stantul IOan de stadt

;k.)

RISTO

SF'ANTUI-IOAN DE, KRONSTADT

Viata meain Hristos

in rom6neqte de Boris Buzili

Tip[rit[ cu binecuvOntareaPrea Fericitului Pdrinte TEOCTIST,

Patriarhul Bisericii Ortodoxe RomAne

Redactclr: Anisoara Berbecc

Coperta: Mona Velc iov

C Ecl i lu l l Sopl t ia. pL'nlru ccl i l ia prezenl i

frirducerea a fbst ficuti dupl originalul in limba rusi: Moia.jiTn' t'o

Hrisre. Izdanie knigoprodavta A.D. Stupina, Moskva, 1899.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a RomAnieiIOAN DE KRONSTADT, st.

Viata mea in Hristos/ SfAntul Ioan de Kronstadt:in ronrdneqte de Boris Buzili. - Bucuresti: Editura Sophia, 2005

ISBN 973-7623-06-1

I. Buzila, Boris (trad.)

235.3 loan de Kronstadt281.93 Ioan de Kronstadt929 Ioan de Kronstaclt

CuvAntul lui Dumnezeu triieste in veacsi rim6ne mereu viu gi lucritor

escoperitu-mi-ai, Doamne, cu asupra de misurl, adevlrul Tiu sidreptatea Ta. Dezvdluitu-mi-ai, prin cunoasterea gtiintelor, intreaga

bogdtie a credinlei, a naturii si a rnintii omenesti. Cunoscut-am cuvAntul 'Iiu,

cuv0nt de iubire care ,,p[trunde pini la despirtitura sufletului si duhului"(Evrei 4,I2); invllat-am legile care guvemeaz[ ratiunea omului, aspiratia luispre intelepciune, alcituirea qi frumusetea vorbirii; pltruns-am, pe cdt mi-afost cu putinti, tainele si rdnduielile firii, infinitul intocmirii lumii, legile de-venirii ei; cunosc din cine este alcituitl populatia pimintului; am cunostintldespre diferite popoare ;i despre oamenii de seami care s-au succedat in lumeEi despre faptele lor. Am invitat cdte ceva din marea stiinti a cunoasterii desine Ei a cdilor pe care ne putem apropia de Tine; intr-un cuv6nt. am ajuns sIcunosc o mullime de lucruri, ,,descoperitu-ni-s-au destule din cunostinteleomenesti" (Sirah 3,22). Voi mai cunoa$te multe qi de-acum incolo. Am omullime de cIrti, pe tot felul de subiecte, le citesc si le recitesc, dar nu md sa-tur cu ele. Mai jinduiesc cu duhul dupi cunoastere, inima mea nu-si afli inclmultumire, nu inceteazi sI flim0nzeasci, toate cunostintele agonisite cu min-tea nu i-au adus inci deplina, fericita, mullumire de sine. Situra-se-va, oare,vreodati? Situra-se-va,,,c0nd se va arita slava Ta" (Psalmul 16, l5); pdndatunci insi, nu mi voi sdtura. Cuviintat-a Mdntuitorul: ,,Oricine bea din apaaceasta (cea a cunoasterii lume;ti) va inseta iarlgi. Dar cel ce va bea din apape care i-o voi da Eu nu va inseta in veac, cici apa pe care i-o voi cla Eu se vaface in el izvor de api curgitoare spre viala vesnici" (Ioan 4. l3-14).

i puteti da seama singuri cd omul nu moare nicicAnd cu cuv0ntul; elrdmdne nemuritor prin cuvnnt, vorbeste si dupl moarte. Eu voi

muri, dar voi vorbi pi dupi moartea mea. Cdte cuvinte nemuritoare viazi prin-tre oameni, cele pe care le-au llsatdupi ei morlii, de multl vreme dugi dintrenoi, cuvinte care continul si trliasci, uneori pe buzele unui intreg popor!Citi vitalitate cuprinde in sine cuvdntul, fie acesta qi omenesc! Cu at6t maivirtos cuvdntul lui Dumnezeu; el trdiegte din veac in veac si rimene lnereuviu si lucritor.

umnezeu fiind Ratiunea creatoare, vie. de-viatd-fdcltoare, gresescenorn cei care, gAndind dupi cum ii incleamnl duhul lor, se inde-

parteazd, de la Ratiunea ipostaticd, preocupdndu-se doar de cele materiale,stricicioase qi exprimAnd prin aceasta esenta propriului lor duh. Cad intr-oimens[ greseall mai cu seami cei ce in timpul Dumnezeiestilor slujbe sau alruglciunii de-acasd isi lasd gdndurile sI se indeplrteze. ritlcind aiurea. inafara bisericii. Acestia jignesc in cel mai inalt grad Divinitatea, Cea in carese cuvine sd ne stea atintiti mintea.

T a ce folosesc postul si pociinta? Pentru ce ne strlduirn sI le facem?I-lEle ne pot curdla de picate, ne dau liniqte sufleteasci, ne pot duce

la unirea cu Dumnezeu, la dobdndirea constiintei de fii ai lui Dumnezeu, nedau indrlznire inaintea Domnului. Iat[ deci ci avem de ce sI linem postul ;ide ce s[ ne spovedim cu inima curatd! Lucrind acestea, cu bunl-credinlI, c[-pita-vom nepretuiti risplatil CAli dintre noi nutresc oare sentinrentul dra-gostei filiale fati de Dumnezeu? Cali dintre noi oare L-ar putea chema peDumnezeu, Tati ceresc, zicdnd-I cu indrdznire fir[ de os0nd[ Tatdl nostru!Oare nu se intAmpll tocmai altminteri: din inimile noastre nu se inalli glasde fii, fiindci sunt inibusite de deserticiunile acestei lumi, nu se pot dezle-ga de lucrurile si desfitlrile ei? Cerescul Tat[ nu este oare departe de inimi-le noastre? Oare nu s-ar cuveni si ni-L inchipuim mai degrabl pe Dutnnezeuca pe Cel ce ar trebui s[ ne pedepseasc[, deoarece L-am pirlsit, duc6ndu-neintr-o tari indepirl-ard? Aqa ar trebui s[ fie, fiindcl toti meritlm dreapta-lmAnie si pedeaps[ pentru picatele noastre, dar cu totul rninunat este ci El searatl fati de noi indelung-rlbditor, ci nu ne taie. ca pe smochinul neroditor.Si ne grabim cu poclintl si cu lacrimi a-L ruga si ne fie milostiv. Sd ne re-gisim pe noi intine, si ne privim cu asprime inima gi s[-i descoperim necu-ri1ia, din pricina multor gunoaie care nu lasd sd intre in ea darul dumneze-iesc; si recunoastem cd suntem morti cu duhul.

J\ omnul cel iubitor este aici, ldng[ mine. Cum a$ putea sd inglduiI-.f sd-mi pltrundl in inimi o umbri de riutate? Si piari din mine toati

riutatea, umple-se inima mea de mireasma cea bunl a neriut[1ii. invingd-tepe tine iubirea lui Dumnezeu, diavole, cel plin de rlutate, cel ce ne indemnipe noi, cei r[i dupi firea cdzutd, citre tot r5ul. Nimic nu poate ucide mai re-pede qi trupul, si sufletul ca riutatea; ea lasd in urmd pdrjol, strive$te, chinu-ie. Nimeni dintre cei legali de riutate sd nu cuteze a se apropia de altarulDumnezeului iubirii.

I tunci cAnd ne rugim se cade sd ne ludm in stlpinire inima;i s-o in-lLtoarcem spre Domnul. Sd facem ca si nu fie rece, vicleand, prefl-

cutI, fdtarnicX. Altminteri ce folos ar mai avea rugiciunea noastrl. postul?

P6rea-ne-va bine oare sd-L auzim pe Domnul rostind cu mdnie: ,,poporulacesta M[ cinsteqte cu buzele, dar inima lor este departe de Mine" (Matei 15,8)? Sd nu st[m in bisericl sllblnogili cu duhul, sd fim fiecare cu duh arzdror,lucr0nd Domnului. Chiar qi oamenii pun pufin prel pe serviciile fdcute cu ri-ceali, in virtutea obisnuintei. Iar Dumnezeu vrea de la noi tocmai inima:,,DI-mi, fiule, mie inima ta" (Pilde 23,26). Fiindcd nimic nu este mai de pre!in om decdt inima, e viala lui gi chiar mai mult: inima ?nseamn[ omul insuEi.De aceea cine nu se roagi si nu-l slujeste lui Dumnezeu cu inima, acela arputea chiar nici si nu se roage, fiindci asa se roagi doar cu trupul, cel care,el singur, firi suflet este ca gi cum ar fi pimAnt. Tineli minte c[, atunci cAndvi rugafi, stafi in fala lui Dumnezeu, Cel ce cuprinde intreaga rafiune. Deaceea qi rugiciunea voastri trebuie s[ fle toati, ca si spunem asa, duh siratiune.

finlii lui Dumnezeu triiesc qi dupi moarte. Deseori aud in bisericicum cdntd Maica lui Dumnezeu acea minunatd cAntare a Sa. care ne

pitrunde inima s,i pe care a alcituit-o in casa mitusii sale Elisabeta, dupl pri-mirea veqtii celei bune de la Arhanghelul. Aud, iati, qi cintarea lui Moise, sia lui Zahana, tatdl inaintemergdtorului, a Anei, mama proorocului Samuil,cdntarea celor trei tineri, cdntarea lui Mariami. $i cdli alti cdntireti din NoulTestament nu desflteazd pdna azi auzul intregii Biserici a lui Dumnezeu?Dar slujbele divine? Dar Tainele? Dar sfintele rdnduieli? Al clrui duh lu-creazd in ele, aducdnd urnilinli in inimile noastre? Al lui Dumnezeu, al sfin-tilor lui Dumnezeu. Iatd, daci vreli, dovada c[ sufletul omului nu moare.Luati aminte cum aceEti oameni, care, si dupd ce au murit, ne indrumS, dedincolo de moarte, vietile noastre. Au murit, dar nu inceteaz[ sd cuvdnteze,sI ne invefe, si ne cilSuzeasci, s[ ne emolionezel

upl cum trupul nu poate tr[i fdri s[ respire, iar firi respiralie omulnu poate si trdiasci, tot a$a f[ri respiralia (suflarea) Duhului lui

Dumnezeu, sufletul omului nu poate duce o viald adevdrati. Ceea ce esteaerul pentru corp, aceea este Duhul lui Dumnezeu pentru suflet. Aerul inchi-puie, intr-un fel, Duhul lui Dumnezeu. ,,Duhul, unde val voieste/ sufl5" (Ioan3, 8, apud Biblia de la 1688).

tunci cdnd vI simlifi ispitit de pdcat, gdnditi-vd indati ci picatul ilmAnie mult pe Domnul, Care urigte firddelegea. ,,Ci Tu e;ti Dum-

nezeu, Care nu voiesti firddelegea" (Psalmul 5, 4). Ca sd intelegeli mai bineaceasta, inchipuiti-vi un tat[ drept, sever, care isi iubeste familia, care cautdprin toate mijloacele si-qi creasci copiii cinstili gi cu deprinderi alese Ei caredoregte sI le rlspliteasci buna purtare cu bog[tiile sale cele mai mari, pregd-tite anume pentru ei cu imense strddanii. si care. cu toate acestea. i;i di sea-ma, cu o nemirginiti amdriciune, cd copiii nu r[spund iubirii tatilui lor cu

propria lor iubire, nu iau in seami moEtenirea pe care le-a preg[tit-o tatil cuatAta dragoste, triiesc in desfrlnare, se indreaptd orbeqte spre pieire. Cici fie-care pdcat inseamni - luati aminte - moafie pentru suflet (Iacov 1, 5 si cele-lalte), fiindcl ucide sufletul, ne face robi diavolului. ucigaqi de oameni qi, cucOt stdruirn mai rnult in picat, cu atat mai grea ne este intoarcerea la caleacea bun[, cu atdt mai siguri pieirea. Ferili-vi, din toatl inima, de tot picatul.

(^land ti se va apleca inima spre gAnduri viclene si c0nd vicleanul va\r.-, incepe sl-i dea tOrcoale ca sd o cucereascl. pentru a o face sd se

clinteascl de pe temelia credintei, atunci spune-ti in sinea ta: stiu cAt sunt desirac cu sut-letul si ci flri credinfl nimic nu insemn; spune-ti: sunt atat defir[ putere, incAt nu trliesc decdt prin numele lui Hristos, prin El imi aflulinigtea, prin El mi inveselesc, prin El m[ impart cu inima; firi de El suntmoft cu sufletul, md cuprinde nelini;tea, inima mi se frAnge; fdrd CruceaDomnului as fi c[zut de mult jertfi celei mai cumplite amiriciuni si deznd-dejdi. Hristos mi tine in viati, El este crucea qi linistea mea.

J\Te putem bucura de ratiune deoarece existl o rafiune nemlrginitl,J. \ dupl cum putem inspira aerul fiindci existi un spaliu aerian ne-

mlrginit. De aceea si numim inspiratie toate gdndurile luminoase despre unlucru sau altul. Gandirea noastri decurge necontenit in condiliile existenteiunui Duh g0nditor nem[rginit. Iat[ de ce spun Apostolii: .,Nu ci de la noiin;ine suntem destoinici si cugetdm ceva ca de la noi insine, ci destoinicianoastrl este de la Dumnezetf' (2 Corinteni 3, 5). Iati de ce Mdntuitorul nos-tru spune: ,,Nu vI ingrijiti cum sau ce vefi vorbi, cici se va da voul in cea-sul acela ce sI vorbi{i" (Matei 10, 19). Bag[ de seamd, gdndul, si chiar cu-v0ntul (inspiralia) ne vin din afari. Aceasta se ?ntdmpli deopotrivl, cAnd neeste dat darul de Sus si c0nd suntem la nevoie. Atunci insl cdnd ne aflimintr-o stare obiqnuitl, toate gdndurile luminoase ne vin de la ingerul plzitorsi de la Duhul lui Dumnezeu. $i dimpotrivd, gindurile impure, intunecate, nevin de la fiinfa noastri crazutia;i de la diavolul. care ne std totdeauna in preaj-md. Cum trebuie sI se poarte crestinul? Durnnezeu insuqi ,,este Cel ceIucreazl in noi" (Filipeni 2. l3). Tot ce existi in lume ni se arati a sta subimperiul raliunii, atet in ceea ce priveqte modul general in care este alcituitilumea vdzurd,, cAt si in particular: pe pdmAnt, in mi;carea si in existenta glo-bului pdmdntesc, in modul cum sunt distribuite stihiile, cele ale luminii, ae-rului, apei, pimAntului, focului (in manifestirile sale ascunse), celelalte sti-hii aflAndu-se dispersate in toate vietuitoarele, cAte existi: in pisiri, in pesti,in gadini, in fiare gi in oameni. in alcltuirea lor infeleaptd si judicioasi, incalititile, nlravurile si obisnuintele lor. in plante, in modul cum sunt ele in-tocmite ;i cum se nutresc etc. Intr-un cuv0nt, vedem pretutindeni domnia ra-liunii, p0nl si in pietrele cele neinsuflelite si in firele de nisip.

-n g lujitorilor ai lui Dumnezeu, preotilorl ilygteg.u-aSg-prc$h$!4!i,' J prin puterea rndngdietoare a credintei, sdlqs-u-1*dureri-i, pe care suferi

cre;tinul, ing_-gp_ sqlaq al buS-uqlqi; invitati-vi sI faceti din cineva care seconsideri pe sine cel mai nefericit dintre oameni, cel mai fericit om de P! pd-mdnt, c9nylrcliJ-ce,_,Jrifr!-"pg4gpsit_cu pulln,-glelg rqrylat[ y-a ppmi" (In1e-

lepciunea lui Solomon 3, 5). Atunci veti fi prietenii oamenilor. ingeri-mdn-gdietori, organe ale Duhului-M0ngAietor.

T\ e nu ve{i line aprins in inimi focul credintei, putea-se-va stinge cuL/ totul in tine credinta; cre;tinismul ar putea sI disparl din tine cu to-

tul, cu toate Tainele (sacramentele) sale. VrijmaEul tocmai cltre aceasta sestriduieste, s[ ni se stingi in inimi flac[ra credinfei, sI dim uitirii adevlru-rile creqtinismului. Aga se explici de ce existi cres,tini doar cu numele, iar cufapta sunt pdgdni sadea.

Cl I nu v[ treaci prin minte cd credinta nu ne-ar aduce roade si noud.l) pastorilor. ci ii slujim lui Dumnezeu cu fdtirnicie. Nu! Noi suntem

cei ce dobdndim folos din milele lui Dumnezeu in primul rAnd si mai multdecAt toti, si stim, din experienti, ce inseamni pentru noi Domnul, cu TaineleSale, Preacurata Sa Maici si sfintii S[i. De pildl, atunci c0nd ne imp[rtigimcu de-viati-f[cltoarele Taine ale Trupului si SAngelui Domnului simfim ade-sea asupra noastri in;ine puterea lor de viali f[cltoare, cerestile daruri, depace qi bucurie intru Duhul SfAnt. $tim c[ un impirat plmintesc nu va fi instare si-l inveseleasci cu o milostivitoare privire pe ultimul dintre supusiisii, asa cum ne bucurl qi ne inveseleste privirea binevestitoare a Stlp0nuluinostru ceresc gi dumnezeiestile Sale Taine. Am fi cum nu se poate mai nere-cunosc[tori fa{i de Domnul nostru qi am vldi o inimi de piatri dac[ n-aminilga grai spre slava de-viati-dititoarelor Taine inaintea celor care il iubescpe Dumnezeu, dacl nu am preamiri minunile Sale, cele care se sdvdr;esc ininima noastr[ la fiecare dumnezeiasci Liturghie! Tot noi suntem aceia caresimlim deseori asupra noastri nebiruita. nepltrunsa. dumnezeiasca putere ilde-via$-ficitoarei Cruci a Domnului, cu care izgonim din inimi patimile,dezn[dejdea, meschinlria, spaima ;i toate uneltirile diavoleqti. Ea este prie-tena gi binef[citoarea noastr[. Aceasta o spunem cu sinceritate, cunoscindtot adevirul si toatd puterea cuvintelor noastre.

A i vrea sd atingi cele cu neputintd de atins. De ce nu intelegi oare ciAte impiedicd amlriciunile care te macinl;i iti omoard sufletul qi nu

pofi gisi mijloacele de a le inlitura lipsindu-te de ajutorul Domnului. Inva-

$-f inima cum s[ se elibereze de am[rdciuni, cum si-Ei giseasci linistea siabia atunci, dac[ vei simti nevoia, cugeti la cele de neatins. ,,Dac[ nu putelisI faceti nici cel mai mic lucru, de ce vI ingrijiti de celelalte?" (Luca 12.26).

a-1i timp si te intrebi mai des: c[rei inlelepciuni datorezi alc[tuireaperfecti a corpului tdu; ce il fine consrant in viall qi il direclioneazd?

Cine a statornicit legile intelectului, cele ce se manifesti pAni astlzi la totioamenii? Cine a inscris in inimile oamenilor legea conqtiinlei, cea care lu-creazd in noi intru rdsplitirea binelui si osAndirea riului? Dumnezeule Atot-puternic, preaintelept gi Atotbun! Tu lii mereu mdna Ta ocrotitoare asupramea, plcitosul, si nu existi clipl in care bunitatea Ta s[ m[ fi pirisitl Fi-rn[ sd-Ti pot siruta mereu. cu credintl vie, dreapta Ta. De ce-ar trebui oaresi caut undeva departe semnele bunitdtii. intelepciunii si atotputernicieiTale?! Mi bucur nespus cd le pot gisi, mai evident ca oriunde, in mine in-sumi. Eu sunt un miracol al bunitilii lui Dumnezeu, al intelepciunii gi atot-puterniciei Sale. Eu cuprind in mine in mic un intreg univers. Sufletul meueste o expresie a lumii nevlzute, trupul, o expresie a lumii vizute.

pratilor! Care este scopul vietii noastre pe pdmAnt? Acela ca, dupl ceI am fost supuEi la tot felul de necazuri Ei riutdti pe plmAnt ;i dupi ce

am sporit, pulin cite pufin, in virtute cu ajutorul harului pe care l-am primitprin Taine, si adormim, in ceasul mo4ii, in Domnul, gisind in El odihnd su-fletului nostru. De aceea cantim: ,,odihnegte, Doamne, sufletul adormituluirobului Tdu". odihna pe care i-o dorim adormitului este o incununare a tutu-ror dorinfelor qi pentru aceasta ne rugim lui Dumnezeu. Atunci nu este oarelipsit de raliune s[ ne intristim atdt cdnd moare cineva? ,,veni1i la mine toticei osteniti si impovirati qi Eu v[ voi odihni pe voi" (Matei 11,28), ziceDomnul. Rrposalii noqtri, cei ce s-au s[varsit creqtineqte, r[spund chemiriiDomnului si isi gisesc odihna. Atunci de ce s[ ne intrist[m?

(-1"i ce se strlduiesc si duci o viall duhovniceascd trebuie sd poarte\r.-, necontenit cea mai anevoioasl ;i mai subtili lupti: lupta duhovni-

ceascd cu gdndurile. Li se cere si aibi in fiece moment ochi treaz gi limpedepentru a line sub supraveghere toate gdndurile care trec prin suflet qi care arputea veni de la cel viclean, ca s[ le poati respinge. Inima acelora trebuie sdfie niereu pltruns[ de credinld arzdtoare, de smerenie gi dragoste. Altminteriviclenia diavoleascl ar putea pitrunde lesne in ea, iar dupl viclenie, sldbireacredinfei sau chiar necredinla. Apoi, tot riul, de care nu se vor putea izbravicurand, oricdte lacrimi ar virsa. IatI de ce nu trebuie si-ti laqi inima si sericeascl; mai cu seam[ in timpul rug[ciunii cauti sd te lii deoparte cu oricechip de nepisarea cea rece. Se intdmpli adesea ca buzele s[ se roage, dar ini-ma sd fie cuprinsi de vicleani pufini credinli, sau chiar de necredint5. omulpare aproape de Domnul cu buzele, dar cu inima este departe de El. in timpce noi ne ruglm insd, vicleanul diavol recurge la toate mijloacele, pe care decele mai multe ori nici micar nu le observdm, pentru a ne rdci inima ;i a ne-oatrage spre viclenie. Roagd-te qi fii tare! intireqre-[i inima!

10

acd vrei sI ceri, rugAndu-te lui Dumnezeu, ceva bun si de folos. secuvine sir te preg[tegti inainte de a te ruga, tinand puternici, neclin-

titi credinla si si iei din vreme misuri impotriva indoielii qi necredintei. Cicirdu i1i va fi dac[ in timpul ruglciunii inima va sldbi in credinti, nerimAndndstatornicd in ea. Atunci nici sd nu-ti treac[ prin minte c[ vei primi de la Dum-nezeu ce-ai cerut, indoindu-te ci 1i se va da, fiindci L-ai jignit pe Dumnezeu;iar Dunrnezeu il lipse;te de dar pe cel ce ii aduce jignire. ,,Toate cdte veticere - zice Domnul - rugAndu-vd cu credinti veti primi" (Matei 21, 22).Aceasta inseamni ci ceea ce se cere fdrd credinti sau cu indoiali nu se pri-me$te. $i se mai spune inc[: ,,dac[ veli avea credinti si nu vi veti indoi"(Matei 21,21), veti putea miqca Ei muntii din loc. inseamni ci cine se indo-ieEte si nu are credintl nu va putea face aceasta. ,,Si cearl (tot omui) cucredingi, fir[ sii aibi nici o indoiald - spune apostolul lacov... Si nu gdn-deascd omul acela cI va lua ceva de la Dumnezeu. Birbatul indoielnic estenestatornic in toate cdile sale" (lacov 1,6-8). Inima care se indoieste ciDumnezeu i-ar putea da ceea ce cere isi prirneste pedeapsa, se simte chinui-ti si apisati de indoiali. Si nu-L mdnii pe atotputernicul Dumnezeu nici cuo umbri de indoiall, mai cu seaml atunci cdnd stii ci ai simtit nu o dati asu-prd-ti atotputernicia Lui. indoiala este hul6 impotriva lui Dumnezeu, o min-ciunl fir[ rusine a inimii, expresie ea ins[qi a duhului minciunii care s-aoplosit in inimi, luAnd locul Duhului adevlrului. Teme-te qi fereqte-te de eaca de un sarpe veninos - sau mai bine zis, n-o lua in seami, nu-i da nici ceamai mici atentie. Jine minte cd, atunci cdnd I te rogi, Dumnezeu a;teapti dela tine un rispuns afirmativ la intrebarea pe care ti-o pune inlduntrul tiu:,,Crezi cI pot si fac Eu aceasta?" Iar tu trebuie si rispunzi din adAnculinimii: ,,Da, Doamne!" (Matei9,28). $i fi-va atunci dupi credin{a ta. Te maipot ajuta sI-ti infrdngi indoiala sau necredinta si urmitoarele rationamente:ii cer lui Dumnezeu: 1) ceva ce exist[, nu ceea ce ar putea line doar de dome-niul imaginarului, al fantasticului; ceva ce existi si a primit via$ de la Dum-nezeu, ,,c[ci firi El nimic nu s-a f[cut, din ce s-a fdcut" (Ioan l, 3). Aceastainseamnl cI nimic nu existl fdr[ El, in tot ce exist[ si totul, fie cI a luat fiintide la El, fie ci fiinleaz[ cu ingdduinla Lui sau se face prin fipturile cdrora Elle-a dat insuqiri $i putere de a face, ;i ci in tot ce existi, El, Domnul, este Std-pin atotputernic.^$i nu numai atat. El ,,cheamd.la fiinli cele ce inc[ nu sunt"(Romani 4, ll).lnseamni cI dacd as cere si ceea ce nu este inc[, El mi l-arputea da, flc0ndu-I. 2) Pot sd cer ceea ce este cu putinfi, gtiind c[ pentruDumnezeu este cu putin$ ceea ce oamenilor le este cu neputinti. inseamndc[ nici in aceastl privin$ nu mi se pun oprelisti. Fiindc[ Dumnezeu ar puteaface pentru mine chiar qi ceea ce, dupi mintea mea. ar fi cu neputinld. Neno-rocirea vine insd de-acolo de unde in credinta noastri se amestecd o iudecati

l l

mioapa, care, asemenea unui pdianjen, prinde adevdrul in plasa rafionamen-telor, concluziilor si analogiilor sale. Credinla imbrdtiseazd si percepe din-tr-o dati, in timp ce rationamentul ajunge la adevdr pe cii ocolitoare. Credin-ta este un mod de comunicare intre un suflet si altul; rationamentul este o co-municare la nivelul intelectului sau pur si simplu la un nivel material. Unuleste duh, celllalt. trup.

Tot ceea ce inseamni fericirea sufletului. adici ceea ce reprezintlI adevlrata viati, pacea si bucuria sufletului. vine de la Dumnezeu!

Am simtit-o din experientd. Imi spune inima. Tu. Duhule Sfdnt, e$ti comoarafericitilor!

Distreazi numele lui Hristos in iniml, teme-te si nu-l pierzi, cu El pa-I cea iti va salislui in iniml. Dac[ il vei pierde, iti va fi greu s[ o iei de

la inceput. stridania cle a ti-l lega din nou de inimi, dupi ce ai clzut, va fifoafte mare si multi plltesc pentru aceasta pldngAnd cu amar. Tine-te de Hris-tos. cu toatl puterea. insuseste-fi-L, nu pierde sfinta indriznire ?n fafa Lui.

privesti icoana MAntuitorului qi vezi cI El se uitd la tine cu ochi plini

-f Oe negrlitl luminl. Aceastd privire este i'maginea iconicl a faptuluici El ne vede cu ochii Sii, mai striluminoEi decit soarele, ci ne vede gdn-durile. ne aude suspinele ;i dorintele inimii noastre. Icoana este un chip careinfdtiseazd in trdslturi ;i semne simbolice ceea ce nu poate fi redat prin liniisi forme si nici tradus in simboluri, putind fi perceput doar prin credin![.Crede, a;adar, ci Mdntuitorul vegheazd mereu asupra ta, cd ne cuprinde petoti intr-o singuri privire, ca-n palm[, cu toate gdndurile, necazurile, suspi-nele nclastre, in orice imprejurare ne-am afla. ,,Iat[, te-am insemnat in palme-le lr'[ele: zidurile tale sunt intotdeauna inaintea ochilor mei" (Isaia 49, 16),spune Domnul. Cdt[ mdngiiere gi cAt[ viali cuprind aceste cuvinte ale Atot-putemicului proniatorl Si ne rug[m, deci, in fala icoanei MAntuitorului, ca

;i cum ne-anl afla inaintea Lui insu;i. in ea se arati Iubitorul de oameni prinharul Sdu, iar ochii zugrdvili pe ea ne privesc, fiindci ,,ochii Domnului suntpretutindeni" (Pilde 15, 3), deci ;i pe icoani, ;i cu urechile zugrlvite pe eane ascultd cu adevdrat. Luafi aminte ci acesti ochi sunt ochi dumnezeie;ti siaceste urechi sunt urechile lui Durnnezeu. pretutindeni prezent.

T n toate scrierile pdtrunse de gAnduri ;i intentii bune poli cinsti lumi-lna lui Hristos ,,care lumineazd,pe tot omul, care vine in lume" (Ioan

l, 9). Citeste-le cu dragoste. multumind dltdtorului de luminl Hristos, Carerevarsd din bel;ug lumina Sa asupra tuturor celor rdvnitori.

1l riunde m-aq gdsi, de indatd ce imi ridic din intristarea mea ochiul\,-,f inimii cltre Dumnezeu, Iubitorul de oameni rispunde neintdrziat

credinlei si ruglciunii mele qi tristelea mea se risipeqte indat[. El imi sti

T2

aproape tn toatl vremea si in tot ceasul. Atdta doar c[ nu-L vdd, dar cu inimail simt puternic. Tristelea este moartea inimii, ea inseamnl $i ciderea de laDumnezeu. CAnd fi-e inima largi, cAnd domne;te in ea pacea gi c0nd credintain El ili este vie, intelegi cum nu se poate mai limpede c[ Domnul se afl[ ne-contenit lAngi tine, cd.viazl inlduntrul tiu. Ce mijlocitor dintre sfinti sau ceinger ne-ar putea da izbivire de plcate si de necazuri? Nimeni, decnt singurDumnezeu. O stiu din proprie experienli.

A m putea vedea clt de rodnic[ este rugiciunea noastri mlsurAnd-ol1'cu o mlsuri omeneasci, .si anume prin calitatea rapofiurilor noas-

tre cu cei din jur. Cum ne puftim fala de oameni? Uneori, c0nd le exprimimcererile, laudele, multumirile sau ii ajutim in vreun fel, o facem rece, firiinimi, din datorie sau din politele. Alteori cu cdlduri, din iniml, cu dragoste;uneori f[tarnic, alteori sincer. $i fafl de Dumnezeu procedim in chip diferit.Si nu trebuie si fie aqa. Lui Dumnezeu se cuvine s[-l aducem intotdeauna,din toat[ inima, qi mlrire, Ei multumire, iar cererile pe care le facem si fietot a$a. Orice facem inaintea Lui trebuie flcut din toat[ inima. Sa-L iubimmereu din toatd inima qi si ne punem nidejdea in El.

1^t redinta in existenta lui Dumnezau este strAns legati de credinla inl.-, existenla propriului nostru suflet. ca pafte a universului spiritual.

Pentru un suflet binecredincios, existenta lui Dumnezeu este tot atdt de evi-dent[ ca ;i propria-i existen{i. Fiecare gAnd, bun sau rdu, fiecare dorinl[, in-tentie si cuvAnt sau faptl fac si se producl anumite schimbdri in inimd: spreliniste sau spre neliniqte, spre bucurie sau spre intristare. acestea toate fiinddeterminate de acliunea pe care o exerciti asupra inirnii Dumnezeul duhuri-lor si a tot trupul, cel care se reflect[ intr-un suflet binecredincios, intocmaica Soarele intr-un strop de api. Cu cAt este mai curati picitura, cu atat maibuni si mai deslusiti este imaginea reflectat[; cu cAt este mai tulbure, cu atAteste mai neclari, iar atunci clnd sufletul se afli intr-o stare de necuritie si in-tunecare extreme. nu se mai reflectl nimic, sufletul r[mlnAnd cufundat ?nbeznd duhovniceasci si in totali insensibilitate. Un asemenea om are ochi,dar nu vede, are urechi, dar nu aude. Domnul Dumnezeu mai poate fi, in ra-port cu sufletul nostru, precum aerul fald de mercurul termometrului. cu sin-gura deosebire ci dilatarea sau contracfia, urcarea sau cobor.lrea mercuruluise produc in urma schimbirilor din atmosferi, iar in cazul nostru DumnezeurimAne neschimbat, etern, mereu bun ;i drept. Dar sufletul se schimbl in ra-porlurile cu Dumnezeu, suport[ mutalii in sine insusi. in sensul ci atuncicdnd se apropie de Dumnezeu cu credinti si cu fapte bune capitl indatl am-ploare, dobdndeqte pacea inimii, dupi cum atunci cdnd se indeplrteazi deDumnezeu, prin putind credinld, neincredere in adevlrul dumnezeiesc si prinfirldelege, se chircegte indati, sufer[ de neliniste si aplsare.

13

icleanul diavol cauti si ne impristie rug[ciunea cum ai impristia omAnd de nisip, dupl cum qi cuvAntul ei l-ar dori sI fie tot ca nisi-

pul, neinchegat, flrd vlag5, adicl lipsit de vdpaia inimii. De asemenea, rug6-ciunea poate fi ca o cas[ construitl pe nisip sau ca o casl construitd pe stin-cd. Construiesc pe nisip cei ce se roagi firi credint[, imprdstiat, cu rlceali.O asemenea rugiciune se risipeste de la sine qi nu-i aduce nici un folos ru-gltorului. Construiesc pe smncd cei care. atat timp cAt dureazd rugiciunea,fin ochii alintifi spre Dumnezeu, rugAndu-l-se asa cum s-ar ruga unei persoa-ne vii, vorbindu-I fati citre fa1i.

1nr uvintele de mAntuire, scrierile Sfintilor Parinli. ruglciunile Ei mail*- cu seamd cuvintele Cuv0ntului Ipostatic insusi sunt cu adevdrat apX

vie. Apa este curgitoare, cuv0ntul curge qi el ca apa. Apa improsplteazd. sidi viat[ trupului; cuvintele de mdntuire dau via1i, umplu sufletul de pace qibucurie sau de umilinti si zdrobire a inimii, pentru plcate.

ll utrim speranla cI vom obline ceea ce cerem cAnd ne rugIm, bizuin-I \ du-ne pe credinfa in bun[tatea qi indurarea lui Dumnezeu, fiindci

este Dumnezeul milelor, al induririlor ;i al iubirii de oameni, aducAndu-neprin aceasta aminte nenumirate exemple prin care Dumnezeu qi-a ardtatbunltatea qi mila, atat asupra altora (potrivit Sfintei Scripturi qi vielilor sfin-tilor), cdt si asupra noastrd. Pentru ca rugiciunea si dea road[, se cuvine carugitorul si creadi cu t[rie, din toatl ininra, ci a obtinut deja de la Dumne-zeu cele cerute. Deseori oblinem, rugdndu-ne. ceea ce cerem, indeosebi incazul cererilor ficute pentru mAntuirea sufletului nostru. indeplinirea acestorcereri trebuie atribuiti neapirat lui Dumnezeu, harului Sdu, nu intdmplirii,Dar existi oare loc pentru intdmplare in impirllia lui Dumnezeu Cel Atot-puternic? Nimic nu se poate face, cu adevirat, fird voia Sa, ,,fdrd El nimicnu s-a ficut din ce s-a flcut" (Ioan 1, 3). Multi nu se roag[ avdnd impresiacI n-au primit nimic de la Dumnezeu din cele ce l-au cerut, sau considerd ru-glciunea o inutilitate .Ei zic c5, oricum, Dumnezeu stie tot, ne cunoagte dina-inte cererile, uitdnd ceea ce s-a spus: ,,Cere[i qi vi se va da; cdutali gi veli afla;bateti qi vi se va deschide" (Matei 7,7). Avem nevoie de cereri (rugdciuni)tocmai pentru ca sI ni se intireascd credinfa, fiindcd prin credinfi ne mintu-im. ,,CIci in har sunteli nAntuili prin credinli" (Efeseni 2, 8). ,,O, femeie,mare este credinfa ta!" (Matei 15, 28). Mlntuitorul a pus-o pe acea femeie s[se roage stdruitor pentru a-t trezi credinfa qi a i-o intdri. Asemenea oameninu vId cd le lipseqte credinta - avutia cea mai de pre! a creEtinului, de careare nevoie asa cum are nevoie de vial[ - ci fac mlrturie mincinoasi inaintealui Dumnezeu prin necredint[, ci au devenit copiii diavolului, care nu suntvrednici de milele lui Dumnezeu, c[ alunec[ spre pierzare. Trebuie ca in tim-pul ruglciunii inima si ardi de dorinfa dobAndirii de bunuri duhovnicegti, de

L4

dragoste fali de Dumnezeu, pe care inima si o simti deplin, inlelegAnd ne-

mirginita Lui bunitate fa1[ de neamul omenesc, vointa Sa de a ne asculta ru-giciunile cu pirinteascd dragoste. ,,Deci dac[ voi, rii fiind, ltiti s[ da{i daruribune fiilor vostri, cu ciit mai mult Tatil vostru Cel din ceruri va da cele bune

celor care cer de la El?" (Matei l, Il).

T\ umnezeu, Cel ce este Adevirul etern, nu rabdl si ne gtie indoindu-l) ne de adevlr nici o clipiti. Dumnezeu, Cel ce este bunitatea vegni-

cI, ,,voieqte ca toli oamenii si se mdntuiasci qi la cunoEtinfa adevlrului sl

vinI" (Timotei 2. 4). Se cuvine ca ;i noi, fiii lui Dumnezeu Celui bun fiind,s[ dorim tuturor din toati inima, chiar ;i vrijmaqilor no;tri, mAntuire ;i si ne

ingrijim de aceasta.

{r, A i griil toatit viata de inima ta, caut[ spre ea qi ascult-o, incearcl sl\ A OJt-peri ce o impiedic[ si se uneasci cu Dumn ezeu, rzvorul a toa-

t[ fericirea. Va fi aceasta stiinta stiintelor, cu ajutorul lui Dumnezeu vei pu-

tea lesne descoperi ce te desparte de Dumnezeu qi ce te apropie Ei te uneste

cu El. Despre aceasta poate depune mdrturie inima insisi, atat cea aflatd in

leglturi cu Dumnezeu, cit gi cea care s-a rupt de El. Diavolului ii convinecel mai mult sd se intetpuni intre inima noastr[ si Dumnezeu. El ne indepdr-teazilde Dumnezeu, prin patimi si prin pofte trupeqti sau prin goana dupi luxqi dupl onoruri in viatl.

/n are ce esre de mirare in faptul cX insusi Dumnezeu-CuvAntul, FicS-\-f torul tuturor vdzutelor si nevdzutelor, preface pflinea si vinul in

preacuratul siu Trup s,i preacuratul siu Singe? In acestea - in pAine si vin -

nu se intrupeazi clin nou Fiul lui Dumnezeu, deoarece El s-a intrupat o datiqi este de-ajuns pentru toate veacurile, ci se intrupeazd acea fire omeneascdpe care ;i-a asumat-o o datl Hristos, intr-un chip care se aseamini cu minu-nea inmullirii celor cinci pAini, din care s-au hrinit mii de oameni. Natura as-

cunde o mullime de taine, pe care mintea mea nu le poate pltrunde. $i deqi.

aparent, ele par lesne de inleles, fiecare lucru are enigmele sale. Asemeneaqi taina de-via1l-dititorului Trup qi SAnge rimAne pentru mine de neinteles:cum se prefac pdinea si vinul in Trupul gi S0ngele Domnului? Dar de;i eun-o pot pirtrunde, aceasti taini are o existenl[ reali. Creatorul meu (eu nefi-ind decdt lucrarea m0inilor Sale, ficuti din carne gi singe peste care Domnula suflat duh), Durnnezeu Cel preainlelept, a C[rui putere este nemlrginita.p[streazi multe taine. Eu insumi sunt pentru mine o taini, ca qi crealie a m0i-nilor Sale. Pentru sufletul meu existi Duhul Domnului. Pentru sufletul si tru-pul meu existl Trupul ;i Sdngele Domnului.

T\ upi curn sufletul ne pune in miqcare trupul, tot aqa qi DumnezeuL) punein mi;care Universul,lumile toate. firi a fi cuprins in ele. Su-

fletul umple trupul. iar,,duhul lui Dumnezeu umple lumea" (Infelepciunea

15

lui Solomon l, 7); sufletul se cuprinde in trup, fdrd a fi ,,blocat" de el intr-unsingur loc. fiindcl se poate deplasa oriunde; Duhul Domnului nu st6 cuprinsin lume, nu se inchide in lume, ca sufletul in trup.

alristos, atunci cAnd credinla ni-L aduce in inimd, face si se sdlislu-I I iascl in ea pacea qi bucuria. Nu in zadar se spune despre Dumne-

zeu: ,,Sfent esti si cu sfintii silisluiesti".

l\T u cluta Ia frumusetea chipului, ci la aceea a sufletului omului; nuI \ lua in seami haina (trupul este o haini vremelnici), ci vezi ce

anume imbracl ea: nu te llsa sedus de o cas[ arltoasl. ci afld mai intdi cinestI in ea ;i ce fel de om, este. Altminteri vei batjocori chipul lui Dumnezeu,il vei injosi pe Impirat, ploconindu-te in fala robului SIu. neddndu-Ilmpiratului nici cea mai rnicl pafte clin cinstea ce i se cuvine. A;ijderea, nusta sd adrniri c0t de frumos e tipiriti cartea, ci cauti sl-i descoperi spiritul;cici altminteri injosesti duhul gi inalli trupul, fiindcl litera tipiriti e trupul,iar cuprinsul ci4ii, duhul. Nu te l5sa vrdjit de armonia sunetelor scoase deinstrumente qi de voci omenesti, ci cauti s[ descoperi efectul acestora asuprasufletului sau, cu alte cuvinte, care este spintul lor. Daci acea muzici i1iaduce in suflet o stare de liniste, de infelepciune, de sfinfenie, ascult-o,nutre$te-{i sufletul cu ea. Iar dacl prin ea iti pdtrund in suflet patimi, nu o maiasculta, tine-te deoparte de trupul si de spiritul acelei muzici.

ptiinla lluntrici a omului, liberl de zld[rniciile acestei lumi, de beznaI 'in care o tine firea cea trupeascd, nelegatl in vreun fel de ispitele

celui rlu, pare a se bucura de o libertate mai mare dimineafa, indati dupltrezirea din somn; atunci ea arati precum pegtele care se arunc[ uneori veseldeasupra luciului apei. in restul timpului ea pare sI stea intr-o umbrd aproapecompauril, ca legatl la ochi, ceea ce o impiedici s[ vad[ adevirata ordine alucrurilor duhovnice;ti ;i a celor ce sunt percepute prin simfuri. Prindeliorele de dimineati, bucurati-vI de ele, acestea aratd a fi ca ale unei vieti noi,care s-a prirnenit in timpul somnului. Ele preinchipuie intr-un fel acea starecdnd vom fi cu totii innoiti, in dimineata de obqte a neinseratei zile a invierii,cind ne vom dezlega de trupul cel muritor.

1-r hiar si atunci clnd se roagi, omul nu este fiu al libertIlii, ci, in cea\l- mai mare parte, robul necesitilii ;i datoriei. Uitali-v[ la oricare om,

chiar si la un preot. Oare mulli dintre cei ce se roag[ o fac cu iniml slobodd

;i deschisd, cu credinfd vie si cu dragoste?/4,

f n timpul rugiciunii trecem uneori prin clipe debezn6. ucigitoare qi deI strAngere de inimI, care vin de la necredinta inimii (necredinfa este

beznl). in aceste momente, nu slibi in duh; g6ndegte-te ci, dacl s-a stins intine lumina dumnezeiasc[, ea rimine mereu, in toati strllucirea ;i grandoa-

16

rea ei, in Dumnezeu, in Biserica Lui, cea cereasci si cea piminteasci. in uni-versul material, in care se face vdzutd,,,vesnica Lui putere si dumnezeire"(Romani 1,20). SI nu crezi cra adevirul a slibit. Adevirul nu sldbeste nicio-dat[, fiindci el este Dumnezeu insusi qi tot ce existi isi are in El izvor sitemelie. Numai inima ta cea slabi, picitoasi si intunecati poate c[dea dinadevlr, fiindci. uneori, nu este in stare sI suporte lumina acestuia si sI-icuprindi in ea curilia. Nu o va putea face decit atunci c0nd se va curdti sauva fi cur[titd de p5cat. acesta fiind cauza primordiali a intunericuluiduhovnicesc. ci este asa ai putea si-ti dai seama observdndu-te pe tineinsuti. Atunci clnd lumina credinlei sau a adevdrului dumnezeiesc trlie;te ininirna ta, ea se simte cuprinsd de liniste, de forti, de vitalitate; cdnd selipse;te de acestea, devine nelinistitl ;i neputincioasi, ca o trestie bltuti devAnt, sleiti de orice viat[. Nu te l5sa cuprins de aceasti beznd. diavoleasci.Izgoneste-o din iniml cu semnul de-viati-dititoarei Cruci.

l\T u pregeta a te ruga din inim5, chiar si la capitul unei zile de munciI \ istovitoare. Nu fi nerdvnitor in sfAnta ruglciune. spunefi-o toatl

Domnului, din tot sufletul, tinAnd seama ci este lucrare inchinatl Domnului.Daci ai intrat in hor[, joacI. ,,Daci ai pus mdna pe plug, nu te mai uitaindlrlt" (Luca 9,62). O rugiciune care nu e flcuti din inimi, nerdvnitoare,nu te va llsa sI dormi (dacii te afli asupra noptii) pini cdnd nu-!i vei pl0ngeplcatul inaintea lui Dumnezeu. Dar aceasta nu se int0mpli cu to{i, ci doar cucei imbunlt[!1i. Ia aminte, nu pune mai presus de Dumnezeu propriul tiutrup, nu te deda odihnei trupegti neglijdnd cele duhovnicesti. oricare r0n-duiali de rugdciune iti vei fi ales, ?ndeplineste-ti-o con$tiincios (dac[ ti-aiales rugiciuni mai lungi, du-le pdnl la capit, cum se cuvine; pe cele scurte,de asemenea). Tot ce faci, fI din toat[ inima. Lucr0nd cele ale Domnului. s[nu-[i fie inima indoit5, ca si cum o jum[tate i-ar apartine lui Dumneze]J, rarcealalt[ trupului tiu. Domnul Dumnezeu nu-ti va ribda viclenia, crutarea desine. Te va da diavolului si acela va face ca inima ta s[ nu mai cunoascipacea, fiindcl ai fost nerdvnitor fati de Cel ce este adevirata pace a inimiitale si Care va face intotdeauna toate spre folosul tIu, pentru a-1i tine inimaaproape de El. Fiindcl orice rugiciune nesincerl indeplrteazd. inima deDumnezeu si o face si se indrepte impotriva omului ?nsusi. $i dimpotrivi,orice rugdciune sincerl apropie inima de Dumnezeu ;i il face pe om supusLui. Deci crede ceea ce spui; de te vei gribi s[ dai gata mai repede rug[ciu-nea, pentru a te bucura mai curdnd de odihna trupului, vei pierde, deopotri-v6, odihna trupeasc[ si pacea sufleteascd. $i, vai! cu ce chinuri, sudoare gi la-crimi se dobdnde;te apropierea inimii de Dumnezeu! Am putea face, oare,chiar din rugdciunea noastri (neglijentd) un mijloc de a ne indepdrta deDumnezeu Ei Lui si nu-i pese de aceasta? Fiindci lui Dumnezeu ii este mili

11

de noi si tine seam[ de stridaniile noastre de mai demult. El vrea - iati - sIne determine cu orice chip sI ne intoarcem din nou la DAnsul si si o facemdin toati inima. Vrea sd fim mereu ai Lui.

ici o miscare a mintii si a inimii mele nu se poate produce firdgtirea lui Dumnezeu, Cel ce este pretutindeni. Orice efect are o

cauzd, orice sfdrsit are un inceput. Dupi cuvdntul Apostolului: ,,Nu ca de lanoi inqine suntem destoinici s[ cugetim ceva ca de la noi insine, ci destoini-cia noastr[ este de la Dumnezeu" (2 Corinteni 3. 5). Viu este Dumnezeu. viueste si sufletul meul

sa cum curge timpul firi si se opreasci, qi trupul meu, atdta vremecAt este in via$, se schimbd mereu gi se trece, precum gi lumea in-

treagl se trece - dup[ cum arati modul cum evolueaz[. - de parci s-ar griibispre un sfdrsit prestabilit, asemenea unei jucdrii puse in migcare de un resort.Unde s-ar putea afla ceva stabil? Stabil este ceea ce pune in miscare si direc-tioneazi totul spre un tel anumit. Stabil[, neschimbitoare, este cauza primor-diali a tot ceea ce este creat si intocmit qi care, ea insiqi, nu este creati qi deaceea nu este trecd.toare, ci vegnic[. Neschimbltoare sunt qi spiritele ingeri-lor si oamenilor, create dupd chipul cauzei primordiale. Restul - baloane desipun! Prin aceasta nu subapreciez crea{ia, vreau doar si o pun in raport cuCreatorul si cu fericitele duhuri.

reluie;te dupl vrednicie cea mai mare minune a lui Hristos, Fiul luiDumnezeu celui viu, cea care se videqte ?n imp[rtiqirea cu

DutnnezeieEtile Sale Taine. Ce fel de minune este aceasta? Cea care dd pacesi inzdr[venire inimii celei mortificate de picat, minunea care se arat[ dupXo deasi impirtlgire, primiti dupi ce ai trlit un timp in neliniEte qi moartespirituaii. S[ nu reduci impirtigania la o deprindere oarecare, la cevaobi;nuit ;i fira importanti. DacI vei gAndi aEa, daci vei inclina cltre oasemenea conceptie, ili vei atrage mdnia lui Dumnezeu qi nu vei mai simtidupl cuminecare c[ ai gustat pace ;i via$. Purtdnd o vie recunoqtinli, por-nitd din adincul inimii, acestor daruri dititoare de vial[, vei dobAndi de laDornnul via1i, iar credinta iti va spori mereu ;i mereu. Spaimele si nelinigtilevin din necredinli. Dupd ceea ce simti in timp ce primesti Sfdnta impirtiqa-nie, poti fi sigur cd necredinta te face si rimdi departe de acea viald care i1istd inainte in SfAntul Potir. Cauti sd nu le iei in consideralie. O, credin$! Tuinsali e;ti minunea noastri, mAntuirea noastrl! ,,Credin{a ta te-a mdntuit"(Marcu 5,34). Credin{a vie in adevlrul lui Dumnezeu ne face s[ plecim in-totdeauna de la Domnul in pace. $i, dimpotrivi, necredinla nu ne aduceniciodati pace. Si - vai! - Satana i;i face deseori aparilia dupd o nevredniclinrp[rtdEire cu Sfintele Taine, incerc0nd in tot chipul si ne semene in inim[minciuna sa, adicl necredinta, fiindc[ necredinta este tot una cu rninciuna.

l8

Uciga; de oameni fiind de cAnd lumea, diavolul caut[;i acum prin orice rnij-loace si-l ucidl pe om, cu minciuna qi cu tot felul cle uneltiri. CAnd se stre-coari in inimi sub forma necredinlei sau a vreunei patimi, nu va inceta sir-sidescopere mai tdrziu adevirata fa$ ;i anume prin neindurare si riutate.Atunci cind ti-ai dat seama ci a intrat in tine, de cele mai multe ori nu veireusi s[-l scoli dintr-o datI. Aceasta fiindci diavolul cautl si blocheze toatec[ile prin care ar putea fi scos din inimd si face aceasta cu ajutorul necredirr-tei, al cruzimii si al altor mijioace care ii stau la indem0n[. ZStd;4rnic te zvir-colesti in mine, arhanghele cdzutt Eu sunt robul Domnului meu Iisus Hristos.Tu, cel ce te-ai indlpt cdndva cu trufie, te injosesti acum luptAnCu-te atAt decumplitcumine, cel slab! Aqa si- i spuiin gAnd duhului celui r iu, careit i st i ica un pietroi pe inim[ gi care te indeamnd la tot rIul. Duhului celui trufasaceste cuvinte ii cad ca un bici de foc; rusinat de tiria si de intelepciunea taduhovniceascl, el va fugi de tine. i1i vei du ,.o,nu tnOail cle aceasta, vei ve-dea si sim{i sivArqindu-se in tine schimbiri minunate; nu vei mai sirrrti apl-sAndu-ti inima povara ucigitoare de suflet; tt se va plrea ci ai clet'enit u$orca fulgul gi te vei convinge, din proprie expenenti. cir existi duhuri aie rlu-lui, cele de sub cer, care cauti mereu si ne duca spre pierzare, folosin.lu-sede otrava gAndurilor negre si ticiloase, cele care ne invenureazi inima, c[z-nindu-se sd nimiceasci dragostea de oameni si dorinta de a intra in l:onluniu-ne unii cu al1ii.

[t oate nenorocirile mi se intdmpl[ in minte si in inirn,i. astfel incit eleI nu pot fi vizute; de aceea imi trebuie un Mdntuitcr nevdzut, singu-

rul care poate fi cillra.uzd inimii. O, tdria mea, Iisuse Fiul lui Dumnezeul 0,lumina minlii mele, pacea, bucuria, bogdtia inimii mele _- slavir I'ie! Slavl

Jie Celui ce mi izbdve;ti de vrijma;ii mei nevizuti, cei ce duc rizboi inmintea qi in inima mea gi care stau gata sI mi ucidir in insusi izvorul vietiimele, in locul cel mai sensibil.

l Tegheazi cu tdrie s[ nu incolfeascd in tine trufia. Ea apare in.\ir p*V nesimtite. mai cu seami atunci cAnd te superi si ifi ie;i rJin firr: F*

altii, din cele mai neinsemnate motive.

n 71inunata lucrare a Sfintei ;i de-viatI-ditltoarei Cruci asupra sufle-LYltului nostru atins de otrava riului arati in chipul cel mai lirnpede

urmitoarele: 1) c[ avem un suflet, fiintl spirituali. si lucrul acesta este inafara oricirei indoieli; 2) cra^existi spirite rele care actioneaz[ ucigltorasupra sufletului nostru; 3) ca Il avem pe Dumnezeul ;i Domnul nostru lisusHristos mereu cu noi, prin dumnezetrea Sa,;i cd 4) El ne-a adus prin Cruce,prin patimile, ristignirea gi moartea Sa mAntuirea, cd a surpat prin Cruce pu-terea diavolului. Iati cdte dovezi desprindem spre folosul credin{ei noastredin minunata lucrare a de-viati-ddtltoarei Cruci asuDra noastrd.

l9

ei ce trdiesc viatl duhovniceascl vid cu ochii inimii cum uneltestediavolul, cum ii cllluzesc pe oameni ingerii p[zitori, cum inglduie

Domnul, prin putere Sa, si fim supugi ispitelor si cum ne aduce mdng0iere.

entru a petrece ziua toati sfdntl, in pace, fIr[ de picat, existi un sin-gur mijloc: cea mai sinceri qi cea mai fierbinte rugiciune, diminea-

fa, indatd ce ne-am sculat din somn. Ea ni-L aduce pe Hristos in noi, impre-un[ cu TatIl si cu Duhul Sf0nt, si in acest chip di sufletului tirie pentru atine piept asalturilor riului. Dar pentru aceasta trebuie s[ ne pizim inima.

neori, cAnd amiriciunea i1i cuprinde sufletul, ajungi si-ti dorestimoartea. SI mori e lesne si nici nu trebuie si astepfi prea mult[

vreme. Dar oare esti pregdtit pentru moarte? Fiindcl nu se poate sd nu stii cidupi ce vei muri vei fi supus judecdtii, dup[ cum 1i-ai triit viata (Evrei 9,27). Nu esti pregltit de moarte gi, daci ar fi sI mori acum, a-i incepe sdtremuri din toate midularele. Nu-!i bate gura degeaba, nu mai spune ,,maibine ar fi sL mor", mai curdnd spune: ,,cum sI mi pregitesc crestineste demoafte, cu credinti, cu fapte bune, indurAnd cu inim[ usoari toate necazurilesi amdrdciunile ce se vor abate asupra mea, ca si pot primi moartea flrd frici.ne?nfruntat, cu pace, nu ca pe o teribili lege a firii, ci ca pe o pirinteascichemare a pdrintelui ceresc cel firi de moarte in impdr[1ia cea firl desfir;it, fdcutl unui sfdnt, unui fericit?" Adu-fi aminte de acel bitrdn careducea in spate o povar[ grea qi care, nemaivoind si tr[iasci, a chemat moar-tea. Aceasta, ascultdndu-I, i-a ieqit in cale, dar bitr0nul, speriindu-se, nu si-amai dorit moafiea, preferind si-si poarte mai departe povara cea grea.

id ?n inchipuire, cu ochii inimii, cum inima mea il inspirl pe Hris-tos in sine, cum Acela pitrunde in ea, aducdndu-i, dintr-o dati,

pace si dulceald. Nu m[ voi lipsi de Tine, Iubitorule de oameni, Tu care estirespiratia si bucuria meal Bolnav sunt fdri Tine.

utem, oare, si. ne rugim mai repede firi a diuna in vreun fel asupraruglciunii? Pot si o facl cei ce au deprins rugdciunea lluntrici, cea

.din inimi curati. Se cuvine ca in timpul rugiciunii inima si doreasci sincerceea ce cere; sd se pltrundl de adevirul cuvintelor rostite, iar pentru o inim[curati acestea vin de la sine. Ea se poate ruga si mai repede, dar numai cuevlavie, deoarece graba ca atare nu poate vitima rug[ciunea, adevirul (sin-ceritatea) ei. Dar cei ce n-au ajuns si se roage cu toati inima trebuie si seroage firi grabi, astept0nd ca fiecare cuvint al ruglciunii si-qi giseasciecou corespunzltor in inimI. Dar cel ce nu a deprins practica rugiciunii con-templative nu poate obtine cu usurinti aceasta. Iati de ce pentru unii caacestia trebuie sd devini regulI obligatorie rostirea rari a cuvintelor rugiciu-nii. Agteapti ca tiecare cuvdnt si-ti trezeasci in inim[ propriul siu ecou.

20

..1,

1n inima omului se produce fie apropierea de Dumnezeu, fie indepirta-Irea de El si, in acelasi timp, pace ;i bucurie sau tulburare, spaiml,

ap[sare, viati sau moarte duhovniceasci. De cele mai multe ori apropierea seproduce cind avem necazuri si clnd doar Domnul, spre Care ne indreptim cutoatl inima, ne poate izbravi de ele. Asa ni se apropie inima de El. indeplrtareasurvine atunci cAnd nu ducem lipsl de nimic, cAnd ne bucurim de bel;ugulbunurilor pdmdntesti, care il fac sI se trufeascil pe omul vechi. trupesc. Inimaomului pierde credinta ;i il uita pe Dumnezeu, Judecitorul si Binet[citorulsdu, tocmai atunci cArrd omul devine avid de bogitie, de slav[, de faimi sicind le-a obtinut pe trcestea. Atunci uitl de nemurirea sufletului, uiti datoriade a-L iubi din toati inima pe Dumnezeu, pe fiecare om, ca pe sine insusi.

$a c-um un om rlu, cAnd vine sl-i cearl ceva unui om bun, bldnd sismerit. pentru a-gi asigura succesul cererii. cauti el insusi sd se

asemene aceluia, tot astfel si crestinul, cAnd vine si se roage Domnului, saupreacuratei sale Maici, sau ingerilor si sfintilor, pentru succesul rugiciuniisale trebuie s[ se asemene, pe cAt ii este cu putintl, Domnului insusi, Prea-curatei Sale Maici, ingerilor sau sfintilor. Iati in ce constd secretul ca rugi-ciunea noastrl sI-si ating[ scopul si si fie grabnic auzitia.

umnezeu, Cel in trei ipostasuri, md vede si mi aude. Este convin-gerea care irni insuflefeste inima cu prisosinfi, mi-o urnple de pace

;i bucurie. M[ vede gi Maica Dumnezeu-CuvAntului, imi aude rugiciunile sisuspinele cdtre Ea;i aceasta este tot o convingere mdngAietoare, care se con-firm.i necontenit in fapt. Umbla-voi intotdeauna, simtind pretutindeniprezenta si ochiul lui Dumnezeu.

ovadl hotdrAtoare c[ diavolul exist[ in lume o reprezinti faptul cioamenii nu simt, sau simt intr-o prea micl mdsuri (desi unii

incearcl sa simtl) mila lui Dumnezeu in fipturi, puterca Lui proniatoare siriscump[ritoare. Existi deci si cel ce se impotriveqte din rlsputeri la tot cee bun si drept.

nirea cu Dumnezeu este {elul de cdpetenie al vielii noastre, iar pi-catul se opune acestuia, la modul absolut. De aceea, fugiti de plcat

ca de cel mai cumplit vrljmas, ca de cel ce ucide sufletul, pentru ci o viatlfdri Dumnezeu inseamni moarte. Sd ne p[trundem de menirea noastri, sdfinem minte mereu cd obqtescul nostru stipdn ne cheami s[ ne unim cu El.

n creqtin trebuie si aibl mai intdi de toate inimi.curati, pentru a-Lputea vedea pe Dumnezeu. a$a cum ni se arati El, cu dragostea pe

care ne-o poartd si cu toate desdvArgirile Sale; cu frumusetea ingerilor, cutoati slava Stipdnei noastre - frumuselea sufletului gi mirelia Ei de Maici alui Dumnezeu, cu frumusetea sufletului sfinlilor lui Dumnezeu gi cu dragos-

2l

tea pe care o nutresc ei fa1[ de noi. Trebuie s5-i vedem asa cum sunt ei inqiqi,trebuie sd vedem gi sd pitrundem adevirurile credinlei cregtine cu toate tai-nele ei, si le percepem mirelia, si cunoagtem, de aselnenea, starea sufletelornoastre gi indedsebi sd ne cunoa$tem picatele. O inimi necurati, inchinatispre dobAndirea celor plmAntesti, nutrind in sine pofte ale trupului, pofte aleochiului qi poftirea faimei p[rmdnte;ti nu poate vedea qi cunoaqte nimic dintoate cele de care am vorbit mai inainte.

ugiciunea este iniltarea minfii Ei a inimii citre Dumnezeu. Este lim-pede asadar ci nu se poate ruga cel ale cirui minte ;i inimi sunt le-

gate strins de ceva pimintesc - bani sau onoruri - sau a cdrui inimi sti in ro-bia unor patimi - uri, invidie. Aceasta pentru cI patimile de cele mai multe oriinlintuie inima, dupl cum Dumnezeu o lSrgeqte, dlruindu-i adevirata libertate.

ste mai presus de orice inchipuire cum se unegte Hristos Insusi cusemnul Crucii, ddndu-i minunata putere de a stArpi patimile, de a-i

izgoni pe demoni, de a da impicare sufletelor zbuciumate. Dupi cum tot maipresus de inchipuire este qi atunci cdnd Duhul Domnului nostru Iisus Hristosse uneste cu pAinea si vinul, preficindu-le in trup qi sAnge si cAnd ne cur[1eq-te deslvArqit sufletul de picate, aducAndu-i pace cereascl Ei linigte, fdc0ndu-lbun, bl0nd, smerit, plin de credinli pornitd din inimd qi de nddijduire. Aceas-ta se explici in parte prin aceea cd Duhul Domnului nostru Iisus Hristos celatotputemic si atotziditor este pretutindeni qi ci pretutindeni El poate ,,sicheme la fiinli cele ce incl nu sunt" (Romani 4,l7), cu atdt mai mult si facialtceva din ceea ce este. $i pentru ca o inimi pufin credincioasi s[ nu-Ei inchi-puie cd Crucea sau numele lui Hristos lucreazd. de la sine, gi nu prin Hristos,nici singurd Crucea, nici chemarea numelui lui Hristos nu vor face minuniatunci cdnd creqtinul nu il va vedea cu ochii inimii sau ai credintei pe HristosDomnul qi nu va crede din inimi tot ce a s[v6r;it El pentru mdntuirea noastri.

Tata, Eu cu voi sunt in toate zllele, pdnd la sfdr;itul veacului" (Matei,,L28,20). Asadar; StipAne, Tu eqti cu noi in toate zilele; nu triim nici

o zi fdrd. Tine, flri prezenta Ta. O, cdt de real ,si cdt de esenlial sdl[qluieqtiTu in Sfintele Taine! Tu iei, Stlpdne, la fiecare Liturghie un trup intru totulasemdnitor cu al nostru, in afar[ de pIcat, ;i ne hrines,ti cu Trupul Tiudltitor de viafi. Prin Sfintele Taine e;ti intreg in noi, Trupul Tiu se une$tecu trupul nostru qi Duhul Tiu se une$te cu sufletul nostru. Percepem, simtimaceastd unire dititoare-de-via1d, linigtitoare ;i dulce, Simlim ci, unindu-necu Tine in Sfdnta Euharistie, devenim acelaqi Duh cu Tine, dup[ cum s-aspus: ,,Cel ce se alipeEte de Domnul este un duh cu El" (1 Corinteni 6, l7).Ne facem asemenea Jie, buni, blAnzi ;i smerili, dupd cum ai zis despre Tineinsuti: ,,Cd sunt bldnd qi smerit cu inima" (Matei

-Ll,2g). Este adevlrat c[

adesea trupul nostru cel viclean Ei nev[zitor sau st[panul veacului acestuia

22

care sll[$luiegte in picltosul nostru trup ne $optefte ci in Sfintele T'aine seafli doar pdine ;i vin, nu insu;i Trupul, si insu;i S0ngele Domnului,chemdnd in ajutor, ca pe nigte martori vicleni, simfurile vizului, gustului sirnirosului. Noi insl nu dlm ascultare clevetirilor celui riu si cugetirm duplcum unneazi: la Tine, Doamne, totul este cu putinti; Tu creezi trupurile oa-menilor, animalelor, pegtilor, pdsdrilor, reptilelor, ale tuturor flpturilor. N-aiputea oare Tu. Care ,,pretutindenea esti si toate le implinesti", si-Ti creezipropriul TIu trup? Oare ce sculptor. lucrdnd statui pentru altii. n-ar fi in staresd-si faci propria sa statuie? Si nu numai atdt. Tu esti Cel ce poti preface unobiect neinsuflelit intr-o fiintl vie, precum toiagul lui Moise intr-un sarpe.nimic nu este la Tine cu neputinli. Oare nu-Ji poti face Tie Insuti Trup dinpAine si vin, acestea fiind atAt de apropiate trupuh"ri nostru si care. intrebuin-tate ca hrani qi bluturi, se prefac in carnea si sdngele nostru? Tu faci ?n aqachip ?ncAt credinla noastri s[ nu ne fie pusd la incercare mai mult decdt arnputea suporta; Tu nu prefaci un bulgire de pinrint in preacuratul Tlu Trupgi preacuratul Tdu Sdnge, ci pdinea cea albI. moale. curatd si plicutd la gust;nu faci SAngele Tdu din ap[, ci din vin, care seamdni la culoare cu sAngele(vinul care e numit in Scripturra sdngele strugurelui (Sirah 50, l7), pldcut lagust qi care veseleste inima omului. Tu cunosti neputinta noastri, slaba noas-tri credinti si de aceea ai binevoit si Te folosesti, in Taina'l'rupului si Sin-gelui T[u, de acele elemente care se potriveau cel mai bine. Si credem decicu t[rie c[ sub aparenta plinii si vinului ne implrtdqim cu adeviratul Trup siadeviratul SAnge ale lui Hristos gi c5, in Taina Implrtdsaniei, Domnul va ficu noi ,,in toate zllele, pind la sfirqitul veacului" (Matei 28,20).

A m putea spune cI sufletul nostru este o reflectare a chipului lui.l-l,Dumnezeu. Cu cAt aceasta este mai fideli qi mai clari, cu atAt suf'le-

tul ne este mai luminos si mai linistit. Cu cdt Dumnezeu ni se reflectd insuflet intr-o mai micd misurl, cu atat el este mai intunecat si mai nelinistit.

$i fiindcd la noi sufletul e totuna cu inima, se cuvine ca in ea si se reflecte,prin sim![minte, prin recuno$tinta noastr[, adevlrurile dumnezeie5ti si si lip-seasc[ cu desivdrqire tot ceea ce ar putea reflecta minciuna. Simte dragostealui Dumnezeu in preacuratele Taine, simte adevlrul tuturor rugiciunilor: ini-ma noastri e ca o oglindi. Adevirul trebuie si ni se reflecte deplin ;i exactin inimi, precum obiectele lumii exterioare intr-o oglindl obisnuitri.

p bine. cum nu se poate mai bine. sd faci fapte bune. Ornul bun esteUimpdcat cu sine, este prietenul lui Dumnezeu. este gi altora plicut.

Cel ce face binele atrage flri si vrea asupra-i toate privirile. De ce? Fiindci,atunci cAnd simti o mireasmi plicuti, te opresti f[rI sI vrei sd o miro;i. Pri-vili infdliqarea unui om care stlruie in fapte bune, chipul slu. Cum aratir lafa$? Ca si un chip ingeresc" Blindetea si smerenia se revarsi din el, pe toti

LJ

?i cucereste firi si vrea cu frumusefea sa. Luali aminte qi cum vorbegte: rds-p0nde;te si rnai mult buni mireasmil Parci v-ati afla fatl cdtre fatd cu sufle-tul lui, topiti de dulceafa unei dulci convorbiri.

ragostea aduce lini;te ;i destinde in chip pldcut inima, o thsu-flete;te, in timp ce ura o chirce;te chinuitor si o tulburi. Cine uri;te

pe altii, acela se chinuie qi se tiranizeazd.pe sine; e prostul proEtilor.

And trupul v[ este atins distrugitor de vreo boal[, nu cArtiti impotri-va lui Dumnezeu, ci mai bine spunefi: ,,Domnul a dat, Domnul a

luat, fie numele Domnului binecuvAntat" (Iov l,2I). V-a1i obiqnuit sd viconsiderati trupul ca pe o proprietate inalienabill si nu este deloc aga, fiindcdtrupul vostru este templu al lui Dumnezeu.

xistl, oare, o mai inaltl slujire decdt cea preoteasc5? Preotulvorbegte mereu cu Domnul ;i Acela ii rispunde; la orice ierurgie, la

orice rugiciune, Domnul di un rispuns. Putea-va oare preotul, atunci cdndeste asaltat de patimi, s[ nu-qi aduci aminte cI patimile sunt josnice. necu-rate, mai cu seami pentru un preot, c[ nu trebuie sI le lase si pitrundd inini'mi, acolo unde trebuie s[ siligluiasci deplin doar Iisus Hristos? Preotulnu este om, ci ingel Toate cele lume;ti trebuie sd le lase deoparte in urmasa. Doamne Iisuse! Imbrica-se-vor preofii Tii cu dreptate (Psalmul 13L,9),pentru a nu uita niciodati inalta lor chemare qi pentru a nu se lisa prinsi incapcanele lumii acesteia;i ale diavolului, pentru a indeplrta de la inimile lorgrijile veacului si in;eldciunea bogiliei gi poftele dupl celelalte care pltrundin inima lor (cf. Marcu 4,19).

ulte gi felurite sunt ciile prin care diavolul ne pitrunde in suflet,?ndepdrtdndu-l de Dumnezeu qi cdutAnd si ne subjuge cu intrea-

ga-i fiinti intunecati, plini de ur[ si ucigltoare. Orice migcare a patimilordevine pentru el o cale de acces gi nu scapl nici cea mai mici ocazie ca sd ofoloseasci. Si caiie Duhului Sfdnt sunt de asemenea multe $i felurite: caleacredintei sincere, a inimii smerite, a iubirii din toat[ inima de Dumnezeu side semeni ;.a. Nenorocirea este c[ ucigltorul de oameni cauti prin toatemijloacele sd puni stavili acestor cii. Cea mai obi;nuiti cale pe care neputem intoarce la Dumnezeu, noi picitoqii, cei ce L-am pdrlsit, ducdndu-neintr-o lari indepirtati, este aceea a trecerii prin grele suferinle si a pldngeriicu lacrimi amare. $i SfAnta Scripturi, ;i experientaaratdc[, pentru a se apro-pia de Dumnezeu, plcitosul trebuie si sufere, s[ se tdnguiasci, sd verse la-Crimi, sd-si vindece inima de fitlrnicie. ,,Pitrundeli-vi de durere. intrista-

1i-vd qi vi jelili" (Iacov 4,9). Lacrimile au puterea s[ ne curefe intindciuneainimii, iar suferinfele ne sunt de trebuin$ fiindci prin ele scad, mdntuitor,pornirile pdcitoase ale inimii. O inimd intoars[ spre sine poate vlrsa mailesne lacrimi de pociin$.

24

Oamenii au cizut in necredintifiindcI s-au lipsit de duhul rugiciunii

dnd diavolul ni se afld in inimd, simfim ceva ca o greutate ucigl-toare, neobiqnuitl, o pard de foc in piept si in inimi; sufletul simte

cI ceva il str6nge si c[ se intunec[; totul ne iriti; simtim repulsie fat[ de oricefapti bun5; interpretlm anapoda orice cuvdnt qi orice gest ale altora fat[ denoi, vedem in ele porniri impotriva noastrl, ficute cu rea intentie, olezare aonoarei qi de aceea nutrim fali de ei urd adAnc[, ucigaqi, gdnd de mdnie qirizbunare. ,,Dupd roadele lor ii veti cunoaste" (Matei 7,20). Sunt zile cdndduhul riu m[ tulbur[ gi pe mine.

amenii au cdzut in necredint[ fiindci s-au lipsit cu totul de duhulrueiciunii sau fiindcd nu-l au si nu l-au avut niciodatl. intr-un cu-

vAnt, pentru c[ nu se roagd. De aceea inima unor asemenea oameni devinecAmpul in care poate lucra in voie StipAnul lumii acesteia. diavolul. El estegi st[pinul lor. Acegtia nu s-au rugat si nu se roagi Domnului sd coboareasupra lor roua harului dumnezeiesc (iar de darurile Domnului au parte doarcei ce le cer). Inimile intinate dup[ fire, lipsite de roua insufletitoare aDuhului Sfdnt se usucd si astfel, pdlite de o teribil[ arEi$, cad, pAnd la urm[,mistuite de flacarile infernale ale necredinlei ;i ale patimilor de tot felul,diavolul neqtiind sd facd altceva decdt si afate patimile, cele care intrefinacest foc gtozav, el salti de bucurie vdzdnd cum pier nefericitele suflete, celerlscumpdrate cu sAngele Domnului, al Celui ce i-a surpat puterea.

ruglciune de dimineagi. Dumnezeule! Fic[torule gi StipAne al lu-mii, caut[ cu milostivire in ceasul acesta al diminetii asupra fip-

turii Tale impodobitd cu dumnezeiescul Tiu chip. Fi ca ochiul Tiu si mi in-vioreze qi sd vinl lumina Ta cea mai strilucitoare decdt Soarele in bezna su-fletului meu, cel ticlloqit de picat. Ia de la mine intristarea gi lenea,dlruieste-mi veselie qi vigoare sufleteasci, pentru ca inima mea s[ sliveascicu bucurie bunltatea ;i sfin.tenia Ta, nemdrginita-Ji miretie, desivdrsirileTale firi de sfdrqit, in toatl vremea Ei in tot locul. CI Tu e;ti Fdcdtorul meuEi Stapdnul vielii mele, Doamne, ;i Jie se cuvine slavl de la toate fipturileTale ralionale, in tot ceasul, acum qi pururea si in vecii vecilor. Amin.

in clipa cdnd omul, prin propria-i vointi, a crazut de la Dumnezeu, elcare fusese cdndva o vieluitoare de pe l0ngi casi, dar care s-a sil-

biticit, hlllduind prin piduri de nep[truns, el priveqte firi chef citre locul vie-fuirii sale de odinioari, preferdnd intunericul pidurii, adici al lumii acesteia,luminii vechiului loc, adic[ raiului dumnezeiesc. ii vine sreu si se uneasci cu

25

Dumnezeu, iar atunci clnd reuseste sI o facd, cade adeseori de la Dumnezeu.Ii este greu s[ creadi sincer in Dumnezeu ;i in toate cate El i le-a descoperit,nu se ingrijeste si pistreze in suflet nestrimutat cerescul dar al credinpi.

6 aca Dumnezeu poart[ de griji, cu intelepciunea Sa proniatoare, fi-lJ rulyi de iarbi. florii sau frunzei unui copac. ldsa-ne-va oare pe noi

in pirisire? Convinge-te, din toat[ inima, omule, ci insusi DomnulDumnezeu, in a Sa iconomie. se ingrijeste de toati fdptura Sa, pAn[ la ceamai de pe unn[. intelege ci ldngr fiecare fdpturd std nevizut creaiorul. Dupacrivintele M0ntuitorului, Dumnezeu imbraci iarba campului (Matei 6, 30),hrdneste pasirile cerului (Matei 6,26). cu ce nu ne inveseleste Domnul penoi, fdpturile Sale? Chiar si cu flori. Ca o gingagi mamd, cu puterea Sa atot-fiitoare |i cu intelepciunea Sa, in fiecare prirndvari face si creasci pentrunoi, din nirnic, superba vegetalie. Si ne desfltdm cu ea gi sd nu uitim a prea-sla-r'i bunitatea Creatorului, Plrintele nostru ceresc; si rlspundem iubiriiSale cu inimile noastre iubitoare.

fr ine nu crede in Dumnezeu, Cel ce ne scap[ din situatiile cele mai\-, grele. cine se arati neincrezdtor si slab de fire, acela nu vrea si dea

slav[ lui Dumnezeu, ;i-L inchipuie cd nu vegheaz5, ci doarme, cd nu estenici atotputernic, nici bun, acela minte fat[ de Dumnezeul Adevirului gi prinaceasta cade in cumplit picat. Cu deosebire, nu pot fi scuzate neincredereasi scepticismul acestora dupi ce au vizut oameni care s-au invrednicit siprirneascd nu o dati ajutor minunat de la Dumnezeu-Mdntuitorul. o, cdteplcate md apasi!

f\ ur)rnezeu Cel neviizut si atoateficdtor vine in atingere la modulI-l sensibil cu sufletul meu nevizut, care, in urma acestei atingeri, se

umple de o minunati liniqte gi de o bucurie cereasci. Dovezi despre prezenlalui Dutnnezeu nu-mi aduc ochii (ca in cazul obiectelor obisnuite ale exis-tentei), nici urechile pe calea cuvintelor;i sunetelor vocii, nu acestea fac siajungd la mine ,,semnale" de la Cel de necuprins; mi le aduce sufletul, care,ca si zic asa. se pitrunde de Dumnezeu.

I tunci cCnd se tulburi ;i i1i umple inima de dezn[dejde riuratea oa-fl' menilor, adu-ti aminte c[ Domnul Dumnezeu Cel atotputernic ;i

atotdrept te iubeste nemlrginit si ci El rabdi o vrelne riutatea oamenilor, darcand vine tinipul. o pedepsegte dupr merit. Tu nu esti in stare sd dispui, aqacurn ai dori, de tine, de gura ta, de un singur mldular al trupului tiu. Tindndseama de aceasta, gdndeqte-te cum este Cel ce conduce intreg universul, ti-nAndu-i intr-o asemenea, minunati, extraordinari ordine, Cel ce stdpdneqtetot neamul omenesc cel cuprins de riutate ;i desm[tare, oamenii fiind gataoricdnd sd se nimiceasci unii pe altii. dar in acelasi timp avAnd parte, sub

26

stlpdnirea Lui, mai mult de bucurii dec0t de supirlri. Cdt de atotputernic ;ide preainlelept este Domnul, Cel ce cArmuiegte peste o asemenea imensd qifeluriti multitudine! Bizuie-te pe ajutorul Sdu la modul absolut.

ind este vorba de dumnezeiegtile Taine nu sta si te intrebi: oarecum se int0mpld? Nu-[i este cunoscut cum a fdcut Dumnezeu lumea

din nimic qi nici in aceastd privinl[ nu poti Ei nu trebuie sd stii ceea ce faceDumnezeu in chip tainic. Taina lui Dumnezeu trebuie s[ r[mdn[ pentru tinetainI. fiindci tu nu egti Dumnezeu, nu pofi cunoaste tot ceea ce cunoa$teDumnezeu Cel atotputernic, a Cdrui intelepciune este nesfArsitd. Tu eqti lu-crul mdinilor Lui, neinsemnata lui creaturd. Jine minte cI a fost o vremecdnd nu exista nimic qi ci dupl aceea tot ce existd pdn[ astizi a fost creat dinnimic de CuvAntul lui Dumnezeu: ..Fdrd El nimic nu s-a f[cut din ce s-afdcut" (Ioan 1,3).

1)redati-v5, rugdtori lor, lui Dumnezeu inima. acea inimi iubitoare.I. sincer[, cu care v[ iubili pdrinlii, bineflcitorii, prietenii, cea in care

simlifi dulceala iubirii curate, nepreficute.

J f neori. in t impul unei rugdciuni indelungate. abia daci ajung si f ieL,/ pldcute lui Dumnezeu cAteva minute, cele ce sunt rugiciune sinceri

;i adevlratd slujire lui Dumnezeu. Principalul intr-o rugdciune este apropie-rea inimii de Dumnezeu. cea care di mdrturie despre dulcea prezen!6 a luiDumnezeu in inimd

ie dupd cum Eu voiesc, nu dupd cum voieqti tu. Acesta este glasulStlpdnului Dumnezeu, pe care il aude mereu sufletul nostru clzut in

p[cat gi care nu vrea si iasi din starea de intristare pe care i-o di picatul. Fieasa cum Eu voiesc: sau te pocliesti din addncul inimii, pe misura picatuluisivArEit Ei te intorci la calea viefii, cea pe care !i-am ardtat-o Eu, sau supu-ne-te unei pedepse, pe misura p[catului, aqa cum fi-o va da dreapta Mea ju-decatd. Altminteri, plcatul pe care l-ai sivArsit te va chinui, ca unul ce esteo abatere de la poruncile Mele. Sufletul nostru igi va afla lini,stea numai atuncicAnd va face in mod real gi din addncul inimii dovadl de poclintd, pe mlsurapicatului s[vdrqit, sau va suporta pedeapsa dumnezeiascd corespunzdtoare.O, st[pAnire atotputernicd ;i atotdreapt[ a Dumnezeului nostru, cea care c0r-muieqti in chip nevizut nevizutele noastre suflete, Tie se cuvine toat[ mlri-rea! Slavd Jie, Doamne, MAntuitorul nostru! Facd-se voia Ta!

At de repede qi de u$or ne poate mAntui Domnul nostru! intr-o cli-piti, pe nea$teptate, pe nebdgate in seamd. Adesea am fost in tim-

pul zilei un mare pIcltos, iar seara, dup[ rug[ciune, am mers la culcare in-dreptat gi mai alb decdt zdpada. prin darul SfAntului Duh. cu inima plina dedulceati si de o adAnc[ pace. Cdt de uEor ii este Domnului sI ne mAntuiasc5,

4nLI

in seara vielii noastre, in amurgul zilelor noastre! Mintuieqte-m[, mAntuieg-te-mi, o, Preabunule Doamne, primeqte-rni in cereasca Ta irnplr[1ie. Totuliti este cu putinfi. Sluga ,,pentru stlpAnul slu stl sau cade. Dar va sta, clciDomnul are putere ca si-l facl si stea" (Romani 14, 4).

l-teea ce este de cea mai rnare importantd si reprezintl elementul vital\r.-, pentru orice fipturi, aceea s-a ascuns de citre Creator in adAncul

flpturii. Putem observa aceasta pretutindeni. Bunioarl la om. Sufletul estealezar in chiar mijlocul fipturii sale, in inim[, de aceea se si spune adesea inloc de suflet - inimi si in loc de inimi - suflet. .,N{dhnit e duhul in mine ;iinima mea incremenit[ inlluntrul meu" (Psalmul 142, 4),.,lnimI curatra zi-deste intru mine, Dumnezeule, si duh drept innoie$te intru cele dinliuntru alemele" (Psalmul 50, l1).

T\ umnezeul nostru este Dumnezeul milei, induririlor si al iubirii deL/6nmsni (Psalmul 102, 8 $.a.), $i nu Dumnezeul chinurilor ;i al pe-

depselor. Chinurile vin ca o consecinli a picatului, ele fiind ;i partea acelorfiinte flri trup care l-au plrlsit pe Dumnezeu. De aceea, daci te c[ieqti, sin-cer, din inimi, poli crede ci vina pentru chinurile qi suferintele tale o poartdplcatul qi diavolul, dar nu numai acestea, ci ;i tu insuti, fiindcl diavolul nu

1i-ar fi putut face nici un riu daci n-ar fi gisit ceva in tine de care si se agafe.

Q unt un Dumnezeu zelos... (Ie;irea 20, 5). ,,Nu voi da nim[nui slavarJ Mea" (Isaia 42. 8\. Aceste cuvinte ale Domnului slavei devin o rea-

litate atunci cdnd slava lui Dumnezeu. care lucreazd in mine prin SfinteleDaruri, o atribui, in sinea mea, altcuiva, sau la altceva, neaduc0ndu-l Lui re-cunogtinfi, din toati inima. Atunci devine Domnul zelos pe slava TainelorSale, intotdeauna minunate, ddtitoare de viafi. $i atunci sufletul meu va fipedepsit prin dreapta Sa Judecat5, cu toiag plrintesc. Atunci aude el deslusitcuvintele Domnului: ..Nu voi da nimlnui slava Mea". .,Pentru ci nu-mi daiMie slava care mi se cuvine, cea pe care o vezi tu insuli atdt de limpede inTainele Mele, lovi-voi lluntrul tiu cu toiagul dreptitii Mele si prin aceastate voi face s[ qtii qi s[ crezi cra nu voi da slava Mea altcuiva niciodatl. Eu i1icur6! picatele gi i1i fac sufletul mai alb decdt zapada, cu Sdngele Meu. Itiaduc in suflet pace gi bucurie. Te incilzesc gi te alint ca o mamd pe prunculsiu, pun in tine bl0ndefea gi smerenia Mea. Umplu de dragoste inima ta. Teprefac, ili dau o alti infiliqare, spre propria-1i uimire, ca si te faci om nou,duhovnicesc, ;i cui altuia i-aq putea da slava faptelor Mele? Fiindcd EurimAn vesnic neschimbat: ,,Dumnezeu nu este ca omul, ca sI-L minfi, nici cafiul omului ca si-i parl riu" (Numeri 23,l9).

umnezeu Cel nevizut lucreazi asupra sufletului meu, ca Ei cdnd arfi vizut si ca si cum s-ar afla aievea in fala mea, cunoscAndu-mi tot

28

ce gandesc si tot ce simt: orice lene ascunsi ;i orice indlrltnicie, oricepatiml iqi primegte intotdeauna pedeapsa cuvenitl. in general, daci dispo-zilia mea liuntricl nu este vrednicl de Dumnezeu, de sfintenia Lui, inima sesimte pedepsiti ca de un foc dogoritor, iar atunci cAnd sunt vrednic mI simtvesel ;i linistit.

11 rice s-ar spune, omul devine uneori din cale-afari de supiricios si\r.-f de rdu nu fiindci e in firea lui si fie aga. ci fiindc[ diavolul s-a strS-

duit din rlsputeri s5-l faci as.a. Observali-vl pe voi insivi, observati-i si pealtii atunci cdnd devin irascibili si r[i, c6nd voi inqivl s,i ei a1i fi fost in staresI faceti una cu pimdntul pe cineva care vi dusmlneqte in mod real sau nu-mai vi s-a pirut cI o face. Comparafi aceastd stare cu liniptea care vI cuprin-de qi ii cuprinde qi pe allii (uneori foarte repede, pdn lucrarea ingerului p5-zitor), blindefea, bunltatea de caracter care reapar la propria voastri persoa-nI sau la altii, trecerea de la o anumitl stare la contrariul ei. Vd veti spune insine: acesta pare un alt om, nu seaminl cu cel care cu pulin timp in urmi eraplini de mAnie qi riutate. Acest om este cel .,din care iesiseri demonii... se-zAnd jos, la picioarele lui lisus" (Luca 8, 35) (adicl blAnd si smerit), cumintitgi intreg la minte. Oare s[ nu se mai afle in el nici urml din vechea riutate sidin nebunia de mai inainte? Unii taglduiesc existenta duhurilor reie. Darasemenea cazui precum cele de mai sus din viala unor oameni aratl limpedecI ele exist[. DacI fiecare efect are propria sa cauzl ;i daci pomul secunoagte dupl roade, cum ar putea si nu se vadi in cineva, care este cuprinsde o furie dement6, duhul riu care lucreazd, in el qi care nu se poate mani-festa decAt intr-un mod care ii este intru totul propriu. Poate cineva si nurecunoascl in dezllntuirea de ur[ a cuiva pe incepdtorul a toat[ riutatea? Maimult decdt atAt, omul care s-a molipsit de t0fnI qi iritare si care emand urlsimte desluqit in piept prezenta unei forle malefice; ea ii produce in suflet ocu totul altl stare dec0t aceea de care vorbeste Mintuitorul, referindu-se laprezenla Sa: ,,C[ci jugul Meu e bun ;i povara Mea este uqoari" (Matei I 1,30). CAnd este prezent cel riu, te simti ingrozitor, simti o apisare trupeasclsi sufleteascd.

ea mai frecventd cerere care se face in biserici prin giasurile preo-\r.-, tilor, citetilor, cflntiretilor este si fie miluiti. Ce inseamni aceasta?

inseamn[ ci toti cei ce ne aflIm in biserici meritlm pedeapsa clumnezeiasciiqi cd primul lucru de care trebuie si ne aducem aminte cand venim la biseri-ci este cd suntem picdtogi qi cI ne-am infitisat inaintea Domnului cerului sipimdntului, Flcitorul qi Binefdcitorul nostru, Cel pe Care il mdniem in fie-care zi qi in fiecare ceas cu flridelegile noastre, ca si-i cerem mild, fiecarepentru sine Ei - in duhul iubirii cre;tine - si pentru altii. Rugiciunile pentrumiluire pot fi mari sau mici, precum ;i de cerere stdruitoare. intrucdt in biseri-

29

ci nu se rosteste nici un cuvAnt de prisos, in timpul ectenter cereni stdruitoarese cuvine si ne rugirn cu gi mai multi tdrie lui Dumnezeu, din adAncul sufle-tulur, cu zdrobire de inimi, dupi cum se spune qi la inceputul acestei ectenii:

,,Si zicem tott clin tot sufletul qi din tot cugetul nostru, si zicem". in acest timptrebuie si jasim deoparle riceala qi neatenlia inimii qi, arzdnd de duhul smere-nier, stincl numai ochi gi urechi, sd inillim citre Creator cea mai fierbinterugiciune ca si ne miluiasci pe noi, picdtoqii. Dar ce observim in timpul ecte-niei cererii stiruitoare si al celei mari, in timp ce liturghisesc sfinlilii slujitorisi cinti cintiretir: ca de obicei, rugitorii sunt neatenti si indiferenfi.

A rat dupl o impirtisire nevrednici, cdt si dupi o rugiciune nevred-llnici si rece. sufletul boleste. Inseamni cI Domnul nu ne-a intrat in

inimi, cd L-arn jignit cu necredinla ;i r[ceala inimii noastre si ci inglduieduhurilor rele si ni se cuibireasci in inim[, ca si ne faci sd simtim deose-

birea dintre jugul Siu qi cel al vrijma;ului.

4^t e adevlr insplimintltorl Pdcdtosii care nu se cliesc pierd dupl

\- moarte orice posibilitate de a se achimba in bine, adic[ rlmAn me-reu pradi chinurilol veqnice. Picatul inseamnd chin. Cum s-ar putea demon-stra aceasra? in ntoclul cel mai distinct prin starea in care se afli unii p[c[tosisi prin caracteristicile plcatului insuqi: de a-lline pe om in prinsoare qi de a-i

bloca toate ciliie cle ie;ire din el. Cine nu qtie oare cit de greu ii vine piclto-

sului, atunci cind este lipsit de un anume dar de la Dumnezeu, si pdriseascd

calea picatului pe care a indrigit-o atat ;i s[ aleag[ calea virtulii?! Cat de

adinc i;i slobozeste picatul ridicinile in inima picitosului gi in toati fipturalui, cum ii impune acestuia propria sa viziune, denaturat[, asupra lucrurilor,inf{igindu-le pe cele mai rele dintre ele intr-o lumin[ ispititoare. Stim de

asemenea cI de cele mai multe ori plcitoqii nu se gAndesc sd se indrepte, nu

se socotesc pe sine mari plcltoqi, l[sdndu-se orbili de trufie si egoism. $ichiar atunci clnd se consideri picitogi, cad in aceadeznildejde ce vine de la

iacl, care le invlluie mintea ca o pdcld inlbugitoare si le inriie;te inima. Daci

n-ar lucra in el harul clumnezeiesc, nici un pic[tos nu s-ar intoarce la Dum-nezeu, deoarece picatul are insu;irea de a ne intuneca mintea ;i de a ne lega

cle mAini si de picioare. Dar timpul si locul cdnd putem primi lucrarea haru-

lui este doar in aceastii viati. Dupi moarte, numai rugiciunile Bisericii, cele

ficute pentru picdtosii care s-au c[it, pot lucra asupra acelor suflete care se

arati primitoare harului, luminii faptelor bune, cea pe care au dus-o cu ei din-

colo, suflete peste care poate si coboare harul lui Dumnezeu sau si lucrezecucernicele rugiciuni ale Bisericii. Neindoielnic, plcltoqii care nu se ciiesc

r[mAn fiii pierzirii. Ce-mi spune propria-mi experientX atunci cAnd mi aflu

prins cte picat? Mi se intAmpl[ uneori si mi chinuiesc ziua intreagi si si nu

nt[ pot inirlta cu inimi curati, fiindci plcatul md inriieste, mi face sX nu md

pot bucura de milostivirea lui Dumnezeu; mi pdrjolesc ca in foc, dar r[mAnde bun[voie in el, fiindci p[catul mi-a legat puterea. M[ simt ca gi cum a's fiinl5ntuit in mine insumi, nu sunt in stare s[ mI pot intoarce cltre Dumnezeu,pdn[ cdnd, v[zdndu-mi neputinla qi smerenia, lacrimile mele, El nu se vamilostivi de mine Si imi va trimite harul Siu. Nu zadarnic omul predat picat-ului este numit legat cu legiturile intunericului (2 Petru 2, 4).

iata ta sufleteasci se imparle in mod distinct in dou[ stdri, intre careexisti o profundl deosebire. O stare este aceea care inseamnd pace,

bucurie, inim[ largd gi deschis[; o alta e cea in care domin[ suferinta, spaima,iar sufletul se simte in strdmtorare. Cea dintdi stare este rezultatul acorduluidesivdrsit dintre suflet qi legile Creatorului. La originea celei de-a doua stdristd incilcarea sfintelor sale porunci. Pot observa si observ realmente cum in-cepe o stare sau alta. Presimt qi pe una, si pe cealaltl. $tiu ce se intimpll intot-deauna: daci stdrpeqti de la inceput s[mdnla niscitoare de suferinld gi strflm-torare, stirpe;ti qi roadele ei, adic[ suferinla Ei strAmtorarea sufletului.

Cl au nu v[ cunoas,tefi voi singuri bine cd Hristos Iisus este intru voi?

,,) Afurd daci nu sunieli netre-bnici" (2 Corinteni 13, 5). Cu adevirat,Hristos triieqte in mine. De fapt, pAni acum am fost netrebnic; nu mi-a tre-cut prin minte ;i n-am stiut bine cd Domnul este in mine. El, Cel Atotsfdnt,Se aratd atdt de prevenitor fa![ de mine ;i fa1[ de cea mai mic[ scldere ainimii mele. El deqteapt[ in mine hot[rdrea de a-mi elibera sufletul de celmai neinsemnat germene al pdcatului, care ar putea si incolleasci. Dar - vai!- Satana m[ pAndeqte la tot pasul, gata si mi ?nghitd, md disputi cu Domnul.

oag[-te pentru iertarea picatelor altora asa cum te rogi pentru iefia-rea propriilor tale greEeli atunci cdnd, cu sufletul cople;it de durere

;i apisare, simfi in tine nevoia sd te rogi lui Dumnezeu, cu zdrobire de inimd,cu sinceritate, cu lacrimi, cerdndu-i milostivire. Roagi-te pentru rnAntuireaaltora intocmai cum te rogi pentru a ta. Daci vei izbuti sd faci aceasta

".i iti va

intra in obiEnuin$, vei primi de la Domnul belqug de daruri duhovniceSti. da-rurile Duhului Sfdnt, care iubegte sufletele celor ce arati compltimire fali dem0ntuirea altora, deoarece El Insu;i, Duhul Sfdnt, doreste in tot chipul min-tuirea noastr[ a tuturof, numai si o dorim ;i noi si nu fim tnvArtosati Ia ini-mi. ,,insuqi Duhul se roag[ pentru noi cu suspine negriite" (Ronlani 8,26).

6 eseori auzim din gura altora sau citim in c54i scrise de al1ii uneleI-,f lucruri pe care Dumnezeu ni le-a imp[n[qit gi noui, pe care le-am

p[strat in minte ;i in inim[ sau cltre care am nlzuit. Altfel spus, ne descoper-

,im adesea altora unele dintre cele mai scumpe g0nduri gi ne vine sI credemci ne-au fost luate, c[ noi le-am gdndit prima dat[ si ci ne apartin numairnoui. Convingeri egoiste! Fiindci Domnul rafiunii este Unul, Duhul Siu este

31

Unul, Care lucreazl in toti cei ce cautl adevirul. Si oare nu tot Unul esteLuminltorul nostru. ,,Care lumineazi pe tot omul care vine in lume" (Ioan 1,9)? Slavi Dumnezeului unic, slavl Celui ce ne iubeqte pe toti qi ne imparte,prisositor, darurile Sale duhovnicesti si trupesti! Slavi Celui ce nu cautl lafata omului .si Care isi deschide taina iubirii Sale, a atotputerniciei, a infelep-ciunii, cea descoperitl pruncilor (Luca 10, 2l ).

q finlii lui Dumnezeu stau aproape de inimile credinciogilor qi, ase-I meni celor mai buni ; i mai apropial i prieteni. sunt gata sI sari grab-

nic in ajutorul celor credinciogi ;i cucernici, care ii cheami cu credinti qidragoste. La ajutitorii pimAntesti trebuie, de cele mai multe ori, si apeleziinsistent Ei s[ le astepfi uneori rispunsul vreilte indelungati, in timp ce dupiajutitorii cere;ti nu trebuie si umbli si nici s[ le astepti rnultd vreme rispun-sul. Credinta rug[torului poate si gi-i aducl intr-o clipl in inim5, ei ne pot daneintArziat, dupi credinti, ajutorul cerut. cel duhovnicesc, se intelege. Ospun din experienlL Am in vedere cazurile frecvente cdnd s-a oblinut iz-blvire de nevoi qi supiriri sufletegti, chem0ndu-se ca mijlocitori ;i apir[torisfinlii, Ei mai cu seami nrijlocirea StlpAnei noastre Niscitoarea de Dumne-zeu. S-ar putea ca unii s[-mi spunl ci in asemenea cazuri a lucrat pur ;i sim-plu credinta, sau convingerea nestrimutati, decisl, a omului ci va fi izbdvitde necazuri, deci nu mijlocirea sfiintilor inaintea lui Dumnezeu. Nu este a$a.Din ce-ar putea rezuha ceea ce susfin? Din faptul c[, dacd nu voi chema cuo rugiciune porniti din inimi sfintii pe care ii ;tiu (firI a le acorda numaiacestora atenlie), dacd nu-i voi vedea cu ochii inimii. nu mi voi alege cu niciun ajutor, oricAtd incredere as avea ci pot sI rnI mAntuiesc gi flra ajutorullor. Eu simt limpede ci am primit ajutor prin mijlocirea sfinlilor pe care i-aminvocat, in virtutea credinlei mele vii, a increderii pe care o am fa96 de ei.Aceasta se intAmpld intocmai ca in ordinea obi;nuitI a lucrurilor plmAntesti.Mai intdi imi vId ajutltorii prin credinli porniti din iniml, apoi, dupl cei-am vizut, ii rog tot din inim[ qi flri a-i vedea cu ochii trupului, ci fiind con-vins in sine de prezenta lor. Apoi, obtinAnd ajutor nevlzut, f5r[ a-mi da sea-ma cum, dar simlindu-l cu sufletul, primesc o datl cu aceasta si convingereaneclintitd cd acest ajutor vine de la ei, nu de la altcineva, asa cum bolnavulvindecat de un anumit doctor este convins cd acel doctor l-a flcut sdndtos gici nu s-a insdndtoEit de la sine, ci ajutat de acel doctor. Totul se produce at6tde simplu, trebuie doar sd ai ochi si vezi.

Q unt om, in mine lucreazi necontenit mila, dreptatea gi adevirul luitJ Dumnezeu. Dumnezeu m[ miluieqte qi imi di liniste. O dati mi

pedepseqte qi md cearti cu necazuri, pentru acele porniri ale sufletului careii sunt potrivnice. E plin pimAntul de oameni aseineni mie. Deci ;i in ei

JZ

Domnul iqi arati mila Sa. adevirul ;i dreptatea Sa, ca ;i in mine. I)umnez,eulucreazd toate tn toli (l Corinteni 12,6).

Q I nu creadl cineva c[ picatul e ceva lipsit de importanti. Nu, pica-r*) tul este un rlu teribil, el ucide sufletul si acum, si in veacul ce va s[

vinl. ln veacul viitor picitosul va fi legat de m.tini si de picioare (din punctde vedere al sufletului) si va fi aruncat in intunericul cel mai dinafari. duplcum cuvAnteazd Mdntuitorul: ,,Legafi-l de picioare si de nlAini gi aruncali-lin intunericul cel mai dinafari" (lvlatei 22. 13). Aceasta inseamni ci el si-apierdut cu deslvArq;ire posibilitatea de a-si folosi liber capacitdtile spirituale,care au fost create anunle pentru o activitate liberd, suferind prin aceasta unucigitor blocaj al oricdrei activititi indreptate spre slvirqirea binelui. Pic[-tosul isi recunoaqte o anumitd putere a sufletului, dar in acela;i timp simte ciea ii este legati in lanluri ce nu pot fi rupte. ,,Cel flri de lege este prins inlanturile flridelegilor lui ;i de funiile plcatelor lui este infi;urat" (Pilde 5,22). Adrdugati la acestea ingrozitoarele chinuri care vin de la piicatele insele,de la constiinta nechibzuintei de care s-a fdcut vinovat in timpul vietii, de laconvingerea de a-L fi rn0niat pe Creator. Si in veacul nostru plcatul inlintuiesi ucide sufletul. Oare cine dintre oamenii cu fricd de Dumuezeu nu stie cedurere qi ce apisare cuprinde sufletul. ce foc chinuitor pirjole;te rirunchiicelui ce cade ?n picat? Inlintuind si ucig0nd sufletul vremelnic, plcatulpoate si-l ucidi pentru totdeauna dacl nu ne clirn din toatl inima pentru pd-catele si firidelegile noastre. Iati, deci, demonstratia pe viu a faptului c[ pI-catul poate ucide sufletul ;i vremelnic, dar si ve;nic. Dacd cineva dintre oa-menii cu fricl de Dumnezeu s-ar intAmpla si meargl la culcare fira si se ci-iascl de vreun plcat sau de unele picate slvlrsite in timpul zilei si care i-auchinuit sufletul, omul acela se va chinui toatl noaptea, plni c0nd nu se va ciidin toatl inima ci a picltuit (;tiu din experienfl). Chinul p[catului il va facesi nu se bucure de dulceata somnului, fiindci isi va simti sufletul aplsat,legat cu funiile picatului. S[ presupunem ;i c[ cineva s-a dus si se culce clu-pI ce va fi sivdr;it un pdcat oarecare, torturat de con;tiinta acelui picat si cdil va lovi ?n timpul noplii moartea. E limpede cI sufletul aceluia se va mutain celilalt veac ?n chinuri si, fiindci dup[ rnoarte nu existl pociintd. el se vachinui acolo pe mlsura plcatelor s[vArsite. Despre aceasta aduce mdrturie ;iSfinta Scripturi (Matei 25, 46: Rornani 2. 6, 9,2 Corinteni 5, l0 s.a.).

6oartI-ti de grijl, fii atent la patimile tale, indeosebi atunci cAnd e;ti

-F ta tine acasi, un<le ele ies nestdnjenite la vedere, precum cArtitelecAnd se simt neameninfate. Cdnd nu suntem in mediul nostru de acasi, pati-mile cautl de obicei s[ se ascundi sub o mascl mai respectabill, iar acolo numai avem posibilitatea si punern pe fugl aceste c0rtite negre care sapd laternelia intesrititii noastre sufletesti.

aaJ-)

,A

f n sufletul unui om evlavios, cu frici de Dumnezeu se stabileqte peInevlzute o comuniune sufleteasci cu Dumnezeu. Asemenea unui tat[

sau unui preceptor sever, Dumnezeu fie cI ne incuviinleazl,, fie c[ ne con-damn[ gdndurile, dorinfele, intenfiile. Ne spune: asta e bine!, sau: asta e rdu!,ne rlspldteEte pentru ceea ce am f[cut bine, ne pedepseEte pentru ceea ce amfdcut riu. Toate acestea sufletul le simte indati.

f ncepe sd tii poruncile, mai intdi cele care se referi la lucrurile mici,

lca si le poti fine;i pe cele care^se referi la lucrurile mari. Lucrurilemici duc intotdeauna la lucrurile mari. Incepe cel pufin s[ 1ii porunca postu-lui de miercuri si vineri, sau porunc a a zecea din Decalog, in care se vorbeqtede gAndurile si poftele rele, gi vei putea line toate poruncile, iar cine estenecredincios in cele mici rimdne necredincios si in cele mari.

mule, cel ce !i-ai legat toate visele de viala cea stricdcioas[ qi carenu te glndegti la viafa cereasci, cea fdr[ de sfirgit! Cugeti ce in-

seamn[ viala ta vremelnicd. Este o continu[ acumulare de combustibil (amin vedere hrana) pentru ca focul vielii noastre s[ nu se stingi ;i s[ nu scad[,pentru ca qi casa noastrl (adici trupul) si aibi cildur[ Ei pentru ca viala tre-citoare a trupului nostru si fie menlinuti cu acele substan{e nutritive prove-nite din organismul altor fiinle vii, clrora li s-a luat viafa pentru a da vialipropriului nostru trup. In realitate, viala ta, omule, nu-i decdt o efemer[ pdn-zd de plianjen. Pentru a o face trainicd, ii dai tainul de doui ori pe zi (adicdprinzi putere de doui ori pe zi cu mAncare qi biuturi), Ei in fiecare noapte ifizXvor[qti sufletul in trup, linnnd inchise simlurile trupeEti aqa cum ai trageobloanele, pentru ca sufletul si nu se afle in afara trupului, ci ca s5-l?ncilzeasci gi si-l 1in[ viu. Viala nu-i decdt o pdnzd de plianjen gi ce uqor serupe! Smere$te-te ;i fii evlavios in fala vielii celei flri de sfdrEit.

devirul este in egald misuri o temelie ;i un element diversificatora tot ce este creat atAt pentru propriile noastre fapte, cele dinl5untru

;i cele dinafari, cdt ;i pentru tot ce existi qi, in special, temelia rugiciunii.Fie ca toati viafa si 1i se intemeieze pe adevlr, toate faptele, toate gdndurilesi toate dorintele.

trlduili-vi sd petreceli micar o zi linind poruncile lui Dumnezeu qi vdvefi da seama singuri. Vi va spune inima ce bine este si faceli voia lui

Dumnezeu (iar pentru noi, a face voia lui Dumnezeu inseamnl viali, inseamnifericire veEnicl). Iubifi pe Domnul din toatl inima, micar aqa cum vi iubilirudele Ei bineflcltorii; prelui1i, pe cdt vi sti cu putinfi, dragostea gi bunivoinlape care vi le arat[, marile gi nenumlratele Sale binefaceri (c[uta1i s[ p[trundeliacestea cu inima: cum v-a trezitlaviafi, fdcdndu-vI plrtaEi tuturor bundtlgilor,cum vi rabdl, la nesfdrqit, p[catele, cum vi le iart[, la nesfdrqit, aqteptdndu-vipociinla cea din toatl inima, tn puterea pitimirii pe Cruce Ei a mo4ii Fiului lui

34

Dumnezeu, cel Unul-Nlscut; amintiti-vd de fericirea cea vesnicd pe care v-afiglduiro dac[ ii rimdneli credincioEi). Apoi, iubili pe fiecare om ca pe voiinsiv5, adic[ nu-i refuzali nimic din ceea ce faceli pentru voi, alungati-vl dininiml orice amintire a r[ului pe care vi l-au fdcut al1ii, dupl cum si voi ati vreaca altii si uite r[ul pe care l-ati ficut voi lor; si nu nutrili voi insivd gindurinecinstite si ticlloase gi nici si nu le atribuiti altora; considerafi-i qi pe altii bineintentionali, a$a cum vd considerafi voi insivi, faceli altora ceea ce faceli pen-tru voi, sau cel putin nu le faceli ceea ce nici vou[ nu vi facefi, si veti vedeace mare liniqte ;i fericire vi va cuprinde inima. Vi veti afla in rai inainte de acunoa$te raiul, v[ veli afla in ceruri inainte de a cunoaqte raiul, in raiul de pepimdnt. ,,impdr[1ia lui Dumnezeu este inliuntrul vostru" (Luca 17,21), ziceDomnul. ..Cel ce rlmdne in iubire rImAne in Dumnezeu $i Dumnezeu r[m6neintru el" (Ioan 4, 16), zice Apostolul.

/\f nchind-te lui Dumnezeu in duh si adev[r. Zici. bunioari, dupi cum seIcuvine, sfinteascd-se numele ldu. Doresti. oare, intr-adev[r si se

sfinleasc[ nurn"i" bomnului prin faptele cele bune ale oamenilor qi ale taleinsuti? Spui vie tmpdrdyia Za. Doreqti, oare. cu adevirat si vin[ impar[1ia luiDumnezeu, te doreqti pe tine locas al Duhului lui Dumnezeu si nu loca; alpicatului? Nu cumva i1i este mai dragi vietuirea in picat? Spui Facd-se voiaTa, precum tn cer, a;a si pe pdmAnt Nu cumva cauli s[ faci voia ta mai multdecAt voia lui Dumnezeu? Nu-i asa? Zici: Pdinea noastrd cea de toate zileledd-ne-o noud astdzi. Nu cumva in inim[ spui altceva: n-am nevoie sd-1i cer

Jie, Doamne; am destuld pdine, si 1i-o ceari siracii; sau, din licomie, i1i do-reEti multe, nu te mulfume;ti cu pufin, ori cu ceea ce primesti de la Dumne-zeu? Nu multumim pentru ceea ce avem Ei pentru ce trebuie sI mullumim.Te rogi la Dumnezeu, zic0nd: $i ne iartd noud gre;elile noastre precum sinoi iertdm gre;ililor no;tri. Nu cumva mintea te duce la altceva: eu nu suntDumnezeu qtie ce mare p[citos; nu sunt mai rdu decAt altii gi n-ag avea ne-voie si cer si-mi fie iertate datoriile sau pdcatele? Atunci cdnd te rogi, nu ofaci cumva purtdnd nemullumire sau mdnie impotriva cuiva gi in felul aces-ta rugiciunea ta c[tre Dumnezeu este obraznic de mincinoasd? Zici: si nu neduce pe noi tn ispitd, in timp ce tinzi tu insuli cdtre ispita tuturor plcatelor?Zici: ci ne izbdve;te de cel viclean;dar oare nu trdie.sti tu insuli in cirdlsiecu cel viclean, sau cu tot riul, al cirui incepitor este diavolul? Ia aminte, sdnu spuni limba ceea ce nu spune inima. Nu-l minti pe Domnul c6nd te rogi.Tine minte aceasta, ori de cAte ori spui Rugiciunea Domneascd sau alte ru-giciuni, ai griji si nu zic[ gura ceea ce nu zice inima.

u cAt inima este mai curati, cu atdt este mai largd Ei mai primitoare,cu atdt primeqte mai mult pe cei cirora le poartd dragoste. Cu c0tpdcitoasi, cu atdt devine mai strdmti si mai pufin in stare si-i cu-

Cmaieste

35

prindi in sine pe cei pe care ii iubeqte, ajungind in cele din urmi s6 se iu-beasci numai pe sine gi, chiar asa, s[ o faci in chip mincinos. Fiindcd ne iu-bim pe noi insine in obiecte care nu aduc nici un folos sufletului nemuritor:iubim aurul gi argintul, desfrdnarea, befia ;i altele asemenea.

6 aci Domnul dI ditltoarei-de-viati Cruci o putere de neinchipuit.I-,f nebiruitl, dumnezeiascra, si ne mai mirdm ci poate da putere de

neinchipuit;i propriei noastre naturi, pentru a o face si se nascd din nou, prinpreacinstitele, infiicos[toarele qi de-viati-fdcitoarele Taine ale Trupului 9iS0ngelui S[u? O, cAt de mire! e;ti, Doamnel $i cit de minunate lucrurileTale! Nemlrginiti este puterea Ta! Orice atinge puterea gi harul Tiu devinede la sine de-viati-dit[tor.

6 acI vrei sd indrepti neajunsurile unuia, nu incerca si o faci bizuin-I-f du-te pe propriile tale mijloace. Bunele noastre intentii pot cidea

adesea chiar din pricina noastri, a unor patimi cum ar fi trufia si a riutitii cevine din ea. ,,Arunc[ spre Domnul grija ta" (Psalmul 54,25), roag6-te CeLuice cearcd inimile si rdrunchii (cf. Psalmul 7. 9). din toatd inima, pentru caEl insusi si lumineze mintea rii inima omului. Daci va vedea c[ rugiciuneata este plini de iubire qi porne;te din toat[ inima, va indeplini, de bunl sea-mi, dorinta inimii tale ;i vei vedea indati schimbare la cel pentru care terogi. Aceasta este schimbarea dreptei Celui Preatnalt (Psalmul 76, 10).

1-r ine dd culorile cele mai delicate qi care se potrivesc cel mai bine,\l- cine dd form[ perfecti ;i chip ales celor firi de chip, materiei

amorfe a pimintului, cine d[ florilor forme fir[ seamin? Atoateflcltorule,dl-ne noui si putem siruta in florile pimAntului infelepciunea, bunitatea Eiatotputemicia Ta!

5 eosebe;te in tine Duhul dltltor-de-via1[ Ei duhul care ucide sufle-I',1ur1. Cdnd nutreqti in suflet gAnduri bune i1i este bine ;i u;or. Atunci

simti in inim[ lini;te ;i bucurie ;i ai in tine duh bun, Duhul cel Sf0nt; atunciins[ cAnd eqti frim0ntat de intenlii rele sau de porniri ticiloase ale inimii,li-erIu, te simli impovirat; aceast[ tulburare lluntrici i1i aratl cI ai in tine duhrlu, duh viclean. C0nd duhul viclean se afli in noi, simtim o str0ngere de ini-mi si o neliniste si de cele mai multe ori o mare greutate de a ajunge cu inimala Domnul, fiindci duhul cel riu leagi sufletul si nu-l lasd s[ se inalte laDumnezeu. Duhul viclean este duhul indoielii, necredinlei, patimilor, str0m-torlrii, intrist[rii, nelini$tii; duhul cel bun este duhul credinfei care nu seindoieqte, duhul virtu{ii, al libertalii sufletegti Ei al ldrgimii, duhul pacii 9i albucuriei. DupI aceste semne cunoa$te c0nd ai in tine Duhul lui Dumnezeu 9icAnd ai duhul r[u; inalli-te cit poli de des cu inimi recunosc[toare cltreDuhul Atotsfant, Cel ce te lumineazl si te insuflefeqte, Ei fugi din rlsputeri

de indoiald. de necredin{i qi de patimi, cele prin care ne pltrunde in sufletgarpele rautilii, furul;i ucigdtorul de suflete.

A pur uneori si in viata cregtinilor rAvnitori clipe cind se indep[rteazl.-l.de Dumnezeu, momente de bezni diavoleasci ;i atunci omul strigd

cltre Dumnezeu din ad0ncul inimii: de ce m-ai indepirtat, Doamne - Lumi-nI netrecitoare -. de la fata Ta? Fiindci nipustitu-s-a asupra mea strlinabeznd a celui blestemat pi rIu, Satana; sufletul rni se inlbusi in intunericulchinuitor cel care mI face sd simt cazneleimpariliei intunericului - iadul. in-toarce-md. Mdntuitorule, la lumina poruncilor Tale. indreaptl calea sufletu-lui meu, m[ rog Jie din inimi.

SacX nu vei cunoaste din proprie experient[ cum lucreazl asupra tal-! relele uneltiri ale duhurilor rlului, nu vei cunoa$te si nu vei pretui

dupi cuviintl binefacerile care iti vin de la Duhul cel bun. De nu cunogtiduhul cel ucigitor, nu vei cunoaste nici Duhul cel ditltor de viatI. Numai inmisura in care ne dim seama de contrastul dintre bine si riu. dintre viati simoarte, putem cunoaqte deslugit binele si rlull dacl n-ai fost supusnecazurilor. primejdiei de moane trupeascd si sufleteascd, inima ta nu-L vacunoaste pe MAntuitorul. dltitorul-de-viatd, Cel ce ne poate izblvi de neca-zuri si de moartea sufletului. O, I isuse! Tu esti mdngAierea. viata. pacea;isporirea intru bucurie a inimilor noastre! SlavI lui Dumnezeu Cel Preainfe-lept gi Atotbun, Cel ce ingiduie duhului rlului si morlii si ne ispiteasci ;i sIne chinuie! Altminteri cum am mai putea prefui mdng0ierile harului, aleDuhului mingiietor si dititor de viati?

6 omnul Dumnezeu, Cel ce e insu;i Viat[ si viall prisositoare, dinl-l vecie - cum spune Sfdntul Grigorie Teologul - a lucrat si lucreazl

prin trei Persoane ;i s-a statornicit in acestea trei, adici: Dumnezeu este Tatil.CuvAntul si Duhul. Md intrebi cum pot fi in Dumnezeu trei Persoane? i1irlspund, nu inleleg, clar stiu cI asa trebuie si fie Ei ci nu se poate altf'el. MImai intrebi: de ce se nume$te a treia Persoanl a lui Dumnezeu Duhul qi de cetrebuie si fie o Persoani aparte. atAta timp cat $i flrl Aceasta Dumnezeu esteDuh? iti rispund. Duhul lui Dumnezeu este numit duh in raport cu fiptura.Domnul a suflat Duhul Siu ipostatic Ei a ficut si aparl prin vointa Sa - aDuhului de-viat[-fIcitor, un numir infinit de duhuri: ,,cu duhul gurii Lui,toad puterea lor" (Psalmul 32,6). A suflat si asupra neamului olnenesc ,,;i s-aficut omul fiintii vie" (Facerea 2,7);i din aceasti suflare se nasc pinl astlzioamenii qi se vor naqte pAnI la sfirgitul veacului, dupl poruncd: ,,cresteli gi vIinmullili" (Facerea l, 28). Dac[ Domnul a creat prin Duhul Siu at0tea fiinfecare reprezint[ fiecare o iclentitate. o persoani, ar putea oare sI nu fie El in-susi o Persoanl sau o Fiinli care, ca s,i persoani, si-l fi putut crea pe Duhullui Dumnezeu insuqi? Duhul. sufld uncle voieste (Ioan 3, S). Tineti seima deci:

a-3t

Duhul se nume$te Duh ca ipostas al Dumnezeirii. Dac[ existi o infinitate deduhuri create ca tot atatea persoane, ar putea oare Dumnezeu insusi si rimdn[fird Duh, firi a fi Persoani de-sine-stititoare, ipostatici? Dar Fiul, inlelepci-unea Tatilui cea vie, lucr[toare, nu trebuie si se afle in Dumnezeu ca Persoa-n[? Ia aminte la tine. Esti o fiinli creati; ai fost inzestrat cu o inteligenti pecare fi-o admiri mul1i, faci adesea lucruri pe drept cuvAnt minunate Ei primqtilaude ca autor al acelor lucruri. Si totuqi, nu e$ti decAt o fipturi neinsemnati

Ei neputincioasl. Stai deci si judeci: ar putea oare si nu existe in Dumnezeuinfelepciunea, inteligenla unei persoane, ar putea oare Dumnezeu si nu fiecreator, si nu aib[ inlelepciunea Sa lucritoare qi care existl prin sine? Pri-veqte la toate cAte existi in lume, cdt de intelept sunt alcituite. Cum se vddeqtein toate o inteligenfdfitril de aseminare; cdt de inlelept sunt gdndite toate cuo nemaipomeniti exactitate Ei cu o acuratele firi de cusur. Oare nu se vede intoate acestea inlelepciunea unui Dumnezeu Personal? Cum ar fi putttl creaDumnezeu multitudinea de persoane, fiinle vii, rafionale, firi s[ fie El InsuEiPersoand, izvorAnd din Sine o inlelepciune ,,personali". Putea fi oare altfel?Dac[ da, s-ar fi potrivit oare cu perfecfiunea absolut[ a Creatorului? Deci, inDumnezeu nu poate si nu existe o inteligen{5 ipostatici, personal[, sau unCuvdnt ipostatic al Tatllui, precum ;i Duhul de-viali-f5citor, Care purcedede la Tatil si sIllsluieste in Fiul. Risuflarea* ta (,,duhul") este materiall, im-personali; ,,risuflarea" (duhul) lui Dumnezeu - Cel ce este Viata insdqi - esteDuhul personal, El nu se risipeste, rimdne intreg ;i di viafa.

llefireasca dominalie a cirnii asupra spiritului se explicd printreI \ altele qi prin aceea ci spiritul pare a fi ,,ingropat" in carne, legat de

aceasta. Aceasta iese in evidenli indeosebi in raport cu slujirea lui Dum-nezeu. Omul pare a se apropia de Dumnezeu mai mult cu gura, cu trupul,fals, nu I se inchin[ in duh qi adevdr. Intr-adev[r, trlim adesea ca ;i cum n-arexista in noi spirit, suprema treapti a desfrdnirii vddindu-se in om atuncicAnd spiritul este sufocat cu totul qi cdnd omul rlmAne doar trup ;i nimicaltceva. ,,Nu va rlmdne Duhul Meu pururea in oamenii aceqtia pentru c[ suntnumai trup" (Facerea6,3). Privili cu atenlie in ce chip Il cinstesc oamenii peDumnezeu: veti constata c[ trupul incearcd si o ia inaintea spiritului. Lasfinli se vede ci spiritul precumpine$te asupra trupului, fiindci aceqtiatriiesc cu spiritul, nu v[d in lume nimic altceva decdt spirit, infelepciunea,atotputernicia gi bunltatea lui Dumnezeu vidindu-se in toate. In orice feno-men, in orice lucru vid pecetea spiritului. La oameni existi o preponderenliconsiderabil[ a trupului asupra spiritului qi ea apare in faptul cI ei recunoscdoar cele ce pot fi percepute prin simluri, nu vld - cum se spune - mai de-parte de lungul nasului; omul sim{urilor, omul trupesc vede lumea aproape

* Trebuie mentionat ci in limba rusi cuvdntul dalz inseamni etimologic suflare - n.tr.

38

ca si fiintele necuvAntltoare, iralionale; il lasd rece intelepciunea, puterea pu-rurea fiitoare, bunltatea Creatorului. Citeste Cartea SfAntd Ei vede in eanumai buchea. CAnd se roag6, mintea ii zburdI, trecAnd mecanic peste cuvin-tele rugiciunii, nu le pitrunde sensul, ignor[ arta ruglciunii in duh Ei adev[r.Trupul predomini qi sistemul de invilim6nt. (Niciieri nu se invati in scoaliceea ce reprezintl lucrul de clpetenie al practicii creqtine: cum sI ne rugdm;se invafd oare undeva cum sd-L vedem pe Dumnezeu?) Trupul va continuas[ domine lumea pdni la sfdrqitul veacului, astfel incAt ,,Domnul c6nd vaveni - si judece lumea - va gisi oare credinti pe p[mdnt?" (Luca 18, 8), casi la oamenii lumii celei dint0i (necredinla este isprava trupului).

. T\ umnezeu se bucurl atunci cAnd omul descoperi lucrarea Sa in ini-

f l) ^ului,

fiindci El este lumina si adevirul. Diavolul se teme grozav* d. u..urta, fiindcd el este intuneric qi minciund. Iar intunericul nu se aratd la

lumin6, pentru a nu i se putea descoperi faptele. Diavolul este putemic doaratunci cdnd se foloseste de intuneric, de inqel[ciune, de minciuni. Da-i invileag minciuna, scoate-i-o la lumini si el va dispirea indatl. Diavolul ilatrage pe om in toate patimile prin inseliciune; prin ingeliciune ii adoarmepe oameni, ii face si nu vadd lucrurile in adev[rata lor lumini. Peste multelucruri sti pusi acoperitoarea diavolului.

T\ e ce oare sufletul picdtos nu primegte iertare de picate decAt dacdI-f recunoaste, in adincul inimii, cdt sunt ele de iralionale, de primej-

dioase qi de mincinoase? Fiindci inima inseamnd sufletul. Asa cum, atuncic0nd a sivirqit picatul, omului i s-a plrut pllcut si ,,respectabil", tot aqaatunci cdnd se c[ieqte de picat, trebuie s[-l recunoascl vlt[mitor si cu totulmincinos. Iar clinla, atunci c6nd are loc, aduce durere inimii, dupl cum qipofta picatului provoaci durere in inirni.

* (r i nu te tulbure ura care clocoteqte in tine Ei care tinde si dea pe dina-

; r.) fard in vorbe de mAnie; porunceqte-i mai bine sd taci qii sd moari.Altminteri, obiqnuindu-se sd vad[ c[ i te.supui .;i c[ poate sI se reverse ne-stivilit din gura ta, te va lua in stipdnire. Intocmai ca apa opritd de un dig depimAnt care, cAnd gise;te o splrturi, o lS.rgeste tot mai mult, ciut0nd sIrlzbeasci prin ea; daci nu o astupim deloc, sau o astupim de mdntuiall, incele din urmi, slibind preocuparea noastrd de a drege digul ;i dup[ asalturilerepetate ale apei, aceasta nu inceteazl si-gi facd loc, din ce in ce mai insis-tent, inc0t p0ni la urm[ devine foarte greu, dac[ nu imposibil, si fie zlgd-zuiti. Asa si cu ura care se strecoarl in sufletul omului: dacd ii inglduim sirizbeasci afari, o dati, de doui, de trei ori, va incepe si se reverse din ce ince mai tare Ei, in cele din urmi, va rupe zd,gazul si va inunda. Jine seama cIapele riutilii stau adunate in suflet, dup[ cuvdntul Psalmistului: ,,au intratape pAnd la sufletul meu" (Psalmul 68, 1),

39

e vei picltui inaintea lui Dumnezeu si picatele te vor chinui, te vorarde, gribeste-te s; cauti unica jertfi, vesnici Ei vie, pentru iertarea

picatelor gi mirruriseste-ti plcatele inaintea celui ce s-a dat pe sine jertfi.Altrninteri nu vei mai primi mdntuire de niciieri. Si nu crezi cd, te vei puteamdntui sinsur.

omnul ar fi putut s[-si faci trup Siesi din tot universul, cer ;i p[-mdnt, sau, dac[ n-ar fi creat lumea, putea sI faci in locul ei un tem-

plu al trupului Siu. Numai pentru tine insi a binevoit sI se faci pe Sine trup,asemenea trupului tiu, ca sd te mdntuiasci ;i, dupi ce a creat lumea dinnimic, sd fac[, dintr-o infiml cantitate de materii, trupul S[u, pentru a teaduce la viatI, lIs0nd lumea asa cum a creat-o. o, c0ti bunltate gi milosdrdiedumnezeiascl! ,,Suntem midulare ale trupului Lui si din carnea Lui si dinoasele Lui" (Efeseni 5. 30).

umea ca si creatie a Dumnezeului Celui Viu qi Preainlelept este pli-nI de viafi. Pretutindeni ;i in toate este viali ;i infelepciune, in toa-

te vedem o expresie a inteligenfei, atdt in mare, cdt gi in mic, in intreg si inparte. Lumea este asemenea unei ci4i de invi$turl, de;i nu poli ?nvita din eacunoasterea de Dumnezeu atAt de limpede cum ne invali Revelalia dumneze-iascd. Inainte s[ fi existat lumea a fost numai Dumnezeu, Cel Viu qi nemirgi-nit. Cdnd lumea a fost adusd la fiinli din nefiinti, este de inteles ci Dumnezeun-a devenit mrrginit; intreaga plenitudine a vielii si nem[rginirea au r[mas inEl, dar aceasti plenitudine si nemirginire s-a vidit gi in creaturi, in cele vii siorganice, care sunt de o infiniti multitudine, inzestrate toate cu viat[.

J\ espre caracterul limitat al lumii si indeosebi al omului: lumea di unI-,/ punct de sprijin fipturilor corporale, ca si nu se risipeasci in

nemargmlre.

1- uvAntul lui Dumnezeu scris vorbeqte mai adevlrat qi mai clar de-lr-- spre lume decdt lumea insiqi gi decdt cuvintele omeneEti despre

lume. CuvAntul naturii este inchis in ea ;i nu poate exprima nimic deslusit,de la sine, rimAndnd literd moarti, flri glas. ,,Unde erai tu - omule - cdndam intemeiat plmdntul?" (Iov 38, 4). Erai, oare, l0ngi Dumnezeu c0nd a in-tocmit universul? ,,Cine a ciutat in adAnc Duhul Domnului gi cine L-a sfI-tuit pe El" (Isaia 40, l3)? Voi, geologilor, vi liudali c[ ati descoperit gAndulDomnului in scoarta plmdntului ;i susfinefi aceasta in pofida Sfintei CI4i aFacerii. Dali mai multi crezare buchiilor moarte ale straturilor solului, alepimdntului neinsufletit decAt cuvintelor, de Dumnezeu inspirate, ale mareluiprooroc gi vlzdtor de Dumnezeu Moise.

J mi spui ci nu pofi pricepe cum se intAmpli c[ ne asculti sfinlii dinI ceruri cind ne rug[m lor. Dar cum se face cI razele Soarelui se revarsi

peste noi pretutindeni gi cd lumineazi peste tot pim0ntul? in universul spiri-

40

tual sfintii Sunt ceea ce sunt razele soarelui in universul material. Dumnezeu

este Soarele veqnic, dltitor de viall, sfinlii sunt razele acestui Soare al ratiunii.

Dup[ cum ochii Domnului privesc flri incetare pe plmdnt qi asupra fiilor

pmantutui, tot astfel ;i ochii sfintilor; ei nu pot si nu se indrepte intr-acolo

unde se indreapti vederea pronietoare a Domnului fipturilor si unde sunt qi

comorile lor (trupurile lor, fiptele lor, locurile lor sfinte Ei cinstitorii lor)' ,,Cdci

unde este comoara ta, acolo va fi ai inima ta" (Matei 6,21)' $tii ca inima poate

vedea repede. departe ;i limpede (indeosebi cele ale lumii spirituale)' Poli

observa u""urtu mai cu seaml in cele duhovnice;ti' unde multe lucruri nu pot

fi percepute decdt prin credinti (prin ,,v[zul" inimii). Inima este ochiul fiintei

noistre. Cu cAt este mai curati, iu atAt vede mai departe, mai repede ;i ma!

clar. La sfin1ii lui Dumnezeu ochiul duhovnicesc a atins inc[ din timpul vielii

suprema treapt[ de curdlie accesibil[ omului, iar dupd moarte' cdnd s-au unit

cu Dumnezeu, capacitatea lor de a vedea s-a limpezit 9i mai mult, a devenit

mai cuprinzitoare-, prin har dumnezeiesc' De aceea sfinlii vid fbarte deslusit'

cupriniitor qi departe. Vdd trebuinlele noastre duhovnicesti. ii vId si ii aud pe

tofi cei ce ii'cheam[, din toat[ inima, adici pe cei ai cdror ochi liuntrici sunt

indreptali cltre ei Ei pe care nici indoiala, nici necredinta nu-i deznidijduie;te

iirui intunec[ atunii cand ii cheamX pe sfinti, cAnd privirjle rugitorilor intdl-

nesc - ca si spunem a$a - privirile celor la care se roag[. Fste o vedere misti-

c[! cine a dobandit o asemenea experienli mi poate infelege' Aqa se explicd

de ce comunicarea cu sfingii se face atAt de lesne. Trebuie numai s[ cureli

ochiul inimii, s[-l tntorci neclintit spre sf|ntul pe care il cuno;ti, si cerirceea

ce vrei s[-i ceri si 1i se va da. Ce este insi Domnul in raport cu vederea? Totul

in El este vedere, sfinlenie, cunoqtin![. De El este plin cerul 9i pimAntul, tot

locul, El vede tot si pretutindeni. ,,Ochii Domnului sunt pretutindeni, veghind

asupra celor buni qi a celor rii" (Pildele lui Solomon 15' 3)'

ft redinta din toati inima in lumea spirituali, mai cu seamd in Soarele

L spiritual, Cel ce in{elepte;te qi insuflefe$te totul, bucuri, d[ viall

sufletului celui cu o con;tiinli neprihSnit[. Prin credinl[' trebuie sI ajungem

s[ vedem cu inima. Aceasta inseamnd cd sufletul trebuie s[ atingl o treaptd

de sensibilitate mai presus de cea trupeasci, de cea a fiinlei noastre intune-

cate gi si pltrundd iu vederea inimii, cea mai curatl cu putinti, in lumea

spirituali. Acolo se va simfi bine, va avea parte de viati adevlratl, de linigte

qi d" bu"utie. O qtiu din experienli.

acf Domnul n-ar fi iubitor de oameni 9i indelung-rdbddtor, ar fi

lJ putut oare si indure nechibzuitele defiimiri pe care I le aducem?

S-ar mai ii intrupat oara. af mai fi pltimit, ar mai fi murit pentru noi, ne-ar

mai fi dat Preacuratul Siu Trup qi Preacuratul S[u Slnge, citre care ingerii

privesc cu fric[ qi cu cutremur? Ne-ar mai fi izblvit' oare, de picate si de

hourt"u sufletului. asa cum de nenumlrate ori o face? Poate ci ar fi apus

4l

atunci: chinuili-vi dacr sunteti at6t de rii, nu vd voi mai izbivi, clupd ce inatitea rdnduri v-am dat izbivire. Asa insi, El indurl toatd mulfir,nea nenu-mirati a defiimrrilor noastre, astepiand si ne intoarcem la El. Da slavi iu-birii Sale ;i indelungii Sale rabddril inchipuie-ti ce-ar fi dac[ nu L-am aveape Domnul, dacl ne-am lipsi de a Sa mAntuire! Sufletul ni se cuprinrCe de fri-ci ;i cutremur. Dar pe picitogii care nu se ciiesc ii ajunge, in cile clin urmi,cu adevdrat mania lui Dumnezeu, ,,in ziua mdniei si iarltirii drepter judecilia lui Dumnezerf'(Romani 2. 5).

tunci cdnd vii si te rogi implrltesei. Maicii lui Dumnezeu. r:rede cu-f-Ltdrie, inainte de rugiciune, cd. nu te vei intoarce de la eafdrd, a primi

milostivire. Afa esre qi aqa se cuvine sd gdndesti qi si crezi despre D-dnsa.Fiindci este Maica Atotmilostivi a Atotmilostivului Dumnezeu-Cuvirntul sidespre milele sale nemisurate qi flrd de numlr mirturisesc toate veacLrrile sitoate Bisericile crestine. Ea este, cu adevirat, ,,noian de milostivire si de bine-faceri", aga cum aflIm spus in canonul odighitriei (canon, cantarea 5, vers I ).De aceea, a nu veni cu ftrcredere cdnd te rogi cdtre DAnsa ar fi o sminteal.i si onecuviintd, neincrederea i-ar defiima bundtatea, asa cum este defiirnatibunltatea lui Dumnezeu cdnd nu niddjduieqti cd vei obtine ceea ce ceri atirncicand I te rogi. oare cum alergi si ceri mila unei persoane sus-puse ;i bogate,mili pe care toli i-o cunosc ;i pe care qi-a arltaro in nenumdrate rdndurii Deobicei, fiind ferm convisl si cu sperant[ vie ci vei obline de la ea ceea ce vrei.A;a se cuvine sa fii ;i cand te rogi: si nu te indoiesti si sd nu sovdi.

sa cum mama isi invald copilul si meargi, ne invat[ si Domnul sicredem in El cu credinl[ vie. Mama i;i pune copilul pe picioare, il

lasi sr stea aga, se indep[rteazd. de el, apoi il cheami s[ vinr la ea. himanandsingur, tdrd spri.jinul mamei, copilur incepe sd pl6ngd, vrea si se ducd la ea,dar nu incearci, de frici s[ faci primii pafl, panl c6nd se hotdr[Ete sd piseas-cd gi cade. intocmai ca o mamx, Domnul'il invati pe creqtin sd creadd in El,credinla fiind ca gi mersul (credinta - cale duhovniceasci). Credinla noastrieste firavd, lipsitd de experienfl, intocmai ca un copil care invali si meargi.poryul ne lipseEte de sprijinul Sdu, lisandu-ne pe i"u*u diavolului sau a fe-luritelor necazuri Ei supdrdri. ceva mai tdrziuinsi, c0nd avem mare nevoie deajutor ca si scipim de ele (c6nd nu simlim nevoia mdntuirii nu sunrem satasd mergem la El), parcl ne-ar indemna sr ne indreptdm citre El (si treb"uie,intr-adevir, s[ o facem) dupd ajutor. creqtinul isi di silinp sa raci u."urtu,,,dd drumul" ochilor minfii (asa cum copilul isi di drumul la picioare), incear-ca sd-l vadd cu ei pe Domnul, dar inimi care nu este obisnuiix se-t ,,:radd,, peDumnezeu se teme sd-;i faci curaJ, se impiedicd gi cade. vrijma;ul si stricd-ciunea picatului pe care o avem de la naqiere inchid ochii inimii care incercasr vadd, linandu-l pe om departe de Dumnezeu, ficandu-l si nu poat[ inain-ta. Domnul ii este totu;i aproape, gata sr-l aduci la sine, si-l cuprino[ chiar

42

1(

Ei in brale, numai s[ vini la El cu credinl6; qi atunci cdnd, striduindu-te, reu-

seqti s[-L vezi pe Domnul cu ochii inimii, El ili intinde o mAnd de ajutor, ca

Ei cum te-ar lua in brale;i 1i-ar alunga vr[jmaEii. Atunci simte creqtinul im-

br[tisarea Mintuitorului insuqi. Slavd bunltilii si intelepciunii Tale, Doamne!

Aqa cum, atunci cdnd e;ti strdmtorat de diavolul 9i de toate necazurile, trebuie

si vezi indati cd inaintea ta st[ Sdnul iubitor de oameni al MAntuitorului t[u,

cauti cu tndriznire la acest Sdn plrintesc, ca la o nesecatl comoard de

bunltate si d[rnicie Ei roag[-te Domnului, din toati inima, ca sd ne faci qi pe

noi p[rtasi acestui nesecat izvor de bunitate qi ajutorare duhovniceasci si in-

datf I se va da ceea ce ceri. Principalul este sd ai credinll sau vedere a inimii

citre Domnul gi speran$ cd vei primi de la El ceea ce [i ceri, ca de la un Atot-

bun. Aqa este! Experienta ne-o aratd. Asa ne invatl qi Dumnezeu, adic[ sd re-

cunoa$tem cd fird El suntem de o neputinld morali fir[ seamln pi, cu zdrobi-

re de iniml, s[ menlinem duhul nostru intr-o necontenitI dispozitie rugdtoare.

reqtinul nu are nici un temei sd 1in[ in inimd url impotriva cuiva,

ura fiind lucrul diavolului. Crestinul se cuvine sa lin[ in inimd

numai dragoste. $i fiindc[ dragostea nu gdndeste rdul, nu trebuie sd poarte

gdnd rlu impotriva nimXnui. Cdnd nu am nici o dovadi in aceasti privinti,

iu se cuvine s[ gdndesc despre altul ci e rdu, trufaq sau altcumva. S[ cred,

bunioari, cd daC[ ii voi arita respect, el va cddea in trufie, sau daci ii voi

trece cu vederea o jignire, mi va jigni din nou sau iqi va bate joc de mine'

Trebuie s[ nu l[slm r[ul sd se cuib[reascd in noi sub nici o formi' Iar rdul

pe care il face ura poate fi, de cele mai multe ori, lesne descoperit.

T)acea qi belqugul de viali pe care le simte inima dupi impdrt[qanie.F este cel mai mare qi mai de pre! dar pe care ni-l face Domnul nostru

Iisus Hristos, unul mai presus de toate darurile, luate impreunI, de care Se

poate bucura trupul. Fir[ pace sufleteasc[ - atunci cAnd inima este chinuit[

gi ,tramtorati - omul nu se poate folosi de nici un bun, fie el material sau

spiritual, nu-l incearcl nici o bucurie dintre acelea care vin de la sentimentul

adev[rului, binelui qi frumosului. Aceasta fiindci i-a fost strivit si ucis nucle-

ul central al vietii - inima, adici omul cel dinlduntru.

ne$te-!i sufletul cu Dumnezeu prin credint[ izvordti din inima 9ivei put"u face tot ce doreEti. Poarti rlzboi cu tine vr[jmaEii nevd-

zu[i, puternici Ei neadormili? ii vei invinge! Sau vrijmaqii din afari, vizuli?ii vei birui ;i pe aceia! Te h64uiesc patimile? Le vei inldtura. Te coplesescsup[rlrilei'Le,vei deplEi. Ri silUit.u duhul? Vei dobdndi tirie. in toate veiob.tine biruin$ prin credinli, te vei invrednici ;i de implrilia cerurilor. inviafa pimdnteasc[ credinfa este supremul bine. Ea il uneqte pe om cu

Dumnezeu, iar cflnd se afli in om, il face puternic. de nebiruit' ',Cel ce se

alipeEte de Domnul este un duh cu El" (1 Corintenl 6,l7).

43

f\ atu-ne-a Domnul din bunitatea sa, de;i nu ne-am arrtat vrectnici delJ sa, sii vedem soarele si sd ne bucurim cle razele lui. Lurnina soare-

lui sl-1i fie chezisie, clar mai cu seami lumina lini a Sfintei slave a Tatlluiceresc, a Fiului Siu, Unul-Nrscut, cea care ne-a fost <latd noui, si Duhul dra-gostei dat inimilor noastre.

1^te vxd cdnd privesc lumea creati de Dumnezeu? vld cOt este delr.-, vasti, viid pretutindeni, in regnul animal, viata pulsand vioi printre

patrupede, printre reptile, insecte gi pasiri si printre p"rti. Te intrebi de ceviata oamenilor este atat de tristi, strdmtoratr, plina ie amirdciuni, mai cuseamr a celer inclinati spre evlavie. Domnul a rdspanclit peste tot, din belsug,viati. multumire, bucurie si toate frpturile, in afai[ de om, il preaslivesc fecreator vesele, bucurandu-se cre via$. oare de ce viata omului se desfrqoardcu totul altfel decAt a celorlalte fipturi? Nu este oare si el zidirea AceluiasiDemiurg? Explicatia e simpli. viata noastrr este otriviti fie de noi ingine,prin picat, fie de vrijmasul cei flrd de trup, acesta ,,ocup6ndu-se,, mai cuseamd de cei ce vor si duci o viati mai r0vnitoare. Viata omului, a crestinu-lui adevirat, aparfine viitorului, veacului ce va sr uiu. a*ro il asteaptd toa-te bucuriile, deplina f"ericire. Aici pe pimint nu este declt un surghiunit, careisi isprseste pedeapsa. Uneori natura toati i se ridicr impotriv[, din cauzapdcatelor, ca sI nu mai vorbin de dusmanul sdu invederat, diavolul, care,,um_bli rdcnind ca un leu, ciutdnd pe cine sd inghiti.,(l petru 5, g). Asa ci nu mitulbur cdnd vid peste tot in lume bucurie Ei mullumire, chiar dacr de multeori n-am de ce si mi bucur si privesc cu mAhnire la creaturile lui Dumnezeucare se bucurd in tot largul. Mi s-a pus la spate, pentru picatele mele, un g0decare nu mr piriseqte o clipi gi nu lnceteazd,sitmr loveasci. Dar ind va venigi mie c6ndva vremea sd rnr bucur; nu aici insi. ci in lumea de clincolo.

Fie ca masa ta si fie intinsi asemenea mesei Domnului!Zgfrrcitul este vrijmasul Domnului!

privesc lumea, asa cunl a zidit-o Dumnezeu, descoperind pretutindenir neasemuita dirnicie a Creatorului, vldit[ si in felul cum a inzestrat

natura. Pdmintul, c6t este de intins, pare o masl pregdtitd pentru cel mai bo-gat, mai imtrelqugat si mai variat osp[1, asa cum numai cel mai iubitor si rnaigeneros amtitrion putea sd o pregiteasci. Adancurile apelor oferr de aseme-nea omului hrand din belsug. si ce s[ rnai vorbim deipre animalele patru-

pede, despre pis[ri. Ele ii pun omului la indemdni, cu aceeaqi generozitate,

hranl gi imbriciminte. Nenumlrate sunt darurile Domnului. Privili numai

cAte nu ne oferl pimAntul vara qi toamna? Cuvine-se ca tot cre;tinul ;i mai

ales preotul si imite dirnicia lui Dumnezeu ! Fie ca masa ta sX fie intinsd ase-

menea mesei Domnului! Zgdrcitul este vrijma;ul Domnului.

omul cu ridlcini bine infipte in pimAnt cre$te qi aduce roadi. Sufle-

tul omului, care s-a legat prin credinti qi dragoste de Domnul, slobo-

zind ridicini duhovnicesti, cre$te, sporeste qi rodeEte virtutile pl[cute lui

Dumnezeu, cele care dau viatl sufletului qi il fac si triiascd acum qi in vea-

cul de apoi. Pomul smuls din pimAnt cu tot cu ridicini nu mai are viatd.

aceasta venindu-i prin ridlcini din pimAnt. Asijderea 9i sufletul omului care

a pierdut credinfa qi iubirea de Dumnezeu si care nu viefuie;te in Dumnezeu,

Cel care ii di viati: el moare duhovniceste. Ceea ce este plmAntul pentru

plante este Dumnezeu pentru suflet.

T)entru ca si nu f i i mereu robul patimilor si al diavolului. trebuie si ai

.F un {el pe care si-l unnire$ti necontenit. strlduindu-te si-l atingi, bi-

ruind in numele Domnului tot ce ti-ar putea sta in cale. Care ar putea fi acest

1el? implrilia cerurilor, dumnezeiescul locas al slavei ceresti. pregitit cre-

dinciogilor de la intemeierea lumii. Dar, fiindci orice linti poate fi atinsi

numai prin anumite mijloace. trebuie s[ 1i le asiguri pe acestea. Care ar putea

fi ele? Credinta, nldejdea si dragostea. Dar mai cu seami dragostea. Crede,

nldijduiegte, iubegte - mai cu seam[ iubegte - firl sd tii seama de nici un fel

de obstacole; iubeqte pe Dumnezeu mai presus de toate Ei pe oricare dintre

semenii t[i ca pe tine insufi. Daci nu te simti at0t de puternic ca sd pofi tine

in iniml aceste neprefuite comori ale spiritului, ingenuncheazra mai des ina-

intea Dumnezeului iubirii, cere, caut[, bate la usi qi vei primi, vei afla, !i se

va deschide (Matei '1,7-8), clci Cel ce a flgiduit aceasta adev[r a grdit' Fie

cd mergi, fie ci eqti a;ezat sau culcat, sau stai de vorbI, sau lucrezi. roagS-te

in toatd vremea qi din toat[ inima, ca s[ ai parte de credintl ;i iubire. Incd

n-ai cerut asa cum s-ar fi cuvenit s[ ceri, cu inflicirare si statornicie; ti-a lip-

sit hot[rOrea nestrimutatl de a le obline. De acum incolo spune: aqa voi f'acel

dnd diavolul iti va ridica oprelisti in calea ce duce c[tre Dumnezeu- indoiali si necredinti in inimI, url chiar fi fata de persoane care

meriti, neconditionat, fespect si dragoste, precum si alte patimi, nu te l[sa

tulburat de ele. Dar line seama ci ele sunt fumul si duhoarea vrdjmasului si

cI nu se pot risipi decflt cu semnul Domnului nostru Iisus Hristos.

e trebuie s[ ne preocupe in primul r0nd in educarea tinerilor? S[-i

facem sI li se,,lumineze ochii inirnii" (Efeseni 1, 18)' N-a!i obser-

vat c[ inima este cea dintdi care reactioneazra in trupul omului si care ne face

45

sI acumuldm cele mai multe cuno;tinfe, in misura in care anumite adeviruri(idei) sunt descoperite mai intdi de ochii inimii si dupi aceea de o cunoastereralionalS? Fiindci in dobindirea cunostinlelor se intdmpli aga: inima vededintr-o ochire, instantaneu, integral; apoi acest act unii de cuprindere cu,,ochii inimii" este transmis mintii, unde va fi descompus, segmentar. Cauzd.;i efect. ceea ce inima a ,,vdzut", mintea anarizeazra. Ideea apartine inimii,nu minlii, omului liuntric, nu celui din afari. De aceea este atdt de importantsd lucreze ochii inimii in dobAndirea de cunostinte, dar mai ales in cunoaste-rea adevdrurilor de credintd si a regulilor morale.

iata viitoare inseamnr desivar;ita curdtie a inimii, obtinuti, putincAte putin, inci de aici, de pe pimdnt, desi de cele mai multe ori

inima se strdnge si se inchide in sine, se intuneci de plcat si de suflarea dia-voleasci; uneori insi, prin lucrarea harului dumnezeiesc, se limpezeqte, secur51i, vede pe Dumnezeu, se uneste cu Acela, in mod real. in rueiciune siin Taina Sfintei imp[rtisanii,

um prAznuim sirbitorile? Priznuim, de obicei, fie un eveniment\-'(cdnd se cuvine si ne pitrundem de importanta lui, si-i intelegem

rostul, si ne drm seama ce roadi poate aduce credinciosilor), fie o persoini,de pilda Domnul nostru Iisus Hristos, Maica Domnului, ingerii si sfintii(pentru a ne deslusi relatia dintre acea persoand cu Dumnezeu si cu omeni-rea, inrdurirea bunefic[toare pe care o poate avea asupra Bisericii lui Dum-nezeu, in special). Se cuvine si pitrundem in istoricul evenimentului sau alpersoanei, si ne apropiem inima de acel eveniment sau de acea persoani,fdcAndu-ni-le ca gi ale noastre. Altminteri, sirbitoarea nu va fi deplini qi nicipldcutl lui Dumnezeu. Sirbltorile trebuie si lucreze asupra vieliinoasire, sine insufleteascd qi si ne incilzeasci credinla (cea din inimd) in bun[t[tileduhovniceqti viitoare, si cultive pornirile bune, evlavioaae. Dar, de cele maimulte ori, noi le petrecem in pIcat, le intdmpinim cu o nechibzuiti necredin-1i, cu inirnl rece, nepregLtiti pentru infelegerea mdretelor binefaceri pe careni le-a dat Dumnezeu prin priznuirea unei persoane sau a unui eveniment.

-/: Dq41gt9!.@3urtg-S:$uflst deglul gdu, dar ff.Slefe, cum spune pro-' I verbul .,s ptof.. Unuia Dumnezeu, Celce cunoaste toate cele tainice si ascunse, si-i fie cunoscute qi intindciuniletale, oamenilor nu le da in vileag, nu-i umple de miasmele rdului care moc-neste in tine, line-fi inchis ,,cuptorul". Fumul riului fine-l in tine, lasd-l simoard acolo. Recunoaqte-ti necazul numai in fa{a lui Dumnezeu; cd sufletul1i-e plin de riutate, iar viafa aproape un iad. oamenilor arati-le o fali lumi-noasi, bl0nd[. crezi cd,lor le pasi de nebunia ta? sau mergi qi spune-ti boaladuhovnicului, sau unui prieten, ei i1i vor inlelege situatia, te vor sfitui, te vorsustine.

46

itAndu+e la cer, zlreqte cu mintea in inaltul lui pe Iisus Domnul,unde i-a apdrut intliului mucenic $tefan si lui Saul. si roagi-te Lui

de mdntuire. Nu trebuie s[ credem insi ci prin aritarea Domnului atunci s-ar

fi deschis cerul ca sd-i poatd vedea pe cei doi prin acea deschidere. Sd fim

convinqi c[ Domnul ne vede mereu pe toli din cer; ne vede faptele, cuvin-tele, gAndurile, intenfiile, dupi cum tu insuti te vei fi convins dup[ multeexperienle, atunci cdnd 1i-ai indreptat ochii spre Domnul qi ai primit de la

Ddnsul mare qi minunat ajutor. Inseamni ci doar in anumite imprejurdri,precum cele despre care am vorbit, se aratl pe Sine din ceruri.

[derea in p[cat este pentru suflet pagubl Ei nebunie. Fiindc[ omulpicitos se dispreluie$te pe sine qi se indepirteazdde ceilalli, fiindcd

tensiunea pe care o are in iniml Ei viermele care ii roade sufletul il fac sd

suporte greu o societate care nu rispunde modului slu de via1i. P[cltosul se

simte stingherit oric0t ar fi lumea de largi, fiindcl lumea este opera lui Dum-

nezeu cel Atotsfdnt si Drept, iar picltosul care nu fine poruncile lui Dumne-

zeu, poruncile iubirii Ei pdcii, apare printre fdpturile lui Dumnezeu ca o fiinti

monstruoasd., care nu qi-ar avea locul in lume. Iati de ce nu Se simte in largul

s[u; i se pare c[ e mereu urm[rit: de Dumnezeu, de propria-i constiinld, de

intreaga Creafie.

1rl ui aduc oare suferinli indoiala, necredinfa, hula? Celui clruia i se

\-adreseazd,, adicl,celui pe care il acuzi cd. se indoieqte, ci nu crede,

ci hulegte, sau celui care intr-adevdr se indoie;te, nu credeo huleqte? Fireqte,

acestuia din urmd. Cdnd face aceste invinuiri, el tremurl de frici' deqi n-ar

trebui sd se teami (Psalmul 13, 5), il chinuie indoiala, necredinla, hula. Ob-

sesia agoniei sale spirituale r[mdne neschimbalia, ea il domind. crede ci igi

va putea face o p[rere mai buni despre sine, care si-i aduc[ liniEte sufleteas-

ci. Dar nu va ajunge la lini;te dec0t prin clin$ qi dupi ce va p[r[si vechile,

falsele idei legate de aceasti deprindere, incepAnd si gAndeascl altfel, in spi-

ritul adevirului qi al bunelor intenfii. De aceea, nu trebuie sd ne indoim sau

sd ne revoltlm gi cu atAt mai pulin si cldem in descurajare 9i deprimare atun-

ci cdnd ne ruglm sau in alt[ vreme, c0nd ne vin g0nduri de indoiall,

necredinli, huld. Pentru c[ aceasta este o ispit[ diavoleasc6.

k D Sffiffiisau orice alti patimi care intrd in inim[ caut5, in virtutea

\" I(ffiidului, cea care aclroneazd automat, sd se ,,verse" pe dina-

far[. De aceea se spune de obicei despre un om riu sau m0nios ci qi-a virsat

r[utatea sau mdnia asupra altuia sau a altceva. Partea cea mai proast[ a riului

este c[ el nu rimAne doar in inim[, ci cauti s[ se rispdndeasci, sd dea pe

dinafari. De aici vedem c[ pricinuitorul rlului are putere mare ;i ,.lucreaz["pe un teren vast. ,,Lumea intreagi zace sub puterea celui r[u" (l Ioan 5, 19).

^,7+I

Dupi cum aburii sau gazele, atunci c1nd se aclunl intr-o cantitate mai mareintr-un anume loc, cautl s[ rizbeasci afari. tot asa si patimile, ca o suflare aduhului riului, atunci cand umplu inima omului. cauti si se reverse si trecdintr-un om in altul, imbolnlvincl cu duhoarea lor sufletele altora.

T) umnezeu ne-a dat viatd, cel mai mare dar al bunitrlii sale; dupr celJ i1111cdzut de la El, cizdnd si din viati in moarte, Dumnezeu ne-a dat

pe Fiul sru, pentru a ne naste din nou. pentru a trii o noui viati. Fat[ cjeaceste dour mari daruri, cat de mici par toate celelalte, pe care I Ie ceremc0nd ne rugim si pe care a;teptrm si re primim la priniul cuvdnt sincer demirturisire a credintei daci ele ne sunt intr-adevlr necesare! $i cat suntemde vinovati arunci cdnd ne indoim ci ni le va cla Dumnezeu, prin ruglciune!Domnul ne-a indemnat lirnpede: ,,cere!i si vi se va da!" (Matei 7, f.

I ici pe plmant, intr-o lume a desertdciunilor, intr-o lume adulterini-C-}.si pdcrtoasd, moliile ;i rugina, cele vizute numai cu gOndul, saprT

si Jltrd comoara sufletului (Matei 6, l9). care este remediul cel mai sigurimpotriva acestei continue degracliri prin picat, impotriva moliilor spiritia-/e? Rugiciuni de iertarea picatelor si credinti. Credinta di viati, invie sufle-tul istovit si ademenit de pofte, st0rpe;te moliile gindurilor plcitoase. Ea leeste lor bici pedepsitor, iar noui, izvor de putere, cle viati, de mantuire. slaviDomnului pentru toate! Rugiciunea ne apiri si ne izbiveste cle pdcat. cre-dinta face cas[ bunl cu ruglciunea, fiindci prin ruglciune triim impreunl cuDomnul, Care le-a figiduit celor ce cer cu credintr toate bunrtitile: ,,cere1isi vi se va da. ciutali si veti afla, bateti si vi se va deschide. Cii oricine cereta, cel care cauti afla ;i celui care bate i se va deschide" (Matei 7 , 7 -g). Slavdcuvintelor Tale cuprinzdtoare a tot adevirul, Doamne! Di tuturor celor careiti cer prin rnine. nevrednicul, bun[ti1i f-elurite, cele pe care si le doreste ini-ma lor! Amin, a;a si fie!

f\ aci vrei ca Domnul si-ti creadi ,,din inimi" ruglciunea. strlcluie;-IJ re-te din tot sufletul ca tot ceea ge vq[g{i ai_faci fali de_oamgni sd

fig--@-Ut -cll $inaeritate, nu fii nlcioOaie nesincer cu,-ei. CAnd vei fl fatd deoameni increzitor;i cu iiimCd**Ti.ttil*ffi" * iu.. sn fii slncer;i cuinima deschis[ si in rugi.ciune cltre Dumnezeu. celui ce nu arati oamenilorol4gnidq,s_9[ga alc!_Dqqrqul nq-i accep[n de schis iugl.i r"*feCanOu -t p"acela si simti ci, intrucat este nesincer fatr de oameni, nu poate fi

-udesivArsire sincer nici fati de f)umnezeu, flri si nu-l mustre con$tiinta.

1l mule vdtimat de patimi, ce-ti mai trebuie? zici cd sr ai zile, sr trr-rr.-rtiesti. Pentru ce le zbati? Pentru ca si trdiesti. Dar oare viata pe care

o trrieEti "ri. "u

cea adevrratri tntetigenr* rr-"^p"J;;l";; ;; putea rrdemnasi spui ci nu. Spune-mi din ce se alcltuieste viata. Eu stiu - imi spune expe-

rienta si ratiunea -- cI rlin credinrir. n;idcjrle si <lrasiiste. Viata sufletului esteDumnezeu, credinta vie in EI. dra.sos{ea firtlj dc h,l. drag<--ster fat[ r]e aproapele,acestea dau inimii si liniste . si largh::fe , fljru"i e ic sltrtr un <.rsinclit al pireatu!ui. r.rnrob nevolnic al patirnilor. \iiata uri se scirrge iir tristcte si slrinrtor-are.

/1,

lrni glsesc pllcc in Iiristos si cr"i I '[t"r:,i*-;: ci]l]r sir nu c:rcrJ cir ilrrpl ntoar-I te rnir astei tpt i l pacea vcsnicir i r r I ! ; ' istos. l in ir tca dc t lupir lupta cu vr i r j -

rnasii de pe piiniirit? Si aici itl i t:sic grr'u l:i; ' i i i l l isro:.. rn:i chipui. Cunr s[ nucred cd si dincolcl imi va fi nrai gteu si ntai ,:l i irirritor tarii El. claei rn.i va iprje-piitla pentru totcleattna de la iula Sa'.) 5t:ricil \Ltllr.ielol'ltriJstrc aici preinchipuieviitorul. Acesta va fi o prelunrire l.t;"u':i ;lrr;)sli: i i ir.rntl"ice <le acurn. clar intr.ofbrmi schimbati, pe o altii trelqriil. [: ' i:r]ti l l i:ri rlrcpti schimbarea va insemlraplenitudinea siavei vesnice. pe ntru picrito:ri. irl.:i i;urilirrcii *:hinurilol vesnice.

,, M ;"i,il':Jii: i:ilil1' fi;il, :, T, ;: ; ;.1 ilil T:1, ;i; jll; ;,?1 ":Dumnezeu. Acela; i lucru i icosf !1 i1; , i r r a i t i r . ? l ' , , rntrrnt . , ier i . p i ic i i tosul . l -uat iaminte: incd de aici , de pe pinr int . l i inr c, ; i ' : i r ; r t : i jp i i ie I)r imuez-etr (e binechiardaclsuntemtruppi ic i l tc t . iuhuire.r l l i r s i l r r rc le innoi) Cl l tc lebinevaf i cdnd ne vol l l uni c i . r [ - ]urrrnezi 'u : ictr ! r i ; r cr- : ; l i jer. ic i rei i r - je a ne l ip i c le Durn-nezeu aici pe plnr i int esic un t t t rrr l r ! s i o che;r i i ,q ie a lc l icru' i ic le a ne irufea l ip lcle Dumnezeu dtrpi ffroilr{tj. in vcsrricie. \' 't-zi r:it l le lrun. cle urilnstiv si cleclrept este Creatorul'l Penti"u a te j';ice sii citr;'.i in ibr"lcirea viitoar.e. cea ual-r:iti va fi datir prin unirea crr El. tc Lhr:c sii guriri tl in ;rri ' irrrt acelei f'ericid ajcipe pimint, atunci c i i t tc l c lz i in: l in l tu lLt i I -} : t rurc:r , i ' : i , ' r , { ( l t srr f le iul . f ) i t ! Su-fletul meu nevizut i;i aftii cu adevirat p;rcea irr f)urrrrrezeu Cel neviizut. in-seamnii cri, la despirrtirea de tt'up" cr.r ltirt ur;ri rirrrlf i:.;i r,:r giisl pace in El.

Q uf letul este puteruic, r l r a{reeir" 5i pr l l le " , f ine" greutatea trLrpului :L) acesta insij este nepiltinci()r. i l l ir ' 'ate Joltori lesnr: nr:rteria, chiar cJac.r

este de o ohcrsie cu el . I rr in conrpr lr i t ie. s i l ) rrmnezeri . ( larc *ste cluh. t iner t t : luniversul, ca -qi c0nd rr-ar ' { ' i . . .cu cuvi l l t r r l J;utcr i i S:r le" ( l lv l 'e i l . 3). i l r suf le-tul omului , cu binecttv i intal i i c le Dulnnezclr rrsrrrrnl i l . is i pr ' ' ;y163 \upune tr-rrpulslu. ba chiar si pr. : al r l lora. crr dulnr! (pr"r !u* l ' . ,* i le l l t r : ; . j f i rc st ' int i i ) L. l j lcc

ca, in t impul rrrgirc iuni i . cuvinlcle r icrsl t : rrr s; i se prefaci i lesne ?n duh. onrultrupesc insi i se supl lne Ia f iecar,r pus rrrafer ir : i tnrprr!rr i s i .e rnipiei l ic i in l i te-ra rugirciunii. nsrfiind in starr: s;i r ;rret;rcii i* rluir. firnil r:i insusi doar tru1l.Duhul sf6nt si cur:at al nrgirciunii Iln po&te I'r piitrun'r dc cluhui necurat, cap-tiv al trupuiui.

T\ in pricina p,icirtului. onutl nirre fiini corrtlrire si are nevoie <ie irn[-rrNlintultor statontic'. rie ile,":ure :,i. Ai:rstu este l\4Aniuitorui Iisus

FIr istos. Fiul lu i l ) tulrne;:et t" Rr: :r t i hr ( l (^rr l f ,ntr l ; i 'e. r l i r r l r i i lntrul t iu. nrrnr;r i

.! i)

Lui, f[-o cu credinti vie, limpede vlzdtoare si Acela te va mdntui. Aga m-amAntuit Ei pe mine in chip minunat, de nenumirate ori. M6ntuirea pe care amprimit-o a fost tot atat de viditi ca qi cum m-ag fi glsit in temniti qi mi-ar fivenit un izblvitor sd mi scoatl de acolo. Preotul trebuie si experieze singursi puterea credinfei, ;i dulceala ruglciunii, si iertarea greEelilor, chiar siatunci cdnd aceasta nu reuse$te, $i necazurile sufletesti, cdnd vin, ;i mdngd-ierile bineflcitoare, pentru ca atunci cdnd se roagi lui Dumnezeu pentrucredincioqi sd poati spune: ,,Di-le, Doamne, binele pe care mi-l dai mereumie, nevrednicului". Toate si le ceari din proprie experien$.

1-a clzut cu tronc la inimd", se spune cAnd in relalia dintre doul per-,,I soane. situate pe trepte diferite, una - cea mai puternici - oferi pro-

teclie celei mai slabe. Cel ce s-a invrednicit de protecfia celui mai mare,cdzdndu-i aceluia cu tronc la inimi, i;i di seama de aceasta si, prin reci-procitate,^cautl s[-i fie aproape de inimi. AEa se intAmpl[;i intre Dumnezeuqi cei ce Il slujesc din toatd inima: inima acestora este intotdeauna aproapede Dumnezeu Ei Dumnezeu este aproape de inima lor. Aqa trebuie s[ se in-t0mple ori de cAte ori se roagi cre$tinul. S[ fim aproape de Dumnezeu cu ini-ma cnnd ne rugim. Aceleasi relalii bune, sincere, pe care ciutim si le avemcu oamenii, se cuvine si le avem si cu Dumnezeu.

i nu uili niciodati c[ umbli in fafa Dulcelui Iisus. Spune-1i mai des:vreau si triiesc in asa fel incAt de viata mea si se bucure Cel ce este

iubirea mea, Cel ce S-a ristignit pentru mine pe cruce. Iati de ce, umblAnd pecalea vietii, imi voi lua, inainte de toate, drept tovarigi de drum iubirea ceasfdnti, cea care mi face si-i cuprind in inimi pe tofi oamenii, cea care doreEtemAntuirea tuturor, cea care se bucurd cu cei ce se bucurd gi pldnge cu cei ceplAng. Aceasta mai cu seami va mAngdia pe Mingnietorul meu, Hristos.

arinti ;i educatori! Nu trecefi cu vederea capriciile copiilor, ferili-icu toat[ grija de ele, fiindc[ altminteri ei vor uita cflt de curdnd

preful dragostei pe care le-o purtafi, inima li se va imbolnivi de r[utate, vorpierde de timpuriu sfdnta, sincera, fierbintea dragoste a inimii, iar la maturi-tate se vor jeli amarnic si vi vor invinui ci in tinerelea lor nu le-ali purtat degrij[ aqa cum s-ar fi cuvenit, cI ati cedat capriciilor inimii lor. Capriciul estegermenele striciciunii (coruptiei), rugina inimii, molia care roade iubirea,siminfa riului, necuviintl in fafa lui Dumnezeu.

f aina curdtirii de p[cate se s[vdr;eEte indeosebi in biseric[. Mergi cuI. evlavie spre locul unde se face curilirea de intiniciunea ta

sufleteascl, unde te impaci cu Dumnezeu, unde sufletul tdu dob0ndeqte via![adevlrati. De c0te ori nu mi-a dat Domnul aici curllire de p[catele mele, firide care n-a; fi putut gusta darurile lui Dumnezeu! Darul cel mai de pre! este

50

viata, darurile plcii si bucuriei, bundtilile mareriale! slavi Tie, Iisuse, Fiullui Dumnezeu! Tu eqti,,jertfi de isp[sire pentru picatele noastre, dar nunumai pentru ale noastre, ci pentru ale lumii intregi" (Iloan 2,2).

imic nu este mai schimbitor decAt materia. Ea se transformd in mi-lioane de feluri, pe cale naturali, sau dupi legile Creatorului. Ca s[

nu mai vorbim de transformirile miraculoase, de pildl: focul in rou5, apa insdnge, apa in vin, toiagul in ;arpe; omul insusi transformi materia in mii defeluri. ce-am putea spune atunci de Atotfdcitorul Dumnezeu? Schimbareaeste o calitate a materiei. Dumnezeu nu i-a dat spiritului ralional aceasti cali-tate si nu i-o va da niciodatd. Calitatea de cipetenie a sufletului este ci rimd-ne neschimbat. Dar spiritul rational cel creat are insuqirea de a se desivArsiin lucrarea binelui. Triumful spiritului asupra materiei consti in faptul cispiritul o transfonnd in mii de feluri. Luati seama, de pildI, cum transformlel materia in regnul vegetal, cdt de infinit variate sunt formele plantelor carecresc toate din acelaEi plmAnt, aceea;i lumind solari, acelaqi aer, aceeasiap6, acelaqi sol. Dar corpurile animalelor c0t sunt de variate! Schimbareaeste. aqadar, o calitate a materiei; lumea in toat[ varietatea sa a fost creatd infunctie de aceasta. Slavd Atotputernicului Creator, Unul, Cel neschimbat inveci! DacI materia nu s-ar schimba, atunci Dumnezeu nu ar fi Atotputernic.Slavi naturii spirituale! Fie ca ea si supuni intotdeauna natura materiali.Roagd-te lui Dumnezeu sd r5mAi neschimbat in sivdrsirea binelui.

e ce oare nu uitim niciodati defiimirile care ne vin de la oameni,ne m0niem pe ei ;i ii duqm[nim, dar uit[m repede cele mai rele,

mai nocive gi mai indlrltnice deflimdri ce ne vin de la diavolul, de;i suntemvictima acestora de o mie de ori pe zi, in timp ce finem minte, qi nu doar osingurl zi, jignirea pe care ne-a adus-o o persoani oarecare? Aceasta este oispitd diavoleasci (diavolul gtie cum si ne ingele ;i o face cu abilitate; atuncic0nd ne defiimeazd in vreun fel, o face sub masca propriului nostru egoism,ca gi cAnd ar vrea mai intii sd ne faci pe plac, folosindu-se de o pornirep[timaql a noastrl, pentru ca mai pe urmi si ne loveasci de moarte si si nefaci sd pl5tim amarnic iralionalul, nerodul nostru egoism). Jignirile care nevin de la altii diavolul caute de fiecare dat[ si le umfle de o suti de ori, in-fitiEdndu-ni-le ?ntr-o lumini mincinoasi. $i aici nu face decAt sI se ascundlin spatele egoismului nostru, ca si cdnd ne-ar pizmui pentru bunlstarea noas-trd, pe care altii ar vrea, chipurile, sd ne-o distrug5, def[imAndu-ne.

supra mea lucreazd. doul forte cu desdvirsire opuse: fo4a binelui giforta riului, una care di viat[, alta care ucide. Fiind amdndoui de

ordin spiritual, ele sunt nevdzute. Atunci c0nd mi rog in deplini libertate sicu iniml deschisi, forla binelui izgone;te forla riului, a clrei putere sti doarin rdul care zace ascuns in mine. Ca sd pofi tine piept asalturilor necurmate

51

ale duhului riului trebuie si ai mereu in inimr rugiciunea lui Iisus: ,,Iisuse,Fiul lui Dumnezeu, miluiegte-mr!" impotriva c-elui nevdzut (diavolul) _Dumnezeu cel nevrzut! impotriva celui puternic - Cel Atotputernic!

acd oamenii, fiinle slabe, repede trecitoare, muritoare, fac atdteafapte mari ;i minunate, gralie talentului ;i insu;irilor cu care i-a

?nzestrat Dumnezeu; dacd uneori ,nilioun" de oameni se supun unui singurom, de ce nu s-ar cuveni oare s[ ne supunem cuvdntului celui ce ii aducJlavialr pe tofi oamenii? Tinefi minte cuvintele sutasului: ,,Eu - spunea er - suntom,pus sub strpinire, avind sub mine ostasi qi zic acestuia: Du-te, Ei se duce,si altuia: vino, si vine, ;i slugii mele: Fi aceasta, si face., (Luca 7, g). Maideparte: dacr multe animale sunt inzestrate cu priceperea de a face lucruriuimitoare, pe care nici omul nu le poate face - animale pe care le cdlcim inpicioare, care sunt atdt de neinsemnate gi de firave, ." n-u, putea face Atot_ficitorul, cel care ne-a inzestrat din bel;ug cu tot felul de priceperi, indemi-nari ;i posibilititi? Dali ni;te plante neiniufletite, care aitilziiunt ;i mdinese aruncd in cuptor (cf. Matei 6, 30), se alcrtuiesc dupd cuvdntul Lui in for_me atit de frumoase si de gingase, daci vedem toatd materia supun0ndu-secuvdntului Lui, voinlei sale de a se transforma la infinit (prin mijlocirea anumai cinci stihii), cine oare, vdzdnd,toate acestea, ar mai sta sd ceari doveziale Atotputerniciei sale? Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, la fiecarepas qiln tiecare clipr! Umpli cerul ;i pimdntul de slava intelepciunii rale, abunrtilii rale, a atotpurerniciei ralef Tu nu eqti numai tiemiurgul cel maiinfelept, cel ce Te ar51i necontenit ca Demiurg inlelept;Tu ai dar gi rdpturito.Tale insusirea de a crea, gi ele creeazd.,pnnfuterea pe care le-a dat-o slavaTa, lucruri minunate ;i de folos! o, Doamni, in caid frumusete Te-ai im-bricat! Ce rnult ne-am injosit pe noi in;ine, natura noastr[, prin prcate. Darcdt de mult ne prefuiegti, Doamne, si pe ce inalti treapti ne vede ochiul rdu!Pentru noi, Dumnezeu nu L-a crufat pe Fiul snu. L-a ficut si ia trupul nos-]ru'.{irea noastri, pentru a ne mdntui. Ne-a pregitit, inci de la intocmirealumii,- impdrilie vegnici; de intoarcerea noastrd se bucurd ingerii cei bunidupi fire. Iar noi ce facem? Nici mdcar nu vrem si stim de toate acestea, neinjosim din ce in ce mai riu, ne distrugem sufletul cu tot felul de vicii si im-pdtimindu-ne de toate cele ale rumii. N.rpus de trist este sr vezi asa omul,fdptur,r creati dupi chipul lui Dumnezeu, indeosebi crestinul, cel ce s-a in-vrednicit de o asemenea inalt[ chemare, pe care Dumnezeu il cinsteste atatde mult, ddruindu-l cu toate bunititile.

+ p 96.-rT-"Asiliti naqte fi1[rnicie, ?l face pe om incapabil de orice re--

r\flecrre, apatic fald de toate, chiar si fafi de indeplinirea obligaliilorsale. Aceasta ar trebui si-i.facd pe tofi cei ce se roagi aqa si-;i indrep"te'mo_dul de a se ruga. Trebuie si ne rugim cu drag, .u uigour", din inimi. Nu din

52

cauza supdrirr i lor s i necaz-ur i lor s i nic i din ohl iq;rr i* . "( ' i ' lc i Dunrnezeu iuhestepe cel care d[ cu voie buni i" (2 Coi ' intcrr i o. / ) .

Tn toi t te t ruf iur i le hineci l t r : t i tot i l0; 1 ' ;* . i i : r i . r , ' ; r :c \ r r ! ! t r r : r r ip le i lez, ic l i tc ,1.lmdnl j omenc.zrsci , se af l : i t ' r l r r i l l in i r ' ; l i i ' - rni : l t j - , l r r f letul . care vine de lr

Soarele ratiunii suprente - l)rrnir:ezeu. {'r.rj ::i, ct flcc ..t ';izrrt" in lruler. ca :.;:sufletul in trup. irni clau qe:ntlit r:inrl inti iriti"rrnrle in :uilt--i S,rarele' cunnsfin-

' le i - Dutnnezeu; atunci nr i r s irrr l l l ,ct)r . c i ! I t r i ; i l r lL ir ; l s! lurnini i , s imt si cAnrl serindeplr teazl de nl i r te. l is l ind ?n irrni l i i r i lunt:r i i . .s i rrr i ' l r int i . r \ : ,a c,uru, i r r universul material. atunci cind soarelc \f l l i '{)[rr]r' l i irrrr ri: i irrlepiirtcazl, riine intri,ner icul , s i in univet 'sul spir i tui i l ?r l t l r rc i i i i ; ! i ' t r re,r r l ; r t i cr i in i . lepi i . r t i i l . l i l l lg 5,1.1,flet a Soarelui care lurninc;rzii rnllfca ,ii ,-.irii i !-_i ,".:.1: ;u'llnr:rii i le o ne:trrrii bles-tematd. Asa cum in universul rriirti.l ' iai riirriin,:: !rrtntrle;rrr!];l {-r 111111r"t de lunrini; i dupa apusul soiuelui . f i ind acela dc i , in( ' , ' i r j l - . , l r l r l - , i l i i i tnenr; i faie, fot lsa si i i isuf let r im0ne o umt; de lurnin; j s i <lrr i ' r i j i t { l r l i l ; i i i r l r j ; r 5t ' l r rc lui drrhovnicesc.f i indci Acela este pret l l t incleni s i f ; i r : i l i i . i j j r i i lL l ! i r r i lnt : l ' ic i l lLrr nu cste dincale-afarI de putemic; i . f i i r r i i t rg; ic l i i i r r t i t i i r i l )111,r11,- ' ; . i 'Lr . i t :_1 nc poatc ?ntunec,. isut- letul cu totul . ' f rebuie totusi s; i l1e l i . r rr , i t . i . r , -nl i i l r ' . r , : l ! . i r .ul . r t i t spus JVi intr_l-i torul , s i t nu ne cuprincl i cu clesirzi l ' -s i re i i i r . i r r :*r i t : r r i i r : f . loan !" ] .3-5)^

1-r end obtii vindecare dc' t're<t bo:Llir. lrlu nrultuntire Dornnului cu\-,aceasti scurti nrgirciune ilo:irrio!,icl ..sl;rvii 'f ie. f)ixurrne. Iisusc

I{ristoase. Fiule Unule-Nisr-rut tlin'Iatiri {lci fi iri i 1fg i6i'epLti, Cel ce Tu singLr,"vindeci totrtl neputinta si toatii boala in oiilrirni si i.arr, rn-ai rniluit si pe rnr.ne plcitosul, izbivindu-ini de boaia ttrclt, neirigiidirintiu-i sii s,; inriurtiteasi:;isi sI md dea rnonii pentru picatele rnele. Diinriesic-rii i. Stitpine- de-acrqginainte putet'ea de a face cu tirie voiit 'fa" pentru uilltluire;r blesternatului fi ', i: irsuflet si intru slava Ta. cu Cel 1-Jrii dc ?nr;gplu tl 'fril, l 'Irinle ri cu Cel dr nfiint[ cu Tine Sllntul Duh, acunt si pl!!r]! 'ri,.i fi irr i,i.r ri

1"*- t e i rrsealr t i i i t t in inr: i Lrtn 'afX' . ' , r , l i tutr i 1 l ! : j i , r j ; t , , t r rr-r i { ;1. t i*r , . . i . .1"". . . : . .\-,simplii. increzifnare. ni:rriincjri*;i:"L ne:,iiri_,r,,:i i.!Li.;,;i, !;,.i,r.;, rri,ure nLt

;tie de riutate, de liicornie. dc irli ' idit'. E:;,; qjssrlf;;"1;1y1r

Q uflete al nteulT'ine tninte cii;r c dernnit:rtc c{:fil ir.}i{:;!" nlr da; atentieXJ lucrurilor strici-rcioase si derizlt' j i. .Rr:,,i_rc;:l;i ;l i i ir:tnrr::1.,,r:r cer.eascii a

altora qi nu cuteza si-i cieflimezi p',:n[r-rr ;.;rilc clir] r.jr: :r,:i,,:r ,i l-ica*los. iubestedin toat[ inima tot Ceea ce este ceresc :l spiriiUfi.i.,-1!.\i.i i(]tl.tJr):ite Lreea ce estepimOntesc si mater i i i l . f ine ni !nte cuvr i ; t , : le i " : { j i r :1rr , i i r i "* iui : , "FAinea uoastr lcea de roate zi ie le di i -ne-o nt l : r i , ;sf i i : r . i ' ' . i i l r r i r rr i r r te ' lc i :c icrne; l cresl inteinoastre crestine se cull:incie ?n irce:;l* ii l.,,i i: ic. 3.r1'*,ri ;irr;inle r.:rrrn insusiDomnul adal prin viata 5;i r::t, 't l l l{,l l l.r Jr.: *i,:i:l ': l: i. i:r{,i i.ti, l:l j*.lle iltr"!i, niultil-

4r l

mindu-se doar cu ceea ce I se aducea de bundvoie: ..M0ncarea Mea este s[fac voia Celui ce M-a trimis pe Mine" (Ioan 4, 34).

/\f ti ura+ti vrdjmagul? Egti un prost! De ce? Fiindci atunci cAnd te prigo-I neste vrljma;ul, tu tnsuli te prigoneqti in suflet. Fiindci, spune-mi: nu

este, oare, o prigoani asupra ta insuli, o cumpliti prigoani, sI te chinuie urape care i-o po4i vrijmaqului? Iubeqte-fi vrijmasul si vei fi infelept. O, dac[ai sti ce t{umf este si ce fericire aduce iubirea si facerea de bine fald devrijmasi! in acest chip Fiul lui Dumnezeu, in acest chip Dumnezeu, Cel insfdnta Treime, a triumfat si triumfi prin iubirea Lui asupra neamului ome-nesc cel nerecunoscitor Ei invechit in rlutili; in acest chip au triumfat sfinliilui Dumnezeu asupra vrijmaEilor lor, iubindu-i si ficdndu-le bine.

u dispera luptindu-te cu vrijmagul cel f[ri de trup; sllveqte-L peDomnul c0nd te afli in mare strAmtorare si suferinli, Cel ce te-a in-

vrednicit si induri pentru El rizboi cu qarpele cel perfid, defdimat fiind de elpentru Domnul in fiecare ceas. Fiindci dac[ nu ai fi dus o via$ cinstiti gi nute-ai fi striduit s[ te unesti cu Dumnezeu, vr[jmaqul n-ar fi tibirAt pe tine,nu te-ar fi chinuit.

lavi Jie, MAntuitorule Atotputernice! Slavi fie, Mdntuitorule, Pu-terea cea Atotfiitoare! Slavd Jie, sAnul p[rintesc cel atotprimitor qi

atotmilostiv! SlavI Jie, urechea cea pretutindeni deschis[, care auderugdciunea mea, blestematul, miluindu-mI qi izbivindu-m[ de plcate! SlaviJie, ochiul cel prealuminos, care mi vezi mereu cu iubire qi care imi pitrunzitainele! SlavI Jie, slavl Jie, slavi Jie, preadulce Iisuse, Mdntuitorul meu!

ugdciunea pornit[ din inimi ii este de trebuinfd omului fiindci lu-mina minlii noastre nu rizbegte departe qi nu poate cuprinde in sine

prea mult din lumina supremei inlelepciuni; Domnul Dumnezeu este Luminacea nemlrginitd gi in lume se videqte noianul inlelepciunii qi atotputernicieiSale, in timp ce in noi nu se afl6, ca si spun aga, decdt un strop infim din put-erea si inlelepciunea Sa, fiindc[ doar atdt ni s-a dat si avem in trupul nostrusupus putreziciunii.

dmdntul este stabil qi rigid, deqi se miqc[ in jurul soarelui cu o marevitezd; apa este fluidi si fluent[; aerul este mai,,fluid", mai subtil Si

mai ,,fluent" si se poate deplasa cu o mare rapiditate c0nd se pun in miqcarecurentii atmosferici; lumina este qi mai sensibili, se deplaseazd cu o qi maimare vitezl dec0t apa qi aerul, poate parcurge in spafiu, intr-o secundi, dis-tanle inimaginabile. Daci lumina are o atAt de mare mobilitate, putdnd par-curge spalii imense intr-o duratd de timp absolut neglijabil[, cum ar trebui sifie spiritul creat, cdt de usor Ei de rapid gi, in sfArqit, cum trebuie si fie spiri-tul cel necreat, Duhul SfAnt, Domnul insusi? Poate fi oare comensurabil?

54

'ii-

Dacd lumina se r[spandeqte cu o iuteali uluitoare, cat de repede trebuie si serdspAndeascl in spiritele rafionale create Lumina cea necreatd, Izvorul oricd-rei lumini si a toatl fiptura. in sfdr;it, cum cuprinde ea - Lumina cea atotfi-crtoare - toate f[pturile Sale, noianul de lumi? Slavi Tie, Lumini nemateria-li, necreati. care lumineazd. pe tot omul care vine in lume (Ioan r. 9)l

ajoritatea oamenilor poartd de bundvoie in inim[ o povari satani-ci, dar s-au obisnuit intr-atdt cu ea, inc0t de cele mai multe ori n-o

simt gi chiar qi-o sporesc, fdrl si-si dea seama. De altfel, vrijmasul cel rlule inzeceqte acea povari qi atunci cei ce o poartd incep sd fie cuprinsi de oteribild deprimare, de spaimi, cdrtesc, iau in deqert numele lui Dumnezeu.cele mai obisnuite mijloace prin care oamenii veacului acesta iEi alungd,,aleanul" gllryt_-pglfecglllg_r-tpsqi*ds _c_4IL_dAqpqlile_,_q,eAfiU| Dar, {qpd ce,rggllg!4 ry_e91e rytitoac_e-,plc-tisgl$il6ucezeala jqimli spore!c. Daci oameniiacestia au norocul si se indrepte spre Dumnezeu, inima li se despovdreazd,,incep sd-qi dea seama limpede cdt de apdsati le era ea mai inainte, c6t demare era greutatea care o strivea, deqi de cele mai multe ori ei nu-qi dideauseama. cdt de multi sunt oamenii care L-au pdrdsit pe Dumnezeu, s-auindepdrtat de ,,izvorul apei celei vii" (...) qi ,,si-au sipat fantdni sparte, carenu pot tine apa" (Ieremia 2, r3)? Foarte multe asemenea f0ntdni sparte seint0lnesc la oameni, aproape cnte una de fiecare. F0ntdnile sparte sunt inimi-le noastre, patimile noastre.

