Internal Public Auditing in a Pandemic. A Case Study on Romania Abstract The Covid-19 pandemic has influenced almost all aspect of society, increasing the stress on public sector organizations (hospitals, schools, social as- sistance and other types of institutions) which had to both mitigate the effects of the health crisis and provide the usual goods and services to citizens in a context of dwindling resources and heightened uncertainty. Internal auditing in the public sector became a crucial element of organizations’ life, as internal auditors can provide assurance and coun- seling for organizational decision-makers, thus en- suring the best use of resources and an adequate response to the crisis. The current research highlights the effects of the Coronavirus pandemic on internal public audit- ing activities at the international and national level, based on the limited academic literature already published on the subject and secondary data anal- ysis of official reports. Internal public auditing in Ro- mania is reviewed both during the initial emergency state, as well as during the general 2020 pandemic situation. Keywords: internal public audit, Romania, Covid-19 pandemic. Auditul public intern în pandemie. Studiu de caz asupra României *1 Octavian MOLDOVAN Octavian MOLDOVAN Cercetător postdoctoral, Școala Doctorală de Administrație și Politici Publice. Asist. univ. dr., Departamentul de Administrație și Management Public, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, România Tel.: 0040-744-891.466 E-mail: [email protected]* Această lucrare a fost posibilă prin finanțarea oferită de Programul Operațional Capital Uman, în cadrul proiectu- lui POCU 123793 cu titlul „Cercetător, viitor antreprenor – Noua Generație”. Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 2(49) / 2021, pp. 51–62
Transcript
51
Internal Public Auditing in a Pandemic. A Case Study on Romania
AbstractThe Covid-19 pandemic has influenced almost
all aspect of society, increasing the stress on public sector organizations (hospitals, schools, social as-sistance and other types of institutions) which had to both mitigate the effects of the health crisis and provide the usual goods and services to citizens in a context of dwindling resources and heightened uncertainty. Internal auditing in the public sector became a crucial element of organizations’ life, as internal auditors can provide assurance and coun-seling for organizational decision-makers, thus en-suring the best use of resources and an adequate response to the crisis.
The current research highlights the effects of the Coronavirus pandemic on internal public audit-ing activities at the international and national level, based on the limited academic literature already published on the subject and secondary data anal-ysis of official reports. Internal public auditing in Ro-mania is reviewed both during the initial emergency state, as well as during the general 2020 pandemic situation.
Keywords: internal public audit, Romania, Covid-19 pandemic.
Auditul public intern în pandemie. Studiu de caz asupra României*1
Octavian MOLDOVAN
Octavian MOLDOVANCercetător postdoctoral, Școala Doctorală de Administrație și Politici Publice.Asist. univ. dr., Departamentul de Administrație și Management Public, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, RomâniaTel.: 0040-744-891.466E-mail: [email protected]
* Această lucrare a fost posibilă prin finanțarea oferită de Programul Operațional Capital Uman, în cadrul proiectu-lui POCU 123793 cu titlul „Cercetător, viitor antreprenor – Noua Generație”.
Revista Transilvană de Ştiinţe Administrative 2(49) / 2021, pp. 51–62
52
1. Introducere
Pandemia cauzată de virusul Covid-19 a influențat în mod semnificativ nu doar viața de zi cu zi, ci și funcționarea organizațiilor (publice, private sau non-guverna-mentale), activitățile desfășurate și modul de realizare a acestora, precum și sarcinile angajaților. Situația pandemică a creat un context inedit în administrația publică, în care grijile privind sănătatea publică (a cetățenilor și a angajaților) au fost cel puțin la fel de importante precum îndeplinirea sarcinilor și a atribuțiilor normale ale instituțiilor. Mai mult, nu trebuie să omitem faptul că organizațiile publice (cu specific medical sau de sănătate publică, ordine publică, asistență socială sau educație) au fost primele care au intervenit în limitarea efectelor pandemiei și managementul urmărilor acesteia, în timp ce au trebuit să continue să ofere o serie de bunuri și servicii comunității, context în care misiunea auditorilor interni de a „îmbunătăți și proteja valorile organizației” oferind asistență și suport liderilor a devenit crucială (Chartered Institute of Public Finance and Accountancy, 2020, p. 4).
