Www.referate.ro-amigdalita Cronica c1df5[1]

7/31/2019 Www.referate.ro-amigdalita Cronica c1df5[1]

1/62

CUPRINS

CAPITOLUL I Noiuni introductive

1.1. Definiie......................................................................................................41.2. Clasificare..................................................................................................41.3. Etiologie i etiopatogenie.......................................................................61.4. Simptomatologie.......................................................................................7

1.5. Evoluie i prognostic..............................................................................91.6. Complicaii................................................................................................101.7. Diagnostic.................................................................................................11

CAPITOLUL II ngrijirea bolnavului cu amigdalit cronic

2.2. Tratament chirurgical..........................................................................152.3. Contraindicaiile amigdalectomiei.....................................................162.4. Pregtirea preoperatorie....................................................................172.5. Anestezia.................................................................................................18

2.6. ngrijiri postoperatorii........................................................................192.7. Complicaii postoperatorii...................................................................212.8. Profilaxia.................................................................................................23

CAPITOLUL III Procesul de ngrijire

3.1. Prezentare general.............................................................................25

CAPITOLUL IV Agenda medical

4.1. Analgezice...............................................................................................324.2. Antibiotice Antimicrobiene.............................................................334.3. Analgezice opioide................................................................................344.4. Antihemoragice.....................................................................................354.5. Sedative, anticonvulsive, antipruriginoase.....................................35

www.r


2/62

4.6. Tranchilizante miorelaxante..............................................................364.7. Simpatomimetice..................................................................................384.8. Anestezice locale..................................................................................394.9. Vitamine..................................................................................................40

CAZURI PRACTICE

Cazul I.............................................................................................................42Cazul II...........................................................................................................56Cazul III.........................................................................................................70

BIBLIOGRAFIE............................................................................84

CAPITOLUL I

NOTIUNI TEORETICE

1.1. DEFINITIE

Amigdalita cronica este o infectie cronica, permanenta si recidivanta a amigdalelor,favorizata de o serie de circumstante locale si generale, constitutionale si de mediu.

1.2. CLASIFICARE

I.Amigdalita cronica hipertrofica - traduce reactia hiperplazica a tesutului limfoid.Amigdalele marite de volum, roz-pal si de consistenta moale, in lipsa unei infectii

cronicizate au tendinta sa-si modifice spontan volumul dupa pubertate, prin evolutia naturala atesutului limfoid.Hipertrofia caracteristica varstei tinere, interesand in exclusivitate tesutul limfoid, este ohipertrofie inflamatorie moale. Amigdalele marite de volum sunt patologice numai prindimensiunile lor, iar simptomatologia pe care o determina este de ordin strict mecanic.

La adult hipertrofia amigdaliana este ferma sau dura, prin proliferarea tesutuluiconjuctiv sau intraamigdalian.

2


3/62

Ca forma amigdalele pot aparea pediculate, exteriorizate din loja, alteori sunt ascunseintre pilieri si acoperite partial de repliul supraamigdalian si triunghiular sau amigdaleprotejate, dezvoltate mai mult in partea inferioara a lojei, par cazute spre hipofaringe si bazalimbii.

II. Amigdalita cronica criptica - este inflamatia amigdalelor palatine caracteristicaprin hiperplazia tuturor elementelor constitutive ale acestor formatiuni limfoadenoide in gradediferite si prin prezenta unor mase cazeoase in interiorul criptelor, care se elimina dupa unoarecare timp, pentru ca apoi sa se refaca.

Dopurile cazeoase au o culoare galben-sofran pastoase si fetide, in medie cu diametrulde 2 mm si sunt constituite din celule descuamate, leucocite dezintegrate, produse aledistructiei celulare (acizi grasi, colesterina), portiuni alimentare, germeni saprofiti ai cavitatiibucale.

Retentia cazeumului in cripte, realizeaza chisturile amigdaliene de retentie si uneori,prin concretarea lui, poate da nastere calculilor amigdalienei care intretin infectia.

Leziunile epiteliului amigdalian si modificarile tesutului limfoid favorizeaza treptat

hiperplazia preponderent conjuctiva si scleroza progresiva a amigdalelor, care isi micsoreazavolumul.

III. Amigdalita cronica infectantaCriptele amigdaliene constituie factorul principal de infectie cronica, gazduind

numeroase specii bacteriene aerobe si anaerobe, care in cadrul unui puseu congestiv potdeveni patogene, dand in angina pultacee.

Daca bolnavul afirma ca in antecedente a prezentat angine repetate cu sau fara abceseperiamigdaliene, diagnosticul de amigdalita cronica infectata nu mai are nevoie de alte semneobiective.

In cadrul amigdalitei cronice infectate intalnim:

- atrofia scleroasa a amigdalelor constituita dupa inflamatii repetate cu criptelestramtate, strangulate si deformate, fara dopuri cremoase cu secretii prin bogatia bacteriilor pecare le contin;

- pilierii anteriori permanent congestionati;- un ganglion subangulo-maxilar noduros, persistent, daca se mareste de volum si

devine sensibil cu ocazia unui puseu dureros al faringelui, i se mareste valoarea diagnosticata;- prezenta secretiilor puriforme din criptele amigdaliene.

1.3. ETIOLOGIE SI ETIOPATOGENIE

In etiologia amigdalelor cronice trebuie sa cercetam in primul rand abcesele acute dincopilarie.

Amigdalita cronica este precedata in majoritatea cazurilor de una sau mai multeamigdalite acute.

Sunt cazuri la care nu gasim in antecedente angine repetate, deci amigdalita are de lainceput o evolutie inceata cronica.

Trecerea inflamatiei acute in inflamtie cronica depinde de mai multi factori:- cauza principala a imbolnavirii frecvente a amigdalelor o constituie topografia si structura loranatomica;

3


4/62

- criptele amigdaliene alcatuiesc principalul focar de infectie, fiindca la nivelul lor se creeazaconditii care ingreuneaza eliminarea continutului lor;- legaturile limfatice cu fosele nazale explica aparitia anginelor acute dupa diferiteleinterventii in fosele nazale in tulburarile circulatorii ale limfei;- respiratia bucala, in urma obstructiei nazale, are o actiune vatamatoare asupra amigdalelor

prin aerul inspirat care antreaneaza o serie de factori nocivi (termici, chimici, biologici), careactioneaza direct asupra amigdalelor;- frigul este o cauza determinanta a amigdalelor repetate, nu numai prin actiunea lui directaasupra mucoasei faringiene, dar si prin actiunea reflexa in urma tegumentelor cand se produceo inhibitie a proceselor biochimice de la nivelul amigdalelor prin tulburarea interventieivasomotorii a mucoasei faringiene;- alte cauze sunt bolile infectioase ca: difteria, scarlatina, pojarul, gripa, cu prilejul caroraapare o hipertrofie brusca a tesutului amigdalian;- cauze de vecinatate ca: afectiuni nazofaringiene si in special vegetatiile adenoide la copil, potdetermina si intretine o infectie cronica a amigdalelor;- rinitele purulente si sinuzitele supurate la adulti constituie focarul care poate influenta

amigdalele;- leziunile gingivo-dentare si mai ales accidentele molarului de minte produc infectiiamigdaliene.

1.4. SIMPTOMATOLOGIE

Simptomatologia amigdalitei cronice nu are o precizare clinica bine definita.Este imposibil de pus diagnosticul de amigdalita cronica numai pe aspectul exterior al

amigdalelor.

Semne subiective

- Senzatii dureroase, discrete, cu intepaturi mai ales in timpul inghititurilor. Aceste senzatiisunt localizate la nivelul amigdalelor si in special in regiunea corespunzatoare lor.- Inspir dificil, sforait in somn, in cazul amigdalelor foarte mari care stramteaza in masuraimportanta istmul faringian.- Pot aparea modificari de timbru (voce amigdaliana), uneori pronuntare dificila determinatede limitarea mobilitatii valului si pilierului posterior prin perturbarea contractieiperistafilinilor.- Uneori manifestari asmatiforme in cazul amigdalelor plonjate.- Aceste simptome nu sunt insotite de temperatura sau pot prezenta mici oscilatii termice (37-37,2C), stare de adinamie cu dureri articulare vagi, dupa ingerare de lichide reci.- Alteori bolnavul prezinta o senzatie de iritate a faringelui cu accese de tuse si intermitenteliminarea unor grunji alb-galbui de cazeum fetid, gura exhala un miros din cauzafermentatiilor de la nivelul criptelor.

Semne obiective

4


5/62

Examenul faringelui trebuie facut metodic, prin inspectie, palpare cu degetul,explorare cu stiletul sau spatula, recoltarea continutului criptelor pentru examenulbacteriologic.

La inspectie:

- ne intereseaza volumul amigdalelor care poate fi vizualizat nu numai prin simpla inspectie afaringelui, ci trebuie executata si o apasare cu varful unei spatule privind partea laterala astalpului anterior, pentru a incerca sa scoatem amigdala din loja ei;- amigdalele mult hipertrofiate la adulti, produse de o iritare a tesutului limfatic cat si a celuiconjuctiv constituie un semn valoros in diagnosticarea unei amigdalite cronice.

Inspectand fata interna a amigdalelor vedem ca ea poate fi neteda sau brazdata.In amigdalita cronica, forma cea mai des intalnita este cea brazdata:

- amigdalele mici, atrofiate si dure, care produc in urma inlocuirii treptate a tesutului limfoidcu tesut conjuctiv, se intalnesc mai rar in cursul amigdalitelor cronice, in aceasta forma deamigdalita cronica, atrofiata focarul infectios se afla mai profund si izolat de suprafata

amigdalei unde deseori apar cicatrici;- un simptom important al amigdalitei cronice este roseata stalpului anterior cu marginea luilibera, putin edematiala si aderenta de amigdala hipersensibila la palpare;- aspectul si continutul criptelor au o deosebita valoare in diagnosticul amigdalitei cronice.

La faringoscopie: constatam acele dopuri de cazeum alb-galbui, inchistate in cripte,mai ales la nivelul polului superior sau inapoia stalpului anterior, care trebuie indepartatpentru a pune in evidenta acest cazeum.

Palparea ganglionului: satelitului amigdalian inapoia unghiului mandibulei, candpoate aparea si o durere cu iradiere spre urechea respectiva, ca si controlul foselor nazale nutrebuie omise in cursul unei amigdalite cronice.

1.5. EVOLUTIE SI PROGNOSTIC

In amigdalita cronica cazeoasa, contrar de ce se intampla in amigdalita cronicainfectanta, expresia amigdalelor in afara de dopuri cremoase, nu elimina nici o secretie tulburesau puriforma,

Pentru acest motiv nu se observa modificari locale sau la distanta, aceasta forma deamigdalita fiind benigna.

Singura indicatie operatorie o da halena fetida si puseurile congestive, usor dureroase,prea frecvente sau prelungite.

