CHIȘINĂUL ȘI ARHEOLOGIA URBANĂ

THE STEPPE LANDS

AND THE WORLD BEYOND THEM Studies in honor of Victor Spinei on his 70th birthday

Suported by grant CNCSIS PN II-RU 343/2010

Redactor: Dana Lungu Cover: Manuela Oboroceanu Editorial assistant: Anda-Elena Maleon Front cover illustration: “Portolan chart by Angelino Dulcert (1339)”, Sea Charts of the Early Explorers, 13th to 17th Century, ed. Michel Mollat du Jourdin, Monique de La Ronciére, Marie-Madeleine Azard, Isabelle Raynaud-Nguyen, Marie-Antoinette Vannereau, Fribourg, Thames and Hudson, 1984, pl. no. 7.

ISBN 978-973-703-933-0 © Editura Universită܊ii „Alexandru Ioan Cuza”, 2013 700109 – Ia܈i, Str. Pinului, nr. 1 A, tel./fax: (0232)314947 http://www.editura.uaic.ro e-mail: [email protected]

THE STEPPE LANDS

AND THE WORLD BEYOND THEM

Studies in honor of Victor Spinei on his 70th birthday

editors Florin Curta, Bogdan-Petru Maleon

EDITURA UNIVERSITĂ܉II „ALEXANDRU IOAN CUZA” IA܇I – 2013

Descrierea CIP a Bibliotecii NaĠionale a României The Steppe Lands and the World Beyond Them : Studies in Honor of Victor Spinei on his 70th Birthday / ed. by Florin Curta and Bogdan-Petru Maleon - Iaúi : Editura UniversităĠii “Al. I. Cuza”, 2013 Bibliogr. ISBN 978-973-703-933-0 I. Curta, Florin (ed.) II. Maleon, Bogdan-Petru (ed.) 94(498) Spinei,V. 929 Spinei,V.

��

CONTENTS �Victor Spinei and the research on the Eurasian steppe lands ............................. 9

Victor Spinei’s opus: a complete list of works .................................................. 13

Early nomads

�Michel Kazanski, The land of the antes according to Jordanes and

Procopius ....................................................................................................... 35

Peter Golden, Some notes on the Avars and Rouran ........................................ 43

Li Jinxiu, A study of the Xiyu Tuji すᇦᅯグ ................................................... 67

István Zimonyi, The chapter of the JayhƗnƯ – tradition on the Pechenegs ....... 99

Adrian Ioni܊ă, ObservaĠii asupra mormintelor cu depunere de cai sau

părĠi de cai în spaĠiul cuprins între Dunărea de Jos, CarpaĠi úi Nistru,

în secolele X-XIII ......................................................................................... 115

Mykola Melnyk, On the issue of the authenticity of the names of

Pecheneg rulers in the Nikonian chronicle .................................................. 151

Nomads in the Balkans and in Central Europe

�Aleksander ParoĔ,“Facta est christiana lex, in pessimo et crudelissimo

populo.” Bruno of Querfurt among the Pechenegs ...................................... 161

Marek Meško, Pecheneg groups in the Balkans (ca. 1053-1091)

according to the Byzantine sources ........................................................... 179

Alexandru Magearu, The Pechenegs in the Byzantine army ........................... 207

Jonathan Shepard, Mingling with northern barbarians:advantages and

perils ............................................................................................................ 219

Aleksandăr Nikolov, “Ethnos skythikon”: the Uzes in the Balkans

(facts and interpretations) ........................................................................... 235

Uwe Fiedler, Zur Suche nach dem archäologischen Niederschlag von

Petschenegen, Uzen und Kumanen in den Gebieten südlich der unteren

Donau .......................................................................................................... 249

Ioto Valeriev, New Byzantine, tenth-to eleventh-century lead seals from

Bulgaria ....................................................................................................... 287

Francesco dall' Aglio, The interaction between nomadic and sedentary

peoples on the Lower Danube: the Cumans and the “Second Bulgarian

Empire” ....................................................................................................... 299

The Mongols and the aftermath of the Mongol invasion of 1241

Chris Atwood, The Uyghur stone: archaeological revelations

in the Mongol Empire .................................................................................. 315

Antti Ruotsala, Roger Bacon and the imperial Mongols of the thirteenth

century ......................................................................................................... 345

Christian Gastgeber, John of Plano Carpini and William Rubruck. Re-

reading their treatises about the Mongols from a sociolinguistic point

of view .......................................................................................................... 355

Charles Halperin, “No one knew who they were”:Rus’ interaction with

the Mongols ................................................................................................. 377

Georgi Atanasov, Le maître (ĮȪĳȑȞĲȠȪ – dominus) de Drăstăr Terter et

le beg tatar Kutlu-Buga pendant les années 70 - 80 du XIV siècle ............. 389

Alexander Rubel, Alexander kam nur bis zur chinesischen Mauer. Der

Alexanderroman und seine Reise nach Asien im Mittelater ........................ 399

�Medieval archaeology within and outside the steppe lands

�Silviu O܊a, Cercei decoraĠi cu muluri de granule pe pandantiv

(secolele XII-XIV) ........................................................................................ 409

Dumitru ܉eicu, The beginnings of the church architecture in the

medieval Banat: rotundas ............................................................................ 437