Cercetarea actuală își propune să analizeze efectele pandemiei asupra activităților de audit intern în sectorul public, atât la nivel internațional cât și la nivel național. Metoda principală de cercetare constă în analiza secundară a datelor/ documentelor, metodă deja folosită în studiul auditului public intern (a se vedea Macarie și Moldovan, 2018; Macarie și Moldovan, 2017) și care permite obținerea unei imagini de ansamblu și o înțelegere completă a fenomenului analizat. Secțiunea a doua a articolului prezintă o analiză a impactul pandemiei asupra auditului public la nivel internațional, secțiunea a treia face referire la efectele pandemiei asupra auditului public intern la nivel național (atât în starea de urgență cât și în general, pe durata anului 2020), în timp ce secțiunea a patra prezintă concluziile și recomandările cercetării.
2. Impactul pandemiei asupra auditului la nivel internațional
Pandemia cauzată de virusul Covid-19 și-a făcut resimțite efectele la nivel global în ceea ce privește activitățile specifice auditului intern în instituții publice, deter-minând fie o restrângere a acestora, fie modificări fundamentale în desfășurarea lor. Ritonga și Suyanto (2021) au arătat că în cazul Indoneziei activitatea de audit în sectorul public s-a desfășurat prin proceduri simple datorită limitărilor impuse inter-acțiunilor sociale, în timp ce auditorii au realizat multiple compromisuri (legate de nivelul de risc acceptat, toleranța manifestată față de greșelile efectuate de organiza-țiile auditate sau privind severitatea auditului). Din perspectiva autorilor Cordery și Hay (2021) auditul public oricum opera într-un mediu nesigur, pandemia Covid-19 fiind un factor care a crescut nu doar nivelul de nesiguranță, dar și complexitatea activității de audit public, mai ales în contextul diminuării resurselor publice și a
53
multiplicării numărului de sarcini și a complexității acestora, generând astfel riscuri adiționale în activitatea sectorului public.
În cazul companiilor publice deținute de municipalități din Grecia, Pazarkis et al. (2021) au arătat că, adițional auditului public intern, digitalizarea informațiilor și transparența (deschiderea spre public) sunt necesare pentru a asigura buna func-ționare a organizațiilor publice. Rezultate similare au fost observate și în cazul a 27 de comunități rurale din Bali, controlul intern și participarea comunității fiind iden-tificate drept elemente cheie în prevenirea fraudării fondurilor publice în pandemie (Putra, 2021).
Rezultatele unui sondaj, bazat pe un eșantion de conveniență (N=183), desfășurat de Confederația Europeană a Institutelor de Audit Intern (European Confederation of Institutes of Internal Auditing, 2020) referitor la activitatea de audit intern în secto-rul public au arătat că:
– În cazul a 67% din răspunsuri, bugetul dedicat activității de audit intern în secto-rul public a rămas la fel, în timp ce doar în 20% din organizații angajații care aveau ca responsabilități audit intern au primit alte sarcini;
– Activitățile de audit desfășurate online nu fost considerate ca fiind mai dificile de 50% din respondenți, în timp ce tot 50% au menționat că au avut experiențe pozi-tive sau foarte pozitive în acest mediu de desfășurare a activității;
– Funcția de audit intern în sectorul public a fost influențată de efectele Covid-19 prin actualizarea planurilor de audit (32% din respondenți), identificarea riscurilor noi (28% din respondenți), revizuirea evaluării riscurilor (24% din respondenți) sau recomandarea unui plan de remediere (4% din respondenți);
– Planul de audit a fost actualizat prin: reducerea scopului în cazul anumitor misi-uni de audit (20% din răspunsuri), anularea anumitor misiuni de audit (52% din răspunsuri), asumarea unor noi misiuni/angajamente (21% din răspunsuri) sau extinderea scopului anumitor misiuni de audit (7% din răspunsuri).
