RR\1246850RO.docx PE700.503v01-00

RO Unită în diversitate RO

Parlamentul European2019-2024

Document de ședință

A9-0005/2022

12.1.2022

RAPORTreferitor la propunerea de numire a lui Jorg Kristijan Petrovič în funcția de membru al Curții de Conturi(C9-0408/2021 – 2021/0805(NLE))

Comisia pentru control bugetar

Raportor: Olivier Chastel

PE700.503v01-00 2/34 RR\1246850RO.docx

RO

PR_NLE_MembersECA

CUPRINS

Pagina

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN .........................................3

ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI JORG KRISTIJAN PETROVIČ .......................4

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI JORG KRISTIJAN PETROVIČ LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI.................................................................................................................................12

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE ............................................................................34

RR\1246850RO.docx 3/34 PE700.503v01-00

RO

PROPUNERE DE DECIZIE A PARLAMENTULUI EUROPEAN

privind propunerea de numire a lui Jorg Kristijan Petrovič în funcția de membru al Curții de Conturi(C9-0408/2021 – 2021/0805(NLE))

(Procedura de consultare)

Parlamentul European,

– având în vedere articolul 286 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în temeiul căruia a fost consultat de către Consiliu (C9-0408/2021),

– având în vedere articolul 129 din Regulamentul său de procedură,

– având în vedere raportul Comisiei pentru control bugetar (A9-0005/2022),

A. întrucât, prin scrisoarea din 5 noiembrie 2021, Consiliul a consultat Parlamentul European cu privire la propunerea de numire a lui Jorg Kristijan Petrovič ca membru al Curții de Conturi;

B. întrucât Comisia sa pentru control bugetar a evaluat calificările candidatului propus, ținând seama în special de condițiile prevăzute la articolul 286 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;

C. întrucât comisia a organizat apoi, la 10 ianuarie 2022, o audiere a candidatului, în cursul căreia acesta a făcut o declarație introductivă și apoi a răspuns la întrebările adresate de membrii comisiei;

1. emite un aviz favorabil privind propunerea Consiliului de numire a lui Jorg Kristijan Petrovič în funcția de membru al Curții de Conturi;

2. încredințează Președintelui sarcina de a transmite prezenta decizie Consiliului și, spre informare, Curții de Conturi, precum și celorlalte instituții ale Uniunii Europene și instituțiilor de control din statele membre.

PE700.503v01-00 4/34 RR\1246850RO.docx

RO

ANEXA 1: CURRICULUM VITAE AL LUI JORG KRISTIJAN PETROVIČ

EXPERIENȚĂ PROFESIONALĂ

Februarie 2013 – prezent Membru al Curții de Conturi a Republicii Slovenia – Prim-vicepreședinte al Curții de Conturi a Republicii Slovenia

2004–2013 Auditor superior al statului, șef al Departamentului pentru auditul bugetului, justiției și partidelor politice din cadrul Curții de Conturi a Republicii Slovenia

1999–2004 Șef al Departamentului pentru finanțe și buget din cadrul consiliului local al orașului Trzin

1996–1999 Auditor asistent la Curtea de Conturi a Republicii Slovenia

EDUCAȚIE

2004 Diplomă de master, Universitatea din Ljubljana, Facultatea de Economie, Universitatea din Ljubljana (Contabilitate și Audit)

1996 Diplomă de licență, Universitatea din Ljubljana, Facultatea de Economie, Universitatea din Ljubljana (Finanțe)

COMPETENȚE

Limba maternăSlovenă

Limbi străine

ÎNȚELEGERE VORBIRE SCRIERE

Ascultare Citire Participare la

conversație

Discurs oral

Limba engleză C2 C2 C2 C2 C2Limba germană C1 C1 C1 C1 C1Limba croată C1 C1 C1 C1 C1

Nivel: A1 și A2: Utilizator elementar – B1 și B2: Utilizator independent – C1 și C2: Utilizator experimentatCadrul european comun de referință pentru limbi

Competențe de comunicare - Îmi pun în practică competențele excelente de comunicare în calitatea mea de

membru al Curții de Conturi a Republicii Slovenia – Prim-vicepreședinte al Curții de Conturi a Republicii Slovenia.

- Îmi pun în practică competențele excelente de comunicare în calitatea mea de lector universitar în cadrul Facultății de Economie, Universitatea din Ljubljana, lector

RR\1246850RO.docx 5/34 PE700.503v01-00

RO

invitat la cursurile de formare și conferințele organizate de Curtea de Conturi a Republicii Slovenia, la seminarele organizate de Nebra doo, la prelegerile și conferințele organizate de Centrul de Excelență în Finanțe din Ljubljana, Inițiativa globală pentru transparență fiscală, Institutul Goethe, Delegația UE la Ljubljana, Asociația municipiilor și a orașelor din Slovenia, filiala organizației Transparency International din Slovenia.

- Îmi pun în practică competențele excelente de comunicare în prezentarea rapoartelor Curții de Conturi în cadrul Adunării Naționale și al Consiliului Național.

- Îmi pun în practică competențele excelente de comunicare în prezentarea rapoartelor Curții de Conturi în cadrul conferințelor de presă și al interviurilor cu jurnaliștii.

- Am dobândit competențe excelente de comunicare în cadrul Curții de Conturi a Republicii Slovenia, în calitate de Auditor superior al statului – șef al Departamentului pentru auditul bugetului de stat, justiției și partidelor politice.

- Am dobândit competențe excelente de comunicare în cursul masteratului în organizare și management din cadrul Facultății de Economie, Universitatea din Ljubljana.

- Am dobândit competențe excelente de comunicare în cadrul consiliului local al orașului Trzin, în calitate de șef al Departamentului pentru finanțe și buget.

- Mi-am pus în practică competențele excelente de comunicare în calitate de președinte al Comitetului de părinți al Școlii Gimnaziale din Bežigrad (anii școlari 2017-2018 și 2018-2019).

Competențe de organizare/conducere - Îmi pun în practică competențele excelente de management într-un post de

conducere, în calitate de Prim-vicepreședinte al Curții de Conturi a Republicii Slovenia, responsabil pentru jumătate din numărul total de audituri pentru care Curtea de Conturi publică anual aproximativ 90 de rapoarte de audit și post-audit elaborate de angajați (auditori, auditori superiori ai statului, serviciul juridic, Senatul Curții de Conturi, corectori, proiectanți) ai Curții de Conturi a Republicii Slovenia (peste 130 de angajați).

- Am dobândit competențe organizatorice și de conducere excelente în cadrul Curții de Conturi a Republicii Slovenia, în calitate de Auditor superior al statului – șef al Departamentului pentru auditul bugetului de stat, justiției și partidelor politice (peste 20 de angajați).

- Am dobândit competențe organizatorice și de conducere excelente în cadrul consiliului local al orașului Trzin, în calitate de șef al departamentului pentru finanțe și buget.

- Mi-am pus în practică competențele excelente de conducere în calitate de președinte al Comitetului de părinți al Școlii Gimnaziale din Bežigrad.

- Mi-am pus în practică competențele excelente de conducere în calitate de fondator și lider al inițiativei civice „Opriți împrumuturile – schimbați articolul 149 din Constituție”, care a pledat pentru introducerea regulii fiscale în Constituția slovenă.

- Mi-am pus în practică competențele organizatorice și de conducere excelente în cadrul mai multor proiecte și grupuri de lucru ale Curții de Conturi, precum și în cadrul activităților desfășurate împreună cu organizatori de formare și instituții internaționale.

Competențe profesionale - Dețin competențe profesionale excelente în domeniul controlului calității, pe care

PE700.503v01-00 6/34 RR\1246850RO.docx

RO

le pun în practică într-un post de conducere, în calitate de Prim-vicepreședinte al Curții de Conturi a Republicii Slovenia, fiind responsabil pentru jumătate din totalul auditurilor Curții de Conturi a Republicii Slovenia.

- Am dobândit competențe profesionale excelente în domeniul planificării auditurilor, al efectuării auditurilor și al elaborării rapoartelor de audit și post-audit, în cadrul Curții de Conturi a Republicii Slovenia, în calitate de Auditor superior al statului – șef al Departamentului pentru auditul bugetului, justiției și partidelor politice.

- Mi-am pus în practică competențele excelente de planificare în calitate de Coordonator pentru elaborarea strategiei Curții de Conturi pentru perioada 2013-2020 și pentru elaborarea rapoartelor anuale ale Curții de Conturi a Republicii Slovenia și a rapoartelor de lucru ale Curții de Conturi a Republicii Slovenia.

- Mi-am pus în practică competențele organizatorice și de coordonare excelente în organizarea Conferinței regionale privind bugetele participative, organizată de Curtea de Conturi în cooperare cu Inițiativa Globală pentru Transparență Fiscală, pentru țările din Europa Centrală și Balcanii de Vest în mai 2017.

- Mi-am perfecționat competențele profesionale excelente în calitate de membru al următoarelor grupuri de lucru:

• Adunarea Națională a Republicii Slovenia - Grupul de experți al Comisiei Constituționale pentru modificarea articolului 148 din Constituția Republicii Slovenia – Regula fiscală (2012)

• EUROSAI-Comitetul de contact – Grupul de lucru privind deficitul de audituri publice (2011-2012).

• EUROSAI-Comitetul de contact – Grupul de lucru pentru auditarea măsurilor de criză financiară și economică (2009-2013).

• EUROSAI-Comitetul de contact – Grupul de lucru privind standardele comune de audit și criteriile de audit comparabile (2009-2010).

• Grupul operativ pentru Tratatul privind MES – inițiativa instituțiilor supreme de audit de la nivel european de consolidare a funcției de audit extern cu privire la MES (2011-2012)

- În calitate de șef al Departamentului pentru finanțe și buget din cadrul consiliului local al orașului Trzin, am dobândit competențe excelente în întocmirea bugetelor, execuția bugetelor, contabilitatea bugetară, întocmirea bugetelor suplimentare, elaborarea rapoartelor semestriale, întocmirea bilanțurilor, elaborarea rapoartelor anuale și pregătirea conturilor anuale.

Competențe digitale

AUTOEVALUARE

Prelucrarea informațiilor Comunicare Creare de

conținut Securitate Soluționare probleme

Utilizator avansat Utilizator avansat Utilizator

independentUtilizator elementar

Utilizator elementar

Competențe digitale – grilă de autoevaluare

- Bună cunoaștere a instrumentelor MS Office (MS Word, MS Excel, MS PowerPoint).

RR\1246850RO.docx 7/34 PE700.503v01-00

RO

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Publicații BIBLIOGRAFIE▪ Petrovič, J. K., „V pričakovanju ustavne presoje rebalansa proračuna” („În așteptarea

revizuirii constituționale a bugetului suplimentar”), Delo, Gostujoče pero, COBISS.SI ID 40097029, Ljubljana, 2 aprilie 2019.

▪ Petrovič, J. K., „Slovenia’s Structural Deficit Challenges: Slovenia – Social, Economic and Environmental Issues” („Provocările Sloveniei în ceea ce privește deficitul structural: Slovenia – chestiuni sociale, economice și de mediu”); editor: Frane Adam (ISBN 9781634859196; capitolul 9, p. 131-147 ), Nova Publishers New York, drepturi de autor 2017 aparținând Nova Science Publishers, Inc.

▪ Petrovič, J. K., „Zdaj je čas za zmanjšanje javnega dolga!” („Acum este momentul să se reducă datoria publică!”), Slovenski čas: časnik za družbo in kulturo, suplimentul ziarului Družina, ISSN 1855-9379 – nr. 80, decembrie 2016, p. 4-5.

▪ Petrovič, J. K., „Fiskalna prilagoditev za leto 2017 je premalo ambiciozna” („Ajustarea fiscală pentru 2017 nu este suficient de ambițioasă”), Finance, ISSN: 1318-1548 – nr. 233, 97, 23 mai 2016, p. 9.

▪ Vesel, T., Petrovič, J. K., Jereb, S., „Mnenje o javnofinančnem vprašanju glede pridobivanja kapitalskih naložb države in občin ter kapitalskih naložb pravnih oseb v njihovi lasti” („Opinie privind chestiunea din domeniul finanțelor publice referitoare la achiziția de investiții de capital de către guvern și autoritățile locale și de investiții de capital de către entitățile juridice deținute de acestea”), documente de conferință [sursă electronică] / „Izvajanje lokalnih javnih služb” („Furnizarea serviciilor publice locale”), 31 mai 2016, Ljubljana, Slovenia, editor Brezovnik B; Maribor, Facultatea de Drept, LeXonomica Press, 2016.

▪ Petrovič, J. K., „Strukturni primanjkljaj – kaj je, kolikšen je in kaj lahko k njegovi odpravi prispeva novi ZJF?” („Deficitul structural – ce este, cât este și cum poate noua Lege privind finanțele publice să contribuie la eliminarea sa?”), Pravna praksa – PP: časopis za pravna vprašanja, ISSN 0352-0730 – anul 35, nr. 11, 17 martie 2016, anexă, p. II-VIII.