Ionel Cândea, Some remarks on new ornamental disks, stove tiles, and

tripods from the medieval town of Brăila (14th-16

th centuries) .................... 455

Lia Bătrîna, Adrian Bătrîna, Gheorghe Sion, ReúedinĠa feudală de la

Giuleúti (com. Boroaia) .................................. ..............................................469�

Early urban life between steppe empires and Byzantium

�Virgil Ciocîltan, Cluj úi GalaĠi: sugestii etimologice ...................................... 523

Lauren܊iu Rădvan, Contribuаii la istoria unui vechi oraЮ al

Moldovei:Bârlad .......................................................................................... 543

Liviu Pilat, Iaúii úi drumul comercial moldovenesc ......................................... 563 Emil Lupu, Drum, oraЮ Юi hotar între Яara Moldovei Юi Яara

Românească ................................................................................................. 569 Sergiu Mustea܊ă, Chiúinăul úi arheologia urbană .......................................... 599

The world outside the steppe lands during the Middle Ages

and the early modern period �Alexandru-Florin Platon, Représentation et politique : l’hypostase

corporelle de l’état dans l’Empire Byzantin ............................................... 617 Warren Treadgold, The lost Secret History of Nicetas the Paphlagonian ...... 645 Ovidiu Cristea, Un gest al lui Manuel I Comnenul la Zemun (1165) ............. 677 Alexandru Simon, Walachians, Arpadians, and Assenids: the implications

of a lost charter ............................................................................................. 689 Matei Cazacu, Marche frontalière ou état dans l’état? l’Olténie aux

XIVe-XVe siècles ........................................................................................... 697 Arno Mentzel-Reuters, Der Kreuzzug des Deutschen Ordens zum Dnjestr

(1497). Protokoll einer Katastrophe ............................................................ 743 Ioan-Aurel Pop, Un text latin din 1531, despre raporturile moldo-polone, de la

arhivele de stat din Milano .............................................................................. 761 Iurie Stamati, Les Slaves et la genèse des Roumains et de leurs états

selon la tradition historiographique russe, de la chronique Voskresenskaia à Lev Berg ......................................................................... 779

Abbreviations .................................................................................................. 795

CHIùINĂUL ùI ARHEOLOGIA URBANĂ

Sergiu MusteaĠă Introducere Arheologia urbană este o ramura a útiinĠei arheologice care se

preocupă preponderent de trecutul istoric al oraúelor. Chiar dacă oraúele au jucat rolul cel mai important în formarea úi dezvoltarea civilizaĠiilor, succesul respectiv credem că nu poate fi imaginat fără a lua în calcul contribu܊ia mediului rural. Din acest punct de vedere, considerăm că este legitimă întrebarea dacă putem discuta úi despre o arheologie rurală? Răspunsul este pozitiv,1 mai ales că fiecare urbe are la baza sa una sau multe aúezări rurale. Arheologia urbană s-a evidenĠiat însă prin bogăĠia úi diversitatea urmelor de locuire pe care le-a identificat în perimetrele citadine, comparativ cu pu܊inătatea celor scoase la lumină din zonele săte܈ti. Astăzi, fiecare oraú îúi caută urmele sale vechi pentru a reconstitui istoria, tradiĠia, modul de viaĠă, specificul úi spiritul locului. În contextul industrializării úi urbanizării rapide, în special după al Doilea Război Mondial, arheologia urbană a devenit o modalitate de a salva, cerceta úi integra urmele arheologice în planurile de dezvoltare ale oraúelor.

Cunoaúterea úi protejarea moútenirii culturale, în general, úi a oraúelor istorice, în special, sunt încurajate de majoritatea organizaĠiilor internaĠionale guvernamentale úi non-guvernamentale – UNESCO, ICOMOS, Consiliul Europei,2 mai recent úi Uniunea Europeană, prin Tratatul de la Lisabona, îndeamnă statele membre să-úi respecte reciproc diversitatea culturală úi lingvistică úi să asigure protecĠia patrimoniului cultural european.3 Astfel, patrimoniul arheologic poate contribui la ��

1 Archaeology and planning. Arhitectural heritage reports and studies, No. 5, report of the Florence colloquy (22-25 October 194), Strasbourg, 1987, p. 19.

2 ConvenĠia culturală europeană (1954); Carta internaĠională pentru conservarea úi restaurarea monumentelor úi siturilor (1964); ConvenĠia privind protecĠia patrimoniului mondial, cultural úi natural (1972), ratificată de RM la 06.06.2002; ConvenĠia Consiliului Europei privind protecĠia úi salvgardarea patrimoniului arhitectural, Granada (1985), ratificată la 21.12.2001; ConvenĠia privind protecĠia patrimoniului arhitectural european, ratificată la 11.10.2001; Carta de la FlorenĠa privitor la grădinile istorice (1982); Cartea privind conservarea oraúelor istorice (1987); Carta pentru protecĠia úi gestiunea patrimoniului arheologic, Valletta (1990), ratificată la 11.10.2001; ConvenĠia-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate (2005), ratificată la 01.12.2008 etc.

3 “…It shall respect its rich cultural and linguistic diversity, and shall ensure that Europe’s cultural heritage is safeguarded and enhanced”, Article 3.3, Consolidated version of

600 Sergiu Mustea܊ă

cunoaúterea ܈i conservarea identităĠii úi topografiei urbane úi poate facilita dezvoltarea culturală a fiecărui oraú.