0nd descoperi la aproapele t[u neajunsuri si patimi, roagd-te pentruel. Roagd-te pentru to!i, chiar qi pentru vr[jmasii tli. Daci vezi cra

fratele t[u e trufaq;i indiritnic, ci te trateazd, cu dispret pe tine;i pe altii,roagd-te pentru el, sd-i lumineze Dumnezeu mintea gi sd-i incilzeasci inimacu vipaia harului sdu. Spune asa: ,,Doamne, invati-l pe robul riu, cel cdzutin diavoleasci trufie, bldndelea gi smerenia, scoate din inima lui intunericul,povara mAndriei driceqti". Dacd, vezi un om pornit spre rdutate, roag5-te ast-fel: ,,Doamne, intoarce spre bundtate cu harul Tiu pe acest rob al Tiu,,. Dacdeste iubitor de arginfi qi lacom, spune: ,poamne.comoara noastd lleslrici- ;cioasir b-odltAjgastrd.cegiesfar$iti! ; Ichipul gi aseminarea Ta, si cunoasci cOt de amigitoare este bogrtia ;i cr Izddirniciile lumii sunt umbrd si vis. Cici zilele omului sunt ca iarba sau ca ilfirul de pdianjen gi Tgjllgg1ggg-Usga@'rc9aS1 bucuria noastril,. C0nd 1lvezi un om invidios, roagd-te: ,,Doamne, lumineazi mintea si inima robuluiTIu acesta intru cunoa$terea marilor, nenumiratelor si nepitrunselor Taledaruri, pe care le-a primit din dlrnicia Ta nesecati. orbit fiind de patima sa,a uitat de Tine qi de bogatele Tale daruri, socotind-se pe sine slrac si uit0n-du-se cu g0nd pizmag la bunitilile pe care le-ai dar robilor Tli; o, negriitulnostru Binefic[tor, Cel ce tuturor cu prisosintd diruieEti, uneori nu dup[ me-

55

ritul fieciruia, dar intotdeauna dupi voia Ta; ridici mult milostive stipdnevdlul diavolului de pe ochii inimii robului TIu ;i di-i Lui zdrobire de inimi,lacrirni de poc[inti qi de mullumire, ca si nu se bucure pentru el diavolul, celce l-a supus voii sale qi s[ nu-l mai poati smulge din mdinile Tale". CAndvezi un om beat, spune in inima ta: ,,Doamne, cauti cu milostivire la robulTiu, cel ispitit de poftele p6ntecelui qi de desfitirile trupeqri, f[-l si inleleagidulceata infrdndrii qi postului, a roadelor duhovnicesti care vin de la ele".CAnd vezi pe unul impdtimit de licomia mdncirii qi care igi afli in ea feri-cirea, spune: ,,Doamne, Tu, Care esti dulcea noastri hran[, Care nu se sfdr-seste nicicAnd gi care line de foame spre viali vesnicX, curili pe robul T[uacesta de intinlciunea ldcomiei, cea care pe toate le supune cirnii qi careindepdrteazd de Duhul Tiu, di-i lui si cunoasci dulceala hranei Tale celeiddtitoare-de-viafd - Trupul Ei Singele Tlu, precum si cuvdntul Tiu cel sfdnt,viu si lucr[tor". in acest chip sau in altul roagd-te pentru tofi picitoqii si nucuteza a dispretui pe nimeni din pricina plcatului slu sau si-i po4i gind derdzbunare. Fiindcl aqa flc0nd, pligile plcitoqilor mai tare se vor obrinti.Cautd s[ indrepli cu sfat, cu mustrare qi cu pedeapsi care s[ slujeasci dreptmijloc de stArpire a riului, sau de infrdnare a lui in limitele moderatiei.

imlim lucrdnd in inimi doui fo4e potrivnice, dintre care una se opu-ne cu inversunare celeilalte 9i care, atunci c6nd pitrunde in inimd,

silnic sau prin viclesug, aduce primejdie de moarte. Cealalti, pe care ingelep-ciunea o face sd se simti batjocoriti de orice intiniciune, se indepirteazdinliniste cdnd inima este atinsi de cea mai mici necur[1ie. Una ucide, cealaltladuce desfitare vielii ;i bucurie inimii. Prezen{a acestor doui forte in minemd poate lesne convinge c[ existi, neindoielnic, diavolul, intotdeauna uci-gdtor de oameni, qi Hristos, dintotdeauna Dititorul de viali gi Mdntuitorulnostru. Unul este intuneric ,si moarte, Altul luminl qi via1i. De aceea, iubi-torule de Dumnezeu, dac[ !i se intdmpl[ vreodati si-ti descoperi in minte siin iniml intuneric absolut, mAhnire, urdt, strAmtorare si necredinti, uniteintr-o putere care se impotriveqte cu t[rie credintei in Dumnezeu, si stii ci aintrat in tine o fo4I diavoleasci, potrivnici lui Hristos. Ea este intunecati qiucigdtoare, se strecoarl in inimi prin vreun pdcat al aceleia qi de cele maimulte ori ne impiedic[ sI-L chemim pe Hristos, si-i chemim pe sfinli, as-cunz0ndu-ni-i in bezna necredintei. De ce face a;a? Pentru ca sd ne torturezesufletul, fiindcl diavolul qtie cI credinla ne scapl de uneltirile lui. Dar prinaceasta ne si ofer[ dovada existentei celeilalte forfe puternice, care ii sti im-potrivi, cea a lui Hristos Dumnezeu, de la care diavolul cauti sd ne abat[prin ticlloqia necredinfei, for[[ care, prin credin{a noastri, poate sI biruie pu-terea celui r[u qi si o lind ,,la plstrare, sub intuneric, in lanfuri vegnice, sprejudecata zilei celei mari" (Iuda 1, 6). De aceea trebuie si ne striduim din ris-

56

puteri Ei cu credinp sd-L chemlm pe Hristos - MAntuitorul. Se cuvine ca fie-care creqtin si-si facl obicei din a veni grabnic inaintea lui Dumnezeu, cu ru-glciuni de cerere, pentru toate (asemenea unui neputincios la Izvorul a toatiputerea qi a tot binele). ,,intru toate prin inchindciune qi prin rugi cu mullu-mire, cererile voastre s[ fie arltate lui Dumnezetr" (Filipeni 4, 6). ,,Da1i mul-

lumire pentru toate" (1 Tesaloniceni 5, l8). Dati slavi precum ingerii carestrigi ,,Aliluia".

el mai mare dar al lui Dumnezeu, de care avem cel mai mult nevoiesi pe care ne invrednicim a-l primi des de la Dumnezeu, prin rugd-

ciunile noastre, este pacea inimii, dupl cum cuvdnteazi Mdntuitorul: ,,Venitila Mine tofi cei ostenili si impovdrali Ei Eu vd voi odihni pe voi" (Matei 11,28). Iar atunci cind dobdndili pacea, bucurati-vI, socotili-vi bogafi, indestu-lati cu de toate.

i nu uite nimeni ci este al lui Dumnezeu cu sufletul qi cu trupul, cidepinde de Acela in toate clipele vietii qi in toate cerinlele sufletului

qi trupului. De aceea si se indrepte citre Dumnezeu ori de cAte ori sufletul gitrupul simt o anumitl nevoie, cAnd existenla trupeascd sau sufleteascl ii estestdnjenitl in vreun fel, cdnd il doboari deznldejdea (bolile sufletului) saupatimile (bolile trupului), cdnd il ameninfd nestatornicia stihiilor (focul, apa,aerul, furtunile), cdnd pune inceput vreunui lucru. Si-;i aducd aminte atuncide unicul Demiurg, Care a ficut totul din nefiinl5 si Care a dat fipturilor Sale.puteri de tot felul, pentru a face multe qi felurite treburi.

rice ideal, orice gAnd pozitiv presupune existenfa in noi a unui prin-cipiu pozitiv, unul care sd se identifice cu o sf0ntd convingere a su-

fletului nostru. Aceasta, de bund seamI, fiindci in strifundul fiintei noastrepar a fi ascuns'e toate formele de manifestare ale binelui, pe care ne strlduimsd le readucem in inim[ ca pe unele care au aparlinut cindva acesteia. Cdtadevir cuprind cuvintele Apostolului: ,,Ce ai pe care s[ nu-l fi primit? (oriceg6nd bun, toate darurile naturale), iar dacd l-ai primit, de ce te fdleqti, ca qicum nu l-ai fi primit? (1 Corinteni 4,7).

bservim in noi inqine cum lupt[ credinfa cu necredinla, forla bine-lui cu forta riului, iar in lume duhul Bisericii cu duhul lumii. in

lume ve{i distinge, in ordinea spiritului, dou[ pozilii opuse: una a luminii,cealalt[ a intunericului, una a binelui, alta a rdului, una a religiozitilii,duhovniciei, alta a necredintei ;i secularismului. De unde se trage aceasta?Din lupta celor doud puteri opuse: puterea lui Dumnezeu ;i puterea diavolu-lui. Dumnezeulucreazi in aceia dintre fiii Sii care ii arati ascultare; diavo-lul, in fiii neascultlrii (,,Duhul care lucreazd. in fiii neascultlrii", cf. Efeseni2,2). $i eu simt in mine adesea lupta dintre cele doul tendinle opuse. Uneori,

51

cdnd incep si m[ rog, puterea cea rea md apasi chinuitor, imi impovlreaz[inima, ca sd nu mI pot inilla cu ea citre Dumnezeu.

u cOt sunt mai sigure qi mai solide mijloacele care mi leagi deDumnezeu (rugiciunea gi pociinla), cu at6t mai aprig se inverqu-

neazd impotriva lor, folosindu-se de tertipuri distrugitoare, vrdjmaEul luiDumnezeu Ei al nostru. Nimic nu lasi si-i treaci nefolosit: nici lenea noas-tr[ trupeascd, nici sldbiciunea sufletului, atracfia acestuia cdtre bunuri ;i pre-ocupiri pimAntesti, nici indoiala, c[reia ii cldem victim[ tofi, putina credintisau necredinta, gAndurile spurcate, viclene sau hulitoare, apisarea sufleteas-cd, intunecarea minlii, toate sunt indreptate impotriva celor neatenti la unel-tirile vrljmagului, pentru a face si ne poticnim pe drumul ruglciunii, cdndurcim pe scara care ne duce la Dumnezeu. De aceea sunt atdt de putinirugdtorii sinceri, rAvnitori, de aceea sunt atat de rari cei ce tin post pentru ase pregdti pentru spovedanie qi impirt[ganie. Poate ci n-ar posti nici jumi-tate dintre cei ce postesc astdzi la noi daci legile statului (de atunci - n.tr.)nu i-ar obliga pe toti si se spovedeasc[ gi si se impirtiEeasci o dati pe an.Tofi cunoa$tem aceasta din experienli.

ufletul nostru, cel in care ne sti puterea, rimAne nevlzut. Si ,,sufle-tul" animalelor este invizibil. Existi si in plante un suflu dltdtor de

viall care rimAne imperceptibil ochiului. Existenta Ei migcarea intregii lumimateriale sunt date de o fo4[ nevizutd (,,legile naturii"). in locasurile celedin inalturi existd forte ceresti pure, strline de orice materialitate. Tot ceflinleazd. ?n cer si pe pimAnt, in cele inalte qi in cele de jos, line de o forliatotputernicd, una care produce energie in cer si pe pimdnt. Si laude pute-rile toate Puterea Unici, cea in trei Persoane, a Tatdlui si a Fiului si a Sfin-tului Duh! Iar fiii pimdntului si o preasldveasci, stiind ci in ea lucreazl,in-deosebi puterea iubirii, cea care imparte pretutindeni viati si fericire.

ultd vreme nu mi-am dat seama destul de limpede ce mare nevoieare sufletul si primeascl tirie de la Duhul SfAnt. Acum Multmilos-

tivul m-a ficut si cunosc valoarea acesteia. Fiecare moment al existenleinoastre cere ajutorul Duhului SfAnt; nu ne putem lipsi de el, asa cum nu neputem lipsi de respira{ie. Ne trebuie cand ne rugim, ne trebuie toati via{a.FirI intirire de la Duhul Sfdnt, sufletul nostru ar aluneca mereu spre tot riul,deci spre moarte duhovniceasci. Ar sl[bi mereu, s-ar arlta cu totul neputin-cios cAnd riul ar ciuta si intre in inim5, nu ar mai putea face binele. Firi in-tdrire de la Duhul sfdnt simti cum riul ifi ia in stdpdnire inima, ameninldnd-oin fiecare clipl si dispar[ in bezna firidelegii. Fiind supusi unor asemeneaincerc[ri, se cuvine ca inima si stea pe o temelie de piatrd rezistentd. Aceastaeste Duhul sfdnt. El ne dd tirie, iar cdnd ne rugim ne intdreEte credinta sinidejdea cd vom obtine ceea ce cerem. El ne infldcireazd, sufletul cu iubire de

58

Dumnezeu; El ne aduce in suflet gAnduri sfinte, care ne intdresc mintea qiinima. Daci omul depune o muncd oarecare, El ii sideqte in inim[ constiintaimportanfei gi necesitilii acelei munci Ei-i di ribdare neclintiti, prin care siindepirteze de la sine toate greutlfile. El inspir[ omului.ln raporturile sale cusemenii, de orice condilie Ei de orice sex, respectul fali de persoana umani,oricare ar fi ea, ca una ce a fost creatd dupi chipul lui Dumnezeu qi riscum-plrat[ cu sdngele lui Hristos Domnul. El fere;te inima Ei atenfia omului deatraclia pe care o pot exercita uneori asupra sa o finut[ a corpului qi o imbr[-ciminte necuviincioasd, de la orice vulgaritate in vorbire si comportament.Duhul Sfdnt ne une$te pe tofi in iubire, ca fii ai Plrintelui Ceresc, si ne invatlsI ne rugim intru Iisus Hristos: ,,Tatdl nostru, Care eqti in ceruri".

,,\f nchipuili-v[ ci vedeti lumina cea nepitruns[, din care a purces lumi-Ina soarelui, a lunii, a stelelor; ci vedeli acea Dragoste nemirginiti,

cea care L-a trimis in lume pe Fiul Siu Unul-Niscut, ,,.u ii mdntuiascli prinEl lumea" (Ioan 3, 17) de chinurile vegnice, cd vedeti Frumusetea cea dintruinceput, din Care odr[sleqte toatd frumusetea qi diversitatea lumii: diversi-tatea $i frumusefea vegetaliei, a mineralelor, cetaceelor,^peqtilor, pdslrilor,animalelor, toati frumuse{ea oamenilor. Inchipuiti-vi ca Il vedeli pe Creato-rul cerului si pimdntului, Care este tot numai iubire, strilucind de luminanepitrunsd a desdvdrqirilor Sale. Ce vefi simti atunci? Fiindci credinta cres-tini ne pregiteqte pe tofi pentru o asemenea viziune. Luafi aminte la lumeavegetald; ce deslusim limpede in ea? 1) Cd in structura tuturor plantelor sevlde;te o inteligenfi de supreml inlelepciune,2) o fo4[ care susline qi revi-goreazi viala gi care face ca toate pd4ile componente ale plantei s[ se afleintr-o relalie organic[; 3) puterea absolut[ a infinitei inlelepciuni care face sise transforme de la sine materia amorfi, supundnd-o, firesc, nemirginitelorSale planuri gi scopuri. ,,Cd m-ai veselit, Doamne, intre fipturile Tale" (Psal-mul 91,4). ,,Minunatd este $tiinfa Ta, mai presus de mine" (Psalmul 138, 6).

sa cum obiectele de pe pimdnt situate la o distanfi mai mare nu potfi vlzute de departe, oricit de mari ar fi ele, dac[ nu se reflecti in

ele soarele qi devin vizibile numai cind se intAmpli aceasta, chiar si in cazulcelor ceva mai mici, la fel se intdmpld qi cu oamenii. Cei in care nu-si afl5oglindire, in toate des[vArqirile Sale, Dumnezeu, Soarele Dreptdtii, nu pot fiobservafi decdt de la micl distanti si de citre foarte pulini lume. CAnd se re-flectd in ei Soarele Dreptdfii, devin vizibili tuturor, de departe. Acesti oameni(sfinlii), din orice loc ;i din orice timp, se bucuri de obqteascd laudd, uniidintre ei strilucind ca soarele, altii ca luna, altii ca stelele.

privind fipturile pe care le-a creat Dumnezeu, nesfdrsita lor multitu-I dine, md vld pe mine ridicat deasupra tuturor, prin chip gi asemd-

nare cu Dumnezeu, prin raliune si prin libenate, prin capacitatea de a percepe

59

t { j l l i ln lei t t () i t {a crcat iu si i le a JtJi i i r r t i i r l i ia de cl i i i r rr l cutn se videste in ea: l3r ia Creatorul tr i preairr teic l ; t s i ai , r lburr. Cu cat i i e ' , , lavie se cur. ' ine si stauit : . . l i l lea Creatt i ruiui ntcu' l Sr ci t l i t ; iusl i rc t lcbuie sa dau celor ce m-au adusla ';ratii, tatirl sr ll laula nrea'J il i l i l i-.!rl i l i.rt ti inia in tirnp. pentru timp ;i pen-l lu utenl i tate. N4.au adrts. pl i r i r , roirr ta i rr i l ) i rur i ie zcu. i r r pi intecele maici i melelr il i ft 'umusc-lea fii:a scirtniin r ll lrl i l, l)ti l ltru ca. ia vrernea rinduiti. Creatorul,ra tn[ ducii in fi 'uruu:;ctcu cerea:,cii. cea lii l i i de sear-niin.

Q tatul \ l l t l s(rLict t t t . ' i . r ' l rcr . l r . l l t ' t t c i . rstc i r t t t lc ' l l t l i ca t tn t rup i t tsu-tJ i letr t . Cl t ' ; i i l t l r ' - r l r t r . r i r i ) - t ( r i r tc ui i - r ( l r i larc le i r r unsurnblu s i f iecare in

parte sunt i tselate dc l - lu i t i t tc; 'cu iu lo.ul ce i i se e rrr , ine si i r i corpul unei so-cie t l t i . Dutt tnezci t asazi. i pe f icc ' lL: 'c l l l r ;cul ru\ el i i t . cu toate ci i s i preocupi-r i le f ieci lui ; . r t ictc ir i r i i t . r i i r r i i l oLI i i l ; i i i r1 :ue ictr ie.

1-\ l lsct ' r ' i i l i l t l l l t r t l i .L l t r r r r i i r t i :c fcr ' i l l -s i l i l5 i l l ) l ' i t 1 l ; . r i l tantului d i t t cer.

\.-,f f i irrclcii soai'cic:. luna. steiele clau lumina clin sisternul solar. Aceastaicriedereazii cii si lunlina cea i'atir:nala, necreati. I)umnezeu. silisluieste cudcosebit'e ii l cer. cle la Accla veninil loatii lumina. si cea rnateriala, si cea spi-rtlr-tala, lrrrnina rniniii si a inilnii. ".{.ur,,intul era Luniina c:ea aclevlrat[ care Iu-r l r ineazt i pe tot ot t t t i l carc vine in lurne'" ( loan 1.9). , . I )urnnezeu este iubire"i i ioan 4, l { : ) . Cindrrr i i* . s inrt i i r i i i i r ie le. i inpuisur i le inirnir care t ind si spul-lrcre iubirea sr s;.i ctritivc ura vi;r tle li i clralclul. Scrie-ti aceasta in inirni;i cautlsii pdstrezi cu orice pre{ rlragosie't. L.tiututi clru,e,ostt,u (l Corinreni 14. l)! ' l ' ine

trllnte: la tot ceea ce s(j i l l l irotri,,,*:,1c 'lhiului trupesct. rtechi, piciitos; pune-tetoata viala de-a cunttezisrrl faptelt.ri rele. Accsta si-ti {ie scopul vietii si, o datlcu el. dobanclirea slavei intru lf irtris. ".(lei rc suut ai lui Hristos lisus qi-aur;rstisnit trupui. impreun:i cu parirniic si cu pol'tele'" (Galateni 5,24).Inscrie-tiin inimtt si unnlitolui adeviir: uu sirrgur lucru este vlednic cle ura noastri: pica-tul sait,,,iciul^ Fati de oaurcui sir ai nurnar rutrrre. I'orunca impiratului ceresci;urrl l inrpede: .,Sii iubcsti pc. ail 'oapele lau ca pe r.itle insuti" (Matei 22,39).

tr- \ i rc i , r r t l in( ' i tartd lc io l l i r rr i r r l ; r i i i estr ' i 'upr irr . i r c lc de:curajare si t r is-I;r tetc, ru stii ca acr.;.rsta t,ruc ile [a tJiayolul, r]are. vdzandu-te cI te rogi,

inlearcii cu orir:c cirip sii le tacii \a {e iroiicnesti. "l ' i lte-te tare, blrblteste, cu

gindul ia l)unrnez-eu. irtr.lepiineazii dc la tir"re dceste stiri ucig[toare. Ia seama:clintl diavolul nu reusesle s;i tc facl hulitor de l)umnezeu cu nrintea, cauti de*ele tttai nrulte ori sI te itc;i hnlittl 'cu ininra. Curn adicl poate fi hulit Atotpu-iernicui l)umnezcu i-'tt i irititi-t ' i f 'riu inthriaiii. necredrnui. descura.jare, tic0ndu-ie sii nu rabzi pedepsele pe car"e ti le trinritc. sI cifiesri. T'oate acestea sunt pati-irti. Fi'icdnrlu-te rtcincrez;rtor il l dli,:trrirrr-lt si bunitatea iui Durmezeu. vrljmaqul{,,: tace sil l ir"iiesti circptale:1, iruriiitarcr si alotputeriiicia Lui. Prin descurajare,iiulesti trlui t.Lt :curti;i burtiiti itca lui i--rumucze ii Prin dezlin{uirea patimilor sale,tr:irui ltulelte prt;nia clurnnczciirrrci.i atrrtl-run:i sr uieyi-rrul dumnezeresc.

tir )

T T n adevir pe care cauti si-l inscrii in minte qi in inimi. NevizutulL./ joacr primul rol pretutindeni in lume, in toate fiinlele. cind nevi-

zutul piriseste fiinfa, aceasta nu mai existi, moare, intrucdt, atunci c0nd a rI-mas doar partea vizibili, fdrd. cea invizibili, aceea nu rnai inseamnl decfit unpumn de tIr0n5. Eu ;i toli oamenii rriim gralie unui principiu nevizut.

amenilor care se cufund[ in bezna necunoasterii lui Dumnezeu, anecunoasterii de sine, a necunoasterii vrijmasilor mantuirii lor le

poate fi lesne pridat[ casa sufletului, zestrea ei de cuget.

dnd i se spune omului liuntric: ,,Deqteapt[-te cel ce dormi qi tescoal[ din mor,ti" (Efeseni 5, l4), se inlelege prin aceasta somnul

sufletului, mult asemdnitor somnului trupesc. ca si atunci cand cdntim: ,,su-flete al meu, scoali, pentru ce dormi?" se infelege chiar somnul sufletului,aici nu mai vorbim la figurat. cdnd trupul doarme, intri intr-o anumiti ine(ie;i insensibilitate. Tot asa si sufletul, atunci cdnd este cufundat in somnulplcatului, devine inert, firi pic de vlag[ qi total insensibil fati de credinli,nidejde gi dragoste. Spune-i, de pild[, c[ Fiul lui Dumnezeu a coborat pe pi-m0nt pentru tine qi S-a tdcut om pentru a te izbivi de moartea vesnic5, ex-plici-i invititura Sa m0ntuitoare, vorbeste-i de minunile Ei patimile Sale. demoartea pe cruce, de inviere si de inillarea Sa la cer, despre a doua venire;va rrm0ne cu totul opac. nu va simfi binefacerile lui Dumnezeu, va continuasd doarmi, nepisitor fa1[ de credinfd, nldejde, dragoste. Nu-i va pdsa nici deDreptul Judec[tor, nici de chinurile care il a;teapt[ in viala viitoare, nici deviermii neadormili, nici de focul cel veEnic. Doarme, nu aude, nu simte! Esteinteresant de observat ci ;i somnul trupesc incepe cu alipirea inimii. omul,cdnd doarme, fine ochii inchiqi, nu vede, urechile nu aud. sufletul cufundatin somnul prcatului a;ijderea. Dar sufetul trebuie si-$i lind ochii mereu des-chigi - ochii inimii - chiar qi in timpul somnului: ,,de dormit, dormeam, darinima imi veghea" (Cdntarea Cdntirilor 5, 2).

u puteli si nu observafi c[ toat[ puterea v[ sti in inimi. O ,,inimdI \ uqoar[" di omului senzafia de bine. Clnd ii este,,greu la inimd", se

simte r5u de tot. O ,,inim[ usoari" poate fi ,,obtinuti" insl numai prin cre-dinlI si mai cu seamd in Biserici, locul prin excelenli al credintei. Aici ilsimfim pe Dumnezeu, prin harul currlitor pe care ni-l coboari in inimi si prinjugul u\or pe care ni-l asazd, pe umeri. Iat[ marele secret, pe care ar trebuisI-l cunoasci to1i. Cu inimi usoard, omul poate si alerge, si joace. De aceeaDavid ,,silta juc0nd inaintea chivotului" (cf. Paralipomena 13, 8).

1r dnd esti vorbit de riu qi cdnd derlimirile te tulburi si fac sI fi se str0n-rr.-, gn inima, inseamni cd eqti stdpAnit de mOndrie si ci trebuie, firi a mai

sta pe gdnduri, s[ calci peste ea, sd f-o scofi din inimi. impunsiturile riu-

6l

voitoare s[ nu te scoati din fire, nu line uri fafl de cei ce te ur[sc sau te de-fdimeazi,, iubeste-i ca pe niEte doctori pe care ti i-a trimis Dumnezeu ca si teinleleppeasca qi s[ te invete smerenia; roagi-te pentru ei lui Dumnezeu: ,,Bine-cuv0ntali pe cei ce vi blestemi" (Matei 5, 44).Spune-ti: ei nu m[ vorbesc der[u pe mine, ci patima mea; nu lovesc in mine, ci in sarpele care qi-a tlcut cuibin inima mea si care o face si mi doari atunci c0nd sunt vorbit de riu. Mi mAn-gAi cu glndul ci oameni buni il vor scoate de-acolo cu vorbele lor usturitoare;i astfel inima n-o sd mi mai doari. Multumegte lui Dumnezeu pentrudef[imlrile care i1i vin din afard. Celor ce le rabdl aici nu i se vor pune in seamiin veacul viitor. ,,FIridelegea sa a fost ispi;iti" (Isaia 40, 2). ,,Doamne, revarsipacea peste noi, cici toate lucrurile noastre pentru noi le-ai ficut" (Isaia26,l2).

And te rogi de iertarea picatelor, int[regte-te in credinfi, pune-finddejdea in milosArdia lui Dumnezeu, Care este gata oricand sd ne

ierte pdcatele dacd ne rug[m cu sinceritate; fere;te-ti inima si nu cadi indeznidejde gi in deprimare qi si vergi din aceasti pricina lacrimi silite. Cesunt plcatele tale, oricare ar fi ele, inaintea milosArdiei lui Dumnezeu? Dacite vei cdi cu sinceritate, ierta-fi-se-vor toate. Deseori se intdmpld ca omul sdse roage fdrda nutri in inimi speranfa ci ii vor fi iertate pdcatele, conside-rdndu-;i-le oarecum mai prejos de milosdrdia lui Dumnezeu. De aceea nicinu primegte iertare, desi varsi lacrimi silite, Ei se indeplrteazd,de Domnul celdarnic cu tristege Ei str0ngere de inimi, a$a cum gi merit[. ,,Toate cAte cerelirugdndu-vd, si credeti c[ le-afi primit Ei le veli avea" (Marcu I1,24). Nein-crederea fala de ceea ce ai putea primi de la Dumnezeu atunci cAnd I-ai ceruteste blasfemie inaintea lui Dumnezeu.

tunci cAnd pui la indoial[ ceea ce este adevirat gi sfdnt, mintea !i se?ntuneci, inima neincrezitoare ti se strdnge qi se umple de spaimd.

O credinld sinceri qi neclintiti aduce insl bucurie, linigte, te face s[ tedesfdgori in tot largul in viatd, iar mintea !i se lumineazil, devenind departevlzltoare.Oare aceasta nu arat[ cdt se poate de clar c[ adevirul triumflasupra inimii zdruncinate de necredint[? Nu demonstreazd. cum se poateinqela inima? Atunci cAnd suferi, pun0nd la indoiali adevXrul qi sfinlenia,inima scoate la iveali faptul ci nu crede in adevir qi sfinfenie. Cdnd pune laindoiald adevlrul, inima moare de la sine, vrAnd s[ spulbere prin scepticismceea ce nu poate fi spulberat. O inimd deschisi, animatd de neclintitd qicuratd convingere, intdre;te adevlrul de credinld, obiectul credinlei fiind gicel ce transmite energie inimii, o regenereazd si o fortifici. Atunci c6nd esteimbolniviti de pIcat. inima nu poate deveni o pistritoare validl a vie{ii,fiindcd picatul inseamni moarte, nu via15. Atunci plenitudinea vielii se afllin afara noastrl. Dar in misura in care ni se transmite viat[ spirituald ne-vdzutd., dupl cAt de mare este credinfa noastri. devenim si noi in chip nevi-

62

zut parte din viala (existenfa) lui Dumnezeu. Calea pe care ne vine aceastdviafd este credinla vie, sincerl in Dumnezeu. Daci este lipsiti de credinld,este firesc ca inima sd se simt[ strdmtorati, trist[, asemenea unei vieli frus-trate qi chircite. Dar credinfa trebuie si implice qi un acord intre activitateanoastri spirituali gi obiectul credinlei, ca pe o conditie esentialmente morald.

1-dci dorinla c[rnii este moarte. dar dorinta Duhului este viatd si,r\-, pace" (Romani 8, 6). Ar putea exista cineva care sd nu fie de acord

cu cuvintele Apostolului? Dorinta cirnii este intr-adevlr moarte. Apropie-te,omule iubitor de arginli ;i de avulie, invidios, egoist, trufaq, dornic deonoruri, lasi-ne sd te privim, s[-1i vedem faptelel Dezviluie-ne, dacl vrei,gdndurile inimii! Ne vom convinge, din exemplul tlu, ci ,,dorin{a c[rnii"este moarte. Viafa pe care o duci nu este vialI adevirati, eqti mort cu duhul,in libertate afldndu-te eqti captiv inliuntrul tiu; avdnd minte eEti fdri deminte, fiindcd ,,lumina care este in tine este intuneric" (Matei 6,23). Drrm-nezeu !i-a dat inimi capabild sd se desflteze cu simtimintele adevirului,sfinleniei, binelui qi frumosului; tu insi, prin dorinta cdrnii, ai strivit in easentimentele gi pornirile nobile; egti ca qi mort, ,,nu ai viati in tine" (Ioan 6,53). Dar dorinla Duhului este viald qi pace. Tot cregtinul care i;i trliegte vialacu credin$, care iEi infrAneaz[ patimile qi ciruia ii sti gdndul la ,,cdte suntadevdrate, cite sunt de cinste, cdte sunt curate, cdte sunt vrednice de iubit,cAte sunt cu nume bun", la ,,orice virtute qi la orice laudd" (cf. Filipeni 4, 8),si vin[ la noi qi sd ne spund ce simte in suflet,,dorind cele ale Duhului". Eu- va spune acela - simt in iniml mereu ,,poce ;i bucurie in Duhul SfAnt"(Romani 14, ll).Imi simt inima largi, simt viat[ prisositoare, disprefuiesctot ce {ine de dorinla cirnii, md minunez clm se face c[ are atdta putere asu-pra omului trupesc, mi indeletnicesc neincetat cu contemplarea bunltililorcereqti, duhovniceqti, nevizute, pregdtite celor ce-L iubesc pe Dumnezeu.

e mulli dintre noi ne duce - vai! - in ispitl darul libertilii, care i-a fostdat de Dumnezeu omului, posibilitatea de a alege intre bine qi rlu, iar

dupi ciderea noastri in plcat, inclinarea mai mult spre riu decdt spre bine.Creatorului I se gisegte chiar;i o vini: oare de ce nu ne va fi creat Dumnezeuastfel incdt si nu facem riul si s[ nu cidem in el? Altii atribuie vitlmarea omu-lui prin pdcat naturii imperfecte a omului. in acest caz, se face abstraclie deDumnezeu, intreg universul, cu tot ce se intimpli qi se afl[ in el, fiind conside-rat ca o realitate impersonall, dependentl, neliberi, din care ar face parte $iomul. IatI unde vi poate duce indepirtarea de Bisericd, ln ce ignoranld crasia1i cdzat, firoscoqilor! Nu cunoaqteli ceea ce stiu pe de rost Ei copiii; Il faceli,,vinovat" pe Creator. Dar cu ce este El vinovat cd voi, neascultAndu-I glasul,deddndu-vi la rele qi tlcdndu-vi nerecunoscitori, ati folosit in sens negativsupremul dar al bunitltii, ?nlelepciunii si atotputerniciei Sale, care este liberta-

63

tea rational;i, ca iiisusi culitete iii:rei_rrr,ri,.rrla .r {lilipuiur lui i)urnnezeu? Tocruaide aceea, lnr s-ar crivurij. uarc" cu irLrt rrruj .;irtos ni^i raaunt,asteti bunitatea dea ne fi ofetjt iicesl d;rr. n*;tirtintl seauiii de ingratitudinea celor ce i-au primit.pentrtl ca truniitalea Su sii strlluceascii nui iruternic clecit st-rarele? Si nu si-aittveclerat t)utnnez-eu in firpt nc,:riisur-lr:.r I iLitrile si infinita-I inteiepciuneittunci cind. dupi cr t t*"; l tJ: irt i i t Ji i ' : i l ' t l tr ; t sr. l i rp; i .r i i iut l ci izut in pi icat, in-clepit-tAndu-tie clt: El si l'iirr<1 anr*lriirtati il* llo;i$,:;r ululrorniceascir. L-a trirtrisin lunre pe Fir i l S;ul" { l t i r i l . l {ase rrt. (_l; i r i i . l , : , f i i ;r tr i cu Sine. cn si i ia ,.aseminareachipului onrului cel ir i . . i i i i rar ' ius. ' iRoruarri I . j l ) , ci inLiu-l_ pe Acela pit i tnir i isi tncrtji pentnl noi'i l.trrpti lt.rals ;1i'g.;1g;r. irir:c ar urai cuteza sI-i, ..invinuiascii..pe Crr--atnr ci ne-;l tliinril ir!;*rtirfr;l'l..JJiur:r'lczi rr :c i'licieste intru aclerr;irul Siu.pe cAncl tol oini l l 1r,rr ' t , i1; i l ,- : i11i i" { l i ' r i i l i rur -1..tr i . lv{ i l t i r ieste.-te singur. lupti ,iltvinge, tlar tttt ijllret;r l:l cele ce nrr ir t:tr'in cuge tate si nu zice clespie Creiitorca nu esic bun si inteiept. Nu-I-, hir i i i ;r .r Aroibunn! l-)urrrnezeu.

f) c-rt lurtstt l intr*gi i t lorsirc vir i i l i i ' r ir f l-Lutr i i in trupr cloui principi i :LJ ;,r l vrcl i i st al ut<,rt- l l i . i r l bri ieiur si ; ; l ,- icatului, al sini i t i t i i si al bol i i .

Principiul lnolt i i lupt; i r; , , :nrc iniL' luns;rt i i iu principiul viet i i (vital i tat i i) ,prevali ind irt cele Cin utrtra irsupri i pi i i :ci ir iului vicl i i . Fi indci trupul nostru,str ici icios ; i robir ir i icattr lrr i . nu ar"* ,. ! ; l i : sin; principiul viet i i , acesta f i indu-idat cle suflet, cel care. prirt pir,r[..:r;niulc ei insusi iiltr-o rnrisuri apreciabiliiprincipiul mortii. i'iind prtl sl;tLr cir sri re lpunii singur acestuia. Afari deaceilsta, t;rtlul lluntric se innrieste lii rnisun-i ce s* clegradeazi omul cel dinafari. Lin duh ..rigurcs, rirercu lurrafrir, r4unge pdrrl la unrili. prin propriileeforturi. si surpe trupul cel : ; l lb: i i r tr ici icios. ln a{iu'I cle aceasta, boli le tru-pesti errditare ajultt si i sc rttr i l rc,rr Cu t inri :ul. ci istruginci si ele organisrnulolnului. Astt'el, viata tilntrltri pc piurriilli lllt estrr clecit o moafie treptatl, defiecare zi Dar' patinrile l Ciit cle rluir ne ruineazii si ele sirnltatea? Dar ne-ctl t t tpi l tarca, toiosirel rrechibzuit: i a lr i 'anei. biuturi i . somnului. distracti i lor?Cit de mult suirtczese si acestrlr tr-upull Asaclar, claci i trupul ni se distruge[lereu sr :;e indrcapta irr nrocl eviclent spre :;farsit, sI-l clispretuim ca pe cevatrecf,tor si si ne apiopieur riricit cle niult si cu cea nrai rnare tirie cle sufletulnepieritor" 'l-rupul este Lln prieten infidel si ,,,l.ernrelnic.

a \ 'c l l l t i l r l rJ l i ; , i l i . : i l i i t ' , r i ' i : r i - l : l i i r : . \1a s i r . j&te ar i t t i j { - tut l ] urcd s icclboa-

fLr ' l i i r i re i t i i l i r : : i i r r i i i . r : , l f t . ' . i t r i r l ' , i l i ic ts l i . . \cesta este i l inta. A'r pu-tea-o nttmi si l"'ustliI, iJtrpar {:ir.rL'rrr .alalizilrt ciincl nuviE,ftlr pe marea vietii.Ea ne arati incctro n1(irgill i l: sp,* ii-i::aritul ccl dulroi'nii 'esc, Care este Hris-tos, sau sprer ilpus, aciicli spr': i l lrui,,-alu inipiiriitie a nrtifi i i. cea a diavolului"Catrta cu luare-alnirtt* la acerirtii briri-ii l i, s;i nu te iusele; sir-ti arate calea ceacireaptd. ,,Ilacii inima noiistn'i nu nr ri.,;i irrrlc.stc, ;.rverl indriznire cltre I)unt-nezeu" (i loen 3, ?.1). adica ne iiir-h-r":1-rriinr spr-e Ra-siirit.

o, l

Arati ca niste credinciosi puternici,dar inima lor doarme si n-au habar ce le zice gura

e va iubi omul, incotro se va indrepta, aceea va gisi. Va iubi celepdmdntesti, pe acelea le va g[si qi ele i se vor a1eza in inimi si ii

vor transmite aceluia natura lor pimdnteasci, legAndu-se de ea. Va iubi celecere$ti, pe acelea le va gisi, ii vor intra in inim[ qi o vor face si bati vigurospentru viatI. Inima nu trebuie si se lege de cele pim6ntesti, fiindcl acestea,cdnd nu sunt folosite cu misuri qi cdnd dau in patimi. sunt ale duhului riului,potrivnicul cel mai inversunat al lui Dumnezeu.

ind Dumnezeu se va afla in toate gdndurile, dorintele, intentiile,cuvintele qi faptele omului, atunci inseamni ci va veni in om impi-

rdlia lui Dumnezeu. omul il va vedea ?n toate pe Dumnezeu, in lumea ideilor,in lumea faptelor, in lumea materiali. I se va descoperi omului atunci, in chip-ul cel mai limpede, omniprezenta lui Dumnezeu si cea mai curati fricl deDumnezeu iqi va gisi sllag in inima lui. in fiecare clipd va ciuta si placiDomnului gi tot in fiecare clipl se va teme si nu greqeasci cu nimic inainteaDomnului - cel ce va sta de-a dreapta lui (v. Psalmul 15, 8). vie tmpdrdyiaTa!

une-te mai des la incercare, omule. Caut[ sd vezi incotro ti se indreap-td ochii inimii: spre Dumnezeu, spre veacul ce va s[ vini, spre seni-

nele, fericitele, purt[toare de lumin[ puteri ceresti ;i spre sfinlii care silisluiescin ceruri sau spre lume, spre bunurile pimantesti: mAncare, biutur[, imbrici-minte, casr, spre oamenii picitogi gi spre zadarnicele lor indeletniciri? o, dacdochii noqtri s-ar indrepta mereu spre Dumnezeu! Fiindci noi ne ridicim ochiispre Dumnezeu numai cand ne impresoari necazurile qi nevoile; cind nu du-cem lipsl de nimic privirile noastre se indreapti spre lume ;i spre lucrurile eizadamice. vei spune: ce m-ar putea face s[ stau mereu cu ocl.;i inimii spreDumnezeu? Addnca pace qi liniqtea inimii, lumina minlii tale, sfanta ravn[ avointei tale si izbivirea de toate cursele vrljmagului. ,,ochii mei sunt purureacdtre Dumnezeu" - spunea David Proorocul qi arita ;i de ce: ,,El va scoate dinla! picioarele mele" (Psalmul 24, 16). Dumnezeu va grdi pace peste poporulSdu ,,si peste cei ce isi intorc inima spre Ddnsul" (Psalmul 24 ,8-9).

ind ai indoieli dacl un anumit eveniment sau o anumiti persoanddespre care se vorbeste in Sfdnta Scripturd au existat cu adevirat,

adu-fi aminte ci, dup[ cuvdntul Apostolului, ,,toatd Scriptura este insuflatrde Dumnezeu" (2 Timotei 3, 16). Aceasta inseamni ci tot ce scrie in ea esteadevdrat, nu existd in ea persoane inchipuite, fabule sau poveqti: degi existiparabole, istorisirea nu se face la persoana intdi. CuvAntul lui Dumnezeu

65

alcltuie$te un singur adevdr, integral, nedespirfit, iar dacd tu crezi ci o sin-gurd relatare, un singur cuvAnt sau o singurdzicere sunt neadev[rate, greqeqtifatd de adevlrul intregii Sfinte Scripturi. Iar adevdrul ei primordial esteDumnezeu insuEi: ,,Eu sunt Adeviruli (cf. Ioan 14,6), spune Domnul; ,,Cu-vintul riu este adevirul" (Ioan 17, 17), spune lui Dumnezeu-Tatil IisusHristos . De aceea trebuie si consideri toati Sfdnta Scripturi adevlrat[; ceeace se spune in ea asa a si fost sau este.

u-ti lisa inima prad[ unor porniri sumbre si dugminoase impotrivaaproapelui tdu, caut[ sd ti le stdpdnesti si si 1i le scoti din inimd cu pu-

terea credintei si cu lumina minlii sinitoase si vei avea liniste in suflet. ,,Eu in-tru nerlutate am umblat" (Psalmul 25, l). Asemenea porniri apar adeseori instrdfundul inimii care nu s-a obisnuit sd le stip0neasci si cel ce le are va fi me-reu mohorat, dus pe gdnduri, greu se va suporta pe sine, greu il vor suporta sial1ii. Atunci cand i1i vin, cauti si-1i impui o alti stare sufleteasc[, fii vesel, figlume nevinovate si pornirile rele se vor risipi ca fumul. Cunosc din experienti.

I]irea noastri vitimati de picat isi dd uneori in petec cu ni;te ciudi-r tenii brutale: ii uram pe cei ce ne fac binele, pl[tindu-le faptele bune

cu riutate. o, cat de neprimitoare gi avard ne este inima fala de dragoste ;ifala de mil[ Ei cdt de egoist[! vrijrnaEul rAde de noi in hohote, el fiind acelacare vrea si nu se mai fac[ fapte bune. Dar iubirea noastri trebuie sd fie cuat6t mai mare cu cdt celui cdruia ii faci bine se aratd mai nerecunoscitor,stiind ci milostenia pe care o faci i1i va fi tie chezigie a milostivirii pe careti-o va da Dumnezeu.

tunci cdnd cerem Domnului, sau Preacuratei Sale Maici, sau inge-rilor, sau sfinlilor, trebuie s[ avem si noi credinta sutasului din

capernaum (Luca 7, 6 s.u.). El era convins c[ a;a cum il ascult[ pe el ostaqiisi nu ies din cuvAntul lui, cu atdt mai vartos se va indeplini cuvAntul Dom-nului atotbun, adici cererea sa. Daci niste f[pturi cu o putere limitatl au dusla indeplinire ceea ce li s-a cerut, cum si nu poati indeplini insusi stlpdnulnostru cel atotputernic cererile robilor SIi, ale celor ce alearg[ la DAnsul cucredin!5 gi speranti? Si oare nu ne vor satisface cererile, daci le vom face cucredinti, nddejde ;i dragoste, si slujitorii Domnului, cei tari in fapte bune si inmijlociri inaintea lui Durnnezeu, Preacurata Maici a lui Dumnezeu, ingerii,sfintii? cred si eu precum sutaqul cI, daci voi cere cum se cuvine qi ce secuvine unui sfAnt, imi va da; sau ,,vino in ajutorul meu", va veni, ,,fd aceasta,,qi va face. Iatd credinla simpl[ si puternic[ pe care trebuie si o avem.

n rice glnd sau idee falsl poart[ in ea insiqi dovada falsitdlii sale, olr.-r, dovadl din care putem intelege cdt de ucigitoare este ea pentru

suflet; ,,Cici dorinta c[rnii este moarte" (Romani 8, 6). in aceeasi misuri

66

gdndurile ;i ideile adev[rate cuprind in ele dovada adevlrului lor. Ea araticdt de intremdtoare este acea idee pentru inimi. ,,Dorinla Duhului este vialiqi pace", spune Apostolul (Romani 8, 6).

Q i prin sufletul Tiu va trece sabie, ca s[ se descopere gdndurile din,,L) multe inimi" (Luca 2. 35). Aceste cuvinte au fost spuse Maicii

Domnului qi s-au adeverit intocmai, dar se potrivesc si altora, oamenilor bunisi evlaviosi; Ei prin sufletul lor trece sabie, atunci c0nd li se descoperi ce tinin inim[ unii oameni din preajma lor. Cu alta cuvinte, Domnul ne scoate une-ori in cale oameni care ascund multd rlutate ?n inimile lor, dar pe care nu oarati, uneori aceasta iesind singuri la iveali, atunci cAnd veninul dinl[untrudi pe dinafari; cdnd incep si vorbeasc[, riul le curge din guri ca un torentmurdar sau chiar ca un uriag rdu de necuritenii. Incep s[ facl fapte careintineazd, numele de om qi abia atunci afld lumea cum erau de fapt acestioameni, considerati mai inainte deqtepli, instruili, respectabili.

I /ie tmpdrdyia Ta, adicd impdrdtia vietii. fiindcd acum continuim sIY trdim in impirilia mortii, aflati in cea mai mare parte sub domnia

stipdnului morlii - diavolul. Cum ar putea veni in oameni impdrdtia Dom-nului inci din aceasti viali? Prin poclinta cea din toat[ inima. ,,Pocii1i-v[ cis-a apropiat impir[1ia cerurilor" (Matei 3, 2l). inceteze necredinciosul simai dea sfaturile sale, pirdseasci iubitorul de arginli iubirea de argin{i, inge-litorul - inseliciunile, belivul - befia, mdnciul - ghiftuiala, curvarul - curvia,trufaqul - trufia, iubitorul de slavi deqart[ - slava deEarti, pizmagul - pizma,lacomul - llcomia, nerlbditorul si gr[bitul - neribdarea qi graba qi sd invetetoli lucrarea iubirii creqtine. $i mai cu seaml ,,Cei tari Ei puternici sI poarteslibiciunile celor neputinciogi" (Romani 15, 1).

p ugdciunea exterioard se face. de cele mai multe ori. pe seama rugd-I\ciunii celei dinlduntru. Adicd daci mi rog cu gura sau citind, multe

lucruri nu mi se asazd in inimd, cad in duplicitate. Spun una cu gura ;i alta cuinima. Gura spune adevirul, iar starea inimii nu mi se acordd cdtu;i de putincu cuvintele rugdciunii. Dar atunci cdnd m[ rog, tn sinea mea, cu inima, numai dau atenlie cuvintelor pe care le spun, imi adun inima in confinutul rugi-ciunii, in puterea ei, invilAndu-mi-o treptat si-gi insuEeasci adevirul, eu in-sumi intrind cu toati fiinta in acea stare sufleteasc[ in care au fost scrise cu-vintele rugiciunii. in felul acesta incep, cAte pu1in, si m[ rog in duh s,i adevdr,dupi cuvdntul Adev5rului veqnic. ,,Duh este Dumnezeu gi cei ce I se inchinltrebuie si I se inchine in duh ;i adevdr" (Ioan 4, 24). C?,nd omul se roagl,,pedinafar[", cu glas tare, nu este in stare de cele mai multe ori s[ observe miq-cirile inimii, care sunt foarte repezi, astfel incdt este constr0ns s[ rimAn[ doarla zicerea rugiciunii, adicl la inveliEul sonor al cuvintelor. in acest fel mulliciteti, citind cu gribire, nu reusesc s[ treaci dincolo de o rug[ciune cu totul

67

corespunde Tat5lui, cuvAntul - Fiului, faptele - Duhului Sfdnt, Care p- toatele implineste.

_Cresrinul nu trebuie sI considere cd picqlg-le!ugq4dghglji, umnezeu sequprlnde. d.pun inceput la toate !e vin cuvintele $i feptel,e Cuu-t"|" ppUrStUge_Uar

ingelltoare. Parci se roagd doar buzele, aratd. ca ni;te credinciosi cucernici,dar inima lor doarme ;i n-are habar ce zice gura. Aceasta se int0mpl[ din pric-ina grabei gi a faptului ci nu cugetd ra ceea ce spun. se cuvine ru n".u [*pentru ei, asa cum ;i ei se roag[ pentru noi. sd ne rugim pentru ca vorbele pecare le spun sI le ajungi in inim[ si si le-o incilzeasci. Ei se roagi pentru noicu cuvintele Sfintilor Pirinti, si ne rugim qi noi pentru ei!

dcrtuim cu gdndul, cu cuvdntul, cu fapta. pentru ca s[ ne facemr icoane curate ale Sfintei rreimi, trebuie s[ ne striduim ca gdndurile,

cuvintele ;i faptele noastre sI fie sfinte. in raport cu Dumnezeirea, gAndul

i@qu!9lrfu4e-deqatt" qg" ; l" ii"d "l r;- d'wr iwi

ti, corupand gandurile_si faptele acelora, faptele, cu atdt rnai mrilt. fiindcr ielIor

omnul tiu este iubire. Iubegte-L ;i tu pe DAnsur si in persoana sape tofi oamenii, ca pe frafi intru Hristos. Domnul tiu este flaciri,

nu fi rece la inim5, fii si tu flaciri de credinti ;i dragoste. Domnul tdu esteLumini; nu umbla in intuneric, nu f[ nimic cu mintea intunecati, necugetandsi neinlelegand, frrr credin15. Domnul tiu este Dumnezeul milelor sial in-duririlor: fii si tu pentru semenii tdi izvor de mili si indurare. De vei fi asa,te vei ?nvrednici de mdntuire si de slavd vesnici.

ine citeste rugiciunile in grabi, fdrr si le pitrundl cu inima si flrdrv'participare, doborat de lene si de un trup care trage la somn, acela

nu slujeste lui Dumnezeu, ci propriului sdu trup, hulindu-L astfel pe Dumne-zeu prin lipsd de consideralie si printr-o inimi nepisitoare fatd de rugiciune.,,Bun este Dumnezeu gi cei ce I se inchini trebuie si I se inchine in outr ;iadevir" (Ioan 4, 24), adicl,firl filrrnicie. oric0t de leneq si de sllbinogit te-ai simti cu trupul, oricdt te-ar trage el spre somn, stdpdneste-te, nu-!i pi..u-peli eforturile, nu te cruta pe tine in defavoarea lui Dumnezeu, stai oiept ina-intea Lui pentru ca darul pe care i-L aduci si fie desivdrsit: inima.

erurile spun slava lui Dumnezeu pi facerea mdinilor Lui o veste;tetdria. Ziuct zilei spune cuvdnt ;i noaptea noptii vesteste (psalmul

l8' 1-2). Acest mesaj fdri cuvinte, dar atat de griitor, pe care ni-l transmitcerurile despre cum le-a creat Atotputemicul Dumnezeu a ajuns pdn[ la noisi el ,,vorbe;te" si este inteles in toate limbile. Dupi ce Fiul lui Dumnezeus-a intrupat, vorbesc acum despre slava iubirii lui Dumnezeu pentru neamul

68

omenesc qi despre slava creatiei, Evanghelia si Sf0nta Biserici, vorbesc qi neinvali prin glasul propoviduitorilor Evangheliei, al celor ce s[vdrsesc Sfin-tele Taine qi rugiciuni - pistori duhovnice;ti, citeti, c0nt[reti -, prin dangi-tul clopotelor, findnd seama insi ;i de ,,predica" pe care o ,,rosteste" cerul culuminitorii sii. Propoviduirea prin viu glas este insi mai vie, mai pltrunzi-toare, poate convinge mai bine. Tot plmAntul, intreaga lui via15, spune slavalui Dumnezeu.

f ndiferent de treaba in care am putea fi prinEi, acasd sau la serviciu, sIInu uitim ci puterea, lumina, izbdnda ne vin toate de la Hristos si de

la Sfdnta Sa Cruce. De aceea si nu pregetlm a-L chema pe Domnul inaintede a incepe orice lucru: Iisuse, ajutd-mi! Iisuse, lumineazi-ml! Astfel ne vafi suslinut[ qi incilzitl in inimi credin[a vie si nldejdea in Hristos, ale Cdruiasunt puterea Ei slava in vecii vecilor.

T a seama. crestine, p[streazd mereu in inimi credinfa in Cel ce iti esteItie viatl nev[zuti, pace,lumini, putere. respiratie, adici Iisus Hristos.

Sd nu dai ascultare inimii atunci cdnd se ingrasl, se intunecl, i;i pierde cre-dinfa, se riceqte de prea multi mdncare si bduturi gi din pricina distractiilorlumeqti. Cdnd inima i;i cedeazd locul minlii, adici atunci cdnd vei pune maimult la treab[ mintea, neingrijindu-te de inimd, iti vei mdri Ei perfeclionanivodul, lisdndu-l pe pescar in nelucrare qi s[rIcie. Fiindci inima ar putea fiasemuitd cu un pescar, iar mintea cu un ndvod. CAnd te bucuri de tihnd sitriieqti pe picior mare Ei in desfdtiri, toate patimile gi deprinderile rele ti setrezesc in trup; cAnd eqti strdmtorat, apisat de lipsuri ;i necazuri, trupul sli-beqte qi o datd cu el toate patimile. Iatd de ce intelepciunea qi bundtateaTatilui ceresc ne supune uneori qi trupul qi sufletul la incercdri grele qi la boliqi iati de ce bolile si sup[r[rile trebuie indurate cu rlbdare ;i, mai mult decdtatat, ele trebuie si ne bucure mai mult decAt atunci cdnd avem parte de linistesufleteascl, suntem sinitogi gi ne merg toate din plin. Fiindcd, de buni sea-mI, sufletul omului se afli intr-o stare mult mai rea atunci cdnd nu trece prinsuplrdri sau prin boli ale trupului si mai cu seam[ cAnd omul nu mai qtie cesi faci cu averea. Pe nesimgite ii cresc in inimi p[cate qi patimi de tot felul,ducindu-l la moarte vesnic[.

u uita c[ Domnul se aflI in fiecare creqtin. Cdnd aproapele tdu vinela tine, aratl-i de fiecare datl cel mai mare respect, fiindc[ in el este

Domnul, Care de multe ori iqi face cunoscuti prin el gi voia Sa: ,,Dumnezeueste Cel ce lucreaz[ in noi, gi ca si voim, si ca sd slvir;im" (voia Lui; cf.Filipeni 2, l3). S[ nu regreli cdnd faci ceva bun pentru aproapele. considerdcI ai ficut pentru Domnul, cu amt mai mult cu cdt nu qtii niciodatl in caredintre cei ce vin la tine este Domnul. Fii fafX de toti nepirtinitor, bun, sincer,plin de bunlvoinld. Jine minte cd Domnul vorbeste uneori ;i prin necredin-

69

ciosi, le deschide acelora inimile spre noi, cum s-a intdmplat in Egipt cu mai-marele temnilei, a clrui iniml a fost indreptati de Domnul cdtre Iosif(Facerea 39,21).

J mi gdsesc linigtea inimii in cele de sus, spirituale, nu in cele de jos, ma-I teriale. Di-mi Doamne, mereu, inlelepciunea cea de sus, indepirteazi

de la mine intelepciunea cea de jos. in bun[tatea Ta imi pun nddejdea! ,,Ri-dicat-am ochii mei la munti, de unde va veni ajutorul meu" (Psalmul 120, l).

sa curn vorbirea dezviluie gdndul gi inima omului (confirmdndexistenla unei inteligente nevizute, st[pdni pe sine, creatoare) si

prin cuvinte care ii invedereazi inteligenla omul emite ;i suflare de duh,intr-un chip oarecum asemdnltor, cuvdntul lui Dumnezeu ni-L descoperi peTatdl, inteligenta atotcreatoare, qi prin Cuvdnt purcede din Tatil qi Se aratdvesnic oamenilor Duhul Sflnt, Ficitorul de via1i, Cel care este puterea Celuide Sus (,,Cu puterea Celui Preainalt te va umbri" - Luca l, 35). Putem tntele-ge de aici qi cuvintele Mdntuitorului: ,,Nimeni nu cunoaste pe Fiul, dec0tnumai Tatdl, nici pe Tatdl nu-L cunoaste nimeni, dec0t numai Fiul si celclruia va voi Fiul si-i descopere" (Matei I1,27). Ai vdzut? Numai Fiul ildescoperi lumii pe Tatil, asa cum cuvdntul nostru descoperi ceea ce minteaprastreazd, tainic in suflet. Vezi ce strAnsl unitate existi intre Tatdl Si Fiul? $ifiecare persoani a Sfintei Treimi are propria sa autoritate ;i, ca si spunemasa, lucreazi pe propriul siu ,,teren". De aceea Mdntuitorul le spune uceni-cilor: ,,Cici dac[ nu Mi voi duce. MdnsAietorul nu va veni la voi. iar daclM[ voi duce, il voi trimite la voi" lloan i6, 7). Slav[ Jie, Fiul lui Dumnezeu,Care ne dezvllui noui taina Preasfintei Treimi - Tatil, Fiul ;i Duhul Sfdnt!Cuvdntul Tdu este adevir, trlim prin cuvintele Tale toli laolalt[ qi fiecare inparte. Ele sunt dulceata noastri, pacea noastrd, viafa noastri, indeosebicuvintele despre Duhul Mdngdietor.

pii neclintit in convingere atunci c6nd chemi pe MdngAietorul, DuhulI Adevdrului; Il cunogti prea bine. Il chemi atOt de des, la Sfintele Da-

ruri, cdnd, rispunz0nd rugiciunilor tale, El le preface negreqit, neintArziat ;ide fiecare datd in Trupul si Sdngele Domnului, iar tu guEti de nenumirate oriroadele dumnezeiestii Sale lucriri.

Q d plstram cu cea mai mare griji in modestul vas al inimii noastreLJ comoara Duhului Sfint. ,,Rduri de ap[ vie vor curge din pdntecele

lui" (loan 7 , 38). Si ne finem inima teazd., blAndi, si nu ne lisim cupringide mAnie, de iubire de sine, s[ nu ne legim de cele pdmdnteqti, si ne ferimde poftele cele necurate ale trupului. Altminteri, neprefuita comoari a Duhu-lui SfAnt se va lua de la noi ?ntr-o clipi. indatl ne vor dispdrea din inimi pa-cea si bucuria, acea neobiqnuiti, ingereasci stare de uquritate a inimii, cea

care vine din libertatea inimii si a minlii. Vor dispirea qi acele r0uri de apivie care curgeau pdnd nu demult, stropindu-ne din belsug larina sufletului.Sufletul va fi cuprins de un foc striin, care il va pdrjoli chinuitor pe dindun-tru, lipsindu-l de pace qi de bucurie, il va umple de am[r5ciune, fdcindu-l sise simti stingher, si cad[ in ursuzenie ;i blasfemie. $i astfel, frapant gi brusc,ajung si ia fiint[ gi si se schimbe una cu alta, in fiinta noastri, fie impiritialui Dumnezeu, fie impirilia vrijmaqului, cAnd imp[r[1ia vietii, cdnd impirl-1ia mo4ii! Creqtinul vede cu ochii liuntrici dreptatea ;i sfintenia lui Dumne-zeu ;i se minuneazi. Vede qi se mir[ si de veghea necurmati a vrdjmaqului,care nu-l scapd din ochi ;i care umbld ntereu, rdcnind ca un leu, cdutdnd pecine sdtnghitd (cf. l Petru 5,8).

T\ umnezeu-Tatll este viafd; Dumnezeu-Fiul este viali; Dumnezeu-I-,, Duhul Sfdnt este viati. Sfinta Treime este viati. Vial5 este in nu-

mele Tatdlui ;i al Fiului ;i al SfAntului Duh. De il va respinge inima ta peTatdl, respinge-va ins[gi viala ei. De Il vei respinge pe Fiul, respinge-vei pro-pria ta viafi; de Il vei respinge pe Duhul Sfdnt, respinge-vei gi prin aceastapropria ta viaf5. Din pricina indoielii tale, chiar asa se va intdmpla: moarteainimii, suferintd, o chinuitoare strdmtorare. Dumnezeu ins[ va rlmdneDumnezeul vietii, Cel in trei Persoane. Vei indepirta de la tine indoiala, dacivei recunoa;te pe toate cele trei Persoane ca fiind Dumnezeu ;i lucrind siasupra vielii tale Ei atunci inima fi se va insufleti din nou; Dumnezeu, Celciruia ne inchin[m ?n Treime, fi-va in ea.

1^t And citesti sau asculli citindu-se din cI4ile sfinte, cinsteEte din toati\r.-, inima in cei ce le-au scris chipul Dumnezeu-Cuvintului, sau pe

insuqi Dumnezeu CuvAntul, Care se veste$te in ele. Cdnd citeEti c[4i cuconlinut spiritual sau profan, nu uita cd omul este chip al lui Dumnezeu qichipul lui Dumnezeu se arati in gdndurile, cuvintele si duhul lui. invatl-te slprivesti intotdeauna la fiecare om cu mult respect, ca la chipul lui Dumnezeu,mai cu seami cind acela vorbeste despre Dumnezeu. O, atunci el devinedumnezeiesc! ObiEnuindu-ne prea mult cu oamenii, cunoscAndu-i din viatade fiecare zi,famlliarizali cu darul vorbirii, al nostru si al altora, am ajuns sInu-l prefuim cum se cuvine, iar uneori chiar sI-l dispreluim, mai cu seami laal1ii. $i aqa, diavolul. folosindu-se de egoisnul si indiferenfa noastri, hulegtechipul lui Dumnezeu din om. Smereasci-ni-se inima in tot felul si gdndurilortrufage si le punem stavild, pentru a nu ajunge gi noi asemenea celor ce autrlit pe vremea proorocilor si care nu vedeau in acestia dec0t niste cdntireticu dulce glas qi nimic mai mult. Refuzau sd le indeplineasc[ poruncile, bachiar ii ;i urmlreau, disprefuiau, bit0ndu-i qi chiar ucigdndu-i. Sd nu gAndimprecum aceia, care credeau cd proorocii nu pot fi bine primili in patria lor (cf.Luca 4,24). Oncdt de mic si de neinsemnat ar fi omul in aparenti, cinsteqte

7l

in el chipul lui Dumnezeu, indeosebi cdnd vorbegte cu dragoste si in primulrAnd cAnd cuvAnteazl despre iubire Ei face fapre de iubire.

Q I presupunem ci ai scris o carle despre sfdnta Treime si ci ai tiprri-tJ t-o intr-o mie de exemplare sau chiar in mai multe, cate vei fi dorit.

$i toate sunt scrise nu doar in spiritul t[u, irepetabil, dar;i cu aceleasi cuvin-te qi construclii de fraze. A;a se intimpli ;i cu jertfa Trupului si S0ngelui luiHristos. Ea se aduce pretutindeni, in nenumdrate biserici si pe toate altareleacestora lucreazd una qi aceeasi SfAnta Treime, in toate agneyele este AcelaqiHristos si Duhul siu (ca ;i intr-o carte. din multe altele. cuprinsul siu), pre-tutindeni se vede aceeasi fo(I a jertfei si putern deduce de aici c[ aceastiTaini, cea mai sfAntl din c0te existl, este ca si o singuri carte sfdnti a iubiriilui Dumnezeu pentru neamul omenesc, in nenumlrate exemplare, rdspdnditepretutindeni in una si aceeagi formi, cu unul si acelasi Duh, Care silisluiestein ea, Duhul acelei Iubiri care a luat asupra Sa picatele lumii, Duhul lui Hris-tos. Si incl o comparatie. Si ne gdndim la multitudinea fiinlelor omenesti depe pdmdnt, fiecare cu persoana sa. Tofi au aceeaEi formi a trupului, tofi ausuflet, cu o seaml de aptitudini, diversificate ?ns[ in functie de persoani qitoli au un nume comun: sunt oameni; toti ca unul si toti din aceeasi ob0rsie,creafi de Dumnezeu-Tatdl, Fiul ;i sfdntul Duh. iar mai apoi dintr-o singuripereche. A;a se explici, printre altele, de ce legea lui Dumnezeu ne porun-ceste sd ne iubim unii pe altii ca pe noi in;ine, deoarece suntem toti de ace-eagi fire. Vedem, asadar, multe chipuri, dar ele sunt una, legate prin aceeaqinaturi a sufletului Ei trupului. Asijderea rii Domnul, in sfintele Sale Taine,ddtitoare-de-viati, oriunde s-ar aducejertta acestea. El este acela;i, unicul sinedesplrtitul creator, ,,care a ficut dintr-un sdnge tot neamul omenesc"(Faptele Apostolilor 17 ,26). Prin Duhul Slu unic, Care viazvain Sfdnta Tain5a Trupului si SAngelui Siu, care se sivdrseste in toate bisericile, El vrea sdne uneascd cu Sine pe noi cei ce ne-am ficut, prin plcat, supugi diavolului,despi4indu-ne de Domnul; vrea si stdrpeasci gi si curete din noi toate celece ne desparl de El ;i cele ce ne fac si finr qi intre noi desp64i1i. ,,Ca toti sIfie una, dupl cum Tu, Plrinte intru Mine ;i Eu intru Tine, a;a gi aceqtia inNoi si fie una" (loan 17, 21). Spre aceasri rint[ ne duce sfanta implrtfuanie.

(-l e poate fi de mirare in faptul ci pdinea si vinul se prefac in Trupultv,Ei Singele lui Hristos si ci in ele silisluie;te Hristos, precum sufle-

tul in trup? Poate fi oare de mirare ci diavolul isi face cuib intr-un neinsem-nat embrion (inima) al pruncului gi, pe misuri ce acesta creqte qi se intirestein trup, se va descoperi la maturitate cr il are oplosit ;i ascuns in inimi pediavolul? o, ce nesfOrsiti bunitate ;i intelepciune arati Domnul, diruind-nepreacuratele Taine ale Trupului si SAngelui Siu pe care crestinul le prime;tein inirna sa! Luafi seama, in inimd, acolo unde isi face cuib diavolul, cel care

72

are stip0nirea picatului si a mortii (cf. Evrei 2,l4). Ele ni se dau ca un anti-dot des[v6rsit, ca un dar de viatd gi sfintenie, de izgonire a picatului qi a

mor.tii! Aqa cum este in afari de orice indoiali ci diavolul si tot plcatul isifac cuib adesea in inima noastri, neindoielnic este si cd in noi Se slllsluiesteHristos, Ditdtorul de viati, sfintirea noastri. Ar putea fi Domnul nostru maislab dec0t diavolul? Diavolul exist[ qi lucreaz[ in inima noastrd prin aceeaci noi ne leg[m de lucruri pdmAntesti. $i cum ar putea Hristos sI ne rlmdni

in afarl gi si nu intre in ea prin credinta si pociinta noastri, de vreme ce

inima ne-a fost creatd de DAnsul anume ca si fie templu al lui Dumnezeu?Cum si nu intre Hristos in inimile noastre chiar cu Trupul si Singele Siu, pe

mlsura sporirii noastre duhovnicesti, Ei si nu intre sub forma unor substanfe

materiale pe care s[ le primeasc[ trupul? $i inc[ ceva. Dac[ diavolului i s-a

dat si insufle duh chipului fiarei (cf. Apocalipsa 13. l5), de ce nu s-ar putea

slliqlui Hristos in chipul piinii si vinului si nu le-ar face pe acestea ale Sale,

ca trup qi ca sAnge?

T)utem aprinde cu o lentili o bucati de lemn, de hArtie sau de alt mate-

-F rial lesne inflamabil, atunci cind asupra obiectului respectiv focali-

zdm intr-un punct razele soarelui, obtinAnd pe acel obiect un fel de soare in

miniaturi. Asa se intAmpli si cdnd ne rugim, sufletul ni se infierb0nti, se in-

vioreazi, se aprinde de la Soarele ratiunii - Dumnezeu, cind a;ezIm propria

noastri ratiune, asemenea unei lentile focalizatoare. deasupra inimii - nucle-

ul spiritual al intregii noastre existenfe, flcdnd sX ,,vini" acolo Soarele ra-

liunii, ca s[ lucreze asupra inimii cu toati simplitatea qi puterea Sa. O putem

,,aduce" in acelasi chip acolo ;i pe Maica Domnului, ii putem aduce pe ingeri

gi pe sfinli. Icoana lor poate sd apar[ in inimi, asa cum este, cu toati puterea

Ei ifinlenia, pentru ca inima si ia de la dAnsii c0t mai multi si mai deplind

lumin[, sI se aprindi de prisositoarea lor iubire ca de la un izvor de foc; vei

primi de la d0nsii in inimi curitie, sfinfenie, bunitate. putere si inima se va

purifica de la sine, intlrindu-se in credinll ;i dragoste si, cu cAt mai mult,

mai hot[rit si mai statornic iti vei indrepta inima citre Dumnezeu si citre

sfintii Lui, cu atAt se va lumina, se va curita si se va umple de viat[ mai mult.

a-1 ac[ atunci cdnd te adresezi unui sfdnt te indoiegti cI i1i este aproa-

l) pe, sau ci i1i poate asculta ruglciunea ;i simli cI iti sti inima in

cumpini, opreste-te, sau mai bine cauti, cu ajutorul Domnului nostru Iisus

Hrisios, sd-l indeplrtezi de la tine indati pe clevetitorul (diavolul) care si-a

f[cut cuib in inima ta. Dac[ il chemi pe un sfdnt cu convingere, cunoscAnd

ci i1i este aproape intru Duhul Sfdnt ;i ci i1i ascultl rug[ciunea, indat[ te vei

simii uturai. Dici in timp ce te rogi simfi in inim[ o apdsare qi o sfdrqeali,

s[ ;tii ci acestea vin din lipsi de sinceritate, din falsitatea 9i viclenia ei,

intocmai ca atunci cdnd intr-o convorbire obisnuit[ cu cineva nu ne simtim

73

in apele noastre si vorbim nesincer, fals, nu din inimi. ,,Greu i1i este s[ lo-ve;ti in tepusi cu piciorul" (Faptele Apostolilor 26, 14). Fii cu inima des-chisd in orice timp si in orice roc ;i vei avea. in orice timp si in orice loc, pacein inimi. Dar mai cu seaml fii sincer cAnd vorbesti cu Dumnezeu si cu sfintiiSi i ; cici , .Duhul este adevdrul,,(1 Ioan 5, 6).

piecare cyyant, cand te rogi, rostegte-l din inimd, ca si simfi puterear cuprinsd in el. Fi-o ca gi cum ai rua o doctorie, Etiind ci. are o actiune

vindecitoare, prin puterea pe care i-a dat-o cel de Sus. Atunci c0nd medica-mentul igi pierde puterea vindec[toare, nu mai rdmane in el dec0t gustulamar. Aga se intampld si cu rugiciunea, daci o reducem la rostirea unor cu-vinte fdrr vlagi ;i al ciror adevir nu-l simtim cu inima. o asemenea rusd-ciune va rimdne firi nici un folos, fiindcI rugdciunea adeviratd si lucritolretrebuie ficutl in duh si adevlr. Cuvintele ruglciunii se aseamdni cu medica-mentele, in sensul cI fiecare dintre ele posedd insusiri caracteristice qi dauefecte ce le sunt proprii, toate la un loc constituind mijloace de tratare aorganismului. A;a cum fatmacistii tin la calitltile si efectele unor substante,pe care le combini dupi o anumitl reteti, conservand cu grija medica-mentele in recipiente speciale, din sticli sau din alte materiale, tot asa trebuiesi p[strlm si noi in inimi. cu griji, fiecare cuvdnt cu insusirile lui, ca intr-unvas ;i s[ le rostim astfel inc0t si-si punr in valoare puterea.

1r and te rogi, inchipuie-1i ci toat6 fdptura nu inseamn[ nimic inain-\-, tea lui Dumnezeu. rar pe Acela vezi-L prezent pretutindeni, in tot

ce existd, asemenea unui strop de apd vie, d6nd viatr si miscare la toate.

p ugrciunea crestinului, cel ce nu este pe pimant decnt un pribeag gir\un venetrc, este veriga de aur care il leagi de universul spiritual,

ciruia apa4ine, gi mai cu seami de Dumnezeu. Izvorul vietii. Sufletul care ede la Dumnezeu, cdtre El trebuie sL tindd mereu, prin rugiciune. Rugrciuneaaduce mare folos rug[torului. Ea di liniste sufletului ;i tiupului. Ea nu aduceliniste doar sufletului celui ce se roagi (,,Eu v[ voi odihni pe voi,, - Mateir1,28), dar deseori Ei sufletelor strimosilor, pirinlilor Ei frililor nosrri cares-au pristdvit. Vedeli cAt de mare este puterea rugiciunii?

n:pa cum fumul de la un copac care arde urci in aer, aga urcl si su-l-r' fletul dintr-un trup mistuit de putreziciune. Constiinla omului este

vocea lui Dumnezeu Cel Atotprezent care vorbeste in inimile oamenilor. CelAtoatefdcitor Ei cel ce este, Domnul, ne cunoaste pe toli ca gi pe sine, cugandurile, intenliile, cuvintele si faptele noastre, cele prezente, trecute giviitoare. oricat de mult mi-aq lisa gandurile qi imaginatia s[ alerge in viitor,qtiu cd Du.mnezeu intotdeauna mi le va devansa, le va cunoagte inaintea meagi la capitul acestei alerglri va fi intotdeauna El, dupi cum El md urmdreste

74

in toate drumurile mele: ,,Ochii Lui sunt deschiEi asupra tuturor cdilor fiiloroamenilor" (Ieremia 32,19).,,Unde mi voi duce de la Duhul T[u si de la falaTa unde voi fugi?" (Psalmul 138, 7).

1atI, avem inaintea noastrd un om viu: ochii sdi ne privesc tintd. ure-Ichile sunt gata sd ne asculte, st[ in fata noastri cu trupul;i cu sufle-

tul. Nu-i vedem incd gnndurile, dorinlele, intenfiile, deqi sufletul lui nuinceteazl nici o clipi s[ gAndeasc[, s[ triiasci, la modul care ii este propriu.

Natura vdzut6,lumea lui Dumnezeu, in toatd splendoarea ei, sti in acelaEichip in fala qi in preajma noastrd. Pretutindeni vedem in ea via1d, armonie siordine, miqcare, dar nu-L vedem pe Fiptuitorul vietii si al ordinii, nu-Lvedem pe Artist, desi Acela este pretutindeni in toati vremea qi in tot locul,precum sufletul in trup, cu toate ci nu sti numai in aceasti lume. Nu esteclipi in care El, cu Duh Atotputernic, Preaintelept, Atotbun, Atotvlzdtor qi

Atotprezent, s[ nu gAndeasci la fipturile Sale, si nu reverse asupra lor bund-

tatea qi inlelepciunea Sa. Nu este clipi in care El si nu adauge ceva lucririi

Sale preainlelepte Ei atotputernice, fiindci Dumnezeu este Fiinla prin exce-

lentI li infinit lucr[toare. Aga ni se aratd lumea; sI ciiutim si vedem in ea

pretutindeni, in primul rAnd, pe Cel ce este pretutindeni, pe Cel ce lucreazd

in tot locul, pe toate le implinepte si le orAnduieqte.

on$tiinla fiecirui om este o razd de lumini, veniti de la soarele du-

hovnicesc, Dumnezeu, Unul. Cel ce lumineazl pe toti prin conqti-

infa noastr[, Dumnezeu domneqte peste toti, ca un Imp[rat Drept si Atotpu-

ternic. $i ce puterniclucreazd, stipdnirea Lui prin constiinfi? Nimeni nu este

in stare sd reducd la tdcere cu totul glasul congtiinlei! Ea vorbeEte fiecdruia,flr[ sI faci hatdrul niminui, ca qi cum ar vorbi Dumnezeu Insu;i! Conqtiinfa

noastr[ ne aqazd pe toli inaintea lui Dumnezeu ca pe un singur om. De aceea

Decalogul este astfel alcdtuit incflt pare a se adresa unui singur om: ,'Eu sunt

Domnul Dumnezeul tiu, si nu ai alti dumnezei afari de Mine... s[ nu-1i faci

chip cioplit... s[ nu iei numele Domnului Dumnezeului tiu in deqert... Adu-1i

aminte de ziua odihnei... Cinsteqte pe tatll tlu si pe mama ta... S[ nu ucizi...

S[ nu fii desfrdnat... S[ nu furi... Si nu mXrturisesti strdmb impotriva aproa-pelui tIu... Si nu doreqti..." (le;irea 20, l-11). Sau: ,,S[ iubesti pe Domnul

bumnezeul t[u din toati inima ta... si pe aproapele tiu ca pe tine insuli" (cf.

Marcu 12. 30-31). Aceasta fiindci e/ este tot una cu eu.

ilindu-vd sd pdzili unitatea Duhului, intru legdturu pdcii (Efeseni 4,

3). Cdt de importantl este aceast[ porunci! Ea trebuie negresit linu-td: a pdzi unitatea Duhului. Fiul lui Dumnezeu aceasta a dorit-o 9i o dore;te

mereu, s-a rugat qi se roag[ pentru ea Tatilui: ,,Pirinte Sfintel P[zeqte-i in

numele TIu - S-a rugat Domnul pentru ucenicii Sii - in care Mi i-ai dat ca

si fie una, precum Suntem Ei Noi". ,,Dar nu numai pentru aceasta Mi rog, ci

75

;i pentru cei ce vor crede in Mine, prin cuvAntul lor. Ca toli si fie una, duplcum Tu, Prrinte, intru Mine si Eu intru Tine, aga gi aceqtia in Noi s[ fie una,ca lumea sI creadi cd Tu M-ai trimis" (Ioan I': , Il, 20-ZI). Vezi, oare, ciunitatea noastrd, dupi duh si dupi viald, demonstreaze cu tlrie si dumnezei-rea Intemeietorului credinlei noastre, Iisus Hristos Domnul? Cel ce dorestesd-i uneasc[ pe toti, s[ fie toti ca un singur suflet, nu poate fi decdt Cel ce aiesit din unicul Dumnezeu, cel ce insugi a creat qi a unit tot qi care vrea s[-iaduci la unitate, la Sine, prin credinli qi ascultare, pe toli cei ce s-au desprinsdin unitatea ascultirii. Invllitorii care nu vin de la Dumnezeu, care n-au fostnici chemafi, nici trimi;i de El (,,N-am trimis Eu pe proorocii ace;tia, ci aualergat ei singuri" - leremia 23,2I: .,Nimeni nu-si ia singur cinstea aceasta,ci daci este chemat de Dumnezeu, dupi cum gi Aaron" - Evrei 5, 4) aduc deobicei dezbinare in comunitilgi, dezacorduri si prin aceasta se dau in vileagci nu sunt de la Dumnezeu. Ca Luther, ca unii care lucreazi pentru dezbina-rea Bisericii, ca ereticii. Ei au scindat Biserica lui Dumnezerr cea unic[, audespirlit ceea ce este de nedespirtit , acea unitate in multitudine, unit[ subsingurul Cap al Bisericii, Care este Hristos, insufletit[ de Duhul lui Dumne-zeu Cel Unul Ei prin aceasta s-au dat de gol ca unelte ale diavolului, carechiar aceasta doreste: sd dezbine, s[ iroseasci, si risipeasc[ oile Domnului.,,Lupul r[pegte si risipeEte oile" (cf. Ioan 10, 12). Slavi credinfei creqtineor-todoxel Adeviratele ei roade se videsc prin unirea credincioqilor intre ei,prin dragoste, implrtisindu-gi reciproc bunuri spirituale qi materiale. Cu cdtse indepdrteazd creEtinii de duhul credinfei, cu at0t mai mult se separi unii dealtii prin egoism, cu atAt mai mult se inchid in sine qi cu atdt mai pulin se bu-curd impreunl de bunuri spirituale qi materiale; in special de cele materialecare le sunt necesare, cu at6t mai mult seacl in ei dragostea ;i cu at0t mai vAr-tos suferi toati omenirea. Adevlratul crestinism luptd ca;i aici pe pim0nt sdfie propisire, fiindci acesta ii priveqte pe cregtini ca pe un singur trup, alecirui midulare pot fi de neam nobil, sau fir{ noblefea pe care o d[ locul saufuncfia in societate, mai viguroase sau mai slabe, mai bogate sau mai sirace,iar Duhul lui Dumnezeu lucreazi in toli deopotrivd, lucreazd gi in sufletelecelor puternici qi inst[rili pentru ca aceqtia si vin[ in ajutorul celor slabi qilipsili prin punerea laolaltd a bunurilor spirituale si materiale. ,,Iar inima qisufletul mullimii celor ce au crezut erau una" (Faptele Apostolilor 4,32).

restinii n-ar trebui si cunoasci, nici micar dupl nume, discordia,ura, vrijmisia. Poate si existe, oare, urd intre crestini? Pretutindeni

in alcdtuirea lumii vedem iubire, simtim mireasma iubirii; Dumnezeul nos-tru este Dumnezeul iubirii, impdralia Sa este impdrilia iubirii. Din iubire Eln-a crutat pe Fiul Sdu, Unul-Niscut, ci L-a dat morfii, pentru ca prin El vialisd avem (cf. 1 Ioan 4, 9). Acas[ intAlnesti dragoste la toti ai tii (fiindci au

76

primit la Botez qi la Mirungere pecetea semnului lui Hristos, Crucea, ;i fi-indc[ poarti cruce qi fiindci gustd cu tine in Biseric[ cina dragostei). In Bise-rici afli pretutindeni simbolurile iubirii: cruci, inchinare cu semnul Crucii,sfinti care au binepl[cut lui Dumnezeu iubindu-L si iubindu-qi aproapele,afllm insisi intruchiparea iubirii. Iubirea este pretutindeni in cer qi pe pd-m0nt. Asemenea lui Dumnezerr, ea aduce pace si desfiteazl inima, in timpce ura ucide qi sufletul, si trupul. Caut[ si tu mereu si oriunde si descoperidragostea! Cum sI nu iube;ti cind auzi pretutindeni vorbind dragostea sicAnd singur diavolul, ucigasul oamenilor. este uri vesnici!

r: I care ne insusi Fiul S[u nu L-a crutat.... cum nu ne va da oare toa-H^'

,,1)te impreuni cu El?" (Romani 8, 32). Ceea ce a fost lucrul cel maide seami ni s-a dat, tot restul din ceea ce cerem inseamni infinit mai pulindec0t Fiul lui Dumnezeu. De aceea, cu bunl nidljduire, putem cere de laDumnezeu totul, in numele lui Iisus Hristos, toate bunltdlile pe care ni leputem inchipui. ,,$i orice veti cere intru numele Meu, aceea voi face, ca sdfie slivit Tatil intru Fiul" (Ioan 14, 13). Ceri iertare picatelor qi odihna su-fletelor adormililor? ,,El este jertfa de ispisire pentru picatele lumii intregi"(1 Ioan 2,2). , ,SAngele Lui ne curd;este pe noi de picat" ( l Ioan l, 7). El lepoate ierta gi adormililor no;tri toati greseala, cu cuvAntul, cu fapta sau cugdndul; El este ,,invierea gi viata si odihna adormililor robilor Sii". Ceri pen-

tru cei vii qi pentru tine? ,,Cere1i ceea ce voiti - zice Domnul - qi se va davou[" ( Ioan 15,7).

A qa cum cunoagte Domnul numlrul stelelor cerului, tot aqa il cu-11. noaste si pe cel al ingerilor din cer gi numirul g0ndurilor lor; aqa

cum cunoaEte Domnul numlrul firelor de nisip de pe rnalul mlrii qi al puz-

deriei de flpturi de pe tot intinsul pimAntului, cu mldularele lor, cu pirtile

care le alcituiesc, de la cele mai mari p0nl la cele mai mlrunte; a$a cum

cunoaste numirul atomilor tuturor stihiilor, in infinita lor infinitate, tot a$a

cunoaste qi numdrul neamului omenesc, care a fost, este ;i va fi, num[rulgdndurilor tuturor oamenilor care au fost, sunt qi vor fi, numlrul tuturor por-

nirilor inimilor lor, al cuvintelor si al faptelor lor. Dupi cum in natura vizut[

si sensibili nimic nu poate fi ascuns ;i nici un atom nu se pierde. fiindcl fdrdstiinta si voia lui Dumnezeu nimic nu se poate distruge din ceea ce a chematEl la viati, tot a$a qi in natura spirituall lui Dumnezeu nu-i scap[ nici ungdnd, nici o intentie, nici o miqcare a inimii, dorinti sau fapti. In vistieriile

Sale totul se pistreazi, ;tiindu-se Ei numlrul ;i m[sura, cantitatea 9i calitatea,

in ce grad gi la ce intensitate se manifesti lucrurile, ;i cele bune, ;i cele rele,gAndurile, dorintele, cuvintele, faptele, mlrturisite sau ispiqite ;i indreptatein viati. Numirul atomilor pimintului, al atomilor fipturilor de pe pimAnt

sti in echilibru perfect cu numirul gindurilor si misclrilor sufletului ome-

nesc. Dacr ceea ce este creat si nu are viatd de la sine nu se distruge, cum arputea fi distrus ceva ciruia Dumnezeu i-a dat capacitatea de a crei, ceea ceeste viu prin excelenti, adici mintea, cea care invegmante azra in cuvinte peinsusi ficitorul ei, sufletul? Aqa ceva nu este cu putinfd. pregititi-vi, rnuri_torilor, si dafi rdspuns. La judecatl v[ vor a$tepta toate gAndurile, dorinlele,cuvintele voastre, faptele bune gi faptele rele, nemdrturisite sau neindreptate,acestea din urmi, prin fapte bune. De toate vei da socoteali inaintea luiDumnezeu. Doamne, cel ce ne tii la Sdnul riu pdrintesc!, ,,sd nu intri la ju-decati cu robul riu" (psalm ul 142, 2). ,,De Te vei uita la f[r[delegi, Doam-ne, Doamne, cine va suferi?,.(psalmul I2g.T.

T uminltorul cel mai mai mare, soarele, se reflecti in intinitatea celorr-tmai mici corpuri de pe pdmdnt, in nenumirata lor multitudine; qi

chipul omului se reflecti in minuscula pupila a ochiului. Tot astfel Soareleraliunii - Hristos, capiti chip in fiinle minuscule - oamenii -, in infinita lormultitudine si, tot asa, in cele mai mici particule din Trupul si Sdngele Siu,fiindci viata primordiald qi veqnici esre simplr (necompusi) si unici.soarele se reflectd intr-o multitudine de corpuri, mari qi mici, lumin eazd totpdmAntul, il cuprinde cu razele sale. A;ijderea si Domnul.

I cela;i vdnt, o datd dezlrnfuit, poate sr bati in multe locuri; aseme--f-l'nea si Duhul lui Dumnezeu, unul qi acelaqi, poate s[,,bati,,cu pu-

tere ;i tdrie in soboarele ingere;ti cele fdri de numir si in toli oamenii sfinli.,,VAntul sufli unde voieste gi tu auzi glasul lui.. (Ioan 3, g).

f) om.nul

.pdze;te - nu numai - toate oasele (psalmul 33, lg), dar gi

rJ chipunle sfintilor sii, ficdndu-le si nu se dea putreziciunii, negri-jii si sa nu rdrndnl multr vreme ascunse, scotdndu-le la vedere in chip min-unat, dupl cum aflim din descrierile descoperirilor de icoane fdcdtoare deminuni, indeosebi cele ale Maicii Domnului preacurata, stipdna noastri. Iaticdt de mult preluieste Domnul chipul omului, indeosebi al bmului sfdnt, vasales al harului. Prin icoane, Domnul face minuni, revarsd puteri nevizute devindecare qi mAngAiere.

f)untnez.eu este nrui nnre dec6t inimu noastrd si stie toate (loan 3,r-,t 291. ochiul liuntric ne face si cunoastem si sd vedem cele mai mici

miscdri ale inimii, toate g0nclurile, dorintele, intenfiile, in general, tot ce nise petrece in suflet. Dar Dumnezeu este ,,nlai mare decdt inima,,. El se afliin noi si in preajma noastri gi pretutindeni, in tot locul, ca un unic atotylzdtorochi spiritual, si numai o palidi comparatie L-ar putea asemui cu ochiulinimii noastre. El ;tie tot ce se afli in noi mai bine de o mie de ori decat qtimnoi insine, qtie tot despre fiecare om ;i despre fiecare inger, si in toate pute-rile cere;ti si in fiecare fipturi insufleliti sau neinsufleliti vede .u-n pul.[;

vede inliuntrul nostru ;i al tuturor flpturilor ceea ce este caracteristic fieci-reia, ca un Atotficitor Ei Pronietor, Care line totul in viali 9i in putere.

upi cum in Iisus Hristos s[liqluieqte in trup intreaga plenitudine aDumnezeirii (cf. Coloseni2, g), intocmai este si cu ddtdtoarele-de-

via$ Taine ale Trupului qi Sdngelui S[u. Intr-un trup omenesc, oricAt ar fi defirav, silisluieste intreaga plin[tate a Dumnezeirii celei nevlzute Ei necu-prinse; in micul agne! (pAine), in cea mai infim[ parliculi a sa, se afl6 intrea-ga plin[tate dumnezeiasci. Slav[ atotputerniciei si bun[td1ii Tale Doamne!

$a cum soarele, degi rimdne intotdeauna pe cer, atinge pdmdntul petoatd suprafala sa cu razele sale, ca si cAnd l-ar mAng0ia cu mii de

mdini, transmifAndu-se tuturor organismelor vii, pitrunzdndu-le (soarele pd-

trunde in corpuri curazele sale), inc[lzindu-le, insuflelindu-le, imprumut6n-du-le cildura sa, trecdnd prin corpurile transparente, penetrabile sau reflec-t0ndu-gi strilucirea in transparen[a lor, iar celor impenetrabile, solide, opace

ddndu-le doar cildur[, intocmai si Soarele raliunii - Dumnezeu, desi rdmAne

mai cu seam[ in cer, iqi transmite razele intregii fdpturi ralionale, ingerilor ;ioamenilor, pltrunzind in fiinta lor spirituali, sfintindu-i, intdrindu-i, fdcAn-

du-i si creasc[ a$a cum pitrund razele soarelui organismele animale qi vege-

tale, ddndu-le viafI, flcdndu-le sI se dezvolte. Dupd cum soarele, aflat

intr-un singur loc pe cer, lumineazd.intreg p[mAntul, fic6ndu-i si primeascl

luminl qi pe cei buni, Ei pe cei r[i, fiinlele Ei lucrurile, tot a$a Ei Domnul, lu-

mineaz[ pe tofi oamenii cu lumina Sa ipostatic[, El fiind Lumina cea ade-

v[ratl,,care lumineazd,pe tot omul care vine in lume" (Ioan 1,9)'

l-eicare incepefi si lucrafi Domnului prin ruglciune se cuvine si vIl*- asem[nati Lui, S[ fili bldnzi, smerili, cu inimi curati, sufletul vos-

tru si nu tinl viclenie, s[ nu fili fiprnici, nici nepisltori. Striduiti-v5 sd

aveli Duhul Lui, fiindcl, ,,Dac[ nu are cineva Duhul lui Hristos, acela nu este

al Lui" (Romani 8, 9). Iar Domnul doreEte si giseasci in noi cele ce ii sunt

asemenea, sau apropiate, pe care si altoiasci harul S[u. Jineti seama cd nici

un cuvdnt de rug[ciune nu va fi zadamtc daci il ve{i spune din inimd. Dom-

nul aude qi ,,cAntireqte" fiecare cuvdnt. Uneori ni se pare cd ne batem gura

degeaba, c[ suntem glasul ce strigi in pustie. Nu este asal Si fim convinqi

de un lucru: ci atunci cind ne rugim, Domnul ne va putea infelege, asa cum

infeleg, s[ zicem, cuvintele rug[ciunilor rugitorii desivdr;i1i, fiindcd omul

este chipul lui Dumnezeu. Ca orice dorinli a inimii, fie ci este sau nu expri-

mat[ in cuvinte, Domnul r[sPunde.

And m[ impdrtiqesc cu Sfintele ditltoarele-de-viatI Taine cu cre-

dinlI neindoielnici, il primesc in chip sensibil pe Hristos cel Atot-

Cum anume? Iati cum. Cu fiecare p[rticicd de Trup Ei cu fiecareprezent.

19

strop de sdnge il primesc pe Hristos intreg, vdzdnd astfel cu ochii inimii cdEl este, in unul si acela;i timp, in toate piticurele de pdrne gi in tofi stropiide vin, oricati ar fi acegtia, pdnd la infinii. in acelagi .t ip, b.-nur se afli inoricare biserici. in Sfintele Taine qi in fiecare pdrticici a lor, oricat de minus_culi. si intrucdt biserici ortodoxe se afli in toati lumea, otmnur participi nudoar cu dumnezeirea Sa, ci si cu sufletur ;i trupul Siu pretutindeni pe pe-mant' intrand in comuniune cu credinciosii neoesp[rtit, idcandu_i si se bu_cure de roade desfdtitoare: curdlirea de pdcate, srinli.ea trupurilor creqtini_lor, dreptat"r p?.9.ii bucurie intru Duhul stant, unirea tuturor cu sine, cu Ta-tdl gi cu Duhul siu sflnt. Si inci mai qtim cr Hrisros Domnul intrr si sesrlisluieste in sufletele credinciosilor impreunr cu al sa" pd;;;;ffibil;$gt ;_r nrin rugiciunea s0rguitoare. Afldndu-se pretutind"ni in lumea mate_rial5' ddnd viati tuturor lucrurilor care o compun, impreund gi fieciruia inpafte, Domnul este, cu atdt mai mult, prezent in oameni, mai cu seami incre;tini; triieste in ei- ,,Au nu ;ti1i ci tiupurile voastre sunt mddularele luiHristos?" (1 corinteni 6, r5). ,,Suu nu vr cunoagteli uoir*guri bine ci Hris_tos Iisus este intru voi?,, (II Corinteni 13, 5).

eamul omenesc este mirelul arbore sidit de Dumnezeu si crescutpe pdmant, ale cdrui ramuri il acoperi pe tot intinsul lui. Dumne-zeu, cu neasemuita Sa inlelepciune si bunitate, a iltoit pe b5trana, uscata tul_pind a lui Adarn cel cizut o tulpind tdniri, viguroasi - ie Iisus Hristos Dom_nul, din care i;i trag inceputuf crestinii, ca ramuri a aceluia;i

-bo... il;;_bori afl5m viatr piminteasci, vegetalr. in neamul fr.r,in.r. - viata luiHristos, cereasci, duhovniceascd. -calitilile

;i p"r."1i"irii-.piir""r'urt;#_viralilor crestini trebuie considerare ca fiind ate lui u"rto, in,

"i'. \ail"rt,:,^!:::,"r:,,

::,r* (cf. I Corinteni 2,11), spune Apostolul despre adeviraliicre.$unl. tn acera;i sens trebuie privite qi virtutile, ca roade ale harului luiHristos. creqtinii care nu.vieluiesc creqtine;te sunt ramuri uscate pe tulpinacare vine de la Hristos. si ,,orice mlndiln care nu aduce roadd intru Mine El(Tatil) o taie si o aruncd in foc" (cf. Ioan 15,2 Ei 6). pigAnii sunt o ramurinerendscutd (prin botez - n.tr.), neinsufletiti, rrmasd peiulpina uscati a luiAdam'_Prin credinlr,. vor deveni gi ei un altoi pe o ramurr vie sdndtoasi, petrupul Bisericii, al lui Hristos.

i A l::lt sunr frunzele copacilor? Ale rui Dumnezeu. Are cui sunr gan-rr r. \dunre bune care ili vin in minte? Ale lui Dumnezeu. cine a daico_pacilor' pomilor, insuqirea de a se forma si creste in ei o parte lemnoasd, dea se forma si dezvolta in ei frunze, flori qi roade? Dumnezeu re-a dat-o. Cinete-a inzestrat cu darul gdndirii si al vorbirii? Dumnezeu. Folosesc oare arbo_

rii -;i

pomii insusirile pe care le au de la Dumnezeu spre dauna lor? Nu.Foloseste oare omul insuqirile qi puterile ce i-au fost date de Dumnezeu spre

80

dauna lui? Da., foloseste. Abuzeazd. de minte. cea datl de la Dumnezeu pen-tru cunoa.srerea lui Dumnezeu qi a adevdrurilor sale, abuzeazd, de inim[,creatd, de Dumnezeu pentru a iubi pe Dumnezeu qi pe aproapele, pentru asimti comunicarea cu Dumnezeu abuzeaz5, in sfdrqit, de liberul arbitru, carei-a fost dat omului pentru continua sa desiv0rsire si pentru a cultiva virtutile.

,,a,Tn trupul nostru, in manifestirile sale fireEti, lucreazi Duninezeu, sus-rflndndu-I. nutrindu-I, crescandu-I. in firul de iarb[, intr-o plantr sau

intr-un animal lucreazi de asemenea El; firul de iarbi,,il imbraci,, (Luca rz.28), planta o creste, o impodobeste cu frunze si flori, o face si rodeascd, peanimale le nutreste gi le cre;te. Noi insine nu puteln face nimic in propriulnostru trup, nici cu o jumitate de ioti, cum se spune; nu putem face ,,un firde pdr alb sau negru" (Matei 5, 36). Domnul ni se descoperi in macrocos-mos qi in microcosmos, nu cunoaste limite, nici intr-unul, nici in altul, existitot in toate, neimpi4it gi rnai presus de toate.

e pot oare lipsi frunzele de copac. iar copacul sd se lipseascd de pI-mdnt, de aer, de apd si de cildura? Nici sufletul nu poate exista fird

Dumnezeu, firi Fiul siu, flri Duhul sdu. Dumnezeu imi esre viati. lumini.putere, apd, hrani. El mi poaft[ asa cum o mamd i;i poartr in brate pruncul.si chiar mai mult: mI poartl pe mine. imi poar-ti sufletul si trupul. El este inmine, ag zice chiar se ,,dizolv5" in mine, se face una cu mine.

0nd vd ruga{i la Dumnezeu, fineti minte ci este ih trei persoane. Sifiindci este, deopotrivl, Persoani si Persoane, are la infinit toate

perfecfiunile pe care ne inchipuim ci le-ar putea avea un om care a atins cul-mea perfecfiunii. De pildl, PreasfAnta Fecioari Maria, sfintul Nicolae FicI-torul de minuni, sfdntul Ioan Guri de Aur, Apostolii, proorocii cei plini deDuhul lui Dumnezeu. omul este fdcut dupi chipul qi aseminarea lui Dum-nezeu. Dupd un chip care a atins deslvdrqirea iti poti da seama, intr-o anumi-td mlsurI, cum,,arati" ,,Prototipul" - Dumnezeu. Tot ceea ce existi mai bunin om, tot ceea ce atrage mai mult ochiul ;i inima vine de la Dumnezeu-Tatdl, de la Fiul siu, de la Duhul s[u. Iati, de pildi. sfdnrul Nicolae a arirarsi aratr compasiune qi milos0rdie oamenilor prin harul primit de la Dumne-zeu. In trecut, ca si acum, si-a aplecat urechea cu bun[vointl cltre cei ce l-auchemat intru ajutorare, fiindci prin harul lui Dumnezeu ;i-a p[strat si isipistreaz[ aceeasi iniml iubitoare. cum ar putea sd nu fie Domnul insusi ne-milosdrdnic? Dragostea Lui este infinit mai mare dec0t aceea a sfintilor Lui,Sfdntul Nicolae, sfantul Apostol Pavel de pildI. Si ce imer:s[ iubire de oa-meni incllze;te la sanul siu Apostolul Pavell Iat[ ce-i spun/i unui stipan de-spre sluga sa: ,,Pe acesta ti l-am trimis, pe el insusi, adici inima mea; primes-te-I" (Filimon l2). Cf;.t5 dragoste incape in aceste cuvinte! Ca de altfel in toa-te epistolele sale. ,,Inima noastr[ s-a lirgit - le scrie colntenilor - in inima

8l

noastri nu sunteli la strAmtoare" (2 Corinteni 6, Il-12). intr-o altd epistoli,Apostolul a infiliEat ce este dragostea dumnezeiasc[. Citind aceastl de-scriere, simti cd Apostolul a indeplinit el insusi, cu fapta, ceea ce a scris de-spre dragoste. Dar de unde ii vine aceasti dragoste unui apostol care maiinainte Il prigonise si Il batjocorise pe Hristos, care umbla prin case ciutAndbarbali ;i femei, dintre cei ce unnau calea lui Hristos, pentru a-i arunca, f[r[mili, in temnili (Faptele Apostolilor 9,l-2)? De la Domnul, Izvorul iubirii.El este vegnica gi nemdrginita iubire care cuprinde toate fipturile.

1-a si Treime, Dumnezeu este o singurl Fiinla in Trei Persoane. AEalr.-, trebuie si fim gi noi, oricAt de mul1i, o singur[ persoani. Dumnezeu

este simplu (necompus), gi noi trebuie sI fim aga, cu tofii una: o singurlminte, o singuri vointi, o singuri inimi, o singurl ,,bunitate", firl nici celmai mic amestec de r[utate, intr-un cuvdnt, iubire puri, aga cum Dumnezeueste iubire. ,,Ca s[ fie una, precum noi suntem" (Ioan 17.22).

fi amenii si ingerii Domnului sunt sufl5ri ale lui Dumnezeut de aceealr.-,f se si numesc ineerii duhuri sau. totuna. suflare a lui Dumnezeu,iar

duhurile oamenilor suflJte, fiindci provin din suflarea dumnezeiascl sirdsufld prin Dumnezeu. ,,Prin Sfdntul Duh - cdntim noi - tot sufletul viazisi cu curdlie se inaltd". Dar qi celelalte fdpturi sunt suflare a lui Dumnezeu:,,Toat[ suflarea si laude pe Domnul" (Psalmul 150, 6), fiindc[ qi ele sunt dinDuhul lui Dumnezeu, deqi nu se bucur[ de raliune qi de libertate. De aceeatrebuie si avem griji de orice fdpturl, si nu o batem, sI nu o chinuim. ,,Sdnu legi gura boului care treierd" (1 Corinteni 9, 9).

T\ umnezeu este Duh, fiin$ simpl[ (purI, necompusd). Prin ce seI-,f vddeste duhul? Prin gAnd, cuvdnt qi faptI. De aceea Domnul, ca

Fiinll puri, necompusl, nu ," ul.[tui.rte din cdteva sau dintr-o multitudinede gAnduri, cuvinte sau fapte. El se cuprinde intreg intr-o singurd idee sim-pli, Dumnezeu este Treime, sau numai dintr-un singur cuvAnt: Treimea, sauTrei Persoane unite. Dumnezeu se afl[ intreg in tot ce existi, stribate pestetot, umple totul cu Sine. De pildi, cdnd citili o rugdciune: El este intreg, tot,in fiecare cuvdnt, trece prin fiecare cuvflnt, ca un foc sacru. Oricine poate sdo simti daci se va ruga cu inimi deschisi, sdrguitor, cu credinld qi dragoste.El se afld cu deosebire in numele care I se atribuie: Tatil, Fiul, Duhul Sfdnt,sau Sfdnta Treime, sau Domnul Dumnezeu, Domnul Savaot, Iisus HristosDomnul, Fiul lui Dumnezeu, Duhul SfAnt, impirate Ceresc, Mdngdietorule,Duhul Adevlrului si in alte numiri. ingerii qi sfinlii cu numele lor ne sunt deasemenea apropiafi, ne stau aproape de inim5, dupl cum apropiate le sunt silor numele noastre si credinta noastri. Fiindci si ei sunt suflare a lui Dum-nezeu si ,,un duh cu El" (1 Corinteni 6,ll).

82

are sfinlii pe care ii chemlm in ajutor se roagi pentru noi? Se roa-gi. Daci eu, om plcitos, lipsit de cllduri sufleteasci, hain si

rduvoitor, uneori mi rog pentru al1ii, fie ci asteaptl sau nu si mi rog pentruei, si o fac cu credin15. pomenindu-i cu ribdare, dupi numele fiecdruia, desinu intotdeauna din toatd inima, sfintii, oamenii lui Dumnezeu, atdt de iubitorifali de fratii lor de pe pdmAnt, si nu se roage oare pentru mine ;i pentru noi,atunci cdnd ii chemim cu credinti, nldejde si dragoste? se roagi pentru su-fletele noastre, ca ni;te grabnici ajutltori si rugitori, ne spune Sfanta Bise-ricd, Maica noastrl, cea de Dumnezeu insuflati. Aqadar, roagl-te, fird a teindoi, sfinlilor, oamenii lui Dumnezeu, cere-le sI mijloceasci pentru tineinaintea Lui. Te vor auzi, in Duhul Sf0nt. atunci cand te vei ruga, din suflet,cu duh curat, fiindcl atunci cdnd te rogi nefltarnic ai in tine suflare de la Du-hul Sfdnt, Care este Duhul Adevirului si al sinceritilii, care este El insusiAdevirul si Sinceritatea. in oamenii sfinti si in noi lucreazl acelasi DuhSfAnt. Sfintirea sfintilor se face de la Duhul Sfdnt, Cel ce vesnic viazd,in ei.

oamne, a Cirui dragoste pentru noi deplseste la infinit dragosteaoricirui tatd,, a oric[rei mame, a celei mai iubitoare sotii, miluieste-ne!

Iscitoare de Dumnezeu, Stdpina noastri! Tu, a cdrei dragoste pen-tru neamul omenesc nu poate fi m[surati cu aceea a nici unei ma-

me de pe pdmAnt, a nici unei sotii, ia aminte la rugiciunile noastre si ne mdn-tuieste. Ca sd te pomenim din addncul inimiil Ca s[ ne rugim Jie cu sdrguin-ti! Ca si alergim sub acoper[mdntul TIu grabnic, nepregetdnd, nesovdielnic.

e rugdm Maicii lui Dumnezeu celei Preabune qi firi de prihani siea se roagl pentru noi. O preaslivim pe cea care este mai presus de

orice slavl ;i ea ne pregiteqte nou[ slavi veqnic[. ii spunem adeseori: ,,Bu-curd-te!", iar Ea il roagd pe Fiul S[u, Dumnezeu: Fiul meu preaiubit, pentrucd imi dau binete, zicAndu-mi ,,Bucuri-te!", di-le lor bucurie vesnic5!

d, crezi neclintit, cu aceeagi convingere cu care qtii c[ te vede tatiltiu, cdnd sunteli fa$ cltre fatd, sau oricare alt[ persoand, cI te vede

Dumnezeu. Singura deosebire este cd Tatllui ceresc nu-I scapl nimic dinvedere, gtie ce lii in tine, ce ai pe suflet, ;tie tot despre toate flpturile, despreingeri, despre sfinti, despre noi picdtoqii, despre orice fiinld, vede tot dintr-odati, asa cum lumineazi dintr-o datd razele soarelui, ,,ochii Domnului fiindde zece mii de ori mai luminogi decAt soarele" (Sirah 24,21). A ti-L repre-zenta intr-o asemenea imagine vie pe Domnul i1i aduce in suflet pace s,ibucurie. A pune la indoiald prezenta Sa ne tulburi sufletul, ni-l umple demihnire Ei aplsare. O rugdciune izvordtd din iniml este ea insiqi izvor depace; o rugiciune indiferentl, superficiall, neatentl invenineaZl inima.

DN

83

T isus Hristos cu Tatil ;i cu Duhur Sfant sunt un zdcdmdntde iubire de

r oameni prea pulin cercetat. in el se afli belsug de milosardie pentruto{i cei ce vin inaintea lui Dumnezeu cu credinfi, cu n"id".jd., cu inimi zdro_biti, pentru toate fdridel"gtlg lor, pentru supiririle p" .ur. le-arr pricinuitDomnului, Stipdnul Ei Bineficitorul nostru.

I) uTl.reu este mai aproape de noi decdt ar fi putut qi poare si fie

r-l o'cine si orice, in orice loc si in oricare timp. imi este mai aproapedecdt imbricrmintea, o".at u..ur, J*a, lumina. mai aproape decat mama,tatil, so1ia, fiul, fiica. prietenul. Triiesc prin El cu sufleiul qi cu trupul. Res_9i1 nrin El, gdndesc prin El, simt, inleleg, vorbesc, imi fac planuri. iauiniliative. ,,cici in El trrim;i ne miscim qiiuntem,.(Faptele Apostolilor 17,28). ,,cici Dumnezeu este cel ce rucreazi in noi, si ca id voim, qi ca si sd-vdr;im, dupi a Lui bunrvointd" (Filip eni 2. l3). De aceea rrebuie sd ni-L in-chipuim intotdeauna pe Dumnezeu itdnd aievea in fala noastrd, qi sd nu neclintim, qi si nu picituim, si stim in aqa chip incat nimeni -pi nimic s[ nuni-I scoatr din gdnd gi din inimi, si nu ni-L ascundi; nici o patimd, oricarear fi ea: pentru mincare, biuturd, bani, haine, locuintd si fala ei, pentru anu-mite persoane, petttru nici un fel de distractii lumeqti si locuri. Nimic din toa-te acestea sd nu ni-L ia pe preadulcele, preaiubitul noit.u Stipan, si fim aiLui in fiecare ceas si in fiecare minut. nedespirtili de El, asa cum si El estenedespd4it de noi, przindu-ne ;i ingrijindu-s. o" noi necontenit. cdnd cadin picat, sau cand fac o patimi pentru ceva sau pentru cineva, stiu cd El seindeprrteazd de mine, nu in spatiu, fiindcd El cuprinde totul in fiece clip[, citlindcd eu m-am indepirtat de Ddnsul cu inima, mi-am intors fata de ia El,m-am lipsit de harul siu, de sllrqluirea sa in inima mea: fiindci atunci il amin mine pe vrijmagul Siu - diavolul.

A :r cum.in miri, in lacuri sau in rduri fiecare particuli de apr se aflr

,( rin combinatie cu alte parlicule Ei este inconjurati de acelea; asacum in aer fiecare particul5 de aer este inconjurati de aliele si se combinl cuacelea,.si noi, fiii pimdntului, suntem inconjurali din toate pirtile de Dum-nezeu, iar cei mai curati dintre noi, sau p. .il. de a se curdji, sunt in unirecu El, aflandu-se pretutindeni in El. Noi to1i, pdmAntenii, suntem intocmai caapa, ca aerul, ca un arbore rimuros, alcdtuind un intreg, uneori insi dezmem-brat, din pricina invidiei diavolului, a egoismului, enervirii, dusminiei,dihoniei, trufiei, ereziilor si dezbinirilor, pizmei, avariliei, izolalionismului,rdutdlii, vrijitoriei si at0tor artor patimi. Fe de alti parie, diavolul qi ingeriilui stau toti laolalt[, asemenea unii upe tulburi, stitute, otrrvite, sau ca aerulincins, asfixiant, ucigitor. Ei ne stau jur-imprejur, se c[znesc sd ne prtrundiin suflet, atunci cdnd acesta nu-qi poirtl oe gri;x si se lasd pradd pitimilor,ca si-l intunece, si-l tulbure, si-l par;oleascd, si-l'chinuie r^rir", .iffi}"_

tocmai ca atunci cdnd, iesind uneori la aer curat, pldcut mirositor, nimeritidintr-o datd l6ngr o groapi de gunoi sau de scirni, de unde exall cele mainepldcute miasme gi vI gribili s[ treceti cdt mai repede de locul acela, ca sirespirali din nou aer intr-un spatiu neviciat. Aqa se intdmpli cu duhoareadiavoleasci. insuEi Domnul numeste vizduhul si apa intuneiatelor ostiri dia-volesti atunci c0nd vorbeste despre asaltul stihiilor asupra sufletului omului:,,Acdzut ploaia, au venit rdurile mari. au suflat vdnturile si au brtut in casaaceea, dar ea n-a cdzut, fiindcl era intemeiatl pe stAnci" (Matei 7 ,25).

Cei cu pufini credinti, sau cu totul necredinciosi,cei ce urasc oamenii sunt si cei mai nefericiti

e spune: dacd nu m-as fi uitat, nu as fi cizut in ispiti, dacl n-aq fiauzit, nici inima nu m-ar fi durut. daci n-as fi gustat. nu mi s-ar fi

trezit pofta. Luali seama c0te ispite ne vin de la vlz. de la auz, cle la gust. cdtde mul1i oameni au suferit si suferi fiindci, neavdnd o nesovS.ielnici aple-care a inimii cltre virtuti, au privit firi precaulie, cu ochi necurat; au ascul-tat cu urechi neobiqnuite si desparti binele de riu; au gustat cu poft[ lacoml.Simlurile trupului, care este lacom, iubitor de pIcat, cAnd nu este infrdnat deratiune si de tinerea poruncilor dumnezeiesti, i-au atras pe oameni in tot felulde patimi,le-au intunecat mintea si inima, aducdndu-i acesteia din urmi neli-niste, i-au fdcut neliberi ;i nevolnici, robi ai simfurilor. c0t de previzltoritrebuie sd fim cdnd privim, auzim, gustim, mirosim, pipiim, sau, mai binezis, cAt de mult trebuie sd ne plzim inima, pentru a nu se furi;a in ea, ca prinniste ferestre deschise, plcatul si insdqi cauza plcatului, care este diavolul.Sd nu ne intunece sufletul - acea pasrre cereasci - s[ nu ni-l rrpuni cu s[-getile sale otrXvite. ucigage.

ufletul Il primegte in sine pe Domnul prin dititoarele-de-viati Taine,t) qu g0nd de credin$ qi cu inimi convinsi cd in Taine este prezent cu

adevirat insu;i Domnul ;i cd trupul nostru il primeste in gurd si in mlruntaielesale. Atunci cOnd sufletul Il primegte pe Domnul cu nezdruncinati credintl,Domnul pitrunde indatr in el ca o esenfi curatl; intri in tot trupul. umpldndtoate mldularele, a$a cum a umplut qi sufletul in virtutea atotplinitltii Sale.

reqtinului ii sunt de trebuintl in toat[ viata incercirile, ca niqte mij-loace de verificare a strrii sale sufletesti. $i fiindci viata noastri,

dacd o comparim cu interiorul unei case, se umple de necurrlenii, trebuie

85

negresit sd dereticim in ea, sr ftergem lucrurile de praf. Asa cum pentru veri-ficarea anumitor obiecte - de argint, de pildd - trebuie s[ avem instrumentespeciale, tot aga pentru a ne verifica si pune la incercare sufletul avem nevoiede cei din jurul nostru, care, cu voie sau tdri voie, prin faptele lor tn raportcu noi, sr ne demonstreze noui inqine qi celorlalti in ce misur[ tinem ,uu nuporuncile lui Dumnezeu, date noud prin sfdnta Evanghelie, daci triim induh, zd,gdzuim cele ale cdrnii, sau dici trdim cu trup-ul, supundndu-ne caniste robi crrnii, patimilor, g0ndurilor rrupesri. afldno cd n, tiairn dupr voialui Dumnezeu, dupr poruncile dulcelui nostru MAntuitor, ci dupi voia noas-trd oarbd ;i picrtoasi, sd ciutim a ne indrepta cu grdbire si a urma indati cusdrguinld poruncile dumnezeiestii Evaneheiii.

rupul nostru triiegte prin stihiile din care este alcituit, asimildnd ne-incetat api, aer, substanle organice. sufletul nostru asimileazd nein-

cetat, pentru a-si susline via{a, viati din Dumnezeu. cel in Trei ipostasuri; oface prin ra{iune, prin incliniri si dorinfe pozitive ale inimii si voinfei, prinstatornicie in bine. Dupi cum trupul, daci nu asimileazi elementele din iarea fost compus dintru inceput, nu poate trdi, moare, tot asa si sufletul, dacr nuse nutreste cu rugiciune, cu ginduri, simtiminte gi fapte bune, moare. Dup6cum partea materiali a fiinlei noastre se poate dezvolta atdt timp cat primeqieo hrand corespunzitoare, iar dacd in mancare, in b[uturd sau in u"rui p,

"ur"il respird nimereste o otravd sau un microb, trupul se imbolniveEte gi poatechiar si si moari daci nu primeste ra timp ajutor, tot asa gi in fiinta noastrdspiritualr totul poate decurge bine pdnd c6nd apare diavolul. Sufletul se im_bolnivegte, cuprins parci de paralizie, ur" n"uoi. de un grabnic ajutor de laDoctorul ceresc, Dumnezeul duhurilor, ajutor care nu po-ut. fi obiinut decitprin rugiciunea credinlei. (Uneltirilor diavolesti din sufletul omului li seaseamlni otrdvurile care pitrund in corp; numai cd otrava materiali arareorise intampli si ne intre in corp, in timp ce uneltirile diavolului ne stau mereuin preajmi.) Dupi cum alimentarea si susfinerea vielii trupului nostru suntasigurate de mediul in care trdim ;i de unde ne vin lumina, apa, hrana, aerul- acesta fiind elementul_ esenlial al vielii, cel care ne insoteqie mereu, dupicum qi apa o avem la indemdnd, si vegetatia gi lumea animalelor, din care nehrdnim, tot asa gi sufletul are la indemdni, din belgug, elemente care sd-i sus-tind viata, si-i dea tirie duhovniceascd, sd-l adape, si-l imbrace in Dumne-zeu, cel in Trei Persoane. Aflandu-se intreg, in orice loc, asemenea aeruluisau luminii ratiunii, Domnul este gata, in fiecare clipi a vietii noastre, dacisufletul nostru are credinti qi o predisp ozilie permanent rugitoare, sd ne sus-tind puterile sufletului, prin harul Siu atotluCritor, El fiinJ pentru noi lumi-na nestinsd a min{ii gi inimii, aerul pe care il respiri sufletul,irana care il nu-treste si il intrreste, cildura dlt[toare-de-viati care il incdlzeste, imbrdci-

86

mintea cu care iqi acoperi goliciunea picatului, dar se si impodobeste, caintr-o porfirl impdrdteascl. Este ?mbricimintea indrept[1irii lui Hristos. infiecare moment al existenfei sale, omul se misci in doud medii, in cel mate-rial qi in cel spiritual, de unde prime;te toate; unul ii sustine natura materia-ld, celllalt, natura spirituali. un mediu este cel al naturii vlzute, celilalt,infinit, al Duhului lui Dumnezeu ipostatic, care se afl5 pretutindeni, este maipresus de toate si le contine pe toate, El insusi neav0nd nici o limitd. Prin sineinsu;i, omul este atdt de neinsemnat si neputincios, incat primeqte toate celede trebuinfd numai din afari. El singur nu reprezinti nimic. $i aqa cum trupulii este menlinut in vialI de aer, de mancare si b[uturi, tot asa si viata sufle-tului se menline prin rugiciune, citirea cuvlntului lui Dumnezeu, SfinteleTaine. Pe de alti parte, aga cum in creatia Atotbunului si AtotputerniculuiDumnezeu existi loc si pentru duhurile rele, si locul lor este tocmai in aer qipe pimdnt, gi cum omul dintru inceput a fost atins de rdu, si fiindc[ acesteduhuri au fost ;i vor rlmane pxni la sfarsitul veacului impreuni cu neamulomenesc, de aceea ele intrd - ca si spunem aga - in componenta mediuluicare ne inconjoard qi in care trIim. Oamenii sunt fiinte libere. dar gi fiintecdzute, deqi restaurate prin Fiul lui Dumnezeu si asezate in har prin credinliliber6, prin intoarcere pozitivi citre Dumnezeu si citre faptele bune. Ei tre-buie, prin rugiciune neincetatl cdtre Dumnezeu, sd se fereasci de fortele po-trivnice, cele care poarti rdzboi in sufletul nostru, care vor si ne inrobeascisi sd ne faci asemenea lor dupi duh. Trebuie si ne pizim cat putem maimult, pentru ca prin duhul ;i prin faptele noastre si nu ne dim duhurilor rele,celor de sub cer. Pentru ca ele si nu fie suflare a sufletului nostru, luAnd locullui Dumnezeu, pentru ca rdul din care este alcituitl natura lor si nu devin[propria noastrl natur[. De altfel, trebuie s[ ne aducem mereu aminte ci elesunt mai mult in noi decat in lume, dar ci Dumnezeu are asupra lor depliniautoritate ;i le ingdduie s[ lucreze in lume pentru dezmeticirea qi indreptareaoamenilor, in limitele adevirului, bunitigii qi intelepciunii Sale. Sunt insioameni care il au pe diavolul in imbriciminte, in mancare si in b[uturI, duplcum crestinii adevlrati se imbracd intru Hristos si se hrinesc cu Trupul ;i cuSdngele Lui. Pretutindeni in lume existi o dualitate a contrariilor: unul impo-triva altuia; sufletul se luptl cu trupul, binele cu riul. satana iqi are slugile giajutoarele sale pentru a-si rdspdndi domnia in lume. Domnul ii are pe ingeri,pe care ii d[ fiecirui crestin drept paznic si drept c6lduzd. spre fericita impi-rdlie a lui Hristos.

l-.1 ce nu crede c5. Dumnezeu este pretutindeni prezent cleveteqte in\-, gdndurile sale si in inima sa sripanirea Dumnezeirii, neatribuindu-I

nici mdcar acea insugire pe care o are aerul de a fi pretutindeni. oare Cel cea creat aerul nu poate fi pretutindeni? o dovadi puternici a faptului ci

Dumnezeu este pretutindeni o constituie insd;i necredinfa in omniprezentaLui sau orice plcat in general: fiindc[ atunci c6nd ii lipseqte credinli, inimamea este strdmtorati, suportr parci un fel de contraclie. se simte ap[satd gichinuiti, iar mintea mi se intunecd, sunt cuprins tot de intristare. Atunci insicand existd credinfa vie ci Dumnezeu este pretutindeni, in orice loc, si caatare cd este intotdeauna cu mine si in mine, inima mea este largd,,liberr,usoarr, vioaie, mintea e luminati - sunt intr-o stare de bucurie. Astfel, insusilucrul care mi ucide slujeste drept dovadi izbitoare a faptului de a clrui exis-tenfi mi indoiesc. Necredinfa mi tortureazl fiindcl ea este clevetire a inimiirnele sau a duhului rru impotriva rui Dumnezeu. Care este viata mea. Tigi-duirea ginditi a insesi-Viitii de cdtre sufletul meu liber esre, in chip firescqi pe buni dreptate, moarte pentru el. Dumnezeu este Fiinti gAndit[/inteligi-bili, sufletul meu esre de asemenea fiinld gandita/inteligibilr de la GAn_di_tul/Inteligibilul primordial: de aceea si comuniunea mea cu Dumnezeu seface prin g0nd, prin credinla inimii, aceasti credinti nefiind altceva decdtgdndul viu si limpede c[ Dumnezeu este in orice loc. c0nd nu am acest g0nd?nseamnd ci in mine este gandul contrar, negator. cand dispare principiul invirtutea ciruia sufletul meu se uneste cu Dumnezeu, dispaie pentru mine giadevirata viat[, rimdndnd in locul ei doar o ndluci exterioard. o viat[ falsi.redusi la nivelul animalitltii.

in veacul viitor vor exista trepte diferite de fericire, dar qi de cazne.o putem demonstra qi prin starea sufleteasci de astdzi a diferitelor

persoane, sau a aceleiasi persoane in diferite momente si situalii. Cu cdt esteomul mai bun, mai comunicativ, cu at6t este mai fericit sufleteEte; cu cat estemai viclean, mai rru, mai egoist, cu atdt devine mai nefericit. cu cat este maiputernici in om credinfa si dragostea, cu at6t se simte mai fericit. cu cdt maimult ii sl5besc acestea, cu atdt se simte mai riu. cei cu putind credinti saucu totul necredinciosi, cei ce urisc oamenii sunt Ei cei mii nefericili. cuge-tdnd la aceasta, gdndeste-te si la caznele din veacul viitor.

l u.beste pe rot omul, oricdt ar fi de prcitos. prcatele sunt picate, dar in

lfiecare om rimine neclintitl temelia si aceea este chipul lui Dumne-zeu. Metehnele unor oameni sar in ochi: sunt rdi, trufasi, invldioqi, zgdrcili,lacomi, iubitori de arginti, dar gandeqte-re ci ai ;i tu destule r[uti1i, p6ut" .;mai multe decat al1ii. cel putin in privinla prcarului, oamenii sunt egali. s-aspus: ,,Tofi au picdtuit si sunt lipsiti de slava lui Dumnezeu,.(Romaiiz,zz1.Toti suntem vinovafi inaintea lui Dumnezeu qi tuturor ne este de trebuinlimilosardia sa. De aceea, si ne iubim unii pe allii ;i si-i iertim p" ,.*n"niinostri in ceea ce au greqit falr de noi, pentru ca si ,,Tatil nostru cel ceresc sine ierte gregelile noastre" (cf. Matei 6, r4). Deci cautd si iubeqti Ei sr cin-ste;ti din toati inima, in fiecare om, chipul lui Dumnezeu, neluAndu-i in sea-

88

mI plcatele; singur Dumnezeu este flr[ de pIcat. $i vezi cAt de mult ne iu-beEte Dumnezeu, c0te a flcut si face pentru noi, pedepsindu-ne cu milos-tivire si miluindu-ne cu bunltate si prisosinld. Dar trebuie s[-l cinste;ti peom gi pentru cI se poate indrepta oricAnd.

nii dintre asa-zisii progresisti vid in Biserici un dusman. Dar dacieste cineva prisositor iubitoare, binevoitoare si infeleapt[ fat[ de oa-

meni (dupd Dumnezeu), aceea este Biserica. in Bisericl aflim, ca intr-o co-moari, tot ce se potriveqte mai bine firii noastre si ii este mai de folos. dupicum in Sfdnta Evanghelie afldm cuvintele vielii ve;nice. Biserica este mamaintregii omeniri, cea cu adevlratl credin$ in Hristos, prietena cea mai fidelia credinciosului. Ea vtbreazra gi rlspunde la toate cerinlele esenliale ale trupu-lui si sufletului creqtinului, ca o cililuz[ qi o ajutltoare activi, prin putereaDomnului nostru Iisus Hristos si a SfAntului Duh, prin care tot sufletul viazd..

espre rugiciunea de laudi. Cind i1i indrepti privirile spre cerul in-stelat, sufletul se inal$ de la sine in rugiciune de laud6. Dar se

avflnt[ si mai mult in rugdciune doxologici atunci cdnd, privind stelele qicerul, creatii ale lui Dumnezeu, se gAndeste si la lucrarea proniatoare a luiDumnezeu in raport cu oamenii: ci le poartl o nemirginiti dragoste, ci seingrijeste de fericirea lor ve;nici, ci nu L-a crulat nici pe Fiul Siu, Unul-N[scut pentru mAntuirea noastrd gi pentru odihna de care vom avea parte inimpir5lia cerurilor. Nu poli s[ nu-L preamireqti pe Dumnezeu daci i1i aduciaminte ci ai fost creat din nimic, ci ai fost juruit, nu dup[ vrednicie, fericiriiveqnice, inci de la facerea lumii, daci i1i amintesti de harul pe care fi-l daDumnezeu pentru mAntuire de-a lungul intregii vieti, ci de nemlsurata mulfi-me de picate pe care 1i le iart5, gi nu o dati, nici de dou[ ori, de nenumdrateori, de mullimea darurilor naturale de care te bucuri, de la s[nitatea trupuluipdn[ la aerul pe care il respiri qi la apa pe care o bei. incepi firi si-1i daiseama si zici rugiciune de laudd, cdnd te minunezi vdzdnd pe pimAnt infini-ta diversitate a creafiei - regnul animal, regnul vegetal, regnul mineral. Ceinteleaptl alcltuire in mic qi in mare! Fird si vrei lauzi pe Domnul, zicdnd:,,CAt s-au mirit lucrurile Tale, Doamne, toate cu inlelepciune le-ai fdcut!"(Psalmul 103, 25). Slavi Tie, Doamne, Atotf[cltorule!

acl Biserica a alcltuit Ei a transmis spre folosinfi ob;teascl rugd-ciunile si cdntirile inchinate lui Dumnezeu, Cel in Trei Persoane,

si sfintilor Sii, inseamnl cI Dumnezeu ne aude rugiciunile ;i se afli mereulAngi cei ce se roagi. Dar cei mai mulli oameni se roagi de parci Dumuezeun-ar fi cu ei, sau nu i-ar asculta. S[-i acordlm Domnului micar acea puliniatenfie pe care o acordi p[rinlii buni copiilor atunci cdnd aceEtia ii roagdceva, mlcar acea grijulie qi indatoritoare iubire arltatl de aceqtia copiilor lor.Asa ne invatd Domnul insuqi: ,,Daci voi, rli fiind, ;ti1i si dali daruri bune

89

fiilor voqtri, cu cdt mai mult Tatil vostru Cel din ceruri va da cele bune celorcare cer de la El" (Matei 7, lr). Deci ;i cererile noastre vor fi implinite dacine vom ruga din toati inima. Aga este. $tiu din zilnici experienti.

at and ti se va isca in inimi uri impotriva cuiva, fii sigur cd este de lalr.-, diavolul. indeprrte azd,-l de la tini cu asprime, pe eisi isprava sa, si

te va ldsa in pace, iar pornirea care !i s-a iscat uit-o ca gi cum n-a fost a ta.Mi s-a intAmplat qi mie. Nenorocirea este ci diavolul ne di iluzia cI suntemcu totul rdspunzltori de faptele noastre, isi ascunde in noi capul Ei coada, iarnoi suntem convinqi cd facem ce se cuvine, ne batem pentru un lucru diavo-lesc, ca si cum ar fi chiar al nostru si ar fi si drept. Desi orice justificare apatimilor nu-i decOt minciund qi este potrivnici lui Dumnezeu, sd te conducidupd acelasi principiu, in raport cu al1ii, c6nd vezi cd cineva se inversuneazicu urd impotriva ta; si nu consideri cd ceea ce face face de la el, nu! El nueste dec0t victima pirintelui r5.ului, diavolul, si nu qi-a dat seama la timp deviclenia aceluia, l[sandu-se amigit de el. Roagi-te si-l lase in pace qi pe elvrijmaEul Ei si-i lumineze Domnul ochii inimii, intunecati de suflarea otri-vitoare, ucigasi a duhului riutitii. Roagd-te din inimd lui Dumnezeu pentrutoti oamenii vitimali de parimi; in ei lucreazi diavolul.

1;rin structura lor duhovniceascd, patimile sunt molipsitoare. Iati, der pilda, riutatea neexprimati in cuvinte, care n-a apucat si treac[ la

fapte, care rimdne ascuns[ in inimi si se reflecti intr-o miii misuri pe fatigi in ochi' Chiar qi numai prin aceasta, ea se transmite sufletului celui pe careil urigte ;i poate fi observatd si de altii CAnd mi tulburi o patimi, tulburareamea face si vibreze si inima altuia, se creeazl un fel de flux afectiv, un cu-rent impur care pleaci dintr-un anumit recipient sufletesc spre altul. Iar dacistdrpe;ti patima rea pe care o ai fati de aproapele, se va st0rpi si in sufletulaceluia. Te vei liniqti, vi ve{i gisi lini;tea amdndoi. Ce stransi legiturd existiintre suflete! cdt de adevdrate sunt cuvintele Apostolului: ,,Unul altuia sun-tem mddulare" (Efeseni 4, 35)! Sau: ,,un trup suntem. cei multi" (l corinteni10, l7); ,,$i a ficut dintr-un sange tot neamul omenesc" (Faptele Apostolilor1,.7,26). Iat[ de ce porunca dumnezeiasci ne cere: ,,Sd iubesti pe iproapeletdu ca pe tine insuti" (Matei 22,39). pe o reciprocitate afectivisaupe inle-legere reciproc[ se bazeazd gi succesul sau insuccesul predicatorilor. Dacipredicatorul nu vorbeste din inimd. este fdtarnic, ascultitorii, printr-un simtliuntric, percep discrepanta dintre cuvintele aceluia si ceea ce este in inima;i in viala lui qi atunci cuvdntul nu mai are forta pe care ar fi putut-o aveadaci s-ar fi vorbit din toati iqima si, mai ales, daci cuvintele ar fi avut aco-perire in fapte. Existi un sistem de comunicare foarte strans intre sufleteleoamenilor. De aceea dispozitiile sufletesti bune, cordiale, cinstite se comuni-cd lesne si altora si mai cu seaml exemplul faptelor bune.

mul fiind alcituit din suflet Ei din trup, in funcfie de aceasta ;i mij-loacele de intrelinere a vietii sunt de doui feluri: materiale si spiri-

tuale. Aerul, alimentele, blutura,lumina, cdldura intretin existenta materiald.Ruglciunea (asemenea aerului), citirea cuvdntului lui Dumnezeu, ditltoa-rele-de-via$ Taine, meditaliile pioase intrefin existenfa spirituald.

tii din viati c[ gdndul poate s[ se inalle de oriunde, ci nici un fel der.) ziduri nu-i pot afine zborul. intr-o clipiti poate si se avAnte din oda-

ia in c6re te afli, s[ zboare pe deasupra norilor, dintr-o parte a lumii intr-alta,dintr-un oras, intr-altul, dintr-o 1ar[ intr-alta. Iar sufletul, acest nucleu gAndi-tor, este chip al lui Dumnezeu, minusculi icoani a nemdrginitului Duh al luiDumnezeu. Dac[ gAndul nu-fi poate fi oprit intre patru pereli, nu-l stinghereq-te nici spafiul, nici timpul, cine sau ce l-ar putea opri pe Dumnezeu, Cel carea creat toate cdte sunt? Ar putea oare si-I stea in cale peretii, si-I impuni limi-te spaliul qi timpul, oricAt ar fi ele de infinite, dupi misura noastri omeneas-c[? St[pdnirea Sa se intinde peste tot locul! Ochiul Siu vede tot si pe to!i. Pecei ce se ascund in locuri tainice - in creierul muntilor sau in cetiti inaccesibi-le - El ii vede ca-n palmi. Uneori Domnul igi ascunde fata de la tine. de parciar vrea si te lase in bezni sufleteascd, sI te chinui in ea, ca si nu uiti nicio-dati lumina lui Dumnezeu. cea prin care gi sufletul tiu viazi si ci daclDumnezeu iqi va intoarce fala de la tine gi il va lua de la tine pe Duhul Sfdnt,atunci vei rimdne definitiv in bezna iadului, in chinurile iadului, qi vei cu-noaste, fie si intr-o mici mlsurd, ce va insemna cdndva pentru tine iadul.

d. crezi qi si i1i aminteqti cu t[rie c[ in tine sunt doi oameni. Pe de oparte omul vechi, trupesc, bolnav de patimi, ced0nd ispitelor dia-

volului, umbldnd dupi cele trupeEti Ei vieluind doar in trup; acestuia sd nu-ifacem pe plac, sX rezist[m pornirilor sale pdcitoase, si-l ldsdm sd moarl cuincetul; pe de altl parte, omul duhovnicesc, omul lui Hristos, cel nou, slnl-tos, care il cauti pe Hristos in toate, care trlieqte in Hristos, care nu cedeazrapoftelor lumeqti gi care gdse;te in Hristos pace Ei viati; care vrea s[-L aibdpe Hristos in aceastX via$ qi nu rdvneqte la nici una din bucuriile acesteia,mullumindu-se cu cele pe care le primeqte de la Hristos. D4-q4 pretenliil-eon1ului trupesc nu trebuie luate in -sea1nI, fitpdgqa-face po.l1a lor-14pg4q4d

{...,#.:€

qqgtq1:gflg1gli, q91r4!qle o-mg [u ldghgvqiqe sc trebu ie impli n ite prin to atem_Ul_q'age1g, fiindcd ele duc la viala cea adevirati, vesnic[. Tot creqtinul sicunoasci aceasta Ei sI flptuiasc[ potrivit celor cunoscute.

l\Tu dezn[ddjdui atunci cAnd deasupra sufletului ti se adund norii ia-I \ dului, unul mai negru decit altul, cind riutatea driceasci, indoiala,

invidia, cdrteala prind rid[cini in suflet. Fii convins cd aparilia norilor negrila orizontul constiintei tale este inevitabili; dar nu se int0mpli mereu qi nu

9I

poate dura prea mult, intocmai cum se intdmpli in naturr cu norii de vremeurdtd; vor apirea ;i vor trece, sufletul si miniea ti se uo, i^"nina. Aparilianorilor care intuneci lumina zilei este un fenomen natural obisnuit, dar aceEtinori sunt intodeauna nestatornici, trec repede si, dupi ce au trecut, se lumi-neazd,, soarele strlluceste din nou, cu Ei mai ,nur. put.r..eminunati trpturd este omuMa seama: in ceea ce a fdcut din tar0_nd, Dumnezeu a pus suflare cte via{i Ei, ca si se deosebeasci de alte

liinl., i-a dat insusi chipul sdu. cdti inrelepciun", rru.ur"1. qi armonie aratifelul in care este alcrtuit trupul omuluijcatd intelepciune, c0ti dragoste _ alt_minteri spus, cdti aseminare cu Dumnezeu poate vidi omul insuii in via1d,ca stdpOn al pdmdntului, dupi cum sti scris: ,,si facem om, dupi chipul'siaseminarea Noastri, ca si stipdneascd (...) tot pimantul,, (Facerea l, 26).Dar pentru ca, omule,. sr nu te laqi cuprins de trufie, ia aminte ce ti s-ar puteaintdmpla daci chipul lui Dumn"r.u p" care il porti in tine nu-l vei mai avea.Atunci nu vei mai fi nici tu, vei dispirea pentru lumea aceasta. Templul du-hului tdu i;i va pierde podoabele, frumusetea se va da pimdnturui si se vapreface in pimdntul din care a fost luat, va deveni pu.t" u acestuia. ce minu-natd frpturd esre omul! Domnur a pus in lirani in chip minunat chipul Siu- duh nemuritor. pdtrunde-te,

"r";iin., inci mai mult ie intelepciunea atot_puternicr ;i bunltatea creatorului - Duhul Siu preacurat qi dititor_de_viatd

preface pdinea si vinul pe care 1i le oferi in preicuratut riup ;i p;";;"r"disinge al lui Hristos-Dumnezeu. si aceasta pentru ce o face? pentru ca si tecurele de picate pe tine, picitosui, si te sfinleasci qi, aEa sfinfit, sd te uneas-ci cu Sine gi dupa cd te-a unit sd te inclumnezeiascd.t,ri-1i o"u lie fericire siviatr vesnicd. o, mare e bundtatea, intelepciunea;i atotputernicia Domnului.

ti observat cu c0t respect, supunere, corectitudine se poarti subar-ternii fatr de superiorii lor, aceasta int0mplandu-se in toate stdrile

Ei conditiile, ca un mod al celor,,mici" de a-si face d^atoria fatd de ,,cei mari,..Dar ali vrzut catr supunere se arati si ce protocol riguros se aplicd la curteaJarului? Acestea pot deveni modele de comportament in raport cu creatorul;p.ufu:.3 cglecta fati de Aceasta, rupuner.i fati de po.un.il" sale dau scopsi fericire vietii.

neori avem impresia ci ne rugiim sArguitor, dar rugrciunea noastrinu aduce inimii roadele pdcii si are bucuriei intru buhul sf0nt. De

ce, oare? Fiindci rugandu-ne numai cu rugrciuni gata scrise, nu ne cdim cusinceritate greselile fdcute in timpul zilei, prin .ir" n"-u* intinat inima _templul lui Hristos - gi l-am mdniat pe Domnul. Dacd ne vom aduce amintede ele, ciindu-ne din toati inima si os0ndindu-ne firi pdrtinire, in aceeaqiclipi ni.xe_ra umple.inima de ,,pacea lui Dumn"""u,

"*" cov0rseste orice

minte" (Filipeni 4, 7). Rugiciunlle biserice;ti enumeri greselile, dar nu pe

92

toate, qi deseori nu gdsim in aceastl enumerare picatele in care am cizut. Peacestea trebuie s[ ni le spunem noi inqine, cAnd ne ruglm, con;tienfi de gra-vitatea lor, cu smerenie qi iniml zdrobiti. De aceea, in rugiciunile de sear6,atunci cind se numesc picatele. apare deseori cuvAntul sa&, ,,sau altceva riuam ficut", adicl ni se lasi libera vointi de a pomeni pe lAngI picatele spe-cificate si altele.

redinla noastrl qi Biserica pot fi asemlnate unei sfinte maici, plinl deintelepciune dumnezeiascd, bucurdndu-se de cea mai aleasi cinstire.

o ,,bdtrAn5" duhovniceste imbundtdtit[, neclintiti in credin![. neatinsi insd deb[trdnete, cu o inimi in care pulseazi mereu duh tAnir, viguros gi care nuinceteazd. si-i insufleteascl pe fidelii s[i inviticei. Dupi cum in fata marilor,,bitrani" imbunitl1i1i, trlitori duhovniceqte, ne infilfim intotdeauna cu celmai ad0nc respect, cinstindu-le pirul cirunt si intelepciunea - rod al experien-tei - pretuindule fiecare cuv6nt ;i ciutdnd a-i da viatI, tot asa trebuie sI acor-dim o cinstire deosebitl Bisericii, sI stdm cucemici inaintea sfinteniei, vechi-mii, neclintitei sale tirii. inaintea intelepciunii celei de la Dumnezeu, a expe-rientei duhovniceqti, a poruncilor sale mAntuitoare de suflet, a rAnduielilor sislujbelor divine, a Tainelor si ierurgiilor ei. Cum sd nu cinstim, fie qi numaipentru faptul ci in sAnul sdu s-au mintuit atatia si atetia. cei pe care i-a mutatla loc de vegnici odihn[ qi bucurie qi pe care nu i-a dat uitirii nici dupi ce s-ausivdrqit, rostindu-le numele pAnd astizi, spre laud[ veqnic[ si spre proslivireafaptelor lor, ca pe credincio;i fii ai sii. Unde v-a{i putea glsi un prieten maiapropiat, o mami mai gingasl? Asadar. alipili-vl. crestini. cu loati inima deBiserica lui Hristos, statornicili-vi in ea neclintit, pina la capdtul vielii vremel-nice, aritali-vi rdvnitori in indeplinirea poruncilor Ei rdnduielilor sale, ca s[ vigisifi in ea m0ntuire veqnicd intru Hristos Iisus Domnul.

upI preainleleapta rAnduiali dumnezeiascd, in aceasti lume existlo continui alternanli, un fapt sau o stare precede altuia (alteia) unul

(una) ia locul altuia (alteia): necinste-cinste; slricie-bogitie; sinitate-boali.inainte ca Dumnezeu sd ne facd parte din darurile Sale bogate, poate veni untimp de slricie, bogafii se pot bucura de toate pentru ca apoi sI piard[ totul,ne bucurim de cinstire dupi ce mai intdi am fost deflimali, suntem tratati cuonoruri dup[ ce am fost umilili; acestea se intdmpl[ pentru a ne invlp sIprefuim darurile care ne vin de la Dumnezeu si si nu cidem in trufie atuncicdnd ne simtim fericiti, ;tiind cd n-am dobdndit aceastd stare prin meritulnostru, ci prin dar de la Dumnezeu.

l nima trebuie trezitd mereu pentru ruglciune. altminteri se va usca deI tot. Dragoste de Dumnezeu, sinceritate, firesc, iati calitilile de care

nu trebuie si se"lipseascl rugdciunea. Sd ne rugim in duh, fiindci Dumnezeunu este trup, ci duh. Si ne ruglm adev[rat, nu fitarnic, fiindc[ Dumnezeu

93

este Adevdrul. Tot a$a $i in rugiciunile citre sfinfi. s[ nu-i chemlm doar cugura, fiindci ei nu mai au guri, nu mai au glas, nu mai au nimic din cele aletrupului, ci cu inima, cu suflet fierbinte si atunci ne vor auzi, fiindcl ceea cese aseamini se aduni. Nu carnea gi sdngele vor mosteni impiritia lui Dum-nezeu, ci duhul curat, arzdnd de iubire de Dumnezeu.

nuhul sd nu-l stingeyi (l Tesaloniceni 5. 19), spune cuvdntul luiIz, Dumnezeu. Tine minte c[ orice crestin. ;i indeosebi preotul, tre-

buie si fie gi un educator. Mai cu seamd noi, preolii, in timpul inaltei slujiriinaintea lui Dumnezeu si a oamenilor trebuie si fim mereu cu duh arzdtor.ce mult am fi putut face pentru Dumnezeu, pentru oameni, pentru noi insinedac[ ne-am fi sivArsit intotdeauna lucrarea cu credinll, cu dragoste, cuosdrdie, cu ardoare, cu energie qi cAt de pulini qi de uscati ne este ea atuncicdnd ne-o facem apatic, nerdvnitor, cu r[ceali, f[rd pic de stridanie si deenergie! Serios rispuns va trebui si dim cdndva lui Dumnezeu pentru ceeace am fdcut pentru noi gi pentru cei incredintati noul.

Eiti cu luare-aminte ce veti face atunci cdnd un slrac care are nevoieI 'de ajutor va veni s[ vi-l ceari. Vr[jmasul va face atunci tot ce ii va

sta in putinli ca s[ vi se rlceasc[ inima, sd cadi in indiferenti si chiar in dis-prel fali de cel in suferint[. Cdutati sd vi scoateti din inimd aceste pornirinecrestinesti Ei neomene;ti; treziti-i inimii sentimente de dragoste compiti-mitoare fati de acel om, seamlnul vostru, fali de acel midular al lui Hristosqi al vostru: ,,Cici unul altuia suntem mddulare" (Efeseni 4,25), fati de aceltemplu al Duhului SfAnt, pentru ca s[ vi iubeasci ;i pe voi Hristos. Siindeplinili-i cererea omului in suferint[, care a venit dupi ajutor. ,,Celui carecere de la tine, di-i; si de la cel ce voieste sd se imprumute de la tine, nuintoarce fata ta" (Matei 5,42).

1n uvintele rugiciunii trebuie rostite cu convingere, din toatl inima.\-, Cdnd vd rugati seara, nu uitati sI arItali, in rugiciunea cltre Duhul

SfAnt, cu toati sinceritatea si cu zdrobire de inim5, pdcatele in care ali cdzutin timpul zilei. Prin cAteva clipe de pociinti fierbinte, Duhul Sfdnt vi vacurdli de toat[ intindciunea. mai albi decAt zdpada vd va albi. din ochi vi vorpicura lacrimi de curilie a inimii, acoperiti veti fi cu haina adevlrului luiHristos, unili cu El, cu Tatil qi cu Duhul Sfdnt.

I fi slrac cu duhul inseamni si te consideri pe tine insuti ca si cumlL n-ai fi, iar pe Dumnezeu singur fiitor; inseamn[ s[ pretuiesti cuvin-

tele Sale mai presus de orice pe lume qi si nu precupele$ti nimic pentru a leduce la indeplinire fie si cu pretul vietii; inseamni si respecti intru totulvointa lui Dumnezeu, atdt in ceea ce te prive$te, cAt gi in privinta altora, iarde vointa ta s[ nu iii seama. cel sirac cu duhul doresre si afirml din toatl

94

inima: ,,Sfinleascd-Se numele Tdu, vie impar5lia Ta, facd-Se voia Ta, pre-cum in cer a$a Ei pe pimint". Zicdnd aceasta, el se face pe sine dispdrut,vr0nd s[ vad[ pe Dumnezeu pretutindeni Ei in toate, in sine si in altii. ,,AleTale s[ fie toate. Doamne, nu ale melel" Doreste sd vad[ sfintenia lui Dum-nezeu in sine qi in al[i. impdrdtia Sa. de asemenea. voia Sa: sd-L vadd peunicul Dumnezeu umpl0nd inimile oamenilor, asa cum se cade, fiindc[ Elsingur este Cel ce este, bun Ei desivdrqit intru toate, Creatorul a toate, iar dia-volul si slugile lui, oamenii care se impotrivesc lui Dumnezeu, sunt ase-menea unor furi in impdrl1ia lui Dumnezeu. Pentru cel sirac cu duhul, lumeaintreagi nu inseamni nimic. El Il vede pretutindeni doar pe Dumnezeu, Celce di viat[ tuturor qi impirlp$te peste toate. Pentru el nu existi loc in caresi nu se afle Dumnezeu qi nu trece o clip[ firi Dumnezeu - pretutindeni qiin orice timp el este cu Dumnezeu qi i se pare c[ se afli numai cu El. Celsirac cu duhul nu se gdndeqte qi nu cuteaz[ sd ating[ cu mintea cele ce nupot fi atinse, s[ pltrundi tainele lui Dumnezeu, nu se avAntI in filosofieinaltd, el crede doar in cuvintul Domnului. cel ddtdtor-de-viatd, cunoscAndci fiecare cuvAnt al S[u este adevir, duh si viati vesnicd., crez|nd de aseme-nea qi in cuvdntul Bisericii Lui, cea cilduziti neincetat de Duhul SfAnt cltretot adevirul. Crede intocmai ca un copil care ascult[ de cuvAntul tatilui saual mamei sale, firi sd ceari dovezi, bizuindu-se pe aceste adeviruri la modulabsolut. Cel sdrac cu duhul se considerd cel din urmi dintre picitosi qi maip[citos decdt to1i, l[sdndu-se nesocotit, neluat in seamd de toli.

(-At de real si de viu qi L-au inchipuit pe Dumnezeu sfinlii cei ce aulr.-, alcdtuit rugiciuni, prin Duhul SfAnt, pentru a ne fi cil5uzi si nouI.

Cu cdti infiorare se rugau, dar si cu cdti dragoste qi sperantil in rugiciunilelor fiecare cuvOnt parcd roste$te: ,,Dumnezeu este cu noi!" Dumnezeu este grcu voi, ne asculti fiecare cuvdnt, ne vede fiecare gAnd, fiecare dorinti. nutrece cu vederea lacrimile noastre, nici un strop de lacrimd.

l\Ti se int0mpli, uneori, in timpul rugiciunii, acasl sau la bisericd, siI \ ne cuprind[ un fel de sllbiciune a sufletului qi a trupului; sufletul

ni se face atunci neputincios, rece, neroditor, ca un templu pigdn pustiu qide;ert. Dar indati ce ne incordim inima intr-o rugiciune sinceri. indreptdn-du-ne-o citre Dumnezeu impreuni cu mintea, cu credinli vie, indati sufle-tul prinde viafd, se incdlze;te, devine roditor. $i ne cuprinde, deodat6, o starede pace, de u;urdtate, de umilinfi, un foc lduntric sfdnt si incep si ne picuredin ochi lacrimi gi sd ne par[ rdu din tot cugetul c[ l-am mdniat pe Stipdnulcel Preabun cu pdcatele noastre. Cdti lumini in inim[ si in minte, ce bogatquvoi de apd vie ne inundd inima, putAnd sd. se reverse de acolo, nest0njenit,in cuvinte rostite sau scrise cu condeiul sau cu creionul pe hArtiel Pustiul dinsuflet incepe s[ infloreasci precum un crin o dati cu venirea Domnului in

95

inimi. De ce oare nu ne indreptim mai cres inimile spre Domnul? c0td paceli 1a.td liniqte ne pregite,ste dornnur in rocas,urite satet ,,Cat este de marelullime-a b-undtdtii rale, Doamne, pe care ai gdtiro celor ce se tem de Tine,.(Psalmul 30,20)l

dsdrile care triiesc sub cerur liber sunt istete si previzdtoare si nu sedau prinse. cand unele ca acestea vid pe careva apropiindu-se de ele

ullumeste-I in fiecare zi lui Dumnezeu,clin toati inima, pentru cilj-1"djt-via1d, dupi chipul si aseminarea Lui, viatd ralionald si

cu gandul de a le !hi1a, rasnesc inaui;'ffi5"'#::"#;of,jffi;.I,"rffelul acesta scapi. si crestinur trebuie si fie ager si previzitor sd nu_si laseprins sufletul de vdnitorur cer nevrzut. sufleiul estl ca ,t;;;;;;";diavolul este v0nitorul cer riu, care cautl si prinoe ,rn"".^n;u cum pasireacerului, avantandu-se in zbor spre cele inalte, scapd de vanator, qi noi, cdndne vedem dusrnanul - pe diavblul care ne vrea sufletul ruat in captivitate,prin fel de fel de momeli pimantesti -, trebuie sd ne desprindem indatd deacestea, sd nu ne tisim prinsi de ele nici o clipi, sr zburdm cu gdndul cdtrecele inalte, la Iisus Hristos Domnul si Mdntuitorul nort*, p.ntru ca in acestchip si scdpdm mai lesne de cursele vdnatorului.

t I::l!:c de a obrine succes fn orice treabd bund.cand i1i faci acasi

\-/ rugacrunea de seari sau de dimineati, sau la bisericd in iimpul sluj_bei, si ai in inimd preocupare pentru sivArsirea acestei rucrari ;i dorintali-"..br:* de a o isprivi. spri slava rui Dumnezeu. Domnul si preacurata SaMaicd te vor lumina, negri;it, iti vor acruce in minte glndul cel mai bun pen-tru a realiza ce !i-ai propus. Dacr vrei si. scrii o prlai.d .ruu ,n cuvdnt defolos gi stai in cumpini in privinta subiectului, inseamnd ci inima i{i t6nje;tedupd apa cea vie .si trebuicsd te_ingrijegti si-i potolegti setea, prin rugrciunesincerl cdtre Domnul ;i Maica Domnuiui, qi 1i se va ardta,negresit, subiec-tul ,,cuvdntului" qi planul lui, mintea qi inima 1i se vor rumina de viziuneaclari a tuturor aspectelor subiectului.

liberr, viati firi de moarre. Mulpmegte-I cu deosebire "i

,"-"'ii."il;tn"naqti din nou, dupi ce. cizusesi in moarte veqnici gi te-a adus la viati, nuprintr-un s,implu gest al Atotputerniciei Sale, desi asa ceva nu ar fi corespunsgfpl"j-9"te judecili, ci dandu-L drept rdscumpereto, p"r,t* noi pe Fiul siuunul-Ndscut, care a pitimit si a murit pentru mantuirea noastrd. Maimulfumeqte-I ci, dupi ce caziin prcat ., uoi. gi de la viali la moarte de ne_numdrate ori pe zi, te aduce din nou la viali ori de cdte ori spui: ,,Tati, amgre;it la cer si inaintea Ta!" (Luca r5, lg).'Mulpme;te-I slpentru cd atuncic6nd esti lovit nSprarli:

-d: boli prevestitoare de moarte trupeascd, te iz-bdveste deseori de ele, i1i indreaptd greselile $i nu te lipseqie oe viata pim6n-teascd, Etiind cd tii la ea ;i ci nu

"gii pregdtii incr pentru viala cea vesnicr.

96

Mullumeste-I pentru toate mijloacele de intrelinere a viefii, pentru toatebucuriile Ei supiririle pe care 1i le aduce via1a, fiindci toate iti vin de la El,Plrintele Atotbun, toate pornesc qi sunt egal impd4ite de la Izvorul atotdi-tltor qi primordial al vietii.

obil qi mare la suflet este acela care de bunrvoie si cu mirinimie isiimparte darurile, bucurlndu-se cr poate face bine si aduce multu-

mire tuturor,fdrd, a-i sta gandul la vreo risplati. Nobil si mare la suflet esteacela care nu se infumureazd, niciodat[ fa$ de cei care obiEnuiesc si-l cautegi sd se bucure de dlrnicia lui, nu-i subapreciaz[ in nici un chip, nu-i umilestesub nici o formi, nici micar in g0nd, privindu-i ca qi cum i-ir vedea primadati, sau chiar mult mai respectuos. Fiindci de obicei ne ddm ifose fa$ decei care au devenit,,ai nostri" gi fali de cele ce s-au ficut ,,ale noastre,. si nurenuntim la ele in ruptul capului. Deseori il situim pe om mai prejos decdtde un obiect la care linem foarte mult sau decdt un animal favorit.

F t!? foarte bine s[ spunem cdnd ne rugdm si cuvinre de la noi insine,Lpline de credintd fierbinte qi dragoste penrru Domnul. si nu vorbim

cu Domnul cu cuvinte striine, sd nu rlmdnem mereu nev0rstnici in credintigi n[dejde, ci si aritdm ci qtim sd g0ndim cu capul nostru, si rostim dininimd propriul nostru cuvAnt de recunogtinti, fiindci, folosind doar cuvintestrdine, ne obisnuim cu ele si ne ricim. si nici nu putem si ne inchipuim cdtde binevoitor ni se va arita Domnul cdnd vom veni cu cuvinte de ruclciunegrsite de noi ingine, izvor0te dintr-o inimi plinl de credinli, iubiloare sirecunoscdtoare. Vom spune numai cd sufletul care inaltl spre Dumnezeupropriile sale cuvinte cunoaste un fior de bucurie, se invipdiazi, caplti vi-goare, iradiazd de fericire. vei spune doar cAteva cuvinte, dar vei guitu fe.i-cirea pe care n-ai putea-o simli nici dupi cele mai lungi gi mai miscitoarerugdciuni scrise de altii, dacl le rostesti doar din obisnuinli, nesincer.

fr and ii ceri oarece Domnului, inchipuie-ti indati cu ochii mintii cum\-'ti se va da darul la care rdvnesti de bineficitoarea si generoasa dreap-

ti a lui Dumnezeu, mana care d; t"i$"g"Iil;;t*l i-paai, si imparretuturor, si nu sta si te intrebi nici o clipd daci vei primi sau nu cele cerute, con-siderdnd acest gdnd nebunie, precum a celui despre care a scris proorocul cizice in inima lui ,,nu este Dumnezeu" (Psalmul 13, 1). Asa cum, adresdnd ocerere de ajutor unui om bun si generos, ne si inchipuim dinainte mdna care neva da cele cerute, fiindci dupd pilda Pdrintelui Atorbun, gi bineficitorii de pepdmdnt sunt buni ;i mirinimoqi qi ne dau indati ceea ce am cerut, dupd cums-a spus: ,,cine este omul acela intre voi care, de va cere fiul sdu pdine, oare elii va da piatri? Sau de-i va cere pefte, oare el ii va da sarpe? Deci, dacd voi,rdi fiind, qtiti sd dali lucruri bune fiilor vogtri, cu cdt mai mult Tatdl vostru celdin ceruri va da cele bune celor ce cer de la El?,, (Matei 7. 9-11).

9l

0nd vei simfi in inimr vreo toani sau vreun semn de necredinli fa$de vreunul dintre obiectele credintei, sx stii cd ti-a intrat in inim6

diavolul si igi bate joc de ignoranta, sllbiciunea si nestatornicia credinteitale. osdndeste-ti neintdrziat ;i sincer aceastd pornire nechibzuiti, orbirea,pdcitoasa inconsecvenli in credintd qi nerecunoitinla fali de Dumnezeu, fatide lumina pe care ai simlit-o in inimi mai inainte qi fali de binefacerile decare te-ai invrednicit pani atunci, prin credinti, prin acele obiecte (icoane,moaste) pe care acum inima ta dintr-o incipitdnati orbire le respinge sau nucrede in ele asa cum crezuse mai demult. Dacd vei face aceasta. Dumnezeute va ierta, ili va trece sf0rseala qi te vei simli usurat. Scipa-vei de mdna dug-manului! El incearcd si in privinta credintei si ne incurci cu minciunile lui.

mul cel nou (innoit) i;i grseqte satisfactie in ascultare: omul cellr.-rt vechi aratd mereu impotrivire gi nesupunere. Faci-se voia Ta,

Doamnel consider drept o expresie a vointei rali toate cdte imi cer si facautoritrtile cele de deasupra mea, tot ceea ce fac allii cu mine (si rabd), totceea ce mi se intdmpli. Fiindcl nimic nu se int0mpla fdra Tine, Doamne!

umnezeu este Fiinta spiritual5 de la care vin toate ;i firi de carenimic nu poate fi conceput, cea in care persistd, ceea ce a fost din-

tru ?nceput si ceea ce continui, cea prin care prinde via$ qi se line totul;care std mai presus de infinitatea spatiului si timpului; care nu are un ince-put si nu va avea un sfdrsit, in fata cireia totul este ca Ei cum n-ar fi, careeste pretutindeni, Care tine in viati, prin puterea Sa, tot ce existi, care estein tot locul, chiar si in cea mai inimaginabili linie a spatiului gi Care singuritine nemdrginirea spatiului; intr-un cuvant, Dumnezeu este cel ce este!

acd vreun frate din preajma ta face in timpul slujbei ceva incorectr-l sau nu indeajuns de ravnitor, nu-ti ieqi din fire nici inl[untrul tdu,

nici in afarl. Nu te porni impotrivi-i, trece-i, mirinimos, cu vederea gresea-la, aducandu-ti aminte cd gi tu eqti om, supus tuturor neputintelor,

"f Dum-

nezeu este indelung-ribditor si multmilostiv si ci te-a iertat de nenumirateon a$a cum a iertat $i iarti toate fdridelegile noastre. Jine minte cuvinteleRugrciunii Domneqti: ,,$i ne iarrd noud greqelile noastre, precum si noi ier-tim gregililor nostri". Aceste cuvinte trebuie si ne reaminteascl mereu ci noiin;ine suntem in orice vreme rnari .,datornici" gi mari ,,gre;iti,,inaintea luiD.umnezeu ;i, lindnd minte aceasra, sr ne smerim pani in addncul inimii Eisd nu fim atat de aspri cu greselile fratilor, fiind Ei ei neputincioqi, ca si noi,$1 u!1 cum nu ne judecrm pe noi in;ine cu asprime, si nu-i judecdm nici peei, fiindci aceqti frati ai nostri sunt m[dularele noastr",

"u*-le suntem gi noi

lor. Iritarea nervoasi, atunci cand se isci, vine de la necunoa$terea de sine,de la trufie ;i de la faptul ci nu finem seama cdt de vitimati este propridnoastr[ naturi gi ci nu L-am cunoscut indeajuns pe bldndul si smeritul Iiiur,

98

omnul ne incearcl in felurite chipuri, prin pomirile picitoase ale ini-mii noastre. Pe unul (pe zgircit) il incearci prin pierderea banilor qi a

averii, sau a unei anumite pi4i din proprietate, lisAndu-i pe holi si fure, pe tAl-hari sI jefuiasci; pe unii ii cearc[ cu incendii, pe altii cu inundatii, pe allii cufalimentarea afacerilor sau cu boall;pe unii cu pierderea soliei, surorilor, priete-nului sau prietenei, pe altii cu defiimarea, pe to{i ne incearcl cu de toate, fieci-ruia ne scoate la iveald pa4ile slabe, bolnave ale inimii. invit0ndu-ne cum si neindreptdm. Multora face s[ ne treacl prin suflet sabie, ,,ca si se descopere gdn-durile din multe inimi" (Luca 2,35). De aceea, oricit de mare ar fi paguba ce tis-ar face in ceea ce este al t5u, fii convins c[ a fost voia lui Dumnezeu qi spune:,,Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Doninului binecuvAntat" (Iov 1,21).

e ce oare ajunge uneori omul intr-o asemenea stare de furie, incdtse aprinde din te miri ce, vorbeste repezit, precipitat si incoerent.

igi fr0nge miinile, isi rupe pirul din cap, sau, neinfr0ndndu-si mdnia, sare labdtaie, rupe qi sparge nebune;te tot ce ii cade in mdini, mai ficlnd si altefapte asemenea, pe care doar un nebun sau un apucat le poate isca? Elimpede ci fiindci ii lucreazi in inimi duhuri ale riului, cele de sub cer. care?mping omul spre tot rlul ;i care poartl gAnd de rdutate ;i gAnd ucigaqimpotriva tuturor. De ce oare se int0mpli in lume sinucideri de tot felul, asacum se intampli Ei crime? Fiindci in inimile sinucigasilor qi criminalilor lu-creazd. cel dint0i;i cel mai autentic sinucigaq: diavolul. De aceea MdntuitorulHristos si credinla cregtini ne dau porunci si fim bl0nzi si smeriti, acesteinsuqiri neingiduind duhurilor r[utilii qi trufiei, care caut[ moartea fieciruiasi a tuturor, s[ lucreze in inimi. Domnul spune: ,,invilati-vd de la Mine cisunt bldnd qi smerit cu inima" (Matei 11,29). Mdnia omului este o meteahniteribili, impotriva firii. Ea se iscd adesea in inimi din cele mai neinsemnatemotive, din pricina egoismului, trufiei, care iqi fac loc in inimi. Si nu uit[mcd,,mdnia omului nu lucreazd dreptatea lui Dumnezeu" (lacov l,20).

entru cel ce crede cu adevdrat in Dumnezeu, orice lucru din cite existipe pimdnt Ei in toate lumile vizibile parc[ n-ar fi, dispare; nu existi

nici mlcar un singur punct sau o singuri linie imaginare in spatiu firi Dum-nezeu; pretutindeni ii apare in minte o singuri, infinitd Fiinli - Dumnezeu. iqiinchipuie ci ori de cdte ori trage aer in piept il respird pe Dumnezeu; pentru el,Domnul este pretutindeni gi este totul, flpturile parci n-ar fi Ei el insusi dispare,imaginar, pentru a-i face loc sd lucreze in sine Unicului Dumnezeu.

neori, cdnd de-abia ai inceput sI simti desfitare de la Domnul, dia-volul vine gi ifi pricinuieEte el insuEi sau prin allii o mare suplrare.

Aceasta este soarta celor ce in aceasti viatd lucreazd, cele ale Domnului. Depildd, te-ai umplut de bucurie si de liniste stdnd in fata SfAntului Potir si,

99

dupi ce ai terminat sru.;'ba, vine peste tine o incercare ca de foc si o dati cuea o mare supirare' Chiar qi cdnd stai in rutu srantrtui pntir, diavolul caut!sd unelteasci impotrivo ,u, t. turnur;:y fer de fer de g6nduri, cu care, vr0nd_nevrdnd, trebuie sr te lupti - cre fapt sr te rupli cu er _, vrei sd rSmdi cat maimult cu Domnur,dor uril*4ul ;;;" ta*. aiata timp'.at b'ntuie in noi pa_tirnile si mai viazd omul ""r

u..rri io noi, va mai trebui ,i indu.i. multe su_pirlri gi incerclri ale vietii in fufiu o-ului vechi cu cel nou.

M;::,ffii:1?:i.1ffi ::i:ff ff :#y,'jffi,-;.it"::f; 1ff ':Jva da..." si mai depafie: ,,cine"este acera dintre voi care, de va cere fiur siupdine, oare el ii va da piatri?,.( frlut.i 7 , 7 _g).lo.d imi uo, ..." ceva unii sieu' riu fiind, din cauza naturii mele stricicioase, ""i

r"";;;il'h ;#'jcererile acelora, fiindci cuvintele lor mi-au intors inima spre milostivire siajutor, iar m6na spre dare, nu vor misca oare cuvintele mere, cererile meresincere pe Domnul, Iubitorul d" oameni, ca si-mi dea ajutor si milosteniemie, cel ce, picdros fiincr, sunt,oru;io.r"uti.l.li"Jit"r. ? Dacd.prringiitrupes'ti de pe pdmant sunt buni, Prrintele Ceresc rlu poate fi decat infinit maibun' Daci eu sunt bun, Dumn rtiJiro rr tuturor bunitdlilor nu poate fidecat infinit mai bun. ,,Daci ""i,

rei fiind, ;ti1i sI crati daruri bune fiilorvostri, cu atdt mai mult Tatil vostru cer din ceruri uu Ju cere bune ceror cecer de la EI" (Matei,7, [). intire;te-te in credintl ;i in speranfa in Dumne_zeu, luand drept pildi pxr-rarea piiinlilor prmanregri fati de copiii lor. Doarsuntem rofi copii ai Tatilui ."r.r., dupi adevi., rutei i'ut*or fdptur'or.

cT.o r1*ti c5 nu mai ai pace in inim' din pricina vreunei arracrii pen-\-'tru ceva ce tine de viafa de fiecare zi ;i i|raceastd atractie te turburisi te inrdiesre, pune in^oa1d straji inimii si nu o rrsa aprinsi de foc diavoresc.Roagi-te din inimd qi intdrestelg inima p;timaqi $i ";;lil;,oare

cu purere dela Dumnezeu. Fii co_nv.lns .e uprino.r* crtre riu a inimii este opera diavoru_lui; vrljmaqul poarri rizboi i";.il;;;,j_potriva i",rn;l;l;;"du_si drept aliatpAntecele sirul. gtiu din experie"iti :

(- a:d 1e.du3i in vizitd, la vreo rudi sau ra vreun prieren, nu te duce cu\-'gdndul sd bei si si m6n6nci bine acolo, ci peniru a purta o discutieprieteneascr qi pentru ca prin acea discutie afectuoasd, cu adevdrat priete_neascS, sd-1i revigorezi su.fletut upesai"prel murt de grijile viefii si pentru avd mangaia unii pe allii prin u...o$i;;;iin1e. ,,Nu caui ui" uour,r", ci pe voi,c(2 Corinteni 12, l4), zice Apostolul.

-*'^' i* ' rrr ru waul d're vr I

f-s ragostea - se spune - nu se bucurd de nedreptate, ci se bucurd dQu ctclsvfir (r corinteni 13, 6). Ni se int0mpH Jn;;; sd vedem faptenedrepte gi picitoase ale unor ou*"na sau sd auzim de ele, si atunci ne in_

100

cearcd qi pe noi un n[rav picitos; ele ne provoaci bucurie, pe care ne-o siexteriorizim, flri rusine, cu rAsete smintite. Este r[u, nu este crestineste, esteimpotriva lui Dumnezeu ceea ce facem! Aceasta inseamnl ci avem o inimilipsiti de dragoste creqtineascr fa$ de semeni. Fiindc[ dragostea ,,nu sebucuri de nedreptate, ci se bucuri de adevir". sd nu mai facem niciodatiasa, ca sI nu fim osAnditi Si noi o datd cu cei ce fac firideleeea.

u te l6sa cuprins de riutate, nu purta gAnd de rizbunare sau dorintide a ucide nici mlcar fali de animale, pentru ca vrijmaqul sd nu dea

morlii duhovnicegti propriul tiu suflet, el fiind cel ce i1i inspird riutate qi faldde fdpturile necuvdntitoare, ficand aga pentru a re obignui sd po(i gdnd deuri qi de rdzbunare gi impotriva oamenilor. Nu uita ci animalele au fostaduse la viati tot de bunitatea lui Dumnezeu, pentru ca qi ele si guste, cdtpot, in scurta lor via$. bucuriile existenfei. Bun este Domnul cu toti (psal-mul r44,9). Nu le bate, dac[ nu te asculti sau dacr din joaci vor fi vitimatcu ceva lucrurile tale. Fericit cel ce aratd mild si dobitoacelor.

Ond imi impir[1eqte in inimi pacea gAndurilor sfinte, atunci stiu cisilfuluiegte in mine, cu adevdrat, Domnul picii, Iisus Hrisros, cu

Tatll qi cu Sfdntul Duh Ei trebuie si mi umplu sdrguitor de recunogtintd fa$de Incepdtorul lumii qi si mi striduiesc din rlsputeri sd pdstrez in mineaceasti pace rugitoare a inimii si acea distantare de orice picat dinliuntrulmeu sau din afard.

h /t dngdietorul, Duhul Sfdnt, Care umple tot universul, trece prin totiIYlcredinciogii, prin cei bldnzi, smeriti, buni, prin sufletele omenesti

simple, viefuind in ele, inviorandu-le qi intirindu-le. El se face un duh cu eleqi devine pentru ele totul: lumin[, putere, pace, bucurie, spor in lucru; inde-osebi prin cei cu viatd evlavioasl-, clrora le aduce tot binele. ,,Rizbate printoate duhurile istefe, curate" (cf. inlelepciunea lui Solomon 7 , 23).,,Toii dela un Duh ne-am adipat" (1 Corinteni 12,13). Toti oamenii evlaviosi de aco-1o s-au adipat, sunt imbibati de Duhul dumnezeiesc ca un burete.

l4ergAnd in p[dure, in grldini sau pe o pajiste qi vizAnd tinereleIYlmlidite ale plantelor, roadele pomilor, diversitatea florilor de

cdmp, privegte vegetatia cea lisatl de Dumnezeu in intregul ei, ca pe o lecfiede la care si tragi invdliminte. Fiecare arbore, cu fiecare an, se avdntd in sus,prin puterea ce i-a fost datd de la Dumnezeu, nu se intAmpli niciodat[ si nucreascd; ludnd pildi, spune-fi: ;i eu trebuie sd cresc negreqit, s[ mi inalt mo-ral mai sus, spre mai bine, spre desdvdrsire, cu fiecare zi si cu fiecare an, tre-buie si m[ av0nt spre impirilia cerurilor, spre Tatil ceresc, prin putereaDomnului meu Iisus Hristos qi prin Duhul siu, care viazd si lucreazi inmine. Dupd cum o pajiqte se impodobe$te cu mullime de flori, tot asa qipajiqtea sufletului meu trebuie sI se infrumusef eze cv toate florile virtutilor.

101

Dupd cum pomii dau in floare si apoi rodesc, qi sufletul meu trebuie si aduciroade de credinli gi de fapte bune.

pereqte-te sd nu !i se transforme necesitatea de a te hrlni intr-o patim[r trupeascrl nu ceda poftelor trupului, nu-i cduta trupului in coarne,

pundndu-l prin aceasta mai presus de suflet. Altminteri, cdnd va trebui sd teocupi de el, de pildi s[ te rogi sau sI compui o scriere spiritual-morald, i1ivei da seama cat de mult a pus stipdnire trupul pe suflet qi

"um l-a legat de

mdini si de picioare, i-a retezattot avdntul, nu-l lasi si se ridice qi si-;i intrein fortd. sufletul care rimane inrobit de trup este neputincios.

ragostea de Dumnezeu si de semeni se deschide si se arate cur:, deosebire in toati curilia, tdria si statornicia atunci c6nd impotriva

ei se ridici o fo4l potrivnici (diavoleasci), care s-a aprins qi care licreazd,in inima noastrr, umpl0nd de urd, adversitate, dispret, vrljmd;ie, cdndaceastd putere potrivnic[ se inversun eazl,, cdutdnd si ne smulei din ridicini- ca sa spunem aEa - inima. Atunci iubirea din ea capiti tirie, iar omul cautiprin toate mijloacele si se impotriveascl forfei adverse, iubirea lui se purif-ici, se inalli qi se intlreqte in lupta cu dugmanul. Drept risplati pentru acestrizboi necurmat de apirare a dragostei de Dumnezeu ;i o-e semeni, pentruaceastl lupti nevizutd cu duhurile r[ului cele de sub cer, purtatd cu inflicd-rare, tenacitate qi statornicie, St[pAnul impletegte ceregti cununi de biruinliostaqilor iubirii de Dumnezeu si de semeni. Cu prisosinld meritl mii deasemenea cununi sfinlii nevoitori, cei pe care ii numim preacuvioEi pirinfi,care, din dragoste de Dumnezeu, au plrIsit lumea si toate ale ei, agezdndu-sein pustie, in locuri cu totul nelocuite ;i acolo, inchizdndu-se in chilii, aupetrecut toati viata cu gindul la Dumnezeu, in rugiciune, tiindu-si vointa,postind, priveghind, muncind si lucrdnd virtutea pentru Dumnezeu, indurdndtoati viata nivala puterilor vrijmase, care au incercat in tot chipul si lazdruncine credinta qi nidejdea in Dumnezeu gi mai cu seami iubirea ce i-opurtau. A te lupta, din iubire de Dumnezeu, cu propriul t[u trup qi cu dia-volul, un dusman atat de viclean, de puternic qi de r[u, nu doariateva cea-suri, zile sau luni, ci foarte mulli ani, uneori qaizeci sau saptezeci, ce cununiar putea rispliti aceasta? Si ce reprezentdm, fald de acesti nevoitori, noi,oamenii care triim in lume gi care nu suntem supuqi unor atacuri at6t de dese;i unor infrdngeri atat de dureroase ale trupului? ce sunt, in comparatie cusfinlii nevoitori, mirenii, cei ce triiesc dupi cum le e voia, in lux, in plrceride tol felul, cIzuli pradi trufiei, iubirii de onoruri, zavistiei, urii, zgdrceniei,irascibilititii, mAniei, rlzbundrii, desfltirilor, curviei, beliei, tuturor viciilorposibile, chiar daci nu toate adunate in acelasi om? Aceqtia se predau de vii,firi impotrivire, vointei diavolului si de aceeael nici nu se osteneste si poar-te rizboi cu ei, ii lasl intr-ale lor. stiindu-i prinqi de multl vreme in plaselesale, ca intr-o liniste si uitare de sine de dinainte de moarte.

t02

i., T ine minte aceastd zicere din Sfdnta Scripturi: ,,Nu te lisa biruit de

+ rdu. ci biruieste riul cu binele" (Romani 12,21). De se poarti care-va cu tine cu grosolinie, te intirdti, te trateazl cu dispret ;i riutate, nu-i pliticu aceeasi moned[, fii calm, bldnd, delicat, respectuos si iubitor fatd de ceicare se poartl nedemn cu tine. Daci i1i vei ie;i din fire si le vei vorbi tu insutiagitat, grosolan, dispretuitor, adicl fdrl pic de dragoste, atunci, neindoielnic,tu vei fi cel invins ;i cei ce te-au jignit i1i vor spune pe drept: ,,Doctore, vinde-cd-te pe tine insufi" (Luca 4,23). Sau: ,,De cevezi paiul din ochiul fratelui tiusi bArna din ochiul tiu nu o iei in seaml? Scoate mai intdi bdrna din ochiultiu" (MateiT ,3,5). SI nu te miri dacd grosoliniile deflimitorilor tii nu vorinceta, ba dimpotrivi. se vor inteti. fiindci, descoperindu-1i sllbiciunea, vorc[uta sI te intlrAte intenlionat. ,,Nu te lisa biruit de riu, ci biruieEte riul cubinele" (Romani 12,2l). Aratd-i celui ce te-a jignit ci s-a jignit pe sine, cInu tu ai fost cel ofensat, fie-1i sincer mili de el, fiindci cedeazra atit de usorpatimilor, fiindcd are un suflet bolnav, cu atat mai mult poart[-te cu el blAndqi iubitor, cu c0t este el mai grobian Ei mai dornic sd te irite, cu cdt te urlstemai mult qi aEa il vei birui, cu sigurantd. Binele este intotdeauna mai puter-nic decdt riul si tocmai de aceea invinge mereu. Mai tine minte si ci toti sun-tem neputinciosi, c[ cedlm cu usurin!5 patimilor qi de aceea fii bldnd si pre-venitor cu cei ce gregesc fati de tine. cunoscdnd ci qi tu greEe;ti adesea fafide al1ii, poate cd mai mult decdt cel ce !i-a greEit 1ie. Iarti datoriile datorni-cilor t[i pentru ca si 1i le ierte gi lie pe ale tale Tatd.l ceresc, fii mereu calm,ridicd-te deasupra lucrurilor mirunte, nu fi blnuitor, fii tare cu duhul, simplu

;i bun la inim5. A;a ili vei infrAnge mereu dusmanii. ,,Cel ce ceartl pe batjo-coritor iEi atrage dispreful... Nu certa pe cel batjocoritor ca sI nu te urascI...Dd sfat celui inlelept Ei el se va face gi mai infelept..." (Pi lde 9,7,8,9).

1 lneori perfidia diavolului se aratd in noi sub forma indiferentei; ve-\J dem picatul sau viciul intr-un semen al nostru sau in societate, dar

inima rimdne nepisitoare, rece, lipsit[ de voinfl, sau, mai bine zis, cuprinsdde o ruqinoasl la;itate, care nu ne las[ si ne pronuntim ferm, si vestejim cucuvAntul flridelegea, sd apucim taurul (pdcitosului) de coarne. HristoaseImpIrate, dI-i inimii mele rdvni apostoleasci Ei focul Duhului Sfdnt, pentruca sI am curajul si mI ridic intotdeauna impotriva a tot ce inseamnl neru-sinare, mai ales impotriva celor de la care s-au molipsit si allii de vicii ;i sdnu crul pe nimeni, in scopul mAntuirii lor qi a altora din poporul Tiu, ca sinu cadl;i aceia in ispitd, vdzdnd cum se rlspAndeste viciul, si sd nu deviniei ingi;i victimele acestuia! ,,Iar cine va sminti pe unul dintre aceqtia micicare cred in Mine, mai bine i-ar fi lui sd i se atarne de gAt o piatri de moarisi sd fie afundat in adAncul mIrii" ( Matei 18. 6).

103

T):-ri v.L rlece candva prin minte gandul nechibzuit de a-!i face ,,bi-

.r-l_ lantul" faptelor bune, cauti indatd si-ti opresti aceastr porniregresiti, ficdndu-ti mai degrabi socoteala picatelor in cure cazi neincetat si anenumdratelor ocazii.c0nd L-ai jignit pe stipdnul cel preabun Ei preain{eleptEi le vei gisi mai multe decat nisipul mirii,'faptele bune fiind ?n comparatiecu ele ca si inexistente.

dnd inima i1i este atinsi de avaritie, zi in sinea ta: ,,viata mea esteHristos, cel ce pe toti ii iubeste; El este bogrtia mea neistovitd, hra-

na mea nesfar;iti, brutura rnea nesecatd. Trupul nort.u, lovit de orbire sufle_teascd, viseazi mereu si-si giseasci viata in mancare, in bani, ii vrdjmisestepe cei ce il lipsesc de mijloacele materiale de sustinere a vietii. fu insa flineclintit in convingerea c[ nu banii, nu mdncarea inseamni via$, ci dragos-tea reciprocd in dragoste fati de Dumnezeu. Nu uita ci Dumnezeu este Dra_goste, cel ce a unit toate fiinfele prin porunca iubirii ;i care, din unirea iubi_rii, a ficut si apari viata.

and te rogi, tine aceasti pravili: ci e mai bine sd zici cinci cuvintedin inimi, decdtzece mii de cuvinte numai cu gura. Dacd simti cd

inima 1i s-a rdcit ;i cr n-are chef sd se roage, opreste-tejincilzeqte-tii,ii-.in vreun fel, de pildi aducdndu-fi aminte cat esti de ticdlos. mizerabil, siracsi orb sufleteste, sau gandeqte-te la nemisuratele binefaceri de care ai partetu si neamul omenesc, gi mai cu seamd cregtinii, in fiecare zi de laDumne-zeu, si apoi roagd-te firi grabi, simtit. cu cdldur[; chiar daci nu vei reuqi siciteqti toate rugiciunile in timpul pe care il ai la indemAni, nu va fi nici onenorocire, in schimb, vei dobandi un nemisurat mai mare folos rugandu-tetard grab5, cu cilduri, dec6t daci te vei ruga la repezeald,citind toite rugi-ciunile fird participare. ,,vreau si griiesc cinci cuvinte cu mintea mea (...)decdt zeci de mii de cuvinte intr-o limbi striinr,, (l corinteni 14, l9). Seintelege de la sine ci n-ar fi riu daci am putea grii cdnd ne rugim si zeci demii de cuvinte. Domnul nu-i pirise$te pe cei ce ostenesc pentru El, pe cei cestiruie in rugiciune inaintea Lui; clci cu misura cu care ei au mIsurat, EI lemlsoari strddania' risplitindu-le din belsug cuvintele spuse cu sinceritate,trimilAndu-le in suflete belsug de luminr si de cilduri duhovniceasci, paceqi bucurie. Bine este si ne ru-eirn indelung si neincetat, dar ,,nu topi pricepcuv0ntul acesta, ci aceia crrora le este dat',. ,,cine poate si infeleagi ,i in1._leagd" (Matei 19,lr-12). cei ce nu se pot ruga indelung s[ se roug" cu rugi-ciuni scurte, dar cu duh fierbinte.

T n

Tt^nun:u p"..ryt$ a prefacerii pAinii si vinului cu adevirat in Trupurr si Sdngele lui Hristos si in unirea celui ce le primeqte cu Dumnezeu

vId minunea perpetud atrezirliornului la viatd prin suflare dumnezeiascl si

104

crearea lui ca fiin![ vie. ,,Si s-a ficut - spune Scriptura - omul fiinl[ vie"(Facerea 2, 7). Iar pe Sf0nta Mas[ pAinea qi vinul devin prin prefacere nu

doar fiinyd vie, cr ;i duh ddtdtor-de-viatd (l Corinteni 15, 45), $i acestea se

intdmpll sub ochii mei! $i le simt cu suf-letul si cu trupul, le simt vii. Dum-

nezeule! Ce taine infricositoare siv0rseqti! La ce negrlitl tain[ m-ai ficut

martor gi pirtaql Slavl Tie, Creatorul meul Slavl Tie, Ficitorul Trupului 9iSingelui lui Hristos!

Cr i sfintii lui Dumnezeu s-au simtit uneori cuprinsi de deznddejdea Ei) uratui diavolesc. Ce si mai zicem de noi, plcito;iil Pe noi - o, vai!

- diat'olul ne invenineazi deseori, invArtos0ndu-ne inima' injosindu-ne-o,pradi celui mai cumplit urAt. Si ne indreptim necontenit spre Domnul. s[

ii*.u DAnsul in fiece minut, pentru ca riul si ur0tul vrijmaqului si nu ne

doboare. ExistI un mijloc de a te izblvi de urAtul vrljmaqului, acesta fiind

calea cea largi a lumii. Ajunge s[ te dedai plicerilor lume;ti qi urdtul te va

p[rdsi cel pulin cAt vor dura aceste pliceri. pe urml te vei infunda tot mai

mult in ele, nu vei mai fi in stare sd te lipsesti de ele, vei incepe si crezi cd

doar in ele i1i poli gisi bucuria si desfltarea. Fereascl Dumnezeu pe tot

creqtinul si-qi giseascl in aga ceva mijlocul de a scipa de uritul diavolesc!

Tu preferl sd mergi pe calea cea strdmti, si rabzi urAtul si sI cauti c0t pofi

de des izbdvire la Iisus Hristos Domnul, Cel ce veseleqte pe toli cei ce lu-

creazdprin El pentru mAntuire, nu te du pe calea cea largi 9i neted[ a lumii,

nu c[uia acolo sciparea de duhul urAtului, pl[tind-o cu preful plicerilor

lumersti. Folosindu-ie de duhul urdtului, vrijmagul i-a f[cut pe mulli si piri-

,"or"h calea cea ingusti, m0ntuitoare, 9i si alerge la calea cea largl si netedi

care duce la pieire.

tnvati si invingi riut cu binele, riutatea cu bunitatea,cu blindetea, cu smerenia

r;re rogi. Iatd, ruglciunea curge frumos, simti inl[untrul tiu cd Dum-

I n"r., ti-o asculti cu bun[voint[; mintea 1i-e linistiti. inima uqoard

;i bucuroas[; spre sfArsitul rugiciunii insi. simli parci o micl slibiciune in

minte qi in inimd, care ajunge ca o apisare qi ca un fcrc mistuitor, ruglciunea

ajunge s[ 1i se par[ din cale-atar[ de grea si incerci chiar fali de ea ceva ca

o repulsie, de;i pdnl atunci ti se pirea uEoar6 ;i atrlgitoare. Nu cddea in

OezniOelOe, prietene! Acestea sunt uneltiri ale diavolului" clruia ii place si-

si bati joc de noi. mai cu seami cdnd suntem citre sfflr;itul unei preocupdri

105

evlavioase, ca sr cddem in deprimare si sd considerim pierdere de vremetoati lucrarea sfdnti de mai inainte. invali din aceasta si nu ti se stingi duhulinainte de terminarea rugiciunii, nici -!.u,

o cripi, roag;-t" in duh si ade_vdr, nesllbit, si nu te ardta slugarnic, cu nici un "uuanr,

ffi;;;;i;;;te rogi, adici nici un cuvdnt din c6te le vei spune sd nu fie preficut, filarnic;si-ti fie toati rugdciunea o expresie a adevirului, o tr6mbitd a Duhului Sfdnt,nici un cuv0nr tlnu r" puni in slujba minciunil urffirrrui, si nu fie ounealti a aceluia. Roagi-te cu osdrdie lui Dumnez.u ,alti despovrreze sufle_tul de apisarea vrijmaqului, sd-ti stingi focul lui mi;;"i,;. din inimi, recu-noscdndu-ti inaintea lui Dumnezeu din toatd inima vina de a te fi rugat fitar-nic si vei primi usurare gi pace. ceea ce faci qi griieEti, td tdrd grabi. inliniste' vei avea rimp. Vrdjmasul are obiceiul si grdieasci;i sd agite, fiindciin grabi ;i agitalie lucrurile isi pierd rafunea.