Numai in aceasta forma clinica se observa chistul de retentie amigdaliana prin ocluziaunei cripte la periferie, marimea lor variaza, putand ajunge cat o aluna, cand bombeazasuprafata amigdalei. Aceste chisturi pot persista ani de zile fara sa-si schimbe aspectul, putandfi deschise cu un stilet, cu varful unui bisturiu sau cu galvanocauter, dandu-se iesire uneimaterii puriforme, pastoase, fetide. Ele recidiveaza in acelasi punct si cu acelasi aspect.

Cand o astfel de masa cazeoasa se deshidrateaza si se infiltreaza cu calciu, se produceun calcul amigdalian care poate ajunge de marimea unei alune si ulterior mucoasa se

5


6/62

exteriorizeaza. Aceasta litiaza amigdaliana este foarte rara putandu-se indeparta faradificultate.

1.6. COMPLICATIIa) Amigdalita cronica prin infectia unei cripte, care se deschide in spatial

periamigdalian produce flegmonul periamigdalian;b) Amigdalita lacunara ulceroasa este o complicatie a amigdalitei cronice criptice si se

concretizeaza prin pierderi de substante a tesutului amigdalian dand o ulceratie acoperita cufalse membrane;

c) Infectia cailor aeriene inferioare:- tuse amigdaliana produsa de amigdalita cronica hipertrofica, prin iritarea nervuluipneumogastric;- laringita cronica;

- tulburari bronho-pulmonare care pot urma unui abces al amigdalitei cronice si pot fiintretinute de infectia cronica amigdaliana;d) Tulburari otice se prezinta sub forma otitelor acute, consecutive reacutizarilor

amigdaliene sau sub forma otitelor catarale cronice, determinate de pareza valului, prindistensia piliarilor si tulburarilor de contractie a deglutitiei;

e) Infectia tubului digestive: focarele amigdaliene pot determina gastrite,gastroenterite, mai ales la varsta tanara prin polifagie sau pe cale sanguina. Inflamatiaapendicelui se poate produce concomitent cu cea a amigdalelor palatine.

f) Infectiile tesutului limfoid faringian nu raman isolate la acest nivel, ci pot produceo serie de complicatii in tot organismul:

- septicemia anginoasa este o complicatie produsa mai frecvent de streptococci cu

virulenta mare. Difuzarea infectiei se produce pe cale venoasa (plexul venos faringian siperifaringian).Amigdalita cronica infectata da complicatii la distanta cum ar fi:

- aparatul renal: nefrita acuta, glomerulonefrita acuta;- aparatul locomotor: reumatismul articular acut, poliartrita infectioasa;- aparatul cardiovascular: endocardita, tromboflebita recidivanta, artrite;- sistemul nervos: migrene, nevralgia de tip brachial, cefalee rebele la tratament:- aparatul digestiv: gastroenterite, colite;- aparatul respirator: laringita cronica, astm bronsic:- afectiuni dermatologice: urticaria cronica, eczeme streptococice, coreea care complica inreumatism cardio-articular;- afectiuni endocrine: dismenoree, avorturi repetate, distrofii si, in special boala Basedow;- sindroame anemice.

1.7. DIAGNOSTIC

Diagnostic pozitiv:

6


7/62

Diagnosticul unei amigdalite cronice, ca infectie de focar, se face pe baza anamnzeibolnavului, care trebuie cercetata cu multa minutiozitate, mai ales ca procesul acut amigdaliancare precede o nefrita sau un reumatism este de cele mai multe ori atenuat si deci neglijata debolnav in majoritatea cazurilor.

Anginele din copilarie, flegmoanele amigdaliene si periamigdaliene, anginele difterice

sau scarlatinoase joaca un rol important in producerea conditiilor unei infectii de focar.Dintre toate formele amigdalelor, cele mici, atrofiate, scleroase, ascunse in lojeleamigdaliene aproape invizibile la prima infectie, aderente la stalpi, sunt cele mai suspecte.Micsorarea lor se datoreaza faptului ca tesutul fibros a inlocuit o buna parte a tesutuluilimfatic.

Ganglionul satelit al amigdalei este deseori marit de volum si sensibil la presiune. Inmod inconstant, bolnavul prezinta o tuse seaca diminuata.

In cele mai multe cazuri bolnavii au o hipersensibilitate la frig deosebit, la schimbaride temperatura fac cu usurinta cataruri rinofaringiene si au o senzatie de deglutitie dureroasa.

Dintre semnele de ordin general sunt intalnite mai frecvent senzatia de oboseala,somnolenta, alteori insomnie, palpitatii periodice, uneori stari subfebrile.

Subfebrilitatile cronice de origine infectioasa trebuie deosebite de subfebrilitatilefunctionale: primele se manifasta cu simptome subiective si obiective dentare sauamigdaliene, temperatura ajungand pana la 37,7C chiar 38C.

Examenul O.R.L. va fi precedat si completat totdeauna de un examen general.In diagnosticul focarului de infectie amigdalian, proba terapeutica prin extirparea

amigdalelor constituie de cele mai multe ori singurul criteriu de certitudine.In indicatia terapeutica a unui presupus focar de infectie amigdalian este totusi necesar

a se baza pe o serie de date paraclinice, din confruntarea carora, cu datele clinice, sa rezulteunele concluzii de probabilitate:- hemograma: arata diverse grade de anemie;- leucograma: dupa masajul amigdalitei, arata o limfopenie in cazurile normale, leucocitoza in

cazul amigdalelor infectate;- VSH este crescuta in majoritatea cazurilor. Persistenta unei viteze de sedimentare ahematiilor dupa 2-3 saptamani de la episodul acut, face probabila aparitia unei complicatii ladistanta;- gamaglobulinele cresc;- probele biochimice: prin testare intradermica cu acid salicilic sau cu histamine ca si testulpetesiilor, dau indicatii de probabilitate asupra existentei in organism a unui focar de infectie;- probele de activare a focarului amigdalian au fost precizate in vederea precizarii sediuluiamigdalian al infectiei de focar. Dintre acestea, testul Viggo-Schmidt este cel mai utilizat,consta in compararea formulei leucocitare efectuata inainte si dupa masarea digitala aamigdalei;- testele antigenice streptococice si in special dozarea antistreptolizinelor(la valori de peste 400 U/cmc) arata natura streptococica a infectiei.

Diagnostic diferential

Se face in primul rand cu amigdalita acuta, care este insotita de temperatura si altefenomene generale accentuate:

7


8/62

- forma hipertrofica a sifilisului secundar se manifesta printr-o hipertrofie brusca,generalizata la intreg nivelul limfatic Waldezer, leziuni cutaneo-mucoase specifice si depozitivitatea serologica;

- hipertrofia amigdaliana bacilara, care evolueaza in pusee, interesand toateformatiunile limfoide faringiene. Amigdalele apar marite de volum, mai solide si insotite

constant de adenopatie cervicala;- apofiza stiloida alungita anormal apasa asupra amigdalei palatine si da o jenadureroasa in regiunea amigdaliana si dificultate in deglutitie;

- forma latenta a flegmonului amigdalian cu evolutie subacuta;- calculul amigdalian ne da o senzatie pietroasa la palparea digitala sua controlul cu

stiletul, este de obicei unilateral;- forma infiltrative a cancerului amigdalian si mai ales sarcomul, in primele stadii de

evolutie pot fii confundate cu hipertrofia simpla a amigdalei.Vom controla elementele caracteristice, eventual se va face examenul biopsie:- limfogranulomatoza maligna, in care aderenta cervicala, hipertrofia splinei,

examenele biologice si sanguine (polinucleoze, euzinofilie, celule Sternberg) precizeaza

diagnosticul;- leucemia limfoida, tradusa prin hipertrofia amigdaliana, initial monolaterala, darbilateralizata in scurt timp, prin adenopatie voluminoasa, indolora si generalizata, princresterea considerabila a numarului de globule albe si prin modificarile din formulaleucocitara.

CAPITOLUL II

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU AMIGDALITA CRONICA

8


9/62

2.1. TRATAMENT MEDICAL

Tratamentul amigdalitei cronice prin gargarisme variate si badijonari diferite este faraefect.

Dopurile de cauzeum, mai ales la adulti, se pot elimina prin compresiunea

amigdalelor. Unii bolnavi isi produc singuri aceasta evacuare amigdaliana prin apasarea cuindexul, dar aceasta da rezultate trecatoare. De aceea, s-au preconizat spalaturi ale criptelor curivanol apoi cu penicilina prin intermediul unei seringi cu canula, care da rezultate mai bune.

1. Duscizm adica reunirea tuturor criptelor prin reunirea tesutului amigdalian care lesepara sau cauterizarea criptelor cu o substanta caustica (acid cromic, nitrat de argint) dupa oanestezie locala prealabila cu cocaine. Aceasata metoda de tratare nu numai ca este ineficacedar tesutul cicatricialcare ia nastere prin acest mod, inchide in parenchimul amigdaliccontinutul criptelor, constituind focarele inchistate, cele mai periculoase.

2. Agenti fizici : diatermocoagularea si radioterapia nu sunt procedee radicale pentrueliminarea intregului tesut amigdalian bolnav. Radioterapia reduce volumul amigdalelor si leapara de infectii, dar nu poate influenta toate focarele infectioase.

Este indicata in cazurile in care interventia chirurgicala este contraindicata, precum sicazurile in care bolnavii refuza categoric interventia.Razele ultraviolete nu au efect in amigdalita cronica, ci numai in hipertrofia

amigdaliana, la copii prin influentarea starii generale.Diatermocoagularea amiglalelor are aceleasi indicatii ca si radioterapia, dar acest

tratament este departe de a avea efectul unei ablatii chirurgicale, fiind un tratament de lungadurata prin sedinte repetate (5-8) la intervale mari (5 zile).

2.2. TRATAMENT CHIRURGICAL

Actul terapeutic chirurgical consta in ablatia extracapsulara a celor doua amigdale

palatine si chiuretarea, in aceeasi sedinta a vegetatiilor adenoide, adesea coexistente.Indicatii operatorii:Pentru stabilirea indicatiilor operatorii in amigdalita cronica recurgem la urmatoareleexaminari:

- anamneza prin care ne interesam de trecutul amigdalian al bolnavului avand invedere toate suferintele amigdaliene. De asemenea, cercetam in trecutul bolnavului toatestarile de surmenaj, somnolenta sau insomnie, subfebrilitati intermitente sau persistente;

- examenul obiectiv al faringelui, cu exploatarea minutioasa a regiunii amigdaliene,prin toate metodele cunoscute. Se face examenul regiunilor buco-dentare, nazo-sinuzala,epifaringiana, ale caror afectiuni pot da nastere la angine repetate;

- examenul general care priveste aparatul cardiovascular, pulmonar, digestiv, renal,locomotor si intreg sistemul ganglionar, la care se adauga diferite analize de laborator.

