor care au abandonat şcoala, programul “a doua şansă”
este frecventat de tineri de peste 20 de ani. Aceste programe ar trebui să aibă clase speciale pe
grupă de vârstă (12 – 16 ani) pentru care este dificil să se integreze în grupe cu tineri care au
peste 20 de ani.
Creşterea flexibilităţii programelor “a doua şansă” – din punct de vedere al curriculei.
Când elevii repetă un an de mai multe ori deoarece nu au trecut clasa la două sau trei materii
(de regulă aceleaşi) ar trebui luate în cosiderare notele de trecere de la celelalte materii. De
asemenea, competenţele profesionale dobândite de cei care abandonează şcoala ar trebui
recunoscute oficial.
Creşterea atractivităţii şcolii – prin activităţi extracuriculare care au loc în şcoală,
precum: acţiuni de renovare, de curăţenie a şcolii, competiţii artistice şi sportive.
Creşterea atractivităţii şcolii – prin folosirea resurselor şcolii pentru atragerea elevilor
pentru activităţi de timp liber.
Utilizarea experienţei celor ce au renunţat la şcoală pentru a preveni scăderea
încrederii în educaţie. Ar fi util ca elevii care au abandonat şcoala să se întâlnească cu elevi
care sunt la risc de abandon şcolar şi să le povestească despre viaţa lor din prezent.
Creşterea implicării proactive a cadrelor didactice în combaterea abandonului şcolar şi
renunţării timpurii la educaţie. Profesorii ar putea fi susţinuţi să găsească soluţii pentru
creşterea integrării elevilor pentru o mai bună comunicare cu ei şi cu părinţii acestora şi să
implice elevii în activităţi extracurriculare şi de consiliere.
Dezvoltarea unui program naţional de educaţie sexuală pentru elevi, focalizat în
comunităţile cu risc crescut pentru sarcini timpurii la adolescente şi unde căsătorille timpurii
sunt frecvente.
Stimularea administraţiilor locale şi a ONG-urilor de profil să implice ca voluntari
tinerii elevi de clasa a VIII-a şi de liceu proveniţi din comunităţi cu risc ridicat de abandon în
programe de suport pentru bătrâni şi familii aflate în nevoie.
Ţinerea evidenţei situaţiei elevilor aflaţi în fluxuri de migraţie internaţională
circulatorie.
Dezvoltarea şi implementarea unui sistem de urmărire a evoluţiei cohortelor şcolare2.
Conștientă de gravitatea situației și de nefastele urmări ale abandonului școlar, unitatea
de învățământ Liceul Tehnologic Focuri a decis că este timpul să facă un pas înainte, să
înfrunte problema și să se alinieze standardelor europene, prin reducerea și prevenirea
absenteismului în rândul comunității de elevi. În acest sens, pe lângă proiectele desfășurate în
colaborare cu Inspectoratul Județean Iași și cu alte instituții – și incluse în P.A.S.-ul școlii –
conducerea a hotărât să implementeze un proiect de tip Erasmus+ KA1, prin care un număr
de cadre didactice să beneficieze de cursuri de formare care vizează aspectul menționat
anterior.
2 Informații preluate de pe site-ul UNICEF, de la adresa http://www.unicef.ro/media/buletin-informativ-nr-7/abandonul-scolar-timpuriu-cauze-si-posibilitati-de-prevenire/
2. O scurtă prezentare a instituțiilor implicate în proiectul european Erasmus +
KA1 School Education Project: I.M.P.A.C.T.
2.1. ITC International Training Center, Praga, Cehia
Înfiinţată de Ministerul ceh al Educaţiei, ITC este o instituție de învățământ (centru de
formare) pentru adulți cu tradiție îndelungată – activează în domeniul educației adulților din
anul 1996 – care are în vedere formarea continuă a cadrelor didactice şi a specialiştilor în
educatie din U.E. și Rusia.
Începând cu anul 2006, ITC a început să participe activ la proiectele Uniunii Europene,
în domeniul educaţiei permanente.