T1':'-n^osryu! vie tmpdrdyia Ta! Domnul impdriteste preturindeni,

+ peste tot in lumea vizuti (Se afld in tot locui) qi in soboarere inge_re;ti. Impiriteste cu..nemirginita sa putere si cu dreptate asupra duhurilorrele si asupra oamenilor rii sau .u." f* firidelegi; p" unlioin,re ei ii va tinelegati in intunericul cel ve;nic la marea zi a;uoeJdiii, p..rt,iiiil;;;;;felurite chipuri chiar in aceasti viati qi ii va pedepri .u ro. veEnic si in viafaviitoare. Dar El, fiind Adevdrur, nu impdrile;te asupra dracilor si a oame_nilor necinstiti cu adevirul siu, fiindci-in aceEtia zaie minciuna! Nu impi-lut.:J: cu dragostea Sa, fiindcd in ei sti riutatea; in oamenii necinstiti nuimpdriteste cu credinfa, cu nidejdea, cu dragostea, nu itnpirli.;;;ilit;;i;indeplinirea intocmai a poruncilor Sare. ,,$i pentru ce Mi ctremati: Doamne,P,oo,Tl.rri

ny fa9e1i ce vi spun?" (Luca o. a4l. ,,ptaziliporuncile Mele,, (Ioan14. t )). lnrparatind in cele mai neinsemnare miqciri fiiesti ale trupului ii su_fletului meu (de pildi in cuvant), fiindci trupur meu se supune poruncilorsale si atunci cand mrn6nci, si atunci cand doirme, c6nd cre;te, cdnd umbli,gandeste si vorbeste, roate se alcdtuiesc si se miEci dupd poruncile Lui. ininima mea insd nu impdrrteste intotdeauna, in pornirile gi predispoziliile ei,in liberul meu arbitru. Mi simt atras deseori spre rdu, fac rau cdnd ar trebuisd fac bine. Prin aceasta rni impotrivesc poruncilor Sale. sunt nu arareoriputin credincios sau necredincioi, egoist, orgolios, dispretuitor fatd de altii,invidios, zgdrcit, iubitor de agonisiie, iubitJr de arginli, incrinat spre des_frdnare, gata sr cedez oricirei pofte picitoase, iubitoi de slavd de la oameni,nerdbddtor, supiricios, lenes,, nu fac sau fac foarte puline fapte bune si peacelea silit de imprqurdri, nu dintr-o pomire sau dorinti sincerd, nu sufir cucei ce luferd ca si cu midulare are trupului unic ur gil.ri.ii, inrr-un cuvdnt,nu imprriteste in mine Domnul prin gdndurile, simtimintele qi faptere cre_dinlei, nidejdii si dragosrei.

106

rebuie sd ne ruglm pentru ca inima noastrd sd capete convingereastatornici qi fermi ci totul - sufletele si trupurile noastre, cAnd se

simt bine qi cdnd nu se simt bine, in toate imprejuririle vietii - vine de laDumnezeu, de la puterea Sa, nu de la natur[. nu de la ?ntAmplare, nu de lanoi ingine. Dac[ vei inceta s[ te rogi lui Dumnezeu, inima il va uita curdndpe Bineficitorul, Creatorul qi Domnul siu si uitindu-L vei cidea in tot r[ul.Vezi, a.sadar, ci ruglciunea iti aduce un folos esenfial.

.r\,

f nsugirile omului, atdt cele de ordin spiritual, cAt gi cele fizice, se de-Isdvdrgesc. sporesc qi se forrifici prin exerciliu. Exerseaz[-te mai des

in scris, in cusut, in croqetat si astfel vei putea ,,sd-ti faci mina'o: vei scrie,vei coase, vei cro$eta mai bine. Exerseazi mai mult in compunerea de texte,vei compune mai u;or qi mai bine: exerseazi in sdvdrsirea de fapte bune sauin stivilirea patimilor gi ispitelor qi vei reusi. cu timpul, sI faci binele lesnesi cu plicere, iar patimile le vei invinge cu usurint[. ajutat de harul dumne-zeiesc atotlucritor. Dar dacd vei inceta si mai scrii, sI cosi, si crosetezi saudac[ faci lucrurile acestea foarte rar, vei scrie. vei coase si vei crogeta prost:nu vei mai compune nimic, sau foarte rar. lisdndu-te absorbit de grijile mate-riale ale vielii qi vei ajunge si nu poti lega nici cAteva cuvinte, mai ales incele duhovniceqti. CAnd 1i se va da si scrii ceva, vei munci ca un rob inEgipt! Tot aga, dacd nu te mai rogi, sau te rogi rar, rugdciunea !i se va pdreagrea qi o vei face f[ri pllcere; dacl vei inceta lupta cu patimile, sau o vei riridin cale-afar[ qi o vei slibi, i1i va veni foarte greu sl le mai lii piept qi te vorbirui ele pe tine. Din pricina lor, nu vei mai avea liniqte, viala ili va fi otrlvitddacl te vei dezv[p sI lupli impotriva acestor haini adversari, care sunt ,,de-aicasei", stau inliuntrul tIu, iqi fac cuib in inima ta. Activitatea, munca suntcondilii indispensabile ale vielii. O via$ inactivl nu este viafd, e o monstru-ozitate, o umbrd de via15! De aceea omul trebuie si-qi impunl si lupte me-reu, inddrjit, cu trdndivia trupeasci. Dumnezeu si apere pe tot crestinul delene! ,,Iar cei ce sunt ai lui Hristos qi-au r[stignit trupul impreuni cu patimi-le gi cu poftele" (Galateni 5,24), adicl firea cea lene;d, rea, iubitoare de p[-cat. ,,Cici tot celui ce are i se va da gi-i va prisosi, iar de la cel ce n-are i seva lua" (Matei 25,29).

mul inr[it, care se inver;uneazi impotriva cuiva, este un om bol-nav. Are nevoie si i se oblojeascl inima pi nu cu altceva decdt cu

iubire; trebuie tratat cu griji, cu vorbe de mdngdiere ;i dragoste. Daci ura luinu este ad0nc inrddicinatd, fiind numai o izbucnire de moment, veti vedeacum gingiEia ;i dragostea noastri ii vor inmuia inima, ii vor topi gheatariutilii, binele va invinge riul. Pentru ca binele sI invingi rIul, creqtinul tre-buie s[ fie intotdeauna bun si inlelept.

t07

acd te jigneste cineva, nu-i purta gand riu. Daci cel ce te-a jignit ifva arita apoi o fald prietenoasi si ili va vorbi, nu-ti intoarce inima

spre rdu, ci vorbeqte cu el politicos qi cu blandete, ca qi cum nu s-ar fi intdm-plat nimic intre voi; invati si invingi rrul cu binele, riutatea cu bunitatea, cubldndetea, cu smerenia. Nu-i spune in gdnd celui ce te-a defrimat: tu vorbesticu mine dup[ ce m-ai jignit, nu te simli rispunzitor cu nimic de aceasta, decinu te socotesc vrednic sd stai de vorbi cu mine; te resping, te dispretuiesc,ca sd simti ci m-ai ofensat... Nu fi mOndru, rrzbunitor, nu]i vorbi asa. ca sinu-l mAnii pe Dumnezeu cu inima ta impietriti.

J naintea lui Dumnezeu intreaga lume materialr este ca si cand n-ar fi;

r fiinlele insufletite, precum ingerii si oamenii, a;ijderea. Dar au exis-tenti durabili acele fipturi care sunt aproape de Dumnezeu, avdnd chipul giaseminarea Lui. celelalte fipturi se tr.c precum umbra. ,,cerul si pimantulvor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece,. (Matei 24,35).

i nu uitrm nici o clipi c[ diavolul cauti mereu si ne aduci in suflett*J gunoaie dricegti, dintre cele care nu ne prisosesc Ei sunt uneori atdt

de mdrunte ;i de amestecate, incOt nici nu ne dim seama de ele. Spune-mi,oare , sau m6ndria, neribda-

irascibilitatea, sau do=ffi de a_e.Ofgqa_. uf yu,,lraUl_Si

u q"atgdiliaiu adryL{qd_euspre_f_apta_ceeU_uut,_Aftqe

indatonrile sluibei_tale; spune-mi sincer, din inimr, nu *n, acestea toategunoi diavolesc Ei bezni veniti din iad? cu credin$ qi cu nidejde in Dom-nul, cu perpetud :rezvie si luare-aminte de sine, Dumnezeu te vi ajuta sr tepofi feri de gunoaiele si intunericul iadului. ,,cel ce s-a ndscut din Dumnezeuse pizeste pe sine si cel rIu nu se atinge de el,,(Ioan 5, lg).

oatl fericirea si toati nefericirea mea sti in gdndurile gi in pornirileinimii. Daci gdndurile si pornirile inimii imi sunt de acord cu ade-

v[rul dumnezeiesc sau cu vointa lui Dumnezeu, atunci sunt liniqtit, plin delumind duhovniceasci, de bucurie, de fericire. Dacd nu, sunt nelinistit, sufle-tul imi este cuprins de o beznTa nepitrunsi, de apisare gi de ur6t. Dacd gan-durilor qi pornirilor mincinoase, potrivnice lui Dlmnezeu, le iau locul altele,adevdrate, plrcute lui Dumnezeu, atunci m[ simt din nou imprcat qi fericit.

proapele meu este o fiinli asemenea mie, om ca;i mine, tot chip allui Dumnezeu. $i fiindci este intocmai ca mine, trebuie s[-l iubesc

ca pe mine insumi. ,,si iubeqti pe aproapele tiu ca pe tine insufi,, (Matei 22,39). Trebuie si-l consideri carne din carnea ta Ei sdnge din sdngele tdu, sd ite adresezi cu dragoste, bland, afectuos, iertOndu-i gr-.selile, a$a cum ai vrea

108

sa 1i le ierte si pe ale tale, asa cum a$tepti gi de la allii iertare si intelegerepentru neputinfele tale. Adic[ sau sa te faci ce nu teUledefe, Oeticat, arnaU

p entru ca. primind Sfintele, ddtitoarele-de-viatI Taine cu credinti ne-I strdmutatl si poti birui uneltirile ;i clevetirile diavolului, spune-ti in

minte ci ceea ce ai primit din Sfdntul Potir este Cel ce este singur Fiitor. Cuasemenea gOnduri si convingeri in iniml, primind Sfintele Taine, te vei linis-ti indatd, te vei inveseli, vei cIpIta vigoare si inima iti va spune ci in tine si-lisluieste cu adevirat Domnul si tu in Domnul. Din experienti.

dnd te rogi Stlpdnei Doamne, Maicii lui Dumnezeu, o numestiocean de bunitate si de binefaceri. Caut[ si fii $i tu. dup ,

Uun sigqnnimos cu c _ueyqiq_de b_unatalea siJaaqinfUdqfe-lufiJ4gqu ei.rlu-Ldjlplggi, ci dimpotrivd, iubeste-i cu c0t au mai mult[ nevoie detine.Judeci-le limpede $ pulg:lqrqqldesinlggUl tgl-;i St[pAna i;i va spori milele fat[ de tine.

iecare cuvAnt cu puterea lui. Unele dau viati, altele pot ucide sufle-tul: pe-al tdu, pe-al aproapelui tiu. De aceea s-a spus: ,,Vorba voas-

tri sI fie intotdeauna pllcuti, dreasi cu sare" (Coloseni 4, 16). ,,Din guravoastr[ si nu iasi nici un cuvAnt r[u, ci numai ce este bun, spre zidtrea ceade trebuinti, ca sI dea har celor ce asculti" (Efeseni 4,29).

rljmagul cel riu intrl in inima omului o dat[ cu imbuibarea gi betia.Dac[ egti cu luare-aminte, poti si-1i dai seama ci aqa este. Iatd de

ce, pe misuri ce omul capiti obi;nuinta bluturii, ii spore;te grozav si atracgiaspre ea (sporegte gi puterea vrdjmaqului asupra omului). Se observi la betivio seductie irezistibild a acestei patimi, pe care cauti cu orice pre! si qi-o sa-tisfacl, ceva ca o pornire lluntricl spre picat, spre vrijma;ul intrat in inimaacestor nefericiti. Cum poate fi izgonit demonul betiei? Cu post gi rugiciune.Vrljmaqul intrl in oameni atunci cAnd s-au dedat unui mod de viati exclusivtrupesc, satisfacerii pAntecelui, qi fiindcd nu se roag[. De ieqit, nu poate iesidecdt atunci cAnd se folosesc mijloace opuse: postul si ruglciunea.

e mi s-ar fi intAmplat daci nu mi s-ar fi dat, dintru inceput, haruldumnezeiesc, dacd el nu ne-ar cuprinde fiinfa deodati, neasteptat,

dupi ce am sivdrqit atdtea plcate, qi dacl nu ne-ar indemna spre pocdinti, culacrimi? Ce s-ar intAmpla dacd ar trebui s[ ne dobdndim pociinta numai cupropriile noastre eforturi? Ticdlogii de noi, ce pu{ini ar fi cei in stare si seelibereze de povara pdcatelor, fiindcl, indeobste, firea noastri este leneqi,nedeprinsd cu munca stdruitoare, mai cu seami in viata duhovniceasci. $ifdri ajutor, f[r5 o considerabili inlesnire si usurare a nevointelor duhov-nicesti, am fi renunfat la ele, am fi pirisit lucrarea mdntuirii. Acum ins[

109

Dumnezeu cel preain{elept, pirintele cel binevoitor fie ci ne u$ureazi Ei neindulceqte povara noastri duhovniceascd, fie ci ne-o ingreuiaz[, pentru a nepune la incercare, pentru a ne invita ribdarea si pentru a face si se istoveascitrupul cel viclean qi aplecat spre pieire, alterndnd cu in{elepciune o situatiecu alta. Astfel, putem lucra mereu pentru mantuire, cu ajutorul lui Dumne-zeu,fdrd. un efoft deosebit si deseori cu bucurie.

(- e, de trist este si vezi cum ii dijmuieste vrijmaqul pe creqtini inrg, zilele de srrbdtori ale Domnului, silindu-i la plata urr-ui greu tribut

gi cu cAt este mai importanti sirbitoarea, cu atAt este mii mare birul pldtit decre$tini diavolului, fiindci ce vedem ci se intdmpld de sdrbdtori? Trdndivie,destrlbrlare, betie, desfrau, bitii, hofii, distractii usuratice. Dumnezeule!Toate ca sI-i faci pe plac trupuluil Ce sdrguincioasi slujire diavolului! Teintrebi: sunt acegtia crestini rdscumpirafi cu cinstitul sange al Fiului luiDumnezeu? Triim oare intr-o eri crestini sau intr-una prgani? AceEtia si fieoare cei care se mai ;i impirtd;esc cu ditdtoarele-de-via1i Taine? Aceqtia sIfie cei ce vin la biseric[ si se roagi, impreuni cu tine, Domnului? Dacd suntei, atunci de ce au mai venit la biserici? se vede cd din simpli obiEnuintl,nu fiindci i-ar fi indemnat inima, recunoscdtoare citre MAntuitorul Hristos.Se vede treaba ci nu s-au rugat lui Dumnezeu, nu si-au apropiat inimile deEl, si-au apropiat numai buzele, nu s-au lisat pitrunqi oe auhui sirbltorii, fi-indcd nu inleleg, in general, sensul si scopul srrbdtorilor crestine, nu par-ticipi la ele asa cum parricipd - si zicem - copiii la sdrbitorile de familie pecare le pun la cale plrinfii. Ce copii rdi si cu o mami at0t de buni, de iubi-toare, de sfanti - Biserica! Mama e sfdnti, copiii sunt p[citosi. Mami du-hovniceascd, copii trupe;ti. Mami cereascd, pirinli plm0ntesti. Mama vreasi le dea in locul bunitltilor vremelnice, striiicioase, bunitilile cele vesni-ce, duhovnicesti, dar copiii le resping, umbland dupi desf[tdri lume;ti, ire-cdtoare, picitoase. Totuqi, printre betivi si printre cei dedati viciilor ii intAl-nesti de sdrbdtori mai mult pe cei ce nu vin la bisericd (care n-au habar cesirbitoare este, nu s-au gdndit nicicdnd la ea). Aceqtia au o singurd sirbitoa-re, cea a trupului. Pdnd cand, oare, noi. preotii nu ne vom ridica impotrivacelor ce pdnglresc sirbitorile Domnului? Care dintre preolii lui Dumnezeuse va arita r6vnitor ca Ilie, sau ca Isaia, sau ca Ieremia, ca si se ridice cu pu-terea Duhului SfAnt impolriva tuturor firidelegilor care se fac in noul Israel,ca s[-gi inchine toatl puterea, toati viata, preamiririi lui Dumnezeu gi ca sistarpeasci dintre creqtini aceste necuviinte? cdnd vom sfinli, Doamne, dup[cuviinll, sfinrenia sirbitorilor Tale? cind vom aduce mAngdiere sfinteinoastre Maici - Biserica, supundndu-ne rAnduielilor sale? cAnd ne vom um-ple de duhul ei? Pdni cdnd vom incepe in duh priznuirea marilor, mdntuitoa-relor evenimente ale credintei dreptmdritoare, ca sI o incheiem apoi in trup?

110

PAn[ cflnd va mai rflde vrljmaEul de midularele lui Hristos, care sunt cre$ti-nii? PAn[ cind adeptii altor credinle gi confesiuni ne vor ar[ta cu degetul,spunind: uitali-vl la cregtinii cei ce se numesc pravoslavnici, cum trdiesc?Ce credinli poarti ei in iniml? Ce cunostinle au despre credint5? Ce preo{i

au? Ce prost ii invald pe ei cele ale credintei, cit de pulin Ie explicl slrbito-rile, cu ce scop au fost stabilite, ce reprezintal Cat de putin ii invali s[ tri-iasci dupl credinti! Dumnezeule! C0te reprosuri se aduc credinfei noastre

dreptmdritoare Ei nouI, preofilor? Sau poate cI noi, p[storii, suntem invinuitipe drept. Poate c[ in faptul ci creqtinii nu tin slrbltorile dupi cuviinti avem

si noi o mare parte de vini. Poate ci fiindci nu-i mustrlm, nu-i oprim. nu-i

rugim, cu indelungi-ribdare si cu invltlturi, cum sd petreaci slrbltorile qi,

in general, cum sI triiasci cre$tine$te. Le vorbim prea pulin despre tr0ndi-vie, despre befie, despre desfrAnare. Nu tunlm in biserici cu cuvintul lui

Dumnezeu impotriva acestor vicii care au pus teribil[ stipinire pe creqtini.

Nu obisnuim si-i pedepsim indepirtlndu-i de la SfAntul Potir pe cei cunos-

cuti ca betivi qi ca desfrAnati si prin aceasta facem si se rispindeascl din ce

in ce mai mult viciile. Persoanelor care meriti o severl pedeapsi bisericeas-

c[, atunci cAnd vin la spovadi le d[m epitimii prea u$oare si nici nu le urmi-

rim cum se cuvine daci sunt [inute sau nu. Dumnezeule al dreptitii! Si p[s-

torii, qi turma se arati inaintea Ta ca unii lipsili de rispundere. Dintre noi,

,,to[i s-au abitut, impreun[ netrebnici s-au ficut. Nu este cine s[ facl binele,

nici micar unul nu este" (Romani 3, 12). Ce se va intAmpla, pini la urmI,

dacl aceasti dezordine in viala noastri se va menfine? PimAntul este cuprins

din ce in ce mai mult de nelegiuire. Impirltia vrljmaqului se ldlelte mereu,

implrllia Ta se micqoreazra. Putini sunt alesii Tli, cei cdrora le stai in inimI,

multi sunt robii diavolului, in ale ciror inimi s-a furisat ca un fur cel mai

mare ucigaE de oameni. Ce vei face cu noi, Doamne? S0ngele Legii Tale stri-

gi din pimdnt, iar glasul binevestitor al Evangheliei Tale nu va pitrunde in

inimile cregtinilor. Poruncile tale sunt uitate, rdnduielile bisericesti nesocoti-

te, ce vei face cu noi, Doamne? Trimite-ne, Doamne, lucritori plini de rdvni

in via Ta, care sd nu caute ale lor (cf. I Corinteni 13, 5), ci si caute lnai intaipe Hristosul T[u. DI-le lor rAvna proorocilor, puterea si intelepciunea apos-

tolilor, ca s[ lucreze zi qi noapte pe ogorul inimilor omene$ti.,4,

f i auzim pe unii spunand: rugiciuneane oboseste repede. De ce oare?Ipiindcl nu-L aveli in fafa ochilor minfii pe Domnul ca Ei cand ar fi

aievea. Privi[i-L mereu cu ochii minlii ;i ai inimii ;i atunci vefi putea sta la

rugiciune toati noaptea qi nu veli osteni. Ce spun, o noapte! Veli fi in stare

si stati trei zlle si trei nopti la rdnd si nu vefi obosi. Aduceti-vl aminte de

stdlpnici. Ei au stat multi ani la rAnd pe un stAlp, cu duh rugltor, invingAn-

l i l

du-si trupul, cel care, ca.-si trupul tru, trigea spre lenevie. Iar fie ti se par gre-Ie cAteva ceasuri de ruglciune, poate chiar unul sinsur!ragoste.a nu gdnde;te rdur (r corinteni 13. 5). A gdndi riul esteceva diavolesc. GAndeste riul diavolur din om qi-nu omur. De

atet nostru care e;ti tn c.eruri!ce priveliste duhovniceascd sublimr,emofionantd ni se arati atunci cdnd aceste cuvinte rlsuni intr-o

M:1,:i].1g"rilor nu poare intelege minunea: cAt de bun, de intelept,r- y rde atotputernic ni s-a ardtat Dumnezeu prin intruparea Sa din prea_

sfdnta Fecioard Maria. ,,Toati firea ingereasci s-a minunat ie rucrul cel mareal intrupdrii rale; ci pe cel neapropiit, ca Dumnezeu, L-au vdzut om apro-piat tuturor, petrecdnd impreuni cu-noii. (Acatistul Buneivestiri, condac 9).

aceea sa nu 1ii in inimi nici un riu, nu-l gindi i-pot.iuu uproapelui tdu, casi nu te faci una cu diavolul. ,,Biruieqr"-rrur .u Lin"t"il iito*unr 12, 2r).Rrul pe care il vezi, sau care crezi cr este a;a. in aceasta sd 1i se cuprindlintelepciunea duhovniceasci qi fapta de deslvarsire, in duhul iubirii crestine.

imensr mullime de oameni, aduna{i intr-o biserici, sau numai in cercul fami_liei, sau strdngi impreuni, elevi sau ostaqi, qi cdni ,unt rortir" din suflet, cuadevirat dintr-o inimi gi dintr-un gdndl'ce priveli;te subiimd c0nd vezi craceste cuvinte sunt confirmate de insrsi viali oamenilor, atunci c6nd impir_tiEesc unii fatr de allii simliminte de dragoste frileasci, trdind in pace, ceitineri ascultand de cei brtrdni, cei mai slabi la minte de cei mai degtepli, d6n_du-si unii altora cele.cuv_enite, respectandu-se .""ip.o., _in-.inrt" unii altora,ddndu-si intaietate" (cf. Romani iz, to). ce priveliste, cu adevdrat cereasci.atunci cdnd o familie numeroasi, avandu-i stranqi ird.;"d pe mulli dintre ceide-un neam, se agaz[ la masr gi ii vei auzi petoti zicdnd, intr-o inimd si intr-un glas: ,,Tatrl nostru!", mirturisind pe Tatil ceresc, c"t--;;i, ^i*p#;i

A1o1sf1nt' cu dorinta si se facr voia sa pi""u- in cer, aga gi pe pdmdnt, minur-isindu-L pe.cel ce pe roti ne !ine! ce suilimi priveris,tefanistdpdnul casei nu_$i revendicr siesi bunrtrtile oferite, mdncarea gi uiutuia, ci le atribuie luiDumnezeu, considerdnd cd toti trebuie sd se bucure oe oarurite Lui; cdnd, com_par0ndu-se cu tofi ceilalli, pare a fi el insuqi cel ospitat, nucel ce ospdteazi.Dar ce priveligte rdrd seamln si aducitoare de liniqte ar fi dacd tot pdmantul,toate popoarele ar rosti intr-un gdnd Ei intr-o inimr, ridicdndu_qi privirile citrecer, Tatdl nostru care esti tn ceruri, sfinyeascd-se numere Tdu -gi sd fim si noisfinlili! vie tmpdrdyia Ta, cum a fost dintru inceput, inuint" de cdderea inpdcat;.facd-se voia Ta - voia cea bund si desdvdrqi a, prrri* tn cer, a;a ;i pepdmdnt.,-veqnici, gi sd nu impirdteasci samavolnicia; painea noastrr cea detoate zilele dd-ne-o noud astdzi... si ne iartd noud grrr)hk noastre...si cele_lalte. Ce-ar fi daci toti ar gandi 5i ar voi asa! Dar u.."ni-uu vremea c6nd toli ceice viefuiesc pe pimAnt vor fi o rurmi si un pistor ltoan tO, iO).

r t2

Slavi bun6tIlii Tale! Slavi binefacerilor Tale! Slavi intelepciunii Talel Sla-vd puterii Tale! Prin intruparea Sa, Domnul ne-a invilat Tainele credinfei,care nu fuseseri cunoscute decdt, poate, intr-o mic[ mlsuri in Vechiul Testa-ment. Prin intruparea Sa, noi pdciioqii, cei supuqi blestemului, ne-am invred-nicit de Preacuratul siu Trup qi Preacuratul Siu sange, pentru a ne uni cu El;i a fi fiinlial cu El, dup[ cum Ei El este in noi. prin intruparea Lui, preasfanraFecioari Niscltoare da Dumnezeu ni s-a fdcut puternici mijlocitoare citre totbinele la Dumnezeu qi acoperimdnt impotriva picatelor, necazurilor sisupirlrilor, care se roagl pentru noi ziua si noaptei, impiriteasa si Stipananoastri. Puterii sale neputindu-i face fa![ vrijmaEii vizuli si nevlzuti,

"u ,-u

ficut qi insiqi Maica noastri, dupi har, potrivit cuvintelor Domnului, care, pecruce rdstignit fiind, a zis citre ucenicul Siu Ioan: ,,Iat[ mama ta". Iar Ddn-sei: ,,Iati fiul tiu" (Ioan 19, 26,27). slavi binefacerilor Tare. Doamne!

dt de mult ne injosim sufletul nemuritor, cel dupi aseminarea luiDumnezeu, impitimindu-ne de cele ce se strici si se sting repecle,

de strilucirea trecitoare a aurului si argintului. indepirtdndu-ne privirea dela lumina cea de sus, vesnicd, aducdtoare de bucurie. impitimindu-ne dedestlt[rile trupeqti, repede trecltoare, vitimltoare, care sllbesc sufletul sitrupul ;i abltdndu-ne privirea de la dulceafa vesnicS, duhovniceasci qi de ladulcea priveliqte a vederii de Dumnezeu qi indreptandu-ne-o citre slava lu-meascd cea desarti, ne luim ochii de la slava chemirii de Sus, de la cinsteadati fiilor lui Dumnezeu, mostenitorii veqnicei Sale impiritii.

unul cel mai de pre! in aceastl viati si in cea viitoare este Dum-l) v1s7ss, cel vegnic viu, atotdesivdrsit, atotfericitor. Cei ce au agoni-

sit acest Bun, cei care il au in suflet sunt cei mai fericiti oameni. Tot restull celepdm0nteqti, cele ale vietii socotite drept bunuri nu sunt decdt desertdciuni, viel"Toate cele pe care le am ldngi mine sau pe mine, nu m[ expriml. nu mdrecunosc in ele. Chiar qi trupul meu, cel in care sunt imbricat si din care suntalcdtuit, pa4ile existentei mele pim0nteqti, nu sunt, propriu zis, eul meu.

e vor sd spuni aceste cuvinte: ,,A clrui laud[ nu vine de la oameni,ci de la Dumnezeu" (Romani 2,29\? Cui i se adreseazi aceastd

laudd? celui care lucreazd, Domnului inlluntrul siu, in inima sa, celui care^---- ] ->.%tace tot lucrul sdu dlrpd_q.qm ii spune con$riinta $i_c_glefu_pggplgllg jare-

aqteprlm slavide la oameni, nu de la Dumnezetr, care este Dumnezeul slavei. umbldmdupi decoralii pdmAntesti, cruci, ordine...

T\ e ce oare i-a aprrut sf0nta cruce pe cer impiratului constantin?l-l Drepl semn cr prin cruce s-a prosl5vit Domnul insuqi gi apostolii

si toatd ceata mucenicilor, ci crucea este biruinta cea nebiruitl si ci, dupl

113

cum diavolul a fost zdrobit prin cruce, tot astfel vor fi zdrobili gi vrljmaqiiCrucii lui Hristos sau ai creqtinilor. Ci in prigonitorii creqtinilor lucreazidiavolul, cel care trebuie inti0nt prin Cruce; ci crestinii prigoniti sunt m[du-lare ale lui Hristos, ostagii lui Hristos, afla1i mereu sub paza lui Hristos Dum-nezeu si a Crucii Sale.

y atd cd te-ai Jdcut sdndtos. De acum sd nu mai pdcdtuiesti (Ioan 5, l4).I Experienla arati c[ picatele Ei patimile distrug slnitatea sufletului qi

trupului, iar biruinla asupra picatelor aduce in suflet liniqte cereasci ;islnitate trupeascd. Rdpune hidra cea cu multe capete a picatului si vei fi si-ndtos. Plstreazi-fi liniptea sufleteasci, nu te agita, nu te tulbura de nimic dincele ce !i-ar putea sta impotrivi: necazuri, nedreptili, nereguli, si te vei bucu-ra mereu de slndtate sufleteascd si trupeasci. Nelinistile, tulburirile, foculpatimilor de tot felul nasc in noi mullime de boli sufleteqti gi trupesti.

D entru a-i conduce pe altii, trebuie mai int0i sr inveti si te conduci pe-f tine. Pentru a-i invita pe al1ii, trebuie mai intai si acumulezi tu

insuti cunogtinfe. Daci nu gtiu si mI conduc pe mine insumi, daci imi lipses-te duhul stipdnirii de sine, al bldndefii, sfinteniei, iubirii si adevirului, voi fiun prost conducitor. cdnd patimile isi fac mendrele in mine, mai bine si numi apuc sd-i conduc pe altii, ca s[ nu le provoc un mare riu si si nu mi-lprovoc nici mie.

1-l omnul imi este viafi in moarte, putere in neputinfd, lumind in intu-IJ neric, bucurie in tristete, curaj in lasitate, lini;te in tulburare, mi

asculti cind mi rog, md sliveste c0nd sunt ponegrit, mi izbiveste cu cinstecand sunt defiimat. Mi ajut[ Ei mi mantuie;re cu puterea Sa. in chip mi-nunat, m[ scoate din necazuri, din stramtordri, din patimi trecltoare. candinall cdtre El strigare de izbivire, dusmanii nevizuli mI pirisesc degrabi,dupd ce mi-au intinat cele din liuntrul meu qi simt atunci lucrdnd asupra meadreapta Dumnezeului si MAntuitorului meu. Mlrire si multumire Pdstoruluisi Luminitorului sufletului meu.

1r 0nd te rogi impovirat de multe picate gi cuprins de deznldejde,

^ \-, incepe-1i rugdciunea cu convingere. cu duh arzitor, adu-li aminte cI

Insusi Duhul lui Dumnezeu ajuti neputintelor noastre, mijloceste pentru noi,,cu suspine negriite" (Romani 8, 26). De ifi vei aduce aminte cu credin$ delucrarea Duhului lui Dumnezeu in noi, atunci i1i vor picura din ochi lacrimide umilintd ;i vei simti in inimi pace, dulceati, dreptate qi bucurie in DuhulSf1nt" (Romani 14, I7). $i striga-vei, cuvAntAnd cu inima, Avva, pdrinte!

flmniprezenta lui Dumnezeu se vldeste ?n spaliu gi in mintea noas-\-f trI, adicl Dumnezeu este pretutindeni in raport cu spaliul si in

raport cu gdndirea noastrd. oriunde m-as duce, cu trupul sau cu mintea, il voiintAlni pe Dumnezeu, pretutindeni Dumnezeu imi va iesi in cale.

rt4

*.dnd ne rugim trebuie sd credem in asa mdsur[ in forta cuvintelorrugiciunii, incdt cuvintele si nu fie rupte de actiunea pe care o

exprimi. SI mcdf i uvAnt atrase duoi si actiunea cdit_4e_elp_I9s!g asa cum corpul s$c_inso{q!r{9!dcau!4 de:rmbra s;; Si asacum c-[y]qtele si faptel€_Damnului5grnl intotdeauna nedesp44tle.,,Q{_!L {zrs sl q-au fdcut. +4q!!_Si s__eu-*Zrdit" (Psalmul 149,5).$i ru s[ crezitot a;a. TUgi aduslaudalgj punlnez-eq;!_E_lJl-q ptmlt_lau{4 t31;_Lqr__{nd1!g[!r !t_-g_pr1tqr"L!qqtqq!qqa. rt!!ry gifg!_dg_ bUl a_ mire4s {nd_du[o_.v.4!94!_q i. Nenoroc irea e c i avempufin[ credinfi _si despi4im cuvAntul de fapt[, precum trupul de suflet, formade confinut, umbra de corp, rim0nem cdnd ne rugim ceea ce suntem si inviatd: oameni ,,fireqti care nu au Duhul" (luda 1, 19). De aceea si sunt nerodi-toare ruslciunile noastre.

td scris despre templu: ,,$i vor fi ochii si inima Mea acolo in toateztlele" (3 Regi 9,3). Acolo, adici indreptati indeosebi asupra inimi-

lor celor ce se afld ;i se roagi in el, fiindcd Cel de Sus nu locuieqte in tem-ple f[cute de mdna omului. Citi bucurie ne dau aceste cuvinte ale infeleptu-lui Solomon! in templul lui Dumnezeu, ochii stlpdnului sunt indreptatiasupra fieciruia dintre noi, inima lui asijderea! Putea-vom oare si cerem o simai mare apropiere? Asupra mea este indreptatd insisi inima St[pAnului.Uneori stai fa{i cdtre fati cu cineva, vorbesti cu el, dar inima lui nu esteindreptat[ spre tine, ocupati fiind de altcineva sau cu altceva. Aici insi inimalui Dumnezeu e indreptati spre tine, toati iubirea. bundtatea, mdrinimia Sa,toate sunt gata s[ se reverse spre tine, dup[ cum iti este credinta.

4!dii!he!q[qr_!qqliUtr_!Ug4tdq:[egl_!e_es_tiqJuryele_,iqss4mnica ni 1_gptpptgq_de_i4!11r-" Qglg:le alqtg1lu--aq(iula_ rarli _tie

r!g9!gg_$1_T499{9n y. ttr lloLasqulta_ rq$c-lglea si o vor infitisa indatist[pinului, ca unui Atotputernic ;i Atotprezent. Cand ]a Proscomidie chemi,rugdndu-te, pe Iisus Hristos Domnul, pe Preacurata Sa Maici, pe sfinti, sauii pomeneEti pe vii si pe morti, atunci pdrticica pe care o scoti reprezinti peDomnul sau pe Preacurata Sa Maic[, sau pe vreun sfAnt, sau pe mai mullisfinfi impreuni, pe viii qi pe mortii pe care ii pomeneqti, gAndul indreptatspre ei o datl cu rostirea numelui reprezintd, ,,!ine locul" sufletului lor, alfiinlei invocate sau pomenite. Astfel sunt aduse in mic pe buzele gi in inimanoastri fiinle din lumea de dincolo, de Sus, ;i aceasta se face prin credinli,prin Duhul Sfint, Cel Care pretutindenea este Ei pe toate le implineqte.

dnd mi rog, cred cu tirie c[: 1) Dumnezeu Unicul este Cel ce esteqi pe toate le implineste, prin urrnare st[ si la dreapta mea. 2) C[ eu

sunt chipul Sau.^3) Ce El este ocean de bun[tate si 4) Izvorul a toati bine-facerea Ei ci El Insuqi m-a imputernicit si m[ rog Lui.

115

upd cum pietrele, sau bucitile de lemn, sau alte corpuri aruncate insus cad inevitabil pe pimOnt sau in api, in funclie de locul de unde

sunt aruncate, tot aga ;i cuvintele rug[ciunii ajung negresit la Dumnezeudacl sunt spuse din inimi; atunci cAnd sunt spuse il1urni., cad peste serpiiintunericului, in oceanul minciunii - diavolul -, cel ce este fiintf minciunii.

6nd te rogi, trebuie sr-ti inchipui intreaga creatie ca si cum n-arinsemna nimic inaintea lui Dumnezeu, iar pe unul-Dumnezeu-

Totul, cel ce pe toate le tine, care existi si rucreazi pretutindeni, dand viafdla toate.

T-1 ornnul umple intreaga creatie, cea care este in fala sa, ,,ca picdtural-l de rour, cea de diminea!6, care se pogoari pe pimant" (inlelep-

ciunea lui solomon 11,22), Care o line cu dreapta sa,-pana la cel din urmrfiricel de iarbi ;i de praf, nef[cand nici o deosebire intre lucrurile mari qicele mici, fiinleazi in infinit, umpland totul la modul absolut, ca qi cum totuln-ar fi decct vid, El fiind existenta unic[; de aceea s-a Ei numit pe sine celce este (Ie;irea 3, l4):,,Eu sunt cel ce sunt...

ricare particuli a universului, c0t ar fi ea de mici si de neinsemnati,prin faptul c[ are o existentd proprie aduce dovada ci Dumnezeu,

cel ce pe toate le slvArseqte 9i le tine, existi. Ar fi oare cu putinli si existemateria gi si nu existe Dumnezeu, creatorul a toate? Nut Fiin El nu poate sdexiste nimic, firi prezen{a gi suslinerea lui Dumnezeu, n-ar putea exista,dacd ar fi si rlmani singur, nici mdcar un firicel de praf. ,,Fdri El nimic nus-a fdcut, din ce s-a ficut" (Ioan 1, 3).

T ntr-o anurnitr misuri, ne putem da seama inci din aceastd viati de

r cele ce vor deveni realitate in viafa viitoare; cd. unindu-ne atunci pedeplin cu Dumnezeu, vom avea parte de un izvor de vesnici lumini, pace,bucurie si fericire. S&_fn:pfleiatrcDumnezeu, unindu_ , ne simtim minunat, lini$ti!!,_UgUfu-U lre_sqli,intqcmai copiilor la s0nul mamei.. sau, mai oeslugit vodino, ai6t de bine,incdt nu mai avem cuvinte si spunem cum. ,,Bine este ca noi si fim aici,.(Luca 9,33). Nevoieqte-te, deci, nesldbit, ca s[ te invredniceqti de fericireacea fird de sfdr;it ce va sI vini si pe care ai qi inceput sd o cunogti in parte,clin experientd, inci din via{a aceasta. Dar ia seumi, ,,crci vedem acum caprin oglindi, in ghiciturl, iar atunci, fali citre fali; acum cunosc in parte, daratunci voi cunoaste pe deplin" (l corinteni 13, l2). cum ne va fi oare candne vom uni cu adevirat cu Dumnezeu, cdnd inchipuirile qi umbrele, oglindasi ghicitura nu vor mai fi si cand va veni implrilia adevirului ;i a cunoagteriideslvdrsite? SI nu incetim nici o clipi lupta pentru dob0ndirea fericirii celeiviitoare. pentru viitoarea noastri unire cu Dumnezeu.

tt6

\ /edeti cat de putemic strilucesc soarele Ei stelele? ,,Atunci cei dreptiv vor striluci ca soarele" (Matei 13, 43), de la lumina cea dinlruntru,

nematerial5 a lui Dumnezeu. Cdnd ingerii igi fac aparilia pe pimOnt, sunt aproa-pe de fiecare datd inconjurali de lumini. Tindeli cltre aceasti lumini, pdr[sifcele ale intunericului. Putem s[ ne inll$m fiinla, ficdndu-ne pirtaqi cu Fiintadivinl; cici Dumnezeu este lumini necreatl, mai presus de orice luminl creat[.

mule! Cdnd md uit la tine, cunoscindu-ti sim{urile qi trupul t[u,cdnd imi amintesc de ziua in care te-ai niscut si de zilele care au

urmat, din copilirie pdn[ cAnd te-ai ficut bdrbat deplin qi pdni in ziua de azi,pentru ca mai apoi sI mi duci gdndul la ziua mo4ii tale qi pe urmd la vesniciacare !i-a fost hirlzit[, de la facerea lumii, nu gtiu de ce si mi minunez maiintOi: de nimicnicia ta sau de atotputernicia si bunitatea Creatorului, Care ;rbinevoit si-1i dea vialI gi Care i1i imbrac[ trupul stricicios qi muritor in ne-murire! Mirarea mea spore$te cdnd vid cum !ie, celui ce egti trup qi s6nge,Domnul Dumnezeu, imprratul cel vesnic, iti dd s[ gusti din Trupuisi'SangiteLui, fiindcd El, in zilele cdnd se afla in trup omenesc, S-a ficut pirtas trupu-lui gi sdngelui nostru (cf. Evrei 2,14), ca sd te facd pe tine vesnic viu.

mul care moare rdmine o fiinli vie. ,,Dumnezeu (...) nu este Dum-nezeu al mortilor, ci al viilor, care toti triiesc in El" (Luca 20, 38).

sufletul omului pluteste nevizut l6ngi trup, in locurile unde i-a fost drag slpetreacd. Daci omul a murit in pdcat, sufletul nu poate si se dezlege de leg[-turile sale cu picatul qi are mare nevoie de ruglciunile celor rimasi in viati,indeosebi cele ale Bisericii, Mireasa cea preasfdntd a lui Hristos. si ne ru-gim din toati inima pentru r[posa1i. Le poate fi de un imens ajutor, mai muitdecAt oricare, venit de la cei vii.

dnd Domnul prive;te cu milostivire la fiii plmdntului eu ochii natu.-rii, cu ,,ochii" unui timp senin, limpede, deschis, ne sin:tim cr-l totii

in largul nostru, ugori qi veseli. cdnd atmosfera este curatd, aeru! ne pdtrunciebineficiter in suflete qi in trupuri; cdnd atmosfera devine rece, umecli, apisd-toare, simfim ceva ca o povari, pe suflet Ei pe trup, multi ne imbornivim, pemulli ne rlpune aleanul gi urdtul. Este modul prin care natura influenteazlputernic qi irezistibil starea oamenilor. $i este interesa-nt de observat cX cineeste legat mai pufin de poftele si desfitirile vielii, cine nu s-a f[cut rob p6n-tecelui, cine este mai cumpdtat la mAncare qi la biuturi, fat[ de acela naturapare sd se arate mai binevoitoare, nu-l apasl sau o face intr-o mai micd m[su-rd decdt in cazul celor devenili sclavii tirii qi trupului. o, cAt de limpede ni searatd c6, adevlrata noastr[ via![ este in Dornnul, nu in cele materiale; cdt declar vedem cI Domnul ,,lucreazd toate in toti" (l corinteni i2,6). in atmosfe-rr El este respirafia noastri; in mdncare, ne saturi, in biutur[, ne ogoiegte se-

tt7

tea; El ne imbraci, ne adlposteste, ne incilzegte si ne liniEte$te; ne aduceliniste si in somn; il regisim in cuvAntul curat, invilltoresc, infelept qi zidi-tor, tn dragostea unora fati de al1ii. Doamne, stipdne, FIcdtorul si Bineflci-torul nostru! Di-ne ca in fiecare clipi a vietii noastre s[ ne amintim de Tine,cd prin Tine ,,triim qi ne migcim ;i suntem" (Faptele Apostolilor 17,28), cd"viata ne-a fost datd de Tine, respiratia, totul! Dar s[ linem minte, daci in toatecele de care am vorbit pdnd acum nu vom tine seama de poruncile si rAnduie-lile lisate de la Dumnezeu, El ne va fi Ei pedeapsa noastri. Pedepsi-ne-va cuatmosfera, cu mincarea. cu blutura, nu ne vom mai s[tura, nu ne vom rnaiastdmplra setea, ne va face si ne scdrbim de mdncare si de bluturi sau si neimbolndvim de ele. Asa cum se int1mpli cAnd cuiva nu-i mai prieqte mdncar-ea. cAnd i se uriste de imbrlciminte ;i de casd, cAnd nu-gi mai giseqte linisteanici in somn. cind vorbele lui nu mai au nici o legdturl intre ele, cind areparte de dragoste nestatornic5, chinuitoare ;i p6rjolitoare. Se vide;te c[ pe-depsele ne vin chiar din pornirile noastre p[citoase. ,,Prin ceea ce picdtuieqtecineva, prin aceea se pedepseqte" (inlelepciunea lui Solomon 11, 16).

devdrul si darul mdntuitor al sfintei noastre credinte se videste lim-.{_Lpede in faptul c[ nici o TainI si nici o ruglciune ficuti cu convin-

gere nu rdmAn zadarnice, ci ne aduc din cer o putere care se arati in sufletelesi trupurile noastre, care ne cur51i de picate, ne linigteqte sufletul, dupi cu-vdntul MAntuitorului: ,,Veniti la Mine toli cei osteniti gi impov[ra1i gi Eu vivoi odihni pe voi" (Matei 11,28), Ei care ne scapd de supiririle inimii qi debolile trupegti. Niciodat[ nu ne rugim zadarnic Domnului sau PreasfinteiNisc[toare de Dumnezeu, sau ingerilor, sau sfinlilor, ci toate cele cerute spremdntuire le primim. Necontenit coboar[ spre noi din cer puteri vindecitoare;i ajutor de tot felul. Domnul este Stip0nul tuturor puterilor celor ce ar puteas[ lucreze in noi, este Domnul milei qi al mdntuirii. Iar Preacurata Maici alui Dumnezeu, Pururea Fecioard, din care S-a intrupat Dumnezeu-Cuv0ntul,urmeazd intocmai cuvAntul Fiului ;i Dumnezeului siu, rugdndu-se pentrunoi, ardtAnd necontenit credinciosilor puterea sa. Sim[ind asupra noastrd,neincetat, puterile m0ntuitoare ale Maicii lui Dumnezeu, zicem citre dAnsa:,,Nu vom ticea, Niscitoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi,nevrednicii. Cd de nu ai fi stat tu inainte, rugdndu-te, cine ne*ar fi izbivit penoi din atAtea nevoi?". Sau: ,,Arati-1i mereu citre noi puterea ta". Alerg[mla ddnsa la toati supirarea, nevoia qi incercarea. Asijderea si la sfinli, qi laingeri, cAnd ii chemdm, ne ascultd Ei prin har dumnezeiesc ne ajuti.

mul trupesc nu poate si inleleagi fericirea sufleteasci pe care o daulr.-/ ruglciunea Ei faptele bune; nu-qi poate inchipui, cdtuqi de pulin,

nici fericirea din veacul ce va si vini. El nu cunoaste decdt cele p[mdnteEtisi nimic rnai mult decit fericirea trupeasci, bunlti{ile cere;ti pirdndu-i-se

118

simple produse ale imaginaliei. omul duhovnicesc cunoaste insi din expe-rienfd proprie ce ?nseamni fericirea unui suflet fdcitor de bine si pregusti detimpuriu cu inima fericirea viitoare.

tutindenireu si in tot locul in Dumnezeu qi cu Dumnezeu, se simte atArn0nd de El pAnigi in cele mai mirunte situatii. cu cat trdiegte omul mai mult o viati trupeas-cd, cu atat mai mult devine cu totul om trupesc, nu-L vede in nimic ;i niclieripe Dumnezeu, nici micar in cele mai minunate manifestiri ale puterii Saledumnezeieqti; in toate $i peste tot vede doar trup, materie, amigindu-se insine cd Dumnezeu nu sti inaintea ochilor sIi (cf. Psalmul 35. D.

omnul este numit. si asa si este, Piistorul cel bui (Ioan 10, l l).Dacd te vei lisa condus, si vei fi convins ci asa trebuie si faci, vei

intelege cu inima ci, asa cum prstorul s0rguincios i;i pa$te turma in pidure,dar nu o lasl si se ritlceasci in ea, ci are grijd si tinl oile impreuni, tot a$a;i Domnul ne paFte sufletele, nelisandu-le si rlticeasci in minciunl si in pi-cate, adunandu-le pe calea virtutilor, pdzindu-le sI nu le fure sau s[ le rizle-{easci lupul cel firi de trup.

eoarece diavolul, prin firea lui, ar putea si-mi pitrundl cat ai clipidin ochi si dintr-o singurd mi;care in inimi, trebuie si fiu gata qi eu

sd-l resping tot atat de repede, cu un singur cuvant, spus din inimi, care sdcuprindi in sine toati puterea adevirului, asemenea unui antidot impotrivaminciunii vrdjmasului. in acest sens spunea Mdntuitorul ,,fi1i dar intelepli caserpii" (Matei 10, 16), deci a;a cum qarpele fird trup ne ataci fulgeritor, cuprecizie, cu diavoleasci iscusinli, alegdndu-qi ?ntotdeauna mornentul c6nd pepoate ataca ;i dobori mai usor, descoperindu-ne mai intdi pdrtile si deprinde-rile cele mai slabe, pentru ca atacul si-si atingi ?n cea mai mare parte scopul.In acelaqi timp, Domnul adaug5: ,,qi nevinovali ca porumbeii,,, adici simpli(modesti) ;i buni. De la qerpi putem lua doar inrelepciunea (isretimea); inimas[ ne rlmani simpli, curat6, neatinsd de stricdciune; fili bl0nzi si smeriti caMine, ne indeamni Mdntuitorul, nu vI lisati cuprinqi de m6nie si de irasci-bilitate: ,,Craci mania omului nu lucreaz[ dreptatea lui Dumnezeu" (Iacov I,20). Sd ne pistrdm curafi, neatinqi de nici o intiniciune a trupului si duhului.

uf-letul nostru ca fiinti spirituali activd_Ufppate si rlmani in nelug4_r9._f4q_{a,9-e lrnsle,l q U__&qe_14U1,_U!4 i1n !g!g. lAq_qre jle_ln e,l

gEu,__gU_gre$te neghinL Dar, fiindcd orice bine vine de la Dumnezeu, iarmijlocul de a primi orice bine de la Dumnezeu este rugiciunea, numai cei cese roagd cu osdrdie, din adincul sufletului, sincer, primesc de la Domnul har

u c6t este omul mai sporit in viata duhovniceasc[, cu atdt mai multse pitrunde de duh. incepe si vadi pretutindeni pe Dumnezeu, pre-manifestlrile puterii si miretiei Sale, si pe sine insusi se vede me-

119

pentru facerea binelui qi, in primul rAnd, harul credinlei. Cei care nu se roagleste firesc si rlmdni firi daruri duhovnicesti, lipsindu-se de bunivoie deele, din negriji si din rlceala sufletului. $i aqa cum in inimile celor ce seroagl cu sArguinlI si lucreaz[ Domnului creqte grAul pornirilor, intentiilor sifaptelor bune, tot asa si in inimile celor ce nu se roagi creste neghina tutu-ror riutililor, care inlbusi putinul bine care a mai rlmas de la harul Bote-zului, Mirungerii qi apoi al Pociinlei gi impirtfuaniei. De aceea trebuie siarltlm cea mai mare griji holdei inimii noastre, ca si nu creasci in ea neghi-na rdului: lenea, huzurul, luxul, necredinla, iubirea de avutie, zgdrcenia, invi-dia, ura;i celelalte. Sd ne plivim in fiecare zi holda inimii, micar la rugiciu-nea de seari si de dimineati. Sd o improspitim cu suspine mdntuitoare si culacrimi. precum ploaia cea timpurie, de dimineali, $i ploaia cea tirzie, desearl Si s[ mai facem si altceva: sI punem inbrazda inimii noastre semin-lele virtulilor - credinla, nldejdea in Dumnezeu gi iubirea de Dumnezeu side aproapele; si o ingrlqim, sd o fertilizim cu rugiciune, cu ribdare, cu fap-te bune gi s[ nu r[mdnem nici micar un ceas in trdndivie si nelucrare, ciciatunci c0nd tr0ndlvim si nu facem nimic, duqmanul se arati foarte sArguitorin a-gi semlna neghina. ,,Dar pe cAnd oamenii dormeau, a venit vrljmaqul(...) a seminat neghind printre griu si s-a dus" (Matei 13,25). Trebuie, deasemenea, s[ nu uitlm ci faptele bune nu se pot face firi efort si uneori sefac chiar din obligatie; dupi cum c[derea noastri in picat nu poare fi ispiqiti;i nici Impir[1ia lui Dumnezeu ,,cuceriti" decdt ,,prin strlduin$ qi cei ce sesilesc pun mAna pe ea" (Matei ll,l2). De ce oare calea cea strdmtd;i poar-ta ingustd duc spre viatl? cine str0mteazra calea celor aleqi? Cine ingusteaz[poarta? Lumea stramteazl calea aleqilor, diavolul o strAmteazil, trupul ostrAmteazi. Acesta din urmi ne ingusteazd. calea spre impirllia cerurilor.

omnul m-a adus, cu sufletul gi cu trupul, din nefiinli la fiin$. Eleste atotputernic! Cum si nu cred in atotputernicia Sa? Aq putea

oare eu, cel adus de la nefiinti la fiinfd, si cred cI existl ceva care sI-I fie cuneputintl? Existi, oare, pentru Dumnezeu, in lume, ceva mai de pret decdtmine - omul? Dacr Domnul a adus din nefiintl la fiin$ sufletele ingerilor qisufletele oamenilor, pot si cred oare ci existl vreun corp, insuflefit sau ne-insuflefit, pe care sd nu-l poatX crea Dumnezeu? Mai mult decdt atdt. Dac[Dumnezeu insuqi S-a ficut trup gi suflet omenesc, neincetdnd ins[ si fieDumnezeu, poate oare fi ceva care s[-l fie cu neputin{d aface? Ar putea exis-ta oare gi altceva, infinit miraculos, precum aceasta? Aga $i-a aritat ;i iEiaratd Dumnezeu atotputernicia.

acd ingerii cei fIr[ de trup pot cdpita uneori o corporalitare vizi-bili, nu una imateriali, Dumnezeu dAndu-le o asemenea putinli, de

ce nu Ei-ar putea crea Dumnezeu corp Sieqi? $tim chiar cI fiecdrei creaturi

t20

insuflelite ii este proprie capacitatea de a crea, datd de Dumnezeu, Duhul-Atotf[citor. Dumnezeu, Care a dat naturii legi prin care se poate schimbarepede qi u;or, n-ar putea oare transforma, printr-o singurl miEcare, oricematerie intr-un corp viu? Oare corpurile vii, toate cdte sunt, nu sunt compusedin materie amorfi gi neinsufleliti? Care putin credincios ar putea si seindoiasc[, dupl toate acestea, de prefacerea pAinii gi vinului in Trupul giS0ngele lui Hristos Domnul, in timpul dumnezeiestii Liturghii, dupi ce ElInsuqi s-a intrupat pe Sine de la Duhul Sfdnt Si din Fecioara Maria?

e este mai puternic gi mai neschimbitor decdt cuvdntul? Prin cuv6nta fost creat[ lumea, prin cuvdnt se ;i 1ine. Dumnezeu ,,!ine toate cu

cuvdntul puterii Sale" (Evrei 1, 3). $i totuqi, noi picdtogii ne purtdm fali decuvAnt atdt de superficial gi de neglijent. Exist[ oare ceva pe care si-l tratimcu mai pulin respect decdt cuv0ntul? Sau ceva care sd ne fie mai schimbltor?Ce aruncim din noi, in fiecare clipi, a;a cum am arunca o murdirie, dacl nucuvdntul? TiciloEi suntem noi oamenii ! Cat de nepisltori suntem fali de ungiuvaer atdt de scump! Nu linem seama ci printr-un cuvAnt iesit dintr-oinimd credincioasl qi iubitoare putem face minuni in viala s,i in sufletul nos-tru, in viefile Ei sufletele semenilor, atunci cdnd ne rugdm, c0nd suntem laslujbele divine, cAnd predic[m, cflnd slvArqim Sfintele Taine! Pretuie;te fie-care cuvdnt, crestine, fii cu luare-aminte fa$ de el, fii statornic in cuvdnt; dIcuvintelor oamenilor sfingi gi cuvAntului lui Dumnezeu increderea cuvenit[cuvdntului viefii. Adu-1i aminte cd cuvdntul este inceput. Cuvdntul trebuierespectat gi fiindc[ Domnul Cel Atotprezent, Atotflcltor, Unul ;i Nedespdr-

lit poate fi intr-un singur cuvdnt. De aceea se si spune: ,,Si nu iei numeleDomnului Dumnezeului tiu in deEert" (Ie;irea 20,J), fiindc[ intr-un singurnume st[ insusi Domnul Cel ce este, Fiinla necompusl, simpll, Unul, Celpretutindeni chemat (invocat).

e te va lovi vreodat[ Dumnezeu cu o mare supdrare, cu o boal6, cuvreun necaz. sI nu-ti pierzi nddejdea: fii sigur c[ El i1i va trimite si

o bucurie, iti va da har, pace, putere, bucurie, pe mlsura suferinlelor tale.Fiindc5: ,,indurat gi milostiv este Domnul, indelung-ribditor qi multmilostiv.Nu pin[ in sfdrgit se va iufi, nici in veac se va mdnia. Nu dupi picatele noas-tre a ficut noul, nici dupi flrldelegile noastre a risplitit noui" (Psalmul102,8,9, 10).

privind la Crucea Mintuitorului, gAnde;te-te c[ pe ea a fost ristignitl,I pentru mdntuirea noastr[, Iubirea insiqi qi mai cugeti la fericirea cea

mare pentru care am fost mdntuiti de Domnul ;i la chinurile de care ne-a iz-bivit, din ghearele clrei fiare ne-a scos qi clrui Pdrinte ne-a incredinfat! Ceiubire nemlsuratil Ce riscumpdrare nemlsuratil Riscumpirare de amenin-tarea chinurilor vesnice! Nemdsurati si nesriitd fericirea cea flr[ de sf6rsit.

12l

dnd spunem Tatdl nostnz trebuie si fim convin;i si si nu uitim c[Tatil ceresc nu ne uitd ;i nu ne va uita niciodati, fiindcd ar putea

oare exista un prrinte, chiar prmdntesc, care si-;i uite copiii, care si nu lep_oarte de griji? ,,Mr cheami pe mine in ziua necazului ii te voi, izbdvl,,(Psalmul 49, 16). Zice Domnul: ,,$tie doar Tatil vostru cel ceresc de ce avetinevoie" (cf. Matei 6, 32). Reline aceste cuvinte in inimi. Nu uita cr Tatdl:erg.lc te inconjoarr mereu cu iubire si te ocrote;te si de aceea il Ei numimTatil nostru. cuvantul rati are aici o semnificatie gi'o putere deosebite.

(- 1nd zici o rugiciune, zi-o dupi rdnduiali. cum scrie la carte, nu siri\-, de la un cuvdnt la altul fdri si pitrunzi adevirul pe care il contine

;i fari a-l simti cu inima. striduie$te-te ia lucrarea pe care o faci, cuvintelepe care le spui, s5-ti treacd prin inim[. Uneori insi inima s-ar putea si seimpotriveasci: din lenevie, dintr-o incremeniti insensibilitate fati de ceea cecitesti, din indoiali sau din necredin$, sau de ceva ca o lingoare qi o senzatiede asfixiere; din neatentie, din cauzd, cd esti atras sau preJcupat de altceva;sau fiindci nu !i-a iesit din minte jignirea cuiva, din sete de rizbunare fati deacela; sau iti sti gandul la o desfitare lumeasci, sau la ultimul roman pe carel-ai citit qi, in general, la vreo carte cu conlinut profan; nu fi egoist, cautrsd-1i invingi pornirile nesibuite ale inimii; ofer[-i-o lui Dumnezeu, ca pe oofrandi bineplicutr: ,,Di-mi, fiure, inima ta!" (pilde 23,26).Atunci rugiciu-nea ta te va face de-un neam cu Dumnezeu, te va uni cu El gi cu cerulintregsi te vei umple de Duh si de roadele Lui: adevir, pace, bucurie, dragoste, inldelungi-ribdare, inimi zdrobitd. Ai vrea si isprivesti mai repede piavila derugiciune, ca si dai odihni trupului ostenit? Roagi-te din inimr qi vei aveaparte de cel mai linistit somn, mai profund ;i mai slnitos. Nu te grdbi, rug6n-du-te oricum, cu preful unei jumitifi de ori de rugiciune vei cdqtiga trei-orede somn sinrtos. cdnd lucrezi sau esti la serviciu, te gribe;ti? Tiezeste-temai devreme, nu lenevi in pat, roagi-ie sdrguitor si vei'avea parte de liniqte,energie si succes in tot ce vei face peste zi. Te doare inima din pricina gri-jilor.vi^e1ii? infrdneazi-ti-o. Si-i fie ei comoari Dumnezeu, nu degertdciunilevle1ii Inva!-o si se lege mai mult de Dumnezeu, prin rugiciune, decat dezddirniciile lumii acesteia. ca sd nu re ruEinezi in iilele u6ui tate qi in cea-sul mortii, precum cel bogat in averi lumegti ;i sirac in credinld, nidelde sidragoste. Daci nu te vei ruga asa cum am spus, nu vei spori in viajr, incredinld, in infelepciune duhovniceasci.

T:rir Hristos Domnul n-avea unde si-$i plece capul in timpul vielii

r sale pdmantegti (Matei g, 20), avea insi viati in Sine qi viaji pentrutoti (Ioan 3,36: 5,26; rr,25; 14, 6). Boga{i i iEi construiesc'palaie io*p-tuoase, triiesc in ele, dar - vai! - in ciuda ambianlei strdlucitoare in care semi;ci, nu au in inimr viati adevlrati si nici cu desertrciunile lor nu se pot

122

desfdta. Se plictisesc, se sufoci in palatele lor somptuoase, incdt mulli bogatiqi dregltori de seam[ ar schimba oricdnd palatul cu bordeiul siracului, numaisd dobAndeasci linistea inimii.

oti bineplicea lui Dumnezeu intru totul printr-o desdvdr;itI despiti-mire, finAndu-1i trupul bine strdns in frdu: de pild[, cAnd ti-e lene qi

tragi la somn in timpul rugiciunii, fi in asa chip incdt si nu cedezi acestorporniri, arltdnd astfel cI iti poli stlpdni trupul. De o asemenea stare s-auinvrednicit mucenicii si ascetii.

T a sfdrsitul rugiciunilor de diminea![ qi de searl pe care le faci acas[,I-rcheami-ti in ajutor sfinlii: patriarhii, proorocii, apostolii, slujitorii

altarului, ierarhi ;i preoli, mucenicii, mirturisitorii, cuviosii, ascelii, doctoriifdri de arginli. Vizdnd in ei exemple de lucrare a tuturor virtutilor, cauti s[le urmezi tu insufi pilda. De la patriarhi invati credinta si increderea, intoc-mai ca acelea ale copiilor fali de pirinti, ascultarea fali de Domnul. De laprooroci qi apostoli, rdvna lor intru mirirea lui Dumnezeu Ei pentru mAn-tuirea sufletelor omenegti; de la sfinlii slujitori ai altarului, rAvna in propov[-duirea cuvdntului lui Dumnezeu qi in alcituirea de scrieri duhovnicesti che-mate sd preasldveasci numele lui Dumnezeu, sI intireasci credinfa, nidej-dea Ei dragostea in cregtini. De la mucenici gi mlrturisitori - tiria in apirareacredin{ei qi demnitatea triirii lor in fata necredincioqilor gi a celor deprinsi sivietuiascd in necinste; de la ascefi - rd.stignirea trupului, cu toate poftele sipatimile lui, rugiciunea qi cugetarea la Dumnezeu; de la doctorii firl dearginli - neagonisirea ;i ajutorarea fdrd risplati a celor nevoiasi.

0nd trupul se afld in largul sdu, bucurdndu-se de tihni qi desf[tare,toate poftele qi deprinderile rele se trezesc in el; cdnd este strAm-

torat, istovit, cand nu-qi mai poate satisface poftele qi patimile, acestea sli-besc qi pdn[ la urmi pier. Iati de ce infelepciunea Ei bun[tatea Tatilui ceresefac ca si fim incercali sufleteqte qi trupeste de supirdri si boli. Iati de ceacestea trebuie nu doar r[bdate flrl crdcnire, ci si ne gi bucurim de ele maimult decdt de stlrile de liniqte sufleteasci, de libertate si slnitate trupeasci.Fiindcd. neindoielnic, este mai rea starea sufleteascd a aceluia care nu a tre-cut prin supir[ri sau prin boli trupeqti, mai cu seaml cAnd trdieqte in belsugplmdntesc, neddndu-qi seama ci inima ii odrislegte picate si patimi de totfelul, supundndu-l mortii spirituale.

afi atentie copiilor, smulgefi-le din inim[ neghina picatelor, a gAn-durilor viclene, urite, hulitoare, a deprinderilor, pornirilor, patimilor

pdcdtoase; vrijma.sul gi trupul nostru cel picitos nu cruti nici copiii; in copiiexisti germenii tuturor picatelor; aritati copiilor cdt sunt de vitimitoarepatimile in viafa omului, nu le ascundeli, pentru ca, ignordnd existenfa lor si

r23

neitrfelegand despie ce este vorba, si nu se dedea la deprinderi qi patimi, carepot sI creascl in ei si si dea rezultate cdnd copiii vor u;unge lamaturitate.

mul trupesc, in toati viala lui, urmeazd. o direclie trupeasci, preo-cupdrile lui sunt trupesti, scopul pe care il urmrreste este trupesc.

Rugrciunea ii este trupeasci, modul cum invatl el insuqi qi cum ii invaid peatr1ii este trupesc, scrisul si compunerea de c[4i sunt trupegti. Toatd viaia,iafiecare pas Ei cu fiecare cuv0nt spus, reflectd o existenli

-trupeascd... cei mai

mult se manif'estd viafa cea dupi trup in pdntece. Acolo este Ei tronul si tri-buna omului care triieste doar cu trupul. pe mdsuri ce omul, cu ajutorul luinumnezeu, se indepirteazd, de viata cea dupi trup, el incepe si-si tini la dis-tanli p0ntecele, isi schimbi regirnul alimentar, inceteaz| si mai trdiascl doarpentru nesitula burtd. Pulin cdte pufin, in inima lui se instdpdnesc credinta,nddejdea si dragostea. Locul mnncirii prisositoare, al b[uturii, imbriciminliisi locuin{ei luxoase il iau gandul la Dumnezeu,la suflet, la viafa veEnicd, lachinurile ve;nice. in locul iubirii de arginti, de m6ncare, de biuturl de hainegi locuinte luxoase vine iubirea de Dumnezeu si de oameni, de impreunl-qederea cu ingerii qi cu sfinlii in ceruri. $i tot in loc de m0ncare si tiuturivine setea de carte ziditoare, de ascultare a cuvdntului lui Dumnezeu gi asfintelor slujbe. Mai inainte ii tinea de duqmani pe cei ce se impotriveau invreun fel bundstdrii sale aparente, exterioare; acum dirdmd el insusi aceafbrmd de bunistare gi ii iubeqte ;i pe cei ce i-o dirdmi. inainte dormea pesremdsuri, grsindu-si mullumire in somn; acum doarme putin Ei se lipseqie cubun[ stiin$ de un somn dulce; inainte igi proteja c0t putea mai mult trupul,acum qi-l qubreze;te, ca si poati fi infrdnt in rizboiul necurmat cu duhul.

And il vezi pe cdte unul, silit de diavolul, ci-;i line inima in prin-\-, soarea vreunui lucru de qimic, av6nd, cum se spune, une idde fixe,

care il face si sufere, si-1i vorbeasci de ea pdni te plictisegte, nu-!i ie;i dinfire, ci cunosc0nd cd aceasta e o boali sufleteasci ce vine de la diavolul. fiibl0nd si calm, indreapti-te citre Dumnezeu indati si citeEte in liniste, cucredinti nezdruncinati, troparul icoanei celei neficute de m6ni: ..preacura-tului Tiu chip ne inchindm, Bunule, cerind iertare greselilor noastre, Hris-toase Dumnezeule, cel ce ai binevoit si Te inalli cu trupul pe cruce casd,iz-bdvesti fiptura Ta de chinurile vrdjmaqului; pentru a"eaitu multumire i1iaducem Tie, celui ce cu bucurie ne umpli pe to{i, M6ntuitorul nostru, cel ceai venit si mAntuiesti lumea'..

f a seama la tine tnsuti. vrdjmaqul i1i pune la incercare gi ribdarea; elr va socoti cr a oblinut o dubl6 victorie dacd i[ vei ieqi din fire. stiin-

du-te victima uneltirilor sale, cauti si nu-!i pese de acestea. Cdnd cineva iEiiese din fire, mai cu seami o persoani apropiatd, e dureros si o vezi cum sepoartd si cum vorbeste aiurea, aducAnd mereu vorba de o pasiune pentru cine

r24

stie ce lucru lumesc. Nu te pierde niciodatl cu firea, nu dispera, nu exploda:,,ia seama la tine insuti ca si nu cazi ;i tu in ispiti" (Galateni 6, l). Cheam[-Lin ajutor pe Mdntuitorul: MAntuitorule! Mdntuieqre-mi! Dac[ te vei gisi invreo durere sufleteascd, nu-L trlda niciodati, nici de vei fi silit de diavolul saude patimi. Nu uita ce spune insu;i Domnul: ,,$i Mi chearni pe Mine in ziuanecazului qi te voi izbdvi gi Ma vei preaslivi" (Psalmul49, l5). Nemirginitaputere a lui Dumnezeu este gata si ne vini in orice clipl in ajutor. Dumneze-ului puterilor;i al bun[tifi ii este pldcut si-Si videasci, prin noi, puterea SamAntuitoare si si ne izbiveasc[ de vrljmasii vizuti si nev[zuti. Cu atAt maide pl6ns ;i mai de compitimit este omul cu cdt motivul durerii sale sufletestieste mai de nimic, fiindcd atunci vei intelege limpede c[ diavolul este cauza.

icic0nd nu-!i vine mai greu sI spui, din inimi,/zcd-se voia Ta,Pd,-rinte, ca atunci cdnd te afli intr-o mare suferinti sau esti lovit de o

boald grea, sau cdnd suferi de pe urma nedrept[1ii oamenilor, sau a hi4uie-lilor Ei uneltirilor diavolului. Ti-e foarte greu si spuifacd-se voia Za qi atuncicdnd te-ai fdcut tu insuti vinovat de vreo nenorocire, fiindcd e;ti convinsatunci ci nu voinfa lui Dumnezeu, ci a ta te-a adus in acea situatie, desi nimicnu se intAmpli flri voia lui Dumnezeu. in general, qe_eqJggIpl_s1.,c1q$_eryr g1n-cer cd suferim din vgig14_!u.LQt!!1{!e4e-u, qO_n_{ ja!U&-g_red!![a g_i_experienla_qs_=-- ' l l - -=

spun ca Dumnezeu est de aceea ne vine greu si spunem,cdnd suntem nefeicili, J'acd-se voia Ia. Ne intrebim atunci: oare aceasta sifie voia lui Dumnezeu? Oare de ce ne supune Dumnezeu la chinuri? De ceoare sunt allii netulburati si fericili? Ce-am fdcut? CAnd se vor sfArgi chinuir-ile noastre? De;i naturii noastre stricicioase ii va fi greu si recunoasci ci tre-buie s[ se supuni vointei lui Dumnezeu, fdrl de care nu se intAmpld nimic,ea se cuvine si i se plece cu smerenie, s[ i se supund si si aduci inainteaDomnului, ca pe cea mai de pre! ofrandl, supunerea din toat[ inima, nu doaratunci c0nd se bucuri de linigte Ei fericire, ci ;i in tulburare, in suferinl[ sinefericire. S5-si supund judecata deqartd qi str0mbl deslv0rsitei inlelepciunidumnezeieqti, fiindcl pe cit de departe este cerul de pimdnt, pe atat de inde-pdrtate sunt qi gdndurile noastre de cele ale lui Dumnezeu. Fiecare om si-laducd pe ,,Isaacul" s[u - fiul unul-ndscut, cel iubit, cel figdduit (clruia i-aufost figiduite pacea Ei fericirea, nu intristarea) - drept jertf[ lui Dumnezeu,ardtdndu-I prin aceasta credin$ qi ascultare, ca sd se invredniceasci dedarurile Lui, cele de care s-a folosit si se va folosi.

125

Milostenia dati in sili rimAne firi folos

g i nu ne duce pe noi tn ispitd. Pentru a inlelege exact aceste cuvintetJ ale Ruclciunii Domnesti. trebuie si ne reamintim ci aceasti

ruglciune a fost"dati apostolilor. care il rugaser[ pe Domnul sI-i invele cumsd se roage, inainte de pogorirea Sfdntului Duh, cdnd Satana ?i ceruse de laDomnul ca s[-i cearni ca pe grAu. Atunci apostolii mai erau inci slabi in duhEi puteau lesne cldea in ispiti (ca Petru); de aceea ii va si indemna Domnulsd spunl ,.$i nu ne duce pe noi in ispit5". Cdci firl punerea la incercare acredintei, nddejdii si dragostei noastre, viata n-ar fi cu putinfd. Punerea laincercare a comorilor celor mai pretioase ale inimii ii este de trebuingi omu-lui pentru a se vedea el ?nsusi pe sine qi a sti cum si se indrepte. Da, ispitele(incerclrile) ne sunt necesare pentru ca ,,s[ se descopere gAndurile din multeinimi" (Luca 2, 35), ca si ni se descopere tdria sau sllbiciunea credin{ei,;tiinta sau nestiinla, intindciunea sau curdlia inimii, increderea in Dumnezeu,sau in cele pimdnteqti, dragostea de sine sau de ce este striclcios, saudragostea de Dumnezeu. inainte de toate.

And imi aduc aminte de Fiul lui Dumnezeu, Care a primit in Unimeadumnezeirii Sale firea omeneasci si cum trliesc astdzi cei ce se

numesc creqtini, mi cuprinde spaima si jalea; spaima, gtiind ci pe cei ce nuse iau ei inqi;i in seamd, pe cei nerecunoscitori Ei inrli! ii aEteaptl mdnia luiDumnezeu; jalea, vizdnd cd multi cre$tini, lipsindu-se de bundvoie de feri-cirea cea negriitl a vietii viitoare, se dau pe sine focului si chinului vegnic.

instegte cu toati cinstea pe tot omul, indeosebi pe creEtin, deoareceDomnul a binevoit si ia fire omeneasc[ in cea mai str0nsd unire cu

Dumnezeirea Sa, astfel incAt Dumnezeu S-a flcut qi Om. Priveqte la om gicuget6: insusi Domnul a fost intru totul asemenea acestui om, in afari depIcat, gi dacl qtii Ei vezi cd, omul acela nu cunoa,ste adevlrul inomeniriiFiului lui Dumnezeu qi trlieqte nedemn, inval[-I, dd-i cunoqtinte. S[ mai iu-besti pe fiecare om ca pe tine insuti fiindc[ este aproapele tdu, aga cum s-aspus si in porunca Domnului: ,,Si nu mirturisesti strdmb impotriva aproa-pelui t5u" (Iesirea 20,16).

mul trupesc consideri libertatea cregtinului o constrdngere. De pil-d[: mersul la biserici, la sfintele slujbe, postul, pregitirea pentru

impdrtlqanie, spovedania gi impdfiIqania, toate Tainele. Nu gtie ins[ cI toateacestea sunt cerute de propria sa naturl, fiind ;i necesit5li ale sufletului.

f-1 mul trufas. cdnd aude vorbindu-se despre virtutile altora. incearcd\-f un sentiment de teamd vicleani: nu cumva acei oameni sau acel om

s[ fie mai presus decit el in facerea binelui, si nu-l puni pe el in umbrd,

r26

fiindci grgoliosul se pune intot4eeruqs pg qng_lggllpra tuturor. nu-$Lpq4!qrqshtpUi _ciAr_ pulea exista oameni care si-l egaleze. cu 41d1 m4! pulip s4_l{qpigeascl. Pentru el necazul cel mare e concurenta.

0nd cite;ti rugiciuni pentru toti oamenii, fir[ si te rogi pentru ei dintoati inima. simfi o ap[sare pe suflet. deoarece rugdciunea nu-ti

este primitd de Dumnezeu; cdnd incepi si te rogi din inim[ pentru toli oa-menii, te simli indat[ usurat. fiindc[ Domnul cauti cu milostivire citrerugiciunea ta.

eseori ni se infig in inim[ coltii diavolului. Vei intreba: care colti?aqmllor Uneori

diavolul ne supune chinului, fdcdndu-ne si ne suspectim slugile de infideli-tate qi incorectitudine in raport cu bunurile noastre (Ei in special cu provizi-ile). $i aceasta se intdmpl[ chiar in timpul cind inimile ar trebui si ni seindrepte spre cele de Sus. Ca si te izbiveqti de astfel de grijii qi preocupiridiavole;ti, adu-fi aminte cuvintele Sfintei Scripturi: ,.Ingiduinta voastrd sd sefacl ;tiuti tuturor oamenilor. Domnul este aproape" (Filipeni 4, 5). Nu vIfaceli griji degeaba. Dumnezeu vd va pdzi bunurile; chiar daci nu veti fiacasi, El vi va,,!ine locul", fiindci este pretutindeni si pe toate le implineqte.El va ,,vorbi" in conqtiinla servitorilor si casnicilor voqtri, ii va face si-siscruteze gdndurile inimii in toati vremea gi in tot ceasul. Le va ;opti inl6-untrul fiintei lor: sd nu furil Inimile li se vor tulbura si li se vor umple despaimi qi de fric[ la orice intenlie pdcitoas[ de a-si insuqi ceva ce nu leapa4ine; Domnul isi va arita minunata-I putere in ei, nu le va ingldui si vlprade. De altfel, ar trebui sd vi obignuili si considerafi tot ce e pimintesc unsunoi si sd nu-i dati atentie.

uv0ntul lui Dumnezeu este Creatorul si Dumnezeul nostru ;i oricerostire a Sa este adevir si fapti. Nici cuv0ntul nostru nu trebuie si fie

altfel (fiindcd suntem facufi dupi chipul lui Dumnezeu, deci qi cuvdntul tutur-or fiintelor cuvdnt[toare trebuie si fie adevlr qi fapti; precum cuvdntul bin-evestitor al Arhanghelului cdtre Zahaia si citre Fecioara Maria). CuvAntulingerilor qi sfinlilor a fost intotdeauna asa. Diavolului ins6, dup[ ce a cdzut dela Dumnezeu, nu i-au mai rlmas de folosit dec0t umbrele cuvintelor si ale gdn-durilor, ele fiind lipsite de adevdr, neexprimAnd esenla lucrunlor, fiind doarminciuni gi fantasm5. $i aga cum tlecare cuvAnt al lui Dumnezeu-Cuv0ntulinseamnl via1i, tot aEa cuvintele diavolului nu sunt decAt minciun[ si moarte,tntocmai ca qi tatll lor. Minciuna este de la sine moarte, fiindca ceea ce a cdzutdin viald in moarte pricinuieqte in mod firesc moafiea sufletului.

u poli s[ nu faci altceva in viall decAt s[ minAnci, sd bei si sI fu-mezi. fiindcd viata omului nu se reduce la un continuu mOncat. biut

si fumat (desi existl oarneni care nu fac decAt asa ceva, mereu). Diavolului

r27

i-a reusit gi aceasti ispravr; prin fumat si transforme viafa intr-o ardere frrifolos, iar gura omului, cea meniti si aduci multumiri si laude lui Dumnezeu,sa o prefaci intr-un cos fumegos. cu c6t vei folosi mai pulini m0ncare ;ibdutur6, cu atat !i se va subtia si usura sufletul.

utin credinciosule! Nu te indoi de atotputernicia Mea! Eu am creatr tot ce inseamnr suflet si tot ce inseamni trup. Eu sunt creatorul, Eu

sunt Dumnezeul duhurilor si al trupurilor. ,,De la Mine vine suflare de duhgi toati suflarea Eu am ficut-o" (trirnitere eronati: Is. 57, 16 - n. trad.)

Q 1 n, ucizi". De ucis, ucid, printre al1ii, si doctorii cei ce nu pun un,, U diagnostic exact si ii prescriu bolnavului medicamente contraindi-

cate. Ucid ;i cei care refuzd. s[ se trateze sau ii refuzd, vreunui bolnav asis-tenta medicali. ucid si cei care ii tulburi si ii agiti pe bolnavi, deqi ;tiu ciprin aceasta le pot provoca moartea, de pildi, fdcand a$a cu un bolnav detuberculozi;i gribindu-i sf0rqitul. Ucid qi cei care, din zgdrcenie sau din altemotive reprobabile, nu-i asiguri la timp meclicamente unui bolnav sau p6ineunui flim0nd.

T). cate ori nu intalnim oameni cu inimi perverse, denaturate! in tim-ltt pul oficierii rainelor stau f[rd credinli, insensibili, neputincio$i

moral, sau ii umfll rAsul, sau se agiti, sau tremuri de o frici diabolicl. Boalavreunuia dintre apropiati naste, de asemenea, in ei nesimtire, ba chiar si unfel de satisfactie drlceascl: incep s[-l considere pe bolnav ca pe o fiinfiinutilir si sr gandeasci in sinea lor: ,,dacd moare iita, o sd mr simt mai inlargul neu", fird sr le treaci prin minte ci gi ei, ca oricare al1ii, pot murichiar a doua zi ;i nimeni nu ii va regreta si nu ii va compitimi, dupiium niciei nu-l compitimesc pe bolnav acum.

n om supdrdcios si firi minte, dorind si facr si funcfioneze unobiect sau un aparat oarecare si nefiind in stare si-l foloseasci din

nepricepere, vdzandu-se deci in imposibilitatea de a-l utlliza, asa cum ar fidorit, de cele mai multe ori se infurie, isi iese din fire, aruncd acel obiect sauil distruge, ca ;i cdnd ar fi o fiinti vie si s-ar opune intenliilor sale. Se int0m-pld ca ceva si nu meargi, sau si se intepeneasci, sau si se rupi, sau si func-lioneze altfel decat se astepta, sau sd nu i se potriveasci locui, si omului i separe c6 totul se ridici impotriva lui gi este gara mai-mai si inceapi sd pldngide ciud[. Dar daci in locul nepriceputului vine un mester, totul intrl in nor-rnal. De ce? Fiindci mesterul se apuci de treabd cu cap, ralional, cu pricepe-re qi cu suflet. Cdtre ce mi inclreapti aceste reflectii, care privesc lucruri it6tde obiqnuite, modul nostru de a ne puna cu obiectele? citre constatarea cdpretutindeni mintea, sau mai exact spus, spiritul rational al omului, domnesteasupra matedei. Nimic nu se poate face de la sine, fdrl contributia mintii,

r28

nici mdcar o singurd mi;care mecanici corect5. Nici un obiect nu se poateadapta de la sine scopului pentru care a fost creat, deoarece scopul respectivnu poate fi atins dec0t urmdnd anumite reguli, sau prin modalit[ti determi-nate, cunoscute, iar acestea sunt produsul mintii, al inteligenfei. Iati c0tevaexemple din univers. De unde provine acea ordine extraordinari care dominimateria neinsuflelitl qi lumea animalelor necuv6ntltoare? De unde vine aceafrumusete fdri seamln, acea minunati transformare a materiei amorfe, lipsitede viatl, in ceva plin de armonie ;i de viali? De unde vine acea adaptare per-fectd a unor elemente lipsite de viali la mii si mii de scopuri, dintre cele maidiverse, intr-un mod atdt de rafional si de simplu, stiut fiind ci prin ele inseleacele elemente n-ar putea si-si ,,propun[" un scop qi nici sd-l ating[? cine estenevlzutul stlpdn al tuturor acestor forme ale materiei? Ce Minte isi vldestepreaminunata-I inlelepciune in materia neinsufletiti qi in multimea vietuitoa-relor necuvdntitoare? Cine este Artistul qi Sculptorul perpetuu, Cel ce isi real-izeazd. opera in mod nevlzut inaintea ochilor nostri? Tu eqti unul, Doamne,Ficdtorul a toate! Ochii inimii mele Te vId in fiecare linie a spatiului. Tu le-aiticut Ei le faci pe toate, impreund cu Fiul Tdu si cu Duhul Tiu cel Sfdnt, Inimamea Te siruti, oriunde Te-ai afla, qi mi inchin Tie, Te laud, si Te c0nt.

ei care dau semenilor lor infometati sau lipsiti piine sau bani cu pi-rere de rlu, cu ochi viclean si cu inimi nesltuli, fac ca si cum ar

pune otravd ?n pAinea pe care le-au dat-o sau in milostenia f5cutl, degi otravar[mflne nevilzutd., fiind doar una sufleteasci. Dac[ dai ceva, trebuie si o facicu dragoste, cu respect fali de persoana aproapelui, de bunivoie. cu bucurie,fiindcd iubirea cere bucurie; te bucuri atunci cdnd ajuti pe cineva pe care iliubesti. Milostenia dati in sill nu face doi bani, fiindci de fapt partea mareri-ali a milosteniei nu-!i apa(ine, ea vine de la Dumnezeu, omului ii riminedoar s[ o impartd si s[ o facd din toatl inima. De aceea multe milostenii rimdnaproape fdrl folos, fiindc[ au fost date in sild, cu pirere de riu. cu lips[ derespect fafd de persoana aproapelui. cam aqa se intdmpli qi cu c"i ce, primindmusafiri, ii privesc de sus Ei cu fiflrnicie. o asemenea ospitalitate nu aducenici un folos. Jertfele pe altarul dragostei fafi de aproapele sI le aducem dintoatl inima. Dumnezeu iubepte pe cel care dd cu voie bund (2 corinteni 9. 7).

d te fereasci Dumnezeu dacl i1i va pdrea rlu de vreo danie afierositiMdntuitorului, Preacuratei Sale Maici sau altor sfinti; in felul aces-

ta vei pune materia mai presus de spirit. Bagi de seamd, si nu-ti fie daniaaceea spre pierzare. Trebuie sI fii convins ci Domnul sau sfinlii Sii iti vorda, in locul unor bunuri pieritoare, daruri nestricicioase, in locul celor vre-melnice, cele vegnice, considerdnd drept daruri duhovniceEti lumina duhov-niceasci, iertarea plcatelor, darul credintei vii, al nidejclii nezdruncinate sial iubirii nefltarnice, pacea qi bucuria intru Duhul Sfint, toate acestea st6nd

r29

infinit mai presus decAt darurile materiale. Cheltuiegte-1i cu bucurie ago-niseala pentru a face jertfe Domnului si sfintilor Sii. Daci le vei trimiteprintr-o alt[ persoanl, crede ci ele vor ajunge la destinatie, qi daci cineva iqiva insuqi dania, Domnul va face ca fapta aceluia s[ iasd la lumini, incitnimic din obolul tIu si nu se instr[ineze, ca si-1i aduci dar de la Domnul pemdsura credintei si mdrinimiei inimii tale, fiindci Dumnezeu este Cel ce d[;dd mai cu seami celor ce ii aduc ca iertf[ darul inimilor lor.

fintii lui Dumnezeu sunt persoane care, prin triirea lor liuntrici,apar ca unii ce ascultd de Domnul, Cel ce le cerceteazi fiinta si lu-

creazd in ea, cei ce aduc necontenit laudi si mullumire Domnului pentru dul-ceafa si desfltarea pe care le simt in sine Ei pentru bucuria pregustdrii pdciicelei de dinainte de ceruri. ,,V-ati intors acum la Pistorul si Veghetorul su-fletelor voastre" (1 Petru 2,25]r.

omnul a creat materia pentru ca ea sd se schirnbe gi sI se prefaci infel si chip, dupi planul Slu. Aceasta este menirea materiei, ca sd se

videasci prin ea, pentru creaturi si prin creaturi, infelepciunea, atotputerni-cia si bunitatea lui Dumnezeu, pentru ca prin ea creaturile insuflelite qi maicu seaml cele rationale si imbricate in trup s[ se fac[ folositoare.

rijmaEul lucreazd, ucigltor asupra inimii omului, printre altele ;i fo-losindu-se de naturi sau de factori exteriori. ca in cazul lui lov:

vdntul, apa, focul. Casele iau foc de foarte multe ori in urma uneltirilor vrij-masului; navele si clldirile pot fi inecate sau inundate de apil vdnturile pu-ternice pot dlrdma edificii; vrijmaEul se poate ascunde qi intr-o vreme c0i-noasd, sub forma frigului, umezelii, a unor curenli atmosferici care influen-teazd starea sufletului, creAndu-ne o anume apdsare, tensiune; frigul exteriorpoate si ne dea o anumiti insensibilitate fati de tot ce este adevirat qi sfint.O, cAt de multe sunt viclesugurile stdpdnului duhurilor celor de sub cer si cegreu ne vine sd le descoperim!

n om corupt ar vrea sd mdndnce si sd bea neincetat, sd-;i desfdtezemereu privirea, auzul, mirosul, pipditul. Oamenii care triiesc dupd

trup iqi satisfac pornirile si ciutirile mdncdnd zdravdn, bdnd vdrtos, fumdnd,ducdndu-se la spectacole sau ascultdnd muzici, umbldnd dupd case aritoase,ddndu-se in vdnt dupl podoabe strilucitoare. Dar in mlsura in care ne faces[ ne inil$m c[tre Dumnezeu, impodobirea obiectelor sacre nu numai ci nueste un pIcat, ci este ceva sfAnt gi ziditor, intocmai ca s,i cAntarea bise-riceascd, mireasma timAiei, strdlucirea gi mirelia bisericilor gi a obiectelorde cult. Toate acestea fiind destinate si slujeasc[ preamiririi lui Dumnezeusi trezirii sentimentelor evlavioase nu fin de p[cat, ci de sfinlenie. in ,,lume",fastul este pus in serviciul trupului. al omului corupt, indeplrt0ndu-l de

130

Dumnezeu. O inimd coruptd este in c[utare de senzalii trupegti, impure, inele iqi g[seste satisfacfia. O minte coruptd cauti cunoqtinfe (informatii) caresi rispundi curiozit[1ii sale corupte, g[sindu-;i mullumire in ele; o imagi-natie qi o memorie corupte cautd imagini in care si-Ei gdseasc[ satisfactie.Toate acestea dau imaginea omului vechi, fiind fapte de om vechi. Noi creq-tinii insl suntem,,fdpturi noui" (2 Corinteni 5, l7), sau ,,semintie aleas5" (1Petru 2, 9), oameni noi, imbrdcali ?n omul cel nou, cel dupi Dumnezeu,,,zidit intru dreptate Ei in sfinlenia adevlrului" (Efeseni 4,24). Trebuie si nedezbricdm de omul vechi qi de poftele lui, cele pe care le-am amintit maiinainte, sd ne impotrivim dorinlelor si poftelor lui.

1r And cite;ti in auzul poporului credincios rugdciuni foarte lungi,lr.-, dupi tipic. atunci vrdjmasul iti strecoari indoiali in inimi, ficind

si-1i inghele cuvdntul pe buze la gindul c[ poporul nu ?ntelege multe cuvintesi cd citirea unor asemenea rugdciuni este pierdere de vreme. Ce prostiel Nueste oare Duhul Sfdnt InvilItor a tot adevlrul? Ar putea El oare rimdne firirost qi s[ nu lucreze spre luminare in inimile oamenilor? Nu ti s-a int0mplatchiar 1ie sd ti se lumineze inima de la Duhul SfAnt? Tu insuti nu pricepeai t0l-cul unor cuvinte qi expresii, pdni cdnd. dintr-o dati, Duhul Sfdnt ti-a deschismintea citre acele neinlelese pdnd atunci cuvinte si expresi i . aceastd lumi-noas[ deschidere fiind dintr-o datd inimii tale spre inv[1Ituri. Fii convins c[se poate intdmpla tot a$a qi cu altii. Citeqte deci tot cu neclintiti convingere.nu te indoi. Dumnezeu va face ca aceste seminle s[ creasci ;i s[ rodeasci.

1-alea cea strdmtd;i ingustl poate fi aqa din multe cavze. CAnd te\-, rogi. i1i strAmtorezi vrljma.sul gi spiritual, qi fizicl vrei sd scrii o pre-

dic[, asa cum iti cere datoria, trebuie s[-1i invingi lenea, s[ o faci sd se simtd,,strAmtorat6". Peste tot intAmpini o limit[, sau ceva care te obligd si strAm-tezi si sd ingustezi ceva, de la tine sau de la al1ii. Fumul iadului i1i intunecisi i1i ,,strdnge" sufletul, chiar qi atunci cAnd iti std inainte sfAnta gi infrico-s[toarea Jertfi, cind te impirtdsesti cu ea si cAnd sivArsesti toate Tainele. Cucdt este mai mare Ei mai importanti lucrarea sf0nt[ pe care o faci, cu atat maiputemic gi mai inverEunat este asaltul vrijmagului.

T\ umnezeu izvorlqte bunltate, asemenea unui mir nesecat. LumeaI-f spirituali este o revlrsare a acestei Bunit[1i. asemenea unui ocean

de mir binemirositor. Aq putea oare sd nu sper c[ Bundtatea absoluti nu-miva da si mie tot binele? Revirsatu-S-a Domnul ca un mir, intru Bundtate intoat[ flptura, f5r[ a Se istovi cdtusi de pufin.

.A

f n ajunul marilor sdrb[tori trebuie s[ fii cum nu se poate mai atent cuItine insuti. Vrijmagul cauti din vreme s[-1i r[ceasci inima fa$ de

evenimentul care face obiectul s[rbitorii, astfel inc0t sI nu o poti cinsti din

131

toatd inima, cugetdnd la semnificatia ei. vrajmaqul lucreazd, in noi fie printimpul de-afari, fie prin mOncarea Ei biutura din acele zile, fie direct,trimitdnd asupra noastri sigeli otrivite, cu care ne strdpunge inima qi care ilpot zdruncina puternic pe tot ornul, dindu-i ganduri uicl.n", infame, huli-toare ;i o repulsie sufleteascr fati de ,,obiectul" sirbitorii. indepirteazivrijmasul cu iugiciune Ei meditatii la cele de Sus.

T) u.3, in timp ce te rogi, vrrjmasul iti va trezi o srra;nici pofti de

lJ ntang'dre, cauti si ti-o reprimi, ca pe o porlire trupeasci, nervoas[,intiregte-ti inima in rugiciune, infllcire azd.-ti-o iu creclinli si cu dragoste qi,in loc de rrspuns, spune-i ispititorului cuvintele Domnuiui: ,,Nu numai cupaine va trdi omul, ci cu tot cuvantul care iese din gura lui Dumnezeu,.(Matei 4, 4). Rugiciunea inti line cle cea rnai aleasi hrani, imi intireste qi imilumineazi sufletul si trupul. c6nd incepe a se ruga, omul trebuie si se sme-reascd, si-;i scoati din inirni mdndria si orice alti deserriciune lumeasci, siaducd in ea credinti vie si nesoviielnicd.

1r and te rogi, ia aminte la tine, pentru ca si te rogi cu fiinla lduntrici,\-, nu cu cea din afari. chiar daci esti fir6 de misuri de picitos,

roagd-te. Nu lua in seami aprinderea, viclenia, deznddejdea diavoleisci. in-cearci si previi Ei sd invingi uneltirile diavolului. eOu-ti aminte c[ Mdntui-torul este ocean de milosardie si iubire de oameni. Diavolul insi ti-L va in-fdtisa pe Dclmnul infrico;ltor si nemilostiv, pornit si-ti respingi rugiciuneasi pociinla. Tu aminteste-ti cuvintele MAntuitorului.ur" nL diu splran1i sicuraJ: ,,pe cel ce vine la Mine nu-l voi scoate afard" (Ioan 6, 37). Sl: ,,veni1ila Mine toti cei osteniti gi impovdrati" - adici purtand povara viclesugurilorsi defdimirilor diavolegti - ,,Ei Eu vi voi odihni pe voi; (Matei I l, 2g).

1l rugaciune pornitl din inimi, cu lacrimi, currl[ de pdcate, dar nu\g,7 numai atat. Ea vindeci bolile gi neputintele suflete;ti, innoieste

toatd fiin{a omului. il face si renasci, as spune (Etiu din experienfi). o, cedar nepretuit este rugiciuneal slavi Tie, pdrinte al indurirltor;i Dumne-zeule a toati mangiiereal Slavi rie, Fiul lui Dumnezeu, Unul-NIscut, Celce ne-ai fost dat mijlocitor spre nesfArsita iertare a picatelor! Slavi Tie,Duhule Atotsfdnt, cel ce te rogi pentru noi cu ,,suspine negriite,.(Romani g,26), Care ne dai noui rugiciune fierbinte, cu lacrimi qi cu iuspine, care si neincllzeasci sufletul ricit, si ne dea umilinti ;i pirere de rIu pentru picatelenoastre, sd ne curele qi si ne sfinteascd, si ne intireasci. s[ ne linisieasci sisi ne innoiascd! Slav[ Tie, Treime Sfdntd fird de inceput, ficitoare-de-viati,in veci binecuvdntati de toati fiptura rationali!

prin rugdciune plind de credinti poli dobdndi de la Dumnezeu celr Atotbun si Atotdarnic toate bunitilile duhovnice;ti, precum si pe

cele materiale necesare, cu condilia si crezi sincer ci le vei primi si s[ te rogi

r32

fierbinte. $i cdte rugiciuni frumoase nu ne pune pe buze Biserical Unele princare ne putem lesne invrednici de mila lui Dumnezeu si de toati darea ceabuni. Vrijmasul, cunoscdnd bunitatea lui Dumnezeu ;i puterea rugiciunii,cauti prin toate mijloacele si ne abat[ de la rugiciune sau s[ ne impristiemintea in timp ce ne rugim, s[ ne impingi spre patimile si atractiile vielii,sd ne faci sd ne gr[bim, si ne agite etc.

u vrei sI te rogi pentru cineva pe care il uristi sau il dispetuie;ti?Dar tocmai fiindcd nu vrei si o faci. roagi-te. Trebuie si mergi la

Doctor, fiindcd eqti bolnav, sufletul i1i este bolnav de urd si de trufie. Roa-gi-te Domnului, Celui ce nu ,stie de uri, sI te invete cum si nu uristi si cums[ rabzi; sI te invefe qi si-1i dea puterea de a-!i iubi dusmanii, nu doar pe ceice i1i sunt binevoitori; si te invete si te rogi sincer, pentru cei ce te urisc, capi pentru cei ce i1i sunt cu priint6.

ineva, in timp ce se ruga, flcdndu-se dintr-o dat[ palid la falI qi sli-bind cu trupul ;i cu sufletul, a cdutat si-si revind pundndu-qi in sine

urmdtoarea intrebare: ,,Suflete, Etii cu cine stai de vorbi?" Si, inchipuindu-sepe datd stAnd ln fala Domnului, a reinceput si se roage cu lacrimi de umilintl.Atenfia i-a revenit, mintea qi inima i s-au luminat, s-a simlit inviorat cu totul.IatI ce inseamnl s[ fii convins cI Domnul i1i sti aievea in fa$;i ci tot ce faci,faci in prezenta Lui. Vorbind in sine, mai departe a spus: ,,stii ci nu trebuie sifii indiferent qi dellsltor atunci cdnd vorbesti cu superiorii, suflete, ca sI nu sesimta jigni{i; indrlzni-vei oare s[ fii asa c0nd vorbesti cu Dumnezetr?"

rdjma;ul lucreazil adesea prin intermediul oamenilor rii. Prin ceitrufagi - cu umilirea gi disprelul aproapelui; prin fanatici - cu ne-

credinfa, libera-cugetare, hula impotriva sanctuarelor credinlei; prin dictatorisdlbatici - cu tirania qi tortura; prin robii pdntecelui - cu ademenirea, lico-mia, ghiftuiala qi befia (aici ,,initiativa" o are trupul!); prin desfr0nati - cuaplecarea spre desfrdu si pierderea dreptei judecili; prin holi - cu jefuirea bu-nurilor noastre. Ne supird prin cei ce ne urlsc qi ne pizmuiesc; prin cei im-pietrili la inimi ne lipsesc de hrani, imbriclminte, addpost. Cu ingdduintalui Dumnezeu, prin toate cele pimAnte;ti ;i prin tofi oamenii, el, ,,stdpAnito-rul acestei lumi" (Ioan 16, 11), stipdnitorul puterilor celor de sub cer, ,,std-pdnitorul intunericului acestui veac" (Efeseni 6,IZ),lucreazd asupra neamu-lui omenesc, pentru a-l inrli qi a-l atrage de partea sa, folosindu-se de toateademenirile qi de toate constrdngerile. Dacd Plrintele Cel Preainlelept, Atot-bun ,si Atotputernic n-ar veghea neobosit asupra noastri qi n-ar intoarce sprebine nenumiratele tertipuri cu care ne incearci ispititorul, daci noi insine nune-am fi purtat de grijI, de mult ticllosul cel firi de trup ar fi pus stlpinirepe lumea intreagi ;i n-ar mai fi rlmas in ea nici o simAnti din care si lIs-tlreasci o mlddi$ sfdnti qi si rimAni asa (cf. Isaia 6, 13).

133

tunci cdnd omul trupesc se simte bine, omului duhovnicesc ii esteriu; cdnd omul cei din afari infloreste, omul cel diniuntru se

ofileste. Asa se infrunt[ in noi omul cel vechi, pic[tos, trupesc, cu omul celnou, al lui Hristos, dupd har. De aceea Apostolul a Ei spus: ,,omul nostru celdin afari se trece, cel dinluntru insi se innoieqte , din ziin zI" (2 Corinteni 4,l6). cn este asa, ne dim seama singuri, din experienti. Iati de ce crestinuladevirat trebuie s[-qi doreascl toate cele din afard ale lui, trupegti, lumeqti,trecute prin grele suferin{e care intlresc sufletul. De crAcnit, nici si nu-itreacr prin minte! cum ai putea crAcni fali de ceva care ii este de folos sufle-tului nemuritor, chiar dac[ acest folos i1i vine prin mijloace deloc plicutetrupului! Boli, incendii, furtuni, sirlcie, nefericiri. rdzboaie. foamete: toateputdnd fi pentru suflet bineficitoare.

eoarece Dumnezeu este via![, iar bolile qi suferinlele sunt abatere dela viat[, ne este de ajuns si sorbim o singuri dati din Izvorul vietii

celei dintru inceput, si ne,,atingem" de El, ca sd ne vindecdm, fiindcl Mdntui-torul, care este tuturor viatI, a vindecat ;i vindecl prin simpli atingere. Ace-la;i lucru se poate spune qi despre ,,vindecarea" unor ,,obiecte" contaminate.un singur gest, o singuri porunc6, un cuvint al Atottlcrtorului si Atotzidi-torului si ele iqi pot redobAndi ,,sinitatea": aerul, apa, vegetalia. animalele.

datd cu necazurile qi str6mtorlrile vin peste noi de obicei ;i alteincerclri. Inima ni se face ca de piatri, sau ca de lemn, insensibili

la tot ceea ce este adevirat, bun si sfdnt. Te trezesti dintr-o dati ca petrificat,ca un bugtean, firi credinti, incapabil si te rogi, firi speran![ in milosdrdialui Dumnezeu, firi dragoste. $i ce greu este si fii de piatrd sau de lemn, fdrlcredinti, fdrl dragoste, cdnd qtii ci ai fost creat si crezi, s[ sim1i, si speri, sdiubegti! si trebuie si rabzi toate gi si te rogi lui Dumnezeu cu rlbdare, casi-ti ristoarne piatra nesimlirii de pe usa mormAntului inimii tale, pentru casd-!i ia inima de piatrr si si-ti redea inima de carne. ce ?nseamnd un om im-pietrit sau preficut intr-un bugtean? Arat[ prezenfa in inima lui a diavolului,care i-a luat-o silnic in stdpAnire, din cauza putinei sale credinle, ficdnd-o sdrespingi orice gdnd bun, orice credinli, orice simlimant ales, astfel incitomului si-i fie sili de sine insusi. chiar a;a se ;i intampll cu unii oameni. Eitrebuie si-gi dea seama.

erviciile civile pe care le prestim in slujba farului Ei a patriei ne potrJ aminti de slujirea de cipetenie, chematl si dureze vesnic, cea cu

care ii suntem datori impiratului .eresc. Lui trebuie s[-I slujim, inainte detoate, ca adevdrali servi ai SIi, pentru crealie, pentru Riscump[rare si pentruplanul siu proniator. oare se gdndesc la aceasta cei ce-qi slujesc patria pi-mdnteasc[? Ar trebui s[ se gdndeasci. Serviciul nostru cel de pe pimdnt este

134

unul de incercare qi pregltire a slujirii celei din ceruri. ,,Peste putine ai fostcredincioasd, peste multe Te voi pune" (Matei 25,21).

I\T o fiti judecitori flri crutare ai celor ce slujesc altarul Domnului qiI \ care cad in gregeal[ in viafa de toate zllele, intrdnd in gAlceav[ cu

ei insigi, adicd vorbind despre evlavie si ficAnd cu totul altceva. Diavolul,ticdlosul lor potrivnic, este cel ce ii aduce intr-o asemenea contradic{ie. El ?giinfige zdravin coltii in inima lor, indemndndu-i si faci ceea ce n-ar trebui.

l\T u ajunge s[ faci ceva atunci cdnd ai chef. ci mai cu seamd atunciI \ cdnd nu ai chef. lti poli da seama de aceasta gdndindu-te la orice

lucru din viati, dar in mod deosebit la mintuirea sufletului, la rug[ciune, lacitirea cuvdntului lui Dumnezeu si a cdrtilor ziditoare de suflet, la frecven-tarea slujbelor divine, la faptele bune de orice fel, la predicarea cuvAntuluilui Dumnezeu. Nu te llsa pe seama trupului lenes, viclean, picdtos; el tragemereu la repaos gi, dupd un timp de tihnd si desfitare, te duce la pieire. Scriseste: ,,In sudoarea fetei tale ili vei mAnca p0inea ta" (Facerea 3, 19). ,,Talantulce ti s-a dat f[-l lucrdtor, suflete", cdnti Biserica (in Sfinta ;i Marea Marti,la Utrenie, conclac). ,,impir[1ia cerurilor se ia prin strdduint[ si cei ce sesilesc pun mdna" (Matei Il,12), spune Domnul si MAntuitorul nostru.

1r and inima !i se tulburi cu duhul de la vreo patiml, cdnd te-ai lipsitrv, de liniste ;i te-ai umplut de zbucium qi cAnd incep si-ti iasi din

gurd cuvinte de nemultumire si de urX fa$ de semeni, nu zibovi in aceastiatAt de plgubitoare stare, ci pleaci-fi indati genunchii, mlrturisindu-li in falaDuhului SfAnt greqelile, zicdnd: ,,intristatu-te-am pe Tine, Duhule Sfinte, cuduhul patimii mele, duh al rdut5lii si nesupunerii". Si apoi, din toati inima,convins cd Duhul lui Dumnezeu este pretutindeni, spune ruglciunea cltreDuhul Sfint ,,impirate ceresc, MAngdietorule, Duhul Adevirului, Care pre-tutindenea eqti gi toate le implineqti, Vistierul bunitililor si Ddtltorule-de-viat[, vino si te sllisluieste in mine gi mi curdleqte de toatl ?ntiniciunea simdntuieEte, Bunule, sufletul meu pltima; ;i iubitor de desfitiri". Inima ti seva umple atunci de smerenie, de pace si de umilin15. Jine minte ci orice pd-cat, orice patimd, orice sllbiciune pentru un lucru lumesc, orice m0nie, oricepornire dusmlnoasi impotriva aproapelui dintr-o pricini lumeascd este o jig-nire fdcutd Duhului Sfdnt, Duhului picii, al dragostei, Duhul Care ne inalt[de la plmdnt la cer, de la cele vdzute la cele nevizute, de la vremelnicie laeternitate, de la pdcat la sfinlenie, de la viciu la virtute. O, Duhule Preasfinte,Ciliuzitorule, inv[lItorule, Mdngdietorule! Apiri-ne cu Sfdnta, PirinteascaTa putere! Duhule al Tatilui nostru ceresc, vino. sdliqluieqte-te ?n noi, in-va[i-ne, Duh p[rintesc, pentru a ne face cu adev[rat neam al Tiu, intru Hris-tos Iisus, Domnul nostru!

135

mule ! intelepciunea, bunitatea si atotputernicia creatorului, revd.r-sate asupra lumii vizute si nevdzute. sunt gata si se reverse in

nemdrginirea lor si asupra ta daci te vei stridui si fii un fiu vrednic al Tatiluiceresc, daci vei line porunca iubirii de Dumnezeu si de semeni. Nevoieste-teneincetat, puternic, in fapte de deslvArsire,

nce om care sivdrseste un riu, care cedeazra unei patimi isi pri-meste pedeapsa, in destuli m[suri. chiar de la riul pe care l-a ficut,

sau de la patima cireia i s-a dedat. C.u *ui -ur.

p"d"4p!i_"rtgjryg_gg l_4par,asit pg qumnezeu u-Dumnezeu l-ffipGigandraq-acetui om ar n o ne qi, in cel mai inalt grad, inuman. Aifi ca siluml-ai impinge la fund pe un om care se ineaci, sau l-ai imbranci in foc pe unulcare a si fost cuprins de flIciri. FatI de un asemenea om, care este de fapt unorn sfArgit, trebuie si dai dovad[ de extreml iubire si si te rogi sdrguitor luiDumnezeu pentru el, sI nu-l condamni, si nu te bucuri de nenorocirea lui.

dcatul, stiind ci nu se poate indreptili cu nimic, lucreazi prin fo45,prin constrdngere, atacand resorturile interioare ale omului, inocu-

landu-i pirjolitoarea sa otravd. Fericit cel care, dispreluind cele pimdnteqti,s-a umplut de dragoste dumnezeiascl, de dragoste cereascl. Dar cAt de putinisunt acesti oameni printre clzu{ii fii ai lui Adam! Cine scapl neatins de foculdesfitlrilor, al ldcomiei, al miririlor, cine rimane neatins de el? si invers:cine arde de focul dragostei de Dumnezeu ;i de semeni? Focul patimj_lor;igl iqsf[tlrtto;gllnge-fqsul iubtil dq-D- ultnezeu. care nu-si mai ffire-|oc.In unii dintre noi, aceste doui pricipii se lupti mereu, schimbOndu-se dinc0nd in cdnd unul in locul altuia. in altii, nu se duce o asemenea lupti. Foculpdmdntesc ii stipdneste, arzindu-i cu iotul, inlbusind focul ceresc: in iubito-rii de avutie si de pldceri, de slavd de la oameni, in betivi, in escroci, in crim-inali, in desfrinali, in adulterini etc. o, cand ni se va aprinde inima, toat[, dedragoste pentru Tatil, Fiul si sfantul Duh, Dumnezeirea dititoare-de-viati,cea in trei ipostasuri, Care ne porunceste sd linem poruncile Sale?

T\ e ce oare ne tulburim, ne chinuim cAnd n-am oblinut ceea ce am fil-'l dorit, sau cdnd am pierdut ceva pretios din ceea ce ne apa(ine?

Fiindcl am ficut, atat din bunul de pref dupi care rdvneam, cdt si din cel pecare l-am pierdut, un idol. Si, fic0nd aceasta, inima ni s-a indeplrtat de laDomnul,Izvorul de apr vie, singurul care poate s[ ne adape inimi gi si-i dealiniste. s[ ne alipim cu toati inima de Dumnezeu ;i atunci pierderile de bu-nuri pdmdntesti, a;teptirile neimplinite ale unora ca acestea, atdt de stricd-cioase gi de zadarnice - bani, onoruri etc. - nu ne vor mai intrista. si ne obiq-nuim sd triim in cele dinlluntru ale noastre. Atunci ne vom indrepta gandu-rile spre cele de sus, spre risplata cereasci, aceasta fiind singuia de dorit,adevdrati si care d[ celui care o primegte adevirata fericire.

1,36

e incdnti ;i ne bucurl de fiecare dat[ o vreme plicuti' seninl, cal-

di, ne place si vorbim despre ea. in locasurile cere$ti insI, ale

sfinfilor gi ingerilor. lumina, aerul proaspdt, ricoarea sunt neasemuit mai pl[-

cute; de ce oare nu ne prea vine si vorbim despre acele locasuri, despre via1a,

lumina qi fericirea de dincolo? Soarele revars[ bucurie. viati, lumini, dar

lumina fetei lui Dumnezeu. cea de cafe se desflteazi ingerii ;i sufletele drep-

tilor, revars[ infinit mai multl bucurie. viatI, strdlucire. Di-ne, Doamne, si

silfuluim impreun[ cu sfintii T[i. in vesnica Ta slavil MAntuieste poporul

Tdu gi binecuvAnteazi mo;tenirea Ta. indreapti-ne ;i inaltd-ne in vecil

T\ umnezeu nu-!i poate da mai mult decat ti-a dat, fiindci !i S-a dat pe

L/ Sine. ri-a dat Trupul si Sangele Fiului SIu. El te-a tnfiat (Romani

8, 16) cdnd erai ,,fiul mflniei" (Efeseni 2, 3) ;i al osildei. Ji-a dat, cu pris-

osin[[, tot ce aveai nevoie spre folos firii celei dinafari, nu insl peste misurl

de mult. pentru a nu-ti fi spre vltimare trupului ;i sufletului. Dac[ aceste

bunuri au inceput sd nu-ti mai fie de folos, fiindc[ te-ai legat de ele si te fac

si suferi ca de o patimi care te-a luat in stip0nire, te-au ficut s[ cazi din iu-

birea de Dumnezeu si de aproapele. s[-ti intorci ochii de la cele de Sus cdtre

cele de jos, ce crezi ci ti s-ar fi intAmplat daci ai fi agonisit ;i mai multe

asemenea bunuri? Te-ai fi inglodat cu totul in mocirla patimilor.

Jnima care se consuml din cauza obiectelor de folosinli zilnicd, mai

Icu seami atunci cdnd le str0ngem peste misuri, pdriseste pe Domnul,

Izvorul viefii;i al liniEtii, ;i de aceea se lipseste de viati, de liniste. de luminl

si de putere. CAnd incepe s[ se ciiasci, lIs0nd deoparte preocuparea deqart[

fa![ de lucrurile pieritoare ;i se intoarce din nou spre nepieritorul Dumnezeu,

atunci incepe s[ susure in ea din nou izvorul de api vie, vin Ei se inst[p0nesc

iariqi in ea linigtea qi calmul, lumina, puterea, indrlznirea fa![ de Dumnezeu

si de oameni. Trebuie s[ triim cu inlelepciune!

T\ oamne ! CAt de mult Te laud, cat de mult Te pream[resc pentru pu-

L) rcreaTa. pentru marile vindeciri cu Sfintele Tale Taine' pe care eu,

nevrednicul, le-am dat celor ce s-au invrednicit de Taina pociintei, Sfintele,

Cerestile, dititoarele-de-viati Tale Taine! Cei pe care i-am cuminecat mi-au

dat mirturie de puterea Ta, de bunitatea Ta; vorbesc in auzul tuturor despre

cum Ji-ai pus asupra lor mdna cea ficltoare de minuni. cum i-ai ridicat de

pe patul de suferintd, de pe patul pe care iqi asteptau moartea, cAnd nimeni

nu mai spera sI-i vad[ vii. $i iati ci, dup[ impirtd;irea cu Trupul si Sflngele

T[u, Dititorule-de-viati, au prins curdnd ei in;iEi vial[, s-au vindecat, au

simtit asupra lor, chiar in ziua qi in ceasul acela. Dreapta'l'a cea ddtitoare-

de-viat[. Eu ins[, cel ce am fost martor lucririi 'Iale, nu Te-am preamdrit

pdni acum in gura mare, spre intirirea credintei poporului TIu. fiindci nu

t37

$tiu cum se face cd in fiecare zi md ras prins de alte treburi. Tu insuli tr_Jinume, Doamne, precum Ti_ai si fdcut; pioslivegte nurnrl" ii tainele Tale.

Tale Taine, cand se aflI pe sfdnta Masi, pe Disc. in timpul sfintei Liturghii,sau intr-un mic chivot, atunci cdnd preofii ril t" poar-tr in -ami

cdtre un bol_nav sau intorcdndu-se de ra el? Tof cei care s-ar afla pe cale, sau le_ar vedeain casele lor s-ar cutremura de spaimd, ar cddea la pimdnt fiindcd qi ingerii iqiacoperd fetele de spaima neapropiatei rale slavel Mi gdndesc insi cu catinepdsare privesc unii astdzi aceste Taine, care ne apropie cerul! cu c0td indi_ferentd sdvArqesc unii (preoti) infricogitoarea lucrare a Sfintelor Taine!

e s-ar intdmpla oare, daci Tu, Doamne Dumnezeul meu, Iisuse Hris-toase, ai face si striluceasci de lumina dumnezeirii preacuratele

p :Tuilu cu desivarqire Ia desfitrrile senzuare, ndddjduind ci vei do_r\b0ndi in locul lor desfitiri superioare, duhovnicesti, dumnezeiesti.Fi tot binele in ajutorul aproapelui, .u ,p"runiu;i il;;;r;;;;Er:;dreptate. ,,cu misura cu care misori, cu aceea 1i se va misura,, (cf. Matei 7,2).c? binele pe care l-ai ficut aproapelui 1i se va intoarce, mai devreme saumai tdrziu, dupd cum si riul ficut ti ie va intoarce, foarte curdnd sau indati.Nu uita ci suntem to{r-T singur trup. ,,un trup suntem, cei multi,, (l corinteni10, 17). fine minte ci Domnur racl ta maximum ar.ptut", fani la o iotd.

-ar mai gdsi loc in noi oar€ pentru lupta cea buni, pentru fapte dedesivdrsire, pentru virtuti dac[ cei din preajma noastii nu ne-ar facerdu, nu ne-ar nedreptrli?

.s _a1mai gisi oare loc pentiu ribdarea nedreptdtilor,qeltru bl0nde1e, smerenie? vezi, aEadar, ci pintru a ne vrdi virtutea si adobdndi cunund de biruinld rrebuie sd rrecem prin incerceri ooirrun"ilJ.-

t^ '

D,u^.;. F-augregit sau re-au obijduit vreunii, nu-ti iesi din fire asupraLJ tor terest-q{9i_qg4lpa_de a yadq4 ulsqugq!_lgu rat&bfela_cate sldg q{o@j,ili il* n" it6 noui in obicei. Fiecare va da socotealdinaintea lui Dumnezeu pentru sine insusi, fiecare are o constiinld, fiecareasculti cuv0ntul lui Dumnezeu, cunoaQte voia lui Dumnezeu, fie din cirti, fiedin ce afl[ de la altii. indeosebi, nu privi cu duqmdnie picatele celor maivarstnici, fiindci nu;1o:.ub.u ta sa-i juieci. Fiecare ,,pentru stdpanul sru stisau cade" (Romani 14,4). i4ryglF:ligq_oprrile pigalq*plopgq-liqrt !,

I):_:r ".ingdduit Domnul exisren{a siracilor? pentru binele tiu, pen-rJ tru a-fr purea

lpIli picatele ;i a te curila de ele, fiindci ,,mil6ste_nia va curili plcatele,,(Si1ah-3, 29). p pqq_t d cei_y1lJe;tjyisslptfula (Matei 5, 7). De ce a ingldufDomnulre

"*lrt" in lume sdraci?Printre altele, fiindci nici pe tine nu"te poate face drept, chiar daci asta ti_idorinta' Dumnezeu putea id ne facd indestulali in toui.'rr;;;"g"ti, ;;;

138

atunci L-am fi uitat cu tofii, ar fi sporit qi mai mult in lume trufia, invidia,riutatea si celelalte asemenea. $i c0t te-ai mai fi fdlit dacd Domnul ar fi ficutsI te afli indat[ printre dreplii Siil Dar picatul te smere$te, arit6ndu-1i cAtesti de neputincios ;i de mAr;av gi ci ai nevoie mereu de Dumnezeu gi deharul SIu. Iar s[racul se smere$te prin s[rlcie si prin dependenla de al1ii.Daci sdracii se vor imbogdli, mul1i, foarte mulli dintre ei vor uita de Dum-nezeu, isi vor uita qi bineficitorii, igi vor pierde sufletele din pricina luxuluilumii acesteia. Iat[ cdt de nociv[ este bogitia qi cum intuneci ea ochii inimii!

e mi-a trecut prin minte in timpul unei plimbdri, cdnd am admiratun rlsirit de luni. Domnul zice: Fdcutu-le-am toate cAte sunt ca sd

vi fiu pe plac. V-am creat dupd chipul gi aseminarea Mea; am pus lumindtoripentru voi soarele, luna si stelele; pentru voi am f[cut pimdntul cu toateroadele lui; am rlspdndit aerul, ca si-l respirafi; v-am dat focul sI vd lumi-na1i, s[ vi incllzili qi si vi g[tifl mAncarea; v-am dat tot felul de bucate gus-toase qi bluturi felurite; v-am dat priceperea de a face leslturi de multefeluri, v-am dat ;i materiale ca s[ vi faceti hainel v-am dat aurul, argintul,arama Ei alte metale aflate in m[runtaiele pimAntului ca si faceli din elemonede si alte obiecte. V-am adunat intr-o societate bine alcdtuit[, v-am datimpirat, pe potriva inimii Mele, unsul Meu, chipul Meu pe pimdnt. Vi l-amdat pe Fiul Meu, Unul-Niscut, Care s-a dat morlii, dupd voinla Sa, pentru aSe face voui mincare qi bluturi; v-am dat Biserica p[mdnteascd, de El inte-meiatl, al c[rei Cap este. Ce dali in schimbul bundtllilor Mele? Cu ce lerisplltili? Cu nerecunoltint5, uitdndu-Mi, respingAndu-Mi. nesocotindu-Miporuncile. ,,O, neam necredincios ;i indir[tnic, pAni cdnd voi fi cu voi? PAndcAnd vi voi suferi pe voi?" (Matei I1, I7).

umele Tiu, Atotliitorule, nu-l spune doar cerul ;i p[mAntul, ci in-treg neamul omenesc, viala fiec[rui om; Tu 1ii inimile tuturor fiin-

telor, nu doar ale oamenilor, ci qi ale vieluitoarelor necuvAntdtoare, alefiecirei plsiri, fieclrui pe$te, fiec[rei insecte, fiecirui vierme sau tdrdtoare,pdni la invizibilii infuzori. Slavi Atotputerniciei Tale, Doamne, celei nemdr-ginite! Slav[ proniei Tale Atotbune, Preaintelepte ;i Atotputernice, Stlpdneal cerului Ei plmintului! Atotputernice Doamne! Tu 1ii in mdini qi iadul, Eipe Satana, cu hoardele sale f[ri de numdr qi numai cu ingdduinla Ta, spre a

ne pedepsi, Satana Ei ingerii lui cuteazi si unelteasci impotriva noastrd.Ruga-ne-vom Jie, Mdntuitorule, pocdi-ne-vom inaintea Ta firl fif[rniciepentru picatele noastre, iar Tu, inleleplindu-ne, indeplrta-vei de la noi vrij-nra;ii, zicind:,,Ajunge-vI si mai faceli riutl1i impotriva robilor Mei; ai Meisunt acestia iariqi!" Dar daci binefacerile gi milele Tale asupra noastrd nu nevor infelepli, ce ne-ar mai rimine? Ar r[mdne pentru noi doar pedepsele,necazurile, strAmtoririle, focul; poate c[ numai aceste rele ne vor intelepfi pe

139

noi desfr0natii, iubitorii de cele trupesti, desarte, pe noi nemulpmilii, ciroranimic nu ne mai ajunge.

T umea se afl5 in stare de somnolenti, a afipit, doarme in pdcat. Dum-r-rnezeu o trezeste, din cand in c6nd, cu rizboaie, morime, incendii,furtuni devastatoare. cutremure, inundatii, secete. Dacr nu ne-ar veni mdntu_ire de la Tine, Doamne, daci ne-ai lipsi de binefacerile Tale, am arde in foculpatimilor noastre, satana ne-ar fi parjolit gi ne-ar fi preficut in scrum cu totulsi n-am mai fi cunoscut in viali nr"i o bucurie. ou.a ,,oo*nur nu ar fi fostin noi, singuri n-am fi putut line piept rizboiului de la diavolur, biruitu-ne_arpotrivnicul" (cf. Antifon, glas 01. eitdzi ne aduce mingdiere mila Ta, buni-tatea Ta, pe care le-am_dobdndit prin patimile Tale, prln sdngele Tdu, prinmoartea Ta pentru noi. Mdrire lie pentiu toate, Iubitoiule de oameni! Dar cere va int0mpla cu crestinii care nu vor sd Te cunoasci pe Tine, poruncile

Tale, inv[t[turile Tale? Vai lor!

noi ! " (rropar din rugiiiun'e d" di#;;ui"iiortillil,il:5'fiL3;impreunl cu ingerii; stai impreunl cu ei, prin harui lui Iisus Hristos Domnul,in acelaqi sobor, in aceeaqi Biserici, in aceeaqi familie a lui Dumnezeu.Dator egti, preote, sd ai si viatd ingereasci, veghind frri odihnr asupra ta sia sufletelor care {i-au fost incredin,tate, a turmei duhovnicesti. Dator e;ti sd_Llauzi necontenit pe Dumnezeu qi'sd-I multumesti. o",",

"q,i sd tinzi crtresfinfenie, si tr[ie$ti in infrdnare qi post, in smeritr infelepciune, ascultare siribdare. Asa s[ fie, cu harul lui Dumnezeul!

dntare ingereasci strigim Tie, puternice: ,,Sfdnt, SfAnt, Sfdnt eqtiDumnezeule; pentru Ndscitoarea de Dumnezeu, miluie$te_ne pe

e-Ji voi aduce, Doamne, pentru toate bundtilile cu care neincetatmi desfitezi! Numai credinla mea, fiindci fapte care sd md sustindnu am, binele pe care l-am frcut inaintea Ta nu inr"u,n"r ni*i;;;;:;

credin{a mea este tot un dar de la Tine; cauti si primeste ""-r "d*, "r"

m;,dintru ale Tale. ,,chipul slavei rale celei negrriie sunt, desi-iort rinile pica_telor. Miluiesre zidirea Ta, strpane, gi o cuile$te cu inour#u Ta ;i mogte_nirea cea doriti drruie;te-mi, ficdndu-mi pe mine iariqi."iel"un al Raiului,,(Binecuvdntdrile mortilor, Tropar 4). ,J)airvindu-m[ de patimile trupegtipentru ca, pdzindu-mi sufletul de ele, sr mi indrept, sr vilpiesc duhovni_ceste, pentru a face intru totul voia Ta, cea inleleapti gi lucritoare,, (A 9_arugiciune de dimineald pe care o cite;te preotul in timpul ceasurilor).

D :'1H ; ". ffi fi l;fflTilL';T''i:1fi Hfi: T:, H':n:H:culi dupd chipul Tiu le este a tinde cu toatl dragostea gi cu toatd osirdia cltrechipul cel dinrru inceput si a se alipi de El. Da-r trupul norr* lacom, iubitor

t40

de desfltiri, ghiftuit qi indlrltnic ne tine departe de Tine: avem nevoie de

post, de infrdnare. noi ins[ ne-am impitimit de desfitdri. Di-ne tirie cdtre

infrdnare: Nespusa dulceayd a celor ce vdd lturureafrumuselea cea nespusd

a slavei Tale (Dtn rug[ciunile de dimineat[). Dulceata pimAnteascl se trece

toatd, fie de la sine, fie din c^uza vietii corupte a omului. Dulceala fericirii

ceresti nu are sfdrsit. Nu face, oare, s[ disprefuim dulceata lumii vremelnice

si a si mai vremelnicei noastre vieti, pentru a iubi, din toatl inima, dulceafa

cea duhovniceasc[, neschimb[toare?

dnd il avem pe Hristos in inimi. afllm mullumire in toate. Lucrurile

stAnjenitoare nu ne mai supiri, ci dimpotrivi, incepem si le gdsim

calititi, amarul ni se pare dulce, sdricia - bogitie, foamea - indestulare, tris-

tefea - bucurie! Cdnd nu-L are pe Hristos in inim[, omul este mereu nemul-

tumit, nimic nu-l mai poate face fericit, nici sdnltatea. nici confortul, nici

rangurile, nici onorurile, nici distractiile, nici palatele bogate. nici mesele cu

servicii excelente, nici mAncirurile si bduturile alese, nici imbr[cimintea fi-

loasi. Nimic. Ce mare nevoie are omul de Hristos. Ditltorul-de-viatl 9iMantuitorul sufletelor noastre. Pentru ca Hristos si fie cu noi, si Se s[l[slu-

iasci in noi, avem mare nevoie sI credem ci asa va fi; si dormim mai putin'

si ne imbrlclm mai simplu. si intdmpinim toate cdte ni intdrnpld cu calm,

ribditori, firi duh de rlutate. Diavolul stl mereu la p0ndi, nu trece clipi sI

nu vrea si ne piardi sufletul, s[ ni-l prindl in cursi, s[ ne lege de vreun pi-

cat, sau de vreo patiml, s[ ne stie inrldicinati clt mai adAnc in vreo meteah-

n[ pic[toas5, sau in vreun viciu, pentru a ne ingreuia cAt mai mult ravna spre

mdntuire. ca s[ ni se riceasci sufletul fati de f)umnezeu, de ceea ce este

sf0nt, de Biserici, de viafa ve;nici. de oameni.

umnezeu m-a creat, m-a adus din nefiintl la fiin$; clzut fiind, m-a

reinnoit prin patimile si moartea Sa. M-a curilat de pdcat, m-a in-

fiat, mi-a figlduit mo$tenirea bundtllilor vesnice; m[ lumineazd cu Evan-

ghelia Sa; md pedepseqte qi mi rispllteste ca un plrinte. mi lumineazta ca

soarele; mi indestuleazd,ztlnic cu mdncare si b[uturi;i, mai presus de aces-

tea, imi di cea mai dulce qi mai dititoare-de-via1l hrand: Trupul si Singele

Siu; mi-a dat aerul pe care il respir. dar mai presus de aceasta mi-a dat su-

flarea Duhului S[u Sfdnt; mi imbraci in haine frumoase, dar mai mult decfit

atit mi se d[ El insusi spre imbricare, dupd cum sti scris: ,,Cdti ?n Hristos

v-ati botezat, in Hristos v-ali imbr[cat" (Galateni 3,21).lmi oferi odihnd,

intr-o locuintl curati si spalioasi, fig[duindu-mi o alta, in ceruri, vesnici.

luminoasl. Md incinge cu sinitate 9i, incl mai mult, imi da cu prisosintd

sInltate sufleteasc[. atunci cAnd m[ rog ;i, cu deosebire, prin Sfintele Taine.

Ce si-I dau pentru acestea toate? Si ce I-as putea da? Nimic altceva decdt

141

sd-I pistrez credinli, dupi puterile mele, si-I indeplinesc poruncile, sd miimpotrivesc cu neclintiti t[rie pdcatului qi diavolului.

Q e cuvine sr nu uit niciodati relalia mea cu Dumnezeu; de la creaturi

L-t ra crefltor;.ca de la opera de arti la Artist; aceasta pe de-o parte; pede alti parre: ca de la chip ra Arhetip; ca de la copil la prrinte; ca de ra man-tuit la Mantuitor; ca de la cel ce prime;te binefacirea la Binefdcdtor; ca de lacel ce se supune legii la Legiuitor; ca de la cel trecut in testament la Testator;ca de la logodnicl la Logodnic, ca de la mireasi la Mire, ca de la midular alcetdlii ;i cetilean al ei la cipetenia cetilii, ca de la unul ce suspini dupiveacul viitor la Prrintele acestui veac, ca de la judecat la Judecdtor.

Tn^tot ce faci;i in toati vremea cautd a binepldcea lui Dumnezeu sir gdndeste-te sd-!i mAntuie;ti suflerul de pdcit gi de diavolul ;i si_t

predai lui Dumnezeu. Ridicdndu-te din agternut, fr-ti iruce ;i zi: ,,in nu-.-le Tatdlui;i al Fiului;i al sfantului Duh,,si apoi: ,,invredniceste-m6, Doam_ne, in ziua aceasta, firi de picat si mI pizesc-,, qi ,,inva1i-mi si fac voia Ta..(Din doxologia de la Utrenie). Daci te speli sau te imbiliezi, zi: ,,Stro-pi-mi-vei cu isop, Doamne, si md voi curIii,,; ,,spila_m[-vei qi mai vartosdecat zipada m[ vei albi" (psalmul 50, 9), c0nd imbraci rufdrie curatd, g0n-deste-te la curdlia inimii qi roagd pe Domnul, cu inim[ curati: ,,Inimi cJratdzideste intru mine, Dumnezeule" (psalmul 50, l l). Iar daci ?mbraci hainen_oi, gande;te-te la innoirea duhului, Ei zi: ,,$i cu duh stipinitor m[ intireEte,,(Psalmul 50, l2). Iar atunci cand te desparti de o hainj veche de care !i s-ascdrbit, gandeste-te la despl4irea cu scarbl de omul cel vechi, picitos,pitimas, trupesc. De mlnanci painea cu care te hrinesti zllnic,gande.ste-te lapainea cea adeviratl, cea care di sufletului viati vegnici - Trupul si sdngelelui Hristos - si doregte-o. Cauti si te imprrtiseqti cdt mai des; de bei api-sauceai, sau mied, sau vreo alti biuturr, g0ndeste-te la biutura cea adevdrati,care rdcoreqte sufletul de vdpaia picatului, la Preacuratul si de-viatd-dltdto-rul sdnge al Domnului, De te odihnesti ziua, ginde;te-te ia odihna ..;;;;nicd, pregititi celor ce se nevoiesc pe pimantin lupia cu pe.ud* J"rrrrile r[ului, cele de sub cer, cu nedrepiilil., ignorunta ,i grosolinia oamenilor;daci te culci pentru somnul de noapte, gdndeste-te la Jomnul morfii de care,mai devreme sau mai tdrziu, uom avea parle cu tolii ;i la acea infrico;ltoarenoapte vesnici la care vor fi osanditi toti cei ce nu ajung si se ciiasci; deintdmpini in zori ziua, gandeste-te la lumina ."u u.rni"i,"neinserat[, de din-colo de ziua cea luminatd de soare - ziuaimpir[tiei cerurilor, de care se vorbucura tofi cei ce au binepldcut lui Dumnezeu sau cei ce s-au ciit din toatiinima in viafa aceasta vremelnic[. De pleci la drum, gandeste-te la drumulduhovnicesc cel drept, in fala lui Dumnezeu Ei zi asa:-,,paqii mei indreptea-zd-i, dupi cuvanrul riu, gi si nu mi stipdneascl nici o fir6delege,, (psaimul

142

i18, 133). Orice ai face, f[ g6ndindu-te la Dumnezeu, Creatorul, Cel ce pe

toate le-a ficut cu nem[rginit[ inlelepciune, cu bundtatea si atotputernicia

Sa, pe tine cre0nclu-te dup[ chipul qi asem[narea Sa; de vei primi bani sau

comori deosebite, sau daci le Ei ai, gdndeqte-te c[ nesecata noastri comoari,

de la Care ne vin toate comorile sufletului si trupului, izvorul tuturor buni-

tililor este Dumnezeu; mulfumeqte-I din tot sufletul ;i nu-ti incuia avulia in

tine Si nu-!i zlvori inima, nel[s0nd si intre in ea comoara cea vie si nepre-

pit[ - Dumnezeu; imparte din avutul t[u celor ce au nevoie si se afli in su-

ierinll, celor mai slraii dintre semenii t[i, siracii pentru aceasta ;i fiind li-

sati in viafa aceasta, pentru ca prin ei sI facem dovada dragostei qi recunoE-

tinlei fa$ de Dumnezeu Ei si ne invrednicim astfel de risplata lui Dumnezeu

in veqnicie; de vei vedea alba strllucire a argintului, nu te llsa sedus de ea,

ci gAndegte-te c[ sufletul trebuie s[ fie alb qi strllucitor, prin fapte bune, intru

Hristos; de vei vedea strllucirea aurului, si nu te la;i ademenit de ea, ci lineminte ci sufletul trebuie si-1i fie asemeni aurului, l[murit prin foc. pi ci

Domnul doreste ca tu insuli si str[luceqti ca soarele in veqnica Implrdlie a

Tatilui Siu, ca s[ vezi neapropiatul Soare al Dreptilii, Dumnezeu Cel in trei

ipostasuri, pe Preasfdnta Stipina noastr5., de Dumnezeu Niscitoarea, 9i toate

puterile cere;ti, gi pe toti sfintii, in negrliti lumind, p[trunEi de lumina

revirsat[ peste ei si str[lucind de ea.

e !i-as putea aduce, Doamne, cu ce-a$ putea si-Ji mullumesc pen-

tru neslflrsitele, neasemuitele daruri date mie qi altora de mila Ta?

Fiindcl - iat[ - nu trece clipi si nu mI invioreze Duhul Tiu cel Sfint 9i' ia-

rlqi, nu trece clipl si nu respir aerul ugor, pldcut, sinitos, intremdtor, pe care

il reverqi asupra noastri; md luminez cu lumina Ta, d[tltoare-de-via1d, spiri-

tuall qi matehali; de asemenea m[ nutresc cu dulcea 9i intremltoarea hrani

duhovniceasc[ ;i biutur[ - Sfintele Taine ale Trupului qi SAngelui T[u, pre-

cum qi cu mdncarea si bdutura de trebuint[ zilnicd trupului' Tu md imbraci

in veqmAnt implrltesc, strllucitor si neinchipuit de frumos, adic[ cu Tine In-

su[, dupi cuvdntul Scripturii: ,,Cd1i in Hristos v-ati botezat, in Hristos v-afi

imbrlcat" (Galateni 3, 2l). M[ imbraci Ei cu imbriciminte materiall, m[

curefi de gre;elile mele, mi vindeci, mi cureli 9i de multele 9i grozavele

mele patimi plcitoase; istovirii sufletului meu dai in schimb pu-terea bund-

t51ii, inlelepCiunii gi t[riei Tale; m[ umpli de Duhul Tiu cel SfAnt, Duhul

sfinleniei gi al harului. Aduci sufletului meu adevir, pace qi bucurie, spafiu,

putere, indriznire, birbdtie, tlrie, iar trupului meu ii d[ruieqti sin[tate nepre-

iuit6; inveli ,,mdinile mele la lupti qi degetele mele la rdzboT" (Psalmul 143,

i) cu vrijmaqii nev[zufi ai mdntuirii mele, vrdjmagii sfinfeniei' puterii qi sla-

vei Tale, cu duhurile r[utI1ii, cele de sub cer, incununezi cu izbdnzi lucrarea

pe care o sivflrqesc in numele T[u. Pentru toate acestea I1i mullumesc, sld-

t43

vesc $i binecuvantez puterea Ta atotbuni, pirinteascr, atotputernicr, Dum_nezeule, M0ntuitorule, Bineficitorule ar .nostru. gi sr'rc cunoascd pe Tinetot poporul rru, asa cum mi-ai apirut mie, Iubitorule de oameni; sd re cu_noascd pe Tine, prrintele tuturor, $i bunitatea,.proniu, in,t"t"p.iunea gi pute_f;i}ft::,ffi ffiilireasci

cu ratil qi cu Sfantul Dur,,'u"u. qi puruiea si

T I u1c_restin, invidia e nebunie curari. Tori am primit intru HristosI; bunitdti fdri seamdn, togi am fost indumnezeiti,

.n"_u. ficut moste_nitorii negriitelor, vesnicelo, uunetxdli" il;1ffi;'!.i1u,,. gi in privinlabunitdtilor pimOnte;ri ng-3 folt reged;irx indesturare ou.Juom cduta adevr_rul lui Dumnezeu si impiritia lui Sumnezeu. ,,Ciutati,n"i rrialio,p'arii"i"iDumnezeu si dreptatea Lui gi ,ou," u..r,ea se vor adruga voud,, (Matei 6,33)' xi s-a porunci,

.r1 l" ;rir-un'-i; cu ce avem si sd nu fim iubitori dearginti' ,,Feriri-vi d:jupr.u de arginfi ;i indestulati-ur-.u'"""a ce avefi,,. $iadaugi tot acolo: ,,cici Dumneze"u insu;i a zis: Nu te voi ldsa ;i nici nu tevoi pirdsi" (Evrei 13, 5). Nu este oare nebunr" "u

oup;ioate acestea sd fiiinvidios fa$ de aproapele tiu, de pliod pe: onorurile de "ur"

se bucurd, peavere. pe mesele bogate, pe o imbriciminte luxoasi, p. o r.."ie frumoasdetc.? oare acestea toate nu sunt pulbere fa{i de cere ce ne-au fost date noudin chipul ;i aseminarea rui Dumnezeu, dupi care u* rori"r"afi, fati de rrs_cumpdrarea noastrr de crtre Fiur lui Dumnezeu , izbdvireade picat, de bles_tem gi de moarte, binecuvdntarea din nou de la pirintele ceresc qi, prin unireacu Hristos, fericire vegnici in ceruri? De aceea sa purtdm iubire unii altora sibunivointi, sr ne mullumim cu ceea ." uu"-, si fim pri"t"-"no"ri'ff#:;:sd-i iubim pe strdini qi sd iubim sirdcia, iar ca o incununare a virtulilor s[aqezdm smerita intelepciune, nerdutatea, brandetea, sfinlenia, sd respectdmunii altora chipul lui riumnez;;il;;, ca mddulare are lui Hristos_Dumne_zeu, ale Trupului Sdu, si respectdm infierea dati nour de Dumnezeu, ca sicetileni ai impiriliei cernrilor, i-f."und vie{uind si impreund cdntdnd cuSgerii la toyi sd fie una.(roan 17, 22), dupi cum Dumnezeul nostru cer inTreime inchinat este unul qi inimiie noastre re-a creat pentru a fi in unire.

rezentul nu este decdt umbra viitorului. Lumina este umbra viitoareiT:_ri,^"ltyTht: jyJc_etire pdmdntului _ umbru palidl a celor dinveacul viitor, de o dulceald riri b. ,iar'ir. ro.u -;*;;; f,iretnici a foculuigheenei' cel ce ii va pdrjoli pe plcitoqi in vecii vecilor; bucuriile curate depe pdmdnt, umbre ale nespuselor bucurii viitoare; pr"uf.u_ousele palate im_piritesti, umbre deri',oriiir" pr.ulun'inorselor locaquri aie raiurui, pregdtitet:loj.:" il iubesc p" Dumnezeu ii-ii'i"o"plinesc poruncile; fdloasele srraieale fiilor si fiicelor oamenilor nu ingdduieiseminare cu vesm0ntul de slavdin care se vor imbrdca cei areqi, ril"o.a mu;;;;;'iii Hrir,o, si ,,vor

144

striluci ca soarele in implra1ia Tatllui lor" (Matei 13, 43), dupl cum a fi-gdduit cu tirie Mdntuitorul.

A $a cum unui prunc nu-i pasl cum este imbricat, intocmai si cre;ti-fLnul - prunc intru Hristos - trebuie sii nu ia in seami diversitatea.

bogafia qi eleganla imbrdcimintii pimdntesti, considerAnd drepr cea maialeasd Ei mai nepieritoare imbrlclminte imbrlcarea szr intru Hristos, fiindcipatima pentru haine frumoase si scumpe este proprie oamenilor veaculuiacestuia sau pdgdnilor, precum cuvinteazl Domnul: ,.Dupi foate acestea -adici dupd mdncare si haine alese - se striduiesc neamurile" (Matei 6.32),fiindci imbricimintea este unul dintre idolii veacului acestuia. O. cet de su-perficiali suntem cei chemafi si ,,comuniclm" cu Dumnezeu. clrora ne esteflg[duiti mo$tenirea bunititilor nestricicioase si netrecltoare! Cdt cle con-fuze sunt nofiunile noastre despre lucrurile stricdcioase si despre cele nestri-cicioase! Cdt de nechibzuiti suntem d0nd pret unor lucruri de nimic si ne-preluind cum se cuvine lucrurile nestricicioase - sufletul ncrstru nemuritor,pacea, lumina, indrlznirea in fata lui Dumnezeu. lucrurile sfinte, ascultarea,rdbdarea, in general toate insu;irile unui crestin adevirat. .,Ciiti in Hristosv-afi botezat, in Hristos v-ali imbricat" (Galateni 3.21). Trebuie si preluimbunurile spirituale obtinute prin lupt5, iar pe cele materiale, pieritoare. f[rlfolos sI le dispreluim.

Sufletul, cel care mi defineste ca orn,triieste numai prin Durnnezeu,

iar cAnd se desparte de El, suferi

A nu fi cu luare-aminte fald de noi insine este un picat. unul cale isi.{:l. pune puternic pecetea asupra noastr[. S[ nu-l trecem cu vede rea. sI

ne izblvim de el prin c[in1i. Suntem neatenti, imprristiati. nu numai acasl, ci;i la bisericl. ,,Simone, Simone, iatd Satana v-a cerut s[ vii cearni ca pe grAu;iar Eu M-am rugat pentru tine si nu piari credinra ra" (Luca 22 3I-32).Vinovat de neluarea-aminte este diavolul si feluritele noastre inchnatii vici-oase spre cele ale vielii pdmdnteqti, iar cauza este pulina credintii. Cum pu-tem si i ne impotrivim? Prin rugiciune sArguitoare"

1 lnica mea fericire pe plmdnt imi este datir de lisus Hristos Domnul.L,/ cu TatIl si cu SfAntul Duh, iar, dupl Dumnezeu. nu am pe pdrnAnt

nimic mai scump decAt sufletul omului, care pretuieste mai mulr ca orice (si

145

este firesc si fie asa). Omul este o fiint[ de inestimabild valoare. pentru mdn-:u'T

lui,_insusi dornn"r"u ; "";;;;'lin

cer. Domnul ii oferr omului dreptfnana.

si biuturd Preacuratul sdu Trup si preacuratul Siu Sdnge (adicd pe SineInsusi, tot) numai ca sd fie fericit, numai ca si nu piard. routJ roadele pdman_tului, comorile tuturor celor trei regnuri ale pim0ntului, le-a dat in stlpanirea,in folosinta gi spre bucuria omului. prin toate aceste generoase, neasemuite,nemdsurate daruri, DgTnyt qi-a ardtat si isi aratl nem[iginita dragoste fald deneamul omenesc si fa$ de fiecare om. Si urmim si ioi pilda-dragostei ;iindurdrilor lui Dumnezeu; si fim pe c0t ne este cu putinli milostivi cu inimaqi indurdtori ,,precum Tatil nostou c"l ."r"rc miloitiv este,, (Luca 6, 36).

ri ince p-arte mi-as indrepta ochii inimii - in sinea mea, asupra mea,sau in afara mea -, descopdr pretutindeni puternice raliuni pentru

a-I aduce Domnului mullumire si liudi. Mi se intdmpli mai ales cdnd micercetez pe mine insumi ;i cand qtiu cd trebuie si mi infitisez Domnului cucereri, cu mullumiri gi cu cuvinte de preamirire. Toatd puterea inimii, toat[lumina ochiului acesteia vin de la Dumnezeu: vigoarea trupurui, cele cesus{in si slujesc existenla trupeasci vin de Ia Duninezeu. pretutindeni v5dslavd, slava nepereche a Dumnezeului meu, nimic nu aflu in mine cu care srmd laud, ca ;i cum mi-ar aparfine. Mrrire celui ce imi di tirie! Mrrire celuice lucreazr cu mine gi inliuntrul meul $i fiindci nimic din ceea ce am nu-miapartine, ci vine de la Dumnezeu, de la cea mai micd pornire spre bine ainimii pdnd la gandul sf0nt si luminos, firi Dumn"r.u .u nefiind decnt unnimic, un riu mai rdu ca tot riul, sunt mai mult decdt indreptilit si vin grab-nic in fata lui Durnnezeu cu orice cerere. Dar mai ales mi simt indemnat sd-Imultumesc pentru Preacuratele qi De-via$-ddtrtoarele Sale Taine _ Trupulsi sangele Sdu. Pentru mine, ele inseamni totul. preamiresc cu ardoare peDumnezeu Ei pe Iisus Hristos Domnul, pentru negriita sa iubire fati de noismeritii, iubire ce ni se arati in Sfintele Taine.

emdsuratr este cinstea de care se bucuri omenirea prin faptul cipoate si-qi deschidd gura inaintea lui Dumnezeu, s8-I vorbeascd.

s5-I faci rugiminli in privinla nevoilor sale, sd-I mullumeasci pentru face_rile. debine, s5-L preamrreasci pentru negrdita sa bunitate ;i si fie convinsici jertfa sa de multumire qi de liudi va fiprimiti de Dumn Lzeu, cd,cele maibune, mai duhovnicesti Ei mai mdntuitoare cereri pentru sufletele noastre vorfi negreEit satisficute. $i in aceasti privinli. omui este situat nemdsurat maipresus decdt toati creatura sensibil[ gi insufleliti. Nici unei altei fdpturi nui-a acordat Dumnezeu o asemenea cinste, desi toate au un mod specific dea-si exprima necesititile firesti, fiindcd scris este: ,,puii de corb il cheami peEl" (Psalmul 146,9). si ne folosim de aceastd inittr cinste pentru a bine_merita noi in;ine de la Domnul o si mai inalti cinstire, chemarea la cele de

r46

Sus. Deplina noastrd slavd este acolo in cer; pentru adevdratii cregtini, aici pepdmdnt incollesc doar mugurii ei.

T ntreaga noastrl fiin$, materiall ;i spirituali, cu toate cele ce sunt inIea, comunic[ si se uneste cu harul Domnului - unindu-se. chiar. cu

insusi Domnul - cu ajutorul unor elemente palpabile: astfel, p0inea gi vinulse fac Trupul qi Sdngele Domnului, fiinta sa vizutd: Biserica se face casa sa,pe Sfdnta Masi, tn altar, stI nevizut insusi Domnul, ca un impirat; pe Cruceni Se aratd, intr-un fel, cu trupul, ristignit; prin Cruce face minuni, vidindu-tiprin ea puterea dititoare-de-via1i. Domnul se afld in univers ca intr-o bise-ricd, intreg, in orice loc, neingridit in spaliu, intotdeauna mai presus de oricespatiu si de orice timp. Vi se pare de necrezut cI Domnul poate sd ne uneascicu Sine, cu puterea Sa, cu harul Siu mantuitor, prin elemente materiale?Mirali-vI mai bine de modul cum a unit Domnul in om chipul Siu cel dum-nezeisc cu materia, cu pimAntul, cu pulberea, cum a flcut ca aceasti ,,pul-bere" si poati sd gdndeasci si vorbeasci, s[ rispdndeascl in juru-i bunamireasmd a blAndetii, adev[rului, iubirii si si faci, in comun, atAtea lucruri,pe drept cuvdnt minunate. Mirati-vi cum aceasti ,,pulbere" inchide in sine siatdtea,,suflete" necuvAnt[toare. fiecare cu modul sdu de a fi inzestrate cu unfel de intuifie, care le di sete de via1i, putinfa de a se bucura, simtul de auto-conservare, priceperea de a-si obtine hrana. de a-si asigura cele necesarepentru o existen![ feriti de primejdii, de a-si cre$te progeniturile, de a stifoarte bine cum sd se apere. Minunafi-vi cum toate sau aproape toate cor-purile inerte, neinsufletite sunt legate intre ele printr-o fbrtd insesi zabild,, carcfie c[ pune in miqcare mase enonne (precum corpurile ceresti). fie ci trans-formd materia in forme de o frumusete desivdr;it6, pistrdndu-le insii aspec-tul general (vegetalia!). Minuneazi-te ci atAta enormi diversitate de forte afost creati de Dumnezeu Atotputernicul, El insusi lucrdnd prin toate forlele.Dupd cum la Dumnezeu - Cel ce face minuni - totul este minunat, intocmaigi in credinfd, minunat este totul, desi nevizut, dar lucrdnd in mod real.

/-ri curati cu inimavor vedea pe Dumnezeu (MaIei 5, 8), Dumnezeu\-, este ochiul atotvizitor, asemenea soarelui, inzestrat insi cu ratiune,

stflnd deasupra lumii gi pdtrunzdnd cu ,,ochi" rational in gdndurile si in inimi-le oamenilor, luminAnd toatd creatura. Sufletul nostru este ochi din ochi,vedere din Vedere, lumini din Lumin[. Dupi ciderea in picat insd, ,,ochiul"nostru - sufletul a fost atins de ,,albeata" picatului. vindecl-ti aceastir boaliEi vei putea sd vezi Soarele raliunii, Ochiul atotcuprinzitor, infinit mai lumi-nos dec0t soarele de pe cer.

A $u cum se intAmpll adesea si in viati. c0nd omul una are in inimd.tlLsi alta pe buze, ardtdndu-se prin aceasta duplicitar, duplicitatea

apare nu arareori qi in timpul rugiciunii in fata lui Dumnezeu, cel ce cu-

r47

noa$te tainele inimilor omeneqti. spui ceva Ei ai altceva in inimr ;i in g6nd.Dacr insi. asa cum se int0mpld rnai des, chiar daci infelegi rugdciunea qimeditezi asupra ei, dar nu trlieqti cu inima ceea ce citesti, rimAn6nd cu totulinsensibil. neficOnd altceva dec0t si arunci niste cuvinte in aer, inseamni cite minti pe tine, crezdnd cd o asemenea rugdciune ar putea fi plrcuti luiDumnezeu. ce ciudati, picrtoasi, rilirniciel Rodul qi mdrturia cdderii noas_tre. De aici arn putea crede ci inimii ii std in obicei si mintd (Tot omul estemincinos - Psalmul

!r5,2), atdt in rugiciune, c0t si in raporturile cu semenii,ci este stalpul minciunii. cre;tinul Guui" sd se foloseasci oe toate mijloa_cele ca s5-si smulgr din inimr, din riddcini, orice minciund, pundnd in locadevdrul curat. Si inceapd cu rugiciunea. fiindci ea cere mai intdi de toateadevirul, dupd cuvintele MAntuiiorului, care spune ci cine se inchind luiDumnezeu trebuie sd se inchine in duh ;i in adevdr (Ioan 4,}4).Inima si_1ivorbeasci cu cuvintele adevdrului. invd$nd si spunem adevarul cu inima, intimp ce ne rugim' nu ne vom mai ingidui s[ minlim nici in viati. Rugr-ciunea sincerr, sau adevaratr, cea .u.. n" curild inima de minciund, ne vaapira de minciunr qi in relaliile obisnuite cu oamenii. Cum am putea invrtasd spunem adevlrul in timp ce ne rugim? Trebuie sI aducem fiecare cuvAntal rugiciunii in inimi, si-l asezim acolo, sd-i simlim cu inima adevirul pecare il cuprinde, sd constientizram cd ceea ce ii cerem lui Dumnezeu ne esteabsolut necesar', precum Ei faptul ci inima noastri trebuie si-I mullumeascriui Dumnezeu pentru nenumiratele binefaceri de care ne-a fdcut parte, s[-Iaducr laude pentru mrreala, preainfeleapta operd a creatiei Sale.

ufletul, cel ce mi defineste ca om, trdieqte numai prin Dumnezeu,numai in unire cu El. Iar cdnd se desparte de El, suferi. viata sufle-

tului meu se alcituieste din lumea capacitililor mele suflete-sti, t"u;;';";;provenind numai de la Dumnezeu. Existi, intr-adevir, si o,,lume,.a trupu-lui, una in;elitoare, preludiul furtunilor care se isci in suflet. Despre aceastdlume spunea Domnul ci ,,va veni peste ea pieirea" ,,si scipare nu vor avea..(oamenii) (l Tesaloniceni 5, 3). Lumea spirituali, ."u .ur" provine de laDuhul lui Dumnezeu, se deosebeste ca de la cer la pdmant de rumea,,crrnii,,,a trupului. Este o lume cereascd, creati pentru ca si domneascd in ea feri-cirea' Pace vour, le spunea deseori Domnul ucenicilor sii, lisdndu-le paceasa, iar apostolii propoviduiau credinciosilor pacea lui Dumnezeu, le frceauurare si se bucure de pacea lui Dumnezeu ca de bunul de cipetenie, tocmaifiindci_ ea' aceasti pace ii este sufleturui nostru vialr ;i mrrturiseste unireasufletului cu Dumnezeu. Daci sufletul nu are pace, se tulburd, tulburareafiind proprie tuturor stirilor pdtimase, ea fiind in acelasi timp si o dovadd ciin inima noastri lucreazd, dusmanul m0ntuirii.

148

redinta este cheia de la comoara lui Dumnezeu. Ea se poate aflaintr-o inirn[ simpll, bun5. iubitoare. ,,De poti crede. toare sunt cu

putintl celui ce crede" (Marcu 9.23). Credinta este vorbire cluhovniceascii;cu cdt i se dezleagd mai u;or limba, cu atit niai bogat fdsnesc din ea izvoaredumnezeiesti. Cdnd ea se exprimd liber, intocmai ca vorbirea obisnuitii. nuva fi afectatd de neincredere si necredinti. Daci te lasi cuprins de necredinti.comoara bunit5lilor dumnezeiesti rim0ne zlvoriti pentru tine. Cu cdt crezimai tare in atotputernicia lui Dumnezeu si iti deschizi mai mult inima, cu atatmai induritoare ti se va deschide qi tie inima lui Dumnezeu. ,,Toate cAtecerefi, rugdndu-v[, si credegi ci le-a1i prirnit si le veti avea" (Marcu 11,24).

Toti oamenii sunt suflare qi flpturi a unicului Dumnezeu. vin de laI Dumnezeu qi se vor intoarce la Dumnezeu, ca la oblrsia primor-

diald. ,,$i ca pulberea sd se intoarc[ in pimAnt cum a fost, iar suf'letul sri seintoarci la Dumnezeu, Care l-a dat" (Ecclesiastul 12.7). \rorn f"i,.piirtasidumnezeieqtii firi, scipdnd de stricdciunea poftei celei din lunte" (l Petru l.4). Ca unii care se trag dintr-un singur om. este de la sine inteles ci oameniitrebuie sd trliasc[ in iubire reciproci. aviind grijir unii de altti. si ci nu tre-buie si-i desparti egoismul, trufia, riutatea, invidia, zgArcenia, incomunica-bilitatea, pentru ca toti sd fie una (Ioan 11,22). Luati aminte la furnici currrtrdiesc in ,,prietenie", sau la albine, sau la un stol de porurnbei. de stlincute.de ciori, de gdgte, de ra!e, de lebede, de vriibii; c[utati la o turm5 de oi sau lao cireadi de vite Ei vefi constata acelaEi lucru: un atasament reciproc. Gln-difi-va la imensele bancuri in care se adun[ unele specii de pesti in rnlri si irrrduri, cdrora le place sI umble in colonii numeroase, clt de legati sunt intrcei. Gdndeqte-te cu cdt zel se apIrI, se ajutl gi se iubesc intre ei si te vei rusin:ifalI de niqte necuvdntitoare, tu, care nu trliesti in iubire $l care faci tot ce rtlsti in putinll ,,s[ nu porli sarcina" (Galateni 6, 2) altuia.

umnezeu i1i este 1ie indelung-r'dbd[tor qr milostir'; rJe aceasta iti rl:;,seama de mai multe ori pe zi. Fii ;i tu indelung ribCiitor' 5i rnilcrti".

fali de fralii tdi, indeplinind cuv0ntul apostolului care, vqrrhind despre dragos-te, pune inainte de toate aceasta ,,Dragostea indelung rabda"; .,drag(,rstea estebinevoitoare" (1 Corinteni 13, 4). Tu ai vrea ca Domnul si te rnlnefrie cu clra-gostea Sa; mdngdie Ei tu inimile altora cu iubire gingagl si cr"r pufia"rc blfrnd;i.

umnezeu este dragoste, este fiinla cea mai induriitoare, mai inte-leaptX qi mai atotputernicl. De aceea, cei ce I ..e roagii sit creacl[ c[

Stip6nul le va da cele bune ;i de folos, asa cum poate da numai Dragostea ;icum Cel indurdtor di cu toati indurarea, Cel intelept cu toatii intelepciunea;cum Cel atotputernic d[ cdnd Ei unde nici nu te a$tepti.

149

I:,fiTp"y]serviciilor divine, al celebrdrii rainelor si al rostirii rugrciu-rnrlor, fii increzitllprecum copiii d,au crezare pdrintilor. t{u-i ulta pecei ce iti sunt cdlduzd,:.sfinfii plrinli - ficlii ale lumii, luminati de Duhulsfdnt. Arati-te intocmai ca un copil: simplu, increz[tor, ,ru pun" ra indoialicele ale lui Dumnezeu gi vei ti fdri, griji. ,,Nu ui i;fiiifi cum sau ce verivorbi, cdci se va da vou[ in ceasul u."ra." sr vorbili.]iirioJ"" *i;;#icare vorbili, ci Duhul Tatilui vostru este care vorbeqte int* uoi;; oil";;i'i;;19-20). De multd vreme Domnul v-a scutit de aceastd preocupare, v-a luataceastd grijd, invrtdndu-i pe purtitorii de Dumnezeu preflii, cu Duhul Sf0nt,cum sd cuvdnteze Domnului, in timpul serviciilor divine, al sdvdrsiriiTainelor, in diferite^i.g19ju.-1 ale_vielii unde se.". rpur" ruie"l""jffi;;dobandirea binecuvdntrrii celei de sus. Ar trebui sr ne fie uEor sd ne rugdm.Dar vrijmagul cauti s[ ne puni piedici. ce pot insemna insd aceste piedicipentru o inimr statornicit[ in Dumnezeu? Din picate, atata timp cdt nu vomfi in Dumnezeu, cdtnu vom avea credin$ nezdiuncinatd, cat r;n'an"m regatide patimile viegii, c0t timp mintea ne va'fi orgolioasi qi carcotaga, chiar Ei insfanta gi neprihinitalucrare a liturghisirii saiin sevarqirea qi impdrtdsirea cuStintele Taine diavolul nu va incei-a si ne tulbure.

trlt:I^:..1i1i este cu putin!5, blind, smerit, poarti-te simplu cu ro[i,r consrderdndu_-te, firi fdllrnicie, in privin{a strrii duhovnicesti, maipreJos decdt to1i, adici cel mai pdcdtos gi mai neputincios. spune: dintre pi_citosi, cel dintai sunt eu. Din trufie se naste emfaza,modul de a te purta ne_sincer.;i rece cu toli cei pe care ii consideri inferiori qi de la care crezicd nupoti obtine nici un folos.

at de repede suntem gata si facemrdur qi cat de anevoie ne indrep-tdm citre,bine! Ag vrea si-mi arit bunitatea fati d".inluu.ur"

mi-a ficut un rdu si si mi-o confirm prin fapte, au, inuint" de a-mi induple_ca inima spre bine simt ci nu mi lasi rrutaiea din mine, md strdpunge ca osigeatd de foc, imi pdrjoreqte miruntaiele; a; vrea s[ fiu ingrduitor, darinainte ca rrbdarea gi ingiduinla sd-gi giseasci ioc in inima mea, md enervezsi freamdt de neribdare; a$ ur.u ,i f]u smerit, dar simt cd in mine trufiadriceasci este in largul ei; a$ vrea sd fiu politicos, dar c6nd ar trebui si mdardt astfel, devin grosolan; as vrea sd nu fiu iubitor o" urginli, sr fiu mirini-mos, dar arghirofilia gi zgarceni a apar in mine la cea ,riui 11,i.a ocazie, caniqte lei fldmdnzi, care cer de mdncare, mugind inspiimdntdtor. Ag vrea sifiu simplu, increzrtor, dar viclenia gi indoiala imi rid inima; a$ vrea sd fiuconcentrat in mine insumi, atent. cucemic in a-t stuji pe atotstepanitorul,dar superficialitatetea gi ,,imprd;tierea,.rnimii mi-au iuut-o inainte. Aq vreasi nu md mai supun patimiloi, si mi ablin de la mdncare si bduturd multi sibund" dar cdnd mi aqez la masi, ca un nevotni" "e

,""i'ii r"" ffi;ffi;i

150

hatdrul. lisandu-md prins in plicuta lui captivitate, mancdnd Ei b0nd, cunepdsare, mai mult decdt imi cere organismul. Licomia si nestdpdnirea imiblocheazd dorinla de a fi nep[sltor fali de mdncare si biuturd. sunt aseme-nea slibinogului care azdcuttreizeci si opt de ani si, ori de cite ori era adusla scllditoarea oilor, cea care vindeca primul bolnav care se cufunda in ea,dupi tulburarea apei de cdtre ingerul Domnului, ,,pdni venea el, altul se co-bora inaintea lui" (cf. Ioan 5, 7). Atunci c0nd eu. sliblnogit de plcatele mele,imi adun toate fo4ele, adun0ndu-md ;i in mine insumi. cu gindul de a mI,,cufunda" in Dumnezeu, pentru a md schimba in bine, vine altul inainteamea si-mi strecoari in inimi picatul, diavolul mi-o ia inainte in propria meacasd, in scdlddtoarea inimii mele, neingiduindu-mi sd ajung la Domnul - Iz-vorul de api vie - s[ mi cufund in baia curititoare a credintei, smereniei,zdrobirii inimii si lacrimilor. cine mi va vindeca? unul Iisus Hristos. cindimi va vedea sincera qi neclintita dorinti de a-mi vindeca slibiciunea sufletu-lui, cAnd va auzi cdt de fierbinte mi rog pentru aceasta, imi va spune: ,,la-tipatul tdu si umbli" (Ioan 5, 8). $i atunci mi voi scula din patul de boald asufletului si voi umbla, adicd prin bunitatea Domnului imi voi putea invingelenea, patimile, slvArqind apoi toatl fapta cea buni.

f n timp ce te rogi, pdstreazi o prtrunsi, chibzuitd si extremi smerenie.I Nu uita ,,cine" vorbeste si ce spune, indeosebi cAnd zici Rugiciunea

Domneasc[ - Tatil nostru. Smerenia impristie viclesugurile vrijmaqului. o,cdtd mAndrie zace in noi! ,,Asta o stiu" sau ,,de asta nu am nevoie", ,,asta numi priveste", ,,asta e de prisos", ,,flu mi simt vinovat cu nimic". Ce degteptine credem si ce siguri pe sine!

p [catul, patima, diavolul schimbi intr-o clipi fata omului: din una lu-I minoasd in una intunecoas[; din una plini de de bunltate in una cris-

pati de ur[. Se poate observa si aici cdt de mult preluieste sufletul in cunoas-terea omului. Despre o actriti se spune cd poate si-si schimbe indati expre-sia fetei, ci poate realiza treceri extraordinar de rapide de la un sentiment laaltul, ddndu-le expresie prin mimici. ce-ar fi de mirare in asta? De ce n-arfi capabil sufletul omului gi de asa ceva? intelegem de aici ci sufletul omu-lui poate da felei indati o alti expresie, o poate schimba pin[ la a o face denerecunoscut; s[ nu poati oare Creatorul sd faci tot ceea ce doreste, din oricematerie, ca Unul ce este pretutindeni, pururea-fiitor?

1r and te rogi, spune-ti in inimd aceste cuvinte care si te apere de gdn-lv,duri qi pasiuni vrijmase: ,,Doamne, toate vin peste mine!,. Agijde-

rea in toate situatiile, cAnd te asalteazd, patimile, cdnd esti constr0ns sd plii-testi tribut unor necazuri - boli, sup[rdri, nenorociri, nipaste, spune: ,,Toatevin peste mine, Doamne, singur nu le pot tine piept, nici ribda nu pot, nicidepaqi sau invinge greutitile. Puterea imi vine numai de la Tine,,.

151

l^t aci de cel ce se va ru;ina de Mine ;i de cuvintele Mele in neamul,,\-,acesra desfrdnat gi plcitos;i Fiul omului se va rugina de el..

(Marcu 8. 38). o ruqine vrednicl de rot disprelull Diavoleasci! vine din hi-urile intunecimii si duhorii diavolesti. Si ce mulli sunt cei ce s-au molipsit deeal Mulli nu-;i dau seama cdt este de amigitoare ;i cad in robia ei, spre pie-irea sufletului lor! De pildd, gazetani, autorii de articole de ziar. scriu, sciiu,nu se mai opresc din scris. Despre ce nu scriu oare? Nimic nu le scapd, seocupl de toate. Despre Dumnezeu, despre Iisus Hristos MAntuitorul, diespreBisericr, despre slujbele gi sirbrtorile biserice;ti, despre invierea in tr;p,despre judecata lui Dumnezeu, despre viata de dincolro nimeni nu sufli ovorbd. ,,Nu e domeniul nostru, nu e treaba noastri! Noi suntem ai lumii, vor-bim in numele lumii, de aceea ne si citeste Ei ne asculti lumea... Daci vomincepe sd vorbim despre Dumnezeu, n-o si ne mai citeasc[ nimeni. in acestchip, scrisul ,,lumesc" este str[in cu desrvdrqire de duhul crestin, se ruEi-neazd. de duhul lui Hristos.

iavolul face in aEa fel incdt in loc si ne ridicdm impotriva lui, ne in-lJ deamni mintea si se preocupe de plcatele aproapelui, ca si ne in-

rdiascr Ei sI ne alate impotriva lui, si ne faci si-l dispretuim gi si-l duEmi-nim gi in felul acesta sd ne indepirtim nu numai de aproapele nostru, ci si deDumnezeu. De aceea se cuvine si dispreluim picatele, greqelile ,"-"nilor,nu pe cei ce le-au sivarqit, imboldili fiind de diavolul, din slibiciune sau din

r \ inceput si nu o mai prefuim cum se cuvine. chiar si pe om - supre-ma creafie si minune a inlelepciunii qi bunrtltii divine - nu-l prefuim nici pe

deprindere proasti. Pe aproapele sd-l compitimim, cu bldndete, cu dragoste,si-i deschidem ochii ca unui uituc, ca unui bolnav, ca unui captiv nevolnical picatului. Fiindca riutatea, disprelul fa$ de aproapele cizut in greseald nufac decdt s5-i agraveze aceluia boala, uitarea, captivitatea spirituali, nu si lediminueze; in acelasi timp, ne fac si pe noi obsedali, bolnavi, prizonierii pro-priilor noastre patimi si ai diavolului - cel vinovat de ele.

T ol pdcatul vine de ia duhul riutdlii; cel ce se afli in picat este robulI pdcatului, sfAsiat de pdcat. de aceea fala de cel c[zut in picat fii tdri

rdutate qi nu peste misuri de aspru. cunoscandu-i neputinfa. Compitimegte-lpe picdtos ca pe un bolnav, ca pe un riticit care orbeciie prin iniuneric, sauca pe unul legat cu lanturi de fier, sau ca pe un smintit, fiindci toate aceste,,definitii" se potrivesc celui ce a greqit sau grefe$te, afldndu-se sub actiuneapatimilor. omul trebuie pizit prin toate mijloacele sd nu-l atingi vipaiapdcatului, sr nu-l intunece, si nu-l inllnpie, si nu-l duci pe pat de boali.

e-am obisnuit intr-atdt cu lucrarea mainilor lui Dumnezeu. incdt am

departe asa cum s-ar cuveni. Priveste pe oricare om, fie de-al casei, fie striin.

152

ca pe o noutate perpetud in lumea lui Dumnezeu si ca pe cea mai mare min-une a infelepciunii gi bun[ti1ii divine. Faptul ci te-ai obignuit cu prezenta luisd nu-!i fie un motiv de a-l subaprecia. Respectl-l si iubeste-l mereu, nestri-mutat, ca pe tine insuti.

f n naturd adie uneori un vant cildicel, aromitor, care i1i mdngaie si ?tir pdtrunde pldcut Ei ugor trupul, iar cerul este senin. Alteori bate vdntul

rece care i1i provoac[ o senzalie de frig si de apisare, i1i intri in oase, iti faceo piele de giinl qi tot atunci cerul gi pimdntul se intuneci. sau, firi nici oadiere de vint, aerul poate fi cald sau rece, te poate incdlzi sau dimpotriv[, site facl si dirddi de frig. A;a se intdmpli si in viata duhovniceasci: uneorisimtim parci in suflet o boare lin5, pldcuti, care ne incilzeqte si ne inviorea-zd, ne usureazd gi ne lini;tegte; alteori. inima ne este cuprinsd de o suflaregrea, ucig[toare, iar sufletul ni se cufundi parc[ intr-o beznra de nepitruns.Cea dintAi stare este de la Duhul lui Dumnezeu, a doua, de la diavolul. Tre-buie si ne obiqnuim cu amindoui. in primul caz, sr nu ne trufim, in al doilea,si nu ne descurajdm, s[ nu disperim, si alergim cu gribire la Dumnezeu.

acd oamenii n-ar fi creati dupi chipul lui Dumnezeu, El nu s-ar fiintrupat din Preacurata Fecioari. O, c6t de sus este asezatd fiinta

noastrd, gi tn creafie, qi in iconomia rdscumpirdrii! Prin intruparea Fiului luiDumnezeu din Preasfdnta Fecioari Maria, Dumnezeu s-a unit cu adevirat cuoamenii. ,,Stipdni, care pe Dumnezeu-Cuvdntul cu oamenii, prin sllvitdnasterea ta, L-ai unit gi firea cea lepldat[ a neamului nostru cu cele ceresti aiimpreunat-o" (Rugiciune cltre Preasfdnta Ndscltoare de Dumnezeu de laPavecernila Mare). slavl tie, ceea ce te-ai invrednicit de mirire de la toaticreatura cea rationall, fiincd fi-a dat Dumnezeu asemenea curitie si aseme-nea har gi cI ai putut, cu bunivoinfa Dumnezeu-Tatilui qi cu lucrarea sf0n-tului Duh, sd dai trup Fiului lui Dumnezeu. invredniceste-ne si pe noi, Sti-pdni, sd dobdndim cur5lia sufletului si trupului, prin impirtSgirea cu Dum-nezeiestile Taine ale Trupului qi Sdngelui Fiului Tiu.

prin intruparea Sa, Domnul a intrat in cea mai apropiati relalie cuI omul. Ce minune! Dumnezeu insusi se uneste cu omul. in aceeasi

persoand! Dumnezeu S-a ficut trup. ,,Cuvdntul S-a ficut trup" (Ioan l, l4).Dumnezeu insugi a mdncat din mdncarea noastri trupeasci, a biut din b[u-tura noastrd, a stat culcat in iesle, a locuit in cas[... Cel neincdput in ceruri aumblat pe pimdnt, pe api, in vizduh, a,,mers la cer" (Faptele Apostolilor 1,l0), a fost bitut in cuie pe lemn... intreg p[m6ntul, apele, aerul au fost sfintitede Fiul lui Dumnezeu ficut om; de aceea si iubegte Domnul pimAntul, vre-melnicul loc de vieluire a omului, silasul neamului omenesc, fiindcd estelocul in care aviefuit El insuEi printre oameni. Dar mai dragi ca orice ii sunt

153

oamenii, al ciror suflet si al ciror trup le-a primit, unindu-le in persoana Sagi, cu deosebire, crestinii. El este in ei; ei sunt in El.

C l..."",rje lucrul cel mai de dorit pentru om? sd fug[ de picat, sd ob-

\-, tlna lasarea si iertarea picatelor, si dobandeasci sfinlinia. De ce?Pentru cr pdcatele,gu- sunt mandria, purtarea proastr fa{i de oameni, nein-crederea riutrcioasi, iubirea de agonisire, avariiia, invidia ;i celelalte ne in_depdrteazd, de Dumnezeu, Izvoruf vietii, ne inclepirteazd side oameni si nesupun mortii sufleteEti, in timp ce purtarea blandi, smeritd, lipsitd de rdutatefa[5 de toti oamenii, chiar si fa[d. de vrdjmasii no;tri: sinceritatea, neagonisirea,deprinderea de a ne multumi cu pufin si cu strictul necesar, generozltatea intoate, solicitudinea qi alte purtiri si fapte pozitive ne unesc cu Dumnez eu, iz_vorul vietii, qi ne fac pldcuti oameniloi. Di-ne, Doamne, sd putem evita cu de-sdvarqire pdcatul, sd ne obi;nuim a face tot lucrul bun cu harul rdu. Fdri deTine, Stipdne Doamne, nimic bun nu putem face, noi,,rii fiind..(Matei 12,34).

T) u._a cineva ng u{1te, ne prive;te cu invidie, se trufegte in fafa noas_

rJ tra, nu treb-uie si-i rispundem cu ur[, cu supirare sau cu trufie, asacum obignuieste sd faci firea noastrd coruptr, ci si ne fie mild de acela, cade unul cuprins de vipaia iadului gi de moarte sufleteasci. si ne rugim pen-tru el din strifundul inimii. ca si-i impristie Domnul beznadin suflet, si_ilumineze inima cu lumina harului Siu. Patimile ne inneg ureazdmintea si dinaceastd pricind nu ne mai dim seama c6t sunt de absurde si de necuviincioasefaptele noastre, dar cdnd Domnul ne trimite lumina harului Siu, atunci parcdne trezim din somn si vedem limpede cdt de absurde si necuviincioaie nesunt gandurile, sentimentele, cuvintele. gesturile. Inima, pdni atunci invdr-tosatd, ni se inmoaie, riutatea trece, in locul ei apare bunitatea, gingiEia,solicitudinea. De aceea, dupi porunca M6ntuitorului, trebuie sa ne iubim sivrdjmasii: ,,Binecuvanta{i pe cei ce vr blestemi, faceli bine celor ce vdurlsc" (Matei 5,44), fiindci si ei ne sunt fra{i, loviti de orbire si de ritlcire.

lata pe care o trdim acum este o viatd de surghiunit, suntem ,,inizgonire". Dumnezeu ,,1-a izgonit pe Adam" (cf. Facerea 3, 23) din

,'grddina cea din Eden". Noi toti trebuie si tindem cat putem mai stlruitor,prin pociin{d qi prin fapte de desdvdrqire, crtre adevirata noastrl patrie.,,Dd-ne no_uu, Stipane, patria dorit[, ficdndu-ne iarr;i locuitori ai Raiului,,(Tropar). viata de acum este calea cea strdmtr a supdririlor, lipsurilor,bolilor. cu cdt esre ea mai strdmtd, cu atdt putem fi mai convinsi ;imai si-guri cd este adevirata cale pe care trebuie si merge*; cu c0t este mai largd,cu atat mai mult ar trebui si fim convinsi cI ne ipropie de pieire. viata-deacum este un rizboi_ de fiecare zi, deopotrivi aspru si amar, cu vrijmaEiimdntuirii noastre, indeosebi cu duhurile nevizute, cele de sub cer ale idului.care nu ne dau pace nici mrcar o zi, care uneltesc necontenit impotriva noas-

r54

tri, aprinzdnd in noi pasiuni qi dorinfe, de care vor sd ne lege la modul celmai direct. Nu uita deci c[ impotriva noastri se poartl o lupti perpetu5, cdin aceasti viafl care ne este spre pregdtirea celei viitoare nu ne este lisat timpde liniste, de veselie, de distraclie, nici atunci cdnd ne impresoar[ necazurile,nici atunci cAnd ni se pare c[ ne bucurlm de lini;te Ei suntem fericili, de pil-di, cAnd mergem la teatru, la serate, cdnd ne gdtim cu podoabe sau ne imbrd-cdm cu haine frumoase, cAnd cedim poftelor desfititoare ale pAntecelui,clnd ne invdrtim in dansuri vesele, cdnd umbldm cu echipaje (vehicule)somptuoase etc. Sd Etii, omule, ci atunci cdnd te bucuri de toate pllcerile vie-

1ii, asupra ta apasi cea mai mare nenorocire. Tu eqti picitos, esti vrijma,sullui Dumnezeu, eEti in mare primejdie de a-!i pierde viala vesnicd, mai cuseami dacl tr[ieqti nep[s5tor, nu faci fapte vrednice de poc[in1i. Asupra taplaneazd mdnia lui Dumnezeu, mai cu seami dacd nu cauti si dobdndestiprin rugiciuni de pociinfi gi prin indreptare milostivirea Celui pe Care L-aijignit. Deci line minte c[ pentru tine nu este acum timpul desfltirilor, ci maidegrabd al lacrimilor. Desf[tlrile ar trebui s[-[ fie rare Ei mai cu seamd celepe care !i le dau credin{a qi slrbdtorile duhovnice;ti.

T\ umnezeu este atotputernica fo4I care line toate lumile materiale,l-l dar mai presus de aceasta este fo4a preaminunat5, preabund si

intru-tot-dreaptd Care line lumea spiritual[ - ingerii qi oamenii. Sub stipAni-rea Sa sunt toate duhurile, pacea qi fericirea lor, ca ;i tdnjeala si suferintaduhurilor rele qi oamenilor r[i.

neori, printr-o stare sufleteascl impur6, sumbri, copleEiti de rluta-te Il hulim pe Dumnezeu. Hulim pe TatIl, hulirn Cuvdntul gi pe Du-

hul Atotsfant, Mdng0ietorul. Dimpotrivd, cdnd suntem intr-o bund dispozitiesufleteasci, capabili s[ aducem qi altora lini;te cu cuvdntul, ii sllvim prinaceasta pe Tatil, pe Fiul gi pe Duhul Sf0nt Mdngdietorul. ,,Putem s[ mdngd-iem si noi pe cei care se afl[ in tot necazul, prin m0ngdierea cu care noi in-sine suntem mdncdiati de Dumnezeu" (2 Corinteni 1.4).

tottiitorul Dumnezeu. Atotliitor inseamni ci cuprinde toatd creatu-ra, cea de sus gi cea de jos. cea ralionali ;i cea care trdieste la nive-

lul senzafiilor qi instinctelor, pe ingeri ;i pe oameni, cerul cu toate cite suntin el, pimdntul cu toate cdte sunt in el, marea cu toate cdte sunt in ea; Atot-

liitor inseamni o cuprindere general[ Ei individual5 (particular[) a intregiicreaturi si a fiecdreia dintre componentele sale. Sunt cuprinse, deopotrivI,inima gi mintea omului ;i de aceea se spune: ,,Inima regelui in mAna Dom-nului" (Pilde 21,l). De aceea spun apostolii; ,,Nu cd de la noi ingine suntemdestoinici sd cuget[m ceva de la noi in;ine. ci destoinicia noastr[ este de laDumnezeu" (2 Corinteni 3, 5). Daci harul lui Dumnezeu nu va mai fi ininima qi in mintea mea, eu n-a; mai fi decdt pulbere dusi de vdnt, firl nici o

155

tirie morald, inclinat spre tot riul. Mintea qi inima mi-ar rdmane pustii, mes_chine, intunecate, neputincioase.

.pecioara.Maria este stipAna multmilostivi a tuturor fiilor Ei fiicelor

I .arnenilor. Ea insii;i - fiic[ a Dumnezeu-Tatdlui, cel ce este iubire,N'Iarnr a Dumnezeu-cuv0ntului. iubirea noastri nemdrginitd, aleasa logoo-nici a Duhului sfant (iubirea cea de o fiintd cu Taril sicu cuvdntul). dums[ nu alergim cu grdbire Ia Strp0na noastri qi sr nu nidijduim de la Ddnsatoate duhovnicestile bunltiti?

p ul. in.suflet dorinta nestrimutati de a uri cdt pofi de tare prcatul: cur gi'dul, cu cuvantul, cu fapta, iar cand vei filspitit de picat, impo-

triveste-i-te birbite;te si cu urr. Fereqte-te insi ca aceastd uri si se indreptesprc persoana fratelui tiu pr-in care s-a ficut picatul. Urfute pdcatul din toatiinima, dar pe aproapele compitinreste-l; cauii si-i luminezi mintea, roagd-tepentru el celui Preainalt, care ne vede pe toli Ei Care pune la incercare ini_mile ;i cele dinkiuntru ale noastre. ,,in lupta voastri cu picatul nu v-ati im_potrivit incii pini la singe" (Evrei 12,4). nire ,l-1i inr[ddcinezi in inimi urafali de picat. risti si cazi tu insuti in el, si nu o dati. Trebuie sr smulgi dinridrcini egoismul: tor picatur vine de la Lgoism. i.*ro"rr"" pdcatul se as-cunde. ne face sd credem cd este spre binel- nostru, ne f[giduieqte satisfactiisi liniste. .,Rodul pomului este bun de mOncat si plicut 6chilor la vedere sivrednic de dorit" (Facerea 3, 6). Asa ne apare si noul de fiecare datd pdcatui.

6 acd ingerii pizitori nu ne-ar ocroti de viclequgurile riilor demoni,lJ o. ce des am crdea din picat in p5cat, ce ne-ar mai chinui atunci

dracii. care isi gisesc cea mai rnare plrcere in a-i chinui pe oameni, ceea cese ?ntimplr atunci c0nd Domnul ingiduie ingerului pilzitor si se indep ilrtezevremelnic cle noi, iar dracilor si lucreze cu uneltiri asupra noastri. Da, ingerii,,de pace" sunt c:ilruze de nddejde, pizitorii sufletelor si trupurilo, nouit .,rnerelr lingr noi, arunci cand nu-i indeprrtim din propria nouit.i voin$, prinjosnice cedlri patirnilor, prin trufie, indoiall, necredinli. uneori iti pare cisi'r1i aievea cunr te acoperi cu aripile slavei lor nemateriale, doar i[ nu-lvezi. Gindurile, intentiile si faptele bune vin de la ei.

1-1eseori vrrjnrasul ne otriveste si ne arde sufletul cu rrutatea sa, oL-rf otravx care ne poate cuprinde inima ca o cangreni daci nu ajungem

sr o respingenr cu sincere rugiciuni de creciinti. si Du-rnnezeu, cu iubleisa,ne ,,imbolniveste" inimile, dar intr-alt chip: ugor, dulce, nu arde, ci incilzeg_te si invioreazi.

f)c'\py pocdintd. Pocdinta rrebuie sd fie sincerd si absolut liberd, srrJ nu fie constrdnsd nici de timp, nici de rutind, nici de persoana celui

ce primeste spovedania. Altminteri n-ar fi poclintr. S-a spus: ,,pocdi1i-v[, cd

t -56

s-a apropiat imp[rd1ia cerurilor" (Matei 4, l]). S-a apropiat inseamni ci avenit ea inslgi, nu trebuie s[ umbli sI o cauli; ea te cauti, cautd libera noas-tri opfiune, adici: si ne pociim din toat[ inima si cu zdrobire de inim[.,,Erau botezafi - se spune despre cei ce primeau botezul de la Ioan - mirtu-risindu-qi pdcatele" (Matei 3, 6). Adicd ei inqisi igi recunoqteau plcatele. $ifiindci ruglciunea este, in primul rind, pociinli qi cerere de iertare apicatelor, qi ea trebuie si fie negreEit sincer[ gi cu desivdrsire liberi, nu insili, nu impusi, nu fIcutI din deprindere sau din inertie. Ruglciunea de prea-mlrire qi de recunogtin!5 aEa trebuie sd fie. Recunostinta presupune in sufle-tul celui care s-a bucurat de darul cel de Sus o deplini libertate, simtimflntulviu al gratitudinii care si se reverse de la sine pe buze: ,,Din prisosul inimiigr[ie;te gura" (Matei 12,34). Rugiciunea de laudd (doxologic[) presupunein omul care contempl[ lucrarea de infiniti bundtate, inlelepciune, atotputer-nicie a lui Dumnezeu in lumea moral[ qi materiali, uimire entuziasti qi, inconsecinli, trebuie sI fie ceva absolut liber;i ralional. in general, rugiciuneatrebuie si fie liberi $r^o deplin con$tienti,,descircare" a sufletului omului infata lui Dumnezeu. ,,Inaintea lui Dumnezeu irni descarc sufletul" (Rugiciu-nea Anei, mama lui Samuel),

Dentru ca ruglciunea noastri si fie mai curati si rnai fierbinte,I Domnul ii ing[duie diavolului si ne ard[ chinuitor miruntaiele, pen-

tru ca, simlind in noi o vlpaie striinl ;i suferind de ea, sd ne striduim siaprindem in inimi, prin smeriti rugiciune, focul lui Dumnezeu, focul Du-hului SfAnt care ne insuflefegte inimile.

umnezeu ii inglduie vrijmasului si ne ispiteasci pentru a ne punela incercare. ca s[ sporim in putere duhovniceasci in lupta cu vrij-

maqul qi pentru ca s[ putem vedea noi inqine mai bine citre ce inclinl inimanoastrd: cltre ribdare, credinlI, nldejde, dragoste, in general cltre virtute,sau citre irascibilitate, pu{ini credinfi, cdrteali, huli, riutate, deznidejde.De aceea nu trebuie si cddem pradi disperdrii, ci sd suportim deschis gi curibdare atunci cdnd sufletul ne este cuprins de bezn[, cdnd pdtrunde in inimdun foc care ne istoveste, impingdndu-ne spre nerlbdare gi riutate. Si indu-rim necazurile Ei strdmtoririle, gtiind cd acestea ne sunt necesare in ordineaviefii duhovnicegti gi ci prin ele Domnul ne incearci si vadl daci nu def[i-mIm calea cea adeviratd, cea a sfintei credinte si a virtutii, sau daci ne lisimademenili, mergdnd pe calea celui viclean. Suntem liberi gi trebuie si neintirim in credin$ qi in fapte bune, gata si,,ne dam qi sufletul" pentru a urmacalea cea adevdratd. Si cum am putea-o face dacd n-am fi pusi la incercare?

iavolul poate si vatime ;i inima preotilor: cu lenevie, conformismqi sterilitate, f[cdndu-i si nu propovlduiasc[ credincioqilor adevi-

rurile Evangheliei, neexplicindu-le ce inseamnd a face voia Domnului. Tot

1,57

el lucreazi uneori in timpul rugdciunii in inimi, supunAndu-si-o prin indifer-enfd, astfel incdt rugdciunea si nu mai fie sincerd, ii ficutd de mdntuiall. Deasemenea, face ca inima si nu mai fie in stare si contemple in timp ce seroagi mirefia desivarsirilor lui Dumnezeu, m[retia Maicii bomnului, a sfin-tilor ingeri, a sfintilor - oamenii lui Dumnezeu. Diavolul este asemenea unuispin riu, care cautl mereu gi in orice loc si intepe ochiul inimii, sd-l intune-ce, si-l faci si nu mai poati vedea; este ca o pulbere otrdvitd care pluteEtenecontenit in aerul minlii noastre, asezandu-se vltimltor pe inimi, devo-rand-o ;i ?ntindnd-o. Acela;i lucru il face ;i cu unii profesori de religie, ci-rora le infrange inima, fdc0ndu-le-o uscati, sterild, obtuzl, ca s[ nu mai poat[preda tinerelor mlddite din via Domnului adevdrurile dumnezeiegti, ca i5 nuse poati adipa de la Izvorul dit[tor-de-via!6 al Evangheliei.