Cu privire la indicatiile amigdalectomiei, bolnavii pot fii schematic in doua grupe:a) cea mai numeroasa, in care intra bolnavii cu amigdalita cronica, la care focarul

amigdalian se redesteapta periodic sub influenta factorilor externi si determina stari infectioaseacute locale (angine repetate, flegmoane periamigdaliene) care altereaza progresiv stareagenerala;

b) bolnavii cu diferitele boli legate etiologic sau pathogenic de angina si de procesulcronic amigdalian:

9


10/62

- in stadiul exsudativ si exsudativoproliferativ al poliartritei infectioase se indicaamigdalectomia, fiindca da rezultate impresionante in cele mai multe cazuri;

- in reumatismul adevarat, in cazul cand anginele au provocat crize repetate dereumatism, sau cand dupa angina survine o agravare a procesului reumatic, fara ca acesta sa fiidebutat in urma unei angine;

- in afectiunile aparatului cardiovascular, dupa un examen minutios;- in bolile aparatului renal: formele de evolutie prelungita a nefritelor acute, nefritelecornice cu rezultate bune in primele sase luni de la debut;

- alte boli care, in mod izolat, se bucura de tratament prin amigdalectomie ca: rinite,otite, conjuctivite, limfadenite cervicale, faringite, laringite, gastroenterite, colite, astmbronsic, boli ale aparatului locomotor, cefaleea, anumite ameteli, cazuri isolate de epilepsie,erizipelul cronic recidivant;

- in unele afectiuni endocrine: hipertiroidii, stari de dismenoree, diabetul zaharat siinsipid;

- afectiuni dermatologice: eczemele streptococice ale extremitatii cefalice, urticariacronica, eritrodermiile.

Cu privire la hipertrofia amigdalelor palatine unde se pune mai mult problema devolum si nu de infectie, extirparea lor se indica numai in cazul cand ele provoaca tulburarimecanice respiratorii, tulburari de inghitire, tulburari fonatorii reflexe si mai rar tulburariauditive:

- indicatie exceptionala a amigdalectomiei unilaterale se pune in cazul canceruluiincipient al unei amigdale, o amigdalectomie biopsie;

- se impune amigdalectomia in cazul amigdalitei cronice cazeoase, care da halenafetida permanenta.2.3. CONTRAINDICATIILE AMIGDALECTOMIEI

a) GENERALE

- hipertensiunea arteriala foarte ridicata sau arterioscleroza avansata, in unele cazuri cutensiune mai redusa se poate provoca sau prinde o faza hipotensiva cand se intervine,amigdalele se pot extirpa alternative la interval de 7-10 zile;

- leucemii, agranulocitoza, anemie pernicioasa, scorbut, hemofilii;- hiperazotemia, insuficienta hepatica acuta, bolile de inima decompensate, sifilisul

florid, septicitatea buco-dentara;- diabetul cere o pregatire serioasa a bolnavului la cazurile mai tinere si cu indicatie

majora;- tuberculoza in stadiul activ al bolii, se poate face amigdalectomia in perioada

statinara a bolii la copii;- starea timicolimfatica accentuata, cu hipertrofia timusului si insotita de tulburari

respiratorii;- epidemiile de boli infectocontagioase: gripa, scarlatina, pojar, difterie, erizipel,

poliomielita, varicela, rujeuola, tuse convulsiva;- gravidele din primele luni si in ultimele luni ale sarcinii nu se opereaza, cu exceptia

unor infectii de focar cu punct de plecare net amigdalian.

b)LOCALE

10


11/62

- afectiunile acute amigdalofaringiene sau cele de vecinatate (otice, nazale, bucale)care permit interventii numai la 2-3 saptamani dupa disparitia fenomenelor acute;

- anomaliile vasculare cu o pulsatie anormala la nivelul stalpului posterior;- rinofaringitele cronice atrofice banale cer o pregatire atenta preoperatorie, pentru ca

atrofia sa nu se accentueze dupa operatie;

- septicitate buco-dentara, gingivite, stomatite, carii dentare multiple.2.4. PREGATIREA PREOPERATORIE

Pregatirea preoperatorie a bolnavilor variaza de la caz la caz. In general trebuie sa damatentie urmatoarelor date:

- termanul de la prima angina;- coagulabilitatea sangelui;- starea cavitatii bucale.

La toti bolnavii trebuie sa se faca urmatoarele analize:- timpul de sangerare si coagulare;

- hemoleucograma;- seroreactii pentru Luess;- numarul trombocitelor;- radioscopie cardio-pulmonara;- glicemia, urea sanguina la bolnavii peste 40 de ani.Cand timpul de coagulare trece de 10 minute si cel de sangerare de 4 minute, se

administreaza bolnavului timp de 10-15 zile, solutie de clorura de calciu, vitamina C, vitaminaK 1-2 f/zi sau hemosistan.

Daca la examinarile repetate coagularea sangelui nu a crescut, se administreazaintravenos saruri de calciu, ser de col, injectii cu pitllitina, se pot face iradiatii cu raze X pesplina, transfuzii de sange in cantitati mici si repetate de 30-50 ml.

Se impun controlul si asanarea focarelor buco-dentare si nazo-sinuzale. De asemenease fac: controlul renal, al aparatului cardiovascular, controlul clinic si radiologic pulmonar,controlul temperaturii 2-3 zile inaintea operatiei.

Dupa caz se mai pot face urmatoarele examinari: intradermoreactia la tuberculinapentru copii, controlul protrombinei la hepatici, controlul alergiei.

In reumatismul articular acut, cand este interesat si endocardul, interventia trebuiefacuta cat mai repede, daca starea generala o permite pentru a nu mai lasa o leziuneireversibila.

In reumatismele cronice, nevralgii, nevrite reumatice, lumbago, pregatirea se faceinainte cu 3 zile cu sulfamide sau salicitat.

In artrita infectioasa se administreaza penicilina.In infarctul miocardic, interventia se poate face numai dupa sase saptamani de la

aparitia bolii.In nefrite acute si cronice, interventia trebuie precedata de un tratament igieno-dietetic

medicamentos si protectia cu penicilina (8000000 U/zi) pentru a evita puseuri de acutizaretimp de 7-10 zile inainte si dupa operatie, putandu-se adauga antihistaminice de sinteza.

Epilepticii sunt pregatiti in prealabil cu luminal.Dezinfectia bucala si rinofaringiana cu gargarisme si instilatii de uleiuri dezinfectate in

fosele nazale este indicate cu trei zile inaintea interventiei.

11


12/62

Fumatorii trebuie sa abandoneze tutunul trei zile inainte operatiei, celor nervosi li se vaadministra cu o ora inainte un calmant obisnuit si in seara pregatitoare operatiei luminal si rarmorfina.

Se va face si o pregatire psihica a bolnavului prin:- tratarea suferintelor psihice mari in legatura cu boala;

- se va prelungi somnul fiziologic prin administrarea de dormitai sau ciclobarbital 1tableta.Asistenta medicala care intra in contact direct cu bolnavul trebuie sa dea dovada de

profesionalism si constiinta profesionala. In acest sens sunt recomandate discutii incurajatoarecu bolnavii, lamuriri asupra operatiei, anesteziei, asupra avantajelor aduse de actul chirurgical.

2.5. ANESTEZIA

Felul anesteziei se indica dupa varsta si starea sistemului nervos al bolnavului.

Avantajele anesteziei locale fata de cea generala la adult sunt de necontestat.La copiii sub 3 ani, la care amigdalectomia este exceptionala, se face anestezie localacu solutie de novocaina 0,5% cate 3-4 ml de fiecare parte sau anestezie generala prin intubatie.

La copiii trecuti de 10 ani se va face anestezie generala, in primul rand la copiiicoreici, ce au miscari prea accentuate sau la cei ce insista sa li se faca anestezie generala.

Copiii mai mari si adultii se opereaza obisnuit cu anestezie locoregionala, prininfiltratie de novocaina, solutie de 0,5 sau 1% pana la 2%.

Anestezia de baza, cu o fiola de Diluaden-atropina sau chiar un simplu sedalgin, seadministreaza subcutanat cu o ora inaintea operatiei. La bolnavii cu reflexe farigieneexaggerate se face o badijonare sau mai bine o pulverizare cu o solutie de cocaina 2-5% saudicaina 1-2%.

Cantitatea de solutie pentru fiecare parte este de 10-15 ml.Anestezia este precedata de o premedicatie (mialgin 1f IM) cu 15-20 minute inainte,avand in vedere ca o sedare prea puternica a bolnavului face dificila colaborarea cu el sipredispune la lipotimii.

Pozitia bolnavului in anestezia locala este sezand pe un scaun (tip O.R.L.), un ajutorsprijinindu-i capul.

Chirurgul se aseaza in fata bolnavului fiind imbracat in halat steril, cu masca si manusisterile, in dreapta sa fiind masa cu instrumentalul steril, pregatit in ordinea utilizarii acestuia.

Anestezia trebuie sa produca insensibilitatea regiunii operate, abolirea reflexelor devoma cu conservarea refluxului de aparare laringiana, bolnavul cooperand cu medicul,scuipand, tusind, inghitind si deschizand gura la solicitarea acestuia. Medicul efectueazaamigdalectomia.

2.6. INGRIJIRI POSTOPERATORII

Ingrijirile postoperatorii se rezuma la repaus, calmante, dezinfectante si dieta.Bolnavul va sta in decubit lateral, cu capul putin aplecat deasupra unei tavite renale, in care seva scuipa excesul de saliva. Camera sa fie in semiobscuritate.

12


13/62

Repausul la pat se impune in primele 2-3 zile si alte 6-7 zile in camera. Se vor administracalmante: sedalgin, algocalmin, etc. La 6-8 ore de la interventie, bolnavul va ingera 250-500ml lichide reci (la temperatura camerei), cu mult zahar (ceai, limonada), timp de 2 zile, apoi vacontinua cu pireuri, compoturi, pana la 10-12 zile de la operatie. Vorbirea si vizitele suntinterzise in primele 24 h.

Plaga operatorie prezinta urmatoarea evolutie: edemul stalpilor si al luetei este constant, maiales in cazurile cu anestezie locala (cand se aplica pulbere de penicilina dizolvata in solutie denovocaina, acest edem este abia vizibil).

O falsa membrana gri-alb captuseste loja amigdaliana, constituind primul stadiu dereparatie cicatriala.

Falsa membrana se ingroasa pana la a 5-a, a 6-a zi, apoi incepe sa se elimine in modtreptat. Cea din regiunea hilara se elimina ulterior, aproximativ pe la a 9-a, a 11-a zi. Falselemembrane sunt datorate unor infectii benigne, produsa de germenii saprofiti ai cavitatii bucalesi dau o febra discreta, halena fetida, care dispar odata cu caderea lor.