Misiunea ITC, al cărei scop principal e de a furniza servicii complexe la nivel
professional, este de a oferi o educație de bună calitate.
2.2. Quarter Mediation, Assen, Olanda
QUARTER MEDIATION este o asociaţie care organizează cursuri în domeniul
educaţiei adulţilor, cu sediul în Olanda şi cu filiale în Cipru, Franța, Italia, Malta, Portugalia,
România și Turcia. QUARTER MEDIATION organizează cursuri tip Comenius și Grundtvig
la nivel european, precum și cursuri la nivel național, domeniile de expertiză vizând atât
educaţia generală, cât şi educația și formare profesională.
Principalele obiective ale asociaţiei olandeze QUARTER MEDIATION, care este
partener într-o gamă diversă de proiecte, sunt promovarea învățării pe tot parcursul vieții și
crearea unei legături între sistemul de învățământ (general şi de formare profesională) și
piața muncii.
3. Structura și obiectivele cursurilor de formare
În cadrul proiectului KA 1 – I.M.P.A.C.T. (Îmbunătăţirea Mijloacelor de Prevenire a
Abandonului şcolar în rândul Copiilor şi Tinerilor), finanţat din fonduri europene, Liceul
Tehnologic Focuri a trimis în perioada 25.02.2016 – 29.02.2016 patru dintre cadrele
didactice titulare la un curs de formare organizat de International TEFl Certificate, în Praga,
Cehia. Obiectivul principal al proiectului, care se derulează pe o perioada de 12 de luni, este
dezvoltarea în context european a competențelor unui număr de 8 cadre didactice, în vederea
reducerii abandonului școlar. Astfel, în acest prim flux au participat doamna profesoară şi
director Pentiuc Ionela, doamna învăţătoare Lungu Liliana şi domnii profesori Ciobotaru-
Coguţ Daniel şi Tecucianu Cătălin
Cursul, desfăşurat pe o perioadă de cinci zile, după programul de mai jos, a vizat
următoarele aspecte:
Luni:
Noţiuni introductive;
Practici europene;
Evaluarea şi prevenţia abandonului şcolar timpuriu;
Abandonul şcolar timpuriu în teoriile educaţionale; Multiculturalismul şi elevii care provin
din diferite medii socio-economice.
Marţi:
Identificarea elevilor cu risc de abandon şcolar;
Comunicare, strategii de prevenire a conflictelor şi soluţionarea situaţiilor conflictuale.
Miercuri:
Metode de predare (metode de predare şi învăţare active, învăţarea prin cooperare, educaţia
de la egal la egal, învăţarea bazată pe sarcini de lucru)
Joi:
Îngrijirea instituţionalizată pentru tinerii aflaţi în situaţii de risc
Vineri:
ICT în educaţie, proiecte bazate pe aplicarea efectivă a creativităţii în educaţie.
Evaluare si feedback
În perioada 12.06.2016 – 18.06.2016, alte patru dintre cadrele didactice, titulare ale
Liceului Tehnologic Focuri, (prof. Agafiţei Andra Elena, Mihaela Isarie, Chelaru Tudor,
profesor dr. Boboc Daniel) au beneficiat de un curs de formare pe tema reducerii abandonului
scolar, organizat de Quarter Mediation, în Assen, Olanda, în al doilea flux din cadrul
proiectului KA 1 – I.M.P.A.C.T. (Îmbunătăţirea Mijloacelor de Prevenire a Abandonului
şcolar în rândul Copiilor şi Tinerilor).
Cursul, cu o durată de şapte zile, s-a desfăşurat după programul prezentat mai jos şi a
vizat următoarele aspecte:
Duminică:
Înregistrarea participanţilor;
Prezentarea organizaţiei Quarter Mediation, a formatorilor şi a participanţilor;
Prezentarea cursului şi a formelor de evaluare de la sfârşitul acestuia.