Q untem intr-un cerc profan de discutii. vorbe, vorbe, vorbe... De...t.Jcele mai multe ori goale, in care nu se sufl6 un cuvdnt despre

Dumnezeu - Tatil nostru al tuturor -, despre dragostea pe care ne-o poaiti,despre viata viitoare, rdsplata cereascd; de ce, oare? pentru ci oamenii serusineazi si aduci vorba despre Dumnezeu. Dar ceea ce uimeste mai multeste ci chiar oamenii care trec drept evlaviosi ;i drept ,,luceferi" in societatearareori vorbesc despre Dumnezeu, despre Mdntuitorul Hristos, despre va-loarea timpului, despre infiAnare, judecati, fericirea viitoare sau chinurilevesnice, atat in cercul familiei, cdt Ei in acela al oamenilor de lume, Ei iqipetrec adeseori timpul in discutii sterile, jocuri de societate, distraclii. $iaceasta se intdmpli tot pentru ci se ruqine azd, srainceapd o asemenea disculie,temdndu-se si nu devini plictisitori sau cI nu vor putea si o poarte ei inqisicu sinceritate. o, lume desfrinati si picitoasi! Vai tie, ce vei face in ziuajudecatii obsteEti, in fafa nemitarnicului Judecitorl ,,intru ale sale a venit,dar ai Sii nu l-au primit" (Ioan 1, I l). Da, Domnul si creatorul nostru nu esteprimit la noi! Nu-L primim in case, nu-L ,,primim" in discutii. Sau, iati, ci-neva citeqte Sfdnta Carte sau zice rugiciuni cu glas tare, dar oare de ce o facein sil5, firi chef, de parci i s-ar impletici limba in guri? Nu din prisosulinimii, ci fiindcr se simte stingherit, buzele-i pusrii de-abia i se miqci. De ceoare? Din dispretul fali de lecturile duhovnicepti si fati de rugiciune, pe carediavolul i l-a sidit in inimi, dintr-o falsi rusine. o, sirmanii mei oameni! Viruginali de ceea ce ar trebui si tineti la cea mai mare cinste! o, fipturi nere-cunoscitoare, nirivite! ce chinuri meritati pentru o asemenea purtare?

dnd vrijmasul nu reu$eEte si-l abati pe crestin de pe calea m0ntuiriilr--'prin supirdri, lipsuri, sir[cie si altele asemenea, prin boli si neca-

zuri de tot f'elul, el se arunci in extrema cealalti, ciutand si o foloseasci:incearci s[-l faci si apuce altd cale, avand o sinitate perfecti, liniEtedeplind, viali de huzur, dar ;i o inimi nesimfitoare, nepisare sufleteascr fatd

158

de valorile duhovniceqti qi fald de comorile vietii lIuntrice. O, cdt de prime-jdioasi este aceast[ a doua stare! Mai periculoasi decAt prima, decdt atuncicdnd omul este impresurat de supdrlri, lipsuri, boal6. Fiindc[, aflindu-ne incea de-a doua stare, il uitdm repede pe Dumnezeu, incetim si mai simtimmila Lui, alipim si dormim de-a binelea cu duhul. ,,Dar mirele int0rziind, auagipit toate gi au adormit. Iar la miezul noplii s-a ficut strigare: Iati. mirelevine! Iesili intru intAmpinarea lui!" (Matei25,5-6). Cdnd avem supiriri, ilclutim pe Dumnezeu gi f[ri si vrem, cerdndu-I si ne mintuiasci, simlim cdDumnezeu este Dumnezeul mdntuirii noastre, ci El este viata, respiralia, lu-mina qi t[ria noastri. Deci este mai bine pentru un creqtin sd tr[iasci in ne-cazun, oricare ar fi eie.

p ugiciunea este o respiralie spirituall. Rugdndu-ne, respirdm cu Du-I\hul Sfdnt, ,,ne rugim cu Duhul Sf6nt" (Iuda l, 20). Prin toate rugl-

ciunile bisericeqti respiri Duhul SfAnt, asemenea unui aer spiritual gi a uneilumini, foc duhovnicesc. hrani si imbrlcdminte duhovntceascd.

uhule Sfinte, noi to1i, creqtinii, suntem suflarea Ta, nlsculii Tii; dealtfel, qi prin cea dintii suflare ziditoare in fata celui dintdi om noi

toti, toate neamurile pimdntului, suntem suflarea Ta, ndscutii Tai! Miluieg-te-ne si zideste-ne, Duhule Sfintel Risipeste cu suflarea Ta miasma pdcatelor

Ei patimilor noastre, f[ si dispari mirosul cel rdu al p[cdtoaselor deprinderi.

6nd te rogi, line minte qi crede cu tlrie ci fiecare gdnd qi fiecarecuvdnt al t[u poate s[ devin[, in mod sigur, fapt[. ,,Ci la Dumnezeu

nimic nu este cu neputin![" (Luca 1,3]). C[ ,,cel ce se alipeqte de Domnuleste un duh cu El" (1 Corinteni 6, L7). inseamni ci qi cuvdntul Tlu nu varimdne firi folos. ,,De poli crede, toate sunt cu putinlI celui ce crede" (Mar-cu9,23). P[zeqte cuvdntul; el este de neprefuit. ,,Pentru orice cuv0nt de;ertpe care-l vor rosti, oamenii vor da socoteal[ in ziua judec5lii" (Matei 12,36).

uv0ntul este o expresie a adevirului; este adevirul insuqi, existenfd,fapti. Cuvintul precede oricdrei fiinfe, oriclrui lucru, ca qi Cauzd a

existentei acestora, a trecutului, prezentului Ei viitorului lor. ,,Eu sunt alfa qiomega -zice Domnul Dumnezeu - Cel ce este, Cel ce era Ei Cel ce vine, Atot-

1iitorul" (Apocalipsa 1, 8). Asa gl[suieqte Cuvdntul Atotcreator al Pirintelui.in el - in Cuvdnt - sti cauza tuturor creaturilor prezente trecute gi viitoare.

e ce d[m o atdt de mare gi de evlavioasi cinstire Crucii, de ce vor-bim in rug[ciuni despre puterea ei, amintind aceasta dupd ce o

invoclm pe Mijlocitoarea noastr[ inaintea lui Dumnezeu, Preasfdnta Fecioa-r[ Maria qi puterile cere$ti, dar inainte de pomenirea sfinfilor. iar uneori chiarinainte de pomenirea Maicii Domnului ;i a puterilor ceregti? Pentru c[, dupdpatimile Mdntuitorului, Crucea s-a ficut semnul Fiului Omului, adici ea il

r59

,'r'eprezinti" pe insu;i cel ce s-a intrupat si a pitimit pentru mdntuirea noas-trd, Fiul lui f)unu,'ezeu. Hristos S-a adus jertfr pentru picatele noastre, inain-tea Dufiuezeu-'fatilui. pe Cruce; pe ea ;i prin

"u n._u m0ntuit de lucrarea

vrljmasului; cle aceea o cinstim cu ltAt cle mare evlavie! Fiindci le este cred-incio;ilor armi puternic5. care ii izbiveste de toati r[utatea, indeosebi deriut l t i le vri i j rnasi lor ncvlzuti .

T) upe cum lumina, aerul si apa stau impreuni ;i se intrepitrund si cu

l--' toate acestea nu se amestecd. prstrdndu-;i fiecare calitdlile, rrma_nAnd, adicii, lumina - luniinii, aerul - aer. apa - api, dar avdnd toate aceeaqiesentd. tot asa. intr-o anumitd misuri, si persoanele Dumnezeie;tii rreimistau illtotdeauna intpreund, neclespirtite unele de altele: Tatil in Fiul si Fiulin Tatil ;i Duhul sfint. care purcede de la Tatil si intru Fiul se odihnegte.ln acelasi tirnp, fiecare Persoani isi pistreazl propriile caracteristici. Dum-nezeu-Tatil este neniscut, neflcut qi nu purcede din altcineva. Fiul este nds-cut din Tatil, Duhul sfdnt purcede de la Tatil, iar firea celor trei persoaneeste aceeasi: Dumnezeirea, simpll (necompusi). comparatia se bazeazd, pecuvintele Dornnului nostru Iisus Hristos. care se numeste pe Sine tumiiaItu,ii" iar despre Duhul Sfant vorbeste asemrnindu-L cu stihia apelor. ,,celce crecie in Mine, precum a zis scriptura, rOuri de apd vie vor curge din p0n-tecele lui. Iar aceasra a zis-o de,spre Duhul pe care uu"au si-L primeasci aceice cred in El" (ioan 7, 38-39). il compard, de arem"nea, cu aerul sau cu v6n-tul: ,,vantul suflr unde voiegte si tu auzi glasul lui, dar nu stii de unde vine,nici incotro se duce. Astfel este cu oricine e niscut din Duhul,, (Ioan 3, g).sfinta Bisericr cintr despre Duhul Sfflnt: ,,de sufli Acesta spre cineva duprvrednicie, curind il ridicl din cele de pe p6mdnt...,, (Randuiala tnmormanid-rii preotilor si diat;onilor, Antifon I).

]-1onrnul. poate da trup oricdrei ,,fiinte", fie ea animal sau plantd, in-

r-l tee mnl cum am imbrica noi o haini; ai luat material, l-ai cusut,te-ai irnbricat, ,,M-ai imbricat in piele si in carne, m-ai tesut din oase qi dinvine" (Iov 10, I l). $i cat de divers si de infinit este ,,materialul,,din care cre-atorul ,,coase" imbricdminte, pe multiple si felurite,,croieli.,, fdpturilor Sale:animale, pisrri, pegti, insecte, reptile. Iar pe noi, oamenii, imbrdca-ne-vacindva in lumini ;i vom striluci ca soarele in imp[ri1ia Sa! ,,St[tut-a impd-riteasa (...) imbricatd in haini aurirri;i prea infrumusetati,,(psalmul ++, it;.,,Atunci cei drepti vor striluci ca soarele" (Matei 13,43). Acum insi, suntemimbrrcati in plmdnt, apd, aer, cildurr; imbricimintea noastr[ aceasta este!Cu cdti infelepciune si perfec{iune sunt imbinate aceste stihii in fiinfa noas-triil Nu ne stingheresc, le suportim usor, spre folosul nostru. o, preaingeleptefi atotputemice Artist! Artist Ditdtor-cle-viati, tot ce faci ru iste perfect,

160

fdr[ seamin de frumos, viu! Tu pofi da viali pi pulberii. O pui in migcare cuputerea Ta!

ucrul de clpetenie intr-o rugiciune si care trebuie s[ ne preocupe celmai mult este credinfa vie, limpede-vlzdtoare in Domnul. inchipu-

iegte-gi-L stdnd aievea inaintea ta si in tine si atunci tot ce ii vei cere lui lisusHristos Domnul, prin Duhul Sf6nt, !i se va da. Cere simplu, fird a sta laindoiali, qi Dumnezeu, Cel ce poate sdvdr;i intr-o clipi cele mai mari ,si maiuimitoare minuni, dupi cum si semnul Crucii are putere uriagi, va face totulpentru tine. Cere, dar nu numai cele ce-!i sunt tie de trebuinfl, cere pentrutofi credincio;ii, pentru intreg trupul Bisericii, bunitili spirituale qi materia-le, nu te izola de ceilalti credinciosi, ci stai in comuniune duhovniceasci cuei, ca midular al marelui trup al Bisericii lui Hristos qi ca unul ce iubegte in-tru Hristos pe cei dintr-o familie cu el. Tatil ceresc iti va da 1ie pacea Sa qiindriznire citre Sine.

dnd te rogi, pdtrunde cAt poli mai adAnc in cuvintele rug[ciunii,cauti si le simfi cu inima. ,,Nu-1i indeplrta mintea de la ele, nu lisa

gindul sd-1i zboare aiurea. DacI te rogi in timpul slujbelor divine, al si-v0rqirii Tainelor qi ierurgiilor, in diferite ocazi,,,prinde-1i" inima cdt poli detare de cuvintele ruglciunii bisericesti, cu convingerea ci nici unul dintre elenu este pus acolo firl rost, fiecare are puterea sa, si ci in fiecare cuvdnt Seafli insuqi Domnul, Cel in trei ipostasuii, Car" pretutindenea este ;i pe toatele tmplineste. Cugetd, a$a: eu nu sunt nimic, totul vine de la Domnul. Si incd:Dumnezeu-Cuvintul cuvdnteazd in mine. Nu trebuie si-mi fac nici o griji.Spus este: ,,Arunc[ spre Domnul grija ta qi El te va hrini" (Psalmul 54,25).

p evistele si ziarele ,,profane" le citeqti cu uqurin![ qi cu plicere siI\inclini sd dai repede crezare celor citite. Dar daci iei o publicalie

religioasi, sau o carte, mai cu seami dintre cele bisericeqti, sau, uneori, c0ndifi spui rugiciunile, simfi ceva ca o apisare in inimi, incepe sI te chinuieneincrederea qi necredinfa, ai o senzatie de tulburare sau repulsie. Mulli vorrecunoaste cd este a;a. Oare de ce se intdmpli asa? Fire;te, nu din cauza con-linutului qi calitdlii textului respectiv, ci datorit[,,caliti1ii" cititorului, a inimiisale qi - in primul rAnd - din cauza diavolului, vrdjmaqul oamenilor qi a tot ceeste sfdnt. El ne ia cuvdntul din inimd. CAnd citim scrieri profane, nu-l ,,de-ranj[m" cu nimic qi nici el pe noi. indatl ce lulm o carte duhovniceasci saucAnd incepem sd ne gdndim la indreptarea qi mAntuirea noastrd, atunci simteci ne impotrivim lui, il enervdm, ii chinuim riutatea din el ;i se porneqte im-potriva noastri. Ce trebuie sI facem? Si renunlim la lucrul bun pe care l-aminceput, la lecturi de folos, la rugiciuni? Nu! Sd ribdlm qi prin ribdare nevom m6ntui sufletul. ,,Prin rdbdarea voastri veli dobdndi sufletele voastre"(Luca 2I,I9), spune Domnul. Aceasta este valabil gi in raportul teatru-bise-

161

ricd, sau sceni-cultul divin. Afldndu-ne la teatru. cei rnai mulli dintre noi nesimfim satisflculi; la biserici, apisati, plictisiti. De ce oare? Fiindci la teatrutotul are menirea si ne produci o pl[cere senzuali Ei prin aceasta diavolul nuse suplrd, nu se tulbur[, ci simte pldcere, dupd curn el insuqi ne oferi clipeplicute. in sinea lui gdndeqt. uEu, ,,Distrali-vd, prieteni, distrati-v[ oricum,numai si nu vi se mai duc[ gAndul la Dumnezeu". in biserici totul este ficutpentru a stimula credinla qi frica de Dumnezeu, simfdmintele cucernice, pen-tru a ttezi conqtiinfa pdcatului si striciciunii noastre, iar diavolul ne seaminiin inimd indoiala, deprimarea, descurajarea, g0nduri viclene, necurate qi huli-toare, inc0t omului i se face sili de sine, nu-qi mai afli locul, nu este in staresi stea nici micar o ori, iese afari cat poate de repede. Teatrul gi biserica staupe pozilii potrivnice. Unul este un templu al lumii acesteia, alta - templul luiDumnezeu; unul - capiqtea diavolului, alta - Biserica lui Dumezeu.

dnd ! se va cere si te rogi pentru izbdvireacuiva de moarte trupeas-cI, de pildi prin inec, prin boali, prin foc sau printr-o alti neno-

rocire, laudd credinta celui ce !i-a cerut aceasta Ei zi in sine: ,,Binecuv6ntatIsi-1i fie credinla; si dea Domnul indeplinire, dup[ credinfa ta, nevrednicei,pulin-credincioasei mele rugiciuni si sd-mi sporeasci ;i mie credinfa".

ri de cdte ori gregegti impotriva lui Dumnezeu si a oamenilor inclinisd-1i acorzi lesne iertare si si te scuzi cu aceeaqi uqurinfi fa1[ de

al1ii. Iubeqte-li aproapele ca pe tine insuli, iarti-l cdt pofi de mult: ,,De c0teori va gregi fali de mine fratele meu gi-i voi ierta lui? (...) Nu zic fie pdni desapte ori, ci pdnr de saptezeci de ori cate sapte" (Matei 18,21-22), spune Dom-nul. Prin aceasta se si cunoaste dragostea. Dar qi aceasta este incl prea pulin:dragostea i;i iube;te vrijmaEii, face bine celor ce o urisc, binecuvante aziape ceice o blestemd, se roagd pentru cei ce iifacnecazuri (Luca 6,2l--28).

umnezeu, Cel ce vede in inimile noastre, cunoscAndu-ne avarilia,meschindria, egoismul atunci cind s-ar cuveni sd dim ospitalitate

sau sd facem milostenie unora de la care nu sperlm si oblinem acelaqi lucru,ne-a figiduit risplat[ in ziua Judecilii nu numai fiindc[ am hrlnit pe celflimand, am dat de biut celui insetat, l-am imbrdcat pe cel gol, am ."r."totpe bolnav Ei pe intemnipat; a fdgdduit rdsplatr chiar Ei celui ce a dat doar unpahar de api rece unui creqtin sau unui necredincios, in numele Domnului.,,$i cel ce va da de b[ut unuia din acegtia mici (..") adevrrat grliesc voui, nuva pierde plata sa" (Matei 10,42). o, mult-dlruitorule Hristoase! Cine nu seva ru;ina oare, cunoscAnd aceasta, de invArtosarea inimii sale si de rusinoa-sa-i zgdrcenie!

iavolul fiind duh, fiinli simpld (necompusi), poate s[ tulbure ;i sdinvenineze sufletul, indrept0nd brusc gdndul, dintr-o singurd mi;-

care, spre viclenie, indoiali, hul[, neribdare, irascibilitate, r[utate: printr-o

r62

intoarcere de-o clipd a inimii cltre patimile trupului - concupiscenfi, desfrA-nare Ei altele asemenea, care se pot aprinde dintr-o scdnteie. O face cu sirete-nia ;i viclenia care ii sunt proprii, ficdnd sd se aprindi inl[untrul omului unfoc care il pdrjoleqte cu o intensitate infernali. Trebuie si ne tinem ;i sd neintirim din r[sputeri in adevdrul dumnezeiesc, resping0nd din prima clipiminciuna, gdndul qi r[utatea diavoleascl. Omul trebuie si fie tot numai aten-fie, ochi vegnic treaz, dur diamant in toate ale sale, ferm qi statomic. Slavdbiruinlei Tale, Doamnel FI-m[ s[ pot birui si eu, cu tiria puterii Tale, pedugmanii vdzuti qi nevdzuli, in toate zilele viefii mele, pAnd la cea din urmdsuflare. Amin! O, simplitate a credinleil Nu mi pirisi!

u numai de mdncare, de bduturd, de imbrdciminte, de o locuintifrumoasi si bine ordnduitl sau de lucrurile din casi nu trebuie sd te

impltimeEti, dar nici mlcar din sdndtate s,i din propria-fi via$ si nu faci opatimi, lisdndu-1i-le mai bine la voia lui Dumnezeu si zic6nd: ,,Cici pentrumine viala este Hristos qi moartea un cdstig" (Filipeni l, 2l). ,,Cel ce i;iuriste sufletul in lumea aceasta il va pistra pentru viata vesnic5" (Ioan 12,25). Patima pentru viala vremelnicd, fatd de sindtatea trupeasci duce la mul-te abateri de la legea lui Dumnezeu, la concesii pe seama trupului, la neline-rea posturilor, la neindeplinirea constiincioasi a indatoririlor de serviciu, ladeprimare, nerdbdare, irascibilitate. Cauti si nu adormi niciodati inainte dea-ti face pravila de seari, s[ nu-ti la;i inima momiti de o timpurie mergerela culcare, si nu fi-o impietreasci vr[jmasul, fdcdnd-o insensibil[ la rugiciu-ne. ,,Privegheali Ei vi rugali ca si nu cideli in ispitS!" (Matei 26,41). ,,Fitttreji, privegheali!" (1 Petru 5, 8). ,,Drept aceea, privegheati, ci nu gtili ziua,nici ceasul cAnd vine Fiul Omului" (Matei 25,13).,,Vegheati, dar, c[ nu stiticdnd va veni stlpdnul casei; sau seara, sau la miezul noplii, sau la cdntatul co-cos,ilor, sau dimineala, ca nu cumva, venind fdrd veste, si vi afle pe voi dor-mind. Iar ceea ce vd. zic voui, zic tuturor: privegheali!" (Marcu 13, 35-37).

I) ugali-vi, fralilor, Maicii lui Dumnezeu, ori de cAte ori vi se isci inI\casi furtuna vrajbei Ei r[utltii. Ea este atotbuni qi in toate ajutitoare

Ei poate aduce cum nu se poate mai bine pace in inimile oamenilor. Pacea Eidragostea vin de la Unul Dumnezeu, de la unicul lzvor al slu, iar Stipdnanoastrd este in Dumnezeu una cu Dumnezeu qi, ca Maici a lui Hristos,Domnul Pdcii se sArguiegte gi se roagi pentru pacea a toati lumea qi, mai v0r-tos, pentru pacea tuturor cregtinilor. Ea are puterea cea bund qi, prin vrereaSa, poate sI indepirteze de la noi duhurile rele, cele de sub cer, care cautdneadormit qi stiruitor si semene in oameni rlutate ;i vrljm5gie. Ea poate sddea grabnic celor ce vin cu dragoste Ei credin$ sub ocrotitorul siu acoperS-mAnt pace gi dragoste. Sdrguili-v[ gi voi si 1ine1i in inimd credinla si dra-gostea, fiindci, daci nu v[ vefi purta de grij[ singuri, nici Maica Domnului

r63

lu ul mijloci pentru voi la Dumnezeu, nefiind voi vrednici de aceasta. Datiintotdeauna voi in;ivi, cu osArdie qi evlavie, cinsrire Maicii ahiilt""i:cici ,,cuvine-se cu adevirat si o fericim.. pe Niscrtoarea de Dumnezeu,"cea pururea fericitr qi prea nevinovatd", mai presus dec0t toati fiptura, mij-locitoare pentru neamul omenesc. strdduili-vi si vi cultivafi duh de smere_nie, fiindci ea insiEi este smeriti ca nimeni altul dintre muritori qi cauti cudragoste numai la cei smeriti. ,,cd, a cdutat - Domnul si Mdntuitorul Sdu _spre smerenia roabei Sale., (Luca l, 4g), ii spune Elisabetei.

u-i ingidui diavolului si-1i semene in inimi riutate si vrrjmrqieimpotriva aproapelui; fi ca acestea si nu-si gdseasci nicicdnd cuib

in inima ta. Altminteri, de rrutatea din tine, ctriar d:aJi nu o vei exprima incuvinte sau fapte, ci 1i se va citi doar in privire, poate si se molipieascr sisufletul fratelui tiu, si aprindr din scanteia urii o flac drd grozavd,(nimic nueste mai molipsitor dec0t rrutatea; ea ii cuprinde cu usurin6 pe cei ce au dejain inimi un surplus de riutate neadormiti). pizeste-te: ,,cu mdsura cu caremdsori 1i se va misura" (cf. Matei 7,2). ,,cilcr nu este nimic ascuns care sdnu se dea pe fafi ;i nimic tainic care si nu se cunoascl si si nu vini laarratare" (Luca 8, l7).

ll'i.:i ai creqtineasci buni-pricepere, ca si poti binecuvAnta dininim[ pe cei ce te blestemi, pentru a bine-plrcea lui Hristos, care

chii inimii mele privesc numai la Tine, stip6ne: cred nestrimutatin Tine. Tu singur stii ce qi cum sd-mi dai. Tu esti comoara tururor

bunatililor, Tu care ai revirsat din belgug bunitilile Tale asupra tuturor fdp-turilor, inlelepciunea si atotputernicia iu. ;i la Tine caut, Stip0nd, apiri-mi;i mI miluieste.

spune,,binecuvdntati pe cei ce vi blestemi; iubiti p" ur4-urii voqtri,.sincer,neludnd in seami vrijmisia lor, ci ciutdnd la chipul lui dumnezeu, dupd careau fost ldculi, vizdndu-vi pe voi insivi in ei. Faceti bine celor ce vi urdsc,asemenea Fiului ratrlui ceresc, care este bun cu cei nemultumitori si rdi.Fili convin;i ci rdul poate fi invins numai cu binele, fiindci binele este intot-deauna mai puternic dec0t rdul. Rugafi-vi pentru cei ce vi fac necazuri, pen-lT ca prin rugiciunea voastri sd se izbiveascd si ei, dacd Dumnezeu vabinevoi, de viclenie, de rrutate ;i de uneltirile diavolului qi vi veli izbivi givoi de necazuri. ,,oricui i1i cere, dd-i, qi de la cei care iau lucrurile tale nucere inapoi" (Luca 6,27 ,28,30,35), fiindci toate sunt ale lui Dumnezeu qi,de va voi Domnul, toate !i se vor rua. Nu uita cd gol ai iesit din pdntecilemaicii tale si gol te vei tntoarce in pdmilnr (Iov l, 2L) gi nu vei lua cu tinenimic. Dacd vei trii asa,.vei agonisinepretuiti .o,,'ouii'd" pace si de iubiregi vei trii ani indelungali pe pimdnt. cici s-a spus: ,,cei bl6nzivor mostenipdmdntul" (Matei 5, 5).

164

l\Tu deznidijdui qi nu slibi cu duhul, vdzdnd in tine lupta necurmard1\ dintre rlu gi bine, ci ca un vrednic gi viteaz ostas al lui Hristos, in-

cepltorul tuturor biruinlelor, luptl-te birbiteste cu rIul, ciutdnd spre cununape care StIpAnul o pregdtegte tuturor celor ce inving rlul din lumea aceastaqi din propriul lor trup. ,,Celui ce biruiegte ii voi da sd gadi cu Mine pescaunul Meu" (Apocalipsa 3, 2I).

1na sd uili ura pe care i-o po(i aproapelui gi sI-l ierli din toati inima,lr.-, adu-1i aminte ci tu insuti nu esti striin de ur[ li nici de alte patimi.

Recunoaqte in neputinlele qi patimile aproapelui propriile tale nepuiinfe qipatimi. ,,Iertafi unul altuia, precum Ei Dumnezeu v-a iertat vou[ in Hristos"(Efeseni 4,32). O, cdt sunt de p[citos! Prin picatele mele, ficutu-m-am urdtin fafa lui DumnezetJ, a oamenilor, a mea insumi. Ar putea oare si md, dez-guste cineva mai mult decdt eu insumi? Cu adevirat, nimeni! FatI de minetofi sunt niqte drepfi. MAnia-mi-voi pe mine insumi fird si-mi tremure inimaqi socoti-voi iertarea deflimirilor si greselilor aproapelui impotriva mea, ne-vrednicul, drept o fericire fdr[ seamln, pentru ca si mie indelung-ribdItorul,induritorul qi milostivul Dumnezeu si-mi ierte mlcar unele gre;eli. Si 1inminte cI numai as,a rni pot bucura de mila Stdpdnului meu, altminteri de ce-as mai trii.

iafa omului pe pdmAnt este grea, asprI, plinl de necazuri ;i supd-rdi. Zi de zi, de diminea![ pdnl seara, trebuie sI lupli din greu cu

patimile trupeqti care, la rdndul lor, duc rdzboi necurmat cu sufletul, si lupli,,impotriva incepitoriilor, impotriva stdp0niilor, impotriva stipdnitorilor in-tunericului acestui veac, impotriva duhurilor rlutifii, care sunt in vizduhuri"(Efeseni 6, I2). Viclenia qi cruzimea acestora sunt de o neinchipuiti rdutate,dar;i de o driceascl qi neobositd iscusin![! O, Preadulcele nostru Mdntuitor,Cel ce i-ai chemat la tine pe tofi cei ostenili si impovlrafi, pentru a-i odihnipe ei! Cautd spre noi qi vezi: istovitu-ni-s-au inima ;i rdrunchii de lupta qi ne-cazurile cele de toate zilele, chinuili suntem gi sleili de puteri, ne miqcim decolo-colo ca niqte umbre. Nemiloqii vrljma;i nu contenesc si ne impietreascdsufletele, cautl prin toate mijloacele sd ne arunce in bezna deznddejdii. Tindemdna Ta, Stipdne, Ei ne izbdveqte de uneltirile bitrdnului, ucigasului qarpe.,,Dacd voieste cineva sI vin[ dupd Mine - zis-ai Tu, Doamne - si se lepedede sine, si-qi ia crucea sa - in fiecare zi - qi si vind dupi Mine" (Luca 9,23).Cine ne pune zilnic pe umeri ,,crucea" necazurilor qi strAmtordrilor? Omulvechi, omul trupesc gi diavolul, cu neincetatele sale vicle;uguri.

e vei cduta mereu spre Domnul in timp ce te lupfi cu vreo patiml,sau plcituieqti, sau te poc[ieqti, inima ta zbuciumatl va afla liniSte

,si fafa !i se va lumina. ,,Dat-ai veselie in inima mea"; ,,S-a insemnat peste noi

r65

lr:mina felei rale, Doamne" (Psalmul 4,7, 6). o, cdt de mult ne luminim laLa1i atunci cdnd privim cu tdria credintei qi cu ochii inimii cdtre Domnulinimilor noastre! cu adevdrat, asa este. cdnd Domnul e cu noi, zic0nd: ..M6cheami pe Mine in ziua necazului qi te voi izbivi" (psalmul 49,16);,,cu ddn-sul sunt in necaz,;i-l voi scoate pe er ;i-l voi sl[vi" (psalmul 90, l5). o,Doamne, Mult-diruitorule qi Mult-ribddtorule. Tu, cel ce ierti in fiecare zide saptezeci de ori cdte sapte picatele ;i greselile noastre, ale celor ce secdiesc si vin la Tine, cerdnd iertare cu inimi curati, miluieste-ne pe noi ceice iti gregim in fiecare zi cu asupra de mdsuri. Amin.

Dentru cei mai mulli dintre noi mdncarea qi bdutura nu sunt de luat inI seamd, intrdnd in ordinea fireasci a lucrurilor. Ele capit[ insi o cu

totul alti importanli pentru un fl5mdnd sau pentru un insetat care duce lipside ele. $i nu este oare nebunie ;i nesocotire a legilor dumnezeiesti si nu-i daiunui om - chip al lui Dumnezeu, copirta; al fiinlei divine pentru care Dum-nezeu vafi toate tn toli (1 Corinteni 15,28), de mincare, sd-1i pari rlu si-idai mdncare, biuturi, haine, casd ;i toate cele plmdntesti? pulberea rlmanemereu pulbere; chipul nemuritor al nemuritorului Dumnezeu va sta qi se vacinsti mereu, deasupra tuturor lucrurilor pimante;ti, stricdcioase, repedepieritoare. De aceea si nu ne zgdrcimcdnd s-ar cere s[ ne ajutim aproiipele!Este o cinste fird seamin si hrdnegti, si imbraci, sI aduci linigte chipului luiDumnezeu! Preabunule si Preaindur[torule Doamne, umple de bun[tate pi demdrinimie inimile noastre!

fintii, oamenii lui Dumnezeu au avut,,luminali ochi ai min!ii,, (cf.Efeseni 1, 18) si cu aceEti ochi au putut vedea deslusit de ce are

nevoie firea noastri corupti de picat, au vizut ;i au inleles lirnpede pentruce trebuie si ne rugim, ce sr-I cerem Domnului, pentru ce sd-I multumim sis[-L slivim, dandu-ne excelente modele de rugiciuni de toate trebuinfele.cdt de frumoase ;i de folositoare sunt aceste rugiciuni! Nu cred ci am ajunssr le simtim ;i sd le cunoaqtem valoarea, in schimb cunoagtem prea bineprelul mdncirii, biuturii, imbrdcimintei la modi, pre{ul unei locuinle garamobilate, al biletului de intrare la teatru sau la sala de concerte, preful litera-turii profane, al romanelor pline de vorbe pe cdt de frumoase, pe atat degoale, dar - vai ! - mirgiritarele fdri seamln ale rugiciunilor le cdlcim inpicioare! Si in timp ce toate cele lumesti igi glsesc, de cele mai multe ori, ungeneros adipost in inimile noastre, rugdciunile nu-si afli nici cel mai rnodestlocuqor sau nu sunt primite deloc, iar cdnd rugiciunea i;i cere totusi drep-turile qi reuseste, intr-un fel, sr ,,puni piciorul" in noi, o si izgonim indatd,ca pe un cersetor, ca pe cineva care nu are haini de nunti...

r66

Cffnd te rogi, si nu uiti niciodati ciDomnul di dupi inima celui ce cere

ucuri-te ori de cdte ori ai ocazia si oferi mAngtiere aproapelui, caun adevirat creqtin, care se strlduieqte si agoniseascl c0t mai multe

fapte bune Ei mai cu seami comori de iubire. Nu te bucura cind 1i se dd tiemAngAiere Ei iubire, socotindu-te pe bund dreptate nevrednic de acestea. Ara-t[-te iubitor, cu simplitate, dezinteresat, fira gAnd de viclenie, firi si-1i facicalcule mirunte, egoiste, lindnd seama c[ iubirea este Dumnezeu Insuqi. Nuuita c[ Domnul te urmlregte in toate ciile tale, iti $tie gdndurile qi miEcirileinimii.

u scipa prilejul si te rogi pentru cineva, atunci cAnd i1i cere, sau i1icer rudele, prietenii, admiratorii sau cunostintele aceluia. Domnul

cauti cu bunivointd la ruglciunea ficutd cu dragoste qi cu indrdznire. Inafar[ de aceasta, cdnd se roag[ pentru altii, rugitorul isi face sie;i folos. Oasemenea ruglciune curili inima, tnt[repte credinp gi speranla in Dumne-zeu,incillzeqte dragostea de Dumnezeu Ei de aproapele. Cdnd te rogi, spune:

,,Doamne! Daci i1i este cu putinli, fd asta, sau asta, pentru robul Tdu, fi-i luiceea ce cere. fiindci numele Tlu este Cel bun, Cel atotputernic. ..Deci daclnoi, rii fiind, qtim sI dim daruri bune - nu numai celor de-un neam cu noi,ci qi strlinilor - cu at0t mai mult Tu - Atotputernice - vei da cele bune celorce cer de la Tine" (cf. Matei 7, 11).

lavi Jie, Doamne, P[rintele nostru Preaintelept, Cel ce imi pui la in-cercare iubirea pe care Ti-o port Jie;i aproapelui meu! Dacd inte-

lepciunea ;i adevirul Tlu vor gisi de cuviin$ sd o fac[, nu mi lisa neincer-cat nici o singuri zi. Agaz[-se, intlreasci-se, curIli-se gi inalli-se iubirea pecare Ji-o port Tie qi aproapelui, pentru ca si nu mi inf[1iqez gol inainteafetei Tale in ziua Judecalii.

6 aci eu. om neputincios fiind, pot face orice, in limita posibilit[1ilorf-l mele, de pildi: vreau s[ scriu o lucrare - o scriu; vreau sd-mi tratez

o boali - otratez, vreau si fac un lucru - il fac, vreau s[ construiesc o casisau o bisericl - le construiesc. Sau pot spune cuiva: vino, qi vine, pleacl sipleacl, fi asta qi face, Dumnezeu Atotputernicul si nu faci, oare, tot cevoieste? ,,Dumnezeul nostru este in cer; in cer qi pe pimint toate cdte a voita f[cut" (Psalmul 113. I l). Daci un om ajunge s[ spund uneori doar dou[ cu-vinte ca si se faci una sau alta, chiar dacd nu se face indati, ci in cdtva timp,sd nu se faci, oare, indatl tot ceea ce se spune prin cuvdntul Creatorului?

167

oare si nu ajungi un singur cuvint al Siu, prin care si se facr tot ce voieqte?,,El a zis gi s-au frcut, El a poruncit qi s-au zidit" (psalmul l4g, 5). Nu noiam creat oamenii, dar acestia pot face, dupr cuvdntul nostru, atdtea. Nu noiam creat atdtea lucruri, dar lucrurile pot lua mii de forme prin dorin{a Ei faptanoastrd, servindu-ne la nenum[rate utilizlri ;i distracfii. Noi nu credm mate_rie, dar facem din materie o seami de lucruri mari gi mici. creatorul insusipretutindenea este ;i pe toate le implineEte; dupi cuvdntul Lui totul u u"nitde la inexistenfi la existenti, prin gandul, vointa si cuv0ntul Lui a fost creatdgi existi infinita multitudine de lucruri; oare El sI nu poat6 face dupl cumvoieste? Daci un om, un doctor, il poate readuce la via$ pe un muribunddatoriti cuno;tintelor qi priceperii sale, modului inteligent cum stie si tratezeboala, oare Creatorul vindecltorilor si al vindecn-riloi si nu poati s[ ne vin-dece prin voinfa qi cuvdntul siu de orice boali? sr nu poati crearorul ridi-ca pe cineva de pe patul de moarte numai prin cuvdntul siu? si-i dim slavi,noi, putin-credinciosii, qi si-I spunem din inimi: Toate iti sunt cu putinli,Stipdne, nimic nu-Ji este cu neputintl. Amin.

totputernice stiplne, cel ce supui voinfei rale furtreaga lume vi-zutd ;i nevizutd; dd-mi mie a-Ji preamiri neincetat, cu credinti

curatd Ei neclintiti, nemrrginita-Ji putere. Dd-mi mie credinli neinfruntath,nddejde nestrimutati, dragoste nefiprnici fa$ de Tine;i de aproapele meu.

umnezeul tdu ,,este mai inainte decat toate si toate prin El sunt ase-zate" (coloseni 1, l7). Aceste cuvinte cuprind in ele o semnificatie\vvrvDvrrr L) L | ) . . lLsr le t -uvl l l lg UUPII I I ( I Ul CIC 0 SemnlnCat lg

de o nemisuratd mirefie. Ele tdlcuiesc numele celui ce este, asa cum abinevoit Domnul sr Se numeascd pe sine lui Moise. c,.el ce este. adici celcs-er{ug.fuirue-dq-lqsteilpru-=Qa{g.er.i-ttltotul.@acelaqi timp, Jgre;u1aintrl.p.iun" u$ldp4gglur-$lguugzgulqlrgs-tru. ,,Mare este Domnul nosrru si rnare eGtdria Lui si priceperea Lui nu are hotar,, (psalmul 146. 5).

acd, aflandu-te intr-un loc cu mai multi oameni, faci semn unuiau f,ill11s ei s[ vin[ la tine qi acera vine, daci ceri vreunui prieten sau

unei persoane oarecare si facd ceva in limita posibilitililor sale si ti serespectd rugimintea intocmai, ba chiar mai mult dec0t at6t, fii convins.i uruse futdmpli;i in Biserica lui Dumnezeu, in vasta cas[ a Domnului, impirtiiiin doud: Biserica cereasci qi Biserica pimanteasci, in care poli dobdndi aju-tor duhovnicesc, in sensul ci poti chema orice persoani din Biserica cereaicisi vei obtine de la ea tot ce vei cere, din bunrtitea si dragostea aceleia. Ti sevor da mai cu seami dintre acele daruri {inand de impirdtia lui Dumnezeu ;ide adevirul S[u si care pot si te pund intr-o prielnici s,i strdnsd comuniunecu Dumnezeu, Izvorul bunltilii gi al puterii. Sfinfii lui Dumnezeu te pot

168

asculta, intocmai cum te ascult[. in biserici, adunarea credinciogilor cdnd te

rogi sau cdnd cuvintezi, fiindci ei sunt in Duhul Sfdnt qi Duhul este pre-

tutindeni gi umple totul.

,ggismul $_trufia ni s_e dgsqoper[ mai cu leaqq ln -nglabdge qi iras--Y

: - : ,^^^: -^^-^^--^+XLIJZ=;-:-- .:

-DllUititate. atunci cAnd nu suportim nici cea mai neinsemnatisupirare de la altii, cu sau firl intentie, sau cflnd ne izbim de vreo piedicd,pe drept sau pe nedrept pus[, cu sau fdri intenlie, de citre oameni sau de

cdtre obiectele din jurul nostru. Egoismul gi trufia din noi ar vrea ca totul sI

le apa4inI, si se inconjoare de toate onorurile. comodit[1ile viefii acesteiatrec[toare; ar vrea ca toti oamenii - si imaginati-vi pdni unde merge trufia!- toatl natura s[ se supuni vointei noastre, flrl cr0cnire 9i cdt mai repede cuputin$. in timp ce noi - vail - suntem foarte inapoiafi in privinta credinlei,a faptelor bune, a supunerii fa$ de Unicul nostru StipAn! Crestine! Trebuiesd fii smerit, blAnd, indelung-ribddtor si sd nu uiti niciodati c[ nu esti decdtputregai, pulbere, nimic, c[ esti necurat si ci tot ce e bun in tine este de la

Dumnezeu, ci viafa, respirafia, totul iti sunt date de Dumnezeu gi ci pentrup[catul neascultlrii qi al ne?nfr0n[rii trebuie s[ rabzi. si-1i riscumperi feri-

cirea cea viitoare din Rai prin indelungi-ribdare, aceasta fiindu-ne nou[ de

trebuinf[ intr-o lume a imperfectiunilor si nenumiratelor cideri in picat aleoamenilor din jurul nostru. din numeroasa familie a omenirii, cea copleEitlde pdcat. ,,Purtati-vi sarcinile unii altora si asa veti implini legea lui Hristos"(Galateni 6, 2).Cine este neribditor ;i irascibil, acela nu a ajuns sd secunoasci pe sine si si cunoasci oamenii ;i nu este vrednic si se numeasc[creqtin. Spundnd aceasta mI judec pe mine insumi, fiindcl eu sunt primul

care suferi de neribdare si irascibilitate.

tf \ flglg_lg4$Ig J. un ioc de copii. nu ins[ unul nevinovat' ci culpabil.V El4d94, ig;i_ayem minte sinlto gepgl t4elll,

nu ddm importanfn ace !p luquq-vane-lifiri noiqtg-Di aceea am spus ci viala noastri este un nescuzabil joc de copii. Licomiane face s[ {re pasionim de mAncare $i blutur[, in loc s[ le folosim pe aces-tea pentru alimentafia strict necesari a trupului ;i pentru sustinerea vietiitrupegti, Ilg-pgj!o44!g ig,bg[!g, in loc s[ ne mullumim a ne acoperi decenttrupu1,ferindu-ldeac!iuneanociviastihi i lor;q9_Bl@4uf, tezaurizdndu-le sau f-g!pqi14[:!-e- 4rypt--o-p_i"q-!-de-lqx si plqg,erg. in loc sdle intrebuinflm pentru satisfacerea unor necesitili, ia1- surpluqgl !4-LO[!qsgragdqu ne p4 $ ionl{q . dgJ egui[lglg_U gqsl!g-$ i d e m ul lime a o b iecte l or c arele impodobesc bogat qi cu fantezie, in loc si ne mullumim cu un adipostsigur Ei decent gi cu lucririle decente qi strict necesare traiului; 4g-pgggryIqAlSg rg!44llgfq3qtre spiritu4-l-e; minte, imaginatie, vorbire, dar le folosimnumai pentru slujirea plcatului si desertlciunilor lumii acesteia; slujim ceea

r69

lru a ne pregdti pentru ve$nicie. Nu arareori ne ,,pasionim,, de serviciu, deindatoririle noastre, dar nu in sensul cr ni le-am indeplini corect, ci dim_potrivd, fdri silin{i, superficial, lucrand mai mult in interes personal, pentrua obtine un profit. Ne pasiondm dupd oameni ardtoEi, sau dupi frumtaselereprezentante ale sexului slab, folosindu-ne de ele in jocul patimilor noastre;ne pasionim de timp, care trebuie folosit cu inlelepciune, tira a-l irosi in1o9u1i qi distracfli; ne pasionlm, in sfargit, de noi inqine, ficand din noi unfel de idoli, inaintea cirora ne inchindm noi insine si pentru care crutdm sialli inchinitori. cine ar fi in stare s[ ne descrie gi si neiepl0ngi *rr-i.ii,imensa deqerticiune cdreia ii slujim, nenorocirea cireia i ne ddruim de bun[_voie? ce rlspuns vom da nemuritorurui impirat, rui Hristos, Dumnezeulnostru, care va veni in slava Tatilui S[u si judece viii qi mo4ii, s[ dea invileag tainele inimilor, si primeascr rispunsul nostru pentru toate cdte amfrcut ;i am zis? vai noui! vai nou[, celor ce purtdm nunele lui Hristos, darcare nu avem nimic in noi din duhul lui Hristos! care purtdm numele luiHristos, dar care nu urmim invd$tura Evangheliei Sale. vai noui, ,,nepisi-tori la astfel de mantuire" (Evrei 2,3)l yainoud, ci nu avem credinfd cres_tineasci, speranlI si iubire creqtineascil Vai noui, cei ce am iubit veaculacesta filarnic ;i trecrtor gi care nu ne-am ardtatravnitori si moqtenim vea_cul celdlalt, cel ce urmeazd,mo4ii noastre cu trupul stricicios, veacul de din_colo de ,,perdeaua" de carne pe care o vedem acum.

ce este pdmdntesc si corupt, in loc si ne punem insusirile in primul rand inslujba lui Dumnezeu, a cunoa;terii de Dumnezeu, preainteleptul creator atoatr frptura, in slujba rugiciunii - rug6ndu-L, cerandu-I si preamarindu_Lpe Dumnezeu pentru a ne ardta unii aitora iubire qi respect; gi numai duprace€a, si doar in pafte, pentru a sluji lumea aceasta, cea care va rdmdne cand-va in urma noastr5.

tlumii $i, penrru a ni le inmulti, prerAem timpuf prclios,gafTrc_csfedatJqq

entru ca oamenii si se respecte gi si se iubeascd unii pe arlii gi si nuse lase cuprinEi de trufie, si nu se mai mandreasci, preainleleptul

Dumnezeu le-a dat diferite calitdti naturale, folositoare, astfel incat sI aibinevoie unul de altul. in acest chip, fiecare dintre noi trebuie sd recunoasci,vrdnd-nevrdnd, cr intr-o privinli sau alta este imperfect s,i sr se smereasciinaintea lui Dumnezeu si a oamenilor.

T Tnu dintre carentele sufleteqti ale omului este inertia in materie deL-/ credinti si lenea in cunoasierea adevirutui, maicu seamd a adevi_

rurilor de credinli ,i uo.ue.ut"i."r""ii. ce invali mai prost qi mai firitragere de inimi tinerii, adullii Ei chiar bitranii? Adevirurile credintei qiadevrrata evlavie. Ne-o demonstreazr, in nenumdrate r6nduri, experienta.

Lt0

oamne, Tu Insuli ai cuvdntat cu preacurata Ta gurd: ,,Fi1i desdvdr-siti precum Tatil vostru Cel ceresc desdvdrEit este" (Matei 5, 48).

Vreau s[ fiu desivir;it. Di-mi toati deslvdrqirea, fiindci Tu ai spus: ,,FiriMine nu putefi face nimic" (Ioan 15, 5).

oate rug[ciunile cer fiinfei noastre cdzute o mare umilinld qi saracrecu duhul; ele ne cer, de asemenea, sd avem convingerea c[ Domnul

este izvorul cel nesecat al des[vdrgirii noastre, a tot binele, ci El este comoa-ra noastr[ neistovit5. Trebuie ca, rugdndu-ne, s[ fim in toatd vremea cuadevdrat siraci cu duhul. ..Fericiti cei sdraci cu duhul" (Matei 5. 3).

ugetl la m[retia omului: ,,Dumnezeu rdmine intru el si el in Dum-nezeu" (cf. 1 Ioan 4, 16)- intr-un binecredincios crestin nu trdieqte

omul, ci insusi Hristos: ,,Nu eu mai triiesc, ci Hristos trliegte ln mine" (Ga-lateni 2,20), fiindci sufletul se face tot al lui Hristos, asemenea fierului arun-cat in foc, printre cirbuni aprin;i, care se face una cu cdrbunii: foc, lumind,cdldurd.

ratl-te bl0nd ;i paqnic fala de fratele tiu, chiar si atunci cAnd aces-ta, prin viclenie sau istelime, sau in chip brutal, te-a lipsit Ei de ulti-

ma avere. Poli demonstra astfel ci iubegti in aproapele tiu chipul lui Dum-nezeu mai mult decAt orice lucru pimdntesc, stricicios, ci dragostea ta ,,nucade niciodati" (l Corinteni 13,8); ,,De la cel care ia lucrurile tale nu cereinapoi" (Luca 6, 30). ,,Celui ce voiegte si se judece cu tine gi s[-$ ia haina,lasi-i qi clma;a" (Matei 5, 40). Sd nu te fac[ de rugine vrijma;ul fiindcd puipref pe cele ce nu sunt decAt pulbere - banii, pdinea - mai mult decdt pe Dum-nezeu, ci s[-l faci pe el de ruEine prin nidejdea ta neclintitd in Dumnezeu Eiin sfdntul Siu cuvdnt. Fiindcd ,,nu numai cu pdine va trii omul, ci cu tot cu-vdntul care iese din gura lui Dumnezeu" (Matei 4, 4). Ia aminte: ,,cu totcuvAntul". Fiindcl fiecare cuvdnt al lui Dumnezeu-Creatorul are puterea de ate line in via1l, dup[ cum tot un singur cuvAnt poate crea qi preschimba vialaa sute de creaturi. Fiindcl este scris: ,,C[ El a zis qi s-au f5cut, El a poruncitgi s-au zidit" (Psalmul 32,9). S-a zidit creatura. Aqa a trezit Domnul la fiin$,din nefiinti, doar prin cuvdnt, miriade de oqti cereqti nemuritoare, pe care le-a sfinlit cu Duhul Sf0nt, pe care le intireqte Ei le susline in via1i. Nu schimbanebuneEte demnitatea sufletului tdu nemuritor, pundnd pre{ pe agonisireazldirniciilor pim0nte;ti. Domnul este nidejdea mea! ,,N[dejdea mea e Tatil,scdparea mea e Fiul, acoperdmdntul meu este Duhul Sfdnt - Treimea Sfdnt[".$i cdnd te gdndeqti ci multi dintre noi se enerveazi, iEi ies din fire, cAnd suntlipsiti nu de ultimul blnu1, ci de o infiml parte si nici pe departe ultima dinagoniseala lor! Citi revolti, mdnie, fiere, reproquri amare, scandal si uneoriblesteme cAnd ni se intOmpli aqa ceva! Dumnezeule Cel drept! Acest gunoi

171

care se cheami bani sau aceste nimicuri de-ale mdnc[rii pot stdrni - iati - ase-menea furtuni in sufletele creqtinilor! Ale noastre, deqi cunoa$tem cuvinteleDulcelui nostru M0ntuitor: ,,Nu v[ ingrijili pentru sufletul vostru ce veli mAn-ca, nici pentru trupul vostru cu ce vi veti imbrlca (...) Privili la pisirile ceru-lui, cd nu seamin5, nici nu secerl, nici nu adunl in jitnile, gi Tatil vostru celceresc le hrineqte (...) C[utati mai intdi implr[1ia lui Dumnezeu qi dreptateaLui qi toate acestea se vor adiuga voui" ( Matei 6,25-26,33). Sau: ,,Via!acuiva nu sti in prisosul avutiilor sale" (Luca 12,l5). Pdnd unde am ajuns! Cuce suntem mai presus de pigdni, cu modul nostru de viali? Unde ne estecredinfa, nidejdea in Dumnezeu, dragostea de aproapele? Vai, ce trufie diav-oleasci! Ce ru;ine! Tati ceresc, Tu, Cel ce qtii ce ne este de trebuinti mai ina-inte ca sI-Ji cerem noi (cf. Matei 6, 8), miluieqte-ne pe noi, necredincioqii,nerecunoscdtorii, inrdifi! Am auzit cuvdntul TIu milostivitor, Stipdne: ,,Nute voi lIsa, nu te voi pirisi" (Evrei 13, 5), dar fiind ispitili zilnic de bunurilepdmdnteqti, nu-l lulm in seami qi nu facem voia Ta.

r. J\T u te teme de sacrificii materiale, teme-te mai degrabi de lipsurile^' I \ care !i-ar putea slibi sufletul. Nu-ti fie fric[, nu te teme, nu te ener-

va c0nd te vei afla flri bani, firi mdncare, fird biutur[, desfltdri, imbric6-minte, locuinl[, cand vei fi nevoit s6-fi sacrifici chiar viafa! Teme-te candvrdjmasul i{i lipseEte sufletul de credinfl, nldejde, dragoste de Dumnezeu qide aproapele, c0nd i1i aprinde in iniml ur[, vrijmisie, patiml pentru celepdmdntegti, trufie qi alte picate. ,,Nu vd teme{i de cei ce ucid trupul, iar sufle-tul nu pot si-l ucidI" (Matei 10, 28).

u e;ti acela;i (Psalmul 101, 28), se spune despre firea neschim-bdtoare a lui Dumnezeu. O, daci si tu, omule, ai rim0ne neschim-

bat, azi. mdine qi poimdine qi aqa mai departe Ei nu te-ai preface intr-o miede feluri, ca un caleidoscop! O, daci ai rdmdne si tu mereu acelaqi, paqnic,bun, simplu, amabil, rdbdltor, iubitor de munci, binevoitor, generos! Ai pu-tea fi asa dac[ te-ai ruga cu credinlr pornitd din inimi ;i cu dragoste de celce este neschimbitor: ,,Eu sunt Domnul ;i nu m-am schimbat" (Maleahi 3,6). ,,Eu pizesc neplecati spre riu pe robii Mei, ci Eu sunt izvorul bunrtrtii,Care fac bine celor ce dupi vrednicie slujesc Mie" (canonul Arhanghelilor,cdntarea 6, tropar 3).

acea inseamnd integritate, sinitatea sufletului; a pierde pacea: apierde sinltatea sufletului.

n ratd-te plin de recunostinti, din tot sufletul, inaintea Sfintelor Taine^{1l' si spune in sinea ta, despre fiecare Taini, sau inainte de a te face ei

pdnaq: ,,Este Taina lui Dumnezeu; eu nu sunt decdt nevrednicul martor saupdrta$ al ei". Trufaqa noastrl minte ar vrea s[ cerceteze si Tainele lui Dum-

r72

nezeu, iar dac[ nu le poate cerceta, le respinge, ca pe ceva ce nu intrd in deri-zoriul sdu calapod.

6acI un singur cuvdnt, atunci cAnd iese din gura unui suveranl-l pdmdntesc, poate determina mari fapte in lara aceluia, cuvdntul lui

ficdnd si poati incepe un lucru qi sa fie dus ia bun sfdrgit, oare cuvdntulimpiratului a toati fiptura, vilzutd.qi nev[zutd, al imp[ratului atotputernic gipreainlelept nu va putea face orice ar dori? Spune-va ceva si nu se va face?Spune-va ceva ;i nu va fi? O, Tu care poti sdvdrqi intr-o clip[ tot ce voieqti,nu ne llsa in picatele noastre ;i, mai cu seam5, in necredinla qi deznldejdeanoastri; nu da voie propriilor noastre neputinle s[ ne chinuiasci, sd ne facd

$nd[ri, ca pe ni;te vase de;arte! ,,D[-ne nou[ tuturor s[ credem din toatdinima in atotputernicia Ta! Si nu ne indoim ci vom primi ceea ce am cerutspre bine!"

oati materiavdzutd., cu toate pa4ile ei. mari, mici. foarte mici, nespune in fiece clipi ci totul a venit de la Domnul si ci existl $i se

misc[ prin El, prin El capitl viall ;i se tine ;i in fiecare clipa I se supune.

dt de otrdvitl este si cit dejos a c[zut firea noastrl! Satana - de treiori fie afurisit! - cu otrava sa ne-a impins gi ne inrpinge in mii de

relei Otrivuri imi sunteli voi, mdncarea si biutura, cele care ne ispitili atdtde aprig astizi! PinI cAnd, oare, lisa-ne-vom ispitili de voi, pflnd a ne da dedragul vostru qi viala? P0ni c0nd vom llsa sI ne treaci pe lOngl inimd cuvin-tele M0nt,:itorului: ,,Nu numai cu pAine va trii omul, ci cu tot cuvdntul careiese Ci:r girra lui Dumnezeu" (Matei 4, 4) Ei nu le vom face s[ prindd viall?Pdni cdnd ne vom mai deda l[comiei, ghiftuielii, beliei? Tic[loasei zgilrce-nii? Arghirofiliei? Pin[ cdnd ne vom mai uita la aproapele nostru cu trufie,ur[ q' :iutate din pricina banilor, iurbriclmintei, locuinlei, mdnc[rii qi

biuturii? Mii de inEeliciuni ale Satanei vin asupra noastrl ;i ni se arati subforma mdnclrii, b[uturii, imbricimintei si noi continuim si ne lIsIm prinqide ele ca de ceva care ne-ar putea aduce folos, le dorim, visim la ele, f[rd sine Clm seama de primejdia pe care o aduc sufletului si trupului nostru. Nuvi lIsali amigili nici o clipd, frafilor, de vrijmaqul, atunci c0nd e vorba demdncare ;i biuturi, ca gi cdnd ar fi ceva cu totul nevinovat 9i cuviincios.

,,Cdutafi mai intAi implrilia lui Dumnezeu si dreptatea Lui ;i toate acestease vor adiuga voui" (Matei 6,33).,,Cum sI nu intelegeli cI nu despre pdinev-am zis? Ci ferifi-v[ de aluatul fariseilor qi al saducheilor" (Matei 16, 1l ,Luca 12,1), acel aluat care inseamni f[$rnicie in cele ale credinlei qi evla-viei. ,,Lucrafi nu pentru mAncarea cea pieritoare, ci pentru mdncarea cerdmAne spre viata veqnici Ei pe care o va da voui Fiul Omului" (Ioan 6,27).De vi se va cere, dali pdni la cel din urml lucru, dupi cuv0ntul Mdntuito-

t73

rului: ,,celui ce voiegte sd se judece cu tine si si-ti ia haina las[-i Ei cimasa,,(Matei 5, 40). Adici di-i qi ultimul lucru din ceea ce ai.

J $i vor ingrdmddi invilrtori dup6 poftele ror" (2 Timotei 4, 3). oare,,rnu asta fac mulli oameni dintre laici gi chiar multe fele bisericesti?

oare nu-gi aleg ei singuri inv[ldtori care si le mangaie auzul? Nu vor sdinvete de la Unicul Invititor - Hristos -, din Evanglielia Sa, de la BisericaSa, ci de la jurnali;tii profani, foiletoniqti, romancieri, poeli, actori, spunflnd:,,Ah, cat sunt de atractivi qi de instructivi!" si chiar daci n-o spun direct, insinea lor zic: nu ne mai trebuie Evanghelia, nici Biserica, cu slu.luele ;i Tai-nele ei, cu predicarea cuv0ntului lui Dumnezeu. Avem doar atdlia invitfltori;i cat de morali sunt!" Doamne, Iisuse Hristoase, pdni unde am ajunsi cu-vintele Tale sunt nesocotite.

NT u fi trist si nu c[dea pradr deznddejdii cdnd simli bdntuind in suflerr \ gi dospind ucigitor riutatea si viclenia, nerdbdarea si hula, sau ceva

ca o sllbiciune, de la gdndurile necurate ;i ticiloase, ci lupti-te cu ele neo-/ Jr rlv4lu4Dl;, rvl r uPl

bosit ;i rabdr birbdtepte, chem0ndu-L din roat[ inima pe Iisus Domnul,biruitorul iadului. smereste-te addnc, recunoscdndu-te, din toatd inima. celdintai dintre p[c[tosi, nevrednic de coplrtdgie cu neamul omenesc si Dom-nul, vdzAndu-fi smerenia qi lupta, te va ajuta. cheami grabnic in ajutor peAjutitoarea gi Mijlocitoarea, preasfanta Fecioari, Nisciioare de DumnezJu,spundnd dupd cum urmeazd: ,,vindecd, preacuratd, rrnile nevindecate alesufletului meu gi apiri-m[ de vrljmaqii care neincetat se lupti cu mine,.(Canonul ingerului plzitor, cdntarea a 3-a si urmltoarele).

acd Il numegti pe Dumnezeu ,,Tatil" si ti-L recunosti asa, cu adevi-r-'f rar, trebuie si-1i pui nrdejdea in El, ca in unicul ratd atotbun, atotpu-

ternic, preaintelept, neschimbltor in dragoste qi in toate desivArsirile. Punl-fnddejdea in El in privinta bunurilor vietii vremelnice, dar mai cu seamd in celeviitoare, de care poli si te invrednicesti de la Hristos. intipiregte-fi bine ininimr cuvintele: ,,Dumnezeu imi este tatl! Tatil nostru cari este in ceruri,,!Dar asa cum prin iubirea Tatilui ceresc te-ai ficut tu insuti neam al lui Dum-nezeu, ca unul ce ai raliune si liberd vointi, trebuie, numaidecat, si-1i depuitoatd silinta pentru a te face pdrtas fericirii Ei vesnicei mosteniri cereEti. Tre-buie sd gtii gi sd nu uili niciodati cd esti fiintd cizutd qi fiindci atunci cflnd aicdzut aicizut de bunlvoie, bucur0ndu-te de raliune si liber arbitru, tot de buni-voie, cu raliune luminatl de lumina cuvantului lui Dumnezeu gi de DuhulSfAnt, tot cu liberi voinfd, intiritd cu harul Duhului Sfdnt intru Iisus Hristos,trebuie si te ridici din cldere gi si mergi firl oprire citre via{a cereasci, ceaf[ri..de sfdrqit, dispretuind tot ce e pimantesc, ca fiind stricicios qi repedetrecdtor, qi mai cu seami nu te lega de aur qi argint, de mdncare gi biuturd,aceste otrdvuri din pricina cirora neamul omenesc a cdzut in hiul rlutitilor.

114

ulfume$te Stdp0nei noastre, grabnic ajutdtoare, Maicii lui Dum-nezeu, Preacuratei, Preabinecuvdntatei Fecioare Maria, care, pen-

tru rugiciunile noastre din inimi izvordte, ne izblveqte de muncile qi strdm-torlrile diavoleqti. CautI spre ea, cu ochii inimii, in Duhul Sfdnt, Cel ce pre-tutindenea este qi pe toate le implinegte, cauti ca qi cAnd ti s-ar afla chiar ininiml gi spune-i: ,,Grabnic ajutdtoare, Stipdni, Niscltoare de DumnezeuMarie, izbiveste-mi de vrdjmaqul cel ce nicicum nu m[ slibeqte!" gi indatite va izblvi, pentru credinfa inimii tale, pentru nidejdea pe care qi-a pus-o inea ;i 1i se vor lua strimtorarea, focul gi intristarea. Trebuie doar s[-ti inchipuiqi sd crezi cu tlrie c[ Duhul SfAnt este pretutindeni, in orice loc, qi c[ esteFiinll simpli. c[ prin El cerul se apropie de noi, ,,ca-n palm[", cu toli ingeriiqi sfinlii s[i, qi ci ajunge doar si chemi din toati inima pe Domnul, sau peStlpdna noastrd, Niscltoarea de Dumnezeu, sau pe un sfAnt, si chemi cucredinti limpede-vizratoare, cu zdrobire de inimd qi cu ciinli pentru picatelede care ne-a legat vrljma;ul, sau ne-am legat noi ?nqine, qi indati mdntuireava strdluci pentru noi. Minunati mAntuire ne vine de la Stipdna noastri! Mise revarsi in suflet asernenea unui balsam vindecitor. sau ca o adiere de aerinmiresmat Ei intremdtor, sau ca o apd linistiti. Cauti numai spre ea, sprebundtatea sa pururea bineflcdtoare, cu ochii inimii si cu sperantl, a$a cumcauli gi citre Domnul sau cltre sfinti. VrijmaEul se sileqte cu orice chip sdridice un zid de nepltruns. unul inalt si sumbru intre sufletul tiu qi Dumne-zeu, Niscitoarea de Dumnezeu, ingeri qi sfinli. Nu ingiduie blestematulochiului inimii nici micar si-l zireasci pe Domnul, sd-i zdreascl pe sfinliiSdi, caut[ s[ ne intunece inima, sI ne risipeascd credinla, si ne simtim strdm-torali inlduntrul fiintei noastre qi copleqili de tristefe. Aceasta ar vrea s[ facd,sti in intentia lui, dar noi trebuie s[ rlzbim citre Dumnezeu, c[tre MaicaDomnului, cltre sfinlii lui Dumnezeu, oricit de inalt si de nepitruns ar fiacest zid. De vom sti sI rlzbim, vom fi mintuiti. ,,Credinta ta te-a m6ntuit"(Matei 9,22).

rJ totul; eu singur sunt un nimeni, neputincios, nimic nu pot face.,,Fdr[ Mine nu putefi face nimic" (Ioan 15, 5), spune Insuqi Domnul. Eu fiindAcela ce poate face totul gi cu prisosint[ pentru voi. Convinge-te ci este asain fiecare minut al vielii in inima ta qi nu pregeta sd alergi pentru orice lucrula Domnul, sperAnd sI oblii de la El toate cele bune ;i de folos, pentru mAn-tuire qi chiar pentru viala vremelnic[ de-acum.

acd Stlpdna noastrl Niscltoarea de Dumnezeu, in virtutea comu-niunii sale cu Dumnezeu qi a pilduitoarei slujiri fali de Stlpdnul

tuturor, vine grabnic in ajutorul celor ce i se roagi cu credin$ si dragoste,izb[vindu-i din toate rlutitile Ei d0ndu-le tot ceea ce cer spre mdntuire, cu

r75

amt mai vartos va face aceasta Domnul insugi. Numai si nu fim pufin cre-dinciosi, reci la suflet cdnd venim la El, nesimlitori ca pietrele, ci s6 incilzimin noi credinfa in bunitilile lui Dumnezeu qi recunoqtinla de a le fi primit, cuconqtiinta sinceri a greqelilor noastre qi cu nemdrginit[ dragostl falr deMdntuitorul nostru, impreuni cu Tatil gi cu Duhul siant, care ne iubeste cudragoste nemisurati

dupi inima ta" - Psalmul 1?, 4). Dupa cum i1i este inima, asa i1i va fi darul.

Dacr te rogi sincer, cu credinfi, nefilarnic, din toati inima, atunci fi se va dadar de la Dumnezeu pe misura credinlei tale, a ,,temperaturii., inimii. siinvers, cu cdt ifi este inima mai rece, cu cat se videqternui pu1irr..J-i".i;;qi mai duplicitari, cu atat ili va fi rugrciunea mai frri foios, aceasta in celmai fericit caz, fiindcr o astfel de rugdciune ar putea si-l mdnie pe Dum_nezeu, cel ce este Duh gi ciruia i se cuvine inchinare tn duh si adeidr (loan4,24,23).De aceea.cdnd chemi pe Domnul, pe Maica Domnului, pe ingerisau pe sfinli, cheamd-i din toati inima: de te rogi pentru vii sau pentru mo4i,roagi-te cu inimi fierbinte, spundnd numele fieciruia; de te rogi sd 1i se dea1ie sau altcuiva vreun dar duhovnicesc, pentru izbivirea ta sau a altcuiva de

0nd te rogi Domnului, Maicii lui Dumnezeu, sfinfilor, si nu uifiniciodatd ci Domnul di dupi inima celui ce cere (,,Dea lie Domnul,

vreo nenorocire, de p[cate, de patimi, de niravuri picitoase, roagd-te pentruaceasta din toati inima, dorind din tot sufletul ca tu sau altcinevisr cipitalidarul cerut, aritdndu+e ferm hotirdt s[ pdrdseqti tu insufi picatul, sau dorindca qi allii si se lepede de picate, de patimi, de niravuri rete ql Domnul i1i vada darul dupi inima ta. ,,cereti

"""i "" voili qi se va da vou[,. (Ioan 15, 7).

vezi' trebuie numaidecdt si vrei sr obtii ceea ce ceri qi numai aqa vei priml.,,Ruga!i-vi unul pentru altul ca sd vi vindecati,, (Iacov 5, l6).

pii ascultitor cu inima la tot lucrul bun, cu cuvdntul qi cu fapta, in toa-I tr vremea, slujind altora tdri nici cea mai mici suprrare sau ener_

vare, lindnd minte cuvintele Mdntuitorului: ,,care dintre uoi uu vrea s6 fiemai mare, si fie slujitorul vostru,. (Matei 20,26\.

rede nezdruncinat ci Domnul li-a dat toate cele de trebuintr in toatdavremea. In trmpul rugdciunii El !i dd putere gi cheziqia impliniriifiecirui cuvint, inhu Duhul Sfdnt;in timpul unei evlavioase,,convorbiri,., El ifidd api vie si face din cuvintele tale un torent de foc; in toati vremea Domnulinseamni pentru tine tot binele. cand te afli in preajma Domnului tiu, n-ai dece sd fii trist. El te-a ,,inchis" in Sine din toate pd4ile, i1i pitrunde toati fiinfa,ili stie gindurile, nevoile, intenfiile Ei dacr vei sta in El cu adevrrat, cu credingigi cu dragoste, nu va mai pitrunde in tine nici un rru. ,,ingrduinfa voastrd si sefacr Etiuti tuturor oamenilor. Domnul este aproape.. (Filileni 4, 5).

176

umnezeu, Cel pururea fiitor, atotprezent, simplu (necompus), poateintr-o singuri clipi sI creeze;i si recreeze totul, asa cum a fdcut in

minunile din Egipt. Cel simplu le poate face pe toate simplu, Cel atotputer-nic are puterea s[ slv0rqeascd toate.

intr-un orgoliu de stlpin sau, mai exact, dintr-o trufie de om cu bani,sau dintr-o inexplicabili riutate, deseori nu-i,,onorim" nici m[car cu

o vorbl pe cei ce se hrlnesc de pe urma noastri, sau chiar ii trat[m cu ostili-tate. Aceasta, in loc si ne smerim inaintea lor, ca niste slujitori ce le suntem,dupi cuvdntul Domnului: .,Care dintre voi va vrea si fie mare. sd fie slujitorulvostru" (Matei 20,26), qtiind c[ prin aceasta ne sporim qi darul datorat Stipa-nului nostru, printr-o slujire sinceri, nef6larnic[, ficuti Lui in persoana fralilorSii mai mici. O, Creatorule Cel bldnd si smerit cu inima, Dltitorule de via1i,RiscumpIrltorule, Cel ce ne dai hrani gi Cel ce ne aperi, lisuse Doamne, inva-

!i-ne dragostea, blindelea qi smerenia Duhului Tiu Sfdnt gi int[reqte-ne in vir-tufile Tale, cele iubitoare, ca sI nu se trufeasci inima noastri de darurile Talebogate ;i sd nu ni se parl ci hrinim, indestul[rn qi sustinem pe cineva. FiindciTu egti Cel ce tuturor dai hrani, indestulare si sustinere; totul st5 sub aripilebun[tftii Tale, induririlor si iubirii Tale de oameni, toli se indestuleazd qi iEig[sesc pacea sub ele, nu sub ale noastre, fiindcl noi in;ine avem nevoie sd neglsim adipost sub umbra aripilor Tale in toate clipele viefii. Ochii ne suntalintiti spre Tine, Dumnezeul nostru; ochii robului privesc St5pdnul, ochii roa-bei privesc Stlpdna; indur[-Te spre noi. Amin.

rede nestr[mutat ci fiecare cuvdnt pe care il roste.sti, mai cu seamdl--in timp ce te rogi, poate deveni fapti; line minte cI Cel ce a fdcut

si se nasci cuvAntul este Dumnezeu-Cuvdntul, ci Insusi Dumnezeul nostru,Cel in Treime preamlrit, Se define;te prin trei cuvinte: Tatdl, Cuvflntul,Sfdntul Duh. Ci fieclrui cuvdnt ii corespunde o existenld sau, altfel spus,fiecare cuvdnt poate fi existenfl Ei faptl. Fa![ de cuvAnt, poarti-te cu evlaviegi d[-i prefuire. Jine minte c[ precum Cuvdntul lui Dumnezeu ipostatic, Fiullui Dumnezeu, este unit intotdeauna cu Tatal qi cu Duhul Sfdnt, tot aga gi incuvdntul Sfintei Scripturi, cel al rugdciunilor, al scrierilor Pdrinlilorinlelepfili de Dumnezeu se afl[ prezenli Tatil, gratie omniprezenfei Sale, ;ica Rafiune Supremi, Cuvdntul S[u lucrltor gi Duhul Sfint, Slv0rsitorul. Deaceea acolo nici un cuv0nt nu este de prisos, ci are, sau ar trebui s[ aib[, ofo(d intrinsecd; vai de cei care vdnturi cuvinte goale, fiindc[ va trebui sd deasocoteali pentru ele! ,,CI la Dumnezeu nu este cu neputinfi tot cuvdntul"(Luca 1,37, dupi traducerile mai vechi, de ex. Biblia de la 1688 - n. trad.)A-i fi cu putinfl toate este ?n general o insuqire a cuvdntului (dumnezeiesc),exprimati in fo(a sa qi in posibilitatea de a deveni faptl. Aqa ar trebui sd fiesi cuvintul de pe buzele oamenilor.

177

uhul sfOnt sivarqeste toate minunile, in El se afli cuprinse toateputerile. Prin Duhul sfdnt unora li se dr puterea de a lucra ei insisi,

altora insuqirea de a se bucura de efectele unor puteri. DAtgdq &_g$q_SAcuvantezi cu q{qd de lqqdulsu-s. !?qap4tq_y,gii\_cuvl!-!qt Aq ilselerngql$!;p:aft ee_D:-hg_li_fa$

I rede cu tirie cd, dacd gdndegti, simti, vorbeEti, te mi;ti, actionezi,este pentru cd te afli atunci in Dumnezeu, in chiar sdnur s[u,

,,Rimdne intru Mine qi Eu intru el" (Ioan 6, 56). Dumnezeu te ingrideqte dintoate pirtile, pitrunde in tine, te gtie in toate are tale. ,,Din falr Eioin spate -spune Proorocul gi Impdratul David - m-ai i'chis pe mine Ei ai pus pestemine m0na Ta" (Psalmul l, 3g - trimitere eronati in text, neidentifica tia _ n.trad.). Dumnezeu sti Maica Domnului, stau ingerii, sfinlii. cine ar puteaoare sd ne fie mai aproape decat ei? Cu cine aiputea comunica mai lesnecrestinii credincioqi decdt cu ingerii si cu sfinfii? cieami-i cu credinld cu nd_fejde' cu dragoste, ca qi pe Domnul, pe toti sfinlii Sdi, roagd-i si-1i fie mij-locitori inaintea lui Dumnezeu; cere-1e a$a cum ai cere unor oameni vii,aflnndu-te fald cdtre fafi cu ei, cere-le ingerilor si sfinlilor si se roage luiDumnezeu pentru tine; crede cr ei stau fatl citre fatr cu inima ta.

t l{ dndeqte-te neincetat cd rlri Dumnezeu

gol sufleteste; ci Dumnezeu inseamnlegti blestemat, sdrac, orb,pentru tine totul. iti este

adevdr, lumin5, bogdtie, imbriciminte. totul.e inseamnd milosardia? Milos0rdia inseamnI sd-1i iubeqti vrijmaqii,sd binecuvdntezi pe cei ce te blestem[, sr faci bine celor ce te urrsc

pi celor ce i1i fac riu, celor ce te prigonesc, si aperi pe cei prigoniti.umnezeu este Fiinfa care iqi transmite induririle Ei comunici cutoate creaturile Sale, qi indeosebi cu cele rationale, la modul cei

mai direct. Dacd aerul qi lumina prin subtilitatea lor se transmit cu uqurinticelor capabili sd comunice cu ele, sI le perceapr ;i sd le asimileze, Stipanultuturor, Duhul atotprezent, atotbun, infinit, atotputernic nu poate oare si co_munice infinit mai mult decdt aceste elemente, de El create, materiale,neinsufletite, iralionale? o, cat de lesne comunici stipdnul cu cei ce cred inL,l qr ll cautd! ,,vdntul sufld unde voieste gi tu auzi glasul lui. dar nu qtii deunde vine" (Ioan 3, 8). Daci omul, prin nutu.u sa, poate si comunice gi sitransmiti ceva, Dumnezeu cu atdt mai multl Daci un tatl sau o mamd daucopiilor lor toate cele de trebuin{i, chiar daci acegti copii s-ar putea sd fie rridupi fire, ,,Cu at0t mai mult Tatil vostru cel din ceruri va da cele bune celorce cer de la El" (Matei r , rr).,,Iar facerea de bine ;i intrajutorarea nu le datiuitdrii, cici astfel de jertfe sunt bineplicute lui Dumnezeu,,(Evrei 13, l6).

t78

acd printr-o deasi impdrtrsire cu Sfintele Taine, Hristos este inl:f tine, fii qi tu in toate precum Hristos - bland, smerit, indelung-

rdbditor, prisositor in dragoste, nu te imprtimi de cele pimante;ti, cugetr lacele inalte, fii ascultdtor, infelept. cauti si ai negresit in tine Duhul Siu; nufi mdndru, nerdbditor, impitimit de cele p[m0ntesti, nici avar, nici iubitor dearginti.

auti sd-L zireqti pe Dumnezeu cu ochii inimii Ei, in timp ce il con-lr.-, templi, roagd-L, cere-I tot ce doreqti, in numele lui Iisus Hristos, qi

vei primi. Domnul ifi va fi 1ie totul, intr-o clipit[, fiindc[ El este Fiintasimpld (necompusd), mai presus de orice timp si de orice spafiu, qi inmomentele tale de credinld negoviielnicd, unindu-1i inima cu El, sivdrsi-va1ie toate cele ce iti sunt de folos pentru mdntuirea ta si a aproapelui si vei fitu insuti atunci pdrtaq dumnezeirii, prin comuniune sincerd. adeviratl cu ea.,,Eu am zis: <<dumnezei sunteli>>" (Psalmul 81,6). Aqa cum intre tine qiDumnezeu nu va fi atunci nici un obstacol, tot asa nici intre cuvintele tale siindeplinirea lor nu va fi nici o opreliste. ce vei spune se va indeplini indati,intocmai ca si spusele lui Dumnezeu. ,.cd El a zis si s-au ficut, El a poruncitqi s-au zidit" (Psalmul 32,9 ;i 148, 6). Aceasta arat ?n privinta Tainelor, c6tqi in privinla rugdciunilor duhovnicesti. in general, in Taine se sivdrgesctoate gratie harului, sacralitilii cu care este investit preotul, in numele intAiu-lui, supremului Sacerdot - Hristos - al Cirui chip il poartd preotul. Deaceea, chiar dac[ un preot nu este vrednic de cinul pe care il poarti, chiardacl are sllbiciuni omene$ti, chiar dac[ este ezitant, pufin credincios sauneincrezitor, totuqi dumnezeiasca Taini se slvdrseste indati, intr-o clipiti.

umnezeu-Tatdllucreazr in mintea si in inima noastri prin cuvdntulS[u ipostatic (prin cuvAntul nostru, al preolilor, prin care vorbeqte

Duhul Sfint, care sti in cuvAntul ipostatic) si prin cuvintul credintei,nldejdii, blindelii, iubirii noastre, cel de pe buzele noastre si care siv0rsesteintr-o clipd, o dati ;i pentru totdeauna acele minuni statornicite inci de laintemeierea lumii, ale renasterii omului intru Hristos, sfinlirii, intiririi, nu-tririi qi vindecirii sale duhovnice;ti. Rdnduiala pregltirii acestor acte sfintepoate fi mai indelungati, efectul lor insl se produce indati, Dumnezeu, celcelucreazd, prin ele, fiind atotputernic. De pildi, prefacerea pdinii si vinuluiin Trupul Ei Singele lui Hristos se face indati ce au fost rostite aceste cu-vinte: ,,Fd, adicd, painea aceasta, cinstit Trupul Hristosului riu, iar ceea ceeste in potirul acesta cinstit Sdngele Hristosului Tiu". Dupi aceste cuvinte qidupd binecuvdntarea preotului cu mainile cruciq, p0inea gi vinul se prefacintr-o clip[ in Trupul qi sdngele lui Hristos, nu ins[ mai devreme, fiindcdatotputernicia divind ,,aqteapti" cuvintul impreuni-lucrltor cu sine al preo-

t79

tului. ,,Noi impreunI-lucrrtori suntem cu Dumnezeu" (l corinteni 3, 9). Bi-necuvdntarea datl cruciE, in numele Domnului, inseamn[ ci Taina se sivdr-segte prin Duhul Sfdnt in numele lui Iisus Hristos Ei pentru Iisus Hristos, cubunlvointa Tatilui ceresc.

p obul lui Dumnezeu (preorul) in timpul srvdrEirii slujbelor divine gil\a Tainelor trebuie si aibd convingere neclintiti ci tot ceea ce va

g0ndi qi va spune atunci se va indeplini. Astfel ii va fi lesne stipdnului nos-tru sd dea rispuns bun cererilor noastre. si faci sau s[ prefaci ceva dupicuvdntul nostru. Aceasti convingere trebuie si o aibi in chip firesc, p...u-ar respira, sau precum ar vedea sau ar auzi ceva. Eu insumi m-am simlit agade nenumlrate ori. Mi-am dat seama singur ci in cuvintele,,a zis Ei s-a ficut,a poruncit si s-a zidit" (Psalmul 32,9) totul este exact. nu existi nici o con-tradictie. Fie ca aceasti convingere s-o simfi mereu in tine, sd-ti fie precumhrana. blutura, respiratia.

entru credincios, nimic nu este cu neputinti. o credinti vie, puter-nicd, poate face intr-o clipi cele mai mari minuni. De altminteri, si

fdri credinfa noastri sincerl qi ferml se fac minuni. De pildi, minunileTainelor, fiindcd dumnezeiestile Taine se sivdrsesc intotdeauna, chiar dacdnoi ne-am ardtat pufin credincioqi cdnd le-am siv0rqit, sau necredinciogi.,,Necredinfa (noastri) nu va nimici credinciosia lui Dumnezeu" (Romani 3,37). $i riutatea noastri nu va indepirta negrlita bunitate ;i milostivire dum-nezeiascl; prostia noastr5, intelepciunea dumnezeiascd; neputinfa noastri,atotputernicia dumnezeiascl.

f u, cel ce ai srvdrsit toate nedreptilile, doreEte-1i fierbinte sr indurir- de la oameni nedreptatea, pentru ca incd din aceasti viali si nu

scapi ,,de judecata lui Dumnezeu" (Romani2,3). ,,cdci cu mrsura cu caremdsori - cele ale Domnului qi ale aproapelui tru - cu aceea !i se va misura,,(cf. Matei 7,2s. ra intotdeauna pild[ de la cel mai Drept dintre drepti, IisusHristos, Fiul lui Dumnezeu, care, drept intru toate fiind, a suferit toat[ ne-dreptatea de la oameni, fiind indltat pe cruce qi omordt cu moarte rusinoasl.

u-!i fie frici si nu deznidijdui cdnd re vor uri oamenii, fiindci air \ osdndit calea pe care au apucat, ci mai vartos bucuri-te, amintindu-fi

cuvintele Mdntuitorului: ,,Fericili veti fi cind bamenii vi vor urf'(Luca 6,22).mul isi face rost de o casi si triiefte in ea; animalul, de un curcuqsau de o vizuin[ qi se adiposte$te acolo; pasirea de un cuib, in care

scoate pui qi ii creste; albina de un stup cu faguri, unde triieqte si face miere;pdianjenul i;i lese pinza, trdieEte in ea gi tot cu ea isi obtine hrana. creatorulsd nu-si facd si El o casd, nezidit[ de mdni - Trupul Siu -, asa cum ;i-a maifrcut una in pantecele Niscitoarei de Dumnezeu qi cum iqi face si acum tem-

180

ple ale Trupului Sdu prin d[titoarele-de-viati Taine? Creatorul, Cel ce aorinduit qi ordnduie;te neincetat,,case" materiale pentru toate fipturile sen-sibile si duhovnicegte sensibile?

finlenia qi indeobgte sfinlii sunt izvoare de api din care se revarsdapI binefdcitoare tuturor credinciosilor. ,,Apa pe care i-o voi da Eu

se va face in el izvor de api curgdtoare spre viafa vesnicd" (Ioan 4, 14).

dt de curati trebuie sI fie gura duhovniceasci a preotului care ros-teste atdt de des numele atotsfinte ale Tatllui si Fiului si Sfdntului

Duh! $i mai curat[ duhovniceEte s[-i fie inima, pentru ca s[ poatd pitrundein ea gi si se faci simlit[ dulceata acestor mdrite. preacurate gi vrednice decinstire nume! O, cdt de departe trebuie s[ stea preotul de destdtlrile trupe$ti,ca s[ nu devin[ trup in care nu silisluieste Duhul Sfdnt!

are preotului i-ar mai putea arde de desf[tiri trupegti, de vreme cei se cuvine a se desfita neincetat doar de Domnul si dacl o va face,

ii va mai rlspunde Domnul cererilor sale? Oare la desfdtlri trupeEti i-ar puteasta gdndul, Etiind cd are atdfia fii sufleteqti, care vin la el cu atdtea neputinfeduhovnicegti sau trupe;ti, cirora trebuie si le arate compasiune, si le dea sfa-turi sincere qi sin[toase, cdnd ar trebui si se dedice in fiecare zi faptelor dedesdvdrsire, sd se roage cu lacrimi StdpAnului pentru fiii tdi duhovnicegti, sdnu se indepilrteze de ei, si-i pizeascl de lupii cei rlpitori qi pentru ca si ledea Domnul sporire in via1i, in credin$ qi in judecatd duhovniceasci? Oarei-ar mai putea arde preotului de desfitiri trupeqti, stiind cI trebuie s[ siv0r-qeasci des slujbe in bisericl gi s[ stea inaintea prestolului Domnului, gtiindci trebuie sd slujeasci atdt de des dumnezeiasca gi preaminunata Liturghie,si fie sdvflr;itorul qi pirta;ul cereqtilor, nemuritoarelor, dlt[toarelor-de-via$Taine, c0nd trebuie s[ oficieze de nenumdrate ori at0tea alte Taine qi ierur-gii? Inima care iube;te desfit[rile trupeqti arat[ necredintl Domnului: ,,Nupute{i sluji lui Dumnezeu gi lui Mamona" (Matei 6,24).

T\up[ roadele lor ii veli cunoaste" (Matei ], 16). Dupd roadele,,1-, dulci, dltltoare-de-via$ qi fericire ale Sfintei Liturghii, ale Prea-

curatelor Taine ale Trupului si Sdngelui Domnului vei cunoaqte c[ Liturghiaeste de la Domnul qi cI ea ne umple de Duh dumnezeiesc qi ci acest DuhPreasfdnt, dltitor-de-via!5 respiri in toate ruglciunile si in toate rdnduielilesfintelor acte liturgice. Liturghia mi se pare asemenea unui pom minunat,plin de via16. Cu frunze viguroase! Cu roade bogate! $i frunzele sunt sprevindecare, nu numai roadele! Oare cine nu s-a ales cu bogat folos duhov-nicesc, cu pace Ei cu dulceala in suflet, fie qi numai de la o singurl partici-pare evlavioasd la dumnezeiasca Liturghie? Roade bune nu dI decdt pomulslnitos. Aqa e legea firii.

181

na din vicleniile cele mai de temut ale diavolului este slibirea ini-\./ mii prin nelucrare Ei, o dati cu aceasta, sldbirea puterilor sufletesti

;i trupesti. credinla, nidejdea qi dragostea slibesc din inimd, omul devinenecredincios, ursuz, nesimtitor fati de Dumnezeu si de oameni.

aca te rogl pentru ceva, trebuie si simti ci acel ceva iti este de tre-buin$, sd crezi sincer ci toati darea cea bunr vine d" iu Dumn"r"u

li se sdvdrsegte prin El, ci nimic bun nu vine de la oameni, de la intdmplare,de la imprejuriri, nici de la soarti, cr stdp0nul iti cunoaste Ei i1i aude cerereade ajutor la nevoie, dupi cum iti cunoaste fiecare miqcare a gindurilor giinimii tale, El fiind atotbun, atotputernic, preainlelept Ei cd poad intr-o clipi,printr-o singuri miscare a gdndului sru, prin Fiul .si prin buhul Sdu Sfdnt,sd-1i dea tot ce ifi este de folos. si primeqti cele ce ai cerut. omului multe iisunt cu neputinfd, nu insi qi lui Dumnezeu. ,,cele ce sunt cu neputinld laoameni sunt cu putintd la Dumnezeu,, (Luca Ig.2T.

e inseamni si ai nldejde in rugiciune? inseamni s[ crezi cdDumnezeu este de fafi;i ci te ascurt[, inseamni c[ atunci cdnd ceri

ceva, sr o faci cu frici de Dumnezeu, cu mullumire qi cu laudi, c[ nu teindoieqti, ci ai deplini incredere ci vei primi sau c[ ti se va rcalizaceea ce9eri, cd Stdpdnul li-a auzit rug[ciunea qi c[ a primit-o in cerescul siu jert-felnic_ qi cd, rispunzdnd dorinfei maicii noastre - Biserica, daci ne rug[m innumele Bisericii - sau in numele nostru, ca un atotbun, preaintelept qi atot-puternic ne va da cele cerute, ba chiar mai mult decdt am crezui cI vomprimi. Dar o inimi impitimitl de mancare qi biuturl. Iacomi a se ghiftui cuacestea, nu poate nutri o asemenea speranfi, ca pi un suflet in care a intratu1.a,. vrajba din pricina averilor, iubirea de arginli, invidia, pani cand nu vaparlsi picatele ;i nu se va indrepta.

dc0ndu-ne semnul crucii, insemnim cu cele trei degete duse la frun-te capdtul de sus al crucii, inchipuind pe Tat[], care este Raliunea

necreati; capdtul de jos al crucii, pe pantece, inchipuind pe Fiul, cel niscutmai inainte de toli vecii din pAntecele Tatilui, si marginile laterale ale Cruciipe umeri, inchipuind Duhul Sfant, care este puterea lui Dumnezeu sau,,mOnao' prin care lucreazd, dupd cum s-a spus: ,,puterea Domnului cui searat6", sau ,,fie asupra mea mdna Domnului", adici Duhul Sfant. $i infiliga-rea omului ne reamintegte, intr-un fel, de Sfdnta Treime. Mintea gdnditoareil inchipuie pe Dumnezeu-Tatil, inima, cea in care intri qi lucreaz[ mintea,inchipuie pe Fiul lui Dumnezeu, suprema inlelepciune ipostaticr a lui Dum-nezeu, gura prin care vorbesc cele ce stau in rninte Ei in inimd inchipuie peD^uhul Sfdnt. ,,$i zicand aceasta, a suflat asupra lor gi le-a zis: ,,Lua1i Duhsf6nt>>" (Ioan 20, 22). cdnd,,din inima omului ies cugetele cele rele, desfrO-

r82

ndrile, hotiile, uciderile, adulterul, l[comiile, vicleniile, nerusinarea, ochiulpizmaq, hula" (Marcu7,2l-22), toate acestea ies de la duhul cel r[u, care qi-afdcut cuib in inima omului. Iar cdnd ,,omul bun, din comoara cea bun[ ainimii sale face si iasi bunltlti", aceasta inchipuie purcederea Duhului Sfdntde la Tatdl, prin Fiul. c0t de mdref este omul! Nu in zadar s-a scris: ..Eu amzis <dumnezei sunteli qi toli fii ai celui preainalt>>" (psalmul gl, 6). ,,Dacdi-a numit dumnezei pe aceia cdtre care a fost cuvantul rui Dumnez.eu * siscriptura nu poate sdfie desfiinlatd, adici ce s-a spus este adevirat, rdmAneneschimbat - despre cel pe crtre Tatdl L-a sfintit si L-a trimis tn lume voiziceyi: <Tu hule;ti, cdci am spus Fiul lui Dumnezeu sunt>>?.. (Ioan 10. 35-36). o, cdt[ vrednicie! ce m[ref ne apare omul! Nu trebuie si-l privim altfel- indeosebi pe crestin - decdt ca pe fiul lui Dumnezeu, aga sd-l considerimgi si vorbim cu el, ca qi cum am vorbi cu fiul lui Dumnezeu, prin harul luiHristos Iisus, Domnul nostru.

ineva care se imbolnivise mortal de o peritonit[ acutd zdcea denoui zile, fird si simti nici cea mai micd ameliorare. in urma trata-

mentelor medicale. Dupd ce s-a impdrtiEit in dimineala celei de-a noua zi cud[titoarele-de-via1i Taine, spre seari s-a simlit s[nitos Ei s-a sculat de pepatul de suferinli. s-a implrtisit cu credintd nestrimutatd. Eu md rugasemDomnului de vindecarea acelui bolnav. Am zis: ,,Doamne! vindecl-l perobul Tiu de boala lui; vrednic este de aceasta fiindcd arati iubire preolilorTdi". M-am rugat in biseric[ si la Sfdnta Mas[ in timpur Liturghiei, spundndrugdciuni qi inaintea Sfintelor Taine. Printre altele, am spus, rugdndu-mi:,,Doamne, Tu care egti viala noastri! Dupr cum mie nu-mi vine nicicum sicred cd omul acesta nu se va vindeca, nici Tie nu-Ji vine a crede ci el nu seva vindeca, fiindci Tu vindeci orice boald; dupi cum mie imi vine ugor acrede in invierea morfilor, intocmai i1i este lieid invii orice mort; vindeci-I pe robul riu, vasile, de cumplita lui boali ;i nu-l lisa sd moari, pentru casofia gi copiii lui si nu cadi in deznidejde ;i ca un St[pan ascultitoi;i grab-nic ajutitor dile lor mili. Viafa lui atdrn[ de un fir de p[r. Slavd atotputer-niciei, bunitilii si bunivoinlei Tale de a veni in ajutor, Doamne!,,.

J n cdteva minute inima se poate schimba de cateva ori, in bine sau inrrdu. poate inclina spre credintl sau spre necredintd, spre sinceritate

sau spre duplicitate, spre dragoste sau spre uri, spre mirinimie sau sprezgdrcenie, spre infrdnare sau spre dezmit. c0ti nestatorniciel $i de c-itltrezvie si luare-aminte la sine avem nevoie!

u te bucura atunci cand, indestuldndu-te cu mdnciruri si biuturialese gi plrcute, fala ili radiazd satisfacfie, fiindcd chipul lduntric al

sufletului ili este in clipa aceea hidos, ca de mort. Ji se potrivesc cuvinteleMdntuitorului. care zice: ,,Seminali cu mormintele cele viruite, care pe

183

dinafar[ se arati frumoase, induntru ?nsr sunt pline de oase de mort Ei detoati necuritia" (Matei 23,21), adici de td$rnicie Ei de flridelege.

T\ e cAte ori, o, Stipdne Doamne Iisuse, innoitu-mi-ai uguratica-miL/ flinrd putreziti de picate! De nenum[rate ori Ei in nemisurate

chipuri! De cate ori nu m-ai izbrvit de focul nedomolit dinlluntrul meu, celal patimilor de tot felul, de cate ori nu m-ai scos din pripastia urdtului Eideznldejdii! De cate ori, doar prin rostirea numelui Tiu, cu credinti, mi-aiinnoit inima secituit5! De cdte ori n-ai siv6rsit aceasta prin dltitoarele-de-viali Taine! o, Stip0ne, cu adevirat nenumirate si nemdsurate sunt mileleTale fat[ de mine, picdtosul! ce-!i voi aduce in loc, sau ce ili voi da pentrunemisuratele Tale bunltili? Iisuse, viala qi usurarea mea! s[ fiu culuare-aminte c0nd voi umbla pe cirdrile vielii in virrurea harului Tiu, fiindcd,feri-citi sunt cei ce pdzesc cdile Domnului (Psalmul ll8 3; 17,24), dupi cumDuhul Sfdnt a spus, prin gura pirintelui nostru David: stridui-mi-voi si-tifiu credincios, smerit, bl6nd, neirascibil, bun, generos, ascultitor, neagonisi-tor de bunuri plmflnteqti.

ilostenia este bun[ Ei mAntuitoare atunci cdnd ii adaugi vindecareainimii de mdndrie, r[utate, invidie, lene, licomie, curvie, minciu-

n[, inseliciune qi alte asemenea picate. Daci insi omul nu se ingrijeqte deindreptarea inimii, bizuindu-se doar pe milostenie, cu pufin folos se va alegede la ea, fiindci nu va face altceva decat si adune cu o mdn[ Ei si risipeascicu alta.

T\ oi copilasi, Pavel gi Olga, prin nemirginita mili a Stipdnului nostrulJ si prin nevrednica mea rugiciune s-au vindecat de duhul sllbiciunii

care pusese stdpanire pe ei. Miculul Pavel s-a inslnitoqit in timp ce dormea,micuta Olga s-a linigtit sufleteste, iar fetiqoara ei intunecatl i s-a luminat de-odatd. De noui ori m-am dus si mi rog cu indriznire qi cu nidejde laDumnezeu, ling[ cipitiiul lor, convins cd speranla nu-mi va fi ruEinatd, cd.,,celui care bate i se va deschide" qi ci stipdnul imi va implini rugiciunea, fieqi numai pentru stiruinfa mea. DacI judecitorul nedrept a f[cut dreptate pAnila urm[ femeii care il sdcdia, cu atat mai mult Judec[torul tuturor, mai dreptdecat toli drepfii, imi va indeplini p[cltoasa mea rug[ciune pentru acei nevi-novafi copii, va c[uta citre osteneala mea, c[tre mijlocirea mea, cdtre cuvin-tele mele rugitoare ;i citre plecarea genunchilor mei, cdtre indriznirea measi cdtre speranta mea in El" A;a a ;i f[cut Stipflnul: nu m-a rusinat pe mine,prcdtosul. c0nd am venit a zecea oari, copiii erau sinitoqi. Am multumitStip0nului qi Maicii Sale, Mijlocitoarea noastri grabnic ajutitoare.

(- a toti sd fie una, dup[ cum Tu, P[rinte intru Mine gi Eu, intru Tine,,,\-/aga Ei acestia in Noi si fie una" (Ioan 17, 2l). Ce ne separi, oare,

de Dumnezeu si de semenii no;tri? Banii, mdncarea, biutura - aceast[ pul-

184

bere, aceastd putreziciune, acest gunoi! De ce? Fiindc[ ne lipseqte nidejdeavie, cu adevlrat creEtineascd in Dumnezeu. Nu stim sau uitim ci adevdrataviald a omului este dragostea de Dumnezeu si de aproapele. Preficdndu-nevia{a in praf si reducdndu-ne-o la cele trecitoare, nu-I dim Tatilui cerescmdrirea ce I se cuvine prin a ne pune in El toati speranfa qi a-I incredinfatoate plsurile, aga cum ar trebui sI faci fiii Sai intru Hristos. ,,Daci Tati suntEu, unde este slava Mea? Unde este nddejdea in Mine? Unde dragostea voas-tr[ fa$ de Mine? Unde neimpltimirea de cele pimAntesti, stricicioase, undedorinla cu inimd fierbinte de a dobOndi cele cereqti, duhovniceqti, veqnice?

dt timp trdiesc, trupul imi aparfine, fiindcl sufletul trdiegte in el.Dupi ce voi muri, trupul nu va mai fi al meu, ci al lui Dumnezeu si

al pimintului. ,,Al Domnului este pimdntul si plinirea lui" (Psalmul 23.l)",,PImdnt e$ti $i in plmdnt te vei intoarce" (Facerea 3, 19). ,.Cel ce mindnciTrupul Meu Ei bea Sdngele Meu..." Din aceste cuvinte intelegem ci Hristosinsuqi, intreg, Se afl[ in cele doul elemente ale impirti;aniei - in Trup qi inSdnge; ele sunt ,,ale Sale" datoriti relaliei nedespdrtite pe care o au ,,cu El"- cu Hristos - a$a cum camea gi sdngele omului se afli in raport inseparabilcu sufletul omului care viazd, in ele, fiindci sufletul penetreazi tot trupul gitot sAnsele.

e nenumdrate ori am simlit moartea in inimd, fiorul mortii mr-a cu-tremurat tot trupul si din toate aceste incerclri Domnul m-a izbivit,

m-am invrednicit de nespusa Sa mili, m-a readus la viali. O, cdt de mare tre-buie si fie recunoqtinla mea citre Domnul! ,,Cd de nu mi-ar fi ajutat mieDomnul, pufin de nu s-ar fi sil[qluit ?n iad sufletul meu" (Psalmul 93, 17).

And este supus unor neputinte, trupul nostru se intristeazd, isi ,,pier-de capul". Cind este slndtos si cdnd se dedi unor desf[tIri senzua-

le, nu mai gtie ce sI faci de bucurie, sare in sus. iqi iese din fire. Si nu lulmin seaml senzaliile amlgitoare ale trupului, si nu ne l[sim prinqi de ,jocu-rile" qi tnc6ntlrile sale. SI suportim cu rlbdare durerile qi bolile trupesti, sdsporim in duh Ei sd ne punem nddejdea in Dumnezeu.

T\ e ce oare atunci cdnd fierbi de ner[bdare dintr-un motiv de cea maiLl rrrigi importan![, cind te la,si dus de cea mai micl pornire neribd[-

toare, ai ;i p[cltuit gi 1i-ai ;i primit pedeapsa inlluntrul tiu? $i de ce oare, totaqa, orice miqcare a inimii, fie chiar momentan[, spre picat se considerd p[-cat ;i iEi prime;te pedeapsa indatl? Fiindcl neribdarea ,,in mic" este o arvu-n[ a nerlbd[rii ,,in mare". Se ajunge la o asemenea neribdare fiindci sufle-tul omului este o substanf[ simpll, si chiar numai o singur[, momentani,migcare a inimii cdtre plcat constituie deja un pIcat. Fiindcd orice p[cat micduce la un picat mare, p[catul ,,mic" trebuie sancfionat intotdeauna la ince-

185

put $i currnat tot atunci. ,,Peste puline ai fost credincioasi, peste multe te voipune; intri intru bucuria Domnului riu" (Matei25,2r). Si cdt de mare esteacest ,,mult"? ,,cele ce ochiul n-a vdzut si urechea n-a auzit si la inima omu-tui _nu s-au suit, pe acestea le-a gdtit Dumnezeu celor ce-L iubesc pe El,,(l Corinteni 2, 9\.

and te rogi, incearci s[ simti cu inima adevirul sau puterea cuvin-telor rugiciunii, nutre$te-te cu ele ca ;i cu o hrani nestricicioasd.

adapi-1i inima cu ele precum cu o roui, incdrze;te-te cu ele ca si cu un focbinefdcdtor. Domnul este pentru mine totul. El imi di putere in inimi silumini in minte; imi indreapti inima citre tot binele, mi-b intireste, imi digandul cel bun; El este pacea gi bucuria mea, credinta, nidejdea si iubireamea; este hrana si biutura mea, imbric[mintea, casa. Aqa cum mama in-seamnd pentru pruncul ei totul - cu mintea, cu vointa, cu vdzul, cu auzul, cugustul, cu mirosul, cu pipditul, cu mancarea, cu biutura, cu mdinile si cupicioarele, tot aqa Domnul inseamni totul pentru mine, cdnd mi predau Luicu desivdrsire. Dar - vai mie! - cad de la Domnul cand intri diavolul in mine;i daci nu mi-aq indrepta ochiul inimii spre Domnul, daci incollit fiind devrdjmaqul, nu L-aq chema pe Domnul in ajutor, atunci diavolul ar insemnaplntru mine si este uneori tot riul posibil: gi prin rrutate, gi prin urat, ;i prinslibirea interesului pentru bine, qi prin aplecarea spre dezni-dejde, uri, invi-die, avarilie, cdtre gdnduri de hul5, viclene, necurate, c[tre dispie! fali de ori-ce; intr-un cuvant. diavolul devine atunci mintea mea, vointa mea, vdzul,auzul, gustul, mirosul, pipiitul, rnainile gi picioarele. s[ ne punem nddejdeain Domnull El este Atottiitorul, cel nemirginit in sfinlenie, in mirelie, buni-tate, mild, indurare, infelepciune.

Arit6nd credinti la vreme buni,bagd de seami si nu cazila vreme rea

f- and trupul i1i suferi de vreo boald, ia seama ci suferi cel mai inver;u-. .lr.-1at vrrjma; al mantuirii tale, ciruia, prin boali, ii scad puterile; deci

rabdd cu tirie boala, in numele lui Iisus Flristos Domnul, Care a p[timit pentrunoi rdstignire pe Cruce qi moarte. Tine minte ci bolile care ne vin sunt pedepsede la Dumnezeu pentru picate. Ele ne purifici qi ne impaci cu Dumn"r"u, n"readuc in iubirea Lui. Scris este: ,,Di-ne noui pacea si iubirea Ta; toate ni le-aidat noui". Nu uita ci si in boald Domnul este cu tine. ,,Cu DAnsul sunt in necz*(Psalmul90, 15), cd boala fl-a venit dup[ voia Stdpdnului, ca o pedeapsr pirin-

186

teascd. i la vreme buni de seaml si i la vremeci ca un mucenic fii statomic in credintd, qddejde si dragoste.

T\ umnezeu este Fiinti simpll (necompusr) de o perfecfiune absoluti.I-,, Adrcd sfinlenia cea mai curati, bunitatea gi adev[ru] cele mai

curate. Pentru a ne afla in unire cu Dumnezeu, pentru a fi intr-un duh cu El(fiindcd de la El suntem), trebuie si agonisim, prin harul siu, o desiv0rsitdsimplitate in bine, in sfintenie, in dragoste. Sfintii din ceruri, curitati deDuhul sfant prin sangele Fiului lui Dumnezeu, nu au asupra lor nici umbrlde pdcat. Pentru aceasta s-au ;i nevoit in viafa lor plmdnteasci, pentru aceas-ta ;i-au supus trupul la munci, ca si-l curete de toatr intiniciunea, cea mare-riali;i cea spirituali, pentru a se sfinti in frica de Dumnezeu, pentru a se uniin veci cu Dumnezeu, Izvorul sfinteniei. Pentru aceasta exist[ astdzi pe lumesfdnta Biserici, cu toate aEezimintele ei; pentru aceasta existd slujbeledivine, Tainele, rdnduielile biserice;ti. Pentru aceasta au fost rdnduite pos-turile, ca sd curete ;i sd sfinteascl poporul lui Dumnezeu, ca s[-l uneasci cuEl, Fiinla de la care ne vine toati fericirea, cea ldudati in Treime: Tatll, Fiul.Duhul Sfdnt.

f I rogi pe Domnul sd te iubeascd cu iubirea Lui mai puternici decdtImoartea, si te iubeasci pdni la moafte. Ia seama insd: uneori Domnul

i1i trimite o cumplit[ boali, care te apropie de moarte. Nu cirti impotrivaLui, rabd[ boala birbiteqte, mulfumind lui Dumnezeu cdte-aincercat astfel,ca un plrinte. Asta trebuie sI inlelegi cAnd spui ci iubirea lui Dumnezeu estetot atat de puternici precum moartea. OricAt de tare ai fi lovit, chiar ;i inspasmele morfii, crede cd Dumnezeu va putea - daci va voi - sI te izbiveas-cd nu numai de boall, ci qi de moarte, cI are aceasti putere. Nu ceda, nuschimba iubirea de Dumnezeu pe iubirea de trupul cel striclcios, ci di-1itrupul, pe de-a-ntregul Domnului, precum Avraam pe fiul siu Isaac spreardere pe rug. Incredinfeazl-te vointei pedepsitoare a lui Dumnezeu, fdrd, apierde credinfa in bunitatea Sa, firl a cidea cu duhul, f[rI ca buzele tale s[rosteascl hul5 smintiti impotriva lui Dumnezeu, Care te-ar fi osdndit, chi-purile, atdt de aspru, pe nedrept. Vei aduce astfel o mare jertfi Domnului, caAvraam, sau ca mucenicii.

e imi di lini;te in minte si tn inimi, ce m[ face sI scriu, ca si rimA-ni ceva dupl urine, sd-mi dobdndesc liniqte statornici printre grijile

gi de;ertdciunile vielii? Nidejdea cre;tineasci, neEtirbiti gi vie, in minunata,linistitoarea putere a acestor cuvinte: Domnul este pentru mine totul ! El estecomoara mea firi prel! in orice stare te-ai afla, ea if poate da liniqte, te poateface bogati ;i cind eqti s[rac, mirinimos gi indatoritor fafl de oameni, cdndeqti zgdrcit si ursuz; s[ te faci si nu deznddijduiegti c0nd cazi in picat. Dom-nul este pentru mine totul ! El este credinfa mea, nldejdea, dragostea, t[ria,

r87

*

puterea, pacea, bucuria, bogilia, mdncarea, biutura, imbrdcrmintea, intr-uncuv0nt - via1a, toate ale mele. Daci Domnul, omule, inseamnr pentru tinetotul qi tu vei insemna pentru Domnul totul. Si fiindci comoara ta este in ini-ma ta, Ei Dumnezeu iti cere sr-I dai inima - ,,D[-mi, fiule, Mie inima ta,.(Pilde 23,26). Aceasta inseamni ci, pentru a face si se implineasc[ voia ceabund qi desivdrqitd a lui Dumnezeu, trebuie si renunti si-1i faci voia ta ceacoruptr, prtima.si, trufa;r. uitr de voia ta, fine-te numai de vointa lui Dum-nezeu; spune: ,,nu precum eu voiesc, ci precum Tu voiesti,,.

1^t restinul. cel ce sivdrqeste fapte de dreptate, nu are de ce si se lauderu, pe sine, fiindcd el a fost mdntuit si se mdntuie;te mereu de tot riul

numai prin credint[ qi face fapte de dreptate tot numai prin credingl. ,,clciin har suntem mdntuili prin credinti si aceasta nu e de la voi; este darul luiDumnezeu; nu din fapte, ca si nu se laude nimeni" (Efeseni z, g-g). pentruca nimeni si nu se laude cu nimic.

tdt timp cdt stiruim in rugiciune sdrguitoare, simtim liniEte, c6ldu-r[, ne este sufletul usor;i plin de lumini, fiindci suntem cu Dum-

nezeu gi in Dumnezeu. cand pirdsim rugiciunea, au gi inceput ispitele, tul-buririle tot felul. O, preafericitele clipe ale rugiciunii!

ragostea de Dumnezeu apare;i incepe si lucreze in noi atunci cdndl-l incepem s[ ne iubim aproapele ca pe noi ingine, cand pentru er, ca

gi chip al lui Dumnezeu, nu ne crutim pe noi qi pe cele ale noaJtre, cdnd nestrdduim din risputeri pentru mdntuirea tuturor. Cdnd, pentru a bine-pllcealui Dumnezeu, renuntlm la satisfacerea poftelor pAntecelui, la plicerile tru-peqti care mangaie ochiul, cdnd nu-i mai facem pe plac rafiunii celei dupitrup qi ne supunem Raliunii divine. ,,Pentru ca cel ce nu iubeqte pe fratelesdu, pe care l-a vdzut, pe Dumnezeu, pe care nu L-a vdzut nu poate si-Liubeascd" (1 Ioan 4,20).,,Iar cei ce sunt ai lui Hristos lisus qi-au rlstignittrupul, impreunl cu patimile ;i cu poftele., (Galateni 5,24).

/-r ere ce vrei de la Domnul. Dumnezeu-Tat5l trebuie doar sd vrea: Fiullr--, Ficitor si Duhul Sfint Sivdrgitor sunt pururea cu El ;i in El, precum

pi El este in Ei, sl sunt gata intotJe"""" g implineasci voinla Tatdlui Atorputernic, Atotbun, fiindcl una sunt cu El dupi bunitate gi dupd atotputernicie.

arurile de la Dumnezeu nu trebuie si le fii in tine, ci si le reverqi giasupra altora. Ia exemplu de la naturi. soarele nu tine in sine lumi-

na, cl o revarsd asupra pdmdntului ;i a lumii. Pistorii duhovnicesti, mai cuseamd, nu trebuie si-qi fini lumina, mai bine zis lumina lui Dumnezeu in si-ne, ci sd reverse din bel;ug lumina mintii gi a cunoqtinpelor gi asupra altora.

u ce ne sunt ocupate inimile? Dumnezeu ,,cearci inimile qi rirun-chii" (Psalmul 7, 10), vede ce avem in inimi, de ce ni s-a legat ea

188

lh cea mai mare parte a viefii. Dacd Domnul ne-ar fi inzestrat cu darul de aprivi noi inqine in adincul inimilor omenesti, ochii ni s-ar fi intors cu groazd,de la ele, ca de la o strdnsuri de necuritenii: preacurvie, curvie, hotie, mdr-turie mincinoasr, huli, trufie E.a.m.d. cdte marsivii nu am descoperi in ele?MdrEdvia ingratitudinii fa$ de Dumnezetr, a uitirii de Dumnezeu, necre-dintei, pulinei credinfe, atasamentul orb fa$ de cele pimdnteEti, chiar si delucrurile cele mai absurde, ignorarea celor ceresti si a destinului nostru dedupr moarte, nepisare si dispref fa$ de Biserici, fa$ de slujbe, de rdnduieli,de tipic, dispref fa$ de preoti, de reprezentanrii credintei il Bisericd si incin-ar fi decdt o micd parte din m6rsivii.

rucea nu poate fi conceputi pi reprezentati f[ri dragoste; unde este\-, Crucea, acolo este qi dragostea; in biserici vedem pretutindeni

cruci, ,,portative" sau ,,aplicate", pentru a ni se aduce aminte cd suntem in bi-serica Dumnezeului iubirii, Care S-a rdstignit pentru noi.

cu totulduintd"

T n procesul instruirii gi formdrii omului este deosebit de periculos sdI se pund accentul doar pe minte qi rafiune si s[ nu se dea atenfie inimii.

Tocmai acesteia trebuie si i se acorde cea mai mare atentie. Inima inseamniviat6, dar care poate fi o viatd alterat[ de pIcat. Acest izvor al vietii trebuiepurificat, trebuie aprinsi in el flacira curati a vietii, in aqa chip incdt sd ardimereu, sd nu se stingi Ei si dea o direcfie gdndurilor, dorintelor, ndzuinteloromului de-a lungul intregii sale vieti. Societatea s-a corupt tocmai din cauzacarentelor educatiei creqtine. Ar fi timpul si inteleag[ cre;tinii voinfa Dom-nului: El vrea de la noi inimd curatd; ,,Fericiti cei curali cu inima.. (Matei 5,8)' Luali aminte la dulcele Slu glas din Evanghelie. Adev[rata viati a inimiinoastre este Hristos (Hristos trdiepte tn mine - Galateni z, z0). invlta1i dininfelepciunea Apostolului: acea$ta@99!sge-114$egiqtq&a.

* l4ainile acestea, crrora Ie place sd primeasci daruri, se vor pune peIVIpiept ;i nu vor mai lua nimic. Picioarele acestea, c[rora le place si

alerge pe c[ririle riului ;i nu le place sI stea la rugiciune, vor fi inlepenitepe vecie si nu vor mai merge nicdieri. Ochii aceqtia, cirora le place sd se uitecu jind qi cu pizmd la bundstarea aproapelui, se vor inchide,locul din ei seva stinge pentru totdeauna, nimic nu-i va mai ispiti. Auzul, cel ce se deschidedeseori cu plicere pentru a asculta defiimirile, va asurzi qi nu va nai auzidecdt trAmbitele ce vor suna spre invierea morlilor gi atunci se va scula trupul

e spune: dacd n-ai chef, mai bine nu te ruga. Este o cugetare viclea-nd, dupi trup. Daci vei inceta fie si temporar si te rogi, te vei lepddade ruglciune. T'rupul asta ;i vrea. ,,impdralia ceruluise ia prin stri-(Matei ll,l2). Firi o autoconstrdngere spre bine, nu te uei mOntui.

189

nostru nestricdcios ,,spre invierea viegii sau spre invierea osdndirii" (Ioan 5,29).Ya rrmdne oare ceva din noi viu gi dupd moarte, ceva de care trebuie sdne ingrijim incd din viald? Da, ceea ce numim acum ,,inimi", omul lluntric,sufletul. Lui trebuie s[-i dim cea mai mare atentie. curdpli-v[ inima c0ttimp sunteti in viatd, pentru ca ea, sau sufletul, s6-L poat[ vedea atunci peDumnezeu. Dali trupului si nevoilor lui atenfia necesari doar sustinerii sale,sdnitilii, unei prezenfe decente. Totul va muri, totul va lua pimdntul cu sine.straduili-vd sd des[v0rqiti acea parte din voi care iube;te si care ur[qte, carese liniqteqte si care se tulburi, care se bucuri gi care se intristeazd,, adicd,inima, sau omul cel dinl[untru (cel ce gdndeEte, judeci cu mintea).

e-a lungul intregii lor vieli pimdnteEti, oamenii caut[ de toare, nu-mai pe Hristos, Ditdtorul-de-viat[, nu-L caut[ si de aceea viata lor

sufleteascd e ca si inexistenti qi devin robii tuturor patimilor: necredin{a,scepticismul, ldcomia, invidia, ura, goana dupd onoruri, ghiftuiala cu m0nc[-ruri gi biuturi. Doar spre sfOr;itul vietii incep si-L caute pe Hristos, ducAn-du-se sd se impirtlEeasci, fie din stringent[ necesitate, fie dintr-o deprindereimprumutati de la altii. o, Hristoase Dumnezeule, viata si invierea noastri!Cdt de mult ne-am dat desertdciunii gi cdt am orbit! Ce-ar fi fost, oare, daclTe-am fi clutat, dacl nu ne-ai fi lipsit din inimi? Fericirea pe care o gust[cei ce Te au in inimi nu poate fi spusd in cuvinte! EEti pentru ei hrani sili-oas[ gi bduturd nesecatI, imbr[ciminte strilucitoare qi soare luminos, ,,pacealui Dumnezeu care covdrqeste orice minte" (Filipeni 4,7) qi bucurie negr[iti;totul, totul! Pentru cel ce Te are pe Tine, tot restul, tot ce e p[mdntesc, nu-idecOt pulbere qi putregai.

uhul este Cel ce dd viatd. Prin Duhul lui Dumnezeu au fost insu-fletite fipturile din chiar momentul creatiei; Fiul lui Dumnezeu a

fost coplrta; la crealie Ei Lui i se datoreazd,trecerea fdpturilor din nefiinli lafiinla. De aceea Trupul gi Sdngele lui Hristos se fac, prin Duhul Sfdnt, dinpdine qi vin, intocmai cum in pAntecele Preacuratei Fecioare ele s-au ficutprin Duhul Sf1nt din s0ngele ei. Duhul SfAnt lucre azd creator qi in pdntecelemamelor. Darurile noastre sufletesti sunt ale Duhului lui Dumnezeu.

J mperiul vietii ;i imperiul mo4ii merg unul ldngi altul, spun merg,Iadicd nu stau pe loc, fiindcd sunt de ordin spiritual. Mai-marele celui

dintdi, adicd al imperiului vielii, este Iisus Hristos gi cine e cu Hristos, acelase afli, neindoielnic, in imperiul vielii. Cipetenia celui de-al doilea, adicl aimperiului morfii, este stipdnitorul puterilor de sub cer qi al duhurilor riului,care i se supun, atdt de multe la numir incdt ii depigesc pe tofi oameniitriitori pe pdmdnt. Ei sunt fiii mo4ii, supugii c[peteniei peste cele de sub cerqi acestia se afli intr-un necurmat rdzboi cu fiii viefii, adici cu adevlraliicreqtini, pe care incearcd prin toate viclequgurile sd-i atragd. de partea lor,

190

prin poftele trupului Ei ale ochiului, prin fal[ lumeasci. prcatul ;i f[ridele-gea sunt stihia lor qi, prin picate, dac[ nu ne poclim, trecem intr-adevir departea lor. Pe oamenii la care plcatul a ajuns sd fie o necesitate zilnici,devenind insuqi modul lor de a fi Ei care beau firidelegea asa cum beau apI,pe acegtia demonii nu-i tulburi. Ei au si intrat in stdpdnirea diavolului, devreme ce triiesc neingrijindu-se de suflet; indatd ce se vor intoarce la Dum-nezeu qi isi vor recunoaEte gre;elile, cele cu voie sau firi voie, rdzboiul vaizbucni din nou, hoardele demonilor se vor ridica iarisi la lupti crAnceni. Deaici se vede c6t ne este de necesar sd-L ciutim pe Hristos, ca pe incepdtorulvielii, Biruitorul iadului gi al morfii.

rf.t oate necazurile qi suferin{ele vin de la pulina credinl[, sau de la vreoI patimd care ni s-a cuibirit in suflet, sau de la vreo alti intiniciune,

vdzutd,numai de Cel Atotvlz[tor, si aceasta e semn ci ne-a intrat diavolul ininimd qi ci Hristos nu mai este in ea. Hristos este pacea, libertatea sufletului,lumina cea neqr[itI.

erul, suflarea vAntului, respiralia fipturilor in lumea materiali,acestea toate corespund duhurilor din lumea spirituali Ei insusi Du-

hului lui Dumnezeu cel necreat si Dititor-de-via1i. De aceea Duhul qi-a fi-cut cOndva aparitia ca o ,,suflare de v0nt" (Faptele Apostolilor 2,2), de aceeagi Mdntuitorul amintegte de suflarea vdntului, c0nd vorbeste de ,,oricine enlscut din Duhul" (Ioan 3, 7). in multe privinte lumea materiali se aseam[nicu lumea spirituald, fiindcd cea dintAi este o creafie a Duhului" Ar putea oareDuhul creator si nu Se arate, parlial, pe Sine qi si nu creeze analogii inlumea material[, printre creaturile trezite de El la viaf[? omul este expresiasuprem-posibild a chipului lui Dumnezeu in creaturi.

dnd sXrut[m cu buzele inseamni cd sdrutim si cu sufletul. C6ndsirutim un obiect sfinlit, trebuie si o facem cu buzele, cu inima si

cu sufletul.

omnul conduce cu intelepciunea qi cu cuvdntul Sdu lumile materi-l-l ale'o face puternic, in chip minunat. Ca qi componentele unui trup

de animal, arborii, iarba, pietrele se fin legate in alcituirea lor, asemeneatuturor corpurilor, gralie forfelor qi legilor care lucreaz6,in e\e. Asa cum su-fletul poartr trupul ;i il insuflete$te, tot astfel si Dumnezeu ,,poartr" lumea,insuflelind-o cu Duhul SfAnt. Nu in zadar omul este considerat a fi o lume inmic. In fafa lui Dumnezeu, lumea intreag[ ieste ca o biati pdnzd de prianjen!o biatr pinzd de piianjen este qi trupul meu! $i toru$i, c6ti ?nlelepciune infiecare atom al materiei ;i totul se tine numai prin infelepciune, prin legi ves-nice, pline de inlelepciune. o. intelepciune, intelepciune, cu toati existentanoastrd suntem datori fali de tine - fati de bunul tiu Pricinuitor! Moartea

t91

mea, dezagregarea sau nimicirea fiintei mele vlzute, dovedeste limpede c[nu sunt in fafa Ta. Doamne, dec0t o pdnzd, de plianjen!

lavi ratilui Ditdtor de via1i, Fiului Dititor de viat5, Duhului sfintDititor de via$. Slavd lui Dumnezeu, Fiin$ simpli (necompusl)

care ne izbdveqte neincetat de moarte sufleteascd, moartea care ne vine prinpatimi. Slavi [e st[pdne, Cel in trei ipostasuri. care rrspunzi la simplachemare a numelui rlu, lumindndu-ne chipul mohorat al trupului qi sufletu-lui nostru, diruindu-ne pacea Ta mai presus de toate cele pdmanteqti, totbinele gi toati intelepciunea!

p oaga-te neincetat, chemdnd numele D[titoarei-de-viaf5 Treimi, car\sd nu-ti fie cuprins nipraznic sufletul de vreo patimd, de trufie sau

de invidie, de riutate sau de uri, de avarilie sau de arghirofilie, sau de m0nie,de licomie, de irascibilitate, de cdrteald, de infumurare, de minciund. declevetire qi de altele asemenea, fiindci ne migcim mereu printre curse, infiecare ceas, in fiecare minut al vielii noastre. Ochii inimii si-1i stea neclin-tit de straj5, in fiecare ceas, in fiecare minut; inima si-1i fie mereu treazd,ziua gi noaptea, dupi curn e scris: ,,De dormit, dormeam, dar inima-mi ve-ghea" (C0ntarea C0ntirilor 3, 2).

f rebuie sd-ti iubeqti aproapele cu atdt mai mult cu cdt gtii ci grese$ter impotriva lui Dumnezeu qi a oamenilor, fiindci atunci el este bol-

nav, sufletul i se afl[ in necaz, in primejdie. Atunci trebuie si-i aritim com-pasiune, si ne rugim pentru el, si-i oblojim inima spre vindecare, cu un cu-vint de mdngaiere, de inleleplire, de luminare, lini;tire, iertare, iubire: ,,Fi1ibuni intre voi gi milostivi, iertand unul altuia, precum qi Dumnezeu v-a ier-tat voui in Hristos" (Efeseni 4,32). Picatele qi patimile, ocirile gi g0lcevilesunt adevdrate boli ale sufletului ;i chiar aEa trebuie considerate. Patimilesunt ca un foc grozav, un pdrjol sufletesc, care mistuie firea cea dinluntru aomului, o vipaie ce vine din beznele gheenei. Focul acesta trebuie stins cuapa dragostei, care stinge flicdrile r[ului ce vin de la iad, ale tuturor patimi-lor. Vai noui insi daci nechibzuinta si egoismul ne vor face si sporim acestfoc cu alte fliciri infemale, adici cu piopria noastri rdutate qi ursuzenie,ajut0nd prin aceasta duhurile riutlfi care se striduiesc din rlsputeri, in toatdvremea, sr aprindl alte gi alte focuri in oameni, prin noi ;i noi patimi. Noiinqine intefim focul gheenei qi dac[ nu ne pociim qi nu ne infeleplim in bine,ci continuim s[ ne prostim in riu, vorn fi osdndili laolalti cu diavolul si cuingerii lui la chinuri in iezerul de foc. si nu lislm riul si invingd in noi; siinvingem riul cu binele! Blestemati suntem noi oamenii! Nu ne-am deprinsinci Jd considerdm fiecare plcat ca pe o nipasti a sufletului, nici si aritimcompltimire sinceri, iubitoare celui lovit de o asemenea nipast5. De ce oarenu fugim de picat, nu ne ferim de el ca de o otravr, ca de un $arpe veninos,

r92

de ce suntem atrasi de el? De ce nu ne este mild de noi inqine cdnd cidem inpdcat? De ce nu venim cu lacrimi inaintea Domnului. creatorul nostru?

'purtuna care ni se stdrneqte uneori in suflet, in aceastl viati, din pri-I. cina patimilor este ing[duiti de Dumnezeu tocmai ca sd ne facd si

uram din toatl inima orice patimi qi si inlelegem c[ toate cele pimdnteqti nuvaloreazd nimic, oricdt ni s-ar pirea ele de prelioase si de pllcute, qi pentruca si-L dorim din toatl inima pe Unul Dumnezeu, Izvorul liniEtii qi al vielii,qi si ne alipim numai de El, si prefuim mai presus de orice vointa-I sfdnt[,pacea qi bucuria Sa.

in toate pdrgile, cdt timp e.sti pe plmdnt esti asaltat, inghesuit, silit sIte schimbi, intr-un fel sau altul: de rude, de prieteni si cunostinte, de

avere, de destitirile senzuale de la propriul trup; te pot face s[ te schimbi gi sti-hiile naturii: p[mantul, apa, focul, aerul, lumina. AlipeEte-te de unul Dumne-zeu, ,,la care nu este schimbare" (Iacov, I, r7), Singurul care este, tot, iubire.

curios cd oamenii supdricioqi, dupd agonia unei puternice qi pre-filungite cize de manie ;i dupi ce au trecut prin toate chinurile unei

asemenea crize, devin bldnzi si smeriti ca buni de pus la rani! Ceea ce estevalabil pentru stirile de mdnie si riutate e valabil si tn cazul altor patimi.Insuqi Domnul ne-a ar[tat ci patimile se osdndesc prin ele inqile, mor de pro-pria lor agonie. Aqa sunt pedepsite trufia, invidia, ura, zgarcenia, arghirofi-lia. Fiecare patimi iqi este siegi dascil Ei gdde in tot omul care o suporri.

1r dutali pacea qi sfinfenia fird de care nimeni nu va vedea pe Dom-,,\-,nul" (Evrei 12, l4). FereEte-te sd tulburi pacea din pricina unor

lucruri stricicioase qi trec[toare,^a egoismului tiu plcdtos. Iube;te pacea maipresus de orice, ca pe Domnul Insugi! Nimic si nu-1i fie mai de prel decdtpacea qi dragostea reciproc[. Sd iubim pacea, pacea, pacea!

Q ufletul omului este o fo4i liberi, care poate deveni fortd buni saurJ rea, in- funclie de direclia pe care i-o dim. Doamne, Tu eqti forla

atotputernici! intireqte sufletul meu neputincios, ca si se indrepie ciire rapiacea buni! Pe piatra de neclintit a poruncilor Tale intire,ste-mi inima mea, atAtde slabl in lucrarea virtulilor! Imi dau seama, Doamne, din viala cea de toatezllele, ci riri Tine eu nu sunt nimic, cI tiri Tine nu pot sivArsi binele, citlri Tine mi stipaneqte riul in fel qi chip. Flri Tine sunt fiul pierzirii. o,negriiti Bunrtate! umple de bunitatea Ta si inima mea! Mi rog Tie, iar qiiar: di-mi mie a Te iubi pe Tine ;i pe aproapele meu ca pe mine insumi, dintoatl inima. $i si nu fiu riu, trufag, gdlcevitor, nelinigtit, ci bun, smerit,respectuos qi indatoritor, supus. Amin.

6, cdt de sdrguincios se arati diavolul qi lumea in a sidi neghina in\-/ tarina lui Hristos, care este Biserica, in a sidi. o datd cu cuvdntul

dumnezeiesc, cuvantul lumesc, .uuantui o"q;;;;iir' in to.ut templelor

r93

divine, lumea si le-a ridicat-pe ale sale: teatre, circuri, sili de adunare, tem-plele de;ert[ciunilor lumii. in locul sfintelor icoane, pe care iubitorii de celelumesti nu le iau in seami, au inceput si aparl pottr"tele oamenilor, pictatesau fotografiate, imagini de tot felul; in locul iui Dumnezeu Ei al sfinlilorsunt cinstifi pdni la divinizare celebritilile lumii: scriitori, artisti, cflnt[refi,pictori care se bucur[ de trecere in societate gi de un respect vecin cu evlavia.Sirmanii creqtini! Au cdzut cu totul de la Hristosl in loc de imbriciminteduhovriceasci, iqi indreaptd atenlia spre haine la ultima mod[ qi spre totfelul de podoabe artificiale, care exceleazd.prin scumpete si strdlucire.

ft dnd este lovit de vreo boali sau de vreo altd neputinli trupeasci sauls'de vreo supdrare, omul nu poate veni indati la Dumnezeu cu

credint[ ;i dragoste inflicirati, fiindcd la necaz si la boali inima este insuf'erinfi, iar credinla gi dragostea cer o iniml sinitoasi qi liniqtiti. De aceeanu trebuie sI ne intristim din cale-afarI atunci c6nd, bolnavi fiind sau cu-pringi de o mare suplrare, nu suntem in stare si-I ardtim credinfi lui Dum-nezeu Ei si-L iubim cum se cuvine qi si ne rugim sdrguitor Lui. Toate la vre-mea lor. uneori nici pentru rugiciune nu este timpul cel mai prielnic.

p oartd-te fati de apropele cu o inimi desrvdrsiti, adici sincer si cur dragoste. intocmai cum te po(i cu tine insuli, qi aproapele te va iubi

si el. Iar dacl nu te va iubi, cel putin va cinsti in persoana ta pe un binefi-cdtor, ifi va purta respect si va cduta si faci qi el ci tine.

Q dracul. care se bucuri de firimiturile de la masa stlpdnului sru,x) fdli-se-va oare cu aceasta? cu ce si se fdleascr? cu srrlcia sa, oare?

Eu sunt s[racul; Stipdnul e Domnul; firimiturile de la masa Sa sunt darurileharice si cele naturale.

nn ce se recunoaste cregtinul apropiat de Hristos? crestinul care seI afld aproape de Hristos vine deseori inaintea lui Hristos, cu credinti

;i dragoste, rosteste deseori dulcele slu nume si-L cheamd deseori in ajutor,i;i indreapti deseori privirile minlii gi ale inimii citre El. il poartd pe Hrisrospe buze ;i in priviri, fdrd Hristos devine neajutorat gi trist. omul indepdrtatde la Hristos se gOndeqte rar de tot la El qi atunci flri dragoste qi firl credinfdpomite din inimI, ci silit de vreo necesitate si ca unei persoane pentru carenu are nici o tragere de inimi, care nu-i bucuri si nu-i desflteazl inima Eicare nu-l atrage in nici un chip. Cei ce se simt aproape de Hristos insi, nu-L,,scap6" din gindurile qi din inimile lor, ci trdiesc prin El. pentru ei, Hristoseste respira{ie, hrani, bluturi, casd, intr-un cuvant, totul. Dulcele siu nume,relalia binecuvdntati pe care o au cu Iisus Hristos ii fac si se simti legali cuintreaga fiinli de El (,,lipitu-s-a sufletul meu de Tine" - psalmul 62, g) qi inacest atasament igi aflI o nespusi fericire, pe care lumea nu o cunoa;te. Iatisemnele prin care poli afla cine L-a gisit pe Hristos si cine nu L-a gisit inci.

194

Cei ce nu L-au gisit pe Hristos trdiesc in lume f[ri credinti sincerd, se gdn-desc qi se preocupi mai mult de cele ale vietii zilnice. Cum s[ se distreze,cum si min0nce gi s[ bea bine, cum sd se imbrace mai aparte, cum s[-qi faclpoftele, cum si-qi omoare timpul, negtiind ce sd fac[ cu el, deEi timpul ii cau-ti gi, fiindcl nu se las[ glsit, fuge in mare goani sub ochii lor; zilele, noptile,lunile, anii zboard pe rAnd, pdn[ cdnd risund, in cele din urmi, teribila oricdnd i se spune timpului: opre$te-li curgerea, pentru acela 1i-ai incheiat meni-rea. Atunci plcatele ;i firadelegile pe care le-ai slvdr;it i1i vor ieqi inainte, sevor n[pusti asupra ta cu toat[ greutatea ;i nu vei sc[pa in veci de apisarea lor.

f^te inseamnd sd umbli dupi distractii? inseamni ci vrei si-ti umpli,lr.-, cu indiferent ce, un gol sufletesc, ceea ce vldeqte o stare de boali,

fiindc[ sufletul a fost flcut s[ lucreze, nu si trdnddveascd.

E i" ca toate cunoqtinlele tale despre credinli sd 1i se pari mereu noi siI' sd le consideri mereu tot atdt de importante, de sfinte, de atrigitoare.

5 omnul este StIpAnul si Cdrmuitorul absolut a toati fdptura. Stim ciI-rf vointei Sale i se supune intreaga creatura: ingerii si oamenii cu

inimi tnleleapt5, cerul, pimAntul si tot ce se afli in ele, chiar gi iadul cu totce este in el. Porunceqte ingerilor si aceqtia aleargi indat[ si faci voia Sa! Leporunce$te si fie pizitorii oamenilor niscuti a doua oari prin Botez qi ei iiplzesc toati viafa, respectand pAni la o iotd poruncile Domnului, porunce$tecerului ca si reverse ploaie sau rou6, zdpada sau grindinl, sau sd le tinl peacestea in el; porunceqte vantului, apei;i este ascultat; poruncegte focului qiacela I se supune; porunce$te soarelui gi acesta se intunecl sau striluce;tepeste o intreagl emisferl a plmdntului, incdlzind-o ;i lumindnd-o; porun-ceqte pdmdntului qi el odrdsle$te tot soiul de plante, iar dacd ii porunce;te sdnu mai produci, aqa se Ei intdmpli; porunce$te apelor sd se reverse flri mi-sur[ pe plmAnt qi ele se revarsd in potopul universal; porunceste vAnturilorqi ele bat, b6ntuind cu distrugdtoare furie, pentru pdcatele noastre; porun-ceqte peqtelui celui mare s[-l inghiti pe Iona proorocul gi acela se lasd inghi-

[it; porunceqte pegtilor s[ umple nivoadele ucenicilor Sai gi aceia aleargl siindeplineasc[ porunca Atoatef[citorului; porunceste mortului s[ se scoale qis[ fie viu qi moartea se indepdrteaz6.de omul acela qi apare din nou viata; po-runce$te bolii si-l lase pe bolnav ;i boala fuge de la el Ei bolnavul se ridicddin pat sinitos si vioi, poruncefte dracilor gi ei se supun fdrd crdcnire. Mdre!este numele Domnului! L[udat este numele Domnului! Preasllvit este nume-le Domnului! El poate preface creaturile Sale dup[ cum ii e voia: apa in sOn-ge, apa in vin, toiagul intr-un sarpe viu gi din nou in toiag; toiagul. Intr-oplanti vie, omul intr-un stilp de sare, precum solia lui Lot, qarpele in aur Eidin nou aurul in farpe, aqa cum a flcut Domnul la rugiciunea dreptului SiuSpiridon al Trimitundei. Dar, mai presus de toate, deosebita putere a lui

195

Dumnezeu se arat[ atunci c6nd il transformi pe un picitos intr-un vas sfdnt;i ales, cdnd il ridic[ pe cel cizut cu groaznicicldere; cdnd il invie si il in-noieqte pe cel atins de putreziciune, cdnd di via$ omului mort trupeste qi su-fleteEte, cdnd il duce la viali vesnici pe cel cizut in moarte vesni"d! Aces-tea sunt minuni intre minuni! Prin acestea se aratd nemirginita bunitate, in-lelepciunea si atotputemicia lui Dumnezeu fat| de creituri. $i incl prinaceea ci El, Domnul creaturii fiind, cel fdri de inceput si neinclput, a bine-voit s[ se facd om pentru mdntuirea noastrd qi ,,Cuvantul s-a ficut trup ;i s-a siliqluit intre noi" (Ioan l, l4), a triit impreunl cu oamenii, a fost om intrutotul, in afari de picat. Spiimdntatu-s-au de aceasta cerul qi prmdntul, p6nila marginile lor, vizdnd pe Dumnezeu fdcandu-se om cu trupul, vorbind cunoi, ficand tot binele pentru noi, slvdrqind nenumirate minuni, pitimind (o,minune negriiti!), murind (o, groaznicd minune!) qi inviind pentru noi, pecei morti impreuni cu Adam inviindu-i o dati cu sine! slivesc puterea Ta,Doamne, atotbund, sfAnt[, atotputernicl, preainleleaptl! Aratd-Ji si fati demine, Doamne, puterea-Ti minunati qi, cintirindu-mi soarta, mdntuieste-mipe mine, nevrednicul robul TIu, trecdndu-mi cu vederea greselile cele cuvoie gi flri voie, cu qtiinfi ;i cu negtiin{i, pururea indreptdndu-mi pe ciileTale si intlrindu-mi cu harul riu, spre a le putea urma ;i prin mine sr leurneze qi altii, cei in fala cirora m-ai asezat ca un luminitor, pistor, invili-tor si sacerdot.

dnd gugti mdncarea;i biutura cea flri de moarte, Trupul qi SAngeleDomnului, inalti-ti inima plini de mullumire citre Dumnezeu ;i

spune: ,,Mullumescu-Ji rie, Doamne, celui ce esti pdinea vietii si Izvorulnemuririi, Cel ce ne-ai dat noui spre mancare qi biuturi Trupul qi SdngeleTru, pentru ca, fiind curlgi1i gi sfintili aici pe pimdnt, si intrim in ve;nica TaImpirilie, ca sd ne desfitim vesnic de vederea felei Tale si de viata fericitipe care ne-ai pregitit-o nour. Nu-mi da mie, Doamne, sd mi ingrijesc doarde pdinea si biutura trupeasci, nu mi lisa sI md impitimesc de ele, fi-mi simd pot alipi doar de Tine, Doamne". cand minanci mancare pentru hranatrupului, mullumeqte-I lui Dumnezeu ;i zi: ,,Mullumescu-fi Jie, Doamne altuturor bunitrtilor ve;nice, Jie celui firi aseminare, cel ce faci si aparinenumdratele bunitdli ale pimAntului, mullumescu-Ji Jie, Cel ce eqti hraninestricdcioasd, dltitoare de viali, sfdnti, lin[, usoar[, dititoare de pace qibucurie qi Care nu seacd nicicdnd. Multumescu-Ti Tie ci mi-ai dat si aceastlhrani stricicioasi, pentru a mr nutri gi a mi desi[ta, pentru ca p.inir-insa ,acunosc, fie qi intr-o nespus de mic[ misurd, dulceafa Ta, Tu fiind tot numaiDulceafi". Lumindndu-te cu lumina naturali, spune: ,,Slavi fie, Doamne,Lumina cea netrecltoare, preadulce qi aducitoare de bucurie, fiindcd prinaceasta lumini, trecitoare, dar atdt de frumoas[, ne luminezi cu chipul T[u

r96

neapropiat, plin de dumnezeiasci lumini, pentru ca, vdzdnd aceastl luminimateriali, si ne indreptim necontenit gendul spre Tine, Lumina cea veqniciqi neapropiati, qi s[ ne striduim, vietuind in curilie, si ajungem a Te con-templa, in fericire. C0nd inspiri in pllmdni aerul - aceasti vitali, intremitoa-re stihie - de care nu ne putem lipsi o clipI, pentru c[ ea ne line vii in trup,indreaptd-ti din nou gandul spre Dititorul-de-viati Duhul Sfint, impreuni cuTatil si cu Fiul, Duhul prin care trrim, ne miqcim, existrm, multumeEte-Ipentru cd respiri si gdndeste-te c[ precum trupul nu poate trii firi aer, nupoate exista nici o clipd de via$ adevirat[ flri Duhul Sf6nt gi tiri o existentidusl in infrinare. CautI sd fii mereu in comuniune cu Dumnezeu, fiindcdfilrdEl sufletul moare. Jinandu-te departe de orice creaturi, indreapti-te mereucitre Creator, mullumeqte-I pentru toate, nu te lipi de nici o creaturl, nu-i slujinici uneia mai mult decdt Creatorului, fiindci a-i sluji creaturii, a te face robulei, precum si a te impltimi de lucrurile pimAntesti este idolatrie.

du-1i inima jertfi Domnului, di-o roari Atotliitorului, intoarce-{ifala de la toati gregeala si de la toate pornirile p[cdtoase: riutatea,

ura, trufia, nesupunerea si samavolnicia, zavistia, reaua vointi, bucuria riu-ticioas[ de nenorocirea altuia, zgdrcenia, iubirea de arginli, licomia, curvia,hofia, inqel[ciunea, lenea si altele Ei indreapti-te, cauti mereu si fii bun cdndi1i poarti careva uri, cdnd te defrimeazd, roagd-te pentru vrijmagi, fii bldnd,smerit, sincer binevoitor, mdrinimos, neagonisitor, infrdnat, inlelept, milos-tiv, iubeqte adev[rul, dreptatea, munca, ascultarea si celelalte. Este greu siinvingi patimile atunci cdnd s-au ficut asemenea mldularelor tale firesti(,,Drept aceea, omoragi mddularele voastre cele pimdnteqti" - coloseni 3, 5).Dar veghindu-te pe tine mereu qi rugandu-te cu necurmatl sdrguinfI, infr0-ndndu-te, cu ajutorul lui Dumnezeu, te vei putea lupta cu ele pand cdnd le veidezrldicina.

(-ti' unde sunt doi sau trei adunali in numele Meu, acolo sunt qi Eu,,\-,in mijlocul lor" (Matei 18,20). Binecuvdntez clipa cdnd mI aflu

chiar qi in faga a doui sau trei persoane care se roagi impreuni. Fiindci, pre-cum a tiglduit Domnul, El se afli printre ele. cu at6t mai mult inalt laudllui Dumnezeu cdnd mi aflu in fafa unei mullimi de oameni. o rugdciune lacare participl mulli oameni poate aduce folos daci este ficuti intr-un glas giintr-o inimr (,,adunati in numele Meu"). Rugiciunea sdrguitoare a Bisericii(primare) a ajuns indati la tronul lui Dumnezeu qi Domnul l-a trimis peingerul sdu, ca sd-l elibereze in chip minunat pe Petru din temnili, atuncic0nd Irod voia sd-l omoare. Ruglciunea fdcuti in comun de apostolii pavelgi sila le-a adus acestora minunat ajutor ceresc de la Duhul Sfdnt (veziFaptele Apostolilor).

r97

*

dcatul este bezni, nebunie, neputinli, constr0ngere aducitoare demoarte. Ne facem vinovati de desfr0nare in sinea noastr[ atunci cAnd

privim chipuri (de femei) frumoase. Putem incepe s[ urdm pe cineva fiindcdnu ne este pe plac, pe placul pornirilor noastre plcdtoase, sau din pricina vre-unei dispozilii sufletesti care nu exceleazd.prin inocenti. ci dimpotriv[, inclindspre patimi sau picat. Deci frumusetea chipului ar putea sta $i ea la obArsiapdcatului desfrin[rii. Nu este insd mai firesc si-L admirlm pe creator, carel-a ficut pe om sd arate ca o perfecliune? Poate fi oare un motiv de a ne detes-ta aproapele atunci c0nd infltfarea lui nu ne este pe plac, sau nu ne f\ateazragustul - de obicei vicios - sau cAnd nu concordd stlrii noastre suflete;ti? oarenu este liber fiecare si acgioneze a}a cum vrea, in functie de propriul siu car-acter, de propriile deprinderi, pasiuni, obiceiuri? N-ar trebui oare si fiminglduitori unii fa$ de al1ii, si respectim libertatea personali a fiecirui om,liberlate pe care Insusi Domnul nu a voit-o supusi niciodat[ constrdngerii?

mului trufaq nu-i convine cAnd i se spune si se smereascl in fataaltora; invidiosului, cdnd i se cere si se arate binevoitor fatl de

vrdjmagi; rdzbunitorului, cdnd este indemnat s[ ierte si sd dea dovadi deimpicare; arghirofilului, cand i se aminteqte de plata datoriilor; lacomului,cdnd i se vorbeEte de post gi de mdntuirea sufletului. Toli aceqtia trebuie si-siinvingi simturile, patimile qi sd faci bucurosi ceea ce li se cere sau ceea cecere Evanghelia. Altminteri, predAndu-se patimilor, neindreptAndu-se,nearitAnd ciinli, pieri-vor in veci.

l5vit5 este puterea harului Tiu, Doamne, si cei ce Te cheamd cu cre-dintd vor fi apirati de n[vala plcatului, nimic nu-[i va sta imporri-

vi. Simtind asupra mea ndvala vrdjmaqului binelui - diavolul - si atras fiindde patimi. mi-am ficut semnul crucii, zicdndu-mi in sine ,,puterii haruluiTiu, Doamne, nimic nu-i poate sta impotriv5." si indat[ m-am simtit usurat,mi-au trecut apisarea si tulburarea, m-am simtit linistit. Slavi puterii Tale,Doamne!

J ar eu sunt numar un martor, ca sd mdrturisesc inaintea Lui toate,,Icdte-mi vei spune mie" (Din Rdnduiala spovedaniei).La infricosi-

toarea Judecati preotii vor fi martori inaintea Mdntuitorului pentru picito;iicare s-au pocdit sau nu de un picat sau altul, iar cei ce s-au poc[it vor fi ier-tati. Dar de ce ar mai avea nevoie Dumnezeu de martori, de vreme ce El in-sugi gtie tot despre fiecare? ,,Nu avea nevoie si-I mdrturiseasci cineva despreom, cdci El Insuqi cunostea ce era in om" (loan2,25). Lui Dumnezeu nu-Ieste necesard o asemenea mirturie; noui insi da, ne trcbuie. Ne va fi pldcutsd vedem cum vor depune preolii mdrturie pentru noi inaintea ingerilor Eioamenilor, spunand c[ ne-am pocdit de picatele noastre, ne-am osandit pe

t98

#

noi insine, ne-am intors cu scdrbd fala de la pIcat, am luat hotirArea fermide a nu mai greqi. Ne vom aminti atunci cuvintele Mdntuitorului citre apos-toli: ,,veti sta inaintea conducitorilor qi a regilor pentru Mine, spre mdrturielor" (Marcu 13, 9), sau: ,,Si se va propovidui aceasti Evanghelie a impiri-fiei in toati lumea, spre mdrturie la toate neamurile" (Matei 24, l4).

d-mi, Doamne, si m[ pot lepida de sine, de diavolul, care m-amfdcut asa prin mostenire de la Adam. Fi-mi, Iisuse Doamne, Adam

nou. om nou. imbraci-m[ intru Tine.

1l rice vale se va umple pi orice munte;i orice deal se va pleca; ciile,, \-/, cele strdmbe se vor face drepte Ei cele colturoase, drumuri netede.

$i toat[ fiptura va vedea mdntuirea lui Dumnezeu" (Luca 3, 5-6). ,.Valea" setilmiceEte prin inimile smerite; deci ,,dealurile Ei munlii" se vor smeri, adiciacei oameni care au prea bun[ pirere despre sine si care ii dispretuiesc pe ceisupugi qi smeriti. Asa se ;i intdmpli. Domnul lucreazi neincetar in inimileoamenilor h duhul adevlrului Ei al binelui, smerindu-i pe cei m0ndri prinunele imprejuriri nefaste ale vielii: boli, pagube, difiimdri de la oameni, iarpe smerili ii inal$.

ingusitorii ne sunt mari vrijmali, Ne iau ochii, ne fac si nu ne maivedem neajunsurile gi prin aceasta ne blocheazl calea spre

desivdrqire, mai cu seamd daci suntem egoiEti qi neprevizitori. De aceea,cAnd auzi vreun lingugitor spundndu-fi cuvinte migulitoare, zi-i si tacd, saumai bine evitd-I. Vai de cel ce se inconjoard cu lingusitori! Bine ii este celuice se inconjoar[ de oameni mai simpli, care nu obisnuiesc sI ascundiadevirul, chiar qi atunci cdnd nu este din cale-afari de pl[cut, de pildd cdndne dau in vileag slibiciunile, greselile, pasiunile picitoase, esecurile.

el ce s-a,,alipit" de Dumnezeu isi va iubi firesc Ei aproapele, fiindc[aproapele este chipul lui Dumnezeu, iar daci esti crestin, esti si fiu

al lui Dumnezeu Ei m[dular al lui Hristos, Dumnezeu qi Om: ,,Cici unul altu-ia suntem mddulare" (Efeseni 4,25).,,Pentru ci suntem nidulare ale trupu-lui Lui, din carnea Lui qi din oasele Lui" (Efeseni 5, 30). gel ce il iuLeste pe=D,_qquez-el AS,tq ngp4qalar-f4fd_d9 c_ele_p_{m4nt9_q!i; fati de mAncare, biururi,desf[tiri; fali de frumuselile plm6ntului, fali de imbricdminte, fald deonorurile omenesti, fiindcd nu poate sluji la doi domni. simtindu-si inimaalipiti de Domnul, ,,absorbiti" de Domnul, de iubire fa$ de El si aflAndu-sein Domnul, un asemenea om va privi toate cele lumesti, precum ;i toateispitele lumii ca qi cum n-ar fi. I se va pirea ci gi inima cea veche, picitoas[,pitimasi, i-a dispirut, atunci c6nd s-a ,,contopit" cu Dumnezeu intr-un sin-gur duh. ,,Cel ce se alipeste de Domnul este un duh cu El" (l Corinteni 6,17). Pentru ci, triind in Dumnezeu, omul se lumineazi si afli adevlrata val-

t99

oare a lucrurilor, a celor pim0ntesi qi a celor ceresti, si mai cu seam[ desco-perd deserticiunea qi zldlrnicia a tot ce este din lume, adevirul, nemdsuratasuperioritate, perenitatea valorilor spirituale. El afli in Dumnezeu curilireade picate, dar gi ceea ce reprezint[ calitatea cea mai autenticl a spiriiuluinostru, pe care din pdcate am pierdut-o, anume sfintenia, pacea, linistea,adevdrata libertate, bucuria intru Duhul Sfint. Glseste la Dumnezeu hranaduhovniceasci de care are nevoie - mAncarea. biutura, dulceata duhovni-ceascd; gdse;te qi imbriciminte duhovniceasci, luminoas[, prea-infru-musefati, albd ca ziapada; gise;te frumusefe negrditi, de care se va desfdtavesnic, lumina neapropiat[ de care va striluci in veqnicie. locaq prielnicsufletului, in mlsura in care insusi sufletul siu se face locas al Sfintei Treimi.

oamne! Fd ca inima mea sI se alipeasc[ numai de Tine, si nu selege de nimic din cele pimdntesri. Fiindci, de se va lega de cele

pdm0nte;ti, va avea parte numai de necazuri, de strimtorare si chinuri. Fd-osr nu pretuiasci nimic din cele pimlnreqti, ci doar pe unui Domnul sd-Laqeze mai presus de orice, pretuind de asemenea cele cereqti, precum qi sufle-tul nemuritor. rational, cuvantdtor, liber, creat dupi chipul lui Dumnezeu,asemenea unei respiratii, a unei ,,sufliri" a gurii lui Dumnezeu. FI ca inimamea s[ nu-qi fac[ idoli pimdntegti: bani, m0nciruri, haine, ranguri, decora-tii .. TqebUtg ra f9_obis.nUfrU_qf_gralggftgfb cq& rq{ simple, tele c-a1e nup.tgvglce]dcggf4, pentru ca trupul si se deprindl s[ consume pulin, numaipentru intlrire.

ristos a fost ristignit pentru noi pe cruce; prin aceasta s-a vddit pu-terea Sa, dar si puterea semnului crucii. De aceea crucea este d[ti-

toare-de-viatI. De aceea, inci din Legea cea veche, prototipul crucii era in-zestrat cu o putere deosebitd: lemnul pe care a fost inillat garpele vindecamuEcitura de sarpe; crucea alcituiti din toiagul lui Moise a despd4it apele;m0inile lui Moise. ridicate crucis in timp ce se ruga si care intiliqau o ciuce,l-au invins pe Amalec s.a.

ga cum ii trece pllcerea pe care i-o dau m0ncirurile si bruturile unu-.f-l. ia ce ;ade la masi, bunioari la masa de prdnz, tot atat de repede vine

;i trece viala noastri de acum, cu desfitirile, bucuriile. necazurile si bolile ei.Ea se trece ca roua diminetii cdnd risare soarele. De aceea cre$tinul, chematfiind la patria cereasci, qtiindu-se aici pe pim0nt ca un peregrin ;i ca unvenetic, nu trebuie s[-;i lege inima de nimic pimantesc, sd se ,,alipeasci" deunul Dumnezeu,rzvorul vietii, invierea noastri, viata cea tiri de irarsit.

u trebuie si ne uitim cu mirare si ur[ la picatele, slibiciunile,r \ patimile de tot felul ale oamenilor, deoarece ele reprezinti o veche

imperfecfiune a omului, o neputin![ a neamului omenesc. singuri, oamenii,bizuindu-se doar pe propriile forte, nu se vor putea izbdvi niciodati de ea.

20a

f

Pentru ca si se izb[veasci. ei au avut nevoie de un MAntuitor, nu de un sim-plu mijlocitor, nu de un inger. insuEi Domnul S-a flcut om ca s[ mdntuiasclpe tot omul. Patimile omeneqti cu efecte asupra noastri: invidia, ura, trufia,zgdrcenia, venalitatea, trebuie si le urAm, insi si nu-i urAm pe cei stdpdnilide ele. Pe aceqtia si-i trat[m cu blindele, s[-i convingem cu cuvintul, sd nerugdm pentru ei in taini, intocmai cum se purtau Domnul gi aleEii Sdi cuvr[jmasii lor. Aceasta trebuie s[ fie filosofia de viati a crestinului.

triduieste-te prin tot ceea ce faci in viatX s[-L bucuri mereu peDumnezeu. F[-o prin bldndete, smerenie, nerdutate, ascultare, infrd-

nare, chibzuinti, iubire de pace, rlbdare, caritate, sinceritate fa1[ de semeniicare i1i aratl prietenie, politete fa$ de toatl lumea, ospitalitate nefilarnici,bunivoinli fati de oricine, constiinciozitate in munci, simplitate in purtdri giin cuget, curilie tn tot ceea ce lii in minte li in inimi. Infelepteqte-ne 9iintireqte-ne, Dumnezeule, ca si triim dupi voia Ta! Fiindci Tu esti Tatllnostru, iar noi copiii Tii intru Hristos Iisus, Domnul nostru.

rebuie si nu uitim cI omul are doul firi: fizic[ si spirituali, ;i cdatAt unul, c0t Ei celilalt isi au cerintele lor specifice. Cerinlele natu-

rii noastre ftzice: a bea, a mdnca, a donni, a respira. a-!i asigura lumina, im-brlclmintea, clldura. Ale naturii spirituale: a gdndi, a vorbi, a simli (la

modul afectiv), a fi in relatie cu Dumnezeu prin ruglciune, a participa la ser-viciile divine, la Sfintele Taine, a invita din cuvAntul lui Dumnezeu, a invdfaprin viu grai de la cineva care poate si te invele. a invila de la cel ce doreqtesi te invefe, a inv[1a unii de la al1ii, a dob0ndi cunostinfe ziditoare. Mai tre-buie linut minte cI firea noastri frzicd, este trecitor, stricicios qi c[ sufletuleste veqnic, nestricicios; ci trupul trebuie dispreluit, ca un lucru trecitor, qi

ci sufletul, lucrul cel nemuritor, trebuie pretuit, ingrijindu-ne de mlntuirea,luminarea si curltirea lui de greseli si pasiuni ruin[toare, de vicii; si-l impo-dobim cu virtuli: blindefe, neriutate, smerenie, curaj bdrbltesc, ribdare, su-punere, ascultare de Dumnezeu ;i de oameni, curilie, infrAnare. intelepleqte,Doamne, pe tot omul sd !in[ minte mereu aceasta!

oamne, fi ca darurile Tale spirituale gi materiale si nu r6mflnd innoi nelucritoare! Fi-le s[ lucreze cu folos, spre m0ntuire! F[ sd

aibl parte tofi de aceasta. Si se inmulteasci talantii Tii, Doamne, prinlucrarea fieciruia dintre noi.

A ]1e omul r[u, trufaq, infumurat nu-l lua in seaml, a$a cum nu iei intt/

-F seami vdntul, ;i nu pune la inimi riutatea, trufia, infumurarea lui.Plstreazi-1i calmul. Vrijmasul cautl cu tot dinadinsul si te scoati din fire,trezindu-fi pasiuni omeneqti sau ficdnd si-ti incolleasc[ in inimi tot felul debinuieli si de ednduri rele.

201

r \ rioasd este trufia lui. Fiindci deseori un cuvdnt aspru nu inseamndnumaidecat ci porneqte dintr-a inimd aspri, impietriti, ci poate fi doar odeprindere proasti. ce-ar fi daci qi tot ce ne ieie noui pe gurd ar deveniobiectul unei atentii critice din partea oamenilor, ficuti cu severitate, lipsitide dragoste cregtineasci, neingiduitoare, pripite, rluvoitoare? Ar fi insemnatsi fi murit demultl

are vietuim cu adevrrat asa cum ar trebui sd viefuiasci o turmi cu-vdntitoare de binecredinciosi cre$tini? oare cu credinti umblrm,

trdim in infrdnare, astept0nd a doua venire a lui Hristos si infricosdtoareaJudecatr? Ne cutremurl gdndul ra chinurile vesnice? Nu cumva ne-am lipiiprea mult de viata cea trecitoare?,,voi sunteti seminfia aleasi, preofie ir"pa_rdteascd, neam ales" (1 petru 2,9).precafi-vi cat putefi urecheala glasul pio-priei constiinle. Se aqteapti mult de la voi! oare aqa i;i duc viata cei ce isipun nddejdea in inviere si in viata vesnici ce va sd vini? oare aga triiesc ceicea au primit in;tiintare qi confirmare nestrdmutat[ chiar de la adeviratul sidreptul inceprtor al credinlei noastre despre viitoarele chinuri vesnice?

0t de neinsemnat este pdmantul, cu intreaga viali de pe cuprinsulsdu, fali de cer, de vesnica impir[fe a lui Hristos! si totusi, noi ne

lipim de pimAnt Ei ne ardtdm atAt de indiferenti fati de mAntuirea sufletului,de viata vesnicl

14 encnrurile alese, banii sunt mai prejos dec6t pulberea qi dec0t mur-. rYrddria, pentru ci ingileaz[ sufletul, in timp ce murddria obiqnuiti

pateazi doar trupul, hainele, incdperile. e.Of_de mqlt_11ghrie si displelu_imqdllclr_ruglealese,banii,_fua.ir-relgJ4lpeS_e!

lata noastrd este simpli, fiindci Izvorul vietii este Iisus HristosY Domnul, Fiul lui Dumnezeu, Fiinfi prin excelen$ simpli (necom-

pusd), vesnici, frri de inceput. ,,Dumnezeu ne-a dat viati veEnici si aceastiviati este in Fiul Sru" (1 Ioan 5, ll). De ce si ciutdm'via1i in oameni, inmanciruri si bduturi, in bani, in onoruri, in gdteli g.a.m.d.? Inima nu va gisiacolo via$, ci numai necazuri, strAmtorare, moarte duhovniceascd. De ce sIp[risim Izvorul de apd vie, pe Domnul, si si srplm ,,fdnt6ni sparte care nupot fine apa" (Ieremia 2, l3)? De ce si ne frimdntdm, si ne agit[m? De cesd umblrm lacomi dupi m6nc[ruri, bani, onoruri, gdteli ;i altele asemenea?Acestea toate sunt lucruri moarte, stricicioase, vremelnice. Diavolul, cel ceare stdpanire aupra mo4ii, este de asemenea o fiinti simpli gi ne poate pierdesi otrivi sufletul tot simplu; de aceea trebuie sd stim mereu cu urechileciulite qi sd nu ne legim de cele pimante;ti, ca prin acelea sd nu ne otrrvim.

u cduta la vorba celui ce se trufeste, ci incearci sd vezi cat de se-

202

Et viti modul de viatd care se reduce la dorinte si porniri animalice:Ldormit, mdncat, bdut. imbrdcat, plimbat si din nou, mincat, blut.

plimbat. PAni la urmd un asemenea mod de viatl ucide cu desdvirEire acti-vitatea spiritualI a omului, fIcAnd din el o fiin$ prin execelenti p[m6nteasci

;i numai ,,de pdmAnt", in timp ce ctegti-Uul, chiar pe pimdnt fiind, trebuie sIfiq omge_fesc. ,,Pocii1i-v5, cI s-a apropiat implritia cerurilor" (Matei 3, 2).Tatil nostru care esti in ceruri! TIeQlLie_ qa gltigl_matFrltcuv_dntul lui-D_um-ngz_e_Ul sd ne rugdm apasi $,i la b-isericd ;i, q4qpde ne-am ruga, si o facen

Tqt c-u A-ea$4 islduutfUl,uqslru -dqq6t in exlerior. S[ cugetdm la Dumnezeu,la creatie, la menirea Ei locul omului in lume, la pronia divini, la riscumpl-rare, la negrlita iubire a lui Dumnezeu fali de neamul omenesc, la viata sinevointele sfinlilor, la faptele bune pe care s-au invrednicit si le faci acestia.

$i, de asemenea, si postim. sd ne punem la incercarc constiinla qi si ne ciimsincer si adinc de p[catele noastre.

.,\tntelepciunea. bunltatea si atotputernicia lui Dumnezeu se videsc celImai bine in faptul c[ Domnul ne asazd pe fiecare intr-un loc in care,

dacl am vrea, am putea si-I aducem lui Dumnezeu bogate roade de fapte bune,mdntuindu-ne pe noi, m0ntuind si pe altii, precum gi prin faptul ci Dumnezeuface din cei mai mari picito;i dreplii s[i. invrednicindu-i cu harul Siu; har,care ne duce la mintuire, ne scapd in chip minunat din situaliile anevoioase alevietii, salv0ndu-ne chiar si atunci cdnd suntem ameninlafi de pieire.

rei si-i faci pe allii sd se indrepte de greqeli, in timp ce tu intirziis[ te indrepli; oare nu suferi Ei tu de boala de care suferl toti cei-

lalli? Oare nu chiar din cauza ta, a neindreptdrii tale stdruie qi allii in greseligi in patimi?

auti s[ faci totul im mna vral

pe cei ce te blestem[; pe cei ce au luat ceva de la tine nu-i urmiri, di-le debunlvoie ;i ceva pe deasupra; pldngi cdnd ili vine sI rdzi, cind te cuprindeurntul, incearci s[ fii vesel; cAnd simti invidie, bucur[-te de succesul altuia;cind te frlmAntl spiritul de contradiclie gi de nesupunere, cazi indati deacord, supune-te; c0nd te incearcd gdnduri de desfrdnare, gdndeste-te la cu-r[$a inimii, la inalta demnitate a creqtinului, indumnezeit intru Iisus, adu-tiaminte cI mldularele noastre sunt midularele lui Hristos; c0nd te simti tru-fa;, smeres,te-te; cdnd e;ti r[u, cautl si fii bun; c6nd egti enervat, cauti s[-1ip[strezi cahnul; cdnd egti avar, caut[ si fii mirinimos; cAnd esti impristiat,adun[-ti ?ndatl simturile, izoleazd,-te de tot ce vine din afar6, concentreaz[-te asupra unui singur lucru. Cind cazi in indoiali, cdnd i1i slibeqte credintasau cind te incearc[ necredinfa, aminteqte-li exemple de credinlI, de oameni

;opteqte si-i urdqti pe cei ce te urdsc, tu iubeqte-i; binecuvdnteazd,

203

cu credin![ puternici din Vechiul pi din Noul Testanent, de minuni slvnrqiteprin credinla $.a. FI aEa qi nu te preda,,planurilor" vrijmaqului. Fiindc[ aces-ta pune la cale mereu cdte ceva, stArnind patimi, pofte, pasiuni nefaste.

ei putea petrece o sdrbdtoare bine qi cu folos. spre slava lui Dum-nezeu si mdntuirea sufletului, dacd te vei indep[rta de patimi: de

rdutate, trufie, iubirea de agonisire, invidie, zgircenie, neinfrlnare, lene,imprdqtiere, nerdvnl pentru cele ale sufletului; qi daci, dorind a te face plicutDomnului, vei cduta s[ stirui in lucruri opuse acestor pdcate, adici in faptede desdvdrEire qi de binefacere. Nu vei prlznui pe Dumnezeu, ci pe Satan,dac[ in zile de slrbitoare te vei lisa sedus de patimi qi de vicii. Vei petrececu folos duminica, ziua invierii Domnului, daci vei invia pentru Dumnezeu,pir[sind firddelegile, dac[ te vei na;te din nou Ei te vei innoi in har. Veipetrece rdu duminica, ziua invierii Domnului dacl nu vei invia tu insu{isuflete.ste, dacd nu-1i vei scoate din inimi r[utatea, setea de inavufire, pasiu-nea pentru lucruri pimdnteqti si nu-ti vei umple sufletul cu dragoste cereascl,cu dreptatea lui Dumnezeu, dragostea de patria cea de Sus Ei de acea vialineimbitrdnitoare pe care o preinchipuie duminica, ziua Soarelui Dreptilii.

(1 dracii nu te scapi din ochi, te urm[resc zi de zi. {,sta insearBf,c{S_i-- .'c J mila lui Dunnezc:u se tine dupl tine necontenit. ,,Fericili cei milos-

tivi, ci aceia se vor milui" (Matei 5, 7). Vrea oare careva dintre noi sd fugide mila lui Dumnezeu?

finfii, oamenii lui Dumnezeu, au qtiut sd aprecieze mai bine decdttofi pimdntenii importan[a riscump[ririi neamului omenesc de cd-

tre Dumnezeu, cobordrea din cer a Fiului lui Dumnezeu, invilitura Sa, pati-mile, moartea, ingroparea, invierea qi inillarea la cer, fiindcl ei qi-au inchi-nat intreaga viafl mdntuirii lor ;i a semenilor qi au ficut-o din toat[ inima,cu fermitate, neabitut. Pentru a se mdntui pe sine qi pe alfii s-au tlglduit pesine, au postit, s-au rugat, au vegheat, au flcut fapte de des[v6rEire, au lucratcu fapta Ei cu cuvAntul, cu mintea qi cu condeiul. Noi nu gtim si prefuim cumse cuvine aceasti fapti, de o mdrelie fir[ seamin. Suntem reci, impriqtiali,u;uratici. Ne preocup[ mai mult lumea vdzutd. si bunurile ei, degi acestea nusunt decdt fum.

oati viafa mea qi toate cele prin care triiesc ca om, cerinlele meletrupeqti si sufletesti, le las in seama lui Hristos Dumnezeu, pronia-

torul, indrumitorul qi MAntuitorul, fiindcl toate se afli in mdinile Sale. Eutrebuie doar sd indeplinesc sdrguincios poruncile Domnului.

I\T u md llsa nici o singurl clipi, Doamne, s[ fac voia vrijmaqului TiuI \ si al meu - diavolul: fi-mi si fac mereu voia Ta. Dumnezeul si Im-

piratul meu. Tu esti singurul, adev[ratul meu impirat, prin Tine impdrdlesc

204

impiralii; d[-mi mie a m[ supune Tie, a-Ji aduce neincetat mullumiri, cuinimi deschisl si cu tdrie. Veniyi sd ne tnchindm impdratului nostru, Dumne-zeu, sd-I lucrim Lui cu frici si s[ ne bucurlm de El cu cutremur.

um trebuie considerate darurile acestea: inteligenta, sensibilitatea,libertatea? Inteligenla ne ajutl si-L cunoa$tem pe Dumnezeu la

modul rafional, din faptele creafiei, din Revelalie, din lucrarea Sa proniatoareqi din modul cum direcfioneazd destinul oamenilor. Sensibilitatea ne face sipercepem cu inima dragostea lui Dumnezeu. pacea Sa cereasci, dulcealaiubirii Sale, iubirea de aproapele care trebuie si meargi pAni la a trii impre-uni cu El bucuriile qi necazurile, la vreme de sdnltate deplind sau de boal[,cdnd este sdrac sau bogat, c6nd se bucurl de cinstire sau de deflimare de lalume. Iar libertatea trebuie si o folosim ca pe un mod de a ne desdv0rsi, pen-tru a lucra spre bine, pentru a-I intoarce lui Dumnezeu din cele ce ne-a dat.

f f n trup si un duh (Efeseni 4. 4). A5a sunt sfintii din cer. asa sunt ade-L/ vdralii cregtini pe pimdnt. De aceea este primiti in ceruri atAt de

repede ;i cu atdt de muit folos rugiciunea dreptilorl de aceea ruglciuneaadresati sfinlilor poate da omului nldejdea indeplinirii ei. Dar pentru carugiciunea noastrd cdtre sfinli si fie ascultatl repede qi sI aduci folos, tre-buie si fim noi insine intr-un duh cu ei. duhul credintei, al iubirii de Dumne-zeu gi de aproapele, duhul bl0ndetei, al smeritei inlelepciuni, al infrdndrii,curiliei, chibzuintei, duhul vegherii, al blrbdliei, duhul care cautl adevlrul,duhul milosdrdiei. duh ceresc, nu pdmdntesc.

onsideri-te cel mai neputincios sub raport duhovnicesc, dispretu-ieqte-te pe sine, din cauza plcatelor pe care le-ai ficut. Asa este

drept ;i smerit. Fa$ de allii ins[ fii apropiat, respectuos qi iubitor, nu le {inesocoteala picatelor;line seama ci gi ei sunt flcuti dupl chipul lui Dumnezeu,desi poarti rlnile plcatului, c[ sunt mddulare ale lui Iisus Hristos.

neori Domnul ne trimite daruri materiale bogate. Ne vine o sumamare de bani pentru o treabl simpli care nu ne-a luat prea mult

efort; ne sunt risplltite astfel strldaniile pe care le-am ficut in slujba aproa-pelui. In general, ne d[ cu prisosin$ darurile bunltalii Sale, pentru ca si noila rAndul nostru si dim, flri regrete, celor pe care ii trimite fie sI ne ceariceva, fie sd ne ia din ceea ce socotim cd ne parline, dar care de fapt ne-a fostdat de la Dumnezeu. Cu o singur[ condilie: sI nu ne urdm, s[ trlim in iubiresi armonie" Chiar dac[ cei din preaima noastri ne-ar deposeda de ce_v4,-t]uireuuie ri n e neqnq pg

$eama lFi Dumnezeu risllafa fantei lor. $tifi doar c[ Domnul a ingiduit cubldndete si-I fie luate pAni si hainele qi si-I fie ristignit trupul pe cruce pen-tru mdntuirea ta qi pentru ca sd te invele blAndetea qi neriutatea cu care tre-buie si infrunti toate imprejuririle grele gi tot necazul.

205

eD umnezeu este bun si tu, chipul Lui. trebuie si fii bun. El esteindurltor citre toti: si tu trebuie sI fii indurltor si generos. Fereq-

te-te de zg0rcenie. cind dai ceva aproapelui. sd nu-1i parl rIu. indepirtea-zd-te de ceea ce este stricicios. ca de ceva ce aduce nefericire si sminteali.

in cine sau din ce ne facem idoli? Din anumite persoane. apoi dinviata cea trecltoare. Din trupul cel muritor qi supus atAtor patimi.

Din toate cele ale trupului: mdncare, bluturi, haine, podoabe, distinc{ii, bani,case, lucruri din cas5. Cdnd ispititorul poarti rdzboi impotriva ta, folosinddrept arme impltimirea ta de lucruri vdzute, sau speranta de a obline aseme-nea lucruri, indreapt5-ti firi soviire ochii inimii spre cele nevizute Eivesnice. In primul rAnd, citre nevdzutul si vesnicul Dumnezeu - izvorul vie-{ii noastre; in al doilea rdnd, citre viata cea nevizut[ gi firi de sf0rsit, cdtrefericirea vesnici a dreplilor, cea de dupi viata cea trecltoare. CAnd te in-deamni dusmanul si cauli viati in cele trupeqti, stricicioase, mai vArtos cau-tI viatl in cele nestric[cioase; cind te face s5-ti atinte;ti ochii asupra trupu-lui ;i si nu iei ?n seami sufletul nemuritor, indreapti-ti si mai hotirAt ochiimintii spre sufletul omului, creat dupl chipul si aseminarea lui Dumnezeu,Cel rlscumpiirat prin pitimirea pe cruce gi prin moartea Fiului lui Dumne-zeu, chip ficut pentru moqtenirea veqnicelor bunit61i, pentru a primi infierede la Dumnezeu, pentru a fi templu al Duhului Sfdnt, logodnici a DuhuluiSfdnt. Inima ta sd nu cunoasci fitirnicia, fugi de ea. adicd nu ingidui si ti sermpana inha in aoui pq-Ifflll$jt ,,Nu puteti si slujili lui Dumnezeu s,i lui Mamona" (Matei 6,24).Jine-te de Unul Dumnezeu, pune-fi nidejdea numai in El, fiindci diavolul,indemndndu-te la duplicitate, cautd si puni el stipdnire pe inimi, care esteuna qi nu poate fi desp[4iti. Nu uita ci, alipindu-te de Dumnezqu, vel?]r_ganu@-brlq Jr-fertqge; Egalgq:tq de Juag-qi ds bunurile qi.-vgi avea partepgpai de- nec_azuri, dg_lgderi4a,g_i qgagtgrare. Fiindci legarea de cele alelumii inseamnl riticire si duh diavolesc.

fdrgitul a tot ce existi pe plmdnt, deci ;i a existentei mele trupeqti,va insenina gi sfdrsitul desfitirilor, al tuturor valorilor materiale, pu-

treziciune, distrugere, disparitie. Dar duhul triieste in veci. Sufletul meu sinu uite aceasta qi s[ nu se intristeze de pierderea celor trec[toare, coruptibi-le. ci si rAvneasci la cele vesnice, incoruptibile, adic[ la Dumnezeu, indepli-nirea poruncilor Lui, unire prin dragoste, pace l5untric5, ribdare, infrdnare,dreaptd intelepciune, neagonisire (Un singur lucru se cuvine_qg9"rg! sd-L aipe Domnul in inimi), jertfa de sine, o inimi rece (indiferenti) fat[ de roatedesfitdrile qi frumusetile plmAnteqti; si umbli dupi un singur suprem lucrude folos. Sg ryL-i iei in ,eama p_e-rei ce vscJ-e.pe-_s_c qi&e,fnfg{e_legea. Lasd-i pe

206

ace$tia s[-;i impartd gunoiul de care te lipsesti tu; nu-l rdvni, nu te tulburadin pricina lui.

omnul ne-a luat sub ocrotirea Sa (ce onoare firi de seamin si cevredniciel), noi insi, prin p[catele noastre, ne instriinim de Stdpi-

nul, Cel ce ne-a ficut s[ renastem din api si din Duh. Domnul intrd in ceamai strAnsi relatie cu noi prin Trupul si Sdngele S[u. Noi insi. prin patimi sifirldelegi, ne unim trupe$te cu vrijmagul lui Dumnezeu si al nostru.

ind mI aflu in biserici, sivArsind rugiciune cclmuni, sunt uneori insituatia de a folosi rugiciunea pentru dirAmarea unui zid de nepi-

truns, cel care m[ impiedicl sd ajung la sufletele oamenilor, impietrite degriji lumeqti, sI sfdgii bezna,,egiptean[", cea a picatelor si patirnilor. Deaceea imi vine greu uneori si mi rog. Cu cAt oamenii cu care m[ rog impre-und sunt mai simpli, cu atAt imi vine si mie mai usor si mi rog.

acd Dumnezeu nu ar fi venit pe p[mint in trup unit cu Sine, dacdnu ne-ar fi inv[1at El insusi cum si triim, ce si sperim ;i ce si

a;teptim, dacl nu ne-ar fi aritat o alti viati, desivirsitl si vesnici, daci nuar fi pitimit, daci nu ar fi murit gi dupi moarte nu ar fi inviat, am fi avutpoate unele motive sI trlim a$a cum trliesc indeobgte to1i, adici sI ducem ovia![ precumplnitor terestri Ei numai ,,in trup". Dar tindnd seama de cele cene-au fost date cle Dumnezeu, se cuvine si cugetdm la cele inalte, pe celepimAnte;ti si le llsftn deoparte. Fiindcd toate cele plmAntesti nu inseamnlnimic faf[ de cele cere;ti. Diavolul insd. parintele minciunii, in ciudainviliturii Mintuitorului qi a Duhului Domnului, ne invafi si ne lipim debunurile pimAntesti, silindu-ne astfel s[ ne legim de el, cu o inimi iubitoarede desfitlri. Igqle_llqd_aSpqe in e d qtqel-dUp4-!9licss, rag-diayolq_l di o

dlfe.9_1le fals[ 4qestei AqpUA(li, llq11qitr{-q c_q pgnu_q p4mAnteqti: bogitie.

e!9lgli, s!!"l9gqr"gjqr!eler,&abilqlqr,3g!Uql9r!99[gg.:rnilqr - n. ed.),srqqi$ l-9 r,_ !g!g1 tq t_or3_'!!!qq[ii,

f ncrede-te cu totul proniel-d-umnezere$t1. 1o-in19!- Do4qnului: nu teT-Iintrista de pierderea unor lucruri, md refer la cele grateriale. Nu te

bucura cAnd cAstigi cerza; Domnul sd-ti fie singura si statornica bucurie. sin-gurul si statornicul cd;tig. Increde-te in El, la modul absolut. El stie cum si teconduci f[ri mari necazuri in viala de acum si cum s[ te aduci la sine inveqnica-I impdr[fie. C0nd !i s-a slibit nddejdea in pronia lui Dumnezeu, atun-ci vei fi confruntat cu multe gi mari metehne sufletesti: urAtul, cdrteala,invidia, arghirofilia sau patima pentru agonisirea de bunuri, de bani, de avere,ca sd-ti ajungl pe mai mulli ani, s[ mlndnci, si bei, si dormi si te distrezi"Din pricina slabei speranle in pronia dumnezeiasci, sufletul va avea de ficutfafl multor supiriri, cAnd te-ai lipsit de un lucru de mare valoare, de o sursd

201

de venit, chiar datoriti propriei nechibzuinfe; qi se mai poate intdmpla gi sI tebucuri din cale-afarI cdnd ai g[sit ceva deosebit, sau cdnd ai oblinut un venitsau un profit considerabil, sau o funclie importanti, profitabill Noi, crestinifiind, suntem ,,impreuni-cetrleni cu sfin1ii, si casnici ai lui Dumnezeu,.(Efeseni 2, l9); trebuie si ne dim toati via[a noastri lui Hristos Dumnezeu,cu toate necazurile, bolile, amirlciunile qi bucuriile, lipsurile qi implinirile.

Eicut-a tirie cu braful Tiu, risipit-a pe cei m0ndri in cugetul inimii,,I

' lor". Fdcut-a cu tdrie bratul Sdu. adic[ Domnul, prin intruparea Sa,S-a f[cut stipdn peste vrljmaqii mintuirii noastre si, biruindu-i cu tdria Sa, afdcut-o si pe Maica Sa impirlteasd puternicd a cerului qi pimantului.,,Risipit-a pe cei mandri in cugetul inimii lor", adicr pe diavolul si puterealui, qi duhurile riului le-a invins, prin cruce zdrobit-a cohortele lor. .cobo-rara pe cei puternici de pe tronuri", adicl pe Satana, care domnea peste nea-mul omenesc si a,,iniltat pe cei smeriti". adici: pe Maica Domnului qi pe totismeritii creqtini; ,,pe cei flrmdnzi i-a umplut de bun[titi", adici tot pePreacurata, Preabinecuvdntata st[pdna noastri qi pe sfinli, ,i ,,pe cei bogilii-a scos afard dese4i" (Luca 1, 5l-53), adicd pe demoni, cei ,,boga1i,, inbez-na iadului si in prizonieri-sufletele oamenilor, pe care MAntuitorul Hristos,cobordnd la iad, I-a scos in lumina impirXliei Sale.

1l numim pe Domnul ,,Dumnezeu", dar ne m[rginim numai la at6t,r fiindcr, de fapt, avem dumnezeii nostri si nu facem voia lui Dumne-

zeu, ci voia trupului nostru, a gdndurilor noastre, a inimii qi patimilor noas-tre. Dumnezeii noqtri sunt trupul, desfltirile, mancarea, imbriclmintea,banii si altele.

atd de sublimele qi inaltele principii ale credinfei, fagi de supremaI. sfinlenie, cdt de deEarte qi de stupide sunt de cele mai multe ori pre-

ocuplrile noastre! omul sti inaintea icoanelor Domnului. Maicii lui Dumne-zeu; ingerilor, arghanghelilor, a unui sfdnt sau mai multora, acasi sau la biser-icd, gi nu arareori, in loc s[ se roage, in loc s[ lase deoparte, finand seama detimpul gi locul in care se afli, ,,toat[ grija cea lumeasci", iqi face tot felul decalcule, se gdndegte la ce-a cheltuit si la ce-a cdgtigat, se bucuri de ciqtig sause intristeazi cind acesta i s-a micgorat, sau de vreun esec in afaceri (lgptd-tul ;i la pierderile duhovnice$ti nu se gOndeqte!), @

, biUuindu:l de planuri necurate,pizmuindu-I, osandindu-l; sau daci se afli in biserici, uitdndu-se la persoaneledin jur, comenteazi in gdnd cum sunt imbricate, mai frumos sau mai urdt: sauiqi face planuri unde s[ se duci, cum si se distreze, desigur, petrecdndu-gi tim-pul cat mai fir[ folos. Aga ceva se intampli adesea chiar qi atunci c0nd se si-v0rqeqte cereasca TainI a Euharistiei, adici Taina preacuratului Trup qi Sdngeal Domnului, cdnd se cuvine si fim toti h Dumnezeu, prinqi intru toiul de g6n-

208

dul deslvdrsirii prin Sfintele Taine ale riscumpiririi din plcat, din blestemulvesnic gi din moarte, la taina indumnezeirii noastre prin Iisus Hristos. Cdt demult ne-am ticlloqit, c6t de usor ne-am dat deEerticiunii! Din ce cauzi? Dinpricina neatenliei gi ner6vnei fa$ de mdntuire, a impitimirii de cele trecltoare,a pufinei credinte sau a necredinlei in cele vesnice.

e ce oare natura in intregul ei si toate ale sale iqi urmeazi cursulintr-o ordine atdt de inteleapti ;i de minunatl? Fiindci o conduce

Ei o direclioneazd,insusi Creatorul. De ce oare firea omeneasc[ - omul fiindsuprema incununare a naturii - existl atdta dezordine? De ce apar in viafaomului atatea deregliri qi anomalii? Fiindc[ omului i-a venit in minte si dis-puni el insuqi de sine qi s[ nu find seaml de voinfa Creatorului. Omulepicltos, predl-te pe tine insufi ;i toatd viala ta Domnului Dumnezeului tiuqi viala va incepe sd urmeze un curs infelept, frumos, mlref, qi te vei simfi,cit vei trdi, minunat, precum sfintii lui Dumnezeu care s-au predat pe sine luiHristos qi pe care Biserica ni-i inflliEeazd,zilnic drept modele de urmat.