▪ Petrovič, J. K., „Merjenje «višine poplav»: fiskalno pravilo nekoč in danes” („Măsurarea «înălțimii de inundație»: o regulă fiscală în trecut și în prezent”), Slovenski čas: ISSN 1855-9379 – nr. 64, decembrie 2015, p. 10-11.

▪ Petrovič, J. K., „Finančna transparentnost političnega delovanja in nadzor” („Transparența financiară a activităților politice și supravegherea acesteia”), „Zbornik 2015/1; dnevi prava zasebnosti in svobode izražanja” (Publicație informativă 2015/1; Zilele dedicate Legii privind confidențialitatea și libertatea de exprimare), Kranjska Gora, 9 și 10 aprilie 2015.

▪ Petrovič, J. K., „Fiskalno pravilo je brez švicarske formule mrtvo” („Regulile fiscale sunt moarte fără formula elvețiană”, Finance, ISSN 1318-1548 – nr. 233, 2 decembrie 2014, p. 8.

▪ Petrovič, J. K., „Objektivnost dela računskega sodišča” („Obiectivitatea activității Curții de Conturi”); „Zbornik: 20 let delovanja Računskega sodišča: neodvisnost, objektivnost, učinkovitost” (Publicație informativă: 20 de ani de activitate a Curții de Conturi: independență, obiectivitate, eficiență), Curtea de Conturi a Republicii Slovenia, 2014, Ljubljana, Littera picta.

▪ Petrovič, J. K., „Poštenost računovodskih izkazov v javnem sektorju” („Obiectivitatea situațiilor financiare în sectorul public”); „Zbornik/45. simpozij o sodobnih metodah v računovodstvu, financah in reviziji” („Publicație informativă/Al 45-lea simpozion pe tema

PE700.503v01-00 8/34 RR\1246850RO.docx

RO

metodelor moderne în contabilitate, finanțe și audit), Ljubljana, 11 aprilie 2013; editat de Turk, I., Asociația economiștilor din Slovenia; Asociația contabililor, trezorierilor și auditorilor din Slovenia, 2013, Ljubljana, Birografika Bori.

▪ Petrovič, J. K., „Ko sanje postanejo realnost: zadolževanje države in zlato pravilo” („Când visele devin realitate: îndatorarea statului și regula de aur”), Dnevnikov objektiv, ISSN: 1854-6781 – nr. 3, 21 ianuarie 2012, p. 14.

▪ Petrovič, J. K., „Ustavno omejevanje javne porabe – načelo izravnanega proračuna in fiskalno pravilo” („Limitarea constituțională a cheltuielii publice – principiul bugetului echilibrat și regulile fiscale”), Pravna praksa – časopis za pravna vprašanja, 30, 2011, 39-40, p. 9-11.

Hočevar M., Zaman M. și Petrovič J. K., „Osnove računovodstva gospodarskega in javnega sektorja” („Bazele contabilității economice și pentru sectorul public”), Ljubljana, Facultatea de Administrație Publică, 2008, 393 de pagini.

▪ Petrovič, J. K., „Prevzem javne infrastrukture v knjige občin in vpliv na njihove proračune” („Preluarea controlului asupra infrastructurii publice în evidențele municipalităților – influența asupra bugetelor acestora”), „Zbornik referatov / XI. posvetovanje Računovodstvo v javnih podjetjih” (Colecție de documente/A XI-a consultare intitulată Contabilitatea în întreprinderile publice), Portorož, octombrie 2008.

▪ Petrovič, J.K., „Računovodsko evidentiranje različnih oblik javno-zasebnih partnerstev, 2. del” („Contabilitatea diferitelor forme de parteneriate public-privat, partea a doua), Revizor, vol. 19, 2008, nr. 6, p. 23-40.

▪ Petrovič, J.K., „Računovodsko evidentiranje različnih oblik javno-zasebnih partnerstev,1. del” („Contabilitatea diferitelor forme de parteneriate public-privat, partea întâi”), Revizor, vol. 19, 2008, nr. 5, p. 26-40.

Stagii de studii în străinătate ▪ Aug. 2014: Institutul Goethe, Hamburg, Germania; Program de formare pentru înalți

funcționari din UE și înalți funcționari ministeriali din statele membre ale UE și din alte state; Tema: UE - Hamburg.

▪ Sept. 2010: Institutul Goethe, Düsseldorf, Germania; Program de formare pentru înalți funcționari din UE și înalți funcționari ministeriali din statele membre ale UE și din alte state; Tema: Politica internă.

▪ Oct./ Nov. 2007: Institutul Goethe, München / Frankfurt am Main, Germania; Program de formare pentru înalți funcționari din UE și înalți funcționari ministeriali din statele membre ale UE și din alte state; Tema: Buget și finanțe.

▪ Jun. 1998: Oficiul Național de Audit, Londra, Regatul Unit.

Membru Aluminum ▪ Facultatea de Economie, Universitatea din Ljubljana, Slovenia▪ Institutul Goethe, Germania

Am organizat prelegeri, seminare, cursuri de formare, mese rotunde ▪ „Razkritja, ukrepi in priporočila na področju turizma lokalnih skupnosti” („Publicarea de

informații, măsuri și recomandări în domeniul turismului comunitar local”), Prezentare a promovării Legii privind dezvoltarea turismului (ZSTR-1) și a decretelor privind impozitarea turiștilor, Comunitatea municipalităților din Slovenia, martie 2018.

▪ „Transparentnost proračuna Republike Slovenije: predstavitev rezultatov mednarodnega

RR\1246850RO.docx 9/34 PE700.503v01-00

RO

vprašalnika IBP” [Transparența bugetului Republicii Slovenia: prezentarea rezultatelor chestionarului internațional al International Budget Partnership (IBP)], Centre of Excellence in Finance (CEF), Ljubljana, masă rotundă, februarie 2018.

▪ „Kako izkoristiti potencial EU” („Cum poate fi valorificat potențialul UE”), NEBRA, ianuarie 2018.

▪ „Zaključni račun” („Raport privind bugetul comunitar local”), NEBRA, ianuarie 2018.▪ „Nadzorni odbori in priprava poročil” („Comitetele comunitare locale de supraveghere și

elaborarea rapoartelor lor de audit”), NEBRA, noiembrie 2017.▪ „Računsko sodišče” (Curtea de Conturi – cum ne desfășurăm activitatea?), Școala de științe

economice și afaceri, Universitatea din Ljubljana, Ljubljana, octombrie 2017.▪ „Zaključni račun” („Raport privind bugetul comunitar local”), NEBRA, ianuarie 2017.▪ „Računovodstvo, računsko sodišče – interno izobraževanje” („Contabilitatea și Curtea de

Conturi – educație internă”), decembrie 2016.▪ „Po labirintih občinskega računovodenja” („În labirintul contabilității municipale”),

NEBRA, decembrie 2016. ▪ „Putting Public Debt on Leash” („Datoria publică în frâu”), Conferința internațională

SDEVAL, Sarajevo, octombrie 2016.▪ „Računsko sodišče” (Curtea de Conturi – cum ne desfășurăm activitatea?), Școala de științe

economice și afaceri, Universitatea din Ljubljana, Ljubljana, octombrie 2016.▪ Dialogue about the Controls on Debt and Public Expenditures (Dialog despre controlul

datoriei și al cheltuielilor publice) (Seminar pe tema legislației privind participarea publică la procesul bugetar, GIFT și Congreso General de los Estados Unidos Mexicanos), Ciudad de México, septembrie 2016.

▪ Fiscal Sustainability - Between Rules and Institutions (Sustenabilitatea fiscală – între norme și instituții), Grupul de lucru al Comitetului de contact: Audituri fiscale, Brdo pri Kranju, mai 2016

▪ „Fiskalno pravilo” („Reguli fiscale”), Facultatea de științe sociale, Universitatea din Ljubljana, mai 2016.

▪ „Nadzor nad ključnimi izzivi javnih financ” („Controlul principalelor provocări legate de finanțele publice”), [„Kako prenoviti davčni sistem, Dnevi računovodij 2016” („Cum se poate reforma sistemul fiscal, Zilele dedicate contabililor 2016”), Portorož, aprilie 2016.

▪ Business Ethics (Etica în afaceri) (Weekendul internațional dedicat afacerilor, Școala secundară diecezană), Šentvid, aprilie 2016.

▪ „Zadolževanje občin” („Datoria municipală”), NEBRA, martie 2016.▪ „Strukturni primanjkljaj” („Deficitul structural”); (Congres pe tema dreptului public),

februarie 2016.▪ Priprava zaključnega računa (Elaborarea raportului privind bugetul comunitar local),

NEBRA, ianuarie 2016.▪ Laudato si (Masă rotundă, Cankarjev dom), Ljubljana, noiembrie 2015.▪ „Računsko sodišče” (Curtea de Conturi – cum ne desfășurăm activitatea?), Școala de științe

economice și afaceri, Universitatea din Ljubljana, Ljubljana, octombrie 2015.▪ „Transparentnost proračuna Republike Slovenije: predstavitev rezultatov mednarodnega

vprašalnika IBP” [Transparența bugetului Republicii Slovenia: prezentarea rezultatelor chestionarului internațional al International Budget Partnership (IBP)], Centre of Excellence in Finance (CEF), Ljubljana, masă rotundă, septembrie 2015.

PE700.503v01-00 10/34 RR\1246850RO.docx

RO

▪ „Po labirintih občinskega računovodenja” („În labirintul contabilității municipale”), NEBRA, septembrie 2015.

▪ „Nadzorni odbori občin” („Comitetele comunitare locale de supraveghere”), NEBRA, septembrie 2015.

▪ „Kako se izvede nadzor in izdela poročilo nadzornega odbora občine” („Comitetele comunitare locale de supraveghere – cum se realizează un audit și cum se redactează un raport de audit”), NEBRA, septembrie 2015.

▪ „Nadzorni odbori občin” („Comitetele comunitare locale de supraveghere”), NEBRA, iunie 2015.

▪ „Nadzorni odbori občin – kako se izvede revizija” („Comitetele comunitare locale de supraveghere – cum se realizează un audit”), NEBRA, iunie 2015.

▪ „Transparentnost financiranja političnih strank in volilnih kampanj” („Transparența finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale”), Zilele dedicate transparenței și libertății de exprimare, Kranjska Gora, aprilie 2015.

▪ „Zakon o volilni in referendumski kampanji – finančno pravna vprašanja z vidika organizatorja” („Legea privind campaniile electorale și pentru referendum”), Tribunalul din Ljubljana, februarie 2015.

▪ Fiskalno pravilo (Reguli fiscale), Clubul de afaceri sloven, ianuarie 2015▪ „Nadzorni odbori občin” („Comitetele comunitare locale de supraveghere”), NEBRA,

ianuarie 2015.▪ „Zaključni račun” („Raport privind bugetul comunitar local”), NEBRA, ianuarie 2015.▪ „Računsko sodišče” (Curtea de Conturi – cum ne desfășurăm activitatea?), Școala de științe

economice și afaceri, Universitatea din Ljubljana, Ljubljana, octombrie 2014.▪ „Monitoring lokalnih volitev” („Monitorizarea alegerilor locale”), Transparency

International Slovenia, septembrie 2014.▪ „Lokalne volitve – finančni vidik občin in organizatorjev kampanj” („Alegerile locale –

aspecte financiare legate de municipalități și de organizatorii de campanii”), NEBRA, iunie 2014.

▪ „Fiskalno pravilo” („Reguli fiscale”), Rotary Club Medvode, martie 2014.▪ „Zaključni račun” („Raport privind bugetul comunitar local”), NEBRA, ianuarie 2014. ▪ Strengthening Supreme Audit Institutions – Slovenian Experience (Consolidarea

instituțiilor supreme de audit – experiența slovenă), Centre of Excellence in Finance (CEF), Ljubljana, ianuarie 2014

▪ „Strategija Računskega sodišča RS” („Strategia Curții de Conturi a Republicii Slovenia”), Ziua educațională a Curții de Conturi a Republicii Slovenia, decembrie 2013.

▪ „Računsko sodišče” (Curtea de Conturi – cum ne desfășurăm activitatea?), Școala de științe economice și afaceri, Universitatea din Ljubljana, Ljubljana, octombrie 2013.

▪ „Nadzorni odbori občin” („Comitetele comunitare locale de supraveghere”), NEBRA, septembrie 2013.

▪ Long Term Fiscal Sustainability of the State Budgets (Sustenabilitatea fiscală a bugetelor de stat pe termen lung), Grupul de lucru al Comitetului de contact: Audituri fiscale, Potsdam, Germania, iunie 2013.

▪ „Fiskalno pravilo” („Reguli fiscale”), Rotary Club Ljubljana, februarie 2012.

