Cu toată viteza înainte în Polonia

Utilizatorii preiau comanda

Înapoi în viitorPachetul Informatic contribuie la redefinirea

sistemelor administrative din oficiile de proprietate intelectuală din Europa

012014

RO

Noutăţi Europeantmdn este o publicaţie editată de Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (OAPI), care apare o dată la patru luni în 23 de limbi ale Uniunii Europene.

Buletinul informativ se adresează comunităţii europene privind proprietatea intelectuală. Acesta face o trecere în revistă a iniţiativelor Reţelei europene pentru mărci, desene şi modele industriale de a împărtăşi cele mai bune practici, de a armoniza metodele de lucru şi de a elimina obstacolele din mediul de afaceri.

Acesta este disponibil în format PDF la: www.tmdn.org şi www.oami.europa.eu

Buletinul informativ este realizat cu scopul de a susţine linia de acţiune 6 din cadrul planului strategic al OAPI (Dezvoltarea Reţelei Europene), Iniţiativele cheie 27, 28 şi 29.

Pentru a solicita informaţii, vă rugăm să contactaţi: OHIMcommunicationservice@oami.europa.eu

012014

01

Înapoi în viitorArticol introductiv

Instrumente de cooperareCalitatea în centrul atenţiei09

PSTProiecte de convergenţă11

Un tur al oficiilor de proprietate intelectuală din Europa

15

Cu toată viteza înainte în PoloniaInterviu03

A doua Comunicare comunăIniţiative în reţea05

Utilizatorii preiau comandaPerspectiva utilizatorului07

Ştiri pe scurt 13

Calendar de evenimente18

Portofoliu de proiecte FC 19

Index

1

Pachetul de programe informatice contribuie la redefinirea sistemelor administrative din cadrul oficiilor de proprietate intelectuală din Europa

Înapoi în viitor

Articol introductiv

Acum, viitorul aparţine pachetului de programe informatice din cadrul Fondului de cooperare.

Proiectele din cadrul pachetului de programe informatice cuprind aproape tot circuitul mărcilor, desenelor şi modelelor industriale. A fost creată o reţea de oficii pilot pentru a testa diferite părţi ale celor patru componente ale acestuia: depunerea electronică a cererii pentru mărci, depunerea electronică a cererii pentru desene şi modele industriale, servicii electronice şi Departamentul administrativ.

Obiectivul final al pachetului îl reprezintă eficientizarea şi dezvoltarea experienţei utilizatorului final. Acesta reprezintă cel mai mare şi cel mai complex proiect în cadrul Fondului de cooperare - şi se propagă vertiginos în Europa.

Cea mai amplă componentă o reprezintă proiectul intitulat Departamentul administrativ, pe care oficiile participante îl vor aplica pentru a procesa cererile de înregistrare a mărcilor, a desenelor şi modelelor industriale şi care este iniţiat în prezent ca proiect pilot în Finlanda şi Polonia.

Oficiul finlandez a solicitat, de fapt, un alt Fond de cooperare, mai întâi conectând sistemul de depunere electronică a cererilor din cadrul Fondului de cooperare la departamentul administrativ pilot într-un mediu de testare.

Departamentul administrativ este în primul rând un instrument accesibil pentru utilizator, care îi ajută pe angajaţii oficiilor naţionale să îşi organizeze activitatea într-un mod diferit. Când s-au întrunit pentru proiectarea şi dezvoltarea instrumentului, dezvoltatorii OAPI, reprezentanţii oficiilor naţionale şi membrii grupului de lucru al utilizatorilor au identificat patru funcţionalităţi esenţiale care să stea la baza Departamentului administrativ.

Departamentul administrativ este, în principal, un sistem de tip flux de lucru, care permite fiecărui oficiu să îşi proiecteze propriul flux de lucru şi să îşi definească propriile sarcini. De exemplu, permite distribuirea activităţii între membrii echipei, aceştia putând desfăşura sarcinile respective împreună sau în paralel.

Totodată, acesta simplifică procesul de lucru, ajutând utilizatorii să dezvolte şi să monitorizeze corespondenţa cu clienţii. Sistemul său de finalizare automată converteşte în mod automat datele despre mărci, desene şi modele industriale în litere.

2

Instrumentul calculează taxele, păstrând toate informaţiile pe o singură pagină, şi gestionează fişiere, organizând notele şi corespondenţa.

Oficiile pilot analizează cerinţele în funcţie de nevoile lor, iar apoi echipa Departamentului administrativ şi personalul oficiilor naţionale conlucrează pentru a defini cerinţe suplimentare ale instrumentului.

Iar instalarea acestuia în cadrul oficiilor pilot a decurs bine graţie efortului intens depus de toate părţile. Timp de trei săptămâni, echipele OAPI şi colegii oficiului naţional polonez au conlucrat pentru a instala sistemele Departamentului administrativ la sediul Oficiului Polonez de Brevete de la Varşovia (consultaţi articolul intitulat „În Oficiul polonez”, de la p. 3).

Articol introductiv

Departamentul administrativ este în primul rând un instrument accesibil pentru utilizator, care îi ajută pe angajaţii oficiilor naţionale să îşi organizeze activitatea într-un mod diferit.

Departamentul administrativ: funcţionalităţi

■ Acces la date ce reflectă ciclul de viaţă complet (examinare, opoziţii, înregistrări, reînnoiri, anulări)

■ Flux de lucru pentru susţinerea procedurii comerciale ■ Schimb de date cu aplicaţiile administrative directe

(depunerea electronică a cererilor, depunerea electronică a opoziţiilor etc.)

■ Gestionarea documentelor ■ Gestionarea taxelor ■ Gestionarea notificărilor ■ Suport pentru publicarea mărcii ■ Suport pentru raportare şi statistici ■ Gestionarea utilizatorilor

3

“ “

Cu toată viteza înainte în Polonia

Interviu

Anul acesta în octombrie, timp de trei săptămâni, un efort colectiv intens a fost depus de personalul din cadrul Fondului de cooperare şi de experţii Oficiului Polonez de Brevete, la Varşovia.

Echipele au fost ocupate cu instalarea şi testarea Departamentului administrativ într-unul dintre cele două oficii alese ca puncte pilot pentru cel mai mare proiect din cadrul Fondului de cooperare. Munca depusă de echipe pe teren a fost susţinută de echipele OAPI desemnate pentru proiectul Departamentului administrativ, de la sediul din Alicante. Conform celor spuse de Elżbieta Błach, şefa Diviziei de analiză din cadrul Departamentului de Examinare a Mărcii al Oficiului Polonez de Brevete, acesta a fost „un proiect imens”.

Obiectivul Departamentului administrativ este să implementeze un sistem care să susţină întregul circuit de viaţă al mărcilor, explică Elżbieta. Procesul implementării a presupus mobilizarea unor segmente mari ale Oficiului Polonez de Brevete pentru a susţine acţiunea, alături de experţi polonezi în domeniul informatic şi cel comercial, care şi-au pus la dispoziţie cunoştinţele de specialitate pentru activitatea aflată în derulare.

Colaborarea însăşi dintre departamentele din cadrul oficiului polonez s-a dovedit esenţială pentru întregul proces

al implementării. „Colaborăm bine cu departamentele noastre informatice”, subliniază Elżbieta, „şi trebuie să asigurăm o colaborare foarte strânsă cu departamentul comercial şi cel informatic, precum şi cu colegii de la OAPI”.