Daci te vei gisi vinovat in cele ce fi s-au reprosat,di deoparte egoismul qi mAndria, cere-ti scuze pentru greseli

Ei cauti si te indrepti

reluiegte gi pistreaz[ cu cea mai mare griji bldndelea crestin[, ner[-utatea, pacea qi dragostea reciproci, incerc0nd si-1i infrdnezi cdt

pofi mai mult pornirile egoiste, rdutatea, irascibilitatea, tulburarea. Nu te tul-bura gi nu te inrii c0nd i1i arunci cineva de la obraz neadeviruri, cdnd ridicivreo pretenfie neindreptltitl, cflnd i1i spune vorbe de ocari, sau cdnd seincumetd sl-1i dea in vileag vreo sllbiciune, vreo patim[, pe care din egoismnu le-ai considerat diunitoare sau le-ai trecut cu vederea, caut[ si primesticu sdnge rece ce spune adversarul despre tine, abline-te si-i judeci aceluiaspusele s,i purtarea. Iar daci, judec6ndu-i nepirtinitor afirmaliile si compor-tarea, vei considera acele afirmalii injuste, congtiinla fi se va linigti Ei nu-l veimai putea invinui cu nimic pe adversar, fie p[strdnd ticere, tindndu-fi cal-mul, fie aritflndu-i cu blindele gi flrd riutate ci greEeste. Dar daci te vei gisivinovat in cele ce !i s-au reproqat, di deoparte egoismul ;i mdndria, cere-fiscuze pentru greEeli qi cauti si te indrepli pe viitor. Deseori ne supir[m peoamenii sinceri gi deschiqi pentru cd. acuzd. direct gre;elile noastre. Aseme-nea oameni trebuie prefui1i in cazul c[ printr-un mod de exprimare preaindr[znef ne-au ,,incomodat" egoismul. Ei sunt ca niste doctori, in sens

209

moral, care cu vorbele lor tranqante amputeazl plrtile bolnave ale inimii, nedesteapti ambilia, trezesc in sufletul mortificat de pdcat congtiinta vinovitieisi o reaclie pozitiv[.

n]mparafia cerurilor se ia prin strdduintl si cei ce se silesc pun mAna

.,-|.pe ea" (Matei 11, 12). Daci nu depunem in fiecare zi eforturi pen-tru a ne infrange patimile care se lupti cu noi si pentru a dobdndi implrifalui Dumnezeu in inimd, atunci patimile ne vor lua prin constr0ngere, tiranicin stipdnire, n[vilindu-ne in suflet ca niste tdlhari; daci ne va spori pasiuneapentru cele pdmAntesti, se va micsora proporfional credinta in bundtitileceresti, va slibi tot mai mult dragostea fati de acestea qi in acela;i timpdragostea de Dumnezeu si de oameni. Ne vom bucura din ce in ce mai pufinde pacea inimii qi de linistea constiintei; m6ntuirea sufletului - lucrul cel maide pret in lume - se dobAndegte cu nevointe; toate cele plmdntesti trebuiesocotite ca un gunoi, ca un miraj, ca un vis, iar cele cereqti, si mai cu seamdDomnul, ca adevdrul adevirat, etern, fericit. neschirnbitor.

ne-o face fericiti, in realitateDeoarece cdutlm viat[ acolo"

tf. oti iubim viata, ne zbatem pentru aI insd ne-o irosim in patimi. De ce'l

un<le nu e de gisit.

tlineri si varstnicil Nu uitati c[ in lume acfioneazi neincetat legeaI morald a lui Dumnezeu, in virtutea cireia fiecare fapti bunl caplti

o rispiati inlduntrul fiinfei noasrre Ei fiecare fapti rea o pedeaps[. Riul imiatrase in sine o stare de suferinfi, de ,,strdngere de inirni"; cdnd ai fdcut unbine. inima se simte implcati, bucuroasl. in largul ei. Aceastd lege rlmdneneschrmbati. Este legea statornici, preasfintd, dreapt[, preainleleapti avesnicului Dumnezeu. Cei ce fac bine, cei ce indeplinesc aceastl lege moralisau evanghelicd (care este tot lege morali, dar dus[ la des[vflr;ire) vor firlsplatifi negresit cu viald veqnicd, iar cei ce o nesocotesc gi nu se pociiescdupd ce au incilcat-o vor fi os6nditi la chinurile vesnice.

T\ omnul este Cel ce este. intru Domnul una sunt toate fiinlele sfinte,J-lralionale. libere.,.Dupi cum Tu, Pirinte intru Mine si Eu intru

Tine, aqa si acestia in Noi sI fie una". Eu nu sunt nimic. Dumnezeu este totulin mine si Dumnezeu este totul pentru to1i. ,,Tatil nostru care e$ti in ceruri".

gn And chemi, rugAndu-te, pe Domnul Dumnezeu, Cel in trei Persoane,!*- nu uita cd chemi pe Pdrintele cel fdr[ de inceput al intregii crea{ii -

al ingerilor qi oamenilor - qi ci de tine, cel ce il chemi, se miri toate puteri-le cereqti, privindu-te cu dragoste atunci cand chemi cu credinli qi cudragoste qi cu evlavia cuveniti pe Tatll comun. al lor si al nostru, peCreatorul Atottiitor Ei pe Domnul, CIruia ii poarti nemisuratl iubire si infata ciruia cad mereu cu nestrimutatd evlavie. o. ce nemaiauziti cinste, ce

2rc

fericire, ce mlretie, ce vrednicie este a-L chema pe plrintele vesnic! pizeEtepururea, neschimbatd, aceast[ supremi fericire, aceasti gansi fIrI seamincare ti-a fost dati de nemirginita bunltate a lui Dumnezeu si nu uita ceea ceeqti, in timp ce te rogi. Domnul te vede, ingerii te vid, sfintii, oamenii luiDumnezeu.26 februarie 1864. cdnd am scris aceste r0nduri am plans.

oate ;i tntru toyi Hristos (Coloseni 3, 1l). adic[ in sfinlii ingeri, inoamenii sfinli, crestinii care trdiesc sau se striduiesc si triiasci in

sfinfenie in aceast[ viafi. ,,L-a dat pe El cap Bisericii, care este trupul Lui,plinirea celui ce plineste toate intru toti" (Efeseni l,22-23). Asadar Biserica,sfinfii, Maica lui Dumnezeu, ingerii, sfin{ilii slujitori ai altarului, mucenicii,cuvioEii, dreptii qi toli sfinlii sunr trupul M0ntuitorului, iar El insugi estecapul lor. Stipana noastrl, Ndscdtoarea de Dumnezetr, este incepitoareacomuniunii spirituale, adici ddnsa, stipAna si toti sfintii sunt intr-un duh cuDomnul - sunt curafi, sfinti, iar relatia lor cu Domnul este intocmai aceleiape care o au mddularele cu capul, duhul fiindu-le comun - Duhul lui Dum-nezeu -, asemenea sufletului in trup, acelasi Dumnezeu si P[rinte fiind in ei.$i noi, membrii bisericii plmdntesti, alcituim un singur trup.

t[pAna noastrd, Nlscitoarea de Dumnezeu, este, dupi Dumnezeu,comoara tuturor bunit[1ilor gi a cur[tiei, sfinteniei, inlelepciunii

celei adev[rate, izvor de putere si de tirie sufleteasci.

lcdtuim un singur trup: al Dragostei. MAncarea, bdutura, banii, hai-nele, casele, toate acestea sunt lucruri pimdnte;ti si nu valoreazil

nimic: omul este totul, in fap lui toate celelalte nimic nu inseamn[. omuleste nemuritor prin sufletul sdu, toate cele materiale fiind putregai, efeme-ride, praf. Totul aparfine lui Dumnezeu, nimic nu este al nostru. omule! pre-

luieqte demnitatea umani ca pe chipul lui Dumnezeu si atunci cdnd aproape-le este la nevoie, si nu-ti pari r[u si-l aju1i, si-i oferi un sprijin material.

.r\.

f n afari de adevrrata iubire, totul este himeri. Dac[ vezi cx un frate serpoartd rece, obraznic, necuviincios qi riuvoitor cu tine, spune: aceas-

ta e o himer[, pusi la cale de diavolul. Dac[ te simti tulburat de uri din cauzaricelii qi obrlzniciei acelui frate, spune: este o amdgire, adevirul e cd eu imiiubesc fratele si ci nu fin seama de ce mi-a ficut; nu vreau sI v[d in el nimicriu, ceea ce mi se pare ci vid este amdgire diavoleascl si ea se afli in mine;trebuie s[ mI ardt ing[duitor fali de lipsurile lui, fiindc[ ele sunr qi ale mele,am0ndoi avem aceeasi fire picitoasi. Are fratele mele plcate si neajunsurimari? $i eu am. De ce si-l iubesc, imi zici, fiindcd, iatd, suferi de meteahnaasta Ei de asta... Daci nu-l iubesti pe el, inseamnl ci te uriEti gi pe tine.Fiindci ai qi tu acelea;i metehne. Tine minte ci Mielul lui Dumnezeu a luatasupra sa toate picatele lumii. ,,cine eqti tu ca sd judeci pe sluga altuia?"

211

(pentru picate, lipsuri, vicii). Fiecare,,pentru stipdnul siu st[ sau cade" (Ro-mani 14, 4). Din dragoste crestineasci trebuie sd te arIli ingiduitor cu scide-rile aproapelui, trebuie sil vindeci de rdu, de neputinta inimii (indiferenta sipatimile duc la aceasta neputint[), prin dragoste, mangdiere, bldndele, sme-renie, intocmai cum ai dori s[ se poafte altii cu tine atunci cdnd te afli in ace-easi situafie de neputinfi. Fiindci nu existl nimeni care si nu fi trecut prinasemenea stdri. Este oare cineva pe care si-l fi crutat vrljmaqul? Doamne,indepirteazi de la noi si risipeste uneltirile vrijmasului!

du-1i aminte: ce este omul? Chipul lui Dumnezeu, popor al luiDumnezeu, crestin, moqtenitorul impir[1iei, midular al lui Hristos.

De aceea fiecirui om i se cuvine respect, deEi poartr rinile pdcatului; acesterini sunt isprava diavolului si consecin{ele plcatului. chipul insi riminechip al lui Dumnezeu. Pentru rlnile sale, omul meriti compitimire, potisuferi alituri de el, te pofi ruga pentru el ca pentru tine si pentru ai tii.Fiindci suntem toti un trup si ,,tot neamul omenesc dintr-un sange" (FapteleApostolilor 11, 26).,,Ci o pdine, un trup suntem cei mul1i" (Corinteni 10,17). Nu da atenfie tulburirilor ce vin de la diavolul, vrajbei qi dezbin[rii lui,Fii neclintit in convingerea: totul este una; noi sunrem una.

onsideri orice desfitare lumeasci gunoi si putreziciune. Si nu iu-begti nimic din cele plmAntesti si nici si nu regreli_n.iqric dintre

@ pentru asa ceva nu trebuie sI po4i r[utate fali denirneni. Dragostea se strlduieste si-l mdngdie pe cel iubit, nu precupefegtenirnic pentru el.

T\ oamne. fi sd-mi pot vedea gregelile. Si nu-i dispreluiesc pe cei ce-E -/ gresesc fafl de mine, socotind ci si eu sunt ca ei, si nu port in

inimd uri pentru pdcatele lor gi si m[ dispreluiesc pe mine insumi, dupitnerit, ca pe cel dintii dintre picitosi - si-i port firii mele trupeqti intotdeau-na o neimpicati urd. Zice Domnul: ,,cine nu uriqte (...) chiar si sufletul sruinsusi nu poate si fie ucenicul meu" (Luca 14, 26).

umnezeu este Creatorul ;i Oc0rmuitorul intregii lumi; tot ce existiin lume este opera Sa, rodul puterii gi in{elepciunii Sale.u trebuie sd ceri voie de la nimeni pentru a rispdndi slava luiDumnezeu prin scris, prin cuvdnt sau prin fapte bune. Suntem

datori sd o facem in misura puterilor ;i posibilitl{ilor noastre. Talanlii tre-buie folosili, pusi in lucrare. Dac[ in aceast[ chestiune atit de simpli vei stape gdnduri, si stii cr diavolul ti-a insuflat o nerozie: ci trebuie si temirgineqti la o lucrare liuntrici, in tine insuti.

odul de viali de astilzi, trecltor, poate fi caracterizat cu un singurcuvdnt: amigire, himer[!

DN

212

s Doate exista ceva mai dulce decit dragostea? $i totuqi, existi in viafaI noastrl amt de putind iubire! De ce? Fiindcl ne iubim din cale-afard

trupul Ei o datd cu el tot ce apar.tine viefii de-acum, tot ce e trupesc, material.Si dispreluim trupul qi sd tr[im in duh, prin duh se mortifici lucrarea cirnii.

r7 g4lgenia golesle injma-de dragqsle., cultiv[ ur[ fa$ de cel ce rdvneq-f 'te la agoniseala noastri sau ii aduce in vreun fel atingere. \4erinugp

sUfleteascl-:ra$le-dragostel fafi degi tr.e careii tratlm mld ffimie silitd nu nagte decit ur5. Zgdrcenia este de la diavolul, mirinimia de laDumnezeu. Domnul este Plrintele indur[rilor. Orice impdtimire de celemateriale vine de la diavolul. l$pfgglQlg-q" O.isp*tyirea celo. matnepisarea fati dq ele din dragoste de Dumnezeu vin de la Dumnezeu.

.A:- . . . . - : : :__. :_._:____

1-dci jugul Meu e bun si povara Mea usoard (Matei 11, 30). Porun-\-, cile Domnului sunt bune qi uqoare. Jugul diavolului este greu qi po-

vara lui strivitoare. Noi insi incllcim poruncile Domnului si facem, inschimb, voia diavolului! Ticllosii de noi!

I nu uifi niciodati c[ aproapele, oricare ar fi el dintre cregtini, estemidular al lui Hristos, chiar daci unul bolnav, fiindci nici tu nu esti

sInltos. PoartI-te intotdeauna cu el cu respect si cu dragoste, vorbeste cu elca de la inimd la inimi, omenegte-I, nu precupeli nimic pentru el; nici minca-re, nici bduturl, nici imbriclminte, nici cdr1i, nici bani, daci are nevoie de ele.Domnul te va rdspliti pentru el. Suntem tofi copiii Lui qi El este totul pentrunoi.To!iSuntempdcdtoqi,iarpM.cun9no-Iq9iri,necazuri,

$ets'blelairegy(Romani6,.23).C_e-qans-izbayrlq-dqp{car!,e-trebuieseassrelgllggla ne rygatr llglgie _si av.,e4 stgdin$ si spuanfi. Aqadar,noui picito;ilor ne este de mare nevoie ryggglUqg&_glggilta si nidej4gq.Ruglciunea nu trebuie si lipseascd de pe buzele plcdtosului, din gAndul lui,din manifestlrile sale vizibile. In timpul rugdciunii de acas[ si al celeicomune, pentru a te pune la adipost de viclenia diavolului ;i de impriEtiereaminlii, adu-fi aminte ci adevirul este simplu si spune si tu, tot simplu: credtot ceea ce line de credin!5 qi resping toate ale tale, vrijma;ule: viclenia, blas-femia, ticiloqia, amdgirile. Cdnd te rogi, si-ti fie incep[tura ;i temelia Eiizvorul cugetdrii, al cuvintelor gi lucrdrii tale, smerenia, conqtiinla nimicnicieitale qi a plenitudinii dumnezeiegti, cea care a creat si a umplut totul qi care,,lucreazi toate in tofi" ( I Corinteni 12, 6). Cine s-a molipsit de trufie va fiispitit si priveasc[ totul cu dispre!, chiar si cele sacre, dumnezeieqti. Trufiaminlii nimiceqte sau spurc[ orice gtnd;i cuvdnt bun, fapti buni, orice crealiea lui Dumnezeu. Este suflarea ditltoare de moarte a Satanei.

(-e te impiedici oare si nu indeplinegti poruncile lui Hristos? Trupulfr.-,si lumea, mdncarea qi bdutura, dupi care te dai in vdnt, cu care te

desfitezi in g0nd gi in fapt[, care desenslbllizeazd, qi ?mpietresc inima, pasiu-

2t3

pil,or. adicd banii lor. mAncarpa,__brUlyIq,:ll4ggqfreq,-laudAle lgr, u.jgrgal4_4cele din urma sn-i finrueqs:q_f,elpe ei. Lupti deci impotriva oricirei amE-giii

nea pentru imbrdciminte bogati, saupentru podoabe Ei decoralii. DAci im-brlcimintea sau iale foarte bune, colora

tla dg a nu le pita, murd[ri, afuma,pr[fui, iar grija de a te face pl[cut lui Dumnezeu cu gandut, cu cuvantut, cufapta iti dispare, inima incepand si batd, ca sd spun asa, doar pentru haine ;ipodoabe, leg0ndu-se cu totul de acestea. Fali de Dumnezeu nu mai aratiravn5, nu se ,,alipeqte" de El; daci un asemenea om mai este qi preot. nu semai aratl r0vnitor a se ruga pentru turrna sa. ficAndu-se nu iubitoi de suflete,ci iubitor de arginti, de onoruri,

de la lume si a amigirii ce vine de la lucruri. cea care te indep[rte azd, de llne-rea poruncilor lui Hristos, si iubeqte din toat[ inima pe Dumnezeu, ingrijeste-te pe c0t poti de mdntuirea sufletelor oamenilor. fii iubitor de suflete. Nu uitacd lumea. care a apirut din nimic, este chiar nimicul pur si se va preface innimic, fiindcl cerul Ei pimdntul vor trece, dar sufletul omului - suflarea luiDumnezeu, chipul imp[ratului cel nemuritor - Dumnezeu este el insuqinenruritor. Tine minte toate acestea si indepirreazrd-re de cele pimdntesti, nute mai impitimi de ele. Nu lua in seaml doar creatura coruptibild, indreap-ti-ti necontenit ochii spre Creator, Cel ce este in toatd flpturi si Care te vedemereu, iti pune la incercare inima si gAndurile. Nu-1i lega inima de nici unlucru, nu-!i face din el dumnezeu; singurul Dumnezeu spre care trebuie si-tiindrepfi inima este Cel ce ti-a creat-o - Domnul Dumnezeu. El ii este inimiirespiratie. Nu:!i inima de nici o persoani

exlsta un smsur al mdntuirii noastre si numai de El se cu-vgg_qq ng-',lipim_. Lipirea de lucruri sau de trup este minciuni, amlgire dia-voleascS, se face din voinfa diavolului. Amin.

acd ne leglm de lucruri derizorii, trec[toare, ne-am g0ndit, oare, cellsim deoparte, de ce bundtdli ne lipsim pi ne vom mai lipsi?

Domnul te-a invilat, suflete, cd toatd lumea vdzutd, nu inseamnl nimic falide tine. De aceea cautd a o considera ca pe un nimic ;i ia seama ce te-a f[cutDomnul si ce vrea si te faci. Adu-1i aminte de venirea in lume a Fiului luiDumnezeu, de lucrarea sa pe pimdnt qi de buna vestire a adevlrurilor ce-re;ti, de siricia sa de bunivoie, de minunile Sale, de proorociri, de cina ceade taind, de defiimirile la care a fost supus, de patimi si de moarte. de invieresi de inilprea la ceruri gi tinde spre fericirea cea de sus.

devdrata iubire rabd[ cu bucurie lipsurile, supirdrile, greutilile-f-l'muncii, nu ia in seami defiimirile, umilinlele, neajunsurile, greqe-

lile, imperfecfiunile, daci acestea nu diuneazil altora,lisdnd judecarea lor peseama Dreptului Judecltor si rugdndu-se si-i in{elepfeasci Dumnezeu pe ceiintunecati de patimi irationale.

214

t

/\Jn timpul rugdciunii qi cdnd se di citire cuvdntului lui Dumnezeu, tre-r buie si pitrundem cu evlavie fiecare idee, fiecare cuv6.nt, ca si cum ne-

am apropia de Duhul Sfdnt insuEi, Duhul adevirului. indoiala fati de acesrecuvinte, desconsiderarea lor este o otravd care vine de la duhul minciunii sicare trebuie stdrpiti. Si deoarece indoiala si desconsiderarea sunt rezultatulegoismului Ei trufiei, se cuvine stdrpitd din ridicinr trufia, astfel lncdt sd pu-tem aprrea inaintea lui Dumnezeu asemenea unor prunci ganguritori, carsnuqtiu sd spuni decdt ceea ce au invdtat de la pirinti; vorbele potrivnice spuselorpdrin{ilor nu le iau in seami, nu le dau ascultare, nu vor sr stie de ele, fiindciDuhul Sfdnt i-a invilat pe oamenii sfinfi, ca pe niste copii nepriceputi si carenu cunosc riul. El i1i cere si-I mullumesti si si-I aduci laudi lui burnn"r"ucu rugdciunile pe care ni le pune pe buze Biserica. Nu uita ci toli suntem copi-ii Tatdlui ceresc, de aceea, cu suflet curat si-i privim pe tofi.oamenii .u p"copiii vesnicului P[rinte, Cel Sf0nt, atotbun, atotprezent, atotcunoscitor, atot-puternic, preainfelept, drept, neschimbitor, care se ingrijeste de to!i, Care iiacoperd pe tofi cu acoperimdntul aripilor bunititii Sale. Triieste in iubire cutoatd lumea, invinge cu binele tot riul din oamenil

e vrednicie inalt6, ce onoare. ce fericire este sr te rogi pentru oa-meni, pentru aceastd nepretuiti comoard si mostenire a lui Dumne-

zeu ! cu ce bucurie, vigoare, osardie, dragoste trebuie sd te rogi lui Dumne-zeu, Pdrintele oamenilor, pentru oamenii Sdi r[scumpirali cu preful sdngeluiFiului Siu! ,,Acestia au fost r[scumpirafi dintre oameni, pargi lui'nu*n-.r"u;i Mielului" (Apocalipsa 14,4).la aminte, o preotule ai lui Dumnezeu! Tuai deseori prilejul si vorbeqti cu Dumnezeu, folosind modele de rueiciune.Nu cumva ins[ limba si buzele si spund una qi inima alta! Sau sI voibesti sisI nu fii pltruns de ceea ce spui. Iar c0nd te rogi pentru ceva sau pentru cine-va sd nu fie in sufletul tiu viclenie diavoleasci sau fdlirnicie, ci ii te rogi cugura, dar si cu inima Atotputernicului Dumnezeu, celui ce ,,cearci inimile qirdrunchii" (Psalmul 7,9). Dar pentru a putea s[ te rogi lui Dumnezeu intot-deauna cu sinceritate, dispreluiegte cele pimdntegti, nu te impitimi de buni-tdlile qi desfitlrile acestei lumi amigitoare, corupte, repede-trecitoare: demancare, de bluturi qi de alte asemenea bunit[1i, de bani, de imbrrcrminte,de podoabe sau distinclii, de confortul casnic; consideri totul gunoi, putrezi-ciune, ap[ curgltoare; infraneazd-te, iubegte pe Dumnezeu din toati inima,nemdrginit, nu superficial, nu aqa qi-aqa, iubeste-L cu mintea, iubeqte-L cutoati tiria, nu usuratic, fi intr-aqa fel incdt nimic sd nu te poati rupe de iubi-rea de Dumnezeu, nici necazurile, nici dificultilile vielii, nici perseculiile,nici nenorocirile, nici moartea, nici viata, nimic din ce-armai putea fi! Iubes-te-9i ;i aproapele cape tine insuti, suportdndu-i cu mlrinimie toate gregelile,sldbiciunile, rdt[cirile, infierbdntarea de la patimi. Ia seama, tine minte: este

215

X.

un lucru din cale-afar[ de important sd,,vorbeqti" cu Dumnezeu, Cel ce nevede in fiecare clipI, ne ascultl, ne cearc[ neincetat inimile ;i rdrunchii. Sd.nu !i se intoarcl inima spre minciuni gi si nu se riceasci fali de Dumnezeu

;i de aproapele cdnd te rogi pentru semeni. Jine minte: Dumnezeu te va ju-deca pentru toate: pentru fiecare cuvdnt mincinos sau flprnic. Iar vrijmagulcel invederat, pirintele minciunii, diavolul, nu doarme, se strlduiegte printoate mijloacele sI-ti facl pitimaga ta inimi impietritd. nesimlitoare, minci-noasd, vicleani, si scoati din ea credinta ;i n[dejdea in Dumnezeu, dragos-tea fatl de El, dragostea qi compasiunea fali de aproapele, pentru ca sd tefacl s[ te ocupi numai de interese lumeqti, vremelnice. Ia aminte, cerceteazd-te pe sine, cerceteazd,-fi gindurile, o, preotule, nu te lega de pofte qi desf[tdrilumeqtil Desfdtarea ta sd fie unul Dumnezeu qi sufletul omului, fii iubitor desuflete, nu iubitor de arginti sau de desfitlri. AjutI-m[ si fac aceasta,Doamne! Fdrd Tine nu pot face nimic! (Ioan 15, 5) Ajuti-mi, ajutd-ml!

umnezeu este mult-milostiv si indurltor fa15 de to1i, falI de mine,pdcitosul. Totul este al lui Dumnezeu, nimic nu este al meu (renun!

la orice proprietate) Trebuie si-I mullumesc lui Dumnezeu cu evlavie pentrutoate. Pentru pala de v0nt care mI mdngdie qi pentru raza de lumind, pentruapd, pentru m0ncare, pentru imbric[minte. Pentru tot si-I multumim - chiargi pentru trupurile noastre gi mai vArtos pentru pimint qi pentru apI.

oli suntem una qi de aceea trebuie si ne iubim unii pe allii ca pe noiinqine. A-1i p[rea riu, de egoist ce eEti, pentru ceea ce a-i putea da

altuia, chiar dacl po4i p[rerea de riu doar in gdnd, aceasta vine de la dia-volul. Orice patimi pentru cele pimintegti este gdnd diavolesc, dar qi gindal propriului nostru egoism.

(-lu ce intenfie oare Sfdnta noastri Biserici a rAnduit ca at0t in\r.-, rugiciunile de acas[, cdt qi in cele de la biseric[ s[ vorbim ca in nu-

mele tuturoi. nu in numele nostru? Pentru a ne insufla si purtdm, necontenit,unii fag[ de allii dragoste, pentru ca qi in rugiciune gi in viali s[ ne iubim uniipe al1ii, luAnd pildl de la Dumnezeu, Cel in trei Persoane, Care alcltuiescimpreuni suprema unitate. SI fim qi noi aqa: unitate in multitudine. ,,Ca totis[ fie una, dupd cum Tu, PIrinte, intru Mine ;i Eu intru Tine, aqa qi acegtiain Noi si fie una" (Ioan 17, 21). Rugiciunea obqteasc[, in numele tuturor, neinvali s[ ne impi4im intre noi grijile, si triim unii ldngl al1ii, ca qi cum amfi toli una, ca s[ se vadi in toate dragoste reciproci gi pentru ca insu;irilenoastre sI poat[ fi folosite qi spre binele altora, tinand seama de posibilitllilefieciruia, si nu ne ingrop[m talantul in pimAnt. S[ nu fim egoigti, leneqi. Dee$ti infelept, di-i sfat celui neinlelept; de esti cult, invali-l pe incult; de eqtiputernic, ajuti-l pe neputincios; de eqti bogat, ajuti-l pe sIrac.

216

6nd te rogi singur gi cdnd duhul din tine incepe si trAnddveasca, sase lase cuprins de ur0t, sd se simti ap[sat de singurdtate, adu-ti

aminte cd Dumnezeu Cel in trei ipostasuri te vede, aga cum te vede mereu,cI privegte cltre tine cu ochi mai lumino;i decdt soarele; ci te vid sfintiiingeri, ingerul tdu pizitor.si sfinlii, oamenii lui Dumnezeu. Se intflmpl[ a;afiindcd toti sunt una in Dumnezeu, qi unde este Dumnezeu. acolo sunt si ei.Unde este soarele, acolo sunt concentrate qi razele sale. Ia seama la ce spun.Roag6-te intotdeauna cu inimi fierbinte gi ca sd te rogi a$a nu trebuie si fiidin cale-afari de situl ;i nici biut. Nu uita cu cine ,,vorbesti"! Oamenii uitiadesea cu cine ,.stau de vorbd" cAnd se roagi. cine sunt martorii rugiciuniilor. Uitd cd ,,stau de vorbi" cu Cel veqnic treaz si Atotv[zitor qi c[ ,,vor-birea" lor cu Dumnezeu este ascultatd gi de puterile cereqti, si de sfinti.

p1 aci te impresoarl vrdjmaqii qi te afli intr-un necaz, cheaml indatiI'-l pe PreasfAnta Stipdna noastrd; de aceea gi este StIpftnI, ca si

stdpdneasci cu puterea sa nebiruitl puterile care ne sunt potrivnice qi si neizbiveascd de ele.

rFoti suntem una qi Domnul este peste toti, peste ingeri ;i peste sfinti,I peste toate lumile materiale, pdnd la cea mai miruntl particul[ a lor.

,,Privi1i la pislrile cerului... luali seama la crinii cimpului, cum cresc...Dumnezeu astfel... imbracl oare nu cu mult mai mult pe voi, pulin credincio-silor?" (Matei 6,26,28, 30). ,,Cdutafi mai intdi implr[1ia lui Dumnezeu ;idreptatea Lui (adici dragostea reciproci) qi toate acestea se vor adiugavoui" (Matei 6, 33). Se vor adiuga de la Dumnezeu. Iatd adevirul care itieste de cea mai mare trebuin$. Bizuie-te in toate pe Dumnezeu. ,,LIsa1i-i Luitoatd grija voastri ci El are grij[ de voi" (1 Petru 5, 7). Cum e posibil oaresd triim a$a cum tr[im? TrIim ca gi cum n-ar exista Dumnezeu, Care sI nepoarte de griji. Credem ci ne putem descurca singuri, ci putem face rost sin-guri de tot ce avem nevoie, ne{in6nd cdtuEi de pulin seama ci existlDumnezeu, Care se ingrije;te de toate.

u ajunge s[ nu te impdtimeEti de mdnclruri alese sau de lucruri fru-moase, nu trebuie si te impltimesti nici de trupul tiu picitos.

FiindcI, atunci cdnd faci o patiml, chiar qi pentru un lucru cu totul neinsem-nat, il minii pe Dumnezeu. ,,Neprivind noi la cele ce se vid, ci la cele ce nuse vid, fiindci cele ce se vId sunt trecitoare, iar cele ce nu se vid sunt ves-nice" (2 Corinteni 4, 18). Yezi,la cele ce se vid nici micar nu trebuie sd pri-vegti, ca s,i cAnd nici n-ar fi, ci la cele ce nu se vdd. Fiindci unele sunt vre-melnice, celelalte vesnice, iar atunci cdnd vei cluta cele nevlzute, Dum-nezeu se va ingriji de cele vilzute ale tale, asa cum S-a ingrijit gi pin[ acum.

tlit de mlreati este calitatea de creqtin;i mai cu seami aceea de preotlr.-,crestin! Crestinul se uneste cu Hristos, cu Dumnezeu-MAntuitorul

(prin Sfintele Taine).

211

and te impirtlqesti cu sfintele Taine, o, preotule, spune in inima ta:cauti citre mine, Ditdtorule-de-viati, scoate-md din gura qarpelui

iadului, curitl-m[ de intinlciunea patimilor, d[ liniste inimii mele zbuciu-Tlt., inveselegte duhul meu cel coplesit de tristele gi de deznidejde,hrinegte-mi pe mine, cel istovit de povara pdcatului, imbracd-mi p" ,nin",cel gol de toatl fapta cea buni, intireqte-mi pe mine, neputinciosul, cinstes-te-md pe mine defiimatul, inalli-mi pe mine cel cizut, innobileazi-mi pemine cel dispretuit, lumineazS-mi pe mine, cel intunecat. pentru toatd dareacea buni ce vine de la Tine. i1i multumesc, Mult-milostive!

l nima aratd uneori ca pimantul pe care s-a lisat intunericul. Evanghe-r lra este asemenea soarelui care d[ viati inimilor. Lumineazi-ne ini-

mile cu soarele adevirului Tiu, Doamne!

T T itandu-mi mai cu luare-aminte la unii oameni foarte siraci qi stAndL,/ de vorbd cu ei, mi-am dat seama c0t sunt de amabili. de blinzi, de

smerili, deschisi la inimi, sinceri, binevoitori. siraci material, dar bogafispiritual! Mi fac de rusine pe mine, care sunt grosolan, trufa;, riu, suspicLs,irascibil, viclean, lipsit de cilduri fali de Dumnezeu si de oameni. invidiossi avar. Ei sunt adeviratii prieteni ai lui Dumnezeu! vrrjm"r"l. ;;;. .r,i;;;comoari ascund in suflet unii ca acestia, trezeste in sufleiul celor pe care i-aadus in robia sa, adici a bogafilor trufaqi, dispiel fati de ei si urd, inc0t ar figata si-i spulbere de pe fala pimdntului, ci qi cdnd n-ar avea dreptul sitrdiascd qi sd umble pe el! o, prietenii Dumnezeului meu, sirmanii mei fralilAdevdratii bogafi cu duhul sunte{i voi, eu fiind de fapt cerqetor, blestemat,sdrac. voi sunteli vrednici cu adevdrat de respectul nostru, al celor cestdpanim prisositor bunurile lumii acesteia, dar suntem at6t de siraci qi dezgdrcigi in fapte de desivarqire: infranare, blandete, smerenie, nerlutate, sin-ceritate qi ardoare fald de Dumnezeu qi de aproapele. Doamnel invild-mi s[dispretuiesc cele din afarl gi si-mi indrept ochii spre cele dinluntru, s[pretuiesc esentele si s[ dispretuiesc aparenlele. DI-mi mie sd pot face aceas-ta ;i fafi de bogafii Ei puternicii lumii acesteia!

varul pune mare pre! pe lucruri; pe oameni, cei care au nevoie der .6,lucruri, nu-i prefuiegte; ii pare riu de obiecte, nu_i pare riu deoameni, desi omul este fiinfi neprefuitd. pe sine se iubegte, p" iltut nu. Totceea ce pretuieste el este pdni la urml gunoi, api care curge si nu se maiintoarce. Domnul este pentru tofi oamenii izvor nesecau Ei a pus totul lapicioarele omului, lumea intreaed.

ragostea tndelung rabdd. (1 Corinteni 13,4), adicd nu se gribegtesd-l pedepseasci pe cel ce a gregit, ci ii suporti cu ribdare cdderea

in greqeali, ciutdnd si-l faci sd si-o inleleagi gi nepedepsindu-l irdati. Riu-

2r8

tatea nu face asa, dimpotrivl, nu intdrzie a se r[fui cu adversarul, sau chiarimpingAndu-l spre reac{ii extreme. E uluitor cdt suntem de rdi si de nerlbdi-tori! A gre;it un frate Ei, in loc si ne pard riu de gre;eala lui qi sI-l compiti-mim cu iubire frlteasc[ ci s-a smintit de bunivoie, dAndu-se picatului, tlurim, il dispreluim pentru ce-a fIcut. desi noi in;ine ne vom fi fdcut poatevinovati de acelea;i greqeli, pe care allii ni le-au iertat cu mirinimie. $i poateci tocmai datoriti ingiduinlei superiorilor noqtri ne vom fi redresat dintr-ocidere, dintr-o patim[, dintr-un viciu. f[cdndu-ne, cum-necum, oameni res-pectabili. Si chiar dacl gre;eala noastr[, oarecum asem[ndtoare cu aceea afratelui, n-a fost atdt de gravI, rdspunderea ne este aceeasi si tocmai de aceeatrebuie si fim mai ingiduitori. Pedepsindu-i pe allii pentru greseli sau chiarcrime, sd nu sciplm din vedere propriile noastre slibiciuni, vicii si patimi,trecute sau existente: si-i pedepsim pe cei de sub autoritatea noastri, dar si ofacem cu iubire, plrere de riu, indelung[-rdbdare, nu cu riutate, neniil5, gra-bi, ner[bdare. ,,CertAnd cu bldndefe pe cei ce stau impotrivi, ci doar le va daDumnezeu pociinli spre cunoa$terea adevirului. $i ei si scape din cursadiavolului de care sunt prinqi pentru a-i face voia" (2 Timotei 2, 25-26). Nuin zadar Apostolul a;a25, ca primi caracteristici dragostea fa1[ de aproapele,indelunga rdbdare gi caritatea. ,,Dragostea indelung rabdi. dragostea este bi-nevoitoare" (l Corinteni 13, 4). Fiindcd orice om este neputincios, slab, ne-chibzuit, gata sI cadd in pdcat, dar, cu toate acestea, i;i poate veni in fire usor,ridicindu-se din cddere in imprejurlri favorabile. De aceea trebuie s[ fimrlbddtori fa![ de neputintele gi gre;elile oamenilor, fiindci qi noi vrern ca algiisd fie inglduitori cu neputinlele noastre, sl lase impresia ci nu le-au vizut. Dealtfel, acolo unde pdcatul lucreaz[ nociv asupra altora sau unde se conjugd cuneglijarea obligaliilor de serviciu, sau unde cap[t[ proporlii mult prea mari,trebuie sanctionat prompt, cu asprime, pentru a-l limita si stArpi, sau prin ?n-liturarea celui care are o influent[ v[timitoare asupra unor oameni bineintenlionali,,,Scoateti afari dintre voi pe cel riu" (1 Corinteni 5, 13).

umnezeu nu L-a,,crutat" pe insugi Fiul Siu, Unul-Niscut. ddndu-Lpentru mAntuirea omului; putea-vom oare noi sd ne,,cru1dm" bunu-

rile, despi4indu-ne cu pdrere de rIu de ele, cdnd le ddm aproapelui - mAn-care, bduturd, imbrdclminte, bani, alte lucuri care i-ar putea fi de folos?Domnul dI unora mult, altora pulin $i face aqa pentru ca sd ne gdndim noi in-qine cu ce am putea veni in ajutorul semenilor. Aqa a r6nduit: daci din da-rurile de care ne-arn invrednicit noi cu prisosinti vom da altora, atunci aceledaruri ne vor fi noui de folos, sufletului Ei trupului, ne vor deschide inimilespre iubirea aproapelui, iar daci vor fi folosite cumpdtat, va fi spre bineletrupului, ca si nu se ghiftuiascl ;i s5. se ingreuneze de ele. Daci insd le vomintrebuin{a numai in folosul nostru, cu l[comie, ca niste egoisti si zgdrciti si

2r9

ne va pdrea riu sI le impa4im cu altii, aceste daruri se vor intoarce spre pa-guba trupului qi sufletului nostru. Spre paguba sufletului, fiindcd licomii*siz$glqg4lalru lgsgl-op*"rtf !n@ iUb-rffi-de Dugtg?gu si de serqqld, transi;-lndndu-ne in egoipti respingrtoli, sporind patimile din noi qi, pe oe alti parte,fiittdci licomia duce la imbuibare si ne zdruncinl inainte de vreme slndtatea.

rebuie sd ne m[rturisim mai des picatele pentru a le stlvili, biciuiI printr-o recunoastere deschisi qi pentru a putea simli fali de ele,

intr-o mai mare mXsuri, repulsie gi a ne da seama de marile nenorociri pecare le aduce picatul; in acelasi timp, pentru a nu uita ce-a ficut pentru mdn-tuirea noastrl Stdpdnul, Hristos, Fiul lui Dumnezeu. sd ne reamintim mereucum S-a intrupat, cum S-a dat pe Sine de bun[voie pitimirii, ce-a ficut cdnds-a aflat printre oameni, cum le-a vorbit, ce minuni a sivdrsit; cum a fostdefdimat, batjocorit, scuipat, bitut, pentru ca, in cele din urmi, si fie datmor,tii ruqinoase pe cruce, si fie ingropat Ei si invie din mo(i. Nu uita cI aficut aceasta ca sI fim izbivili de chinurile vesnice si ci nu ne cere altcevain schimb decdt si ne predim Lui cu totul, si nu triim pentru sine, ci pentruEl, si-I linem poruncile. cauti s[ fugi de tot ceea ce te-ar putea impingi sprepdcat: poftele trupului, pofta ochilor Ei trufia vielii; ristigneqte-fi trupul cupatimile qi poftele sale; mdnruie;te-fi sufletul cu r[bdare, iubeqte pe Dumne-zeu, iar pe aproapele ca pe tine insuli.

(a"-u fdcut stipdnul vielii noastre pentru noi, cei nerecunoscltori,\-, invechili in rele, cei ce nu valor[m, de fapt, nimic? S-a cobordt din

ceruri, a luat trupul nostru, a sivdrsit nenumlrate minuni, a pdtimit qi qi-avrrsat s0ngele, a murit, a cobordt la iad, l-a legat pe diavolul, i surpat iadul,i-a dezlegat pe cei prinqi in legiturile iadului, i-a inviat din mo(i gi ne vainvia, aga cum El a inviat. Si-I indeplinim porunca ceade dinainte de moar-te: ,,sd ne iubim unii pe al1ii". si tinem toate poruncile Sale, si nu-L jignimprin impotrivirea gi samavolnicia noastrd. Ajuti-ne, Doamne!

i fim intr-un duh cu Domnul - duhul sfinteniei, al iubirii, bunrtrlii,bldndelii, indelungii-rIbdlri, milosdrdiei. Cine nu are acest duh,

acela nu este al lui Dumnezeu. Deci trebuie si fim toti doar iubire, iubireunicI, gi sI ne stim cu totii una:,,Ca toli sI fie una,. (Ioan 17, 2l). ASa si fie,ajutl-ne, Doamne!

e ni se va intdmpla in veacul viitor, cdnd toate cele cu care ne-amamdgit in aceast[ lume - bogilia, onorurile, mdncarea, biutura,

imbrdcdmintea, locuinfele des[vdrsit ordnduite qi toate celelalte lucruri atdtde atrigdtoare nu vor mai fi? ce ni se va intdmpla - zic - cdnd toate acesteavor r[mdne doar vis qi c0nd ni se vor cere fapte de credinti si de milostenie,infrdnare, cur[tie, bldndefe, smerenie, caritate, r[bdare, ascultare...

220

tTtrebuie si menfinem o legiturl cAt se poate mai strAns[, vitali cu ceis I ce vietuiesc in ceruri, sfinlii, apostolii, proorocii, mucenicii, sfinlilii

slujitori ai altarului, cuvioqii ;i drepfii, fiindci "i

,unt mi<lulare ale aceluiagitrup,^Biserica lui Hristos, cdreia ii apartinem si noi picitosii ;i al clrei capeste Insusi Iisus Hristos Domnul. Iati de ce ii chemlm in rugiciunile noastre,le vorbim, le mullumim, ii slivim. crestinii trebuie si se afle intr-o neintre-rupti relalie cu ei daci iqi doresc crestineasci sporire, fiindc[ sfinlii sunt pri-etenii gi hdrumitorii noqtri spre mAntuire, rugitori si rnijlocitori pentru noi.

-Dispreluili cele ale trupului, adici patimile. S[ ne strdduim si nu-ifacem pe plac trupului, el cu toate ale sale fiind asemenea unui gu-

noi. Doamne, ajuti-m[ cu puterea Ta! c0nd ne vom convinge ci toate celetrupesti, pdcitoase, nu trebuie si insemne nimic pentru noi, atunci Domnulva insemna pentru noi totul. Pe ruinele unei inimi impitimite de cele piman-testi inscduna-se-va Domnul.

iavolul ne stdpdnegte inimile, ca si-si indeplineasci voinla, potriv-nicl lui Dumnezeu, vrea si ne izgoneasci din inirnd implrltia lui

Dumnezeu, si surpe lucrarea lui Iisus Hristos, adici posibilitatea de a neindlp la cer, flcdnd aceasta prin impltimirea noastrd de trup, de poftele lui,printr-o atentie nemeritatl dat[ trupului ;i celor trupegti. A.sa este! ,,Lucrdndsi invi$m si nu ne uitim la trup, clci este trecdtor!" (vezi Troparul la uncuvios). Dar in veacul de-acum, la oamenii veacului acesfuia, trupul std maipresus de toate cele ale sufletului; cele duhovnicesti, credinfa, faptele bunenu sunt pretuite.

omnul nu trlie;te intr-o inimi in care domnegte licomia, patimapentru avufii gi bundtlti pimdntesti, bani s.a. Aceasta s-a demon-

strat prin experienfi triit[ ;i se confirmi in fiecare zi.in aceainimi ,,triieg-te" o riceali de piatr[, trufia, inchipuita infelepciune, disprelul , rdutatea, rdz-bunarea, invidia, avarilia, degertlciunea, slava desarti, hofia, ingeliciunea,fdlirnicia, duplicitatea, viclenia, linguqirea, curvia, clevetirea, furia, trldarea,sperjurul.

o{i suntem una prin unanimitate in dragoste si in renaqtere duhovni-ceascd Si toti avem Acelasi, Unic, Pirinte ceresc: ,,Tatdl nostru Care

eqti in ceruri". Alcituim o singuri frilie, cu un singur duh: ,,Daci cineva nuare Duhul lui Hristos, acela nu este al Lui" (Romani 8, 9). Sd intelegem ceinseamni aceasta. Noi suntem Biserica lui Hristos, al c[rei Cap este insuqiHristos, Cel bldnd qi smerit, nesecate fiind bunititile de care ne invrednicimde la El, dar numai sI trlim in dragoste. Noi suntem turma, Hristos este P[s-torul. Noi, midularele, El, Capul. Ar putea midularele sI se laude cu ceva,;tiind cI tot ce au vine de la Cap?

221

acd vom menline aici pe pdmdnt o relafie vie, lucrdtoare lntremddularele lui Hristos, daci ne vom iubi in fapt s,i cu adevlrat intre

noi, atunci qi sfinfi se vor afla intr-o unire vie cu noi Ei, orice le vom cere,mijloci-vor pentru noi la Hristos, C[ruia i-au jertfit tot ce au avut mai scump,si ni se va da.

oi, cei ce am primit viatd de la Cel ce este viala tuturor - Dumnezeu-, pentru a-I aduce in schimb roadele vieqii noastre, ne indeplinim

oare aceastd datorie, a$a cum i-au adus in dar via{a qi roadele ei protoplrinfii,proorocii, apostolii, mucenicii, ierarhii-m[rturisitori, cuvioqii, dreplii, tolisfinfii? Sau cel pufin ne trece zilnic prin minte un asemenea gdnd? Nu cumvatrdim doar pentru noi? Trlim oare dupi poruncile Ei rdnduielile D[tltoru-lui-de-viafd? Dacd nu, ce ne impiedicd s[ o facem? Dragostea de sine, egois-mul? Pe acestea si le aducem jertfi Domnului, fiindc[ ce suntem de fapt noi,in sine? Plcat, putreziciune.

.,\I n fiecare zi ti se cere sd dai milostenie qi sd nu treaci zi fdrl sI dai cevaIunui sIrac, dar f[-o cu bucurie, firl riutate, flri s[-l jigneEti sau si

murmuri. Nici tu nu-1i apa4ii. Iar ceea ce dai acelor fii ai lui Dumnezeu careiqi poart[ crucea lor, care de-abia iEi gisesc loc unde s[-gi plece capul 1i-a ve-nit de la Dumnezeu. Tu eqti imputernicit sI po4i de grijd moqtenirii Domnu-lui, esti slujitorul de fiecare zi al acestor mai mici frali ai noEtri intru Hristos,indepline;te-ti lucrarea cu blAndefe gi smerenie, si nu !i-o faci de mdntuiali.Il slujegti pe Hristos, Judecitorul si Atoatedltitorul; mare cinste, inalti vred-nicie! Fapta bun[ fi-o cu bucurie! Banii ifi vor veni simplu, tiri si te trudeqtidin cale-afari, de unde nici nu te aEtepfi; imparte-i. De-1i sunt r[splitite stri-daniile cu mirinimie, fii gi tu mirinimos cu al1ii. N-ai meritat o asemenea ris-platl, di qi tu altora, nu pentru cine ;tie ce merite, ci fiindci au nevoie.

upi cum omul pitima$ este intr-un duh cu diavolul - am simlit euinsumi, au simtit si allii -, tot asa omul virtuos este qi rimdne

intr-un duh cu Domnul, ceea ce qi simte, zicdnd: ,,Nu eu mai triiesc, ci Hris-tos trlie;te in mine" (Galateni 2.20). Sau cum a spus Domnul insu;i: ,,Celce mlnAnci trupul Meu qi bea sdngele Meu, rImAne intru Mine qi Eu intruel" (Ioan 6, 56). Sau Apostolul: ,,Sau nu v[ cunoa$teli voi singuri bine cdHristos Iisus este intru voi?" (2 Corinteni 13, 5). Sfinlii sunt intr-un duh cuDomnul;intr-un duh cu Domnul sunt gi binecinstitorii cregtini, cei ce trdiescacum. Ce taind mdreali qi ce cinstire firi seam[n pentru fiii plmintului! Darsi ce necinste qi ce prdpid ii aqteapti pe cei ce se socot pe sine preainfelepligi nesupugi. Ei sunt intr-un duh cu diavolul. De care Te rugim, HristoaseDumnezeule, izblveste-ne !

222

Dffi #::H":r:j;;'"',"""i'ff .ff il:'ili"ill:ffi1Ji;il';;;a sfinlilor, prosllviliior U[rUu1i a fost perceput:1 tu

3l11]n toata lumina si

vigoarea lui, iar," iip"if. inAoiute Eimai ie-ai nedumerit s[ stii ci faci un

;;il;#;^a* i"gattit*e diauoleasci a minlii si a inimii'

Cluntundatornicdef iecarecl ip la lDomnului ,cudator i imater ia lesiS||ffi#.:;;llndatorat ain

"uuru p[caturui qi.a trupului, ciruia

Domnul ii oferl Ou*ii-rut.riale: mincur", U[ututl, bani' !"y? Ti' :.11d:::lumin[, in general l;;;icare fac viala comodl qi indestulatl' Futea-vol oare

s[ nu m[ bucur.aJ;;l;rt "u inru*i Juio*i.ii- cei indatorati material sau

spir i tual,cAndDomnulimiiart lnenumlratedatori i?56nuimparteuinsumrdin darurile matenale ;i spirituale, p" .i"

-i le-a dat qi mi le dd Dumnezeu?

imi rumineure -ini""u

,,i"r""*;;imioe p"."-ii u"."rie in suflet, cunoqtinle de

tot felul, imi d[ pani qi aerul pe.care il respir! Ar fi monstruos dac[ n-as da $i

eu, dar din dar! Al;;;;tu tolii *"t-1T fi;' suntem unul altuia mlduiare qi'

in acelaEi timp, datJrii.i ""ii altora. N;i i" ;rganismul -social nu putem face

absrraclie unii de dri]il';; *p"trn$ ca eu Jl nu fiu dator cuiva qi indeob-

qte s[ nu fim i"o"to'"ii'*i;il;-*' D:'i nu p*"to:i li,T

iert[m unii altora

datorii le.AEacumintr-unorganismviuuneieorganetrl iescadeseapeseamaaltora, de pilda stomacul pe seama capului' sau pe seama mAinilor qi picioa-

relor, asa ," in,a*pii *'fl ,".i*- iti".ip"f"f.este s[ nu uitirn c[ primim

totul de la Dumneieu gi c[-I suntem i"o"at"ri la nesfdrqit qi c[ El ne iartd

datoriile din iubire, doar-doar * uo*-i"nu ;i noi datornicii' S[ iertlm cu

bucurieqidininim,[semenilornoqtri.datorii lecucaresuntincircalifa{6denoi, aceast[ i.rt.;;ii-; uJo."- rui ou*n"reu in fiecare zi ca pe o jertfd Ei

astfel vom tr[i in dragoste. S[ stlrpiini oi" ""1

samavolnicia qi nelegiuirea

Hrtim_il:: :i : 1.":, i i fr .' lL :"il:, :""'nil* ?'ffiHiJ il I ili: ll 'l:3l#ffi"H ,?:::IT:::^"i,''f,ii3[i";ne' uino in ajutorur no't*t roate cere

;*iil:t-ff 1#lill*##jiy*";:n"'il:'"#l*.T3t"'ilpe Dumnez:" 9t:"::?,iT;I,", ""r,*

o"-"r" gurii sau penrrlr bani?. Dinnoi. S[-L vindem Pe Dumnezeu Pedoud,una:sauDumnezeu'Sautrupul.Nupolirecunoa$tedrridrrrrlnezelslnlcls[-isluje;tip"u,nanooi.Trupuln"p*,",i" 'proprii lesalelegi,pctrivnicecurotul celor

"1" l;i;umnrr.u, re.o*iu, neffidnarea, betia' hanii' zgircenta

sau plrerea o"'eu;ffi instrlinarea;;;;;"pele a darurilor prinrite de la

Dumnezeu, potnirla duqminoas[ i;;"t*;j"i"-"11T din eauza mhnc[rii'

b[uturii, uunilor,iiJpili^f"tl de ei, invidia din aceeaqi cauzl'nepisarea fald

de omul aflat la necazq.a. ce tr"uur. ,J;;; ca s[-L slujim pe Domnul f[r[

f[tilnicie? Si ne ristignim rrupul cu patimile Ei poftelc lui, s[ nu punem nlcr

223

un pret pe el $i toate cele ce slujesc trupului - pllcerile, banii, imbrdcimintea,casele, trisurile si le socotim de asemenea flrl valoare, gunoi, putreziciune,pimdnt, asa cum qi sunt de fapt. $i si punem mai presus de toate in viafiiubirea, si jertfim totul pentru ea, si dispreluim toate celelalte pentru ea.

o1i trebuie sI qtie qi si creadi ci existi un $arpe nev[zut, aducitorde moarte, numit diavolul. Satana. osdndit de Creator la chinuri

vesnice, dan care ii poate atrage pe oameni in chinuri vesnice, pe necredin-cioqi, pe cei ce fac flridelege si nu se cliesc. De asemenea, si Etie ;i s[ crea-di toti cI ne-a fost trimis de la Dumnezeu un Mdntuitor, ca si ne izbdveascdde mugcXtura ditltoare de moarte a sarpelui, de picat gi de moarte vegnici,si c[ Mdntuitorul di doctorii ce vindeci musclturile garpelui: credinla, rug[-ciunea, pociinla, Sfintele Taine ale Trupului gi Sdngelui S[u.

enumlrate sunt piciturile de ploaie care cad pe plmdnt, dar toate vindin acelaEi nor; multe sunt razele de lumini, dar toate tadiazd" de la

acelagi soare; multe sunt frunzele, dar copacul pe care cresc este unul singur;mult este nisipul, dar tot sti pe acelaqi pimdnt. Mulli sunt oamenii qi tofi setrag dintr-un singur om - Adam - dar mai inainte de toate, de la Dumnezeu.

e ce adaugl Domnul vielii noastre zi dupi zi qi an dupi an? Pentruca s[ ne dezblrdm treptat de picate, s[ lls[m deoparte qi sI ne

scoatem din suflet viclenia (fiecare pe a sa), s[ dobdndim simplitatea qi sin-ceritatea care ne pot face fericifi, si ne facem, de pildi, buni ca mielugeii qica pruncii, si ne deprindem a nu mai avea nici o patimi fali de lucrurilepimAntesti, ci ca niste copii candizi qi iubitori sd ne ,,alipim" cu toatl inimanumai de Dumnezeu gi si-L iubim din tot sufletul, cu toatd puterea, cu toategdndurile, iar pe aproapele ca pe noi inqine. GrIbeEte-te sd cazi in ruglciunecu lacrimi izvordte din inimi qi cere-I Domnului si-1i dea inimi curati. Sdne str[duim din risputeri Ei prin toate mijloacele sI stdrpim din sufletelenoastre viclenia, suspiciunea, g0ndul indreptat spre ceea ce este mai rdu,dorirea riului pentru al1ii, bucuria de riul altuia, riutatea, trufia, preficitoria,lauda de sine, dispretul, neribdarea, uritul, disperarea, irascibilitatea, lagita-tea qi lipsa de curaj, invidia, avarilia, licomia gi imbuibarea, curvia cu g6n-dul, cu inima Ei cu fapta, arghirofilia qi, in general, goana dupd inavufire, le-nea, neascultarea, intreaga cohortl neagri a pdcatelor. Doamne! FirI Tinenimic nu putem face. Binecuvdnteaz[-ne pentru a lucra aceasta;i di-ne biru-inli asupra vrdjagilor qi a patimilor noastre. Aga si fie!

i incercim sd ne tlmlduim de miopia sufletului qi si nu ne preocuplmdoar de cele vremelnice, pimdnteqti; s[ clutim a desluqi cu ochii

mintii ce ne a$teapti mdine - viafa cea fir[ de sfArqit - qi si ne inll$m inimi-le spre patria cea de sus. Este, intr-adevlr, o miopie fdr[ seamln a sufletului

224

nostru nemuritor a privi numai la prezent. la cele vilzute, perceptibile prinsimluri Ei care convin doar unor senzalii trupeqti, qi a nu privi inspre veaculviitor, la,,Cele ce ochiul n-a vizut si urechea n-a auzit si la inima omului nus-au suit" - bunltali - pe care Preabunul ;i Preainteleptul Dumnezeu le-a gdtitcelor ce-L iubesc pe El (1 Corinteni 2, 9). Ne dim seama oare de ce ne-a lip-sit miopia, cireia ne-am dat de bunlvoie? Ne-am lipit ca mustele de dulcetilepiminteqti qi nu mai vrem in ruptul capului si ne dezlipim de elel Fericit celce dispreluieste dulcelile lumii acesteia! Fericirea aceluia nu va avea st?rsit!

T\ upa cum in lumea in care trlim afl5m bogati gi siraci, tot asa si inI-l ordinea spiritual[ existi siraci si bogati. Siracii cer de la bogati si

de la cei cu dare de m0n[ ajutor ;i nu se pot lipsi de el; in ordinea spirituall"siracii ar trebui si vinl qi si ceari ajutor celor bogati sufleteste. Noi suntemcei slraci cu sufletul, sfintii sunt cei bogati, care incl din aceast[ viatl austrilucit prin credinli ;i prin evlavie. La ddnsii trebuie si alergim noi,slracii, si le cerem si se roage pentru noi, si ne ajute si deveninr curati capruncii, si ne invele intelepciunea duhovniceascd. sI putem invinge piicatul.si-L iubim pe Dumnezeu si pe aproapele. Rugati-vi pentru mine, sfintilor,oameni ai lui Dumnezeu, proorocilor, apostolilor, ierarhilor. mucenicilor,cuviosilor, dreptilor si toti sfintii, ca s[ m[ fac asemenea vou[!

lrAnd te rogi Domnului. cautl si-t i inchipui in minte cui te rogi. Telr.-, rogi irnpiratului a toati fiptura, Cel fira de inceput si fari de sfir-

qit, Atotsfdnt, Atotbun, Atotputernic, Inlelept, Omniprezent, Atotclrept, ina-intea Ciruia stau cu evlavie milioane qi milioane de ingeri, de toate cetele.Ciruia ii inalti c6ntare oEtile mucenicilor, ceata proorocilor qi apostolilor,soboarele ierarhilor, cuvioqilor si dreptilor. Rugindu-te Stipinei noastre.Nlscltoarea de Dumnezeu, gAndeste-te in sine la nemisurata-i sflntenie,'nd-re1ie, bundtate, inlelepciune, stiind-o grabnic ajutitoare in tot binele, cireiase ?nchind cu supunere soboarele ?ngere;ti si pirndntesti.

rpaina riscumpirlrii neamului omenesc de citre Hristos, patimile,I moartea pe Cruce si invierea Sa. iniltarea la cer si cea de-a doua

venire se cuvine sd le avem in minte mereu ;i sd ne arltim vrednici de ele,sd cinstim sfinlenia Maicii Domnului, ca pe un chivot viu si ca pe un ternplual dumnezeirii, ca pe fiinta indumnezeitl gi. mai presus de toate. si cinstimin ea - dupd cinstirea pe care se cade si o dlm Dornnului insusi - curitia,sfintenia, t[ria in credinti si in dragoste.

I;1ere$te-te c0t poti mai mult de lingusire, de grosollnie si de samavol-I 'nicie. Sufletul nostru inclin[ repede inspre asa ceva, atunci cAnd

vedem c[ allii fac lucruri care nu ne sunt pe plac sau fhc chiar impotrivavoinlei noastre. RabdffiOndeqte-te ce-ar fi daci si altii ar vrea si se rdzbune

225

pe tine indati cAnd vei fi ficut ceva ce nu le era pe plac sau n-ai ficut ce eraidator sd faci. ,,Precum voili si vi faci voud oamenii, faceli-le gi voi aseme-nea" (Luca 6, 31). Sau fine{i porunca sfdnti: ,,precum ;i noi iertim gresililornostri". omul este datorie personificati. Trebuie si mai spunem cd inimaomului este foarte capricioasi gi rea Ei proasti. Din te miri ce o persoandoarecare ne poate deveni antipatici, incepem s-o urim, suntem gata oricands-o jignim firi motiv. Trebuie sd respingem din inirnl ura ,,nuiurali,,, firamotiv, si sd ne rugim lui Dumnezeu sd ne fereascd de aceastr miasmi abeznelor iadului. S[ nu uitim ce ni s-a poruncit: ,,Aceasta vi poruncesc: sdvd iubiti unul pe altul" (Ioan 15, l7).

lubirea dr viati inimii, riutatea ;i ura impordva aproapelui o omoari.r Dumnezeu ne line pe pimdnt tocmai pentru ca crragosiea fafi de El ;i

de aproapele si ne cuprindd inima; aceasta a.teapt[ Domnul de la noi. prindragoste lumea este chematl sd diinuiasci.

NTU trece zi s[ nu mi lovesc de un obstacol gtozav: plcatele, ele imir \ rdnesc si imi sfarteci inima. Dar pentru a-l deplsi. il am aldturi de

mine, zi de zi,pe marele Izbdvitor si M0ntuitor, Iisus Hristos. El sta nevdzut,mi ajut[, mi indeamnd spre bine. Picito;ilor, bietii de voi, aflafi-L peMAntuitorul, cum L-am aflat eu din harul si darurile Sale!

e inverqunezi cu riutate impotriva aproapelui tdu, a confratelui tiu,zicdnd cd este aEa Ei pe dincolo, un clrpinos, un riu, un infumurat,

cd a ficut una sau alta. ce treabi ai tu cu el? Daci a gre;it, a gresit inaintealui Dumnezeu, nu a ta. Dumnezeu si-l judece, nu tu. va rdspunde pentru fap-tele sale inaintea lui Dumnezeu, nu a ta. $tii prea bine cdt esti de picitos si ieb0rnd mare i1i std in ochi, cdt de greu iti este si rii piept pdcatelor gi s[ le ?nvin-gi, ci bolesti tu insuti de ele fiindci te-au prins in plasa lor, ci pentru acestepicate i1i este tie insuli necesari ing[duinta altora. Fratele p. .o.-. il osAndestieste om ca si tine. Fii ingiduitor cu el, ca fali de un om supus plcatului, intrutotul asemenea tie. Iubeste-l ca pe tine insuti, fincnd searna de cuvinteleDomnului: ,,Aceasta vi poruncesc; sd vi iubili unul pe artul" (Ioan 15, l7). Siasa cum te rogi Domnului pentru tine ca si te ajute si-ti dezrdddcinezipatimi-le rebele, greu de vindecat, tot a$a roagd-te gi pentru acel frate al tiu, ie-t eti-bereze Domnul de ispiti si de boala picatului, a patiurilor, de intunericul qipovara lor. Sd finem seama cI suntem trup supus plcatului si cI m[dularelene sunt infectate, mai mult sau mai pulin, de suflarea vrijmaqului comun -diavolul qi ci, fird dar dumnezeiesc, singuri nu suntem in stare si risipimaceast[ suflare ddtitoare de moarte ;i de intuneric. Numai suflarea Duhuluisfant poate impriqtia miasma gi bezna drlceasca a patimilor, cu puterea Dom-nului nostru Iisus Hristos, cel ce a pitimit pe cruce, si c[ trebuie sd ne rugimcu smerenie Domnului, in duh de dragoste frileasci, pentru tofi confratii nos-

226

tri ;i pentru tofi oamenii, ca qi ei si fie ferili de intunericul pdcatului, in carese desfiteazd, neddndu-Ei seama ci merg spre pieire qi de ispita cea mare cevine de la ele. cum ne desfit[m cu picatele? Bogarul cu bogiliile. iubitorulde onoruri cu distincliile, lacomul cu mAncarea si cu biutura, riul cu riutatea,invidiosul cu suferinta victimilor sale s.a.

omnul, St[pflnul nostru, mi aude cind spun: ,,Miluieste-mi Dum-nezeule!" Mi aude qi imi dd ceea ce-l cer (cunosc din experient[),

numai s[ fi cerut din toatd inima. A;a se intdmpli si cdnd mi rog cu altecuvinte din rugiciuni, sau cu propriile mele cuvinte, numai s[ le fi spus sin-cer. O, St[pdne, bun gi grabnic ajutitor! Slavi Tiel ,,Cereti si vi se va da,cdutati ;i vefi afla; bateti qi vi se va deschide. Ci oricine cere ia" (Matei 7,7-8). Rugali-vi insd cu inimi curatd, cu incredere.

rimitdnd asupra noastr[ boli fizice. Domnul ,,loveste" in omul celvechi, pdcdtos, trupesc, pentru a face sd sporeascl in putere omul

cel nou, pe care metehnele trupesti il fac si nu se dezvolte - l[comia pdnte-celui, lenea, desfdtirile lumeqti, patimile de tot felul. .,Cdnd sunt slab. atuncisunt tare" (2 Corinteni 12, 10). Se cuvine si primim bolile cu recunostint;.

finfii sunt mari prin condilia lor spirituali, prin credintd, prin nidejdeneclintiti in Dumnezeu, prin dragostea pe care I-o poartd lui

Dumnezeu, pentru care au dispretuit toate ale lumii. O, c0t de mici suntem fatdde ei, cu nimic nu ne asemlnim lor! Mari sunt prin nevointele lor: prininfrdnare, priveghere, post, rugiciune continui, cunoastere qi intelegere acuvdntului lui Dumnezeu, gdndire la Dumnezeu. Cu nimic nu le suntemasemenea. Am putea, oare, sd nu-i cinstim? Am putea, oare, sd nu le cerem, cuevlavie, si se roage pentru noi? $i putea-vom oare si-i privim cu usurinti, firdevfavie, si nu tinem seama de indumnezeirea lor, de unirea lor cu Durnnezeu?

ultumescu-fi Tie, Doamne, Stdpdnul si Judecitorul meu, ci mi invetisI mi rog Jie simplu, curat Ei auzi strigarea mea citre Tine, c[ mi

izbdveEti de picatele ;i supiririle mele si imi po4i pa;ii pe plmAnt neted. indatdce Te-am chemat din picatul vicleniei mele cu cuvintele rugiciunii bisericesti:,,Doamne, Dumnezeul nostru, dd-ne noud iefiare pdcatelor prin pociinli", abiaam isprdvit rugdciunea gi mi-am qi simlit sufletul implcat si uqurat.

Acordi consideratie si respect oricirui om,ca si chip al lui Dumnezeu, nu gandi nimic riu despre el,

neavAnd nici un motiv

I\Tu da ascultare clevetirilor vrrjma;ului asupra aproapelui tru, ticilo-I \ siei lui. trufiei. riutltilor lui. Acordl considerati" ri."tpe"t oricdrui

Llrn, ca si chip al lui Dumnezeu, nu g6ndi nimic rdu despre ei, neavOnd nici unmotiv. $_i +tunci c-0ncl*te.ragl tn sinea ta, ;i cind te rogi la vedere, pesttgtzgn *9lintitIgolvr-!-eqrea ca Qg-rl!rlleste d{11a,lQgg4 qi."" qie+ill",r€Tt9gq{.q=U_yigt Ehqf da,ci _tr-ai ;p_A ooar in eana; ,pu* d- ioiiu ,nrma, srncer,judeci-te pe tine insuti, tot sincer, firl a te justifica in vreun fel. crede ciDumnezeu te va milui c[ nu vei rlmine nemiluit. Asa e, stiu din experient[.

e supen pe aproapele tlu, il dispretdie;ti, nu vrei si vorbeqti cu elcalm' cu dragoste, fiindci are un caracter care i1i repugni: e groso-

lan, brutal, dispretuitor, acestea vldindu-se in vorbirea si in manierele lui. Deasemenea, iti displace fiindci: iqi di aere, se consideri mai ceva dec6t este sise comporti trufas qi nerespectuos. Tu insi, care egti doctorul si invititorulaproapelui, rneriti si fii acuzat mai mult dec6t el. .,Doctore, vindeci-te petine insuti!" (Luca 4,23). invitltorule, cautd mai intdi sd inveti tu insuii!Rlutatea ta este mai rea decAt tot riul. GAndeste-te, e oare cu putinti sI vin-deci riul cu r5u? Avand tu insuti barna in ochi, poti scoate bare paiul dinochiul aproapelui? Riutilile, neajunsurile se indreapti cu binele, cu mdngd-iere. cu dragoste, blandete, smerenie, ribdare. Recunoaqte-te cel dintai din-tre picito;i, dintre cei ce ti se vor plrea prcltosi, sau chiar sunt, asazi-te petine rnai prejos decat to1i. Scoate din tine orice urml de trufie si de uri im-potriva aploapelui, de nerdbdare ;i de m0nie si atunci vei putea si-i vindecipe altii. Treci cu vederea, din dragoste inglduitoare, sciderile altora. chiardasa-derso-pert-eb*leriin-qoryp9lr3ry3-epr9*?!4u,i,c-u9q!e-y-€-i*alege--daEvqi da_ i4 viteag? ji vei pqrrailf;ai;s. di t t. A;;ttfiiil" pe.ut? D.aceea ni s-a poruncit si iertim gresitilor no;tri; daci nelegiuirile noastre levede Dumnezeu, putea-vom oare si ne impotrivim judecdlii Sale? ,,c[ deveti ierta oamenilor gregelile lor, ierta-va gi vou[ Tatil cel ceresc,, (Matei 6,14). La cina dragostei stim irnpreund cu insrgi intruchiparea Dragostei, darnu ne iubim unii pe altii I Ciudat! $i nici nu ne ingrijim de aceasta. Iar iubireanu ne va veni de la sine, firi ravna, stridania si lucrarea noastri.

l ubitorule de oameni, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu,rmultumescu-Ji din addncul inimii cr mi-ai dat ascultare cdnd m-am

rugat pentru iubirea de aproapele qi pentru dispretuirea celor pdmantesti, sicd ai revdrsat asupra inimii mele pace. dulce si inteleapt[ iubire. intdreste-mi

228

prin aceasta, Doamne, pentru rugiciunile Preacuratei stlpinei noastreNiscrtoarea de Dumnezeu si ca si tiu copil al riu, Doamne, si ccpil al Ei cutotul adeviraL.26 iulie 1864, ora 11 seara.

f1mul, creatura cea mai frumoasd;i cea mai de pret, cea mai aleasllr.-f dintre cele ficute de mdna lui Dumnezeu: cea mai armonioasl si cea

mai perfecti si cea care ar trebui si fie cea mai curatl. neatinse cle nici ointindciune, ca si crealie a lui Dumnezeu, chip si templu al slu. Sd nu ne lr-sdm atinsi de nimic din ceea ce este necurat si viclean. s[ alungim gdndurilehulitoare qi sceptice. Suntem poporul lui Durnnezeu. suntem sfinti. intru Hris-tos; sd ne pistrim inimile in sfintenie, ca niste chivote vii ale lui Dunmezeu.si nu ne lislm atinse gAndurile ;i inimile de spurcatele ;i viclenele duhuri !Cel ce Te-ai flcut om pentru noi, Cuvinte al lui Dumnezeu ;i Doamne, tine-ne in sfintenia Ta! Tu, Cel ce e;ti Preasfdntul nostru Cap, nu lisa ca trupurileqi sufletele noastre si se dea spurcatului Veliar. sd ni le intineze acela cu g3n-duri ticiloase; rim0i mereu cu noi, tine-ne curati si neprihiniti. F;d. Doarnne,sI pistrim mereu cu Tine, Dumnezeiescul nostru cap, o leeiturii vie. ca simddulare ale Tale, legitura gdndurilor inimii, Ie,eituri de ruglciune si defapti. De vor cldea inimile noastre de la fata Ta, Doamne, intunericul simoartea si fie partea lor, intristarea ;i strimtorarea, rusinea, nimicirea gi tici-logirea. Cu Tine insi, ale noastre sunt lumina. viata, pacea, bucuria, lirgimeainimii, indrdznirea citre cele inalte, mirefia si sfinlenia.

Q tiind ci vi este fagaduita viafl vesnici in Domnul, ci trebuie s[ ot J nreritati prin ascultare de Dumnezeu si de Biserica Sa, in viata

aceastil scurtd. prin indurarea bolilor, necazurilor, vrijmiqiilor, lipsurilor detot felul, nu vreti si vI supuneti Creatorului, trli1i in nepdsare si nerivni fatide suflet, de faptele bune qi mereu in picat. Dovedindu-vi flpturi josnici.viciatd si neascultitoare, la ce-ar trebui si vd asteptati? Cugeti, suflete almeu, si schimbi-ti viala pimAnteasci intru slava lui Dumnezeu si spre bineleaproapelui. Nu mai face pe placul clrnii qi s0ngelui, ci cauti a-I bineplicealui Dumnezeu. Carnea si sdngele sunt stricicioase, ca toate cele pimAntegti.

/^te rost ar putea avea neincrederea, acolo unde n-ar trebui si apari,rr.-.de pildd in timpul citirii sau ascultirii cuvAntului lui Dumnezeu. a

citirilor gi c0ntirilor din biserici, in timpul rugiciunilor. S[-ti fie de ajuns agti cd Dumnezeu este Adevirul. Biserica este stalpul si temelia adevirului.Diavolul este vrSjmaqul, rninciuna, clevetirea. I1i este deajuns sii cunoqtiaceasta. Cunoa;te pe Unul Dumnezeu si adevdrul Siu; fereste-te de diavolul.de minciunile, uneltirile ;i absurditllile.

J\ emonii se cutremuri chiar ;i numai vlz0nd semnul crucii, deoarecel-l pe lemnul crucii a fost tintuit Fiul lui Dumnezeu si acesta tr fost

sfintit prin pltirnirea Sa pe el; demonii se cutremurl si de StIpAna noastri,N[sc[toarea de Dumnezeu, nunlai auzindu-i numele atotsfdnt. Asemenea

229

unei stele strilucitoare, Stdp0na sti in strilucirea luminii dumnezeie;ti pre-cum j_arul care is,i primeqte arderea dintr-un fbc urias. roatd numai lumin[ Eipari. Nimic mai usor decat si crezi cd, asa cutn El, Dumezeu, este Lumini siSfinlenie, Maica Sa este Lumini vesnicd, Sfintenie vesnicd. Amin.

Jisus Hristos, ieri;i azi qi in veci este acerasi" (Evrei 13, g). Acela;i

"l lucru putem spune gi despre adev[rur rui Dumnezeu, despre tot ceea

ce se citeste in Sfdnta Evanghelie, in rugiciunile, canoanele, acaiistele bise-riceqti, in Psaltire. Acestea sunt in veci aceleasi. Sunt aceleasi cum le-ai des-:op.elt acum., prima dati, sau cand te-ai rugat cu inimi sarguitoare, simfin-du-le intregul adevdr, dulceata, pacea, vitalitatea. Tu te transiormi, devii aitulin raport cu ele, care riman mereu neschimbate, ca un soare vesnic. carelumineazd, incilzepte, insuflefeqte.

p a:u cdnd oare - deqi sfintele Taine pe care le primim ne aduc aminrer ca ,.un trup suntem cei mul1i" (l corinteni 10, l7) - inimile noastre

nu -se_ yol ciuta spre a se uni, ca midulare ale aceluiasi trup unic al lui Hris-

tos? PAni cdnd vom mai trii, oare, dup[ cum ne duce capul, vrijmiEindu-neunii pe al1ii, pizmuindu-ne, ameninldndu-ne, amdrandu-ne Ei m0nidndu-neunii pe al1ii. defiimandu-ne, judecandu-ne? pani c6nd, oare, nu vom avea innoi Duhul lui Hristos, duhul bldndelii, smereniei, nerlutllii, dragostei nefd-farnige: abnegafiei, ribdirii, dreprei inlelepciuni, infranirii, simplitalii qi sin-ceritdtii, al dispretului fati de cele de jos qi al r0vnei nestinse fili de cele desus? Iisuse Hristoase, St[pdne,si Doamne! Lumineazi-ne ochii inimii si fi caDuhul riu cel bun si ne cilduzeascd spre,,pdmanrul dreptilii" (psalmul 142,10). Di-ne, Doamne, Duhul Tiul

omnul ne este tuturor toate; noi singuri nu putem face nimic pentrunoi. El este Cel ce di putere, bunititi, toate cele de trebuinti pen-

tru a ne petrece viala cu bine. SI ne ldslm cu totul in grija Sa.

/^t and te rogi. caut[ sr fii asemenea unui prunc care incepe sI gin-\-, gureascd, iar duhul tiu sr fie una cu cel al ruglciunii pe care o spui.

socoteste-te pe tine ca pe un nimic, ia rugiciunea ca pe un dar al lui Dumne-zeu. Renunli cu desivargire lu .unostintu .s",lu nu tine seama de ea,fiindcd,,sgnqerestg" (1=c.=q=!gtelu 8,_D, ne racE sr ne inaoim, s[ urzimhimere,si hulim. Daci in timp ce Giogi, sau in alti vreme, vrijmaqul i1i tulburi sufle-tul cu ganduri ticiloase si cu huli, nu deznddijdui, ci spune cu convingere ininima ta: ,,pentru a ne curdti de aceste pdcate ;i de altele asemenea lor a cobo-rat pe pdmAnt Domnul nostru Iisus Hristos; MAntuitorul a venit si ne ajute sine izbdvim de ele si de toate picatele pe noi, cei neputincioqi cu duhul';. Dacdvei spune aceste cuvinte cu credinlI, !i se va liniEti inima indati. Domnul 1i-ova cur[ta. Nici un p[cat qi nici o intenfie de plcat nu rrebuie sd duc6 la dez-nidejde; si linem neclintiti nidejdea in MAntuitorul. o, nemuritoare, pirin-teascd grijd a lui Dumnezeu! cat de mirea$ este slujirea lui Dumnezeu, ficut

230

Om, citre noi pdcitoqii! Cu nemlrginit[ iubire de oameni ne sti in ajutor, necurIll si ne mdntuie,ste. Rusineazi-se puterea vrijmasului!

T\ e slivesti pe aproapele drept-slivitor, pe Dumnezeu il sl[vesti; deLl faci bine aproapelui, 1ie iti faci bine, fiindci acelagi trup suntem; de

faci bine aproapelui, 1i-L faci ,,datornic" pe Dumnezeu, fiindcl aproapeleeste chipul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu este totul in toti; de faci bine unuicreqtin, !i-L faci ,,datornic" pe Hristos, Fiul lui Dumnezeu. fiindci creqtiniisunt trupul Lui, mldularele Lui. Dai cu imprumut unui cregtin, imprumufiDuhului Sfdnt, creEtinii fiind temple ale Duhului Sfdnt. ,,Nu sriti, oare. c[ voisunteti templu al lui Dumnezeu ;i ci Duhul lui Dumnezeu locuieste in voi?"(1 Corinteni 3, 16).

T\ umnezeu l-a creat pe orn dupl chipul si asem[narea Sa, aceastal'l11ivr4 un dar de o infinitd rnlrelie. Ornul insi. care este fiinti ratio-

nali, liberi, s-a f[cut nerecunoscltor fati de Creatorul siu, L-a jignit prinincllcarea poruncilor ;i prin necredint5. prin trufie fali de El. A vrut sd sefacd asemenea Creatorului, s-a ridicat impotriva t-ui. Qg_Ug&Wglqlg

. Necuprins este insX darul dum-nezeiestii iubiri de oameni! Dupi ciderea noastrd at0t de adAncI, gresindinaintea Creatorului, clzdnd din viatd in moarte, indepirtAndu-ne de Dumne-zeu, Care este insisi viala noastrd, qi c0nd ne-am dat stricdciunii prin picate,ameninlali fiind de moarte veqnici, Dumnezeu L-a trimis pe pimdnt peRdscumpdr[torul lumii, Fiul Siu, Unul-Niscut, pentru ca, ludnd chipul tru-pului nostru, si ne lumineze, si p[timeasci pentru vinovitiile noastre si asas[ ne curefe de picate, iar prin pociint[ qi credinti in El, sI ne readucd laPirintele Siu, de la Care am c[zut. Si pre{uim suprema bunivointi a luiDumnezeu fali de noi ;i si nu ne arltdm,,neplsitori la o astfel de mdntuire"(Evrei 2, 3). Sd nu uitlm nici o clipd cd suntem corupli prin picat qi ci putemsi ne innoim firea prin mijloacele harice pe care ni le pune la indern6nl Bi-serica. ,,Curdtiti aluatul cel vechi ca sI fiti frimdntdturl nou[" (i Corinteni5, 7). Dar suntem noi oare frimAntituri noui sau am rimas aluatul cel vechi.cu aceleasi picate?

l\ 71 aica Domnului este de un trup, de un sAnge gi de un duh cu N{dn-IVItuitorul, ca MaicI a Sa. Prin dar dumnezeiesc a dobAndit vredni-

cia neasemuiti de a deveni Maica lui Dumnezeu insu;i, ddndu-I trup preacu-rat qi intru-tot-sfAnt, allptdndu-L, purtdndu-L in brate, imbrdcdndu-L, ve-ghindu-I in tot chipul copildria si adolescenta, sirutindu-L de nenumdrateori, m6ngdindu-L. Doamne, putea-va cineva oare si descrie miretia Fecioa-rei Ndsc[toare de Dumnezeu? ,,Nici un grai nu este in stare a te l[uda dupivrednicie; mintea se cutremurd de uimire, cinstindu-Te pe Tine, Niscitoarede Dumnezeu" (Irmos). intr-un gAnd si cu inimi curati si o chemim.

231

6r-t unoa;te si tine rninte c6 Stipina noastri, N[scltoarea de Dumnezeu,

\-, u sta rnereu aproape de inimd cauza mantuir-ii tale, de aceea fiindaleasl dintre toa{e neamurile de Fiul lui Dumnezeu, pentru a se intrupa in ea,preacurat, din buniivointa Tatilui ;i lucrarea Sfdntului Duh, pentru i izbivineamul onlenesc de picat, de blestem, de moarte veqnicl si de chinuri vesni-ce. Ea. ne este aproape. dupi cum si M0ntuitorul ne este aproape in lucrareamantuirii noastre. Vino inaintea ei cu deplini credinti, nidbjde-si dragoste.

]J ristos. Fiul lui Dumnezeu, cer rnai Sfant decdt tori sfin{ii, ,,nLt seL Lrusitteazd sd ne numeascd, pe noi picito;ii,/rayi" (cf . Evrei 2, 11).

Nici tu nu te ru;ina.sd numesti frali qi rurori cel ptilinpe cei siraci;i neluaiiin searn[, oarneni simpli, de-ti sunt sau nu rude dupi trup; nu te trufi in fataior, nu-i disprefui, nu te rufina de ei, fiindci runt". cu adevirat toti f;iintru Hristos. Tofi ne-aln niscut a doua oarr clin api si din Duh, prin baiaBotezului. devenind fii ai lui Dumnezeu. Tori ne-numim crestini; toti neimpdrtisim cu Trupul si cu Singele Fiului lui Dumnezeu, MAntuitorul lumii;asupra noastrd se sivArsesc toate celelalte Taine ale Bisericii;^tofi ne rugdmcu Rugrciunea domneasci, zicand ratdt nostru. deci toli il iocotini peDumnezeu Plrinte. Nu cunoa;tern alt grad de rudenie decit rudenia in ordinespirituali, suprema, ve;nica ruclenie clatd noui de strpanul vietii, creatorulsi innoitorul fiinlei noastre, Iisus Hristos, fiindcl numii aceasti rudenie esteadevirati, sfdnti, diinuitoare, rudenia pimanteasci fiind neadevirat[,schirnbitoare, nestatornici, vremelnicS, coiuptibila, coruptibile fiind carnea;i s0ngele nostru. Poartr-te simplu .u oumenii, ca de la egal la egal, nu teconsidera superior fald de nimeni, ci dimpotrivi, smereste-ie, ,,fiindc[ orici-ne se inaltd pe sine se va slneri si cel ce se smerelte pe sine se va inilp,,(Luca 18, 14). Nu spune: eu sunt cult, iar el sau.o nu rrnt; el sau ea sunt nis-te lirinoi inculti. Darul pe care l-ai primit de la Dumnezeu, nevrednicule, sdnu-ti dea fie pricini de trufie, ci de smerenie. ,,$i oricui i s-a dat mult, mult ise va cere, si cui i s-a incredintat mult, mai mult i se va cere,, (Luca lz,4g).Sr nu spui niciodati: m[ trag dintr-un neam ales, neamul aceluia este unulde jos. Nobletea pdmlnteascS, lipsita de nobletea credinlei ;i a faptelor bune,nu este decdt un nume zomiitor qi nimic mai mult. ce fel de noblele este inmine, de vreme ce sunt tot atat de prcdtos ca si altii, ba chiar mai riu? Nutrebuie si-ti iubesti aproapele clupi propria-ti misurl, ci dupl misura luiDumnezeu. Noi suntern gata sl-i iubim numai pe cei ce ne iubesc; pe cei cedin cine gtie ce morive ne-au devenit fie du;mani, fie neprieteni. ii iirpr"tu-im. ii urdm, ii prigonim. Dumnezeu vrea insi ca tocmai pe aceqtia si-i iubimmai mult, ei fiind bolnavi. Pentru ca noi ingine, bolnavi iilno oe egoism, tru-fie, nesocotinlS si uri, si ne vindecim prin dragoste si smerenie, iplicdndu-le acestea ca pe o oblojeali atotvindecltoare si pe rinile inimilor lor. Daciputem vindeca altora bolile sufletului. si nu-i privim pe aceia de sus, si nu

232

fim r[i cu ei, si nu ne supirlm, s[ nu ne iesirn din fire, sI nu privim binelepe care l-am ficut aproapelui ca pe o isprav[ menitd sd ne mlguleasc[ pro-priul egoism sau, in general, izvorAti din vreo patirni. ,,D:gg;!gg tru scaprinde de mAnie - fie din pripeald, fie din trufie ;i clispret fa$ de aproapele- ea tndelung rabdd, este binevoitoare, nu se laucld, nu g,Ancleste rdul" (lCorinteni 13, 4-5); nu ia in seamX oriq"e--y-qlbg-4rurce!.I la intdmplarq._gqUltlsi treac[ cit mai mult c_l1vederea. Fiindci, iertdnd cu inglduinti. ti se intoar-ce si tie in acelasi chip. Cel ce vrea sd-i insinltoseascii pe altii se cuvine sdfie el insusi slnIios, ca si nu-i spunl,,pacientii" ,,cloctore, vindecl-te pe tineinsuli" (Luca 4,13). Daci cel pe care il doftoricesti ar vedea cI esti r[u si su-pirlcios, cI nu-l iubesti. te-ar dispretui in sinea lui. te va uri, nu vei puteasi-l indrepli nicicum, fiindci riul nu se indreapti cu riul, ci cu binele. ..Bi-ruieste riul cu binele" (Romani 12,21). St0rpeste niai intii in tine ceea cevrei s[ stArpeqti in alfii.

f t nja fal l de cele ale viet i i materiale ucoperir asemenea unei neguri\Jorizontul sufletului, intuneci ochii inintii. leagir sufletul. Tu nu te

ingriji de nimic, lasl toati grija si toati preocuparea pe seanla Domnului. asacum ne invati Apostolul puftltor de duh. SI nu-ti parir ritu de ceea ce daialtuia. Acestea sunt o arvuni ale noilor si marilor incluriri ale Dotnnului falide tine.

1-dte unul arat[ ca ;i cum s-ar ruga Domnului. c6-nd de fapt lucreazd1..-, pentru diavolul, care ;i-a fircut cuib in inima lui. fiindcir se roagd

doar cu buzele, dar inima ii este rece. nu simte si nu doreste ceea ce cere sispune gura: ,,Cu inima este departe" (lsaia ?9. l3) r,1e l)ornnul" Ile asemenea.multi dintre cei ce se impirt5;esc crl Trupul si S0ngele h-ri }{ristos o fac fiirlsinceritate qi firi prea mare dragoste, ci numai eu buzele gi cu stornacu[, cupulini credinli, cu riceald, inima fiindu-le cuprins;i cle patim;r de m0ncare sibiuturl, de bani, de trufie, riuiate, invidie,lene. Stiirn foarte eieparte cu inimade Cel ce este iubire, sfinlenie, desXvir;ire, ?ntelepcil"lne gi bunltate negriiti.Unii ca aceqtia si se scruteze mai mult pe sine, si se cIiascl, sI cugete aclfincla ce este qi ce trebuie si fie rugiciunea gi irnplrta;ania. Rdceala inirnii fatlde Dumnezeu in timpul rug[ciunii vine de la diavolul. este ca un vifor rececare vine dinspre tartar; noi, fiii lui Dumnezeu fiind, se cuvine s[-l- iubirn peDomnul cu cea mai fierbinte iubire. D[-ne, Doarntre. sit putem iubi asa.fiindci,,firi Tine nu putem face nimic" (loan 15, 5). Tu esti totul pentru noi,noi nu suntem nimic. Tu ne-ai adus din nefiinti la fiinti si ne-ai dat toate celespre folos.

I te cii inseamnl sd simti in inimi minciuna. irationalitatea. vinovi-la tia p[catelor pe care le-ai siv6rEit, sii-ti dai seama ci, flcdndu-le, ai

batjocorit numele Creatorului, Domnului, Plrintelui si Bineficitorului tIu,

aaaLJ.')

nemdrginita-I sfinteni", p"..care picatele omului o pingiresc neincetat.Inseamni sd doreqti din toati inimi sd te repezi cre ele q'i sd 1i se s,reargi.

1nt re$tinului care a picituit cu voie sau f[rd voie, adu_i aminte mai desll- de demnitatea sa, ci a fost indumnezeit si ci firea noastrd a fostagezatr pe tron, impreund cu Dumnezeu-Tatrl, Fiul qi srantut Duh. Evreului,mahomedanului, pigOnului spune-le, cand ai prilejul, J" ." vrednicie seiipsesc stiruind in necredinli, spune-le cat de rm uineltut qi inall[ Fiul luiDumnezeu firea noasrrr, cum a innobilat-o gi cu." ouiuiiu impodobit-o. pegreqtin invatS-l si se.lase de prcate de dragul conditiei sale nobile, pe necre-dinciosi adu-i la credinta in Aristos.

F::,r:i1 n.tare. Potrivit acesteia, toti sunrem una. in ea se face pome-

r-'l nve de toate rnidularele Bisericii, ale trupului lui Hristos, mai intAide cele pimdntesti, agoi de cele ceregti. De artfer, aceasta o regisim "u

p" ocaracteristicl cornunl a tuturor serviciilor de cult: Vecernie, dtrenie, Litur-ghie... cu ce duh, la ce altitudine de cugetare gi cu ce dragoste trebuie sd seroage preotul pentru toti si pentru toute? (Liturghier).

T n

. ,ot_ cuprinsul rugiciunilor Ei c0ntirilor bisericesti suflI Duhul

radevdrului. Tot gdndur ce-ti vine atunci impotrivd, ca o indoiali sauca o huld, vine de la diavolul, plrintele minciunii, clevetitorul. Rugiciunile;i cAnt[rile sfinte sunt inspirate de Duhul Sfdnt.

(-:l ce se roagi Domnului, Maicii Domnului. ingerilor;i sfintilor tre-\-,buie mai intdi sr caute a-si indrepta viala si inima si sd le'unnezep_ilda, asa cum sti scris: ,,Fiti milosiivi, precum si'tatil vostru este milostiv,,(Luca_6-' 36)._,,Fifi sfinli, pentru ci Eu sunt sf0nt" (l petru l, 16). cine se

roagd Maicii Domnului trebuie sd-i urmeze pilda in smerenie, in neinchipuiticurdtie, in supunere-voinlei lui Dumnezeu (de pildd, atunci cdnd vezi n.or"p_tatea), in rdbdare. cel ce se roagi ingerilor trebuie sd se gandeascr la viatacea de sus, sd se arate ravnitor in triire duhovniceascd, leiioanou-r", pulinc61e putin, de cele ale trupului qi de patimile trupeqti, s[ seiprindi d" ;it;i;iubirii de Dumnezeu ;i de aproapeleicel ce se roagi sfintilor trebuie si urme-ze pilda iubirii lor de Dumnezeu, a disprefutul rair de lume Ei de bunitilileei degarte, sd-i imite in rugiciune, infrdnare, neagonisire, rlbdarea bolilor, asupirrrilor si nenorocirilor, iubirea lor fali de apioapele. Altminteri rugiciu_nea nu va fi dec0t bolboroseali desarti.

(-.1 ce se roagi trebuie si fie ca omur fldmand; si-gi doreasci cu\-, ardoare si nestrdmutat bundtitile dupi care flimdnzelte, indeosebi

cele duhovniceqti: iertarea pl.",.r"i-,-.*i1ie, sfin1enie, stiruinti in virtute, pecare le cere cdnd se roagd. Altminteri igi bate gura degeaba. Cugetr, de ase_menea, cum sd-I aduci Domnului multumire qi laud[.-Doreqte-1i cu inflici_r.ar9 s1-I mullumeEti gi si-I aduci laudi Domnului mereu, fiindcd toare ne vinde la El, toate sunt darurile bunititii si milosdrdiei Sale.

234

:r omnul este viala mea. Domnul imi este izbivire de moarte vesnicl,imi este izvor de viatl ve;nicd, curitire qi izb[vire de mullimea

greselilor mele. sfinfirea mea. Domnul imi este putere in neputin!il, zarelargl in stramtorare. n[dejde in deznldejde si in soviiald. Domnul imi esteluminl in intuneric, pace in tulburare, ocrotitor in ispite. El este in tot ce gAn-desc, doresc, fac bun, lumini sufletului qi trupului, mdncare, biuturl. imbrl-clminte, scut, armi. Totul! Suflete al meu, iube;te pe Domnul qi mullumes-te-I neincetat. ,,BinecuvAnteazd, suflete al meu. pe Domnul si toate caledinliuntrul meu, numele cel sfAnt al Lui. BinecuvAnteazi, suflete al meu, peDomnul gi nu uita rlsplltirile Lui. Pe Cel ce curiteqte toate firidelegile tale,pe Cel ce vindeci toate bolile tale. Pe cel ce izblveste din striciciune viatata, pe Cel ce te incununeazit cu mili qi cu indurdri" (Psalmul 101, l-4).

I /oi tori sunteri frati (Matei 23, 8). Sd vd iubiri unul pe altul (Ioan 15,V 17). Biserica lui Dumnezeu este asemenea unei mdrete gi sfinte

familii, il:gq QUqfrS,zg_u e-ste Tatdl, Preasfdnta Niscdtoare de bumnezeu,Maica Domnului nostru Iisus Hristos. ne este mamI. inserii si sfintii. fratiimai_mari._noi to1i. frali buni, de aceeagi obdrsie. niscuti de Biserici, treculitgflp-nlr aae-e?St h{e ? B_otezului in numele Sfinrei Treimi. in chip firesc, c_eimici sunt datori sd-i respectg pe cei mqri ii s_5 li se supunl, dupi cum, cein@A;mej c9]o1 mCimqil qeq_ry?g.filui Dq4qeieu pentru ei, fiindcdryee_q$1-Ule-!q!U l!_i_l?Ultq.,Zeu, mljlggirya lqq fiia! prymit[ cu bunlvoinlddgQgUUUl. Rugiciunii fiilor citre Tatil lor ceresc i-a pus inceput Fiul Siu:..Tatdl nostru".

oamne, Cel ce ai venit si ne mdntuiesti, ficAndu-ne si credem inTine, sI credeam ci Tu esti Mdntuitorul nostru, mdntuieste-mi! Ai

venit s[ imi innoie;ti fiinta corupti de picat, innoieste-md pe mine cel coruptde plcate qi pofte, innoieqte-mi sufletul qi trupul, ca s[ m[ fac curat cu inimaqi puternic cu trupul, pentru slava numelui Tdu. Ai venit si ne izb[vesti deuneltirile vrijmasului, izb[veqte-mi ca sd nu mai fac cele ale necuratului,r[ului. spurcatului, ticllosului vr[jmas care lucreazi in midularele mele 5icare, prin silnicie, vrea si m[ atragi si si m[ duci in picat. Ai venit sI mdluminezi, lumineazi-mi inima cea intunecatd de patimi. Ai venit sd adunicele risipite, adund-mi gindurile imprdEtiate de vrijmaqul. Ai venit si neintlreqti in neputinfele noastre, spunind ,,puterea Mea se deslvArqeqte insl[biciune", iar Apostolul Tiu adiugAnd: ,,foarte bucuros mi voi liuda maiales intru sllbiciunile mele, ca si locuiasci in nine puterea lui Hristos" (2Corinteni 12,9). Neputincios fdrl seamin sunt eu gi f[ri de Tine nimic bunnu pot face; nici sI cuget, nici sd simt binele, nici si-l doresc, nici s[-l spun,nici si-l fac. Fir[ Tine sunt cu desdvArgire neputincios in a face binele.D[-mi harul TIu, di-mi lumina $! puterea de a gAndi si a simti binele, pen-tru a-Ti binepl[cea intru toate. I1i incredintez toati viala mea, Hristoase

235

anumiti oameni. pe care ar trebui si-i tratim mai degrabi cu compasiune sidragoste, ca unii ce sunt bolnavi si amenin{ati de pieile, s-au flcut un"rt" uLvrijmasului nostru invederat, criavolul, care ne indeamnd spre tot rdul ;i carecauti. prin semeni de-ai nostri, si ne supere si s[ ne facr necazuri. Dar aces-tp_ sqpg{4ll_llqqcazgr! Uq pgl- {i qi d,9 un n14r. folos, deschizQndu-ne rifiGs-ull-etu]ul, unele pq -c41e pin_a atunci nu le-am vlzut si nu le-a!_r simtit.

Dumnezeule, Mintuitorul gi Luminrtorul meu: curiiteste-mr, sfinleste-ma ;imentuieste-mi. ,.Inimi curati zideste intru mine. Dumnezeule si'duh drepiinnorgi;le intru cele dinliuntru ale mere" (psalmul 50, I l) Rlutd-mr, ooui-ne! Firr Tine pieirea imi este aproape, poate veni in orice ceas.

in riutatea pe care ne-o poarti, din vicrenia pe care o au asupranoastrd si prin def[imlrile pe care ni le adui in toate chipurile,

ind ceva ca o tulburare sau ca o neputintl a inimii te impiedici si. \-'rostestl in timpul slujbei divine cuvinte de rugiciune, ialulbglar-aa

Sr nefuttnla ga vgnitd-ela*vragma;ui si cautd si inrleplrtezi indati dela tine urdtul. nehotrrdrea, sovliala; clvdnteazr atunci in nuinele Domnului,vorbind frrr grabi, lini;tit, ciut0nd sd te faci c0t mai bine auzit si asa veit:-op_o.9.. tulburare si neputinlr, vei cipita vigoare si putere. celui ce credesi nidijduiesre roare ii sunr cu putintd.-ca si invingi. trebuie si te lupti.

lubeste.-ti aproapele ca pe tine insu{i. Fiindcd iubindu-ti aproapele, te^

liubesti pe tine insuti, dupi cum urindu-ti aproapele, i1i racl in'primulrAnd tie insuti un ntare ri.u, aclicl i1i uristi propriul iiu rufl"t. 'iu insuti itii Oinexpedentii ci este aga. o, porunci ale lui Dumnezeu, c6t sunteti de inlelepte,de ziclitoare, de ditrtoare cle viat[! c0t este de bine si le tinem. de;i povaraplcatului face foafte anevoioasl incleplinirea lor. Cer dL binefdcdtor estesufletului jugul Domnului, ce usoarl pot,ara Lui. Adici poruncile Domnului !

acii vei fi insufletit de dragoste crestineasci de aproapele, te va iubitot cerul; dacl vei fi in acelasi duh cu aproapele, te vei afla in

conuniune cu l)umnezeu si cu toli cei ce sillqluiesc in-ceruri. Dac[ vei fimilostiv cu aproapele, Dumnezeu iti va fi mrlosiiv si toti ingerii si toli sfintii;dacii te vei ruga pentru al1ii, tot cerul iti va fi mijlocitor-cltre Dumnezeu.Sfa't este Dornnul Dumnezeul nostru! Fii si tu asernenea!

oti fiii pimflntului care nu v-ati invrednicit de currtie, bucurati-vi!curltia sufleteascd si trupeasci pe care voi n-ati atin.s-o a fost atinsi

si cu prisosinti de Preasfdnta Fecioari Maria, Maica Domnului nostru IisusHristos. Bucurali-vi si rugati-vr ei ca si vi invete, pe voi ;i pe ai vostri, cumsd vI. petreceti viata in curllie in veacul acesta ri.i.ut si plin de ispite. pentrucurdtia si smerenia sa, pentru toate virtutile sale, prccum qi riina.ir-a invred-tticit sI fie Maica Dumnezeu-Cuvintului, ii aduiem Pirintelui ceresc multu-mire, jertfa cea nesingeroasi, spun6nd: ,,Mai ales pentru preasfdnta, aurutu.....(din Liturghier). Adicd iti aducem Tie slujire prin cuv0nt, mdrire, multumire.

236

l-at de mult m-a v[timat p[catul! Dintr-o dati irni simt inima cuprinsll*-de ceva rdu, necurat. malefic: ceea ce este bun, curat, benefic imi stti

pe buze, dar nu-l simt! Vai mie! Riul imi sti mai aproape de inimi decAtbinele. $i pe deasupra, abia dacd mi-a trecut prin gdnd sau am simtit ceva r[uqi indati m-am ;i aritat gata si-l fac qi chiar l-as fi si ficut dacl nu rni-ar fi fostfric[ de Dumnezeu. Nu acelaqi lucru mi se int0mpla cu binele. ,.A voi se afliin mine, dar a face bine nu aflu; cici nu fac binele pe care il voiesc. ci rlul pecare nu-l voiesc" (Romani 7, 18-19). Nu glsesc in mine puterea de a face binelela care mi gdndesc sau, de cele mai multe ori. amln la infinit facerea lui.

p ugdndu-te pentru alt i i , roagd-te ca si cum te-ai ruga pentru t ine.l\fiinOc[ toti suntem una, fii ai Tatilui ceresc. intr-o rugdciune de

cerere, lucrul cel mai important este credinta. increderea in Dumnezeu. pre-cum qi dorinfa fermi si sincerl de a obtine cele pentru care ne rugdm si deasemenea de a nu mai picitui, de a ne ?ntoarce la o viati curiltl si de a ne cdipentru plcatele pe care le-am ficut. De obicei doritn ceva cand ne ruglmnumai cu gura qi cu capul, in timp ce inima rimAne nesimtitoare: ne inde-pirtim de p[cate doar cu vorba, nu si cu inirna. continuim si ne impiediclnrde aceleasi picate pentru care ne ruglm in fiecare zi si fim izb[viti. Asttelse implineqte in noi proroocia lui Isaia: ..poporul acesta se apropie de minecu gura qi cu buzele Mi cinsteste, dar cu inima este clepafie" (lsaia 79. 13).

1-l nnd simti cd !i-a pdtruns in inimi glnd de desiiinare. necurat. vi-lr.-,clean, hulitor, de riutate, de invidie, de zgircenie. de inavutire sau

de l[comie a pdntecelui si gdndul acela te va intuneca, otrivi, strAmtora. sgu.-ne".-t1*9I_c_g+ p+! lgry{ conyilgegg cq gdqdu! qare li il intrat in inind e.:!e delggi4yolUl ;! indati te va p{riqi. Fencit ,,cel ce are adevdrul in inima sa"(Psalmul 14,3). Vai de cel ce are minciuna in inimd sau care g0ndeqte vi-clean qi picltos! ,,Necaz ;i strimtorare peste sufletul oric[rui om care sI-vdrseste rlul" (Romani2,9). Fugi de desfltarea trupeasci, pdcitoas[, fiindclaceasta aldfi carnea cea trecitoare. CAnd iti trece prin minte gind de indoialiin adevir, spune-li c[ acesta este minciuni, adevirul fiind realitate vesnicil

7^r ine sunt eu? Pe de-o parte, sunt plcat, beznl a pir:atului potrivnic luil.-, Dumnezeu, Atoateficitorul, Atotdiruitorul si prin aceasta sunt vred-

nic de toati osdnda si de toate chinuri le. Pe de alt i plrte. 'r irneni nu este mais[rac ca mine in facerea de fapte bune, neputincios fiind pr:ntru crice viftute.Atit de jos am crazut, m-am stricat, am sldb[nogit. Nimic nu pot face firlMdntuitorul meu, urmAndu-I cuv0ntul, desi arn incercat de nenumdrate ori.Domnul mi-a dat suflet Ei trup, m-a crescut, m-A inzestrat cu bune insusiri,prin El fac tot ceea ce fac bun, dacd fac intr-adevar asa ceva, fiindc[ eu sin-gur nu pot face decdt riu. Creatorule si Izbivitoruiel Tu m-ai cteat, eu suntopera Ta, robul Tiu, condu-mi, f[ prin mine voia Ta. da-mi darul de a-misupune voinla pe de-a-ntregul vointei Tale. fiindci flrii acest dar nimic nu pot

^aaLJI

face. Tu esti Pistorul meu, paqte-mi; Tu e;ti Mdntuitorul meu, mdntuieq-te-md; tu esti Lumina mea, lumineazd-m6,Tu esti riria mea, intdreste-md!'

1nr e tnsotire are dreptatea cu firidelegea?" (2 corinteni 6, l4). Nici,, \-, cea mai micr. ,,Gdndurile cele rele sunt urdciune inaintea Domnu-

lui" (Pilde 15,26), Domnul se indepirteazd, de la inima in care Ei-au fdcutcuib asemenea gdnduri. simtim aceasta din proprie experienti. pentru caDomnul sd se unlasci cu cineva, trebuie ca acela sl fie.u desivArEire neinti-nat de p[cat pi impodobit cu virtuli qi ca, avdnd credinti in Iisus HristosDomnul, care a luat asupra Sa picatele lumii, sr-si recunoasc[ greqelile, siqi le judece cu asprime, si le considere irationale, prostesti ;i sd-!i ceari ier-tare pentru ele, din toat[ inima, cu hotlrdrea fermi de a nu mai gresi. in acestchip s-au unit cu Dumnezeu qi au dob0ndit sfinlenie sfinlii. oupn cum sfantieste stdpana noastri, Niscitoarea de Dumnezeu, cea cu care s-a unit inmodul cel mai real insugi Dumnezeu-cuvdntul, Lumina cea pururea fiitoare.,,Lumina cea adeviratd care lurnineazi pe tot omul care vine in lume.. (Ioan,1' 9), in care a pogorat Duhut sfdnt qi pe care ,,puterea celui preainalt a um-brit-o" (cf. Luca 1, 35). cdt de sfantd, preasfdni[ este stipana noastri, N6s-cdtoarea de Dumnezeu, care s-a fdcut templu nezidit de mand omeneasci alDumnezeirii si care s-a pdtruns in toatd fiin{a - in gnnduri, in simfire, in cu-vinte gi in fapte - de_Duhul sfant gi in pdntecele ciieia si-a ficut irup insugiDltitorul-de-viatd? cu adevirat preasfdnti, puternicd, neclintit[ in veci deveci, neschimbrtoare in preainalta, dumnezeiasca sa sfintenie, fiindci Atordesivarsitul Dumnezeu, care i s-a ficut Fiu dupi omeniiate, a ficuro gi pe9aTo atotdesdvdrgit[, pentru suprema sa smerenie, iubire de curilie qi iubirede Dumnezeu, care este izvorul curdliei,^pentru cd s-a lepidat de toate cele alelumii si s-a alipit cu toate gdndurile de impirllia cea de sus ;i mai cu seamdpentru cd I s-a fdcut Domnului maicr, L-a purtat ?n pdntece gi apoi pe preacu-ratele sale brate, L-a hrinit cu preacuratur siu san pi cel ce dilhrand ia toatifiptura, L-a apirat, L-a mOngiiat, a suferit ;i s-a intristat pentru El, a triittoatd viala pentru El, numai pentiu El, a fost cufundati cu totul in Duhul LuilO, supremi comuniune dintre dragoste gi sfinfeniel Dintre Preacurata Fecioa-rd Maria qi dumnezeiescul Siu Fiu, Iisus Hristos Dornnull Minunati si sfintisunt oamenii lui Dumnezeu prin desir'0rsita lor iubire de Dumnezeu, prinraurile de sdnge si de sudoare vdrsate din iubire de Dumnezeu.

ineficrtorul qi MAntuitorul meu, nemrrginitii esre mirelia Ta! Cdndimi dau seama ci m-am ticilo;it fdrr de mlsur[ prin nenumirate si

felurite- picate qi patimi, sufletul mi se intristeazi si cade in deznidejde,atunci insi imi amintesc de Tine, cr ai venit sd innoiepti firea mea corupti depdcat, si dai ticilogiei qi necinstei mele noblele ingereasc[, infiere de laDumnezeu, prin credin{i in Tine, prin renastere cin ap6 qi din Duh, prin im-pdrtisirea cu sfintele Taine. GAndind la acestea, suflelul mi se va deipovira

238

indat[ de intristare ;i deznldejde, se va scutura de necinste ;i de patimi gi seva umple de recunoqtinl[ fa$ de Tine. Slavi Tie, Fiul lui Dumnezeu, buni-t[1ii gi puterii Tale nemlrginite!

u pierdeti nldejdea, voi, plc[toqilor, printre care qi eu md num[r;credeti in Fiul lui Dumnezeu. Respectali-vd unii pe al1ii, nu dispre-

luiti pe nimeni dintre voi, fiindcd toti suntem picitosi ;i pe toli a venit s[ nemdntuiasci, s[ ne curileasci gi si ne inalte pAnd la ceruri Fiul lui Dumnezeu.

flrecutn si noi iertdm gresitilor nostri. Aceasta inseamn[ sd nu neI suplrlm qi si nu-i purtim uri aproapelui care ne-a gre;it cu ceva

(intenfionat, din incipltAnare sau firi vreo intenlie). ci si-l iertim cu inimicurati, gdndindu-ne indati la neputintele si picatele noastre ;i pdstrdndu-icelui ce s-a flcut vinovat fafd de noi aceeagi iubire si aceleaqi simldminte pri-eteneqti pe care le-am avut si inainte ca el si fi grqit. Ce-ar fi daci Domnular sta s[ lind seama de toate f[ridelegile noastre ori de cAte ori ne vom fif[cut vinovali fa{i de semeni? Cine ar putea face fat[? Dar 6a cum Domnuleslg--i4d_9lu4g1i!ditor qi milostiv, fii si tu indelung-ribditor qi milostiv(compitimitor, nu te inc[pdlina si-1i urmiresti datornicull). ,,Dragostea inde-lung rabdi, dragostea este binevoitoare" (l Corinteni 13, 4). Nu lua in seamlgreqelile aproapelui, socotegte-le ca si cum n-ar fi fost! Noi toli alcituim unsingur trup, iar acesta este supus picatului, Existi oare ceva in noi care sdias[ la iveali mai repede gi mai lesne decdt picatul? Respirdm picatul agacum respirdm aerul. Dar Domnul, Capul trupului Bisericii, este Cel prin carene curdlim de plcate. Lasi totul pe seama Capului, Cel ce lucreazi totul pen-tru to[i, tu fii statornic in dragoste, fiindci ea singurd (dragostea curat[) nugre;eqte niciodati in viafa noastri. Nu sluji diavolului cu duh de ur[, deriutate, de vrljmisie, nu inmulti rdul prin r[u, nu rispAndi implr[1ia urii inimplr[1ia lui Hristos. ,,Biruieqte rdul cu binele" (Romani 12, 2l). Nu veiputea birui riul cu riu, a$a cum nu vei putea stinge focul cu foc, ci cu apd.Rlutatea vine intotdeauna de la diavolul. Draeostea este adevdr dumnezeiescsi copil al lui Dumnezeu.

/\f mpltirnirea sufletului de cele plmdntegti si trupegti pAni la uitarea deI Dumnezeu vine de la diavolul, care face ca, atunci c0nd ni se leagi

inima de cele pimdntesti qi trupeqti, ea si devin[ vasul spurcat al patimilor, inloc sd priveasci cu chibzuinti spre cele de Sus si sI fie vas duhovnicesc qitemplu al Duhului SfAnt. ,.Nu puteti si slujili lui Dumnezeu ;i lui Mamona"(Matei 6,24).lui Dumnezeu gi averilor lumegti,lui Dumnezeu si trupului, luiDunmezeu ;i lumii, lui Dumnezeu si desfdtirilor; de aceea, a $ti si-fi conducitrupul qi inima este $tiinfa stiinlelorqi arta artelor. Sunt cAnd trup, c0nd suflet.Ce nestatornicie! Cit[ nerecunostinli! Ce lene! Si cAtd indelung5-rdbdare dela Dumnezeu! Dar oare clt timp voi fi schimbdtor ca luna sau ca un caleido-scop? intire;te-rni, Doamne, fi-mI si stau pe piatra poruncilor Tale!

239

TlLprl:_l6nd e .,ristignir", _supus chinurilor, se impaci cu suflerul qir cu l- iumnezeu: cdnd este al intat. hrdnit ct in belsugii cu bucate alese,se rrzboieqte ind0rjit cu sufletul nosrru qi cu Dumn"r"u7 se ticilose;," pii,picat. Nu se mai roagi, nu vrea sr o taci Ei, in generar, nu mai vrea si stiede Dumnezeu. ir huleste, se indepdrteazd,o" ei.6t";;;;;"id- il;"*;.;ce ',sunt ai lui Hristos lisus qi-au r[stignit trupul impreund "u

puti-it. ;i .;poflele?" (Galateni 5. Zq.

p{risto_s.,pe prmint s-a aritat Ei cu oamenii a vietuit... qi dureriler llloastre le-a ridicat" (Acatistul Domnului nostru Ii.sus Hristos, con-dac 6). Ne striduim,noioare si se infiptuiasci scopul pentru care s-a pogordtpe pdm0nr mult-iubitul nostru Mdntuitor? cugetnm la cele de Sus? Nearitiim s0rguitori citre impirilia cerurilor? Si Jiutim mai des rrspunsul laaceste intrebiri. Pretuim^noi oare invititura si propovdduirea MAntuitorului,prtimirea gi moartea Sa? Nu nesocotim noi'oire intr"ogr, iconomie divind,

leg0ndu-ne nu de cele de Sus, ci de cele de jos? Ei, Doairnelr|- u singur' Doamne, cunosti grija, truda. sudoarea sfinfilor Tii pentruI a dobindi-curlt ie.si a binef, lScea Tie. Pi ir intele rururor si al ruturor

sfintilor-Tii. invati-ne sd tim ur"-"n"u lor in viata noastrr, pentru a ne aflacu totii in comuniune. prin dragoste./'\ are de ce fiii veacului acestuia ne iau in batjocurr atunci c0nd,\-.,t ref'erindu-ne la slujbele bisericesti, vorbim despre adevir, luminr,pace,.clulceati, viati, ca;i atunci c0ncl vorbim de citiriie qi cdntirile bise_rice;ti. sau de sfintii

J1i,_D9amne, pe care i-ai proslivit? .,Acestia (...) defai-ma cele ce nu cuno\c" (Iuda I, l0;. , ,prr inte, iart i-re ror, cr nu;t iu'"" l ic,(Luca 23, 34').lartl-le gi lumineazl_i.

T uP:ft:,

fari sa stai pe g0nduri. Iubirea este simpli, ea nu te insalir niciodatl Crede ;i nldijduieste, tot fdrd, asta muri in cumprnr. il;:

nezeu, cei in care credem ;i nrdijcruim, este Fiinli simpli, dupl cum simpHeste si iubirea. Amin.

D : ce oa-re. citim acatiste Domnului nostru iisus Hristos si Maicii

l-l l)s111nului? Pentru ca si intrim in Duhul Domnului si al preacura_tei Sale Maici, pentru a cunoaste mai bine c0t de miret este darul de care ne-am invrednicit. adici intruparea Mdntuitorului si riscumpirarea noastr[,precum si darul sfintelor T'aine ale Trupului si s0ngelui Siu, pentru ca sd leprirnirn cu vrednicie.

f) omnul efre pe cat de sfhnr, pe at6t de pur in sfintenia sa, incar un

r-l 51ngx1 gand de-ar nostru vicrean sau impur ne poate lipsi de paceasi lumina sufleteascr, atdt de curate si de dulci,

"oi" n" uin o" la El. De aceea

toti sfintii sunt in lumini, sunt bund mireasmd. sunt ca lumina soarelui, ca celmal curat aer. Di-mi, Doamne, aceasti sfintenie simplll

240

and Ia intruparea sa, Domnul a ficut ca omenirea si guste din prinamdriciunea picatului, si-si simti neputinta de a se izb[vi singurd

de el si atunci cAnd doreau toti venirea unui izbivitor, acela si si vini. ci unpreaintelept si atotputernic doctor si ajutitor. Cdnd au prins a-si dori cuardoare adevdrul, in misura in care acesta secltuise, le-a venit Adevlrul celvesnic.

neltirile vrdjmasului, oricAt de multe si de felurite ar fi, pot fiadunate sub un singur nume: diavolul. Convinge-te, inima mea, cd

este asa. nu sovdi, nu deznid[jdui, cand te incearci vrijmasul, cand iti iscdfurtuni in suflet.

d a Ta este putererz (Liturghier), adici Tu tii toate sub autoritatea si\_, puterea Ta; $i duhurile rele le lli. cd a Ta este tmpdrdtia. Tu

impdrilegti peste toate; qi peste duhurile vrrjmase. A Ta este puiereoJTu nelii pe toti cu puterea Ta; ,ri mdrirea, fiindci ai creat totul spre mdrirea Ta.

upI cum Dumnezeu se identifici pentru noi in notiunea de bine,L-l rdul, ticiloEia, picatul inseamnd pentru noi diavolul. Inima simplx,

purI, invitati cu Dumnezeu, qtie si intre in comuniune cu Dumnezeu si sdnu aibl nici o relatie cu diavolul.

nuta care se roagd pentru sine sau pentru semeni, ar trebui s[-ipunem urmitoarea intrebare, ca si i se trezeasci din somn inima si

constiinla: i1i sunt oare, intr-adevlr, necesare cele pe care in aparenti le ceri?vrei intr-adevir s[ le ;i primesti? Doresti cu adevlrat s[ te indrepfi, si ducio viali sf0ntd, tu qi cei pentru care te rogi?

f) umnezeul inimii mele este unul, Domnul gi Dumnezeul meu, ;i Elr-,f inseamni pentru mine totul, cum inseamni totul pentru toati

lumea, vdzuti qi nevizuti, pe care a creat-o din nimic. De aceea, de nimic nutrebuie si mi leg afard de Dumnezeu, ca s[ md pot despi4i, fari pirere deriu, de toate ale mele, ca si cum mi-ag scutura praful de pe tllpi; inima s[-minutreasci o singuri iubire, cea fat[ de Dumnezeu si de aproapele, pe caremi-am asumat-o intru Hristos, in plrt[qie cu firea Sa cea dumnezeiasc[. .,sivI faceti plrtasi dumnezeie$tii firi, scipdnd de striciciunea poftei celei dinlume" (2 Petru 1,4). , ,Suntem fi i ai lui Dumnezeu" ( l Ioan 3,2).Fie ca r lu-tatea, fiici a diavolului, si nu ne atingi nicr o clipii inima si nici trufia, seteade onoruri, invidia.

bservati un fenomen interesant in naturi. C0nd sddesti o plantiintr-un ghiveci mai mare sau intr-un hdrddu, ea isi dezvoltd indeo-

sebi rldlcinile. sloboade in ad0nc mai multe ramificatii, in schimb partea dela suprafa![ se dezvolt[ mai pufin, di ramuri, frunze si flori sirace. candsddirea se face intr-un ghiveci mai mic, atunci si ridicina care se formeaziva fi mai micl, planta creste repede in sus, d[ frunze si flori frumoase (dac[

241

e dintre acelea care dau flori). oare nu se intdrnpli aga si cu omul? c-andtrai$Is ayand-de !-o{.e, !e-s1lqg!-e-rit, ia !g[ug qi*iatisfaclii, spore$te in celed?ios. ale pg4lggglul, s_u-fl-g1rlliasl ii-1im0ne chircit sterp La-faprg !upe. C{ndtr4ielt_e in c_qn_s_qan_gg1e, _i-n 9?r4c_!e, bqali, neeazur!, supiriri, iqtr-un cuvint,c4Ud_pa$eg a&1ry4ici ii epte obligati la anumite privatiuni, creste duhovni-ceste, {4jtgt 4g tr-{qt€- sq^ma-turizeazl, aduce roade, bogate. De aceea,strdmtl este calea celor care il iubesc pe Dumnezeu.

oi toti, indiferent cdrei st[ri aparlinem, bogafi sau siraci, oameniI \ celebri sau simpli anonimi, culli sau inculli, tofi formlm un singur

trup Ei trebuie si ne iubim unii pe allii. ,,un trup suntem cei multi" (1 corin-teni 10, i7). ,,S[ v[ iubifi unul pe altul" (Ioan 15, 17), ne-a lisat porunclDomnul. Dac[ inima ta nu face decdt si se impotriveasci. de fapt, in vial[acestei porunci, in raporturile cu aproapele, din egoisrn, din trufie, din dis-pref, din rdutate, din intristare, din tulburare, din irnpietrire sau din pricinamultelor patimi, ristigneste-o, priveste-o cu dispret, cautl si nu-i faci voia,reteazd-i-o, supune-te intru totul vointei lui Dumnezeu.

Jnima noastri sfdEiati de multime de patimi este iubitoare de desfitareI si de tihni, nu suportd am[r[ciunile si necazurile, ii displace daci ci-

neva ne tulburd in vreun fel, de pildd dacl ne cere vreun serviciu. Domnulne-a poruncit sd ne ferim de un asemenea plcitos confort trupesc Ei sI fimtuturor slujitori, dandu-ne insuqi drept pild[ slujirea Sa pe pdmdnt, cand n-acunoscut tihna, spre mdntuirea noastri. Exemplu ne sunt si apostolii, indeo-sebi Apostolul Pavel.

l\Tu arareori. in timp ce ne rugim, inirna noastrl doarme. Omul cell- \ din afari se roagd, omul diniuntru nu. Deseori. cAncl ne rugim nu

facem decat si dim din guri. Imbrlcandu-ne intru Hristos prin credinli q;iprin impdrtigirea cu Sfintele Taine, ne simlim tari ca st0nca. Hristos inseam-nd pentru mine plindtatea tuturor bunititilor qi mai cu seami acea viatd nes-pus de dulce care ,,cov0rseqte orice minte" (Filipeni 4, 7).

Ond trupul infloreqte, sufletul se ofileqte. Cind trupul triieste in tot lar-gul, sufletul e in strdmtorare; cAnd trupul este situl din cale-afarI, sufle-

tul fldmdnze;te; cand trupul e chipeq, sufletul arati rru; cdnd trupul rlspandeqtepadumuri plrcute, sufletul exali miasme; c0nd trupul se desflteazd rdzand,sufletul este coplesit de tristete; cAnd trupul este in luminl, sufletul este in in-tuneric, in bezna iadului. Falsa instrucfiune din zilele noastre ne indepdrleazd, deLumina cea adeviratd, ,,care lumineazi pe tot omul care vine in lume" (Ioan l,9), nu ne apropie de Domnul. Frr[ F{ristos, orice invititurr este zrd[micie.

mul vechi din noi, cu nlravuri vechi, diavolesti, nu ne plrlseqtenici o clipi, lucrdnd asupra noastrl spre moarte. De aceea, nu con-

tenim a ne ocupa in predicile pe care le rostim de omul cel vechi qi de faptelesale, pentru ca toli cei care ne ascult[ sd se poati cunoaste pe sine, si-si dea

" / ln

seama de amdgirile patimilor li,gu--dat*dg la D,ttm!19ze,!_sl omoare ur sineo-g1uly99[r_i,&IglLlg_ggrpqlqge qq_mai esre nou in iume. tiinclJi ,i,,*urr,, *,,1g.e-a-[l!g-?s-!lq in acest chip s4;i in-valiim pe toti sir-i. ,rulrcrasiri pt: t;i.r]rr!i,-zeu,_sd-L iubeasci din toatl inirna. iar pe aproapeie ci l pe Sr[e !r.r: irr" i \rfiindci egoismul nu eite compatibil cu diagoitea de Dumnezeu sr (ru ilf.iruc,.pele, invltlm dupi cum ne-a poruncit l{Antuitorul sii ne irrlriinlirr ,r,r.',,, :.,.si ne rdstignim trupul cu patimile si poftele saie. plir; icear.irl nu ; Lr .i ir rril i _nou, dar in acelasi timp s-ar putea ca cineva sl-mi ia spulcl: ,-,, 1,. ,, i-.,.ir,,. ,_depinde de persoand, cu referiri concrete la patimile si p:rl'l*:ir: ,.lir ziir:i,.noastre, sau in general, la necesitatea de a ,.ristigni"' q_.ilisl ,_,:.1i,i

T) tgyQbl-ql@ cel ce ne insu$;0i4full-d€ l:1!.g i_ala iig_ idr, .:,itiire j,rI-l de intiniciu_ng !{!!-e-$c_1. Caqd hs"gpe sI ri._1r._ Ur-t t1.}i_!l _,_,,.1tir..

4-caq$4 _OuEo.qfgl9.$tE$tfrAnlle intunelateliir ii.iil,r, poti * ronvlls ,iies-te o treabd diavoleasci si ci vei fi in stare 5;l5r-'api {'lc:rrerrsiir rr.cturil,--:r,i::Dumneieu iX fe fumineze si sd te intirensca.

O lstoria alegeri i qi clderi i evrei lor (s; i l ;-cr,rc; ' ar,, : ;) : , i , j l :r i l l : , i i i : ; ,_. j r: . tIDomnul i i inal t ipeceicei isunrr : r 'edir i i , , i . , ; . . , . r , ) . . i , ; i r , n i ;

teazd. de Sine pe cei necredinciosi si nele,:uno:.ciir--;.i S, :ti,.l. i,j. , iisi t ine promisiunile si avert ismenteie

ln al ce a impodobit cerul cu stele putea oare :i:. nu ii rili:Col;::i1..:i ;,r ilt;il\r.-,frumos cerul siu duhovnicesc cu Prer,:;f.tnrn F:r_:ir,iif;, |ii.r1irsri3.e dr.

Dumnezeu? Cel ce a smiltuit pXmdntulcu multe si f'elunte flr'lr!. iurr*n,*:_,-i* I,irdspAndeasci miresme firi seamln, putea oare sd nLr-s: irnnr: r1,li1,-r';tr-?; 'l,.,irri,::i

cea dupi trup cu multele si feluritele flori ale virr,irtlioi, klc;iit..i-r: trli t.a:it,;irdeascd toate aromele duhovnicesti? Astfel St[p6na noastrii .<,:-r: t'iir:i! {,{:; .;i !ri)!ial dumnezeirii, preainfrumuse{atd cu toate splenclorile si ;:it tgute rx5"t;srp*ie .mai presus de toate aromele pdmAntului. O, dacl bunatafea du;nnt:zeiasc:r rgar impodobi gi pe mine, neru;inatul, pentru rugiciuniie irre.i;L;tr.;-;'-r ii;rir. ru,.i;i_,dacd m-ar inmiresma si pe mine, necuratuM-a llurnnczcii, r.r.-,,ri: ,i,ir. -,r!putinta! ,,De vor fi picatele voastre cum e cdnnlzul. ca z;ip,;J;i rc ,'*-,i ;i;. i i; .i;vor fi ca purpura, ca ldna albi le voi face" (lsaia tr, iSi.

A dam s-a trufit, vrdnd si fie el insusi Dumneze*. st irli1li1; *Lilr;,r sii..f1.s-a fdcut p[rtas morlii. Fiul lui Dumnezeu 1i-;r ":r:er:i rriilr i;r

moarte si a dat viali celui cdzut. o, nernisurati snlcr*ni*i .4,.1r,., r; r-,,r'.,, .,. .,,.aflat pieirea din pricina licomiei lor. Domnul a postit sr ll-;-l liir r-r:r,r:.trr !r*ri-tru a-i face si invie. Ei s-au aritatneascultitori - I{nstos S-: flcr:i :r:cclrititor-.

\/izand strrind intruparea lui Dumnezeu. ,;ir ne rinsl;irin,:.i;i il::1 ]ii-,, Y mea cea deEartd qi mintea spre cele i-Jr:nltez..*iest: s;l r suil;1" cd

pentru aceasta Dumnezeu pe pim0nt s-a oogorlt. cil s[ ne riciice ]: ce:.-uri penoi" (Acatistul Domnului nostru lisus Hristos. coirclac 8). Diav*l'rl .qi rrupuJne trag insd spre pdmdnt. Hristos ne cheanrl si ne cluc:e ia vi;rfir r"lr.,.,;. ve:,nic:1.

243

diavolul ne duce in ispiti prin viala cea trecdtoare, ne leagi de cele trec[toa-re, flcdnd ca cele vesnice si ne rimAni inviluite in bezni, sau s[dindu-ne insuflete necredinfi in viafa veqnici. Luafi seama la uneltirile lui, nu vi lisatiademeniti de viala de acum.

T n starea sa de acum, omul este pltruns de trufie, viclenie, putin[ cre-Idintd. indoiall, necredinli, neascultare, frivolitate, r[utate, desfr0na-

re, invidie, iubire de agonisire, zgdrcenie. lene, uneori spaiml, deznidejde,hotie, minciunl, hul[. Ce trudi uriaql sti inaintea fiecirui om, a fieciruicrestin, aceea de a se curdta de murdiria si putreziciunea patimilor.

e obicei diavolul vine si se aqazd in noi sub forma unei intenlii relesau a unui gAnd amlgitor, sau printr-o pofti picltoas[, pentru ca

apoi, odatd asezat, sd lucreze in noi si si ne tulbure. Oare nu cu atdt mai multDomnul, Dumnezeul Duhurilor vine qi se aEazi in noi tot printr-un gdnd, prindragoste curatl qi sfdntl, gi petrece cu noi, ;i lucreazd in noi, qi este totul pen-tru noi? Roagi-te deci, fdrd si te indoiegti, simplu, curat, in simplitatea gicuritia inimii Ei f[r[ nici o ezitare. Aqa cum ifi este u.sor sI gdndeqti, si-1i fieugor si si te rogi.

rf'loate nedreptlfile de la oameni inflfiEeazd-le Domnului, fiindcdL Domnul este judecltor; tu ins[ sArguieste si fii iubitor gi curat la

inimi cu toatd lumea si nu uita ci esti tu insuti un mare picitos si ci ai nevoiede mila lui Dumnezeu. Dar pentru a o merita, trebuie si ai mill de altii. Tineminte! Domnul es i: qi Ju{gg_dtgr, rt n Lrupe4ito-r dedaruri

i-mi, Doamne, s[ pot iubi mereu pe tot aproapele ca pe mineinsumi, sd nu-i port g0nd rdu, orice mi-ar face, si nu lucrez diavolu-

lui. Di-mi si-mi pot rdstigni egoismul, orgoliul, licomia, pufina credinfi qicelelalte patimi. Semnul nostru de recunoaqtere trebuie s[ fie dragostea unuiafald de altul. S[ credem qi si mirturisim cI Domnul este totul pentru noi; sdnu ne ingrijim si sd nu ne preocuplm de nimic in lume. Dumnezeul nostru sine fie singurul Dumnezeu al inimii ;i pe nimeni in afard de Tine si nu avem.Sd fim toti in comuniune iubitoare, asa cum se cuvine, ;i tot ce ar putea sine despartl unii de allii qi de iubire s[ aibi parte de disprelul nostru, precumpraful pe care il cllcim cu picioarele. Asa si fie! Asa si fie! DacI Dumnezeuni s-a diruit pe Sine, daci rlmAne in noi si noi in El, dupl cum insuqi ne-aspus, oare nu-mi va da mie toate cAte ii cer, lipsi-mi-va oare, putea-va si mdpirlseascd? ,,Domnul mX paqte qi nimic nu-mi va lipsi" (Psalmul 21, I).,,Cum nu ne va da, oare, toate impreunX cu El?" (Romani 15, L7). De aceea,suflete al meu, rIm0i in deplini pace qi si nu ;tii nimic altceva dec0t sIiubeqti. ,,Aceasta vi poruncesc: sd v[ iubili unul pe altul" (Ioan 15, l7).

244

F5, Doamne, ca in mine, picdtosul, si se sivArseasciminunile bunitifii, atotputerniciei si intelepciunii rale

Apa vie a Sfinrului Duh si-mi umple ini-ma qi sd mi se reverse din ea in rOuri, spre slavalui Dumnezeu qi m6ntuirea poporului Siu.

intru slc:a lui Dumnez.eu, Celui tn Treime ldudat. Amin.

unt o minune a bundtrtii, intelepciunii, atotputerniciei rale, Doam-ne, cdci ru m-ai chemat din nefiintd la fiinti. Tu mi-ai dat viata si

Tu mi tii in ea. Prin Tine. din bunitatea. indurlrile si iubirea de oameni aleFiului rdu, unul-Nrscut, voi mosteni viala vesnici daci iti r,,oi rlmdne cred-incios, fiindci prin sfanta qi infricositoarea lucrare cle a Te fi adus pe TineInsuti drept jertfi, am fost ridicat din grozavi cidere. riscurnpirat din vesni-cd pieire. Slivesc bunltatea Ta, puterea Ta nemirginiti si intelepciunea Ta.Fr, Doamne, ca in mine. picrtosul, si se sivarseasci minunile bunititii,atotputemiciei si intelepciunii Tale. si prin aceste minuni. doar de Tine cu-noscute, mantuieste-mI pe mine. nevrednicul robul Tiu, du-mi in vesnica TaImp5rilie, invrednicegte-ml de viata cea neimbltranitoare si de lumina ceaneinserati.

TnlTa melJrgbuie m s scg nglpllglrng.jlggurul Dumnezeu.I,.Mie a mi lipi de Dumnezeu bine este" (Piaffi

orbire, din stricnci pldcerile lumii acesieiil malca-tga, bautura, desfit g3_a baqilqr, putregaiulhuin.lor irnpopntonqt.

"u flori pi"rit"ut", .u podoub" $i irni.li

"or. iau

ochii, casele cu interioare luxoase ciudat, nu? Adici eu, crestin. cm .ererc,fifi1r6de *CE

ryslt Am fost mutat la cer intru l{ristos qi rotusi rtiu it.ins tegiioe pfie"r,cu toatd inima si, pe cat se pare, n-as vrea si mi aflu niciodatd in cer, prefer-0nd si rlman pe pimant, pentru totdeauna. cu toate acestea, cele pimantesti,oricdt de pllcute ar pirea, mI apasd qi mi chinuiesc, degi v5d limpede ci suntnestatornice, stric[cioase, repede trecdtoare; deqi stiu ;i simt ci nimic dincele pim0ntesti nu-mi pot aduce mullumire in suflet si nici linisti si desfitainima, mereu zbuciumati ;i amirdti de zidrrniciile pdmantegti, pini cdnd,oare, eu, omul ceresc. voi rImAne om pimAntesc? p6ni c6nd voi mai fi trup,eu, copil al lui Dumnezeu, care prin sf0ntul Botez m-am nlscut.,nu din san-ge, nici din poftd blrbiteasci (...), ci de la Dumnezer),,(Ioan l, 13). Cnndoare md voi intoarce cu totul spre Dumnezeu? Doamne, fi ca prin Duhul Tdu

245

cel Sfdnt inima mea si se intoarc[ spre Tine. indeparreazl-mi-o de zldirnici-ile lumeEti. FirI de Tine, Doamne, nimic nu pot face.

l ubim din cale-afar5 tot ce strlluceste pe p[mAnt: aurul, argintul, pie-I-trele prefioase, cristalurile, hainele sclipitoare; oare de ce nu iubim

slava ce va s[ vin[, cea c[tre care ne cheaml Dornnul? De ce nu ne strdduims[ ajungem la acea strilucire intocmai cu a soarelui? Scris este: ,,Atunci ceidrepfi vor striluci ca soarele in impdrzitia Tatllui lor" (Matei 13. 43). Pentruc[, prin pdcat, natura sufletului nostru a fost pervertitir si in loc sI ne alipimde cer, ne-am alipit de pimAnt, de striciciune, nu de nestriclciune, am indri-git strilucirea pdrndnteasci, cea trecitoare, stricicioasi, am[gitoare. Cici su-fletul ne-a fost creat pentru lumina cereascl ;i era dintru inceput tot numailumind qi strilucire; lumina i-a fost datl din nastere, asijderea si sentimentulluminii qi aspiralia spre lumin[. indreapt[-1i aceasti nizuin$ spre ciutarealuminii ceresti.

And vezi o fatl sau o femeie frumoasi, sau un tinlr frumos, in-dreapti-1i indati gAndul spre Frumusefea supremi a supremei sfin-

tenii, Cireia i se datoreaz1.toate frumuselile celeqti si plmAntesti. Adicd spreDumnezeu. D[-I slavi fiindci face asemenea splendori din pimAnt. Minu-neazra-te admirAnd in om frumuselea chipului lui Dumnezeu, care strlluce;techiar gi in starea vltlmat[ de picat a fipturii noastre. Inchipuieste-fi cum vaarita chipul nostru inillat la starea cle prosldvire, daci ne vom dovedi vred-nici de aceasta. Inchipuieqte-ti cum va fi aritdnd frumuse{ea sfinlilor, a inge-rilor, a Maicii lui Dumnezeu; inchipuieste-ti negrlita bunltate a fetei luiDumnezeu, pe care o vorn vedea aievea. Nu te l[sa am[git de frumuselea p6-minteasc[, cea de carne qi sOnge. Pofta este plicuti, dar picltoasI, corup[-toare, potrivnici lui Dumnezeu. Nu-1i alipi inima de frumusetea fetelor qifemeilor, ci numai de Unul-Dumnezeu, Cel ce a creat toati frumusetea pen-tru slava Sa si spune: ,,Mie a md lipi de Dumnezeu bine este" (Psalmul72,27), nu de frumuselea trupeasc[ cea trecltoare.

eprimarea si jena ce ne cuprind uneori, cAnd nu ne reugeqte ceva qimai cu seaml din cauza vreunui insucces in vreun lucru. mai ales

preolesc, pe care il facem spre folosul altora, vin de la vrijmaqul nostru celflri de trup, care cauti in tot locul si ne inghitl ricnind ca un leu, s[ ne ducdla infrflngere sau la p[cat. De aceea, pentru ca nimic s[ nu ne poatd impiedi-ca, trebuie si pregitim orice lucrare duhovniceasci din vreme, cu chibzuinldsi si o imbin[m cu infrAnarea ;i rug[ciunea. SI tindem in toate spre desdvAr-gire, astfel incdt diavolul si nu giseascl in noi nimic de care si se aga1e.Dacd cumva ni se va intdmpla o nereuqiti, sd nu cldern pradd deznidejdii, cisd ne recunoa$tem in fafa lui Dumnezeu picitosenia si neputinfa, smerin-du-ne inaintea Lui. lepddAndu-ne de egoism qi, f6r[ a ne ruEina. si recunoaq-

246

tem cd am pdcituit, ci i n-am fbst indeajuns de prevdzi*.r;.1.;,r ne.;un ]; ir .a1cupringi de lene sau de sl[biciune, si ne replcliim cle piica.t. ?ncr:riint,lnrirr. !nemirginitei milosdrdii a lui Dumnezeu. cerAndu-l mili si a.jr.rror pe4tlr c:,r ir:timpul ce va utma sd ne putem sivArsi lucriirea cluhovnice;rscir biile ci r,;izbAndI.

/1,

Tl l iTp ce te rogi sau faci artceva in viatr i . inde*r-ir , ' . . : ; :zi t ] , : r. ; i , ; i . . , i , ,

- | doiala, suspiciunea, visarea cresar-tr j . crr irceasr: i j . : , ; ,1 { i i r ,cr ir , j . r i . i : : .

tu lu i l impede. pentru ca s i t rupul sa-t i f ie lLul : i l roo,- i , . , , , , , , ._ . , ; r l i r . , : - r . .in toatd viata ta.

J n timp.ul rugiciunii obste;ti, ir:ima sii-ti fie toat;i ia Iiuiriliczer.., r;i s; ri,_,

I t t se l rpeasci n ic i o c l ip i de cele pinr i i t r te i l i . Si l ;1, ,1, . ;15g;11e1.. i r .iubire infldclratl fali de sufletele oamenilor. in nurueir inj i)Liirlit,:z,lt_i. prr-cum qi ravni pentru mdntuirea lor. Roagir-te pentfl ri;. , ,_, r,, ,.liriri ie ii; sriamenintate de un mare necaz: scris este: . .Tcti : iui l t fr l i i i . , :--; : : , , , , , , , , .rn,. i ;de amigirea celui viclean,,.

T\ e t i-e foame, nu te repezi huipav pe tr_r;.trrc.rr.e .. . : . . v,:t i iL,.r r;r1,:1;1 ,, , , ,r'f fls1rl, gi trupul. Mr'furcii fir-ii I;ici' 'ic rir i.ir,i {r;ri;u ,,,,, ,,ri rir ! ,c

spre slava lui Dumnezeu, aclucAnclu-ii antinle in;ii;rt,: iir ii.r;itr iic i--1. ( ri <,epe toli ne hrineste, de hrana sa nestricicioasi - 1'r.upui sl siingeli: sau. ciecum ni S-a dat pe Sine, din dragoste, drept mincaie si i;:iuti-ir:i. rje r1-rr-iielecuvinte ale Evangheliei.

T:,.:.1.." provoaci inimii o stare cre nelini-,ite. cre isfrv;r*, crr: pari:i

I ar raci i -o. v ine de ra cr iavorrrr . f i inrrc l er esr, , , r \ r , , . : r re, i r r i . l . , . iistovire. Domnul esre pacea inimii. ,,V.;;; i; Mi";;;; .;,;;;;;;;.:;;1;.:-vdral i si Eu vI voi odihni pe voi" (Matei 11, ?g). . ,pace;r vir i :Ls ,rru:i , p3,:,: ,Mea o dau voud" (Ioan 14, 27). Cdte patinii, at6tea nelinisti si isto'ir.j;u1iepofte, atdtea sdgeli ascufite care striirung irriina. si atit_r bc:iti| ilea 1l;ii rnzugpane din viati omul si-o petrece in beznij sufleteascti.

T)gtgl ' - . ! -s iml iggpr- ins de laudi c le s i r re. de muir i r r ' i r -e dc . : : r , . , , , r , , . .r - lsunt un nimic: de fac ceva bun. nu f i rc Etr . c l h l r r r r i i i , ; , i1, . ,1, ' . r , i ,

,,$i ce ai pe care sd nu-l fi prirnit?,, (l Corinter:r 4.7).."Fr:jrir l,.lirie r:rr pirtetiface nimic" (Ioan 15.5). De vei simti clispret fati cle rjilre\.,ii crrrtre a,pr:,pia1isau dintre ai td i , spune: , ,or ice om este o creatre. : r , r t r r i r : . ; i i r , . r i in l r . , r -1 i ; rDumnezeu. Toate in el sunt bune foarte,. (cf. Facer"ea l. .r I )

lrt e-ar trebui si f-aci cdncl te impirtlsesti cu f)urnne zr:ic:;tiie -l ain*? :1;'i

\- , . .cauti la cele de sus. unde se afl ir Hristos. sezarrrr cre-a dr. rprr;L lulDumnezeu" (coloseni 3, l) , nu la cele pimantesti, i i inc.;, ,pentrlr aceilsi ' .Dumnezeu pe pimdnt S-a pogorAt, ca s[ ne riclic,.e la cerilri pe nci,. (AcatistulDomnului nostru Iisus Hristos, conclac g). ..In casa Tati],ir;i Mer_r nrr:lte

' ) ^- l

Lal

locaguri sunt. (...) Mi duc s[ vi gitesc loc" (loan 14,2).,,Cetatea noastrd este

in ceruri" (Filipeni 3,20).,,Fericili cei siraci cu duhul c[ a lor este impirdliacerurilor" (Matei 5, 3). ,,C[ de nu va prisosi dreptatea voastri mai mult dec0t

a clrturarilor si a fariseilor, nu veti intra in impirilia cefurilor" (Matei 5,20).

,,Llsa[i copiii si vini la Mine qi nu-i opriti, cici impdritia lui Dumnezeu este

a unora ca aceqtia" (Luca 18, 16). Ia seama la scopul Suprem pentru care S-

a pogor0t Hristos din cer pe plmint gi pentru care ne di dumnezeieqtile Sale

Taine, Trupul ;i S0ngele. Acest scop este si ne dlruiascl impirilia cerurilor.

Tinde gi tu spre el.

rufia este un demon. Riutatea de asemenea. $i invidia, 9i m0rsava

curvie; gi hula si indoiala asupra adevlrului, Ei deznldejdea; toate

acestea sunt demoni. Patimile sunt de multe feluri, dar in toate lucreazd

numai Satana. Patimile sunt de multe feluri, dar toate la un loc alcdtuiesc un

cor al Satanei, pe mai multe voci, c0nd omul se face una, intr-un duh cu

Satana. CAnd te simti incollit cu furie Ei rdutate de patimi si cOnd te chinuie

diavolul in timp ce lucrezi Domnului, acceptl aceste chinuri ca pe unele

indurate pentru Hristos qi bucurd-te de suferin{ele tale, mullumind Domnu-

luil fiindcl diavolul. fdrd sd gtie. i[i pregdteste cununile strilucitoare pe care

ti le va da Dumnezeu. Amin. impotrivili-v[ neint0rziat diavolului.

u te supira pe cei ce fafi de tine sau de allii i9i dau pe fa![ trufia

sau insdmfarea. riutatea. iritarea, neribdarea, ci, aducdndu-1i

aminte ci si tu suferi de aceleaqi picate qi patimi, roagi-te pentru ei qi poar-

ti-te fali de ei cu bldndele. ,,Chiar de va cidea un om in vreo gre;eali, voi,

cei duhovnicesti, indreptafi-l pe unul ca acesta cu duhul bl0ndelii, ludnd sea-

ma la tine insuti, ca sI nu cazi si tu in ispiti. Purtati-vi sarcina unii altora(adicX daci te-a defiimat cineva, rabdl, de;i ili este greu) si aqa veli implini

legea lui Hristos" (Galateni 6,l-2).

ritati, oare, destul[ atenfie stlrii sufletului vostru? Este oare sana-

tos, ,,tr[ieste" oare sau nu, este oare existenta sa durabil[? Dacd, in

viafa vremelnicd de-acum ;i de aici, se bucuri de reugitl, igi va fi asigurat

oare vegnici,,reusiti" in viata vesnicl, prin credin![, de pildi? Por,ti oare in

suflet credinli vie in Dumnezeu, in MAntuitorul, in Biserici, ,,trece" oare

aceasti credin![ in fapte bune, bldndete, smerenie, neriutate, iubire de drep-

tate, cinste, infr0nare, dreapt[ inlelepciune, milosdrdie, rlbdare, supunere,

dragoste de munc[ si altele? Altminteri, toati ostenealata este zadarnici; s-

ar putea ca sufletul tiu si fac[ multe lucruri de toati lauda, ;i, cu toate aces-

tea, s[ piari. ,,Ce-i va folosi omului daci va cdstiga lumea intreagi, iar sufle-

tul siu il va pierde?" (Matei 1,5,26).

248

/1u iua este simbolul vietii noastre pimdntesti, repede trecitoare. Mai

intdi dimineafa, apoi ziua, pe urm[ noaptea si, o dati cu venireanoptii, a trecut ziua toat[ Aga trece qi viata. Mai intdi copildria. ca zorii uneidimineli, apoi adolescenla si maturitatea, cand soarele urci pe cer, p0ni laceasul amiezii, apoi daci dd Dumnezeu, bltr0netea ca un amurg si dupi eamoartea, de care nu scapi nimeni.

fl riunde s-ar duce omul, pdnl la urmi se-ntoarce acasi. intocmai Ei\-/ gres[nu! griqglg_s-_q lucq gi oric!.!e_ar fi, orn de vazi sau de rdnd,

bogat sau sirac, savant sau nestiutor, oriunde s-ar afla, oricare i-ar fi locul insocietate, orice ar face, trBbqie!L{l!l qite _qi 4q qqte acqqd. ci in cilitorle, pedfUm, qipA lfgbutg_l4 rs i4toarc[ acasd, unde il asreapt[ rata, mama, fralii gisg1g11le_{gg1-lqgi. Casa aceasta este cerul, tatil e_D_Umnezeu, mama, preacu-rataUaqq41gg_dg*@a%"_q,_fratii-m"i mari - ingerii ;i sfinlii, iar toateobligaliile si treburile de pe pimdnt sunt nimicuri si ceea ce intr-adevlr secuvine fdcut aici este strldania pentru m0ntuirea sufletului, indeplinireaporuncilor lui Hristos, curdtirea inimii.

um sd-L iubim pe Dumnezeu din toati inima, din tot sufletul, cutoatl tiria qi cu tot cugetul. Din toatl inima, adici la modul integral,

tiri a ne impir,ti iubirea intre Dumnezeu gi lume. sau intre Creator Ei creaturi.Daci te rogi, roagl-te fdr[ si-1i impa4i inima, nu te llsa furat de g6ndurideqarte, de patimile vielii; fii tot in Dumnezeu, in dragoste fa[[ de El. Cu torsufletul, adicl nu doar din obignuin$, nu doar la modul rational, firi partici-parea inimii gi a voinfei, ci cu toati t5.ria, nu cu uEurinfl Ei cu jumit[ti de efort.c0nd trebuie si indeplineEti o porunci, indeplineste-o sdrguincios, cu sudoaresi cu sdnge si, de se va cere, chiar cu preful vie{ii, nu leneg, agale, apatic.

6t de schimbdtoare este lumea! Intr-un loc, veselie, muzici. intr-al-tul rugiciuni qi c0ntece de inmorm6ntare, bocete de mort; aici bogi-

fie, lux, splendoare, dincolo slrdcie lucie, lipsuri de tot felul, de la o imbrlci-minte decentd Ei cilduroasi la strdmtoare, necurilenie resping[toare, igrasie.La unii slnltate infloritoare, putere cOt incape, la allii boli, decrepitudine, ne-putinfd. intr-un loc culturi, eruditie, intr-altul ignoranti, obscurantism. Unde-va instructiunea profan[ se imbini cu o inalti cultur[ spirituali si cu evlavia,si aceastd imbinare realizeazd. un plicut si armonios acord si un frumos deordin spiritual, altundeva aceeagi instructiune profani, dar in care rizbate ne-credinfa, imoralitatea; o dezordine spirituali, o dizannonie, o disonantd carei1i sfdqie sufletul; aici reuEiti in tot ce se intreprinde. dincoace e;ec; intr-unloc se obtine totul uqor, bani, pozitie sociald, onoruri. decoratii, intr-altul potisa te lupli cu inversunare si nu ablii nimic, sau obfii cu efofiuri uriase. Poaterezolva cineva aceste aparente contradictii? Numai Dumnezeu. Noi nu putemdecdt sI ghicim.

249

6/'-'{ ui, ite necuviincios cu oamenii va fi necuviincios ;i cu Dum-\-z rrt'r,.:Ll, R.especti in orn chipul lui Dumnezeu. mire{ia Ei splendoarea

sa nepreturta, tabdn cj!t_pp.,g.$.e ms!t,gregelile $14tgggllggqglgryeaut, pen-tru-ca ;i _Ilornnui si 1i le rabde pe ale tale. Vr[jmasul neamului omenesc qi allui Dutunezeu. nefiind ?n stare s5-si verse rlutatea asupra lui Dumnezeu,c;rLtil:. ,::r: lirce lhip si-r sl-c verse asupra ornului - chipul lui Dumnezeu - si,o elatii cu ar:eas{a, toate gunoaiele sale: intunericul, tLufia, invidia, pe care le-ar cloi'i intriite in o,n" Respectd omul, mAntuie;te-1. pizeste-te si pe tine insuti,nll te enerva. nu fi r[u, pizmas, nu ofensa, nu minti, nu curvi, nu fura...

I rf l ' lul ,urrului este pur, asemenea g0ndului, si iute ca gAndul gi ca,3',,;:j i:i!. 5c lroate lega de pdcat si de alte lucruri stricicioase cdt ai

:l!: I '1j,: r,..iri, p,rat* cidea indati din iubirea de Dumnezeu qi de semeni,d,:r.t, 1;1r,:i;rd nr:unriincios, dinir-o pofti pitimagl sau dintr-o rea intenfie.iJr' :ii,:::ii ininia trebilie si ne stea mereu de veghe, si nu se lase atrasd de cu-l,inte sau de gAnduri viclene, si rlmdni mereu in simplitate si cur[1ie, in dra-

;:cste de l)umnezeu si de aproapele.

at-*"l.-1. ,r;.ri tnrcloar;e clipe pe pilnint sunt atunci cdnd ne inlllim cus ..- gi.rrlui .;,rr* i--ele de Sus gi indeosebi atunci cAnd afldm sau aplrdm

-ruic,,jri. "ri, ir-cr,i ,.;.*lliiar" :il cerului" Numai atunci putem spune ci trdim cuiill.',;j.r'ar tleci, penfru ca si atingem, la modul esenfial, plenitudinea vielii:,piiiiu"le , trebuie si ne inlltlm ininia mai des peste cele plmAnteqti, Sus, lac*i- ircolo unde este adevirata noastrl viati si adevirata noastri patrie, ceaiir t iii: siiii:sri.

pi ur,i;i:iiilc riupri mulgimea distractiilor la care se dedau oamenii, dupd.,i; gr':j; pr: {-ii1'c i; irratX doar trupului, stai si te intrebi: mai au, oare, oa-

riierrir gi sufie r'l iiir dacl au, de ce nu-i poaftI de grijI, nu se gAndesc la m0n-tuiiea iui" yiiin riinC c[ sufletul este supus nenunliratelor pdcate, care in-scxffinri pentrLi el nioafie ;i moafte vegnic[? Existl, oare, chinurile veEnice qii'i-:;jc:i;:a \'clijiijir? tr]aca da, atunci de ce se strdduiesc oamenii atdt de putin:;;ri.r rir sc -qlrad;"ric:lc ijcloc sir scape de ameninlarea chinurilor veEnice gi sIill{rbtiirL{i,;(-ri tci'icii";r i.'r:snic;i? Iati ce nri se pare uirnitor. $i inci: de ce oare,r; . ,ri:'r.r'iiriii'iri,;i i;u ti;urreni infricositorul ceas al morlii? Fiindcd n-o si.. , ' i i , , :1.., i : pi, , , i ; , , , : c ' . '*: . l i -r: ie^ Ne va veni cl datl si noui randul, cdnd ni se va:liiirier ,.ili ar oat:enii.:rr.', preficeti-vi;i voi in 15r1na din care afi fost f[cuti".t,' 'f i "i1 ri-intrrri oe ir*i:ri;tiati si cle orgoliogi, cle pitimasi Ei de legali de pi-rr-ial rl r',in":ito:;ilcr', credeti oare ci Dumnezeu nu are cu ce si vi pedepseasc[?Are, i:urn sii ru i,ii.biil Focul gheenei, iezerul de foc, infricos[torul tartar, der-'are trrirlurd i:rsLr-ci Satana, viermii neadormiti, scrisnirea dintilorl Dar iat[,'. r.r:r: i!,,:.'!r. v'',r"i_'ili-lt.:-,,,d. r,otrl... Ace]easi lucruri trebuie sI mi le spun qi mie,

250

fiindcd eu sunt cel dint0i dintre picltosi, ciruia i-ar.r fost pregdtite chinurileiadului, dar de care m-a izblvit Hristos, Cel in Care imi pun toati nidejdea.Voi, fralilor, credeti to{i in Hristos, in Evanghelia Lui? DacI da, unde vi esteviata dupd Evanghelie? Este vreunul printre voi care obignuieqte m[car siciteascd zllnic din Evanghelie, acest mhel dar al lui Dumnezeu, aceastl legea vielii? ,,Toli s-au abdtut tmpreund, netrebnici s-au fiicut. Nu este cine sdfacd binele, nici mdcar unul nu este" (Romani 3, I2).

ineretul, mai mult sau mai pulin studios, arareorj di pe la bisericl;i, in general, nu se aratd preocupat de educalia religioasd, conside-

rdnd-o inutill si lisAndu-se atras rnai mult de ce]e ale vielii. Aceasta nu tre-buie sd ne scape din vedere. Este rezultatul trufiei si al unei imaturititi spi-rituale. Ei consideri mersul la bisericd si participarea la slujbele divine o pro-bleml care priveqte poporul de r6nd qi femeile. Uit[ c[ in bisericd slujesc cufricl, impreuni cu oamenii, ;i ingerii, aceqtia considerAnd ci astfel se facp[rtaqi supremei fericiri. Rlceala fafa de cultul public provine, de bunl sea-m[, din faptul ci unii nu-l infeleg, iar al1ii, degi au capitat cuno;tinle teolog-ice, nu le-au asimilat, deoarece le-au fost predate cu riceal[, fird exemple, lamodul pur ralional, deqi cultul divin inseamni si prin excelenti pacea, dul-ceata si fericirea inimii.

reotul, ca doctor de suflete, trebuie sI fie el insusi liber de orice nea-junsuri sufletesti, adicl de patimi, pentru a-i putea trata pe alfii. Ca

p[stor duhovnicesc, trebuie sI fi pdscut el insuEi pe plqunile bogate aleEvangheliei qi ale mo;tenirii patristice, pentru a cunoaste unde sd-qi duci lapdscut turrna cea cuvAntitoare. Sa fie iscusit in lupta cu lupii care pAndescsufletele, s[ qtie si-i goneasc[ de la turma lui Hristos; sd fie incercat si tarein rugiciune qi in infrdnare, s[ nu fie legat de poftele gi desfltirile vielii,indeosebi de iubirea de avutie, iubirea de slavi deqarti, trufie, intr-un cuvdntsd fie el insuqi o lumini, pentru a-i putea lumina si pe al1ii, sare duhovniceas-cd, pentru a-i feri Ei pe allii de stricdciune sufleteasci si s[ se tini el insusideparte de stricdciunea care vine prin patimi. Daci nu va fi asa, orice bolnavcu sufletul i-ar putea spune: ,,Doctore, vindeci-te pe tine insuti!" (Luca 4,23), pentru ca s[ mi incredintez tie spre vindecare abia dup[ aceea.,,Fi1ar-nice, scoate intii bdrna din ochiul tIu gi atunci vei vedea sd scofi paiul dinochiul fratelui tiu" (Matei l, 4).

J nima este, prin natura sa, sensibill, usoari, de esentl spirituali, ce-Ireascd. pize;te-ti-o. Nu o ingreuna, nu o trage spre pimdnt, fii cum-

pdtat in mdncare, in bduturi, in general in pldceri trupesti. Inima este templullui Dumnezeu. ,,De va strica cineva templul lui Dumnezeu, il va stricaDumnezeu pe el" (1 Corinteni 3, l7).

25r

f]ii creEtin cu inima, adici fii inrotdeauna sincer cand te rogi gi in ra-L port cu semenii: credincios, ndddjduitor, bland, bun. binevoitor cu

toati lumea. drept, neagonisitor, compitimitor, milostiv, infrinat, infelept,ribdltor. supus. curajos.

, c0t de mult ne-a pretuit sufletul si i-a dorit mdntuirea Domnul nos-tru Iisus Hristos, Care a pogordt pentru noi din ceruri, ludnd suflet

gi trup de om, a indurat pitimiri grozave Ei a murit pentru noi. Dar, oare, imipretuiesc eu insumi sufletul, mi ingrijesc de ve;nica lui mAntuire? vai, nustiu s[-l pretuiesc qi nici nu am invitat. pdni acum, si r[spund pe misurddragostei M0ntuitorului meu, fiindci rn-am legat cu totul de pimdnt, m-amdedatlenei si patimilor. Putea-vei, oare, avea in tine dragoste de Dumnezeusi de Impdrilia Sa, de vreme ce inima iti este stipaniti de dragosre piman-teascd, iubire de desfitiri, egoism, trufie? Aqa ceva nu va fi cu putintl at0tatimp cat nu i1i vei ristigni ,,trupul, impreuni cu patirnile si cu poftele" (Gala-teni 5, 24). Fiindci,,nimeni nu poate sd slujeascl la doi domni" (Matei 6,24), iar,,pFete4ia lumii.e$e dtSudtUat.4-dg.AUgrfgzgu" (Iacov 4, 4). Scriseste: ,,Nu iubili lumea, nici cele ce sunt in lume", ,,adici pofta trupului Eipofta ochilor;i trufia viefii...",,$i lumea trece si pofta ei, dar cel ce face voialui Dumnezeu rimdne in veac" (1 Ioan. 2.15-ll\.

omnul Dumnezeu, pentru neincetatele cereri cu care venim inainteamilostivirii Sale, ne d[ curaj, vdzdnd in credinta noastrl neabltutl

semnul credintei qi al nidejdii in El, Noi p[c[tosii insi ne mAniem pe siraciicare nu inceteazd, zi de zi a ne cere milostenie; ne mOniem chiar si pe micutiicersetori, a cdror incredere in oameni este foarte mare gi a cdror convingerede bunitatea altora este nemlrginiti, fiindcl ei insisi mai sunt curafi, buni, nulin rdutatea. Fiind noi arghirofili, trufaqi,iubitori de desfitiri, de cele mairnulte ori ii privim cu disprel, ne ristim la ei - ace;ti rnielugei nevinovati -,ne iesim din fire, nu vrem si inlelegem ci pe ei ii imping mereu si ne ceariajutor foamea, lipsa de imbrlciminte;i de incll$minte, faptul cI proprietarulsau proprietireasa nu inceteazi si le ceari banii de chirie pentru ungherul incare igi gisesc addpost. oare nu sunt ei aceia care, prin gura prooroculuiDavid, strigr citre Domnul: ,,Mult ne-am s[turat cle defiimare; cd prea mults-a siturat sufletul nostru de ocara celor indestulati ;i de defdimarea celornrAndri" (Psalnrul 122,3-4)2 $i, bineinleles, mai devreme sau mai tdrziu, jela-nia lor va ajunge la cer. Dar ce spun? A ;i ajuns demult la urechile Dornnuluisavaot si a gi stdrnit mania Lui asupra noastrr ;i dreapta-I rizbunare.

pana acum n-am dus lipsi de nimic, miluindu-i pe altii, gi nu voi ducer lipsd cat timp voi fi, fiindc[ Domnul ,,ieri si azi si in veci esre ace-

lagi" (Evrei 13, 8). Nu degeaba se spune ci m0na care dr nu sdr[ceste nicio-

252

dg!1. Pand acum Domnul mi-a inmullit bunurile vremelnice, nu mi le-a im-pufinat. Dau slav[ induririlor Sale, bogatei Sale mile.

u esti, o, preo^tule, reprezentantul credinlei si al Bisericii, al Dom-nului Hristos Insusi. Se cuvine sd fii model de blOndete, de tirie. de

rdbdare gi de duh inalt. sivdrgeqti o lucrare a lui Dumnezeu qi nu trebuie sicazi cu duhul in fala niminui, sd nu linguqe;ti pe nimeni, nici sI te faci slugacuiva; consider[ lucrarea ta mai presus de toate cele omenesti.

ine s-a obiqnuit si dea seama, la spovedanie, de toate cele ce a ficutin viata de-acum, aceluia nu-i va fi frici si dea rispuns, in acelasi

chip, la infricoqltoarea Judecatl a lui Hristos. De altminteri, tocmai pentruaceasta a gi fost instituiti aici pe p[mdnt, ca o sumard judecati, poc[in1a,pentru ca noi, cur6lindu-ne ;i indreptdndu-ne prin mlrturisirea pdcatelor, sdputem da un rlspuns de care sI nu ne fie rusine la infricositoarea Judecatl alui Hristos. Este o prim[ trezire la pociinti sinceri, una care se cere f[cutlcel pufin o dat[ pe an. Cu cdt ciinta ne vine mai tArziu, cu atdt este mai rlupentru noi, cu atAt mai mult ne vom incurca in itele picatului si cu atdt maigreu ne va fi si dim seama de cele ficute. Al doilea lucru care ar trebui sine indemne la spovedanie este lini;tea pe care ne-o aduce ea. Cu cdt mirtur-isirea ne va fi mai sincer[, cu at6t ne va fi si sufletul rnai liniEtit. Pdcatele suntca niqte serpi ascunqi care mu;ci din inima omului ;i din toati fiinta lui. Nu-i lasd o clipi de linigte, ii sug neincetat inima. P[catele sunt ca niqte miriciniagdlitori care infeapi intruna sufletul. Picatele sunt intuneric duhovnicesc.Cei ce se cdiesc trebuie sd aduc[ roade de poclinti. Pociintei ii vin in ajutorconqtiinfa, memoria, imaginafia, afectivitatea, vointa. Fiindc[ in gresealisunt implicate toate capacitdtile sufletului, de aceea si poclinta trebuie s[ fiedin tot sufletul. Pociinla care nu trece dincolo de cuvinte qi care este lipsitide intentia de indreptare si de zdrobirea inimii nu este decdt o fitdrnicie.Picatele tulburl conqtiinfa, trebuie si o limpezim; prin pdcate afectivitatea seatrofiazd,, se degradeazi, trebuie si o trezim; vointa se anchilozeazi, nu estein stare sd se indrepte singuri, trebuie si o silirn si-si revinl. ,,impirilia ce-rurilor se ia prin strlduinfi" (Matei lI, l2). Mirturisirea p[catelor trebuie sIfie din toatl inima, profundi, deplin5.

ai. fratilor! Oare nu vom dispirea curdnd roti de pe fala pdm6ntu-lui, ca qi cum n-am fi fost niciodati? unde ne sunt faptele de

iubire? unde indeplinirea poruncilor creatorului? unde este duhul lui Hris-tos din noi? Unde bundtatea, smerenia, dragostea fatl de sufletele oamenilor,nepisarea fa$ de cele vremelnice? unde rdvna fali de bunit[1ile duhov-nicesti? Cdt suntem de progti gi c0t de mult ne pierdem in desertdciuni! Ne-am schimonosit chipul sufletului nostru, ne-am schimonosit viata, am intors-o pe dos. Nu-i suntem pllculi lui Hristos, ci diavolului.

253

fi errrl acesta senin si pasnic. firi seam[n de frumos, presirat cu stele.\".ne va infdi isa odat[ o privel iste inspiimiintdtoare qi aceasta se va

intAnipla ?nainte cle arltarea lui Hristos p. i"r. O, picltoqilor, ciuta{i siirrvirtali zihiic rirn Lrliysfistea cerului. atAta timp cdt mai puteti invila. ,,Soa-iei- se r,;i iutuneca :li luna nu va mai da lumina ei. iar stelele vor cidea dinr:cr'" ih4atri 24. 2tlt.

$*} xista. :;;rtr crestiiri, o viatd adevirat[, reali. si o alta aparenti, falsI..{,i5ri tiiiiesti penti'r,t ca si bei si s[ mindnci, sI te imbraci, s[ te plimbi,

sa ie ?mbcgitesti. ?n g,-';reral sI tldiesti pentru pliceri qi preocuplri pimdn-tcgti, i:ri; -tiilir-ir a iruno l;l cale intrigi, uneitiri, pentru a-i judeca Ei bArfi peallii este * ,;iati apai:enta. SI triiesti pentru a-i binepllcea lui Dumnezeu Ei afi de fclos seirienil*r, a te ruga pentru mAntuirea sufletului lor, ajut0ndu-i in'rct ci.rpui s; re riiarltriiasca. iati ce inseamni s[ triiesti cu adevirat. Primulmcri ri; r.,l;iii tste o uroarte sprritualS continud, al doilea, o neincetati viatlitr ciuil.

**\r.)illirrir:-r jll 'Lrs despre Biserica Sa: ,,Voi zidi Biserica Mea qi po4ile

-fr.J1311,;ur nii o vor birui" (N{atei 16. 18). Aceasta s-a spus atdt in pri-i'iuta pistorii,.ir Biserieii, a ierarhiei bisericesti, a tuturor adevdrurilor cres-rrr:rlsirtului., c6,t sr il aceea a dogmelor, poruncilor sfintei credinle ortodoxe, arlttiiirJi Slirrteir:r'ia.ine -ui ielurgiilor constituite, de exemplu, Liturghia, Hiro-ti:,nia. (-unLrnia, Bs-')tezui, h{irungerea, acestea fiind statomicite pentru toatei'rac*iile . r;imase neschirnbate de secole. Iati cit este de puternici Bisericaintemeiati il.: D*mnul! l-ine minte cuvintele Donrnului gi sd nu te tndoieqtinicr i; clipa ':ir;id s,iv6rsesfi o Taini" Fii tare ca diamantul.

fU .,t . . .'!r.,ri. :i. r:r;r rog in blserica Domnului. mai ales in Sfdntul Altar,

lVfi irrr, , : t , . ] : , :rfrntel $,{ese. sau la proscomidie, cici, af lAndu-m[in bi-';r:rir;ii. hil;':;i l,i l}r"t*:ezeu ma face sd mi simt transfigurat, ca prin minune.CarirJ inait lugijrir,uii ar: pocdinti si de urnilint5, simt cum mi se desprind depe sufiet ,.spinii". l;,un nti se dezieagi legiturile patimilor, cum m[ cuprinde' rll.;;,rr;ire fiiiai i;:aur;i.n. Tcati irJ:ita si toatd fascinatia patimilor dispare ;i' ; inrt: i i rrr 'r l i sr i i l i l : l l rr i- ir i t lumii r, : cI lunea. cu toltte ale sale, a murit pentruiili.t-l;, ci-1. ,1i.:; iir; {:i.trtl sii i;iiie sl iti Dunrttezeu si pentru Dumnezeu, numai pen-t;rt []*iitr;c'r,.::.u., r:]. r::r tr;51rund;.::.r totul de el, cii sunt intr-un duh cu El, cd,'r-*il ficrii iiiii,.;'.:iliai uiiui qopil care igi giseste linistea pe genunchii mameisair lnitia mi se uinple de o cereasc[, dulce pace, sufletul mi se lumineazdrie iiimini cer"easci; oriunde m-ag uita, vid totul scildat in lumin6, toate imi;.ipar iinipede. deslupit, simt prietenie qi dragoste fati de toli oamenii, chiar qif;;iri.;ie ,'rijt-'iisi, sunt gata sI le g[sesc indreptaliri s-i si-i ieft. O, cdt de feri-

. t<A

cit este sufletul cAnd se afli cu Dumnezeu ! Cu adevirat biserica este raiul pepdmdnt.

timp, se

, (-re-ar putea fi lucrul cel mai groaznic pentr.u un om? Moartea? Da,' \-, moartea. To{i ne cutremurdm de spaima morlii, de gdndul ci vom

muri, cd ne vom da ultima suflare. cat de sfasieroare este pentru pirintimoartea copiilor dragi, cdnd ii vid zicand tdr[ suflarel Dar nu ue inrpdi*an-tali qi nu vi intristali din cale-afard, fra{ilor! Brygqartea sa, Iisus rraa"r"itorul a biruit moaftea noasfr5- nrin inviere, grffi::9J91_qrrY+maallgqrla4sllo. pri! invierea Sa a pus-rg4e.!!g_U-u-f rii nou.G.tq {iec1e. srpt{maq{. {ugr!ni_ca_, p{4quim, intrq ljriiroi Gi in"iit,liitoui*u@ pu4lqiggpuwietii vesnice. fatd de care aieastlvlafd vremelnicd nu-i decAt un drum scurt si strdmt, presirat cu suferinte.Moartea adevdratului cteslte!!q qggl ru-99rnnrdre,rq!t!e-4yl9rr.,-qgg_g4o"-nAQ!9l-e*la-q-Loua rlel{, Priznuim in fiecare Ouminica irwlerea.tul HFtos,dar gi propria noastri inviere din morti: s[ invdtirn necontenit si murimplcatului, si inviem cu sufletul din fapiele *o4ii. i,ru"geii"au-ne cu faprebune, si si nu ne pldngem, nem0ng0iati, morlii; sI invitdL'si primim *our-tea. fdrx spaimi, ca pe o hotrrare a Tatilui ceresc, fiindc[, prin invierea luiHristos din mor1i, moarlea nu trebuie sd ne mai inspiimdnte.

dcatul este in aceea;i misurl absurd si fatal. De pildi, belivul, dincauza abuzului de biuturi alcoolice se imbolndvlste si, in acelaqidedi la tot felul de fapte ruqinoase qi indecente, de care ii este lui

insugi jeni si-;i aduci aminte cdnd e treaz, qi cu toate acestea, continud s6

bea; lacomul de mancare, robindu-se pantecelui, simte o greutate in corpdupi ce s-a ghiftuit, capacitatea de actiune i se blocl-rcazd, fimba i se leagi'"iqi dd seama singur cd a cdzutin animalitate qi ci a ciipdtat deprinderi ae ani-mal, fiindci a inceput sd-i priveasci cu rdutate si uri pe cei din lurul siu sipe cei cu care Eade la masl sau ii cer milostenie; simte ceva ca o strdmtoraregi o suferinfl, nu mai are liniste, nu mai este in stare si cugete la cele inalte.si fie cre;tin adevdrat, s[-gi consacre viafa unui scop inali si.u rour"u..r-tea, continud sd fie hulpav, si mlnince peste rniriuri; desfrdnatul ?si diseama cd prin patima lui isi necinsteste si isi spurcl firea, sufletul si trupul,qi se expune bolilor, iEi perverteste rostul vielii itatornicit de Creator, ," fu."de ruEinpl,SStoate acestea, continui si trdiasci in clesfrinare; arghirofilulvede capogStl4 il striveqte, il inrobegte, ii frustreazd libertatea spiiituali, illnoeparteaza de l)umnezeu si de iubirea de aproapele, il abate de la adevirataviali gi ii aduce moarte in suflet, il lipseqte de linistea sufleteascd gi trupeas_cr, il impovdreazl, cu griji si, cu toate acestea, continui si strangi bogitii,sporindu-;i mereu povara, panr cind, istovit de griji, se imboi-nru".i"'rimoare' vitdmdndu-si sufletul din pricina prea multeibogSlii. Aceleaqi lucruripot fi spuse qi despre celelalte plcate: trufia, rdutatea, i-nvidia.

255

I stdrpim din noi dragostea pimanteasci, dragostea p[timaEI fafl defrumuselea trupeasci, fala de desfitlri, de cAstig material, de pro-

priul nostru trup, de onoruri; s[ ne insuflelim de dragostea fa![ de cer - patrianoastri cea adevirat[ - de suflet - acest cetilean al cerului - de fapte bune;

&u-ram!o!ca rubpslq_trypql qi qg_lglim toate cele pe care el !e dlsprg1qie;te

$t_de-care re-teme (de pildi. gQ_qdq!la moarte q! la judecati), s4 iubim sirdcia,pe qei boJnavi.pe cei in suferinld.

dnd esti cuprins de vreo patimd, lasi-i pe cei din jur si rddl de tine

;i s[-1i facd in ciudi; nu te suplra citusi de putin pe ei, fiindca i1ifac un bine. Rdstigne$te-ti egoismul, recunoa$te cii nu ai dreptate 5i cd inimata trece printr-o r[ticire. Comp[time$te-i fi depldnge-i cu amar pe cei ce iauin rds cuvintele ;i faptele credintei, evlaviei ;i adevirului, pe cei ce se impo-trivesc binelui pe care il faci sau ai vrea si-l faci spre folosul semenilor. Sdte fereasci Dumnezeu sI te mdnii pe ei, fiindc:I sunt jalnici. vrednici deplins. Slavi Jie, Doamne, Mdntuitorul meu, Care prin rugiciunile mele m-aiizbdvit de tirania patimilor!

lnd vi aflati in biserici, nu uitati ci sunteti in prezenla vie, reald aIui Dumnezeu, cd stati inaintea fetei Sale. sub privirile Sale;i in

prezenla vie, reali a Maicii Domnului, a sfintilor ingeri ;i a Bisericii celorintAi-niscufi, adicl a sfinlilor str[moqi, prooroci, apostoli, ierarhi, mucenici,cuviosi, cuvioase. Se cuvine si aveli mereu in minte amintirea ;i conqtiintaacestei realitlti ori de cdte ori vI afla1i in biserici. stdnd cu evlavie, ludndparte din toati inima la sfdnta slujb[.

unt o nulitate rnoral5. Daci nu m-ar ajuta l)umnezeu, nu mi-ar veniin minte nici o idee cu adev[rat valabill. n-as avea nici un sentiment

pozitiv, n-a; fi in stare de nici o faptd cu adevirat buni. Daci nu L-aq aveape Domnul, nu mi-aq putea alunga gdndurile si sirnlimintele plcltoase carem[ impresoard, riutatea, invidia, desfrAnarea, trufia... l'ot ce gAndesc, simt 9ifac spre bine este opera Domnului. O, c0t de cuprinzltoare qi de infinitl estelucrarea harului divin in mine! Domnul inseamni pentru mine totul, o simtlimpede, o simt mereu! A mea este doar aplecareat spre pIcat, ale mele suntneputinfele. O, cdt de mult trebuie sd-L iubim pe Dormrul, Care a binevoit sdne cheme din nefiinli la fiinli, si ne cinsteasc[ ddnciu-ne chipul ;i asemdna-rea Sa, si ne aqeze in raiul tuturor desfitdrilor, sd ue dea in stlpAnire pimdn-tul; cAnd nu ne-am supus poruncilor Sale. c0nd ne-am lisat ispitili de diavo-lul, cdnd L-am deflimat f[r[ mlsurd pe Creator, pritt nerecunoEtinfa noastrd,lulnd asupr[-ne insuqirile ispititorului - trufia, rlutatea, invidia, nerecunos-tin{a, sub toate aspectele acesteia - prin care a inceput si ne ,,dea leclii" caunor captivi ai s[i, Domnul nu ne-a indepirtat de la Sine pe vecie, ci a bine-

256

voit sd ne rlscumpere de pdcat, de blestem ;i de moarle, in care am cizut prinpdcat, pogorand El insuqi pe pimant, la sfar;itul veacurilor, lu6nd firea noas-tri; a devenit El insuqi invildtorul, Doctorul, Ficitorul-de-minuni si Mintui-torul nostru; a consimfit si fie supus la chinuri si si moari pentru noi, pen-tru ca si nu fim supu;i pieirii veEnice; a inviat, pentru ca si nbi si inviem dinmoarte, s-a indlpt la cer pentru a ne inilp acolo si pe noi, cei cizuti prinpdcat. S-a ficut pentru noi toate: mancare, biuturi, lumini, curitire, sfiniire,s[nitate, putere mijlocitoare, mdntuitoare, pdstritoare si milostivitoare.

E ! nu insemn nimic, dar prin harul preotiei, prin faptul c[ impartLdumnezeiescul Trup si Sdnge devin al doilea sau al treilea factoi de

vindecare a unor suferinte: prin mine harul Duhului Sfdnt ii face sI renascispre mdntuire pe prunci gi pe vdrstnici, ceea ce se slvarseste prin TainaEuharistiei, a Trupului qi Sdngelui Domnului; prin mine, creclinciosii seunesc cu Dumnezeu, prin mine se leag[ Ei se dezleagd picatele oamenilor. seinchid qi se deschid cerurile, sunt date povete mantuitoare de suflet, reguli deviati etc. O, cAt de vrednic de cinste este darul preotiei ! Fratilor, luati imintecite fapte bune revarsi asupra voastri Creatorul prin preoti!

e foarte multe ori ni se lasi asupra inimii bezna duhului rrutitii,r-'f c,41s ne impiedici si vorbim in liniEte cu acei dintre apropiatii no;-

tri care ne-au jignit in vreun fel, o dat[ sau de mai multe ori, sau care si-auexprimat nemultumirea in ceea ce ne priveste. Trebuie s[ stlruim in rugiciu-ne cdtre Domnul, pentru ca El Insuqi sX ne risipeasci bezna riuti.tii si si neumple inima de bunltate Ei de dragoste fati de vr[jmaqi, fiindci acesria,orbiti fiind de patimi - trufie, pizmil, arghirofilie, rlutate -, nu sunr stipanipe sine, nu $tiu ce fac, asa cum nu stiau ce fac vrdjmasii Domnului nostruIisus Hristos, care L-au prigonit de-a lungul intregii Sale vieli plmintesti sicare, in cele din urmI, l-au omordt cu moarte rusinoasi. Si nu uitdm cd cre-dinla cregtini consti tocmai in faptul de a ne iubi vrdjmasii. ,,cdci daci iubitipe cei ce vi iubesc, ce r[splati veti avea? (...) Au nu fac si neamurile(pagOnii) acelasi lucru?" (Matei 5,46-47).

1r dutati mai intdi impirilia lui Dumnezeu si dreptatea Lui ;i toate,, \.- acestea se vor adduga vou[" (Matei 6,33). Cum, in ce chip si ciu-

trm mai intai impdrrlia lui Dumnezeu? Iati cum. sr presupunem ci vrei sifaci un drum undeva, pentru o treabi oarecare, mergand pejos, cu un vehiculsau pe api; roagi-te lui Dumnezeu si-1i cllduzeascd mai intAi clile inimii sidupi aceea pe cele ale clldtoriei pe care vrei sI o faci. si te indrepteze maiintOi pe ciile vielii, potrivit poruncilor Sale. Trebuie sd doresti aceasta dintoatd inima si si te rogi de mai multe ori in acest sens lui Dumnezeu. cunos-cdndu-fi dorinfa sincer[ gi str[dania de a-l respecta poruncile, Domnul iti vaindrepta, pulin cate pulin, toate ciile tale. Mai departe, dacl vrei si-ti aeri-

257

se$ti locuinta sau sd te plimbi la aer curat, gdndegte{e mai intdi daci propria-1i inimi este sau nu curat[. Mulli dintre noi doresc si-si aeriseascd inclpereain care trdiesc (ceea ce este excelent) sau si se plirnbe in aer liber, dar nu segdndesc ci le este tot atat de necesard aerisirea sufletului Ei a inimii (o aerisi-re, ca sd zicem asa, spirituall, a sufldrii de viali) ;i, trdind in aer curat, iqiinglduie ganduri rnurdare, impulsuri indecente ale inimii, vorbe spurcate qichiar o spurciciune trupeasci. De cauti lumina materiald, adu-1i aminte delumina spirituald, fdrd de care sufletul rlmdne in intunericul patimilor si almofiii spirituale. ,,8u, Lumini am venit in lume - zice Donmul - ca tot celce crede in Mine si nu rdmdnd in intuneric" (Ioan 12, 46). De vezi furtunabantuind si urlind cu furie sau citesti undeva despre un naufragiu, adu-1iaminte de furtuna patimilor omenesti, cea care nu trece zi si nu iqte muget qitulburare in inimile oamenilor si care face si esueze corabia duhovniceascia sufletului, sau chiar corabia societilii. Roagi-te sdrguitor lui Dumnezeu s[potoleascd furtuna p[catelor, precum a potolit oarecAnd cu cuvdntul S[u fur-tuna pe mare, ;i sd dezrlddcineze din inimile noastre plcatele, readucdndu-ne pentru totdeauna linistea. Dacd sim{i foame sau sete qi vrei si mlndnci saus[ bei, adu-ti aminte de foamea qi de setea sufletului (lui ii este sete de ade-vir, de sfintenie, de mdntuire intru Iisus Hristos). Dacd nu-l saturi, sufletulpoate se moari de foame, ripus de patirni, istovit, chinuit. Ogoindu-ti foa-mea trupeasc[, nu uita sd ogoiesti. cu atdt mai vArtos si intAi de toate, foameasufletului, prin vorbire cu Dumnezeu, prin pociinli de greqeli, cu iniuri cu-rati, prin citirea istorisirilor qi inv[1[turilor din Evanghelie si rnai ales prinimpirtdqirea cu Dumnezeiestile Taine ale Trupului si sdngelui Domnului.Dacd iti place s[ te fdle;ti cu o imbriciminte frumoasi, chiar in timp ce teimbraci cu ea, adu-ti aminte de nestricicioasa haind a adevdrului, cea in caretrebuie s[ ne fie imbricat sufletul, sau la lisus Hristos, Care este imbricd-mintea noastrd duhovniceasci, dup[ cum s-a spus: ,,CA1i in Hristos v-atibotezat, in Hristos v-ati imbricat" (Galateni 3, 27). Pasiunea pentru elegantivestimentarl face de cele mai multe ori si pileascd cu totul in inima noastr[gAndul la imbrlcimintea cea nestncicioas[ a sufletului, reducAnd toatd viatala o preocupare de;arti pentru imbricdminte luxoasi. Dac[ esti elev sau stu-dent la vreo institulie de invitdmdnt, sau funclionar, sau ofiler la indiferentce arm6, sau tehnolog, pictor, sculptor, industrias, maistru de atelier, adu-fiaminte ci pentru fiecare dintre noi qtiinta supremi este s[ fii creqtin adev[rat,si crezi cu adevirat in Dumnezeu, Cel in trei ipostasuri, sd ,,vorbesti" in fle-care zi cu Dumnezeu in ruglciune, si iei parte la sfintele slujbe, si respecfiporuncile si rdnduielile Bisericii qi sd-L porli in inimi pe Iisus inainte delucru, in timpul lucrului, dup[ lucru, fiindcd El este lumina, puterea, sfinteniaEi ajutorul nostru.

258

/^l onstatdm cu mirare cd, oricdt de mult ne-ar preocupa sinitatea gi\-, oricdt de mare ar fi grija de a ne-o plstra, oricdt de sitioase si de gus-

toase mdncirurile pe care le mdncim ;i biuturile pe care le bem si oricit demult ne-am plimba in aer liber, pdnd la urm[ pe toti ne lovesc bolile si decre-pitudinea trupeasci, pe cdnd sfinlii, care n-au pus pret pe trup, mortificdndu-si-l continuu prin infrdnare si post, culcAndu-se mereu pe pimdntul gol, qi-aufdcut nemuritor qi sufletul, qi trupul. Trupurile noastre ghiftuite, indopate cutoate bunlt[gile, exali miasme neplicute dupi rnoarte ;i uneori chiar in tirn-pul vielii; cele ale sfinlilor infloresc Ei r[spdndesc bun[ mireasmi atit in tim-pul vietii, cit si dupi moarte. Ce fapt uluitorl Vrdnd sI ne,,construim" trupul.ni-l distrugem; ei distrugdndu-l si-l ,,construiau"; parfumdndu-ne trupul, nureuqim s[-l ferim de putreziciune; sfintii insd, clrora nu le stitea in gdnd s5-siparfumeze trupul, ci s[ le fie sufletul bine-rnirositor in fata lui Dumnezeu,s-au invrednicit si de buna mireasmi a trupului. Fratilor! Trebuie si intelegetice este cel mai important lucru in via1i, care este scopul vietii: sti omorAm tru-pul, cel ap[sat de atdtea patimi, poftele trupesti. pnn infrAnare, muncl, rugl-ciune, sd nu-i alAfIm patimile prin ldcomie, imbuibare. lene,

D ine este. in toate privintele, si-i ajutim pe cei nevoiasi. Cei ce facI-l aici pe pdmAnt fapte de milostenie vor fi ei insisi niluili la infrico-

;itoarea Judecati. Dar gi in aceastl viali ei au parte adesea de mari mile dinpartea semenilor, primind uneori degeaba ceea ce allii oblin cu bani grei.Intr-adevir, iubitorul de oameni, preadreptul gi preaindurdtorul nostru Pirin-te ceresc, nu-i va rispldti, oare, pe cei milostivi ;i in viata de-acum, pentrua-i incuraja spre fapte mari, sau pentru a-i face sI continue faptele lor de mi-lostenie ;i pentru a-i indrepta pe cei nemilostivi, care ii batjocoresc pe mi-lostivi? A-i rlspliti pe acegtia este drept si o merit5.

7-t Ate pretexte derizorii nu ne oferl mereu vrijma;ul neamului ome-lr.-, nesc spre a ne face s[ ne urAm semenii, si ne supirim pe ei s[-i

privim cu rlutate gi s[ trlim fIcAnd pe placul atotdistrugitorilor locuitori aiinfernului. Nu alerga dup[ nllucile diavolului, lasd deoparte orice vrajbi,iubeqte pe tot omul, fiindci iubirea este de la Dumnezeu.

T\ oamne. Tu birui necontenit iadul din mine ori de cAte ori mi rog Ei,L'l f,vs6 pdni acum n-am ajuns in iad, Ji-o datorez Tie, Doamne,

Biruitorul iaduluil Slav[ Jie, Bineficitorul Ei MAntuitorul nostru! Ce ne-amface fdrd Tine? Am fi intocmai fiarelor, ne-am sfAsia unii pe altii. S-ar int0m-pla aceasta cu indivizii, dar si cu popoarele. Daci indivizii qi popoarele artrai dup[ Evanghelia Ta, n-ar mai exista vrajbi. lupte fratricide, rizboaie.Cdnd oare ne vom da seama cd trebuie s[ trlim dupi Evanghelie, pentru

*

binele nostru, cel vremelnic si cel vesnic? C0t de putini sunt astizi cei ce ci-tesc Evanghelia!