Alte activități

RR\1246850RO.docx 11/34 PE700.503v01-00

RO

▪ Alergare: Maratonul Ljubljana, 42 km – oct. 2009▪ Drumeții: Camino de Santiago (Saint Jean Pied de Port – Santiago de Compostela –

Finisterre), peste 800 km – aprilie și mai 2019▪ Alpinism: Alpii Iulieni, Karawanken, Alpii Kamnik și Savinja, Alpii Carnici, Hohe Tauern,

ș.a.

PE700.503v01-00 12/34 RR\1246850RO.docx

RO

ANEXA 2: RĂSPUNSURILE LUI JORG KRISTIJAN PETROVIČ LA ÎNTREBĂRILE COMISIEI

Chestionar pentru candidații la funcția de membru al Curții de Conturi

Experiență profesională

1. Vă rugăm să descrieți experiența dumneavoastră profesională în domeniul finanțelor publice, în planificare bugetară, în execuția sau gestiunea bugetară sau în controlul sau auditul bugetar.

Bugetele sunt viața mea. Timp de peste 20 de ani, am fost implicat fie în elaborarea proiectelor de buget, fie în revizuirea bugetelor.

Pe lângă experiența directă pe care am dobândit-o în ceea ce privește elaborarea bugetelor, execuția, modificarea, raportarea privind execuția, precum și auditarea acestora, m-am implicat, de asemenea, în activități mai ample legate de bugete. Pe parcursul carierei, m-am confruntat cu provocări care țin de conceperea unui sistem informatic bugetar și contabil, de elaborarea proiectelor de legislație bugetară, contabilă și de audit, precum și de gestionarea bilanțurilor economice naționale mai ample, care sunt afectate în mod considerabil de politica fiscală.

Prima mea întâlnire profesională cu bugetele și totodată o oportunitate de a le aprofunda a avut loc devreme, în anii 1998-1999, când am fost invitat să mă alătur unui grup de lucru care, la acea vreme, și anume în primii ani de activitate ai Curții de Conturi a Republicii Slovenia (numită în continuare Curtea de Conturi a Sloveniei), se ocupa de o abordare nouă a auditului bugetului național. În cadrul acestui grup, am fost responsabil pentru conceperea unui model de evaluare statistică a neregulilor identificate, care ne-ar permite să emitem o opinie de audit, precum și pentru planificarea asociată a eșantionului de audit (descris în detaliu la punctul 2a).

La jumătatea anului 1999 am acceptat o nouă provocare și am devenit Șeful Departamentului de finanțe și buget al Autorității locale din Trzin, nou-înființată la acea vreme. Pornind de la un singur computer, am dezvoltat în câțiva ani un sistem informatic comparabil cu cel al bugetului național în ceea ce privește numărul de funcții îndeplinite (descris în detaliu la punctul 2b). În timpul celor cinci ani în care am ocupat acest post, am planificat sau am gestionat direct elaborarea a cinci bugete ale autorității locale și a mai multor bugete rectificative. Pe tot parcursul acestei perioade, am fost direct responsabil pentru execuția bugetului autorității locale, de la elaborarea documentației necesare pentru fiecare plată și asigurarea desfășurării fără probleme a întregului proces de autorizare a plăților până la efectuarea directă a fiecărei plăți și la evidența bugetară și contabilă aferentă. Am asigurat raportarea bugetară, contabilă și statistică corespunzătoare la închiderile de la mijlocul și încheierea exercițiului financiar (inclusiv în timpul eventualelor modificări efectuate).

În 2004, am revenit, în urma unei invitații, la Curtea de Conturi a Sloveniei. Inițial, am petrecut un an la conducerea departamentului de audit al autorității locale și, în cadrul acestui rol, m-am confruntat din nou cu auditarea mai multor bugete ale autorității locale.

RR\1246850RO.docx 13/34 PE700.503v01-00

RO

Unele dintre prezentările noastre de informații au vizat, de asemenea, planificarea și execuția bugetelor, răspunderea, îndatorarea etc. și am solicitat rapoarte de feedback cu privire la multe dintre acestea, în așa fel încât să putem rectifica neregulile constatate. În cazurile în care o astfel de rectificare nu a fost posibilă, am formulat recomandări pentru a preveni apariția unor nereguli similare în viitor.

În 2005, am preluat conducerea Departamentului de audit al bugetului național din cadrul Curții de Conturi a Sloveniei. În următorii opt ani, am planificat și am gestionat în mod direct auditurile contabilității bugetare pentru anii 2005, 2006, 2007, 2008, 2009, 2010, 2011 și 2012. În fiecare an, procesul a fost unul continuu, făcând parte integrantă (finală) din ciclul bugetar.

În lunile decembrie și ianuarie ale fiecărui an, am elaborat un plan de audit și programe asociate pentru toate domeniile de audit. La începutul lunii ianuarie, unei părți din echipa noastră de audit i-a fost încredințată sarcina de a analiza date electronice provizorii cu privire la operațiunile bugetare ale anului precedent și de a efectua, în același timp, eșantionarea în vederea auditului. Activitatea echipelor de audit din teren cu privire la fiecare credit bugetar direct a fost urmărită apoi pe baza unităților de audit selectate în eșantion. La sfârșitul lunii martie a fiecărui an, Ministerul sloven al Finanțelor prezintă Curții de Conturi contabilitatea bugetară națională finală. Este perioada în care am comparat datele colectate inițial cu datele finale. Toate discrepanțele identificate au fost luate în considerare pentru (orice) corecții (posibile) ale eșantionului de audit. Orice dilemă a fost rezolvată cu ocazia reuniunilor de coordonare, fie în cadrul echipelor noastre sau al departamentului, fie cu asistență din partea Oficiului pentru afaceri juridice al Curții de Conturi a Sloveniei.

De la primirea primelor constatări de audit trimise de echipele noastre de audit pe baza evidențelor oficiale până la începutul lunii iunie, șefii unităților de audit individuale au elaborat proiectul de raport de audit. La sfârșitul lunii iunie s-au desfășurat reuniuni exploratorii cu entitățile auditate, iar în ultima săptămână din luna iulie Camera Curții de Conturi a Sloveniei a hotărât asupra obiecțiilor acestora. Raportul de audit a fost publicat în septembrie, pentru a permite guvernului sloven să prezinte Adunării Naționale contabilitatea și raportul de audit aferent înainte de data de 1 octombrie a anului în cauză, în conformitate cu legea.

În 2013, am fost ales prim-adjunct al președintelui Curții de Conturi a Sloveniei și membru al unei camere formate din trei membri. În calitate de membru al camerei, mi-am îndeplinit responsabilitățile în timpul auditurilor contabilității bugetare naționale anuale din anii 2013, 2014, 2015, 2016, 2017, 2018 și 2020.

În etapa de planificare a auditului am coordonat conținutul planurilor și programelor de audit, în intervalele de timp stabilite. La elaborarea raportului de audit, am coordonat prezentarea de informații cu privire la erorile și neregulile din proiect. După ce s-au desfășurat reuniunile exploratorii cu entitățile auditate, am coordonat:

- prezentările de informații cu privire la erori și nereguli;- ajustările solicitate de auditor (necesare pentru a corecta erorile contabile);- acțiunea corectivă solicitată (necesară pentru a remedia neregulile) și- recomandările formulate în proiectul de raport de audit.

Etapa post-audit a implicat coordonarea evaluării credibilității și punerea în aplicare

PE700.503v01-00 14/34 RR\1246850RO.docx

RO

satisfăcătoare a acțiunilor de realizat de către entitățile auditate în conformitate cu cerințele pe care le stabiliserăm în raportul de audit.

Din 2004 până în prezent, am fost implicat în mai multe rânduri în elaborarea amendamentelor la actele legislative de fond relevante: Legea slovenă privind finanțele publice și Legea slovenă a contabilității.

De asemenea, am contribuit la consacrarea regulilor fiscale în Constituția slovenă și la elaborarea legii de punere în aplicare aferente: Legea slovenă privind regulile fiscale (descrisă în detaliu la punctul 2c).

Pe tot parcursul carierei mele, lucrând fie la nivelul autorității locale ca planificator direct al bugetului, responsabil pentru execuție și raportor, fie la nivel național ca auditor al contabilității bugetare, am sprijinit și am contribuit în mod activ la punerea în aplicare a ideii de maximizare a transparenței bugetare, precum și a ideii de maximizare a implicării cetățenilor în toate etapele ciclului bugetar (de la planificare, execuție și raportare până la audit).

Am sprijinit întotdeauna și un nivel ridicat de transparență a operațiunilor partidelor politice, atât ca auditor public în cadrul instituției supreme de audit – Șef al Departamentului pentru buget și auditul partidelor politice –, cât și ulterior ca prim-adjunct al președintelui Curții de Conturi a Sloveniei. Curtea de Conturi a Sloveniei nu numai că a auditat operațiunile partidelor politice, ci a participat în mod activ la elaborarea tuturor proiectelor de legislație în acest domeniu specific, fie în mod indirect – prin constatările din rapoartele sale de audit –, fie în mod direct prin comentariile cu privire la proiectele de legi și de reglementări.

Promovarea activă a transparenței în ambele domenii – bugetul național și operațiunile partidelor politice – a condus la soluții de informare care le furnizează cetățenilor informații mai detaliate cu privire la operațiunile partidelor politice și ale guvernului. În ceea ce privește bugetul național, cetățenii sloveni pot acum chiar și să monitorizeze zilnic veniturile și cheltuielile aferente bugetului nostru național [a se vedea: Bugetul național (gov.si)].

Promovarea participării active a cetățenilor la pregătirea bugetelor autorității locale a avut ca rezultat, pe parcursul mai multor ani, faptul că un număr tot mai mare de autorități locale au optat pentru proceduri bugetare participative (descrise în mai multe detalii la punctul 2b).

În 2019, ca expert în finanțe publice, am contribuit la Comentariul pe marginea Constituției slovene, comentând articolele 150 și 151. (Sursa: e-KURS – Comentariu pe marginea Constituției slovene; articolul 150 – e-KURS; articolul 151 – e-KURS)

2. Care sunt cele mai importante realizări din cariera dvs. profesională?

Aș dori să evidențiez următoarele:

2a. Stabilirea unui model pentru auditul contabilității bugetare naționale anuale din Slovenia

În prima parte a carierei mele în cadrul Curții de Conturi a Sloveniei (1998-1999), am

RR\1246850RO.docx 15/34 PE700.503v01-00

RO

fost membru al echipei de proiect care a dezvoltat o abordare nouă pentru auditul contabilității bugetare naționale din Slovenia. Este vorba de perioada de început a activității Curții de Conturi a Sloveniei, în care multe lucruri au trebuit construite de la început. Instituită în temeiul unei legi speciale din anul 1994, Curtea de Conturi a Sloveniei și-a început activitatea la 1 ianuarie 1995. Auditarea bugetului național a fost o prioritate esențială, întrucât Curtea de Conturi a Sloveniei stipulează că trebuie să se realizeze un audit statutar în fiecare an. Termenul până la care trebuie publicat raportul de audit este data de 1 octombrie a anului în cauză.

Membrii echipei noastre de proiect au primit orientări de fond din partea Oficiului Național de Audit (NAO) din Londra, Regatul Unit, unde am fost selectați să participăm, în 1998, la un curs de formare timp de o lună. După întoarcerea noastră în Slovenia, au început pregătirile pentru a dezvolta o abordare pentru auditarea bugetului național – o abordare care urma să asigure furnizarea unor opinii de audit cu privire la regularitatea execuției pentru fiecare minister auditat, precum și pentru buget în ansamblu, în contextul unui raport de audit.

În cadrul echipei, am avut responsabilitatea de a dezvolta o abordare științifică de aplicat procesului de planificare a domeniului de aplicare necesar al activității de audit, precum și evaluării ulterioare a rezultatelor constatărilor de audit. Urmând orientările primite din partea colegilor mei din cadrul NAO din Regatul Unit și orientările din partea președintelui de la acea vreme al Curții de Conturi a Sloveniei, Prof. Dr. Vojko Antončič, am examinat, am adaptat și am pus în aplicare sistemul de eșantionare pe bază de unități monetare (MUS) în scopul auditului bugetar. Acest sistem este utilizat pentru audituri de conformitate de majoritatea instituțiilor supreme de audit și de majoritatea firmelor comerciale de audit, ci și de Curtea de Conturi Europeană la conceperea declarației de asigurare (DAS sau déclaration d’assurance, astfel cum este denumită în limba franceză).