Conform celor spuse de Elżbieta, principalul avantaj al oficiului polonez îl reprezintă faptul că fluxul de lucru este inclus în sistemul Departamentului administrativ. Acesta aduce cu sine un mod de lucru cu totul nou de aplicat în oficiul polonez. „Obiectivul nostru este de a ne concentra pe traseul

Pentru o implementare reuşită, este esenţială colaborarea strânsă între echipele din domeniul informatic şi cel comercial, spune Elżbieta Błach de la Oficiul Polonez de Brevete.

Oficiul Polonez de Brevete, Varşovia

Obiectivul nostru este să ne concentrăm pe traseul electronic, aşadar este vorba despre o schimbare majoră pentru utilizatorii noştri.

Elżbieta Błach

4

Interviu

„Am lucrat într-adevăr mult cu oameni axaţi pe aceeaşi idee. Ei au sacrificat o mare parte din timpul lor, însă au fost şi foarte dornici să dezvolte Departamentul administrativ.” Sentimentul că echipele poloneze, alături de colegii lor de la OAPI, construiesc un sistem care poate fi util în altă parte şi benefic pentru alte oficii a fost o inspiraţie pentru Elżbieta şi echipa sa: „Când eşti implicat personal în aşa ceva, ai sentimentul că faci ceva inovator, care poate fi utilizat şi de către alţii. Este un sentiment foarte plăcut să ştii că ceea ce faci va fi benefic în viitor pentru alţii.”

Elżbieta este în mod evident entuziasmată de schimbul de idei şi de efortul intens depus de toţi cei implicaţi în acest proiect pilot. Aceasta ştie că Oficiul Polonez de Brevete este un adevărat promotor al acţiunii de implementare a Departamentului administrativ şi crede că munca depusă la Varşovia pe parcursul acestor trei săptămâni va avea efecte pozitive asupra oficiilor de proprietate intelectuală din UE, în cadrul Reţelei europene pentru mărci, desene şi modele industriale.

electronic”, spune Elżbieta, „aşadar, acesta reprezintă o schimbare majoră pentru utilizatorii noştri”. Oficiul Polonez de Brevete are deja un sistem de depunere electronică a cererilor, care a fost implementat de ceva timp. Cu toate acestea, noua implementare va transforma radical sistemul administrativ actual.

Implementarea a presupus şi o testare riguroasă a utilizatorului, care a decurs bine, conform celor spuse de Elżbieta. „Utilizatorii noştri au testat sistemul timp de câteva zile, astfel că au putut verifica dacă totul merge bine în sistem. Desigur, aceştia sunt destul de mulţumiţi şi ne-au oferit câteva opinii cu privire la aspectele care pot fi îmbunătăţite. Totodată, am organizat întruniri în cursul cărora am putut discuta despre anumite funcţionalităţi”.

Implementarea a reprezentat un efort imens din partea tuturor. Experţii polonezi şi personalul OAPI au depus eforturi comune în cursul unei perioade intensive de câteva săptămâni pentru a elimina toate piedicile din calea implementării sistemului. Însă toţi cei implicaţi ştiau că până la urmă merită efortul.

„Situaţia ne-a provocat emoţii, însă dacă nu am fi încercat, am fi pierdut ocazia de a face ceva nou şi mai bun”, spune Elżbieta. „Prin urmare, am lucrat foarte mult deoarece ne-am axat pe ideea de a asigura un sistem bun, care să ne fie util, care să satisfacă cerinţele utilizatorilor noştri şi să le facă viaţa mai uşoară şi care să fie util şi pentru alte oficii”.

Spiritul cooperării pentru binele comun a însufleţit proiectul, subliniază Elżbieta. Iar în cursul celor trei săptămâni în Varşovia, echipele au stabilit şi dezvoltat legături noi în cadrul proiectului. „Comunicarea a fost fantastică”, spune ea.

www.uprp.pl

Elżbieta Błach

Oficiul Polonez de Brevete

■ Înfiinţat la data de 28 decembrie 1918 ■ Polonia a aderat la Convenţia de la Paris la data de

10 noiembrie 1919 ■ Prima marcă a fost înregistrată la data de 11 aprilie

1924 ■ Numărul cererilor de înregistrare a proprietăţii

intelectuale (de toate tipurile) depuse pentru protecţie în 2012 în cadrul procedurii naţionale: 21 013

■ Drepturi exclusive de proprietate intelectuală în vigoare în Polonia (la 31 decembrie 2012): 180 549

■ Preşedinte - dr. Alicja Adamczak ■ Preşedinte adjunct - Andrzej Pyrża ■ Preşedinte adjunct - Sławomir Wachowicz ■ Director general - Cezary Pyl

www.uprp.pl

5

În colaborare pentru a creşte transparenţa şi previzibilitatea pentru utilizatori

A doua Comunicare comună privind punerea în aplicare a IP Translator

Iniţiative în reţea

Cauza IP Translator din iunie 2012 a avut implicaţii semnificative în întreaga UE. Ca răspuns la această acţiune, OAPI şi oficiile partenere din cadrul Reţelei europene pentru mărci, desene şi modele industriale au publicat a doua Comunicare comună a lor pe toate site-urile oficiilor respective, la data de 20 noiembrie.

Aceasta este cea de-a doua Comunicare privind punerea în aplicare a IP Translator; prima a fost publicată în mai 2013. Documentul respectiv indica modul în care fiecare oficiu pentru mărci interpretează sfera de protecţie a mărcilor lor naţionale şi a mărcilor comunitare care conţin toate indicaţiile generale ale uneia sau mai multor clase, pentru care s-a depus o cerere de înregistrare înainte şi după emiterea hotărârii. Documentul făcea referire la cel de-al treilea răspuns la întrebările menţionate în hotărâre (a se vedea caseta), oferind o prezentare generală a modului în care oficiile abordează anumite aspecte legate de punerea în aplicare a hotărârii.

Cea mai recentă Comunicare comună vizează al doilea răspuns – stabilirea unei identificări suficient de clare şi de precise. În acest sens, oficiile pentru mărci ale UE au analizat

toate indicaţiile generale din titlurile claselor din clasificarea de la Nisa pentru a le identifica pe cele care nu sunt acceptabile. În urma analizei, au fost identificate unsprezece indicaţii generale care nu sunt clare şi precise şi care nu pot fi acceptate fără precizări suplimentare, indicaţiile generale rămase putând fi acceptate. Totodată, a doua Comunicare comună prezintă motivele pentru care fiecare dintre cele unsprezece indicaţii generale nu sunt clare şi precise.

Oficiile au convenit ca noua practică să nu afecteze acţiunile de înregistrare care cuprind una sau mai multe dintre aceste unsprezece indicaţii generale neacceptabile înainte de punerea în aplicare a celei de-a doua Comunicări.

Există instrumente disponibile precum TMclass, care ajută la căutarea şi identificarea termenilor acceptabili.

6

Hotărârea în cauza C-307/10 „IP Translator” (19 iunie 2012): Răspunsuri la întrebările prezentate

Iniţiative în reţea

Cu privire la primul răspuns rămas, oficiile pentru mărci din UE colaborează pentru a ajunge la o înţelegere comună a cerinţelor necesare pentru stabilirea clarităţii şi preciziei în identificarea bunurilor şi serviciilor în cadrul unei solicitări de înregistrare.

De asemenea, oficiile depun eforturi şi pentru a dezvolta un set comun de criterii care va face obiectul unei comunicări comune ulterioare.

Comunicarea comună a fost elaborată în urma unor discuţii intense şi a cooperării dintre oficiile partenere ale Reţelei europene pentru mărci, desene şi modele industriale.