J) oamne. fac mirturie inaintea Ta ci energia si sinitatea, vigoareal-l fizicd si spirituali nu pot fi obtinute triinJ tor rimpul intr-o cisi de

vla.nfn sau in plidur", ci Ia Tini, in bisericd;i mai cu seami in timpul Litur-ghiei si prin Ditdtoarele-de-viatd Tale Taine! O, suprema fericire isfintelorTaine! o, viali izvorati din Sfintele Taine! o, negriita dragoste a dumneze-ie;tilor Tainel o, minunati si vesnicd pronie dumnezeiaici, cea care daimdntuire ;i indumnezeire prin sfintele Taine! o, preinchipuire a viefiiveqnice prin Sfintele Taine!

preasfdnti Niscitoare de Dumnezeu, Stipina mear Jie m-am rugatI inainte de Liturghie, ca si ceri Domnurui si-mi dea harul de i o

saviirqr cu putere multd, intru slava Sa, mAntuirea lumii qi mdntuirea mea! Tuai orinduit totul spre bine. Mullumescu-ti tie, ajutitoare atotbund, grabnic-ascultdtoare, nddejde nedezmintiti I

lane binefaceri nu mi-a adus pani acum credinp in Hristos! Nu lelr.-, stiu nurnrrul qi nu voi vorbi despre fiecare in parte, ci numai despre

una: de cate ori nu mi-a adus liniste, nu mi-a scos sufletul din lulburare, numi-a alungat patimile! De cAte ori nu mi-a indreptat pornirile str0mbe aleinimii, de cOte ori nu m-a curdtat de pdcate, nu mi-a scipat sufletul demoarte! Cdt de apropiat este Domnul de omul credincios! El ne este ca aerul,ca respiratia inimii qi a sufletului nostru.

zA.

J[r multumesc, Doamne, din toatd inima pentru suflarea binefic[toarer a Duhului rdu Sfdnr, pe care o simt in timpul rugrciunii publice ;i al

celei de acasd, pentru curitirea de p[cate, pentru pace, umilintl qi lacrimi,pentru pdrinteasca-Ti rnAngdiere, pentru curajul qi puterea pe care mi le dail

T\ e eEti preot, trebuie si te rogi mai ales pentru curilirea, Iuminarea,r-'l sfintirea si innoirea poporului lui Dumnezeu si pentru propria ta

il1gk.,fiinci, dqi bei deseori Sdngele Legii celei noi si mindnci din Trupuldltltor-de-viafl al Mielului lui Dumnezeu, prin care te pofi renaste si innoi,totuEi, din pricina nerdvnei tale, p0ni acum nu te-ai n[scut din nou, nu te-aiinnoit, supus fiind in addncul inirnii tale patimilor pe care le-ai avut in tineEi mai inainte. Vino inaintea Domnului cu rugiciune fierbinte pentru innoi-rea ta si a poporului lui Dumnezeu. Nu poate fi jertfa mai plicutl lui Dum-nezeu decdt aceasta. Adu-o cu credintd, cu nidejde neclintiti, cu dragostenefilarnici. Fiindci Celui ce a venit sd facl dintr-un veqmdnt vechi unul nouqi sI toarne vin nou in burdufuri vechi rugdciunea pentru innoire ii este ca otimdie bine mirositoare gi vine in intdmpinarea dorintei Sale ca neamul ome-nesc, imb[trdnit in pIcat, si renasci.

,,ascultare" indeplinitd f[ri cr0cnire aduce sufletului rod duhovni-cesc bogat. il avem drept pild[ pe Domnul nostru Iisus Hristos. pe

Care ,,ascultarea" fali de Tatdl L-a ridicat, in ordine omeneasci, deasupraoriciror puteri, st[pdniri, autorit[1i; ne stau drept pildl toli sfintii care, arI-t6nd ,,ascultare" Fiului lui Dumnezeu, Evangheliei Sale, s-au invrednicit denestricdcioase cununi ceresti qi de viali vesnicd cu Dumnezeu qi cu sfinlii Silingeri. Dar cel ce face ascultare dobdndeste folos ;i pentru trup. Fiindci ceeace pierd leneqii aceea cdstigl cei s0rguitori si harnici care fac ascultare. Deaceea ascultarea aduce folos ;i sufletului, qi trupului, sau chiar daci nu searat[ intotdeauna binefdcitoare trupului. sufletului ii este, de buni searni. Sifacem tofi ascultare, spre bine, nu spre rdu.

e A[E!@nseamni si te consideri, pentru picatele tale, vrednic defLtoati umilirea, deflimarea, prigoana, bitaia. AtrSffielinseamni si

induri, tir[ a line rlutate in inimi, toate neadevdrurile ce ti se pun in seam5,oclrile, qi sd te rogi pentru vrijmasi.

iiqul suferinfei pe care, fdr[ si vrei, poate, il implAnli intr-o inimdstrlini iti va str[punge Ei tie inima, dupd legea dreptei rlspldli, ,,Cu

mdsura cu care misurati vi se va misura" (Matei 7, 2). Nu vrei sd suferi, nu-lface pe altul si sufere.

ac[ oamenii consacri atit de mult timp forfotei vielii zilnice, fic0n-du-ne pe noi si-i asteptdm in zadar pAni isi termind treburile. atunci

de ce n*am face aga qi noi, slujitorii lui Dumnezeu, lucrind cele duhovnicestifdri grabi, temeinic, cu talc, simlit, cu cea mai mare evlavie si s0rguinti inain-tea lui Dumnezeu, citind rar, deslugit ruglciunile? Mai bine sI astepte ei dec0tsd-i aqteptdm noi. Aga si fie, Doamne, la toate slujbele gi la toate Tainele. DI-ne nou[ aceasta, ,,cici firl Tine nu putem face nimic" (cf. Ioan 15, 5).

n cre;tin adevdrat nu va uita niciodatia cd. in aceasti lume el esteprinsul diavolului ;i c[ suspin[ necontenit dupl libertatea spiritu-

al6 pe care Fiul lui Dumnezeu a dat-o tuturor celor ce cred in El si care sestrlduiesc sd se elibereze din robia plcatului. Un cre;tin adevirat triieqte cugriji, se folose;te cu mdsuri de lucrurile pimAnteEti, nu-;i iroseste timpul insporovdieli deqarte, in jocuri netrebnice. Nu se licomeste la bani, nu esteinvidios; se roagi mereu, iqi depldnge pdcatele, se ciie;te.

e spune: nu-i mare lucru dacl mindnci de dulce in post; postul nuconstd in mAncare; nu-i mare lucru daci te imbraci elegant qi scump,

daci mergi la teatru, la serate, la bal mascat, dacd pui pe masi tacAmuriscumpe, dac[ aduni mobil[ de pre!, trlsuri luxoase, cai de rasi, bani mulli gialtele asemenea. Dar din ce cauzd, oare, ni se indepirteazd inima de Dumne-zeu,Izvorul vietii? De ce ne lipsim oare de viata vesnicl? Nu fiindci ne-am

261

fdcut robi pantecelui, ne-am ?mbricat in haine sculnpe ca bogatul din Evan-ghelie? Nu din cauza mersului la teatru si la bal mascat? De ce oare ni seimpietreste inima fati de sdraci qi fali de propriile noastre rude? Nu fiindclne-am impitimit de pldceri, de cele trupesti, mai cu seami cle haine, de tacd-muri, mobil[, trisuri scumpe, de bani si de celelalte? ,,Putem oare sd slujimlui Dumnezeu ;i lui Mamona?" (cf, Matei 6,24). s[ fim prietenii lumii ;i pri-etenii lui Dumnezeu, sd lucrdm lui Hristos qi lui veliar? cu neputintd. De ceau pierdut raiul Adam qi Eva, cdzdnd in p[cat;i in moarte? oare nu din pric-ina mincdrii? Luati binisor aminre: de ce nu ne arit[nr r0vnitori pentru m6n-tuirea sufletului nostru. pe care pune atit de mare pret Fiul lui Dumnezeu?f)e ce adiugrm oare mereu p[cat dupi picat, de ce ajungem in situalia de ane impotrivi lui Dumnezeu, de a duce o existenti desarti? Nu oare fiindclne-am impitirnit de lucrurile pimdnteqti qi mai cu seami de pldcerile tru-peqti? De ce ni se invirto;eazi inima? De ce ne transformfin de bundvoie inoameni ,,trupesti", iar de suflet nu ne pasd, perverlindu-ne fiinla rnorall? Nuoare fiindci ne-am impitimit de mancare, de biuturl, de alte lucruri pdman-testi? Poli oare si mai sustii dupd toate acestea cd n-are importanli daci md-n0nci de dulce in post? spunind aga, nu facem decdt sii ne vldim orgoliul,destept[ciunea trufasd, neascultarea, nesupunerea si incleplrtarea fati deDumnezeu.

n. ce infectie adnnc[, de ce rand mortald, de ce suflare ucigasi a pd-r-l catului a venit si mi izbdveasci Doctorul nostru ceresc. Iisus

Domnul ! Poate intelege oare cineva aceasti realitate ?n toati deplinitatea ei?Nimeni. Numai in parte, din proprie experienti, unii dintle noi isi dau seamac6t de adincl este prlpastia in care au cizut prin picat, c0t de neputincio$isunt sI facd binele si cit de dispusi a-;i irosi la nesfdr;it puterea pentru a faceriul si a sluji picatul cuibirit in inima lor. Dar gi aceasta ne face sd vedemcum poate lumina harul lui Dumnezeu inimile noastre ?ntunecate. Prin ratiu-ne naturall, omul nu este in stare si vadi aceste lucruri ;i de aceea nu poatevedea si percepe nici necesitatea de a se ?ndrepta ;i de a avea forta sX rea-lizeze aceast[ indreptare si innoire.

1i ntultumesc lui Dumnezeu Cel puternic in bunitate si bun in tlria SaIpentru cI mi-a aritat grabnic marea Sa mili, pentru cI mi-a vindecat

rinile ad0nci ale inimii, pricinuite de picat. Ceea ce n-a putut face lunga mearugdciune de acasi s-a s[varsit prin simpla atingere de sl[vita, Ditdtoa-rea-de-viald, infricositoarca SfAntd Masi a Domnului clin biserica cu hramulSfinlilor Apostoli Petru gi Pavel. R[nile inimii, tulburarea qi str0mtorareami-au disp[rut dintr-o dat[; am simlit pe loc ca si cum mi s-ar fi dus o piatrdde pe inimi, m-am linistit cu inima usoari, ?n largul meu. plin de curaj.Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne! Minunat esti, sezAnd pe tronul slavei

262

Tale, in bisericile creqtinilor, Doamne, Dreptule Judecitor, MAntuitorulemultmilostiv si atottiitor! Slavd nebiruitei Tale bundtlti. slavd nemisurateiTale puteri, Impdrate al veacurilor!

Eratilor, printre creaturile lui Dumnezeu existd unele efemere, treci-I ' toare, cum sunt cele iralionale, insufletite sau neinsufletite, organice

qi anorganice ;i insdsi lumea. care va trece. ..cici chipul acestei lumi trece"(1 CorinteniT,3L), dar sunt qi creaturi vesnice. netrecltoare: ingerli si sufle-tele oamenilor, demonii inqigi qi Satana. Viata pdmAnteascd a omului, vialain trup, este doar o pregltire pentru viata veqnici. care incepe dupd moarteatrupului. De aceea nu trebuie si zlbovim a folosi viata de-acum pentru pre-gltirea celeilalte vie1i. in misura in care ne preocupl mai mult viata pimdn-teasci, duminicile qi zilele de sirbdtoare trebuie si le dXruim pe de-a-ntregulDomnului, si le consacram participarii la sfintele slujbe, citirii cuvdntului luiDumnezeu, cugetirii la cele dumnezeiesti, convorbirilor despre mAntuireasufletului, faptelor bune s,i mai ales milosteniei. Mare pdcat face cel ce nu aregriji de cele suflete;ti, nu se gAndeste s[ se pregdteascd pentru viata de din-colo. Cum ai putea sI uili care iti este suprema si ultima chemare? Poli fi,oare, atAt de nerecunoscitor fala de Cel ce ne-a creat, ficAndu-ne dupi chi-pul qi aseminarea Sa, intru nestriciciune si intru unirea cu Sine, fatl de Celce ne-a riscumpirat prin Crucea Sa si ne-a deschis po4ile implralieicerurilor? Cum pot fi oare mulli dintre noi ,,aldturea dobitoacelor celor f[rdde minte qi asemenea lor"? (cf. Psalmul48,21),,Sus si avem inimile" (Ecfo-nis la Liturghie).

f rupul, vremelnica hain[ a sufletului, este stricicios ;i nu di misuraI adevdratei vieti a omului. Adevdrata viat[ este viala spiritual[. DacI

ii sfdEii omului haina, el nu moare, r[mAne in via1i. Tot a;a se intdmpli cAndmoartea seceri trupul, ddndu-l putreziciunii: sufletul rlm6ne viu. ingrijili-vdmai mult de suflet, de mdntuirea lui.

f1, bisericd sfAntd, ce bine si ce frumos este si te rogi inlduntrul tiu!f,.-, Cici unde ai putea sI te rogi cu mai multd ardoare decat intre zidu-

rile tale, in fala tronului dumnezeiesc, a Celui ce sade pe El ! Pe drept cuv0nt,aici sufletul se topeqte de umilint[ rugdtoare, lacrimile curg siroaie pe obraji.Ce plicut este s[ te rogi pentru toti oamenii!

l\ 71 [ minunez de mdrelia qi de darurile dititoare-de-viati ale dumne-tYlzeiestilor Taine, O bltrAni care suferea de hemoptizie si care ri-

misese doar piele qi oase fiindcd nu mai putea mAnca nimic, dupi ce s-aimpirt[qit cu Sfintele Taine pe care i le-am administrat eu, a inceput chiardin ziua aceea s[ se inzdrlveneasc[. O tAnIrd care era pe moarte, dupi ce s-a impdrtaqit cu Sfintele Taine, a inceput s[ se simtd mai bine. chiar din acea

263

zi, si mindnce, s[ bea, si vorbeasci, desi panr atunci fusese aproape incon-;tientd, era foarte agitati, nu putea sI mdndnce si sd bea. slavd d[titoare-lor-de-viat[, infricositoarelor Tale Taine !

pii credincios Domnului mereu si in toate. De spui rugiciunea,,Tatdlr nostru". spune fiecare cuvant sincer, cu evravie, cu mintea si cu ini-

ma indreptate numai spre Dumnezeu, nu lisa atenlia si ti se abati spre altce-va. Dacd citegti o altl rugiciune, cite;te-o si pe aceea din tot sufletul, firi si1i se abati inima spre altceva, nu da atentie la nimic din ce n-ar trebui sIobservi atunci. vj'4igllul manlqgtt l.r-q1stt" cau14 cljn risputeri si ne abatiiqtma-sr-roiulea-oe la Durru"z incepem ii-t iiu:un Domnurui ;1 in-cgqq[-in ehip perveqs sI ne lege ilima Ei mintea Oe galrduri- iat_uralnice- FiiTereu, in orice clipi, cu Dumnezeu, mai cu seamd Cana t te rogi. in icestrastimp deosebit trebuie sd-I rdmdi neclintit credincios, sI nu-L ..trddezt,.De-L vei ,,tr[da", te vei lipsi de via1i, vei cidea in deprimare.

u te gribi la mincare si biuturi. Grlbeste-te mai bine sd faci lucrulr \ Domnului si c0nd il vei face nu te g0ndi la mOncare si biuturi. Nu

uita in fafa cui stai, cu cine vorbeqti, pe cine sliveqti, fii tot in Domnul,ddruieste-te cu totul Lui, roagi-te din toati inima, cantd din toati inima.slujeste semenilor ca si cum 1i-ai sluji tie, bucuros, din inimd, firi a-ti.imp[4i" inima si g0ndurile. Ajuti-mi, Doamne, fiindcr ,,fir[ Tine nu potface nimic" (cf. Ioan 15, 5).

dnd inima este curati, atunci ;i omul este curat. cdnd inima este ne-curati, ;i omul este necurat. ,,Cici din inimd ies g0ndurile, ucideri,

adultere, desfi0niri, furtisaguri, mirturii mincinoase, hule., (Matei 15, l9).sfintii si-au infrdnat inima cu postul, privegherea, rugdciunea, cugetarea lacele dumnezeie;ti. citirea cuvAntului lui Dumnezeu, mucenicia. munca. su-doarea, Duhul Sfant S-a s[lisluit in ei, i-a curdtit de toatd intiniciunea, sfin-findu-i pe veci. striduieste-te si pui inainte de toate curitirea inimii. ,,Inimicuratd zidegte intru mine, Dumnezeule', (psalmul 50, ll).

arurile lui Dumnezeu sd nu le pretuiesti in aur gi argint. Asa cumle-ai primit, a;a fii gata sd le gi dai. plata pentru munca ta las-o la

aprecierea celui ce a primit sfintele Taine, iar pentru cei ce i1i vor propunesau i1i vor da pentru ostenelile tale duhovnicesti o plati din cale-afaii demicd lucreazd, cu aceeasi r0vnl ca si pentru cei ce ;tii cd iti vor da o platibogati. in timp ce lucrezi Domnului, nu te gdndi la bani, nu jigni prin aceas-ta Duhul lui Dumnezeu, nu face negot cu darurile lui Dumnezeu, ca si nu-tifie arginlii pe care ii primesti spre pieire. vai, este adevirat ci multi facnegot cu darurile sfdntului Duh, iar altii le cumpiri sau ar vrea sd lecumpere, asemenea lui Simon masul.

264

l\ fdncarea ;i biutura trebuie folosite doar pentru a ciplta putere, nulVIain llcomie; sd nq m3lg3gl rglg oryals-lqg!=g-r1_ryre.9s-lg.ancare.

Mulli dintre noi (qi eu in primul rdnd). daci nu ne poclim 9i nu ne indreptdm,vom fi osdndili fiindcX n-am mlncat si n-anl biut doar atunci cAnd era de tre-buin$ qi, in acest chip, fiinle rafionale fiind, ne-am flcut intocmai dobitoa-celor irationale, intunecAndu-ne inima, devenitl qi ea nera{ional[. V-ati dedatcu plicere mAnc[rii s.i bluturii, ali mAncat ;i a1i baut deseori cAnd nu era ne-voie sd o faceti. ,,Vai voui celor ce sunteti situi acum, ci veli fliminzi"(Luca 6,25).,,V-ati desfltat pe pimint si v-ati dezmierdat; hranirali inimi-le voastre in ziua injunghierii" (Iacov 5. 5).

ontrolati-vi cAt se poate de bine si de riguros regimul alimentar'fiindci de mincare si biuturl, de calitatea si cantitatea acestora

depinde in mare mdsuri activitatea voastri spirituali, social[ qi familiala.

,,Lua1i seama la voi inEivl, s[ nu se ingreuieze inimile voastre de mAncare 9ibiuturd" (Luca 2l ,34). Ceaiul gi cafeaua pot duce si ele la,.betie" dacl suntintrebuin[ate la vreme nepotriviti ;i in exces. Vai noui, cei ce ne ghiftuimastizi si, de cele mai multe ori, nu punem pret pe darurile lui Dumnezeul

iavolul lucreazd asuprl-ne spre pieire prin propriul nostru trup ;i,in general, prin cele materiale. Nu a1d1a patimile prin vin, ceai,

cafea, prin atraclii de tot felul, prin bani, imbrlciminte. Trebuie sd ne ferimsi abuzim de vin, de ceai, de cafea, de alte delicatese, s[ nu le preferdm peacestea in locul unei alimentatii consistente, ralionale, sinltoase. Delicatese-le trebuie consumate numai dupl mas[ si cu maxim[ cunrpltare.

Jati, Satana v-a cerut sI vd ceamd ca pe gri iu" (Lucu 22.31)' lat i

,,Icine face sd ne zboare gindurile aiurea cand suntem in bisericl, laslujbi sau acasI, la rugdciune; iati cine ne abate gdndurile de la Dumnezeu,de la propriul nostru suflet, de la sufletele semenilor, de la cele cere;ti qiveqnice; iati cine ne indeamnl si ne ocup[m de fleacuri, de zidirnicii p[-m0nteEti, de nimicurile si amlgirile lumii: mAncare, biuturi, imbrlciminte,case etc. Si ne rug[m unii pentru al1ii, ca si nu ni se imputineze credinta, asacum S-a rugat Mdntuitorul pentru Petru.

aci minAnci peste misuri, devii om plmintesc, fiirl suflet, sautrup flr[ suflet. Dacd posteqti, atragi harul Duhului Sf0nt in tine,

devii om duhovnicesc. Daci iei o hdrtie poroasi flr[ s-o inmoi in apd, ear[mdne u$oari gi, intr-o cantitate mai mici, poate fi ridicatd in sus de v0nt.DacI o treci prin api, se ingreuiazi qi poate cldea jos indati. Aqa e qi cu su-fletul. O, c0t de mult trebuie si ni-l pdzim cu postul!

are ruglciunea siliti, exterioari, poate aduce fblos? Nu. Ea esteLf respinsl de Dumnezeu. G0nde$te-te cd acelagi lucru se petrece ;i cu

modul de insu$ire a cunostintelor. Cine invatd din sild, buchere;te, nu se

265

alege cu nici un folos. Aqa cum rugitorul fdrr voie mesteci cuvintele, de celemai multe ori fird a le sim{i puterea qi fira a le pricepe, fdri ca inima si i selumineze prin ele, sd se incilzeascd, si se insufleteaicd, tot asa se intampli;i cu invilicelul firl voie, Si-i deprindern pe oameni si invete de bunrvbiesI inteleagi ceea ce invali si spun.

1^tare ti-e numele, dupi credintr?" ,,crestin." ,.ce inseamnd aceas-,. \-, ta?" ,.Inseamni ci sunt miclular al miretului rrup al lui Hristos,

ci sunt robul si ucenicul lui Hristos." ,,ce indatoriri i1i impune calitatea decrestin?" ,,sd-L am mereu pe Hristos in minte gi in inimd, s[-mi duc viata induhul Siu, urmand pilda vietii Sale, indeplinind Sfintele sale porunci qi secaut <<cele de sus, unde se afld Hristos sezand la dreapta lui Dumne zeu>>,,(Coloseni 3, 1).

e inseamn[ sfinlenia? A fi liber de orice picat, a sta in plenitudineatuturor virtutilor. Eliberare de pdcat qi vietuire virtuoasl dobdndesc

doar- pulini crestini r0vnitori, si nu dintr-o dati, ci treptat, prin multe siindelungate suferinfe, boli, supdriri, prin post, priveghere, rugiciune, si niciatunci pri' propria lor putere, ci prin darul lui Hrisios. il qillqg,_qf_lgg_eniacprglplrd9*lumrmr-rqlareSl"albulll! imlgula1 qt zdpezli, ripaCutui infune-{19[l1r_i - vrijma;ul luminii, muld4qlgi q! rugrnii

privind icoana Maicii Domnului cu pruncul, Dumnezeu cel mai ina-I inte de veci, minuneazd-te cum de s-a unit Dumnezeirea intr-un mod

atAt de real cu omenitatea, dd slavd bun[titii si atotputemiciei lui Dumnezeu;i, pitrunzdndu-te de conqtiinta demnitdtii tale de om, triieqte la iniltimeachemirii care iti este fdcutd intru Hristos: chemarea cle fiu al lui Dum nezet)si mostenitor al fericirii vesnice.

pdtrundiraport cu

e ce ii di Dumnezeu omului vialr lungi pe pdm0nt? ca sd aibi timpsd se pociiascd, si se curete de prcate side patimi si pentru ca sd-iin inimr tot adevirul si toatd dragostea, prin educareaiimturilor, inbinele si cu rdul.

Adam incoace intregului neam omenesc. prin ea, toti suntem egali, aidomaunui singur om, unui singur arbore al umanitilii. pe acest fapt, adicd pe uni-tatea naturii noastre, se bazeazd. cea mai fireasci porunci: ,,Sr iubL;ti peDomnul Dumnezeul tdu (adic[ prorotipul t6u, Tatil tdu), din toati inima ia,cu tot sufletul tiu, cu tot cugetul tdu, din toati putere ata., iarpe aproapele tiu(cdci cine ifi este mai apropiat si mai asemindtor si din acela-si sange cu tine)ca pe tine insufi" (Marcu 12,30_31; Matei 22,2g: Luca 10, Zi.). iindepliniaceste doui porunci este o necesitate fireasci.

e este sufletul omului? Este acelasi suflet sau aceeasi suflare pe careDumnezeu a suflat-o asupra lui Adam si care se transmite de la

266

e oricine ar veni la tine, mai ales dacd vine cu un scop duhovnicesc,prirneqte-l cu o fat[ blAndI gi surdzdtoare, chiar daci este un cersetor

sau o cersetoare, si smereste-te in sinea ta fatl de to!i, socotindu-te mai pre-jos dec0t to1i, fiindci Iisus Hristos te-a pus sI fii tuturor slugi si toti suntmidularele Sale, toti poartl, ca si tine, rdnile picatului.

I\T u trebuie si ne indoim de adevdrul Evangheliei si al cd4ilor sfinte.I \ tot ce se afli in Evanghelie si in Biserici este suflare a Duhului

Adevirului, ,,cuvinte curate, argint lXmurit in fbc, curdtat de pdmdnt. curdtatde gapte ori" (Psalmul I l. 6), viat[, pace, dulceati duhovniceascl. Vai de ceice se indoiesc: duhul minciunii ii intuneci, it apasi. ii face si cad[ in dez-nldejde si suferinti. Cunosc din experienti.

plicut ii este Domnului, ca unui tatd ce-si iubegte copiii, sI ne vadlI rugdndu-ne cu inimi curat[, pentru toti oamenii - adic[ pentru toti

copiii SXi. Asemenea pirinlilor care, la rugdmintea copiilor cuminli qi cuvi-incio;i, se aratl milostivi ;i fa$ de copiii rIi. capricioqi, pomiti pe cli greqite,Tatll ceresc, linAnd seama de ruglciunile ,,celor ce sunt ai Sdi" (2 Timotei 2,19) sau ale preolilor Sii, investili cu har pentru a sluji poporul, se aratimilostiv gi fala de cei nevrednici, asa cum a miluit poporul evreu cel nesu-pus qi gAlcevitor, in pustie, pentru rugiciunile lui Moise. Dar ce infliclratia fost rugiciunea aceea!

? ntru slava Preasfdntului nume al Stlpdnului nostru Iisus Hristos Dom-Inul gi al Stdpdnei noastre, Niscitoarea de Dumnezeu. De nenumdrate

ori am simfit in inima mea, dupi ce m-am impartdsit cu Sfintele Taine, saudupi ce m-am rugat indelung qi sirguitor acasi, de obicei dupd vreun picat,o patimi, o sup[rare sau o situalie ce p[rea fdrd iesire, cum Domnul, pentrurugdciunile Stlpdnei noastre, sau ins[si St[pAna prin bundvointa Domnului.parcd primeam de pe urma lor o nou[ naturi a duhului, curati, buni, mirini-moasd, luminoas[, inleleapt[, binevoitoare. in locul celei necurate, abitute,anemice, temitoare, posomorite, obtuze, rele. De multe ori am sirntit in mineo asemenea radicald, minunati schimbare, spre mirarea mea ;i deseori si aaltora. Slavi puterii tale, Doamnel Slav[ bunitl1ii Tale! Slavi induririlorTale de care m-ai flcut plrtas qi pe mine picitosul !

\ Jiata noastr[ este iubire, da, iubire! Si unde este iubire, acolo este qiV Dumnezeu, iar unde este Dumnezeu, acolo este tot binele. ,,C[utati

mai intii impirilia lui Dumnezeu Ei dreptatea Lui si toate acestea se vor add-uga voui" (Matei 6,33). Agadar, hrdnegte-i Ei mullumeste-i pe toti, fd-te pld-cut tuturor, cu bucurie, bizuie-te in tot ce faci pe Tatdl ceresc, Pirintele in-durlrilor qi a toatl mdngdierea. Adu drept jertfa de iubire aproapelui tdu ceeace ai mai scump. Jertfeste-l pe ,,Isaac" al tiu, adu jertfi lui Dumnezeu inima

261

ta, cuprins[ de atatea patimi, sacrificd-i vointa ta, rdstigneqte-ti trupul, cupatimile ;i poftele lui. De la Dumnezeu ai primir tot, fii gata si-I intorci luiDrmnezeu tot, pentru ca, aritandu-te in cele mici crediniios Domnului t[u,sd fii pus peste cele mari. ,,Peste putine ai fost credincios, peste multe te voipune" (cf. Marei 25, 23). Consideri-fi parimile niqte amrgiri; mi-am datseama de aceasta de o mie de ori. Amin.

restine! Nu uita, poarti mereu in g0nd qi in inim[ sublimele cuvinte\-,ale Rugiciunii Domnesti. Tatdl nostru care esti tn ceruri... Nu uita

cine ne este Tati, Dumnezeu-Tatil, Dragostea noastrd. Noi cine suntem?suntem copiii Lui si frali unii cu al1ii. ce iubire se cuvine si-i lege intre eipe copiii unui asemenea TatI? ,,Daci ali fi fiii lui Avraam, ati face iaptele luiAvraam" (Ioan 8, 39). ce fapte ar trebui s[ facem? sfinteascd-se numeleTdu, vie tmpdrdtia Ta, f'cd-se voia Ta, precum tn cer, asa ;i pe pdm6nt.Pdinea noastrd cea de toate zilele dd-ne-o noud astdzi,, (p6inea noastri, atuturor; nu cerem pentru sine; egoismul trebuie scos din inima fiilor luiDumnezeu, toti suntem una). ,li ne iartd noud gre;elile noastre (Ai vrea, !i-arplicea ca Dumnezeu si-1i ierre greselile; obiqnuiegte si ie4i qi tu gre;iiilortdi, qtiind ci dragostea este indelung-r[bditoare qi binevoitoare). si nu neduce pe noi tn ispitd (Nu te llsa tu insuti dus in ispitd. Nu va ldsa sd se cla-tine piciorul tdu, nici va dormita Cel ce te pdzeste. Domnul este acoperd_mdntul tdu, de-a dreapta ra. - Psalmul 120, 3. 5). ci ne izbdveste de cel vi-clean (Nu i te da de bunivoie aceluia ;i nici Domnul nu i te va da). cd a Taeste tmpdrdria (Recunoqti un singur impirat;i eqti hotirdt si-I sluje;ti numaiLui) ,ri purerea (pune-1i nidejdea in a totputernicia Lui) pi mdrirea (fii rdvn-itor din toati puterea, toatd viata, acestei mdriri) tn vecii vecilor (El esteImpdratul vesnic. impdrl1ia satanei va trece repede, ca orice lucru amigitor).Amin. Toate acestea sunt adevlr curat. Tine minte, ggc_e_ !i s-af :ltaUqplq

-g in g0ndrmedi_@azd asuprA ei, cauti sd-"i inte.legi

rafilor ;i surorilor! v-ati nlscut din nou (dupr ce v-a!i niscut primaoard din prrinli) din apd 9i din Duh, devenind atunci fii ai lui Dum-

nezeu; spuneti-mi: triiti oare asa cum cere aceasti inalti condilie? Vieluigicum s-ar cuveni sI triiasci niqte copii ai lui Dumnezeu? Se poate vedea dinpurtarea voastri cd. cetatea vd este tn ceruri (cf. Filipeni 3,20), ci aqteptalia doua venire a Domnului vostru, asa cum a fdglduit in sfanta Sa Evanghe-lie? Dispretuili, oare, cele de jos, tindefi din toati inima spre cele de sus?oare nu iubiti lumea aceasta desfrdnati qi prcitoasd? ,,Dacd, cineva iubestelumea, iubirea Tatilui nu este intru el. pentru ci tot ce este in lume, adicipofta trupului qi pofta ochilor qi trufia vietii nu sunt de la Tatll, ci sunt dinlume" (1 Ioan 2, 15-16). Lumea aceasta L-a ristignit gi il ristigneqte pdnr

268

astizi pe Fiul lui Dumnezeu. Fralilor qi surorilor! Cercetafi-v[ pe voi in;ivi;trliti oare dup[ Evanghelie? Nu cumva impotriva ei? Cititi mai des primelecapitole ale Evangheliei dupi Matei.

l\ 71 intuie;te-ne, Stlpdni, pe noi. cei de-un neam cu Tine! Mdntuieqte-IYIne pe noi, cei de-un singe cr.r Tine! Mintuieste-ne pe noi. ceea ce

egti Maica vielii gi Maica noastri. deEi nu suntem vrednici si te numim mamdlCurlteste-ne, sfinfes,te-ne, intireqte-ne si mdntuieqte-ne prin rugiciunile tale !

Dind cu o misuri generoasi,ifi va intoarce si fie Domnul cu aceeasi misuri

T\ e ce mi s-a dat dreptul de proprietate? Pentru ca si-mi pot asiguraLf existenla mea, a familiei si a rudelor mele, pentru ci si-i pot ajuta

pe siraci, nu pentru a agonisi de dragul agoniselii. Ddnd cu o misuri gene-roasl, ifi va intoarce si 1ie Domnul cu aceeasi mlsuri. In plus. toate proprie-tl1ile qi mijloacele de a ne asigura viata nu ne apartin, sunt ale lui Dumnezeu,iar Dumnezeu este StIpAnul vietii. El se ingrije;te s[ ne tini in viafl prin noiin;ine, prin al1ii, sau nernijlocit, ,,pe noi in;ine si unii pe altii si toatd vialanoastri lui Hristos-Dumnezeu s[ o dim" (Ectenie). Spunem: trebuie sitr[im, viata noastr[ este insi Dumnezeu, inseamnli c[ El ne di si ne va damijloacele de intretinere a vietii.

, f n multe ziare Ei reviste profane, care s-au inntdltit astrazi din cale-Iafard, b6ntuie un duh plmintesc. nu arareori potrivnic lui Dutnnezeu,

pe cdnd creqtinul este (intru nldejde) nu numai cetilean al pimintului, ci 9ial cerului, si trebuie s[ cugete gi la cele cereqti. Vechile scrieri ale lumiipdgdne erau, pare-se, de multe ori mai bune ;i mai morale (Cicero). supe-rioare prin principiile ;i intentiile lor multor scrieri ale unora ce se numesccreqtini. AceEtia nu inceteazd s[ def[imeze grav cuvdntul lui DumnezetJ, alDomnului nostru Iisus Hristos, desi ar trebui sd cuvAnteze despre Dumnezeuca si fiinte create dup[ chipul gi asemlnarea Sa. Sunt scrieri care de cele maimulte ori bat apa in piui, spre smintirea crestinilor, abitAndu-i de la citireacuvdntului lui Dumnezeu si a scrierilcr Sfinfilor Parinli. Redactorii si editoriide ziare qi reviste momesc si prind in cursi turrna cuvdntitoare a lui Hristos,rev[rs0nd asupri-i un torent de cuvinte viclene.

T T nde sunt astizi casele in care se mai citeqte Psaltirea. cea de Dum-LJ n"r.u inspiratd si care di omului o atat de mare creclinti in Dum-

nezeu, o atdt de puternici speranti ?n El, atunci cdnd este lovit de o nenofo-

cire, de-o boald, de un necaz, de-o supirare, si o atdt de ardentd iubire deDumnezeu? unde.a dispirut cititul psilmilor, de Dumnezeu inspirafi, careera lectura favoritd a strrmo;ilor nostri, nu numai a poporului darand, ci gia.boierilor si cnejilor? Nu mai exist[. De aceea multi si-au pierdut credinta,nddejdea cregtini, dragostea de Dumnezeu gi de aproapele, apirAnd in locnecredinta, disperarea, ura. Nu mai existi rugdciune inflicdrati, nici curiliamoravurilor. nici du.h de umilint[, inimi zdrobiti, pentru ispisirea picatelor,nu mai existd bucurie, pace, dreptate intru Duhul Sfant. Majoritatea crestini-lor sunt pitrunqi de duhul lumii, duhul ziarelor si revistelor, al scriitorilorprofani, care si acestia, la randul lor, sunt pitrunpi de duh pigan, nu creqti-nesc, duh care t[gdduieqte inspiralia divin[ a Sfintei Scriptuii r=i

"ur" se exal-

td pe sine, trufaga ;i ingdmfata sa destepticiune, duhui deEerticiunii vieliipdrnAntesti.

To:ceea ce Biserica face si se rosteasci si si se audi este purul ade-I vdr, insuflat de Duhul Sfdnt. primegte cu evlavie orice cugetare qi

orice gind al Bisericii. Nu uita cd domeniul cugetlrii qi al cuvAntului*apartinelui Dumnezeu, ca Ei tntreaga lume vizutr ;i nevdzutr. Nu ai nimic .ui. ,i-tlaparfin[ numai tie, nici mdcar gAndurile sau cuvintele. Totul ne vine de la TatIlnostru, de la Dumnezeu. Topeste-te in ordinea comuni a lumii. cum se tope$teaurul, luind forme diverse, sau cum se adund natura, alcituitd din atatea eie-mente distincte, intr-un intreg. Nu tr[i pentru tine insuti, inchis in tine.

n ezghetul lacurilor qi rAurilor este o imagine a desp64irii sufletuluiL-,, de trup. Cdnd apele scapi de chingile ghetii, luclul lor incepe sl

stea fatr cdtre fatl cu aerul, care le mdngdie .u suflureu sa, iar razele rbu..-Iui prind a se rdsfrange in ele. Asa se intdmpli cu sufletele curate, care sedespart de trup; ele stau falI c[tre fatd cu Hristos, care le revigoreazi qi lelumineazi. Atata timp c0t sti deasupra lor crusta ghetii, apele zac ca intr-otemniti, incitugate, neavAnd o comunicare directl cu aerul-si cu lumina soa-relui. Agijderea gi sufletele noastre, cat timp triiesc sub un inveliq trupesc,nu pot comunica nemijlocit cu Dumnezeu qi cu sfinlii, ci doar partial, prinintermediul acelui invelig. Iar cand va cddea invelisul trupului, vom vedea peDomnul fatd cltre fati, asa cum apele de pe care s-a topit crusta de ghealdstau cu fata spre soare si intri in contact direct cu aerul.

Tnj.l noastri este simpl[ (necompusi), unitard gi de aceea,,nu poate

-!-sd slujeascd la doi domni: lui Dumnezeu gi lui mamona,,(Matei 6,24). adicd lui Dumnezeu si averii; se in{elege de aici ci nu-I poti sluji Dom-nului cu sinceritate ;i in acelasi timp si te pasion ezi de lucruri plmdnte;ti,fiindci acestea tin de ,,mamona". $i nu este de demnitatea omului sd se tru-deasc[ doar pentru a_ strdnge avere, fiindci aceasta nu,i decat pdmdnt si ce-nuqd. cand inima se 1eag5. de cele pimdnteqti, ea se indepirteazd de Dumne-

210

Zeu, de Maica Domnului, de sfinli, de tot ce este spiritual, ceresc qi etern. rte

face s[ ne atasdm de cele pimAntesti, stricicioase, efemere, si ne indepirlimde iubirea aproapelui. Ca o incununare la toate acestea, trebuie si nlai spu-nem ci duhul legirii de cele plmAntesti, al plstr[rii cu orice chip a acestoraqi al regretului dupl ele este duh diavolesc. diavolul insuqi intrdnd gi s[las-luindu-se in om prin legarea de cele pimAntesti. El ne pltrunde deseori in

iniml asemenea unui cotropitor arogant intr-o clipi de impltimire de celep[mdntesti pe care n-am gtiut s[ ne-o reprimim la timp, aducindu-ne in su-

het intuneric. apisare, moarte. il face sd nu mai poatd lucra Domnului, im-bolnlvindu-l de trufie. hul[, cdrteald, dispret fali de cele sfinte si de aproa-pele, spirit gilcevitor, deprimare, deznddejde. rlutate.

T)entru noi s-a intrupat Domnul, a pitimit. S-a ristignit, a murit si a

-F inviat. Pentru noi a impodobit-o pe Maica Sa, Preacurata FecioariMaria, cu toate virtulile qi a inzestrat-o cu toate puterile dumnezeieqti cu care,ca una ce este preaindurati ;i atotdesivirsit[, sa poatd fi, dupi Domnul Insugi,totul pentru noi. Si nu rimAnd degert in ceea ce ne priveste harul lui Dumne-zeu de care este plin[ St[pdna noastri. Sd grlbim a ciuta ocrotire sub min-unatul, ajutitor cltre tot binele, Preacuratul Acoperimdnt al Sfintei Fecioare,cu indriznire qi sperantir. CAnd ne tulburi picatul. si o rugim ca prin isopul

rugiciunilor sale si ne curete de toati intiniciunea trupului si sufletului.

T\ e unde vin blasfemia qi disprelul fali de cele sfinte? Din trufia ini-l-l mri uoastre, din ingdmfarea gi suficienla minlii noastre.

T)oti si-1i dai seama oricAnd c[ Dumnezeu nu suportd in tine nici cea

-F mai micd, efemeri necuritie si ci indat[ ce ti-a intrat in inim[ ungind necurat, te pirlse$te pacea qi totoclati te piriseqte Dumnezeu insuqi.Deci cdnd te incearci vreun gflnd picitos qi cu atdt mai mult un cuv0nt sauo fapti picltoas[, trebuie si-1i spui: este de la diavolul. Iar la orice gAnd sfint

;i bun, ca;i la orice cuvdnt sau fapti bund, trebuie si spunem cI vin de laDumnezeu, c[ Se arati Dumnezeu prin ele. Inchipuieste-ti acum ce palat alAtotliitorului neasemuit de frumos, strdlucind de curltenie. nestrimutat petemeliile lui este preasfAntul suflet gi preacuratul trup al Maicii lui Dumne-zeu, in pdntecele cireia S-a sll[Eluit Dumnezeu-Cuvdntul Ei a locuit acolo,cu sufletul Ei cu trupul siu preacurat! Inchipuie-ti ce vegnici, fard de sfArsit,neschimbat sfAnti este ea! inchipuie-ti de ce evlavioasd cinstire si preaslivi-re s-a invrednicitl inchipuie-fi Ei cine suntem noi: trestii cldtinate de vAntul(Matei ll,1) diavolului. Ne-a suflat diavolul in inirni gind de huld qi indatdam si inceput si st[m la indoiali, s[ ne tulburim, si ne posomorim, cAnd arfi trebuit si aritim dispret acestor defiimiri, sau si nu le ludm in seamd, cape niqte inchipuiri.

211

gindul, cuv0ntul gi .fapja si lie nedespi4ite. De cerl ceva rui Dumnezeu, fii.9.nuin! cd vei primi, cd cererea iti va fi indepliniti, dupi

"u* uu gdsi de cu-viinlr Dumnezeu. citeste cuvantul lui Dumner.u,

"r"'d. cd ror ce se spuneacolo asa a fost, este gi va fi, s-a slvarsit, se sivArqeste, se va srvarEi. eiu recrezi, aja si vorbesti, asa si cite;ti, asa sd te rogi. cuvdntur este un lucru md-ref . Mrre! este si sufletul cugetitor, vorbitor,lucr[tor, chip qi asemdnare aAtotputernicei rreimi. omule, cunoa$te-te pe tine insufi gi rii p" misurademnitltii tale!

upd cum in Dumnezeu - Tatil, Fiul ;i Sfdntul Duh sunt nedespdr-!i!i, tot aqa ;i in rugiciunile noastre ,i, in g"n.ral, in viala noastr[,

tdpdnd.buni, arati-1i si fi lucritoare stipanirea ta asupra mea gi a po-porului tiu' temitor de Dumnezeu qi cucernic, izbivindu-ne pe noi,prin rugiciunile tale-, de ganduri spurcate, viclene, hulitoare ;i de toaie gre_

;elile si picatele qi de unertirile diivolesti, ca Maicd bunr a lui Dumnezeu.

R -"lgt;le.Stipdnei, Niscitoarei de Dumnezeu, sfinrilor ingeri gi tutu-

l\ror stintilor, ca si cum te-ai ruga ca insu;i Duhuiui sfdnt sau, maibine zis, ca sfintei rreimi, care ii sfin{eqte qi silfuluieqte in ei. ,,Dupd cum,Tu, Pirinte intru Mine..." (Ioan 17,2r),,sfant esti, Dumnezeur nostru, gi cusfinfii sdllEluiesti', (Ecfonis)

T::il toti intr-un fel de eclipsi pdrelnici a inimii si a minfii, dar Iisus

r Hnstos Domnul este lumina noastrd. prin darul lui Dumnezeu, sfin_1ii ne vid mereu, fiindcd ei sunt in Dumnezeu qi Dumnezeu in ei. Sunt,,intr-un duh cu El" (l corinteni6, r7), iar Domnul aude qi vede tot. De 1"""u,cand privesti in bisericr chipurile sfinfilor, fii convins ce ie vxo gi cr vid qice ai in inimi.

Indiferent..y-.. parimi s-ar lupta vrdjmaqii cu tine, rabdi fird sd cazir in deznddejde, frri si te inriiesti, cu blandele si smerenie; nu-1i lrsainima pradi neribdirii, riutilii, cdrtelii, hulei.rp oatd

f5gtya dd mirturie despre nemirginita mili si dreptate a cre-r atorului. Sltga insuqi Ei ingerii lui, p-rin existenta lor scelerati siprin ticrloasele uneltiri impotriva oamenilor, invedereaz"'

-;G;;;" ,iiesi dreptatea creatorului. crci ce erau dintru inceput Satana;i ingerii lui? Dece lumini, de ce comori, de ce bunititi s-au lipsit rlin cauzanerecunostintei

fo1^i1-cipitanate Ei arbitrare, a trufiei, rrutdlii ri inuioi"i irpoiri;;;;:lui? N-a fost oare ciderea lor absolut deliberatd, gdnditr anume, cu scopul dea se rdzboi vesnic cu creatorur ;i cu crea{ia sa, cla rationali qi cuvdntdioare,adicd cu oamenii? Judecand dupi rdutrgile pe care le face satana in lume,dupd cit de numeroase gi de puiernice suntile, ne putem da seama ce duhimpunitor si puternic fusese li inceput. Judecand dupi multimea oamenilor

212

cdrora le intunecd minfile ;i ii amdgeste pretutindeni in lume (,,cel ce inqealdtoatd lumea, aruncat a fost pe pimAnt" - Apocalipsa 12,9), putem s[ ne dimseama ci mai inainte strilucea de lumini si de adevir. ,,Tu te aflai in Eden,in grddina lui Dumnezeu, hainele tale erau impodobite cu tot felul de pietrescumpe" (Iezechiel 28, 13). JudecAnd dup[ intentiile sale viclene, trupeqti,necurate, putem deduce cAt de rdvnitor si de binevoitor era si c0t de bun, prindarurile cu care il tnzestrase Creatorul. Judecdnd dupl cruzimea si rlutateauneltirilor sale, ne putem da seama c[ fusese inteligent si ci ar fi putut facemult bine qi i-ar fi fost de mare ajutor Creatorului in lucrarea Sa, printreduhurile cele de jos qi printre oameni. Dupi uriaEa lui riutate, puteli sI vidafi seama ce creatur[ impunitoare, bund, splendidi, frumoasi, luminoasd,puternicl, inteligenti fusese dintru inceput Satana. Cdte daruri flcuse sI seadune in el bunitatea Creatorului si de ce s*a lipsit din pricina cumplitei, in-tenfionatei sale nebunii. Dup[ riutatea pe care o poarti oamenilor, dali-viseama cdt de bun fusese la inceput; dupl invidia lui puteti deduce cat a fostde binevoitor, dupi aviditatea fari de margini qi zgArcenia pe care le stArnes-te in oameni vd puteli inchipui mlrinimia sa cea dintru inceput; dupl trufialui, de mirefia pe care i-a dat-o Dumnezeu. Dupi urAtul, lehamitea, descura-jareafilrd, de margini pe care le aduce in oameni vi puteti da seama de feri-cirea lui de altddatl! Fiindci mai inainte fusese tot atat de bun, pe cAt esteacum de rdu! El reprezintd. pentru tofi ingerii din cer qi pentru tofi oameniiinlelepli o veqnicd lectie de smerenie si ascultare, cdci oricAt de buni ar fiingerii qi oricdt de inteligenfi $i chiar perfec{i in anumite privinle oamenii, eiau toate aceste daruri doar prin bundtatea Creatorului, nu prin ei insisi, si tre-buie si-i mullumeascl Creatorului si si I se roage cu credinti nestrimutatipentru bundtatea qi atotputernicia Sa, cu speranla ci vor primi totul de la El.Cdderea duhurilor rele s-a intdmplat din cauza trufiei si riutitii. Aceastdcidere a devenit o lecfie pentru toli oamenii: si se smereasci in fata Creato-rului, sI se considere pe sine ca neinsemnAnd nimic, si-I atribuie totul luiDumnezeu, s[ tr[iasci numai in Domnul, ficAnd voia Sa. Minunate sunt lu-crurile Tale, Doamne! Acolo unde nu s-a priceput qi n-a vrut sd ajungd Sata-na, cu toatd istetimea sa, a ajuns Fecioara Maria, care a concentrat in sinesmerenie fird seamin, preainalti sfinfenie. ,,Bucuri-te cea plin[ de har,Domnul este cu fine" (Luca I,28).,,C[ a clutat spre smerenia roabei Sale"(Luca 1, 48). De asemenea, noi toli, care nu suntem decAt curati nimicnicie,avdnd totul de la Dumnezeu, in afari de p[cat, trebuie si ne smerim neincetatsi adAnc in fata Creatorului, cdutAnd in orice lucru milostivirea Sa.

u vei putea invinge nici o patimi f[ri ajutorul lui Dumnezeu. Chea-m6-L mereu in ajutor pe Hristos, Mdntuitorul tiu. Hristos a venit in

lume, a pitimit, a murit si a inviat pentru ca si ne stea in ajutor in toate, s[ ne

273

izbiveasci de plcat, de ndvala patimilor, si ne curele de picate, sd ne dea pu-terea de a s[vdrgi fapte bune, intru Duhul SfAnt, si ne lumineze, si ne intl-reascd, si ne aduci pace. Vei spune: cum sd mi pot m0ntui dacl la fiecare pasmd lovesc de picat qi gresesc in fiecare clipi? Cheam[-L pe MAntuitorul,adu-ti aminte de El ;i te vei mAntui pe tine insuti gi vei m0ntui si pe altii.

polosili darurile Mele nu in chip egoist, fiecare pentru sine, ci ca EiI 'copii ai Mei, care trebuie sd aibd totul in comun; si nu vd pard rlu

s[ oferili si altora, fir[ plati, roadele lucrului mAinilor Mele. amintindu-vdci si Eu vi le dau fird platd, din pirinteascd bunltate si din prisositoare iubirede oameni. Asa se petrec lucrurile gi intr-o familie, cAnd tatdl, sau mama, saufiatele aduc daruri. Tatil le imparte tuturor copiilor, fratele, celorlalli frati.Cdnd copiii, fratii Ei surorile tr[iesc iubindu-se unii pe al1ii, se vor simtinemulfumifi ;i nefericili daci tatdl sau fratele a lisat deoparte pe unul dintreei sau nu i-a dat unuia la fel ca altuia. De ce se int0mpli aEa? Pentru ci, indragostea lor reciprocl, ei se simt una, ca un singur trup, o singuri persoani.Aga trebuie sa fili gi voi. $tiu cum sd v[ rdspl[tesc iubirea care imi este nes-pus de pllcuti. Sunt darnic qi cu cei ce nu lin poruncile Mele (,,Unui om i-arodit larina din belqug..." - Luca 12,16), a$ putea si nu fiu darnic cu adevl-ratii mei copii, pentru care am pregdtit, de fapt, toate indurdrile (darurile)Mele! ,,Voi milui pe cine vreau si-L miluiesc si Md voi indura de cine vreausd md indur" (Romani 9, l5).

{\ aci ti se intimpli s[ cazi, ridicd.-te Ei vei fi mdntuit. Egti plcltos,L-l cazi mereu, invald si te ridici. Caut[ sd dobAndeqti acest invit. Iat[

in ce const[ el: invali pe de rost Psalmul ,,Miluie;te-mi, Dumnezeule, duplmare mila Ta" (Psalmul 50), inspirat de Duhul Sfant proorocului David, qirosteste-l cu credinti sincerl ;i cu nidejde, cu inimi infrAnti si smerit[. Dete vei cii astfel sincer, cu cuvintele regelui David, Domnul va face si strilu-ceascd peste tine indatl iertarea picatelor qi toate insuqirile sufletului tdu sevor umple de pace. Lucrul de c[petenie in via$ este s[ te arlti r0vnitor indragostea de semeni qi si nu judeci pe nimeni. Fiecare va rdspunde pentrusine inaintea lui Dumnezeu, tu vezi-1r de-ale tale. Pdzeste-te de riutate.

4^l restinii ortodoc;i alcituiesc o familie, ca qi copii ai lui lisus Hristos.\-,ln familiile armonioase, mama este intotdeauna la mare cinste

(Maica Domnului), iar fralii mai mari se bucuri de respect qi consideralie dinpartea celor mai mici, acestia din urmi ludndu-i drept exemplu pe primii. Dece oare la voi, luterani si anglicani, Maicii Domnului nu i se acordl evlaviace i se cuvine, venerafie solemni, inchinlciune? De ce oare nici sfintii ingerigi sfintii lui Dumnezeu nu se bucuri de o veneratie solemn[ si de inchini-ciuni? spuneti ci deoarece il cinstiti doar pe Dumnezeu si vI inchinafi Lui.Sd nu uitati insi ci Maica Domnului nostru Iisus Hristos, inserii, sfintii sunt

274

cele mai curate chipuri ale lui Dumnezeu, prietenii Iui Durnnezeu, asa cumfusese numit cdndva Avraam ,,prieten al lui Dumnezeu". De ce sr nu acor-ddm veneralie chipurilor vii ale lui Dumnezeu. fiilor si prietelilor luiDumnezeu?

T umea este o cas5. Ziditorul si StdpCnul acestei ci lse este Crearorul.)-'tEI, Dumnezeu, este qi ratil celor ce locuiesc in ea. crestinii. Mamd

este PreasfAnta Nlscltoare de Dumnezeu. Tot ce faci, faci intotdeauna inprezen{a lui Dumnezeu, Tatil nostru al tuturor, pe care se cuvine si-L ascultiqi si-L iubesti, si de asemenea in prezenta Maicii noastre a tuturor, PreasfAn-ta Ndsc[toare de Dumnezerr. Arati-i iubile sfAntd. evlavie. ascultare. De tevei afla in nevoi materiale sau spirituale, la sr,rplrare, la necaz.la boalI, vinola ea cu credintd, nrdejde si dragoste. Fii sf0nt, asa cum Domnul, Dumne-zeul, Creatorul qi Pirintele tiu Sfdnt este gi cum este Stipdna noastri. N1aicalui Dumnezeu, dar si Maica noastr[. ,,Femeie. iatl fiul rru... Iatd mama ta"(Ioan 19, 26-27). Pentru ca si nu ne indoim de dreptul de a o numi mami peMaica Domnului, Maica Celui Preainalt. Preasfinta, Preacurata. Preabinecu-vdntata, Slivita StIpAna noastrd, dumnezeiescul siu Fiu. Cel mai dinailte detofi vecii, Domnul nostru Iisus Hristos, ne-a risipit incloiala. ingilcluinclu-netuturor, sau acelora dintre noi care se aratd mai rivnitori spre sfintenie, si onumim pe Maica Sa mamd.,.Iatd Mama ta", cici in persoana sfintului loanTeologul aceste cuvinte ne-au fost adresate noui, tuturor crestinilor. Da, eaeste pe drept cuvdnt gingaqa, indatoritoarea, atotsfhnta noastri mam[, care nepoate duce qi pe noi, copiii sdi, la sfintenie.

J ti dai seama limpede cat i1i este de greu, aproape cu neputintii, s[ terschimbi in bine firl ajutorul lui Dumnezeu, firi rugrciune sirgui-

toare, firl ?nfrdnare. Simli lucrand in tine mullime cle patimi: trufla, riutatea,invidia, ldcomia, arghirofilia, uratul, lenea, curvia. nerlbdarea. nesupunereaqi persevereziTn ele, ca qi cum ai fi legat de ele, dar indelung-ribditorul nos-tru Stdpdn te rabd[, agteaptl si te intorci spre bine, sr te indrep{i, coplesin-du-te cu toate darurile bunltIlii Sale. Fii ingiduitor, rdbdltor si iubitor cu ceiprintre care trdieqti, oameni bAntuiti si ei de multe patimi, cautij szi invingiriul cu binele qi, ceea ce este esential, roagi-te lui Dumnezeu pentru ei, pen-tru indreptarea lor qi pentru ca si li se intoarcl inimile spre Domnul - izvorulsfinleniei. Nu-l ajuta pe diavolul si-qi extindi impir[tia. Sfinresre prin fap-tele tale numele Tatilui ceresc, ajuti-L si-$i lirgeasci impdriitia sa pe pr-mant. ,,cici noi impreuni-lucritori cu Dumnezeu suntem" ( I corinteni 3, 9).Arati-te rdvnitor in a face voia lui Dumnezeu, pe pimint asa cum e fdcutiea in cer. Iartd-i pe ,,datomicii" tli cu bucurie, aga cum se bucuri un fiu as-cultdtor cdnd are prilejul si indeplineasci voia ratllui iubit.

275

dt de pldcut ili este si c0t de mult te bucuri cdnd dai peste un obiect\-, folositor qi de pref, pe c^are l-ai ritdcit, considerindu-l pierdut! Ai fi

gata sd sari in sus de bucurie. Inchipuie-ti cAt de plicut ii este Pirinteluiceresc cdnd il reg[seste pe unul dintre copiii sii, un om, chip viu al luiDumnezeu, un picitos care ,,pierdut a fost si s-a aflat", asemeni oii pierdutegi regdsite, a drahmei pierdute qi aflate. O bucurie ce nu poate fi cuprinsl incuvinte; bucuria Pirintelui ceresc pentru regisirea fiului risipitor este atdt demare, incit i se face pirtaq tot cerul, cu iubire qi bunlvoin$. Cici ,,qi in cerva fi multl bucurie pentru un plcitos care se pocdiegte" (Luca 15, 7 qi 10).Fratilor si surorilor care afi luat-o pe calea pierzaniei! lntoarceli-vl la Pirin-tele ceresc. ,,Pociiti-vI, ci s-a apropiat impirilia cerurilor" (Matei 3, 2).

ot omul trebuie s[ cunoascl si si nu uite ci sufletul siu este simplugi ci este suflare a lui Dumnezeu. Dumnezeu este simplu si sufletul

este simplu. $i fiindci sufletul este simplu (necompus, monolit), nu poate sliubeascd in acelaqi timp doui obiecte opuse, incompatibile: pe Dumnezeu gicele ale lumii, oamenii qi cele materiale, de care se ata$eazi fiinla noastrd tru-peasci. Pentru a-L iubi pe Dumnezeu din toatl inima trebuie numaidecdt sIconsideri cele pimdntegti drept gunoi Ei si nu te laEi ademenit de nimic dinceea ce le apa(ine. Pentru a-!i iubi aproapele ca pe tine insufi, trebuie si dis-prefuieqti banii, si nu te lasi ademenit de mAnciruri, imbriclminte filoasi,distinclii, grade, onoruri, sd nu iei in seami vorbele oamenilor. Trebuie sI nepdzim simplitatea, puritatea sufletului, mai cu seami in timpul ruglciunii, pu-blice gi individuale (acasi), cdnd se citeste din cuvdntul lui Dumnezeu si dinscrierile Sfinlilor Pirinli. ,,Nimeni nu poate sluji la doi stlpAni" (Matei 6,24).

reqtinul trebuie sI-L iubeasci pe Dumnezeu gi pe aproapele - chi-pul lui Dumnezeu - cu atAta ardoare si tirie incdt si poati spune

oricAnd: ,,Cine ne va despirfi pe noi de iubirea lui Hristos" (gi de cea a aproa-pelui nostru), ,,necazul sau strAmtorarea, sau prigoana, sau foametea, saulipsa de imbriclminte, sau primejdia, sau sabia" (Romani 8, 35)? Sau banii,sau imbuibarea cu mAnclruri ,si biuturi, sau locuintele luxoase, sau grija dea fi mereu eleganfi, sau alte pllceri ale viepii? Dar pentru mine toate acestelucruri pdmdnteqti sunt gunoi qi nimic mai mult, iar desfitirile senzuale, oamigire. Greselile semenilor mi le explic prin caracterul coruptibil al naturiiomeneqti, prin actiunea ;i uneltirile duhurilor rele, printr-o educafie proastdsau lacunari, prin condilii de viali nefavorabile, prin sclderile pdrinlilor sieducatorilor. Con;tient fiind de propria mea aplecare spre picat, cunoscAn-du-mi patimile, riutatea,ldcomia, necurilia, sl[biciunea, nu pot sd-i urdsc peoameni, pe cei ce ii ;tiu asemenea mie, cu acelea.si slibiciuni si metehne,fiindcd qtiu c[ trebuie s[-l iubesc pe aproapele meu ca pe mine insumi. $ichiar mi iubesc pe mine insumi, desi imi recunosc nenumirate pdcate. $i maitrebuie si-l iubesc fiindci suntem toti un singur trup.

216

u uita! Daci i1i vei curila inima de picate, cdpdta-vei risplatl nes-fArqitd. il vei'vedea pe Dumnezeu, Creato.ut gl proniitorul tIu

Atotbun. Grea nevoint[ este curdtirea inimii, fiindcd presupune mari re-nuntiri si suferinfe, dar mare este Ei risplata. ,,Fericiti cei curati cu inima,cdci aceia vor vedea pe Dumnezeu" (Matei 5, 8).

e spune: Dumnezeu este milostivitor, El ne va milui. Fireste, milalui Dumnezeu este nemirginit[. Dar daci Dumnezeu este fati de noi

milostivitor la nesfirsit si mirinimos, atunci de ce it Oetiimdm cu bundstiinfd prin flridelegile noastre? Cu c0t se arati mai bun ;i mai milostiv fatide noi, cu atdt ar trebui sd-L iubim mai mult, si-I fim recunoscitori, si-I res-pectdm Sfintele Sale porunci Ei povele. Unde ne sunt dragostea, recunostinla,ascultarea?

mul riu qi trufaq este gata sd vadi si in altii numai trufie si rlutate;i se bucurd c0nd aude pe allii vorbindu-i de rIu Ei bdrfind pe care-

va dintre cunostinfele lui, nu insd dintre cele foarte apropiate, despre care seqtie c[ sunt fericili gi ci triiesc in indestulare; cu cAt sunt defdimati mai tare,cu atAt se bucur[ mai mult c[ alfi sunt rii si ci el este. in comparatie cu ei,perfect, fiind dispus si vadi in aceia numai relele qi si-i asemene diavolilor.Cdti rlutate, cdti trufie! $i cdti lipsi de iubire! Nu face asa, cauti si gisegtiin oamenii rdi qi ceva bun qi bucuri-te de ceea ce ai gisit. fii bucuros si polivorbi qi despre calit[1ile lor bune. Nu exist5 om in care s[ nu se giseasci siceva bun. Riul pe care il vei descoperi, acoperi-l cu dragoste gi roagi-te luiDumnezeu pentru omul acela, pentru ca Dumnezeu si faci din cele viclenecele bune, prin bunltatea Sa.

re;tine, ai uitat, oare, cd. incepitorul credinfei tale, Hristos, a fostrdstignit ;i !i-a lisat lie crucea? Atunci de ce trlieqti in lux, pe picior

mare, in huzur ;i trdndivie? El a indurat batjocuri gi 1i-a poruncit sd nu teinspiimdnli daci vei fi batjocorit pentru numele Lui, dar tu alergi dupi ono-ruri. Priveqte mai des la cel rlstignit qi invati ce trebuie sI faci. ,,Iar cei cesunt ai lui Hristos Iisus si-au ristignit trupul impreunl cu patimile si cupoftele" (Galateni 5, 20).

ici un fir din pirul capului vostru nu se va pierde... Ce inseamn[asta? Nici un gdnd sfdnt pe care il finefi in minte nu se va pierde

nici pentru Dumnezeu, nici pentru oameni. Fiindci Etim c[ gandurile, ideilesfinte;i simlimintele sfinlilor lui Dumnezeu se plstreazi pdn[ astlzi intacte,au fost trecute in marea carte a vietii.

are este cauza primordiali a tuturor vizutelor qi nevdzutelor? Dum-nezeu. Dar Dumnezeu este nevizut. cazi cu evlavie inaintea lui

Dumnezeu cel nevizut, tinde spre Dumnezeu cel nevdzut. Dumnezeu este

217

duh ve;nic, dtotsfdnt, atotbun, atot;tiutor, atotdrept, atotputernic, atotprezent,neschimbat, atotmilostivitor;i atotfericitor. Tu egti chip al lui Dumnezeu, fiiom duhovnicesc, dispreluieste trupul, casa vremelnicd a sufletului, fii sfdnt,cunoscdtor, drept, viguros. curajos. statoffric in bun[tate gi mullurnit de toate.

ine si-a construit o casi, a fdcut-o ca sI locuiasci in ea. Noi suntemcasele Celui ce ne-a creat pentru Sine, cdci ,,El toate le-a flcut spre

slava Sa". Deci El este Cel ce trebuie s[ locuiascl in noi si nu diavolul, uci-gasul, mincinosul. Doamne! ,,Vino si te silisluieste intru mine!" (Din rugl-ciunea cdtre Sfdntul Duh). ,,Noi vom veni la el si vom face locag la el"(Ioan14,23),.Nu stiti oare c[ voi sunteli templu al lui Dumnezeu qi c[ Duhul luiDumnezeu locuieste in voi?" (1 Corinteni 3, 16).

rimeste cu evlavie fiecare cuvAnt, fiecare idee din cuv0ntul lui Dum-nezeu si din scrierile Sfintilor Pdrinli, de asemenea din diferitele

ruglciuni qi cdntiri, pe care le auzim la bisericd sau le rostim acasi, fiindcitoate sunt suflare qi cuv0nt al Duhului Sfint. Altminteri spus, Duhul Sfdntinsuqi ,,mijloceste" pentru noi si prin noi ,,cu suspine negrlite" (Romani 8,26).

E ctenia mare, care se rosteqte in fiecare zi in biseric[, cuprinde in sineLmultd intelepciune; este o ectenie a dragostei. Cre;tinii in viald qi

sfinlii din cer apar in ea intr-un magnific intreg, aicltuind Trupul lui Hristos.Ea culmineazd. maiestuos cu acest ultim ecfonis: ..Pe Preasfdnta. Curata.Preabinecuvdntata, Stip0na noastri, de Dumnezeu Niscdtoarea qi purureaFecioara Maria, cu toti sfinlii pomenind-o, pe noi inEine qi unii pe allii qitoati viata noastri lui Hristos Dumnezeu s[ o d[m". Ecteniile mici, ecteniacererii intreite sunt de asemenea foarte frumoase. Noi ne-am obisnuit cu ele,dar si ne inchipuim c[ le auzim prima dati, s[ ne punem in locul unui strlin.

D ugdndu-te lui Dumnezeu, mintea trebuie sI 1i se indrepte mereuI\ spre mdretia nemdrginitl a Creatorului, si nu treci cu vederea fap-

tul c[ Lui I se inchind in ceruri milioane, zeci de milioane de ingeri qi sfinfi,cd este atotprezent, atotvizltor, de o infinit[ bunitate, dreptate qi sfinfenie.CAnd o chemi rugdndu-te pe Preasfdnta Fecioari, Niscdtoarea de Dumnezeu,preacurat[, preabinecuvdntati, preabund, trebuie s[-1i inchipui c[ ins[gi fiin-ta ei este sfinlenie vegnicd, neclintit[, neschimbatd, cu neputinli de cuprinscu mintea, ,,mirarea neincetatl a cetelor ingeregti" (Acatistul Sfdntului Aco-perim0nt al Maicii Domnului). Cugeti in acela;i chip qi despre sfinli. adic[infelege cI esenta sfinleniei Ei bunitilii lor provine din harul Domnului nos-tru Iisus Hristos. Consider[ drept o mare cinste ci poli vorbi c6nd te rogi cuDomnul sau cu Preacurata StipAni, Maica lui Dumnezeu, cu ingerii Ei sfinlii.Roag[-te intotdeauna cu bucurie, cu cutremur, cu evlavie, lindnd seama cucine vorbeqti tu, vierme necurat qi de nimic.

278

f d, a Ta este imp[rdtia si puterea si mdrirea.,. Ale Tale, nu ale noas_,,\-,tre! Ne-ar place sr fim noi cei care si irnpirrlim, cu patimile

noastre, adicr si facem totul dupi propriul nostru plac, bizuindu-ne cloar peputerea noastrd, nu pe a Ta, si umblim dupr propria noastri mirire, nu aupia Ta. Asemenea pofte nu ne pot veni decat de la diavolul. Vointei Tale tre-buie si i ne supunem in totul, si ciutdm ;i si descoperirn in toate puterea T.a,sd facem totul spre slava Ta. ,,Toate spre slava lui Dumnezeu sa lL faceti,.(lCorinteni 10, 31).

/^l rucea. ca si inchinarea cu semnul crucii ne aduc aminte ci este\-,mereu cu noi Iisus Hristos Domnul, viu si Ddtitor-de-viati, si cr

lucreazd in noi in tot chipul, pentru mintuirea noastri prin credinta ce I-opurtdm, ca unui Dumnezeu ;i Mdntuitor. si clrm slavi plntru aceasta Dom-nului nostru, cel ce este in toati vremea cu noi. ,.lati. Eu cu voi sunt. in toateztlele, pAnd la sf6rqitul veacului. Amin.,, (Matei Zg, Z0).

l\ /t 1 adresez voui, celor ce v-ati impirrigit cu Dumnezeiesrile Taine !rvrLuati bine aminte ci, dacd v-ati impdftrsit cu vrednicie. inseamni

cI a1i intrat in cea mai strAnsi comuniune cu Domnul. De nrare indrdznirev-ati invrednicit in fata lui Dumnezeu si a Maicii DomnuluiJ vi daf seanracOt de curafi trebuie sI fi1i, de blanzi, de smeriti, de buni I si cle nepisitorifali de cele ale lumiil Si plini de ardoare fatl de bucuriile ceresri cell curatela modul absolut qi vesnicl

1r^t and iti.faci semnul crucii crezi si adu-ti aminte mereu ci pe cruce

\-, sunt pironite qi pdcatele tale. De se intArnplra sra cazi in plcat,osdndeqte-te pe tine indati, cu sinceritate, fi asupri-ti semnul crucii si spune:,,Doamne, Tu care ai pironit pe cruce pdcatele noastre, pironeste pe cruceaTa qi picatul in care am crazut acum si <miluieste-mi, dupa mare mila Ta>.,(Psalmul 50, 1). Curita+e-vei atunci de picatul tiu. Amin.

rf oate picatele si patimile posibile stau gata si-mi cotropeasci sufle_r tul, crutdnd in fiecare cripi prilejul si o facd. Lupti_re birbdteste.

neadormit cu ele, p6ni la ult ima suflare. ia-le drept ndluci ule inchipuir i i .amdgiri ale duhului riului.

pii convins ci Dumnezeu iti st[ aproape cand te rogi, in asa chip incdtr sa-t srmtr prezenla nu numai cu mintea si cu inima, ci si cu buzele

;i cu limba. ,,Aproape este de tine cuvantul, in _eura ta si in inima ta,.(Romani 10, 8). Cuvdntul, adicl Dumnezeu.

e i.sd mai $ezi inci ceva, din toatd inima: ci toti oamenii alcltuim un

- Y srngur trup (ca frati) si c[ Dumnezeu cel atotbun, atotputernic,

Izvorul cel nesecat inseamni pentru noi totul. Cu toate acestea, in toti poate

279

lucra qi lucreazd diavolul, vrljmaqul neamului omenesc. BAU!-p9--qgre qi lp_fq,v!4ts-ttgbule-bug4 r!f!iq9le,_qU r_a_bgql_e_a, bl4ndelea,-lrg64Uilla.

l\Tu confunda omul - chip al lui Dumnezeu - cu riul din el, fiindcl1\ rdul este ceva intdmplitor, o nefericire, o boall, o amlgire

drlceasci, esenta netrecitoare a omului ii este dati de chipul lui Dumnezeu.

T\e vei gregi cu ceva in fafa lui Dumnezeu (;i noi gresim cu prisosinld,Lln fiecare zi), spune indati in inimi, cu credinli in Domnul, inge-

mdndnd strigltul inimii cu o con$tiin$ smeriti si cu asumarea p[catelor,Psalmul ,,Miluieqte-mi, Dumnezeule, dupi mare mila Ta", spune-l pAni lacapit. Daci dupi ce l-ai spus o datl n-ai simlit nimic, incearci a doua oar[, darroste$te-l cu ;i mai multd cilduri a inimii, cu ;i mai mare simlire;i indat[ !i seva umple sufletul de luminl, de m0ntuire gi pace de la Domnul. Fa aga mereu,cu inimd zdrobitl. Este un mijloc de toati nidejdea, experimentat, de a teimpotrivi picatului. Dac[ nu vei primi ugurare, inseamn[ ci tu eEti de vinI, cinu te-ai rugat cu inimi zdrobit5, cu smerenie, ci n-ai fost ferm convins cdDumnezeu i1i va da iertare picatelor qi c[ e;ti slab, nu te poli dezlegade picat'

u ce voi fi gresit oare, spune-mi, Doamne, Tu, Cel ce md curefi dep[cate? Cople;it sunt de dezn[dejde, intunecat de p[cat, de

defiimarea diavolului. Tu imi risipesti dezn[dejdea, Doamne, Tu faci sd-mireinvie curajul de a veni la Tine. Eqti totul pentru mine. Cu adev[rat, StI-pdne, Doamne, Tu eqti Cel ce esti (adici Existenla insdEi).

semeni aerului, Duhul Sfdnt umple qi pltrunde totul' ,,Care pre-tutindenea esti qi toate le implinegti" (Ruglciunea citre Duhul

SfAnt). Cel ce se roagi din toat[ inima atrage in sine Duhul SfAnt, se roagdprin Duhul SfAnt.

llil unde sunt doi sau trei adunafi in numele Meu, acolo sunt qi Eu

,,1.-,in mijlocul lor" (Matei 18,20). De ce oare fdgiduinfa prezenfeiDomnului este condifionati de aflarea de fa$ a doi sau trei? Pentru c[ acolounde sunt adunafi doi sau trei in nunele lui Hristos, acolo este biserica, acoloeste comuniune tn credinti gi iubire, este iubire reciproci. ,,Intru aceasta vorcunoaste tofi cd sunte{i ucenicii Mei, daci veti avea dragoste unii fa15 dealtii" (Ioan 13, 35).

ufletul respir[ prin adev[r, adic[ prin gdnduri 9i idei pline de adevdr.GAndurile adev[rate, drepte sunt o respiralie a Duhului Sf0nt'

Adev[ru] este pentru om tot atdt de simplu, de uqor, de subtil, de vital, ca ;igdndul qi respirafia.

rede si n[dljduiegte cd aga cum i1i este u$or si tr[iegti respirAnd,m0ncdnd gi bdnd, tot asa qi chiar mai lesne i1i este si primeqti de la

Domnul daruri duhovnicegti. Rugdciunea este o respirafie a sufletului, hrandsi bluturl duhovniceasci.

280

e tine, cel ce esti plstor duhovnicesc, Domnul te-a flcut sd veziriutatea lupului nevdzut care pdndeste sufletele. Ti s-a dat aceasta si

pentru cd qtii cum sI te lupti din risputeri ca si scapi de ghearele si de coltiilui ;i ca sd-1i pui la adipost turma, pe care ti-a incredintat-o Dumnezeu.De-acum incolo cauti sl-i inveli, cum te pricepi mai bine, asa cum ne invatlqi Domnul, qi aratdJe cum ii pdndeste lupul nevdzut gi prin ce mijloace in-cearcd. s[-i prindi, afdtAndu-le simfurile penrru a-i face sd picltuiasci prinele lesne ;i cu plicere, fiindc[ mulfi dintre ei nu-si dau seama cd sunt momitide diavolul, ci ii slujesc de bunivoie prin lrcomie, betie, curvie qi prea-curvie, iubire de arginli, hofie, slavl deqarti, riutate, pizmd,, sperjur, lene,vorbe spurcate sau degarte, biscdlie, patiml pentru lux, pentru dansuri, tea-tru, jocul de cirti qi altele.

a toli ne place sd ne imbricim curat qi cu gust. La imbric[mintea ceanestriclcioasl, pe care ne-am intinat-o cu plcatele qi in care ne vom

infafiga cu tofii inaintea lui Dumnezeu, la Judecata din urml se gdndeste oarecineva? o spall cineva cu lacrimi de pociintl, cu fapte de milostenie, o impo-dobeEte cu postul, rugdciunea, privegherea, cugetarea la cele dumnezeiesti?

\Je-am bucurat gi ne-am veselit in toate zilele vietii noastre. Vese-,,I \ litu-ne-am pentru zilele in care ne-am smerit, pentru anii in care

am v[zut rele" (Psalmul 89, 16-17). Milostivul Dumnezeu, dupi ce ne pe-depseqte, ne qi miluieste cu mill vremelnic[ sau veqnic[. cineva se chinuieq-te cumplit de o boalX, ca si cind ar fi stipdnit de un tiran nemilos, dar in tim-pul bolii sufletul i se curl1d precum aurul si omul acela dobdndeEte libertateafiilor lui Dumnezeu si se invredniceqte de pace Ei fericire vesnice.

ptnrn a fi puse la incercare, fierul ordinar ar putea trece drept otel, ala-I. ma sau tinicheaua, sau vreun aliaj de argint drept argint curat, bron-

zul drept aur, aurul impur drept aur curat, o sticl[ ordinar[ drept diamant.Numai puse la incercare, aceste materiale iqi descoper[ adevirata lor val-oare. AEa se intdmpli qi cu oamenii. in aparentl, mul1i se aratd.bldnzi, sme-rili, milostivi, buni, simpli, chibzuili, credincioEi etc. Daci sunt pusi la incer-care, se decoperi nu arareori cd sunt rii, mdndri, impietriti la inimi necin-sti1i, zgdrcili, lacomi, invidiosi, ranchiunoqi, lenegi etc. oamenii sunt puqi laincercare prin lipsuri, pierderi materiale, necazuri, boli, umilinte. Cei ce treccu bine printr-o incercare sunt vrednici de impdrdfla lui Dumnezeu, cei carenu-i fac fafi nu sunt vrednici de ea, fiindcd mai tin in ei o mare dozi de riu.

rIili (si triieqti si tu) ca mldulare ale aceluiasi Trup, ca fii ai luiDumnezeu, in dragoste si inlelegere, in liniEte si pace, respectdn-

du-vr unii pe al1ii, aritind infelegere unii altora, dupi cum gi Domnul este in-lelegitor cu noi. Nu vi trufili, nu vi pizmuili, nu vd urati, infranati-vl poftele

28r

trupegti, cugetati la cele inalte, infrAnali-vi de la orice exces, nu fili trdndavila rugiciune, orice lucru incepefi-l cu o rugiciune scurtl, incepeli gi sfdrqiliziua cu o rugiciune sArguitoare cdtre Dumnezeu, citre Impiriteasa cerurilor,citre ingerul pizitor, rugali-vl pentru tofi ca pentru voi inqivd, dorili tuturorbinele, ca qi cum vi l-ati dori vou[, nu doriti si nu faceli nimlnui riu.

1-6^ndvezi cra oamenii pXcituiesc intr-un fel sau altul fatl de tine, de\r-, Domnul, de semeni gi fali de ei ?nsiqi, nu te inver$una cu uri impo-

triva lor, fiindci gi firi tine este destull uri pe plmdnt, ci compitime$te-i,iarti-i din toati inima cAnd te jignesc gi spune in sine: ,,Doamne, iarti-le lor- fiindcd i-a niucit plcatul - cd nu Etiu ce fac" (Luca 23,34).

rf't oate cele plmdntesti, materiale, atunci cind ni se leagl de inimi, nuI aduc sufletului decdt tulburare, necazuri. strdmtorare. moarte, iar

trupul nostru, in sine, nu-i decdt putreziciune, pulbere qi fum. Singurele lu-cruri care ii sunt de trebuinli sufletului sunt dreptatea, sfinlenia. adevirul.dragostea, milosirdia, bllndetea, nerlutatea, pacea, libertatea spirituali sauharul lui Dumnezeu in inimi. Acestea sunt cornorile veqnice, dititoare deviali ale fiinlei noastre. Pe acestea strdduiegte-te din toate puterile sd le ago-nisegti ;i agonisindu-le si le plstrezi, si le inrnulle$ti $i si le faci statornice,fiindc[, din pricina pdcitoseniei noastre, tot ce e bun nu dureaz[, tinde sidisparl repede.

T\ oamne, fi ca inima mea sd-mi fie mereu ingiduitoare, vdzul limpe-Ll de. drept. blAnd! Amin. Dau slav[, Doamne, schimb[rii pe care a

slvdr;it-o in mine dreapta Ta. Mullumescu-Ji c[ ai scos din mine ghimpelede foc al patimilor, ci m-ai izbivit de strAmtorare, de rusine, de neputinli, cdni-ai dat pace, liniqte, libertate, putere, curajl Intlreqte cele ce ai ficut cumine. Slav5 puterii credinfei, puterii rugiciunii, fiindci, dupd cuvdntul Tdu,tot ceea ce voi cere cu credinld, rug0ndu-mi, voi primi. (cf. Marcu I1,24).Multumescu-Ti, Doamne, cI mI inviezi de-atdtea ori pe mine cel osdndit lanloarte (cf. I Corinteni 1, 9) I

7^i restinul trebuie sd cugete la cele de Sus, adicd la Hristos, ;i sd nu se\-,lege de stricicioasele bunuri ale acestei lumi, cum fac pigAnii. $i

totusi, noi ne impitimim de lucruri si desfitdri lumegti. Ne-am pervertit via-ta, indepdrt0ndu-ne de exemplul pe care ni l-au dat Domnul, apostolii, mu-cenicii, cuviogii, doctorii flri de arginti, toli sfinlii. Ei n-au fost ai acesteilumi, cum suntem noi, cei ce triim dupl cum ne taie capul, nu cregtine;te.Invidia, trufia, bArfa, vrajba, ura, r[utatea, minciuna, intindciunea trupeascdn-au displrut din inimile noastre, au lisat acolo multe Ei adAnci rlddcini.

I\T u face totul dupi voia ta nici m[car o clip5, ci fd voia lui Dumnezeu1\ care ?nseamni sI po4i tuturor dragoste, chiar si vrdjmaqilor, qi si

tinzi cdtre sfintenie. A face dupi cum ne este voia inseamnd a pic[tui in felu-

rite chipuri, a nu-l iubi pe Dumnezeu; inseamnl egoism, riutate, uri, lrco-mie, iubire de desfltlri, ghiftuiali, betie, furtiqaguri, arghirofilie, curvie. vi-clenie, lene, impietrirea inimii, nesimlire fatd de suferintele altora, bucurieperversd pentru nereusitele aproapelui, finerea de rninte a rdului, cdrteal[,huld, blasfemie.

(-e iniltltoare sunt aceste cuvinte: ,,$i ne dd nou5., cu o guri si cu oll- inimd, a miri qi a cdnta preacinstitul gi de mare cuviinfd numele

Tdu, al ratilui ;i al Fiului ;i al Sfanrului Duh" (Ecfonis la Liturghie). o,dacd ar fi mereu a;a, daci inimile noastre nu s-ar impri;tia in atdtea p6rti, nuvorbesc numai de cele ale oamenilor, ci de propria mea inimi!

6 acd dispretuiesc sau urisc pe cineva, inseamni cI md inall ;i miL, iubesc. pe nedrept, pe mine, adic[ irni pun fiinla mea trupeasc[ mai

presus de orice. Inima noastr[ cautl si ne flateze mereu, ne ridic[m in sldvi.in forul nostru liuntric, subapreciindu-i pe cei din preajma noastrl. I)e aceeatrebuie sd linem seam[ mereu de multele noastre pdcate, sd ne osdndim penoi in;ine, si ne deplingem, ca si cdnd am fi murit duhovniceste. Atunci nuvom mai avea timp sI observim greEelile altora, s[ ne judecdm semenii sausd-i disprefuim, ci, dimpotrivi, le vom purta respect, dandu-ne seama c[ inmulte privinte ne sunt, incomparabil, superiori.

(-u adevdrat biserica este cerul pe pimdnt, fiindci acolo unde se afld\-, tronul lui Dumnezeu, unde se sivirsesc infricositoarele Taine.

unde ingerii cu oamenii impreuni slujesc, uncle I se aduce Atotliitorului ne-incetati doxologie, acolo este, cu adevirat, cerul si cerul cerurilor. Sd intrimin biserici, qi mai ales in Sfdnta sfintelor, cu fricd de Dumnezeu qi cu inimicurat6, lepiddndu-ne de patimi si de toati grija cea lumeasci, si si stim inea cu credinfd, cu evlavie, cu chibzuinli, cu luare-aminte, cu dragoste. cupacea inimii, in a;a fel incdt sd putem ie;i din ea reinnoili, ca oameni ceresti,triind in sfinfenie, ca qi cum ne-am afla in cer, dezlegati de poftele sidesfdtlrile acestei lumi.

'postut ne poate fi tuturor dascil iscusit. r) ir face si inteleagi repedeI pe postitor ci omul are nevoie de foarte putinl mdncare si bduturd si

ci suntem, indeob;te, lacomi, mdncdnd Ei bancl cu mult peste necesitdti, adi-cd peste ceea ce cere natura. 2) Postul invedereazi sau descoperd cum nu sepoate mai bine neputin{ele, slibiciunile, scdderile sufletului, plcatele si pati-mile sale, ?ntocmai cum o api st[tutd, tulbure, c0nd incepe si fie filtrati isiscoate la iveali impuritilile si gdnginiile care rniquni prin ea. 3) Ne arati cdtde necesar ne este si alergdm la Domnul, din toatd inima, si cdutim la Elmili, ajutor, mdntuire. 4) Postul descoperi viclenia, perversitatea si riutateaduhurilor flri de trup, cirora, firi si ne dim seama, ne-am supus si le-am

283

f[cut pe plac mai inainte qi a ciror cruzime iese acum la iveall. dupd ce amfost luminali de lumina harului dumnezeiesc, ceea ce le face s[ se inverqu-neze impotriva noastri, fiindci nu le mai cdlclm pe unne.

/\f n naturd, toate corpurile sunt supuse atracfiei pdm0ntului, in timp ceI sufletele oamenilor tind, firesc, citre focarul lor spiritual, citre Dum-

nezeu - arhetipul. Picatul a pervertit si perverteste aceasti fireasci atraclie.Focul si fumul au tendinta si se indrepte spre stihiile inrudite cu ele.

.,\,f 1i tdnje;te sufletul dupd o via$ adevlratl qi dupi o hrani potrivitlI acesteia, hrana minlii. care este adevirul, hrana inimii, care este pacea

qi fericirea, hrana voinfei, adici un mod corect si drept de a acliona in viat[.Mergi la biserici, ea poate si 1i le dea toate acestea cu prisosin{i. Ea este

,,stAlp qi temelie a adevirului" (Timotei 3, 15). fiindcl in ea se gdseqte cuv0n-tul lui Dumnezeu, cel ce descoperi inceputul tuturor lucrurilor, obdrqia nea-mului omenesc, crearea omului dupi chipul Ei asemdnarea lui Dumnezeu,ciderea oamenilor qi restaurarea lor prin MAntuitorul, mijloacele de a dobdn-di mintuirea: credinfa, nidejdea, dragostea. Biserica ne di liniqte, ne facefericili prin dumnezeieqtile sale slujbe si mai cu seaml prin Sfintele Taine:

,,Veni1i la Mine toli cei ostenili qi impovdrati ;i Eu vi voi odihni pe voi"(Matei 11, 28). Ea ne inva$ calea adevlrului, pe care se cuvine s[ o urmimcu voinfi neabituti gi care ne poate duce la viati veEnic[, calea urmlriiporuncilor lui Dumnezeu.

omnul mi-a diruit suprema bogdgie, cea pe care nimeni nu mi-o vaputea lua vreodat[: chipul Ei asemlnarea Sa, mi S-a dat pe Sine

insuEi, dupi cum s-a spus: ,,Dat-ai mo$tenire celor ce se tem de numele T[u"(Psalmul 60, 5). Ag putea, oare, dup[ aceasta, si-mi doresc o altl bog[1ie,una pdmAnteasci? Ce onoare! Nu exist[ mai mare onoare decdt aceea decregtin, de midular al lui Hristos, de fiu al lui Dumnezeu, intru Hristos. Ni-meni nu poate fi mai bogat dec0t cel ce il poartl mereu in inim[ pe Hristosgi harul Siu. ,,Ci pe cine am eu in cer, afari de Tine? $i, afari de Tine, ceam dorit pe pIm0nt? Stinsu-s-a inima mea Ei trupul meu, Dumnezeul inimiimele qi partea mea, Dumnezeule in veac" (Psalmul 72,24-25).Iar noi con-tinuim si fim hripirefi, nu ne mai ajunge agoniseala, suntem zgdrcili, tru-fasi, invidiogi, ce riticire, ce prostie! Omule! Bogltia ta sI fie Dumnezeu;toate i[i vin de la Dumnezeu.

6nd vezi in bisericl lumdniri qi candele aprinse, indreaptl-1i minteade la focul material, la cel imaterial, focul Duhului Sfdnt. ,,Dumne-

zeul nostru este gi foc mistuitor" (Evrei 12,29). V[zAnd, arzind gi mirosindt[mdia cea pl[cut mirositoare, indreaptd-fi gdndul spre buna-mireasm[ a Du-hului Sf0nt. ..Suntem lui Dumnezeu buna mireasml a lui Hristos" (2 Corin-

284

teni 2, 15) si, prin contrast, adu-ti aminte cle miasmele pe care le aduce insuflet pdcatul ;i cautl si te umpli de focul Duhului Sfdnt, sd indepirr ezi dela tine rrceala inimii, care este de la diavolul, de la trup, de la lumi, ;i infi-tiseaz[-te inaintea lui Dumnezeu ?nmiresmat de mireasma faptelor bune:bldndetea, nerdutatea, smerenia, ascultarea, infrAnarea, dreapta inlelepciune,rdbdarea Ei celelalte. Fugi de duhoarea patimilor, cie riiutate, ilvidie. trufie.neascultare, neinfrdnare, desfrdnare etc.

11rin citirile. cdntlrile, rugiciunile si cerelile pe care ie auzim in bise-I ricr cuvdnteazd propriile noastre suflete, avcnd con;tiinta qi senti-

mentul necesitltilor si cerintelor lor spirituale. Prin ele risuni glasul ?ntregiiomeniri care iqi simte qi igi recunoaste sdricia, rnizeria, pdcitoqenia, n"uoiode un Mdntuitor, necesitatea de a aduce mullurnire Ei laucld lui Dumnezeupentru nenumlratele Sale binefaceri si nesfdrsitele desivdrsiri. Ce minunatesunt aceste ruglciuni si cdntiri; ele sunt suflare a Duhului sfant.

p inecuvAntarea pe care preotul sau arhiereul o dau cu semnul cruciir-l este expresia bunei voinle intru Hristos ;i pentru Hristos pe care

Dumnezeu o aratl omului. Este un gest ritual chemat sI acluci bucurie. unulde mare insemndtate si valoare. Fericili sunt cei ce primesc cu credintiraceasti binecuvdntare! Cdt de atenti trebuie si fie preotii .anA ii binecuvdn-teazape credinciosi! ,,Asa sii cheme numele Meu asupra fiilor lui Israel siEu, Domnul, ii voi binecuvdnta" (Numeri 6,27).

/^\ are spunem in zadar, de cdteva ori pe zi, ,.Sfinte Dumnezeule,rr.-f sfinte Tare", ,,Tatil nostru" si alte rugiciuni, cele de seari si de cli-

mineafd? Oare prin ele nu ne curIlIm de picatele si de intiniciupile noastre,nu scrpim de ispite, necazuri, intdmpliri nefericite? oare, fdcaldu-ne sem-nul crucii, nu ne alegem cu nimic? o, nu! Acesta produce indati un efectbineficdtor asupra noastri si asupra celor peste care l-am ficut cu credinti,indeosebi binecuvdntarea preotului. Si ddm slavi necontenit milosArdiei siputerii Domnului nostru Iisus Hristos, Care ne asculti si ne dI mdntuire.noud, nevrednicilor. cu mila Sa.

rfr oate cuvintele rugdciunilor si laudelor bisericegti sunt impresionan-r te prin mdrefie. Aceste cuvinte insi: ,,cr Tu esti invierea si viata ;i

odihna..." respirl o miretie firl seamin qi aduc o imensd mangdiere nearnu-Iui nostru omenesc muritor. De aceea trebuie rostite cu o deosebitl fort6.accentuate in mod special.

n, sfantd credinfi! cu ce cuvinte, cu ce cintiri a; putea sd te slivescrvr indeajuns pentru nemisuratele binefaceri spirituale ;i materiale, pe

care mi le-ai ddruit prisositor, pentru tot ce s-a sivArsit si se sivArrest. inmine prin tine, pentru ci m-ai ficut sd mi bucur cle pace si m-ai izbivit de

285

tulburare, pentru ci rni-ai dat libertate si m-ai scipat de amara stramtorare,nii-ai dat lumini duhovniceascd si mi-ai risipit bezna patimilor, mi-ai datcuraj, elibelAndu-mi de spaime gi boald, mi-ai dat fo4[ ;i noble{e sufleteas-cii, izbavindu-mi de robia picatului si de ciderea cu duhul, pentru ci mi-aidat sfintenie si rn-ai curdtat de intiniciunea picatului, pentru c[ m-ai sclpatde riutate, c1e inviclie, de samavolnicie ;i incipildnare, de iubirea de arginli,cle deslilinare si de toatl striciciunea plcatului? Slavi Jie, Dumnezeule,Bineficatorul rneu, in vecii vecilorl Fie ca toate popoarele, toate neamurileprarn0ntului sli l-c cunoasci prin credinll si si Te preasllveasci pe Tine, cuo gurzi qi cu o inimi, de Ia Risirit pAni la Apus. A;a si fie!

1 4edicii cu o practicl indelungati, care primesc bani mulli de la bol-Mnavi. ar trebui si faci generoase acte de milostenie, pentru mdn-

tuirea sufletului, daci cred in existenla sufletului nemuritor. Preolii bogati,rirsplititi din belsug pentru ostenelile lor duhovnicesti, ar trebui s[ facd ;i eimiiriniuroase gesturi de milostenie, pentru a nu-i judeca lumea ca pe trldlto-rul Iuda, care L.-a vinclut pentru arginti pe Domnul slavei. Negulitorii careoblin profituri bogate trebuie s[ se dedice numaidecit;i unor acfiuni de bine-lacere, de inliumusetare si inzestrare a bisericilor; functionarii care primescsalarii mari nu trebuie sd considere bogatele lor venituri, oblinute, e drept,prin munca lor, ca apar-{inCndu-le in exclusivitate, ci si-si mai aduci amintede fratii lor oloirsiti, ca si se bucure de risplatl de la Domnul ;i si-Ei curelesufletul de plcate. Toti trebuie si agoniseasc[ untdelemnul milosteniei qi alfaptelor bune, pentru a nu se infdtisa cu mAinile goale inaintea Judecdtoruluicind vor fi cercetati in ziua infricositoarei Judecdli, pentru ca sd nu se tre-zeasci atunci cu totul goi si si se faci de rAs fati de o lume intreasi.

1 4ulturnesc Preasfintei, preabunei, preainteleptei mele maici, Bi-M serica lni Dumnezeu, pentru cI mi cluce spre mAntuire in aceasti

viati vremelnicir, pregdtindu-rni si devin cetilean al cerului. ii mullurnescpentru rugiiciunile, slujbele, Tainele si rdnduielile sale, pentru posturile careirni sunt de nepretuit folos duhovnicesc si trupesc (fiindci imi asigur[ sini-tatea sufleteasci si trupeasci, ntl fac si mi sirnt linistit, teafir, uqor; flrd posturi-ar fi fbarte greu, am simtit asta ori de cAte ori nu eram in post). Ii mullu-mesc neprihlnitei mele maici, Biserica lui Dumnezeu, pentru cd m[ inc0ntlcu cerestile sale slujbe, care imi inalti sufletul spre cer, imi lumineazl minteacu aclevirul ceresc, ?mi aratl calea vietii veqnice, mi scapl de nivala gi rusi-nea patirnilor, irni aduce fericire in viatd.

T umea intreagi - cerul si pim0ntul, cu tot ce se afli in ele, marea, cul-r toate ale sale - este o revirsare a nesfdrsitei bunititi a lui Dumne-

zeu, ^intelepciunii

si puterii Sale nemirginite, a bundtitii pe care o arat[ fdp-turilor Sale, create pentru bucurie qi fericire qi, in primul r0nd, a bunltdlii

286

Sale fatd de neamul olnenesc. Lumea este o oglindd a bunlt[tii, inreligentei.intelepciunii si puterii lui Dumnezeu. De aceea, si nu ne legdm cle lurne, cicle Dumnezeu. ,,cd pe care aln eu in cer afari de Tine? si afari de Tine, ceam dorit pe pimdnt? stinsu-s-a inima mea si trupul meu, Dumnezeul inimiimele qi partea mea, Dumnezeule in veac" (Psalmul 72,24-25).

D!!lg+e.ste de treb-uiltg -c-i9$Uiql-ui pelt4t q-i lrnpezi pgipte3.pq1-I. tru a-i trezi si d__e-'zyg!1q qenqlbiJitqlqg,pe_n1ry3_i d_if1a_yoinJaiurr:o

{rgel_tg p!ri,i"l. Aiiiie ii.iiipriitrii ate omului ie i;iln;;t ,ir se atrofiaiacel mai rnult,,de mdncare Ei de bduturi si de grijile vietii" (Luca 21, 34) siprln acestea ne indepirtim de Dumnezeu, Izvorul vietii, ciclem in piicat, ipsqic[giunq .si deserticiune, desfigurdnd si intindnd in noi ehipul tuiDumne,aqlr. Ldcomia burtii ;i concupiscenta ne lintuiesc de pim0nt qi am purea ziceci ne reteazi aripile sufletului. Stiti cAt de inalt era zborul celor ce s-au ciatpe sine postului si infrdnlrii? Planau in ceruri aemenea vulturilor; fii ai pii-mdntului fiind, tr[iau cu mintea si cu inima in ceruri, auzeau acolo cuvintenegrdite, inv[tau dumnezeiascd inlelepciune. Cdt cle mult se injoseste ornulfhcAndu-se rob pdntecelui, mdncirii si biuturi ! isi perverteste firea, cea crea-ti dupl chipul lui Dumnezeu, se face asemenea clobitoacelor necuvdntitoare.clazdnd chiar mai jos decdt acestea. Vai noui, cdt de mult suferim din prici-na patimilor, nlravurilor noastre nelegiuite! Ele ne impiedicl sd-L iubirn peDumnezeu, si ne iubirn semenii, si indeplinim poruncile Domnului. Ele facsi prindi ridicini in noi ucigitorul egoisrn trupesc, care, de cele mai multeori, duce la pierzanie vesnicl. Astfel, bEl_yulqr, pentru a-gi satisface o pliice-re trupeascl qi pentru a se indobitoci, nu-i pasi ci cheltuie;te o gr.oizii riebani, dar se zglrcegte cand este vorba sI dea un blnul unui sirac; fumitorulrisipeqte in vAnt zeci si sute de ruble, iar cdnd ar trebui si dea cetivffifriunui sdrac, spre mdntuirea propriului sau suflet, pregeti; iubitorul de haineluxoase, de mobili qi tac0muri scumpe ;i la modir cheltuieste ca sir-si faclpofta sume imense, dar trece indiferent si dispretuitor pe ldngl siraci: ceicirora le place sd mdnAnce bine Ei care nu se dau in lituri sii cheltuiasci pen-tru o masi zeci gi sute de ruble uu se inclurl si dea slracilor nic,i rn[car unsfanf. Postul ii este necesar cre$tinului deoarece, cle la inomenirea Fiulur lrriDumnezeu, firea omeneasci a fost induhovnicitd, indumnezeiti si noi tindernacum spre impirSlia de sus, care ,,nu este mdncare si biuturii. ci clreptate sipace qi bucurie in Duhul sf0nt" (Romani 14, 17).,,Bucatele sunt pentru pan-tece si p0ntecele pentru bucate ;i Dumnezeu va nimici si pe unul si pe iele-lalte" (l Corinteni 6, l3). A manca si a bea inseamnl a face o patirnir pentrupldceri trupesti si aceasta este o caracteristici a plgOnilor, eare" necunosc1ncldesfitiri spirituale, ceresti. i;i irosesc viala in plicerile pdntecelui, rnAncdnclsi blnd in exces. De aceea Domnul os0ncleqte, nu o clati. ?n Evanghelie

287

aceastl p[gubitoare patim[. Este oare ralional ca omul si trliascd mereu intr-un delir al pdntecelui, intr-un rigAit de mAncare? Poate fi redus omul la obucitirie ambulanti, sau la un cos in continul futnegare, cu care i-am puteacompara, pe bunl dreptate, pe cei ce fumeazl continuu? Ce plicere poate fiaceea s[ triiesti mereu in aburi de mdncare gi in fum de tutun? Cu ce ar puteasemina casele noastre? De ce sd viciern aerul cu miasme, pe care si le qi

respirim qi, mai presus de aceasta, de ce si ne intunecim si s[ ne asfixiemsufletul, si ucidem in el cele din urmd potenfe?

levii din institutiile scolare invati o sumedenie de lucruri, dar defoarte multe ori nu li se dau singurele cuno$tinle cu adevdrat nece-

sare, qi anume: despre-p_upqnezeu, dery.rq-ej i.nq-i;j, dqslfgeqal4g-Fi,ltmi-lelelqtqpifi!g41", dgslrelimlqniq-ia lor, atu-nc_i c_8nd sq lipsqsc {e- Duurnezeu qi

iqf1p,g$ 9q _pl1qn_ezeu. Aduceti-vi aminte de rugiciunea Sfflntului EfremSirul: ,,D[-mi, Doamne. s[-mi vdd pdcatele mele". A-1i vedea plcatele, intoat[ mullimea qi mdrs,ivia lor, este, intr-adevir, un dar al lui Dumnezeu, pecare il poti obtine in urma unei rugdciuni sArguitoare. De aceea ce am spusmai inainte se potriveEte multora: elevi. oameni bogati Ei de vazd. Cunosc nupuline lucruri, posedi multe, dar deseori nu cunosc esenlialul. ,,CIci ai as-cuns acestea de cei infelep{i si pricepuli si le-ai descoperit pruncilor. Da, Pd-rinte, cXci asa a fost bun[voirea inaintea Ta" (Matei Il, 25-26). Cdt de min-unate sunt lucrurile Tale, Doamne! Vedem ci harul lui Dumnezeu qi bunurileacestei lumi nu pot insemna acelaqi lucru qi cI patima noastrl pentru acesteadin urm[ nu se poate impica nicicum cu harul dumnezeiesc.

are este iubirea Ta, Doamnel Datu-Te-ai chinurilor din iubire pen-tru mine. Privesc crucea Ta si mi minunez de dragostea pe care

mi-o porli s,i pe care o porli lumii intregi, fiindci q"ruggg g!!g-lg!lt!Ul vldit altlbinlfqlglgggU noi. ,,Mai mare dragoste dec0t aceasta nimeni nu are, casufletul lui sd qi-l puni pentru prietenii lui" (Ioan 15, 13). Tainele Tale Dit[-toare-de-viati, Doamne, stau mereu drept cea mai buni dovadi a iubirii Talefatl ddnoi, picdtoEii, cici dumnezeiescul Tiu Trup s-a fr0nt pentru mine 9ipentru noi toti; iar SAngele Tiu pentru mine gi pentru noi toti s-a vdrsat. Dauslavl, Doamne, minunilor siv0rsite de Sfintele Tale Taine asupra credincio-qilor T[i, care le-au primit prin mine; dau slavl nenumlratelor vindecdri, lacare am fost eu insumi martor; dau slavi lucririi atotmantuitoare care s-asivdrEit in mine insumi prin ele; dau slavl milos0rdiei pe care mi-ai ardtat-oin ele gi prin ele, puterii Tale Ditltoare-de-viati care siligluieste in ele! Di-mi, Doamne, pentru iubirea pe care mi-o porti, si Te iubesc qi eu, din toatdinima, s[-mi iubesc aproapele ca pe mine insumi, si nu-i iubesc doar pe ceice mi iubesc, ci si pe cei ce mI urisc.

288

.,\f nvatd-md. Doamne, dr-mi tirie prin Duhul rdu cel Sfant si vietuiescI in dragoste. Potoleqte viforul patimilor, cel ce stinge iubirea cereascl.

evanghelicd, fd ca inimile noastre si moard pentru lumestile desfltiri. Da-mi, Doamne, si pun harul riu, pacea, dreptatea si adevirur riu deasupratuturor bunurilor plmdnteqti si sI rimAn in ele, in toate zilele vietii mele pAnila ultima suflare!

egtiinla, inapoierea, asprimea, neindemAnarea inirnii sunt cJe o nriede ori mai vinovate decdt nestiinta rnintii. Fiindci nestiutorur, omur

cu mintea intunecatl, meritl consideratie si cornpitirnire. in tirnp ce un ol)linstruit, dar dedat patimilor si viciilor riutilii, trufiei, inganrfirii, invidiei,avaritiei, licomiei, betiei, arghirofiliei, curviei ;i altor patimi, in pofida rnul-telor sale cunostinte si a faptului ci cunoaste voia lui Dumnezeu, rirnine unom cu inimd de piatri, mort pentru Dumnezeu. de vreme ce nu pune in lu-crare cunostinfele si normele morale pe care le posedi, nu inclepline;te voialui Dumnezeu, ba chiar i se impotrivefte cu mai rnulti nerusinare si indrlz-neali dec0t un ignorant. S:lgp]ttglgglllir"l_b_trUdql9g,-lle_r4q_tQre,4,ln1ql9nia,!Ag_"..ryC,-_{g_b{99q qlui !-gr,roraqr preruiesc mai mulr in fata lui Dumnezeudec6t toatd stiinta noastrl, tot lustrul exterior, expresiile frunroase invdtate pede rost, eticheta frprnicii, mgiciunile lungi, discursurile me;te;ugit alcitui-te. si picatele ficute cu nestiinti isi pot gisi o scuzi. De aceea respecti ne-stiinla ce are simplitate gi invali de la ea ceea ce ii lipseste talsului ilstruir:simplitatea, nerS.utatea, ribdarea ;i celelalte. Negtiutorii sunt prunci inu-uHristos, cirora Dornnul le dezviluie uneori tainele Sale.

f i nu sunt din lume, precum nici Eu nu sunt din lume" (loan 17,,,LJ 16). Sunt cuvintele pe care Iisus Hristos Domnul le-a spus crespre

apostolii Sdi. Este cel mai mare elogiu ce li se putea aduce. De ce oare? pen-tru c[ tpostolii, trd_i]1{tilgg_e, itglu rqe$pIq srraltu, s-!-14j-ni cle orice patimir&t[ !g ea, qg:,s1qrig!4U iq l_Um,e nlci gJq{g,, !t!c_i_b!gnt19, nici clesfi.rare, nici!i!l!19 cgj_r,c_a!_d*4r ! {g$Ji!tll"_ ye-qi!9_drn-t.r,p iiltqrjuuC"cera.c-a Eq, p.q-olupqti-4e cele qeresll-qi quge-Laula elq,la_s_!ry4 gerea ci, ciutau cele ceresri,nestricici_oase._!gg4lr_e-_nestricicioasl,_,!9q_fi!rr1 e^greqri, pace cereascr inDulqlez..qq$i:t-uuueeu€l. Noi, picltosii, suntem din aceasti lume. ciutimslava acestei lumi, bogitii materiale, sinitate, viali lungi, desfitare cu celeprmdntesti, liniste si bucurii lumesti. Toate necazurile, patirnile, ispitele, ne-reusitele, atunci cdnd ?ncercim si ducem o viati crestineasci, ni se trag de-acolo de unde ne-am impitimit de lume si de bunurile ei.

T\ e ce oare rugiciunea de-acasd trebuie unnati gi de mersul la biseri-l-/ cd,la slujbe? Dd-mi voie si te intreb de ce mdndnci si bei. iesi ia

aer curat qi muncesti in fiecare zi? Pentru a-fi rnentine in viati trupul si a-i

289

da vigoare. $i rugiciunea trebuie practicatd tot ca o necesitate, pentru amentine gi forrifica viata sufletului, pentru a-i reda vigoarea, clupir ce a fostanemiat de picate, pentru a-l purifica, administrdnclu-i-se o hran[ ;i o bdu-turd care sI-l ajute s[ elimine secre{iile ;i impurititile nocive. Dacir, cunos-c0nd toate acestea, continui sd nu te rogi, dai clovacli de o mare nechibzuintd.Te ingrijesti in tot chipul de trup, ii dai toate bunltIlile, cauti si-l rnentii vig-uros, dar sufletul il la;i in negrijd. Deqi stii ci omul este o fiinti binari, secompune din trup ;i din suflet.

D ine ar fi 1LnllpurtIm de- pglo__p4q4 cqlo, vo1lele dq oc_ad cg ca{el-l ne-a defailqat careya, sI le trecem sub tlcere sau si ne inchipuim

- -:-----*. - ---ca arn auzit cuvinte de iubire si bunlvointi. Daci vom face asa. sufletul nos-tru vtrldmane netufUuiat.-fd[ce de colo pdni colo vorbe cle uri si inviclieface mult rdu. Ele provoacl adesea in oanrenii pripigi ;i egoisti, pe seamaclrora au fost spuse, adevirate furtuni suflete;ti, reaprincl focare de uri, iscridiscordie. Trebuie si ne inarmim cu rdbdare crestineasci si cu inlelepciuneasarpelui.

/^t uln se intAmpli oare cI ajunge o singuli vorbl aspri. o sirnpll birfl\- care sI ne produci o impresie din cale-afarl de proastd, sI ne tul-

bure p0ni in strlfundul sufletului, in timp ce alti dati. mii cle vorbe bunedespre Dumnezeu, de pildi, sau despre lucrarea Sa in lurne s[ nu ne misteinirna deloc si si se risipeasci in v6nt? Diavolul vine qi smulge cuvAntul se-mlnat in ininrile oamenilor qi tot el, pe de alti parte, aduce in inimile noas-tre seninte de riutate si nu scapi nici cel mai rnic prilej sir ne starneasci m0-nia si invidia fatl de aproapele nostru. Ajunge si anrnce careva asupra noas-trii o singuri privire, de cele mai multe ori fir[ nici ur.r gOnd liu, pentru cirnoui s[ ni se pari suspectl. sir incolteascl in noi ura impotrivzt acelui om. Sinu punem la inimi rdul pe care ni l-au ficut cu sau firri voie semenii, deoa-rece stim de unde vine de fapt acel rdu: ,,Lumea intreagl zace sub puterea ce-lui viclean" (1 Ioan 5, 19) incr de la incepururile ei. Sralauui,4q p-q4ernla inlr4a iignirile, 9g*p_9_rqg_im pentru cei ce ne defirimeazra, ca qi c0nd ar tibineflcitorii nogtri, fiindci chiar in aceste oclri pot fi glsite cuvinte de folos,cu toate ci nu pornesc dintr-o inimi binevoitoare. Dumnezeu si-i lumineze;i si nu le socoteasci acest picat, iar noi si fim cu luare aminte, ca si nu-idim prilej diavolului sd ne tulbure.

nf n aceasti viat5. picituim mereu gi cu toate acestea, suntem atdt deIincrezitori in sine, incdt nu acceptdm si ni se facl nici cea mai micd

observatie, mai cu seamd in prezenfa altora. in viala viitoare ins[, greqelilenoastre vor fi date in vileag in fafa intregii lumi. Arnintindu-ne mereu deinfrico;dtoarea JudecatI, sd suport[m cu smerenie qi fir[ rlutate mustririlece ni se fac acum qi si ne indrept[m de toate neajunsurile gi pdcatele. Si

290

ribdim mai ales mustrlr'ile mai-marilor nostri, pe care s[-i inlelepteasciDumnezeu sI nu ne certe cu rdutate, ci cu dragoste si cu duhul blAndetii.

preferd mustrdrile drepte sau nedrepte care iti vin de la oameni. pen-I tru ca si te indrepti aici ;i si nu fii certat la infricositoarea Judecatd,

inaintea lumii intregi, a ingerilor si a oamenilor. Ce greu ne va fi, Doamne,si indurdm spaima si rusinea infiicogdtoarei Tale Judec[ti!

1^1mul rlu trebuie depldns, nu trebuie sI ne inrlim impotriva lui,L/ tiinOcd prin aceasta facem pe placul Satanei; priveqte-l pe oricare

vrljmaq nu altcumva decAt ca pe o crealie a lui Dumnezeu, fIcut5 dupl chi-pul lui Dumnezeu gi ca pe un mddular alpropriului nostru trup. Sd nu-l urdm.adici sI nu ne facem asemeni diavolului, fiindci omul cuprins de r[utate estediavolului atata timp cit nu-l pdrlse;te acest sentiment. Se cuvine sd fimmereu bl6nzi, buni, cu inima iubitoare. rdbd[tori, ca si cum n-am observa de-loc rdutatea altora. ,,S[ biruim riul cu binele" (Rornani 12.21) si pe oameniir[i, cu o mdngdiere, cu o fapti bunl. SI ne f'ereascl Dumnezeu de a.cea sus-piciune rea care ne face s[ vedem in semenii tiostri uumai p[4ile proaste: inmiEcdri, in gesturi, priviri, voce, contportament. in fiece cuvdnt.

1 4ulpmescu-Ji, Doamne, ca imi d[ruiesti de fiecare datd o viatiIVInoui cdnd slujesc Dumnezeiasca Liturghie, cu lacrimi de pociinti

si de mullumire ;i cdnd mi irnplrtd;esc cu preacuratele gi de-viatl-fdcdtoa-rele Tale Taine. Sfintelor Tale Taine datorez faptul c[ m[ aflu incii in viati,c[ nu rltlcesc pe cii greEite qi ci mI bucur de un bun renurne in poporul Tdu.Sfinleasci-se iar qi iar mlrelul Tdu nume iu mine si in tot poporul cel cresti-nesc si in toatl lumea Ta. Vie impiralia Ta, irnpirirtia adevdrului, picii si bu-curiei intru SfAntul Duh, in toate inimile noastre, intocnai cum ai cuvdntatTu: ,,Voi locui in ei ;i voi umbla (...) li voi fi voul tati si veti fi Mie fii 9ifiice" (2 Corinteni6,16. 18). $i facl-se voia Ta sfinti. in[eleapt5, atotbuni,atotdesivArgiti, atotfericitoare. precum in cer, asa si pe pdmdnt, in tot popo-rul TIu Ei in mine picitosul, fiindci voia noastri este greEiti, mioapi, pici-toasi, primejdioasi, trufaqi, leneEI, avari, iubitoare de lux ;i de arginti.

Q aracii iqi strigi nevoile stdruitor qi uneori cu insolenti, dar gi patimileL) noastre se manifestl cu inclp[fAnare, st[ruitor, insolent, precum zg0r-

cenia, setea de agonisire, desfrdnarea, rdutatea, invidia, trufia, hofia, erezia,dezbinarea, superstilia, idolatria. Sd cedlm cu chibzuinti cererilor insistenteale siracilor qi suferinzilor aflafi in nevoi. Aceasta va fi spre folos mdntuirii qifericirii noastre veqnice. Aqa cum cei slraci sau suferinzi ne silesc sI-i compd-timim, tot a$a si ne silim s[ fim buni, pdn[ cAnd mai avem vreme sd fim, tota$a cum ne sileqte mereu pdcatul sd gresim ;i s[-L mdniem pe Dumnezeu.sporind astfel noi ins,ine ,,combustibilul" care va intretine focul gheenei, focul

291

care a inceput sI ne pArjoleasci inimile inci de aici, preinchipuind vlpaia ceaveqnici, cu plangere vesnici qi cu scragnirea din{ilor. ,,imprritia cerurilor se iaprin str[duint[ si cei ce se silesc pun mAna pe ea,. (Matei ll, 1Z).

Q i vrajnrapul depune eforturi ca si ne prindi qi si ne arunce in gheenr,

Y lo-latraga pe cei neprevrzitori, necredincioqi, care nu se pociiesc sicare raman legati de bunurile acestei lumi.

T\ e ce oare ziua de odihni vine dupi ;ase zile de munci? pentru cal'-l sdnu uitiim nicioclati cii, dupi ostenelile acestei vieti, va veni ziua

vesnicei odihne. cici, dupi cuvantul Apostolului: ,,Drept aceea s-a lisat altisirbltoare de odihni poporului lui Dumnezeu" ( Evrei 4,9. Dar duminicasenrnifici ziua invierii obqte;ti, clupi care va veni o zj de odihnl pentru toticei ce au lucrat binele in aceasti viati, intru Hristos Iisus.

fl frandele si milosteniile pe care le dim siracilor, oricare ar fi ele, nu\-/ pot fine loc iubirii de aproapele, daci inirna nu o mai simte. De

aceea, 4$[ql_sa1tddgrf1-gr,ilq_s1_qn_i__e 1g9b"uj9 si avem griji ca ea si fie dati cudlagoste,_din inirnL-de_b_quavqiq, nu_cu p_irere cle r:iu. insusi cuvdntul rnilos_tenie inseamni de fapt o lucrare si o ofrandl a inimii. un dar flcut cu urnilin-[i, cu compasiune fa]d de omul slrman, cu umilintl si cu pirere cle riu pen-tru greselile pe care le-ai flcut ;i pentru a clror spdlare se ;i di milostenia.Fiindci, dupr cuvantul scripturii: ,,\[]g!!gniq izbive$rejg_gr.o:rrte $l_crugl4olllgjagal. fobit 12, 9). Cine di miiostenie in sili, firi chef, a, pir"* d;rau, cu zg0rcenie, inseamnl ci nu qi-a recunoscut picatele. nu s-a scrutat pes ine. M i l o s te ni4- e ste b i nefrc it oarg_Lqpumul r6.nd Bentru scl _ce o _dL

Si nu ne rizbunim pe nimeni,nici micar cu un gAnd sau intentie rea,

sI lisim rlzbunarea pe seama lui Dumnezeu

NT u te ldsa biruit de riu (de cel al semenilor), ci biruieste riul cu,,r \ binele" (Romani 12,21). Dar esenfial este sd te rogi pentru cei ce

fac riul. Pe noi inqine gi unii pe allii si toatd viala noastri, cu toate lipsurilesi cu toate necazurile unora si ale altora, lui Hristos Dumnezeu si o dlml SInu ne rizbunfun pe nimeni, nici micar cu un gdnd sau intentie rea, si lisimrdzbunarea pe seama lui Durnnezeu. ,,A Mea este rizbunarea. Eu voirdspliti" (Romani 12, 19 si Deuteronomul 32, 35), zice Domnul. Si-i iubimqi pe vrijmaEii nostri. Pe ei ii invari si ii atAtd diavolul.

292

r| eatrul face sI se atrofieze viafa crestineasci. o pustieste, ii di un ca-I racter pdgdn. ,,Au alipit toate si au adormit" (Matei 25.5). Un ase-

menea somn fatal poate provoca ;i teatrul. $i mai ce incl? Stiintele predatela qcoali intr-un spirit pig0n, grijile vietii acutizate pini la insuporlabil. iu-birea de agonisire, de onoruri, de distractii. Teatrul este o gcoali a lumii aces-teia, a stlpAnului acestei lumi - diavolul - despre care ;tim c[ se preface une-ori in inger de lumini, pentru a-i putea ademeni mai lesne pe neprevizitoriluneori il puteai descoperi strecurat ;i intr-o piesl. chipurile moralizatoare.pentru ca sI ni se spunl apoi despre teatru ci este prin excelentl o ;coali demoralitate si cd trebuie frecventat nu mai putin clec0t biserica, ba chiar si maides. Fiindcd - de ! - la bisericd auzim mereu aceleasi lucruri, pe cind la teatrupiesele sunt diverse, ca qi decorurile qi personajele...

A Dentru a-ti da seama tu insuli daca ifi iube;ti sau nu aproapele, duplI Evanghelie, cercereazd-te pe sine ori de c0te ori e;ti jignit, cleflimat,

batjocorit, sau nu !i se da respectul cuvenit in societate, sau cAnd subaltemiitdi fac greEeli in serviciu ;i nu dau semne de indreptare. Daci reuse;ti sl-tipistrezi calmul, gi nu te laqi cuprins de duhul vrajbei, urii, intolerantei, dacirnu incetezi si-i iubesti pe acei oameni ca si pAni atunci, adici p0ni a nu tefi defiimat si a nu fi dat semne de indreptare, inseamnl cI iti iube;tiaproapele, dupl Evanghelie. Dacd te enervezi, te minii, te tulburi, inseamnici nu-l iubesti. ,,$i daci iubili pe cei ce vi iubesc, ce risplati puteti avea?"(Luca 6,32, comparl gi Matei 5,41).

/a't ntruc0t suntem striini, venetici, cllitori spre implritia cea de sus, nuI trebuie si ne lisim strivili de grijile vietii de-acum, si nu ne impati-

mim de foloasele acestei lumi, de bogdliile, pllcerile si onorurile ei, pentruca aceste preocupiri qi aceste patimi sI nu ne creeze dificultdli ;i si nu nefac[ de ruqine in ceasul mortii. Cregtinul trebuie sd se deprindi incii de-aici.de pe pdmint, s[ ducl o viatl cereasci, in post, neagonisire, rugiiciune, dra-goste, blAndele, nerdutate, ribdare, curaj qi caritate. Greu ii va fi in ceasulmo4ii omului care in aceastl viafd ;i-a fdcut idoli din bani, m0ncare, biuturi,din onoruri lumesti! Nimic din toate acestea nu-i vor fi atunci de folos,fiindci si-a legat inima de ele, nu de adevdrata comoard, dititoare de viatd,virtutea. De aceea, ca sI avem parte de moarte u;oar[ - fiindci de moarte nuscapl nimeni - sI nu iubim nimic din aceasti lume! ,,Ci avAnd hranl siimbriciminte, cu acestea vorn fi indestulati" (1 Timotei 6, 8).

/\.f n bisericl mi simt cu adevlrat ca in cer, cerul pe pimint. Acolo vidIchipurile Domnului, Preacuratei Niscitoare de Dumnezeu, ale sfin-

filor. Acolo este tronul lui Dumnezeu. crucea dltltoare-de-via{i, Evanghelia,veqnica veste bund, cuvAntul lui Dumnezeu, prin care toate s-au ficut; acolo

293

sunt chipurile sfinpilor. M[ simt ca si cum ar fi de fati aievea Dumnezeu,Maica Sa, puterile ceresti, toti sfinlii. cu adevlrat, cerul pe pirndnt! Acolote recunosti si te simli parte lucritoare a Trupului lui Hristos si a BisericiiSale, mai ales in timpul Sfintei Liturghii qi al irnpirtirsirii cu Sfintele Taine,cu Trupul Ei s0ngele lui Hristos. o, ce viali ar: trebui si cluc, si gOndesc, sdsimt, s[ vorbesc pentru a mi invrednici de acest cer pe pilnint! Trebuie sItr[iesc demn, si rni ridic la inlltimea chernlrii cle ciire rn-anl invrednicit clinmila Preadamicului Dumnezeu. Cum ar trebui si triiesc. cAt de blAndl. deiubitoare, de smeriti, de curati qi de infrdnati ar trebui si-mi fie viata, pen-tru a-i putea chema, cu vrednicie, ca pe adeviratii nrei Stipdni, pe PreasfdntaNdscitoare de Dumnezeu gi pe insu;i Domnul Slavei? invredniceste-md,Doamne, de o asemenea viati! Vreau si triiesc flcdndu-ml clestoinic denumele de crestin, dar nu gisesc in mine puterea de a trdi asa. Picatul miademenegte neincetat, poarti rdzboi cu sufletul meu.

1r heamd, firl a sta la indoiall, cu inirni curati, pe Dornnul Dumne-lr-- zeu; cheami ingerii si sfinlii, cei ce prin harul lui Dumnezeu, prin

comuniune sau lnitate cu El gi prin curitia fiintei lor ne aud. cum nu sepoate mai repede, chemarea noastrd ajunge la ei cu iuleala fulgerului si neindeplinesc cererile, cu voia lui Dumnezeu.

.. A -L iubi pe Dumnezeu din toati inima inseamnl a nu te impitimi de'n

-f1.nirnic din aceastl lume, a-ti increclinta intru totul inima DomnuluiDurnnezeu, ficAnd voia Sa in toate si nu voia ta, a-L iqbi-pg Dqmllezeu din1q!qufictql,-ad19a-$:Llig 1nl4lglqgreu la pg!Ulg.?_q[iai iniuru sI se sllds-iuiasci toati in El; si-!i pleci voinla ta vointei Lui. in toate imprejurlrile vie-tii, la suplriri, la necazuri. A-L iubi pe Dumnezeu din toate puterile, adiciin aqa chip incit nici o putere potrivnicl sd nu ne poati desplrti de iubireaSa ;i nici o imprejurare a vietii noastre, oricare ar fi ea, necazul, sau stram-torarea, sau prigoana, iniltimea sau addncul, sau sabia (cf. Romani 8, 35, 38-39). A-L iubi pe Dumnezeu cu toate gcndurile, adici si cugefi rnereu la El.la bunitatea Lui, indelunga-I ribdare, sfintenia. atotputemicia, la fapteleSale, si-1i alungi prin toate mijloacele gdndurile <Jesarte si amintirile viclene.A.ll-tu4pg-Qqule-z-qq iqgeam4i sd iubesti din.tot q!!!etul dreptatea ;i sIg&$t-&f4d9lejq?, dupd cum s-a spus: ,,lubit-ai dreprarea ;i ai urAt flrldele-gea" (Psalmul44,9) A:_Lfub! p9 Dqpnezgu ius_g_ql4-na q le._u! pg*lineinsuti,adjgg-y*g.ch-1Jl aua,lryPery-{t"ft !!1.. ,,Daci vine cineva la Mine si nu uriste (...)chiar gi sufletul siu insuqi, nu poate sd fie ucenicul Meu" (Luca 14, 26). infiecare dintre noi, in gdndul, in inima ;i in voinla noastrl slldgluie;te o pLlt-ere rea, foafie vie si activi, care se strdduie;te rnereu, zi de zi, clipi de clipzi,sd ne indepdrteze de Dumnezeu, si ne indemne spre ganduri, dorinfe, inten-!ii, ispite, cuvinte qi fapte de$arte, s[ ne trezeasc[ patimi qi sr ne impingd

294

spre ele firl voia noastri, adicl spre riutate, invidie, pofti de agonisire, tru-fie, iubire de onoruri si de slavl cle la oameni. trandivie, nesupunere, indirit-nicie, inqeldciune, neinfrAnare. A-L iubi pe Dumnezeu inseamnd a-i indepli-ni poruncile. ,,Dac[ MI iubeste cineva, va prazi cuv0ntul Meu (...) cel ce nuM[ iubeste nu p[zeqte cuvintele Mele" (loan 14, 23 si 24).

ft omnul stipdneqte peste o nemisurati bogitie: peste lurnini, aer.L-l apd. pdmdnt, foc, cele cinci elemente ale lumii materiale, cele ce in-

tr[ si in alcltuirea corpului nostru si plin care acesta iqi asiguri viata. Dar siomul este stipdn peste bogilii firi seamln: cele ale pimAntului gi ale apei.El este cel ce se bucuri primul de ele, ca irnpirat al creaturii. Multumescu-TiTie, Creatorul nostru! Slavi Jie, Proniatorul gi Riscumpiritorul nostru, Celce ne-ai ficut dup[ chipul ;i asemlnarea Ta. Cel ce ai binevoit si Te imbraciin firea noastrd!

f n .. consti adevlrata avutie 4 qm{U1? in-chlpqhi asglnanalga la sqlDu4qn"reu, nuil;il;; in p,,*anturi, nu in bani, nu in cunogtinle

qi priceptri;Affitegti, nu in titluri nobiliar", nu in rnultimea slu-qilor, nici inmullimea hainelor si indeobste a bunurilor plm0ntesti, fiindci toate acesteasunt lovite de putreziciune gi trecitoare. Sufletul insi, chipul lui Dumnezeu,are viali vegnic[, iar boglliile lui sunt virtutea, sfinlenia, smerenia, neriuta-tea, infrdnarea in toate, credinfa, nidejdea si dragostea.

I tunci cAnd cu credinti . cugetand la cele vlzute. privesc sfintelel1' icoane in bisericl gi toate cele ce se afl[ in ea, m[ cuprinde o stare

de minunati contemplalie. Intreaga biserici mi se infiliseaz[ ca o istoriesfdntl, cu figurile sale cele mai de seamI, cu faptele minunate care au prinsvialI in neamul omenesc, prin cuv0ntul lui Dumnezeu. Vid acolo aieveaistoria ciderii omului si restauririi lui prin minunata iconomie a lui Dumne-zeu, vid ridicarea neamului otrrenesc prin intruparea lui Dumnezeu, indum-nezeirea qi inlllarea noastri la cer. Aici ni se arati Arhanghelul Gavriil. celce a binevestit intruparea Fiului lui Dumnezeu din Fecioari, aici vid Naqte-rea dumnezeiescului Prunc, o vId pe Feciotrra Maicl, ieslea de la Betleem,vld tiierea imprejur, botezul, il vid pe Sirneon in templu, intdmpinindu-Lpe dumnezeiescul Prunc, vid schirnbarea la fat[ si revlrsarea lurninii pemuntele Taborului, intrarea in Ierusalim a Dreptuh"ri. BlAndului, Mdntuitoru-lui imp[rat, vdd Cina cea de tain[ gi instituirea atotrnAntuitoarei Taine a Cu-mineclturii, vId patimile atotmdntuitoare ale Domnului slavei. Vid, ca gicum m-as fi aflat acolo, Golgota si pe Domnul rdstignit pe cruce pentru pi-catele lumii, v[d cobordrea in iad a Biruitorului iadului si eliberarea celorinchi;i acolo, invierea qi inillarea la cer, toate pentru rnAntuirea lurnii si pen-tru propria mea mdntuire. In biserici mi aflu intr-o divind contemplalie qimultumesc Domnului c[ m-a iubit atAt de mult. ci m-a invrednicit de o atAt

295

de ntare cinste. ci m-a ficut pdrtas unei asemenea fericiri. Dar cAnd caut ini-untrul meu, in inima rnea, ce vid acolo, o Durnnezeulel vid un abis de p[-cate, si.vdrsite cu voie sau fdri voie, abis de neputinte, de ispite, de necazuri,stramtorlri, spaime, uneltiri ale vrljmasului, beznl de nepitruns, cideri cumiile, dezastre qi rnoarte; vid uneori in mine insumi intunericul iadului.

a Q Pecificul, fofia qi viclenia aclemenirjlor cliavolului in raport cu oa-rJ menii srau in faptul ci el i-a inselat si ii in;ali pe oameni, i indeamnd

si iubeascr lumea ;i toate cele ce sunt in ea: deqafta inlelepciune, bog[tia,nririrea, onorurile, plicerile lumesti, ii invati si se ?ndepdnezede Dumnezeusi de cereasca Sa impirdtie, de fericire; si iubeascd lucrurile pimdnteqti za-darnice, sd se preocupe in cea mai mare misuri numai de aflarea si acapara-rea lor, si dispretuiascl sufletul si cerintele sale firesti; sd iubeascl trupul, si-nitatea trupeasci, culoarea, frumusetea, grisimea, iubirea de desfitdriile t.u-pului, sd urascd sufletul, aclici virtutea, sir dea uitlrii nemurirea sufletului, sidea uitlrii Arhetipul lui, adici pe Dumnezeu, si nu se mai gandeasci la m6n-tuire. la cdile care duc spre ea, spre Dumnezeu gi la unirea cu El. Fericiti suntsfintii, pllcuti lui Dumnezeu, cei ce urdsc trupul, cei ce s-au ingrijit de suflet,de lucrul cel nemudtor - jalnici si blestema{i suntem noi, cei ce iubim lumea,bunurile ei striclcioase, cei ce ii facem pe plac trupului, dispretuind sufletul.

I aca uneori unii cre;tini orlodoc;i nu gisesc loc in credinfa lor si pen--lJ tu Tainele Bisericii, este semn lirnpede ci mintile si inimile acelor

oameni nu suttt curate. ci sunt supuse patimilor si ci nu pot suporla curdtia silumina credintei, asemenea ochilor bolnavi care nu suporti lumina soarelui.Aceasti cotnoarl cereascl pot si si-o pistreze in inimd numai oamenii care s-au indepirrat cu mintea ;i cu simturile de ispitele vietii de toate zilele.

6aca toti plstori i . adicir sluj i tori i Biserici i . si pistorit i i lor s-ar rugaI-'' lui Dulttrtezeu cu sinceritate si in prietenie reciprocl. intr-un suflet.

cu acele rugiciuni pe care ni le-a dat Biserica pentru a fi rostite cu glas taresau spuse in taini, ar putea oare exista ceva care sI nu putem obtine de laDumnezeu cdnd ne rugrm? De c0te bunititi n-am avea parte atunci, de cdtepdcate si patimi rele, necazuri, supdriri n-anr gisi izblvire? Aceste rugdciunisunt cele mai chibzuit alcituite din cdte ar putea exista, mai rationale, maipldcute lui Dumnezeu, mai puteraice, mai in stare si incline bunivoinlaDomnului spre toati milos0rdia. Sr clea Domnul si ne rugim intr-un suflet,sincer, putenlic, concentrindu-ne toati atentia.

5 a-mi. Doamne, sr cad inaintea T'a cu ruglciune pentru toati lumear-', si penrru plenitudinea Bisericii si si o fac mereu cu dragoste atot-

cuprinzitoare si nefltarnici, fiindcl prin bunitatea Ta sunt rugitor pentruto{i si pentru picatele rnele. Dd-mi, Doamne, Dumnezeule-prrinte, iI pot

contempla dragostea Ta negriitl fa1[ de lume prin care ne-a fost dat Fiul Tdu

iubit, Unul-Niscut. D[-mi, Doamne, Fiule al lui Dumnezeu sI pot contem-pla p[timirea Ta in lurne ;i pe cruce pentru mAntuirea noastri. Da-mi. Doam-

ne, Duhule Sfinte, s[ pot contempla bunltatea Ta. care s-a revdrsat si se re-varsl prisositor asupra lumii, prin meritele Domnului nostru Iisus Hristos, de

care se umple atat de des si nevrednica mea inimd. Treime Sfintl. dI-mi sd

Te sl[vesc neincetat, cu o guri gi cu o iniml si mai vdtlos cu fapta.

1A ine contesti necesitatea posturi lor uit l din ce pricinl au clzut irt

\-, pdcat primii oameni (din neinfrlnare) qi ce armir impotriva picatu-

lui si a celui viclean ne-a dat Mintuitorul cAnd a fost ispitit in pustie (postind

patruzeci de zile), acela nu Stie sau nu vrea si stie ci ornul de cele mai multe

ori de indepirteazi de Dumnezeu qi cade in picat prin neinfrinare, asa cum

s-a intdmplat cu locuitorii Sodomei ;i Gomorei qi cu cei ce eiu triit pe timpul

lui Noe, fiindci toate picatele oamenilor se trag de la neinfrAnnre. Cine nu

recunoaste necesitatea posturilor. acela isi refuzd. siesi si altora o amri impo-

triva multor patimi ale trupului gi a diavolului, patimi cate ne pricinuiesc atA-

ta riu, mai ales prin neinfrdnare, acela nu este osta$ al lui Hristos, cdci in-

seamnd ci renuntl la acea armi qi se di pe sine rob trupului iubitor de cles-

fltiri qi de picat. in sfdr;it, acela este orb, fiindcl nu vede relatia dintre

cauzele qi efectele lucrurilor.

C1 d nu uitlm niciodat[ c[ suntem fiinte cizute, intinate, vinovate inain-

D t.u Dumnezeului dreptdtii; ci suntem fiinle perverrite ;i c[ se cuvine

si ne smerim mereu, adAnc, in fala lui Dumnezeu si unii fali de al1ii. Acest

lucru ni-l inspirl gi ruglciunile bisericegti care se citesc zilnic. ,,Dumnezeule.milostiv fii mie p[cItosului", ,.implrate ceresc", ,,Sfinte Dumnezeule", ,,PreaSfinti Treime", ,,Tatil nostru", rugiciunile de dimineali Ei seard ;i aproape

toate celelalte rug[ciuni. De aceea ;i tineretul din scoli ar trebui s[ ;tie si sI

retini inainte de toate ci a odrislit dintr-o ridlcini supusir piicatului si c[ el

insusi se supune la tot plcatul, s[ ageze aceasti cunogtin]I la temelia tuturor

celorlalte si, chiar dac[ va acumula multi stiinti, sit nu se umple de trufie, ci

si se strdduiascl mai inainte de toate si-si curele trupul ;i sufletul.

f ubegte-li patria pimfinteasci ;i pe pirintele ei. Ea te-a educat, te-a in-I struit, te-a flcut si insemni ceva printre oameni, ti-a dat respectul ce

!i se cuvine, ili di de toate. Dar trebuie sl-ti iubesti cu deosebire patria ce-

reascd, pe Plrintele veacului ce va si vini; acea patrie este, de buni seaml,

mult mai scumpl si mai vrednici de cinstire decit aceasta, tiindci este sfdntdsi dreapti, de neclintit, vesnicd, nestriclcioasir. flri seamin de frumoasi ;ide dlt[toare de fericire, fiindc[ ti-a dat $i i! d[ infinit mai multe inlesniri si

bunltili dec6t patria plmdnteasci; fiindcl Plrintele acelei patrii nu este Lln

om muritor, Supus patimilor, ci Dumnezeu Cel mai ?nainte de veci, atoate-

297

fdcrtorul. El te-a flcut fiu al lui Dumnezeu. mostenitor al lui Dumnezeu ;iimpreuni-mo;tenitor cu Hristos, fiindci Tatil ceresc te face pirta; tuturorbunltdtilor impdraliei Sale: ,,cele ce ochiul n-a vdzut Ei urechea n-a auzit sila inima omului nu s-au suit" (i corinteni 2, 9). Aceasti patrie ti-a fost ju-ruitd cu nepretuitul Singe al Fiului lui Dumnezeu. Dar p.niru a fi cetitean alacelei patrii trebuie si-i respecti ;i si-i iubesti legile, a;u cum eEti obligat sdrespecti ;i cum respecti de fapt legile patriei pimAntesti, fiindci firi aceastanu te vei putea face cetdlean al acelei neasemuite patrii. Iubeste Biserica,aceasti ;coali de educalie cluhovniceascd; ea n. prcgit"rte si fim midularesi cetdleni ai acelei parrii.

17 SimaSul cel fdri de trup se lupt[ cumplit cu noi in timpul slujbelorY bisericesti, fiindci atunci se siv0rEe;te prin harul lui Dumnezlu, cu

mijlocirea noastrj. o renastere a sufletului nostru. De aceea, atacurile vrdj-rna;ului sr nu ne faci si pierdem speranta, ci sir ne intirim in birbrtie, ciu-t0nd cu ochii inirnii la incepitorul tuturor biruinlelor, Hristos, Cel ce sti ne-vazut inaintea noastrd, sivdrsind in taini renasterea sufletelor noastre.

Q fintii. oamenii lui Dumnezeu, sunt minunate, neveqtejite, inmires-LJ lnate flori. Nu te atinge de ele cu buze intinate de duhoare p[catului.

Roag[-te lor cu inimd si cu buze curate, cu luare-aminte, adun6ndu-1i gdn-durile, cu evlavie, fird grab5. Ei sunt cer cuvlntitor, au dus pe pdmlnt viaticereascd, impodobiti cu minuni Ei cu alese fapte de desivdrgire, in iubirenecuprinsd si adAnc[ smerenie, in nerlutate, ribdare, jertfire cle sine, iubindpe Dumnezeu mai presus de toate.

/\1n

biserici gdsim implinirea celor mai scumpe sperante ;i nrzuinle, pacel li bucurie iu suflet, dimpreuni cu curilire si sfintile. Aici ni se vesiegte

neincetat adevirul viitoalei noastre invierj si biruinfa asupra mo4ii. Ar puteaexista oare cineva care si iubeasci viata si si nu iubeascl,din toati inima, Bi-serica? Tot ce estemai bun, mai iniltdtor. mai de pref. mai sf6nt, mai infeleptgrsim in Biserici. Biserica este idealul umanitdtii. Este cerul pe pim6nt.

n

1n bisericl ne trezim din seduclia lumii acesteia, din belia patimilor qi

r a poftelor vielii, ne luminirm, ne sfinfim, ne curitr- rufl.tel", n"apropiem de Dumnezeu si ne unim cu El (,,care pe Dumnezeu-cuvdntul cuoamenii, prin preasliviti nasterea ta, L-ai unit" - din ruciciunea cdtre prea-sf0nta de Dumnezeu Nlscitoarea, la pavecerniti). CAt dJvrednici de cinstiresi de iubire trebuie si fie Biserica rui Dumnezeu si cat de mult au iubit-osfintii, oamenii lui Dumnezeu!

, J\T u trebuie si ne supirim si sd ne ieqim din fire de nimic, fiindci,r \ supdrandu-ne ;i enervdndu-ne prea des, enervarea ne va deveni o

foarte vltimitoare obiqnuinfi, atat din punct de vedere moral, c6t si fizic, in

298

timp ce, aritindu-ne neplsltori falI de adversititi, ni se va fonna buna si fo-lositoarea deprindere de a suporta totul cu calm si rlbdare. Din cauza nenu-mlratelor irnperfectiuni existente in raporturile noastre reciproce pot apireamulte situatii critice si, daci ar fi sd ne suplrim de fiecare dati, ar insemnas[ nu ne mai rim0nl cle trlit dec0t c0teva luni! in plus, supirarea si enerva-rea nu pot indrepta lucrurile, ci dimpotrivd, le pot degrada, datoriti proprieilor... degradlri. NIai bine sd fim mereu calmi, egali cu noi in;ine, plini cledragoste ;i respect fagi de oameuii cu o moralitate in suferinti qi ?n specialfati de apropiatii, rudele qi subalternii nostri. Fiindc[ omul nu este inger gi.pe deasupra. viata noastrl a ajuns sd decurgi astfel incat p[cituim in fiecarezi qi aproape firl voie, chiar $i atunci cAnd suntem decisi si nu cidem inpicat. ,,CIci nu fac binele pe care il voiesc, ci riul pe care nu-l voiesc, peacela il sdv0rsesc" (Romani 7,19).InsuEi Domnul ne-a invirtat sd privim cuinglduinla desele neimpliniri ;i cdderi omenesti, atunci c0nd a zis: ,,$i neiartl noui gre;elile noastre precum gi noi iertim gresitilor noqtri" (Matei 6,12) ,,Si precum voili sI v[ faci voui oamenii, faceti-le si voi asemenea"(Luca 6, 31). Si cine dintre noi n-ar vrea sd fie tratat de altii cu ingiduinti"cu ribdare, cind se aflI in necaz, cdnd se poticneste sau cade, cdnd se facevinovat de neirnpliniri si sc[pIri? De aceea ;i Apostolul ne invatl s[ fim in-delung-rdbditori ;i inglduitori. ,,Dragostea - zice Apostolul Pavel - inde-lung rabdl este binevoitoare, nu se aprinde de mdnie, nu gAndeqte riul, toatele suferi, toate le rabdl, nu cade niciodati" (cf. 1 Corinteni 13,4-8).

T iber-cugetltorii ;i ateii spun cd credinla, Biserica, slujbele, SfinteleI-rTaine, rAnduiel i le bisericesti au fost scornite de oameni. pentru a

tine poporul in frici Ei supunere, pentru a se asigura o buni moralitate, sipentru obtinerea unor profituri pe seama poporului. Iati curn niqte analfabeti,,,liber-cugetitori", care nu mai au frici de Dumnezeu, au ajuns si huleasczimilosdrdia dumnezeiascl, minunata Sa iconomie a mdntuirii neamului one-nesc, inslsi illtl'uparea, pitimirea si rnoartea pentru noi a Fiului lui Dumne-zeu. Uitati-vi insi ce viatii duc aceqtia, cum trliesc qi cAt triiesc, irosindu-siprematur fbrtele si sinltatea, se istovesc in dezrndt si in betii, se abrutizeazd.mor repede.

/\f narmati cu dragoste cre$tineascd, este de preferat si rdbdim nepl[ce-Irile exterioare ale existentei, oricare ar fi ele, disconfort, aer viciat.

prejudicii cle tot felul, decdt sd cedIm, din cauza unor asemenea inconve-niente exterioare sau a altora, ullor porniri de intoleranti, supirare, enervare,r[utate, cdrlealii, care pot surveni din necesitate, dintr-un capriciu de caracter,sau din dorinla de a trli pe searna altora, a linistii altora. Dragostea pe toate lerabdd, pe toate le suportl. in detrimentul celui ce iubeqte, al vietii sale mate-riale. trupeqti. Fiindci unde este dragoste, acolo este si harul lui Durnnezeu,

299

si tot binele, este pace ;i multumire. Crestinul rabdi tot, numai pentru a nu selipsi de harul lui Dumnezeu, care inseamn[ pentru el suprema avulie.

1^t e furtuni sufletesti, uragane, vijelii n[prasnice, v0rtejuri de foc se\r*-, dezllntuie adesea in viata omului. in viata acelor oameni care se

strlduiesc sd triiiascir creqtineste si si-L slujeasci pe Dumnezeu cu ruglciu-nea, fic0ndu-se rnijlocitori pentru sine ;i pentru altii inaintea negriitei Salemilel Daci luntrea pe care cilitoregte sufletul nostru pe marea viefii, citrevesnicia care il asteapt[, nu se sfarmi cu totul qi nu se scufundd, aceasta sedatoreazra numai milei lui Dumnezeu.

preotul tlebuie si se strlduiasci, cu orice chip, si-qi plstreze curajul,I birbitia, indrlzneala, in pofida vrljmaqului celui flri de trup, care

seaminl neincetat in el o teaml himerici, o spaimi prosteascl. Altminteri nuva plrtea sd critice viciile oamenilor, nici sd fie un adevirat siv6rqitor alSfintelor Taine. indr[zneala este un mare dar de la Dumnezeu gi o nepreluiticomoari a sufletului. in luptele s,i rlzboaiele care se poarti in lume, curajulqi vitejia inseamni foarte mult, fiindci prin acestea pot fi sdv0rqite adevlrateminuni, in luptele duhovnicegti, cu atdt mai mult.

1n Bisericd curge izvorul adevdratei bucurii, adeviratei lini;ti, al im-I plcirii constiinfei, al curltirii, al vindeclrii trupesti qi sufleteqti , rzvo-

rul puterii si al vigorii spirituale. Teatrul, feluritele moduri lumeEti de a tesimti bine acasi nu vor putea inlocui niciodat[ ceea ce obtine adeviratulcre$tin in biserici, acolo unde insusi Dumnezeu face sd se simtl bine, si-siafle liniste sufletele credincioase care igi inalfi mAinile citre El; o face ?n-tocmai ca o mantl care isi lini;teste pruncul. De la Biserici dobAndesc bucu-rie si implcare, curltire de plcate ;i milostivire si rlposalii nogtri, mai ina-inte adormili. Cu citl ardoare trebuie si iubim biserica si si o impodobim!Aceasta si fac toti cei ce ;tiu si o pretuiasci. Pentru ei se roagi Biserica,indemn0nd si ne rugint ,,pentru cei ce cu credint5, cu evlavie, cu frici deDumnezeu intrl intr-insa; pentru cei ce aduc daruri ;i fac bine in sfdnta qi?ntru tot cinstitd biserica aceasta": sau: ,,sfinlegte pe cei ce iubesc podoabacasei Sale, Tu pe acestia ii preamire$te cu dumnezeiascd puterea Ta".

ll emasul'at de mare este lumea, nem[surat de multe fiinle locuiescI \ intr-insa, dar ce ordine desivdrsitl se arati in devenirea ei, in

modul de existen{I al lumii (naturii)! Nemisurat de mare este lumea fiintelorcugetitoare de dincolo de lume, a ingerilor, dar cu ce rigoare se indeplinegteacolo vointa lui Dumnezeu! Imensi este lumea oamenilor, dar cdte firide-legi sunt in ea, cdte abuzuri si infamii si de aici cdte nenorociri, cele pe carele aduc bolile, rnor{ile de tot felul, r[zboaiele, foametea, inundaliile, incendi-ile. calamitdtile meteorologice, nesfdrqitele nenorociri care vin de la betie, de

la ghiftuiala pAntecelui, apoi nedreptltile, jurinlintele tnincinoase, sittu-ciderile. omorurilel Nu li se mai cunoaste numirull Si ce ni se va intimpladincolo de morm0nt. in veacul veacurilor?

1r-1mul esre o splendidl, rnagnificl. preaiscusiti operi a unui ArtistLf desitvArsit: Dumnezeu. La oblirsie era neintinatit. neispititl, nestri-

cicioasi, curati, dar prin picat, prin aceastl nevoie pe care cluhul intuner-icului a dat-o firii, prin aceasti spurcatl, absurdl si haini pLltere a ajurts sI

fie intinati si bolnavi, necurati si corupti. din pricina firii duale a omului,alcltuit din trup si suflet. Cu toate acestea. preainteleptul, atotputernicul si

atotbunul Artist nu i-a inglduit vrljnra;ului nostru si al Siru sI distrugl cu de-

sivirsire superba si magnifica Sir creatie. El si-a alcituit Siesi trup la f-el ca

al nostru, pltimitor, si si-a luat suflet in pAntecele Preacuratei Fecioare Mai-ci. Prin intruparea Sa, prin invititurile. minunile, patirnile, moafiea ;i invie-

rea Sa, prin minunata si preainteleapta Sa iconottlie. El a restaurat opera

m0inilor Sale. in splendoarea si slava cle nrai inainte si chiar rnai mult decitatit, dlruindu-i din nou nestriclciune. frunrusete clumnezeiascit si readttciin-d-o la fericirea cea dintii, a indunrnezeit firea onreueascit. asezind-o irnpre-uni cu El pe tronul dumnezeir i i . Slava Tie. Art istule atotbuu. preaintelept si

atotputernic !

/-1, nevlzurul meu Binetlcitor, Cel ce imi dai viat i i necontenit! ' fu

\J imi porti de grijii, irni indeplinesti dorinlele bune ale inirnii, rnlizblvesti cle picate, de rlutltile vrljrnasilor nevizuti: Tu esti Cel ce trt-ai

hdrrazit unui destin prielnic, m-ai luminat; clincl oare imi va fi dat sI te vird?

Cdnd imi voi veclea Bineficitorul si Creatorul tatl ciltre fatl? i)ar tu, dia-vole, vrljma;ul meu, cel ce nu contenesti si-mi incarci sr-rfletul de plcate. tuperfidule si linguqitorule, cel ce irni iei viala neittcetat, cu rlutate, intunecdn-4u-ml, istovindu-mi puterea, acoperindu-mi fata de rusine ;i necinste, cincloare voi scipa cu totul de tine, prin harul, induriirile ;i iubirea cle oattreni zt

Domnului meu Iisus Hristos? Cincl li se va lua oare orice posibilitate de a-ttlipicura in inirni veninul urii tale?

T\ e ce as avea nevoie oare? Nu-nii trebuie nimic pe paintAnt in afuraI-,/ strictului necesar. De ce as avea nevoie. oare? De Dottrnul. cle harul

Siu, de impiritia Sa in inima mea. Aici pe pimint. locul peretrinirrii ntele.al vremelnicei rnele ucenicii, nu am nimic care sir-mi apartinir; toate sunt alelui Dumnezeu, toate imi sunt date spre vremelnicit fblosintl. tot ce imi priso-seqte dau semenilor mei mai siraci. De ce as aveA nevoie? De clra-uoste acle-viratl, crestineascl, vie. lucritoare. Mi-ar trebui o inirtli iubitoare, care s:.isimt[ compltirnire pentru serneui. care sii se bucure de satisfactiile si succe-sele lor, sI se intristeze de necazurile si suferintele lor. de piicatele, sllbiciu-nile, nereusitele, neajunsurile, de nef'ericirea si sirrircia lor. Sirttt nevoin de a-i

301

putea courpitimi cu cirlduri, sincer, in toate imprejurlrile vietii, de a mIbucura cu cei ce se bucuri, cle a plOnge cu cei ce pldng. Destul ne-am lisatdu;i de iubire de sine, de egoism. am ciutat sa tiaim mereu nulnai pentrusine, si acaparrrn totul: bogltii, prrceri, gloria lumii acesteia, si nu trrim, cisI nturinl, si nu ne bucurlm, ci sir suferim, purt0nd in noi otrava iubirii desine, fiindcI iubirea de sine este cea prin care Veliar ne picurl mereu otravlin ininri. Striga-voi deci cu psarrnistul: ,,cr pe cine am eu in cer, afari deTinel Si afarir de

Ji1e,.ce am dorit pe piundntf Stinsu-s-a inima mea si trupulmeu, Dunrnezeul inimii mele ;i partea rnea, Durnnezeule, in veac,.(Fsalmul72,24-25). Doanrne, cel ce cunosti inirna mea, zv0cnirile ei, dr-mi ceea ceiti cerl Pentru url:, aceasta e cu neputintr, la Tine sunt ,,toate cu putin(d,,(Marcu 10. 21). Di-mi viata cea aclevirati, risipeste intunericul patimilor.nimiceste-le prin puterea Ta!

1^re relatie existr intre cuvint gi faptr? cuv0ntul lui Dumnezeu a\, cheurat, din nefiinti Ia fiinli, lumea cea vlzutl si cea nevlzutd. Iati

de ce cuvintul si fapta trebuie sI fie nedesprrtite, aga cun' nu pot fidesplt'tite, in existenta lor, sufletr"rl si trupul. Cine respectir gi urmeaz[ cuvdn-tul lui Dumnezeu cu creclintit ;i statclrnicie, pentru care cuvdntul inseamli sifapti, acela siivir;este ;i acum lucruri miirete, uimitoare; prin cuvantul sruse pun toate in rniscare. se supun dernonii, se vindeci bolile, se edificlmolalitatea oarnenilor.

" (-, rucea este in Hristos qi Hristos este pe cruce. crucea inchipuie pe\r-- Hristos, Fiul lui Durnnezeu, ristignit si de aceea de semnul crucii

si chiar de umbra ei se infiicoseazl demonii, ca semn al lui Hristos insusi, cainsit;i umbra celui rirsti_enit. De aceea, introducerea crucii in api pentrusfintirea acesteia este un lucru cleosebit cle irnportant; apa capiti put.ii uin-decitoare si de izgonire a dernonilor.

(-rrestinul este vas al lui Duninezeu, biserica este casa lui Dumnezeu.l\-' O, catl cinstire i se cuvine crestinului aclevlrat, cu cAti rdvni tre-

buie si se indepirteze el cle orice plcat si clt cle mult trebuie sI se respectecre;tinii intre ei!

,- tf-icllosul nostru vrljmas se strlduieste si distrugi iubirea tot prirr" r iubire. Iubirea cle Dumnezeu ;i de aproapete ir o distruga prin

iubirea de lume, de bucuriile ei efemere, prin iubirea de practicile ei corupte,potrivnice lui Dumnezeu; prin iubire trupeascl, iubire de avutie, de onoruri,prin pllcerea de a ne distra in tot felul. IatI de ce trebuie s[ ne inlbusim innoi orice iubire pentru cele luniegti si s[ intetim focul iubirii de Dumnezeusi de aproapele, prin jertfire de sine. o:gc_e_fi-gmusete clin lgmea 4ceasta (fru-TU!9_tq4 {g.qe_lgQ,4q eqlq d-e,qit o paf idi, clerizor-ie_ umbri 4 fqumqgefii necre_

302

4t_er.alqlpupgi [q{1iili 4_fejqllui Dumnezeu. Orice desfltare lumeasci nuinseamni nirnic in comparatie cu desfitarea ce va si vini. Mi rog Domnuluisi pitruncll creclinla lui Hristos in strifundul inirnii mele, si lucreze de-a lun-gul intregii nrele vieti, sI pltrundi Evanghelia lui Hristos in toate gdndurile,simlimintele, vorbele ;i faptele nrele, in toate oasele 5i in creierul meu ;i nunumai in mine, ci in toli onnrenii, ca adevlr universal" ,,Si aceasta este viatavesnicl: sir Te cunoasci pe Tine, singurul Dumnezeu adevirat, gi pe IisusHristos pe care L-ai tr imis" ( loan 17,3)

7^t e inmiresrnate sunt oasele sfintilorl Ce minunate arome rispindesc\,.-,uroastele celor ce s-au f icut pl icuti lui Dumnezeul Ce neasemuit i

fericire este sir dobindesti harul nestricaciunii, binemirositor de la DuhulSfint si, o dati cu el, viala veqnici! De ce oare alergirn dupl putreziciune?De ce oare ne place rniasma plcatului, a patimilor aclucltoare de otravl? Inruglciunile pe care Ji le aducenr, Doamne. ii cherninr clrept mijlocitori pesfinl i , ca pe mi;te uriresme duhovnicesti. ca pe un mir al aromatelor Tale!Primeste-le rugiciunea cea binemirositoare cle iubire si curirtie. pe care o facpentru noi, si izblveste-ne de clultoarea pi icatului. f i indcir inimile ne suntnecufate si buzele spurcirte si nu suntern vrednici cle clulcea vorbire cu Tine.Totul in noi este tiirinri. putreziciune. intir-riiciune. ri.Lltiite: ei sunt sfintii Tai.mirul cel mai curat, qi mai presus de toti sfintii stl Preacurata Ta Maici. maiinmiresmatl dec0t toate aromatele, fiindci de mireasma sfinteniei sale, avirtu{i lor Sale sunt pl ine cerul si pinrAntul.

1l Cnd roste;ti nurttele lui Dumnezeu, fi-o cu cea mai mare evlavie ;i\*-, nu uitir ci Dumnezeu a chemat din nefiint[ la fiinti toate cite existii

si cI tot ceea ce existl se tine in buni rdnduiali numai prin bunitatea, atot-puternicia si intelepciunea Sa. Rosteste cu cea rnai mare evlavie numele luiIisus Hristos, Fiul lui Durnnezeu, prin Care toate isi glsesc rostul; Care prinputerea cuvantului SIu pune in rnigcare toate cele ce sunt, detennini schint-barea anilor, succesiuuea anotimpurilor - vara, toamna, iarna, primlvara -.face si dea in plrg roadele plmdntului, umple pirndntul cu oameni si ani-male, vlzduhul cu plsiri, nrlrile, lacurile, rAurile cu pe$ti, inmulteqte neamulomenesc indestulindu-l cu toate bunititile, ne izbiveste de picate si decluhurile rele, preglteste celor ce il iubesc loca;uri in intpiralia cerurilor; Celce porunce;te lumintitorilor cerefti si lumineze pimintul, si ntic;orezeintunericul noptii, Cel ce nu inceteazl si reverse peste noi aerul intremitor,ftiri de care n-ar putea si riundni in viali fdpturile; Cel ce a dat focului niinu-nata insusire de a incilzi, arde qi lumina, iar pfun0ntului capacitatea de a seroti, cu u;urinta unei simple bule de aer, in jurul unui astru de imensitateasoarelui, de a se roti ;i in jurul axei sale qi totodati inzestrdndu-l cu putereade a cla din sine, clupi cuvilrttul Dotnnului, verdeall de tot felul; Care a dat

303

apei calitatea de a se transfomra in nenumdrate chipuri, trecdnd in seva si insucul fructelor, copacilor. arbustilor, ierburilor. Dum";;;;i;# il;Dumnezeul'iinunilor, Dumnezeu atotbun, o,o,pu,..ni.-. p."uint"tept, Dum_nezeul milei, i'd'rrrilor, iubirii de oameni. cine este Dunrn"r"u mare caDuntnezeul nostru? Rostegte cu evlavie si numele preacwatei Maici a Dom-nului nostru Iisus Hristos, pururea Fecioara Maria, careL-aniscut pe Dom_nul, pentru a noastri m0ntuire. prin ddnsa, din bunitatea Domnului, ne_aminvrednicit de multe si rnari daruri: iertarea picateror, sfintire, luminareaurintii, innoire, izbivire de moarte vesnici, ridiiare to.".,}nfi.re de la Dum_nezeu' itrdunlttezeire si viatl vesnicd. Rosteste cu evlavie numele apostolilorlui Hristos. cei ce s-au invrednicit a-I, vecrea p" Donrnur si a_I fi srujitori gicare au clus ir intreaga rume crumnezeiasca sa invitituri, .u.. au srdit si aurispindit pe prnrdnt mrintuitoarea credintl gi Biserica rriiiil;;;;il;innoirii si mcntuirii: nunrele muceniciror care si-au plitii;ffi;;;'ro,.rasterea cea de-a doua, intru viati vesnicd, numere cuvi,osilor.u.., ,Jpunan_du-si trupul la inlidnare, au supus in iine patimile ;ifl."irr, clobandind feri_cita innoire si viati vesnici, nurnere sfintiror ,,reri o"

".gin[i..care prin ne_ago'isire si-au agonisit nepretuita cornoarr a duhului siviala vesnicii, nu_mele tuturor sf int i lor.

\Tu altul dec0t trupul, pe care il risfitrm, il destrtim, il irnpodobim,I \ ii clrm liniste si ocrihnr, este vrijmasur sufreturui nostru ;i i.cr unurfoarte perfid si priurejclios. El nu inceteazi a se impotrivi iubirii de Dumne_zeu. vointei si poruncilor sale, ciutdnd sr-si facr propria sa voie, ceea ce iisi reuseste de cele mai murte ori, atunci ccnd Domnul Dumnezeu, in buna siintele.pt. I grijl pe care o poarti mAntuirii noasrre,

"u_i p;;;;;;.#_

vili. sa ristignir' rrupul, cupatimile ;i poftele lui, si nu-l iisratam; si_l mor_tificlm cu postul. privegher-a, ruglciunea, munca, iar sufletul sI ni-l desi-vlrsim prin citirea cuvantului lui burnnezeu, cugetiri la cele dumnezeiesti.ruqaclunr.

l\ ,/fa si'rr plin de rurnrni, de cil<Iurr si de riniste cand md indrepr cuLYrtot suf-letur crtre Soarele cel nevrzut, Soarere Dreptilii, Hristos,Dumnezeul meu. Atunci 'i

se topeste gheata de pe inimr, mi-o sirnt spilatrcle recurirtie ;i striciciune, se risipeste-bezna, fuge moartea duhovniceasci,se instrpdneste viata cereascl, nimic di' cele pinidnte;ti nu ma mai atinge.

pirrtrend taina crecJintei in cuget curat" (1 Timotei 3,9). pentru a,,r avea inirni curatr iti trebuie o credintr crestineasci sf0nti, dum_nezeiascr, cereasci, una care si poati lucra binefrcitor asupra intregii tale

fiinte; credin{a nu poate sarrslui intr-o inir'i impuri, nu poate produceschimbiri bineficiitoare daci omur persistd in viciu, nu di semne de incrrep-tare' De aceea si printre crestini sunt rnulti chemati si pufini alesi. Multi isi

304

zic cre;tini, dar pulini sunt cei ce s-ar putea numi pe drept cuvdnt asa, putinisunt cei ce dau roade ale imprritiei lui Durnnezeu. tati cte ce si in ir-.ucrestini sunt multi atei, liber-cugetitori. superstiriosi, profitori, desfrinati,curvari, betivi, hoti si asa tnai departe. Nu este vinovati creclilta ci uniicrestini sunt asa. ci cei ce poartl nutnele lui Hristos sunt de vinl pentlu neat-entia lor fali de credinti si cle rinduielile ei. pentru necuriti:r lor, pentrupatima pe care o arati fati de cele pintintesti si clin cauza cireia nu-ri poot"gdsi loc in inima lor necurati. cea mai curati comoari cereasci - credinia luiHristos - ceea ce ii face si piari chiar lingi izvorul rnintuirii. Vai vouj. ne-recunoscitorilor, ririlor, ingdnrfatilor, superficialilor, desfrflnatilor. lenesilorlce-ar trebui si facem, Doamne? Fr prin nrila. dra_eostea si intelepciunea Tasd fim supusi Tie. spulberl juclecata noastrii cea ch-rpi trup, infringe-ne ri-ru-tatea cu puterea bunitirtii Tale.

To,.olt:l pe pImAnt boleste cle lingoarea piicatului. cle orbirea pica-

I tului ' de turbarea plcatului. Si cum pircatul ia de cele mai nulie orifotma rlutilii si a trufiei, trebuie sI ne purtfttl cu rot ornul stipAnit de picatca si cu un bolnav, cu inglduitoare iubire. lati un aclevirr irnporlat pe care decele tnai multe ori il uitftn. Ba chiar procecllnr cle-a-ndoasel.a, sporin rluladdugindu-i propria noastrl rlutate. trut'iei ii opunern propria noastri trufie.In felul acesta sporeste la noi riiul. nu se uricsoreazl, nu se vindeci, boala seintinde gi nlai mult. Ivl i luieste-ne, Doanrne! Miluieste, Doarrrne. omenirea!

c Dentru cii a muscat din fructul oprit, in rai, omenirea s-a ales cu oI cumplitl boali suf1eteascl: patimir pentru aceastir viati, atlt cle scur-

ti, pentru bunititile si desfitirrile prirnintesti. Este atotplgubitoarea dualitarea inimii omului, care se imparle intre Dumnezeu si luilre, intt-e bine si r[u. Sifiindcd bunurile pimAntesti nu pot situra sufletul, care este flcut peltru cles-fItIri duhovnice;ti, pentru nesfArsite, vesnice bunitili si fiinclcii birnurile pi-mante;ti nu sunt irnplrtite la egalitate, unii acapareazi din patimi, clintr-ooarbd atractie spre ele, foarte mult, altora revenindu-le foarte putin sau ni-mic. De aici se iscl etemul piicat, vrajbl si moarte. ciin dorinta de a poseda.De aici se trage invidia si ostilitatea intre persoane si intre popoare, cle aicirdzboaiele sengeroase, luxul ;i risipa unora si slrlcia lucie a altora, ghiftu-iala unora ;i foametea altora, atotputemicia celor bogati si cu vazi si inipi-larea altora; de aici fufiuri. jafuri. tot rlul. Iatir unde a dus muscarea din fiuc-tul oprit, riul care l-er putut face si de care nu ne puten clezbiira nicicum. $idacd Fiul lui Dumnezeu nu s-ar fi intrupat, n-ar fi pltirnit gi n-ar fi murit pen-tru mAntuirea noastri. atunci omenirea ar fi avut parte cle un clezastru deneinchipuit ;i firl de sfdrsit, Iipsit de orice bucurie, toti arn fi pierit ?n picate,am fi suspinat veacuri nesfirsite. scrAsnind clin clinti in iad. fiiri nldejde cle

30.5

izblvire, asa cum ;i acum plcitosii care nu se cliesc sunt sortiti acelorasivesnice chinuri.

Drinsi cu nimicuri, cu desfltiri desarte, nu ntai aveti nici tirnp, niciI chef sI pltrundeti in duhul credintei crestine, al dumnezeiestilor

slujbe crestine, pentru a cunoaste rdnduielile bisericesti, rostul sirbittorilorBisericii ortodoxe, al posturilor si, in special, semnificatia fieclrei sipta-mani din Postul Mare, evenimentele legate de acestea. cunoa;teti un"ori pedinafari repertoriul teatrelor, clte acte sau cite tablouri are cutare piesi, cecontine ea, in linii mari gi in amlnunt, dar nu cuuoasteti esenta Sfiltelor Tai-ne, desi acestea dau celor ce le primesc cu vrednicie viall vesnici, negr:iitelefbloase ale vielii vesnice. Nu cunoa;tefi nici esenfa slujbelor divine ale Sfin-tei Biserici ortodoxe, maica voastri, cea care vi nutreste. vI incilzeste, vicurlti si v[ sfinteste in toate, vI di putere, tinindu-vi la slnul ei. Nu cunoas-teti cuprinsul si insemnltatea slujbelor cle searl, cle dirnineati, nici ale SfilteiLiturghii, ale c0ntirilor, citirilor si rlnduielilor bisericesti, rlmase neschim-bate. se aduc argumente in favoarea spectacolelor teatrale, arltindu-se cisunt folositoare, morale qi ci, oricum, nu sunt vitimltoare sau cI rlul pecare l-ar putea aduce este mai rnic. in comparatie cu betia si desfr0narea, sipebaza acestor argumente se incearci risplndirea la nraximurn a spectacole-lor teatrale. Este de mirare cI crestinii n-au glsit ceva rnai bun de a-;i petrecepretiosul lor timp liber dec0t teatrul care, atit prin obdrsia, ciit ;i prin sern-nificatia sa, si-a plstrat pdnii astizi un caracter pigAn, idolatru, sub semnuldesertlciunii, al vidului, nefdcind altceva decdt si prezinte cit se poate deaminuntit patimile si aberatiile lumii acesteia. pofta trupului, pofta ochilor qitrufia vietii si numai arareori vitejia fiilor patriei, bineinteles ai patriei pI-mlntesti, nu cere;ti? Tot ce tine de cele ceresti, de sacralitate, purtdnd pece-tea crestinismului, se situeazl in afara teatrului, sau daci cumva nimereqte pesceni, este ridiculizat. insuEi numele lui Dumnezeu, de care se cutremuritoati flptura, este invocat aici cu frivolitate, uneori in deriziune, blasfemia-tor, sunt batjocorite chemarea preoteascl, cllugiria - ,,chipul ingeresc" -,respectul datorat autoritdlilor ;i pirintilor, fetelor bisericesti, prin ridiculiza-rea publicl a unor fapte condamnabile ale acestor persoane, aceasta fic0ndu-se in fala intregii societiti, a unui tineret superficial, ba chiar si a copiilor,pentru care persoana pdrintilor sau a autoritltii trebuie si fie sfAntl. Uneoriajunge un singur cuvlnt ireverenlios sau defiimltor la adresa celor mari pen-tru a le submina respectul ce li se cuvine. Si fi devenit crestinii atit de super-ficiali, incit sI nu-si poati glsi un mijloc mai bun de a-;i petrece tirnpul de-cat la teatru, pirisind pentru el Biserica lui Durnnezeu, slujbele <Jivine gi tim-pul atdt de scump, pe care li L-a dat Dumnezeu in zilele de slrbitoare pentrua invdla cuv0ntul S[u, pentru a-l consacra unor reflectii mlntuitoare si

306

faptelor bune. timp care este irosit cu nechibzuintd. pentru bucLrrii clesarte.pentru a face haz in mod stupid si a bate din palme la teatru? orice s_ar spLr_ne, teatrul este o institutie care il batjocoreste pe Dumnezeu. Aju'ge s[ virdati seama de spiritul lui qi imi veti da dreptate: este o scoali a necieclintei.a zeflemisirii, a ridiculizdrii insolente a tot ce existi, a clesfrAului. Vai clesocietatea in care se iumultesc teatrele si care se pasioneazl cle teatru ! Esteadevdrat ci uneori rlul pe care il produce nu este chiar atAt cle mare pentrucei ce iubesc rrul. Luati aminte la pirerea poporului, a celor ce au fi.ecven_tat teatrul mai des. Ei nu s-au sfiit sa spuni cii teatlul cluce la clesfr-iu. Nunainevlzltorii, cd.ci ,,Dumnezeul veacului acestuia a orbit rnintile necredincro-si lor" (2 Corinteni 4,4). spun ci teatrul este instructiv si moral. Nu, crestini itrebuie sI se cultive neincetat potrivit legii lui Dumnezeu, sir citeascii nai cjesEvanghelia, sr prtrund[ sensul slujbelor divine, sii tini poruncile si rln-duiel i le Biserici i , si citeasci scrieri le Sfint i lor Pir int i , pubiicari i le cJuhovli-cegti, pentru a se pltrunde de duh crestinesc si a trii crestineste. Iati specta-colul nostru !

6 ' cdta amiriciune t i-au pricinuit greseli le mele. Hristoase. N,f dltui-lr--rz torul tneu, Dumnezeul meu, atunci ciincl ai fost clefiiimat, britut.

scuipat, cdnd fi-au pus pe cap cununi de spini. ccnd ai fost pironit pe cruce.c0nd ai rimas spAnzurat pe cruce in chinuri negr:Iite, penlru nrine. jzbrivinrlu-md de cele mai arlare ;i mai grozave chinuri ale iaclului! De acest sacrificiu.de chinurile clrora Te-ai dat de bunlvoie, ar trebui sii-mi aduc aurinre nrardes, pentru a nu picitui, pentru a sivarsi s0rguincios ftrpte bune. a Te iubidin toatd inima, a indeplini mAntuitoarele Tale porunci" Si. cu roare acestea"uit deseori de aceast[ intricositoare jertfi. pe care Fiul a adus-o peptru pripe,cel unul-Nrscut, firi de inceput, pururea fiitor al ratilui Ceresc. Dr-mi.Doamne, inimi curati si pociinti nestrdmutatl intru nrCntuire, cll-uri ca sicealaltl vreme a vietii mele si o petrec flcind voia Ta.

1n hematu-M-ai deseori cu sinceritate in ruglciuniie Tale'? il intreabil l- Duntnezeu pe pacdtos. Multurnitu-Mi-ai cu irr irnl curatl per)rr.u 1c-

numiratele Mele bunitlti, care depisesc tot ce ti-ai fl purut inchipui? Dese-ori, oare, adusu-Mi-ai sinceri jertfa de laudi, pentru ca si revirs ipci sr incro datd mila Mea peste tine? $i ce-ar trebui si fac vdz0nclu-te in clestr1nare.in perverlire, cu mintea gi cu inirna corupte, cu vointa inclilatl in fiecareceas spre rdu si spre viciu? Cici pe cine iubesc, pe acela il pedepsesc, biciui-esc pe tot fiul pe care il primesc (cf. Evrei lz,6). Nu da semne de slibiciune.tu, cel pe care te cert, pe care te pedepsesc. RabdI. ,.orice lr-lustrare la ilceputnu pare cI e de bucurie, ci de intristare, dar mai pe unnl cli celor ilcercaticu ea roada pasnicl a dreptitii" (Evrei 12, ll).

307

D entru sdvarsirea Dumnezeie;tii Liturghii trebuie mai presus de toateI duh inalt. Omul cu asemenea duh si nu fie legat de nici o pofti, de

nici o patimi gi desfitare lumeasci, sl-i fie inima cuprinsl toatl de vipaiaDuirului sflnt, de o fierbinte iubire de Dumnezeu si de omenire, de fiecaresuflet de om si, mai cu seami, de sufletele crestinilor, astfel incdt sI se poatlinllta oricAnd in rugiciune, cu inimi smeritl, cltre Dumnezeu. ,,Foc amvenit si arunc pe p5m0nt si cit a; vrea si fie acum aprins!" (Luca 12, 49),focul care a fost trimis asupra apostolilor in chip de limbi de foc, focul celcare ne este de treouintl si nouI, ca si ne incilzeasci inimile inghetate, si nile inmoaie, si le retopeasci;i si le curete necontenit, sI le sfinleasci qi si leinnoietsci. Unde s-ar putea gisi un asemenea preot, intocmai unui serafim, cuduh arzAnd de iubire, de laudi si de recunostinti inaintea lui Dumnezeu, pen-tru minunile pe care ni le arati cu at0ta bunltate si intelepciune? Eu, cel din-t0i dintre pIcltosi, sivArsesc cu nevrednicie aceasti cereasci Tain5, fiindclnu-mi simt niciodatl inima curati. legatl fiind ea de desfitlri si pofte pi-m0nte;ti. Cautl, Doarnne, in str[fundul inimilor noastre, strope$te-mi ,,cuisop si mI voi cur[ti", spali-mi ,,si mai veftos dec?"rt zTapada mi voi albi"(Psalmul 50, 8). ,,C[ de vei mlntui pe cel drept. nu-i lucru lnare, iar de veimentui pe cel cururt, nu-i nici o minune, cici sunt vrednici de mila Ta, ci sprernine. piicitosul, si faci ntinuni cu mila Ta" (din rugiciunile de seari).

1 4 ultunrescu-Ti din toati inima, Doamne, cI de nenunirate ori m-aiJ'- izblvit de necinste, de nivala gi silnicia patimilor, c[ ai stins

sagetile de foc ale vrljma;ului, cI mi-ai ingridit sufletul cu pacea Ta, ci mil-ai rlcorit cu roua harului TIu. Slavl Jie, Multmilostive ;i Atotputernice, ciprin harul TIu am rlmas pini acum teafir qi nevltimat, in pofida nenumi-ratelor uneltiri pe care le-au urzit impotriva mea crincenii vrijmaqi nevlzuli,care au clutat sI mI inghiti. Cred, Doarnne, ci mI vei izbivi si mi vei mln-tui ;i de-acum incolo de toat[ uneltirea ;i de toatl nivala vrljmaqilor, f[cin-du-mI vrednic de hnplritia cerurilor si ci se vor bucura de ajutorul T[u toticei incercati de duhurile riului, care vietuiesc in evlavie. CI Tu eqti mila siurdntuirea celor ce vor ;i chiat celor ce nu vor m0ntuirea. S-a spus: ,,$i devoiesc, ;i de nu voiesc. mintuie;te-mi" (dintr-o ruglciune de seari).

Darfiru rn[irttuirea sufletelor noastre, Domnului sd ne rugdm (Ecte-I nie). Cel ce se cerceteazl pe sine cu sinceritate, acela nu poate si

nu-;i dea sealna cI sufletul nostru piere cdte pufin in tot felul de pdcate, doar-me cuprins de somnul de moarte al picatului, sti prins mereu in captivitateadiavolului, incitu;at de cumplite picate; dindu-si seama de acestea toate,ornul suspini ;i se roagl, din adincul inimii, pentru mdntuirea sufletelor ris-cumpdrate cu nepreluitul Sdnge al lui Hristos. In fiecare zi sufletele noastrese irosesc spre pierzare in rlutate, bArfi. invidie, arghirofilie qi l[comie, be-

308

tie, desfrAnare. trAndivie si ner0vnl, uritenie si cdrleall, ignorantl, vorbiredegarti ;i vorbire spurcatl, superficialitate, ,.liberi-cugetare", nesupunere,insolenll, samavolnicie si atctea alte patirni. ,,Pentru pacea de sus". fiinclcl,,nu este pace in oasele mele de la fata plcatelor mele" (Psalmul 37, 3).

prin Dumnezeiasca sa Liturghie, Biserica Ortodoxi ne pregiteste sII devenin cetiteni ai cerului, invitindu-ne toate virtutile pe care ni le

dau drept pildl viata Maicii Domnului si vietile sfintilor, prin curltirea.sfinlirea ;i indumnezeirea noastri cu Sfintele 'faine, prin .,toate cele ce suntspre viat[ ;i spre bunl cucenticie" (2 Petru l, 4). De aceea trebuie sI nu pre-getdm a merge la sfintele slujbe. cu cuget curat, cu evlavie si de bun[voie,mai cu seami de sirbitori, sI ne facem plrtasi Taineior Pociintel si Cumi-necirii. Cei ce se indeplrreazrade Biserici si de sfintele sale slujbe cad vic-time patirnilor lor, mergind spre pieire.

1^1e fiintl firl seamin este oruul, minunzrt creati de Dumnezeu dupilr.-, chipul Siu ! Daci chiar si in stare cle cidere se arita capabil de mul-

te lucruri extraordinare, pe care le-a sivirsit qi le sivdrseste, dupi cum ve-dem, atAt clin istorie, cAt si din viata cle azi, atunci cAte rninuni n-ar fi in staresI faci dacl ar atinge sfintenia si deslvirsireal Dar ceea ce este cu cleosebiredemn de atentie, de ntirare, de respect qi de nepreficutl recunostinti in fiintaomului este cd el poate deveni asemenea Creatorului S[u, Durnnezeu, c[ estejuruit fericirii vegnicein Durnnezeu si inipreunl cu Dumnezeu, cI va strilucicindva ca soarele in hnpiriitia Pilintelui siiu ceresc! Domnul, mai inainte-vizitor al slavei alesilor SIi. zice: .,Atunci cei drepli vor strlluci ca soarelein ?mpdrdlia Tatilui lor" (Matei 13,43).

T a Proscolnidie ni se aratl imaginea Bisericii cel'e$ri si a celei pir-I-trndrttesti, Biserica celor mai inainte tlecuti dintre noi, al ciror nume

este inscris in ceruri, si Biserica luptltoare, cea care poartzi razboi pe pirnintcu vrdjmasii mdntuirii, intreaga Bisericd adunati in jurul Mieluiui care ridicirplcatele lurnii (Agnetul). Ce priveliste mireatl, ne umple de incintare, dar;i de umilinti sufletul! Fiindci si eu uti aflu in erceasti obste a sfintilor. si pemine m-a rlscumpirat Mielul lui Dumnezeu, si eu sunt impreunl-mostenitorcu sfintii dacl mi voi ardta credincios Mielului pAni la n]oirrte. Sunt mern-bri ai acestei sfinte ;i cere;ti obsti si rnostenitori ai irnplrltiei ce va si vinl

;i apropialii rnei. O, cit de mult ar trebui si mi se llrqeascl inima, ca si-icuprindd pe toti in ea, ca sl-i pot iubi pe toti, sI mI ar"it rlvnitor pentru toti,sd mI ingrijesc de mdntuirea tuturor ca si de propria mea nr0ntuire! Inlelep-ciunea inlelepciunilor! Sa fim curati si nepreficuti. sa fim cu inimi curatifa$ de toti. SI nu ne uitim chemarea si alegerea, cele de Sus, si sI ne stri-duim mereu si le cinstiml Chemare clurnnezeiascl. intru Hristos Iisus.

309

u cduta la picatele altora, nu arita dusmrnie. nici pe ascuns, nici pefati, celui ce gre$e$te, gdndeqte-te mai bine la picatele tale, clies-

te-te din toati inirna pentru ele, socoteste-te, cu adevlrat, mai plcltos decdttoti, roagl-te cu iubire pentru cei ce gresesc, cunosc0ncl cir toti suntem aple-cati spre picat.

1 deviratul crestin se compofii ca qi cum viata de-acuur nu ar fl clecdtlLpregltirea celei viitoare; nu consiclerl viata clin veacul acesta sin-

gura posibila. in tot ce face, nu tine seama de ce se spune despre el in viatade-aici, ci de ceea ce se va spune in viata cle dincolo, in cer. El se inchipuiepe sine mereu in prezenta lui Dumnezeu, a ingerilor, a tuturor sfintilor si nuscapd din vedere ci odati si odati ei vor cla rnirturie clespre gdnclurile, cuvin-tele si faptele sale.

prin iubire de Dumnezeu si de aproapele apartin cerului, sunt onlr ceresc. Daci md las coplesit de grijile rumesti si mai cu seami de

patiuri, sunt al pim6ntului, om plmdntesc si om al diavolului. Doamne siStdp0nul vietii mele, d[-mi mie, robului Tiu, cluhul dragostei!

lubeste. Daci vei purla in ininrir iubire cle Dumnezeu si de aproapele,ravea-vei de toate. nirnic nu-ti va lipsi, fiindcii unde este iubire, acolo

este si Dumnezeu; iar Dumnezeu inseamnl pentru noi lucrul cle cirpetenie,totul: viata, pacea, dulceata, fericirea. Ciudat si dureros este si vezi cum clinmotive neinsemnate Ei meschine diavolul ajunge si ne lipseascir cle dragostealui Dumnezeu si de aproapele. De pildl, pentru ceva ce nu este clecat pulberela propriu, cea pe care de-atatea ori o cllcrm sub picioare, din pricina ba-nilor, mAncdrii si biuturii, hainelor, locuintelor, onorurilor, a tuturor acelorlucruri care se trec si dispar o dati cu materia care le-a odrislit - plmantul -;i cu pulberca trupurilor noastre acaparate de griji.

I\T u uita Dragostea Care si-a jerrfit viata pentru oameni. Nu-!i pre-J. \ cupeli nici tu viala pentru fratele tiu; rlstigneste, firi mili, omul

trupesc din tine, cel ce refuzi a se jer-tfi pentru fratele sIu.

E .:,i lacom, nes61ios, zgir.cit? G0ndeqte-te: cine !i-a dar viali? Banii?L Sau pAinea? Nu Dumnezeu? Nu oare cuvdntul S[u te-a trezit la viat[

pe tine si toate flpturile? Nu Fiul lui Dumnezeu ,,tine toate cu cuvdntul pu-terii Sale" (Evrei 1,3)? oare, te menfii in viali numai cu bani, cu pline, cuapa gi cu vin? Nu cu tot cuv0ntul care iese din gura lui Dumnezeu va triiomul (cf. Matei 4, 4)? Banii gi piinea nu sunr oare praf si pulbere? oare nupainea este cel din urmd lucru de care aveln nevoie pentru a ne menline inviala? Totul a fost creat ;i se fine prin cuv0nt. Din Cuv0nt izvorlste viata.Prin el se mentine.

310

rf oata fiiptura i;i preaslrve;te creatorul, pe Dumnezeu in trei iposta_I suri: Tatil, Fiul si Duhul SfCnt; soboarele ingeresti care inalti neil-

cetat cAntare intreit-sf0ntl, SfAnta Biserici a lui Hristos, mucenicii. sfintitiislujitori, cuvioqii, dreptii, toli sfintii, toati lun.rea vrazutra,toti adevlratii crles-tini acum in via$, lumea toati. Realitatea treimicititii Durnnezeirii ne esreevocatd de cele trei insusiri ale aerului: el ne inconjoard din toate pirtile, prinel trrim, suntem pitrunsi pe de-a-ntregul cle el. putem oare, cunoscind aceas-ta, si ne indoini de dumnezeirea Fiului sau a Duhului lui Duunezeu? CiteIucruri nu vedem sdvirsindu-se in numele Tatilui si-al Fiului si-al DuhuluiSfant? cdte puteri ale Duhului lui Dumnezeu nu le-am sinrtit noi insine. inpropria noastri persoanl? Sfintul Duh este aerul, spiritul duhovnicesc alfiinlelor rationale. ceea ce este aerul pentru corpurile fizice, aceea este Du-hul SfAnt pentru fiintele rationale si libere. Ele s! urnplu de EI, capitit viatir,sfinlire, intelepciune, tirie. Fiul lui Durnnezeu este pertru noi ,.Calea, acle_vdrul si viata" (Matei 4, 4), odihna (,,vr voi odihni pL voi.. - Marei I l . 2g),bucuria (,,vi voi vedea ; i se va bucura inirna voastrir, , - Ioan 16.22t. Toateacestea le-am incercat ; i le incerclm noi insine. Putea-r,onr. oare. cunoscinclacestea toate, sf, ne plecfun urechea si sI diint ascultare celui ce se intpotri-veste Domnului in toate? Soaptei celei cl inl iuntrul nostru. duhului r luiui. alintunericului, care ,,respirl" minciuni, rlutate. uriteuie. strimtorare si focucigitor, dar care se risipeste ca fumul ;i ca praful la auzul numelui luiHristos si al crucii sale? Face si-i dim ascultare acelei fantasme, si ne tul-burlm de vicle;ugurile sale? Si stii si si nu te indoiesti nicioclatii ci acelaeste tlglduirea absolutl a adevlruh'i. ,,Si dacl as zice cranu-L stiu (pe Tatil).a; f i mincinos, asemenea voui. ci i l st iu si plzesc cuvantul Lui., ( loan g. 55).Fie si numai faptul ci el ucide intotdeauna sufletul constituie dovada cir eleste minciuni., moarte, nu adevir, nu viati. singurul vinovat de existeptamor-tii este diavolul. Amin.