Modelul de audit stabilit atunci continuă să fie utilizat în prezent la Curtea de Conturi a Sloveniei. Acesta este aplicat pentru auditul anual al bugetului național. Modelul de audit implică colectarea de date electronice de la entitatea auditată (o bază de date a tuturor operațiunilor obținute de la Ministerul sloven al Finanțelor), prelucrarea acestor date utilizând programul informatic IDEA, conceperea eșantioanelor de audit prin metoda de eșantionare pe bază de unități monetare (începând cu anul 2007, a fost inclus numai eșantionul legat de execuția întregului buget, întrucât, la acel moment, s-a decis să se sisteze prezentarea opiniilor ministerelor individuale) și evaluarea rezultatelor în scopul formulării unei opinii de audit, care sunt derivate dintr-o estimare statistică a celei mai probabile rate de eroare, furnizând totodată limita inferioară și superioară pentru această estimare (pe baza condiției ca aceste estimări să aibă o fiabilitate de 95 %).

Curtea de Conturi a Sloveniei formulează două opinii în auditurile sale statutare anuale ale bugetului național: una cu privire la corectitudinea raportării și cealaltă cu privire la corectitudinea execuției. Încă din perioada timpurie a auditurilor contabilității bugetare din Slovenia, unul dintre obiectivele principale ale Curții de Conturi a fost acela de a atinge o rată de eroare mai mică decât pragul de semnificație. În ceea ce privește acuratețea conturilor, obiectivul a fost îndeplinit pentru conturile aferente anilor 2019 și 2020. Acest succes este rezultatul unui efort concertat pe parcursul mai multor ani, atât al Curții de Conturi a Sloveniei (prin prezentările sale de informații cu privire la auditurile anuale, prin acțiunile solicitate și prin corecțiile propuse), cât și al Ministerului sloven al Finanțelor, în special al Departamentului de contabilitate bugetară, care modernizează în

PE700.503v01-00 16/34 RR\1246850RO.docx

RO

mod constant sistemul de controale interne și completează reglementările necesare.

Sunt cu adevărat încântat că am putut participa activ la îndeplinirea acestui obiectiv și sunt sincer recunoscător tuturor celor implicați pentru că am reușit să îl îndeplinim.

2b. Dezvoltarea unui sistem de informații financiare pentru o autoritate locală nouă

În iunie 1999, ca parte din cariera mea în afara Curții de Conturi a Sloveniei, am ocupat postul de Șef al Finanțelor în cadrul autorității locale nou-înființate din Trzin. Provocările de bază ale finanțelor publice locale nu sunt atât de diferite de cele ale finanțelor publice naționale. Pot spune, din experiență, că în 90 % dintre scenarii acestea sunt identice. În esență, diferența ține de mărimea și de volumul tranzacțiilor financiare, ceea ce înseamnă că sistemul unei autorități locale trebuie să acopere practic toate procesele acoperite de Ministerul sloven al Finanțelor la nivel național, dar într-o sferă mult mai limitată. Diferența esențială constă numai în unele aspecte legate de trezorerie, unde autoritățile locale sunt drastic limitate de lege.

Ca Șef al Finanțelor în cadrul nou-instituitei autorități locale, m-am confruntat cu provocarea creării unui sistem bugetar și contabil de la zero. La fel ca bugetele naționale, și cele ale autorităților locale parcurg mai multe etape.

Prima etapă este cea de bugetare. Primul pas a fost acela de a concepe și a institui un sistem în cadrul sistemului informatic al Departamentului de finanțe și buget – un sistem care să permită elaborarea proiectelor de buget pentru prima și a doua lectură de către Consiliul Local. Sistemul a fost modernizat ulterior pentru a permite elaborarea bugetelor pe doi ani și a angajamentelor de investiție multianuale, numite și planuri de dezvoltare multianuale. Sistemul de planificare bugetară a fost conceput în așa fel încât să permită cel mai mare nivel de automatizare posibil în avansarea deciziilor luate către etapa de execuție a bugetului. Având în vedere resursele (atât umane, cât și financiare) limitate ale noii autorități locale și pentru a asigura un raport cost-eficacitate cât mai ridicat posibil, introducerea unică a datelor a fost stabilită drept unul dintre principiile de bază în etapele cele mai timpurii ale planificării conceptului sistemului informatic. Sistemul bugetar a fost creat în așa fel încât să sprijine planificarea transparentă pentru fiecare domeniu economic și pentru fiecare program și subprogram – până la rubrica individuală și la contul individual din șase cifre. Încă din această etapă timpurie, s-au furnizat conexiuni către toate tabelele de conversie create pentru diversele nevoi ale etapei de raportare financiar-bugetară (rapoarte lunare pentru Ministerul sloven al Finanțelor, rapoarte semestriale pentru consiliul local, rapoarte privind bugetele rectificative, bilanțuri anuale, contabilitate bugetară, rapoarte statistice pentru Institutul Sloven de Statistică, Banca Sloveniei etc.).

Etapa a doua este etapa de execuție a bugetului, care este strâns corelată cu partea contabilă a sistemului de contabilitate financiară. Primarul unei autorități locale – în calitate de șef al ramurii executive a guvernului local, de șef al autorității locale și de responsabil principal pentru punerea în aplicare a bugetului autorității locale – trebuie să primească zilnic informațiile necesare pentru a lua toate deciziile care au orice implicație financiară (pe termen scurt, mediu sau lung) pentru autoritatea locală. Acest lucru înseamnă că sistemul a furnizat în orice moment o imagine de ansamblu a creditelor disponibile pentru angajament în raport cu fiecare rubrică. Informațiile pentru fiecare rubrică au inclus o indicație a nivelului rubricii în bugetul adoptat și informații despre

RR\1246850RO.docx 17/34 PE700.503v01-00

RO

orice credite suplimentare transferate fiecărei rubrici (bugetul actual), informații despre pasivele deja plătite pentru fiecare rubrică, informații despre facturile primite și exigibile în următoarele 30 de zile (termenul de plată obligatoriu), informații despre contractele încheiate sau comenzile deja plasate, precum și informații despre bilanțul creditelor disponibile (care încă nu sunt grevate de sarcini sau cele grevate de sarcini în prealabil) pentru fiecare rubrică. Sistemul de raportare bugetară constituia o parte integrantă a sistemului contabil, din care s-au extras toate informațiile necesare. Sistemul contabil a fost conceput nu numai pentru a furniza informații pentru execuția bugetului (cheltuieli), ci și pentru a colecta toate informațiile despre intrările bugetare. Acesta a constat în mai multe module diferite implementate la fiecare extremitate (cheltuieli și venituri). În ceea ce privește veniturile, sistemul a creat automat înregistrări ale tuturor veniturilor – fie venituri din conturi fiscale, fie venituri din facturile emise de autoritatea locală pentru închirieri sau pentru proprietăți vândute –, pe baza unei colectări electronice a datelor din evidențele de plată ale conturilor autorității locale. Și în acest caz, sistemul a fost creat pe principiul introducerii unice a datelor, întrucât datele pentru pregătirea înregistrărilor pentru veniturile din facturile emise au fost extrase din bazele de date deja create în momentul emiterii facturilor. Această situație s-a aplicat și în cazul cheltuielilor, unde datele pentru crearea înregistrărilor au fost extrase din operațiunile de plată și au corespuns cu datele care au populat bazele de date informatice atunci când s-au încheiat contracte sau s-au executat comenzi. În plus, la cheltuieli au fost conectate module speciale pentru contabilitatea salariilor și a deplasărilor, precum și un modul pentru contabilitatea indemnizațiilor de ședință și a redevențelor. Un element esențial al sistemului a fost evidența contabilă a activelor și a capitalurilor proprii/pasive necesare pentru a elabora bilanțul și situația activelor ale autorității locale.

Etapa a treia este etapa de raportare, pentru care s-au colectat date din toate evidențele enumerate mai sus. La mijlocul și la încheierea exercițiului financiar, precum și în momentul rectificării bugetare, aceste date au fost compilate sub forma unui raport privind rezultatul bugetar. La sfârșitul exercițiului financiar aferent bilanțului, acesta din urmă a fost compilat în scopul raportării bugetare.

Perioada în care am dezvoltat integral sistemul a fost intensă și obositoare. Totuși, găsirea celor mai eficiente soluții mi-a adus multă satisfacție. A fost important faptul că primarul a avut încredere în mine și că mi-a acordat libertatea de a concepe/planifica sistemul și de a autoriza programatori să programeze modulele individuale. Datorită unui nivel înalt de informatizare și integrare a diferitelor subsisteme, Departamentul nostru de finanțe și buget a făcut față cu succes constrângerilor legate de personal și de costuri pe tot parcursul perioadei.

Prin urmare, consider în continuare că acest proiect este un mare succes – și-a îndeplinit toate obiectivele (am făcut ceea ce trebuia). De asemenea, consider că este eficient deoarece a dat dovadă de un raport ridicat între impact (informații în timp util și de bună calitate) și costuri, ceea ce înseamnă că ceea ce am făcut a fost corect.

Chiar și după revenirea mea la Curtea de Conturi a Sloveniei, am petrecut mulți ani transferând cunoștințe și bune practici prin diverse prelegeri, evidențiind în special cele mai frecvente erori de la nivelul guvernanței autorităților locale.

În perioada cea mai recentă (începând cu anul 2015), am promovat, de asemenea, o viziune a transparenței bugetare și a unei implicări mai mari a cetățenilor în procesele

PE700.503v01-00 18/34 RR\1246850RO.docx

RO

bugetare - bugetarea participativă.

Consider că interesul în scădere al cetățenilor pentru acțiunea sau participarea publică la procesele democratice, care a condus la o prezență la vot în scădere (absenteism electoral) la nivelul Europei, poate fi abordat prin deschiderea căii către o democrație directă.

Aspirația către bugetele participative se sprijină pe trei piloni: transparența și accesibilitatea datelor referitoare la buget, influența cetățenilor asupra deciziilor legate de buget și un nivel ridicat de alfabetizare în domeniul bugetar. Toți trei pilonii sunt interconectați. Experiența arată că numărul de cetățeni implicați în procesele de bugetare participativă crește de la an la an numai dacă li se furnizează feedback pozitiv, și anume dacă pot să vadă rezultate concrete ale muncii lor. Un nivel ridicat de conștientizare publică, transparență și accesibilitate ale datelor referitoare la buget este esențial pentru a le permite cetățenilor să planifice și să monitorizeze punerea în aplicare a ideilor lor prin intermediul ciclurilor bugetare. Imediat după faptul de a fi bine informați și de a vedea rezultatele muncii lor se află dorința cetățenilor de a avea niveluri mai mari de competențe bugetare, care, în ceea ce privește interacțiunea, vor conduce în următorii ani la un angajament și mai mare al celor deja implicați, la implicarea unor persoane noi și la soluții mai constructive în beneficiul comunității locale în ansamblu. Când oamenii simt că nu mai sunt excluși de la procesul decizional direct referitor la mediul lor, se implică mai mult și în alte afaceri publice, inclusiv în procesul politic, ca votanți sau candidați în alegeri.

2c. Stabilirea regulilor fiscale și instituirea Consiliului bugetar

În Departamentul de audit al bugetului național din cadrul Curții de Conturi a Sloveniei (pe care l-am condus în perioada 2005-2013), am realizat audituri pentru a identifica creșterea rapidă a datoriei publice. Creșterea datoriei publice a fost resimțită profund în urma crizei economice globale care a lovit țara în 2008. (Surse: Raportul de audit pe 2008: https://www.rs-rs.si/fileadmin/user_upload/revizija/365/Javni_dolg.pdf; Raportul de audit pe 2013: https://www.rs-rs.si/fileadmin/user_upload/revizija/1231/Javni_dolg_2.pdf.)

Pe baza informațiilor și a constatărilor disponibile, mi-am dat seama că mai devreme sau mai târziu problema va trebui rezolvată. Pe termen lung, toate aspectele trebuie păstrate în echilibru. Înțeleg că dezechilibrele periodice se pot manifesta ca simple faze temporare, ca punți de la o stare de echilibru la alta, dar aceste tranziții trebuie să fie orientate în ceea ce privește atât amploarea, cât și timpul.

În octombrie 2011, am fost primul expert din Slovenia care a publicat un articol pe tema regulilor fiscale. În acest fel, am inițiat o dezbatere pe marginea includerii regulilor fiscale în Constituția slovenă, drept cale permanentă de a rezolva problema supraîndatorării. Reacțiile inițiale au demonstrat că există un interes cert pentru dezbatere. Totuși, ele au arătat și că chestiunea va trebui prezentată publicului în mai multe detalii și pe larg.

De atunci, asistat de colegi care împărtășesc aceeași viziune, am depus eforturi pentru a promova această idee, în special prin organizarea de prelegeri gratuite și prin redactarea de articole destinate publicului larg.

RR\1246850RO.docx 19/34 PE700.503v01-00

RO

Activitatea mea, nu numai în cadrul Curții de Conturi, ci și în societatea civilă, este o expresie a convingerii mele personale că fiecare persoană trebuie să facă tot ce îi stă în putere în beneficiul binelui comun. Prin urmare, nu sunt doar o persoană care face ce este plătită să facă în calitatea sa profesională și în limitele sferei sale de atribuții, ci și o persoană care se străduiește și în timpul său liber să contribuie ca cetățean activ.