Sub egida Consiliului Europei s-a realizat un proiect care s-a axat exact pe problema arheologiei urbane úi care a atras pe larg atenĠia opiniei publice úi a factorilor de decizie cu privire la politicile de dezvoltare urbană, integrarea în planurile urbanistice a moútenirii culturale urbane úi protejarea in situ a patrimoniului arheologic. La finele anului 1999, Consiliul Europei a publicat un raport privind situaĠia arheologiei urbane în Europa, care reprezintă o evaluare a situaĠiei din 22 de state, pornind de la chestiuni generale (definiĠie, cronologie) úi continuând cu aspecte practice (documentaĠie, inventariere, arheologia în contextul activităĠilor de planificare, dezvoltare úi urbanizare).4 Codul european de bună practică „Arheologia úi proiectul urban”, adoptat de Consiliul Europei ca rezultat al proiectului „Patrimoniul arheologic în politicile de dezvoltare urbană”, menĠionează foarte clar că la planificarea úi dezvoltarea planului urbanistic al oraúului trebuie să participe atât reprezentanĠi ai administraĠiei publice locale, arhitecĠi, cât úi arheologi, deoarece oraúul deĠine un patrimoniu arheologic bogat care, într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu, va fi afectat de proiectele de amenajare, construcĠie úi reconstrucĠie.5

Unele considerente privind situaĠia din Chiúinău După o anumită experienĠă în domeniul arheologiei urbane, cum ar

fi, de exemplu, în cazul Atenei, Romei, Londrei sau altor oraúe istorice, cred că este justificată întrebarea: acum încotro?6 Dar ce facem acolo unde arheologia urbană lipseúte sau este încă modest valorificată? Arheologia urbană este un concept larg dezvoltat în toată lumea, cu excepĠia Republicii Moldova. Astăzi, arheologia urbană este atât arheologia din oraú, cât úi ��the Lisbon Treaty. Vezi úi materialele unui proiect european dezvoltat în úase state în domeniul arheologiei urbane (2003-2005): Enhancing the value of urban archaeological sites. Ptactical guide, APPEAR – Accessibility project, sustainable preservation and enhancement of urban subsoil archaeological remains. European Commission, September 2005. Urban Pasts and Urban Futures: Bringing Urban Archaeology to Life. Enhancing Urban Archaeological Remains. Proceedings of International and Interdisciplinary Symposium, Brussel, 4-5 October 2005.

4 Report on the situation of urban archaeology in Europe, Strasbourg, Council of Europe, 1999, ISBN 978-92-871-3671-8.

5 „Archaeology and the Urban Project,” A European code of good practice, adopted by the Cultural Heritage Committee at its 15th plenary session on 8-10 March 2000.

6 Peter Addyman, Urban Archaeology – Where Now? Transcript of paper given at the Society of Antiquaries of London, 2003; Kalliopi Fouseki, Private Preservation versus Public Presentation: The Conservation for Display of In Situ Fragmentary Archaeological Remains in London and Athens. In: http://pia-journal.co.uk/article/view/pia.323/20 (ultima accesare 25.02.2012).

Chi܈inăul ܈i arheologia urbană 601

�

arheologia oraúului, componente care pentru Chiúinău sunt caracterizate de contradictoriu. Pe de o parte, la Chiúinău sunt concentrate principalele instituĠii de cercetare în domeniul arheologiei din Republica Moldova, iar pe de altă parte, Chiúinăul nu are o arheologie proprie, respectiv are un patrimoniu arheologic pu܊in cunoscut, deúi despre acesta s-a scris în ultimele decenii.7

Paradoxal, ora܈ul Chiúinău nu are o hartă arheologică, ca să nu mai amintim de cadastrul arheologic. Deúi în ultimii ani, sub egida primăriei Chiúinău s-a realizat harta digitală a oraúului, totuúi cartografierea siturilor culturale ale municipiului a rămas în afara acestui proiect.8 Ca urmare, în contextul dezvoltării oraúului dar úi al cunoaúterii moútenirii istorice, se impune în primul rând înscrierea úi evidenĠierea pe această hartă a obiectivelor de patrimoniu cunoscute, iar în al doilea rând, iniĠierea procesului de cercetare cu ajutorul tehnicilor moderne cu scopul identificării potenĠialului arheologic încă necunoscut.

Oraúul Chiúinău are o istorie seculară úi a cunoscut un proces de urbanizare în continuă expansiune în ultimii două sute de ani, însă moútenirea sa arheologică este foarte modest cunoscută. Totodată, legislaĠia naĠională obligă organele de stat să cerceteze sistematic starea monumentelor úi să finanĠeze activităĠi pentru evidenĠa, studierea, punerea în valoare, salvarea, protejarea, conservarea úi restaurarea monumentelor.9 Primele investigaĠii arheologice au fost de salvare, deoarece se datorează descoperirilor întâmplătoare din zona lacului Valea Morilor úi din preajma Bisericii Măzărache din 2009 úi 2010. Cercetările de salvare din albia lacului Valea Morilor s-au realizat mai degrabă datorită entuziasmului paleontologilor úi arheologilor, decât interesului primăriei. În primăvara anului 2009, în timpul evacuării nămolului úi al lucrărilor de amenajare a

��7 ɂ.Ƚ. ɏɵɧɤɭ, Ⱥɪɯɟɨɥɨɝɢɱɟɫɤɢɟ ɩɚɦɹɬɧɢɤɢ ɝ. Ʉɢɲɢɧɟɜɚ, Ʉɢɲɢɧɟɜ, 1987; Ion

Hîncu, “Cercetări arheologice în Chiúinău,” în Moldova suverană, 26 octombrie 1996; Ion Hîncu, Vetre strămoúeúti din Republica Moldova, Chiúinău, 2003.