1 – Directiva 2008/95/CE trebuie interpretată că impune ca produsele sau serviciile pentru care se solicită protecţia prin intermediul mărcii să fie identificate de solicitant în mod suficient de clar şi de precis pentru a permite autorităţilor competente şi operatorilor economici să stabilească numai pe această bază sfera de protecţie conferită de marcă;

2 – Directiva 2008/95 trebuie interpretată că nu se opune utilizării indicaţiilor generale din titlurile claselor din Clasificarea de la Nisa în vederea identificării produselor şi a serviciilor pentru care se solicită protecţia prin intermediul mărcii, cu condiţia ca o astfel de identificare să fie suficient de clară şi de precisă;

3 – Solicitantul unei mărci naţionale care utilizează toate indicaţiile generale din titlul unei anumite clase din Clasificarea de la Nisa în vederea identificării produselor sau a serviciilor pentru care este solicitată protecţia prin intermediul mărcii trebuie să precizeze dacă cererea sa vizează toate produsele sau serviciile repertoriate în lista alfabetică a acestei clase sau numai unele dintre aceste produse sau servicii. În cazul în care cererea ar face referire numai la anumite produse sau servicii dintre cele menţionate, solicitantul este obligat să precizeze care produse sau servicii din clasa respectivă sunt vizate.

Mai multe informaţii: ■ Hotărârea pronunţată în cauza C-307/10 „IP Translator”: http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?te

xt=&docid=124102&pageIndex=0&doclang=EN&mode=req&dir=&occ=first&part=1&cid=6440 ■ Prima Comunicare comună privind punerea în aplicare a IP Translator (2 mai 2013):

http://oami.europa.eu/ows/rw/resource/documents/OHIM/EUTMDN/common_communication_12042013_en.pdf

■ A doua Comunicare comună privind punerea în aplicare a IP Translator (20 noiembrie 2013):

http://oami.europa.eu/ows/rw/resource/documents/OHIM/EUTMDN/common_communication_2_2013_en.pdf

■ TMclass (instrument de clasificare): http://tmclass.tmdn.org/ec2/

7

Utilizatorii preiau comanda

Perspectiva utilizatorului

La sediul OAPI din Alicante au loc o serie de întâlniri în sălile de conferinţe ale acestuia.

Este o săptămână plină de activităţi în cadrul Fondului de cooperare şi la începutul lui octombrie sosesc din toată Europa membri ai grupului de lucru pentru a-şi prezenta rezultatele cu privire la cele mai recente progrese ale proiectelor din cadrul Fondului.

Un grup este însă puţin diferit de toate celelalte.

Mai întâi, grupul este coprezidat de Bob Weston, o persoană devotată de multă vreme comunităţii de utilizatori a OAPI. Bob s-a retras din activitate ca partener, iar acum este consultant la Phillips & Leigh în Regatul Unit, unde şi-a început activitatea în 1966.

„Am ajuns singurul reprezentant al utilizatorilor în cadrul grupului de lucru pentru viitorul pachet de programe informatice, format la vremea aceea”, spune Bob, „pentru a oferi certitudinea că ceea ce se propune este accesibil pentru utilizatori. Dacă devine prea complicat şi prea greu, utilizatorii îşi exprimă dezacordul şi apelează la alt sistem”.

Bob a ajutat la proiectarea Conferinţei utilizatorilor - acceptând utilizatori din tot spaţiul UE, care puteau să

interacţioneze cu oficiul naţional aferent şi să contribuie la proiectele din cadrul Fondului de cooperare. Prima conferinţă de acest gen a avut loc în octombrie 2012; în mod inevitabil, Bob a lipsit din cauza unei boli grave. Douăsprezece luni mai târziu, el s-a însănătoşit complet şi consolidează cu ocazia celei de-a doua conferinţe ceea ce a construit cu succes în cadrul ultimei conferinţe.

Printre alţii, i s-a alăturat şi Jolmer Tilstra, un mic întreprinzător privat din Ţările de Jos, care se prezintă cu mândrie drept „un utilizator final al BOIP”. Acesta activează în domeniul informatic - oferă soluţii

Trei utilizatori analizează rolul pe care îl au în conturarea viitoarelor instrumente de activitate comercială electronică

““Dacă devine prea complicat şi prea greu, utilizatorii îşi exprimă dezacordul şi apelează la alt sistem.

Bob Weston

Bob WestonCompania: Phillips & LeighŢara: Regatul UnitSectorul: Proprietatea intelectualăReprezintă: CNIPAwww.pandl.com

Jolmer TilstraCompania: EvenredigŢara: Ţările de Jos Sectorul: Tehnologia informaţieiReprezintă: Utilizator BOIPwww.evenredig.nl

Catherine MontheilCompania: Procter & GambleŢara: Franţa Sectorul: Bunuri de consumReprezintă: AIM şi BUSINESS EUROPEwww.pg.com, www.aim.be,www.businesseurope.eu

8

considerare nevoile şi aşteptările utilizatorilor; aceasta nu numai din punct de vedere tehnic, ci şi în ceea ce priveşte preocupările utilizatorilor”, spune ea, adăugând că forumul utilizatorilor îi permite să transmită ceea ce ar dori să vadă la instrumentele FC în calitate de utilizator.

Bob ştie că aceşti utilizatori sunt esenţiali pentru reuşita instrumentelor. „Îi avem pe toţi aceşti oameni care utilizează sistemele în oficiile lor naţionale. Ei cunosc sistemele, cunosc problemele şi ştiu ce vor de la aceste instrumente. Avem aici un tip de utilizator participant bine orientat şi selecţionat în mod intenţionat pentru a obţine genul de informaţii pe care le dorim. Iar răspunsul a fost copleşitor azi!”

Însă cum poate continua munca depusă aici, în Alicante, la sfârşitul zilei şi după ce utilizatorii se răspândesc în toate colţurile Europei? Bob s-a gândit mult la această enigmă şi, împreună cu experţii OAPI, va lucra la un forum de corespondenţă electronică prin care utilizatorii să fie în contact permanent unii cu alţii pentru a se pune la curent cu ceea ce se întâmplă cu privire la dezvoltarea instrumentelor în Reţeaua europeană pentru mărci, desene şi modele industriale.

„Am avut azi un schimb de idei foarte bune, însă pentru a perpetua acest lucru ca un proces în permanentă evoluţie, având în vedere că totul trebuie să fie realizat până la sfârşitul lui 2015, trebuie să fim mai rapizi şi să reacţionăm mai repede decât până acum”, spune el.

Seria de instrumente din pachetul de programe informatice este modelată foarte mult de utilizatori. Deşi instrumentele sunt realizate ţinând cont de utilizatori, prin acest forum, utilizatorii ajută la dezvoltarea instrumentelor. Participarea acestora este esenţială pentru reuşita Reţelei europene pentru mărci, desene şi modele industriale.

informatice pentru întreprinderi mici şi, după cum afirmă chiar el, poate oferi o perspectivă informatică pentru conferinţa utilizatorilor.

A fost oare impresionat de sistemul de depunere electronică a cererilor, pe care l-a văzut la întrunire? „Ceea ce am văzut este o soluţie foarte matură şi, în acelaşi timp, una foarte clară, şi cred că poate fi destul de bine utilizată pentru o gamă largă de utilizatori”, spune el.

Jolmer recunoaşte că ceea ce s-a realizat prin acest aspect al programului privind Fondul de cooperare vizează „exclusiv utilizatorul final”. Iar experienţa sa informatică l-a determinat să fie şi mai convins de valoarea interacţiunii cu utilizatorii: „Văd şi prin ochii clienţilor finali, în cazul programului informatic pe care îl dezvolt eu-însumi. Nu ar fi înţelept să se dezvolte un sistem fără să se ţină cont de utilizatori, prin urmare întotdeauna trebuie să studiem şi să învăţăm de la utilizatorii finali.”