În 2012, am fost invitat să mă alătur unui grup de experți care redactau o formulare nouă a articolului 148 din Constituția slovenă. Articolul menționat a fost modificat în mai 2013. După modificare, în iulie 2015 a fost adoptată Legea slovenă privind regulile fiscale. Pe lângă noile reguli, legea a instituit Consiliul bugetar pentru a asigura conformitatea cu regulile fiscale. Ambele măsuri sunt în conformitate cu dispozițiile articolului 3 alineatul (2) din pactul bugetar (Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța în cadrul uniunii economice și monetare), care se angajează să definească reguli fiscale și să instituie o instituție independentă pentru a supraveghea conformitatea.

Principiul unui buget echilibrat pe termen mediu, care reprezintă piatra de temelie a regulilor fiscale, este un principiu instituționalizat de când folosim cadrul legislativ pentru a crea o instituție – Consiliul bugetar – care asigură conformitatea cu regulile fiscale în procesele bugetare. Când regulile fiscale au fost consacrate în Constituția slovenă, Consiliului bugetar nu i s-a acordat statutul de instituție clasificată constituțional, dar legea de instituire a acestuia a fost adoptată de Parlament cu o majoritate calificată de două treimi. Majoritatea calificată de două treimi menționată se aplică și alegerii tuturor celor trei membri ai Consiliului bugetar. Astfel se asigură cu certitudine un grad ridicat de legitimitate, independență și integritate ale instituției și ale membrilor săi.

Fiind inițiator activ al încorporării regulilor fiscale în Constituția slovenă și unul dintre agenții principali ai conceperii și ai instituționalizării sale, consider că Slovenia este un partener puternic pentru toate celelalte state din UE în ceea ce privește stabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Acest rol este evidențiat în special de ratingurile de credit ridicate ale Sloveniei și de dobânzile sale scăzute la împrumuturile guvernamentale.

3. Ce experiență profesională aveți în organizații sau instituții multiculturale și multilingve internaționale situate în afara țării dvs. de origine?

Pe plan internațional, prima mea experiență profesională semnificativă a fost în timpul cursului meu de formare la Oficiul Național de Audit (NAO) din Londra, Regatul Unit, care a durat o lună în anul 1998. După două săptămâni de formare, în a doua jumătate a cursului, mi s-a oferit oportunitatea de a participa activ, timp de două săptămâni, la activitatea unei echipe selectate care a auditat Asociația Națională a Barourilor din Regatul Unit. Acest exercițiu mi-a permis să îmi îndrept atenția către implicațiile practice ale aplicării unora dintre tehnicile de audit, a căror cunoaștere teoretică am dobândit-o în primele două săptămâni ale cursului de formare. Întreg cursul de formare – prima parte constând din prelegeri și a doua parte constând din munca directă în cadrul echipei de audit – s-a desfășurat numai în limba engleză.

Aș dori, de asemenea, să subliniez câteva alte exemple care ilustrează participarea mea la proiecte colaborative și la grupuri de lucru pe plan internațional:

▪ Membru al Comitetului de contact – Grupul de lucru pentru deficitele de audituri

PE700.503v01-00 20/34 RR\1246850RO.docx

RO

publice (2011-2012).

▪ Membru al Comitetului de contact – Grupul de lucru pentru auditurile măsurilor de gestionare a crizelor financiare și economice (2009-2013).

▪ Membru al Comitetului de contact – Grupul de lucru pentru standarde comune de auditare și criterii de audit comparabile (2009-2010).

▪ Membru al Grupului operativ pentru Tratatul privind MES – Inițiativa instituțiilor europene supreme de audit de a consolida funcția de audit extern în ceea ce privește MES (2011-2012).

▪ Din 2016, am fost implicat în mod activ în activitatea organizației neguvernamentale internaționale numite Global Initiative for Fiscal Transparency (GIFT).

Pe lângă toate prelegerile pe care le-am susținut în Slovenia, am susținut pe parcursul carierei mele mai multe prelegeri și în străinătate. Toate au fost susținute în limba engleză. Pe lângă limba engleză, în interacțiunile mele internaționale folosesc în mod activ limbile germană și croată.

4. Ați primit descărcarea pentru atribuțiile de gestiune pe care le-ați îndeplinit anterior, în cazul în care era prevăzută o astfel de procedură?

Slovenia nu are o astfel de procedură pentru membrii Curții de Conturi a Sloveniei.

5. Care dintre posturile profesionale ocupate de dvs. anterior reprezintă numiri politice?

Curtea de Conturi a Sloveniei stipulează că președintele sloven invită la numiri din rândul candidaților posibili pentru toate cele trei locuri din cadrul Curții. După consultarea cu grupurile parlamentare, președintele numește un candidat pentru a fi ales de către Adunarea Națională. Un candidat este ales dacă majoritatea membrilor – cel puțin patruzeci și șase din cei nouăzeci – votează în favoarea sa.

În temeiul acestui protocol, în 2013, președintele sloven m-a numit spre alegere de către Adunarea Națională pe postul de prim-adjunct al președintelui Curții. Optzeci și doi dintre cei nouăzeci de membri au sprijinit numirea mea printr-un vot secret.

6. Care sunt cele mai importante trei decizii la care ați luat parte în cadrul carierei dvs. profesionale?

Din punctul de vedere al carierei mele profesionale, doresc să subliniez următoarele trei decizii pe care le consider cele mai importante:

6a. Decizia că un bilanț ar trebui să facă parte integrantă din conturile finale ale bugetului național al Sloveniei.

Pe parcursul auditurilor sale statutare ale contabilității bugetare naționale, Curtea de Conturi a Sloveniei a identificat, încă de la auditul din 2004, primele cazuri de operațiuni (preluări de datorii) care erau înregistrate numai în bilanț. În timp ce, în 2004, suma respectivă era cu puțin peste 18 milioane EUR, în anul următor – deja în 2005 – s-a înregistrat o creștere de șapte ori a datoriilor asumate, la aproximativ 125 de milioane

RR\1246850RO.docx 21/34 PE700.503v01-00

RO

EUR. La acel moment, pentru a asigura caracterul complet al înregistrării operațiunilor subiacente și prevalența fondului asupra formei, am decis împreună cu colegii mei ca, pe lângă schimbările care trebuiau puse în aplicare în ceea ce privește bilanțul, cheltuiala pentru achiziția unei creanțe sau a unei investiții de capital ar trebui să fie înregistrată și raportată, de asemenea, în contul financiar de creanțe și investiții și că venitul provenit din împrumuturi ar trebui înregistrat și raportat în contul de finanțare. În ciuda unei rezerve exprimate de Curtea de Conturi a Sloveniei în ceea ce privește conturile, Adunarea Națională a aprobat, în 2004, contabilitatea bugetară națională, iar guvernul și-a mărit investițiile în așa fel încât în bilanț a rămas un nivel crescut de datorie. Cu toate acestea, s-a evitat împovărarea bugetului național cu un deficit. La acea vreme, bilanțul bugetului național, care a început să crească soldul datoriei într-un mod netransparent, nu făcea parte din contabilitatea bugetară, astfel că bilanțurile nu făceau obiectul controlului de către membrii Adunării Naționale. În consecință, în anii care au urmat, am insistat ca bilanțul să devină parte integrantă din contabilitatea bugetară națională finală și să fie auditat anual de Curtea de Conturi a Sloveniei.

Această solicitare a fost primită favorabil de Ministerul Finanțelor și de Adunarea Națională din Slovenia, care, în următorii cinci ani, au elaborat și au adoptat modificarea legislativă relevantă. Bilanțul a devenit pentru prima dată parte din contabilitatea bugetară pentru exercițiul 2010.

În cadrul departamentului pe care îl conduceam în acea perioadă, am auditat bilanțul ca parte din auditul contabilității bugetare. În 2012, departamentul a auditat, de asemenea, bilanțurile ca parte din auditul pe care l-a desfășurat în ceea ce privește contabilitatea bugetară națională anuală pe 2011.

În 2013, am fost ales să ocup postul de prim-adjunct al președintelui Curții de Conturi a Sloveniei. Ca membru, am fost responsabil pentru auditurile bilanțurilor pentru anii 2012, 2013, 2014, 2015, 2016, 2017 și 2018, care au fost efectuate din 2013 până în 2019. Aceasta înseamnă că am fost implicat direct sau indirect în toate primele nouă audituri ale bilanțului bugetului național (bilanțul pentru perioada 2010-2018).

6b. O schimbare strategică, ce a atras atenția asupra problemei creșterii îndatorării guvernului și a autorităților locale, precum și asupra necesității de a începe abordarea sistematică a problemei.

La punctul 2c am furnizat detalii despre felul în care ar trebui abordată creșterea îndatorării. Totuși, nu doar guvernul a contribuit la creșterea datoriei. Și autoritățile locale au contribuit la aceasta. În majoritatea auditurilor autorităților locale, am reușit să relevăm în mai multe rânduri consecințele financiare ale „insuportabila ușurătate a îndatorării” – dacă mi se permite să-l parafrazez pe Milan Kundera, un scriitor ceho-francez. Câteva autorități locale s-au confruntat cu colapsul și cu „administrarea judiciară” din cauza proiectelor nechibzuite finanțate prin împrumuturi. Drept răspuns, împreună cu ceilalți membri ai Camerei Curții de Conturi a Sloveniei am adoptat, în 2015, o Opinie privind chestiunea din domeniul finanțelor publice referitoare la achiziția de investiții de capital de către guvern și autoritățile locale și de investiții de capital de către entitățile juridice deținute de acestea (https://www.rs-rs.si/stalisca-in-mnenja/stalisca-in-mnenja/javne-finance/stalisce/mnenje-o-javnofinancnem-vprasanju-glede-pridobivanja-kapitalskih-nalozb-drzave-in-obcin-ter-kapitals/). Opinia a stopat orice investiție ulterioară de către autoritățile locale în acest sens. Prin urmare, consider

PE700.503v01-00 22/34 RR\1246850RO.docx

RO

că această decizie poate fi privită drept un punct de reper în Slovenia, atât prin conținutul, cât și prin efectele sale.

6c. Extinderea ariei de intervenție strategică a Curții de Conturi pentru a include obiectivele de dezvoltare durabilă.

Deși Curtea de Conturi a Sloveniei acționează, într-un anumit sens, la nivel local (în limitele frontierelor naționale), gândirea și acțiunile noastre sunt aliniate într-o măsură foarte mare la considerațiile globale. Atunci când, în anul 2015, statele membre ale Organizației Națiunilor Unite au adoptat Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, care combină cele trei dimensiuni ale dezvoltării durabile (economică, socială și de mediu), astfel cum sunt definite de cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD), la Curtea de Conturi a Sloveniei am luat hotărârea să contribuim la punerea lor în aplicare cum putem mai bine prin audituri și rapoarte de audit. Desigur, Curtea de Conturi a Sloveniei și-a concentrat auditurile asupra domeniilor în care rezultatele Sloveniei sunt cele mai slabe.

De asemenea, am hotărât asupra căii corespunzătoare de a comunica strategic. După vizionarea prelegerii intitulate „Auditul performanței pregătirii pentru punerea în aplicare a ODD-urilor – curs de formare online” (https://www.youtube.com/watch?v=NpQzARv_Vec), susținută în 2017 de doamna Aránzazu Guillán Montero [contabil cu calificări superioare în domeniul guvernanței și al administrației publice în cadrul Departamentului pentru afaceri economice și sociale al ONU (UNDESA)], am sugerat ca în rapoartele noastre de audit să menționăm în mod clar că acestea sunt conectate cu ODD-urile. În acest fel am contribuit și mai mult la promovarea punerii lor în aplicare. Această propunere a fost bine primită de colegii mei. Timp de mai mulți ani, rapoartele noastre de audit au purtat pe copertă pictogramele relevante ale domeniilor ODD-urilor la care se referea auditul respectiv.

Independență

7. Tratatul prevede ca membrii Curții de Conturi să își exercite atribuțiile „în deplină independență”. Cum ați respecta această obligație în exercitarea viitoarelor dvs. atribuții?

În opinia mea, atât independența instituțională (a se vedea punctul 7a), cât și independența titularului unui anumit post (a se vedea punctul 7b) contribuie la independența în exercitarea atribuțiilor.

7a. Independența instituțională

Principalele instrumente care definesc importanța independenței instituțiilor supreme sunt Rezoluțiile Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite A/RES/66/209 din 2011 și A/RES/69/228 din 2014.