8 www.chisinau.md/map/ (ultima accesare 28.02.2012). 9 Vezi: Articolul 30. „Organele de stat pentru ocrotirea monumentelor sunt obligate

să cerceteze sistematic starea în care se află monumentele în scopul de a elabora programe útiinĠifice întemeiate pentru lucrările de conservare úi restaurare úi de a garanta la timp asigurarea materială úi documentară a lucrărilor” úi Articolul 35. „FinanĠarea activităĠii privind evidenĠa, studierea, punerea în valoare, salvarea, protejarea, conservarea úi restaurarea monumentelor se asigură de la bugetul de stat prin Ministerul Culturii úi Cultelor, de la bugetele locale, din contul plăĠilor pentru arendă, inclusiv din chiria pentru terenul din zonele de protecĠie ale monumentelor, din defalcările din beneficiul de pe turism, din venitul întreprinderilor care stingheresc ocrotirea monumentelor, din beneficiul organelor asigurării de stat în conformitate cu acordurile încheiate, din veniturile úi donaĠiile organizaĠiilor care, pe baza statutului lor, ocrotesc monumentele, din fondurile úi donaĠiile unor persoane fizice úi juridice, precum úi din alte surse legale,” Legea privind ocrotirea monumentelor, nr. 1530-XII din 22.06.1993.


zonei lacului Valea Morilor s-au descoperit urme de fosile preistorice (19-15 mii î.e.n.) (Foto 1 úi 2), iar în urma cercetărilor arheologice au fost scoase la lumină urme de locuire umană din mai multe epoci istorice: eneolitic (cultura Cucuteni-Tripolie, sfârúitul mileniului VI mileniul V î.e.n.), bronzul târziu (cultura Noua, secolele XIV-XII î.e.n.), antică târzie (cultura Sântana de Mureú-ýernjahov, secolele III-IV d.Chr.), medievală timpurie (secolele VII-VIII), cultura Răducăneni (secolele XI-XIII), premodernă úi modernă (secolele XVI-XVIII). Arheologul I. Tentiuc a caracterizat foarte bine situaĠia din cazul Valea Morilor: „Lipsa finanĠării, promisă de structurile academice, a făcut ca cercetătorii să facă apel la susĠinerea societăĠii civile. La investigaĠii au participat, în calitate de voluntari, elevi úi studenĠi de la diferite instituĠii de învăĠământ din Ġară úi de peste hotare (FranĠa), programatori, frizeri, pensionari ú.a. O anumită susĠinere de sponsorizare a fost acordată de unele organizaĠii non-guvernamentale úi de persoane particulare”.10

În cazul construcĠiei clădirii sediului Dispeceratului de Avariere Gaze al municipiului Chiúinău din sectorul str. Albiúoara – str. Puúkin, săpăturile arheologice au fost posibile după o campanie largă de mediatizare a impactului negativ al acestui úantier asupra patrimoniului arheologic al Chiúinăului. Cu certitudine, putem afirma că ambele cazuri au demonstrat bogăĠia úi variaĠia patrimoniului arheologic al municipiului Chiúinău. AdministraĠia capitalei a avut o ocazie rară să iniĠieze un prim proiect de arheologie urbană care să devină o bună practică, ocazie pe care a ratat-o. În această situaĠie nici Ministerul Culturii nu a fost în stare să-úi realizeze una din atribuĠiile de bază întrucât „asigurarea condiĠiilor pentru protecĠia úi conservarea patrimoniului cultural naĠional, restaurarea ansamblurilor arhitecturale, monumentelor úi siturilor istorice, cercetarea úi valorificarea monumentelor arheologic Ġine de competenĠa Ministerului Culturi”.11

În urma inspectării úantierului de construcĠie a edificiului S.A. „Moldova-Gaz” de la finele anului 2009, reprezentanĠii Primăriei úi Ministerului Culturii au constatat că în timpul excavării gropii de fundament, în două sectoare au fost distruse obiective arheologice:

1. un segment al unui beci din piatră (Foto 3); 2. o porĠiune a unei construcĠii din cărămidă (Foto 4). Ambele obiective arheologice au fost distruse pe o lungime de peste

10 m (Foto 5 úi 6) de către beneficiarul lucrărilor de construcĠie, în pofida

��10 Ion Tentiuc, “Arheologia între legislaĠie úi deontologie. Studiu de caz,” în S.

Mustea܊ă, A. Popa, J.-P. Abraham (Ed.), Arheologia între útiinĠă, politică úi economia de piaĠă, Seria IDN, C1, Chiúinău, Editura Pontos, 2010, pp. 136-137.

11 Punctul 6, (18), AtribuĠiile Ministerului Culturii, Hotărârea Guvernului nr. 696/2009, aprobarea Regulamentului privind organizarea úi funcĠionarea Ministerului Culturii, structurii úi efectivului-limită ale aparatului central al acestuia.