La copii, falsa membrana trece foarte repede, pe cand durerile postoperatorii aleadultului se mentin pana la disparitia falselor membrane.

Lojile se micsoreaza si cicatrizarea completa se produce in saptamana a treia. Pana laaceasta data, alimentatia va fi la inceput lichida, apoi semisolida, la temperatura camerei,pentru evitarea traumatizarii lojei amigdaliene.

Regimul va fi lacto-hidro-zaharat.Cicatricea este de buna calitate, supla, in cazul respectarii riguroase a tehnicii si in

absenta unei predispozitii spontane la tesut cheloidian.Administrarea de vitamina C in doze masive contribuie la evolutia normala

postoperatorie.

2.7. COMPLICATII POSTOPERATORII

Cele mai dese complicatii postoperatorii ale amigdalectomiei sunt hemoragiile, apoicomplicatiile infectioase (mai rar) si complicatiile diverse (fonatorii, nervoase, distrofice) inmod exceptional.

1. Hemoragiile postoperatorii - desi usoare si neinsemnate in marea majoritate a lor,totusi prin prelungirea in timp, determina in organism importante tulburari, in urma carorabolnavul se resimte multa vreme.

Clasificarea hemoragiilor postoperatorii:a) in timp:

- precoce (de la 1-6 ore de la interventie);- tardive (apar in a 5-a, a 8-a zi de la interventie);

b) dupa gradul de hemoragie:- usoare (benigne) cele mai dese;- grave mai rar.In raport cu impartirea lor, acestea beneficiaza de tratamentul lojei sau sutura pilierilor

sau legatura vasului lezat.Ligatura carotidei externe se face numai in cazuri exceptionale cand celelalte metode

nu dau rezultate.

13


14/62

La copii, vom fi atenti, fiindca poate aparea o hemoragie postoperatorie in timpulsomnului. Acestea pot fii prevenite prin supravegherea foarte atenta a copilului, asezandu-l sadoarma cu capul intr-o parte, pentru a vedea sangele ce se scurge prin comisura buzelor sau seobserva miscarile faringelui la inghitire.

Hemoragiile tardive pot aparea cand se elimina escara, nu sunt grave si se produc din

cauza nerespectarii regimului alimentar.2. Complicatiile infectioase sunt mult mai rare decat hemoragiile si sunt impartite

astfel:a) locoregionale:- angina postoperatorie sau faringita acuta febrile prin inflamatia peretelui posterior al

valului cu febra si reactie ganglionara cervicala;- abcesul laterofaringian datorat unei tehnici de anestezie gresita;- complicatii auriculare cand se face si adenoidotomia;b) la distanta:- abcesul pulmonar acut ce se produce prin aspiratia sangelui sau fragmentelor de

amigdala in timpul narcozei sau pe cale nervoasa sau limfatica;- complicatii pulmonare cand tamponamentul prelungit al lojei impiedica expectoratiasuficienta.

c)generale septicemia postamigdalectomica exceptionala.

3. Complicatii diverse:- sindromul hipertermie-paloare la copii, hiperpirexie simpla la adulti;- diabet insipid tranzitoriu;- agronulocitoza;- acetonemie;- edem acut sau chiar spasm faringian;

- salivatie abundenta;- tulburari trofice: faringita atrofica, keratoza faringiana;- tulburari vocale datorate viciilor de cicatrizare sau paralizia valului;- exceptional, poate surveni torticolisul.Rezultatul operator este foarte bun in amigdalitele hipertrofice si critice, bun in

infectia cu focar amigdaliana corect diagnosticata, in constant si uneori defavorabil in alergii.

2.8. PROFILAXIA

a)PROFILAXIA INFECTIEI DE FOCAR se face prin:-campanii antiadenoidiene, control si asistenta larga stomatologica, tratamentul la timp alinfectiilor inflamatorii, rino-sinuzito-otice;- se vor evita, in afara de cazuri speciale, vaccinarile dupa starile anginoase;- se vor tine in supraveghere in special copiii care au facut angine, pentru a surprinde la tipmprimele simptome reumatice, renale;- se va urmari modificarea reactivitatii organismului, schimband unele conditii existente sicreand altele noi;- amigdalectomia precoce se impune in toate cazurile de complicatii generale cu punct deplecare faringian.

14


15/62

b)PROFILAXIA AMIGDALITEI CRONICE- alimentatia are un rol important in apararea mucoaselor, mai ales la copii; pentru acest motivse recomanda ca sugarii sa fie alimentati cu lapte de mama, care in afara de proteine, glucidesi lipide, contine toti factorii pentru o buna dezvoltare ca: saruri minerale de Ca, K, Na, S, Cl,

P, Mg.Nu numai sugarul, dar si adultul necesita o alimentatie adecvata (se stie ca alimentele bogatein grasimi animale scad rezistenta mucoaselor la infectii);- evitarea bauturilor prea reci sau prea fierbinti, excesele de alcool, nicotina si condimentele;- evitarea mediului ambiant prea uscat si a prafului, deoarece produc cataruri cronice.

CAPITOLUL III

PROCESUL DE INGRIJIRE

3.1. PREZENTARE GENERALAProcesul de ingrijire este o metoda organizata si sistematica, orientat in acordarea de

ingrijiri individualizate in functie de nevoile si problemele pacientului.Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire usureaza

identificarea pe plan bio-psiho-social-cultural si spiritual si gasirea surselor de dificultate careimpiedica satisfacerea nevoilor. De asemenea, permite stabilirea interventiilor capabile sareduca influenta acestor surse de dificultate in scopul de a ajuta persoana sa-si recapeteautonomia (pe cat posibil).

Procesul de ingrijire comporta cinci etape dependente si care se succed logic:A. Culegerea datelor.

B. Analiza si identificarea problemelor de ingrijire.C. Planificare ingrijirilor.D. Aplicarea planului de ingrijire.E. Evaluare.

A. Culegerea datelorCulegerea informatiilor, pe care le obtine prin discutii la internare cu bolnavul sauapartinatorii, permite obtinerea unor date privind perioada dinainte de internare. Se observapacientul, atitudinea, comportamentul, starea generala.Pentru a ajunge la interpretarea corecta a datelor este necesar sa distingem elementeleobiective si elementele subiective.Date obiective: sunt cele pe care le culegem prin simtul nostru sau cu ajutorul instrumentelor.Date subiective: sunt cele prezentate de bolnav sau apartinator.Culegerea datelor se efectueaza la internare si se continua pe intreaga perioada cat i se dauingrijiri.

B. Identificarea problemelor de ingrijire

Consta in:

15


16/62

1.Interpretarea datelor: este un proces divizat in 2 faze:a) examenul datelor culese si interpretarea lor care consta in stabilirea unei legaturi

intre faptele obiective si incercarea de a le explica;b) enuntul unei judecati clinice privind semnificatia situatiei analizate.Aceasta conduce la identificarea ca pacientul este capabil sa utilizeze propriile resuse,

fie ca pune o problema de ingrijire actuala sau potentiala.2.Problema de ingrijire:a) probleme clinice ce provin din natura problemelor medicale in care asistenta si

medicul actioneaza impreuna;b) diagnosticul asistentei este modul de a indeplini probleme de sanatate actuale sau

potentiale ale persoanei ingrijite.Problema actuala este simptomul pe care bolnavul l-a simtit, iar problema potentiala este oproblema care semnaleaza alterarea starii de sanatate si care poate aparea in absenta ingrijirilorpreventive.3. Componentele diagnosticului asistentei:- enuntarea manifestarilor de dependenta grupate sau nu a pacientului;

- enuntarea cauzelor sau surselor de dificultate;- cele doua parti sunt unite prin cuvintele in legatura cu.Trebuie cunoscut faptul ca problema de dependenta si sursa de dificultate contribuie la

enuntarea diagnosticului asistentei. Indiferent ca este o problema clinica, enuntul trebuiefacut de o maniera precisa:

- care este dificultatea si manifestarile sale;- care este etiologia si factorii favorizanti.Problema trebuie sa fie bine delimitate si este important sa formulam cauza si apoi sa

alegem interventia in consecinta.In cazul in care etiologia nu este cunoscuta, enuntul problemei trebuie sa fie urmat de

mentionarea in legatura cu cauza necunoscuta.

In concluzie, diagnosticul asistentei este enuntat cu problemele de rezolvat. Este bazatpe persoana ingrijita si pe datele obiective si subiective, este concluzia rezultata din analizadatelor, este un enunt din doua parti: problema si cauza.

Clasificarea diagnosticului asistentei se bazeaza pe modelul conceptual al VirginieiHenderson formand lista de 60 diagnostice, iar pentru fiecare au fost specificate surse dedificultate.

C. Planificarea infrijirilor1. Formarea obiectivelor.2. Interventiile asistentei.

1.Formarea obiectivelor: permit nu numai sa orienteze interventiile asistentei, ci si sacontroleze daca rezultatele scontate sunt obtinute.

Obiectivele pot fi subdivizate in:a) Obiectivele privind starea fizica sau fiziologica care descriu starea aupra caruia pacientulare control voluntar. Prevenirea sau ameliorarea unor disfunctii ca: febra, vertij.b) Obiectivele privind comportamentul ce pot fi de tip:

- motor: capacitati ce sunt sub controlul voluntar al pacientului;- cognitiv: ce descriu daca pacientul va fi capabil sa recunoasca, cunoasca, aminteasca;

16


17/62

- afectiv: care privesc emotiile, sentimentele pacientului privitor la starea de sanatate;- social-interactiv: ce presupune obiectivele legate de activitatile sociale si relatiile

interpersonale ale pacientului.Pentru ca obiectivele sa corespunda criteriilor de evaluare, enuntul trebuie sa respecte

urmatoarele reguli: sa fie un enunt centrat pe pacient, descriind starea sau comportamentul

asteptat de la pacient si nu activitatea asistentei.Obiectivul sa fie:- realist: tinand cont de starea si de posibilitatile pacientului;- observabil: care determina evaluarea si masurarea;- masurabil: adica sa putem sa evaluam gradul de eficacitate, enuntul trebuie sa

cuprinda limite masurabile, exprimate, de exemplu, in termeni ce privesc distanta sauvaloarea.

2.Interventia asistentei:Dupa ce vom preciza problemele de ingrijire si obiectivele, asistenta alege interventiile

in ceea ce priveste ingrijirile adecvate pentru a preveni, reduce sau elimina modificarile.

Alegerea interventiei este in functie de situatia pacientului si de consecintele mai multsau mai putin dorite.Alegerea interventiei este in functie de gradul de dependenta si posibilitatile

pacientului, astfel incat interventia nu trebuie sa se limiteze in actiuni partiale sau complexe.