Declarația de la Lima (numită INTOSAI-P 1 începând cu 2019), care a fost adoptată în 1977 de al IX-lea Congres al Organizației Internaționale a Instituțiilor Supreme de Audit (INTOSAI), subliniază în mod specific importanța independenței instituțiilor supreme de audit, care trebuie să fie profund ancorată într-un cadru juridic solid începând cu nivelul

RR\1246850RO.docx 23/34 PE700.503v01-00

RO

constituțional. Un cadru juridic robust este posibil numai prin instituții care funcționează bine – cele care garantează securitatea juridică, în special posibilitatea de a-și apăra independența prin proceduri în fața unei Curți Constituționale. Instituțiile statului de drept pot funcționa bine numai în sisteme democratice bazate pe statul de drept. Ultimele două sunt, prin urmare, condiții prealabile pentru auditarea independentă din partea statului. Capitolul II al Declarației de la Lima subliniază că este necesar ca o instituție supremă de audit să aibă atât independență funcțională, cât și organizațională și că independența sa financiară este, de asemenea, importantă.

Trei decenii mai târziu, Declarația din Mexic (numită INTOSAI-P 10 începând cu 2019), care a fost adoptată de INTOSAI în cadrul celui de al XIX-lea Congres, a definit independența instituțiilor supreme de audit prin intermediul a opt principii esențiale:

1. Existența unui cadru constituțional/statutar/juridic adecvat și eficace și a unor dispoziții de aplicare de facto a acestui cadru. 2. Independența șefilor instituțiilor supreme de audit și a membrilor instituțiilor colegiale, inclusiv asigurarea inamovibilității și imunitatea juridică în îndeplinirea normală a atribuțiilor lor. 3. Un mandat suficient de extins și putere de apreciere deplină în îndeplinirea funcțiilor instituției supreme de audit. 4. Acces nerestricționat la informații. 5. Dreptul și obligația de a raporta rezultatele activităților de audit/control. 6. Libertatea de a decide cu privire la conținutul și momentul rapoartelor de audit, precum și cu privire la publicarea și diseminarea lor. 7. Existența unor mecanisme eficace de urmărire privind recomandările instituției supreme de audit. 8. Autonomie financiară și managerială/administrativă și disponibilitatea unor resurse umane, materiale și financiare adecvate.

7b. Independența unei persoane fizice

Independența instituțiilor supreme de audit este legată în mod inextricabil de independența membrilor lor. Aceștia din urmă au datoria de a asigura că independența lor nu este compromisă în niciun fel de conduita lor. Succesul lor în această privință depinde, mai presus de orice, de integritatea lor. Prin urmare, au obligația să comunice toate conflictele de interes potențiale – financiare, politice sau judiciare – înaintea, în timpul și ulterior îndeplinirii atribuțiilor lor.

De asemenea, au obligația ca, în timpul mandatului lor, să refuze orice invitație sau cadou care ar putea să le influențeze procesul decizional sau care, din perspectiva publicului, ar putea să arunce o umbră de îndoială asupra independenței, obiectivității sau eficacității lor. În plus, au obligația de a nu ceda, în timpul mandatului lor, în fața niciunei presiuni exercitate fie asupra persoanei lor, fie asupra instituției de entitățile auditate, de politicieni, de public sau de mass-media, indiferent dacă presiunea este exercitată cu privire la alegerea entităților auditate, a tipului de audit, a sferei auditului, a perioadei auditului, a furnizorilor de audit, a nivelului de calitate sau de profunzime a auditului, a dinamicii auditului sau a momentului publicării raportului de audit.

În opinia mea, persoanele fizice implicate într-un audit nu au altă obligație decât aceea de a respecta legea și de a-și urma propria conștiință, la care recurg pentru a decide în permanență care este echilibrul just între calitatea și rapiditatea auditului, un factor care va avea în cele din urmă cel mai mare impact posibil asupra auditului.

Dacă voi fi numit membru al Curții de Conturi Europene, voi respecta cu strictețe principiile la care am aderat în activitatea mea în cadrul Curții de Conturi a Sloveniei. În

PE700.503v01-00 24/34 RR\1246850RO.docx

RO

orice caz, am obligația de a acționa astfel în conformitate cu principiul INTOSAI nr. 4 – INTOSAI-P 20 – care prevede că instituțiile supreme de audit au obligația de a aplica standarde înalte de integritate și etică pentru personalul de la toate nivelurile, precum și în conformitate cu Codul de etică ISSAI 130 în ansamblu.

În ceea ce privește cadrul juridic în care își desfășoară activitatea Curtea de Conturi Europeană și personalul său, sunt conștient de:

– dispozițiile articolului 285 paragraful al doilea din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevede că Curtea de Conturi Europeană este alcătuită din câte un resortisant din fiecare stat membru și că membrii săi își exercită funcțiile în deplină independență, în interesul general al Uniunii;

– dispozițiile articolului 286 alineatul (1), care prevede că membrii Curții de Conturi Europene sunt aleși dintre personalitățile care fac parte ori au făcut parte, în statul lor, din instituțiile de control financiar extern sau care au o calificare deosebită pentru această funcție. precizând de asemenea că „[a]ceștia trebuie să prezinte toate garanțiile de independență”;

– înțeleg, de asemenea, că, în îndeplinirea îndatoririlor lor, membrii Curții de Conturi Europene, în conformitate cu articolul 286 alineatul (3), nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la niciun guvern și de la niciun alt organism.

Dacă voi fi numit membru al Curții de Conturi Europene, voi acționa în conformitate cu dispozițiile articolelor menționate din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu normele de aplicare a Regulamentului de procedură al Curții și cu toate cele trei anexe ale acestora, precum și cu Codul de conduită pentru membrii Curții.

Voi trata toate entitățile auditate în mod egal, obiectiv și imparțial. Îmi voi îndeplini atribuțiile independent de interesele statelor membre și ale instituțiilor lor, precum și ale partidelor politice, grupurilor de interese sau societăților private.

Mă voi asigura, cât voi putea mai bine, că toate rapoartele de audit ale Curții de Conturi Europene sunt întocmite în conformitate cu Standardele internaționale privind instituțiile supreme de audit (ISSAI). Voi depune eforturi pentru a asigura că constatările sunt prezentate pe baza dovezilor de audit colectate și că opiniile de audit sunt exprimate pe baza unor criterii obiective, ale căror conținut și mod de aplicare sunt prezentate cu claritate în rapoarte, precum și că atât constatările, cât și concluziile sunt prezentate cât mai clar, transparent și constructiv posibil și, mai presus de toate, într-un mod nepărtinitor.

În concluzie, permiteți-mi să adaug câteva cuvinte despre conflictele de interese. Dacă, pe parcursul activităților mele, mă voi confrunta cu o chestiune care poate da naștere unui conflict de interese efectiv sau potențial în ceea ce mă privește sau chiar aparenței unui conflict de interese, voi informa președintele Curții de Conturi Europene și îi voi solicita să repartizeze chestiunea unui alt membru al Curții.

Chiar și după ce mandatul meu se va încheia, din respect pentru Curtea de Conturi Europeană, din spirit de colegialitate față de întregul său personal și pentru a proteja reputația noastră comună, voi continua să acționez în conformitate cu standardele menționate mai sus.

RR\1246850RO.docx 25/34 PE700.503v01-00

RO

8. Participați, dumneavoastră sau rudele dvs. apropiate (părinți, frați sau surori, partener legal sau copii), la activități comerciale, dețineți acțiuni la vreo societate sau aveți alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile dvs. viitoare?

Nici eu, nici membrii familiei mele nu avem interese de afaceri, financiare sau alte angajamente care ar putea intra în conflict cu atribuțiile mele viitoare la Curte.

9. Sunteți dispus să-i comunicați Președintelui Curții de Conturi toate interesele dumneavoastră financiare și alte angajamente pe care le aveți și să le faceți publice?

Sunt pregătit să comunic președintelui Curții de Conturi Europene toate interesele mele financiare și orice alt angajament, precum și să le fac publice, astfel cum am procedat în Slovenia în ultimii opt ani, în conformitate cu articolul 41 din Legea slovenă privind corupția (integritate și prevenire).

10. Sunteți implicat în prezent în acțiuni în justiție? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să oferiți precizări.

Nu sunt implicat în nicio acțiune în justiție.

11. Dețineți o funcție sau exercitați un mandat politic? Dacă da, la ce nivel? Ați avut o funcție politică în ultimele 18 luni? Dacă răspunsul este „da”, vă rugăm să oferiți precizări.

Nu am nicio funcție sau mandat politic.

12. Sunteți dispus să renunțați la orice mandat electiv sau funcție de răspundere în cadrul unui partid politic în cazul în care veți fi numit membru al Curții de Conturi?

Dacă voi fi numit membru al Curții de Conturi Europene, sunt pregătit să demisionez din postul pe care îl ocup în prezent în Slovenia.

Declar că nu sunt membru al niciunui partid politic.

13. Cum ați trata un caz de neregulă gravă sau chiar de fraudă și/sau corupție în care sunt implicate persoane din statul membru din care proveniți?

În cazul în care orice audit realizat de Curtea de Conturi Europeană revelează orice dovadă a unei posibile fraude, caz de corupție sau orice altă activitate ilegală, aș lua toate măsurile necesare pentru a informa Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) cu privire la constatări, indiferent de persoanele fizice implicate sau de statul membru implicat. Membrul Curții de Conturi Europene responsabil pentru audit are datoria de a informa imediat OLAF dacă auditul identifică orice dovadă a unei posibile fraude, caz de corupție sau orice altă activitate ilegală, astfel cum este prevăzut în Decizia nr. 97-2004 a Curții de Conturi – Aranjamente pentru cooperarea cu Oficiul European de Luptă Antifraudă. În opinia mea, Curtea de Conturi în ansamblu și fiecare dintre membrii săi ca persoane fizice trebuie să dea dovadă de zero toleranță în chestiunile legate de fraudă sau de corupție, fie în rândul membrilor Curții, fie în rândul entităților auditate.

Îndeplinirea atribuțiilor

PE700.503v01-00 26/34 RR\1246850RO.docx

RO

14. Care ar trebui să fie caracteristicile principale ale unei culturi de bună gestiune financiară în cadrul unui serviciu public? Cum ar putea contribui CCE la încetățenirea acestei culturi?

Principiul fundamental este principiul legalității. Acesta se sprijină pe principiul eficacității, al economiei și al eficienței. Parlamentul European și Curtea de Conturi Europeană pot contribui la promovarea respectării acestor principii prin selectarea și raportarea corespunzătoare a auditurilor și prin tratarea adecvată a rapoartelor de audit. Toate părțile implicate (entități auditate, CCE, Parlamentul European) trebuie să fie conștiente în orice moment de faptul că se află în serviciul cetățenilor și că trebuie să depună toate eforturile pentru a asigura cea mai eficientă utilizare posibilă a resurselor cu care cetățenii contribuie la binele comun prin impozitele lor. Astfel, toate procedurile trebuie să fie cât mai transparente posibil (principiul transparenței), iar cetățenilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a participa la ele în cea mai mare măsură posibilă (principiul participării). Toate procedurile trebuie să facă obiectul unei revizuiri independente, în așa fel încât conformitatea și o evaluare independentă a calității lor să poată fi verificate prin audituri interne și externe. Cea din urmă cerință se află în centrul rațiunii de a fi a Curții de Conturi Europene și îi definește misiunea. Prin auditurile sale independente, CCE este o oglindă pentru toți auditorii în ceea ce privește evaluarea conformității operațiunilor lor cu toate principiile enumerate mai sus (legalitatea, eficacitatea, economia, eficiența, transparența și participarea) în tendințele de audit recente – în special în legătură cu cele 17 obiective de dezvoltare durabilă (ODD) – precum și cu principiile de etică, egalitate și protejare a mediului.

15. Potrivit tratatului, Curtea de Conturi trebuie să sprijine Parlamentul în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare. Cum ați îmbunătăți în continuare cooperarea dintre Curte și Parlamentul European (în special, Comisia pentru control bugetar a acestuia) pentru a întări atât controlul public asupra cheltuielilor generale, cât și eficiența acestora?

Cooperarea eficace dintre Parlamentul European și Curtea de Conturi Europeană este esențială pentru o performanță mai bună a entităților individuale auditate și a Uniunii Europene în ansamblu. Fiecare comunitate reflectă părțile sale componente. Acest lucru se aplică și Uniunii Europene și tuturor instituțiilor sale care fac obiectul misiunii de audit a CCE.

Alegerea temelor de audit și a entităților auditate acoperite de CCE în programele sale anuale este esențială pentru îmbunătățirea efectivă a funcționării ansamblului. Selectarea ar trebui să se bazeze pe o perspectivă globală asupra riscurilor de performanță slabă în fiecare dintre domeniile de activitate ale Uniunii Europene și, în cadrul acestor domenii, asupra riscurilor de performanță slabă a entităților individuale auditate. În procedurile sale de planificare, Curtea de Conturi Europeană trebuie să analizeze riscurile pe baza tuturor informațiilor disponibile obținute prin propriile audituri și de la Parlamentul European [în special de la Comisia pentru control bugetar (Comisia CONT)], de la instituțiile supreme de audit naționale, de la instituțiile care pun în aplicare alte forme de control (de exemplu, OLAF), din mass-media etc.