Catherine Montheil a sosit cu avionul de la Paris pentru a reprezenta nu doar unul, ci două grupuri de utilizatori - AIM şi BUSINESSEUROPE. Iniţial a făcut parte din grupul de utilizatori implicat în dezvoltarea noii pagini de internet a OAPI, iar apoi i s-a alăturat lui Bob în grupul de lucru privind viitorul pachet de programe informatice.

Alături de colegii ei utilizatori, aceasta şi-a petrecut ziua la sediul OAPI „pentru a descoperi aşteptările diferiţilor utilizatori din diferite ţări ale Europei” şi pentru a se pune la curent cu noile progrese din cadrul proiectului.

În calitate de specialist juridic la Procter & Gamble, ea se află la locul potrivit pentru a şti ce doresc utilizatorii de la instrumentele dezvoltate. „Este important să se ia în

Perspectiva utilizatorului

“ “Ceea ce am văzut este o soluţie foarte matură şi, în acelaşi timp, una foarte clară, şi cred că poate fi destul de bine utilizată pentru o gamă largă de utilizatori.

Jolmer Tilstra

“ “Este important să se ia în considerare nevoile şi aşteptările utilizatorilor; nu numai din punct de vedere tehnic, ci şi în ceea ce priveşte preocupările utilizatorilor.

Catherine Montheil

9

Calitatea în centrul atenţiei

Instrumente de cooperare

V-aţi întrebat vreodată cum decurge procesul de la depunerea cererii până la publicare, în Bulgaria? În Portugalia? În Danemarca? În toate aceste ţări?

V-aţi întrebat vreodată de ce în Portugalia sunt necesare cinci zile pentru publicare, iar la OAPI, 60 de zile? V-aţi întrebat dacă noul proces din Grecia prevede o notificare în cazul unei erori?

Puteţi găsi răspunsurile la toate aceste întrebări şi la multe altele în secţiunea Calitate de pe Portalul comun.

Instrumentul de calitate este, din multe puncte de vedere, mai mult decât un simplu instrument.

Acesta reflectă angajamentul Reţelei europene pentru mărci, desene şi modele industriale de a promova calitatea prin punerea la dispoziţie de informaţii transparente şi uşor accesibile despre servicii, precum şi standardele oferite de fiecare oficiu naţional de proprietate intelectuală din UE şi OAPI şi totodată aspiraţiile de performanţă ale acestora şi, în unele cazuri, performanţa acestora.

Un standard de calitate reprezintă baza pentru angajamente privind performanţa serviciului faţă de clienţi, utilizatori sau titulari de drepturi din cadrul fiecărui oficiu

participant.

În esenţă, acesta este un angajament faţă de clienţi; un

angajament pentru furnizarea aspectului relevant al serviciului la un

anumit nivel de performanţă şi pentru raportarea la acel nivel.

Instrumentul poate fi interogat pentru servicii de mărci, desene şi modele industriale, servicii pentru clienţi, precum şi standarde de calitate pentru promptitudine, calitate, consecvenţă şi accesibilitate.

De exemplu, o căutare după „Calitatea mărcilor - clasificarea bunurilor şi a serviciilor - examinări - decizii - în general” va identifica cinci oficii participante, inclusiv OAPI, obiectivul şi tendinţa actuală generală de performanţă (în acest caz, ascendentă).

Distribuirea şi armonizarea standardelor de calitate

10

Instrumente de cooperare

Practica şi gestionarea incluse în acest instrument au fost distribuite de către oficii prin colaborare la nivel naţional şi regional în spaţiul UE şi cu aportul asociaţiilor utilizatorilor.

Instrumentul are un efect semnificativ chiar şi asupra oficiilor, conform afirmaţiilor făcute de Alice Postăvaru, şefa Diviziei de proiectare din cadrul Oficiului Naţional Român. „După implementarea acestui instrument, ştim care este poziţia oficiului nostru în raport cu alte oficii şi cu OAPI. Acesta este un lucru foarte pozitiv pentru noi.”

Conform celor spuse de Alice, acesta reflectă totodată un angajament faţă de utilizatori: „Este important pentru ei, deoarece ne cunosc aşteptările şi, în acelaşi timp, procedurile - pot vedea structura procesului în interiorul instrumentului şi cunosc activitatea oficiului nostru în materie de mărci, modele şi desene industriale”.

Instrumentul permite totodată utilizatorilor să aprofundeze performanţa unui oficiu anume prin standarde. De exemplu, Portugalia a avut un obiectiv de 90 % şi o performanţă de 97,4 %, în timp ce Danemarca a avut un obiectiv de 96 % şi o performanţă de 100 %, la această categorie, în al doilea trimestru al anului 2013.

Interfaţa permite utilizatorilor să vadă câte standarde de calitate esenţiale şi câte standarde de calitate a implementat fiecare oficiu participant.

Aceasta prezintă tendinţele de performanţă din Europa şi le corelează pentru a indica dacă linia este ascendentă, descendentă sau stabilă.

Ea permite utilizatorilor să verifice procesul din spatele standardelor în anumite oficii, să vadă când au aplicat oficiile instrumentul de calitate şi să verifice ultimele actualizări ale oficiului.

Mai multe informaţii pe tmdn.org

11

Pentru reuşită prin colaborare

Platforma de suport terminologic

Proiecte de convergenţă

Cum se menţine disponibilitatea celei mai mari baze de date privind clasificarea mărcilor?

Acum câteva luni, întrebarea a trecut din sfera pur teoretică în realitate, când baza de date armonizată a clasificării mărcilor s-a dezvoltat şi s-a extins.

Baza de date armonizată cuprinde peste 60.000 de termeni în toate limbile Uniunii Europene. Baza de date creată de OAPI şi de oficiile de proprietate intelectuală naţionale şi regionale din UE este în deplină conformitate cu sistemul de clasificare din Aranjamentul de la Nisa.

Însă, pentru a fi eficientă, baza de date armonizată nu poate fi bătută în cuie. Aceasta trebuie să se extindă în permanenţă pentru a ţine pasul cu cerinţele accelerate ale pieţei globale, mai ales ale noilor companii inovatoare.

Astfel a luat naştere Platforma de suport terminologic (PST). În esenţă, PST este un instrument online care simplifică gestionarea şi întreţinerea termenilor din baza de date.PST a fost dezvoltat în cadrul Fondului de cooperare şi al Programelor de convergenţă, în colaborare cu OMPI, oficiile

12

utilizatorilor acestora - astfel li se oferă ocazia celor care cunosc cel mai bine piaţa să contureze conţinutul bazei de date armonizate, corelând-o în mod direct şi în timp real cu piaţa în dezvoltare.Prin urmare, PST creşte transparenţa şi previzibilitatea prin procesul clasificării.

Instrumentul a fost conturat prin dezvoltarea pe baza aportului adus de oficiile naţionale şi regionale din UE. Declan Finlay, expertul în clasificare al Oficiului Irlandez de Brevete, confirmă faptul că instrumentul va fi de mare ajutor. „Acesta va determina o colaborare şi o comunicare mai bună între oficiile naţionale”, spune el. „Totodată va determina o consecvenţă mai bună în specificaţiile bunurilor şi serviciilor”.

Imre Gonda din cadrul Oficiului Naţional Ungar confirmă acest lucru. „Oficiul nostru va juca un rol activ în acest proiect”, spune el. „Credem că acesta va fi un bloc important în construirea Reţelei europene pentru mărci, desene şi modele industriale”.