3. Efectele pandemiei asupra auditului public intern în România
În cazul României, multiple cercetări s-au concentrat pe activitatea de audit extern, mai precis pe transformările apărute în funcționarea Curții de Conturi, făcând referire la digitizare (Lazăr și Popescu, 2021), desfășurarea propriu zisă a activității și a misiuni-lor (Culea și Constantin, 2021, p. 501) sau pe folosirea social media pentru a comunica pe durata pandemiei (Hancu-Budui, Zorio-Grima și Blanco-Vega, 2020).
Având în vedere resursele limitate ale sectorului public, mai ales cele disponibile la nivel local (Moldovan, 2016), nivelul ridicat de nesiguranță care a caracterizat această perioadă, multitudinea de sarcini noi asumate sau de moduri noi de a îndeplini anumi-te sarcini, precum și schimbările și dificultățile generate în sistemul național de achiziții
54
publice pe durata pandemiei (Farca și Dragoș, 2020), devine tot mai clară importanța activității de audit public intern pentru evaluarea corectă a riscurilor asumate la nivel organizațional și oferirea de consiliere decidenților.
Pentru a analiza evoluția auditului public intern în această perioadă complicată, cercetarea continuă cu o prezentare a principalelor transformări suferite pe durata stă-rii de urgență, după care o să ne referim la situația generală a auditului public intern în primul an de pandemie.
3.1. Auditul public intern pe durata stării de urgență
Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) a re-alizat în perioada aprilie-mai 2020 o cercetare empirică (prin intermediul unui son-daj de opinie distribuit online) pentru a evalua „impactul stării de urgență, declarată ca urmare a pandemiei de COVID-19, asupra funcționării auditului public intern” (Diaconescu, Niculae și Croitoru, 2020, p. 1). Cercetarea desfășurată de UCAAPI s-a bazat pe date provenind de la 109 respondenți (84,40% provenind din Administrația Publică Centrală și 15,60% provenind din administrația publică locală) și a inclus răs-punsuri din partea următoarelor tipuri de organizații:
– 4 ministere (din totalul de 25 de ministere de la acel moment în care auditul public intern funcționează);
– 7 autorități administrative autonome (din totalul de 36 în care auditul public in-tern funcționează);
– 8 structuri asociative (din 53 în care auditul public intern funcționează); – 6 consilii județene (din 38 în care auditul public intern funcționează); – 15 municipii (din 101 în care auditul public intern funcționează); – 1 sector (din 6 în care auditul public intern funcționează); – 24 de orașe (din 152 în care auditul public intern funcționează); – 35 de comune (din 224 în care auditul public intern funcționează;
57,80% din respondenți au afirmat că nu sunt diferențe între numărul de misiuni realizate pe durata stării de urgență și planul aprobat, 31,19% au afirmat că s-au desfă-șurat mai puține misiuni față de plan și doar 0,92% au precizat că au realizat mai multe misiuni de audit față de ce era propus în plan; 10,9% din respondenți au afirmat că pe durata stării de urgență nu au desfășurat misiuni de audit (a se vedea Figura 1).
Pe durata stării de urgență s-a modificat și modul în care au fost desfășurate misiuni-le de audit, nu doar frecvența acestora. Astfel, doar 14,68% din respondenți au afirmat că misiunile de audit s-au desfășurat în același mod ca înainte, 58,72% au recurs la vizite scurte pentru a colecta informații și documente (majoritatea muncii desfășurându-se pe baza acelor documente) și 15,60% au realizat misiunile de audit doar pe baza docu-mentelor, fără a efectua vizite la fața locului (a se vedea Figura 2).
55
Referitor la organizarea efectivă a activității pe durata stării de urgență, majoritatea respondenților au combinat munca la birou cu telemunca (51,38%), puțin peste o tre-ime au muncit exclusiv de la birou (36,70%), în timp ce doar 9,17% au muncit exclusiv de acasă (telemuncă) și în cazul a 2,75% din respondenți auditorii au intrat în șomaj tehnic (a se vedea Figura 3).