Pe lângă probabilitate, analiza riscurilor ar trebui să țină seama și de amploarea posibilelor consecințe adverse. Ar trebui să se acorde prioritate maximă pentru auditare

RR\1246850RO.docx 27/34 PE700.503v01-00

RO

domeniilor sau entităților auditate pentru care analiza riscurilor arată cea mai mare probabilitate de performanță slabă și cel mai mare prejudiciu. La selectarea finală, Curtea de Conturi Europeană trebuie să țină seama de propria capacitate și de evaluarea sa privind calitatea și realizarea la timp a proiectelor. Procesul de selectare trebuie să ia în considerare faptul că viteza cu care este întocmit un raport de audit poate fi esențială pentru obținerea impactului (de exemplu, informații rapide cu privire la prejudiciul emergent sau orientări rapide privind remedierea – acțiuni sau recomandări), recunoscând în același timp că, pentru ca activitatea de audit să aibă calitatea adecvată și așteptată, este nevoie de timp.

Consider că Parlamentul European (în special Comisia CONT) și Curtea de Conturi Europeană, îndeosebi, pot îmbunătăți performanța auditorilor și a Uniunii Europene în ansamblu prin îmbunătățirea cât mai mult posibil a fluxului de informații. Aceasta poate fi asigurată numai printr-o comunicare eficace – atât în etapa de planificare, cât și în cea de raportare – și printr-o comunicare externă bună cu toți utilizatorii esențiali ai informațiilor rezultate (entitățile auditate, utilizatorii de servicii, mass-media, publicul etc.).

În etapa de planificare, CCE ar trebui să considere Parlamentul European (în special Comisia CONT) drept partenerul său esențial în colectarea informațiilor despre riscurile de care trebuie să se țină seama în analizele care stau la baza planului de lucru anual. În cele din urmă, misiunea principală a CCE este de a sprijini Parlamentul European în exercitarea atribuțiilor sale de control al execuției bugetare.

În etapa de raportare, este esențial ca Curtea de Conturi Europeană și Parlamentul European (în special Comisia CONT) să se considere reciproc drept parteneri care pot lucra împreună pentru a îmbunătăți situațiile raportate de CCE și a realiza rectificările pe care CCE le-a recomandat în respectivele rapoarte.

Opinia mea este că audierile privind rapoartele de audit în fața Comisiei CONT și a altor comisii, după caz și în funcție de domeniile de competență, sunt esențiale pentru îndeplinirea acestui obiectiv. Audierea rapoartelor de audit în fața comisiilor relevante, în prezența entităților auditate, poate oferi o asigurare fermă că se pot realiza îmbunătățiri. În cadrul unor astfel de audieri, odată ce reprezentanții CCE prezintă rapoartele Curții, entitățile auditate ar trebui să explice, în primă instanță, de ce au apărut anomaliile identificate și apoi modul și momentul în care vor fi corectate, precum și care vor fi părțile responsabile pentru punerea în aplicare a unor astfel de acțiuni. În special, entitățile auditate trebuie să prezinte Parlamentului European și Curții de Conturi Europene un raport în timp util și cu dovezi adecvate. Dacă, după o perioadă de timp ulterioară, apar orice îndoieli cu privire la punerea în aplicare (de exemplu, lipsa punerii în aplicare sau punerea în aplicare la momentul nepotrivit) sau la modul de punere în aplicare (de exemplu, punerea în aplicare ineficientă sau neeconomică) a recomandărilor, Curtea de Conturi Europeană va controla din nou entitatea auditată prin intermediul unui audit de urmărire subsecventă și va informa Parlamentul European cu privire la constatările sale.

16. În opinia dumneavoastră, care este valoarea adăugată a auditului performanței și cum ar trebui încorporate constatările acestuia în procedurile de gestiune?

Am lucrat în domeniul finanțelor publice pe tot parcursul carierei mele. M-am concentrat

PE700.503v01-00 28/34 RR\1246850RO.docx

RO

în principal asupra îmbunătățirii performanței guvernului în ansamblu sau a părților sale individuale esențiale – sisteme, subsisteme și unități organizaționale/agenții individuale – fie la nivel național, fie la nivel local. Activitatea mea a fost ghidată întotdeauna în primul rând de principiul de bază al legalității, iar în al doilea rând de cel mai înalt nivel de performanță. În ceea ce privește conformitatea cu cadrul de reglementare aplicabil, poziția mea s-a bazat întotdeauna pe faptul că acesta este o condiție prealabilă absolută, care trebuie îndeplinită indiferent de circumstanțe. Numai după ce este instituit acest cadru putem trece la discutarea aspectelor legate de performanță. Prin urmare, resping cu fermitate urmărirea oricăror efecte legate de performanță care depășesc conformitatea cu cadrul juridic.

Abordarea mea față de performanță s-a bazat întotdeauna pe faptul că este esențial ca orice persoană fizică sau organizație să aibă o performanță adecvată în sens larg. Performanța în sens larg înseamnă eficacitate în sens strict și eficiență. Consider că eficacitatea în sens strict se referă la realizarea obiectivelor, iar eficiența la mijlocul de realizare a obiectivelor. Prin urmare, consider că fiecare entitate ar trebui să depună eforturi pentru a face lucrurile corecte, în modul corect, pentru că aceasta este singura cale de a obține o performanță bună în sens larg.

Am urmat întotdeauna aceste valori în activitatea mea din cadrul Curții de Conturi a Sloveniei și al comunității locale, precum și în misiunile de care m-am ocupat în afara vieții profesionale. În plus, le urmez în viața mea privată, unde fac tot posibilul să am grijă de familia mea, să mă mențin în formă și sănătos, să îmi îmbunătățesc cunoștințele personale și să mă dezvolt pe plan spiritual.

În opinia mea, valoarea adăugată esențială a auditurilor performanței pentru entitatea auditată rezidă în faptul că rapoartele de audit atrag atenția atât asupra imaginii de ansamblu a bunei guvernanțe, cât și asupra fiecăreia dintre părțile sale componente. Prin identificarea performanței slabe și prin recomandările formulate, entitatea auditată devine conștientă de legătura dintre factorii de performanță, economie și eficiență, precum și de nevoia de a realiza un echilibru corect între aceștia, fiind încurajată să îmbunătățească această legătură. Această abordare se aplică atât operațiunilor interne ale entității auditate, și anume tuturor funcțiilor interne ale afacerii sale, cât și operațiunilor sale externe, și anume celor în relația cu alți actori din domeniul său de activitate și, în cele din urmă, cu societatea în ansamblu.

În cazul unui audit al performanței, primul pas constă în a informa entitatea auditată despre coerența performanței sale cu ajutorul numeroaselor instrumente de gestionare strategică disponibile, printre care se numără toate instrumentele pentru construirea piramidei strategice. În primul rând, prin analizarea și evaluarea misiunii sale și a valorilor fundamentale asociate, și, în al doilea rând, prin dezvoltarea unei viziuni adecvate pentru dezvoltarea viitoare a instituției sale. Entitatea auditată este confruntată apoi cu o evaluare a adecvării procesului, a rezultatului formulării obiectivelor strategice și a indicatorilor și a jaloanelor pentru a monitoriza realizarea lor. Trebuie remarcat faptul că entitatea auditată primește informații complete despre toate instrumentele dezvoltate în acest scop (de exemplu, analizele SWOT și PEST etc.).

Obiectivele sunt concepute pentru a pune în aplicare viziunea. Acestea demonstrează înțelegerea direcțiilor în care ar trebui să acționeze organizația pentru a-și realiza viziunea. Viziunea nu poate fi realizată printr-un singur obiectiv, întrucât îndeplinirea

RR\1246850RO.docx 29/34 PE700.503v01-00

RO

viziunii depinde, de obicei, de o serie de domenii în care este necesară o acțiune concertată. Obiectivele pot fi externe și interne. Acestea se pot referi la domenii care constituie activități prin care organizația interacționează cu mediul mai larg în care își desfășoară activitatea sau la operațiunile interne ale organizației. Numărul de domenii – atât interne, cât și externe – de care depinde succesul punerii în aplicare a viziunii este, de obicei, foarte mare, dar nu toate domeniile sunt la fel de importante. De fapt, acestea sunt ordonate ierarhic și au priorități temporale diferite. Toate aceste aspecte trebuie luate în considerare la stabilirea obiectivelor. Nu trebuie să se definească nici prea puține obiective, nici prea multe. Un număr prea mic de obiective expune organizația la riscul de a nu acoperi toate domeniile care au un impact semnificativ asupra realizării viziunii. Un număr prea mare de obiective, pe de altă parte, expune organizația la riscul de a nu putea să gestioneze toate obiectivele stabilite din cauza numărului prea mare și a dispersării datelor pe care trebuie să le monitorizeze, să le analizeze și să le înțeleagă și la care trebuie să răspundă în timp util și într-un mod adecvat. Prin urmare, un număr adecvat de obiective este între cinci și șapte.

Obiectivele trebuie, de asemenea, să aibă anumite caracteristici calitative. Acestea sunt cunoscute sub acronimul englezesc SMART (specifice, măsurabile, realizabile, relevante, încadrate în timp). Specifice – obiectivele trebuie să fie suficient de precis definite încât să nu acopere un domeniu prea amplu, întrucât o lipsă de concentrare (având în vedere numărul mare de factori care acționează în domeniu) diminuează șansele de succes. Numitorul comun scade pe măsură ce numărul de factori crește. Măsurabile – obiectivele trebuie să poată fi măsurate. Prin urmare, acestea trebuie să aibă o componentă numerică, întrucât aceasta este singura cale de a monitoriza în mod obiectiv realizarea. Realizabile – obiectivele trebuie să poată fi atinse. Ambiția trebuie încurajată, dar aceasta trebuie să se încadreze în limite realiste. Stabilirea unor obiective care nu pot fi atinse demonstrează o lipsă de contact cu realitatea. O astfel de abordare frustrează actorii și este contraproductivă. Realizările tind, în acest caz, să rămână sub capacitățile reale ale echipei din cauza demoralizării. Pe de altă parte, stabilirea unor obiective prea puțin ambițioase ne poate conduce inutil de departe de îndeplinirea viziunii noastre în timp. Relevante – obiectivele trebuie să aibă o legătură cu viziunea și domeniul pentru care sunt stabilite. În absența unei astfel de relații, chiar și o realizare integrală a obiectivului nu ne ajută cu nimic să ne îndeplinim viziunea. Ne-am îndreptat în direcția greșită. Încadrate în timp – obiectivele trebuie să includă și un element temporal. Trebuie să se definească cu precizie termenul până la care trebuie realizate acestea. Pentru o și mai mare certitudine în realizarea obiectivelor, trebuie să se stabilească și obiective intermediare (jaloane) ca părți din obiectivul final. Pentru obiectivele intermediare, elementul temporal al obiectivului are legătură cu componenta măsurabilă a obiectivului. Jaloanele trebuie definite atât în ceea ce privește elementul temporal, cât și valoarea.

În plus, în special în auditurile în care se efectuează un audit al performanței împreună cu un audit al eficacității, entitatea auditată este confruntată cu evaluări realizate și recomandări formulate în ceea ce privește conformitatea performanței sale cu legalitatea operațiunilor economice sau eficiente. În aceste cazuri, este important să se înțeleagă nu numai economia, ci și eficiența operațiunilor și, mai presus de toate, relația dintre ele sau să se depună eforturi pentru a le optimiza, ajungând totodată la un echilibru cu ajutorul resurselor (limitate) disponibile – atât umane, cât și financiare.

În ceea ce privește realizarea obiectivelor, de cele mai multe ori optăm pentru opțiunile cele mai ieftine. Deși managerii buni știu că opțiunile cele mai ieftine nu sunt întotdeauna

PE700.503v01-00 30/34 RR\1246850RO.docx

RO

cele mai bune din perspectiva costurilor pe termen lung și că se aplică deja acestor concepte principiile monitorizării costurilor pe durata întregului ciclu de viață, o astfel de abordare nu este întotdeauna posibilă. Când vine vorba despre aspectele legate de costuri, ne aflăm pe teritoriul economiei. Însă în ciclul de viață al oricărui proiect nu contează neapărat doar costurile, ci și beneficiile pe care le aduc aceste costuri. Când comparăm costurile și beneficiile, ne aflăm pe teritoriul eficienței. Relația dintre costuri și beneficii se schimbă așa cum se schimbă costurile. Uneori, raportul cost-beneficiu se îmbunătățește atunci când costurile cresc față de nivelul cel mai mic. Într-un astfel de caz, ne îndepărtăm de situația optimă din punctul de vedere al economiei, dar începem să ne îndreptăm către situația optimă din punctul de vedere al eficienței. La un anumit moment se atinge situația optimă, după care raportul se deteriorează din nou. Această deteriorare se datorează costurilor marginale în creștere și beneficiilor marginale în scădere. Decizia de a opta pentru principiul economiei sau pentru principiul eficienței depinde de situațiile financiare actuală și viitoare. Constrângerile financiare ne forțează, de obicei, să urmăm principiul economiei. Indiferent de principiul care prevalează, este important să înțelegem că ambele sunt orientate către obiective și sunt direcționate către principiul eficacității. Trebuie remarcat că uneori este necesar să se realizeze un obiectiv indiferent de cost. În acest punct, tot ceea ce contează este eficacitatea, iar economia și eficiența trec în planul secund. Astfel de scenarii apar în principal în situații de criză, care implică, de obicei, întrebări existențiale.