5 aca ii chemim pe sfinti cu credintl qi dragoste. ne vor asculta ipcla-l-' ta. Noi ne unim cu ei pe terneiul creclintei. ei se unesc cu noi si loi

cu ei pe temeiul iubirii, fiindci ei sunt in Dumnezeu si noi suntenl in Dunr-nezeu, Care este iubire (1 Ioan 4, 16). De ce este nevoie si ne m_slm incle-lung? Pentru ca prin indelungi si stiruitoare rugiciune sI clirn citldurd inini-ilor noastre ricite ;i impietrite de o inclelungatii rlmAnere in cleserldciule.Cdci ar fi straniu si considerlm si cu at0t rnai putin si prerinclenr cir o inirniiinrliti si impietriti de deqerticiunea acestei viefi ar purea sii se pirtrundirdegrabl de clldura credintei si iubirii de Durnnezeu, ruginclu-se. Nu, pentruaceasta se cere muncl si iar munci, timp si iar timp. ,,impirltia ce.urllor .eia prin strdduinti qi cei ce se silesc pun m0na pe ea" (Matei rl, lz). irnpiriitialui Dumnezeu nu vine indati in iniml. mai cu seamii c0nd oamenii se

31t

indepirteazl de ea cu atAta indiritnicie. insusi Domnul ne face cunoscutIvointa Sa, aceea de a nu ne ruga in grabi, c0nd ne dI exemplul vlduveistiruitoare, care mergea la judecltor, stAnjenindu-l cu cererile ei (Luca 18,2-6). Domnul, Piirintele nostru ceresc, stie mai inainte sI-I fi cerut noi ceanume ii cerem (Matei 6, 8), de ce avem nevoie, dar noi nu il cunoa$tem cumar trebui, ne-am dat prea mult de;ertlciunilor lumii, nu Pdrintelui ceresc. Deaceea Domnul. in inlelepciunea gi milosArdia Lui, face din nevoile noastre unprilej de a ne intoarce la El. ,,Intoarceti-vi la Mine, Pirintele vostru, rnicaracum, rirticitorii Mei tii, dacii mai inainte a1i fost departe de Mine, acum, celputin, incllziti-vl inimile, care alti datl erau atdt de reci, prin credinld siclragoste cltre Mine".

[ -i sluji Donurului in biserici cu vrednicie, din iniml, cu evlavie, cu.1-Lcredinti vie este izvor de pace, bucurie, fericire sufletelor noastre.

Un preot cucernic, sivir;ind astf;l slujbele, Sfintele Taine, rugiciunile.dob0ndegte, cu adevlrat, suprenl desfltare gi fericire.

fl uvantul lui Dumnezeu este faptl, viatd, fiintl, realitate din Realita-\r.-, te, viatii din Viatl, adevir din Adevir. De la diavolul, care a cizut

din trutagi inchipuire, dorind sl-qi insuqeascd ceea ce e cu neputintl deinsusit;i care acrazut de la viati si de la adevir, vine visareadegart[, minci-una. de la moarte - moarlea.

f l mul este l iber. zice-se; el nu se cuvine si nu poate f i constrins si\,.-/ primeascl nici o credinti si nici o invilituri. Ce conceplie diavo-

leascl! DacI nu li se impune oamenilor s[ faci ceea ce trebuie. ce se poatealege de ei? Ce-o sI se aleagl de tine, cel ce trAmbilezi acum noi reguli deviat5. daci nu-ti vei irnpune 1ie insuli nimic bun, ci vei trli dupi cum iti vadicta inima ta coruptl, mintea ta trufaqd, mioapS, oarbi, trupul tlu plcitos?Rlspunde-mi, ce se va alege de tine? DacI nu-1i vei impune nimic, nu ziccever bun. ci nici rnicar ceva obligatoriu ;i folositor? Pofi oare si faci ab-striictie de orice autoconstringere? Este de conceput ca unui cre$tin si nu ise ceari, sI nu i se impuni sI indeplineasci prescripliile credinlei qi evlaviei?Oare nu este scris in Sfinta Scripturl c[ ,,lmpIrlfia cerurilor se ia prin strd-duinti", cd numai cei ce se silesc ;i-o pot dobAndi (cf. Matei 11, l2X Cums[ nu le impui, mai ales copiilor, sd se roage? Ce s-ar alege de ei dac[ n-amface-o? Nu nigte lene;i si nigte derbedei? Nu s-ar deprinde cu tot r[ul?

T\ espre cei ce fac acte de binefacere astlzi. Te infrupli din belsug del-,f toate bunitltile plmAntului, mai dai cdte ceva celor nevoiaqi, dar te

risfeli cel mai mult pe tine, adic[ ge_qlurylg de !i4glac-e-qq-p,q.qate- l-e fasi-nu-!itUpyl_Ufgl*crl_fuai q[q- q?pfitiELu. Asgqlenqa acte caritabile n-au nici o va-loare. Ce alte moduri de a ,,face bine" se mai practici astizi, ac[iuni a;a-zis

312

caritabile? Serate distractive, .,in scop de binefacere", dar care unniresc sislujeascd picltosului nostru trup, diavolului in primul rand Ei de-abia duplaceea aproapelui si lui Dumnezeu. Asa ceva, domnilor, nu este filantropiedecat poate numai cu numele. ,,$glu-face_m, cg.!5:__r9fe-, q4_re yinr sele _bune.l'o(cf. R.ggg!1-O ,,Cai vou5., celor ce sunreti situi acum. ci veti flImdnzi.Vai vou5, celor ce astdzi rddeti, c[ veli plinge;i vi veli tAngui" (Luca 6,25).

f end te rogi Domnului ;i ii ceri, pentru tine sau pentru altcineva,lr--, bunuri duhovnicesti, ceresti, sau pdmantesti, materiale, ca sr fii cu

totul convins ci 1i se va da ceea ce ceri qi, in general, bunuri de trebuintltuturor, prin pur-tarea de grijI, intelepciunea qi bunltatea lui Dumnezeu, si aiin minte si in inirn[ cuvintele M0lrtuitorului: ,,cereti si vi se va da; clutati siveti afla; bateti si vi se va deschide; ci oricine cere ia, cel care cauti afli sicelui care bate i se va deschide. Sau cine este omul acela intre voi care. deva cere fiul sdu p0ine, oare el ii va da piatrl? sau de-i va cere pe$te, oare elii va da sarpe? Deci daci voi, rii fiind, stili sd dali daruri bune fiilor vostri,cu cit mai mult Tatil vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer dela El?" (Matei 7,7-11).

1r dnd citesti adevlruri cunoscute. nu spun stiute. nicioclatd: nirnicIr-, nou, numai lucruri stiute, intocmai cum am afinnat si eu. Aceasta

inseamnl trufie diavoleascL o asemenea reactie duce in cele din urmi laconvingerea cI toate iti sunt cunoscute, gi bune ;i rele, cu alte cuvinte, estiatotstiutor. Mulli refuzl. sI citeasci cirti de predici, in general cirti duhovni-cesti, pe motiv cI stiu ce scrie acolo, ci s-a mai spus de o mie de ori, ci totuleste, de multi vreme, arhicunoscut. Spre deosebire de cirlile profane, incare, chiar dacd se spun mereu aceleasi lucruri, de multi vreme cunoscute,se repeti aceleagi deserticiuni lumesti. oamenii le citesc ;i le recitesc ulereu.O, voi, mufte necurate, care vi nutriti cu niorticiuni!

J) omnul ne cheaml sI intniur in cornuniune cu El si pentru aceasraI-r l trebuie si plzim intre noi cu luare arninte unitutea in duh si unirea

in pace, ca mldulare ale trupului lui Hristos si ca rnidulare unul altuia: ,.Unulaltuia suntem mldulare" (Efeseni 4,25).

T) rpa ce ai sivdr;it cu vrednicie slujbele ;i Sfintele Taine. multume;-lJ te-I intotdeauna Domnului, din tot sufletul, printr-o scurtl rugi-

ciune, pentru cI te-a socotit vrednic si-I slujesti din toati iniml, cu credintirsi cu dragoste, sd te pui in slujba intentiilor si faptelor Sale, plin de suprernliubire de oameni. clci a sluji Domnului, Crearorului qi Riscumpiritoruluinostru este cel mai mare dar si cea mai mare binefacere de care ne putenlbucura noi plcdtogii, cu roadi neasemuit de bogatl, atAt pentru cei car'eprimesc, prin noi, sfinlire ;i mdntuire de la Dumnezeu, cit si pentru noi insine,

313

fiindca ne aduce pace, suflare de viati, bucurie. Si-l mulpmim neincetatDomnului ci a binevoit si ne facl pe noi, piclto;ii si nevrednicii robii SIi,impreund-lucritori cu Sine, dupi cuvdntul Apostolului: ,,cici noi impreuni-lucrltori cu Dumnezeu suntem" (1 Corinteni 3, 9), slujitorii si chivernisitoriiTainelor Sale. .,Asa si ne socoteascl pe noi fiecare om: ca slujitori ai luiHristos si ca iconomi ai Tainelor lui Dumnezeu" (l corinteni 4, l). si cu toateacestea, ce fac multi dintre noi? SivArsesc slujbele, Tainele. rugiciunile flritragere de inirnl, firi vlagl, neglijent, in grabI, cu omisiuni, dorind gi ispri-veasci c0t nlai repede acea sf0nti lucrare ca si iiea fuga la cle;erticiunile vietiizilnice. ce groaznici ispitl, ce greu ;i curnplit plcatl Firi sI vrei iti aduciaulinte de acel teribil cuvint al Domnului cltre cei ce nu se arat[ r0vnitori inindeplinirea lucrului Siu: ,,Blestemat si fie cel ce face lucrurile Dornnului currebigare de seaml" (leremia 47, r0). spuneam: ce groaznici ispitd! Da,groaznici ispitl, cleoarece, orbiti fiind, desconsiderlm cuvintele DuhuluiSf0nt, de a cirui suflare sunt pline rugiciunile, Tainele si slujbele, desconsid-erinr prin aceaata ceea ce poate insemna ;i pentru noi, daci ne-am arita plinide osdrdie si rlivnl, un izvor de preadulce pace, bucurie intru Duhul Sf0nt sicltiar izvor de sinitate trupeasci. Fiindcl cuvintele rugiciunilor din timpulslujbelor si Tainelor, citite cu credinti si evlavie, cu frici de Dumnezeu, fIrIgrabii, cu duh arzltor, au, neincloielnic, miraculoasa insusire ca deodati cusufletnl sI ne revigoreze, si ne intireasci gi si ne vindece;i trupul. practicane-tt deurotrstreazi. Am spus cI este un greu si cumplit picat, fiindci, sIv0r-sind Tainele neglijent, p0nglrim cele sfinte ale Dornnului. ce-ar trebui sifacenr pentru a celebra Tainele ;i slujbele cu vrednicie, constiincios, cu cluharzitor? Si tinem lnereu treazi in noi creclinta cI Dumnezeul nostru, Cel in-chinat in Treime - Tatll, Fiul si Duhul SfAnt -, este neincetat cu noi, ne vedesi ci la prirnul cuvAnt al ruglciunii noastre sincere, cdnd ii cerem ajutor, estegata sa ni-l dea. Fiindcl ruglciunea spusi cu credint[ este intocmai ca respi-ratia pentru trup: atAta timp cAt triim pe pimdnt, ceea ce este respira{ia pen-tru trupul nostru este rugiciunea ficutd cu credintd pentru suflet. Amintindu-ne ci Atotputemicul este pururea cu noi si pistrAndu-ni-L mereu in minte, in-depart0nd din inimi orice gind lumesc pi orice indoiali, griji ori patimi,putea-vom sivirsi intotdeauna cu vrednicie lucrarea Iui Dumnezeu.

T\ spre ruglciunea firlirnicl. Credeau oare fariseii cd ruglciunea lorI-| este preflcuti? Nu credeau. in ipocrizia lor, ei se consiclerau drepli.

Fatirrnicia devenise pentru ei obisnuint[, ajunsese, ca si spunem aga, o aclouit lor naturl. Erau convin;i ci prin rugiciunile lor il sluiesc pe Dumne-zeu. considerir, oare, cre;tinii filarnici de astdzi ci se roagi si triiesc prefl-cut? Nu. Ei se roagi in fiecare zi si, poate nu putirr, rugiciunea le-a intrat inobignuintii, dar se roagd cu gura, nu cu inima, nu cu inimi zdrobiti, firl

314

dorinla hotrratr de a se indrepta; o fac nurnai pentru a se achita de o r6n_duiali prestabilitir; ,,cred ci aduc inchinare lui Dumnezeu,. (cf. Ioan 16, 2),clesi, rugOndu-se asa, nu fac dec6t si-;i atragi mlnia lui Dumner.u. intr-omrsuri mai mare sau mai micr, toti plcituini, in sensul ci ne rugim frtarnic;i pentru aceasta voln avea parte de mare osdndi. Smereste-te, socotindu-tepe tine ca iarba, care nu pretuieste nimic fali de stejarii seculari, sau ca unrndrdcine plin de ghimpi fati de ni;re splenclide, inmiiesmare gi gingage flori;esti iarb[ ;i rniricine din pricina picatelor tale.

o /r dnd dai milostenie cuiva care !i-a cerut-o si gtii ci acela nu estelr*-, slrac. e siinitos qi, pe cit se pare, nu rneritr si fie ajutat, incepe si

te doari inima, cum se spune, si regreli ce-ai ficut. Nu este bine, si nu-tiparl rIU, f, -i n dc [ tL.! 9u

i, t u t rltg_L _e&ggggq j1_vj!4!9 lnp"n" Oi"t._a& $de$i n-arn iugr.interdgau-na nevoie, rle-ar fi de ajuns.""ui" avem. niigosieade aproapele trebuie si-1i ;opteasci a;a: ,,chiar dacl ornul acela are ce-i tre-buie, nu i-ar strica daci i-a; spori avutul" (la clrept vorbincl, cu doui-treicopeici nu poti spori sau redresa avutul niminui). ,.Mie imi dd Dumnezeu.de ce si nu dau si eu celui ce simte ci are nevoie?" Dacr ar fi sd primesti dela Dumnezeu darurile bunitiitii sale nurnai dupi merit, probabil ci te-ai glsiin situatia de a nu avea ninric. Dumnezeu este generos fali de tine, deqinumeriti; tu insi esti convins ca El trebuie si fie generos. Atunci de ce nu vreisa fii si tu generos cu frafii tii, clin ceea ce iti prisoseste?

1r glsiderr orice lucru in lume ca pe o umbr[ treci.toare, nu-i ingiduirr-- ininrii sI se lipeasci de ceva, nu cla importanti la nirnic dil cele ce

sunt ale lumii, nu-ti pune nrdejdea in ele. Aripeste-te de singura realitatenestricicioasl, preainteleapt[, nevizutl: Dumnezeu. ,,Neprivind 1oi la celece se vid, ci la cele ce nu se vid; fiindci cele ce se vid iunt trecltoare. iarcele ce nu se vid sunt ve;nice" (2 Corinteni 4, lg),

14odu; de a trara bolile sufletului (patimile) se deosebe$re mulr clerYrtrararea bolilor trupului. in bolile trupeqti, dupr ce a fost diagnos-

ticatl boala, uuneazl a ti folosite cu luare-arminte gi grijuliu nrijloacele car-es[ atenueze durerea, ap[ caldl, comprese... in cazul unor boli ale sufletului,lucrurile stau altf-el, nu trebuie ingrijite cu urenajameute, necum cocolosite,alintate cu ,,cornprese calde", ci lovite firi mili, ,,rlstignite',. Cauti si faciintotdeauna irnpotrivr la ceea ce iti pretinde o asemenea boali: ti-a cisunaturI impotriva aproapelui? Cautl sl-ti rlstignelti ura indatl. prin iubire; te-aiimbolnlvit de avaritie? Striduieste-te sI fii generos; pizn-ta inlocuieste-o cusolicitudinea, trufia cu smerenia cea mai adAnci. arghirofilia cu neagonisi-rea. Te chinuie duhul vrajbei? Iube;te pacea ;i clragostea; te incearci l[comiap0ntecelui? Arati-te grabnic rAvnitor citre infrdnare si post. Ar-ta de a vinde-

315

ca bolile sufletului consti in a nu te lisa obsedat de ele. in a nu le face nici-cum pe plac, ci in a le reteza indati, de la ridiicini.

n]n privinta.,r ispunsului" pe care i l va da Dumnezeu rugiciunii tale.Iadici dacl se va indeplini ceea ce I-ai cerut. fii convins ci, dupl cum

1ie iti este uqor sl-ti respec{i cuvAntul dat, lui Dumnezeu ii este mult mai ugor;i mai la indemOnl si indeplineascir fiecare cuvAnt al rugiciunii tale, fiindciprezenta cuvAntului implici prezenta faptei, iar la Dornnul nu existi cuvdntfirl fapta. cuvintul nu se intoarce niciodati neroditor la El. (,,A$a va fi cu-vdntul Meu, care iese din gura Mea; el nu se intoarce citre Mine fIrI sii dearod, ci el face voia Mea si isi indeplineste rostul lui" - Isaia 55. 11). CAnd terogi, tine minte cI Dumnezeu este Cel ce este, ci tot ce existl vine de la El.Si g0ndul, si cuv0ntul, si fapta. Totul. Este preaintelept. atotputernic, atotbun.

l\ 71are pircat cI in discutiile pe care le poanl oamenii intre ei, acasdIYI sI zicern, nu aduc vorba de Dumnezeu. Cit de mult s-ar imboglti

aceste discutii, s-ar inviora, ar da roade ! Riuri de api vie. de cuvinte mAntui-toare ar curge atunci din riruncl'rii credinciosilor (cf. Ioan 7, 38). Cdte dintreaceste discutii n-ar cleveni instructive, linistitoerre. cu adevlrat delectabile.Acum insi, cAnd in cercurile de familie ;i de prieteni nu se vorbe;te nimicdespre Dumuezeu, ci numai despre ceie lumesti, discutiile se istovesc repe-de, se lasii plictiseala, pentru ca in cele din urml tiurpul prelios s[ se iroseas-ci in distractii stupide ;i dansuri. Vrijrnasul ueamului omenesc line seantade sldbiciunea oamenilor de a se deda fleclrelii desarte si in general de a-sipierde tirnpul in distractii frivole. Din aceasti slibiciune a ftiut si tragi unimens folos. A pus la cale teatrele, circurile, panorame ale degertlciunii, dar

;i un mod prin care i;i bate joc de vanitatea omeneasci. Oameni firl minte,inclinati spre frivolitate. trlndirvie, inactivitate frecventeazl cu patimiteatrele ;i circurile, nestiind sI glseasci ceva mai bun de f'5cut, pllcut, linis-titor pentru suflet. ..Desertlciunea deserticiunilor. toate sunt de;ertdciunilTeme-te de Dumnezeu si pizeste poruncile Lui! Acesta este lucrul cuvenitf iecirui om" (Ecclesiastul 1,2; 12. 13).

Tf Sti bolnav si boala te chinuie dirt cale-aflarl : e;t i deprirnat. te-a cu-HLprins uritul. te frirnAnti g0ndurile. unele mai negre decdt altele;ini-

ma ;i buzele stau gata si munnllre, sd-L huleasci pe Dumnezeu. IatI, frate,sfatul nreu sincer: rabdi-ti boala cu demnitate, nu te llsa cuprins de dispera-re, ci dirnpotrivl, bucurl-te, daci po1i, ci ai cizut bolnav! De ce sd md bucur,mi vei intreber, clnd mi sirnt dobordt din toate plrtile? Bucurl-te ci Dornnulte-a ales pe tine, trimilAndu-ti aceasti vremelnici pedeapsi, ca sl-1i curelesufletul de plcate. ,,Cici pe cine il iubeste Donrnul, il ceart5" (Evrei 12,6).Bucuri-te ci in starea in care te afli nu te mai dedai patimilor la care te-ai fidedat daci erai teafir. BucurI-te cir porli crucea bolii ;i ci astfel mergi pe

316

calea cea strdmtS, plinl de suferint[ care duce la impiritia cerurilor. inaparentl, bolile ni se infilig eaz\, doar prin partea lor dureroasi, neplicutl, in-fricosltoare. Putini sunt aceia dintre noi care realizeazra, in timpul bolilor. sifolosul pe care acestea il aduc sufletului. in fata lui Dumnezeu insi. a preain-teleptului si preabunului Proniator, nici o boall nu rimAne fIrI folos pentrusufletul nostru. In ,,mina" Providentei, bolile sunt ca o doctorie amarl datisufletului nostl'u, pentru a-l vindeca de patimi, de niravuri si inclinatii rele.Nici o boali dintre cele ce ne sunt trimise nu rimdne firi folos. De aceea tre-buie si avem in vedere folosul pe care ni-l aduce boala, pentru a o puteasuporta mai lesne qi ntai impicati cu sine. Scris este in Scripturi: ,,Cine asuferit cu trupul a isprivit cu plcatul" (l Petru 4, l).

T\ ragostea pe care ne-o poartd Dumnezeu sti ntai presus de dragosteal-,f matemd. Mama m-a purtat in pdntece, nt-a aclus ia lumina zilei,

dupl rAnduiala lui Dumnezeu, apoi m-a hrinit, m-a rndngliar. nr-a purtar inbrafe. Cind am fost in stare si merg singur. nu m-a rnai purtat in bra1e. duplce mai inainte incetase sd mI mai alipteze din sinul ei. As putezr spune insicI Domnul Dumnezeu rnl poartl lnereu la sAnul SIu. Spune Domnul: .,Celce mdn0ncd trupul Meu ;i bea S0ngele Meu rlmdne intru Mine si Eu intruel" ( loan 6, 56). Sau ,,Fi indcI esti ci ldicel - nici f ierbinte, nici rece - am site virs din gura Mea" (Apocalipsa 3, 16). Mii poarti mereu in bratele Sale.,,latd, te-am insemnat in pahnele Mele; zidurile tale sunt intotdeauna inain-tea ochilor Mei"( Isaia 49, l6). ,,Jine toate cu cuvAntul puterii Sale" (Evrei1,3). El este t ir ia, pacea, dulceafa si bucuria mea, lumina nrint i i si a inimiimele; El md hrlneste cu toate roadele pimdntului. intocmai ca o mami careisi allpteazd pruncul. El este hrantt mea cea tare, bdutura mea c:ea nesac:cttci(Acatistul Domnului nostru Iisus llristos, icos l0). Pirintii ne piirisesc, cinclajungem la maturitate, ii plrlsim si noi atunci, fiindcl scris este: ,,Va liisaomul pe tatll siu Ei pe mama sa si se va lipi de femeia sa" (Matei 19. 5)(aceasta poate fi infeles la propriu sau Ia figurat, adici si se alipeasci deHristos, cea mai inalti ;i rnai sfdntl iubire, mai puternici decit cea a uneifemei iubitoare). Domnul nu ne plr[seqte nici o clipi, de c0nd incepem sirexistlm pini murim (,,intotdeauna inaintea ochilor Mei" - Isaia 49, l6;.ingrijindu-se mereu de noi ca paslrea de puii sii. El este ncidajdcu c:ea cle lamoartea noastrd,linistea noa,strd la judecata Sa, dorirea noostrci de a nu neru;ina atunci (Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, icos 5), de a ne ducein vegnicele locaquri ale impiritiei cerurilor.

si starpim din noi incremenita nepisare fati de picaterenoastrel si starpim din inimi trufia, care ne face si credem

cd n-avem nevoie si ni se ierte picatele

ratilor si surorilor care vi pregititi de impirtlsanie! Si stdrpim dinnoi incrernenita neprsare fatr de picatele noastre; si starpirn din

inirn[ trufia. care ne fb.ce si credem ci n-avem nevoie si ni se ierte picatele,cI u-riverrl nici o vinl, ci nu suntem picito;i, sau cI picatele ne sunr usoare,.,orneiresti" * ca si cind ar fi trebuit si fie driice;til -, sau ci ne simtim foartebine si trlind in picat. Aceasta este trufie diavoleasc[, insu;i Satana, pripa;itin inirna noastrl, vorbeste cu aceste cuvinte. Se cuvine si avem constiintaplofundl. ponriti din toatd inima, a firidelegilor de care ne-am fdcut vino-vati, sii le regretlnr din adincul sufletului, cu suspine, si virsim lacrirni deurnilintd, ca sii se indure spre noi Stipdnul, a Clrui clreaptir rnAnie am iscat-o.Cu nici un chip si nu incercim a ne dezvinovirti, precum fitarnicii farisei,st i ind ci , ,nimeni din cei vi i nu-i drept inaintea Dornnului" (cf. psalmul 142,2) si ca Dumnezeu se va rnilostivi spre noi numai c0nd ne vom pocii sincer.SI liisiirn cleoparte neplsarea si rlceala, sI lucrim Dornnului cu duh arzrator.Sit nu uitim cii vietuind vreme indelungatd in flrldelege, am venit acum s[cerem Stripinului si dreptului Judecltor milostivire pentru viala noastri. Arputea fi orlre ilculn tirnp pentru neplsare si riceali, cdnd nici m[car inrelati i le cu oanrenii acestea nu-si au locul? Nu s-ar cuveni oare ca intregsr-rfletul sir nr se prefacl in foc duhovnicesc, si se reverse, nepreflcut, in la-crimi de poclinta? o. Dumnezeule, Dumnezeulel Pe drept cuvant, fdride-legi le noastre s-au inmult i t mai mult decit f irele de pir de pe cap si decdtnisipul niirii, clesi nu ne cjiim seama. le privim cu nepisare, ba chiar le iubirn...De Te vei uita la firidelegi, Doatnne, Doantne, cine va suferi?" (psalmul129, 3). Di-ne, f)oairine. duh urnilit, inimi smeriti, ca si-Ti aducem pocl-intl adevlratl. Amin.

1r lnd credinta ta i t t Durttnezeu. f ie ci i i t i rnerg bine toate. f ie cI ai\- clzut la pat, sau te afli in ceasul pleclrii din unni, sllbe;te sau se

las;i infrintl de zidlrniciile vietii, de boali, de ameninfarea qi spectrul mor-tii, ndica-ti ochii iniurii spre ceteie protopirinlilor, patriarhilor, proorocilorsi dreptilor (Simeon, cel ce L-a purtat in brafe pe Domnul, Iov, Ana prooro-cila si altii), apostolilor, ierarhilor, mucenicilor, cuviosilor, doctorilor fdrl dearginti, cuvio;ilor si ale tuturor sfintilor. Ia seama cum, atat in timpul vie{ii,cdt si in ceasul plecirii lor din aceasrl lume, ;i-au indreptat mereu gAndulspre Durnnezeu si au murit in nldejdea invierii, a vietii vesnice; cauti si tu

318

sd le umrezi pilda. Aceste vii exemple, atat de numeroase, pot intiri credintasoviielnici in Domnul ;i in viata viitoare a oricirui crestin. Cornunitltilecrestine care nu dau cinstire sfintilor ;i nu-i cheami in rugdciunile lor se lip-sesc mult. Refuzul unora ca acestea de a da cinstire sfinfilor si de a-i chemain ajutor in ruglciunile lor le frustreazi de evlavia si nldijduirea crestinl.Renuntd la un imens sprijin in intirirea credintei, pe care li-l poate da exem-plul unor oameni alesi, supusi, ca si noi, patimilor.

I ind. bolnav fiind, te cople;e;te duhul descurajirii si incepe si ti se\-, arate urnbra morlii, cauti si-1i alini si sr-1i liniEte;ti inima zbuciu-

mati, indurerati, infiicoEatl, cu umrltoarele cuvinte: ,,Tu, Doamne, toate leor0nduiegti, cu adinca-Ji inlelepciune si iubire de oameni, spre folosul nos-tru, al tuturor". Nu ajunge sI spui asa, ci ghiqf_s4_clgg_lfq*Dqrp.nq1-lq__oran_-dltq$g_pgtqale_lprq blnele nostru: ;i y1q1a, ;i_boala, gi necazurile, ;i supiri-t_t]_q, l! moql'te4; ceva mai bun n-ai avea ce sii-ti doresti. Nu spune: ,,E preildevreme si mor, as vrea si mai trliesc. spre slava lui Dumnezeu. spre a fi clefolos rudelor, celor apropiati; sir rnai vld lurnina, s[ rn5 niai desfitez cu bu-nlt l t i le plm0ntului". Mullumeste lui Dumnezeu cI te-ai bucurat pdni atun-ci de bunltltile, milele si indurlrile Sale. Si supune-te vointei Lui, chemiriiSale, dar in acela;i timp, nu te lisa coplesit de deznidejde, sperdnd ci si viataaceasta ti-ar mai putea fi prelungitl.

I deviratul plstor ;i pdrinte al turmei sale duhovnicegti va trii in-ff.memoriu recunoscitoare a plstoritilor ;i dupd moarte. Ei ii vor pis-

tra faima si cu c0t se va ingriji rnai pufin sl-si asigure faima aici pe pimint.truclindu-se insl sdrguincios pentru mlntuirea lor, cu atdt mai ntult ii va stri-luci renumele dupr moarte. Va fi ponienit de bine ;i dupi moarte. Aceastaeste faima pregltitl celor ce se ostenesc pentru folosul obgtii.

T] lti fiinll de bunivoie cdzutd. corupt[. Tocmai aceasta ar trebui sl-tir_tdea un puternic irnpuls ca si te rogi. Dumnezeu iti arati in fiecare

zi nemirginita Sa milI. Aceasta ar trebui sI te determine sl-l multumesri.Vezi in fiecare zi fapte ale atotputerniciei, inlelepciunii si bundtiitii lui Duni-nezeu. Aceasta ar trebui sI te indernne si-I aduci in fiecare zi lugiciune delaudI.

1^1urn apare in om trufia diavoleasci. De cele ntai multe ori. trufia se\r.-, vldegte prin faptul cii cel molipsit de ea se crecle cel putin egal tu-

turor celorlalli, nelinAnd seama ci unii i-ar putea fi superiori prin virstii"autoritate, capacitate. Nu suport[ sI fie mai prejos decdt nimeni. DacI tru-fagul este subaltemul cuiva, nu-gi respectd cum se cuvine seful, nu vrea si ise supund, nu line seama de dispoziliile lui, le executd fir[ tragere de inintii.de fricd. Se consideri egal cu toti oamenii invltati, nu acordi niminui inti-

319

ietate. sau cel rnult unui nunrlr foarte mic cliutre ei. in calitute de f]u sau fiicl,fie ci este sau nu trecut prin scoli inalte, nu di respectul cuvenit pirintilor qibineflcltorilor, mai ales daci acestia sunt oanleni simpli, considerAndu-iegali cu sine sau inferiori. Trebuie sI avem mare grijl sI nu ne comparlm cualtii in nici o privinti, ci si ne pultenr pe noi in;ine mai prejos decAt toti.chiar dac[ ne stim mai buni decit altii sau egali cu mulli altii. Tot ce avernbun in noi vine de la Durnnezeu. nu cle la noi. ,,Aceasta nu e de la voi; estedarul lui Dumnezeu" (Ef'eseni 2, 8). ,.Darurile sunt felurite, dar acelasi Duh";.,Acelasi Duh irnpirtind fieciruia deosebi, dupii cum voieste" (l Corinteni12,4. l l ) . Cum a$ putea oare si nt i laud cu ceva care nu-mi aparl ine $i sImI fac egalul celor pe care Durnnezeu insusi qi increclerea societilii i-a pusmai presus cle mine? Deci, ,,nu te aseza in locul cel dintAi, ca nu cumva si fiechemat de el altul mai de cinste ca tine". .,Oricine se inalti pe sine se vasmeri, iarcel ce se sulereste pe sine se va ini l ta" (Luca 14, l8; 18, l4).

1r lnd vorbirn clespre Duutnezeu, despre slava. vointa Ei legea Sa tre-\r.-, buie sI danr uitirii cu totul propria noastrir slavi, sI ne dlruim cu

intreaga fiintl contemplilrii slavei lui Durnnezeu sau preainfeleptei, atot-bunei Sale vointe; sI nu ne stea gdndul la slibiciunile noastre, cele pe carene face si le sinrtim si ni le aduce in con;tiinfl diavolul, pentru a ne injosi inpropriii nostri ochi, pentru a ne face si ciden intr-o falsi ru;ine, in depri-mare si deznldejde. Si nu uitlnr cI nimic nu este deslvirsit pe pimint, nicinu se poate vorbi de o slavl deslvlrsiti. ,,Pentru cI in parte cunoagtem ;i inparte proorocim" (propovaduim) ( l Corinteni 13,9). $i cine ro$e$te $i deru;ineazi de imperfectiunea sa, se rusineazi de o ?nchipuire, care nu existldecdt in mintea sa; acela se laudi cu niste desirvirsiri inchipuite.

l\ 71i s-a intimplat sii int0lnesc, si sI aud vorbind oan]eni, care se refe-IVIreau perf id. cu o bucurie r iut icioasl la niste..Dete" din viata si

activitatea unor oarneni de seaml si chiar sfinti si care, pentru acele ,,pete"reale sau inchipuite, defiimau toatir viata acelor persoane, zicind de ele c[ arfi fost flprnice sau chiar ci s-ar fi lepidat de Dumnezeu. Ei sunt gata si-;isustinl afirmatiile cu fapte, numai ci si acestea sunt tot atet de obscure ;i deindoielnice ca qi obscurul, suspectul ;i vicleanul lor suflet, care, cu o ,,pat["a altuia, pdcat sau slibiciune. vor sI-si asigure o falsl justificare propriilorlor fapte reprobabile. Prin acesteii insl nu se pot scuza nicicum, ci dim-potriv[, ?;i aduc o ;i mai rnare os0nd[, fiindcl ,,vird paiul dir-r ochiul fratelui"si il judecl, dar ,,bdrna clin ochiul lor - da, o ditarnai birnii - nu o iau inseami" (cf. Matei 7, 3). Zice: acest piirinte sau acesta s-a ficut vinovat decutare sau cutare picat. Ei, ;i ce? E orn, si nu este om care si nu gre;easci.,,Dac[ zicem ci picat nu avem, ne arnirgim pe noi insine si adevlrul nu esteintru noi" ( I Ioan I , 8). Esti tu, oare, fari de plcat? DacI nu e;ti, de ce arunci

32C)

in fratele tIu cu piatra os0ndirii? DacI ag incepe s5-ti caut viata, ,,la bani mi-runti", raporlAnd-o la cuvantul lui Dumnezeu, ti-a$ putea condamna si eupdcatele, multe qi grele, cu propriile tale cuvinte. As putea sd te invinuiescde trufie, de ingdmfare, de necredintl, de iubire de agonisire, de desfrcnare.de tdlcuire anapoda a cuvantului lui Dumnezeu si a poruncilor sale, de ri-ceald in credinti gi de cdte altele. Ti-as gisi, poate, nu o singuri ,.pati", ciintreg trupul tdu devenit o imens[ patl neagri, fiindci ochiul rnintii tale esteviclean. Cdt de mult mi scArbeqte aceasti driceasci satisfactie de plcatulaltuia, aceastl infernall str[danie de a demonstra picatele, adevlrate sauinchipuite, ale omului! Si cand te gandesti ci cei cirora le place si se ocupede asa ceva indrlznesc si suslinl cI o fac din respect si ci incearci, prin toatemijloacele sd indeplineascl porunca lui Dumnezeu despre iubirea aproape-lui! Despre ce iubire poate fi vorba cdnd cauti cu orice pre! si vezi ;i si gi-sesti chiar si la oamenii de seamd Ei la sfinti pete negre si cdnd, pentru un sin-gur pdcat, cauti si le ponegresti toatl viata. refuzdnd si li-l treci cu veclerea,chiar qi atunci cAnd ar fi cazul. Uitat-ati oare ci drasostea..toate le rabdi" (lCorinteni 13,7)? Ce riu imens fac lor insile si altora acesti vienni rnoraliza-tori! Ei fac sd se surpe in constiinta multora respectul legitinr fata de anumitepersoane, sd li se intunece prestigiul. sI nu mai poati fi luati drept exemplude urmat, agiti spiritele cu g0nd de os0nda. isi fac riiu lor insile, ludnd de ladiavolul otrava judecdrii aproapelui. Frate! .,Cine esti tu, ca si judeci pesluga altuia? Pentru stlpAnul siu sti sau cade. Dar va sta, clci Domnul areputere si-l faci, sI stea" (Romani 14.4).

1-dnd chemi pe Duhul SfAnt ca si se pogoare asupra Darurilor ce au\r.-, fost puse inainte qi c0nd le sfinte;ti (in timpul Sfintei Liturghii) cu

rugdciunea punerii inainte, nu uita ci ,,Cerul si pimdntul vor trece, dar cuvin-tele Domnului nu vor trece" (Matei 24, 35) ;i cI peinea ;i vinul se plefacnegreEit in Trupul ;i Sdngele Domnului, prin vointa Domnului Insu;i ;i prinlucrarea Sfintului Duh, chiar daci persoana liturghisitorului ̂ste, datoritivreunei sl lbiciuni, nevrednicX.

T-1 espre datoria omului de a face binele. Scris este: ,.impiritia ceru-l-! rrlor se ia prin striduinli si cei ce se silesc pun m0na pe ea" (Matei

ll, l2). De aceea a sta in adevir si a face binele trebuie si insemne pentru noio datorie statornicd. CAnd ne ruglm, suntem datori s[ rostim intotdeauna fie-care cuvAnt cum se cuvine, puternic, din toati inima. Daci il vom rosti flrigriji, firi parliciparea inimii, firi sinceritate, ruglciunea noastri va fi fitar-nici, fals[, se va intoarce impotriva lui Dumnezeu. Rostirea ruglciunii trebuiesi fie convingltoare in primul rAnd pentru rugltor. CCnd cuvintele cu care terogi vor suna convingltor pentru tine insuli, ele il vor putea ,,convinge" ;i peDumnezeu; sI nu crezi cI il vei putea convinge pe Dumnezeu s[-ti dea ceva

321

dacl nu vei fi tu insuli convins ci vei obtine ceea ce ceri. Dumnezeu ne dddupd inima noastrii (Psalmul 19, 4). Cu cOt suntem mai sinceri, cu c0t ne estemai mare vlpaia inimii, cdnd ne rugIm, cu atat mai mirinilnos ne este darul.

f ine nrinte. omule, cd moral; i f izic nu e;t i dec0t o nuli tate. Moral,I fiindca in tine se intruchipeazi picatul. patirnile. neputinla; fizic,

fiinclcf trupul tiu nu este decAt lirAnl. Pentru a te smeri inaintea luiDumnezeu, la modul vidit Ei palpabil, asemenea oamenilor din vechime sichiar al unora din zilele noastre, ar trebui sa-1i pui cenu;i pe cap, si-ti lepezivesmintele luminoase, cele ce intrelin ziddrnicia si fala in sufletul nemuritoral omului. Fiindcd, omule, cea mai neinsemnati flrdmi de bine iti vine cle laDumnezeu. asemenea celei mai usoare adieri de aer af'lati in trupul tIu, pecare ai tras-o in piept din atmosfera care te inconjoari.

Q lava Preasfintei, Celei de-o fiinla gi Ditltoarei-de-viata Treirni!t J C0nd diavolul izbuteste sd mi prindl in plasa cirtelii, urii, deflinri-

rii aproapelui din cine qtie ce motiv lumesc, de ordin material. si clnd incepesl-rni fie rlu, si mi chinuiesc, imi inall ochii inirnii spre Sflnta Treime qizic: ,,Tatia, Fiule ;i Duhule Sfinte, miluieste-mi", privind nurnele Tatilui sial Fiului si al SfAntului Duh ca pe inslqi fiinla Sfintei Treirni, Care esre pre-zenti in rnod fiinlial pretutindeni, chiar gi intr-un singur cuvdnt. Vei vedeaatunci cI te vei simfi indati usurat, vrljmasul se va indepirta de la tine, se varisipi ca fumul la sirnpla rostire a nurnelui atotputemic invocat al Sfintei Tre-inri. S/rrur7 Sfintei, Celei de o fiintd, Diitdtoarci-dc-victlci si ne despcit"yitei Tre-riruil (Ecfbnis la inceputul utreniei). Preasf0ntl Treime! invatl-url sii-mi in-torc fata de la toate cele lumesti, s[-mi aflu numai in tine pacea, mullumireer,fericirea! Si pentru a nu mi semeti din pricina atentiei binevoitoare aritatimie de Sfinta Treime, si nu uit c[ Ea poartl de grijl cu bunlvointi fieciruivienne, fiecarui puiandru. $i inci sd nu uit cI acei crestini, care vor fi ficutmulte silnicii. folosindu-se de numele Sfintei Treimi, vor auzi odati cuvin-tele Domnului: ..Deplrrati-v5 de la Mine, nu v-an cunoscut pe voi" (cf.Matei 7 ,23;25, 12) pentru viata lor, care n-a linut seaml de poruncile Evan-gheliei. Preasfintl Treirne! Fereste-m[ de trufie, invalI-url smerita infelep-ciune! Stiu cI Tu imi dai indatl ascultare, cu bunivointl, s,i m[ m0ntuie;ti,incAt a; putea ca din pricina rnilei pe care mi-o ar[1i sI rnl ;i trufesc, s[ pre-fac nemirginita Ta bunitate ;i milosdrdie intr-un motiv de laudd de sine, pre-cum cd eu insumi m-as fi invrednicit de o asemenea atentie, fiindcl voi fificut vreun bine. Acoperi-m5, Preasfdnti Treitne - Tatil, Fiul, Duhul Sfdnt- de tot riul, sub acoperimAntul aripilor Tale.

1r nnd zici in inimi, pentru sine, sau clnd rosteqti numele lui Dumne-tr*-, zeu, sau al Preasfintei Treimi, al Domnului Savaot, sau al lui Iisus

Hristos Domnul, ai concentratd in aceste nume intreaga fiintl a Dornnului:

322

bunltatea fIr[ de sfArgit, nemirginita intelepciune, atotputernicia, lumina ceaneapropiata, neschimbarea. Apropie-te cu mintea si cu inima, cu tricd de Durn-nezeu, cu credin,td gi cu dragoste de acest nume, atotflcitor, atotcLrprinzltor,atotocArmuitor. Inlelege de ce poruncile dumnezeie;ti osandesc cu asprimeluarea in desert a numelui lui Dumnezeu, fiindci acest nume este chiar Durn-nezeu, Unul, in trei Persoane, Fiinti simpli (necompusl), Care se infdtiseazisi se cuprinde in acest nume, dar, in acelasi timp, este de necuprins, adici nupoate fi mirginit nici prin sine, nici prin nirnic din ceea ce existi.

iala pe care o trlim acum nu este o glurni, o joaci, desi oamenii oiau drept glumi sau joacl. Se joacl iresponsabil cu timpul care le-a

fost dat spre a-qi pregdti vesnicia. se joacl cu cuvinte firi rost. Se aduni inospefie, stau q;i pillvrlgesc. apoi incep si se joace, intr-un fel sau altul. Seaduni la teatru, unde totul nu-i decdt joaca, distractie; se distreazi cei cle pescend, se distreazl si cei ce-i privesc. Unii isi petrec t inrpul folosindu-sicalititile intelectuale, allii sllbiciunile omenesti. altii in fapre carirabile sauin a scrie sau vorbi frumos. Se mai pot ocupa cu mAncatul si cu blutul inexces, in loc sI mdnAnce si sd bea doar cAt le este necesar, se preocupi cleimbrdclminte, isi pierd tirnpul ingrijindu-se de persoana lor, se distreazi peseama isprivilor copiilor, in loc si-i educe in credintd, evlavie, fricl deDumnezeu. Pentru unii ca acestia toati viata e o distractie. Vai de cei ce iauviata drept o distractie!

(^le groaznic este sI nu-fi stea mintea decdt la mincare si bluturi, la\r.-, ghiftuiald gi belivdnealll Un p0ntece situl ciin cale-afari pierde

credinla, frica de Dumnezeu, incepe sI nu-i mai pese cle rugiciune, pentru a-iaduce Domnului mullumire ;i laudi. O ininri imbuibati isi intoarce fata dela Dumnezeu, devine insensibilir. se invdrtoseazra ca piatra. Iatii de ce Mdn-tuitorul ne previne indatoritor sI nu rninc[m ;i sI nu bern peste mlsuri, pen-tru ca ,,ziuaaceea (a mortii) sI vinl peste noi fIrI veste" (cf . Luca 21,34).Ea ar putea veni aga din pricinl ci l-am mdniat pe Domnul prin modul nos-tru usuratic gi flr[ rost de a ne petrece timpul, mdncdnd s,i bdnd.

pe misurl ce omul pllteste tribut senzualitatii, devine .,otr rrupesc"I ;i face si se indepdrteze de la sine Preasf6ntul Duh al lui Dumnezeu,

care nu poate rimdne in iei ce isi supun viata trupului. ,,Ce impirtiqire arelumina cu intunericul?" (2 Corinteni 6, 14) Aceasti stare, vrednici de plins,este irnpillfuiti - vai! - de multi oameni, care nu-si dau seama ci DuhulSf6nt nu mai este in ei, a;a cum orbii din nastere nu-si realizeazra grozavameteahnd: de a nu putea vedea lumina. Inimile unora ca ace;tia sunt goale decredinti ;i dragoste, de duhul rugiciunii, eviti cornunicarea cu Biserica.Dumnezeule! Cdte primejdii md pasc in viati! M[ fac mie insumi cel maiaprig dusman, cdnd mi supun peste mlsurd cerintelor trupului.

_'\ zJ

du-fi aminte ci sivir;irea clrtitoarelor-de-viati Taine se face prinvointa nestrimutati a Dititoarei-de-viatti Treimi mai inainte rOn-

9yi,l cand srvdr;e;ti Sfinrele Taine, Dumnezeu insusi - Taril, prin Duhulsiu Preasfant - preface pdinea si vinul in Trupul si Singele Domnului, Dum-nezeului ;i MAntuitorului nostru Iisus Hristos; tu nulsti decAt o unealti.In_s.1t1 Tatil. Fiul si Duhul SfAnt liturghisesc prin tine si sfintesc Darurile.,.cr ru esti Cel ce aduci si re aduci, Hristoase Dumnezeul nostru.., se zice(Rugiciunea de tainr a preotului la Liturghie, inainte de Heruvic). Tine min-te cei Dumnezeu este neschimbat si crede in toate cuvintele sale.

11umai atuttci vei slvirsi cu vreclnicie Taina Pociintei, cincl nu vei fir \ lacom de cistig, ci iubitor de suflete, c0ncl vei fi ribdrtor, nu ner-

vos' supiiricios. O, ce nlare iubire trebuie si nutresti fati de sufletele seme-nilor, pentru a-i spovedi pe tofi farr graba, firi supirare, cu calm! preotulcare siv0r;este Taina Spovedaniei trebuie sI nu uite ci ,.si fir cer va fi multibucurie pentru un picitos care se pocrieste" (Luca 15,7 si t0). cat de multtrebuie sr se strirduiasci preotul pentru a rrezi in penitenti simliminte depociinti, in cei ce nu-si dau seama, nu inteleg de ce trebuie sI se pociiasci,sau se prefac a nu pricepe. Preotul trebuie sa aiba mereu in rninte cum iiinvita Apostolul, zi si noapte, pe crestinii de curAnd botezati, indernndndu-isI verse lacrimi de pocrinti (Faptere Apostolilor 20, 3l). cel ce srvdrsestelucrarea Domnului trebuie si lase totul deoparte, sr nu astepte risplati jecdtde la Dumnezeu, Iubitorul de suflete.

l ntreabi de picate ;i atunci cand rostesti cuvinte de invrtiturr, fi-o cu

r tarle st slncerttate, nu anefilic si cu indoiali in inirni. Un cuvant ne$o-vrielnic aduce clupd sine o pociinti nesovrielnicr, spore;te bdtdile ininiii,stoarce lacrimi de umilintii si de zdrobire a inimii. Dar clacl preotul nu ir-treabi pe un ton fenn, ci nroale. ezitcnd, atunci si pistoritii, clandu-si seamade lipsa de ferniitate ;i de ezitarile pistorului duhovnicesc, nu vor fi pregititisufletegte pentru o ciinti din toati iniuru.

1r au.1a sr pricepi cu ochii mintii, cat poti de bine. atotputernicia siIt*-, mdretia cuv0ntului ipostatic al lui Dumnezeu. El zice, gi cuvdntul

sdu caplti numaidec0t multe si ferurite forme de existentr. Spune: ,,Sd fielumini" Ei se face lumini; zice: ,,Si fie o tirie" gi apare indatr tjria; zice: ,,Srse adune apele cele de sub cer la un loc si sI se arate uscatul...,. ,,SI fie lumi-nitori pe tiria cerului... si misune apele cle vietiti" (Facerea 1,3-20), si toateapar dupi cuvdntul siu. Este intocmai cum vocea unui comandant, rdspdn-dindu-se in vdzduh qi ajungdnd la urechile ostasilor, ii pune pe acestia in mi;-care, potrivit vointei Sale, ii asazl pe pozilii de lupt[, ii face sd execute anu-mite manevre, rcalizdndu-si astfel prin ei intentiile si telurile. inchipuie-ti

324

acea imensr masi a materiei, destinatd creatiei. cum s-au format clin pirnlnt,la cuvantul lui Dumnezeu, masivii muntosi, inchipuie-ti tumultul up"io..ur.s-au adunat in oceane, mIri, rOuri qi izvoare.Imagineazi-fi cum a apirut,dintr-o dati, la un singur cuvAnt al lui Dumnezeu Atotfdcdtorul, infiniti vari-etate a lumii vegetale. Imagineazd.-1i cum au apirut si au strllucit lurninltoriiceregti, incepAndu-si miscarea fdri de sf6rqit, cum au fost trezili la viatidintr-o datr pestii, pisirile, reptilele, fiarele si, in cele din urmi, ornul. sitoate acestea (in afarl de om) au fost create din aceeasi rnaterie infomd sau.mai bine zis, din cele patru stihii neinsuflelite. amorfe, Iipsite de via1i. cumsd nu se minuneze mintea de toate acestea! ,,c0t s-au mlrit lucrurile Tale.Doamne, toate cu infelepciune le-ai ficut" (psalmul 103, 25). si acum Sti-plnul face din materie tot ce doreste. Zice si face (preface pAinea si vinul inTrupul si Singele euharistic).

iintr cuvlntltoare! Adu-ti aminte ci ai la ob0rsie cuvdntul Atotficd-

fi tu insuli, cu ajutorul credin{ei, creator in ordine materiali si spirituali. Fiiconvrns cd prin credinta ta in Cuv0ntul creator al Parintelui ceresc. nici cu-vantul tIu nu ti se va intoarce inapoi nelucrator. neputincios (cle pildi, cdndte rogi Bineflcitorului Dumnezeu, cdlluzit de sfAnra Bisericaj. ci iti vaaduce dar bun ;i de folos. Fii convins ci, daci vei crede in Cuvantul creator.ny y"i inv6,ta poporul fari fblos in biserici, la sfintele slujbe, in timpulsdvirsirii Sfintelor Taine, pe la casele credincioqilor; nu-ti va rimane firifolos cuvintul nici cdnd vei cuvdnta la scoald, ci fi-va ziditor mintilor siinimilor ascultitorilor.

I\Tl ulta c1 fiecare cuvant cuprinde in sine o actiune poten{ialr.r \ Trebuie s[ _crezi insi, nesoviielnic, in puterea cuvdntului, in capac-

itatea lui creatoare. La Dumnezeu cuvdntul este legat nedesplrtit de fapti.Nici un cuvant nu s-a intors la El firi si fi determinat o ictiune. ,,ci laDumnezeu nimic nu este cu neputint i" (Luca r,37)*. Asatrebuie sd f im sinoi. deoarece suntem chipuri ale CuvAntului si CuvAntul s-a unit in chip vaditcu noi, prin intrupare, cea care ne-a indumnezeit, ficindu-ne prrtaii Firiidumnezeiegti.

J\ eschizand altora usa impirdtiei ceresti, prin Sfcntul Botez. sr nur-l intrram, oare, noi inqine prin ea? curitindu-i pe altii. prin Taina

Pocdinlei ;i dezlegandu-le altora greselile, si nu primim noi insine, oare,

* in,,Biblia de la 1688", citatul este redat astfel: ,,Ci la Dumneziu nu va r.reputinti totcuvdntul",:.:.1 .".:-lf putea traduce: ,,La Dumnezeu nici un cuvinr nu rimine neputincios(nelucritor;". In editi i le mai noi ale Bibliei rominesti, referirea lacut,ittt l ipseste. bomparicu: ,,Quia apud Deum non erit ullurn verbwrz quod fieri non possit,, ( lati.). ,, lbo u Boga neostanetsja besssil 'nym nikakoe s/ovo" (rusi). Greceste: ,.OtL ot'r r-rbuvuu"reoEL rrgp11 rorrTqeou nolv pe!ru" (Toati vorbirea).

325

dezlegarea greselilor noastre? Unindu-i pe altii cu Hristos, prin Taina SfinteiImpirtrEanii, sd nu ne unim, oare, noi in;ine in chip vidit cu Hristos in irn-pdritia sa? Fic0nd ungere cu Sf0ntul Mir, spre intrrire ;i spre sporirea haru-lui Duhului sfdnt, sd nu ni se dea, oare, noui ingine tlrie gi putere cle la Du-hul Atotsfdnt, si nu ni se sporeasc[ darul? Sr nldijduim cu tirie cI vomdobandi cele bune, figiduite prin bunitatea, indurdrile si iubirea de oamenia Dumnezeului si Mdntuitorului nostru. Si dea Dumnezeu si aiba pafie totide ele! Numai sd nu lenevim, si nu deznidljduim, ,,si nu puftIm grijir trupu-lui spre pofte" (cf. Romani 13, 14). Si p[zim ,,taina credintei in cuget curat"(1 Timotei 3,9), ca si sporim in iubire de Dumnezeu gi de aproapele.

T\. te vei indoi cd cuvintele pe care le spui rug0ndu-te ar putea s[ nuI-/ prindd, viati, adu-ti arninte ci cuvlntul este, prin insisi natura sa,

sivirsitor. lucrltor si c[ Duhul Sfdnt, Care ne invatl si ne rugim pentru totlucrul de folos, este gi Se numeqte pe Sine Sivlirsitor; El ne siv0r;esterugiciunea (,,prin sivArsirea Duhului Sfdnt"). Nu r-rita cir cuv0ntul este ofo4[, ca la Dumnezeu nici un cuvlnt nu rdmine nelucrltor (cf. Luca 1,37).CuvAntul Domnului ,,nu se intoarce - la Sine - firl sI dea rocl" (Isaia 55, I l),ci, ?ntocmai ca ploaia sau ca ninsoarea, adapi solul inimilor noastre, ddndroade (inflptuiri) seminitorului. Se spune si despre un onr: cuvdntul lui areo fo4i exceptionall Vezi: cuvdntul inseamnl putere. viati, duh.

Dentru a dobdndi. in t imp ce te rogi. convingerea nestrlnrutatl i cI veiI primi de la Dornnul tot binele duhovnicesc, crede cI, unindu-te cu

Domnul in rugiciune, te faci,,un duh cu El" (1 Corinteni 6, 17) si cI Durn-nezeu este atotbun. atotputeffric, preaintelept. El este desiv0r;irea atotdesl-virsitl, deci si tu. pe misurl ce esti ingiduit, pe ruisura credintei ;i iubiriitale, te faci pdrtas dumnezeiestilor Sale deslvArqiri. Nu consiclera inrposibillunirea sufletului tIu cu Duurnezeu. deoarece la Duntnezeu nintic nu este cuneputintd (Luca l, 37). Este cu putint i nu nunrai ceea ce poate sir-t i treaciprin minte sau ceea ce ti-a si trecut, ci ;i ceva la care nu te-ai g0ndit nicio-dati sau ceea ce ti se pare imposibil, fiindci Duurnezeu este Fiintir infiniti sidesivArsirile Sale sunt infinite.

5 acl pui la indoiall obtinerea celor bune pe care I le ceri lui Durn-l-f ng7su, adu-1i aminte micar de faptul cI. desi esti nevoial ;i strCns

la pungi, nu bogat, nu atotputelnic, dai celor af1a1i in lipsuri, cind 1i-o cer,sau le dai chiar fdrl sI-ti ceard, cunoscdndu-le nevoile. ,,Cu cit mai nrult,Tat5l vostlu cel din ceruri - Care este bun, bogat in toate, preainfelept ;i atot-putemic - va da cele bune celor care cer de la El" (Matei 7, I l).

(-1u cAt este mai mare numirul celor pentru care ceri cele br.rne de la\r.-, Domnul si cu cAt acestea sunt mai alese, cu atit mai mare este inver-

$unarea diavolului impotriva preotului rugltor, pentru ca Domnul sI nu-i ia in

326

seamd si si nu-i rispliteascl sArguitoarea, fierbintea lui rugiciune. Fiindci s-a spus: ,,Dupi credinfa voastri fie voui" (Matei 9,29). Si: ,,De poti crede. toa-te sunt cu putinfi celui ce crede" (Marcu 9,23). De altfel, unde se inmultescuneltirile diavolului, acolo se arati, prisositor, harul lui Dumnezeu.

1^trl ce se roagi trebuie si lini minte ci, dac[ Dumnezeu nu Si-a\l-, crutat pe Insusi Fiul SIu, Unul-NIscut, ci L-a dat pentru noi pici-

toEii, nu ne va putea da oare, asa cum L-a dat pe Fiul siu, toate cele bune.pe care abia dacl ni le putem inchipui? Fiindci, dupd ce ni s-a dat supremul,infinitul bine, putea-va oare Domnul si nu ne dea lucruri bune. de mai miciinsemndtate? Toatd darea cea bund, intru Hristos, ne-a fost si ne este dati cleTatil ceresc. ,,Dumnezeiasca Lui putere ne-a dlruit toate cele ce sunt spreviala ;i spre bunl cucernicie" (l Petru l, 3).

t-r and te rogi ;i simli ispiti puternicii de la diavolul, rasr tot necazulrr.-,tlu in seama lui Dumnezeu, ,,c[ci El are griji de tine" (cf. I petru

5. 7). Cdnd te rogi, trebuie doar sI crezi in Donrnul. ci El sti la dreapta ta siatunci toate vor fi cu putinti.

1r And plcituiesti intr-o zi a cincizecea sau a suta ourl si sirnri cd te-alr*-, cuprins urAtul diavolesc qi 1i-ai pierdut nlclejdea in niilosArdia lui

Dumnezeu, spune din addncul sufletului impreuni cu Sfintul Sitneon Meta-frastul: ,,$tiu, Doamne, ci fdridelegile mele au covdrsit capul meu, clar mul-fimea indurdrilor Tale este nemisurati. $i mila bunltitii Tale cea firi derdutate este nespusl qi nu este nici un p[cat care si biruiasci iubirea Ta cleoameni. Pentru aceasta, preaminunate implrate, arati-mi puterea bunitatiiTale, aratd-mi puterea milostivirii Tale celei indurate si mi primeqte pe minepicltosul, cel ce mi intorc; primeste-mi cum ai primit pe fiul cel pierclut, petAlharul si pe desfranata. Primeste-mi pe mine, cel ce peste misuri Ti-amgregit si cu cuvdntul si cu lucrul si cu pofta cea firi cale si cu gdnclul celdobitocesc (.. .) ci nu cu judecata Ta cea dreapti, nici cu menia Ta sI mi nrus-tri pe mine. Miluie;te-mi, Doamne, ci nu sunt numai neputincios. ci si zicli-rea Ta sunt, ci Tu, Doamne, ai intirit peste mine frica Ta. iar eu anr ficutrdutate inaintea Ta (. ) Doamne. Dumnezeul meu. spre Tine nrdujduie:cl Demai este pentru mine nddejde de mAntuire. de biruieste iubirea Ta de oamenimultimea firidelegilor mele, fii mie M0ntuitor si, dr-rpir irrduririle si mileleTale, sllbeste, lasd, iart[-mi toate cate am gresit Tie: ci s-a urnplut de multerele sufletul meu si nu aflu intru mine nidejde de nidntuire. Miluieste-mi.Dumnezeule, dupi mare mila Ta si si nu-mi risplitesti rnie dupi faprelemele, ci intoarce-mr, sprijineste-m5, izbiveste sufletul meu de relele ce aucrescut intr-insul qi de agonisirile lui cele curnplite. Miluieste-mI pentru milaTa, ca unde s-a inmultit plcatul sd prisoseasci harul rau gi sd Te laud si srTe slivesc in toate zilele vietii mele, ci Tu esti Dumnezeul celor ce se pocl-

-1 ' I

iesc si Mcntuitorul celor ce gresesc" (Din rugiciunea a patra a SfAntuluiSimeon Metafrastul inainte de Sfinta impirtisanie).

Ja aminte, daciin t impul cdtte vei ruganu vei bolborosi cuvintele, ciIle vei rosti simlit si lintpede, ele nu [i se vorintoarce seci Ei neputin-

cioase (asemenea unor coji flri serninte), ci iti vor aduce, negresit, tocmairoadele pe care le cuprind in sinea lor cuvintele, asemenea fructului in coajalui. Este un lucru tot atAt de firesc, precum in naturl legitura dintre fruct sicoajI. Dar dacl arunci cuvintele anapoda, flri credinti, f[ri si Ie simti pu-terea, ca pe^niqte coji flrl ntiez, ti se vor intoarce intocmai cum le-ai trimis,adicl seci. Impristii coji. vei prirni inapoi tot coji; rispdndeqti seminre, veiobtine in schirnb spice intregi ;i cu cit sunt seminetele mai bune gi mai rodi-toare, cu atet mai plin va fi spicul. Acelasi lucru ;i cu rugiciunile noastre: cuc6t vei rosti mai sincer si mai din inimti fiecare cuvAnt, cu at0t mai bogatevor fi roadele ruglciunii; fiecare cuvAnt, asenterlea unei senrinfe, i1i va aducerod duhovnicesc, !i se va intoarce ca un spic copt. E oare printre rugitori vre-unul care sI nu fi sirntit aceasta? Nu in zadar MAntuitorul a comparat simdn-ta cu cuvAntul si ir.rima omului cu pirnAntul (Matei 13, 5). Acelagi lucru poatefi spus ;i despre cuvintele rugiciunilor. $i inci ceva. Cine nu gtie cI ploaiaudI piln0ntul, plantele, le dI vlagi? A;ijderea si cuviintul lui Dumnezeu gicuv0ntul nostru. spus cu credintl, nu ni se va intoarce farl si ne fi ogoit seteasufletului. a sufletelor credincioase. ascultitoare de Dumnezeu. intocmai cain naturi, unde ploaia udi ;i nutreste, in ordinea firii, plmdntul Ei vegetatiadeternr inund dezvol tarea acesteia.

1^l ine se supiri pe cineva din pricina vreunui obiect oarecare, acelalr.-, pune obiectul mai presus declt oniul, decAt fratele siu. Dar poate fi

ceva mai presus declt omul? Pe pimiint, nimic.

1r and te rogi. cautl sI te ro_9i urai ntult pentru toti oamenii decdt nu-\-, mai pentru tine qi inragineazir-ti-i atunci adunati toli intr-un loc qi

pe tine printre ei, ca intr-un singur trup, fiecare in pafie fiind m[dular al tru-pului lui Hristos si propriul tiu midular. ,,Cdci unul altuia suntem midulare"(Efeseni 4,25). RoagI-te pentru toti, intocmai cunr te rogi pentru tine insuli,cu aceeasi sinceritate ;i ardoare; consideri ca qi pe ale tale proprii bolile qineputinlele lor. Ignoranta lor in cele duhovnicegti, greselile si patimile lor, caqi propria ta ignoranfl. gre;elile si patimile tale; ispitele, necazurile gi dure-rile lor, tot ca gi cum ar fi ale tale. O asemenea rugiciune este primiti cu ceamai mare bunivointi de TatIl ceresc, atotbunul nostru Pirinte, Care nu estepdrtinitor (cf. Romani 2, ll), la care ,,nu este schimbare sau umbri de mu-tare" (Iacov l,ll). Aceasta este dragostea cea fir[ de margini, care imbrili-;eazi si ocroteste toate flpturile.

328

e minune! Intrat in relatie cu un necredincios sau cu cineva care s-aindepirtat de Dumnezeu, sufletul nostru incearcl o anuntiti repul-

sie fali de acel orn, iar diavolul cauti si transforme aceasti fireasci inade-rentl in supirare si uri. Pentru a nu nutri simtiminte dusmlnoase si a nu-i fipe plac in acest chip diavolului . t rebuie sd ne spunem noul insine: . .nu misimt aproape de acest frate al meu din caLtza. nepiislrii si rdcelii lui fata deDumnezeu, dar nu trebuie si-i port dusrninie sau url in inim[, ci sl-l rabd,asa cum mi-as ribda propriul meu midular bolnav, si caut a-l vindeca, si-lalin cu bldndete, osAndindu-l doar pe potrivnicul nostru al tuturor, ,,doar ii vada Dumnezeu poclintl, spre cunoa$terea adevirului" (2 Tirnotei2,25).Dacaacela se va intoarce la Dumnezeu, si eu rnit voi intoarce spre el cu dragosteizvordti din inimi. Daci se va ardta plin de compasiune fatl de semeni qinu-i va sta g0ndul numai la sine, la cdstiguri le si pl lcert le sale. si eu ?i voiarlta compasiune. De altfel, trebuie si-i ribdinl pe toti cei din jurul nostrucu iubire si si ne cercetlm mai nult pe noi inqine. Ctttn suntent, nu ne-amrlcit oare fatl de Duttrnezeu si de aproupele? DacI du. atunci ce I 'ost ar aveasI mai aruncim cu piatra in fratii nostri. atata timp ciit ..piatra" ni s-ar cuvenimai degrabl noul?

1-la pentru aceasta Dumnezeu pe plnrlint S-a pogordt, ca sI ne ridice

,,1.-, la ceruri pe noi" (Acatistul Domnului nostru l isus Hristos, Conda-cul al 8-lea). S-ar plrea cI. qtiind aceasta, ar trebui si tririm pe pimant afacum am trdi in cer, mutlndu-ne nrai dinainte acolo. prin nirdijduire. De obi-cei se int0mpli de-a-ndoaselea; oatnenii se leagi cu toatl fiinta de pdrnint,de tot ce e pimiintesc. De ce, oare? Fiindcl vrijmalul nostru, diavolul, cautldin risputeri si se impotriveascl planului divin. lui Hristos, Dumnezeu 9iom. El nu contene;te si faci invers declit ceea ce a ficut gi face Hristos. Hris-tos vrea sI-i inalte pe oameni la cer, punindu-le la indeminli. pentru aceas-ta, toate mijloacele, diavolul. izgonit el insugi depar-te din cer din pricinam0ndriei, in cele de sub cer, vrea cu orice chip s[-l lege pe our de cele pit-mAntesti, de lumea simlurilor trecitoare, folosindu-se de cele mai perfide simai redutabile mijloace. Hristos ne invatit adevirul; diavolul ne iuvatd ntin-ciuna, clutind, pe toate ciile, si tlgiduiasci orice adevlr, arttncAnd asupraaceluia clevetiri de tot soiul, Diavolul incearci, in tot chipul. si-i tinl peoameni in riticire, in fantasma patinrilor, in bezna mintii si a inirnii, in tru-fie, avarilie, arghirofilie, invidie, uri, vrijrnirsie, intoleranti si iritare, in uri-tul cel mai de pe urmi, in mir;lvia desfrinirii. a preacurviei. in hotie. miir-turie mincinoasi, blasfemie, nerAvni, tr0ndlvie, parazitisnt.

Doartl mereu in inirni aceste cuvinte: Hristos este dragosre si cautd

-f sI iubesti si tu pe toatii lumea. jertfind pentru iubire nu numai ave-rea. cr yr pe t rne Insut l .

329

a ridicina oricirui rIu sti(egois;;l) atenfia bornivicioasi acordatdplgprgl pqlso4le, d-g1in[a de a !-o menaja. De la egoism sau de la

o iubire neindreptititi fati de sine se trag toate patimile: rlceil[, indiferenli,cruzime in raport cu Dumnezeu ;i cu semenii,lntolerantd, iritare, urr, invi-die' scarbi, rrufie, indoiall, pulini credinti sau necredinie, ti"o-ie de mOn_care si de biuturr, iubire de agonisire, de slavr desafti, lene, duplicitate. Nute cruta cu orice chip, nu-{i cduta in coame, ristigneqte omul veihi din tine,care isi afli culcus prielnic mai cu seami in trup ri ugu iti vei reteza toatepatirnile. Rabdir cu ingrcluinti orice lucru neplicut i s-ar intampla trupului,nu-l ocroti, impotriveste-i-te ;i vei fi, cu adevirat, urlrrtor lui Hristos. Toatiinlelepciunea crestinului consti in a duce o viati cumprtati ;i a i se impo-trivi. intru totul, trupului. ,,Fii'clca ;tiu ci nu locuieste in mine, adicd in tru_pul meu, ceea ce este bun,, (Romani 7, 1g), spune Apostolul.

T lima .ulyi.9n. perfect si'itos se arati mai subredi in privinla credin-r tei, a iubirii de Dumnezeu si cle aproapele, inclinr mai mult spre pofte

trupe;ti: lene, nercvni, ricearr, licomie, zgdrcenie, desfrinare, trufie; inimaunui om suferind, rdniti, strlmtorati, istovitr, se face mai tare in credinti,nadejde si dragoste, se indeprrteazi, de patimile trupeqti. Iatr de ce Tatil ce_resc' care se ingrijeste de mantuirea noastrr, trimite asupra noastrr dreptpedeapsl diferite boli. Necazurile si strdmtoririle care n. uin o datd cu boalane fac si ne indreptim iarisi ,p." bu,rrn"r.u.

A ri iubi aproapele ca pe rine insuti, a-i impirtigi bucuriile si neca-,( \ zu.le, a-l hrrni, a-l imbrrica la nevoie, a respira - ca sr spunem asa

- acelasi aer cu el, considerl toate acestea tot atat cle firesti precum a mancatu insuti qi a te ocrotr pe tine, nu le lua drept acte de bineiacere, de iubire deaproapele, ca si nu te lauzi cu ele, ,,c[ci unul altuia suntem midulare,,(Efeseni 4,25).

l\ ,f i minunez de atotputernicia si de intelepciunea lui Dumnezeu,rvlcum din unul ;i acelasi pdmant si din una qi aceeasi apd mi-a in-

tocmit feluritele prrti ale trupului: trupul, sdngele, pielea, pi.ui plim0nii,ficatul, venele, ochii, urechile, totur, cum o pu, El in miscare aceastd materie.care in sine ete greoaie si inerti. incat in mine se sivirsesc firi incetare mis-clri armonioase ale sdngelui si feluritelor umori, degesiia minclrii gl uq,.muideparle. Minunate sunt lucrurile Tale, Doamne! toat" c, intelepciune le-aifdcut (Ps. r03,24). Nu ai cuvinte sr poveste;ti inlelepciunea, bundtatea, atot-puternicia lui Dumnezeu Frcitorul si purtitorul di grijr? Cere de la cu_v0ntul lui Durnnezeu. Si cdt de mare e felurimea fipturilor ceresri gi piman-te.sti, insufletite si ne?nsufletite, alcltuite din patru riilriit Minunati s-a fdccut$tiinla Ta de crrre mine, nu voi putea ajunge spre d0nsa (ps. r3g, 6). Din pa-

330

tru stihii sunt soarele, lLuta, stelele, norii, lumina, vdzduhul, apa, pimAntul,feluritele pietre si metale, arborii, toati vegetatia, trupul tuturor animalelor.pdslrilor, pestilor qi oamenilor!

f] u ganOesc, irli fac planuri si doar atdt. La Dumnezeu insi g0ndul siLfapta. a g0ndi gi a face sau a pre-face inseamnl acelaqi lucru, fiindcl

El este Cel ce este, FiintI sirnpli si atotputernic[. Aceasta face ca la Dumne-zeu totul sI fie cu putinli cat ai clipi din ochi. Zic ,,Domnul a spus" qi aceas-ta imi ajunge ca sd cred qi sI nu mI indoiesc de ceva despre care a spus ce aspus. Nu-mi llmlne loc pentru nici un dubiu. Divinitatea n-ar fi Divinitatedaci n-ar fi atotputernicl. ,,Dumnezeul nostru e in cer, in cer si pe pirn0nt,toate clte a voit a f5cut" (Psalmul 113, 11). Voieste gi face. voieste si curglapi din piatr[ seaci ;i curge. Voiegte sd apard lumea din nimic ;i apare.Faptele spun atotputernicia Lui. Vino si vezi.

Q traduieste-te sI-ti consacri toati viata slujirii lui Dumnezeu. Daci staixJ acasi si cite;ti, incepe printr-o sculli ru-eiciune spusi din inintl. sI-

ti dea Dumnezeu intelegere si intelepciune. intru credinta si evlavie si intruindeplinirea slrguincioasii a indatoririlor tale. Nu citi niciodati numai clepllcere, ca sir-ti umpli astfel timpul. FIcCnd asa. vei rlinimaliza puterca cu-vdntului, care trebuie sI slujeasci rndntuirii noastre. nu vorbirii in desert sauca mijloc de distractie si de petrecere a timpului. Dacd stai de vorbi cu cineva,vorbeste-i cu tilc, supravetliindu-te pe tine, instructiv, ziditor; fugi de pdla-vrigeall, fere;te-te de ea ca de muscitura veninoasd a qarpelui, qtiind c[,,pen-tru odce cuvdnt deseft pe care il vor rosti, oamenii vor da socoteall in ziua ju-decdtii" (Matei 12,36);i le va fi dat si audd dreapta sentinti a Judecitorului.Dacr inveti copiii, pe ai tii sau ai altora, fi din aceasta un mod de a-i sluji luiDumnezeu, invati-i conftiincios, avdnd griji si reflectezi tu insuti rnai int0iasupra unor bune mijloace de instruire, care si fie clare, pe inteles, pe cAt po-sibil complete si eficiente. Zldlmiceste cu numele gi prin purerea Domnuluiqi a Crucii viclesugurile vrljmagului, care caut[ si te tulbure, sd-ti intunecemintea, si te strdmtoreze si sI te slibeascl; ori de minAnci. ori de bei. ..toatespre slava lui Durnnezeu sI le faci" (cf. Corinteni 10,31),

,r1.

f n orice cuvint se aflii Dunmezeu-Cuvdntul, Fiin$ simpld. Cu cdt[ lua-Ire-aminte trebuie si rostirn cuvintele, cu cAti smerenie, precautie, ca sI

nu-L mlniem pe Dunrnezeu-cuvlntul, impreunl cu Tatll si cu Duhul Sfint.

Q tapAne. Doal.ltne, Iisuse Hristoase, grabnicul meu ocrotitor! Multu-rJ mescu-Ti clin adAncul inimii ci Te-ai aplecat spre mine cu milosti-

vire, cdnd re-am chemat, afldndu-mr in tulburCre gi in strdmtorare, cuprinsde focul vrijma;ului; ci rn-ai izbivit neintdrziat de vr[jmaqii mei cu purereaqi cu bunivoinfa Ta si cI ai dat inimii mele si bati in tot largul, uqoarl si in

331

lumind. o, Strpane, cat am suferit la uneltirile vrijmasului si cdt de bun, latimp si vidit mi-a fosr ajurorul Tiu, gi cit de puLrnic gi spornicr srrvescbundtatea Ta, Stipane, cel ce cu bundvoinld ne dai ascurtare, cel ce estinddejdea celor deznrdijduiti. Te slivesc fiindcr nu mi-ai G;;;;f*;;;;cele di' urmr, ci cu milostivire m-ai izbivit de intunecimea ;i necinsteaiadului. Putea-voi, oare, dupi aceasta si nu nrdrjduiesc intru Tine, si miindoiesc ci nu mI vei asculta si nu mi vei milui pe mine, blestematur?chema-voi rnereu dulcele Tiu nume, Mdntuitorul meu. Tu, cel ce esti buni_tatea cea nemisurati, cel ce mi-ai dat si imi clai mantuir., .u un n"ur.-ui,gi preabun ocrotitor, cel pe care Te numim Iubitor-de-oameni qi MAntuitor.

Nl ,._t"crede trupului atunci cind prinde a srrbi si a nu te mai ajura,

J- \ pasamite fiindcd nu e hrinit indeajuns. Este o iluzie. Stdpdneste_te,roagl-te sArguitor si vei vedea cI sllbirea trupului tiu nu este reald, ci falsi,i'chipuiti. iti vei da seama ci ,,nu numai cu pdine va trii omul, ci cu totcuvantul care iese di' gura lui Dumnezeu" (Maiei 4, 4). Nu te bizui pe pdine.

'fJristos pe prmdnt, inillari-vrr" (din primul irmos ra Nasterea,,1 r Dolrnului). Aceasta inseamni ci cei ce cred in venirea lui Hristospe pimdnt, in inrruparea Sa gi in iubitoarea sa grijr de oameni si de min_

tuirea noastri nu se Jipesc cle pimant, ci se inaltla neincetat cu gandul gi cui'ima spre cele de.Sus. voinla lor este indreptatd mereu catre cele inalte,citre Dumnezeu, citre cele bune, ceregti, nu se lasr ispitili de desfrtirileprmdntesti, de strilucirea, bel;ugul si onorurile prm0ntfsti. Din pdcate, Ianoi credinla in Hristos este slabd; am vrea sr implcdm dragostea de lume cudragostea de Hristos, patimile pimantesti cu diagostea d"e Dumnezeu. Nueste cu putinti! ,,Daci vrea cineva si vini dupl Mine, sr se lepede de sine,,(Matei 16,24), de tot ce iubeste, pand la patimi, in lume, sr-giurascl sufle-tul iubitor de pdcat. (24 decembdi t SOq)

5- umnezeule, c0tr desfitare aduce inimii dragostea ;i ataqamentul

r-l s1nqg1 de aproapelel cine ar putea descrie fericirea care imi cuprin_de inirna atunci cdnd se pitrunde de iubirea pe care mi-o poarti allii gi pecare eu le-o port lor?.Nu poate fi spusi in cuvinte! Dacd aicip" pe-ant iuui-rea unora fati de altii ne produce o asemenea desfdtare, de cati dulce iubirevom fi cuprinsi in ceruri, c6nd vom petrece cu Dumnezeu, cu Maica Dom-nului, cu puterile ceresti Ei cu sfintii? bine ar putea sr-si inchipuie ;i si redeain cuvinte aceasti fericire ;i ce ar trebui si sacrificim din

""1" vr"m"lnice,

pimantesti pentru a o dobd.di, pentru a ne bucura de negrdita fericire adragostei ceregti? Doamne, numele Tru este Dragoste! inuuil-*i adevrrataiubire, cea tare ca moartea. M-am infruptat cu asupra de mrsurd din dulceataei, prin comuniune in duhul credinlei in tine cu ciedinciogii ;i creoincioar;_le tale robi qi roabe, datu-mi-a cu prisosintd pace $i;t;;. i;;rreste, Doamne,

332

ceea ce ai ficut sI aparl in mine. O, dacl ar fi sI mI simt asa p0n[ la capitulvieliil Adu-ml mai des in comuniune de credinti si de iubire cu credinciosiiTdi robi, cu Biserica Ta. cu mldularele Tale.

preadulcele meu Mintuitorl Coborlt-ai din cer si slujesti neamulI omenesc. propoviduind cuvintul adevirului ceresc nu numai in tem-

plu, ci strlbitdnd orase si sate, fIrI a Te feri de nimeni. intriind in orice casii.mai ales la cei a ciror fierbinte poclinti o prevedeai cu dumnezeiasca Tavedere. Nu stlteai intre patru pereti, intrai cu toti in comuniune iubitoare. Dd-ne qi noui si fim in comuniune de iubire cu poporul Tiu. sI nu ne izolSm, noi,plstorilii, de turma Ta, retrasi in casele noastre ca intr-o forldreafl, sau intr-otemnifi, neie;ind decAt pentru slujbele bisericesti sau pentru sf-estanii in case,din obligatie, zicAnd doar rugirciunile, invltate pe dinafard. SI se deschida gu-rile noastre, ca sI le putem vorbi enoriasilor liber, in cluh de credinti;i de dra-goste. SI ni se deschidl si sI ni se inzdrlveneasci dragostea crestineascl falade fiii nogtri duhovnicesti, intr-un clialog viu. liber. ca de la pirinte la fii. O,cAti dulceati si citi cildurl iubitoare ai dat Tu insuti. Stiip0ne, Dragosteanoastrl nemirginiti, convorbirilor Tale cle Piirinte ciuhovnicesc cu fiii Tii su-fleteqti si cAtI fericire! Putea-voi eu, oare. sI nu nizuiesc, din toate puterile,aici pe pim0nt, spre o asemenea fericire? $i care n-ar putea fi decAt mugurulfirav, palida copie a fericirii cere$ti intru iubire! Iubeste mai ales comuniuneacu cei ce slvAr;esc fapte de binefacere. atit materiale. cit si spirituale. ,,larfacerea de bine si intrajutorarea nu le dati uitlrii" (Evrei 13, 16).

fi And diavolul va cluta si te sminteascl semlndndu-ti neincredere inIlr.-, suflet in privinla Sflntelor Taine, zicind: nu se poate ca piinea si

vinul sd fie Trupul ;i Singele lui Hristos, rlspunde-i: ai dreptate. tie si nrielucrul acesta mi se pare cu neputintl, nu insl ;i Iui Dumnezeu, la Care ,,toatesunt cu putinli" (Marcu lO,2l). La Dumnezeu Insusi g0ndul devine fapti;cuv0ntul lui Dumnezeu inseanurl chiar din acel moment fapti. ,,A zis si s-auficut" (Psalmul 32, l). Concis; i clar. Tot ce exist l se t ine prin cuv0ntul luiDumnezeu.,,Tine toate cu cuv0ntul puteri i Sale" (Evrei 1,3). indrazni-voroare picioarele sii ia locul capului si si-L invete, daci ne este ingiduit sI spu-nem asa, pe Ziditorul tuturor? Este oare cu putinlir sI ne indoiur de lucruri acdror realitate este invederatl de propria noastrl experientii. de intreagalume, vlzutd. si nevizutl? In ce consti taina existentei intregii creaturi? Incuvintele Creatorului: . ,A zis qi s-au f lcut". Totul se trage din cuvint, intrea-ga, infinita diversitate a creatiei isi are drept obiirsie unicl atotputemicul,preainfeleptul, preabunul cuv0nt al lui Dumnezelr. Glsesti in Scripturii unexemplu de ce s-a petrecut odatir, dupi ..zisa" lui Durnnezeu: apele se pre-schirnbi in slnge la cuv0ntul lui Moise, piinAntul incepe si fojglie de gln-ginii, toiagul in sarpe, mina se acoperi de lepri si apoi se vindeci indatl.

333

lurnina se preface.intr-un. intuneric pe-care poti si-r pipai cu mOna. Ajungeca Moise sd i'tindi m0inire gi Domnur sd piefaci, ini.-o clipitl, firea rucru_rilor'. Jara Egiptului se acoperi cu broaste indati ce Aaron, ra indemnul luiMoise, inti.cle mOna asupra apei. Moise ia cenugi in mdini, o arunci in aersi indati oamenii si anin-ralele se acoperi de bube purulente. Moise i;i inaltatoiagul spre cer si se iscl pe loc o fuituni grozavi cu grinOinI. Vino si vezi.Iata cit de usor ii este rui Durnnezeu sd "r""rr

ri r;"r...."^r o"Lt"r a,Dumnezeu lucreazi si prin noi, preotii? in lucrareu noa.t.r.* i"*si;;-nul Cel ce S-a intrupat pentru noi, N{ijlocitorul nostru si SlvdrEitorul a toate..'Ce.l ce aduce si cel ce se acluce, cer ce pr-imeste ;i cei c. se imparte,, (Ru_gdciunea de taini a preotului inainte de Heruvic). preotul doar rostestecuvintele, intinde mdinile. iar Domnul pe toate le preface.

l\ T u uita ci nlintea trebuie sI slujeascii inima, aceasta fiind inslsi viataI \ noastrd. Dacd mintea conduce inima spre adevdr, spre p*", ,pr."bucurie si spre viatd, i'seamni ci isi indepri'eliniste menirea, ci std inadevir. Daci o conduce spre neincredere, neriniste, l[ncezearra,deznidejde,beznI, inseamnr ci se abate de la rostur ei ;i ci, de bunr seamd, std in mi'-ciund (,'stiinta cea minci'oasi" - 1 Timo tei 6,20). Dacr credinfa aduce ini_mii impicare, multumire, usurare, in indiferent care situatie, aceasta este de_ajuns: nu trebuie si-i ceri ratiunii si faci cu tot dinadinsui d"nron.,ruria ade_vlrului; inima atesti prin ea insiisi cenitudinea adevirului, scopur oricdreiciutari fiind adevdrul si viata.

,q avirsi'd Sfdnta Taind a pociinlei, incepi sd te simli si tu inaintea luiL) Duur'ezeu cer mai picitos dintre prcrtosi, iti dai seama cat desdrmanr. de nestiutoare si de picitoasl este firea omeneascd. Spovedania

este o cruce, da. . cruce pe umerii celui ce o primeqte. cat de indatorat tre_buie.si se simtii preotul fatir cte fiii sli duhovniceqti atunci cand i se miirruri-sescl cu adevirat ca u'ul care nu este in stare sr-si plrteasci datoria, cares-aficut vinovat fatl cle adevirul dumnezeiesc si care meritd sd piarl i' vdl-viitdile gheeneil Vezi si simti cI oamenii zac intr-o neagrr ignorantd, in ne_cunoasterea adevirurilor de credi'gl, inglodati in prcatJ, intr_o incremenitinesimtire qi cd duhovnicul trebuie si se roage pentru ei cu cea mar mare tdrie,si-i invete, ziua si noaptea, cre cdnd se aratizorile pan[ in crucea nopfii. vai,cdti nestiintdl Habar n-au de Sfenta Treime, nu gtiu cine este Hristos, nu stiuce rost are viata lor pe pimdntr ca sr nu mai spun cre clderea in picat. Noiinsr umblirn dupr crpituiali, crupi tihnr, nu nL prace si muncim, ne iesimdin fire cand se adunl rnai mulli ri spovedit, crutim case c0t rnai rargi gi maiaritoase, imbricirninte luxoasil sr nu iubim tihna pdmanteasci, si nu nelenevim, sr nu ni se imputineze rlvna in lucrarea duhovniceascr, pentru a nu

na A-r -l+

ne lipsi de bunltllile vegnice qi de pacea cereascd. DacI ai gustat aici dinbelsugul t ihnei lume;t i , nu mai ai de ce si astepti t ihna de dincolo.

preasfanta Treirne este urt ire cu totul desdv0rsit i a celor trei PersoarreI- intr-o singuri Fiinti, pentru ci intre Ele este egalitate cu totul

desdvArsiti.

Tlace cu adevlrat fapte de milostenie cel ce d[ din toati inima si

-F din,r-o ininr[ iubitoare. Este cu adevirat milostiv cel ce sti de vorbricu oricine ar fi. ca de la iniml la inim[. nu doar la modul rational sau numaicu gura, cel ce aratl oricui sinceritate, respect cordial, cel ce propovdduiestecuvlntul lui Dunrnezeu ; i sitvlrseste slujbele divine cu iniml curatd. nefltar-nic, intr-un cuvint, cel ce ii cuprinde qi ii poartl pe toti cu dragoste in inirn[,dispretuind tot ce este material, tot ce poate deveni o piedici in cultivareaiubirii de aproapele. Acela este cu adevirat milostiv.

D entru ca firea noastrl corupti si nu se mai lase ispititi de pirelnicaI dulceatl a nlcatului. Domnul a f icut ca desflt lr i le cele mai nl icute

care ne vin prin simturi si la care ne repezini cu nesat sii fie vdtimdtoare prinele insele, f i indcl ne l lcomirn si abuzlm de ele. Printre acestea se numlrimdncXrurile cele mai ademenitoare si biuturile cele mai plicute. Adicirpllcerile ce ne vin prin sirnturi. Sir dim slavl bunltdtii si intelepciunii Plrin-telui ceresc, Care cauti. prin toate mijloacele, si ne faci sd nu cldem in robiasimlurilor, a mirsavelor clesfdtlri trupesti. ,,Cine are ochi - duhovnicesti - devlzut si vadl si urechi de auzit s[ audi" (Matei 13,9) acestea. Jine seama.cre$tine, ci vitirnarea pe care !i-o st0rnesc pllcerile simturilor ne ruineazltrupul si ci ea arati cI nu suntem fdculi ;i nu triim pe pdm6nt pentru asenle-nea pliceri, ci pentru desfltdri inalte, spirituale, vesnice! Sufletul meu isi gI-se;te pace;i desfltare in Dumnezeu! Iati desfitarea care nu vatiml, adevl-rati, veqnici! Ai gustat din ea de multe ori. Desfitirile pimAntesti sunt insiarndgitoare. nocive, vremelnice ;i cuprind in ele, din prima clipi cind nededlm lor, gemrenele putreziciunii. Bolile si suferintele pe care le provoaclne stau dovadl.

tfi i se intirnpll, frate, sI sirnli ?n inimi uri ucigitoare impotrivaI aproapelui. te chinuie g0nduri ticiloase, nu poti uita jignirea pe care

ti-a adils-o persoana respectivl. IatI ce-ar trebui sd faci ca sd te izblvesti deaceastl strAmtorare liiuntrici: adu-ti aurinte de multeie, nenumiratele talegre;eli. Nu pregeta sri te intrebi cum le mai poate supofta Stlpdnul vietii tale.gAnde;te-te ci, in fiecare zi ti le iarti. de nenumlrate ori, daci I te rogi cusinceritate; tu insi nu vrei sa-i ie4i aproapelui niqte iegiri pitimage, care i-aufost al0late de diavolul. Suspinii, daci po1i, depldnge-1i sminteala, osindes-te-te nurlraidecit pe t ine. nu pe aproapele si Stdpdnul va f i gata si te ierte.

335

Strimtorarea crin suflet t] se va risipi. ca fumul, gdndurile ti se vor rimpezi,ininra 1i se va linisti, va fi din nou in largul ei si iu o datr cu ea. Deprinde_tesa nu porli urn,_fi-teSe.luu_ai auzi! !iq-i o i nrir", Uarru, ji&!,{" ;" G;;!gle- va fi auzit arrcirgru.-pggrqg4 urnu." tu. Nu te taru piu"oe u#;Eliil,,,Eu intru neriutate am umutffiiarmur 25, i),,cand a stat pdcdtosur inain_tea mea, amutit-am si m-am smerit" (psal'rul x, z-2s,,$i m-am f6cut ca unom ce nu aude gi nu are in gura lui mustrtiri,, (psalmul i,l. t+1.

ff.ristos este pAinea vielii; sr nu ne ingrijorim de ce vom mOnca mai_r rne' Domnul, cer ce ne-a dat drepi mdncare qi bruturd Trupul siSAngele Fiului siu, cu atat mai vartos ne va da p6inea cea fireascd. cel cene-a imbricat sufletul intru Hristos, cu atOt mai mult ne va trimite imbri_crminte materiali. cel ce a binevoit sr se silisluiur.e Et-inrusi in noi nu neva lipsi de locuinli materiali.

A P,ult la-indoiald durnnezeirea Duhurui Sfdnt esre ca si cum ne-am'( \ rndol ca existrm, fiindcr Er este tuturor Ddtitorur_de_via1i. prin

Duhul sfdnt ne nutrim duhovniceqte; El este pentru sufletul omului ca unsoare spiritual. prin care respirim, care il hrineste si il adapr. Deci a renuntaIa rugiciune - fiindci ne rugim prin Duhur sf6ni - inr.;;;;;;";;,;'i;adevlr;i ra sfintenie, fiindci Duhur Sfanr este Duhur .d.;;; ,#i:;;:teniei; a renunfa la m0ng0iere duhovniceasc[ atunci cand suntem lovili denecazuri si boli, fiindci Duhul sf6nt este adeviratul, firescul MAngaietor,irnpreunr cu Tatil gi cu Fiul; inseamni a renunta la credinti, fiindcr credintani se dii prin Duhul

fflnt.la nldejde si dragoste, fiinclcl ;i;;;;;;;inimilor noastre tot de ra Duhul siant. ,,Iubiiea lui Dumnezeu s-a varsat ini'irnile noasrre prin Duhur sf0nt, cel diruit noui,, rnoo,"ni 5, 5).1";;;;;;a renunta la puterea sufleteasci si trupeasci, fiindcl Duhul Sf1nt este Duhulputerii si al tiriei, la in{erepciune si ratiune, ra frica de Dumnezeu, la proprianoastrd respiralie, fiindci El este respiralie, suflare, aerul sufletuiui. int.'_uncuvant, inseamni a te condamna ra o ciistrugere morarr, a te ucide. Nu lua inseamd indoiala care ar putea sI te incerce, asupra adevdrului ea este suflareaduhului riului pi al minciunii, duh care ucide.

,,D;#,;",:i*iT:'"1&."i?.",i::.;Jy:,:1,1;i?;*,:l#g"Jf,i"1ii;Dumnezeu: cuvantul lui Dumnezeu, operele Sfintilor parinli si dascili aiBisericii, in orice cuvant si faptr de creatie, in orice lucrare omeneascdevlavioasi si iubitoare de Dumnezeu.

d iubi pe. Dumnezeu si aproapere, in starea de cldere in care ne afldm

'( r acum, implicr un sacrificiu de sine; firi asa ceva, n-a fost Ei nu estecu putintd. cel ce vrea si indeplineasci legea iutili o" bu.nn.zeu qi de

336

aproapele trebuie mai intdi sl-si impuni fapte de deslvAr;ire si privatiuni dindragoste pentru cei pe care ii iube;te. (Amin.) ,,in aceasta am cunoscut iubi-rea c[ (Hristos) si-a pus sufletul Siu pentru noi" (1 Ioan 15, l3). ,,Mai maredragoste dec6t aceasta nimeni nu are, ca sufletul sIu si si-l punl pentru pri-etenii sdi" (Ioan 15, l3).

1r nnd ne ruglm lui Dumnezeu. mintea si ininra trebuie si ne f ie tefere\-;i limpezi. S-a spus: ,,Fiti dar cu mintea intreagi si privegheati in

rugdciune" (l Petru 4,7). sra indep[rtarn de la noi impri;tierea mintii si le-nea. FI in a;a chip incit rugiciunea ta sir nu se volatilizeze si s[ rirnAni dinea numai cuvinte goale, ci si respire clldura duhului, asemenea unei p0iniproaspete si calde scoase din cuptor.

l\ 7f ulti oanreni nu se roagi cu sincerirate, le-a intrat in obicei un modI'vrfitarnic de a se ruga. Ei insisi nu-si dau seama si nici nu vor sr-si

dea seama c[ se roagi fals, riu in duh si acler air. iar daci cineva le-ar atrageatentia, s-ar mdnia pe acela, convinsi cir reprosul care li se aduce este oneobrdzatl neghiobie. Omul nu ajunge dintr-o datti la fitimicie. Poate ci lainceput se va fi rugat intr-adevlr sincer. apoi. fiindcl o rugiciune pornitl dininimd cere un efort considerabil, la care nu totdeauna te poti supune, fiindcl- s-a spus *,, impdrd1ia ceruri lor se ia prin strIduinl l" (Matei 11, l2), omulincepe si se roage mai mult cu buzele, superficial, firi suflet, deoarece emult mai uqor. In sflrEit, ha(uit mereu de trup si de diavolul, omul ajunge sise roage numai cu gura si astfel puterea cuvintelor ruglciunii nu mai ajungela inim6. Asemenea oameni sunt multi. Dornnul spune despre ei: ,,Poporulacesta mi cinsteste cu buzele, dar inima lor este departe de lV{ine" (Matei 15.8; vezi si Isaia 29, 13). Ceea ce am spus despre rugiciune putem repeta si de-spre Sfintele, nemuritoarele, dltltoarele-de-r'iata Taine. De multe ori, lainceput, omul se impdrtdseste cu credinld vie. cu simtiminte de dragoste sievlavie, apoi insi, simtind impotrivirea necunnati a trupului si a diavoluluifali de adevirul dumnezeiesc, cedeazl in rizboiul cu acestia gi incepe a seimpartaqi filarnic, zicAndu-qi in sine ci nu gusti din Trupul gi Sdngele Dom-nului, ci din p0ine si vin. ceea ce este esential in aceastd sfanti Taini, adicl,,duhul si viafa" (cf. Ioan 6, 63), ,,nu incape" (loan 8, 37) - dupd cuvdntulM0ntuitorului - in asemenea oameni, ci este furat de Satana. Si ne fereasciDumnezeu pe toti de o asemenea impirtlsanie, cle o asemenea blasfemieimpotriva Domnului. A;a se poate intirnpla si cu Taina Poclintei.

faina Mlrturisirii este pentru preotul care o sivirseste o scoall aI diruirii de sine. Preotul este confruntat cu o multime de situatii in

care ar putea ceda egoismului, nerdbdlrii, comodititii, neatentiei, neglijen-lei, Taina Mlrturisirii devenind astfel piatra de incercare a dragostei sale fatide enoriasi. Nu se cuvine nicidecum ca preotul s[ vietuiasci in huzur, rIsfl-

_'\J I

fandu-se cu sonuul, cu mlncrruri si biuturi alese, fiindcl diavolul i-ar putealesne lega inima de vreuna dintre aceste patimi, aclucAndu-l la str1mtorare sila degradare moralr. De aceea trebuie s'ii-si ,'istign"orcii ;.ilJ;6i;ttrupe'sti. Pentru preot Spoveclania trebuie si fie o n-evointi, o faptn de iuUirefalI de fiii sIi duhovniceqti, oricare ar fi ei, inclelung-ribdiitoare, binevoitoa-re, care nu pizmuieste, nu se laudI. nu cautii ale sile (adica comoditatea sicigtigul), nu se aprinde.de.mlnie, nu gOndeqte rlul, nu se bucuril.;;;_tate, ci se bucuri de adevir, pe toate le suferi, pe toate le rabcrr, nu .o,r.niciodati (cf. I corinteni 13, 4-g). Astfel se poate vedea (vede i'suqi preo_tul, vId fiii sdi duhovnice;ti) claci este pistor aclevlrat sau url ndimit, pirinteadevrrat sau un striin pentru fiii sri, dicr urnbli dupii ale ,rl" ;;; ii ' j;fi;pe Hristos. Dumnezeuie, c0t de greu ii este preotului sr siv0rqeascr culn secuvine Sfhnta TainI a Mirturisiriil Ce greu picat inaintea lui Dumnezeu esteo spovedanie ficuti anapoda! C0nd cuvintele parci se sleiesc, se ziticnescin iniml! Limba trideazd minrea. cdt de grijuliu trebuie pregititir o spoveda_nie! CAt trebuie sI ne rugim pentru .u oi"it fapt de desdvarsire sufieteasclsd se produczi cum se cuvine! Si c0t cle necunoscltori sunt fiii nostri cluhov-nicesti lrrebuie si ne ocuprrn zi sinoapte de ei, cu calm, cu blcndete, cu r irb-dare, sd-i invitim pe fiecare. Grea truce este pentru preot spovedania!llrlri c0nd descopere ignoranfa penirentilor, rlceara, picrtosenia lor, cdnclisi di seama si de propria sa nemernicie, neputinti, moiiciune, de invirtosa-rea inimii fafi de aproapele si fatl de slujirea riivnitoare a slavei lui Dumne-zeu si a mdntuirii aproapelui ca pe sine insusi, si cu c0te cruci nu ne impo_vrareazd diavolul ?n tirnpul spoveianiei! Face ca un gest cle iubire, o convor_bire intre un pirinte cluhovnicesc si flii sIi si ,",rr"i" cu o discutie brutall,dintre un vechil si slugi le sale pe care le ia la rost.

}) onrnul iisus Hristos, inipreunr cu Tatil gi cu Duhul Sfent, Se af]it-l pretuti.deni. Ingerii si sfi'tii sunt intr-un duh cu Domnul. Daci

prin lucrarea duhului 5;1rui ti-ai pierclut pentru un tinrp credinfa sinceri in

Duhul SfAnt, inseamni ci nu rnai lecunosti atunci nici existenfa Tatdlui si aFiului' fiindci credinfa i1i vine de ra Duhul Sfint, Duhul Adevirului, DuirurIui Hristos, care a spus despre sine: ,,Eu sunt adevirul" (cf. Ioan r4. 6); sauDuhul riltilui: ,,Duhul ratilui vostr-u este care griieEte intru voi,, (Matei 10,20); sau Duhul Fiului: ,,A trimis Dumnezeu pe Duhul Fiului Sru in inirnilevoastre" (Galateni 4, 6).

T-) espre

9u1ant in cuve't ni se infrtiseazl imaginea preasfintei rre-l-', imi, adici ideea, cuvZintul si spiritul. c0nd ne rugim cu adevirat,

din inimi, simlim cd ne rugim cu Duhul Sfa't. cuvintele sint patrunse de oimensi ardoare, izvorrsc din inirnd. Alteori simtim cl nu ne rugl,r' cu Duhulsf0nt, ci cu duhul neadevirului. Gura spune ceva, inirna simte altceva, dese_

338

ori contrariul. De pild[, rostim cuvintele flri si credem ce spun ele, fie cuneribdare, fie nemullumili de ceva, cu trufie, cu arogant[, refuzAnd si nerecunoastem asa cum suntem.

T-\ espre rlutate. DacI porti rlutate impotriva vreunuia dintre fratii tiil-l pentru pdcatele sale, socotind cI ele ar puteii duce in ispitl si pe

al1ii, adu-ti aminte ci qi tu esti pdcdtos si ci si picatele tale ar putea ti pricinirde sminteald, chiar dacl in alt sens. Tu ai vrea de fapt ca plcatele tale care

.i-ar putea duce pe unii in ispitd sa-1i fie trecute cu vederea, datoritl dragosteiingdduitoare a celor ce-li sunt apropiati. Daci ar face-o. le-ai fl recunoscltor.i-ai imbrlliga cu dragoste, i-ai slruta pentru dragostea lor atotribdltoare.Ingdduinla lor te-ar face si supo4i mai lesne durerea pentru picatele tale,te-ar inviora, te-ar intiri in slibiciunea ta, ajutOndu-te si li te impotrivesti, arspori in tine duhul speranfei in milostivirea lui Dumnezeu. Dar ce dorestisi-1i faci tie altii in asemenea situatii. fi si tu fratelui tiu, care este nridularal lui Hristos ;i propriul tiu m.ldular. S-a spus: ,.SI iubesti pe aproapele tiruca pe t ine insu{i" (Marcu 12,31). Nu uita. cAnd i l judeci pe fratele t lu pen-tru picatele sale, ci nici tu nu esti fdrd de pdcat. , .De ce vezi paiul din ochiulfratelui tdu si b0rna din ochiul tiu nu o iei in seami? Fittamice - cu adevirat,filarnice! - scoate mai int0i bdrna din ochiul tlu si atunci vei vedea si scotipaiul d in ochiul f ratelui t lu" (Matei1,3:5). Si .de al t fe l , f ratele t iu, ,penrrustipdnul sdu sti sau cade" (Rornani 14,4), nu pentru tine. Dar de ti-a gresitfratele tiu tie, iarti-i numaidecit ofensa sau gre;eala. Tu insuti ai avea marenevoie sI-1i ierte Tatil ceresc greqelile in fiecare zi si de aceea te rogi: ,,$i neiarti noud gregeliie noastre precum si noi iertdm gresitilor noqtri" (Matei 6.12). DacI vrei sI !i se ierte picatele. iarti si tu celor care au gresit fatl detine. ,,Ci de veli ierta oamenilor greqelile lor, ierta-va si voul Tatll celceresc; iar de nu vefi iefta oamenilor greselile lor, nici Tatil vostru nu vi vaierla greqelile voastre" (Matei 6, 14-15).

Q ufletul nostru este fiinfi simpl[ (necompusir, neamestecati) si del) aceea nu poate iubi dintr-o datd pe Dumnezeu si - si zicem - banii.

mAncarea, biutura, sau pe aproapele in acelasi tirnp cu banii. m0ncarea,blutura. De aceea se qi spune: ,,Nimeni nu poate sI slujeasci la doi domni.clci sau pe unul il va uri si pe celdlalt il va iubi, sau de unul se r,'a lipi si peceldlalt i l va disprelui: nu puteti si sluj i t i lui Dumnezeu si lui mamona"(Matei 6,24). De aceea gi psahnistul zice, prin Duhul Sf0nt: . ,Bogatia de arcurge, nu v[ lipili inima de ea" (Psalmul 6l , l0). Deci. crestinule, oricine aifi, teme-te si nu-ti legi inirna de bani, mdncare, b[uturd, haine luxoase,locuinli luxoasi, ci4i, muzicd profanl, pentru ca sI nu-ti iubeEti ;i si nu-tirisfeti trupul cu orice ar fi: distractii, lucruri plicute la vedere, minciruri qibluturi, cu somnul, trAndivia, lenea, cu indeleniciri de ocar[, cu iocuri, cu

339

crlrtorii nefolositoare, cu cirli gi spectacore fird rost. Iubeste pe unul Dum-nezeu din toati inima, din tot sufletul, cu toatl tlria si cu toate gAndurile, iarpe aproapele ca pe tine insuti; fali de toate cele ale lurnii fii neprsitor, nu teintpdtimi si nu te licorni de nirnic. Fii r0vnitor fatl de tot ce e simplu si veifi iubit de Dumnezeu. indepirreazi de la tine vicienia, indoiala, putina cre-dintI, duplicitatea.

f) umnezeu este Via1i. prin Er toate au primit viati, toate existi. Elr-l g51s cel ce este si Atottiitorur, cici de la El vin toate si prin El se

tin. Numai pe El il cunoastem ca unicr Existent[. Diavolul estl moarte,fiindcr s-a indepirtat, prin liber arbitru, de viati, adici de Dumnezeu. Si in-tlucat Dumnezeu este Existenli, cle la diavolul, din pricina ciderii sale dinviati, vine neviati, visare degartr, amigire; cuvdntul iru nu poate crea viati,este minciuni, dupi cum cuvintul lui Dumnezeu este Adevlrul.

J) uhul Sfdnt este pentru ingeri si pentru oameni ca aerul pentru vie-

r-l 1v11sx1e si pentru plante. De aceea a spus Domnul. ,,v0ntul suflIunde voieste si tu auzi glasul (suflarea) lui, dar nu stii de unde vine, nici in-cotro se duce" (Ioan 3, 8). Iati de ce trebuie si fii convins ci sufletul respiriprin Duhul sfant si si nu uili cine iti este Binefdcitorul ;i cine Viati ;i,cazincl inaintea Lui cu evlavie, in fiecare zi, cinsteste-L prin dragoste gi prinfapte bune. Fugi de suflarea riu-mirositoare a diavolului, cea a patirnilor gipicatelor, dar mai cu seamr cle vrajbi, neorAnduiali, trufie, necredinlr. spu-ne-ti rlai des in sinea ta: ,,sufletul meu respiri prin Duhul Sf0nt; rimdni ves-nic in rriine slava Duhului sfant, impreuni cu Tatdl si cu Fiul.

f rebuie si nu uitim niciodatr cr ornul este suflare a gurii lui Dumne-r zeu. chip al lui Dumnezeu-Tatil, Fiul si Duhul Sfant; cr picatele qi

neputintele omului sunt aparitii intdmplitoare, venite din afar[, pete murdarepe care harul le poate lesne srerge: .,Stropi-mi-vei cu isop Ei mi voi curiti,spdla-mi-voi gi nrai varros decdt zipada mi voi albi" (psahnul 50, g). Secuvine sI nu uitlm cd ,,Durnnezeu asa a iubit lumea - desi ga este corupti $ipicitoasi - inclt pe Fiul sru, cel unul-Niscut L-a dat, ca oricine crede in Elsd nu piard, ci si aibi viala vesnici" (Ioan 3, 16). sn iubim pe tot omul ca penoi inqine, asa cunr iube;te Dumnezeu. cu toate ci suntem mari prcitosi, neiubim pe noi insine. Si-l iubim si pe aproapele nostru, chiar daciiste plin depdcate, fiindcl nu este om care sI nu picltuiasci.

/^t onceptiile false in privinta credintei se dau in vileag ele insele,rr*- fiindcl ne pustiesc viata suf'leteascl. vidindu-se ci vip de la diavo-

lul. plrintele minciunii. al visirii desarte, cel ce are stlp0nire asupra mortii.Conceptiile juste i;i invedereazi justetea tot prin ele insele: dau vigoare ini-mii. setnn ci vin de la Duhul Sfdnt, Dititorul-de-viatd, de la Pirintele Vietii,

340

Ei care sdllEluiesc in Fiul, Cel ce este Viata. ,.DupI roadele lor ii veti cu-noas,te" (Matei 7,20). Nu te tulbura;i nu cldea in uimire c0nd ti se vor bulu-ci in minte gdnduri pierzltoare, aducandu-ti strimtorare in inimi si in suflet.Ele sunt mincinoase, vin de la diavolul. ucigasul oamenilor. Alungi-leindatl, nu sta si te intrebi de unde vor fi apirut ca niste musafiri nepofiiti. Iipoli recunoaqte indat[ dupl roade; nu te lua la sfadl cu ei, te vor duce intr-un labirint din care nu vei fi in stare sd iesi, vei rirtici in el, chinuindu-te.

/\.f mi place si md minunez privind icoana Dititorului-de-viatir inviindI din rnonnAnt, cu steagul in mAni - sirnbolul biruintei Sale asupra

morlii s,i asupra celui ce are stipanirea morlii - diavolul: ,,Unde ili este,moarte, biruinta ta? Unde iti este, moafie. boldul tlu?" (l Corinteni 15, 55).Ce Biruitor preasldvit! $i ce crdncen si neinduritor vrdjmas a infr0nt pe celce s-a impiunat cu biruintele sale de mii de anil ,,Tie. Biruitorului nrortii. itistrigim: <<Osanaintru cei de susl Binecuvintat este Cel ce vine intru numeleDomnului!>>" (Tropar la Duminica Floriilor). ..Te slivim Hristoase, Dirtito-rule-de-viald, Care pentru noi Te-ai pogorlit la iad si pe toti ne-ai inviat im-preuni cu Tine" (Doxologie la utrenia din Duminica Sfdntului ApostolToma). ,,SculAndu-Te din morm0nt. o, Hristoase. ai ridicat irnpreuni cu Tineintregul neam al lui Adam" (Canonul Pastelui. cOntarea a sasea).

. \ 7 5 spun ci pentru orice cuvdnt desert. pe care il vor rosti, oamenii' ,, V vor da socoteali in ziuajudecitii" (Matei 12,36).la aminte ci va

trebui si rispunzi ;i si primesti osAndl penuu orice cuvAnt deqert, nu numaipentru cele ce duc in ispiti. Fiindc[ la Domnul nostru, unicul Creator alcuvintului, nu existi qi nu pot exista cuvinte desarte; cuvAntul Domnului ,,nuse intoarce la El fXr[ rod" (lsaia 55, 1l); ,,ci la Dumnezeu nimic nu este cuneputin![" (Luca 1,3]). Deoarece suntem creafi dupd chipul lui Dumnezeu,nici cuvintele noastre nu trebuie spuse in go1, zadarnic, de;ert; fiecalg--glvgUl

lpUg&_ryt bq!U!e;g sp! ru[a!4,]!!!ryllrv4!l z id i toare.,, Vorba voa s trI s i fieintotdeauna pldcuti, dreasi cu sare, ca sI stili cum trebuie si rispundetifieciruia" (Coloseni 4, 6). De aceea, si cAnd te rcgi, si cAnd stai cle vorbit cucineva. f i i cu luare-aminte ca nu cumva si spui vorbe goale. vorbe in vint.

Doti oare primi cu vrednicie, cu credintl si cu dragoste Trupul lui

-f Hristos dacl dispreluiesti mldularele Sale, dacl nu le dai miloste-nie? Crestinii sunt midulare ale lui Hristos, mai ales sdracii. Iubeste-le, fiimilostiv cu ele si stlpAnul se va arlta prisositor rnilostiv ;i fati de tine. Darce milostivire mai mare ar putea fi decit aceea ci M0ntuitorul nostru ne facepirtas preacuratului Siu T'rup si preacuratului Siu Sange?

7^t uvintele .,cI a Ta este impirdtia si puterea 1i rni ir irea in veci i veci-l.-,1o." inseamnl: Tu, Doamne, Unul eqti, pretutindenea gi implritegti

vesnic, ca imp[rat atotputemic si slivit. Sau: Tatil este irnpirltia, Duhul

341

Sfant - puterea, Fiul - mirirea, fiindcl s-a spus: eu'fe-am preaslivit pe Tinepe pimdnt" (Ioan ll, 4).

NI u fi mort cu inima; fr in asa chip ?ncat inima sr nu se leneveascr,r \ sd nu adoarm[ duhovnice;te, si nu se irnpietreasci in nesimlire;

altminteri va fi vai de tine. c0nd te vei afla in situatia de a-l sluji Domnului.prin efortul minlii si al inimii, cu o aselnenea inimi. Dezrldicineazi-ti dininimi, pe orice cale, trufia, cea trupeascd ;i cea spirituali, care stl impotrivaDuhului Sfdnt. Ea caut[ si se ascuncli in inirni gi iese la iveali in raporturilecu oamenii gi atunci cAnd ne rugIm.

I duc cantare de rnullumire Domnului Durnnezeului meu, Dumne-f}. zeul mantuirii mele. inainte de slptrmana patimilor, c0nd trebuia

sd sivArsesc Taina Spovedaniei, vrijmasul a incercat si m[ sminteasc[; ansimtit in inimi ceva ca o strdmtorare, o tulburare, o curnplitl uriciune. Darln-am rugat din tot sufletul, cu neclintitl credinti Dornnului miintuirii rnele,zicand: ,,Dumnezeule, Pirinte Atotbunlru, prin gura Fiului riu, Unul-Nrs-cut, Domnul nostru Iisus Hristos, ai zis: <Cerefi qi vi se va da... oricine cere,ia... sau cine este omul acela intre voi care, de va cere fiul siu piine, oare elii va da piatrd?... Cu cit mai rnult Tatil vostru cel din ceruri va da cele bunecelor care cer de la El>" (Matei 7,J-l l) . Cu credinta cir cele pe care Le-aifdgiduit se vor afla in inima rnea, Te chem, zicdnd: ..Di-mi acum Duhul rrucel Sfdnt, ca sd-mi intireascd inima, sI pot slvirsi Taina spoveclaniei, pen-tru a lega si dezlega cu intelepciune cele ce apasi constiinta oamenilor, curdbdare si bunivointd, pentru ca raporturile cu fiii rnei duhovnicegti sii fieiubitoare qi ziditoare". $i ce-a umrat? o, Dumnezeule al milelor! Am ficutspovedania cum nu s-ar fi putut mai bine: calm, cu iubire, in chip ziditor,n-am simlit nici o apisare, nici o neliniqte, nu m-arn gribit, preasllvescdreapta miluitoare a Pirintelui ceresc:A$a ar trebui s[ caplt putere de fiecaredatd, prin rugiciune citre TatIl ceresc, izvorlti clin inimi, ori de cAte ori miaflu in fata unei nevointe duhovnice;ti". A;a s-a rugat Domnul nostru IisusHristos inainte de a Se arita neamului omenesc, inainte cle chemarea aposto-lilor, inainte de patimile Sale.

\f u.te. f up3f pg cei ce lli vorbe^rc_Xg s9_ pg*_lgsTlgl gy_l-$e_i tut \ insuti vorbesti sau te porti oare sincer cu altii? Nu cumva eEii fipr-

nic? Sau fati de Dumnezeu, cdncl te rogi, cand vorbe;ti cu El e$ti intotdeau-na sincer, nef[tarnic? oare de cAte ori nu fi se intAmpli si rosteqti adevdruricu gura, iar inima sr mint[? Trliesti, oare, inaintea lui Dumnezeu cu inimadeschisi, nepreficandu-te? Daci inaintea lui Dumnezeu ;i a oanrenilor nustai drept, ci, de multe ori stramb, mincinos, fals, nu te mira ci si allii suntnesinceri fatl de tine, ipocrili. ,,BfU " g

)+L

qt-WdeBte;ts:* (inlelepciunea lui Solomon 11. 16). in cele in care te srii ruinsuti pdcdtos, fii ingiduitor cu altii.

line minte ci riutatea pe care o ai in tine de la diavolulnu poate infr6nge qi nu va infr6nge niciodati negrlita,

nemirginita bunitate a Iui Dumnezeu

rpine minte cr rdutatea pe care o ai in tine de la diavolul nu poateI infrAnge si nu va infringe niciodatd negraiita. nemirginita buniitate

a lui Dumnezeu. Rdutatea diavoleasci din tine este mare. clar bunitateaDomnului este infinit mai mare. De aceea. cand te incearci, fiiri si vrei. in-doiala, putina credintl. hula, riutatea. invidia. a..'aritia. iubirea de arginti. clu-plicitatea, nu uita cI bunitatea lui Dumnezeu nu are lintite si ci se va intoar-ce cu milostivire spre tine dacl te vei leplda de rar,rtate.

pd blteslracului de bulg]gle-Igq{lu&r. Iuri a sta pe sindu{ si iirlI ' a-i pune intrebiri meschine. c!{qo!!q_ q_qt in per.roana s i_ii

e l_@dupIcumestescr is: . . int .u.atat i f icutbineur iu iadintre acesti frali ai Mei prea mici, Mie rni-ati frcur" (Matei 25,40). SI stii cImilostenia ta nu va insemna niciodati nimic in conrparalie cu omul, acest fiual lui Dumnezeu. Toate milosteniile tale nu sunt decdt pimAnt qi cenusi; o_riceryglgllg!tr-l111e_rial+ trq-Qgle*f {grygF {e-g .ftlorrgnre a -sufletutlriI demAngAiere, de o purtare iubitoare, aorAitlilT;tiliscffitEG apToiipelel nu;ltegg_lg q95irq!e_rndglggt_l!f{q!ff;tg1, g!_tg qte1a.gUlql. ,,Cel ce ?mparre atto-ra s[ impartl cu fireasci nevinovltie (...) daci miluieste. sI miluiascl cu voiebuni" (Romani 12, 8). Ai grijn ca milostenia ta materiald si nu rimAnd firirvaloare, neinsotitl si de o milostenie pornitl din suflet. Si stii ci in ziuajudecilii Stipdnul te va cerceta qi in privinta faptelor bune. Arninteste-ti circerul si pdmdntul au fost create pentru oln, ,,spre mostenire nestriclcioasir sineintinatl, pistrate in ceruri" (l Petru 1,4). Pentru oameni, Durnnezeu-Tatilnu $i-a crutat pe Unicul SIu Fiu, ci L-a dat mor-tii pentru mintuirea noastrii.Din pricina rdutitii noastre, diavolul ne impiedicl in sirvirsirea de fapte bune.

7^r uvintele rugiciunii sunt asemenea ploii sau ninsorii cdnd sunt spusell-,cu credintl si parricipare. Fiecare dintre ele contine propria sa pu-

tere germinativl si propiiut rau rod. stropii de ploaie ;i fulgii de zapadd, toti

impreunl gi fiecare in parte, adapl p[mintul care capiti vlagi si aduce rod.Intocmai si cuvintele rugiciunii, aceasti ploaie duhovniceasc[; fiecare pici-

343

tura si fiecare fulg pot adrpa sufletul care prinde vlagd gi rodeste fapte bune,inrpreunr-lucrrtoare cu Duhul Sfrnt, mai ales cand sunt insotite si de oploaie de lacrinri .

l4ilostenia onreneasci este suspicioasii: parcd i-ar fi frici si nu dearYr celui ce are sau si nu dea prea mult. Milostenia Domnului nu este

ul cu toti si induririle Lui. nes lucruril(Psalmul 144.9).,,CIci celui ce aie - zice Domnul - i se va da gi-i va pri-

se va lua" (Matei 25,29).sosi. iar de la cel ce n-are si ce are io (- ln,lre rogi, nu face voia trupului celui trandav; nu te gribi. Trupu-

rs,lui i se urrste de efbrtul rugrciunii, se simte apisat si atunci di,zorsd tetmine mai repede, ca si-si afle rd,gaz sau sd-qi vadi de treburile zilnice.

Q implitatea si te insoteasci oriunde qi oric0nd: fii mai cu seaml sim-u plu (curat) in credin1[, nidejde si dragosre, fiindci Domnul este

Fiinti simplr, unime, pururea inchinati si sufletul nostru este tot simplu.Trupul se impotriveste sufletului, c6ncl ii facem pe plac, de pild[, cdnd man-crrn gi bem peste mrsuri Ei mai murt de pldcere, c6nd fumrm, ne distrim, ingeneral cdnd cedrm trupului, fic6ndu-l si precumpineascd asupra sufletului.

/- lj de distincr se separi in noi, pe de-o parre Duhul binelui, al picii,

rs, al linistii, bucuriei, luminii, Duh ditdtor-de-viati, iar pe de altr par-te. duhul riutiiii, al strimtoririi, sfArselii, urAtului, intunericului, duh careucide sufletul. cel dintai este Duhul lui Dumnezeu, prin care triim, respirilnduhovniceste. ne migcirn gi existim; celilalt, duhul riului, al Satanei.

J\ unrnezeul dragostei este neschimbitor; si noi se cuvine si fim ne-I/ 5ghilllSiitori si statornici in iubire: ,,Dragostea nu cade niciodati" (l

corinteni 13,8). Lipsa dragostei. sau ura, sau doar indiferenta gi dispretulvin de la diavolul.

fl rice cuvdnt al Stipdnului este existentl spiritualS sau material5,rr--rr fiindcr Domnul este cel ce este si Ziditorul. Strpdnul, Domnul

Dumnezeu, este Atotputernic, fiind Duh infinit, putere nemirginitd si supre-md infelepciune si fiecare gdnd al sru are sau poate uuea

"iirt"ngd, poate

prinde viatl, deveni fapt6, prin vointa Sa.

\ Tefericit este cel ce iubeqte peste rnlsuri comodititiile vietii Ei careL \ s-a inconjurat cu acestea. La orice inconfort se va simti stingherit,

dezarmat, fiindcl nu este obisnuit sd rabde. $i totugi, toati viata cregtinuluieste ,,inconfoftabili", o cale ingusti ;i plini de asperititi, o cruce care impu-ne priva{iuni gi cere o imensi ribdare. Nu umbla dupi un trai lesnicios, nuindragi inlesnirile lumii acesteia, ci iubeste pe Hriitos, purtitorul crucii.Rabdr str0mtorrrile, obisnuieste-te cu ele. ,,M-am deprini si fiu indestulat

344

cu ceea ce am" (Pilipeni 4, l1), spune Apostolul. Nefericit este cel ce iubestepodoabele, cel ce cauti s[-gi impodobeasci trupul cu ele. El nu se va maiputea strddui sd-si impodobeasci aEa cum se cuvine sufletul. prin credintl.dragoste, bldndele, smerenie, adevlr, r[bdare. Nefericit este, de buui seaml,si cel ce umbli dup[ podoabele care vin o datl cu onorurile; unul ca acestase va preface pe sine intr-un idol netrebnic ;i, aselnenea lui Nabucodonosor.se va trufi in fata celor ce nu au onoruri ca ale sale, cerAndu-le sI i se inchine(frumusetea nu consti in podoabe). Chiar si noi, birbatii, am devenit aseme-nea femeilor, umblim dupi tinichele, gitindu-ne cu ele ca niqte idoli, fdri sine gAndim cum sI ne impodobim inliuntrul nostru, llsindu-ne deopafte cutotul alcituirea interioard, cimara sufletului. Nefericit este cel clruia ii placesi se gribeasci; se uu pdiiiiffiFin",*ua avea de infruntat nenumiratestrAmtoriri si nepliceri sufletegti din pricina grabei, va avea nu putine prile-juri de a-si iegi din fire. Nefericit este cel ce s-a impitimit de mincare ;i blu-turi, care se gAndegte doar la cum sd se sature si cum si-si facl poftele. C0ndva incepe si slujeascl Domnului isi va da seama ci mAncarea si blutura.atunci cAnd inima nu este luati in seamd sunt pentru trup povarl, iar pentrusuflet durere qi pieire ;i c[ omul se poate sltura cu hrani foarte putinl sifoarle simpld.

Cl ufletul omului este simplu. ca tot ce este dul-r. De aceea trebuie s[ fie\rJ simplu qi in dragoste, adicd sa-L iubeasci pe Dumllezeu, ca pe Cel

ciruia ii datoreazi existenla, iar pe on1 ca pe sine iusu;i, ca pe semenul slu:de cele ale lumii s[ nu se lege nicicum, niciodatl. Fiindc[ acestea nu-i suntinrudite si tocmai din aceastl pricini sufera sufletul clnd se ata;eazi de ele.

Jliecare cuvAnt din Sfdnta Scripturi. din slujba dumnezeiestii Litur-

-F ghii, Utreniei, Vecemiei, fiecare cuvint din rugiciunile ce se rostescla Sfintele Taine si ierurgii cuprinde in sine o putere aparte, asemenea celeia semnului cinstitei si de-viati-f[cltoarei Cruci. Un astfel har ii este propriufiecirui cuvdnt spus in BisericI, in virtutea cuvintului ipostatic al lui Dum-nezeu intrupat, Capul Bisericii, Cel ce silisluieste in Biserici. Dar o putereproprie are, in virlutea Cuvdntului lui Dumnezer-r Celui simplu si care pe toa-te le umple, orice cuvdnt cu adevlrat ziditor. Cu cdti atentie si evlavie se cu-vine si rostim orice cuvdnt, si cu cAti credint[l Fiindca cuvantul este lrtsu;iCreatorul-Dumnezeu si prin cuvAnt s-au adus toirte din nefiinti la fiinta.

l\Tumim Sfintele Taine daruri dumnezeiesrti. fiindcd ni le dd Domnul,I\ ru.[ s[ agtepte vreo plat[ ;i firl ca noi si le fi meritat in vreun fel.

in loc s[ ne peclepseisci pentru nenumiratele noastre firidelegi, pe care lesivdrgim in fiecare zi, ord, gi minut gi s[ ne dea mo4ii spirituale, Domnul nedi, prin Sfintele Sale Taine iertare pi cur[1ire de picate, sfintire, pace puteri-lor noastre duhovnicesti, vindecare si slnitate sufletului ;i trupului ;i tot

345

binele, tindnd seama numai de credinla noastrl Daci Stipdnul se d[ nouiflri plat5, in fiecare zi, pe Sine insugi spre mdncare, ne di dumnezeie;tileSale Taine, nu se cuvine oare si ddm si noi, neintdrziat qi firi plati, in darbunuri pieritoare celor ce ni le cer: bani, mincare, b[uturi, imbriciminte? $ide ce sd ne supirim pe cei ce minAncl pdinea pe care o primesc de la noi pegratis, de vreme ce noi in;ine mdnc[m, fdrd. a fi pl6tit-o, nepreluita qi nemu-ritoarea hrani a Trupului qi SAngelui Domnului? ,,De la cel care ia lucruriletale, nu cere inapoi" (Luca 6, 30).

rF rdiesti in casa lui Dumnezeu intr-o lume minunat[; te bucuri firiI platl de toate darurile bunltitii sii mirinimiei lui Dumnezeu, care t1i

sul l t date din belsug de la naturl, tot pe degeaba: tr l iesti in casa lui Duntne-zeu, in Biserici, in obstea celor mAntuiti, bucurAndu-te de toate darurile haru-lui, pentru a ta mAntuire. Deci nici tu nu sta la indoiali gi, pe cAt i1i este cuputinti, fi bine fratelui tiu; fii bun chiar si cu cei nemullumitori si rii, ca sIpoli fi ,,fiu al Celui Preainalt" (cf. Luca 6. 35). Primeqte pe toatd lumea cubucurie in casa ta, cunoscind cI si tu triiesti, fard, a da ceva in schimb, in casalui Dumnezeu, in acea casi a lui Dumnezeu spirituall ;i universali care esteBiserica, cea care te pregdtegte pentru viala veqnicl. Ospiteazi-i cu bucurie qi

firi sI le ceri nimic in schimb pe cei ce vin in casa ta ;i nu uita c[ 9i tu teospltezi zilnic de la masa StXpdnului, cu insu;i Preacuratul Siu Trup ;i Sdnge.

rpe intrebi: ce si mi fac cu inima mea? Bate impotriva a tot ce esteI adevirat si sfdnt. Necredilla o slibegte tocmai atunci cAnd i s-ar

cere credinti nezdruncinatl, trideazi atunci cAnd ar trebui s[ 1in[ credinldpini la moaftel nu tresare. ba chiar aproape ci e gata si ridi atunci cind artrebui sI se inspiimAnte. Ce si url fac, ce si mi fac cu inima mea, mi iu-trebi. Recunosc cu hotdrAre. o dati pentru totdeauna, ca pe un adevlr ne-strlmutat, cI inima ta este minciuni, rezemul minciunii, ,,tot omul este min-ciuni" (Psalmul ll5, 2). Tot ceea ce este in Bisericl insd, de la cuvdntul luiDumnezeu pAnI la cea mai scufiI rugiciune, este adev[r, fiindcl Biserica luiDumnezeu este ,,stdlp si temelie a adevirului" (1 Timotei 3, 15), ca unaziditra pe piatra de temelie - Hristos, Cel ce este Adevlrul - qi care este insu-fletiti si cll[uziti in veci de Duhul Sfdnt - Duhul Adevdrului.

.5 iserica esre calea cea siguri citre viala vepnici. Urmeaz-o neabltut silJ vei ajunge in impiraliierurilor. Dac[, din pricina trufasiei congtiinle

de sine Sau a necredinfei te vei abate, la vreo rispAntie, va fi numai din vina ta;te vei ritici si vei pieri. ,,Eu sunt Calea, Adevirul qi Via1a" (loan 14, 6).

lleindoielnic, diavolul iqi face cuib in inimile foarte multor oamenil\ sub fortna apatiei, slibiciunii, lenevirii fa$ de toati fapta cea bun[

si folositoare, indeosebi fali de faptele de credinl[, de evlavie, cele ce impunconcentrarea si trezvia inimii gi, in general, fali de orice efort de natur[ spiri-

346

tuald. In acest chip el supune inima prin noleseal[, iar mintea printr-un blo-caj la vremea rugdciunii. Inima este infr0ntl astfel prin apatie, riceali, iner-tieatunci cdnd s-ar cere fdcut[ o faptd buni; de pildd, s[ ar[1i compdtimire unuiaaflat in suferintl, sI ajuli pe cineva la nevoie, sd-l m0ngdi pe un intristat, sd-linve{i pe un ignorant, si-l aduci pe calea cea dreapti pe un ritdcit si altele.Inimii trebuie sI-i purtfun lnereu de grijl; sI risipim din ea pAcla moleselii,cAnd este incremenitd nesimtire; si facem in asa fel incAt s[ ardi neincetat decredintl si de iubire de Dumnezeu si de aproapele, si fie gata pentru totlucrul ;i toate sacrificiile intru slava lui Dumnezeu Ei mdntuirea aproapelui.,,La slrguintl nu pregetali; cu duhul fiti fierbinli, Domnului slujiti" (Romani12, ll). Diavolul i;i gdseste culcu; in ininia noastri si sub fonna unei iras-cibilititi din cale-afarl de rnari; devenirn uneori de un egoism atat de boln[-vicios, incdt nu acceptlm sd fim contrazi$i nici sub cea mai neinsemnat[ for-mI, sI nu ni se pun[ in cale nici un obstacol, fie material, fie spiritual; nu in-glduim sI ni se spuni un singur cuvAnt aspru sau grosolan. De;i tocmaiatunci ar trebui s[ avem ribdare, cdnd sufletul ne este cupdns de talazuriler[utllii ;i neribddrii,. ,,Prin ribdarea voastri veti dob0ndi sufletele voastre"(Luca 21,19).,,$i a clzut ploaia si au venit r iuri le mari, si au suflat vdnturi lesi au izbit in casa aceea. ; i a clzut. Si ciderea ei a fost mare" (Matei 7,27).Ce se va intdrnpla cu inima ontului, ce se va int impla cu omul, cdnd diavolulva face sd vinl asupra lui rAurile mari ale ispitelor si va sufla cu vAnturileuneltirilor sale? DacI cre;tinul stl f'erm pe acea piatri care este Hristos, nuva c[dea; dar dacl stI pe nisipul judecilii sale egoiste, al patimilor, va cldeacu cldere mare (cf. Matei 7 ,24-27).

/-\ are Eu nu ?nsemn totul pentru tine, tu, cel impodobit cu chipul,, \,, Meu? De ce te-ai putea lipi? Pe ce te-ai putea bizul? Nu rni pirrisi

pe Mine, Cel ce sunt izvor {e api vie (de viala). Eu sunt Viata insdsi. Viatanoastrd este Domnul. Dacd Il avem in inirni, putent fi pe deplin multurniti.Doar El ne suspine viata. De aceea s-a si spus: ,,Nu numai cu pdine va triiomul, ci cu tot cuvlintul ce iese din gura lui Dumnezeu" (Matei 4. 4).

-l\Tu te lenevi sI te rogi cu osArdie pentru allii si impreunl cu ei. laI\ cererea lor sau cl in proprie init iat ivd: dacd o vei face. prirni-vei tu

insuli mil[ de la Dumnezeu, harul Sau i1i va cuprinde inima. indulcindu-te qiintlrindu-te in credinti ;i in dragoste de Dumnezeu ;i de aproapele. Ceea cespun este adevdrul adevlrat. Cunosc din experienti. De obicei, pentru allii nerugam cam flrd chef, din necesitate si din obisnuinti, farl o deplind parlici-pare a inimii;trebuie sI o facern din toatl inima, cu lnare credint[;i indriz-nire, ca sd primim mare si bogati nrill de la Dumnezeu. Cel indurdtor siPreadarnic. ,,Si cearl - se spune - cu credintl, flri sd aibi nici o indoiali.pentru ci cine se ?ndoieste este asemenea valului mIrii, miscat de vdnt, arun-

341

cat incoace gi incolo" (lacov 1,6). Domnului - pirintele nostru al tuturor-Ii este plicut c0nd ne rugim de bun[voie. cu credinli ;i dragoste unii pentrualtii, fiindci El este Dragostea, cea gata mereu s[ rniiuiascd, pentru dragosteacea dintre noi. Sfantul Duh glisuieste: ,,Rugati-vi unul pentru altul, cts[ vivindecali" (Iacov 5, l6). Vezi c6t de plicuti ii este lui Durnnezeu rugiciunealucrltoare a unuia pentru altul?

1r and te rogi lui Dumnezeu. inchipuie-ti apropierea de DAnsul dupr\-, cum urmeazd: prin El respiri in fiecare clipi, prin El te misti, te

luminezi, iti afli linistea, dobandesti tirie, intr-un cuvant, tiliestl prin El, dupicuv0ntul Scripturii: ,,ln El triim si ne miscrm ;i suntem... El ddnd viati tutur-or si suflare si roate" (Faptele Apostolilor 17 ,29 ii 25). ,,Aproape este de tinecuvdntul, in gura ta si in inima ta... ci de vei mirturisi cu gura ta c[ Iisus esteDomnul si vei crede in inima ta (...) te vei mintui" (Romini 10, g-9).

re$tinul trebuie si se roage pentru toti crestinii intocmai cum se roa-\-- gr pentru sine, pentru ca Domnul sI le crea sporire in viati ;i in cre-

dintr, intelepciune duhovniceascl, izblvire de prcaie si de patimi. De ce,oare? Din iubirea crestineascl, ce vede in toti crestinii midulare ale sale simddulare ale lui Hristos Dumnezeu, Mintuitorul nostru al tuturor, acea iubi-re care doreste altora ceea ce isi doreste siesi si care se strlduieste prin toatemijloacele si faci altora ceea ce face'pentru sine.

r|f ilem icoane in casele noastre si ne ?nchindm inaintea lor printre

+ altele si pentru a arita ci ochii Dornnului Dumnezeu gi ai iuturorlocuitcirilor cerurilor sunt atintiti mereu asupra noastrl si cI ne ,,vid,. nunumai faptele. ci ;i cuvintele. ginclurile si clorintele.

14 ultumesc Maicii Biserici cr mi-a aritat, in ectenii, pentru ce si mI-Lvlrog. f l indcr,,Noi nu stinr si i ne rugim cum trebuie, ci insusi Duhul

se roag[ pentru noi - in ecter.rii - cu suspine negriite" (Romani g,26). slavidirii celei bune a Sfantului Duh Mdngdietorull Sunt convins ci, din incre-dinfarea Mintuitorului, El rinrine cu noi in veci, pentru a ne invita tot ade-vlrul, pentru a nu ingldui si cacll in rltrcire cei ce cautd cu osardie si cusmerenie adevirurile lui Dumnezeu. De ce oare incepem rugiciunile cu in-vocarea irnpiratului ceresc - Duhul Adevirului? Deoarece El este Cel ce neinvaf[ si ne rugim li cel ce ne di rugiciunea, cel ce rimlne in veac gi Celce lucreazl in lume. Iti multumim, Iisuse Doamne. fiindcl datoritd Tie DuhulSfdnt pogoarl in lume.

!f.ristos este nrdejdea noastri, currtirea, sfintirea, invierea, viata sir rpacea noastri; ne este noui tuturor Singurul lucru de trebuinli si de

aceea Sfdnta Biserici nu inceteazl si ne reaminteasci aceasta, cu mare glas,in timpul slujbelor de inmormintare si al parastaselor pentru rlposati ii al

348

altor slujbe bisericeqti, fiindc[ noi obiEnuim si uitim ceea ce este unicul lu-cru cu adevirat necesar; patimile trupe;ti atrag dup[ ele qi o alterare a mintii,a memoriei, a imaginatiei, a inirnii qi a vointei. O data cu moafiea ne suntluate toate cele pimAnteEti: bogllia, distinctiile, frurnuselea trupeascl. fru-musetea imbricdmintii, locuinlele spa{ioa se, mincirurile gi biuturile alese:faptele bune, fdcute din tot sufletul. rimin vesnic cu noi; ele sunt ve;mintelenoastre nepieritoare. Iar Hristos este bogitia noastrl cea vegnicd, viala noas-trX, adevirata frumusele, adevirata mirire si cinste, irnbriclmintea cea ne-striclcioasi, care va rimAne vesnic cu noi.

T)entru ca crestinul si vietuiascl clestineste si ca viata in dult sI nu se

-F stingl in el cu totul, trebuie sd practice rugiciunea acasd si in obsteacredincioEilor, sI frecventeze cu credinciosie, cu luciditate ;i cu osArdie sfin-tele slujbe ale Bisericii, aceasta fiind tot atdt de necesar ca si a turna unt-delemn in candeli, ca si nu se stingi. Si fiindca o ruglciune sincerl. fierbintecere infrAnare pentru a menfine o viatd cu adevdrat crestinerscl, ardoareacredintei, nidejdii gi dragostei, postul si infrdnarea sunt de neinlocuit. Ninticnu stinge mai repede ?n noi flacira credintei dec0t neinfrit.tlrea. llcornia.ghiftuiala, o viali impristiatd si desfrdnata. NII pierd. mor duhovnicesteatunci c0nd nu slujesc toatl siptdmina si nri inflIcdrez. mi se invioreazii su-fletul si inima cdnd slujesc, cAnd nu mi rog doar de formi, c0nd ruglciuneamea devine lucritoare, duhovniceasci, sinceri, ardentl. Dar atunci ;i vrlj-masii cei firi de trup se lupti mai aprig cu mine si trebuie si le tin piept. Ceefort mi se cere s[ fac fati vicleniilor si atacurilor lor! $i teatrul face sI sestingi credinla si viata cre;tineasci, atunci cind ne invati sii trlim neluAn-du-ne in serios, si ne fblosim de viclequguri (sau ne invali ;tiinta de a trdi inlume), la modul frivol. El face educafia descurclrelilor fii ai veacului aces-tuia, nu a fiilor luminii. Teatrul este un adeversar al vieluirii cre;tine;ti. unprodus al spiritului lumii acesteia, nu al duhului lui Dumnezeu. Adevdratii fiiai Bisericii nu merg la teatru.

l\Tu existl nimic mai important in lunre pentru mlntuirea sufletelorI \ noastre si nici realitate mai vrednici de necontenitl aducere aminte

decit riscumpirarea lumii de picat, de blestem qi de rnoarte vesnici de citreFiul lui Durnnezeu. SfAnta Biserici a inscris pentru vesnicie. cu litere de ne-sters in imaginile qi rAnduielile dumnezeiestilor slujbe, intreagit iconontie amlntuirii noastre, pentru ca oamenii, inclinali in mare rnisurd si uite deDumnezeu qi de mAntuirea sufletelor lor, s[ uite tot ce a facut Dumnezeupentru mdntuirea noastri, pentru ve;nica noastri bucurie si fericire, si aibi,ca sI spunem a$a, permanent inaintea ochilor, la inderninl, mlretele, bine-flc[toarele, preainteleptele fapte ale lui Dumtrezeu, in raport cu noi oamenii,pentru a ne cherna mereu la poc[intd, la indreptare, la mAntuire, pentru a ne

349

face sI fugim de de;erticiunile cele stricicioase, repede trecdtoare ale lumii.,'Si lumea trece, si pofta ei, dar cel ce face voia lui Dumnezeu rim0ne inveac" (1 Ioan 2, I1).

1-r auta sd-ti prstrezi mereu strpdnirea de sine, ca si nu se istoveascr\r-- in tine viata duhovniceascr, intelepciunea cea duhovniceasci. cu-

getd mai rnult la ceea ce cite;ti sau cdnti, sau asculti in biserici, sau uneoriacasd. Triieste-ti viata dupi pilda sfintilor, cu rugiciunile Ei cu felul lor cle aprivi viata, precunl qi lucrAnd virtutile lor: bldncletea, smerita intelepciune,nerautatea, neprecuperindu-1i efbrrurile, ignorAndu-te pe tine, neprshndu-tide linistea, multumirea si cresfitarea ta, in numele iubirii de Dumnezeu si deaproapele, al ribddrii, birbrtiei, luptei; triieste cu credinta, nddejdea qi dra-gostea lor. ,,$i si fie mijloacele voastre incinse si fdcliile voastre aprinse. Sivoi fi! asemenea oamenilor care asteapti pe stip0nul lor cdnd se va intoar-ce de la nunti, ca, venind si bitand, indatd si-i deschidi,, (Luca 12,35-36).

6 aca citesti ziarele si revistele profane gi desprinzi din ele un oare-lJ garc folos pentru sine, ca gi cetitean, crestin si tatd de familie, cu

atit mai vdrtos trebuie si citesti Evanghelia si scrierile Sfinlilor plrinfi,fiindcd ar fi picat ca un crestin si citeasci scrieri profane si si nu le citeasclpe cele inspirate de Dumnezeu. InteresAndu-te de ce se intdmpli i1 aceastllutne' nu scipa din vedere propria-ti lume lluntrici. sufletul tiu. Acestea itisunt mai aproape si nrai de pret. A citi doar ziarele si revistele inseamnl atrdi doar pe o singuri dinrensiune spiritualr, nu cu tot sufletul, sau a trrinumai dupr trup. nu dupi duh. Tot ce este al lumii se va sfarsi o datr culumea. ,,Si lumea trece. si pofta ei - adici toate preocuprrile ei - dar cel ceface voia lui Dunmezeu l jmdne in veac,.( l Ioan Z, l7).

patinix fatit de obiecte duce neintirziatla o rlcire fati de Dumnezeur si fatr de propria ta mantuire. ricire fati de aproapele sau chiar urr,

in cazul in care depinde de el obtinerea unor lucruri p" .oi" int6rzie sI ni ledea, sau cand suntem constrin;i si-i drm lui ceva. De aceea este bine sI firnfati de lucruri cu totul neprsitori, ca s[ nu avem nici un pretext de a ne vrij-mi;i aproapele, ceea ce este un greu prcat. Fii mai pt.rur de patimile acei-tei Iurni corupte. desarte, repecre trecitoare; trrie;te avand inima in ceruri,iubeste cele bune, netrecrtoare de-acolo, pregitite celor ce il iubesc peDumnezeu gi pe aproapele.

1r red intr-una sfinti, soborniceasci si apostoleasci Biserici,,. crezi,,\-,oare cd to{i dreptcredinciosii cregtini sunt mrdulare ale unuia ;iaceluiaqi trup si cd de aceea se cuvine sI ,,przim unitatea Duhului intru legi-

tura picii", sI ne preruim unii pe al1ii, sI ne purrim de griji gi sr ne ajutrmrCrezi ci si sfinlii sunt midulare ale trupului lui Hristoi, odi.; ol. Bisericii.

350

;i frali ai no;tri, mijlocitori inaintea lui Dumnezeu pentru noi? Porti oarerespect oriclrui cre;tin, socotindu-l midular al lui Hristos si frate al Lui dupdomenitate? Iubesti oare pe tot omul ca pe tine insuli, ca pe trupul si sAngeletIu? Ie4i, oare, cu mdrinimie greselile? Ajuti. din prisosul tdu, pe cei aflatiin lipsuri? Inveti pe cei ne;tiutori, ii ?ndrepti pe picito;ii care au apucar peun drum gresit? MdngAi pe cei intristati? Credinta in Sfhnta Biserici, sobor-niceascl ;i apostoleascS, trebuie si te detennine sd slv0rsesti toate acestea;i, dacl o vei face, [i se va figadui mare rlsplati de la Capul Bisericii.Domnul nostru Iisus Hristos.

T IsAndu-ne sedusi de cele trecltoare, preocupindu-ne de ele pesteI-r nrlsurir. pierclem din vedere lucrurile de o extrerni insemnltate, cele

ctt adevirat congenere suf-letului nostru 5i care alcituiesc adevirata gi etemasa stihie; ,,ne siplm fdntAni sparte, care ltu pot tine apa ;i plrlsinr izvorulapei celei vii" (cf. Ieremia 2, 13). Nu transpunem in viatl, astfel incit si neintre in sdnge, precepte duhovnicesti. sfinte, ceresti. diititoare de viati. cicontinulm sI trlirn dupi criteriile si tendintele vietii trupesti. pimAntesti. vi-cioase, care nu fac decdt s[ ne istoveasci. sa ne chinuie si si ne dea rnort i i .O, daci am putea judeca intotdeauna dupi Evanehelie. dupi culn ne invallSfdnta Bisericd in slujbele ;i rugdciunile sale in timpul sivdrsilii SfintelorTaine gi ierurgii, dupi curn cu,ceti Sfintii Piirinti in scrierile lor. Atunci amfi to1i, aici pe plmlnt, cetiteni ai cerului, ,,ceruri cuv0ntitoare".

T\ unrnezeiasca Liturghie este, pe drept cuvdnt, slujire cereascd aiciLl pe pinrdnt, in tirnpul clreia Dumnezeu insuqi participl la ea, se afli

printre oameni, in chip deosebit, la modul cel mai apropiat gi rnai str0ns,fiincl El insusi sacerdotul nevizut, Cel ce aduce si Se aduce pe Sine in dar.Nimic nu este mai sf0nt, mai iniltdtor, rnai rnlre!, mai solemn ;i rnai dltirtorde viall decAt Liturghia. in aceste clipe deosebite , Biserica devine cerul pepImAnt, sfinlili slujitori intruchipAnd pe insusi Hristos, ingerii, heruvintii.serafimii, apostolii. Liturghia repetii in perpetuitate triumful iubirii lui Durn-nezeu fali de neamul omenesc; ea este mijlocitoarea cea mai puternici pen-tru mAntuirea lurnii intregi si a fieclrui miidular al acesteia. Nunta Mieluluieste nunta fiului de impirat in care logodnica Fiului lui Dumnezeu este fie -care suflet credincios adus cle Duhul Sfdnt. O. cit de tenieinic trebuie sii ncpregdtim pentru a fi pirtasi, intotdeauna cu suflet curat, iniltat peste toatecele pdrnAnte;ti, Sfintei Liturghii, pentru a nu ne numira printre rceia cale,neav6nd haind de nunti, purl0nd imbriciminte intinatl de plcate. au fost le-gafi de mdini si de picioare si aruncati din odaia de nuntd in intunericul celmai din afarl. Din nefericire, astizi multi consideri ci nu este nevoie siimearg[ la Liturghie. Unii se duc doar din obisnuinti, se intorc asa cum s-audus, fird sd le stea mintea la cele de sus, f[ri zdrobire de inimI. cu sufletul

35r

strlin de ciin{d, firi hotirirea de a se indrepta. Altii stau firi pic de evlavie,distrali, fdrl a se concentra, firi a se fi pregitit inci de acasi prin meditalie;i infranare, unii reusesc sI se si imbete inainte de Liturghie, iir uneori sa ;imdn0nce pe siturate. cind Domnul a coborlt pe Muntele Sinai, poporulevreu a primit dinainte poruncl si se pregiiteasci si si se curileasc[,-in tim-pul Sfintei Liturghii, Dumnezeu se pogoari pe pimdnt mai mult decdt a fi-cut-o pe Muntele Sinai. cand Dornnul i s-a aritat lui Moise pe Horeb, in ru-gul aprins, i-a poruncit si-si scoati inciltimintea din picioire; la Liturghiese produce o mai cutremuritoare teofanie decat cea de pe Horeb. Acolo eradoar o preinchipuire, aici apare insusi chipul lui Dumnezeu. o, ce multne-am irnpitirnit de cele plmintesti I Nu vrem si nu suntem in stare si con-sacrim un singur ceas numai lui Dumnezeu. cit tine dumne zeiasca, intru totcereasca Liturghie. Chiar atunci mintea ne zburdl la celea pimdntesti, neldsdm sufletul prins de imagini si pofte pimdnresri qi uneori - vai! - chiar deimagini impure. Aceasta in loc sr ne rugim cu ardoare, sd cugetim cu inimicuratd la aceast[ taini, si ne ciim pentru piicatele noastre, si dorim qi sIcerem curitire. sfinfire, luminare; innoire si intirire in viata crestini, intruindeplinirea poruncilor lui Hristos, si ne rugim pentru vii si morfi. FiindcdLiturghia este o jertfi de milostivire, de multumire, de laudi si de cerere. cateste de rnireati! Nu este rememorarea vietii unui om de seamd, ci a insdsiexistentei lui Dumnezeu, cel ce s-a intrupat, a pitirnit qi a niurit pentru noi,a inviat si S-a suit la ceruri si va sr vini si judece lumea ?ntreagrl

e inseamnr a-I purta Domnului o recunostinti frrarnicr? Recunos-\\-. tintd fitarnicr este atunci cind. prinrind de la Dumnezeu bogate,

dar nemeritate daruri spirituale si materiale, ii rnultumim cu gura, dar lefolosirn doar in profitul nostru. fira si le impirtirn cu semenii. Dupa ce le-amprimit, le ascundem in tainite. in cufere, in rafturi, lipsindu-i prin aceasta pemulli frali ai no;tri de inr,'itiituri durrovniceascl, de cuvant de folos. de m6n-gaier-e sau de mAncare, bIuturI. irnbrlciminte, casi, asistenti medicall, saude posibilitatea de a se deplasa clintr-un loc in altul pentru obtinerea celor detrebuinli. o asenrenea recunostintl este filarnici si potrivnicl lui Dumne-zeu. Inseamni cI-I multumegti lui Dumnezeu cu gura, prin fapte insd te arilinerecunoscdtor si imoral. $i cdt de multi sunt acesti ,,recunoscitori,., maibine zis nerecunoscitori !

pirea noastrr coruptr este gata si uite repede ceea ce este sfant siI 'rnirntuitor,

fiindcl plcatele si patirnile ne tulburi si ne intunecd me-reu capetele si inimile, ni le donrini, eliminind reminiscentele. edndurile sisimfftnintele legate de evenimentele istoriei sfinte si de marile"inOuriri Oecare ne-a invrednicit Dumnezeu. De aceea Sf0nta Biserici, fideli pistritoarea poruncilor Domnului sIu, a invititurii si lucririi Sale, rlmandnd vesnic

352

recunoscdtoare negrlitelor Sale induriri, a statornicit si se sivirseascl. infiecare zi, duminicile si in zilele de sirbitoare, solemne slujbe bisericesti. cuun ceremonial instructiv, in reprezentiri sugestive, evocarea tuturor eveni-mentelor mdntuitoare ale vietii si activititii Dor.nnului nostru Iisus Hristos.ale intregii iconomii a rnAntuirii, atAt din Vechiul cat si clin Noul Testartent.precum qi ale facerii lurnii vizute si nevizute de citre Dumnezeu. Afard cleacestea, de evenimentele legate de atotrnintuitoarea, fiicitoarea de minnuniviali a Mintuitorului, qi cele legate cle viata Preacuratei Sale Maici. care aslujit cu negriiti slavi Tairtei intruparii Fiului lui Dumnezeu, cle viata inaip-temergltorului Siu, a apostolilor si proorocilor S[i, ierarhilor. ntucenicilor.cuviosilor, doctorilor flra de arginti, dreptilor si a tuturor sfintilor care L-auslujit gi s-au ficut pllcuti lui Dunrnezeu, a nenumirratilor mirturisitori aiDomnului, ai adevirului si credin{ei Sale dumnezeiesti, nrintuitoare, a intre-gii Sale invltituri divine, cei ce s-ztu ficut, dupi figicluinta Sa. rnostenitorivietii ve;nice. Acest lucru este folositor si necesar pentru a ne intlri creclinta.nldejdea si dragostea, pentru educatia spirituala. crestinil a r)rltcnirii. pcntluinvltarea ;i insu;irea dogmelor credintei o clatl si pentru totdeauna, penrrucultivarea feluritelor virtuti: statornicia in creclinta. blirbatia. rilbclarea. bliin-detea, neriutatea, smerenia. nea-qonisirea. infrinarea. curltia, clreapta inte-lepciune si altele, fiindci viata Domnului si a Preacuratei Sale Maici. precutltqi cea a sfintilor reprezintl modele ale tuturor virtutilor, pe care, incleplinin-du-le, omul se poate face lesne plicut lui Dumnezeu, rndntuind suf'letul siusi sufletele fratilor sii.

I birui plcatul care silisluieste in noi sau patiniile .,active" este stiin-ll'ta stiintelor. Dai dovadi de o mare infelepciune, de pildi, atunci

cdnd nu te supeii de nirnic ;i pe nimeni, atunci c0nd nu gtnclesti nicioclatariu despre cineva, chiar daci ti-a fiicut un riu, ci cauti mai decrabi si-l clez-vinovltesti pe acela prin toate rnijloacele. intelepciune este sa tlispretuierricAstigul, si nu te ariti lingusitor fatl de nimeni, ci si spui oricu.. flrl teanli.adevlrul in falllintelepciune este si nu te lasi dus de fi'urnusetea chipului. cisi respecfi in fiecare om, urit sau frumos, chipul lui Dumnezeu. acelasi lato1i. Inlelepciune este s5-ti iubeqti vrdjmagii, sI nu le poni r-izbunare nici cucuvAntul, nici cu g6ndul, nici cu fapta; intelepciune este sij nu acluni bogltiipentru sine, ci sd dai milostenie sdracilor, pentru a-ti agonisi comoarl nese-catl in ceruri. Vai noud, arn iuviitat aproape toate stiintele. clar n-arn invitatstiinla de a ne feri de picat, arit0ndu-ne, de cele mai nrulte ori. cu desiivir-gire nestiutori in aceastl;tiinti morali. Rezulti cle aici ci adeviratii intelepti,adevdratii dasclli au fost sfintii, adeviratii ucenici ai Acleviratului invdtitor- Hristos, noi to1i, cei ce ne socotirn invitati, fiind nrste ignoranti si cu citsuntem mai savanti. cu at6t devenim mai nestiutori. fiindcd nu cunoastem si

353

nu facem singurul lucru care se cuvine fiicut, ci lucrlm cloar pentru iubireade sine, de slavI, de cdstiguri qi de desfitiri lunresti.

preotul Iru trebuie si se lege de nintic din cele pfttrintesti printr-or patim[. pentru ca, sivdrsind slujbele ce ii revin, marile ;i cerestile

Taine, si nu se lase prins nicicurn de cursele cliavolului, sI ardr mereu dedragoste curati pentru Dumnezeu $i pentru cei de o fire cu el - oamenii -care pier in plcate gi care pot fi rndntuiti prin harul lui Iisus Hristos Domnul.?ntru SfAntul Duh. Dar cAt de inridircinate ne sunt nlravurile cele plcitoase!cdt de putemic ne-am legat, cu patiml, de cele piim0ntegtil cdnd slvdrsirnTainele. nu ne lepidim niciodati cu rotul cle grijile lumegri, de parimi,fiindcl ne-an deprins cu ele si fiindci vrijma;ul ne tulburi. ne inrunec[. nezdplceste mintea, ne leagi inima, ne tine in grea prinsoare. Nu te cleda visi-rilor de;arte! Preotul trebuie si fie un inger, prin altitudinea gAndurilor sale,prin curilie sufleteasci si trupeasci, prin ardoarea iubirii fati cle DumnezeuAtotfdcdtorul ;i Mdntuitorul ;i pentru oameni. fratii siii.

A -L iubi pe Dumnezeu din toatl inima lnseamnl a iubi clin tot suf-letul^f1.bl0ndetea. snlerenia, curitia, intreiiga inlelepciune, intelepciunea,

adevdrul, milosArdia, ascultarea fa$ de Durnnezeu si a nu face niciodatd nimicimpotriva acestor virtuti, adicd a nu ne trufi, iegi din fire, rn0nia pe nimeni ;ide nimic, a nu cidea in desfrdnare nici micar cu ininra, cu vlzul, cu cuvdntul,cu gAndul. cu miscirile trupului, a pizi dreapta intelepciune, a te feri cle oricecuvant si orice faptl flri rost, de prisos, a fugi de orice neadevlr, a uri avaritiasi setea de cdstig. a te line departe de sarnavolnicie ;i cle nesupunere.

patinri le. ca niste aprigi haitasi. nu ne scapl unnat profi t0nd de atrac-I tia noastrl fatl de cele piinrintesti. nu trece zi sI nu ne indentne si

lucrim impotriva lui Dumnezeu si a acleviratului nostru bine, flcdnd pe plac-ul Satanei.

J [ i mullumesc, Bucuria lnea, Doanrne al slavei, ci ai luat chipul meu,Iprin intrupare din Preacurata Fecionrir, cI ai cinstit, ai inlltat si ai

indumnezeit omenirea; i1i mullumesc cd m-ai ridicat din putreziciune la ne-putreziciune, cd intindciunea mea o cureti, cir neputinlele si bolile mele levindeci, ci suplririle rni le prefaci in bucurii, strimtoririle, din pricina pd-catelor, in llrgirnea dreptllii Tale, cii, prin credinla ;i pociintd, risipegti ne-gura patimilor, diruind-ne duirovniceasca Ta luminl, ci ne scoti din tulbu-rare, invrednicindu-ne de pacea de Sus, cI ne eliberezi de teami si ne daibIrbIlie qi curaj. Slavi milosdrdiei Tale!

1^t uprind cu privirea icoanele in bisericl. Icoana Ta, Domnul nteu, alr..-, Preacuratei Tale Maici, a sfintilor ingeri si arhangheli, icoanele

sfinlilor, impodobite, strilucind de aur si argint ;i cuget in sinea mea cum ai

354

cinstit;i ai impodobit firea noastri Creatorule si Proniatorule a toate! Sfintiistrdlucesc de lumina Ta, se sfinlesc prin harul Tiu, biruind starea de picat.splldnd necuritia trupului si a sufletului. Ei sunt slivili prin slava Ta, nestri-cdciosi prin nestriciciunea Ta. Slavi Jie, Celui ce ai cinstit, ai luminat si aiiniltat in acest chip firea noastrl! IatI apostolii si ierarhii Tii; ei sunt ima-gini vii ale Tale, Cel ce egti Ierarhul suprem si int0iul Plstor venit clir.r ceruri.trimisul Tatllui. in ei strlluceste bunitatea Ta. intelepciunea Ta, puterea,frumusetea duhovniceasci. tIria, mlretia, sfintenia. Iati mucenicii Tii, cei ceprin puterea Ta au trecut cu bine prin cuurplite incerciri, au rlbdat chinurigrozavet ei Ei-au albit ?n SAngele Tiu vesrnintul sufletului lor. Iati cuvio;iiTdi, cei ce cu postul ;i cu privegherea de noapte. cu rugiciunea, primind rni-nunatele Tale daruri, s-au invrednicit a sivdrsi vindeclri rninunate si a pre-vesti viitorul, puterea Ta i-a intdrit, ficdndu-i sI stea mai presus de picat side toate vicle;ugurile diavolesti. Prin asenrdnarea cu Tine ei strllucesc pre-cum soarele.

/1,

1n bisericd, dispunerea spatiului in pdr-t i dist incte. icor.rostasul. servici-I i le l i turcice. cit ir i le din SfAnta Scrintura. cAntirr i le. r incluiei i le. toate

acestea cuprind ca intr-un tablou. in inragini. in linii generale, intreaga isto-rie bisericeascl a Vechiului si Noului Testament. intreaga iconomie dumne-zeiascd a rndntuirii oamenilor. Slujbele divine ale Bisericii noastre Ortodoxeinfltiseaz[ celui ce le intelege, le pltrunde esenta si duhul, tdlcul ;i miezul opriveli;te mirealll

lubitorule de desfltlri lumesti! Oare spre ce i1i vei indrepta pltimasaI ta iubire dupl moarte, cAnd nu vei mai avea parre de desfitirri si clnd

locul lor il va lua amirdciunea absolutei deposediri? Cu ce iti vei nutri rtuncisufletul nepieritor? Desfltdrile lume;ti nu-ti vor mai sta la inderndni. Iubito-rule de arginti, spre ce iti vei indrepta dragostea inirnii tale cAnd moarteil teva face sI nu mai agonisesti bani, desfitindu-te cu ei qi cu alte cornori? Su-fletului, care este de esenld spirituald, comorile materiale nu-i vor fi atuncide nici un folos, dimpotrivd, i se va face sili de ele, ca de o otravi. ca de oruginl, ca de o putreziciune de care s-a molipsit in timpul vietii si care l-aindepdrtat de Dumnezeu, lipsindu-l de comoara cea neputrezitoare - Dumne-zeu. Iubitorule de onoruri qi de mlriri care umblai dupi distinctii 5i glorie,pe care le iubeai mai mult ca orice pe lurne, citre ce iti vei indrepta iubireacdnd moartea te va deposeda de toate distinctiile si te va arita in toati goli-ciunea si necuviinta ta? Ce hrand vei da atunci sufletului nepieritor;i ce ii vada viatl, de vreme ce l-ai indepirtat de Dumnezeu din pricina deqarteloronoruri ale lumii acesteia, zeificAndu-te pe tine pAni la idolatrie? Aqa esteomul, robit deserticiunilor, ripus de patimi; nu gtie ce face, nu-;i dd seamala ce renun15, de ce chinuri va avea parte din pricina picatelor sale smintite,

355

pentru ca, cinstit llind cu chipul lur Dumnezeu, cu calitatea cle fiu al lui Durn-nezeu. de prieten al lui Dumnezeu. mostenitor al irnpiritiei cere;ti, impre-und-nrostenitor cu Hristcls, ,,alituratu-s-a clobitoacelor celor flri cle minte -din pricina srnintelii sale - si s-a aseminat lor" (psalmul 49, lz) prin llco-tnie, neistovitl pofti de desfitare, rlutate. invidie! Iati de ce si te feresti a-!i lipi sulletul de vreun lucru lumesc.

f] xPLinrarea prin imagini si simboluri constituie un clat necesar al fiin-I-rtet urllatle. tinind seama de nivelul slu uctual de sensibilitate spiri-

tuali. Ea oferii o explicatie convingitoare multor aspecte ale universului nos-tru sufletesc, pe care, flcAncl abstractie cle inragini si de simboluri nu le-aruputea culloaste. Iatl de ce dumnezeiescul invititor, intelepciunea ipostaticlatotcreatoare. Fiul lui Durnnezeu. Domnul nostru lisus Hristos i-a invitatadesea pe oanteni cu ajutorul metaforelor si al pildelor. De aceea. in biseri-cile noastre ortodoxe existi traditia cornunicirii cu creclincio;ii prin irnaginivizuale sugestive - de pi lda, icoana Donrnului nostt 'u I isus Hristos, a Maici iDomnului, a ingerilor, ale tuturor sfintilor * penrru a ne purea orindui vietile,fomra conceptiile, cuvitttele si faptele dupl ntoclelul conceptiilor, cuvintelorsi faptelor Mlntuitorului si ale sfintilor Lui. De aici frecvenra reprezenrare asemnului Clrucii. cidirea cu tirnAie. lumenirile qi candelele aprinse, intririlesi iesirile din altar: aceluiasi scop slujesc inchiniiciunile, plecarea capului,netaniile nrari (semn al clclerii noastre adlnci prin picat). Toate acestea nean")intesc diferite subiecte sau stlri spirituale. imagistica lucreazi intens asu-pra sufletului otttettesc, asupra capacit ir t i lor sale de a crea si de a actiona. Sespulle cii atullci cind nratna. in tinrpul

-eraviclititii prive;te stlruitor fata sau

portretul sotului iubit. copilul ce se va nrrste va semlna leit cu tati l slu, saudaci priveste portretul unui copil frumos, f l tul ce se va naste va f i frurnos.Tot asa. daci crestinul priveste cles. cu clra-qoste si evlavie icoana Dornlruluinostru Iisus Hristos, a preacuratei Sale Maici sau a sfir-rtilor Sii, sufletul s[uisi va insusi tr[slturile spirituale ale chipului contemplat cu iubire (blinde-tea, smerenia, milosardia, infrinarea). o, daci am contempla mai des icoa-nele si, ntai ales, daci arn cuprinde cu mintea viata Dornnului si vietile sfin-tilor Sri, c0t de mult ne-am schimba, am rnerge ,,din slavi in slavi". Tot ast-f.el si placuta mireasmir a tlmaiei in biserici sau acasi evocl, prin analogie,buna mireasml a virtutilor si, prin contrast, miasma pircatelor, si-i invatl pecei sensibili la triirile l5untrice sI se fereasci de duhoarea patimilor, a nein-frinirii, curviei, rlutitii, invicliei. trufiei, clezniclejdii si a altor patirni, si seirnpodobeasci cu virtutile crestinesti. Timlia ne acluce aminte cuvinteleApostolului: ,,Pentru ci suntem lui Dumnezeu buni mireasmd a lui Hristosintre cei ce se mdntuiesc si intre cei ce pier; uuora, aclici, mireasml a mortiispre moafte, iar altora nrireasmi a vietii spre viati" (2 Corinteni 2, l5-16).

356

in acelasi chip, lum0nirile qi candelele ne reamintesc de luruina ;i focul spir-itual, de pildI, de cuvintele Mdntuitorului: ,.Eu Lumini am venit in lume. catot cel ce crede in Mine sd nu rfun0ni in intuneric" (loan 12,46). Sau: ,.Focam venit sI arunc pe pIm6nt si cit ag vrea sI fie acum aprins!" (Luca 12,49).Sau: ,,Si fie mijloacele voastre incinse si facliile voastre aprinse. Si voi fitiasemenea oamenilor care asteaptl pe stipAnul lor cind se va intoarce de lanuntl, ca venind si bitAnd. indatl sl-i deschidi" (Luca 12,35-36). Sau: ,,Asasi lumineze lumina voastri inaintea oamenilor, asa incAt si vadi faptelevoastre cele bune qi sI sllveascl pe Tatil r.ostru Cel din ceruri" (Matei -5, 16).Aceste materii prin insisi substanta lor ne invati despre realitlti spiritualecare sugereazi o analogie cu focul si lumina: de exemplu, ca inirnile noastresi ardl neincetat de dragoste de Dumnezeu si de aproapele; cI nu trebuie siiinglduim si se aprindd in noi focul patimilor sau al eheenei. ci prin exem-plul unei vieti virtuoase ne luminiun unii pe altii. ca si cu luurinile pe care lefolosim tn gospodlrie.

I] ste cAt se poate de firesc s[ ar.'enr icoiinele lui Hristos. ale Preacura-IJtei Sale Maici, ingerilor. sfintilor. in prinrul rdnd fiindcir ne-o cere

insl;i firea noastri, dorirn si avem nereu inaintea ochilor chipul Celui iubit,al Binefdcltorului, pentru ca privindu-L si ne aducem aminte de El mai des.de binefacerile Lui, si-L ornagiem, intocnrai ca pe oarrienii vii, stinrati sirespectati in chip deosebit. In al doilea rdnd, noi suntem creali dupl chipul siasemdnarea lui Dumnezeu. Este firesc deci si avenl mereu sub priviri chip-ul nostru cel dintru inceput, inceputul primordial, pe Domnul Dumnezeu inacele infltislri in care a binevoit El insusi si Se arate oamenilor, pentru a neaduce aminte rnai des de El, de vesnica Sa prezenli printre noi, de lucrareaSa proniatoare, pentru a ne exprima prin semne vizibile sau prin ritualurievlavia fatl de El, recunogtinta, dragostea. Deoarece suntem fiinle corporale.din pricina acestei corporalititi avem nevoie de reprezentiri materiale. de ri-tualuri materiale. Se inlelege ci tocmai de aceea Domnul insusi S-l anirardreptilor Sii in deferite forme: de pildi, lui Avraam la stejarul \lantvri. subinfdtiEarea celor trei cdlitori; lui Isaia, ca un sllvit impirat, stind pe un rronpreainalt; proorocului Daniel in chipul Celui vechi de zile si al Fiului Ontuluiadus inaintea Lui. DacI n-ar fi fbst necesar[ o ima_eine vlzuti a Dumnezeu-lui nevlzut, de buna seami ci El nu S-ar fi aritat la modul vizibil. n-ar fi ve-nit pe plmdnt ludnd chip de om, n-ar fi prirnit chip cle rob: zice David:,,Cdutati fap Lui pururea" (Psalntul I04, 4). De aceea pictlm, plstrim ;i res-pectlm icoane ale Preacuratei lv{aici a Domnului, ingerilor. sfintilor, fiindcaei sunt reprezenldri vii ale chipului si aseminirii cu Dumnezeu. Privinclu-lene apar din nou in amintire, rnai lirnpecle, nevointele, vir-tutile, binefacerilede care ne-am invrednicit de la ei, dragostea lor inflicirati fatl de Dumne-

357

zeu. simtindu-ne indernnafi noi insine sir le urmirn exemplul. sI veghenr asu-pra noastrd pentru a ne tine tef'eri cu trupul si cu sufletul, a ne curiti de toatlintiniciunea trupeasci ;i sufleteasc5, pentru a le preaslrvi nevoinfele si priltoate acestea ni-i facem apziritori si mijlocitori pentru noi inaintea lui Dum-nezeu. Fiindcd Dumnezeu binevoieste a prirni mijlocirea prietenilor Sii, acredinciosilor Sii slujitori, pentru oorrr.nii fati cfu care se fac intercesoriinaintea Sa. intrucdt nu suntem duhuri firri trup, ci flinte irnbraicate in carne,av0nd calititi materiale, infltisare materiall, este firesc sI clutiln chipurileunor fiinte nev[zute Ei de aceea, venind in ajutorul neputintei noastre, bom-nul le-a dat putere ingerilor sI ia chip cle om si sir ni se arate (atunci cdnclbinevoieste El) intocmai curn suntenl noi, ca, de pilcli: Arhanghelul care i s-a aritat lui Isus Navi, lui David, Anei, lui Zaltarta. preacuratei Fecioare Ma-ria gi altora, in Vechiul qi in Noul Testalltent. Oare nu ne clenronstrim chiarnoi in viata de fiecare zi aceasti cerintl a firii rloastre, necesitatea de a aveapor-tretele lor Ei cind ni le facem ;i pe ale noastre cle a ni le aterna pe pereti,sau de a le pdstra in albume, pentru a le privi cle c0te ori vrepl, desfii0ndu-ne cu chipul unor persoane respectate si iubite? Tot ceva flresc, lecesar, plir-cut lui Dumnezeu este si cinstirea sfintelor icoane. clesi rnulti luterani sianglicani considerd cd n-ar fi firesc, ci este contrar vointei lui Durnnezeu ;icI este o erezie qi o idolatrie. Ei nu {in icoane in case ;i nici in bisericile lor.consider0trd drept picat a le avea si a li te inchina; prin aceasta, ei pierd fcrar-te Inult din credinfi si din evlavie, fiindcir, intrerupdnd relalia vizibili cusfinfii, au intrerupt-o prin aceasta ;i pe cea invizibili, cu toate c[ Bisericacereasci si Biserica pirnAnteasci alcltuiesc un singur trup. Au rupt legiturasi cu adormitii, nu se roagd pentru ei, nu acluc jertfe pentru sufletele lor -jerrfe plicute nrilostivului Dunrnezeu - si prin aceasta isi vldesc necreclintain puterea rugiciunilor Bisericii pentru cer rnofii. Ce Biserici poate fi aceeercare, in mod irational ;i prezumtios, a rupt legiitura cu Biserica cereasci, tri-umfitoare, comuniunea rugdtoare cu cei rnorli, relatia cu acea Biserici ce amirturisit credinga in Hristos. in puritatea ei cea clintru inceput? Este oareacesta trupul sflnt gi viu al Bisericii? Poate fi consiclerat trup viu, firesc alci-tuit, un trunchi fird cap, flri mdini ;i picioare, firrl ochi si flra urechi. Si oasemenea comunitate sustine sus ;i tare ci credinta sa este purificati, ea carea respins preotia, a renuntat si la alte Taine, in afarl de Botez ;i cte irnplr-tisanie, aceasta din urmi nefiincl nici rnicar reali. a respins cinstirea sfin-tilor, a moastelor, icoanelor, monahisrnul, rugirciunile pentru morti, tinereapostului? Este oare aceasta o credinti clupi Evanghelie? Biserica lui Hristosapostoleascl? Nu, aceasta este o biserici iutoconieclionati, creatl dupi libe-rul arbitru al oamenilor, sub influenta patinrilor ornenesti, fIc0nclu-le acesto-ra concesii. Este una care tine,,nedreptatea drept aclevilr" (Romani l, lg). opervertire a ,,vestii celei bune" ;i chiar a lui Hlistos, o indeplftare a oarne-

358

nilor de Hristos, o rlzvrltire ?mpotriva Lui, ,,o alti Evanghelie", clespre carespunea Apostolul: ,,Chiar dacl noi, sau un inger din cer v-ar vesti alti Evan-ghelie decdt aceea pe care v-arn vestir-o, si fie anatema!" (Galateni 6, 8).Aceasta nu este Bisericii, ci o dezntenrbrare pierzdtoare de suflete a trupuluilui Hristos. Cinstirea icoanelor este fireascd. dreapti. pldcutl lui Dumnezeu,folositoare.

/\.lngerii si sfintii - oamenii lui Dumnezeu - ne sunt cei mai buni, nraiIvrednici si mai fideli frali si prieteni. care ne vin foarte des in ajutor,

in diferite situalii in care nimeni dintre oamenl nu ne-ar putea ajuta. lntrucOtace$ti frali ai no;tri, vesnic vii si care nu inceteazl sI ne faci tot binele, nu potfi vlzuti, iar noi, fiinle in trup fiind, am vl'ea si-i avem inaintea ocliilor ca sicind s-ar afla necontenit impreuni cu noi. le zugrlvim chipurile gi, uitindu-nela ele, ni se pare c[ ii avem printre noi, ii chemim in ruglciunile noastre,cunosc0nd cd au mare indrdznire inaintea lui Dunrnezeu si ci ne ajut[ indiferite imprejurlri. Cinstirea icoanelor este. asadar. aducdtoare de bine.rlspunde cerinfelor naturii noastre. fiind totodati in acord cu bunul sir.nt si cuinsd;i Sfdnta Scripturl, clci si chivotul fdcut de \loise in Vechiul Tesramenravea chipuri de heruvimi. Icoanele ne slujesc drept pennanentd aducereaminte cL Domnul este mereu cu noi. ..latd. Eu cu voi sullt irl toate zilele, pindla sfArsitul veacului" (Matei 28, 20). cd Preacurata Ndscitoare de Dumnezeune sti mereu aproape, ca incepitoare a ascultlrii, ca Maicd dupi har a tuturoradevlralilor crestini si de aceea toli acestia au icoana Maicii lui Dumnezeu, aMaicii qi imp[rdtesei lor dupi har. o plstreazl in casele lor, o inrpodobesc dinbelsug. pe drept pi dupl vrednicie. cu argint. cu aur. cu pietre pl 'erioase.fiindci nu existi pentru ei ceva mai sfAnt gi mai vrednic de mare cinste. dupiDumnezeu, decdt Preacurata Sa Maici. Si Domnul, si Preacurata Sa Maici nemdrturisesc prin minuni, inliuntrul si in afara noastr5, ci cinstirea adeviratipe care o aducem sfinlilor si Maicii lui Dumnezeu, sfintelor icoane este bine-pl[cuti Domnului, iar nou[, in cel mai inalt grad, folositoare.

l\T a$terea lui Hristos. Venit-a pe pimdnt Cel Care ne-a creat 1a inceputI \ din pdmint, suflAnd asupra noastrl suflarea Sa durnnezeiasci. venit-

a Cel care dI ,,tuturor viatl si suflare gi toate" (Faptele Apostolilor 17,25).Venit-a Cel Care cu un singur cuvAnt a chemat din nefiinti la fiinti vizutele;i nevlzutele; Cel Care cu un singur cuv6nt a poruncit s[ prindl viati pisirile.pestii, patrupedele, insectele. toati fiptura care isi duce existenta sub atotpu-ternica, ocrotitoarea Sa providenti; venit-a Cel Ciruia ii slujesc neincetat, cufrici ;i cu bucurie nenumiratele ogti ingeregti. Venit-a, cu cdti umilintl! S-andscut dintr-o Fecioari siraci, intr-o pe;teri, a fost infisat in scutece slrici-cioase, a fost culcat in iesle. O, voi bogitii, onoruri. slava acestei lunti, venitiqi cIdeli cu stnerenie, cu lacrimi de urnilintl si cu addnci rnultumiti inaintear

359

Mdntuitorului oamenilor si impirtiti averile voastre cu cei slraci si lipsiti; nuvI lludati cu faima voastri pirelnica, repede trecitoare; adevdrata fairnl seobtine numai prin lucrarea virtutilor. O. tu, slavi a acestei lumi! invati aici.inaintea ieslei, cAt esti de desar-tir! Sir ne snrerim, si ciclern cu fruntea in tirAnirinaintea netni.suratei snrerer-rii si nevointe a lui Dumnezeu, StdpAnul tuturor,Care a venit si ne vindece neputintele, sI ne ntlntuiasci cle trufie, cle deser-tdciune, de striclciune si de toati ?ntinlciunea piicatului.

plcatul prin sine insusi este foc. De aceea;i spunem: careva s-aI aprins de m0ttie, sau de dragoste trupeascii. sau de invidie. Prin in-

s;i|i natura sa picatul inrplicii sugestia cle foc. Cum vor simti piicitosii foculpedepsitor atunci cind Durnnezeu ii va pirisi cu totul fiindci n-au flcut do-vadi de cirinti? Cum va fi acest foc exterior in raport cu persoana pirciitosi-lor? Fiinclcl, neincloielnic, el va exista. Si iezer cle foc, si cuptor aprins. sigheenl, si desis cle foc. -foate acestea sunt si-rure. reale. Noi insii rirnAnelrnesinrtitot'i. nu ne insplirndntiln. nu lle cutremuriim, ue irosim viata in des-fdtari, ne-am riicit fati de Bisericii, de inclatoririle crestinesti. nu le rraitinem, arn incrernenit in picate. Vai nouiil

Tn tinlpul slujirii noastre preotesti, in bisericl, repetftn aceleasi rugi-rciuni. desi foane diverse. incepdnd cu ,,Tatil nostru". Facem aceasta

asa cunl este de datoria tuturor si indeplineasci unele si acelea;i porunci alelegii nlorale: fiindcl sufletul nu capiti tlrie prin varietatea ruglciunilor, ciprln repetarea si asintilarea lor cu nrintea, cu itrinta, cu vointa noastri, prirrtranspunerea lor itr practici toatl viata.

p r'!ll.prirt to.rlg r_nijloacele. ocaziile. pretextele, cwintele care atatl siL.s u s tin.v r iub-q:mtr€ | r. L e cl e o ri c e pri I ej pe' t rum;iltilTTfenH;

s inc erl i u b ire . i n p ri m u l c az, r i f e_ v o r_qe4lgaq4u dtfrfUfl gLpliq! alg1ugrl,p!U!_!ile_d_LltUliUoqqe; in al doilea caz, iubirea ri se va nutri si se va intlri.Cautl sii nu-ti lasi ininra cuprinsir cle riiutate nici micar o clipi. fii_mereub4gygttat:gglg!. infringe-ti orice dispozitie proasrl cu dragosrea care ,,petoate le rabclii si nu cade niciodatl". Fereste-te cle indiritnicie, de samavol-nicie, de sfadii cu aproapele, nu face dupii cum ti-i voia, clutlind a-ti satisfa-ce un capriciu nociv si a-i face cuiva r iu cu buni st i int i .

T ui Adam si Evei, oanenilor (dintru inceput) l i s-a dat o singuriI-rporuncir precisl. pentru ca prin indeplinireu acesteia, unicl si de alt-

rninteli usoarl, oarnenii si poati cipita deprinclerea de a face voia lui Dum-llezeu, indeplinirea acesteia putind si asigure intregii creatii o existentlprielnici ;i in acelasi timp si sporeascl iubirea Ia$ de Dumnezeu. Lu0nd inseattri contrariul acestei porunci, adicii neindeplinirea vointei Creatorului siincleplinirea propriei vointe. potrivnice creatorului. vedenr cum omul, putin

360

cite putin, i;i perverteste natura superioari, creati dupl chipul si asemittarealui Dumnezeu. devine vrijmasul lui Dutnnezeu. Ce uriasii insemnittate areindeplinirea poruncilor lui Dumnezeu si cAt de pigubitor este sI nu tii seamade ele! Dindu-le primilor oanterti o poruncl precisii, sI nu minlnce dinfructele pomului cunoasterii binelui si rdului. Domnul Dumnezeu apdrea Elinsusi ca Educatorul, Dascllul noii Sale creaturi. a neatnului SIu dupir infie-re. Cine este vinovat cii aceasti ,.eclucatie" rr fost respinsir si cii omul a prefer-at si se conduci pe sine insusi? latir. pAnir itt ziua de astlzi, cu toate succe-sele obtinute in stiinti ;i arrii. cu toate comorile pe care le-a acumulat intelep-ciunea omeneascl, clmul cel vechi si omul cel nou nu este in stare si se educepe sine, pentru ci a respins dintru inceput piu'irtteasca tutelir a lui Dunrnezeu,fjindci, spuneti-nri, vi rog, cine altul clacit rtu Durtrnezeu ar trebui sI ne fieEducator? Si astizi. si in trecut, nunrai acei oameni si-ar"r f lcut cu succes c)educiilie mentall si morali, care au triiit si trliesc clupir Evanghelie. dup:i in-vlt l tura Biserici i , supunAndu-se concluceri i Sale. Nu t i se pare aceastel o re-marcd folositoare, dontnule peclagog cl in zi lele noastre? Sunteti doldora desti int i , dar cu practica nu vi i prea l iruclati . Tinerir au clpul pl in de cunostinte.dar in inirnl nu au mai nimic. ba uneori. cl in plcate. nu au chiar nirnic. Viatanu se prezintl pe misura instructiunri scolare si a st i intci. Dar..tainele toatede le-as cunoaste si orice st i intar. iar clragostc nu rnl. l intr ic uu-mi foloseste"(cf . I cor inteni 13,2-3).

a1rin edif iciul cle cult si prin slujbele Sale cl ivine, [Jiserica actioneazit

-f- ,rup." fieclrui om. oferindu-i o eclucatie cornpleti. l,ucreazir asupravizului, auzului. mrrosului. pipi i tului, gustl l lLl i . asupra inraginatiei, a senti-mentelor, a nrint i i si vointei prin frunrusetea icoanelor si a biserici i in ansat"n-bh.rl ei, prin dangltul clopotelor, clntirea ctintlretilor', caditul cu titnlie. sa-rutatul Evangheliei, Sfintei Cruci, sfintelor icoatte, prin prescuri, prin ciitrta-rea si cit i tul cu glas dulce a Scripturi i .

p; u.giiciunea trebuie si fie adlinci, sincer[, lucicid. rodnici. sit Ite prefaclil\.in],nu, si ne indrepte vointa spre birie. si ne incleplfteze cle riru. Ruga-

ciunea superficiali este fatirnicie. sacrilegiu. desertlciune. ..Poporu! acesta lv'lIcinste;te cu buzele, dar ininta lor este departe de Mine" (Matei I 5. 81.

1; ugindu-ne Maici i Douurului, ingeri lor, sl int i lor. i i recunoastem caI\f lcand parle cl in trupul mistic al Biserici i . cirruia si noi i i :rpafi inenl

si, cu toate ci suntem plcirtosi. credenl cI ei se roagl lui Duntnezeu, din dra-goste, pentru mdntuirea noastrl. Rr-rg0ndu-ne din toati ittitna pentru diverse-le stlri, ierarhii ;i persoane din patria noastrl piinrinteascl si pentru toatilumea. ne recunoastem si pe ttoi insine apartinand unui singur tnare trup prinduhul iubirii ;i al doririi de bine fieclrui orn, aset cunt ni-l dorim si noui. Insfirsit. rugindu-ne pentru odihna riposatrlor. ii considerirm si pe ei un sin-

361

gur trup cu noi, trup duhovnicesc, dorindu-le pace si liniste in tara 'emuririi.'rrr-turisind

prin aceasta cr ei sunt vii cu sufletele si ci noi ingine, poate, nevom duce curand ra ei. Iatr roadere credinfei lui Hristos, comuniunea dragos_tei tuturor celor din.cer, de pe pim6nt, clin cele de dedesubtl ce sublim esteduhul Bisericii! o, !a,ci n"-im put"o ridi"u la inlrlimea ruil patrunoeti duhullitrugicii cresrine, o1tr1r

3.1"nri1o., rugrciunilor, Taineror, rinduierilor, rd-sali-vl pltrunsi voi insivi cle ell vai d'e cei ce se indepdrteazradeBisericilPeste ei sufli cluhul lumii, duhul riutitii.

\ f umai adevdrati i robi ai rui Hristos por pretui dupd cuviint i intru_I \ parea Fiurui rui Dumnezeu si grija br.n"r.u-ratatui si a intregii

l.fl]l :r_t'rt,ri i pen-rru mi'tu irea neam ur ui on.,.,,.r.. Dou. .i- pr"ruiesc cu ade-varat preacuratur rrup si s0nge al rui Hristos, fii 'dci oamenii veacurui aces_tuia trriesc asemenea animareror frri judecati, cufundati in grijile viefii ;i indesfltrri ale sirnturilor,.fir-x a pune p..1

"rri f.;;;;;ffiiurui rui Dunrne-zeu' nici pe preacuratere Sare Tuini. di intocmai cum aresii rui Dumnezeupretuiesc cum se cuvine faptele sare, dragor,"u-so;";;;;;;;ra fald de lumeacea desfranatr si piciitoasr, qi Dumnezeu ii prefuieste si sivArsegte pri' eilucruri urinunate; in ei silrsruieste Duhur sran, inrp..rni.u ru,ur ;i cu Fiur,dintr-i'sii curg riuri de apii 'iej

iar cei ce Ir cunosc pe Dunmezeu se cruc srse adape ca crinrr-un durce izvor. Fiti toti robi ai rui Hristos.oarele di luminr. soarele Ratiunii dumnezeiesti striruceste nefirce-tat in sufletele celor alesi.

D,Tl T:H i'J T:I T:ff1il,',jll,: J ;:ffi:'ilI",j: i jl ;.Hl ", " .' D ;i11..''i#;""#illl,oi,T,1'l'J::lff T:h,Tffj:J:j'il?vecii vecilor. Amin.

T .l:lg]]ta esre. r'eprezenra'ea plasticl, i'tuitivi pri' diferite persoane,r-robiecre, cuvinte.si.acte riturgice a.nasterii, vietii, i'vrt5turii, porun_cilor, minunilor, proorocirilor, patirnilor, ristignirii p" b.u.., mortii, i'vierii;i inrltirii la cerud a incepdtorului credintei noastre, Dom'ul nostru IisusHrisros, Fiur rui Dumnezeu, unul-Nis."i i,i ,i-orl Li;";;;i:Ei^i"r*i irr_ticipa nevizut, insusi lucreazr, sdvcrsegte totur prin preot ;i diacon, care nusunt decit instrumentele Sale.