D. Aplicarea planului de ingrijirePlanul de ingrijire reprezinta elaborarea detaliata a unui program de ingrijire al

asistentei, organizat, corespunzator necesitatilor specifice bolnavului, care permit indeplinireaobiectivelor propuse.

Planul de ingrijire permite asistentei sa desfasoare o munca organizata, saindividualizeze in functie de bolnav ansamblul tehnicilor aplicate, avand obligatia sa

comunice tuturor membrilor echipei cu care lucreaza, ce este nou in ingrijirea bolnavului.Planul de ingrijire este un instrument de munca si un ideal de comunicare intre totimembrii echipei sanitare.

Scopul procesului de ingrijire este de a asigura o prelucrare a datelor obtinute deasistenta. Aplicarea in practica a planului de ingrijire se face in functie de modul de executie sisupraveghere.

* Daca sursa de dificultate este lipsa de forta fizica, asistenta va decide sa ajutepersoana bolnava complet sau partial, pentru a-si recapata energia fizica.

* Daca sursa de dificultate este o problema psihologica sau emotionala, asistenta vastabili o relatie de ajutor individual sau in grup cu persoana ingrijita.

* Daca sursa de dificultate este lipsa de informatie, asistenta va ajuta persoana ingrijitasa ceara informatii medicului.

* Daca sursa este lipsa de cunoastere, actiunea asistentei este de a educa (esalonat, maimulte zile) persoana ingrijita, pentru a-i usura asimilarea.

In cadrul elaborarii planului de ingrijire asistenta are rolul:1. Sa descopere necesitatile si resursele fiecarei personae.2. Sa analizeze problemele puse de boala (probleme de dependenta, sursa de dificultate

si diagnosticul asistentei).3. Sa analizeze posibilitatile de solutionare.

17


18/62

4. Sa comunice in acest scop cu persoana bolnava si membrii echipei.5. Sa stabileasca ingrijirile actuale.6. Sa organizeze toate actiunile in timp.7. Sa coordoneze munca in echipa.8. Sa evalueze rezultatele actiunilor pentru a stabili noi actiuni.

Planul de ingrijire este alcatuit din doua parti:- ingrijirile asistentei in functie de nevoile bolnavului, cat si rezultatele obtinute;- actiunile prescrise de medic (tratament, explorari functionale).

E. Evaluarea rezultatelorEvaluarea reprezinta o descriere precisa si o interpretare a rezultatelor, ingrijirilor la

pacient in functie de obiectivele stabilite.Ea consta in a observa starea sau comportamentul pacientului ca urmare a ingrijirilor

acordate si sa se compare cu criteriile obiectivelor.In cazul in care obiectivele sunt atinse putem modifica planul de ingrijire, iar daca

obiectivele nu sunt atinse va trebui sa revizuim procesul si sa aducem modificarile necesare a

interpretarilor, a culegerii datelor, a obiectivelor si a interventiei asistentei.Procesul de ingrijire este un proces ciclic care este permanent reinnoit.

CAPITOLUL IV

AGENDA MEDICALA

4.1. ANALGEZICE

ALGOCALMIN: - comprimate 500 mg;- supozitoare 1 g;- fiole 2 ml.

Actiune: analgezic, antipiretic, antiinflamator, slab antispastic.

18


19/62

Indicatii: cefalee, navralgii, lumbago, dureri reumatismale, articulare si musculare,stari febrile.

Administrare : - adulti 1 cp (500 mg), 1 supozitor, 1 fiola I.M. sau I.V. lent fara adepasi 2 g/24 h.

- copii pana la 3 ani: 10-50 mg peros de 1-4 ori/zi.

Contraindicatii: leucopenie, antecedente de agranulocitoze si compusi inruditi.

PARACETAMOL: - comprimate 0,5 g.- supozitoare 250 mg si 125 mg.

Actiune: analgezic, antipiretic.Indicatii: cefalee, nevralgii, dureri dentare, stari febrile, mialgii.Administrare: - adulti: 1-2 cp (0,5-1 g) sau un supozitor rectal a 250 mg.

- copii: - peste 6 ani cp- 1-6 ani cp

Reactii adverse: provoaca rareori eruptii cutanate alergice, trombocitopenie, anemie,

agranulocitoza.Contraindicatii: alergie specifica, insuficienta hepatica, insuficienta renala, prudentain sarcina.

4.2. ANTIBIOTICE ANTIMICROBIENE

PENICILINA Gpotasica: flacoane de 400.000 u.i., 1.000.000 u.i. sau 5.000.000 u.i.Actiune: antibiotic, bactericid fata de cocii gram pozitivi si negativi, unii bacili gram

pozitivi, spirochete si actinomicete. Sunt indeosebi sensibili: streptococii, pneumococii,meningococii, germenii gangrenei gazoase, bacilul carbunos, actinomicetele.

Indicatii: infectii cu germeni sensibili: pneumonie, empiem, meningita cu pneumococ,endocardita cu streptococ, endocardita cu streptococ viridans, infectii severe cu anaerobi,sifilis, antrax, gangrena gazoasa, tetanus.

Administrare: - injectii I.M.; I.V. sau in perfuzii I.V., obisnuit 1.200.000 u.i./zi laadulti si 400.000 1.200.000 u.i./zi la copii, fractionat, la 4-8 ore interval in infectiile grave,injectii I.V. sau perfuzii I.V. cu 10.000.000 50.000.000 u.i./zi.

Reactii adverse: reactii alergice: urticarie, edem angioneuronic, febra, inflamatiiarticulare, dermatita exfoliativa, soc anafilactic, convulsii, anemie hemolitica, leucopenie,trombocitopenie, nefropatii, durere la locul injectiei intramusculare.

Contraindicatii: alergie la penicilina, prudenta la bolnavii cu diferite afectiunialergice, prudenta in doze mari la bolnavii cu insuficienta cardiaca.

4.3. ANALGEZICE OPIOIDE

MIALGIN: fiole a 2 ml solutie injectabila.

19


20/62

Actiune: substituient de sinteza al morfinei cu potenta mai mica decat aceasta si duratade actiune mai scurta (2-4 h): analgezic, proprietati calmante si euforizante, deprima respiratiasi refluxul de tuse, scade presiunea arteriala, stimuleaza musculatura neteda, contractasfincterele tractului gastrointestinal, creste tonusul musculaturii bronsice.

Indicatii: dureri puternice in colici, I.M.A., cancer, dureri postoperatorii, pregatireaanesteziei generale si a intreventiilor chirurgicale, analgezia obstetricala.Administrare: - - fiola (50-100 mg) I.M. se poate repeta la nevoie dupa 2-4 ore,

doza maxima permisa; 150 mg o data si 400 mg/zi.Reactii adverse: dozele terapeutice pot provoca slabiciune, ameteli, sudoratie,

uscaciunea gurii, uneori greata si voma, deprimare respiratorie, constipatie, retentie de urina;dozele mari sau dozele obisnuite la bolnavii cu insuficienta renala pot determina tremor,clonus, convulsii. Dependenta se dezvolta relativ lent.

Contraindicatii: alergie specifica, deprimare respiratorie marcata, traumatismecraniene si hipertensiune craniana, stari convulsive, intoxicatie acuta cu alcool si deliriumtremens, astm bronsic, boli hepatice grave, nu se administreaza la copiii sub 3 ani; la copiii

mai mari se foloseste exceptional si in doze mici. Se recomanda prudenta in timpul sarcinii, inanalgezia obstetricala, la batrani, la bolnavii cu insuficienta hepatica, insuficienta renala,hipotiroidie sau hipertiroidie, insuficienta suprarenala, soc, retentie la urina. Atentie si la dozemici cand se asociaza cu deprimante centrale si cu alte analgezice intense.

4.4. ANTIHEMORAGICE

FITOMENADION (VITAMINA K): fiole a 1 ml, solutie apoasa coloidala injectabila, cecontine 10 mg fitomenadiona.

Actiune: vitamina K naturala, actioneaza antihemoragic, are efect relativ rapid, seinstaleaza in 3-4 ore si prelungit.Indicatii: intoxicatie acuta cu anticoagulante cumarinice, insangerari prin

hipoprotrombinemie sau hipovitaminoza K, in boala hemoragica a noului-nascut, intratamentul cu salicilati, in icterul obstructive, in boli hepatice sau intestinale.

Administrare: - la adulti: I.M. 5-40 mg o data/zi, in urgente I.V. foarte lent 210mg/zi;

- la nou-nascuti si sugari: curativ I.M. 1-2 mg/zi, profilactic I.M. 0,5-2 mg/zi, oral 1-2 mg/zi;

Reactii adverse: injectarea I.V. rapida poate provoca sudoratie, congestia fetei,senzatie de constrictie toracica, dispnee, cianoza, tahicardie, colaps, fenomene de soc; la nou-nascuti poate fi cauza de hiperbirubinemie.

Contraindicatii: intoleramta la fitomenadiona, prudenta la nou-nascuti si sugari.Solutia de fitomenadiona nu trebuie amestecata cu alte solutii pentru injectare sau perfuzie.

4.5. SEDATIVE, ANTICONVULSIVE, ANTIPRURIGINOASE

GLUCONAT DE CALCIU: - fiole a 0,5 ml injectabila continand gluconat de calciu, 0,5 g,respectiv 1 g.

20


21/62

Actiune: recalcifiant, scade excitabilitatea neuro-musculara neteda,antialergic siantiinflamator.

Indicatii: tetanie, hipocalcemie, spasmofilii, rahitism, boala celiaca, manifestarialergice acute, accidente anafilactice (ca tratament adjuvant), prurit, hiperkaliemie grava,hipermagneziemie, intoxicatie cu tetraclorura de carbon si fluor, colici in intoxicatia cu plumb.

Administrare: - adulti: I.M. sau I.V. lent 5-10 ml zilnic, tratamentul prelungit se facesub controlul calcemiei (cel mult 0,105 mg) si calciuriei (cel mult 4 mg/kg corp/zi)- copii: 2-10 ml, dupa varsta.

Reactii adverse: rareori abcese la locul infectiei intramusculare (mai ales la copiiimici); injectia rapida IV poate provoca greata, varsaturi, senzatie de clacuda, sudoratie,paloare a fetei, hipotensiuni arteriale.

Contraindicatii: hipocalcemie, insuficienta renala grava, hipercalcemie marcata,nefrocalcinoza, litiaza renala calcica, osteoporoza acuta prin imobilizare; nu se foloseste intimpul tratamentului sau in conditii de hiperexcitabilitate miocardica (poate provoca aritmiigrave).

4.6. TRANCHILIZANTE MIORELAXANTENAPOTON: drajeuri 10 mg.

Actiune: tranchilizant si miorelaxant din grupa benzodiazepinelor, cu effect relativedurabil.

Indicatii: stari de anxietate, tensiune psihica, sindrom psihovegetativ, stari depresivecu agitatie, sindrom de abstinenta la alcoolici, tulburari de comportament la copii, medicatiepre- si postoperatorie, spasme reactive ale musculaturii striate, stari spastice la copii.