Luni:
Prezentări ale tuturor liceelor de la care provin participanţii;
Vizită la Biblioteca publică din Assen. Expunerea unor exemple de bună practică ale
proiectelor educaţionale desfăşurate de biblioteca din Assen, în parteneriat cu şcolile,
profesorii şi comunitatea locală;
Prezentarea sistemelor de educaţie din ţările de origine ale participanţilor; identificarea
asemănărilor şi deosebirilor dintre acestea.
Marţi:
Curs „Abandonul şcolar timpuriu. Strategia Uniunii Europene pentru anul 2020. Politici de
reducere a abandonului şcolar timpuriu. Politici cheie“;
Workshop „Mind mapping“: exemple de bună practică pentru a-i motiva pe elevi să înveţe;
Vizită şi workshop la sediul Arhivelor Drentse. Prezentarea metodelor folosite în sistemul de
educaţie din Ţările de Jos pentru a-i motiva pe elevi să înveţe, să fie prezenţi la ore şi să îşi
termine studiile.
Miercuri:
Prezentarea şi turul cu ghid al Centrului de Sustenabilitate din Assen. Metode de folosire a
mediului înconjurător şi a elementelor acestuia pentru a-i motiva pe elevi să nu abandoneze
şcoala – exemple de bună practică;
Discuţie cu reprezentantul departamentului responsabil cu monitorizarea comportamentului
elevilor, cu prevenirea şi lupta împotriva abandonului şcolar, din cadrul Primăriei din Assen;
Vizită la Dr. Nassau College. Prezentare generală şi tur al liceului, cu ghid.
Joi:
Curs „Abandonului şcolar timpuriu. Strategia Uniunii Europene pentru anul 2020. Motive,
exemple de bună practică, metode“. Discuţii;
Stiluri de învăţare – prezentare generală şi chestionare;
Vizită la Drenthe College. Prezentare generală şi tur al liceului, cu ghid.
Vineri:
Prezentarea filosofiei Muzeului Drents în crearea programelor pentru educaţie;
Programe educaţionale: Supravieţuirea în junglă – învăţarea prin joc;
Fenomenul „jocurilor cu înţeles“;
Vizită la moara „De Wachter“. Exemple de bună practică. Metoda „situaţiilor de viaţă reale“
pentru a-i motiva pe elevi să-şi finalizeze studiile obligatorii.
Sâmbătă:
Evaluare scrisă (chestionar online/clasic);
Prezentarea foto-reportajelor participanţilor;
Acordarea certificatelor de participare la cursul de formare.
4. Părerile și impresiile cadrelor didactice ieșene
Olanda – o mare provocare
Atunci când în cadrul Liceului Tehnologic Focuri a fost anunţată lansarea
candidaturilor pentru o mobilitate Erasmus Plus la începutul anului şcolar 2015-2016
mărturisesc faptul că, am simţit un fel de emoţie deosebită. Personal am mai avut parte de o
mobilitate Erasmus în timpul doctoratului în anul 2008 obţinută, la Universitatea „Alexandru
I. Cuza” din Iaşi, când am studiat la Freie Universitat Berlin. Totuşi, Olanda a reprezentat
pentru mine o provocare, mai ales că, în 2008 prima opţiune a fost Universitatea din Utrecht,
dar am fost nevoit să renunţ din cauza unor probleme de comunicare ale Departamentului de
Relaţii Internaţionale de la Universitatea din Iaşi.
Am aşteptat cu nerăbdare selecţia candidaţilor, acordul pentru mobilitate şi
desfăşurarea activităţii.
Experienţa a fost una de neuitat, atât din punct de vedere personal, cât şi profesional.