�

faptului că la etapa proiectării a fost informat, prin avizul DirecĠiei Generale Arhitectură, Urbanism úi RelaĠii Funciare din 19.06.2007 úi al Centrului de Cercetări Arheologice din Republica Moldova din 15.07.2007, despre necesitatea unei stricte monitorizări arheologice a lucrărilor de construcĠie, precum úi despre realizarea în caz de necesitate a săpăturilor arheologice de salvare. Sesizările către Procuratura Generală (PG) făcute de AgenĠia de Inspectare úi Restaurare a Monumentelor úi de AsociaĠia Istoricilor din Republica Moldova s-au soldat cu un răspuns identic: „Neînceperea urmăririi penale, deoarece fapta nu se încadrează în prevederile art. 221 CP, úi anume că obiectivul arheologic nu face parte din Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de stat”, deúi am demonstrat personal (demersuri úi plângeri din martie-mai 2010) organelor procuraturii că Biserica Acoperirea Maicii Domnului (sec. XVIII), amplasată pe str. Măzărache 3 (fosta Biserica Naúterea Maicii Domnului) este introdusă în Registrul monumentelor de importanĠă naĠională úi municipală. Segmentul beciului din piatră úi porĠiunea construcĠiei din cărămidă fac parte integrantă din zona de protejare a acestui monument, iar prin procesul-verbal nr. 1 din 07.12.2009 se constată faptul că executorii lucrărilor de construcĠie au recunoscut încălcarea prevederilor art. 20 al Legii privind ocrotirea monumentelor, nr. 1530 din 22.06.1993 de către SA „Moldova-Gaz”, totuúi PG a sistat orice măsuri de urmărire sau constrângere a făptaúilor.12

În noiembrie 2009, ICOMOS Moldova, AsociaĠia Istoricilor din RM úi Centrul de Cercetări Arheologice din Republica Moldova au organizat conferinĠa útiinĠifică „Biserica Măzărache úi ocrotirea patrimoniului cultural al municipiului Chiúinău”, în cadrul căreia s-au discutat un úir de probleme privind situaĠia precară în care se află patrimoniul cultural al Chiúinăului. Academia de ùtiinĠe a Moldovei a luat úi ea atitudine pe marginea acestei situaĠii, constatând că în ultimii ani au fost distruse mai mult de 10% din monumentele de istorie úi cultură ocrotite de stat, inclusiv cele arheologice din centrul istoric al urbei.13

Concluzia arheologului Ion Tentiuc, sub îndrumarea căruia s-au realizat ulterior săpături arheologice în zona Bisericii Măzărache, este următoarea: „Demararea lucrărilor de săpare a fossei pentru fundaĠia edificiului sediului menĠionat, în lipsa unui serviciu de monitorizare a lucrărilor de către arheologi, aúa cum era stipulat în Avizul la proiectul de construcĠie, s-a soldat cu distrugerea stratului cultural úi a unor complexe

��12 AutorităĠile statului nu au aplicat nici măcar măsurile administrative. „Încălcarea

regulilor de ocrotire úi folosire a monumentelor de cultură, a monumentelor care fac parte din patrimoniul natural sau a obiectivelor ocrotite de Stat, precum úi a obiectivelor, a documentelor care prezintă valoare istorică sau culturală” se examinează de către organele de poliĠie conform art. 400 al Codului contravenĠional, nr. 218-XVI din 24.10.2008.

13 http://www.asm.md/administrator/fisiere/cadru/f200c.doc.


gospodăreúti úi de locuire de la poalele Colinei Măzărache, situată în centrul

istoric al Chiúinăului. Centrul istoric al Chiúinăului este monument protejat

de stat de categorie naĠională, inclus în Registrul monumentelor RM ocrotite

de stat sub nr. 308”.14

Descoperirile arheologice din vara anului 2010 din

preajma Bisericii Măzărache mai pot fi integrate într-un concept Outdoor Site din vatra istorică a Chiúinăului, úi aici pot fi aduse o mulĠime de

exemple din oraúele istorice care integrează vestigiile arheologice în

planificarea urbană contemporană (Atena, Roma, Budapesta, Londra,

Frankfurt a. Main, Novgorod, Kiev etc.) (Foto 7, 8 úi 9). În acest context,

salutăm iniĠiativa Primăriei municipiului Chiúinău din toamna anului 2010

de a scoate din întuneric obiectivele culturale ale oraúului prin iluminarea

acestora. Primul lăcaú religios care a beneficiat de atenĠia primăriei a fost

Biserica Măzărache. Din păcate, nu putem spune acelaúi lucru despre

sectorul distrus de către SA „Moldova-Gaz”, care ar fi putut fi parte a unui

Indoor Site. Edificiul nou al acestei companii ar fi avut doar de câútigat úi ar

fi fost un exemplu úi pentru alĠii, dar prin acĠiunile iresponsabile ale acestei

companii s-a demonstrat, încă o dată, cum nu trebuie de procedat. În acest

sens putem aduce câteva exemple în ceea ce prive܈te modul în care edificiile

contemporane combină reuúit urmele construcĠiilor antice sau medievale

(unele staĠii de metro din Atena, piaĠa din centrul oraúului Tallinn cu

parcarea subterană etc.) (Foto 10 úi 11).

Perspective

AutorităĠile Chiúinăului întreprind în ultimii ani mai multe încercări de a moderniza oraúul pentru a onora statutul de capitală europeană, inclusiv

în domeniul patrimoniului cultural.15

Recent, IMP „Chiúinău Proiect”,

organizaĠia contractată de primăria Chiúinău pentru realizarea proiectului

„Elaborarea Registrului monumentelor imobile de importanĠă locală din

municipiul Chiúinău”, propune excluderea a 271 de edificii cu valoare

locală.16 Aceste propuneri au trezit nemulĠumiri în rândul societăĠii.