Doar 1,83% din respondenți au afirmat că au colaborat mai bine cu structurile au-ditate pe durata stării de urgență față de anul anterior, în timp ce 44,95% au avut difi-cultăți în a colabora și în cazul a 44,04% colaborarea a fost la fel (a se vedea Figura 4).
0,92%
31,19%
57,80%
10,90%
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
Mai multe Mai puține Nu sunt diferențe Nu am realizat misiuni pe parcursul
stării de urgență
Figura 1: Misiuni realizate în starea de urgență raportate la planul aprobat
Sursa: Adaptat după Diaconescu, Niculae și Croitoru, 2020, p. 3
14,68% 15,60%
58,72%
11,01%
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
Misiunile s-au realizat în mod
normal, ca și până acum
Misiunile s-au realizat 100%
documentar, fără vizite la fața locului
Am efectuat vizite scurte, pentru
colectare informații și documente; munca principală s-a realizat
documentar
Nu am realizat misiuni pe parcursul
stării de urgență
Figura 2: Desfășurarea misiunilor de audit în starea de urgență
Sursa: Adaptat după Diaconescu, Niculae și Croitoru, 2020, p. 3
56
9,17%
36,70%
2,75%
51,38%
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
Exclusiv printelemuncă (munca de
la domiciliu)
Exclusiv de la birou Auditorii au fost/sunt în șomaj tehnic
Am combinattelemunca cu munca
de la birou
Figura 3: Modul de lucru al auditorilor pe durata stării de urgență
Sursa: Adaptat după Diaconescu, Niculae și Croitoru, 2020, p. 4
Mai dificilă Mai bună La fel Nu am avut contactcu structurile
auditate
Figura 4: Colaborarea cu structurile auditate pe durata stării de urgență (raportat la anul anterior)
Sursa: Adaptat după Diaconescu, Niculae și Croitoru, 2020, p. 4
Misiunile de audit intern au rămas principala preocupare a structurii de audit (con-form răspunsurilor a 69,72% din respondenți), în timp ce pentru 13,76% din respon-denți activitatea metodologică a fost predominantă, urmată de activitatea administrati-vă (9,17% din respondenți) sau alte activități (pentru 7,34% din respondenți).
Pentru a ajuta entitățile publice să gestioneze mai bine dificultățile generate de sta-rea de urgență, structurile de audit au realizat misiuni de asigurare (48,62% din respon-denți), misiuni de consiliere informală (37,61%), misiuni de consiliere formală (6,42%) sau alte tipuri de activități (23,85%).
57
69,72%
13,76%9,17% 7,34%
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
70,00%
80,00%
Misiuni de auditintern
Activitatemetodologică
Activitateadministrativă
Altele
Figura 5: Activitatea structurilor de audit pe durata stării de urgență
Sursa: Adaptat după Diaconescu, Niculae și Croitoru, 2020, p. 4
48,62%
6,42%
37,61%
23,85%
0,00%
10,00%
20,00%
30,00%
40,00%
50,00%
60,00%
Misiuni de asigurare Misiuni de consiliereformală
Misiuni de consiliereinformală
Altele
Figura 6: Tipuri de misiuni desfășurate în starea de urgență
Sursa: Adaptat după Diaconescu, Niculae și Croitoru, 2020, p. 5
Principalele probleme cu care respondenții s-au confruntat pe durata stării de ur-gență au fost derularea efectivă a misiunilor de audit intern (39,45%), organizarea te-lemuncii/ a muncii la domiciliu (12,84%), adaptarea planului de audit intern la noile realități (11,93%) sau alte probleme (9,17%). Un aspect interesant constă în faptul că 42,20% din respondenți au afirmat că nu au întâmpinat probleme din punct de vedere al auditului public intern pe durata stării de urgență (a se vedea Figura 7).