Dacă în ceea ce priveşte partea teoretică, o parte din informaţiile aflate le cunoşteam deja
(stilurile de învăţare sau tipurile de inteligenţă), în ceea ce priveşte partea practică aceasta a
fost o noutate absolută şi o surpriză din cale afară de plăcută. În Olanda accentul cade mult
mai mult pe formarea practică a ceea ce trebuie să facă elevul efectiv, decât pe partea
teoretică. În cadrul Bibliotecii din Assen, spre exemplu, în urma realizării unui proiect
destinat cercetării din fonduri private, doritorii pot împrumuta nu numai cărţi, dar şi DVD-uri,
colecţii de filme, muzică, documentare, îşi pot realiza propriile filme, propria muzică sau
propriile piese de teatru. La Centrul de Sustenabilitate au fost integrate atât gradina
zoologică, parcul public, activităţi şi evenimente, dar şi persoane cu dizabilităţi. La centru
elevi cu dizabilităţi învaţă diverse meserii (au grijă de animale, gătesc, servesc la mese), iar în
acelaşi timp elevi de şcoală pot face lecţia de biologie în natură şi observa concret animalul
despre care profesorul doreşte să fie studiat.
Învăţarea prin joc este o altă componentă importantă a educaţiei. La Arhivele Drenthe
elevii învaţă istoria oraşului Assen printr-un joc în care descoperă cavalerul şi cauzele pentru
care a fost pus de călugăr să întemeieze o mănăstire în jurul căreia mai târziu s-a dezvoltat
Oraşul. La muzeul de antichităţi elevii află printr-un joc de strategie care a fost cauza care a
dus la dispariţia civilizaţiei Maya.
Concluzionând, Olanda a fost o provocare importantă şi un mare câştig atât personal
cât şi profesional.
Prof. dr.Boboc Daniel Valeriu
“Da” unui alt sistem de învățământ
Acest proiect m-a ajutat să-mi clarific unele idei, să cunosc o lume puțin mai altfel
decât a noastră. Centrată pe elev și pe multele sale posibilități, activitatea mi-a generat
răspunsuri, dar și concluzii. La Praga am cunoscut colegi la fel ca mine, profesori implicați în
schimbarea în bine a elevilor. Toți cei prezenți am plecat mai bogați spre țară. Bogați cu noi
cunoștințe, proiecte, planuri, dintre care unele care se pot realiza și la noi.
Activitatea ne-a deschis o ușă spre lucruri care se pot obține într-un cadru adecvat.
Astfel, am simțit că fac parte din corpul profesorilor, un corp european, căci situații similare
cu cele de la noi se găsesc și în alte școli din Uniunea Europeană.
Scopul a fost unul benefic. Cunoștințele acumulate și impresiile împărtășite stau drept
dovadă. La Praga, orașul plin de istorie, am învățat lucruri noi. Am cunoscut oameni noi, am
vizitat locuri încărcate de semnificații și simboluri istorice.
Cursurile desfășurate la Praga mi-au oferit o nouă perspectivă asupra sistemului de
învățământ. Inovator. Progresist. Centrat pe elev.
Prof. Ciobotaru Cogut Daniel
Originalitate, inventivitate, creativitate
Cu puţin timp în urmă, la data de 24 septembrie, anul acesta, a avut loc inaugurarea
Cercului de Pictură Erasmus+ la Şcoala Profesională Focuri, în cadrul proiectului european
Erasmus+ KA1-Learning Mobility of Individuals-Mobility of staff in school education,
Assen, The Netherlands.
Prin acest proiect european am dobândit competenţe lingvistice la cursurile de engleză,
cursurile de la Assen, obţinând un nivel ridicat de formare profesională şi experienţă inedită.
M-a impresionat diversitatea culturilor şi tradiţiilor specifice reprezentate de membrii
ţărilor participative la acest proiect european. Cursurile Assen se descriu prin
Interdisciplinaritate, combatere absenteism, metode moderne de predare. Iar modalităţile în
care sunt combătute absenteismul şi modul de predare în ţările gazdă sunt ca exemplu vizita
la biblioteca Assen, la muzeul Maya şi arhivele Drenthe, la colegiul Drenthe, la ferma de
animale în Asserbos, Assen, la muzeul tehnic “De Wachter”, atelierul de fabricare şi creaţie a
saboţilor tradiţionali etc. Mi-a plăcut ambientul bibliotecii din Assen, fiind fascinată de
universul cărţilor, de creativitatea de interacţiune dintre mintea copilului sau a adultului şi
spaţiul multicultural ca joc şi tehnologie.