Construirea peste trama stradală existentă de câteva secole a unei autostrăzi

extinse cu lăĠimea de 70 m (bulevardul Cantemir), care presupune demolări ale unor edificii úi urme istorice, contravine prevederilor legale naĠionale úi internaĠionale úi este absolut necesară discutarea publică a unui astfel de

��14

Ion Tentiuc, Mariana Vasilache, “ContribuĠii la istoria arheologică a Chiúinăului

(catalogul monumentelor arheologice),” în Tyragetia. Serie nouă. Arheologie. Istorie antică,

Vol. V [XX], nr. 1, 2011, pp. 333-352. 15

Vezi The European Urban Charter, Congress of Local and Regional Authorities

of the Council of Europe, 1992 úi European Urban Charter II – Manifesto for new urbanity,

Strasbourg, 29.05.2008. 16

http://airmc.wordpress.com/noutati/ (ultima accesare 20.02.2012).


�

proiect.17 Suntem de părere că aceste sugestii merită o dezbatere mai largă úi că fiecare propunere trebuie să fie argumentată úi analizată separat cu specialiútii pentru a evita riscul unor viitoare demolări doar din cauza lipsei statutului de monument înscris în Registru, care acordă dreptul la ocrotire, inclusiv pentru a evita distrugerea nucleului istoric al Chiúinăului prin excluderea din Registru din motivul întreĠinerii neconforme sau distrugerii totale sau parĠiale a edificiilor cu statut de monument. Consiliul municipal, în acord cu Guvernul Republicii Moldova, ar trebui să acorde o atenĠie mai mare convenĠiilor europene pe care s-au angajat să le implementeze. Practicile europene demonstrează că fiecare sit cultural trebuie evaluat úi valoarea lui trebuie apreciată într-un context larg din punct de vedere social, cultural, economic úi politic. Identificarea contextului urban, arhitectural úi social-cultural al fiecăruia va facilita luarea unei decizii care va putea întruni úi componentele economice úi politice. Studiile de fezabilitate trebuie realizate de echipe de profesioniúti, iar procesul de selectare a acestor echipe trebuie să fie unul competitiv úi transparent. Odată cu adoptarea unui cadru normativ nou în domeniul protecĠiei patrimoniului arheologic, conform actelor europene úi internaĠionale, primăria municipiului Chiúinău trebuie să respecte aceste prevederi legale în toate proiectele privind dezvoltarea urbanistică úi managementul resurselor arheologice.18

Planul urbanistic general al municipiului Chiúinău Ġine de competenĠa úi responsabilitatea administraĠiei publice locale (primarul úi consiliul municipal).19 Totodată, potrivit Legii privind principiile urbanismului úi amenajării teritoriului, activităĠile din acest domeniu trebuie coordonate cu autorităĠile centrale cu respectarea principiilor descentralizării puterii úi autonomiei locale. Actul normativ mai cuprinde un instrument care, din păcate, nu este aplicat sau, deseori, nu se ia în consideraĠie consultarea populaĠiei, care trebuie făcută anterior aprobării tuturor categoriilor de planuri urbanistice úi de planuri de amenajare a teritoriului.20 ��

17 Ion Surdu, “Încă un proiect controversat - Planul Urbanistic Zonal Centru (PUZ),” în Timpul Local, 2 februarie 2012, http://www.timpul.md/articol/inca-un-proiect-controversat---planul-urbanistic-zonal-centru-%28puz%29-30984.html (ultima accesare 20.02.2012).

18 Legea privind protejarea patrimoniului arheologic (nr. 218 din 17 septembrie 2010), în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 235-240, Anul XVII (376-3773), 3 decembrie 2010, Art. 738, pag. 8-17.

19 Articolul 14, aliniatul (2) úi articolul 29, Legea privind administraĠia publică locală, nr. 436-XVI, 28.12.2006.

20 Legea privind principiile urbanismului úi amenajării teritoriului, nr. 835-XIII, 17.05.1996 (în vigoare din 23.12.1998), în Monitorul Oficial, nr. 1-2, art. 2, 02.01.1997. Vezi úi Hotărârea Guvernului nr. 633 din 08.06.2004 despre aprobarea Planului de acĠiuni pentru asigurarea respectării prevederilor Legii nr. 835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului úi amenajării teritoriului úi ale altor acte legislativ-normative conexe. In: Monitorul Oficial, nr. 096, art. 790, 18.06.2004.


ğinând cont de faptul că Planul urbanistic general al municipiului

Chiúinău (PUG Chiúinău), aprobat în 2007, nu conĠine referiri la

monumentele de istorie úi cultură,21 iar prevederile acestuia privind zona

Nucleul Istoric al capitalei Republicii Moldova contravin atât statutului

acestuia de monument de categorie naĠională protejat de stat, cât úi prevederilor din documentele internaĠionale în domeniul protecĠiei

patrimoniului cultural ratificate de Ġara noastră úi constatând că pe parcursul

anilor au luat amploare practicile ilegale de intervenĠie în zona Nucleului

Istoric al Chiúinăului, care conduc la degradarea, mutilarea úi chiar

distrugerea patrimoniului cultural, arhitectural úi arheologic protejat de stat,

DirecĠia Patrimoniu Cultural úi Arte Vizuale din cadrul Ministerului Culturii

a elaborat un proiect de hotărâre de guvern „Privind unele măsuri prioritare

de salvgardare a patrimoniului cultural protejat de stat din mun. Chiúinău”.