Administrare: adulti: obisnuit, 1 dj. de 2-3 ori/zi (la batrani dj. de 1-2 ori /zi),pentru indicatiile psihiatrice doza creste de 6-12 dj./zi; copii: -2 dj./zi.

Reactii adverse: in general, minore: somnolenta, oboseala, apatie, stari de agitatie,cefalee, ameteli, ataxie, hipotensiune ortostatica, greata, constipatie, rar diaree, impotentasexuala, tulburari menstruale, polakiurie, eruptii cutanate.

Contraindicatii: stari comatoase, colaps, insuficienta pulmonara acuta, deprimarerespiratorie, miastenie grava, alergii la napoton; prudenta in timpul sarcinii, la debilitati,batrani, in insuficienta renala si hepatica, insuficienta pulmonara cronica, la soferi; estenecesara evitarea bauturilor alcoolice.

DIAZEPAM: comprimate 2 mg sau 10 mg; fiole a 2 ml solutie injectabila (10 mg diazepam).

Actiune: tranchilizant, miorelaxant si anticonvulsivant, antispastic uterin, slabparasimpatolitic, efect rapid, de durata relativ scurta la inceputul tratamentului, dar durabila laprelungirea acestuia.

Indicatii: stari anxioase in nevroze, sindrom psihovegetativ, sindrom de menopauza,stari depresive cu agitatie, insomnie in anxietate, pavor nocturn si somnambulism, pentrusedare in cura de dezintoxicare la alcoolici, spasme musculare in boli reumatice, traumatisme,fracturi, accidente cerebro vasculare, tetanos, stare de rau epileptic, pre- si postoperator, iniminenta de avort.

21


22/62

Administrare: oral, la adulti si copii mari 2 mg, 5 mg sau 10 mg, de 1-2 ori/zi; labatrani 2 mg, 1-2 ori/zi, la copii mici 1-2 mg de 2 ori/zi I.M. si I.V. lent, la adulti si copii mari2-20 mg (se poate repeta dupa 3-4 h), in tetanos 200-400 mg/zi: la copii mici: 0,1-0,25 mg odata.

Reactii adverse: somnolenta, oboseala, slabiciune musculara, uscaciunea gurii,

constipatie, tulburari de vedere, hipotensiune, diminuarea libidoului, rar ataxie, agitatiepsihomotorie, icter, doze mari timp indelungat sau dependenta; injectarea intravenoasa rapidapoate fi cauza de deprimare respiratorie marcata; injectarea intramusculara este dureroasa.

Contraindicatii: stari comatoase, colaps, miastenie grava, alergie specifica, labolnavii cu glaucom, batrani si debilitati, in insuficienta respiratorie decompensata, la bolnaviicu ateroscleroza cerebrala avansata; nu se administreaza ca tratament ambulatoriu la soferi; serecomanda evitarea bauturilor alcoolice, asocierea cu alte deprimante centrale si antidepresive;forma injectabila nu se amesteca cu alte medicamente sau solutii perfuzabile.

4.7. SIMPATOMIMETICE

ADRENALINA: fiola a 1 ml solutie apoasa injectabila (1 mg); solutie pentru uz intern (1mg).

Actiune: dozele terapeutice diminueaza congestia si edemul mucoaselor, stimulezainima si cresc usor presiunea sistolica, au actiune bronhodilatatoare, local vasoconstrictie sipoate opri hemoragiile capilare.

Indicatii: urgente alergice: soc anafilactic, angioedem laringian, stop cardiac, accesulde astm bronsic, hemoragii capilare la suprafata, se asociaza anestezicele localevasodilatatoare pentru a le prelungi actiunea si a le diminua toxicitatea generala.

Administrare: in soc anafilactic I.V. lent cu prudenta 0,1-0,5 mg (0,1-0,5 mg dinfiola) diluate cu 10 ml solutie salina izotona. I.M. 0,5-1 mg sau perlingual 1 ml. In sincopa

cardiaca I.V. lent 0,5- 1 mg, eventual repetat 1-15. In spasmul bronsic, S.C. 0,3 mg, eventualrepetat la 20, in aplicatii locale, ca hemostatic, solutie 1/100.000- 1/2.000; asociatanestezicelor locale in solutie 1/200.000- 1/20.000.

Reactii adverse: palpitatii, tahicardie, aritmii ectopice, dureri anginoase, anxietate,neliniste, slabiciune, ameteli, cefalee, parestezii la extremitati, cresterea glicemiei.

Contraindicatii: hipertensiune arteriala, boli miocardice, cardiopatie ischemica,tahicardie, aritmii ectopice, arteroscleroza, cord pulmonar, hipertiroidism, feocromocitom,glaucom cu unghi ingust, adenom de prostata, insuficienta renala severa, prudenta la diabetici,stari de hipercalcemie si hipokaliemie. Nu se administreaza in timpul anesteziei cuciclopropan si haloton; prudenta cand se asociaza cu atropina.

4.8. ANESTEZICE LOCALE

XILINA: fiole a 10 ml sau 20 ml solutie apoasa injectabila continand lidocaina 2% sau 4%,gel continand lidocaina 2% sau 4% (tub cu 25 g).

Actiune: anestezic local injectabil si de contact cu actiune rapida si relativ durabila,efectul se instaleaza in 3-5 minute si se mentine 1-2 ore.

22


23/62

Indicatii: anestezie prin infiltratii, anestezie tronculara, rahianestezie, anesteziamucoaselor in chirurgie, stomatologie si afectiuni medicale. Gelul provoaca anestezia decontact a mucoaselor.

Administrare: solutie 0,5-1% pentru infiltratii, 1-2% pentru blocarea trunchiurilornervoase si pentru anestezie epidulara, 4% pentru rahianestezie, 2-4% pentru anestezie de

contact. Gelul se aplica in strat subtire pe sonde si instrumentar endoscopic. Doza maxima ininjectii S.C. este de 500 mg/24 h la adult, dar pentru anestezie maxima 4 mg/kgcorp (doze maimici la copii, batrani si debilitati), pentru rahianestezie 50-100 mg.Reactii adverse: uneori, somnolenta, ameteli, rar reactii alergice, foarte rar hipertermiemaligna; in supradozare provoaca nervozitate, ameteli, tulburari de vedere, paloare, greata,voma, hipotensiune, deprimarea inimii, a respiratiei, tresariri musculare, convulsii.

Contraindicatii: alergie la lidocaina sau alte anestezice amidice, antecedente dehipertermie maligna, insuficienta cardiaca decopmensata, tulburari de conducere atrio-ventriculara; prudenta si doze mici la bolnavii cu insuficienta hepatica grava, infarct miocardicacut, insuficienta respiratorie, cei cu antecedente convulsive, la bolnavii sub tratament cupropanolol si verapamil.

4.9. VITAMINE

VITAMINA C: - comprimate 200 mg- comprimate efervescente 500 mg- fiole a 5 ml solutie apoasa injectabila (500 mg)

Actiune: factor vitaminic cu rol in biogeneza substantei intercelulare, intervine inprocesele metabolice de oxidoreducere, in metabolismul glucidelor, proteinelor, lipidelor,actioneaza substitutive in starile de deficit de acid ascorbic, grabeste vindecarea plagilor,favorizeaza depunerea calciului in oase, vindecarea fracturilor, creste rezistenta capilarelor,mareste rezistenta la infectii.

Indicatii: profilaxia si tratamentul scorbutului si a altor forme de avitaminoza sauhipovitaminoza C, boli grave, stari febrile prelungite, interventii chirurgicale, plagi atone,gigivite, stomatite, osteoporoza, fracturi, hemoragii prin fragilitate capilara, forme de anemiemethemoglobinemie, surmenaj, efort fizic prelungit, astenie de primavera, profilaxia raceliicommune si a gripei.

Administrare: oral, I.M., I.V. 50-1000 mg/zi.Reactii adverse: rareori diaree, precipitarea exalatilor si uratilor in urina acida;

injectarea rapida I.V. poate provoca ameteli, chiar lipotimie.Contraindicatii: litiaza renala, stari de supraincarcare cu fier bolnavii cu

hemocromatoza, talasemie, deficit de acid folic, cei care primesc, frecvent transfuzii de sange.

23


24/62

Cazul I

1. CULEGEREA DATELOR

Identificarea pacientului:Nume: P

Prenume: RData nasterii: 37 aniDate internarii: 5. 05. 2008, ora 1000

Diagnostic de internare: amigdalita cronica

Motivele internarii:- amigdale hipertrofice

24


25/62

- pentru amigdalectomie

Anamneza:Antecedente heredo-colaterale: fara importantaAntecedente personale, fiziologice, patologice:

- repetate pusee de amigdalita acuta- reumatism postangiosConditii de viata si de munca: buneComportarea fata de mediu: orientat temporo-spatial, cooperant

Istoricul bolii: Bolnav cu frecvente pusee de amigdalita cronica in antecedente.

Examen clinic general:Stare generala: alterataTegumente si mucoase: normal colorateTesut subcutanat: normal reprezentat

S.L.G.: amigdale hipertroficeS.O.A.: integruAparat respirator: torace normal conformatAparat cardio-vascular: cord in limite normaleAparat digestiv: abdomen suplu, ficat, splina, in limite normaleAparat uro-genital: loje renale nemodificate, mictiuni fiziologiceS.N.C.: clinic normal

Examen O.R.L.- amigdale hipertrofice

- faringe hipersensibil la palpare

25


26/62

In prima zi de spitalizare starea pacientului se prezinta astfel:

Nevoia Independenta Dependenta

1. A respira

------------------------

Respiratie ingreunata dincauza amigdalelor marite.

2. A se alimenta si hidrata ------------------------ Dureri la deglutitie.3. A elimina Mictiuni fiziologice.

Tranzit intestinal normal. -------------------------4. A se misca si a-si mentine o

buna posturaNecesitatea de a fi inmiscare si de a mentine o

postura corecta. -------------------------5. A dormi si a se odihni

------------------------Somn agitat datoritadurerilor.