Ca profesor de educaţie plastică, în calitate de organizator al activităţilor extraşcolare
derulate în perioada de implementare a proiectului, am realizat activităţi de diseminare şi am
monitorizat rezultatele implementării prin următoarele activităţi ale Cercului de Pictură
Erasmus+: 1.Pictura pe pânză, 2.Tehnica mixtă a colajului pe hârtie colorată, 3. desene pe
hârtie albă, având ca obiective: să promoveze tinere talente cu risc de abandon şcolar, să
dezvolte sensibilitatea şi simţul estetic şi să promoveze imaginea şcolii.
Exponatele sunt realizate de doisprezece elevi care prezintă risc de abandon şcolar din
clasele V- VIII proveniţi din familii dezorganizate sau/cu probleme financiare.
La prima activitate copii au realizat compoziţii plastice pe pânză, dimensiunea 25/35
cm, în tehnica tempera /acril, având ca subiecte plastice la alegere.
A doua activitate constă în compoziţii plastice realizate prin modalități diferite de
suprapunere a suprafeţei picturale prin tehnica mixtă a colajului ( decuparea şi lipirea
bucăţelelor de hârtii colorate etc.) pe hârtie colorată 100/70 cm cu materiale achiziţionate de
către unitatea şcolară. Iar la a treia activitate s-au folosit bloc de desen A3,creioane
colorate/ceracolor, tempera în crearea unor lucrări frumoase.
Prin această manifestare, consider că au fost puse în valoare creaţiile elevilor, astfel copii
devin creativi prin culoare, formă şi varietatea tehnicilor artistice. Prin diferite teme plastice
la alegere şi elaborarea subiectului plastic „Lumea artei” care valorifică competenţele
dobândite la orele de educaţie plastică, elevii au dat dovadă de mult talent, creativitate şi
imaginaţie şi au avut posibilitatea de a transfigura una din cele mai frumoase şi profunde
expresii a gândurilor şi a simţirii prin diverse modalități. Astfel, voi enumera următoarele
gânduri scrise de elevi despre acest proiect:
“La acest proiect m-am simţit foarte bine, relaxat şi bine dispus. La fiecare oră am pictat
pe pânză, pe coli albe folosind acuarela, creioane cerate, creioane
colorate, culori etc. În concluzie a fost cel mai frumos proiect făcut
în şcoală. Culorile ne dau imaginatie. Ne-ar placea să dureze mai
mult proiectul.” elev Rusu Alexandru
“La acest proiect m-am simţit foarte bine pentru că am pictat pe
pânze cu multe culori împreună cu ai mei colegi şi cu doamna
profesoară. Este proiectul nostru preferat” - elev Uţă Alin.
“Mi-a plăcut foarte mult să desenez la proiect” - elev Poleac
Andrei.
Culorile, hârtia sau pânza, materiale ce au fost puse la dispoziţia
copiilor, au fost transformate atât cu ajutorul inocenţei şi purităţii ideilor în adevărate opere
de artă. Mare mi-a fost bucuria când am constatat iscusinţa de care au dat dovada în
abordarea diversităţii tehnicilor în micile lor creații.
Creativitatea este definită drept
capacitatea de a sintetiza și organiza
elementele plastice pe o anumită suprafaţă,
indiferent că este vorba de joc, principii
geometrice sau cuvinte. Conceptul de
creativitate se aplică atât copilului care se
joacă, cât și inventatorului şi, în special,
artistului. Această creativitate care oferă o posibilitate de a avea o adevărată rampă de
lansare a diverselor talente ce dau dovadă de o mare originalitate se identifică prin
ingeniozitate și îndrăzneală.