Prin această hotărâre se doreúte luarea unui úir de măsuri eficiente care vor

permite salvarea úi protejarea centrului istoric al municipiului Chiúinău,

printre care:

1. se interzice modificarea tramei stradale istorice, schimbarea

configuraĠiei úi destinaĠiei urbanistice a parcurilor úi scuarelor din cadrul

Nucleului Istoric al Chiúinăului amplasat în perimetrul străzilor A.

Mateevici - C. Stere - A. ùciusev - Mihai Viteazul - Sf. Andrei - I. Zaikin -

Albiúoara - Ismail - ùtefan cel Mare úi Sfânt - Ciuflea - Bucureúti - L.

Tolstoi - Ismail, zonă cu statut de monument protejat de stat de categorie

naĠională, inclus sub nr. 308 în Registrul monumentelor Republicii Moldova

ocrotite de stat, compartimentul Municipiul Chiúinău (Hotărârea

Parlamentului 1531-XII din 22 iunie 1993);

2. se instituie un moratoriu în ceea ce prive܈te proiectarea úi construirea de obiective noi, precum úi demolarea fondului istoric de clădiri

în cadrul Nucleului Istoric al Municipiului Chiúinău, până la corectarea úi completarea PUG Chiúinău, în corela܊ie cu legislaĠia în vigoare privind

protejarea patrimoniului cultural úi cerinĠele documentelor în domeniu ale

UNESCO úi Consiliului Europei ratificate de Republica Moldova etc.

Problema limitelor nucleului istoric al municipiului Chiúinău este

una mai veche, acestea fiind stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 987 din

02.09.2004, iar în urma situaĠiei create în ultimii ani Primăria oraúului s-a

arătat dispusă să solicite Guvernului modificarea lor, doar că după aprobarea

��21 Sergiu Ciocanu, Chisinau – A Historic City in the Process of Disappearing, in

Heritage at Risk. ICOMOS World Report 2006/2007 on monuments and sites in danger,

Munchen, 2007, pp. 115-116. Pentru varianta în limba română vezi:

http:www.habitatmoldova.org/monitor/48652292441ae/ro/CHISINAU%20articol%20rom.do

c (ultima accesare 28.02.2012).


�

Planului urbanistic zonal Centru (PUZ).22 Putem observa mai multe contradicĠii normative. Pe de o parte, legea indică faptul că PUG úi PUZ Ġin de competenĠa primăriei úi consiliului municipal, pe de altă parte, hotarele municipiului úi sectoarelor lui sunt aprobate de Guvern. În această situaĠie trebuie să Ġinem cont úi de alte aspecte normative ale Republicii Moldova, care încurajează colaborarea úi coordonarea organelor puterii locale úi centrale, în special în domeniul elaborării úi administrării planurilor urbaniste. Deseori se creează impresia că atât Primăria municipiului Chiúinău a evitat să aplice acest instrument în cazul Planului urbanistic general al municipiului Chiúinău úi la elaborarea Registrului monumentelor imobile de importanĠă locală din municipiul Chiúinău, cât úi Ministerul Culturii, care a propus spre examinare proiectul de hotărâre de guvern „Privind unele măsuri prioritare de salvgardare a patrimoniului cultural protejat de stat din mun. Chiúinău”. Lucrul împreună (Working together) este un alt principiu pe care se bazează structurile europene úi care merită să fie aplicat sub toate aspectele úi în Republica Moldova.

Concluzii Chiúinăul se află astăzi într-o criză de dezvoltare urbană, deoarece

nu are o politică clară în acest domeniu, nu are o structură specializată úi experĠi care să se ocupe nemijlocit de dezvoltarea ora܈ului úi protecĠia moútenirii lui culturale.23 Meciul de ping-pong la care asistăm în ultimii ani privind căutarea responsabililor pentru demolările fondului istoric din Chiúinău nu face faĠă nici autorităĠilor publice locale, nici celor centrale. Învinuirile reciproce dintre Ministerul Culturii úi Ministerul Dezvoltării Regionale úi ConstrucĠiilor sau dintre Primărie úi instituĠiile centrale nu vor conduce la soluĠionarea problemelor din domeniul protecĠiei patrimoniului cultural aflate în perimetrul municipiului Chiúinău. De fapt, se cere o mai mare responsabilitate a tuturor factorilor de decizie de nivel local úi central. Toate instituĠiile implicate în procesele decizionale din domeniul construcĠiilor sunt responsabile în egală măsură de cazurile care au condus la demolări, distrugeri sau intervenĠii care au deteriorat patrimoniul cultural al oraúului, iar abuzurile úi încălcările trebuie pedepsite. Merită să evidenĠiem faptul că, în multiplele cazuri de intervenĠie în construcĠiile

��22 Punctul 2 al DispoziĠiei primarului general Dorin Chirtoacă nr. 74-d din 21

februarie 2011 „Cu privire la unele măsuri suplimentare în vederea protejării monumentelor imobile în oraúul Chiúinău”.