58
12.84% 11.93%
39.45%42.20%
9.17%
0.00%5.00%
10.00%15.00%20.00%25.00%30.00%35.00%40.00%45.00%
Organizareatelemuncii
(muncii de ladomiciliu)
Adaptareaplanului de audit
intern
Derulareamisiunilor deaudit intern
Nu am avutprobleme
Altele
Figura 7: Problemele auditului public intern pe durata stării de urgență
Sursa: Adaptat după Diaconescu, Niculae și Croitoru, 2020, p. 5
3.2. Auditul public intern pe durata pandemiei
Rapoartele privind activitatea de audit public intern din România întocmite anual de Ministerul Finanțelor Publice prin Unitatea Centrală de Armonizare pentru Audi-tul Public Intern (UCAAPI) reprezintă o altă sursă importantă de informații pe acest subiect. Rapoartele anuale privind activitatea de audit public intern se bazează pe mul-tiple surse de date, sunt „structurate anual conform modelului general de raportare pentru activitatea de audit public intern, stabilit de către Comisia Europeană în acord cu statele membre” și pot fi privite drept surse obiective, sigure și de încredere (Macarie și Moldovan, 2017, pp. 18–19).
Datele centralizate de Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI, 2021) arată câteva modificări substanțiale legate de înființarea struc-turilor de audit intern în sectorul public: numărul de instituții publice care au obligati-vitatea înființării funcției de audit public intern a crescut de la 11.495 în 2019 la 13.192 în 2020, iar 11.608 instituții au înființat efectiv această funcție (față de 9.841 în anul anterior).
Referitor la forma efectivă de înființare a structurilor de audit public intern, numă-rul instituțiilor publice care au înființat această funcție prin structură proprie a scăzut de la 1.704 în anul anterior la 1.683 în 2020, numărul celor care au înființat funcția prin organul ierarhic superior a crescut de la 3.847 la 5.094, numărul instituțiilor pu-blice care au înființat funcția de audit public intern prin sistem de cooperare a crescut de la 4.290 la 4.831 în timp ce numărul de structuri de audit public intern în sistem de cooperare a rămas constant la 56 (a se vedea Tabelul 1). O scădere considerabilă se observă referitor la instituțiile publice care au înființat funcția de audit public intern
59
prin contracte de prestări servicii; serviciile specifice contractate în acest sens au scăzut de aproape 10 ori în ultimi 2 ani, de la 114 instituții care aveau astfel de contracte în 2018 la 11 instituții în anul 2020.
Tabelul 2 prezintă informații referitoare la funcționarea efectivă a auditului public intern în instituții publice, datele prezentând o imagine mai degrabă pozitivă în ciuda contextului epidemiologic complicat. Astfel, numărul de instituții publice unde audi-tul public intern funcționează a crescut de la 7.598 în 2019 la 9.539 în 2020, în timp ce numărul de instituții publice unde auditul public intern există, dar nu funcționează sau nu există deloc a scăzut în ultimii 2 ani.
Tabelul 2: Funcționarea auditului public intern
2018 2019 2020Număr de instituții publice unde auditul public intern funcționează 6.488 7.598 9.539Număr de instituții publice unde auditul public intern există, dar nu funcționează
3.208 2.243 2.069
Număr de instituții publice unde auditul public intern nu există, deci nici nu funcționează
1.990 1.654 1.584
Sursa: UCAAPI, 2021, p. 5
Numărul de posturi alocate structurilor de audit intern din administrația publică a crescut în 2020 la 3.605 de la 3.391 în anul anterior, în timp ce numărul de posturi ocu-pate efectiv a crescut de la 2.605 la 2.726; cu toate acestea, gradul de ocupare a acestor posturi a scăzut de la 76,82% în 2019 la 75,62% în 2020 (a se vedea Tabelul 3).