Proiecte de convergenţă

de proprietate intelectuală naţionale şi regionale din UE, asociaţiile utilizatorilor şi OAPI.

Platforma este însă mai mult decât un instrument. Are şi o latură umană - o reţea de experţi în clasificare din toate oficiile de proprietate intelectuală participante din UE. Prin intermediul PST, aceşti experţi pot propune şi vota termeni noi şi orice schimbări în baza de date pentru a lua decizii comune într-un timp record.

PST este deschisă experţilor autorizaţi din oficiile participante. Instrumentul le oferă un sistem de colaborare şi sigur, care permite luarea unor decizii comune în timp record, şi asigură calitatea maximă a actualizărilor bazei de date.

Instrumentul a fost dezvoltat prin acţiuni de colaborare. Imaginaţi-vă că un expert din cadrul unui oficiu de proprietate intelectuală din UE propune un termen nou. Termenul este atunci evaluat, clasificat şi trimis pentru a fi tradus. După obţinerea traducerilor, oficiul care propune termenul trimite acel termen pentru a fi votat de celelalte oficii.

Oficiile partenere au două săptămâni la dispoziţie pentru a vota dacă sunt de acord sau nu cu termenul propus şi cu traducerea acestuia. Un vot majoritar este suficient pentru ca termenul să fie aprobat şi publicat pe PST.

Dacă un participant îşi susţine însă vehement dezacordul faţă de decizia majorităţii, experţii OMPI vor avea rolul de mediatori - toate oficiile participante s-au angajat să accepte deciziile finale ale OMPI.

Unul dintre avantajele clare ale PST îl reprezintă faptul că această platformă ajută oficiile să lucreze împreună într-un mod deschis şi participativ pentru a extinde baza de date armonizată.

Cu toate acestea, cel mai important lucru este faptul că utilizatorii sunt cei care stau la baza funcţiilor instrumentului. Oficiile de proprietate intelectuală naţionale şi regionale pot propune termeni noi în numele

13

in Brief

Studiu privind contribuţia proprietăţii intelectuale, lansat la Bruxelles

Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieţei Interne (OAPI) şi Oficiul European de Brevete (OEB) au publicat primul studiu european privind contribuţia generală a întreprinderilor cu activitate intensă în domeniul proprietăţii intelectuale la economia UE în ceea ce priveşte produsul intern brut (PIB), forţa de muncă angajată, remuneraţiile şi comerţul.

Studiul intitulat „Întreprinderi cu activitate intensă în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală: contribuţia la performanţa economică şi la forţa de muncă angajată în Europa” (septembrie 2013) măsoară importanţa drepturilor de proprietate intelectuală (PI) pentru economia UE. Conform constatărilor cheie ale studiului, în jur de 39 % din întreaga activitate economică de la nivelul UE (care valorează aproximativ 4,7 trilioane de euro anual) este generată de întreprinderi cu activitate intensă în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală, iar aproximativ 26 % din toată forţa de muncă angajată din UE (56 de milioane de locuri de muncă) este asigurată direct de aceste întreprinderi, în timp ce un alt procent de 9 % dintre locurile de muncă din UE provine indirect din întreprinderile cu activitate intensă în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală.

Studiul include informaţii despre principalele întreprinderi cu activitate intensă în domeniul proprietăţii intelectuale şi contribuţia acestora la performanţa economică şi comerţul desfăşurat la nivelul UE, precum şi o analiză la nivelul statelor membre. Acesta cuprinde o secţiune despre numărul de brevete, mărci, desene şi modele industriale provenite din fiecare stat membru, punând totodată accent pe crearea de locuri de muncă pe piaţa internă.

Studiul a fost lansat în cadrul unei conferinţe de presă la Bruxelles, de către Michel Barnier, Comisarul european pentru Piaţa Internă şi Servicii, Benoît Battistelli, Preşedintele Oficiului European de Brevete, şi António Campinos, Preşedintele OAPI.

http://oami.europa.eu/ows/rw/pages/OBS/IPContributionReport.en.do

Reuniune plenară a Ob-servatorului, în Alicante

Reuniunea plenară anuală a Observatorului European al Încălcărilor Drepturilor de Proprietate Intelectuală a avut loc la Alicante, în perioada 28-29 octombrie. La reuniune au participat părţi interesate din sectorul public şi privat, care s-au orientat asupra activităţii permanente a Observatorului şi asupra Studiului privind contribuţia proprietăţii intelectuale, care a fost lansat recent.

TMclass se dezvoltă mereuLa data de 14 octombrie 2013, OAPI şi OMPI au anunţat integrarea datelor din Sistemul de gestionare a bunurilor şi serviciilor al OMPI din Madrid (GBS) în TMclass, instrumentul accesibil online al OAPI de clasificare a bunurilor şi serviciilor.

Integrarea reprezintă rezultatul acţiunii cooperative dintre cele două oficii pentru a-şi promova obiectivele comune şi politica privind diseminarea informaţiilor privind mărcile. Aceasta va contribui la îmbunătăţirea calităţii, a valorii şi a fluxului acestor informaţii în OMPI şi în rândul statelor membre, al părţilor interesate şi al utilizatorilor respectivi ai OAPI.

În aceeaşi zi, Serviciul Federal Rus pentru Oficiul de Proprietate Intelectuală (ROSPATENT) a fost integrat în TMclass, ajungându-se la un număr total de 33 de oficii participante. Turcia şi-a finalizat procesul de integrare în luna august.

TMclass este disponibil în 27 de limbi, inclusiv japoneză, coreeană şi turcă, şi este accesibil prin http://tmclass.tmdn.org/ec2/.

GBS este instrumentul accesibil online de clasificare şi traducere a bunurilor şi serviciilor al OMPI, şi este disponibil în 15 limbi la http://www.wipo.int/mgs/index.jsp.

14

in BriefColaborarea cu China în domeniul proprietăţii intelectuale

În ultimii ani, pe măsură ce globalizarea a luat amploare, s-au intensificat contactele dintre oficiile de proprietate intelectuală europene şi state din afara UE, în cadrul cooperării internaţionale. China a reprezentat o prioritate aparte, căutându-se legături mai scurte pentru monitorizarea legislaţiei în domeniul proprietăţii intelectuale şi punerea în aplicare a acesteia, totodată proiectându-se şi lansându-se iniţiative de cooperare tehnică pentru a creşte certitudinea şi previzibilitatea operatorilor economici europeni şi chinezi în egală măsură.

China şi UE desfăşoară relaţii comerciale care valorează zilnic peste 1 miliard de euro. Comerţul bilateral de bunuri a ajuns la 433,6 miliarde de euro în 2012, iar comerţul de servicii a valorat 49,8 miliarde de euro. În acelaşi timp, UE este şi cea mai mare destinaţie de export a Chinei. China este o piaţă cheie pentru companiile europene.

Aprobarea pe data de 30 august 2013 a noii Legi privind mărcile în China pare o acţiune menită să uniformizeze şi să crească eficienţa procedurilor asociate mărcilor, precum şi să introducă măsuri mai stringente pentru a combate încălcările dreptului de proprietate intelectuală. Legea urmează să intre în vigoare la 1 mai 2014.

În acest context, OAPI a trimis un ataşat pentru proprietatea intelectuală în cadrul Delegaţiei UE de la Beijing pentru a monitoriza progresele în domeniul PI, a contribui la dialogul privind drepturile de proprietate intelectuală dintre UE şi China, a oferi asistenţă tehnică părţilor interesate şi a coordona activităţile de cooperare ale OAPI desfăşurate în China.