Copilăria este cea mai fermecătoare perioadă din viaţa unui om, nu ştim când începe şi
nu ştim când se termină. Ea reprezintă o lume fantastică, o lume aparte, ireală pentru noi
adulții, dar şi o lume reală, plină de armonie, de frumusețe și de perfecțiune, în care
dimensiunile temporale și spațiale se confundă dincolo de
orice convenție sau reprezentare consacrată.
Prin dezvoltarea sensibilității artistice creatoare a
copiilor, dascălii doresc ca acești copii să ofere noi viziuni ale
lumii imaginare, să exprime prin culoare și formă gândurile și
sentimentete caracteristice vârstei lor, să dezvolte dragostea
pentru frumos natură și mediul în care trăiesc, astfel încât
contemplându-le și analizându-le creațiile să ne putem ușor da
seama că arta lor transfigurează realitatea sau ne trimite în
lumea lor. Astfel, ne întoarcem cu gândul la copilărie, având
ca țel conştientizarea inocenței, purității, sensibilității, dar și a
forței, a energiei lor creatoare.
Procesul de educație artistico-plastică reprezintă o activitate continuă și sistematică,
realizată în familie, școală, cercuri de creaţie concursuri sau olimpiade școlare. Receptivitatea
și sensibilitatea creatoare a copiilor sunt cultivate în cadrul unui proces complex, pentru a
forma o trăsătură esențială a personalității fiecăruia.
Bineînţeles că tinerele talente s-au putut bucura şi de o recunoaştere a muncii şi a
sensibilităţii de care au dat dovadă în toată această minunată perioadă petrecută împreună.
Astfel, au fost oferite diverse premii.
Cercul de Pictură Erasmus+, organizat de profesorul de educaţie plastică împreună cu
un grup de elevi aleşi după anumite criterii de combatere a abandonului şcolar din Şcoala
Profesională Focuri, este benefic și, imperios, necesar. În cadrul acestui cerc de artă plastică
pentru copii se realizează dispunerea către creativitate și originalitate, astfel, dragostea de
frumos devine una dintre valorile copilăriei.
Consider că, acţiunile de acest tip sunt foarte benefice pentru dezvoltarea creativităţii
copiilor şi, de aceea, ele ar trebui să fie mult mai numeroase.
Prof. Isarie Mihaela
Olanda – o experiență de neuitat
Din momentul în care am ajuns în minunatul orăşel Assen şi până în clipa în care ne-am
luat cu greu „la revedere“ de la Tim şi Kristina, formatorii organizaţiei Quarter Mediaton, şi
de la ceilalţi participanţi, am avut parte de experienţe de nedescris, de experienţe care ne-au
deschis ochii în faţa noilor şi inovatoarelor modalităţi de a-i atrage pe elevi, de a-i determina
să nu abandoneze şcoala, de a-i implica mai mult în procesul de predare-învăţare.
Zilele petrecute în compania colegilor noştri de breaslă din Finlanda, Letonia, România,
Spania şi Turcia, s-au dovedit a fi revelatoare, benefice pentru noi nu doar din punctul de
vedere al îmbunătăţirii cunoştinţelor de limbă, ci şi al îmbogăţirii experienţelor interculturale.
Pe parcursul celor şapte zile, am avut ocazia să purtăm deschis dialoguri, să dezbatem
problemele cu care se confruntă fiecare dintre noi în sistemul de educaţie din care face parte,
să încercăm să găsim soluţii reale, care pot fi puse în practică şi al căror rezultat poate fi
cuantificat. Faptul că am discutat ore în şir, că am participat la diverse activităţi, că am văzut
cum autorităţile şi diverse alte instituţii ale statului se implică în mod constant şi direct atât în
educaţia elevilor, cât şi în cea a părinţilor, ne-a făcut să ne dăm seama că, fără sprijin, ajutor
şi înţelegere din partea acestora şi a comunităţii din care facem parte, munca noastră e mult
îngreunată, chiar sisifică.
La finalul cursului, am ajuns la concluzia că, odată întorşi pe meleagurile româneşti,
trebuie să ne aplecăm asupra unor metode palpabile, asupra unor modalităţi concrete prin care
să-i determinăm pe ceilalţi implicaţi în actul educaţional să-şi facă mai simţită prezenţa.