6. A se imbraca si dezbraca Se poate imbraca sidezbraca

-------------------------

7. A-si mentine temperaturacorpului in limite normale

AfebrilT=36,5C -------------------------

8. A fi curat si a-si protejategumentele si mucoasele

Isi face singur toaleta -------------------------9. A evita pericolele Securitate fizica, psihica

si sociologica-------------------------

10. A comunica ------------------------ Disfagie11. A-si practica religia Isi poate practica religia -------------------------12. A se realiza Pacientul este optimist -------------------------13. A se recreea ------------------------ Indispozitie14. A invata Pacientul este cooperant -------------------------

26


27/62

Data Problema Interventii proprii Interventii delegate Evaluare5.05.2008 - dureri

amigdaliene- dureriarticulare- disfagie- dispnee

- instalarea bolnavului in salon si favorizareaadaptarii lui in noul mediu- asigurarea unui microclimat corespunzator:aerisire, temperatura si umiditate- linistirea pacientului si asezarea lui comod inpat

- asigurarea repausului atat fizic cat si psihic alpacientului- observarea, masurarea si notarea functiilorvitale si vegetative in F.O.:

TAD=120/70 mmHgTAS=120/70 mmHgVN: TAMAX=115-140 mmHg

TAMIN=75-90 mmHg

TD=36,5CTS=36,6CVN: T=36-37C

PD=67p/minPS=66p/minVN: P=60-80p/min

RD=15r/minRS=15r/minVN: R=16-18r/min

Diureza= 1500 ml/24hVN: Diureza=1200-1800 ml/24h

-administrarea medicatieiprescrise de medic:

- Algocalmin (2 ml):3x1f/zi IM

- Penicilina G (1mil UI):4x 1fl/zi IM

- Vitamina C (200 mg):3x1tb/zi peros

* Test la penicilina = negativ

Bolnavul esteafebril. Reducereadureriloramigdaliene siarticularepostanginoase.

Diureza normala.Tranzit intestinalnormal.

27


28/62

-administrarea medicatiei prescrise de medic- supravegherea bolnavului- educatie sanitara


amigdaliene- dureriarticularepostangi-noase

de intensitateredusa- disfagie

- aerisirea salonului- asigurarea repausului si al linistii- observarea, masurarea si notarea functiilorvitale si vegetative in F.O.:TAD=120/75 mmHg

TAS=120/75 mmHgTD=36,5CTS=36,6C

PD=70p/minPS=70p/min

RD=16r/minRS=16r/min

- recoltarea probelor biologice:~ Hb=12 g/dl

VN: Hb=13-17g/dl~ Ht=36,2% VN: Ht=40-51%

~ L=5600/mm

3

VN:L=4000-8000/mm3

~ VSH=6mm/hVN: VSH=3-8 mm/h

~ Glicemia=80 mg/dl VN: Glicemie=75-115 mg/dl~ TS=320 VN: TS=2-4~ TC=915 VN: TC=8-12

Bolnavul esteafebril.Stare generalaameliorate.Diureza normala.

Tranzit intestinalnormal.

28


29/62

-administrarea medicatiei prescrise de medic- recoltarea probelor biologice si patologice delaborator- pregatirea bolnavului pentru vizita medicala- pregatirea psihica si fizica a bolnavului siinsotirea acestuia la examenele paraclinice

- supravegherea bolnavului- educatie sanitara

~ ASLO


30/62


31/62

Data Problema Interventii proprii Interventii delegate Evaluare

31


32/62

8.05.2008 - durere in lojileamigdaliene- disfagie- dificultate ladeglutitie

- aerisirea salonului- observarea, masurarea si notarea functiilorvitale si vegetative in F.O.:TAD=120/80 mmHgTAS=120/80 mmHg

TD=36,7CTS=36,8C



-administrarea medicatiei prescrise de medic- pregatirea bolnavului pentru vizita medicala- asigurarea unui microclimat adecvat- respectarea regimului igieno-dietetic cuingerare de lichide (sucuri, ceai, limonada)

- efectuarea de gargarisme- supravegherea bolnavului- educatie sanitara



- Penicilina G (1 mil UI):4x 1fl/zi IM

- Vitamina C (200 mg):

3x1tb/zi peros- Paracetamol (500mg)3x1tb/zi peros

- regim lacto-hidro-zaharat

Evolutiepostoperatorienormala. Bolnavuleste linistit, afebril.Tranzit intestinalnormal.Mictiuni

fiziologice.

32


33/62

Data Problema Interventii proprii Interventii delegate Evaluare9.05.2008 - durere in lojile

amigdalienede intensitateredusa

- aerisirea salonului- observarea, masurarea si notarea functiilorvitale si vegetative in F.O.:TAD=120/75 mmHgTD=36,6CPD=70p/min

RD=17r/min

-administrarea medicatiei prescrise de medic- pregatirea bolnavului pentru vizita medicala- asigurarea unui microclimat adecvat- respectarea regimului igieno-dietetic- efectuarea de gargarisme- educatie sanitara a bolnavului in privintaprevenirii complicatiilor


- Vitamina C (200 mg):3x1tb/zi peros

- Paracetamol (500mg)3x1tb/zi peros

Evolutiepostoperatorienormala.Nu aparcomplicatii.Tranzit intestinal

normal.Mictiunifiziologice.Functii vitale inlimite normale.

EPICRIZA

Pacientul cu frecvente pusee de amigdalita se prezinta la sectia O.R.L. cu dureri amigdaliene, dureri postanginoase articulare.Diagnostic la externare: Amigdalita cronica operata.Se externeaza cu recomandari:- evitarea curentilor de aer rece, a umezelii si a frigului;

- respectarea regimului lichid si semisolid 10 zile;

33


34/62

- control O.R.L. peste 7 zile.

FOAIE DE TEMPERATUR ADULINumele.Prenumele

AnullunaNr. foii de observaieNr. salon..Nr. pat..Ziua

Zile de boal

Resp.

T.A.

Puls

Temp

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35

30

160

41O

30

25

140

40O

34


35/62

25

20

120

39O

20

15

100

38O

15

10

80

37O

10

560

36O

LichideingerateDiurezScauneDiet

35


36/62

Cazul II


Identificarea pacientului:Nume: MPrenume: LData nasterii: 23 aniDate internarii: 9. 05. 2008, ora 1100


Motivele internarii: - pentru amigdalectomie

Anamneza:Antecedente heredo-colaterale: fara importantaAntecedente personale, fiziologice, patologice: amigdalita repetataConditii de viata si de munca: buneComportarea fata de mediu: orientat temporo-spatial, cooperant

Istoricul bolii: Pacienta cu amigdalita acuta repetata se interneaza cu diagnosticul de amigdalitacronica hipertrofica pentru efectuarea interventiei chirurgicale.

Examen clinic general:

Stare generala: alterataTegumente si mucoase: normal colorateTesut subcutanat: normal reprezentatS.L.G.: amigdale hipertroficeS.O.A.: integruAparat respirator: torace normal conformatAparat cardio-vascular: cord in limite normaleAparat digestiv: abdomen suplu, ficat, splina, in limite normaleAparat uro-genital: loje renale nemodificate, mictiuni fiziologiceS.N.C.: clinic normal

Examen rinoscopic:- anterior sept nazal deviat

- pitulara normal colorata

- fose nazale uscate.

Laringoscopie indirecta:- endolaringe de aspect normal


37/62

- corzi vocale mobile, fonatia si respiratia fara staza salivara in sinusurile filiforme.

Otoscopie:- conduct auditiv extern liber, timpane de aspect normal



1. A respira

------------------------

Respiratie putin ingreunata

de marimea amigdalelor2. A se alimenta si hidrata ------------------------ Jena la deglutitie3. A elimina Mictiuni fiziologice.

Tranzit intestinal normal -------------------------4. A se misca si a-si mentine o

buna posturaMers echilibrat reflexe-osteo-articulare bilaterale -------------------------

5. A dormi si a se odihni------------------------

Somn agitat datoritadurerilor

6. A se imbraca si dezbraca Se poate imbraca sidezbraca singura

-------------------------

7. A-si mentine temperaturacorpului in limite normale AfebrilT=36,8C -------------------------8. A fi curat si a-si proteja

tegumentele si mucoaseleTegumente si mucoasenormal colorate, integre -------------------------

9. A evita pericolele Securitate fizica, psihicasi sociologica -------------------------

10. A comunica ------------------------ Disfagie

37


38/62

11. A-si practica religia Isi poate practica religia -------------------------12. A se realiza Pacienta este optimista

-------------------------13. A se recreea Efectueaza activitati

recreative------------------------

14. A invata Pacienta este cooperanta -------------------------

38


39/62


amigdaliene- disfagie- dispnee

- instalarea bolnavei in salon si favorizareaadaptarii pacientei in noul mediu- asigurarea conditiilor de spitalizare: aerisire,temperatura, umiditate- linistirea pacientei si asezarea acesteiacomod in pat

- asigurarea repausului atat fizic cat si psihic alpacientei- observarea, masurarea si notarea functiilorvitale si vegetative in F.O.:TAD=125/70 mmHgTAS=120/70 mmHgVN: TAMAX=115-140 mmHg

TAMIN=75-90 mmHg

TD=36,8CTS=36,6CVN: T=36-37C

PD=72p/min

PS=72p/minVN: P=60-80p/min


Diureza= 1400 ml/24hVN: Diureza=1200-1800 ml/24h-administrarea medicatiei prescrise de medic



Bolnava esteafebrila.Reducereadureriloramigdaliene.Mictiuni

fiziologice.Tranzit intestinalnormal.

39


40/62

- supravegherea bolnavei- educatie sanitara


amigdalienede intensi-tatemare- disfagie- insomnie

- aerisirea salonului-asigurarea repausului si al linistii- observarea, masurarea si notarea functiilorvitale si vegetative in FO:TAD=120/70 mmHgTAS=120/75 mmHg

TD=36,6CTS=36,6C



-administrarea medicatiei prescrise de medic

- recoltarea probelor biologice:~ Hb=13 g/dl

VN: Hb=11-15g/dl~ Ht=41% VN: Ht=40-51%

~ L=6500/mm3

VN:L=4000-8000/mm3

~ VSH=7mm/hVN: VSH=6-11mm/h~ Glicemia=90 mg/dl VN: Glicemie=75-115 mg/dl~ TS=330 VN: TS=2-4~ TC=910 VN: TC=8-12~ ASLO


41/62

- recoltarea probelor biologice si patologiceindicate de medic- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala- pregatirea psihica si fizica a bolnavei siinsotirea acesteia la examenele paraclinice- supravegherea bolnavei- educatie sanitara

~ examen sumar urina:- proteine absente- albumine absente- bilirubina negativa- glucoza normala- ph=5

- examene radiologice si

paraclinice:- MRF interior toracicnormal

- Rinoscopie- Laringoscopie



- Diazepam (10mg):1x1tb/zi peros - seara

*test la xilina= negativ

Data Problema Interventii proprii Interventii delegate Evaluare11.05.2008 - amigdalec-

tomie- dureri in lojileamigdaliene- disfagie- sangerare

- aerisirea salonului- observarea, masurarea si notarea functiilorvitale si vegetative in F.O:TAD=120/70 mmHgTAS=120/75 mmHg



- Gluconat de Ca(10ml)1x1f/zi IV

Amigdalec-tomia adecurs in modnormal. Dupa 3ore de la operatie,striurilesangvinolente au

41


42/62

slaba, striurisangvino-lentein saliva- agitatie

TD=36,4CTS=36,5C


RD=16r/min

RS=16r/min

-administrarea medicatiei prescrise de medic- pregatirea psihica si fizica a bolnavei invederea amigdalectomiei- conducerea bolnavei in sala de operatie, cuF.O. si asezarea ei in pozitie sezanda- dupa amigdalectomie, bolnava este condusain salon, pozitionata in decubit lateral- asigurarea tavitei renale pentru expectoratii- repaus vocal 24h- asigurarea unui microclimat adecvat- respectarea regimului igieno-dietetic(consum de lichide reci)


- Fitomenadion (10ml)1x1f/zi IM

- medicatie preanestezica:- Mialgin (2 ml)1f IM

- Atropina (1 ml) 1 f IMAnestezia efectuata de medic:

- Xilina 1%(10ml)- 15 ml- Adrenalina 1 (1ml) paraamigdalian


disparut din saliva.Bolnava este

linistita, afebrila.Stare generalabuna.Mictiunifiziologice. Tranzit

intestinal normal.