Construirea unui sistem bazat pe eficiență ține, prin urmare, de construirea unui sistem bazat pe eficacitate. Sistemul bazat pe eficiență optimizează realizarea obiectivelor stabilite în sistemul bazat pe eficacitate. În cazul eficacității, în etapa inițială – cea de planificare – ne întrebăm ce ar trebui să facem. Eficiența – în etapa de execuție – se referă la cum ar trebui să procedăm.

În această parte a revizuirii de audit a gestionării strategice a entității auditate, aceasta din urmă face obiectul unei evaluări critice a procesului său decizional cu privire la schimbările necesare pentru a realiza obiectivele stabilite și la utilizarea instrumentelor de gestionare adecvate, atât la nivelul organizației în ansamblu, cât și la nivelul părților sale individuale. Este de remarcat că aceasta primește informații complete despre toate instrumentele de proces dezvoltate în acest scop [instrumentul cel mai frecvent utilizat este cel care poartă drept nume acronimul din limba engleză PERT (Tehnica de evaluare și revizuire a proiectelor)]. Este un instrument de gestionare a proiectelor în care analizăm fiecare pas individual necesar, în principal în ceea ce privește timpul, dar mai importante pentru noi sunt analizele financiare (care includ și elemente de timp, întrucât întârzierile generează costuri). Acest tip de analize se realizează, de obicei, utilizând metoda căii critice (CPM) sau analiza căii critice (CPA). Dacă aceste instrumente sunt utilizate deja de entitatea auditată, aceste procese pot face obiectul unei revizuiri critice de audit.

În etapa finală, auditul se poate ocupa de evaluarea gestionării riscurilor. Probabilitatea de realizare a obiectivelor sau a viziunii depinde de gestionarea cu succes a riscurilor. Cunoașterea tuturor riscurilor care, dacă se materializează, ar putea cauza nerealizarea obiectivului, precum și pregătirea și punerea în aplicare a măsurilor necesare pentru a gestiona aceste riscuri în avans sunt, prin urmare singura cale de a asigura că riscurile nu se materializează și că obiectivele sunt realizate.

În ceea ce privește riscurile, ar trebui să ținem seama întotdeauna că probabilitatea de

RR\1246850RO.docx 31/34 PE700.503v01-00

RO

materializare diferă de la un risc la altul. De asemenea, este important să înțelegem că nu toate riscurile care se materializează au aceleași consecințe. Prin urmare, împărțim mereu riscurile în mai multe categorii. În cadrul gestionării lor, ne concentrăm asupra riscurilor cu probabilitate ridicată de materializare și care sunt însoțite de consecințe foarte grave.

Aspectele de care se va ocupa auditul depind de maturitatea instituției care face obiectul auditului. În experiența noastră de lucru cu gestionarea performanței, la Curtea de Conturi a Sloveniei am fost preocupați în principal de performanță în primii ani, întrucât am întâlnit auditori ale căror obiective nu erau concepute într-un mod adecvat și chiar auditori care nu aveau niciun obiectiv și care nu știau deloc ce înseamnă gestionarea strategică. Am putut să discutăm despre auditurile performanței lor abia după mulți ani.

Prin urmare, este esențial să fim conștienți de faptul că construirea unui sistem de guvernanță eficace este un proces continuu, care se derulează pe o perioadă lungă. Este un fel de maraton, care necesită multă răbdare și perseverență atât din partea entității auditate, cât și a auditorilor și care nu se finalizează probabil niciodată complet, deoarece, chiar și în cele mai optimizate organizații, există întotdeauna provocări atât din interior, cât și din mediul în care acționează. Aceste provocări pot fi umane, organizaționale, legate de proprietate sau financiare, dar și sociopolitice, de mediu sau chiar geostrategice.

În ceea ce privește provocările cu care se confruntă entitățile auditate, auditorii sunt întotdeauna încrezători că munca lor le poate ajuta. În opinia mea, conformarea la constatările și recomandările auditului poate avea o contribuție decisivă la îmbunătățirea performanței fiecărei entități auditate. Ori de câte ori este posibil, se așteaptă ca recomandările să fie puse în aplicare chiar din timpul auditului. În caz contrar, se așteaptă ca entitățile auditate să se angajeze să le pună în aplicare, cu un conținut și un calendar clar definite, precum și cu definirea precisă a persoanelor relevante responsabile (ce, când și cine).

În concluzie, trebuie subliniat că operațiunile entităților auditate nu reprezintă un scop în sine și că auditarea lor nu este destinată îmbunătățirii performanței organizațiilor auditate strict în interesul lor. Toate organizațiile auditate vizează un interes public, un interes care este în serviciul cetățenilor. Prin urmare, permiteți-mi să închei această parte a documentului cu elementul final al titlului standardului INTOSAI-P 12, care definește în mod limpede semnificația întregului spectru al performanței organizațiilor, precum și valoarea și avantajele oferite de auditarea acestora. Căci acesta e scopul nostru: să implementăm acțiuni care să aibă impact în viața cetățenilor.

17. Cum ar putea fi îmbunătățită cooperarea dintre Curtea de Conturi, instituțiile naționale de audit și Parlamentul European (Comisia pentru control bugetar) în ceea ce privește auditarea bugetului UE?

Curțile de conturi ale statelor membre ale UE cooperează deja bine cu Curtea de Conturi Europeană și între ele, dar există întotdeauna, desigur, loc de mai bine.

În spiritul articolului 287 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Curtea de Conturi Europeană informează întotdeauna curțile de conturi naționale despre vizitele sale de audit în fiecare stat membru. Această practică le dă posibilitatea curților de conturi naționale să permită personalului lor să se alăture și să observe activitatea auditorilor CCE în propria lor țară. Astfel se consolidează legătura dintre instituții direct la nivelul echipei de audit și se facilitează schimbul de cunoștințe, de experiență și de

PE700.503v01-00 32/34 RR\1246850RO.docx

RO

bune practici, respectându-se totodată independența ambelor instituții. Cunoștințele și sensibilizarea cu privire la importanța mecanismelor de control intern care au legătură cu plățile fondurilor europene sunt îmbunătățite, de asemenea, atât curțile de conturi naționale, cât și Curtea de Conturi Europeană putând acționa în vederea îmbunătățirii.

În paralel, se face schimb de informații la cel mai înalt nivel prin Comitetul de contact, alcătuit din președinții curților de conturi ale statelor membre ale UE. Comitetul de contact este un punct de contact nu doar în relația dintre Curtea de Conturi Europeană și curțile de conturi naționale, ci și în relația dintre diversele curți de conturi naționale între ele. Toate contactele la acest nivel sunt importante, în special pentru posibilitatea de a planifica audituri comune și paralele, în care două sau mai multe instituții supreme de audit convin să desfășoare un audit specific în comun sau să se ocupe simultan de aceeași temă de audit. O relevanță deosebită pentru astfel de audituri o are calendarul comun pentru planificarea programelor de lucru anuale ale instituțiilor supreme de audit individuale – inclusiv Curtea de Conturi Europeană.

Dacă voi fi numit membru al Curții de Conturi Europene, voi depune eforturi pentru a continua și a extinde dialogul, schimbul de experiențe și munca de colaborare la proiecte de audit comune, precum și pentru a prezenta constatările și recomandările atât parlamentelor naționale, cât și Parlamentului European. Consider că cooperarea între instituțiile de audit și parlamente, precum și între Parlamentul European (în special Comisia CONT) și parlamentele naționale este esențială pentru realizarea unei schimbări pozitive în ceea ce privește performanța entităților auditate.

18. Cum ați îmbunătăți procedura de raportare a CCE pentru a pune la dispoziția Parlamentului European toate informațiile necesare cu privire la corectitudinea datelor furnizate Comisiei Europene de către statele membre?

Misiunea principală a Curții de Conturi Europene este aceea de a furniza Parlamentului European informații relevante și fiabile cu privire la modul în care este cheltuit bugetul european. Toate acestea sunt menite să creeze valoare adăugată pentru cetățenii Uniunii Europene.

Datele fiabile sunt esențiale pentru a realiza evaluări de audit fiabile. Totuși, Curtea de Conturi Europeană poate contribui la asigurarea fiabilității lor prin două metode indirecte. Curtea nu poate influența datele în mod direct deoarece nu le poate solicita direct de la guvernele naționale. Acest lucru se poate realiza numai prin intermediul Comisiei Europene.

Prima metodă constă în auditarea datelor. O revizuire de audit, bazată pe revizuirea documentației disponibile și, după caz, pe vizite directe pe teren, colectează mai întâi dovezi ale veridicității informațiilor primite și apoi evaluează consecvența procedurilor urmate care conduc la plăți individuale.

O altă metodă de a asigura acuratețea datelor constă în audituri ale fiabilității sistemelor de colectare a datelor, ale sistemelor de transmitere a datelor în amonte și de sintetizare a datelor și ale tuturor controalelor interne asociate. Frecvența utilizării oricărei metode și măsura în care aceasta este utilizată sunt legate de activitățile statutare ale Curții și de constatările analizei riscurilor în etapa de selectare a auditului.

Consider că Curtea de Conturi Europeană are rezultate bune în ceea ce privește auditarea

RR\1246850RO.docx 33/34 PE700.503v01-00

RO

datelor. Prin urmare, consider că există potențial pentru o dezvoltare viitoare, în special în ceea ce privește auditurile sistemelor de control interne sau ale sistemelor informatice.

Alte aspecte

19. V-ați retrage candidatura în cazul unui aviz nefavorabil al Parlamentului cu privire la numirea dvs. ca membru al Curții?

În cazul unui astfel de aviz, va trebui să cântăresc cu deosebită atenție situația, deoarece sunt conștient că este foarte important ca între Curtea de Conturi Europeană și Parlamentul European să existe un nivel ridicat de încredere. Sunt conștient, de asemenea, de încrederea pe care mi-a acordat-o guvernul sloven prin sprijinirea candidaturii mele și, prin urmare, va fi de datoria mea să mă consult cu acesta înainte de a lua orice decizie.

Totuși, sper ca cunoștințele și experiența pe care le-am dobândit până acum în cariera mea, astfel cum sunt indicate în CV-ul meu, precum și eforturile pe care le-am depus până în prezent, astfel cum sunt reflectate în răspunsurile mele la acest chestionar, să fie garanții suficiente ale calității activității mele viitoare pentru ca Comisia CONT și Parlamentul European să îmi sprijine candidatura pentru postul de membru al Curții de Conturi Europene.

După cum am scris la începutul acestui chestionar, bugetele sunt viața mea. Voi fi cu adevărat onorat și recunoscător dacă mi se va acorda și oportunitatea de a mă ocupa de un buget european mare, așa cum m-am ocupat în trecut de bugete locale și naționale în Slovenia.

PE700.503v01-00 34/34 RR\1246850RO.docx

RO

PROCEDURA COMISIEI COMPETENTE

Titlu Înlocuirea parțială a membrilor Curții de Conturi - candidatul sloven

Referințe 13355/2021 – C9-0408/2021 – 2021/0805(NLE)

Data consultării/cererii de aprobare 5.11.2021

Comisie competentă Data anunțului în plen

CONT10.11.2021

Raportori Data numirii

Olivier Chastel16.11.2021

Examinare în comisie 10.1.2022

Data adoptării 10.1.2022

Rezultatul votului final +:–:0:

2280

Membri titulari prezenți la votul final Matteo Adinolfi, Olivier Chastel, Caterina Chinnici, Lefteris Christoforou, José Manuel Fernandes, Luke Ming Flanagan, Isabel García Muñoz, Monika Hohlmeier, Jean-François Jalkh, Pierre Karleskind, Joachim Kuhs, Claudiu Manda, Alin Mituța, Younous Omarjee, Tsvetelina Penkova, Markus Pieper, Sabrina Pignedoli, Michèle Rivasi, Petri Sarvamaa, Simone Schmiedtbauer, Vincenzo Sofo, Angelika Winzig, Tomáš Zdechovský

Membri supleanți prezenți la votul final Pascal Durand, Maria Grapini, Mikuláš Peksa, Elżbieta Rafalska, Sándor Rónai, Viola Von Cramon-Taubadel

Membri supleanți [articolul 209 alineatul (7)] prezenți la votul final

Robert Roos

Data depunerii 12.1.2022