Tabelul 1: Înființarea structurii de audit public intern
2018 2019 2020Număr de instituții publice care au obligativitatea înființării funcției de audit public intern
11.686 11.495 13.192
Număr de instituții publice care au înființat funcția de audit public intern
9.696 9.841 11.608
Număr de instituții publice care au înființat funcția de audit public intern prin structură proprie
1.712 1.704 1.683
Număr de instituții publice care au înființat funcția de audit public intern prin organul ierarhic superior
4.243 3.847 5.094
Număr de instituții publice care au înființat funcția de audit public intern prin contracte de prestări servicii
114 60 11
Număr de instituții publice care au înființat funcția de audit public intern prin sistem de cooperare
3.627 4.290 4.831
Număr de structuri de audit public intern în sistem de cooperare
50 56 56
Sursa: UCAAPI, 2021, p. 2
60
Tabelul 3: Situația posturilor alocate structurilor de audit intern din administrația publică
2018 2019 2020Număr de posturi alocate 3.306 3.391 3.605Număr de posturi ocupate cu atribuții de audit intern 2.503 2.605 2.726Număr de posturi vacante 682 707 798Gradul de ocupare 75,71% 76,82% 75,62%Număr de posturi ocupate fără atribuții de audit intern 111 79 81
Sursa: UCAAPI, 2021, p. 13
Efectele pandemiei asupra activității de audit public intern se observă totuși atunci când ne referim la numărul și tipul misiunilor de audit efectuate (a se vedea Tabelul 4). Numărul total de misiuni efectuate a scăzut de la 13.177 în anul 2019 la 11.487 în anul 2020; referitor la tipul misiunilor efectuate, cele mai afectate par a fi misiunile de asigu-rare, al căror număr a scăzut de la 11.098 la 9.177. Pe de altă parte, numărul de misiuni de consiliere, evaluare sau a celor ad-hoc efectuate pe durata pandemiei a crescut.
Tabelul 4: Numărul de misiuni de audit intern efectuate în administrația publică
2018 2019 2020Număr total de misiuni efectuate 11.187 13.177 11.487Număr de misiuni de asigurare efectuate 8.495 11.098 9.177Număr de misiuni de consiliere efectuate 2.595 1.971 2.191Număr de misiuni de evaluare 97 108 119Număr de misiuni ad-hoc efectuate 803 677 691
Sursa: UCAAPI, 2021, p. 20
4. Concluzii
La aproape doi ani de la declararea stării pandemice în urma răspândirii Covid-19 cercetările publicate referitor la efectele acestui eveniment asupra auditului public in-tern sunt mai degrabă limitate. Eforturile mediului academic s-au concentrat cu precă-dere pe activitatea de audit în sectorul privat sau asupra auditului public extern, chiar dacă auditul intern în sectorul public a avut un rol important în a asigura faptul că mă-surile extraordinare impuse de pandemie nu au modificat substanțial (și într-o direcție negativă) activitatea organizațiilor publice.
Rezultatele cercetării indică o scădere a numărului de misiuni de audit desfășurate în perioada stării de urgență și a pandemiei în general, modificări ale modului de desfă-șurare a muncii (mai ales prin adoptarea telemuncii, care poate reprezenta atât o soluție în contextul limitărilor interacțiunilor sociale, dar și o sursă de frustrare în activitatea profesională) sau a misiunilor de audit, precum și schimbări referitoare la tipul misiu-nilor efectuate (numărul de misiuni de asigurare a scăzut, dar numărul misiunilor de
61
consiliere a crescut). Anul 2020 pare să fi coincis și cu o creștere, cel puțin raportată la anul anterior, a numărului de instituții publice care au înființat funcția de audit public intern, dar și în care auditul public intern funcționează efectiv.
Cercetarea curentă este una exploratorie, evoluția auditului public intern pe dura-ta pandemiei oferind multiple oportunități de cercetare, pornind de la transformările suferite în acest domeniu (transformări care nu au fost pe deplin analizate), impactul auditului public intern asupra utilizării optime a resurselor financiare ale statului și eficientizarea activităților organizaționale sau viitorul auditului după încheierea pan-demiei.
Bibliografie:
1. Chartered Institute of Public Finance and Accountancy, Facing up to COVID-19 in the Public Sector. The Internal Audit Response, Londra: CIPFA, 2020.
2. Cordery, C.J. și Hay, D.C., „Public Sector Audit in Uncertain Times”, 2021, Financial Accountability & Management in Governments, Public Services and Charities, publicat online prima dată.