Acest curs ne-a motivat pe toţi să avem o gândire mai deschisă, să vedem că transmiterea
informaţiilor se poate face şi prin alte căi, nu doar cu ajutorul manualelor sau al fişelor de
lucru; elevii trebuie implicaţi activ în procesul de predare-învăţare, trebuie responsabilizaţi,
trebuie îndrumaţi şi spre alte tipuri de activităţi dinamice, de descoperire prin joc.
Dacă ne dorim o şcoală europeană, dacă vrem, într-adevăr, să venim în întâmpinarea
nevoilor reale ale elevilor, atunci trebuie, neapărat, să intrăm în contact şi să comunicăm cu
alte cadre didactice din Uniunea Europeană, să luăm aminte la ceea ce au de zis, la ceea ce
pun cu succes în practică şi să preluăm exemplele lor de bună practică, având grijă să le
adaptăm realităţilor noastre.
Chiar dacă am părăsit Olanda cu o urmă de regret, ne-am întors în ţară mai încrezători
că situaţia din învăţământul românesc se poate schimba, mai motivaţi să fim o parte din acea
schimbare de care avem atât de multă nevoie şi cu planuri pertinente care să se plieze pe
nevoile elevilor, care să se centreze pe elevi faptic, nu doar scriptic.
Prof. dr.Agafiței Andra- Elena
Praga, orașul de legendă
Experienţa internaţională a fost una cu adevărat benefică atat personal cat si
profesional. Praga este un oraş de legendă : de la piatra cubică ce împânzeşte centrul vechi şi
până la clădirile impunătoare, totul este menit sa transpună viziatorii intr-o alta era istorica.
La Praga timpul se scurge diferit ; cele sapte zile petrecute in capitala Cehiei au zburat si toti
participanții au trăit un profund sentiment de regret la finalul cursului de formare.
Nenumăratele poduri peste Vltava sau ceasul astronomic medieval din Centrul Vechi,
Cartierul Evreiesc, grădinile de sub castel au fost doar câteva dintre obiectivele vizitate în
acest loc de basm.
Cursul a reunit profesori din Bulgaria, Grecia, România, Spania şi Turcia. Pe parcursul
celor 5 zile de training s-a reuşit nu doar îmbunătăţirea nivelului lingvistic, dar şi îmbogăţirea
experienţelor interculturale. Profesorii au avut ocazia să facă un real schimb de practici si idei
cu profesori din alte ţări. Așadar, experiența cursului a reprezentat un puternic factor
motivant pentru cadrele didactice implicate care s-au intors in țară cu un plan bine pus la
punct de diseminare și implementare a ideilor prezentate.
Liceul nostru a realizat faptul că, nu poţi deveni o şcoală europeană, dacă sistemul tău
de educaţie nu este unul european; nu poţi avea un sistem de învăţământ european decât dacă
vezi, faci schimb de bune practici, încerci să îţi însuşeşti ceea ce la alţii funcţionează de ani.
Învăţăm împreună cu alţii, luăm ce este bun de la ei, îmbunătăţim şi schimbăm ceea ce nu
funcţionează la noi, astfel încât școala să vină în întâmpinarea nevoilor actuale ale elevilor și
să îi pregătească pentru o societate aflată în permanentă schimbare.
Prof. dr.Tecucianu Cătălin
5. Activitățile desfășurate în cadrul proiectului
În urma diseminării informațiilor acumulate de către cele opt cadre didactice, s-a
hotărât, la nivelul instituției noastre, înființarea a două cercuri – Cercul de Lectură și Cercul
de Pictură – și implicarea elevilor cu risc de abandon școlar în activități sportive, recreative.