În cadrul Programului Internaţional de Cooperare al OAPI, acesta dezvoltă în prezent proiecte de cooperare bilaterală cu cele două organizaţii omoloage ale sale, Oficiul de Stat pentru Proprietate Intelectuală al Republicii Populare Chineze (SIPO - Brevete şi Desene) şi Administraţia de Stat pentru Industrie şi Comerţ (SAIC - Mărci). În acelaşi timp, OAPI este prima agenţie de implementare pentru Cheia PI. Această acţiune nouă de colaborare de 36 de luni, care a fost finanţată de UE, a fost lansată anul acesta pentru a susţine interesele şi nevoile inovatorilor europeni şi ale titularilor de drepturi care desfăşoară comerţ cu China sau investesc în această ţară, contribuind la dezvoltarea unui mediu de concurenţă echitabil pentru companiile europene care activează în China şi urmărind realizarea unor beneficii reciproce pentru companiile chineze.

Directorii INTA se întâlnesc la OAPI

Consiliul director al International Trademark Association (INTA) şi-a desfăşurat reuniunea anuală la OAPI în septembrie 2013.

Circa 50 de directori au luat parte la eveniment, acesta fiind organizat de către INTA în fiecare an în septembrie, începând cu 2002. Acesta este considerat unul dintre cele mai importante evenimente de pe agenda internaţională a proprietăţii intelectuale, reunind directori INTA din toată lumea.

Directorii au participat la o reuniune în cadrul programului de Relaţii guvernamentale, care vizează aspectele cheie privind mărcile în Uniunea Europeană, şi au discutat despre Reuniunea anuală care urmează să aibă loc în 2014 la Hong Kong.

Consiliul director al INTA a ascultat şi discursuri ale reprezentanţilor Comisiei Europene, ai Parlamentului, ai Observatorului şi ai oficiilor naţionale, inclusiv o prezentare a d-nei Cecilia Wikström, membru al Parlamentului European (axa liberală/Suedia), raportoare pentru propunerile de pachete de mărci.

Această reuniune a marcat prima dată când Consiliul director al INTA şi-a desfăşurat reuniunea anuală în Alicante.

Această reuniune a marcat prima dată când Consiliul director al INTA şi-a desfăşurat reuniunea anuală în Alicante.

Turcia aderă la TMviewAcum, peste un milion de mărci de la Institutul Turc de Brevete sunt disponibile prin intermediul TMview.

În luna septembrie, Turcia şi-a finalizat integrarea în instrument, numărul total de mărci din sistem ajungând la aproximativ 12,2 milioane.

15

20 de ani de protecţie a desenelor şi modelelor industrialeAnul 2013 este un an aniversar pentru Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM) din România şi pentru partenerii acestuia, OAPI şi OEB. În acelaşi timp, OSIM marchează 20 de ani de protecţie a desenelor şi modelelor industriale şi OAPI aniversează 10 ani de desene şi modele comunitare înregistrate. Iar pentru OEB, anul 2013 marchează aniversarea a 40 de ani de la semnarea Convenţiei Brevetului European de la Munchen.

Toate aceste date marcante au fost adunate pe pagina de internet a OSIM şi sunt accesibile din ianuarie 2013. „Anul PI” cu cel mai mare impact s-a bucurat de atenţia mass-mediei din România, iar pagina de internet a OSIM a fost accesată de aproape o jumătate de milion de ori în primele zece luni ale anului 2013.

În plus, pentru a marca aniversarea a 20 de ani de la intrarea în vigoare a primei Legi privind protecţia desenelor şi modelelor industriale din România, OSIM a tipărit o broşură specială care prezintă istoricul încercărilor de a proteja desenele din România, din anul 1800 până în prezent.

OSIM a organizat un eveniment la sediul său, sărbătorind 20 de ani de implicare cu specialişti OSIM şi cu toţi cei care au contribuit la promovarea şi punerea în aplicare a desenelor şi modelelor în România. Printre participanţi s-au numărat şi experţi în consilierea privind proprietatea industrială, care acţionează în domeniul desenelor şi modelelor, foşti angajaţi ai OSIM, procurori, judecători, şefi ai unor agenţii de proprietate intelectuală, reprezentanţi ai Asociaţiei pentru Desene şi Modele Industriale din România şi, desigur, reprezentanţi mass-media.

ROMÂNIA

Sursa

: Ofic

iul d

e St

at p

entru

Inve

nţii ş

i Măr

ci, O

SIM. w

ww

.osim

.ro

Sursa

: Ofic

iul p

entru

Pro

prie

tate

Inte

lect

uală

din

Ben

elux

, BO

IP. w

ww

.boi

p.in

t

Limba engleză, a treia limbă de lucru Oficiul pentru Proprietate Intelectuală din Benelux (BOIP) a adoptat limba engleză ca a treia limbă de lucru, pe lângă limba olandeză şi franceză. Schimbarea a fost pusă în aplicare la data de 1 octombrie. Acum, clienţii şi partenerii BOIP pot desfăşura toate relaţiile comerciale oficiale, inclusiv depunerea de cereri pentru înregistrarea mărcilor, desenelor şi modelelor industriale, precum şi a opoziţiilor, în limba engleză.

Oficiul a instituit procedura astfel încât, deşi toate activităţile comerciale cu BOIP pot fi desfăşurate în limba engleză, utilizarea acestei limbi nu este obligatorie în proceduri în care sunt implicate diferite părţi, precum opoziţiile, de exemplu. La cerere şi cu plata taxei

corespunzătoare, BOIP poate oferi o traducere a oricărei înregistrări de mărci, desene sau modele industriale pentru care s-a depus o cerere în limba engleză. Regulile lingvistice specifice ariei corespunzătoare de competenţă în cauză se vor aplica în cazul oricăror proceduri juridice care pot apărea.

Data de 1 octombrie a fost şi momentul în care BOIP a dezvăluit cea mai recentă adăugare la programul său de înregistrare electronică - reînnoirea mărcilor. Acum, înregistrarea mărcilor poate fi extinsă la zece ani imediat ce s-a primit plata online, astfel simplificându-se şi accelerându-se considerabil această procedură.

20 de ani de laintrarea învigoare aLegii nr. 129/1992privind protecţiadesenelor şimodelelor industriale

www.osim.ro

Protejaţi forma şi aspectul produselor!

D EL U SI TC AI TF O P E N T R U I N V I E C N R T A I I M SI

OSIM OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI20 de ani de laintrarea învigoare aLegii nr. 129/1992privind protecţiadesenelor şimodelelor industriale

www.osim.ro

Protejaţi forma şi aspectul produselor!

D EL U SI TC AI TF O P E N T R U I N V I E C N R T A I I M SI

OSIM OFICIUL DE STAT PENTRU INVENŢII ŞI MĂRCI

BENELUX

Un tur al

din Europaoficiilor de proprietate intelectuală

16

Desene şi modele greceşti în obiectivOBI, singura agenţie din Grecia autorizată să înregistreze desene şi modele industriale, organizează o expoziţie de desene şi modele greceşti, în colaborare cu OAPI, pentru a scoate în evidenţă şi a promova desenele şi modelele greceşti, dar şi pentru a-i susţine pe cei care le-au conceput.

Expoziţia este intitulată DESEN SAU MODEL GRECESC = DESEN SAU MODEL BUN şi se va desfăşura la centrul expoziţional HELEXPO PALACE din Maroussi de joi, 20 noiembrie, până marţi, 2 decembrie.

Ceremonia de inaugurare va avea loc joi, 28 noiembrie, iar orele de acces vor fi de la 16.00 la 21.00 pe data de 28 noiembrie şi de la 10.00 la 21.00 în celelalte zile.