23 A se vedea mai multe păreri privind impactul crizei economice asupra arheologiei: Nathan Schlanger, Kenneth Aitchison (eds.), Archaeology and the global economic crisis. Multiple impacts, possible solutions. Published by Tervuren Culture Lab Edition, 2010, pp. 13-17.


istorice care au condus la deteriorarea sau demolarea monumentelor incluse în registrul municipal sau naĠional, o bună parte din ele au fost realizate cu acordul Ministerului Culturii úi Primăriei Chiúinău, fiind emise autorizaĠii de desfiinĠare, certificate de urbanism, autorizaĠii de construcĠie etc.

AdministraĠia publică locală úi responsabilii de planificarea urbană úi amenajarea teritoriului trebuie să Ġină cont de legislaĠia naĠională úi de convenĠiile internaĠionale ratificate de Republica Moldova, care menĠionează expres că patrimoniul arheologic aparĠine umanităĠii, iar acolo unde nu există procedurile de control administrativ úi útiinĠific care se impun úi de protecĠie a patrimoniului arheologic în contextul politicilor de amenajare urbană úi rurală úi de dezvoltare culturală, să se introducă astfel de proceduri. Cu atât mai mult cu cât primăria Chiúinăului úi-a asumat, în faĠa cetăĠenilor úi a partenerilor externi, un úir de angajamente de a proteja úi reabilita patrimoniul cultural, în general,24 úi centrul istoric, în special.25

Primăria úi Consiliul municipal Chiúinău sunt responsabili de situaĠia din domeniul protecĠiei patrimoniului cultural úi tot ei sunt capabili să schimbe lucrurile prin crearea unei structuri în cadrul primăriei, care să administreze această moútenire a capitalei. Edilii capitalei nu trebuie să inventeze nimic nou, ci doar să se inspire de la partenerii săi, de exemplu de la oraúul Riga, cu care se întreĠin legături strânse. Chiúinăul are nevoie de un serviciu specializat (Serviciul de ProtecĠie a Patrimoniului Cultural), inclusiv în arheologie, care să fie responsabil de administrarea moútenirii culturale a municipiului úi fără de avizul căruia să nu se poată întreprinde nici o activitate acolo unde există obiective culturale ocrotite de stat.26 Orice sector neverificat de către arheologi deĠine un potenĠial presupus de bunuri culturale. Prin urmare, fiecare intervenĠie în sol efectuată atât de persoane private, cât úi de persoane juridice trebuie autorizată. Regulile în acest sens sunt stabilite foarte clar de Legea privind protejarea patrimoniului arheologic al Republicii Moldova. Tocmai un astfel de serviciu ar putea implementa prevederile Codului european de bună practică „Arheologia úi proiectul urban” úi ar opri abuzurile în acest domeniu. Totodată, ar promova un set de principii europene privind informarea, evaluarea arheologică profesională, conservarea bunurilor descoperite úi integrarea lor

��24 ConvenĠia Europeană pentru protecĠia patrimoniului arheologic (revizuită),

Valletta, 16 ianuarie1992, ratificată de Republica Moldova prin Legea nr. 533-XV din 11.10.2001. În Monitorul Oficial al R. Moldova, nr. 136-138/1053 din 15.11.2001

25 Primăria Chiúinău a semnat, în anul 2008, DeclaraĠia de la Verona privind reabilitarea integrată a centrelor istorice urbane.

26 În SUA există chiar companii private care oferă servicii de consultanĠă úi execută lucrări în domeniul protecĠiei patrimoniului istoric, în general, úi a celui arheologic, în special. Vezi, spre exemplu, cazul Cultural Heritage Research Service, Inc.: http://chrsinc.com/ (ultima accesare 25.02.2012).


�

în planurile de amenajare urbană etc. Toate împreună ar conduce la edificarea unei capitale cu adevărat europene, úi nu doar declarativ.

��

�Foto 1. Valea Morilor. InvestigaĠii arheologice cu participarea

arheologilor úi voluntarilor (Foto I. Tentiuc)


�Foto 2. Valea Morilor. Voluntari din FranĠa

participanĠi la săpăturile arheologice (Foto I. Tentiuc)

Foto 3. Urmele construcĠiei din piatră din preajma Bisericii Măzărache,

2009 (Foto I. ùtefăniĠă)


�

Foto 4. Urmele construcĠiei din cărămidă din preajma Bisericii Măzărache,

2009 (Foto I. Tentiuc)

Foto 5. FundaĠia clădirii „Moldova-Gaz” după distrugerea construcĠiilor istorice,



Foto 6. Suprapunerea fundaĠiei clădirii „Moldova-Gaz” peste construcĠiile istorice,


Foto 7. Zidurile cetăĠii medievale din Tallinnul contemporan (Foto S. MusteaĠă)


�

Foto 8. Urmele teatrului roman, Mainz, Germania (Foto S. MusteaĠă)

Foto 9. Urme de construcĠii medievale din preajma catedralei din Frankfurt pe Main

(Foto S. MusteaĠă)


Foto 10. StaĠia Metro Dafni, Atena, replică a stratigrafiei (Foto K. Fouseki)

Foto 11. West Gate, Gripplegate, Londra (Foto S. McCartny)

Date post:	10-Jan-2023
Category:	Documents
Upload:	independent
View:	0 times
Download:	0 times

CHIȘINĂUL ȘI ARHEOLOGIA URBANĂ

Documents