3. Culea, M.S. și Constantin, D., „Covid-19 Crisis and the New Challenges for Supreme Audit Institutions Management”, 2021, Ovidius University Annals, Economic Sciences Series, vol. 21, nr. 1, pp. 496–505.
4. Diaconescu, M., Niculae. D.C. și Croitoru, I., „Auditul public intern din România în contextul pandemiei COVID-19”, Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern, 2020, [Online] disponibil la adresa https://mfinante.gov.ro/documents/ 35673/222496/rezultatesondajsibunepractici_ro.pdf, accesat la data de 23 aprilie 2021.
5. European Confederation of Institutes of Internal Auditing, „The Impact of COVID-19 for Internal Auditors in the Public Sector – Webinar Report”, 2020, Bruxelles, Belgia, [Online] disponibil la adresa http://eciia.eu/wp-content/uploads/2020/05/The-Impact-of-COVID-19-on-internal-auditors-in-the-public-sector-Webinar-report.pdf, accesat la data de 18 iulie 2021.
6. Farca, L.A. și Dragoș, D.C., „Resilience in Times of Pandemic: Is the Public Procurement Legal Framework Fit for Purpose?”, 2020, Transylvanian Review of Administrative Sciences, Special Issue, pp. 60–79.
7. Hancu-Budui, A., Zorio-Grima. A. și Blanco-Vega, J., „Audit Institutions in the European Union: Public Service Promotion, Environmental Engagement and COVID Crisis Communication through Social Media”, 2020, Sustainability, vol. 12, nr. 23, nr. articol 9816.
8. Lazăr (Pleșa), T.N. și Popescu, C., „Digitization of External Public Audit in the Context of the COVID 19 Pandemic and the Role of Supreme Audit Institutions in the Recovery and Resilience Facility”, 2021, Theoretical and Applied Economics, vol. 28, Special Issue, pp. 28–36.
62
9. Macarie, F.C. și Moldovan, O., „Evaluating Romanian Internal Public Auditing Using the IA-CM: Current State and Potential Developments”, în Hințea, C.M., Moldovan, B.A., Radu, B.V. și Suciu, R.M. (eds.), Transylvanian International Conference in Public Administration, Cluj-Napoca: Accent, 2018, pp. 280–302.
10. Macarie, F.C. și Moldovan, O., „Evoluția auditului public intern din România în perioada 2006-2015. Introducere în IA-CM (modelul de măsurare a capacității auditului public intern)”, 2017, Revista Transilvană de Științe Administrative, vol. 19, nr. 41, pp. 14–33.
11. Ministerul Finanțelor, Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), „Raport privind activitatea de audit intern din România pentru anul 2020”, 2021, [Online] disponibil la adresa https://sgg.gov.ro/1/wp-content/uploads/2021/11/RAPORT-2.pdf, accesat la data de 19 noiembrie 2021.
12. Moldovan, O., „Local Revenue Mobilization in Romania”, 2016, European Financial and Accounting Journal, vol. 11, nr. 3, pp. 107–124.
13. Pazarkis, M., Koutoupis, A., Kyriakou, M. și Galanis, S., „Corporate Governance & Internal Audit at Greek Municipal Enterprises in the COVID-19 Era”, în Hundal, S., Kostyuk, A. și Govorun, D. (editori), Corporate Governance: A Search for Emerging Trends in the Pandemic Times, Sumy: Virtus Interpress, 2021, pp. 119–125.
14. Putra, I.M.Y.D., Rasmini, N.K., Gayatri, G. și Ratnadi, N.M.D., „Organizational Culture as Moderating the Influence of Internal Control and Community Participation on Fraud Prevention in Village Fund Management during the COVID-19 Pandemic”, 2021, Linguistics and Culture Review, vol. 6, nr. S1, pp. 351–362.
15. Ritonga, I.T. și Suyanto, S., „Impacts of the Covid-19 Pandemic on the Audit of Local Government Financial Statements: Experience from Indonesia”, 2021, Public Money and Management, publicat online prima dată.