Imaginile de mai jos îi înfățișează pe aceștia participând entuziasmați la activitățile propuse.
a) Cercul de Lectură
În incinta Centrului de Documentare și Informare a Liceului Tehnologic Focuri, elevii
cu risc de abandon au fost invitați să pătrundă în lumea poveștilor, să se lase purtați către alte
tărâmuri, să uite de grijile și de nevoile care îi apasă zilnic, să se angajeze în dialoguri și
dezbateri constructive, menite să le dezvolte vocabularul și abilitățile de înțelegere a unor
texte.
b) Cercul de Pictură
Cadrele didactice din cadrul Liceului Tehnologic Focuri sunt conștiente de faptul că elevii au nevoie să fie implicați în activități diverse, care să le stimuleze imaginația și puterea creatoare. Așadar, în acest sens, îndrumați de doamna profesoară Isarie Mihaela, elevii s-au lăsat purtați în lumea culorilor și a colajelor, într-un univers alternativ în care, preț de câteva ore, problemele lor nu mai există.
c) Activități sportive
“Mens sana in corpore sano” e vechiul dicton latin care i-a inspirat pe profesori să-i implice pe elevi în activități sportive, recreative, menite să le stimuleze gândirea – prin jocul de șah – și să le dezvolte abilitățile de a relaționa și a interacționa cu ai lor colegi. În acest sens, elevii cu risc de abandon din cadrul Liceului Tehnologic Focuri s-au lăsat antrenați fizic și psihic în jocuri de echipă, cum ar fi jocul de handball sau tenis de câmp.
5.IMPACTUL ACTIVITĂ ILOR DESFĂ URATE ASUPRA ELEVILORȚ Ș
1.Activitățile desfășurate i-au ajutat pe copiii din grupul țintă al proiectului să descopere in ei inșiși aptitudini nebănuite pană atunci.
2.Au căpătat incredere in fortele proprii, in potentialul propriu de reușită sau al echipei din care au făcut parte.
3.S- au apreciat reciproc, dezvoltandu-și capacitatea de cunoaștere interpersonală.
4.Au comunicat mai mult intre ei , conversația devenind un mijloc de impărtășire a ideilor.
5.Activitățile desfășurate le-au stimulat curiozitatea, i-au determinat să manifeste comportamente adecvate .
6.Au manfestat entuziasm față de tot ceea ce au avut de realizat.
7.Relația elev-profesor s-a consolidat.
IMPACTUL ACTIVITĂ ILOR DESFĂ URATE Ț Ș ASUPRA PĂRIN ILORȚAu ințeles că, pentru o educație corectă au nevoie de o altfel de abordare, de metode imbunătățite.
De asemenea, au ințeles că pentru rezultate bune este necesar să petreacă timp cu copiii lor, să privească propriul copil ca pe o individualitate, apreciindu-le efortul si criticandu-i mai puțin.
Părinții au ințeles că școala este un partener de nădejde in procesul de educație, participarea la astfel de activități conduce la sudarea relației părinte –profesor.
Prof.Ionela Pentiuc
Director-Liceul Tehnologic Focuri
6.CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
1.În ce măsură îi place copilului dvs.la școală?
a.În foarte mare măsură
b.În mare măsură
c.În mică măsură
d.Deloc
2.Considerați că școala este importantă pentru viitorul copilului?
a.Foarte importantă
b.Importantă
c.Puțin importantă
d.Deloc.
3.Cum apreciați relația dvs cu copilul?
a.Foarte bună
b.Bună
c.Mai puțin bună
d.Nu știu
4.În ce măsură ăl sprijiniți pe copilul dvs in activitatea de invățare?
a.În foarte mare măsură
b.În mare măsură
c.În mică măsură
d.Deloc
5.Cunoașteți care sunt disciplinele preferate ale copilului dvs.?
a.Da(Enumerați)………………………………………………………………………………………………………………………………………
b.În mare măsură
c.Mai puțin
d.Deloc
6.Cum ăl spijiniți pe copil în activitatea școlară?
a.Îi verific temele
b.Îl ascilt la lecții
c.Îl ajut la teme
d.Altfel………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
7.Participați la ședințele cu părinții?
a.Întotdeauna
b.Uneori
c.Niciodată