42


43/62


43


44/62

12.05.2008 - durere in lojileamigdaliene deintensitatemedie- disfagie- dificultate ladeglutitie

- aerisirea salonului- observarea, masurarea si notarea functiilorvitale si vegetative inF.O.:TAD=120/75 mmHgTAS=120/75 mmHg

TD=36,4C

TS=36,5C



-administrarea medicatiei prescrise de medic- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala- asigurarea unui microclimat adecvat

- respectarea regimului igieno-dietetic (sucuri,ceai, limonada)

- efectuarea de gargarisme- supravegherea bolnavei- educatie sanitara



- Vitamina C (200mg):3x1tb/zi peros

- Paracetamol(500mg)

3x1tb/zi peros- Gluconat de Ca(10ml)1x1f/zi IV


Durere scazuta inintensitate.Nu se semnaleazahemoragii.Tranzit intestinalnormal.Mictiuni

fiziologice.Evolutiepostopera-torienormala.

44


45/62

Data Problema Interventii proprii Interventii delegate Evaluare13.05.2008 - durere in

lojileamigdalienede intensitateredusa


RD=16r/min

-administrarea medicatiei prescrise de medic- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala- asigurarea unui microclimat adecvat- respectarea regimului igieno-dietetic- efectuarea de gargarisme- educatia sanitara a bolnavei in privintaprevenirii complicatiilor


- Paracetamol (500mg)3x1tb/zi peros


normal.Mictiunifiziologice.Functii vitale inlimite normale.

EPICRIZA

Dupa repetate pusee de amigdalita acuta, bolnava vine la spital si este internata pentru amigdalectomie.Diagnostic la externare: Amigdalita cronica operata.Se externeaza cu recomandari:- evitarea curentilor de aer rece, a umezelii si a frigului;

- respectarea regimului lichid si semisolid 10 zile;

- control O.R.L. peste 7 zile.

45


46/62

FOAIE DE TEMPERATUR ADULINumele.Prenumele

AnullunaNr. foii de observaieNr. salon..Nr. pat..Ziua

Zile de boal

Resp.

T.A.

Puls

Temp

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35

30

160

41O

46


47/62

30

25

140

40O

25

20

120

39O

20

15

100

38O

15

10

80

37O

10

560

36O

47


48/62

LichideingerateDiurezScauneDiet

48


49/62

Cazul III


Identificarea pacientului:Nume: GPrenume: IData nasterii: 22 aniDate internarii: 2. 06. 2008, ora 930


Motivele internarii: - pentru amigdalectomie

Anamneza:Antecedente heredo-colaterale: fara importantaAntecedente personale, fiziologice, patologice:

- repetate pusee de amigdalita acuta

- scarlatinaConditii de viata si de munca: buneComportarea fata de mediu: orientat temporo-spatial, cooperant

Istoricul bolii: Pacienta cu amigdalita acuta repetata se interneaza cu diagnosticul de amigdalitacronica pentru efectuarea interventiei chirurgicale.

Examen clinic general:Stare generala: alterataTegumente si mucoase: normal colorateTesut subcutanat: normal reprezentat

S.L.G.: amigdale hipertroficeS.O.A.: integruAparat respirator: torace normal conformatAparat cardio-vascular: cord in limite normaleAparat digestiv: abdomen suplu, ficat, splina, in limite normale

Aparat uro-genital: loje renale nemodificate, mictiuni fiziologiceS.N.C.: clinic normal

Examen O.R.L.:- amigdale hipertrofice

- faringe hipersensibil la palpare


50/62

- cripte amigdaliene pline cu cazeum cu miros fetid



1. A respira

------------------------

Respiratie putin ingreunatade marimea amigdalelor

2. A se alimenta si hidrata ------------------------ Durere la deglutitie3. A elimina Mictiuni fiziologice.

Tranzit intestinal normal -------------------------4. A se misca si a-si mentine o

buna posturaMers echilibrat reflexe-osteo-articulare bilaterale -------------------------

5. A dormi si a se odihni------------------------

Somn agitat datorita

durerilor6. A se imbraca si dezbraca Se poate imbraca sidezbraca singura

-------------------------

7. A-si mentine temperaturacorpului in limite normale

AfebrilT=36,5C -------------------------

8. A fi curat si a-si protejategumentele si mucoasele

Tegumente si mucoasenormal colorate, integre -------------------------

50


51/62

9. A evita pericolele Securitate fizica, psihicasi sociologica -------------------------

10. A comunica ------------------------ Disfagie11. A-si practica religia Isi poate practica religia -------------------------12. A se realiza Pacienta este optimista

-------------------------13. A se recreea Efectueaza activitati

recreative------------------------

14. A invata Pacienta este cooperanta -------------------------

51


52/62


amigdaliene- disfagie- anxietate- miros fetid

- instalarea bolnavei in salon si favorizareaadaptarii pacientei in noul mediu- asigurarea conditiilor de spitalizare: aerisire,temperatura, umiditate- linistirea pacientei si asezarea acesteia comod

in pat- asigurarea repausului atat fizic cat si psihic alpacientei- observarea, masurarea si notarea functiilorvitale si vegetative in F.O.:TAD=120/80 mmHgTAS=120/80 mmHgVN: TAMAX=115-140 mmHg

TAMIN=75-90 mmHgTD=36,5CTS=36,6CVN: T=36-37C

PD=70p/minPS=70p/minVN: P=60-80p/min




- Diazepam (10 mg)

1x1tb/zi peros- seara

Bolnava esteafebrila.Reducereadureriloramigdaliene.

Mictiunifiziologice.Tranzit intestinalnormal.


53/62

Diureza= 1400 ml/24hVN: Diureza=1200-1800 ml/24h-administrarea medicatiei prescrise de medic- supravegherea bolnavei- educatie sanitara


amigdaliene- aerisirea salonului- asigurarea repausului si al linistii

- recoltarea probelor biologice:~ Hb=13,7 g/dl

Bolnava esteafebrila.

53


54/62

de intensi-tateredusa- disfagie- agitatie

- observarea, masurarea si notarea functiilorvitale si vegetative in F.O.:TAD=120/75 mmHgTAS=120/75 mmHg

TD=36,4CTS=36,5C



-administrarea medicatiei prescrise de medic- recoltarea probelor biologice si patologiceindicate de medic- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala- pregatirea psihica si fizica a bolnavei siinsotirea acesteia la examenele paraclinice- supravegherea bolnavei

- educatie sanitara

VN: Hb=11-15g/dl~ Ht=42% VN: Ht=40-51%

~ L=6700/mm3

VN:L=4000-8000/mm3

~ Trombocite= 180000/mm3

VN: Trombocite= 150000-

300000/mm3

~ VSH=8mm/hVN: VSH=6-11mm/h

~ Glicemia=85 mg/dl VN: Glicemie=75-115 mg/dl~ TS=315 VN: TS=2-4~ TC=915 VN: TC=8-12

~ ASLO


55/62



- Napoton (10mg)1x1dj/zi peros

*test la xilina= negativ

Data Problema Interventii proprii Interventii delegate Evaluare4.06.2008 -amigda-

lectomie- dureri inlojileamigdaliene- disfagie- sangerareslaba- agitatie

- aerisirea salonului- observarea, masurarea si notarea functiilorvitale si vegetative in F.O:TAD=120/75 mmHgTAS=120/70 mmHg

TD=36,4CTS=36,5C



-administrarea medicatiei prescrise de medic- pregatirea psihica si fizica a bolnavei invederea amigdalectomiei- conducerea bolnavei in sala de operatie, cuF.O. si asezarea ei in pozitie sezanda- dupa amigdalectomie, bolnava este condusa in



- medicatie preanestezica:- Mialgin (2 ml)1f IM

- Atropina (1 ml) 1 f IMAnestezia efectuata de medic:

- Xilina 1%(10ml)- 15 ml- Adrenalina 1 (1ml) para

amigdalian


Amigdalec-tomiaa decurs in modnormal. Bolnavaeste linistita,afebrila.Stare generalabuna.Mictiunifiziologice.Tranzit intestinalnormal.

55


56/62

salon, pozitionata in decubit lateral- asigurarea tavitei renale pentru expectoratii- repaus vocal 24h- asigurarea unui microclimat adecvat- respectarea regimului igieno-dietetic (consumde lichide reci)- supravegherea bolnavei

- educatie sanitara


56


57/62

5.06.2008 - durere inlojileamigdalienede intensitatemedie- disfagie- dificulta-te la

deglutitie

- aerisirea salonului- observarea, masurarea si notarea functiilorvitale si vegetative inF.O.:TAD=125/80 mmHgTAS=120/80mmHg

TD=36,4C

TS=36,5C



-administrarea medicatiei prescrise de medic- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala- asigurarea unui microclimat adecvat- respectarea regimului igieno-dietetic (sucuri,ceaiuri, limonada)- efectuarea de gargarisme




- Vitamina C (200mg):3x1 tb/zi peros

- Paracetamol(500mg)

3x1tb/zi peros


Durerea cedeazain intensitate.Nu se semnaleazahemoragii.Tranzit intestinalnormal.Mictiuni

fiziologice.Evolutiepostopera-torienormala.

57


58/62

Data Problema Interventii proprii Interventii delegate Evaluare6.06.2008 - durere

redusa in lojileamigdaliene


RD=16r/min

-administrarea medicatiei prescrise de medic- pregatirea bolnavei pentru vizita medicala- asigurarea unui microclimat adecvat- respectarea regimului igieno-dietetic- efectuarea de gargarisme- educatia sanitara a bolnavei in privintaprevenirii complicatiilor


- Paracetamol (500mg)3x1cp/zi peros

- Vitamina C (200mg):3x1 tb/zi peros


normal.Mic

Date post:	05-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	monicastanciu2
View:	228 times
Download:	0 times

Www.referate.ro-amigdalita Cronica c1df5[1]

Documents