Expoziţia va cuprinde aproximativ 300 de creaţii realizate de aproximativ 140 de designeri cu activitate în domeniul bijuteriilor, al articolelor de îmbrăcăminte, al ambalajelor, al mobilei şi al obiectelor de uz curent.

Aceste creaţii au fost alese în urma unui proces de evaluare, pe baza unor cereri depuse la OBI, acest lucru fiind deosebit de dificil dat fiind faptul că toate creaţiile depuse au fost cu adevărat remarcabile. Vor mai fi şi două secţiuni mai mici, una care include creaţii din ultimii cinci ani care au câştigat premii internaţionale, şi una care include acţiuni de participare la acest eveniment din partea unor şcoli de stat şi private din Grecia în domeniul desenelor şi modelelor industriale.

Scopul expoziţiei este de a comunica mesajul că Grecia este o ţară creativă care se impune prin prezenţă şi dinamism şi care are un important sector al desenelor şi modelelor care aspiră pe bună dreptate la poziţia pe care o merită în Grecia şi la nivel internaţional. Totodată, aceasta urmăreşte să evidenţieze desenele şi modelele în Grecia şi să demonstreze potenţialul acestora, precum şi să reprezinte un punct de întâlnire pentru creatori şi sectorul comercial.

Raţionamentul care a stat la baza expoziţiei s-a bazat pe convingerea dublă că, pe de o parte, desenele şi modelele reprezintă un capital economic considerabil şi, pe de altă parte, există cu adevărat un potenţial creativ în Grecia.

Sursa

: Org

aniza

ţia E

lenă

pen

tru P

ropr

ieta

tea

Indu

stria

lă, O

BI. w

ww

.obi

.gr

GRECIA

17

Aplicarea mărcii este importantă pentru valoarea unui produs de marcă

În cadrul prezentării celui de-al zecelea studiu austriac privind valoarea unui produs de marcă de către Institutul European privind Produsele de Marcă, pe data de 3 iulie 2013, în News Tower din Viena, dr. Friedrich Rödler, Preşedintele Oficiului de Brevete, a precizat că depunerea unei cereri pentru o marcă la Oficiul Austriac de Brevete poate fi considerată drept o fundamentare a valorii produsului de marcă şi, prin urmare, a valorii companiei. Protecţia mărcii, atunci când este combinată în mod ideal cu protecţia brevetului şi a desenului sau modelului, este cel mai bun instrument pentru asigurarea competitivităţii inovaţiilor.

Conform celor spuse de dl. Rödler: „Spre deosebire de brevete, mărcile nu au o dată de expirare, aşadar dacă solicitantul doreşte, logourile pot să rămână active şi «pregătite pentru atac» pentru o perioadă nedeterminată. După cum demonstrează în mod clar Studiul din 2013 privind valoarea unui produs de marcă, multe companii au recunoscut deja potenţialul unei mărci. În 2012, s-au primit la Oficiul Austriac de Brevete 6.506 cereri pentru înregistrarea mărcii, ceea ce reprezintă o creştere de aproximativ 3 % faţă de anul anterior. Solicitanţii austrieci de mărci se numără totodată printre cei mai mari utilizatori ai mecanismelor internaţionale de protecţie; autoritatea specifică pentru protecţia mărcilor internaţionale a raportat o creştere de 12,5% a cererilor din Austria. În mod specific, în ceea ce priveşte concurenţa internaţională, mărcile reprezintă un instrument esenţial în lupta împotriva imitatorilor, a paraziţilor şi a oricărei alte forme de piraterie de produse.”

Sursa

: Ofic

iul d

e Br

evet

e al

Rep

ublic

ii Let

onia

. ww

w.lrp

v.go

v.lv

Sursa

: Ofic

iul A

ustria

c de

Bre

vete

. ww

w.p

aten

tam

t.at

Director nou la Oficiul Leton de Brevete Jānis Bordāns, Ministrul leton al Justiţiei, a salutat numirea lui Sandris Laganovskis în calitate de director nou la Oficiul Leton de Brevete, care a intrat în vigoare de la 1 octombrie.

Înainte de a-şi prelua noul rol, dl. Laganovskis a fost consilier în cadrul Reprezentanţei Permanente a Republicii Letonia pe lângă Uniunea Europeană. În calitate de consilier în cadrul Ministerului Justiţiei din Bruxelles, acesta a reprezentat interesele ministerului în

grupuri de lucru în domeniul proprietăţii intelectuale, al dreptului penal, al protecţiei datelor şi al dimensiunii juridice externe, dar şi în cadrul Consiliului Curţii Penale Internaţionale.

Cu ocazia numirii sale, dl. Laganovskis a subliniat faptul că una dintre priorităţile sale în calitate de director al Oficiului de Brevete ar fi să consolideze rolul Oficiului prin comunicarea unor drepturi de proprietate intelectuală care să permită dezvoltarea inovaţiei şi prezentarea unor tehnologii şi metode noi de producţie pentru public. Jānis Bordāns, ministrul justiţiei, a salutat această abordare şi a adăugat faptul că aplicarea unor idei noi în afaceri este fără îndoială o contribuţie importantă la dezvoltarea generală a statului şi a reputaţiei sale internaţionale.

LETONIA

AUSTRIA

Dl. ministru Bordāns (stânga) şi noul director al Oficiului de Brevete, dl. Laganovskis (dreapta)

Un tur al

din Europaoficiilor de proprietate intelectuală

18

Agenda evenimentelor PI viitoare

i

i

i

i

i

i

INOVAAl 38-lea Salon Internaţional de Invenţii

Webinar privind noul sistem de înregistrare electronică al OAPI

Reuniunea ABBC a OAPI

ConferinţaAPRAM

A 12-a Reuniune de legătură a OAPI privind desenele şi modelele

Expoziţia Desen sau model grecesc = Desen sau model bun

Zagreb, Croaţia

Alicante, Spania

Alicante, Spania

Paris, Franţa

Alicante, Spania

Atena, Grecia

12-17 noiembrie 2013

27 noiembrie2013

19-21 noiembrie 2013

28 noiembrie2013

25-26 noiembrie 2013

28 noiembrie - 2 decembrie 2013

i TM5 Reuniune anuală

Seul, Coreea de Sud

5-6 decembrie 2013

iSummitul paneuro-pean de proprietate intelectuală privind patentele şi mărcile

Paris, Franţa

9-11 decembrie 2013

Proiecte AT BG BX CY CZ DE DK EE ES FI FR GR GR OBI HR HU IE IT LT LV MT PL PT RO SE SI SK UK Număr

Impl. Note

SEARCH IMAGE 2015 2014 2014 2014 2012 2014 2015 2014 2014 2014 2014 2014 2015 2015 2012 2015 2012 2014 2015 2015 2014 2015 03

TMVIEW 2012 2011 2011 2013 2011 2012 2011 2011 2011 2012 2011 2013 2013 2012 2012 2011 2012 2012 2012 2012 2011 2012 2012 2011 2011 2011 26Integrări recente: CY, HR, GR-GGE (în cadrul programului FC); în cadrul Programului Internaţional de Cooperare şi/sau în cadrul cooperării TM5, următoarele oficii au fost integrate în TMview: Mexic, Norvegia, Turcia, Maroc. OMPI şi OAPI sunt de asemenea integrate.

TMCLASS 2012 2012 2009 2012 2008 2009 2010 2011 2009 2009 2012 2011 2013 2012 2009 2011 2011 2012 2010 2009 2008 2012 2006 2012 2009 2009 26Toate oficiile naţionale din UE au fost integrate. TMclass este oferit în 23 de limbi ale UE, plus limba japoneză şi coreeană. Integrări recente: OMPI, Turcia.

VECHIME 2012 2012 2011 2014 2012 2013 2013 2013 2011 2011 2012 2012 2013 2014 2011 2013 2012 2012 2012 2013 16 Cele mai recente implementări în UK şi FR.

CALITATE 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2013 2012 2012 2012 2013 2012 2013 2012 2012 2012 2013 2012 2013 2012 20 Implementare recentă: MT.

PREVIZIUNI 2015 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2015 2014 2015 2014 2014 00

STUDIU PRIVIND SATISFACŢIA UTILIZATORULUI

2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 22 Implementări recente în CZ, DE, DK, FI, HU, LT, SE, SI, SK.

DESIGNVIEW 2012 2012 2013 2013 2014 2014 2012 2012 2015 2013 2012 2013 2013 2013 2013 2013 2014 2012 2013 2013 2013 2012 2015 09 Implementare recentă: SI.

ASEMĂNĂRI 2012 2014 2013 2015 2013 2013 2014 2014 2012 2014 2012 2013 2014 2012 2014 2014 2014 2012 2013 07 Implementare recentă: ES.

CESTO 2013 2013 2013 2013 2013 2015 2013 2014 2014 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2013 2013 07 Implementări recente: MT, RO, SI, SK, BG.

PORTAL COMUN 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2013 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 26

PACHET DE PROGRAME INFORMATICE 2012 01 Înregistrarea electronică directă în FI.

ÎNREGISTRARE ELECTRONICĂ DESENE SP 2013 2013 2014 2013 2015 2015 2015 2014 2014 2013 2015 2014 00 Oficii pilot pentru înregistrarea electronică a desenelor: BG, BX,

GR-OBI, RO.

SERVICII ELECTRONICE SP 2014 2015 2014 2013 2015 2014 2014 2015 2015 2015 2015 2014 2014 2015 2014 2013 00 Oficii pilot pentru servicii electronice: EE, SK.

DEPARTAMENT ADMINISTRATIV SP 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2015 2014 2013 2015 00 Oficii pilot pentru departamentul administrativ: FI, PL.

SP ADOPT 2015 2013 2014 2014 2014 2014 2013 2013 2014 2013 2013 2013 2014 2013 2013 01 Implementare recentă: SK, SI (înregistrare electronică mărci)

ÎNVĂŢARE ELECTRONICĂ 2012 2013 2014 2013 2013 2012 2013 2013 2013 2012 2014 2013 2013 2013 2012 2014 2012 2012 13 Implementări recente: LV.

CENTRU DE APEL DB 2013 2013 2013 2014 2013 2013 2013 2014 2014 2013 2014 03 Implementări recente: SI, BG, MT.

BAZA DE DATE DE APLICARE A LEGII 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2014 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2014 2013 2013 2013 2013 17

ANTI-COUNT. SUPORT INTELIGENT 2013 2013 2013 2013 2013 2014 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2014 2014 2013 2013 2013 15

*Oficii naţionale şi regionale de proprietate intelectuală: implementări la data de 15 noiembrie 2013 212 Total implementări

Proiecte AT BG BX CY CZ DE DK EE ES FI FR GR GR OBI HR HU IE IT LT LV MT PL PT RO SE SI SK UK Număr

Impl. Note

SEARCH IMAGE 2015 2014 2014 2014 2012 2014 2015 2014 2014 2014 2014 2014 2015 2015 2012 2015 2012 2014 2015 2015 2014 2015 03

TMVIEW 2012 2011 2011 2013 2011 2012 2011 2011 2011 2012 2011 2013 2013 2012 2012 2011 2012 2012 2012 2012 2011 2012 2012 2011 2011 2011 26Integrări recente: CY, HR, GR-GGE (în cadrul programului FC); în cadrul Programului Internaţional de Cooperare şi/sau în cadrul cooperării TM5, următoarele oficii au fost integrate în TMview: Mexic, Norvegia, Turcia, Maroc. OMPI şi OAPI sunt de asemenea integrate.

TMCLASS 2012 2012 2009 2012 2008 2009 2010 2011 2009 2009 2012 2011 2013 2012 2009 2011 2011 2012 2010 2009 2008 2012 2006 2012 2009 2009 26Toate oficiile naţionale din UE au fost integrate. TMclass este oferit în 23 de limbi ale UE, plus limba japoneză şi coreeană. Integrări recente: OMPI, Turcia.

VECHIME 2012 2012 2011 2014 2012 2013 2013 2013 2011 2011 2012 2012 2013 2014 2011 2013 2012 2012 2012 2013 16 Cele mai recente implementări în UK şi FR.

CALITATE 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2013 2012 2012 2012 2013 2012 2013 2012 2012 2012 2013 2012 2013 2012 20 Implementare recentă: MT.

PREVIZIUNI 2015 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2015 2014 2015 2014 2014 00

STUDIU PRIVIND SATISFACŢIA UTILIZATORULUI

2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 22 Implementări recente în CZ, DE, DK, FI, HU, LT, SE, SI, SK.

DESIGNVIEW 2012 2012 2013 2013 2014 2014 2012 2012 2015 2013 2012 2013 2013 2013 2013 2013 2014 2012 2013 2013 2013 2012 2015 09 Implementare recentă: SI.

ASEMĂNĂRI 2012 2014 2013 2015 2013 2013 2014 2014 2012 2014 2012 2013 2014 2012 2014 2014 2014 2012 2013 07 Implementare recentă: ES.

CESTO 2013 2013 2013 2013 2013 2015 2013 2014 2014 2014 2012 2013 2014 2012 2013 2013 2013 07 Implementări recente: MT, RO, SI, SK, BG.

PORTAL COMUN 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2013 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 2012 26

PACHET DE PROGRAME INFORMATICE 2012 01 Înregistrarea electronică directă în FI.

ÎNREGISTRARE ELECTRONICĂ DESENE SP 2013 2013 2014 2013 2015 2015 2015 2014 2014 2013 2015 2014 00 Oficii pilot pentru înregistrarea electronică a desenelor: BG, BX,

GR-OBI, RO.

SERVICII ELECTRONICE SP 2014 2015 2014 2013 2015 2014 2014 2015 2015 2015 2015 2014 2014 2015 2014 2013 00 Oficii pilot pentru servicii electronice: EE, SK.

DEPARTAMENT ADMINISTRATIV SP 2014 2014 2014 2014 2014 2014 2015 2014 2013 2015 00 Oficii pilot pentru departamentul administrativ: FI, PL.

SP ADOPT 2015 2013 2014 2014 2014 2014 2013 2013 2014 2013 2013 2013 2014 2013 2013 01 Implementare recentă: SK, SI (înregistrare electronică mărci)

ÎNVĂŢARE ELECTRONICĂ 2012 2013 2014 2013 2013 2012 2013 2013 2013 2012 2014 2013 2013 2013 2012 2014 2012 2012 13 Implementări recente: LV.

CENTRU DE APEL DB 2013 2013 2013 2014 2013 2013 2013 2014 2014 2013 2014 03 Implementări recente: SI, BG, MT.

BAZA DE DATE DE APLICARE A LEGII 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2014 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2014 2013 2013 2013 2013 17

ANTI-COUNT. SUPORT INTELIGENT 2013 2013 2013 2013 2013 2014 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2013 2014 2014 2013 2013 2013 15

*Oficii naţionale şi regionale de proprietate intelectuală: implementări la data de 15 noiembrie 2013 212 Total implementări

An prevăzut pentru implementare

20XX Implementat în 20XX20XX Implementat în 20132013TabeluluiLegenda

www.tmdn.org