, C::1li::"j"tui ii vine rot atar de u;or sI_qi atragi sie;i Duhul Sfhnt,\-/ ca sl cum ar respira; intocmai aerurui, Duhul si^nt umpre qi pdtrun_de totul. Pretutindenea este si pe toate re implineste. cine se roagi s0rguitor,acela isi atrage asuprd-gi outrut Sfant, se roagd prin Duhur sfdnt.

362

ugirciunea este o respiratie a sufletr.rlui. intocmai curn trupul fizicinspirii si expirl aerul in plim0ni. Respirdrn prin Duhul Sf0nt. Firi

Duhul Sf0nt n-am putea rosti din ad0ncul inimii nici un cuvAnt dintr-orugdciune. Cind te rogi. stai de vorbir cu Donrnul ,,guri. cdtre guri" si daclgura inirnii iti este deschisi prirt credintl si dragoste, ti se va pdrea ci sirntisuflarea gurii Sale si pe Duhul SfAnt aducinclu-ti duhovniceqtile daruri pecare le-ai cerut.

\ /iata noastri, ce este ea oare? Arderea unei luminiri. Ajunge si su-V fle in ea Cel care a aprins-o ca si se stingii. Viata noastrl, ce este ea

oare? Drumul unui cllltor: odatri ajuns la un anurnit soroc, portile i se des-chid, i ; i lasi hainele^(trupul) si toiacul de pelerin si intr i in casi. Viata noas-tri, ce este ea oare? Indeluncat si sirnseros rlzboi pentru cucerirea adevirateipatrii si a adevlratei libertati. La capirtul rdzboiului esti fie invingltor, fie in-vins, chenrat de pe cdmpul de lupta la locul r[splatei ca s[ primesti de la Drep-tul Judecitor f ie r isplatl si slavl vesnice. f ie osindi si rusine vesnice.

f1mul. indeosebi omul sf int. este o creatie a lui Dunrnezeu minunatl.\,.-,f neaseuruit de frumoasi si cle mireatl: o stea a iui Dumnezeu. o

splendidi floare cle o neprihirnitri. culati fruniusete: un cedru bine-mirositor,un mirglritar sclipitor. o nesteuratir fiirir pret, un preafrumos gi bogat in roadeporn al raiului. Ornul - nrinunata creaturl a lui Dumnezeu! Slavi Ficitoru-lui qi Proniatorului siul Slavir Miintuitorului neaniului omenesc, Cel ce ne-ascos din intunecimea patinlilor. Cel ce ne-a dus de la putreziciune ;i moartela viata vesnicl!

\ /t ultumesc Dornnului si Sfintei rnele Maici - Biserica, neprihinitaIYI si nestricicioasa rnireasir a lui Flristos, ci mi-a aritat, mi-a pregltit

si mi-a netezit adevlrata cale a mZintuirii, cea care, la sinoadele ecumenice silocale, a stArpit ereziile si schismele care ar fi putut deveni pietre de potic-nire ;i obstacole in calea mAntuirii iutru Domnul; c[ s-a luptat cu birbitie sia biruit cu mare biruinla impotriva tuturor prigonitorilor credintei si mi-adeschis calea irnpirrlteascl ii sflrrtului altar, care duce la viatd vesnicd; iimullurnesc cri a plstrat toate Sfintele Taine intemeiate de Domnul, care ntipoartl cltre mintuire pe calea cea dreaptl; ii multumesc cd a statornicit si arlnduit pentru mine slujire lui Dumnezeu, de o cereasci frumusete. slujireingereascl aici pe pirrndnt; cii celebreazl cu solemnitate, in fiecare an, eveni-mentele de supreml irnportuntl ale vietii plmiintesti a Mdntuitorului meu siale Nirscitoarei de Dumnezeu, intru cuvenita si recunosc[toarea aducereaminte a negriritelor binefaceri de care ne-am invrednicit de la Dumnezeu.vidite in rlscurnplrareii noastrl de picat, de blestern si de moarte de cirtreFiul lui Dumnezeu. Si pentru ci. in fiecare zi. in dumnezeiasca Liturghie,

363

supune atentiei mele evlavioase toatd viata piminteasci a Domnului meu; iimultumesc pentru cI in slujbele de fiecare zi preasllveste faptele de desivAr-sire ale sfintilor bineplicuti rui Dumnezeu, aritandu-mi in persoana lorexemple vii de credinld..nidejde si iubire de Dumnezeu, precum qi clile careduc spre viata cea vesnici. ii multumesc sfintei mele miici pentru scrierileSfintilor Pirinli ;i dascdli ai Bisericii, pentru dulcile si de suflet manruitoa-rele lor cuvinte, llsate nour mostenire, ca pe o nepretuitd comoard duhov_niceasci. ii rnultumesc pentru preotia cea asezatd de Dumnezeu, lucrrtoare acelor sfinte. intru Hristos si cu Ijristos, pentru mantuirea mea, care rna im_paca cu Dumnezeu, mr sfintegte, mr m6ngdie, mi intrreste, mi pa$te si miduce spre staulul ceresc.

NT r^d..rladijdui cind e;ti supus la grere incercrri, necazuri sau boli,

r \ cind iti vin piedici sau ispite cle ra vrij'ragur. Toate acestea suntdrepte cliri in viieag sipedepse prin care Domnul iti pune la incercare inimasi rrrunchii, intru curitirea, trezirea ;i indreptarea ta, pentru a-ti arde spiniipatirnilor trupe;ti; de aceea nu cricni dacii ti se vor prr"u acestea din ca-le-afari de dureroase. Nu ciuta la clureri, ci la urmiiile bineficdtoare aleacestor pedepse pentru sinitatea sufletului tiu. ce nu face omul pentru sr_nitatea trupului? cu atat mai murt trebuie si se ingrijeascd de sdnitatea simAntuirea sufletului cel nemuritor; rabdl totul.

NI i l i pu'e nldejdea i 'gr lmezire de bani . c i in Dunrnezeu. cel ce ser. \ ingrueste neadonnit de toate si. mai vafios, cle fipturile sale ratio_

nale si cuvanritoare care vietuiesc cucemic. Fii convins .r il;s;;;t;inceta sir fie clarnrcl, mai cu seauri cu cei ce fac milostenie, fiindcr omul nuva putea fi niciodati rnai generos clec0t Dumnezeu. propria ta viati ti_arputea aduce dovezi in aceasti privinti, preculn si vietile ielor care au triitinaintea ta gi care au clat milostenie. Coinoara inirnii iale sI fie Dumnezeu;lipeste-te cu totul de El. ca unul ce ai fbst chemat dupi chipul gi asemrnareaLui, si f'ugi de putreziciunea piurenteasci cea cars face necontenit sd pu_trezea-scii sufletele si trupurile noastre. Grdbeste-te spre viata cea netrecdtoa-re, neimbdtrdnitoare, nesf0rgitr in veci; du-i intr-acolo pe toii, pe cdt iti va stain puteri.

lnvatir-mr._Doamne, sr dau milostenie de bunrvoie, cu gingdsie, cur bucurie, si fiu convins si prin darul meu nu pierd, ci cdsti! irifinit mai

mult decat ceea ce dau. intoarce ochii mei de la ceicu inimr impietriti, care'-au

milr de siraci, care trec nepisrtori pe langl cei lipsili, ii Condamni, iiinvinovrtesc, ii blameazi cu vorbe de ruqine si iare fac sr mi se invifiosezegi mie inirna gi si nu fac binele, mi inversu neazd si pe mine i,npot iuusdracilor. o, Doamne, ce des intalnim asemenea oameni! Fr-mi si tin calearnilosteniei! Fr ca fiecare mirostenie sI-rni fie spre folos, nu spre vatdmare!

364

Primeste, Doamne, Tu lnsuli milostenia. in persoana slracilor Tail Arati-Tispre mine bunivointa Ta. ca si pot inilta o casl pentru sdraci in orasul aces-ta. c[ pe Tine sirguitor Te rugIm, preabunule. preaputernicule, preaintelep-tule, minunate Doamne (si am inaltat-o)l

/-t ontenlplAnd icoana M0ntuitomlui Hristos. a Preacuratei Sale Maici.lr.-, ale sfintilor care au brnepllcut lui Durnnezeu, iti poti inchipui slava

in care imbracl Dumnezeu fiinta nonstrd. prin nrilosCrclia, intelepciunea si put-erea Sa ;i ce slavii si fericire sunt pregirtite tuturor celor ce cu credinti slujescDomnului. Leapirdi-te de patimile ;i caznele vietii. cele ce nu pot fl cuprinsein cuvinte, de putreziciunea si pulberea pirnrlnteascir; iubeste pe Domnul siSfinta lege a Evangheliei Sale, din toatir ininra. cu tot sufletul. rispunde cu rAv-ni chemlrii dumnezeie;ti celei de sus. spre viati vesnici, neimbitrlinitoare.

f-1. daci am tine seamii de umri-rrile pircatelor si ale faptelor noastrel-f bune! Cit cle previzi i tori arn l ' i . ferint lrr-n. ' t le picrt. si cri t cle r iv-

nitori cltre fapter cea buni. Fiindci atunci anr reclea deslusit cir orice pircat.nestirpit la vreme. devine obisnuintir si isi inf ige racl lcini acl inci in ininraomului. aducAndu-i nu arareori tulburirr i cle nrolu1e. inveninlnclu-l. chinuin-du-1. Se trezeste. ca sI spuncnr usu. si \e reacti\ eazi in inimi. i l t orice ocaziecare il poate rear-nintr. piicatul sirvirsit cinclra. spurciincli.r-ne astf'el mintea.simfimintele, consti inta. Trebuie sit vrrslnr ..nori" intregi cle lacrimi, ca siputem splla invechita pati a pi icatului: vai. cCt este ea de persistentl; i deusturitoare! Dimpotrivi, orice fapta bunl. fircutl cdndva, sincer, dezintere-sat, repetarea acesteia p0ni la obi;nuinti bucurl inima, se preface intr-o bu-curie a vietii noastre, dAndu-ne sentimentul cir nu am trlit cu totul degeaba.in pdcat, ci suntem oameni. nu f iare. cir suntenr si noi creati dupi chipul siasemlnarea lui Dumnezeu, ci si in noi existi o sc0nteie de luminii dumneze-iascl si de iubire, desi pe cdntarul nemitamicei Dreptlti a lui Dumnezeu.faptele noastre bune stau in cumpdnii cu cele rele.

6 uhul sfintei iubiri pentru toati ornenirea. cel ce striibate toate rugl-I-rf ciunile, cererile. multurnirile, cAntirile si slujbele Bisericii noastre

dreptmiritoare. irni di o stare cle umilinli. O. curn ar trebui sir fie preotul. caorgan plmintesc al acestei divine. ceresti N{aici, care este Bi-*erica. care seingrije;te neincetat. cu atata clragoste de toti fiii^sai, incepincl cu SuveranulTar, pini la cel din urnrl mujic, cle la Sfintul. Indreptri tor Lrl Sinocl pi ini lault imul enorias. si nu nunrai cle turma sa. ci de intreasa lunre, Cit ir clragostetrebuie si nutreascl preotul. pirstorul fat l de turnra Biserici i . Biserica f i indcea care l-a investit cu harul preotiei. apropiinrlu-l astfel de tronul lui Durn-nezeu, ca pe un sluj i tor al Siru si prieten al lui Drnnnezeu. care i-a acordatcinstire, l-a diruit cu daruri dunovnicesti boqate. l-a irrcununat cu mirire sicl l cinste ca pe un rnire bisericesc. ca pe un -slLr-i i tor al Irnpirratului-Hristos,

36-5

Dutnnezeu' MAntuitorul si Pistorul de sufletel COt de departe trebuie sI steapreotul de patimi, de filirnicie, egoism, clragostea cea dupi simturi, tru-peiisci, de trufie. uri, pofti cle a_qonisire, trdndivie. deprirnari, griji lumeas_cI"' Sir fie pitruns si plin tot de clurnnezeiasci dragosie fa$ cte*toatl lurnea,grija sa de cipetenie sd fie aceea cle a sta firl pXcat inailtea tro'ului luiDumnezeu, si inalte m6ini rugitoare cucernice p"ntru toatr lumea, sii mintu_iascr, mai devreme sau mai tarziu, sufletele ce i-au fost incredintate, riscum_plrate cu nepretuitul sange al lui Hristos. ,,Si pentru aceasta, cine e destoi_nic?" (2 corinteni z,16). Fie ca Dornnul, pentru mullirnea bunitdlii sale, sIne dea nouii acestea, fiinclcir suntern reci ci gheata. egoisti, porniti spre vrij_mdsie, arghirofilie, nepisltori, trAnclavi, cdriotasi.

l t^t ulu se t l i l lni iceste cutttarea pe care o auzirrr atCt de des in biserica:\r-,,,Doamne miluieste?" Este strigitul celui vinovat si osdndit la chi_

nuri, care implorr niila juclecitorului manios, fiindci l-a suprrat. Meritimtoti vesnic blestem si vesnic foc nedomolit pentru nenumrratele noastre pr_cate si numai harul Domnului nostru Iisus Hristos, care mijloceqte penirunoi inaintea Tatilui ceresc ne mAntuieste de vesnici osancli. E strigitui celuice se cirieste si care isi afimri rispicat hotirirea neclintitd de a se indrepta side a incepe o viati noui, cum se cuvine unui crestin. Este strigdtul picitosu-ti ju.r. se ciiegte, gara si miluiascii ;i el pe altii, a;a cum a foit si eite miluitfirl de misurl cle Dumnezeu. Juclecitorul faptelor sale.

pati'a este ca o v0lvitaie, tulbure, nechibzuitr, rea, nestdpanitr si der ilceea ornul-la mdnie - de pildi - nu-qi mai dr searna ce spune: nea_

deviruri. scorneli. riutiti, lucruri pe care n-ar fi in stare si le spunr daci arf i calm. De aceea. cunosc0nd cri 'experienti aceastr meteahni a ornului pr_timas, fii tu cel care se abtine sI ,,'orbeasci la supirare, tulburare, scuz:i-i pecei ce s-au aprins, si-au iesit din fire, ci'cl irnproa;ci cu injurii si reprogui.i,indreptitite sau nu.

A !1..*r., Iurnina si cildura nu pot lipsi soarelui, tot asa trebuie sr nu-r. r r Irpseasca preotului: sfintenia, darul de a-i invita pe altii, dragostea

si miloscrclia fali de toti. Fiindci cle ce clemnitate s-a invrednicit? De cea alui Hristos. Cu Cine se impirrlseste atat de cles? Cu insusi Hristos Dumne-zeu, cu Trupul ;i s0ngele Siu. De aceea preotul trebuie ,e ri. in universulspiritual' in cercui plstoritilor sIi ceea ce este soarele in universul fizic - olu.rinti pentru tofi, o cil<Juri dititoare de viati, sufletul tuturor.

It ,f i.ntuitorul a binevoit si se intrupeze nu nurnai pentru a ne mantuiLYlcand ne-au copregit picatele, patirnile, cand nu mai stim cum sr

scapdrn de ele, ci pentru ca si ne m0ntuiascd, cland umlare rugiciunilor noas-tre, atunci ciind picatul si patima abia incearcl sr pdtrundr in noi, cind ne

366

Iuptirn cu ele. Se cade sir nu donnim. sI nu incruciqdm neputinciosi bralelecind se luptl cu noi patimile, ci tocmai atunci sI stiln de veghe, birblteste.sir ne ruglm lui llristos sii nu ingircluie sir clclern in plcat.

l\Tu salvim casa de incencliu cdnd a fbst cuprinsl toatd de fl[cirri. ciI \ atunci cind a izbucnit focr-rl. intocrnai asa se intAmpli qi cu sufletul:

sufletul este casa; patimile - focul. , .Nu dati loc diavolului" (Efeseni 4,21).

q i nu-ti fie fi'ici de lupti. nu fugi cle ea. CAnd nu este lupti, nu sunt nicirJ vir-tuti: cand nu ue slrnt puse la incercare credinta si dragostea. nu

putem qiti daca avem creclinciosie ,i iubi.. cltre Durnnezeu.'Credinlal nldejcleaqi clragostea noastrl pot fi manilestate nunrai in situalii de lupti, in conditiigrele si apisiitoare. subiective sau obiective, la boalI. la necaz, la lipsuri.

l\ /T ilostenia este ca o sriurAntir. O simdnti buni poate da rod bun.LYlinsutit ; f i ca si si irninta ni i losteniei tale sI f ie aleasi. si o dai cu

iniml bunI, curatir. uri lostivl. compitt iuri toare. sI nu crezi ci ai pierclut, ci ciai clst igat inf init mai rnult di ind o uri lostenie care. oricum. este supusi dis-parit iei, dar cu credinl i , din tot sufletul. fat l de Cei ce tuturor dd rlsplatd, nudin meschinir ie sau egoisrn. , . lntrucat ati facut unuia dintre acesti frat i aiMei, nrai rnici, Mie Mi-ati fr ' icut" l i t latei 25. 40).

7^r anduli le ornului au o inl luenta deosebit i asupra stir i i , predispozi-\Jt i i lor si activit ir t i i ininri i , Pentru ca inima si f ie curatl . l inist i t i . iar

vointa sir f ie aplecatir spre cele bune si cucernice, trebuie sI-t i curel i rninteacu ruglciuni, citirea Sfintei Scripturi si a scrierilor Sfinlilor Pdrinti, reflec-tind asupra putrez.iciunii si vrenrelniciei desfitlrilor lume;ti.

Dumnezeu este bunitate infinitd, binele infinitgi este mereu gata si diruiasci cele bune gi de multe ori

oferi acestea firi si le fi cerut si intotdeauna cu prisosinti

f t i dorelt i t ie sau altuia, sau la toati lumea un anumit lucru de folosIduhovnicesc; cu muit inaintea ta insi, Dontnul este sata si-t i dea, t ie

; i altora, acelasi lucru. cu concli tra sI f i i pregirt i t a prinri acel dar duhovnicescsi si te fi invrednicit. urlcar intr-o anunriti rnisuri. a-l primi. Fiindci Dum-nezeu este bunltate infiniti. binele infinit si este nlereu gata sI dlruiascl celebune ;i de multe ori of'erir acestea firrl si le fi cerut si intotdeauna cu pris-osintd: ..Cu mult nrai presus clecAt toate cite cerent sau pricepem noi" (Efe-

361

seni 3, 20). De aceea cerem Domnului intotdeauna, cu sperantr ;i indrdznire,cele bune duhovnicesti si chiar cele materiale, atunci cdnd sunt necesare, siDomnul ni le dr d'pi fiigiduinta sa cea nedezmintitd: ,,cereti gi vi se va da,cirutati ;i veti af1a, batefi qi vi se va deschide. ci oricine cere ia, cel care cau-ta afla si celui care bate i se va cleschide.,(Matei j , l -g).

T\ upa inviere, trupurile noastre nu vor mai fi prmantegti, ci spirituali_u 7'a1s. Tot ce e pirn0ntesc va rim0'e pe prrnint. Iatd de ce, fratic.e;tini, tinand seama de cum va arita viata'oistri viitoare, sa incepem sirenuntdm, putin c0te putin, la cele pirn0nteqti. La invierea mofiilor, oameniivor fi ,,ca ingerii lui Dumnezeu in cer,, (Matei 22.3}).intr-o asemenea mi_suri fiind spiritualizali. De aceea acolo nu uo. ,rrui fi nici mancare. nicibruturi. nici haine, nici aer, nici cilduri, nici unul dintre erementele care neasiguri hrana ;i cilcrura, ne sustin trupur, ci ,,dreptate qi pace si bucurie inDuhul sf0nt" (Romani r4. 17).Acum trupuri le'oistre pdmdntesti se mentinttt

1i1r11prin cele pinr6nre;ri, adici prin stihiile pimantului, atunci insr roate,,stihiile arz0'd se vor desface, si prrnantur si lucrurile de pe er se vor mis_tul" (2 Petru 3, l0).Tindnd seamadeci de vi i toarelemutatri care se vorpro_duce in destinul nostru, in trupurile noastl'e, in viafa nour,rd, ,,vdzindstrri'iintruparea lui Dumnezeu. si ne instriiniini de lumea cea desartd si minteaspre cele dumnezeiesti sr o suim, cii pentru aceasta Dunnezeu pe pdm0nt S_apogorlt, ca si ne ridice la ceruri pe noi,. (Acatistul Dornnului nostru IisusHristos. Condac 8).

D "o,t..e Domnul ne-a alcltuit crin dour elemente primordiale, di'r/ splnt sl crln nraterie, din suflet rational si din trup material, trupuluifiindu-i necesare rnijloace cle subzistentr materiale, diavolul, care uneltestemereu impotriva lui Durnnezeu si a noastri, cauti cu ori.. pr.!;G;ii;;;;:

mai de caracterul duar ar 'aturii

noastre, i'dem.0nd-n" ,u nu ne bizuim peDumnezeu, ci pe cere nrateriale si prin acestea din urmi ne ispiteste spre pr_cat: spre licomie, desfrdnare si alte intinrciuni, iubire de arginfi, pofta deagonisire, invidie, lene, hotie, avaritie, uri, crimr. Astfel face sr ne treacdprin minte, fara sr ut:r}, si nu rnai punem temei pe ajutorui rui Dumnezeu,ci pe bani, mincare, biuturl, relalii. distinctii, .ongrri, priviregii, faima nu-nlelui, inteligenti, instructiune, cirti; ne incleamnl .si ne cdutam desfitare inmcncare, biuturi, haine, concerte profane, amuzamente, vorbire desart:i, jo-curi de cuvinte. Adevrratul rob al iui Dumnezeu se bizuiepe Domnul intot_deauna si in toate, Domnur fiind cer ce rucreazl totul pentru toti, prrintele ;iProriatorul tuturor. A$a cum s-a spus: ,,Lrsati-r Lui toati grija v'astrr, ciciEl are griji de voi" (r perru 5, z;. itecunoa;re-l in tine pe veliar dupi tulbu-rarea si apisarea pe care o simli in suflet si impotriv"rt"-i-t" indatd, lu6ndu-ti

368

drept scut pe Hristos: i$i va rupe dintii in el veliar. nu-ti va putea face niciun riu. Dar ia seama: iube;te pe toati lumea ca pe tine insuti.

Q tipina noastri, N.iscltoarea de Dumnezeu, ingerii, toti sfintii irniLJ sunt cunl nu se poate mai apropiati . usa cum imi simt aproape sufle-

tul, atunci cAnd mI simt curat si c0nd ii chern din toiiti inima, ni aud, asacum mi aud pe mine insumi. Fiindci toti sunten un singur trup, un duh: Bi-serica ingerilor si a oamenilor este una. Cum sunt relatiiile ?ntre mentbreletrupului, asa sunt si relaliile dintre mernbrii Bisericii: isi slujesc unii altora,se ajutl, se sustin si se mintuiesc unii pe alttr. (Dar protestantii?)

/a'

T n ce inaltd, sfAntl societate se vecle crestinul in biserici, inconjurat deIchipurile sfintilor ingeri si ale alesikrr lui Dumnezeu! Este membru al

acelei Biserici clreia ii apa4in ;i acei sfinti. Ce inclemn nepre{uit cltre inil-tare morall, cltre acea viatl neiurbitrAnitoilre spl'e care au tins si de care s-auinvrednicit eil

6 iavolul il infringe si il ia prins pe onr in nceasti lume, stimulinclu-iI;f peste mlsuri interesul pentru cerintele naturaie, sufletesti si tru-

pesti, cum ar fi necesitatea de a m0nca si a bea (si fiindci acestea se obtin cubani, ;i necesitatea de a avea bani), de a ne imbraca, de a ne distra, de a nebucura de onoruri, de faiml. de renume. Toate aceste necesitlli si altele ase-mdndtoare pe care Dumnezeu le-a pus pe seama firii omene;ti insiqi, dar pecare diavolul nu inceteazl si ie pervefteascl, ducdndu-le pAni la exces, une-ori flri si fie cctu;i de putin nevoie, ne istovesc sufletul si trupul, ne inde-prarteazd. sufletul de Dumuezeu. robindu-l simturilor si prin aceasta flclndu-lsi cedeze patimilor: riutrrii, trufiei, invidiei. deznrdejdii, trandiviei, lirco-miei, curviei, betiei, poftei de cistig si de onoruri. De aceea ne sunt de trebu-intd postul, castitatea, neagonisirea, bldndetea, smerenia, neri.utatea, credin-ta, nldejdea, dragostea, rugiciunea, cugetarea la cele dumnezeiesti.

D oafta-i de grija cat poti mai bine inirnii, pirstreazi-1i-o sinceri. in sta-I re sI simtl bucuriile si amiriciunile celor apropiati, fereste-o ca de

o otravd ucigitoare de riceali si de nepisare fatl de necazurile. bolile. ne-voile omenesti, fiindcit in compasiune, rnai cu seanri intr-o compasiune acti-vd, se exprimi dragostea si bunitatea crestinului, iar in dra_soste se cuprindetoati legea (crestineasca). $i dimpotrivi. prin nepirsare ne expriurlnt ecois-mul, rdutatea, lipsa de bunlvointl, invidia. Roagl-te pentru tori. intocnlai curnporunceste Biserica, szlu cun'l te rogi de bunivoie ca si cum te-ai ruga pentrusine; nu slibi in sinceritate, nu pierde respectul. neimpus. fatir de cei pentrucare te rogi; nu lisa s[ se stingi focul sacru al dragostei. sI se intunece lumi-na ta; nu deznddijdui in fata uneltirilor vr;ijrnasului. care iti rod inima sicautd si-ti sideascl in ea repulsie fatir de roate. si-ti smulgi de pe buze

369

rugdciunea pentru toatl lumea, cea care este cea rnai buni rninurie a iubiriievanghelice fati de aproapele.

D oor1l", fi ca Biserica Ta si aduci tuturor celor ce vin ra ea cutJ credintr, evravie, fricr cre Dumnezeu, ruminare sufretului, curitirede p{c.a1e, sfintire, pace, sinitate, liniqte sufleteascir; si le intir.eascl .r.din_ta' nidejdea si dragostea, sI-i facr sr-;i incrrepte viara, sii re dea izb1ncra i'tot lucrul bun' in cultivarea iubirii reciproce, a unei vieti crestineqti nei'tina-te, inmuierea inimii, r.eLezarea egoisrnurui. r""an"r,j"ii i 'irnii, poftei deinavurire' licomiei,invidiei, urii, ;pre;a;ri ;r; ilii;;i, u.ti., desfrcnare,vicii care vatimi at6t de murt viata.sociarr, o .'upL oin teniefie. Di, Doa'rne,aceasta tuturor ceror ce vin cu drag ra casa Ta, iar pe cei ce nu au dragostefala de ea' fi-i si o iubeasci si sI i. in,t."p,. inima qi tot lucrul lor. Fiindclut:*.t1 este aproape si judecata se aflI la uqa pentru toli oarnenii, cre tot ran_gul si de toati starea, de orice sex si de orice v6rsti, gi roli uo, trebui si facirfatd c0ndva unei situalii de o-uriap:i, inri,rit,j, importanlir: sr rirspuncri Iainfricosdtoarea Judecatl a lui Hristos.

C i"O ,j.r3.:":olr gyl.o ingriji cle ?nrbrircilnintea cea nesrricicioasi\-' a sufleturui?^prin.htdndele. *d;vrr, dreapti in1.r"p.irne, rrbcrare,caritate' ce si facem

{s1 cl;rczi toatc grijile, sau preocuprrire, mijroacere nesunt indreptate spre imbricrminr.o ..L stricdcioasl si spre impodobirea tru-pului? Nu este cu putinti si .slujesti la cloi dom'i, fiindcl sufletul este ne-amestecat (simplu) si unitar. cum si cdncr si,"," ,rrni f,l.o.rpan, de avutia defapte bune a sufleturui, cdnd ne rricornirn doar de uog,irro'."u pieritoare ;iciutim si o aclunim din roare put..it. .ri prin orice .i;Tof ,-.and inima ni s_alipit de bani, de lume, cand ne-arn ino.pirtut-o de Dumn ez,eu? cum ;i c0ndsr ne mai ingrijim de nrdncarea cea nestricdcioasi, cluhovniceascd, de biutu_11 hal{ui, de rugdciune, citirea cuvcntului rui Dumnezeu, a scrierilor si vie_tilor Sfinlilor pirinti, cre inrpirtisirea cu Trupul si s1ngele ;;ffiil,,,fi;gura nu inceteazi, si ceari mdncare, sr i'ghitir btiuturi si si traga acea otravi;i acel fum indobitocitor care a crevenit prr."r"o atrtora? cu,,, u. putea oaresa se desfrteze sufletur cu Duhul Sfc.t, .en.J ,unt"n, p.inqiL"reu i'desartejocu,ri si disrractii pim'nre;tir o, cat ae vitimrtoar. irnt d;;"* #;ne duc ele spre putreziciune, indepil-tanclu-ne de viata cea

'eputrezitoare,adeviratl, vesnici!

^nd ne rugim, incep.si ne treaci pri' mi.te in chipul cer rnai stra-

::j:t:::t :11: $i 'Ti tiil,_" ganauii si in acetasi ti.p-ganour]I umesti, go'poor."$ti, derizori i _ ;; ;id ;ffiill'il ffi fiLrfi: ffiT,ilvreun obiect sau lucru oal'ecare cle care suntem regati, $ ,i;;;,;;";:;'i;l::1..:o1rr*,

ceya gusros de rnancar sau de uiui iau vreo disri.clie exte-roara' o cruce de podoabi, un orcri' etc. cct suntefir de superficiali, de

370

pdtimaqi, de imprlstiati! Aceasta ar putea fi ceva specific p.{g0nilor, nu celorce L-au cunoscut pe adeviratul Dumnezeu. pe Fiul siu, Iisus Hristos, cuDuhul Sf0nt, nu cregtinilor a ciror comoari nu este pe pimdnt, ci in ceruri.Unde este apa vie din inima noastri, izvorul dltltor-de-viati care susuri i1inimile predate pe de-a-ntregul lui Dumnezeu? Nu mai este fiinclci i-au iuatlocul grijile vietii si alte patimi. ,,Nu pureti sluji lui Dumnezeu si lui mairo-na" (Matei 6,24).

f xisti o strinsi relafie intre chip si Chip, intre omul indumnezeit siI-rDumnezeu; intre membre qi Cap. intre pistori si tr-rrmI, intre mlircli-

1a si vi15. Daci am fi convin;i mereu de acest adevir si nu l-am da uitlirii, o,?n ce armonie, iubire qi puritate am trii. cu catl rnilostivire ne-am purta uniifati de al1ii, ne-am inlelege, ne-an ierra. cunoscind ci r.roi in;ine, in prinrulrind, avem nevoie de ingiduintl si milosardie de la Durnnezeu si de la oa-meni, ca unii ce suntem neputinciosi peste misurl. sufleteste si trupeste.

T\espre har. Ce este harul? Purerea binefitcitoare pe care Dumnezeul-l o di omului credincios. botezat in nunrele Sfintei Treinri, putere

cur[1itoare, sfinlitoare, luminitoare. atotputentici. pentru slvi.rsirea bineluiEi indeplrtarea de riu, pentru mangdiere si incura;are in necazuri. supirlri,boli, pentru a indruma in dobdndirea bunatatilor vesnice pregltite cle Dunr-nezeu alesi lor SIi. De va f i fost cineva rrufas. egoist, r iu. invidios si va f idevenit bldnd. smerit. devotat lui Dumnezeu si aproapelui, binevoitor, inqi-duitor, fdcitor de pace, fdrl prefircitorie, a devenit aqa prin puterea harului.De va fi fost cineva necredincios gi s-a ficut credincios, indeplinind cu slir-guinld poruncile credintei, s-a flcut asa prin puterea harului. Iubitor dearginli de va fi fost cineva, hrlpiret, nedrept. impietrit la inimi fali de sirracisi s-a schimbat in adAncul sufletului siu, flcdndu-se neagonisitor, drept. ge-neros, plin de compasiune, aceasta se datoreazl puterii harului lui Hristos.De va fi fost cineva lacom de mAncare qi biuturi ;i s-a ficut cumpltat. pos-titor nu din cauzi de boal[ sau fiindci si-ar fi dat seama ci licomia vatiinu-rslndtatea trupeascd, ci avdnd con;tiinta unui scop moral superior. a clevenitaga prin puterea harului. De va fi fost cineva riu la inimi, ranchiunos. ne-vrand si dea uitirii riul, rizbunltor si s-a flcut dintr-o dati iubitor de oa-meni, iubindu-si chiar ;i vrijmasii, pe cei ce ii vor riul si il defiirneazi.trecAnd cu vederea toate suplririle de la oameni, a devenit asa datoritl pu-terii regeneratoare, transformatoare, innoitoare a harului. De se va fi arltatcineva rece si indiferent fati de Durnnezeu, de Bisericii. de sfintele slujbe. derugiciune, in general fala de tainele credintei care ne curiiti si ne intiirescsufletele qi trupurile si iEi va fi schirnbat deodati sufletul, devenind plin cleardoare faf[ de Dumnezeu, de Biserici de sfintele slujbe, de rugiciune, pri-rnind Tainele cu evlavie, s-a flcut asa prin lucrarea liarului dumnezeiesc

31r

mAntuitor. Ne putem da seama cle aici cI multi trliesc in afara harului. flrisd-si dea seama cit le este de important si de necesar, firi a-l ciuta. asa cunrne povituieste Domnul: .,crutati mai intii iniplrdtia lui Dumnez.u ,i dr"p-tatea Lui" (Matei 6, 33). Multi triiesc bucurAndu_se de tot belsugul si de toa_te satisfactiile, inzestrati fiind si cu o slnitate infloritoare, minAncl si beaude plicere, se plimbi, se distreazi . creeazra,lucreazi in cliferite ramuri sauciomenii firi si aibi in inimi harul lui Dumnezeu, aceasti nepreluitl comoa-ri cre;tinii, fini cle care nu poti fi creqtin adevirat, rnostenitor al impiritieicerurilor.

Q tiinta si literatura crestinilor de astizi au devenit in cea mai mare. P

purle profane; Evanghelia, legea lui Hristos sunt subapreciate, vie-tile sfiiitilor ridie ulizate, in general, toatii lumea este prinsi intr-o febrili acti-vtlate prof:u-rr: aproape nimeni nu se mai gdndeqte la rcspectul pe care ildatorinr lui D'urnnezeu, la mintuirea sufletului. ce stare jalnicil

trati.forrrlele de idolatrie care se practicl astizi printre crestini: egois-amul. onorurile, deefrtirile lumesti, ldcomia, setea de inavulire,tes-

frAnarea. cultul iicestor icloli a indeplrtat cu desivlrsire ochii si inimile noas-tre de Durnnezeu. de patria cereasci, leg0ndu-ne de pim0nt; a dezrldrcinatsi iubireu de aproapele, ridicdndu-ne pe unii impotrivi altora. vai nour, vai!

f-t urrr receprrnr \uprenra taini a iubir i i pe care ne-o poartr Dumnezeu\z - taina credintei crestine? cu mintea, cu inima, cu modul de viatr

sau cu liberul arbitru. Oare aceste trei energii ale sufletului nostru suntprtrurrse de credinti sflntii, asemenea sufletelor sfintilor? ,,impiritia luiDunrnezeu este asemenea aluatului, pe care lu0ndu-I. femeia l-a ascuns intrei nrisuri de fainr (cele t'ei energii ile sufletului) p0ni ce s-a dospit totul.,(Luca 13,21). Noi receptrm insi cu toate energiile noastre sufletegti si tru-pe;ti' cele picltoase. ale lumii trecitoare (iubirea de desfitiri si de onoruri.avaritia). nu cele ceresti, vesnice.

f-t; unrnezeu a ?rnpii4it cu noi - ca si zic asa - viata Sa cea fdrr de moar_lJ te: totl suntem inclumnezeiti cu preacuratul Sru Trup si SAnge, uniti

cu Durnnezeirea. ,,Eu r-;t, :;;;;;J"i ,rnt"ti si toti fii ai celui preainalb>,,(Psalmul 81, 6). (,,Tatrl nostru care esti in ceruri...";. oare nu trebuie si im-plrtiffr si ltoi. dupi cunt voieste Domnul, cele ce slujesc existentei sufletului sitrupului nostru cu semenii? Adici inteligenta noastri, cunostinfele, bunurilentateriale. aceasta fiindcl Domnul insusi ne-a figiduit inmultirea talantilor, pecare ni i-a increclintat, atunci cincl ii vom inapoia, nu micsorarea lor. ,,cunrrsura cu care misurati vi se va misura" lnaatei 7,2). Dacd Dumnezeu ne-aprimit in comuniune cu Dumnezeirea, prin cuminecare cu Trupul ;i Slngelesdu, si noi trebuie si fim in comuniun., fi.i a sta in cumpinr, adici bolatii

372

si-i ajute pe siraci, si dea milostenie dupii posibilit[ti, si-i gizduiascl pe str[-ini, sI-i cerceteze pe bolnavi, sl-i mingAie pe cei intristati, s[-i invele pe ne-stiutori, si-i intoarci pe ritlciti, si ierle jignir-ile, tinAnd seama cI toli suntemai lui Hristos. Iar Hristos ne va rispliti pentru toate gi pentru to!i. ..CIci fla-mAnd am fost si mi-ati dat si mitrinc..." (Matei 25, 35) si celelalte.

7^i rucea si semnul cruci i cuprind in sine putere dutnnezeiasca. f i indcl\-in ele este prezenti neincetat Domnul. intocmai si icoanele: ale

Domnului, ale Maicii Sale. ale arhanghelilor si sfintilor. pot fi putere dumne-zeiascd. si pot face minuni pentru cei ce cred in ele. De ce? Fiindcl prin hardumnezeiesc in ele sunt prezenfi Domnul. Stipina noastri Maica lui Dum-nezeu, ingerii sau sfinlii, adicl ei ne sunt tot atat de aproape clt ;i icozrnelecare ii infitiseazi. A;a e. experienta ne-o confirml deseori.

l-lu ce rlmine omul. pentru inima lui. ducdndu-se Ia teatru? Cu duhull.-, veacului acestuia. duhul zldlrniciei. al vorbirii in deseft, al hazului

neghiob, al sireteniei si vicleniei, al trufiei si lludiroseniei. nu se alege cunici o urmi de moralitate. Autorii pieselor si interpretii nu pot transtnitespectatori lor decit ceea ce au er insisi: propriui lor spir i t . nici mai mult nicimai pu{in. Se gOndesc oare actorii la educatia moraii a poporului: au oareintentia de a-i indrepta moravurile? \u si iar nul

7^t onsiderd intotdeauna o mare cinste si poti vorbi cu Domnul, cAnd\.-,te rogi. sau cu Preacurata Sa Maicl, cu ingerii sau cu sfintii. Roa-

gi-te lor cu bucurie. cu evlavie si cu cutremur gi si nu uiti nicicAnd cu cinevorbesti tu, cel ce nu esti decAt un vienne necurat qi de nimic.

T\ e ce oare c0nd ne rugirn cu sinceritate unii pentnt allii rugirciuneaI-| noastri capit[ putere asupra altora? Fiindci atunci cind mi rog mI

lipesc de Dumnezeu, mi fac acela;i duh cu El, iar pe cei pentru care mi rog iiunesc cu mine prin credinti si dragoste, fiindci Duhul lui Dumnezeu care lu-creazrain mine lucreazi in acelasi timp si in ei, pe toate irnplinindu-le. ,.Un trupsuntem cei multi" (l Corinteni 10, 17). ,,Este un trup si un duh" (Efeseni 4. 4).

T inigtea sufleteascir gi desfltarea pe care o simfim din cind in cAnd inI-r bisericl. atunci c0nd ascultlm c0ntirile annonioase ale c0ntiretilor.

citirile deslusite ale citetilor si ale sfintitilor slujitori sunt semne ale nes-fArsitei desfltlri pe care o vor simfi cei ce vor contempla negrdita bunitate afelei lui Dumnezeu. Trebuie sI tindem spre o clntare rlereu armonioasl si ocitire clari si pe inteles. Numindu-i pe sfinti cu numele lor. cdnd ne rugdm iiindemnim si se roage qi ei pentru noi"

\ / enind sI ne rugim la biserici, trebuie si qtim qi si nu uitlm c[ sun-V tem copii ai Tatiilui ceresc ;i c[ am venit in casa Lui. Se cuvine

deci si stim cu simtlminte de fiasci, sincerl, iubire, cu recunogtinfi; si ne

al lJt)

rugdm cu inflicirare. Duhul nostru trebuie sd strige: Avva, pirinte! (cf. Ro-mani 8, 15).

f a, esti de bun, Doamne al meu, si cdt ne esti de apropiat, atdt de\-' aproape inc0t putem vorbi oricdnd cu Tine, putem sr ne mAngdiem

cu Tine, s[ respirdm qi s[ ne inteleptim prin Tine, sd ne aflirn pacea, srdobindim prin Tine larg orizont sufletesc. invatl-mi, Doamne, si Te iubesccu simplitate, si-mi iubesc aproapele pentru a fi nrereu cu Tine, si-mi glsescmereu pacea in Tine. DI-mi, Doamne, sI nu cad in pdcat cu preanememiculqi preahainul meu vrljrna; - diavolul -, prin riutate, trufie, invidie, avaritie,iubire de arginti, llcomie, ganduri desfr0nate, blasfemie, deznrdeide, ,ni,r-ciuni, prin nici un alt plcat. FI-mI si fiu rnereu al Tlu.

J] unrtatea mea nemirginiti, Iisuse Hrisroase, din cdte bunitili nu m-L) ai ficut sr gust in vremelnica mea viatil Multumescu-Ji rie, Milir

si Dulceata mea! Dar dacd bunitltile din lumea aceasta sunt atat cle multe,de felurite si de plicute, cunl vor fi, oare, bunltiitile ceresti, duhovnicesti?Ele vor fi cu adevrrat nesfdrEite, nenumrrate, nespus de plircute. Nu mr lipsi,Doamne multrnilostive Ei multindurate. de buniititile Tale ceresti, pr-egiiitecelor ce Te iubesc pe Tine. Nu-i lipsi cle ele pe ei, pe toti, poporul riul b;-t"tuturor a Te cunoaste pe Tine, Doamne, Dulcea[a noastrl. Tu eqti dulcelenostru Stapam si pretutindeni pe piiuriint toati lucrarea Ta este bundtate.Fa-ma, Doatnne, sd indur cu bine qi necazurile vietii; ele ii sunt de trebuinfltrupului meu, bAntuit de ntulte patirni. omului vechi din mine, Iubitorule deoarnenil Invati tot poporul Tiu si treaci cu-bine prin ?ncercari. Fa-i pe totioamenii si inleleagi necesitatea acesrora. ,,in suf'erinte fiti rdbddtor.ii (Ro-mani 12, l2). , , in lume necazuri veti avea,, ( loan 16, 33),

T e ceri altora si triiascii, sI creadii si sI g0ncleascl duhovniceqte.r-roare le ceri sincer, nu fllarnic, nu nurnai Lu gura? Le dore;ti oare

in acest chip din toati inima sii sporeascr cluhovnic"rt"? spo..sti tu insuli?Nu cumva vie{uieqti in picat? Bag[ da seami, Stiplnul vedl tot cu ochii siiscAnteietori; trebuie sI ;tii cum sr-I ceri, cu inirnf sirnpld cu duh arzrator.

1z^l i"9 din pricina unor mlnciiruri grele care s-au adunat in stomac ;irs,in intestine te simli riu, indispus si, rugindu-te in aceastr stare, ru-glciunea iti va fi rece, greoaie, prini de deprimare ;i de deznldejde, sr nu tepierzi cu firea, fiindcl Domnul isi va,,da seanra,,de starea greid" boali ?'care te afli. Lupti-te cu aceasti neputinll, roagl-te pe c0t te vor ajuta puterilegi Domnul i1i va trece cu vederea neputinta trupealcr qi sufleteascr.

T) u.1 te simgi p[citos, necurat, necinsrir, vicrean ;i huritor ;i 'u

cu-.r-,1-tezi a te apropia de stipina noastri qi a te ruga ei, tocmai atunci

cautl s[ I te rogi cu sArguintd, recunosc0nclu-te plcltos, nu zraceain mocirla

_7J 4

pdcatului, vino la Stipdna, stai in fata icoanei sale cu nldejde. cu credinta ciea se afli acolo, aratl-i fIrI si te ruqinezi rinile picatelor tale. dovedeste-ici i1i este scArbI de ele, roag-o si-ti curele lepra de pe suflet si nu te vei facede rugine. Atotmilostiva nu te va dispretui. Preacurata $i Atotajutitoarea teva curiti Ei pe tine, asa cum i-a curltat Domnul pe cei zece lepro;i.

11nde as putea gdsi un cregtin adevirat. care prin exemplul faptelorL-/ sale sd-i invete ;i pe allii si dispretuiascl trupul, ca pe ceva repecle

trecltor, gi si se ?ngrijeasc[ de sufletul cel nemuritor? Unde as putea gisi unasemenea bdrbat cu un suflet atat de nobil? Pe pimAnt, printre cei vii estegreu de glsit, desi existi de buni seami aselnenea birbati, dar in ,,Bisericaintiilor niscuti care sunt inscrisi in ceruri"i in Biserica cereasci sunt multi,c0t stele pe cer. LepldAndu-se de sine. de omul vechi, corupt, pierdut, ca deun vas spart, care nu poate tine apa, ei au luat crucea si au urmat lui Hristos.diruindu-I intreaga viatl, dispreluind trupul si luntea repede trecitoare. Audat ascultare glasului care spurle: , ,Ce-i va folost ornului daci va cist igalumea intreagi, iar sufletul siu i l va pierde?" (\ latei 16 26): au sriur ci trupulsi lumea vor trece, nu vor mai f i , cI sufletul Ie este atat de pretios. f i inclci.chip al lui Duntnezeu fiind ei. el este flra de moarte. luntea toatd. trecltoare.neinsemnind nimic falii de suflet. fiindca. dupir cuvantul \l0ntuitorului,, ,cerul si plmintul vor trece' ' (Marcu 13, 31). Ne convingem noi insine. cupropriii nostri ochi si la fiecare pas, ca sii zic asa, ci lumea .,trece", ci tot ceexisti ?n ea este in migcare, in continul rotire, cI stihiile toate sunt in misca-re; anotimpurile anului se rotesc, ca intr-o horl, oameni se nasc, oameni mor,unii se cdsdtoresc, allii rdm0n vdduvi, unii se cdpituiesc, altii se lipsesc clecase pi de averi; unele ora;e sporesc in constructii, se infl'umuseteazl. altelesunt mistuite de foc qi se prefac in cenu;I. Toate trec pe ptirnint, cleci sipdmdntul va trece cdndva. DacI intr-o casi iau foc lucrurile, va arde pinl launnd si casa. ,,Cerul si pirmintul sunt pistrate pentru foc..." Lumea ceri clin-tdi a pierit de apd, iar cea de acum, ,,cerurile de acum ;i plnrdntul sunt tinuteprin acelasi cuvint gi pistrate pentru focul din ziua judecifii si a pieirii oiu]le-nilor necredinciosi" (2 Petru 3, 7). Deci unde as putea gisi crestini adevlrati.care sI dispretuiascl toate cele pim0ntesti, ca pe niste lucruri trecitoare. sicare s[-; i consacre toatl puterea cinstir i i lui Dumnezeu. impdratului celuifdri de moarte intru mAntuirea suf'letului lorl Unde as putea gisi un aselne-nea bdrbat, un suflet iniltirtor care precum un impirat sau un zeu sir dispre-tuiasci plm0ntul gi cele pimdntesti (nu din orgolioasi sficlare) si care si-sisupuni ratiuni i sau legi i lui Dutnnezeu toate patimile si lspitele lumesti?Care si ardl de rivnd dumnezeiasci pentru mintuirea sufletelor fratilor sii,si se ingrijeascl de luminarea. curltirea si intirirea lor intru credinli si virlu-te? Aprinde. Doamne. asentenea ficlii in sfesnicul Iunrii aceesteia, in sfesni-

315

cul Bisericii '{'ale. ca si propoviduiasci slava Ta, ca sI ardi de r0vni pentruslava'ra si pentru nrdntuirea poporului Tiu! Toate iti sunt cu putin[[, Doam-nel {-lit tirnp deserticiunea lumii acesteia ne va inconjura? Cit timp ne vomincleplrta de la'fine. Creatorul si MAntuitorul nostru? Fi. Doamne, ca totulsi ni se orAncluiasci clupl voia Ta!

Ancl te va tulbura vreun duh striiin. trufa;, rIu, inainte sau in timpulcitirii unor rugiciuni citre Domnul Dumnezeu sau citre Maica

Donlnului. inchipuie-ti indatir ci toti suntem copiii Tatllui ceresc, Celui atot-putenlic. fiirii cle inceput, nestirsit si atotbun. cI Domnul este Tatil nostru giroagi-te atunci cu curaj. cu pace, cu bucurie, liber, in numele tuturor, firi site tellli rtici cle batjocora. nici de dispretul, nici de riutatea oamenilor lumiiacesleia. Nu fi lag, ru;inindu-te de oarneni, nu te indoi, roagi-te cu sinceri-tate 'ratiilui ceresc; citeste cu evlavie deosebiti Rugiciunea Domneascl,calm. fIrI grabl; in general, citeste linistit toate rugiciunile, egal, cu evlavie,st i ind cu c ine vorbest i .

iti cre;tini dintre cei care spun ,,cred in Dumnezeu" crecl cu ade-vlrat? Clite guri amutesc atunci cAnd ar trebui sI apere in societate

slava lui Dutunezeu si a sflntilor SIi, huliti cle fiii veacului acestuia, in fatacirrola nu scot o vorbi? Unii pistreazl tlcere cincl se cere argumentati ocliscutie despre Dumnezeu sau clnd ar trebui sanctionatl o necuviintl. Mullizrc ..crecl in Dunrnezeu", clar cind ii ce intiimpli vreo nenorocire, vreullnecaz. r'reo incercare, se descurajeazi. se lasi cuprin;i de urit, allii ciirresc.unde le este crecjinta? in astfel de situatii. trebuil si ne supunem lui Dum-nezeu si sa zicenr: , .Dournul a dat. Domnul a luat: f ie numele Lui binecu-vAntat !" ( lov i . 2 I ). Acestia cred. pare-se. in Dumnezeu doar cAnd sunt feri-c i t i . la nL' t i ( ) roci |c i i int . , rc sputele.

J] acri vc'i suporta dilicultatea si durerea unei operatii chirurgicale, telJ vgi rnsanltosi (este vorba de Taina Mlrturisirii). inseamni ci atun-

ci cincl te spovedesti, trebuie sl-i dezvilui duhovnicului, firl sI ascunziIriilric, firptele tale rusinoase, desi e dureros, e jenant, e umilitor. Altrninteri,rana va rimlne nevindecati, vei continua si suferi, sI te vaieti, ti se va su-brezi si slnitatea sufleteascl; va rimAne ceva ca o drojdie, clin care vor dospialte neputinte sufletesti, niravuri urAte sau patimi. Preotul este doctor duhov-nicesc; arati-i rlnile, nu te rugina, fi-o sincer, deschis, cu incredere fiascl,fiindcd duhovnicul este pirintele tlu sufletesc, care trebuie si te iubeascimai mult decit plrintii dupa trup, fiindcl dragostea lui Hristos este rnai pre-sus de dragostea trupeascd, naturall, iar preotul trebuie sI rlspundl pentrutine in fafa lui Dumnezeu. De ce oare viala noastrl a devenit atat de abjecti,plinii de patirni si de niravuri ticiloase? Fiindcl foar-te rnulti isi ascund rinile

376

sufleteqti, cangrenele qi de aceea suferd, isi ies din fire. dar nu acceptl niciun tratament.

l\T u dispretui pe nimeni, oricit ar fi onrul de sirac. poarti-te fatir de-,1\ toti sincer. cu deplin respect, cu bunivointi, in special fatl cle sd-

raci, socotindu-i midularele noastre vrednice cle compasiLule, sau nradulareale lui Hristos; altminteri i1i vei invenina cumplit sufletul. O, cit de usoarine-ar fi viala daci am trli in sinrplitate si iubire si c0t de greLr ii este inimiinoastre corupte si trliasci in iubire! La fiecare pas giseste un pretext de a-qi uri aproapele.

Q unt, Doarnne, vasul TIu, umple-nri cu daruri le Duhului ' I iu Sfint,tJ firi de Tine sunt gol de orice buni.tate, sau plin de tot plcatul. Sunt,

Doamne, corabia Ta, incarcl-mI cu podoaba faptelor bune. Sunt, Doarnne.arca Ta, nu mi umple cu mirajul iubirii de ar,cinti si al clesfitlirilor. ci cu dra-goste de Tine si de chipul Tdu insufletit: onrul.

T a ce ini l t ime ! i-a fost r idicata. ourule. fr int l prin persoani.r iui l isusI-rHristos, Dumnezeu si Onr? Pe ini l trnrea tronulr.r i clunrnezeiesc. La

ce inillime ti-a fost ridicatir fiinta prin persoura \iaicii lui Dumnezeu? Maipresus decAt heruvimii si serafimir. Penti'u cine s-au savArsit acestea? Pentrutine, ornule, pentru ca. eliberindu-te cle povara poftelor ticiloase, si te facipirtas firii dumnezeie;ti. Ce rispuns dai ucestor intenlii, acestor fapte aleDivinititii, Providentei atotbinevoitoare? Ti s-au dat toate puterile durnneze-iegti spre viali si bun[ cinstire (2 Pt. 1, 3), cum le folose;ti? Nu cunrva le dis-pretuie;ti? Nu te prelinge, lipindu-te de pdmAnt ca melcul.

Q ufletul este simplu, nealnestecat, ca esenta, dupl chipul gi asemina-t ) rea lui Durnnezeu. IatI de ce, atunci cind este teafir si face voia lui

Dumnezeu, este l ini; t i t , usor, pl in de bucuri i . Cind insl cedeazl picatulur.cCnd il slvAr;e;te, lis6ndu-se impins spre el de vrijmasul, devine nelinistit.intunecat, apisat. De aceea f[ necontenit voia lui Dumnezeu si vei riinrCne insimplitate qi netulburare; dacd vei picitui, nu vei avea lini;te. Nu te lisaprins de vrijniagul; el iti va aduce in suflet sfAr;ealI, strdrntorare. beznl. pir-jol. ,,Spilati-vI, curitili-vl! Nu mai faceti riu inaintea ochilor Mei. incetatiodat l ! " ( Isaia l , l5-16).

/^t uln ue este filesc, plicut, usor si respiriun aerul. asa ar trebui sil ne\,.-, fie firesc, u;or ;i plicut si respirlni prin DuhLrl Sfint. care este res-

piratia sufletului nostru. Asa curn ne este firesc. usor si pldcut sI ne iubinr pesine, tot atAt de firesc, plicut gi u;or ar trebui sii ne fie si iubim pe tot omui,fiindc[, ficuli fiind dupa chipul si aserninarea aceluiasi Dumnezeu, tofi sun-tem una, aceea;i creaturi, avem aceea;i respiratie, acelasi suflet" aceeasiinfltisare.

371

oate necazurile, suferintele, lipsurile, bolile vin peste noi cu ingldu-inta Iui Duntnezeu, pentru a izgoni ademenirea picatului si a ne sidi

in inimi adevdrata virtute, pentru a ne face si cunoagtem din proprie expe-rienti ce inseamni minciuna. nerusinarea, nebunia, tirania, natura ucigltoarea plcatului, si a ne face si avem repulsie fati de el, precum gi a cunoaste, totdin proprie experienti, adevirul, blandetea, ?n!elepciunea, blajina stlpdnireasupra inimilor noastre ;i binefacerile virtutilor. De aceea indura-voi toatenecazurile cu reselnnare qi cu recunoqtin{i fall de Dumnezeu, Doctorul su-fletelor noastre, Mdntuitorul nostru, Iubitorul de oameni.

f)onurul^este pretutindeni; i in toate, ne poart i si ne ocroteqte, deI-l aqss'1 Il si numim Atottiitorul. Ar- trebui, deci, si nu mi ingrijesc

cle nirnic. Atotputernicul Dumnezeu ne-a chernat pe toti la viatd din nimicni-cie si fiindcd, prin noi insine, firi Durnnezeu, nu putem face nimic, nu ne pu-teur crea sau mentine viata. Dumnezeu este totul pentru noi. Viata ;i putereanoastri, lumina ;i aerul, mancarea si biutura duhovniceasci, imbrlcimintea,totul. El a creat, ne-a dat si ne di si cele necesare vietii noastre materiale: lu-t-uina. aerul, clldura, mincarea, biutura, imbriclmintea, locuinta. Fericitisunt cei siraci cu duhul care si-au recunoscut nimicnicia, recunoscdnd toto-dati atotputernicia si atotdlrnicia lui Dumnezeu; fericiti, fiinclcir nu se ingri-jesc de nimic din cele ale vietii acesteia; fericiti cei curati cu inima, fericiticei ce se predau Dornnului intru totul. ,,Pe noi in;ine ;i unii pe altii si toatdviata noastri lui Dumnezeu sI o dim". Fii insi mereu cu Dumnezeu si 1i seva da totul: ..clutati mai intlir impiiratia lui Dumnezeu (in voi in;iv5 si inaltii) si toate acestea se vor adiuga voui" (Matei 6, 33). Fie ca in inirnilevoastre si se afle numai Dumnezeu, rarndneli nedespi4iti de El mereu si toa-te cele ale vietii '*zi se vor adiuga voui. Dar nu v[ legati inima de nimic din-tre acestea. Fiindcl partea voastri este Dumnezeu, Dumnezeul inimii voas-tre. Dumnezeu este bogitia cea neimputinatl, izvorul cel nesecat; unde esteDumnezeu, acolo este tot binele. Pe cei ce il iubesc pe Dumnezeu. binele iiunn:ireste ca propria lor urnbri.

l^l uur as putea fi rece fati de aproapele, de vreme ce Dumnezeu mi-a\-, poruncit s;-l iubesc ca pe mine insumi sau cum ne-a iubit El pe noi?

sunteni reci tati de aproapele din pricina egoismului, a pasiunii fatl dedesfltlri. Si ne ferim de desfirtlri si de neinfr0nare pentru a bine-pllceaStipAnului.

acd ne-am lipsi de Domnul, de Stlpdna noasrri, de ingerii pizitorigi de sfinli, diavolul si slugile lui ne-ar inchide gurile, nu ne-ar llsa

si llLrdirn numele Domnului; chiar a;a ar fi, judecdnd dupi ceea ce se strl-

318

duiesc s[ facir acum ;i dup[ ce ;i izb0nclesc in parte. Oare cine ii incurcl pepreofi in timpul slujbelor? Diavolul.

Q I nu uitlm nicioclatl cI toli alcirtuim un singur trup qi ci trebuie sILJ ne indemnlm unii pe altii in a ne iubi si a face fapte bune; mai cu

seami noi, pistorii, trebuie sI tinem minte aceasta si sd o dovedim prin fapte.Da, trebuie sir nu uitlm cl atunci c0nd sufletul ne este luminat. cind rim0-nem cu tlrie in credintd si evlavie. tumra noastri va fi mai puternicd, mai lu-minatl, va trli in mai multl cur[tie. Dacir mintea este luminat[, luminate vorfi ;i mddularele trupului; dacl ni se intuneci sufletul de la patimi, intunecatva fi si trupul Bisericii, turma noastri, fiindcl intre cap gi membre, intreplstori qi pistoriti existi o legirturl de nedesfiicut. Iatd de ce zice Domnul:,,AEa s[ lumineze lumina voastrd inaintea oanrenilor. aga incdt si vadi fap-tele voastrl cele bune qi sI sliveascii pe Tatdl vostru Cel din ceruri" (Matei5, l6), ,,Daci lurnina care este in tine este intuneric. dar intunericul, cu at0tmai mult" (Matei 6,23). iti dai seama cii. claca esri lacom, avat'. nu vei aveanici o autoritate asupra pistoritilor. fiindca nu te ariti rdvnitor in rnAntuireasufletelor lor? Cdci ce r0vnI sI aibii fati de suflete cel ce rAvnegte doar banii?Nici una. A;a e, clacl lurnina pdstorului se intunec[, intuneca-se-va si lucra-rea lui printre plstoriti, in virtutea relatiei duhovnicegti strAnse dintre cap simembre. DacI esti tare in fapte de desivArsile duhovniceasci, si ei vor fi tarisi de aceasta i;i dau sealna ei insisi. Te intdre;ti duhovniceste, intdri-se-vor; i ei. Sl lbegti tu, vor sl lbi si ei. Miluieqte-ml, Doamne!

1-l orpul onrului este alcituit din st ihi i telurice: lurnind. cl ldurd. aer.\.- apl. pdnrdnt. in aceste elentente se va descompune dupl rnoarte.

Lumina ;i cildura se vor integra lurninii si cildurii, aerul - aerului, apa -apei, plmintul - pfindntului. Suntenr alciituili pentru a ne descolltpune.Slavir creaturii Tale, Doamnel Si intelegen si si tinem minte c0t suntern desinguri ;i de trecltori si si diln slavi Creatorului. Toli suntem opera rnAinilorLui , o i le plsuni i Lui .

\ / iata noastrl este o continul revlrsare a negriitei mile a lui Dumne-Y zeu. Cunosc0nd aceasta, ea trebuie sI devini o neincetatl multumi-

re si laudl adusi lui Durnnezeu, Creatorul si Bineflcltorul. si mai cu seamlsi fie expresia unei iubiri necontenite fatl de Dumnezeu si de aproapele nos-tru, clrip al lui Dumnezeu si rnidular asemenea noul. Iubindu-ne aproapele,il iuUim pe Dumnezeu. Ddnclrespect oriclrui ol'n. respectdm chipul lui Dum-nezeu, pe Dumnezeu Insu;i, pe noi insine, fiindcl in aproapele mi vId pernine insunri. CopacuI are rnulte frunze, toate tin insi de aceeaqi coroani, tri-iesc aceeasi viatI, au aceeasi obAr;ie, acelasi aspect, acelagi sfArsit.

379

acr te vei indoi de sfintenia icoanei Maicii Dornnului. in fata cireiar:r te rogi, aflr ci Stipana noastri, fiptura sa cea dintru inceput, a fost

sflntiti acum o mie noul sute cle ani, in pirintii sii, Ioachim ;i Ana, apoi,dupr nastere, in ternplul din Ierusalim si, in cele clin urmd, prin negriitaintrupare din ea a Dumnezeu-cuvdntului. Ea este sflnti si va fi in veci, ne-schimbat, neclintit si se aflI in orice loc, este prezenti in orice icoanl princhipul slu zugrlvit si prin numele siu, dupi cum tot prezent este Domnulprin chipul si prin nuurele sau. El sfinteste totul, orice materie, doar princhipul ;i prin inscrisul numelui Siu; contempll icoanele cu inirni deschisi,cunoscAnd cI indoiala vine de la diavolul, ca si te abatii de la ruglciunea ceadin toatii inima. Spune-i: tot plmintul este sfAnt, in tot locul stlpAneste Dom-nul meu si Preacurata Sa Maici, Stipdna lumii. Privesc la Preacurata cu ochiiinimii, nu m[ inchin lemnului! zugr|veala este ficuti doar pentru a ajutaneputintei ntele.

Icoanele ficltoare de minuni ale Maicii Donmului ;i ale sfintilor ne facI sI veclern, ca si cdnd prin ele sunt cle fati sfintii si sfintele la care ne

rugdnt, de parci ar fi persoane vii. care vorbesc cu noi. oricum, ii simtimaproape pe sfinti, dar icoanele ni-i apropie si mai mult. Cu conditia si ne ru-

-edttr cu credinti si din toati inirna. Acelasi lucru putem spune si despre dlti-

toarea-de-viatd Cruce. Uude este Crucea sau semnul crucii, acolo este Hristossi puterea Lui si rnOntuirea Lui, numai si o faci si sI i te inchini cu credinti.

1^t and te rogi lui Durnnezeu cu rugiiciuni cunoscute, intrate in obisnu-\-,inti. sputte din toatl inima: Doarrine! Tu esti mereu unul si acelasi.

Inima mea se schimbl si se riceste, fati de cuvintele rugiciunilor, desi qtiu cIputerea lor rlmdne vesnic neschimbata, clupa cum si Tu esti vesnic Acelasi.

1r and te rogi lui Dumnezeu. vorbesti cu El fati citre fati. Deci, cauti\-'si vorbesti cu el ca si cu un imprrat, ochi in ociri, vorbe;ti gi cu

impiriteasa cereascl, Maici, ca si cu o rilntri vie si cle asenlenea cu arhan-ghelii, cu sfinlii, ochi in ochi; in acest riistimp inima ta sd nu se abati citrenirnic lituralnic ;i sd nu se lipeascii de nimic, fiinclcii, spune-mi, rogu-te:c0nd vei incepe sd vorbesti cu un impiirat sau o implriteai[, i1i vei ing;ctuioare si te ocupi atunci de ceva lituralnic, lipsit de imporrantd, de pildi-sl teuiti pe fereastri la trecitori sau si cercetezi obrectele din inciperet N-ar fi,oare, aceasta o extrenrl ofensi adusi majestltii imperiale? Am putea noi,oare, vorbind cu Domnul, si facem asa ceva sau si mai rlu?

\f ecazul'ile sunt un dascll iscusit. Ele ne scot in vileag slibiciunile,I \ patinrile. ne arati nevoia de pociintr, ne curitesc sufletul, il invio-

reazd., ca gi cum l-ar trezidintr-o befie, fac si se pogoare in el harul; ele inmoa-ie inima, inspirl dezgust fatl cle picat, intil-esc creclinta, niclejclea, virtutile.

380

ele materiale, atunci cAnd ne ataslm de ele cu inirna. cCnd ni ledorim noui sau altora. ucid sufletul prin indeplrtare de Durnnezeu.

Izvorul vietii. lnima trebuie s[ se afle mereu in relatie cu l)umnezeu. Izvorulnesecat al v iet i i spir i tuale s i nrater ia le. Fi indcir c ine este la or ig inea exi \ tenteiintregii creaturi, a vielii lumii vegetale si animale, a ordinii universale. iirmacrocosm ;i in microcosm? Dornnul Dumnezeu! Toate cele materiale tre-buie considerate gunoaie, lipsite de imporlanti. derizorii, trecdtoare, perisa-bile, stricicioase, supuse disparitiei; si tinenr seama numai de sufletul ne-vlzut . neamestecat. nemuri tor . nesupus niur ic i r i i . . .SI nu se ui tc la t rup. c lc ieste trecitor, ci si poafie grijl de suflet. de lucrul cel nemuritor" (din Tropa-rul la cuviosi) Dovedeste aceasta prin fapte: poste$te, dI rnilostenie sdracilordin toati inima, primeqte-i pe cilitori clin toati inima, si nu-ti parii rlu de lu-crurile din casl. citeste cu sirguintl cuvAntul lui Durnnezeu. roagl-te. clies-te-te, pl0nge-1i plcatele, arati-te r0vnitor din tot sufletul cltre sfintenie. blAn-dete, smerenie, rlbdare, ascultare.

/\,f n lume distingem doui realitlli niajore: pe de-o parre. infinitatea obiec-Itelor materiale, palpabile, a creaturi lor insut-let i te si neinsuflet i te. pe cle

alti parte, infinitatea lumii liiuntrice. a universului psihic si at'ectir'. Legat deaceasta putem intelege cAt de absurd este picatul. Tot ce tine de universul ma-terial nu valoreazi nimicl un singur gAnd luminat de har. ult singur gest deiubire sfint[ sunt infinit mai pretioase decdt tot ceea ce inseamni materie.

,-r um tinern legltura cu lunrea duhuri lor. cu Biserica cereascl? Prirrlr.- chernlri adresate sfintilor in rugiciuni, prin sirbiitoririle ce le sunt

consacrate, prin slujbe biserice;ti. Fiindc[ Biserica este una ;i are un sittgurHristos. Cum tinem legltura cu rlposalii noqitri? Prin rugaciuni pentru ei.indeosebi unite cu aducerea jertfei celei nes0ngeroase. Cum finem legitura circrestinii aflati in via$ ;i, in general,^cu tofi oarnenii?'fot prin r:uglciuni pen-tru toti oamenii, in biserici;i acasi. In acest chip tineni legr.itura cu generatiiledin cer, de pe piimdnt si din cele de dedesubt. Mare este cr"eclinta crestineascirl

(] pune-l Domnului plcatele tale, cu iniml zclrobita. cu suspine. cul) plrerea de rlu cI ai gresit si iti vor li sterse. Spurtc.ltiritdalegile tLtlc

si te vei tndreptct. Cum au venit, a$a au trecut. Arnlgirile sunt anragiri. Tile-ai recunoscut, ti-ai dat seama cOt sunt de vitimatorre sl de absurde, ti-aiexprirnat intenlia de a te indrepta si Dunrnezeu te-i.r culitrt prin slujitorii Saisi prin sfintele Taine.

flristos. DItltorul-de-viatd, Dumnezeu Cel cleslvArsit intru toate,I ICreatorul, Proniatorul. Ocrotitorul si i\4antuitorul nreu, irni ajunge

pentru a-mi umple via1a, nimic altceva nu-i mai trebuie sufletului meu ima-terial. Obiectele materiale ii sunt de trebuinti doar trupului striclcios ;i

381

trecd.tor, dar si trupul obtine in fiecare zitoate cele necesare, de obicei prinbunrtatea lui Dumnezeu, prin induririle Sale. Nenumlrate sunt pofteG gicapriciile trupului,^sau ale omului vechi, dar ele nu sunt decdt visare degarti,himere, nimicuri. intristeazi gi zlplcesc sufletul, il duc la c6clere. Doar inDumnezeu imi aflu lini;tea; El este viata mea.

I e strdnsl este relatia dintre Biserica triumfltoare si Biserica lupti-tl-, toare. ceil cereasci si cea prmdnteasci, si cdti iubire aflim in bis-

ericil IatI. ea face mereu aducere aminte de Biserica cereascl, o cheami inrugiciuni. o preasliveste pentru faptele de desivirqire fdcute pe pimant,intru slava lui Durnnezeu; se roagi neincetat pentru Biserica pirnlnteascl,mijloce;te pentru cei adormiti intru nidejdea invierii, a vielii vesnice, pentrucomuniunea cu Dumnezeu qi cu sfintii. Necuprinsi, mdreatd, dumneziiasciiubirel SI intrim in duhul acestei materne iubiri a Bisericii noastre drept-rnlritoare ;i s[ ne pitrundem de el. SI-i socotim pe toti semenii nostri ca pemddularele lloastre, pe noi si pe ei ca pe miclulare ale aceluiasi trup al Bise-ricii si si-i iubim cu iubire lucritoare, ca pe noi insine si vom fi atunci noiinsine mldulare vii ale Bisericii ceresti, care ne va fi ajutitoare nepregetati,grabnic ascultitoare si rugitoare pentru sufletele noastre.

Ctit t inrp ducenr doar o viard trupeasci si nu ne apropiem de Dumne-\r*- zeu cu itritna, dracii sillsluiesc in noi sub chipul diferitelor patimi:

Ircomie de m0ncare ;i biuturl, desfr0natl aprinclere, orgoliu, trufasi, sama-volnici gdndire in raport cu cledinta, cu Biserica, cu dogmele credintei, rIu-tate, invidie, avaritie. iubire de arginti:. trirind in acest fel, le facem intocmaivoia. Cincl incepeiu si lucriiur Domnului. cu inirni deschisi, cdnd punem cle-getul pe rani - ca sli spun afa -. stfunindu-i pe diavolii patimilor noastre,atunci ei dezllntuie inversunat rizboi irnpotriva noastri, pun in miscare infer-nala lor riutate ;i toate arlrele pe care au stiut sI si le asigure. adicd pasiuneanoastrd pentru cele pil.ndnresti, pana cdnd nu reusim si-i izgonim dinnoi, sl-ipunem pe fugi cu rugitciune slrguitoare si cu irnplrtisirea cu Sfintele Taine.Intocmai fac ;i dernonizatii. Ei nu se agitl atdta timp c0t nu-i ducem la un locsf0nt, dar atunci cind ajung acolo, se iscd in ei o putere extraordinarl, opomire rea falI de acel loc sfint. pe care indati incep sl-l huleascd, scuipindsi rdcnind cdt ii line gura. IatI de ce clemonizatii, tremuritorii, cum li se maispune, scot ricnete in biserici in timpul slujbelor sau c0nd sunt dusi la sfip-tele moaste. Fiindcl dracii din ei sunt confruntati atunci cu energii benefice,pe care nu le pot supofta qi care sunt mai puternice clecAt ale lor si care ii ard,ii inghesuie, ii rizbesc, asa cum li se cuvine, ii gonesc din culcusul lor drag.

1l rice casr de crestin inchipuie casa cea necuprins de mare, univer-lr.-,,, sul, cerul si pimantul, in care srldsluieste Domnul. Iati cle ce intil-

nirn in orice casl de creqtin chipurile M0ntuitorului si Maicii Domnului, care

382

cheamd la rugirciune pe cei ce vietuiesc in acea casi si care vin cu evlavieinaintea Lor.

T\ o-ti sealna, omule, cle mizeria ta sufleteasci si roagl-te cu tirie, sta-I- l 1e11116'. M0ntuitorului oamenilor. ca sI te scape de ea. Nu crede

despre tine: nimic nu mi ameninli. nu rni gisesc ?n prirnejdie, n-am tre-buinti si m[ rog des si mult, ca sii scap din necaz, flindcl nu m[ aflu in el,sau, oricum, nu-l cunosc. Dar chiar acesta ti-e marele necaz'. cd aflAndu-te inel nu-l cuno;ti: necazul picatelor tale.

T\ e [i se va intAmpla sd treci prin rnari trenorociri, supirlri, boli, nu fiI-,f las. nu deznidljdui, nu crAcni, nu-ti dori moafiea, nu spune vorbe

de ocarl inaintea atotvizltorului Dumnezeu. de pildi: vai, ce lovituri curn-pliti, e peste puterile mele, mai bine sii mor sau sI-mi pun capit zilelor! S-zrtg;lq1gasgi Dumnq4e_u de o Asemenea iasitate. cdrleald. nesibuintil Rabda gu

Sgfn!glg_!_ot!tl, ca ;i cunr toate acestea ti-ar fi fost trimise de Dumnezeupentru plcatele tale. ; i spune precuur t i lharul cel intelept: , .Primir-am pedrept, dupd faptele mele" (cf. Luca 2i..+11 si prir. 'este cu ochii urint i i laMintuitorul care pltime;te pe Cruce.

A i grijl ca valul de supiirlri si necazuri launtrice care te incearci sI.{-Lnu te snrulgi de la Iisus Hristos Domnul, fiindci vrijmasul cautl

prin toate mijloacele si ne indepdrteze de Domnul, si prin mirajul plicerilor,si prin dificultatile necazurilor, preculn pe Iov si o face mai cu seaml prinnecazuri ;i strdrntorlri suflete;ti. Rabda totul, multumind lui Dumnezeu, cu-noscdnd ci ,,Dumnezeu toate le lucreazi spre binele celor ce-L iubesc" (Ro-mani 8, 28). Adu-ti aminte c[ insuti mirturisesti zilnic, clnd te rogi, cI pen-tru greselile tale, cu care rn0nii pe Dumnezeu, pe Preacurata Sa Maici, petoate puterile cere;ti, pe sf0ntul tlu inger plzitor, nu egti vrednic de iubireaSa de oameni, cI te-ai flcut vrednic de toati os0nda ;i chinul gi ci prin ceeace ti se intcmplir. Domnul invedereazi dreptatea Sa, atunci cAnd in locul iu-birii, te cearc.l cu strAmtoriri si necazuri, umilinte, defdimiri, ca s5-ti cureteinima, sa 1i-o inmoaie, sti 1i-o sleiascii, si ti-o smereascl, pentru a face din eaun ales templu al Siu. ,,Ctici pe cine il iubeste Domnul il ceartir si biciuiestepe tot fiul pe care il primeste; orice mustrare, la inceput, nu pare cI e cle bu-curie, ci de intristare, dar rnai pe urrni cli celor ?ncercati cu ea roada pasnicia dreptltii" (Evrei 12,6, ll).

D gq al!4ggqni1gti:t-ltUllql4jn s.e aml : d e pi I d a. d ac i te poticne ;t iI c0nd te rogi, gAndurile necurate si hr"rlitoare, riutltile involuntare,

daci clutim sI le respingeln cu hotlriire, avariria, dacl ne luptim cu ea, toateacestea fin de nlvala cl uh uril or re le.'l IggbA__1isasga Cqt_q - sa ;i_b.d,4!n-jg*Li.er ggg.nq, js ne smerirn-gi si,lub_ilfi

383

, cat de dulce, de sfdnt, de atotputernic este numele Domnului nos-tru Iisus Hristosl Slavl Tie, Doantne, Tu esti biruinta mea. Midu-

larele Tale suntem, Doamne, toli un singur trup si -fu esti capul. FI, Doam-ne, si se indeplrteze de la noi toate patimile si toti demonii! Di-ne, Doamne,harul netrecltor al iubirii I DI-ne a ne purta cu dragoste ;i respect unii fatl dealtii, precum si fati de Tine, ca unii ce sunrem indumnezeili de Tine.

(lat de bine le va fi cu Tine, Doamne, in cer alesilor Tii! Si cOt cle\.-, istovitoare ii sunt inimii mele amigirile plm0ntesti. Clt de vitimi-

toare ii sunt patiurile fali de cele lumesti, fie si de-o singurl clipa! si ce pace,ce libertate, ce lirgime. ce luminl, ce bucurie gisim in Tinel

Q lava puterii vesnice. netrecltoare, nepieritoare a Crucii Tale, Doam-l-) ne. Cind vrljmasul di n[vali asupra mea cu ginduri si simtiminte

ticdloase si cAnd inima imi este prinsir de ele, fac de cdteva ori cu credintlsetnnul crucii si dintr-o dati picatul se indeplrleaz:a de rnine, strAmtorareadispare, md sirnt liber. Slavl Jie, Doannel Fie ca nirnic trupesc, material, sinu md poatl despl4i de Tinel $i ce bine irrii este si fiu cu Tinel

NT u mI lipsi, Doamne, de bunititile Tale ceresti, fiindca ;tiu ci, daclL \ ai vrea, ar putea si o faci. Izbiveste-mi, Doamne, de muncile ves-

nice, fiindci Tu e;ti Domnul meu gi poti sa o faci lesne dacl ai vrea. De voifi greqit cu gAndul, cu cuvlntul sau cu fapta. iar-ti-mi, Doamne, vlz0nd nepu-tinta sufletului meu. Fiindci, Tu, Doamne. poti face totul pentru mine, cel cevin inaintea Ta cu ciinti si implor bunltlitile Tale. Iar Tu, Stipdnl a ingeri-lor si a oamenilor, atotbuni si atotbineficltoare, cea care ai stlpAnire nebi-ruiti asupra puterilor potrivnice. pe cul'e lesne le poti spulbera, cu iuteala ful-gerului, precum si uneltirile de tot felul ale duhurilor rele, izbiveste-ne penoi de tot picatul, intireste-ne cu puterea ta, indreapti-ne citre toati faptacea buni. Fi-ne si fim ca si Fiul Tiu si Dnntnezeul nostru si ca si Tine, Prea-sfdntd Fecioari, Maica Dumnezeului nostru, flindci purtim numele lui Hris-tos, Fiului Tiu, ca mldulare ale Sale. Si nu fie pentru noi nurnele de crestirtvorbi goal[, neputincioasir, sI fim urmdtori lui Hristos, incepitorul si Dom-nul credintei noastre gi al Tiu, sI te umrini si pe Tine, Stlp0na. S[ fim totipietre vii, zidite in ternplul credintei, sd aducem Domnului cu sfintenie jerrfesfinte, bineplicute. o, stip0ni! NLr zadarnic iti zicem asa! Fi si se arate inveci stlpAnirea Ta asupra noastrl, stipdnire sfdnti, vie, lucritoale. Fd toatespre bine, ca Maici atotbuni a atotbunului nostru implrat; risipeqte beznainimilor noastre, indepirteazl sigelile duhurilor viclene, indreptate asupranoastr5. F[ si ne domneascl in inirni pacea Fiului TIu, pacea Ta, pentru casi putem striga mereu, cu bucurie: ,,Cine este dupi Domnul mai mare ca Sti-pana noastrr, atotbuni, atotbineficitoare, grabnic ajutitoare"? Esti preamr-

384

rit[, StipAnI, pentru belsuguri de binefaceri dumnezeie;ti ce ti-au fost clate.pentru negriita indriznire si putere pe care o ai la tronul lui Dumnezeu pen-tru darul atotputernic al rugiciunii, de care te-ai invrednicit, pentru nespusasfintenie si curilie cu care ai fost impodobitl. Datu-ti-s-a Tie cle la Domnulputere necuprinsl sd ne pizegti, si ne aperi, si ne cureti, si ne m0ntuiesti. siine fii mijlocitoare noui, cei ce sunrem mostenirea Fiului ;i Dumnezeului TIugi a Ta. MAntuie;te-ne preacuratl. preabuni, preainteleapti ;i Atotbinefirci-toare! Cd Tu esti Maica Dumnezeului nostru. Cel Ce dintre toate numele abinevoit si ;i-L aleagi mai intai pe acela de Mlntuitor, Iisus rilmicindu-seqi Mintuitor. Noi, cei ce suntem in aceasti viatii cilitori, suntem amenintatimereu de cldere, irnbricali fiind in trup niultpirtimas, inconjurati cle duhurilecele de sub cer, care ne ispitesc spre picat. Tririrn intr-o lume desfrdnati siticdloas5, care ne duce spre picat. Tu insi esti nrai presus de tot picatul, estisoare prealuminos, Preacurati, atotbunil. atotbinefircitoare: tie ti s-a clatdarul de a ne spdla de intiniciunea pircatului. asa cunl o martrii isi spall copi-ii, dacl te chernim cu smerenie in ajutor. Ti-a clat puterea cle a ne riclica atun-ci c6nd cddem si cidem neincetat. cle a ne fi nri.;locitoare si ocrotitoare. cle ane mdntui pe noi, cei bdntuit i de duhuri le r iut l i t i i : de a ne pol ' irrni curl sritinem calea mAntuirii.

pt u sunl v i ta - z ice Donrnul - ro i suntet i nt l i id i te le" ( loan l -5,5).,, I-radicd Biserica, una. sfAtrta. soborniceasci si apostoleascl. Iat i cje

ce, asa cum sfint este Dornnul, si Biserica este sf0nti; Doninul este c:crLaa,adevdrul ; i vicrtct ( loan 14,6). Biserica este;i ea asa. f i ind una cu Domnul,fiind ,,trupul Lui, din carlea ;i din oasele Lui" (Ef'eseni ,5, 30), rnkidita clinCel ce este vita cea vie, hriniti de El fi cresc0nd din El. Si nu-ti inchipui criBiserica ar putea fi despirtiti vreodatl de Iisus Hristos Domnul, cle Tatil side Duhul Sfdnt.

1r end vrljmasul va face sii ti se cuprindl inirna de indoiala fatrl clelr.-, cuvantul lui Dumnezeu, invenincndu-te in acest chip spune in si-

nea ta: , ,orice cuvdnt al Dumnezeului meu, I isus Hristos. inselnrni pcntrumine viatI" ;i atunci veninul indoielii i1i va dispirea din iniml si vei sirpriliniste si usurare in suflet.

6 aca pui la indoial[ vreun cuvAnt sau vreo porunci referitoare ia unI-,1fapt sau un ritual din viata Bisericii. spune-i in sinea ta celui ce ti-a

insuflat acest gdnd cuvintele Mintuitorului: .,ccncl va veni Acela. DulrulAdevdrului, vI va cralrauzi (adicir Biserica, prin apostoli. cea care a fost inte-meiatd gi s-a r lspAndit mai cu searnl prin plstori duhovnicesti si ctasci l i) latot adevdrul" (loan 16, 3) si crede nesovlielnic ca. ctupii frigiduinta Domnu-lui, Duhul Sfdnt rimdne in veci in Biserici. caliruzinci -o lu tot aclevdruL.Aceasta inseannl ci in ea totul este adevirat si rtrAntuitor. De aceea i se si

38-5

spune,,stdlp si ternelie a adevirului" (1 Timotei 3. l5l. in clr l i le biserice;t i ,in scrierile Sfintilor Plrinti si dascili ai Bisericii respiri pretutindeni Duhullui Hlistos, Duhul adevdrului, dragostei, mOntuirii.

l) uglciunea este simtimdntul de constanti acceptare a neputintei siI\siriciei noastre spirituale, recunoasterea in noi in;ine, ?n tofi oa-

rnenii si in naturi a operei intelepciunii, bunltitii $i atotputerniciei lui Dum-nezeu; ruglciunea este o stare sufleteascl din care nu trebuie s[ lipseasclniciodatl recunostinta.

f f neori nurnitn rugiciune ceva ce nu are nimic comun cu ruglciunea.(J Te duci la bisericl, stai c0tva timp, te uiti la icoane, dar urai intAi la

oanreni, la chipurile lor. la felul curn se prezintd. apoi zici: m-am rugat luiDumnezeu. Ai stat acasi cAtva timp in fafa icoanei, ai dat de cAteva ori dincap. ai spus firl atentie qi fir i pafticipare cOteva r ugaciuni invitate pe cle rost

5i zici: m-arn rugat lui Dumnezeu, desi cu mintea ;i cu ininta nu te-ai rugatdeloc, ci te-ai aflat in alti parte, cu altcineva, prirttre alte lucruri, numai cuDumnezeu nu.

Dugdc'iunea este tndLtarea gAndului ;i ct inimii ccitre Dunutezen (dinI \ Cateltisnrul Ortodox al Mitropolitului Filaret). Este contemplarea lui

Dumnezeu, vorbirea temerari a creaturii cu Creatorul, cucernica intIli;are asufletului nostru in fata lui Dumnezeu, ca inaintea unui implrat ;i a Celui cedii viata tuturor. E,a ne face sd uitirn, in fata lui Dumnezeu, de tot ce ne incon-joarI. inseamni hrana sufletului, aerul. lumina, clldura sa dltitoare de viatI,curirtirea de plcate. jugul cel bun al lui Hristos, povara Sa ugoari. Rugirciuneainseamnl acceptarea statornicului nostru sentirllent de neputinfi sau de sIrI-cie spirituali, sfintirea sufletului. pregustarea fericirii ce va si vinI, fericireingereascS, ploaie cereasci. rircoritoare. care strope;te din belsug ;i ferrilizea-zi solul sufletului. putere si tirie suf'letLrlui ;i trupului, care purifici si irnpros-plteazd vlzduhul spiritual. lumineazi fetele oamenilor, le invesele;te dr"rlrov-niceste. Este legltura cle aur dintre creatur[ ;i Creator, cilre ne di birbiilie ;icuraj in necazurile qi incercirrile vielii, lurnini existenfei noastre, reu;itd in totlucrul, ne ridici la vrednicia ingerilor, ne intire$te credinla, nldejdea ;idragostea. Rugiciunea ne pune in relalie cu ingerii, cu sfintii care au bine-pllcut lui Dumnezeu de la inceputul lumii. Rugdciunea este indreptar viefii,maica umilintei inimii si a lacrimilor; ea dd puternici pornire spre fapte de rni-lostenie, pize;te viata, spulberi frica de moarte, ne face s[ disprefuim como-rile pimdnteqti, si dorim bunltitile cere$ti, si agteptdm obsteasca Judecati,viata veacului ce va si vinil este stridania stiruitoare de a sclpa de chinurilevesnice, necontenita ciutare a milei Stip0nului. Rugiciunea inseatnni a sta ;ia merge mereu sub privirile lui Durnnezeu;inseamni fericita suprirnare a pro-priei persoane inaintea Creatorului, Atotficitorului, Atoateimplinitorului.

386

Este ap[ vie pentru suflet, cuprinderea tuturor oamenilor in inimi prin iubire,coborArea cerului in suflet, sdldsluirea Sfintei Treirni in inimi, dupi cunr s-aspus: ,,Vorn veni la el;i vom face locaE la el" (loan 14,33).

e cit iti simfi aproape propria ta minte, pe cAt ii este de apropiati ini-mii tale credin[a, pe atAt de aproape este Dumnezeu de tine si cu clt

gdndul la Dumnezeu este mai viu si rnai puternic, cu atat mai vie iti este con-vingerea ci e;ti neputincios, cd nu insemni nimic si cI Dunmezeu trebuie si-ti stea aproape, ci ai nevoie de El. Fiindci Dumnezeu este - ca si ne expdnrdmaqa - ca un aer irnpregnat de un principiu rational pe care il inspirl ingerii,sufletele sfinlilor, sufletele celor vii, mai cu seani ale celor evlaviosi. FdrIDumnezeu, nu poli trli nici o clipa; cu adevlrat. in odce clipi triiesti prin El.,,CIci in El trdim gi ne rniscdm ;i sunteur" (Faptele Apostolilor 17,28).

lndoietile tale asupra prezentei lui Duntnezeu intr-un anulne loc siIintr-un anume tirnp, fi'irn0ntirile sufletcsti Iegate de aceastii probleml

demonstreazl cI nu ne putenl lipsi de Duurnezeu. nici un minut si nici intr-unloc. CIin fiecare clipa sii in fiecale loc tririur ntinrai prin El. Deci ciubiile taleconfinni ,,in negativ" realitatea prezentei lui Dumnezeu in orice loc siimposibilitatea noastrd ;i a intregii creaturi de n ne lipsi de El. oriunde ne-anrafla. $i, tntr-adevdr, oriunde ai fi. daca te indoiesti de prezenta lui Dumnezeu.vei simfi ceva ca o strAngere de inimir. ca un foc liuntric; nu te llsa cuprinsde indoiali, consideri ci este o ispitl, un g0nd diavolesc si, fac0nd asa, te veisimfi indatl ugor. Trebuie sI tii minte lnereu ci Dumnezeu, ca si sufletul nos-tru, este o fiinli spirituali pe care o percepem cu mintea. Sau ne apropiern cleDumnezeu cu mintea gi cu inirna ;i ne facern un duh cu El, sau ne indepir-tintde Duntnezeu, ficdndu-ne un duh cu diavolul, supunAndu-ne pr-rterii lui.

fi rice cre$tin trebuie sI ;tie cI diavolul ademeneste prin cele lumestif , .-f si str iclcioase si care. uneori. sub cele rnai diverse si mai ouorubile

pretexte, fac sir nu ne mai iubim aproapele ca pe noi insine.

Jcoanele sunt o necesi tate a natur i i ourului . Poate oare l i rea nou:t l i : iI se lipseasci de imasine? Poti oare sI-ti aduci amillte de un obiect sau

o fiintl .ur" nu sunt de faiX fXre sI 1i le ,,imaginezi"? Oare nu insusi Dum-nezeu ne-a dat capacitatea de a ne irnagina? Icoanele sunt r ispunsul Biserici ila una din necesitllile stringente ale naturii noastre.

f n biserici. acasi, rostul icoanelor este ;i acela de a ne aduce aminteIde nemurirea sfintilor, care ..toti triiesc in El" (Luca 20, 38), in Dum-

nezeu, cum spune Domnul; triind in El, ne vid. ne asculti si ne ajutil

/^t e nume poart i Dumnezeul nostru? Dra_costea. Bunatatea. Iubirea de\r-, oameni, Indurarea. Cdnd te rogi, cauti sI vezi cu ochii mintii Iubi-

rea si Bunltatea stand inaintea ta. nu uita ci Iubitorul de oameni te vede.

381

0nd te rogi puterilor ceresti si nu ti le irnaginezi severe, inaccesi-bile, neinduritoare. Nu. ele sunt fiinte cleosebit de bldnde, srnerite,

evliivioase, iubitoare, accesibile, comunicative, dispuse sI ne asculte, apropi-ate de cei ce le cheami cu credinli sinceri si clragoste in rugdciuniie lbr.Dragostea este iususit'ea lor cle cirpetenie si prin ea intrl in comuniune cu toticrestinii, prin rugiiciunile credintei, cind te rogi puterilor ceresti, disprelu-ielte cele plrnitttesti, striclcioase si iube;te din toati inima viata cereascl,duhovniceasci si titrde cltre eu. Lor le este cum nu se poate mai pldcut sivadl la noi o udeviirata iubire de intelepciune. dorint, d.

" ne f l ,rce con-

cetlteni cu ei, spre aceasta fiind noi chernati, prin harul lui Iisus Hristos si alPreadumnezeiesti i Treimi.

l-\ unr as purea sI te uit. Dounrne. pe Tine. cel nevlzut. de ncpltruns.\,--'cel ce inri umpli lnereu inirna si viata cu ruminr, pace, bucuiie, put-

ere. rlbdare; pe Tine, Care insernni pentru mine, pentru viala rnea, tot binele?Esti insrisi viata mea. O, cum as putea sI Te uit?

f-\ oanlne, r'rLrnrele Tiiu este Dragostea; nu 'fe indeprrta cle la mine,r-,,r rntlcitul; numele Tiu este puterea, intireste-mr pe rnine cel nepu-

tincios si clzut; numele Tiu este Lurnini, lurnineazi sufleiul nreu, intunecatde patirnile vietii acesteia; nunrele Tiiu este Pacea, pacificir sufletul meu zbu-ciurnat; numele Tiu este Mila, nu inceta si nri i ' r i luiesti .

a ros uneori in bisericr pentru poporul lui Dumnezeu dupi curnumteazl: iatr, zic. multi dintre cei ce stau acum in bisericl au

sufletele goaie. ca niste vase sparte 1i nu stiu sd,re rutage cunt se cuvine.Fra,Doanrne, sa li se unrple inirnile in aceasti vreme care le este prielnici, inaceastl zi a nrAnturrii. prin harul Duhului TIu AtotsfAnt. Di-mi-i mie. cli-irugdciunii mele. clrasostei ntele, pl ini de cunoasterea bunit l t i i Tale, cu inirnlzdrobiti si infrdnti, ca pe rliste vase pline; cli-le Duliul Tau cel Sfilt, ,,Caresi se roage pentru ei cu suspine negriite" (cf. Romani g, 26). Eu insumi,pistorul lor, sunt cel clintdi clintre picltosi; nu ciuta, Stipine, la greselilemele, cauti spre ei cu induririle Tale, iar ruglciunea mea ascult-o in ceesulacesta, pentru harul preotiei care este asupra mea si care silisluie;te in mine;sd nu-mi fie neroditor harul preotiei, ci sI ardi rnereu in mine cu credintl,nadejde gi dragoste, cu fiasci indrrznire ?n rugiciunile pentru poporul riu.

D rirnests. Stiplne, rugiciunea pe care cu lacrimi o indrept citre Tine,I pentru fiii mei duhovnicesti ;i pentlu toti crestir.rii dreptmiritori,

care fac voia Ta; prime;te-mi si grija pe care o port rn0ntuirii lor, in tirnpullucrrrii mele pistoresti. Fii, Doamne, prin rugiciunea mea, Tu insuti p.ni.uei glas de trAmbiti care si-i trezeascl clin somnul piicatului, ochiul care si levegheze inima, bratul care sii le dea tiria pe drurnul cirtre patria cereasci si

388

care s[-i ridice din cdderea in necredinti, in frici, in deznldejde, clI-le clra-gostea de mam[ - de care eu sunt lipsit - cea care se ?ngrijeste cu gingasiede adevlratul bine. .,Fi-te tuturor toate, ca in orice chip si-i niintuiesti" (cf.1 Corinteni). Ca Tu singur e;ti adevlratul Plstor, ce Insuti, nevizut si-tainic.paqti sufletele oamenilor, Tu singur egti adeviratul ;i preainteleptul Invirta-tor, care vorbesti inimii poporului Tdu ! Tu esti singurul adevdratul iubitor alfdpturii, al fiilor Tli dupl har. Ci la Tine este noian de intelepciune si de pu-tere, Tu singur stai mereu de veghe, neadomrit, .si ne inveli caile Tale chiar;i atunci cAnd domrim. Fii mereu, StipAne si lnvititorule, Pistorul oilorincredintate mie; du-le Tu insuti la pisune bogatii; aplri-le Tu insuti de lupiicare cautl s[ le prade sufletele, indreapti-le Tu Insuli pasii pe calea adevi-rului, dreptltii si pIcii. Fii lor, in locul rneu. lumini, ochi, gurl, brat, inlelep-ciune gi mai presus de toate iubire. de care sunt sirac eu. picitosul.

T\umnezeu este noian de tot binele, este atotvrizirtor. preainfelept,Lt arclr,fiernic; este har si milostivire. adevir. statornicie in bunhtate:

ctlipe;te-te di Domnul-prin ruglciunea creclintei si prin fapte de iubire - liiun duh cu El (cf. 1 Corinteni 6. l7). ca si i te umpii si tu. pe cit i t i este clrputint l , de credinti gi dragoste. intelepciune. putere duhovniceasc[; siLprimeqti de la El, de la Izvorul nesecatei bunatati . ccle ca sunt spre ntAtiuiregi ca si f i i tu insuti bun si compatinritor cu alt i i , sa te urnpli de intelepciuneduhovniceascl, de tirie si statornicie in credintd si in fapte bune. FiindclDumnezeu este izvor nesecat, noul nu ne riurine decit sI ne uniur cu El.prin credinf[ vie si dragoste nefltamicI, sii ne umplern de la El de cele bune,duhovnice;ti. Aceastd unire este cu putinll oricCnd si in orice loc, atlta timpc0t ne pistr[m inima curati ;i nu ne-o leglm de diavolul si de ziidlnriciilelumii acesteia. Din unirea cu Dumnezeu a putut sd aparl printre drepti pro-roci ;i inainte-vlzdtori, fdcdtori de minuni, prin atotputernicie dumnezeiascii.prin iubire ,si milosirdie, puternici, neclintiti in virtuti, p0ni Ia sacrificiulvietii pentru credin15, din dragoste de Dumnezeu, oameni plini de duhor'-niceasca inlelepciune a sfintilor. ,,CI sfAnt este Domnul, Dumnezeul nostru"(Psalmul 98, l0).

J\ acI inima si gAnduri le tale sunt in amonie cu credinta Biserici i siI-l cu poruncile lui Dr"rmnezeu. inseamni. de bunir seaura. ci te afli

intr-o strAnsi relatie cu Dumnezeu, cd te-ai facut neanr al Sau. Dumnezeufiind Fiinla spirituali unicI. perceptibill cu mintea. Dar daca ininra si nunteatrddeazd. intr-un fel, in rnod constient, credinta Bisericii ecunrenice si porun-ci le lui Dumnezeu, sau cuvintele Evan_ehelier. care cuprind nomrele devietuire ale cregtinilor, inseamnd ci ti-ai intrerupt relatia cu Dunnezeu ;i ciinima ta a intrat intr-o relatie nrortala cu vrijmasul adeviirului si al vietii -diavolul. Asa cum aerul dintr-o incipere care nu conrunicl cu cel de afari

389

devine stdtut, viciat, se umple de impurititi nocive, isi piercle calitltile origi-nare, tot a$a $r sufletul care se desparte de Dumnezeu, din pricina ipdoieliiintenlionate, a necredintei, a firldelegilor iqi piercle calitltile vitale initiale,menfinandu-se in viati numai la modul ,,fizic", primitiv. Dupr cum ca srimprospdtezi aerul dintr-un spatiu inchis trebuie sI lasi sI pdtrundi in el aerulde afari, a;a si in suflet - acest aer inchis in cirnara suflLtului nostru - tre-buie ldsat si pitrundi, prin credinfd ;i iubire, suflarea clltitoare-de-via1l aDuhului dumnezeiesc si atunci nu va intdrzia si ne invio t'eze, vaclpita noienergii in credintii si dragoste. ,,prin Sfintul Duh, tot sufletul viaziri,(Anti-fon. glas 4, la utrenie). CIci ce este de fapt omul. claci nu o ciunari in careadie suflarea duumezeiasci sau suflet clupi chipul si asemlnarea lui Durlne-zeu? Aceasti cimarl trebuie aerisitl cu atat mai mult cu cCt aerul clin ea - alrlostru - este viciat de la naturi, din cauza celor clint0i oanreni care erupaciituit ;i se viciazi prin patimile Ei poftele noastre, inf'ect0ndu-se cleseori side suflarea otrivitl a diavolului.

T) upa cum aerul dintr-o incipere se aseamini cu cel clin exterior ;il-'f provine de la acela. presupunandu-i in mod necesar existenta. pre-

zenta lui pretutindeni, tot asa qi sufletul, care este suflare a Duhului lui Dum-nezcu. pl 'esupulle existenta omniprezenti si atotimplinitoare a Duhului IuiDunrnezeu. Iatr o paraleli intre ,,incdperile" materiale ;i cele spirituale.

'Tine minte o dati pentru totdeauna ci in Biserici. in toare slujbele,I tainele. rugiciunile ei sufl5 duh de sfintenie, duh cle pace ;i de nr0ntu-

tre. proprie nutlrai Duhul Sf0nt. Putem face lesne deosebirea dinffe cugetirilesfinte, cuvintele vietii si adevirului si cugetirile si cuvintele minciunii ii mot-tii; acestea dur urlrr istovesc. nelinistesc, aduc moarte sufleteasci. ,,Cici clo-rinta clmii este rloafie. iar dorinta Duhului este viali si pace,, (Romani g, 6).

J) eoarece Dumnezeu este Fiinta inteligibild, il poti piercle foafie re-l,-,r pede din iniml. dupa cunr. tot foafie repecle, pociinclu-te de plcate

o dati pentru totdeauna. ti-L poti aduce in inimd.

f1. minune! Cind inima se afld in relal ie cu principiul vital primor-\v, dial, Duhul Sflnt, prinrr-o creclinli vie, simte rini;te, amplitucline,

mintea este lirnpede ;i liberi, graiul ,,clezlegat", desru;it, egal. Ajunge insica omului si-i treaci prin rninte asa o dorinll de orclin rnaterial, cle pildi sl-ifie foame, si se gAndeascl cum sd facd rost de bani, si-si aclucir anrinte decineva care ii jinduieste avutul si indati inima ii va fl lovitl cle o apoplexiespirituali, i se blocheazl, cade intr-o stare cle prostratie; dupl inirnfui ulo-cheazra qi mintea, inima fiincl izvorul mintii, se htuneci; limba se impletices-te, s0ngele incepe si zvacneascd, se urci la cap. omul ajunge intr-o situatienefireasci. Astfel este sanctionati pe drept neatentia omului fali de cele spi-

390

rituale. Astfel este sanclionati pe drept irnpltimirea noastri de cele mareri-ale. Slavd adevirului Tlu, Doamnel

llebiruita putere a lui Dumnezeu, prezentd gi activl pretutindeni in1 \ lume, se concentreazi, intocmai ca razele soarelui in focarul unei

lentile, sau pe un geam, in sfintele icoane. Focalizarea puterii lui Dumnezeuse produce mai cu seaml in ,.icoana" gdnditoare creatl de mdna lui Dunrne-zeu, adicd, in om, mai desluqit, in inima lui. plini de credinti, nidejde, dra-goste. in ea isi reflectd lumina Soarele Dreptitii, Dumnezeu, in trei iposta-suri, cu belsugul darurilor Sale, pe care le primim fiecare dupl credinta noas-trI, incilzindu-ne si lurnin0ndu-ne ininia.

I ti observat cunt se multiplici chipul unui om in cioburile unei.{-Loglinzi sparte, sau cum se reflectl intr-un strop de api, intr-o pici-

turl de roul, in pupila unui ochi? Dacii un aselnenea fenomen este posibil sifrecvent in naturi, de ce n-atn accepta nrultiurea cle reproduceri in icoane aleaceluia;i chip, sI zicem al Domnului. al Preacuratei Sale Maici. ale unorsfinl i , asacum vedemin oglinda. sau in desene. cirrora si i le acorcl lrn cinsteacuvenitd? Nu cumva, in acest lnod. nertura insasi ue invati sa oreludrn cie laea unele lucruri care ar putea sluji evlaviei noastre?

CAnd ne rugim lui Dumn ezeu,Preacuratei Sale Maici, ingerilor, sfintilor,

ii vedem stAnd inaintea noastri si ascultAndu-neintocmai ca intr-o discutie la care iau parte doui sau mai

multe persoane, fa[d citre fati

And ne rugdm lui Dumnezeu, Preacuratei Sale Maicr. ingerilor.sfinlilor, ii vedem stAnd inaintea noastri si ascr"rltendu-ne intocmar

ca intr-o disculie la care iau parte doui sau mai multe persoane. fatl ciitrefalI Asa qi este. Fala Domnului este mereu inaintea noastri. asijderea si ceaa Stipdnei noastre, Maica Domnului, gi a ingerilor si sfintilor care s-au pro-sllvit intru Domnul; stlm mereu irnpreuni cu ei, fati citre fatzi. c0nd si inirnane este indreptati spre ei. Toti locuiesc in aceeasi casi. Nlaica Domnului.ingerii, sfinlii, formeazi aceea;i familie, stip0na noastri fiind Maica tuturor.ingerii qi sfinlii - frafi ai noq;tri mai mari. Asa cum in familia unui tati iubitorcopiii sunt mereu al[turi de el, se iubesc unii pe altii. isi poar-ti de griji uniialtora, tot a$a stau mereu in fafa Tatilui ceresc ingerii si oamenii, iubindu-se

391

unii pe altii, pur-tAndu-si de grij[ unii altora, cei puternici celor neputincio;i,cei des[vAr;i1i celor nedeslvirsiti.

6 aca te rogi Domnului din toatl inima, sau Maicii Sale, sau ingeri-Iul lor. sau unui sfEnt, inseamnl ci te adresezi inslsi inimii Domnului,

Maicii Sale, ingerilor si sfintilor. Fiindci inima lui Dumnezeu ne cuprindepe toti in ea, intru Duhul SfAnt, tofi sfinlii sunt in inima lui Dumnezeu. ,,Ri-m0n intru Mine si Eu intru ei" (Ioan 6. 56).

fl and te rogi, crede cu tlrie cI fiecare cuvAnt allr.-, r lc Dunrnezeu si orice I-ui cere perrtru t ine

it i va da.

rugaclunll este auzrtqi pentru altcineva

l\T, tlece zi ca vrljmasul sI nu-rni atace credinla, nldejdea dragostea.I \ Vreu sI vI distrugi, credinta mea, dragostea mea! Rabdl credinti,

rabdl nldejde, rabdi iubire! Curaj credinti, curaj nidejde, curaj iubire!Dumnezeu este de pafiea noastri! Nu sllbi, credinti, nu sllbi, nidejde, nusllbi. iubire!

Tot ornul trebuie sd respecte chipul oamenilor vii, pentru a respectaI dupl cuvi inl i si chipul lui Dumnezeu. Cici chipul Domnului nostru

Iisus Hristos este chip omenesc. Cine nu respectl chipul olnenesc nu respec-t i nici chipul lui Dumnezeu.

l\T, insernn. oare, totul pentru t ine Eu: Tat. i l ; i Fiul; i Sfintul Duh -I \ Dunrnezeul tiu, viata ta, pacea ta, bucuria ;i f'ericirea ta? Bogitia

ta, hrana. birutura. imbriclmintea. totul? De ce. sau de ce altceva. sau de cinealtcineva ai vrea si te legi? Cumva de obiecte urateriale, de care se alege doarpraful si pulberea? De ce oare iti pare rdu cind dai ceva aproapelui pentruMine? Nu cumva regreti tocrtrai praful si pulberea? Pentru Mine, Cel ce amdat toate cite existll perltru N{ine. Cel ce poate preface pim0ntul gi pietrelein pdini gi scoate apl din piatrii? Riinili nlereu cu Mine si in Mine gi vei fiintotcleauna in pace si liniste. Fost-ai vreodatl dezamlgit cAnd ti-ai pusnldejdea in Mine; oare nu fi-ani dat intotdeauna lini;te ;i tirie?

5 acl iti vei pune bunurile tale laolaltl cu cele ale aproapelui, atunciI-/ si toate cele ale lui Dumnezeu vor fi laolalti cu ale tale. ..Cereti

ceea ce voiti si vi se va da voul; toate ale Mele sunt ale Tale s,i ale Tale suntale Mele" (Ioan 17, l , 17, l0).

1r and zldlrnice;ti uneltirile diavolului in numele Domnului nostrulr.-, l isus Hristos. tocrnai acest nume. ati t de dulce noul si atat de amrr

diavolului sivirse;te el insusi puteri, ca o sabie de amiindoui pirtile ascutitl.Tot asa. daci ii ceri ceva Tatilui ceresc sau vei slvArsi vreun lucru in nuntreleDomnului nostru Iisus Hristos, Pdrintele ceresc iti va da totul, in numele

- )Y Z

Preaiubitului Siu Fiu si intru Duhul Sf0nt, daci 1ii poruncile, iar in cazulSfintelor Taine, chiar si fiiri a tine seama de nevrednicia ta. Oriunde este fo-

losit numele lui Dumnezeu cu credinti, creeazi"r puteri, fiindcii insusi numele

Dornnului este o putere.,4.

1i aud pe unii vorbind: de ce si se pomeneasci la slujbe nunrele ntor-I t i lor s i a le v i i lor? Dumnezeu, Care e\ te i r totcunoscl tor . cunoagte s igur

si aceste nume, El cunoa;te nevoile fiecirruia. Cei ce vorbesc asa uitd sau nu

cunosc insemnltatea rugiciunii, nu stiu ce iurportanti are un cuvdnt spus din

inimi, uitl ci dreptatea si mila lui Durnnezeu pot fi induplecate dacl ne

rugim din inirni, cu rugiciunea pe care Dournul a dat-o si rnortilor, si viilor.

in calitatea lor de mldulare ale trupului unic al Bisericii. Unii ca acestia nu

stiu ci si ,,Biserica celor intAi niscuti care sunt scrisi in ceruri" (Evrei 12,23)

necontenit se roagi lui Dumnezeu pentru noi. din dragoste, si o face po-

menind inaintea lui Durnnezeu pe rind nunrele oaurenilor care li se roagi.

Noi i i pomenim pe ei, ei ne pomenesc pe nor. Iar cine nu-si pomelleste ct l

drasoste semenii in ruqlciuni, nici el nu r a fi pontetrit. ttu se va invrecinici

de pomenire. intr-o rug[ciune. un singur cur int cle clragoste si de crecl int ir

mult inseamni. , ,Mult poate rueiciunea stirruitoare a drepti lor" ( lacov 5, 16).

7^r uvantutui lui Dutnnezeu trebuie sir-i acorzi irtentia si respectul pe care\.-.it datorezi unui onr viu. Fii fenn convins ci cuvintul lui Dumnezeu

este viu ;i lucritor, asemenea unei fiinte vii. unui inger si, inzestrat fiind cu o

subtilitate duhovniceasci, ,,pitrunde p0ni la despirtitura suf'letului si duhului,

dintre incheieturi si miduvl ;i destoinic este si judece sirn{irile si cugetlrile

inimii" (Evrei 4, 12). Cuvdntul lui Durnnezeu este Dumnezeu Insuqi. Deci

atunci cAnd cuvAntezi tine seama ci ai de-a face cu oameni vii, nu cu fiinte

moarte, fiinte active, nu neputincioase si inerte. Trebuie si stii ci se cuvine sn

rostesti cu credintl si convingere fiecare cuvAnt. Cuvintele sunt nlirgiiritarevii. ,,Nu aruncati rnlrgiritarele voastre inaintea porcilor" (Matei '/. 6).

Tlaptul cI omul isi are obArsie in cuvdntul lui Dumnezeu este inve-F 0..", chiar de cuvintul om. upoi de numele pe care ontul il priuteste

la Botez sau in ritualuri de atribuire a unui nume. Clt timp este in viiiti. onlul

se va chema cu numele pe care il poarti si va riispunde la acest nultle. coll-

siderlnd cI se identificl cu el. hi sfirsit, cAnd rnoare si cind ritml:;itele sale

sunt incredintate plm0ntului, nu va r[r'u0ne in anrintire decit cu numele,

drept mdrturie a obdrsiei sale din cuvAntul lui Dunrnezeu. aceasti realitate

irnateriali, vesnicl, asentenea sufletului. urostettirea lui si a troastri.

a; uglciunea impune. intdi de toate. o tomrulare explicit i a obiectuluiA.siru; sau cel putin si ai linrpecle in ininra constiinta cererii tale, pre-

cum si convingerea fermi cI iti va fi implinitir. hi al doilea rind, sl-ti ex-

393

prirnr dorintere simtit, :u yi: nidejde in m'a Strpdnului sau a Maicii Dorn_nurui; in al treirea rdnd, si fii ferm hot5rdt si r;;;;;$e;ti in viitor qi s;ifaci i'tru totur voia rui.Dumnez"u- ,,Ioru cr te-ai fi.uirenetos. De acum sInu mai picituiesti , ca si nu_ti f ie ceva rnai r iu,, (Ioan 5, l4).

f-\ ond te rogi fie Dornnurui, fie preacuratei sale Maici, sau i'gerilor.\- sau sfintilor, roagi-i si-ti fie mijrocitori inaintea .ratlui

ceresc, 1iesau altora, si atunci considerr cuvintere pri,,.u." it, "^pri-i

cererle, nevoire,ca pe i'sesi rucrurire ,si faptere cerute si crede .e oi ,i obtinut o garantiesigurir ci cererile iti vor fi satisfdcu,., p,in i"r"ir .r."i"r" care desem neazraacele lucruri sau fapte. De pildi, t, .ogi pentru ,;netot.l cuiva: ia cuvantulsdndtate drept ceva ce existi, crede cr te afli tu, ,uu."i p"ntru care te rogi,din mila si din atotputemicia lui Du,mnezeu, i, ,,posesia., a ceea ce ceri,flindci la Dumnezeu cuvdnrur poate deveni inlr-o .ipe i.pr; Aga vei priminegresit ceea ce ai cerut, oacr ai crecrinfl necrintiti. i,-.."1i si vi se va da,.(Matei 7, 7). ,,Toal". .1,: cereri rugdndu-vi, si credeii c[ te-ati primit qi reveti avea" (Marcu 11,24).

'i\I:-ly: in 1e.ami rurburarea, focur, str'mrorarea cu care te incearcir' \ vraJma;ur i' timp ce te rogi, agazd-te temeinic cu inima in cuvin_tele ruglciunii' cu convingerea ca elJ inchid in sine comorile Duhului Sfint:adevr'ul, lumina, focuf oitdtor cte viard, iertar;;-;acarelor, orizontnemirginit, pacea qi bucuria inimii, viatii, fericire.

A ceste nume de o miretie firi searnrn, preasfdnta Trcime, sau Tatdr,Apiut. Sfanlu] Duh, sau r.iii Cuv0nrul si Duhul Sfdnr, chemare cucredinti vie. pornitidin inimi. si cu evravie, sau cdnd ni Ieinchipuim cu su_fletul, il cuprind pe Durnnezeu insuqi, ni-L aduc in suflet pe Insugi Dumne_zeu, cel in trei ipostasuri. Ele sunt de Ia Dumnezeu; ,,de la dl qi prin El gi intruEl sunt toate" (Romani l l . 36). De aceea, dacl te_ai unit cu Dumnezeu, Celin trei ipostasuri, prin credinta vie ;i prin. virruti. indeosebi prin blandete, sme_lii]t^:Tilp:0rdie-

poti si-r ceri ce doiestr, ce re va ?nvrpa Duhur sfanr si_I ceriqr tr se va da curdnd, i'tr-o cripd sau intr-un ceas, sau peste un timp, prin pur_tarea de grry[ si inferepciunea rui Dumnezeu. ,,Cere de la Mine gi i1i voi da,.(Psalmul 2, 8) orice Mi-ar cere. Fireste, 1i se va da infinit mai putin decat poa_te da Dititorul a toate, cel prin care existd toate cate sunt. ;i cum Ddtitorura toate este fiinti simpli, -necompusd, neamestecatd, El poate fi, intr_un felcuprins intr-un singur gand, intr-un sirigu. cuvdnt al nostru; de aceea crede cIun singur cuvdnt al tdu, o si'gurI ."."i", poate deveni indati, prin voi'ta ruiDumnezeu, realitate concreti. ,,cI El a zii ;i s-au g.ut, iiu poruncit si s_auzidit" (Psalmul 32,9). Adu-ti aminte de mi'unire rui Moise, cum acest om allui Dumnezeu devenise-pe'tiu faraon .Jun'n.r"u,, si cum, Ia un singur cuv0ntal sdu, la o miscare a m0inii ru, o toiogutui slu ,. pioou..uu inrr-o cripd trans_

394

formari si aparitii minunate. O, Dumnezeule mare, Dumnezeule preaslivit,Durnnezeul minunilor, al milelor, al induriirilor, al negriitei iubiri de oameni!Slavd Tie. acum si pururea qi in vecii vecilor! Amin.

rlrufia se ntanifesti in credinti prin aceea ci trufasul cuteazii si seI faca pe sine judecitor credintei si al Biserici i , spundnd: asta nu cred.

asta n-o recunosc, asta o consider de prisos sau inutill. asta mi se pare straniesau ridicol l . Trufia se mai vldeste in credintir si prin l ludirosenie. prin con-vingerea falsi cI qtii tot, desi stii foar-te putin. sau esri de-a dreptul orb, su-feri de orbire duhovniceascl: astea nu merita citite, spun lucruri de rnultilvreme ,stiute; nici cu predicile astea nu rnentd si-ti pierzi timpul; mereu ace-leasi lucruri pe care le stiu de rnult. Supremul stadiu al trufiei omenesti searati atunci cdnd un muritor oarecare cuteazii si se compare cu sfintii. nu lerecunoaste rneritele. minunatele lor desivirstr i . dobAndite de ei prin nevoin-[[. cu impreunl- lucrarea harului lr-r i Dumnezeu: deslvdrsir i cu care insusiDumnezeu i-a incununat si i-a preaslirvit . Zice acela: de ce s[- i citesc. de ces[ m[ rog lor? Sunt oarneni ca si urine. mi rog L'nuia Duntnezeu: el nu t ineseama ci Dumnezeu insusi ne porunceste sir apellnr la rusi iciuni le drepti lor., ,Din dragoste pentru el, voi f i ingiduitor" ( ior ' 42. 8).

6 acI te rogi Maici i Domnului f ira a-t i indrepta inirna spre ea. cuI-l suvsnitl evlavie. sirntind g0nduri viclene si hulitoare, atunci spune

cu glas tare aceste cuvinte de preamlrire, dupl vrednicie: ,,Tu, StipAni, e;titoati lumin[. sfinlenie, bundtate, inlelepciune; toate iti sunt cu putinll caMaicI a Celui Atotputernic; Tu singurd egti intru toate desivdrsiti, ca Maicia impiratului Slavei, Celui intru toate deslvArsit!".

l lecredinta se di pe sine singurl in vi leag cd este mincinoasi si nuI \ are nimic comun cu adevirul; o inimi necredincioasd nu are liniste.

este agitatl, slabi, precari; credinla, dirnpotrivl, este linistitl, blAnda. mI-realI, sigurl

1-l And te rosi Domnului sau StIpAnei Doamne, ingerilor sau sfintilor.rr.-, sI nu ai aerul cI . . le dai de lucru" ca sl-1i irnpl ineascd cererea. a ta

sau a credincio;ilor, ci fii convins c[ asa cum ti-e tie lesne s[ te gdndesti laceva bun qi de folos, tot atat de lesne Ei de simplu ii este Domnului sd deacele bune poporului SIu, pentru ruglciunile Preacuratei Maicii Sale, aleingerilor ;i sfintilor. $i intrucAt Dumnezeu este Bunitate. revirsati prisosi-tor s,i la nesfar$it, El vrea si cautd si-qi transmiti bunltatea creaturii Sale, cuconditia ca noi si venim la El cu credint5, nidejde si dragoste, ca fiii la Pa-rinte, recunosc0nd ci suntem coplesit i de plcate. slraci, l ipsi l i , orbi duhov-niceste, neputincio;i atunci cdnd nu ne vine El in ajutor.

395

0nd te rogi ratilui, Fiului si Sfintului Duh, lui Dumnezeu cel in\-'Treime, nu-L ciuta in afara ta, ?ncearci si-L vezi in tine, triind in

Tine, ca ;i cum te-ar pitrunde si te-ar cunoaste in chip desrvarsit. ,,Nu qtiti,oare, ci voi sunteti templu al lui Dumnezeu (al lui Dumnezeu in Treime) sici Duhul lui Duninezeu locuieste in voi?" (1 corinteni 3, l6); ,,voi agezalocasul Meu in mijlocul vostru, (...) voi umbla printre voi, voi fi Dumnezeulvostru" (Levit icul 26, r l-r2 comparr cu 2 corinteni 6, 16, 1g). , ,Doamne.cercetatu-nr-ai si m-ai cunoscut", zice David (psalmul l3g, l).

T) ".r. te ro-qi avdnd in suflet indoiali c[ vei obline ceea ce ceri, adu-fi

r/ x111in1g cr la Dumnezeu toate sunt cu putinyd, cr iti poate da orice,in afari de rru. care e paftea diavolului; ci insuii faptul cr ai cerut ceea ce aicerut devine, in ceea ce te priveste, o garantie nestrrmutati a indepliniriicererii. Eu as putea si pun la indoiali realizarea unui lucru pe care mi-l pro-pun, la Domnul insi, toate sunt, in mocl sigur, cu putinti, fiindci numai la Elrntentia, glindul devine de indat[ fapti, daci vrea sr fie. Dar chiar si cu noi sepoate petrece acelasi lucru; cuvdntul prin care cereln ceva si cuprindl in sine,viftual, obtinerea acelui ceva. impreunr cu Dornnul-cuvintul, pentru a-ti in-deplini cererea, lucreazd TatIl-Creatorul gi Duhul Sfint-Siv0rEiiorul. AdaugIposibilitrtii de a-ti indeplini cererea;i nemrrginita bunitate prin care Domnulni Se aratir ca Izvor nesecat, ca insisi Existenta si ca cel ie face si existetoate. EI este Dumnezeul darurilor, al milelor si al indurdrilor. ,,cereti si vi sevir da: ciutati si veti af la; batefi si vi se va deschide,,(Matei 7,7).Maiadauglla aceasta intelepciunea lui Dumnezeu, care, atunci c0nd di, stie sr alealipentru noi ceea ce este mai bun, ceea ce se potriveste mai bine stdrii noastresufletesti si trupesti. Tie ti se cere insi convingere nestrimutati si neindoiel-nici ci Dumnezeu poate sa-ti incleplineascri cererea, cu conditia ca aceasticerere sa fie spre fblos, si ceri cele bune, nu cele rele. ,,Tatil vostru cel dinceruri va da cele bune celor care cer de la El., (Matei l, Il).

rprufia in cr ' .-dintI se vadeste si prin nerecunoasterea greseli lor. pripI modul fariseic de a re jusrif ica si de a te l luda pe sine; prin nerecu_

noasterea milelor lui Dumnezeu, lipsa de recunostintl fati de Dumnezeup,entru tot binele pe care ti l-a dat; prin nerecunoasterea necesitdtii de a daslavr mrretiei lui Dumnezeu. cei ce nu se roagi Dumnezeului atotputernic,,,Durnnezeul duhurilor qi a toatr frptura", cel ce este Viata insigi, nu seroagi clintr-o tiinuitl trufie.

|/f a{ te rogi lui Dumnezeu, trebuie si concentreziintine o credinti

ll-, atat de puternicr si de trainici, incdt sd poati infr0nga orice indoia-lI, oric0t de anevoioasi ;i chiar imposibill ti s-ar pdrea satisfacerea cereriipe care o faci. Pentru aceasta sr ai mereu inscrise in inimi cuvintele: ..la

396

Dumnezeu toate sunt cu putintl" (Matei 10,21). Trebuie sI nrai ai si convin-gerea cd Domnul pe toate le irnplineste; ci El este prin insirsi firea SaDragoste gi Bunitate; ci a crea, a dIrui, a rnilui, a ru0ngAia, a ne indeplini ce-rerile sunt acte proprii firii Sale dumnezeiesti. .,Si toate clte veti cere rugin-du-vI cu credinli veti primi" (Matei 21.22: vezi si Marcu 11,24). Miii tre-buie si-i impui inimii tale. cu f'ermitate. sI nu minti. fiecare cuvint si tAs-neasc[ din strlfundurile ei, dupl cum s-il spus: ..Dintru adincuri am stri_eatcdtre Tine, Doamne" (Psalmul lZ9,l). Acl ica si te ingri jesti cum nu se poaternai bine ca rugiciunea sii-ti fie adeviratl. pe misura adevirului si sincer-itilii care di specificul fieclrui cuvint al ru_qirciunilor alcltuite de SfintiiParinli qi pe care iubirea le face aclevlrate.

ii rivnitor spre iubire, toate trec. r.rurnai iLrbirea rlrnine vesnic, caDumnezeu Insusi, Care este Iubire.

0nd te rogi pentru vii si mor-ti zicinclu-le fiecirruia pe nunte. trebuiesI rostesti aceste nume din toatl iniuta. cu clragoste. ca si cunr ai

purta in suflet chipuri le persoanelor pe care le ponrenesti. . .preci iru o doiclingri jeste de f i i i si i" (1 f 'esaloniceni 2. 71. cunoscinrl ci ei ne sunt mirclularenoui insine si midulare ale lu i Hr istos (Efeseni l . 1,5: -5. -10).Nu sta bine sile pomenesti numele inaintea lui Dunrnezeu nunrit i r 'Ll surr. fr ir l part iciparea

;i dragostea inimii. Trebuie s[ inteleei ca Dumnezeu vede ce aven in inimlgi ci persoanele pentru care ne rugirm asteaptl de la noi. in virtutea iubiriicrestine, compasiune ;i dragoste friileasci. Este o diferentl ca de la cer lapdmAnt intre sirnpla, indiferenta enumerare de nume si pomenirea lor din ini-m[; iar numele Domnului insusi. al Preacuratei Sale Maici, ale ingeri lor sisfinlilor trebuie chemate intotdeauna in chip deosebit. cu inirni curatir. cucredinli, cu dragoste arzitoare: in general. cuvintele rug[ciunilor nu trebuiespuse doar cu gura. ca;i cum ai bolborosi ceva. rirsfoind o carte, sau ai nu-mlra bani. Trebuie ca vorbele sI porneascl din gurl ala cunr tAsneste apa viedintr-un izvor, si fie vocea sinceri a inimii, nu haini de irnprumut. nu lucrufdcut cu mAna altuia.

\ /ia{a este o;tiinfi din care putem invlta nulte. Nirnic mai greu de-V cat a parcurge aceasti stiintd - calea cea ingusti. poafia cea strim-

tI. Cel ce ?n cei qapte ani de ucasii sau la scoali n-a invitat credinta, frica deDumnezeu si un mod de viata cucernic, aceluia ii va fi fbarte greu si treaciprin ;coala vielii. Unul ca acesta, desi se va fi arltat capabil la invitlturi,bine pregdtit, apreciat pentru calitllile sale, poate rimdne repetent la scoalavietii. Mai mult chiar, uneori nu e bun de nimic, din cauza caracterului sIunecomunicativ si a egoismului, nici in viata de faniilie. nici in cea sociall.Din aceasti pricini suferl. nu arareori isi rateazi viatit, se scufundl in val-

391

unle manl, ca o corabie incircati cu o prea grea povari, rimasi frri cdrmrpe vreme de furtuni, firi par0me si firi vele.

A du-ti atninte

^cd e-;ti fiinti cuvdntltoare. ci totul a fost crear si existl

,( \prm cuvint. In el sii ai credintr nesoviielnicd, convins ci a face saua preface ceva, prin cuvdntul rostit cle tine si cu puterea lui Dumnezeu, esteun lucru foarte firesc; de aceea si-i po4i cuvantului cel mai mare respect, srnu-l_iei in de;ert ;i, mai cu seami, si nu-l folose;ti drept unealtl a minciu-nii. Pe cei se spun neadevdruri, Dumnezeu ii os0ndeste-. o, Dumnezeule almeul Lumea spirituali si lumea materiald sunt create si existi prin CuvAntuldumnezeiesc care, impreuni cu Tatil gi cu Duhul sfdnt, este Fiinti simpli,Duh, Unirne, inchinatl in Treirnea Ipostasurilor.

1r and ceri de Ia Dumnezeu cele bune, crede ci Dumnezeu este totul\-, pentru to[i; de-l ceri sindtate, crede ci sinltatea ta este El; de-i ceri

cfedintd. credinta ta.este El; dragoste? El este dragostea ta! pace si bucurie?El iti este pacea si bucuria! Ajutor si biruintd orupro vrijmasilor vdzuli ;inevdzuti? El iti este cel mai puternic ajutor! orice bine ii vei cere, El esteacel bine, ;i dac[ va considera cr-ti este de folos, te va face parraE aceluibine; iti va fi tie El insusi acel bine. ,,Dumnezeu iti va fi toate in tot,, (cf. ICorinteni 15, 2g).

pe buzele unora cuvdntul este duh ar vietii, pe ale altora - literrI moartr (inteleg in tirnpul rugrciunilor si predicilor). ,,cuvintele pe

care vi le-an spus sunt duh si viati" (Ioan 6, 63). cu adevirat aqa trebuie irfle cuvintele noastre, fiinclci suntem chipuri ale cuvantului lui Dumnezeu.

A o. cuur trlie.5te trupul respirAnd aer, tot a;a trlieqte si sufletul,,( \respr. i 'd rni lele lui Dumnezeu. Asa cum un tati si o mami cor_

siderr drept ceva obisnuit. flresc. necesar.sr-si hrdneasci copiii cu o bucatide piine sau cu un peste - hrana cea mai obi;nuiti - si nu le cli in loc dep0ine piatri si in locde peste $arpe, clesi dupi iire sunt rii si vicleni, cu atdtmai mult Tatrl nostru cel ceresc, Bunitatei intruchipati, ,,va da cele bunecelor care cer de la El" (Matei 7, Il).

A $u cum pe pimant exist i i belsug de ape. la indemdna celor insetal i .-1a. ca'e vin la ele si le folosesc in clar, urild.r"o ;i Domnul, cel ce este

ocean de ape duhovnicesti; vino la El si adapi_ie de toate cele duhovnice;ti,plin de adeviratr, neinfricati, purernicr credin$. soarbe din toati inima si tevei adipa cu apa vietii, cu iertarea prcatelor, cu pacea congtiinfei. Fere;te-tede indoialr. Ea te lipsegre de mijloicele de a sorbi toati *ilu tri Dumnezeu.

11aci iti va lipsi credinfa neclintiti, neinfricati in Dumnezeu, celr-l atotputernic qi atotbun, nu te grrbi a-I cere sd-ti dea vreun bine; alt_

minteri diavolul te va rrpune si te va liga din pricina putinei credinte sau a

398

necredintei, ca sI nu-ti poti duce la bun sfdrqit rugiiciunea si te vei indeplrtade la fata lui Durnnezeu rusinat. deznldijcluit si intunecat la suflet. Nu flusuratic, superficial, cautii sI-ti apreciezi potentialul sufletesc. clupl cuv1n-tul Domnului. sl-ti cintlresti credinciosia, sL vezi daci ai ,,toate cele soredesrvirlire". De nu Ie vei avea, vizand aceasta, demonii vor ride de tiie.spunOnd: ,.omul acesta a inceput sii facd ceva, clar nu poate duce p0ni lacapdt"*. Deci inainte de a te ruga, scruteazi-te pe sine, apreciazi-ti griclul clecredinti si de-ti vei gisi credinta indestulltoare, vie, putemici, neinfricatii,apropie-te cu incredere de tronul harului, ca si iei mili si si afli har, spre aju-tor la timpul potrivit. (Evrei 4, l6).

T) upd cunt in universul material, Domnul igi revarsd asupr-a noastreilt' si a piunintului binefacerile Sale prin cildura si lumila soarelui si

prin toate cele pe care acestea le atrag dupi sine - in aer, in apl, in lumeavegetall si animall - a;a si in universul spiritual. Domnul ne clfiuieste ne-mij locit binefaceri le Sale, lumin0ndu-ne mintea si inima. ajutindu-ne. rn0n-tuindu-ne, miluindu-ne si pirzindu-ne prin harul Sau (prin sf int i t i i SIi sluj i-tori), sirvir$este tot binele prin ni i j locirea supusilor SIi. ingeri i . numit i . .du-huri slujitoare", prin sfintii SIi si cu deosebire prin nrijlocirea PreacurateiSale Maici, cea mai presus de toati fiiptura. prin patriarhi. prooroci. apos-tol i , ierarhi. mucenici, cuviosi. drepti si tot i sl lnt i i . Aceste f i inte sf inte i l slu-jesc pe Dunrnezeu intru mcntuirea noastri. ,,ingerii, oare, nu sunt toti duliurislujitoare, trimise ca si slujeasci pentru cei ce vor fi mostenitorii mdntuirii?'(Evrei l, 14). Ei sunt razele luminoase. gdnditoare ale vesnicului Soare alAdevirului - Dumnezeu. cum si nu-i chemlm in ajutor, si nu ni-i facemmijlocitori pe aceste fiinte bune cirora Dornnul insusi le-a dat harul de a slujimdntuirii noastre? SI nu ne incredintlm bunlvointei si grijii lor? N-ar l-iaceasta contrar chiar si regulilor de buni-cuviintl ale vietii in societate?

T uteranii spun: ,,De ce si le cerem sfint i lor si se roase pentru noi?I-rPutern sI ne ruglm noi insine lui Duninezeu! Se coltrazic ei insrsi:

atunci de ce ?i cer pastorlrlui si se roage pentru ei? Rugati-vI flrrj pastor daciraveti fiecare acces la Dumnezeu qi nu vI sunt de trebuinti clerici sfintiti careszi se roage pentru voi l" CAt sunt de orbi l Zic:,.Ruglciunea cirtre sf intr esteidolatrie". Nu este adevlrat. Nici unui sfint nu-i aducenr cinstire. ca unui,,dumnezeu", nici unui sfant nu ne rugim asa cum ne rucirn lui Dumnezeu.ci ii cerem doar sir se roage pentru noi. Existi in asta vreo umbri de idola-trie? Dupi cum le cereln sfinlitilor slujitori si se roage penrru noi inaintea luiDumnezeu, tot ala le cerem si se roage pentru nor si rugitorilor ceresti. careau mai mare indrltznire inaintea lui Dumnezeu. pentru nemirginita lor iubire

* Tr inr i tere eronat i : , . I -uca 1 l . 28-30"

399

de Dumnezeu: acolo in ceruri, ei duc mai departe lucrarea inceputd pe pi-rnant, ii dau o dimensiune mai ampri., o pot face cu mai multi put".", tina.;nu nai sunt apisati de povara ;i rutina trupului. Sfintii, desi cilltoria lor pepdmint a luat sfirsit, continuii si triiascd. ,,Dumn.zeu nu este Dumnezeu alnroftilor, ci al viilor, clci toti triiesc in El,, (Luca 20,3g).

f-lomnul este cu tine. Binecuv0ntati eqti tu intre femei,,(Luca l,,,r-,,38). Domnuleste cu orice suflet credincios si cucernic, impreunr-

sederea Domnului cu Fecioara Maria, p0ni cand ea l-a avut in pdruece peMdntuitorul. nu este o particularitate doar a vietii Sfintei Fecioare. Domnuleste cu orice suflet credincios, Domnul este cu tine! Aceste cuvinte pot fispuse oricirui orn care pize;te poruncile lui Dumnezeu. Domnul se afli inpr:eajma fieclruia dintre noi; noi insi suntem departe de Domnul cu inima,cu mintea, cu intentiile, cu strrile noastre sufleteiti, cu vorbele ;i cu faptelecare nu tin le-qea lui Dumnezeu. ,,Iati, Eu cu voi sunt in toate zilele,pane tasfirsitul veacului" (Matei 23,20).Adicd cu fiecare dintre voi, in oriceireme,Ia toate neamurile, in toate timpurile, pe toati intinderea pimAntului pdnr lasflrsitul veacuri lor.

Q unt in Dumnezeu, cu Dumnezeu, inaintea lui Durnnezeu, sub Dum-LJ nezeu. El este viata mea. pentru a ne asigura existenta prmdnteasci,

El ne-a dat aerul gi apa, a ficut si face si creasciiele de trebuinlr hranei, iarpentru sufletul nleu prerutindenea este si pe toate le irnplinegte. El imi este ;iaer. si apr. si hranr, si biuturi. Mi aflu, umblu, stau, dorm, min0nc gi lucrezin aer: cu atet mai v0rtos mi aflu mereu ;i in orice loc cu Dumnezeu. ceeace alll spus clespre Dumnezeu reprocluce la figurat ceea ce am spus despre aerIa propriu. Nu potr respira cu gura inchisl si istupAndu-ti nirili. pentru vialain duh ai nevoie de rugirciune. pentru ca rugrciunea si-1i fie sinceri ;i si-'ticuprindi pe de-a-ntregul sufletul. trebuie si fie concentratii; pentru a fi aga,trebuie.si-i porri de grija inimii, sij-ri concentrezi si sa-1i indrepli mintea siinima crtre unul Dumnezeu, si ti le indepirtezi de orice neadevrr, duplici-tate, si. nu ti le legi de cele pirrndntesti.

/-r.u tnai gl'avi si mai persistenti riiticire a inimii noasrre cu care tre-\r.-, buie sI ne luptim necontenit viata intreagr, seara, dimineata, ziua,

este convingerea nemirrurisitl cI putern face totul firi Dumnezeu si in afaralui Durnnezeu, cdndva, undeva, micar o singur[ clipi. Iati de ce inima tre-buie si ne stea rnereu in Dumnezeu, de la care ef se indepdrteazd, mereunetrupeste. cea nai mare izbdndi in viata duhovniceascr a repunat-o cel cepoate exclama pe drept precum Ana, mama lui samuel: ,,Bucuratu-s-a inimamea intru Dornnul, inlltati a fost fruntea mea de Domnul Dumnezeul meu sigura mea s-a deschis larg asupra vrijmasilor mei, cici m-am bucurat deizbindirea Ta" ( l Regi 2, 1).

404

I nu uitlm c[ viu este Dumnezeu, Cel ce dI viatl tuturor, cI vie esteMaica Domnului, ci vii sunt ingerii si sfintii, cd ne asculti. intru

Dumnezeu.

p ugAndu-v[ in Duhul Sfint" ( luda I, 20). Duhul SfAnt este aerul,,1\ sufletului. Iisus Hristos este hrani ditltoare-de-viati. iar Duhul si

Fiul sunt nedespirtiti. Ei ne sunt de trebuinti deopotrivl. ca aerul si ca hrana.fiind nedesplrtiti unul de altul, dupii cunr Duhul ;i Fiul rimAn nedesplrtiti siin lucrarea Lor in noi. Iar Durnnezeu-Tatll. prin Fiul si Sf6ntul Duh. lucrea-zi cu bunlvoire, ca inceput si Pricina a lor.

(- ri ce s-au atins da imbrlclmintea N{intuitorului s-au ficut sdndtosi.\.-, De ce. oare si astizi. cei ce folosesc apa sflntitl se vindecl? Crucea

cufundatl in apd, cu'ruglciunea creclintei, este intocmai Dornnului insu;i,Care dI viatl. DupI cum iurbrirciimrntea Mintuitorului era pdtrunsd de vialaSa, tot asa si apa in care se cufuncl.i crucea ditirtoare-de-via1I se pitrunde deviati si de aceea capdti puteri tlrnlcluitoare.

\J imic nu ne este mai aproape dec0t Dumnezeu. El este DumnezeuiI \ in imi lor , in ima [ i ind. lu rundul e i , lucrul cel mai upropiat noui , este

insirsi fiinta noastri, esentialul clin noi.

l\ 71 ergeanr sI slvirsesc slujba Lltreniei. Soarele rlslrise si i;i reflec-lYIta razele in sticla unui f'elinar atlmat de un stilp. Se reflecta atit

de clar si de intens, incit trebuia sa-ti feresti ochii, nu te puteai uita asa cumnu te po{i uita la soare. Cugetam in sinea mea: dacl soarele creat, material,se reflectd cu o strllucire atit cle intensi intr-o bucltici de sticll transparenti,cum si nu se reflecte Soarele cel necreat. imaterial - Dumnezeu, in inimaomului care n-a cunoscut pircatul (vorbesc in principiu), s[ nu Se reflecte cutoatl strilucirea in sfintii SIi, in virtutea unirii cu El, a dragostei fat[ de El,curititi fiind ,,de toati intinarea trupului ;i a duhului, desvirsind sfintenia. infrica lui Dumnezeu" (2 Corinteni 7, 1). Da, El se reflecti, in plenitudineasplendorii Sale, in sufletele ale;ilor Siii si aceste suflete curate, aceste chipuriale lui Dumnezeu, ca si sticla transparentl, strllucesc ca aurul la soare. custrilucirea diarnantini a celor urai curate ape. Strilucesc insl pentru Dumne-zeu si pentru ingerii SIi, farl a-si arlta strllucirea oamenilor. dupl iconomialui Dumnezeu, striilucind loru;i prin lurnina credintei. a vir-tutilor. asemeneaunei lumAniri puse intr-un sf-esnic. luminOnd o incirpere si pe toti cei aflati inea. MI mai gAndeam si asa: daci soarele creat se reflecti in geamul unui feli-nar, cum s[ nu se reflecte oare Soarele imaterial. in chip deplin si fiintial, inpreacuratulTrup Si Singe al Domnului. in altar. prin lucrarea Duhului Sfint,Ditltorul de viatl? Da, lucrarea Sa se reflectir aici toatI. intru totul si cu toatldragostea Sa. deoarece,,CeL r:e niirthrtcciT-rupul Meu si bea SAngele Meu-?ntru Dumnezeu - rdntAna - in Dumnezeu si Dumnezeu tn el" (Ioan 6, 56).

401

espre rugdciune. Rugrciunea este o cerere fiicuti in pofida trupuluinostru trufa;, care isi atribuie toate siesi. Este o multumire adusr

lui Dumnezeu pentru nenum[rzrtele Sale binefaceri, inirltati in poficla nesim-tirii trupului nostru. O preaslivire flcutl in poficta omului trupesc, care cautzjslava doar pentru sine. Rugiciunea este dovacla faptului ci sunt fiintl ratio-nald, creatd dupd chipul lui Durnnezeu, acest chip fiinclu-mi chezlsie a vii-toarei rnele fericiri gi indurnnezeiri. Stiu ci sunt creat clin nimic, ci nu in-semn nimic inaintea lui Dumnezeu, ci neav0ncl nimic cle Ia mine, din milalui Dumnezeu sunt persoani, arn ratiune, am inimi, vointir liberl si, folosin-du-md de ratiune gi de libertate gi indreptAndu-mi inirua spre El, pot sI-nisporesc in mine infinita-I impiratie, treptat si clin ce in ce mai rnult, pot sl-nriinrnullesc darurile pe care mi le-a dat, sI sorb clin El ca clintr-un izvor nese-cat, fiiri de moarte, tot binele spiritual si material. incleosebi pe cel spiritual.Rugdciunea imi spune cI sunt chip al lui Durnnezeu si cI, situcndu-mI cusufletul intr-o relatie smeriti ;i nobili cu Dunurezeu, cle bunlvoie, pot sl-rnisporesc la nesfe.rsit darurile duhovnicesti pe care mi le-a clat Dumnezeu si, inacest chip, mi pot deslvArqi la infinit, imi pot spori la infinit aseminarea cuDumnezeu, fericirea cereasci cireia ?i sunt hirlzitl Ruglciunea este semnulsupremei demnititi la care ne-a ridicat Creatorul. Dar. in acelasi ti1rp, ea imiaduce aminte de nirnicnicia mea (sunt creat din nimic, ninric nu-mi iparline,de aceea mi si rog lui Dumnezeu pentru toate), ca ;i de suprema-mi noblete(sunt chip al lui Dumnezeu, ?ndumnezeit. mii pot numi prietenul lui Durnne-zeu, ca Avraanl, pdrintele celor credinci<lsi, cu conditia sI crecl neclintit inexistenta, bunitatea si atotputenricia Dumnezeului rneu, si mi asemiin Luiin aceastl viatl prin fapte de iubire ;i cle nrilosCrclie).

I aci ne rugim de fiecare data cu ciildurr, ajungenr si credem sincerL" si nesoviielnic in nemurirea sufletului nostru si in fericirea veacu-

lui irnaterial ce va sii fie. Fiindca toatd bucuria rugiiciunii omul o soarbe dela Dumnezeu Duhul; toatd puterea si-o trage cle la El ;i, prin harul lui Dum-nezeu si de la Maica Domnului (Ea ne izbiveste din nevoi sufletele, ne dIpace, ne bucuri, ne dI vigoare), de la ingeri si de la sfinti.

I\T u stiti. oare, cr voi sunteli templu al rui Dumnezeu qi ci Duhul lui, ,J. \ Dumnezeu locuieste in voi?" ( l corinteni 3, 16). , , Iar daci Hris-

tos este in voi, trupul este morl pentru picat; iar Duhul, viati pentru drepta-te" (Romani 8, 10). Fratilor, fili cu luare-arninte si cu evlavie fali de outrutSfAnt Care slllgluieste mereu in voi ;i nu uitati ci taina si minunea invieriivoastre din morli se va sivargi prin acelasi Duh, cel ce viazd, acum in voi,prin harul si darul lui Hristos. ?n virtutea Botezului cu apI si cu Duh, a poci-intei gi mai cu seamr a impirrisirii cu de-viatij-frcltoarele Lui raine.

402

umnezeu este Adevirul; ;i ruglciunea, si viata noastri trebuie si nefie adevirate. Dumnezeu este Lumini. Si rucdciunea trebuie sI-rni

fie flcut[ in lumina inimii si a mintii. Dumnezeu este Foc] si ru_elciunea sitoatd viata mea trebuie si ardi ca flacira. Dumnezeu este libertate desiivdr-;iti; gi ruglciunea trebuie s[-mi fie liberi. prin revirsarea nacstivilitd a ini-mii. Cdt de bogat este sufletul omului. Doar sd-si indrepte gOndurile, din toa-td inima, citre Dumnezeu, sd doreascd. din toatd inima, a se uni cu Dumne-zeu gi indati Dumnezeu va fi cu el. Si nici un perete, nici un zivor detemnild, nici un munte, nici o prdpastie nu vor putea sta impotriva acesteiuniri. Atunci Dumnezeu va fi cu tine, asijderea ingerii si sfintii; impreunl cuDumnezeu ei vor sta toli inaintea inirnri tale. ca prieteni apropiati, ca rudescumpel O, cAt de bogat este sufletul omului!

n uhul este atAt de subtil, incit poate pitrunde prin orice creaturi,I-,f mateliald sau spirituali. prin toate ..duhurile" rationale si prin toate

sufletele neralionale, prin corpurile ceresti. prin pimAnt. prin toati materiaorganicl si anorganicl, flrl s[ intAmpine vreun obstacol. fiind totdeauna maipresus de ele si ddndu-le viat i . ca Duh ai lui Dumnezeu. sau penetrind cuuqurinli orice materie, firti a-i da viata. precunt luLrntii. pietrele. peretii, ca sicum n-ar intAlni nimic in cale. Prezenta lui Dumnezeu se vddeste chiar dacirfaci abstracfie de orice alti realitate de naturi spiritual[ sau materiall. Deaceea pot spune oricAnd cd sunt cu Dumnezeu, inchipuindu-mi cii sunt numaieu cu El. , ,Ci Tu cu mine esti" (Psalmul 22.4), spune psahnistul. . .Eu suntcu tine" (Faptele Apostolilor 18, 10), ii spune Domnul Apostolului Pavel.

J) ugindu-ne sirguitor, stdnd in picioare sau sezAnd. culcat sau mer-I\gind. ne simlim uneori cercetati . dintr-o clat l de Duhul Sir inr. i i

,,auzim" glasul, ne ddm seama ci ne pitrunde in suflet, in iniml, intocntaicum a venit Domnul la apostolii SIi, trecdnd prin pereti, dupi inviere: lu-qeazd fulgerltor, precum curentul electric;i chiar mai repede ca acesta: siatunci incepi sI te simti nemaipomenit de usor, fiindcl ti se dezleagi dintr-odatl legdturile plcatului, incepi si-1i regreti plcatele, te sinrtr pitruns deumilinld, de pace, de bucurie. Ia seama, cdnd ingerul a venit la Petru ca sii-lelibereze, a pltruns in temnita zivordtl; usa era incuiatir. stra3a statea cle ve-ghe in fala ei. $i totu;i, ingerul s-a aritat intr I clipita si toati incaperea astr i lucit de lumini. intocmai si Duhul lui Dumnezeu poate intra fuleel ' i tor incasa sufletului nostru, care este trupul, umplind-o de lurnini,.

1l are cum pot sd ne audi sfintii? Ne aud fiindcii sultt una cu noi inrr.-,rDuhul SfAnt,,,gi acestia in Noi sI f ie una" ( loan l l .2l), ca nridu-

lare ale Bisericii lui Dumnezeu, al cdrei Cap este Hristos ;i care primeste via-td de la Duhul Sfint. Sfintii ne vdd si ne aud intru Duhul SfAnr: noi cu ochii

403

si urechile noastre trupesti vedem qi auzim cu ajutorul Iuminii si aerului. Darvederea si auzul de naturi trupeasci sunt imperfecte fati de vederea si auzulde naturr duhovniceasci. Multe obiecte nu le putem vedea de la mare dis-tantd, nu auzim multe sunete indepirtate. Vederea duhovniceascd, auzul du-hovnicesc sunt desivarsite. Lor nu le scap[ nici o mi;care a inimii, nici ungand, nici un cuvant, inten{ie, dorintr. Fiindcd Duhul lui Dumnezeu - cel incare petrec, in care ne vld ;i ne aud sfintii - este desivirsirea si cunoastereaabsolutd, vede si ande tot, fiindci ,,pretutindenea este".

T) esp''e puterea rugrciunii. Ea poate, de pildr, si deschidi si si inchi-L', ,Ja cerurile, si prefacl focul in roui. A cui rugiciune are putere

deosebiti? A Maicii Domnului (,,cu atorputernicele rugiciuni ale sfintilorSIi"), ale sfin{ilor din cer; pe pimint, ruglciunile preofilor, ei fiind pusi cleDumnezeu insu;i in fata prestolului Siu, ca si se roage pentru ei Ei pentrupoporul sru (,,pentru sine insuEi si pentru greselile poporului" - Evrei 9, 7),rugiciunile cuviosilor plrinfi, ale sihagtrilor (,,din dragoste pentru el voi fiingiduitor" - Iov 42,8). Putinltatea credintei, nidejdii, dragostei vine cre lanerlvna crestinilor fa$ de ruglciune, ca si din pricina pdcatelor, firide-legilor, necazuriior sufletesti gi trupesti.

1-1u. cel ce esti preot al lui Dumnezeu, crede necontenit, din toatlI inima in harul pe care ti l-a dat Dumnezeu ca sI te rogi pentru

poporui Sdu. Sa nu-ti fie zadamic acest mire! dar dumnezeiesc prin care poficonduce la mintuire multe suf-lete. StipAnul va da ascultare indat[ rugiciu-nii tale pentru poporul Siu, dac[ o vei face din inimi si Se va apleca lesnecu nrilostivire asupra lui, asa cum a rispuns ruglciunilor lui Moise, Aaron,samuel, ale apostoiilor. Foloseste orice clipr a rugiciunii, in bisericl, laslvirsirea Dumnezeiestii Liturghii sau a Sfintelor Taine, in casele credin-ciosilor, la oficierea Sfintelor Taine gi ierurgiilor, in tot locul si in toat[ vre-mea, ginde;te-te la mOntuirea poporului lui Dumnezeu si te vei invredniciprisositor de darea cea bunl a lui Dumnezeu.

l]ii tot atiit de convins ci in fiecare clipi a vierii trdieqti prin Ddtr-r toarea de viali Treime, asa cum egti convins ci lumina iti vine de la

o sursr perceptibili prin simfuri, ci te hrinegti cu mancare, c[ bei api, crrespiri aerul, qi acestea trei devin pentru tine una.

rf\oate cele ale lurnii materiale nu valoreazi nimic. Pretutindeni si inr toate este Duhul lui Dumnezeu, cel ce d[ viati ;i sti mai presus de

toate. CAnd te rogi lui Dumnezeu, incearca sa-ti inchipui ci universul vdzutsi toatd fiptura nu existi, ci numai Dumnezeu este pretutindeni, singur, ci nusti intr-un singur loc, pe toate le umple, le cuprinde, le face, le pdzeqte. DacInu vei ceda nici unei patimi fali de cele materiale si vei stlrui in post qi

404

rugiciune, atunci ti se va plrea cI duhul ti-a absorbit trupul ;i te vei face otnduhovnicesc si vei contempla pretutindeni in naturi Duhului lui Durnnezeu;daci te vei impitimi de cele pinAnte;ti. rnai ales de mAncare, biuturl, bani,,,te vei face om (firesc) care nu are in sine Duhul" (luda 1, l9).

fl riunde existd materie organizatl, creatl, acolo trebuie presupus ;il - f Creatorulei . f i indca rnater ia in s i r re nu are nic i un sens 1i n ic i o put-

ere, nu se poate organiza de la sine, dezvolta, nu aduce roade. Evident. nuexisti clipi in care si nu fie condusii de o inteligenti nernlrginitd, de o M0nIatotputemici.

A $a culn soarele de pe ccr isi ref lecti intrerga-i rnlretie si str i lucire.f1in puzderia de corpuri transparente de pe plni0nt ;i soarele duhov-

nicesc - Dumnezeu - a binevoit sI se reflecte in nenumlrate fiinte, in cer sipe pim0nt: acolo in ingeri, aici in oaureni. Si dupa cum lurnina - ;i cea asoarelui material * nu se irnpiedicl de corpurile solide, dar transparente, lu-minlnd prin geamuri incdperi inchise din toate pirt i le. in care nu pitrundeaerul de afari, tot a$a ;i lumina Soarelui spiritual nu se opre;te in fiintelespir i tuale, nu se izbegte de oprel i ; t i rnateriale. nici cle pereti . nici de zidurimohordte de temnit[, nici de inrensitate a n]untilor. nici de adincimea pe$ter-i lor in care se ascund de lume robii lui Dunrnezeu. nici de abisuri le plnran-tului. Ea pitrunde pretutindeni si strirluceste pretutindeni, in tot sufletul instare si primeascd lumina adevirului ceresc. (Pavel si Sila se rugau intemniti, liudau pe Dumnezeu in cintdri, si Domnul le-a ascultat rugdciunea.- Faptele Apostolilor 16,25-26).

/^r and ne rugim lui Dumnezeu, auzul SIu stI gata si ne asculte: atunci\.-, El se afld aproape de noi, asemenea icoanei inaintea cireia ne

rug[m. Este chiar in inima noastri. Prezenfa Sa llngi noi este tot atat de realica si aceea a icoanei Sale, icoana nefiind decdt o vizualizare sugestivi a fap-tului ci Domnul ne sti aproape, ne vede si ne aude, iar sfintii ne stau aproapeintru Duhul Sfdnt si intocmai ca Duhul Sfint, Care pretutindeni este si petoate le irnpline;te. Circi in ,,casa Lui (a lui l{ristos) suntem noi" (Evrei 3. 6,compar[ cu I Corinteni 3, 16; 6, 19) ;i ei ne vld si ne aud intocrnai cunt iivedem Ei ii auzim pe cei cu care stl-m de vorbl - cici pdna si vederea. siauzul ne sunt mijlocite de Duhul Sfiirl.

A [i vlzut ci pe sfintele icoane Domnul nostru Irsus Hristos estel.I.zugrlvit tinind intr-o mAni giobul puterii. in tinrp ce cu cealalti

binecuvAnteazi. Asa este si in reaiitate. Din inaltul cerului, Domnul ii cu-prinde cu privirea pe cei se se nevoiesc pe pirmlnt in numele Sdu, dAndu-letemeinic ajutor, ca un atotputemic impirat, in rizboiul lor cu vrdjma;ii mAn-tuirii, binecuvintindu-i pe alesir Sii osteni. ,,cu pace si lrucurie in Duhul

405

Sfint" (Romani 14, .ll),le rispliteste faptele bu'e frcute pe pdmdnt cucununa vielii' Stiruili deci, cregtinilor, in credintii si nidejde,,Cu o"hii atintitiasupra lui Iisus, incepitorul si plinitorul credintei,J (Evrei lz,2). care vi arenecontenit sub priviri. Din inaltul cerului vede tot ce faceti. asa cum l-a vlzutpe intaiul Mucenic Stefan, deschizAndu-i cerul si descoperindu-i slava Sa,a$a cum l-a vizut pe saul, cel ce avea si fie pavel. crruii i S-a aritat pe cerin toatr strrlucirea Sa si pe care l-a chemat cu clasul siu.

iata noastri are drept scop unirea cu Dumnezeu. in aceasti viatr,prin credintl, nidejde gi dragoste; in viata viitoare, prin dragoste

intru-tot-desdvArqiti. Luati aniinte insicurn este clenaturat acest scop uici p"prmant. de noi in;ine gi cle diavolul. Ne legirn inima de lucruri pdmantesii,in functie de preferinfele noastre pitirnage. Uneori - vai! - dragostea ni'seindreapti spre bani, m0ncare, biuturi, haine, case, inlesniri de to-t felul, sprepersoane de aceeasi teapi, uit0nd de Dumnezeu. Alteori ne trufim, ne lisrrncuprin;i de urd si de invidie, minlirn ;i atunci ne unim cu diavolul insugi, per-sonificarea riutdlii, mi'ciu.ii, trufiei, invidiei. $i c0t cle mult il mdniem pestrpdnul nostru, care ne-a creat crupir chipul asemlnarea Sa. cdt de urat schi-monosim chipul zugrivit dupi insu;i rnoclelul dumnezeiesc. Dar la aceastanu prea ne sti gdndul, rimdnem negtiutori in privinta unui lucru esenlial pen-tru noi: unirea cu Dumnezeu.

(-i.n. tli::l vrijmasii frri cle trup nu inceteazi si ne poar-re uri si nudeznidijduiascl, chiar dacd vrijma;ii cauti cu orice prel si ne ducr

la disperarel sI nu-si iasd din fire orice i i-ar intdnipla, cunoscind ci vrijrna-sii nevizuli tocmai aceasta vor: si-l faci sI-si iasii din fire, si urascri, si piz-muiascl, si-;i lege inima de bani si cle obiecte materiale. Trebuie insl si firncu mare atentie fatd de sine, fiindcl de multe ori vrirjrnasul se ascunde in pro-priul nostru egoisrn, lisand impresia c6lucreazra spre binele nostru, cdncl defapt vrea si ne dea pieirii. cel mai s0rguincios lucreazl s[ ne zdruncine ni-dejdea crestineasci. si ne amintirn doir cle cei ce igi pun capit zilelor, prinspdnzurare, prin inec, prin alte mijloace, sau de alcoolici etc.

5 omnul

1 r.o-rlir cuvAnt de figiduintl, ;i cuvAntul Lui se va impri'i.

r:' Domnul di legile naturii, statornicia ;i nestrlmutarea lor, ca pe odovadl a adevirului f[gicluintelor sale.

I ti simtit in trup, pe vremea ruglciunii sau la citirea cuv6ntului lui-{]LDumnezeu.;i altor ci4i cu continut sfintit (ba citeodati ;i a unor

cd4i lumegti cu conlinut bun, unde, spre exemplu, este crescrisi o inicmplarecare infiliseazi lucrarea Proniei lui dumnezeu asupra oamenilor) sau in vre-mea discutiilor evlavioase, g/as cle rdcoare subyiri, incdt parcr v-a strrbituttrupul un curent electric? Este cercetarea durnnezeiascr. Glas de rdcoaresubtire, ;i ctcolo va fi Domrtul (3 imp. lg, 12).

406

a zidirii.

and te rogi Stapinei sau vreunui sfdnt, sii ai gindul neclintit ci estimidular al Bisericii, in care Strpina este piatra cea mai insernnatiince piitoarea z,iclirii ce le i gdncl ire (Acatistul preasfintei Nlscdtoare

de Dumnezeu, icos l0), si si stii ci esti strdns legat lluntric de toti locuitoriiCerului, ca piatrl a zidirii, desi esti nroale si neintdrit. Astf'el intelegdndu-tepe tine insuli, vei pricepe de ce rugiciunile ajung at0t de usor la sfinti: cu totiisuntem sub un singur Cap - Hristos - si cu totii suntem insufletiti cle un sin-gur Duh al lui Dumnezeu.

f) omnul este pricina gi reazimul statomic al vietii organice a trupuLri

L' meu prin lucrarea plirndnilor. stomacului, inimii, venelor, rnuschi-lor, precum si al viefii duhovnicesti organice a duhului - prin minte si gdn_dire. prin luminarea inimii de Lumina Lui.

(^ le minuttat l este t l r ia c ledir t te i . c ic i s i rnt pe Dumnezeu ca pe o real i -\-, tate vie, cred in El din adincul inimii si Dumnezeu este cu mlne.

c0nd fac dovadd de pocrinli penrru pacatele mele cu credintd in El. Dumne_zeu este cu mine; cand imi vine un eand bun. Dumnezeu este cu mine: unsirntirndnt evlavios, Dumnezeu .r,. iu mine. Diavolql insi !r4! palruqde inyfle! prin neincredele, prin frici, trufie. n..r.oat,,t.,id"t"t., avirilie, pizni.Puterea pe care a clpitat-o vrdjmasui asupra rnea ii vine, asaclar. chiai de lamine. Da$ suql j!9nt insd cu nrine insumi si caut sii am mereu in minte nu-qelsulsllttg'rii ffidi neputin_cro*s, nu va putea si mI vatiime infuii u,r ctrip.-

fl autr..sa te impotriveqti la tot ce ar 'rea

sd faci vrrjmasul nevizut.\r*-, Dacr te indeamni spre trufie. spre laudi de sine, spre blrfirea

aproapelui, smereste-te, fd-te pdm0nt, fd-te pulbere, osandeste-te cit maiaspru, iar pe fratele tdu laudi-l din toati inima. Daci fi-atele tiu. pus la calede vrdjmaEul, se poarti cu tine trufas si cu ruurate. tu poalti-te cu el srlentsi iubitor. Dacr vrljma;ul te indeamnd spre zgar.:."i..Jii generos si inda-toritor' FI asa in toate ocaziile gi te vei invreclnicr cle urare clar de la Duurne-zeu, pe care il vei descoperi tu insu{i cu ochii inimii. Dacir iti lipseste ener-gia lduntrici de a te purta asa, considerCnd cii vrajmasul e prea purerrlc. ro1-gd-te Atotputernicului in toatl vremea si in tot ceasul li El te va aJura.

pe mlsurl.ce incepi sI te rogi in duh si adeviir in fata icoiinei. de pilcliI in fata celei a Mintuitorului, citre icoani e atras duhul celui infltisat

pe ea. Daci convingerea in prezenta rearr a celui infdtis.t i,-r i."r":, ;#i#si-I vezichipul ca si cum ar fi in fata ta, Acela este intr-aclevir prezent acolocu harul siu. Icoanele frcdtoare de rninuni care lrcrimeazr. ,.vorbesc,.si san-gereazd. au intotdeauna o privire nemaipomenit de vie gi de expresivi. Existloare ceva care sd nu-I fie cu putinti lui Durnnezeu. Cel ce poate da viatl

407

pietrelor, Cel ce le poate preface in oameni? in acelasi fel minunat poatelucra ;i in privinfa chipurilor zugrlvite. ,,De poti crede, toate sunt cu putinticelui ce crede" (Marcu 9,23). Cel Preainalt coboari in chip minunat la celce crede. Se uneste cu semnul crucii dltitoare de viati ;i lucreazi prin elminunat.

/^t e este ourul, daci nu chip al lui Dumnezeu, pllmldit cu miiestrierr.-. din plmint? Nu te mira cI Dumnezeu apare in materialitatea

icoanelor, clci ..la Durnnezeu toate sunt cu putint5" (Marcu 10,21). Cdnd afost nevoie, El a cuvintat cu glas omenesc prin gura asinei (Numeri 22,28).

T\ espre un portret se spune uneori: cat este de fidel ;i de expresiv,L) do.rlr cI nu vorbeqte! Daci omul este in stare si dea via$ unei

pAnze, unui lemn, unei hirtii, prin arta sa, de ce n-ar putea face acelaEi lucruDumnezeu? De ce n-ar putea da suflare de viati unei icoane, ficAnd-o ,,sdvorbeascl", dacl asta I-ar fi voia? Tu, aftistule, ai zugrlvit icoana pini cAnd!i s-a apus despre ea,,doar cI nu vorbeste!" Lasi-L pe Dumnezeu si o ter-rnine si sI o faci sI vorbeascl.

T umea duhurilor existd, sufletele mo4ilor existi; ele ne vld, ne aud.I-rIatI o mlrturie invederatS.: o femeie care avea soful bolnav, undeva

depar-te, la vreo 600 de verste, l-a vizut intr-o seari ce flcea gi cu cine era:i-a auzit chiar si vorbele. Oare nu in acelasi chip ne vld sfintii? Oare nu totasa ne aud rugiciunile?

1n chipul celorlalti imi vid propriul meu chip, fiindcl toli ca unul sun-I tenr facuti de Dumnezeu. ne tragem din acela;i om, din acela;i sdnge qi

tot dupi chipul lui Dumnezeu. De aceea trebuie si ne privim semenii firi gnndnecurat. flrzi dor-inta de ispitire. fara vrajmasie, firi viclenie, dezinteresat, cudumnezeiascl, curatl dragoste. Asijderea, viz0nd pe icoane chipurile sfinlilor,al Maicii Dornnului, al Domnului nostru Iisus Hristos Insusi, Durnnezeu qiOm, mi vid in ei pe mine, fiindci si ei sunt oameni, iar Iisus Hristos, Dumne-zeul nostru, a luat chipul meu, prin intrupare ;i inomenire, invrednicind ome-nirea de neasemuitd cinstire. risipind din credincioqi miasma plcatului, bote-z0ndu-i in numele Sdu, inmiresmAndu-i cu sfintenia Duhului SfAnt, care sllig-luieste in ei prin credinli, prin Botez, prin impirlisirea cu Dumnezeiescul SduTrup;i Sdnge. Vezi, asadar, pe tine in al1ii, ca si altii sd se vadl in tine, iube;tepe toli ca pe tine insuti. Vezi de asemenea in Hristos, in Preacurata Sa Maici,in chipurile sfinlilor, pe tine, vezi omenirea intreagl, si fi-te casnic al lui Dum-nezeu si al sfinlilor Sii, urmindu-i in sfintenie, ;i atunci se vor vedea ;i ei intine, in misura in care te vei asemina cu Dumnezeu gi cu sfintii prin faptebune, si te vor recunoa$te ca pe un midular al lor cind te vei infltisa la obsteas-ca judecatl ;i te vor lua la ei ca pe unul de-al lor.

unt bucuros ci mi se intAmpld foafte des sd porl in inirni si in gind

;i sX am pe buze numele lui Dumnezeu, al Nlscltoarei de Dumne-zeu, StipAna noastri, ale ingerilor si sfintilor, cAnd ii pomenesc dupd tipiculbisericesc de-a lungul anului sau, in mod special. in rugiciuni, la slujbele desfinlire a apei. Fiindci numele lui Dumnezeu. pornenit sincer, cu inirni cu-rati, ne sfinteste, ne d[ vigoare, liniste, ca si nuntele Maicii Domnului, atot-putemica mijlocitoare. $i sfintii, mijlocitorii nostri inaintea lui Dumnezeu. seroagd pentru noi cAnd i i chemlnr in lugiciurri . ne lumirteazl in tot clr ipul cuvirtutile lor. Bine este si fim in unire cu Durnnezeu qi cu locuitorii cerului.

prin rugiciune dobdndim ienare de picate. ,,Datoria aceea !i-am ier-

-f tat-o fiindcd M-ai rugat" (Nlatei 18. 32). A;a este. Stiu din experienti.

1rt el ce mlnAnci trupul Meu si bea sAngele Meu rlmine intru Mine.. \ : -s i Eu intru el" ( loan 6.56). . \ceasta se s imte s i pract ica o dentol t -

streazd. Cel ce se impirtdse$te cu credinti cu Sfintele Taine, ciindu-se dinadAncul inimii pentru greselile sale. se untple de viati. este cuprins de o ne-asemuiti fericire. Este o realitate si demonstratia poate fi ficuti si in senscontrar. Cdnd te apropii de Sfdntul Potir fira a-ti deplinge sincer pzicatele sifrarraa te cii, mai avAnd ;i indoiali in sut-let. atuncr intrii in tine Satana, iti uci-de sufletul si simti aceasta tu insuti la modul cel ttrai acut.

Ttice un proverb: ..Lui Dunrnezeu toate i i sunt aproape". intr-adevlr.f ' t$a este. Toate i i sunt aproape: universul spir i tual qi cel perceptibi l

prin simturi, ingerii, sufletele lnortrlor. toti oanrenii vii, toate animilele, toatelumile materiale. Duhul lui Durnnezeu, duh rational. pur, neasemuit de sub-til, stribate toate gi viazl in orice suflet credincios ;i cucernic. Fruntuseteutarinii cu Mine e s/e (Ps. 49. I I ). spune El. Eu cu voi sunt trt toote z.ilale, p1rttila sfdrsitul veacului (Mt. 28. 20). Pentru Dumnezeu. ca Duh fIrI de sfirsit.nimic nu este prea deparle. totul ii sti in fali ca-n palmi. El este pretutindenisi toate sunt in El, toate triiesc, existi prin El.

T\ umnezeu, duhurile create si duhurile mortilor, ca si oatnenii viiI-,f sunt fiinte gAndite (inteligibile), iar gAndul foarte rapid si, intr-un

fel, atotprezent. Indreapta-li spre ei gdndul din toatd inima ;i vor fi lingitine: Dumnezeu, oricAnd si in chip necesar. ceilalli prin dar si puterea luiDumnezeu. ,,Adusu-mi-am aminte de Dumnezeu si m-anl veselit" (Psaltnul76.3)+. De ce? Pentru cd este cu t ine si in t ine.

dnd inima ne este cufundat[ in bezni satanici, bezna plcatului, atun-ci ea il tigiduieste pe Dumnezeu, deqi ceea ce ar trebui sI tlgidu-

iasci este lumina propriei inimi. Inima s-a lisat cuprinsl de intuneric fiindcl

+ in eciit i i le rominesti recente ale Bibliei. ..si m-am cutrenurttt"

409

gi-a pierdut vederea duhovniceasci, nu-l mai vede pe Dumnezeu, ,,Zis-a celnebun in inima sa <<nu este DumnezetJ>>" (Psalmul 13, l). Curat nebun.

\Jumele lui I isus Hristos sau gdndul curat la I isus Hristos atrag duplI\ sine o mare energie care risipeEte patimile si linigteste inima. Pune

aceasta ,:i pe seama numelor ingerilor, sfintilor, incep0nd cu MaicaDomnului. Trebuie si rostesti insl aceste nutne cu inimi curatl ;i, prin harullui Dunrnezeu. vei primi ajutor.

lcoanele Mintuitorului, aflate in orice casd de cregtin ortodox, sim-Ibolizeaza ornniprezenla Sa, Stipdnirea Sa, in orice loc, iar icoanele

sfintilor o ,,coparticipare" la aceasti prezen![ sau faptul cI sfintii se afli inapropierea noastri, prin puterea harului dumnezeiesc, ca midulare ale trupu-lui unic al Bisericii. unite sub un singur Cap - Hristos.

/^! a toti sd fie una, dupi cum Tu. Pirinte, intru Mine ;i Eu intru Tine..\l-.si acestia in Noi si fie una" (loan 17. 21). Iati de ce trebuie si ne

rugim sfintilor: ei sunt in Dumnezeu ;i Dumnezeu este in ei qi de aceea neasculti: fiindci sunt impreunl cu Dumnezeu, Cel omniprezent.,,C[ sfAnt e;tiDumnezeul nostru ;i intru sfinti Te odihne;ti" (Ecfbnis).

prin creditt ta noastra am putea tnisca din loc ntunti i inimii, adiclI picatele. oricAt de grele ; i de multe. Cind crestini i se vor usura. prit t

pocdint5, de povara picatelor, spun uneori: ,,Slavi Domnului, ni s-au niruitde pe umeri muntii".

I n r.ugd.iune este neapdratl nevoie de clutarea sincer[ a inclreptdrii.

sa cunl putem cornunica rapid cu persoane aflate la mare distan![,cu ajutorul telegrafului. asijderea, prin credinti vie, ca printr-un alt-

fel de telegraf, putern intra indati in relalie cu Dumnezeu, cu ingerii, cusfinlii. A;a cum ne bizuim pe rapiditatea qi pe eficienfa curentului electric,trebuie si ne bizuirn intru totul si pe rapiditatea $i eficienla rug[ciunii. Trimi-te-ti prin telegraful credinlei cererea citre Dumnezeu sau citre sfinli 9i veiprimi neintirziat rdspuns. Semnalele de rdspuns ale telegrafului sunt simple

;i cunoscitorii pot si le citeasci. Simple sunt s,i semnalele prin care lucreaz[asupra inimii Dumnezeul Duhurilor, a toatl fdptura si al sfinlilor, dar cinevacu experientd le poate percepe.

7-lrninunatd demonstratie a omniprezenlei lui Dutnnezeu! De pildd,L/ te-ai irnbolnlvit de iubirea de arginti; inima 1i s-a lipit de aceasti

patimi, fie 9i nurnai pentru o clipi; suferi. Ajunge sd strigi citre Domnul dintoati inima: ,,Tu egti singura mea comoari, esti aurul si argintul meu, mdn-carea si imbricimintea mea". si indat[ te vei simti usurat.

4r0

unt multi rugltori care ii aduc lui Dumnezeu o cinstrre fird de folos;al t i i sunt lenesi s i v ic leni . care. cdnd simt asupra mint i r . i a in imi i

n[vala gAndurilor ticiloase si viclene, inceteazd indatl sI se mai roage. o inula fuci din bisericX sau din fata icoanei de acasI.

acl vrei si te rogi cu ruglciune dititoare de via1i, fi niai intii cainima sI stea neclintit in Domnul. inaltl-ti fruntea spre Dutnnezeu.

e la pdcatul celui dintdi oln, oamenii au ajuns sd fie coplesiti intr-oaserllenea rnlsuri de bezna plcatului, in insigi punctul central al

fiinlei lor (inima), incit aprozrpe ca ;i-au pierdut congtiinla ;i sentimentulomniprezentei lui Dumnezeu, ajunglnd si creadl c[ ar putea sd se ascunddintre patru pereti de Cel ce pe toate le plineste, a c[rui vedere pltrunde inlocurile cele rnai tainice, unde si-ar putea glsi ascunzi; cineva. ,,De se vaascunde careva in locuri tlinuite, au nu-L voi vedea pe el?" (cf. I Regi, 2, I )., ,Au nu urnplu Eu cerul; i pi iurlntul. zice Dournul" (Ierernia 23,24).,,Suntgol; i rn-am ascuns" (Facerea 3, l0). Ninreni tru se polte ascunde.

Cr ufletul lneu este in Dutunezeu ca pestele in apd si ca pasirea in) vizcluh, inconjurat de El in toata vrerrea si in tot locul. Prin El

triie;te, se mi;cit, in El iqi afll pacea. El ii deschide orizottt nemdrginit.

7^t 0ndurile rnele pot fi luminoase sau sumbre. spre osAnda sau spre\Jinclreptlt irea rnea: iniml poate sd-nri f ie inrplcata si vesell sau tr is-

t[ gi strdmtoratl. Modul curn inri este alc[tuit trupul, cum sunt alcituite lumi-le si pimdntul pe care trliur, cu tot ce se afli pe el si ?n jurul sdu nu inceteazlsI mirturiseascir omniprezenta Creatorului, al meu, al tuturor; prezent de-apururi in rnine, cu mine, pretutindeni. SI se depirteze de la mine pentru tot-deauna g0ndul intunecat gi absurd ci Dumnezeu m-a pdrlsit, cI nu se aflimefeu cu mine.

61l ufletul nreu nicicdnd sI nu uite ci Dumnezeu-Cuvdntul, irnpreund).u Tatl l si cu Duhul Sfdnt. care t ine toate lumile ,,cu cuvintul put-

eri i Sale" (Evrei I . 3;. t ine si rninusculo ni"u lume - sufletul si trupul - t i . igtie in fiecare clipl nu numai cdte fire de plr aln pe cap. dar si gdndurilemele, c0te ;i curn sunt, qi pornirile inimii, fiindc[ toate se s[v0rsesc sub ochiiSli atotvizdtori.

( l I st ie sufletul rneu cri f i indci i toate au purces de la Durnnezeu si).* irte in El, cle acea Domnul Dum,rezeu insusi cunoa$te in chip

desivArqit gi in orice clipl viata si insusirile fiecarei fiinte; ci in fiecare clipdface si actioneze legile naturii, de El statomicite, cunoscind cum lucreaz[ele in orice fiintl. DacI atunci cdnd scriern o calte, qtirn prea bine cum amalcltuit-o qi ce cuprinde, ce iclei am pus in ea, iar atunci cdnd altii igi exprirni

DD

4t l

despre ea o pdrere, i' special despre scopur cirtii, recunoastem ca aqa este,ci aceasta ne-a fbat intenfia, "un-'

un putea si-i tigidui'i Dornnului atot_cunoasterea tuturor lucrurilor, a tot ce existi viu ;i a materiei neinsufletitedin univers, cu caritrlile si cu starea acestora? crci univerr;l ;;;;;.;;;:;carte a lui Dumnezeu? Deci, suflete al meu, multumeste-i cucemic creato_ryluj in toate clipele-vietii tale ;i line minte ci El stie inrordeauna ce faci, reajutl' iti di vigoare iti pune la indenrAni toate ..1. J"-tr"luinti vielii qi bu-ndstrrii tale. ,,si cunl ar fi rinras ceva, de n-ai fi voit Tu?,, (Intelepciunea luiSolomon l l , 25).

f\ amenilor_ le este rusine si recunoascr firptur cii nu crecl in inalta\-/ n6[lg1e de care s-au invreclnicit de ra Dumnezeu, in chemarea lor,.1.po.unj nepretuitul chip al lui Durrine zeu, al preaiubitorurui Dumnezeu,

chipul clruia i s-a fiiglcluit si pregitit suprenrd, nernirginitl fericire in ceruri,in unire cu Dumnezeu. A;a.umiiru.ur nu crecre cr ai putea deveni bogat siom de vazra, tot astfel multi crestini nu crecl cii uo, ujung" si stdpOneasciavutia viitoarelor bunrtrti ;i ci vor fi a;ezati in ceruri, intru Hristos Iisus(Efeseni 2, 6). Ne minunim ci, firi a ne invrednici de cine ;tie ce merite, neva astepta o aseme.nea cinste si mirire, o asemenea avutie. Suntem egoi;ti,agonisitori, zgdrcili si nu putem pricepe cum poate ,i ."lrt" aceastd infinitidragoste, un Tati atAt de i'telept si dgdezinteiesat. Nu ne vine si credem ciDumnezeu ,,asa a iubit rumea, incet pe Fiur Sru, unul Niscut L-a dat, caoricine crede in El sr nu piari, ci si aiba viatl vesnici,. (Ioan 3, 16).

f\ amenii nu intele.g ;i, ca sI spunem lucrurilor pe nume, mulli nu\-/ cred in cinstea fagiduiti drepfilor in viata viitoare fiindcr Satana ainjosit omenirea in propriii ei ochi. Dar aceastd cinste este reald si trebuie sinridajduim in ea. ornur este chipur lui Dunrnezeu, Fiul lui Dumnezeu s-aintrupat pentru a restaura chipul SIu in om. Aceasti idee este dezvoltati inSfAnta Scripturi.

T\ acii vreodatd te vei incloi de Dumnezeu sau de dogma Sfintei rre_l-" imi. adu-ti amirte aceasti scurli croxorogie bisericeascr: ,,SraviTatilui si Fiului si sf0ntului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor,,. Gdn_deste-te ci te numeri printre oarnenii tuturor veacurilor, printre care s-auaflat rnultinte de minfi uriase si de Dumnezeu luminate, .ur" uu sldvit peDumnezeu Cel in trei ipostasuri, cu o inirni si cu un suflet.

D::iT:e Crearorul si Dumnezeul nosrru esre unul, El apropie sir-l tl11g51s totul' incAt pentru un suflet creclincios nimic nu poate ii atatde indepir-tat, ca Dumnezeu si nu i-l apropie prin credinli. vrei sr vorbesti

nu zic cu Dumnezeu, care este omnip rezent,ci cu puterit. ."r"riiJ";; ,*:cu icepdto'iile, cu Arhangherii, .u ingerii? o pori face. vor fi cu tine. dacr

412

te vei ruga, te vor povitui, lumina, intiri in creclint5. Sau cu sfintii, rnai ina-inte prosliviti? Vei putea fi si cu ei. Vor veni Ia tine la cea dintai chemare.din toatl inima, mai ales Preasfinta Fecioari. Niscltoarea de Dumnezeu.grabnic ajutdtoarea noastrl. ,,Pe Tine, cel ce ai impreunat negriit, Hristoase.Cu cele cere$ti cele plmAntesti gi o Bisericl ai ficut ingerilor si oamenilor,neincetat Te m5.rim" (Canonul Sfintilor Arhangheli, CAntarea a 9-a, tropar).cipetenia ingerilor si a oamenilor este Hristoi. Ar,0nd o asemenea capete-nie, ar putea sr existe ceva la care sd nu putem ajunge? $i cit de aproape estede noi cipetenia i's[gi, incat ne poate auzil Ne convingern si din viati cIHristos ne aude, dupi cum ;i sfinfii ne aucl,

T) omnul acord[ deplin respect naturii celei de El create, legilor aceste-l-l ia. ca unei opere a infinitei ;i intru-tot-desdvdrsitei Sale intelepciuni.

De_ acega 1i voinfa Sa se face cunoscuti J" "rr"=ip.i";il;

si prin legile sale- de pild5, c0nd ii pedepseqte pe oameni, sau clind ii binecuvdnreazd.Iatr dece nu trebuie si astepti rninuni de la El decAt in caz de extremd necesitate.

J) omnul acordi un deplin respect indeosebi acelor creaturi ale mdi-Ltl nllsl Sale care sunt inzestrate cu ratiune si cu vointi liberil cJe

pildd, ?ngerilor si sfintilor. lucr0nd prin ei pentru sfintirea si rnintuirea noas-trd. De aceea, si nu zici niciodata: . . in ruclciunile rneie mi adresez intot-deauna pentru nevoile pe care le am doar lui Dumnezeu,'. Uneori ti-ar prindernai bine si te adresezi si sfintilor. care sunt instrumentele sau organel" Sal..Domnul insusi nu vrea si rlmAni nelucritoare, intru m0ntuirea noastrii. sfin-tele temple ale harului SIu, ale Dumnezeiescului Sau Duh.

A :..tl"l:a puisorilor sub aripile unei closti, lumea toati sri sub arip-fL ile lui Dumnezeu, toate soboarele ingeresti, toti oamenii, toate ali-

malele necugetitoare, lumile materiale. El acluce luminr in toli $i in toare:unora le dI lumina ratiunii, altora luminl fizicir: tuturor le cll cilcluri: unoracildurl duhovniceasci, altora cildurd fizici,. $i asemenea unei c]osti. auclepiuitul si scdncetul puilor de sub aripile sale. Domnul ne aude suspinele celemai tainice, rugiciunile, laudele, ne vede nevoile. ,,Acoperi-ne pe noi cuacoperlmAntul aripilor Tale" (cf. Psalmul 60, 5).

l\71 i-. foafte bine atunci cdnd, impirtiqindu-mr cu vrednicie. md rog

lYrpenrru poporul credincioq, Tatil, Fiul si Sfintul Duh. Dumnezeueste atunci in mine, am inaintea Lui indriiznire firir seamdn. irnpdratul esteatunci ?n mine ca intr-un locas; pot si-L rog orice. ,,vonl veni la el ;i locag lael vom face". , ,cereti ceea ce voit i si vi se va da voui" ( loan 14. 23,15,7).

1nt Lld ne rugdm, trebuie si avem o asemenea credinti incat sd nu\r--,lrsim sii ni se strecoare in inimi nici o clipr vreo indoialr ascunsi,

vr€un gand ascuns, precum ci Dumnezeu nu ne-ar asculta, ca, in timpul

413

rugdciunii, sufletul si qi-L inchipuie pe Dumnezeu stAnd inaintea sa, vorbindcu El aqa cum ar vorbi cu un Impirat.

J-1 ac5 noi picltosii il rugdm si il implorini pe Domnul, penrru noiI;, insine ;i pentru altii; dacd, trlind pe p[mAnt, sfin{ii se roagi pentru

ceilalti oameni, cerdndu-l lui Dumnezeu cele de trebuinti, cu at0t mai mult,cind sfintii se vor muta la cele vesnice si vor sta inaintea lui Dumnezeu, falicitre fati, o vor face. Prin puterea marii jertfe mijlocitoare a Fiului lui Dum-nezeu are putere ;i mijlocirea sfintilor, prin rugiciunile lor qi cu harul Dom-nului nostru Iisus Hristos. Mai cu seam[ mijlocirea Preacuratei Sale Maici.Este o rasplati pe care Domnul o di sfintilor pentru meritele lor.

T a ternelia rugiciunii st i aspiratia chipului crtre chipul primordial.l-rca de la aseminare la aseminare./\J n tiurp ce te rogi, gAnde;te-te ci eqti iconom al moqtenirii de mare pretI a rugdciunilor Bisericii; dar un iconom nevrednic si intinat si cI tre-

buie, deci, sr-ti deschizi inima cu evlavie, sd-ti umpli sufletul de limpedeaapi a cuvintelor ruglciunilor, dar si nu le t0lcuiesti dupi cum te taie capul.

1-\ unoscind Domnul neputinta firii noastre intunecate si apisate derr.-, pdcat. cdreia ii vine greu si se inalte cdtre Dumnezeu cu credintd, a

binevoit sii se pogoare la noi. asemln0ndu-se cu firea noastri, luand chip derob, trup onlenesc: atat de mare este iubirea Lui. Dar fiindci nu putea si r[-ni0ni ve;nic pe pirnant, cu trup de om, ci, potrivit iconomiei dumnezeieqti,trebuia sI se inalte la cer, pentru neputinla generaliilor de oameni ce aveausr vinii si intru amintirea vesnicei iubiri pe care ne-o poartl, a patimilor simortii Sale, El preface prin Duhul Sf0nt pdinea de rind in trupul Siu si vinulde rAnd in sAngele SIu. in acest trup si in acest sAnge sdligluindu-Se pede-a-ntregul prin Duhul Siu. astfel incdt hisugi Ddtltorul de viati HristosDornnul sti sub chipul piiinii si al vinului. o, negrritr iubire! o, dumneze-iesc adevlr! Domnul si-a pus nerndrginita Sa intelepciune in folosul nostru,nesfdrsita-I putere I Neputinta noastri il vede pe Domnul nu doar prin credin-ti, dar il si sirnte cu gura, dar mai cu seaml cu inima si cu tot sufletul. slaviTie, Doamne, care mi iubesti intr-o asemenea mlsuri!

Q I dea Dumnezeu si i nu ni se cunlre nici dincolo de mormlnt fr i teas-rJ ca relalie cu cei mor-ti din neamurile noastre si cu cei pe care i-am

cunoscut, sd nu ni se stingd iubirea nici dupl moafte, ci si ardl cu o flaciri;i mai puternici. Sd rim0ni mereu in noi, p0ni ce vom inchide ochii, arnin-tirea curati a celor adormiti. ,,cu ce misuri mdsurirn, cu aceea ni se va da"(cf. Marcu 4,24; Matei 7. 2).

21.

lmpartisindu-vi cu Sfintele Taine, fili tot atdt de convinsi cd vi impir-rtlsiti cu Trupul si sdngele lui Hristos, precum nu vi indoiti de faptul

ci nu trece clipl si nu respirati. Spuneli-vd in sine: asa culn neindoielnic este

414

cd nu incetez atrlrge in piept aerul, tot atat de sigur este ci o dati cu aerul ilprimescin rnine pe Iisus Hristos, Domnul meu -"respiratia mea, viata, bucu_ria si mdntuirea mea. inainte de a respira aerul, ,"rpi, prin uristos, in toatezilele vietii mele; El imi este cuv0nt iirainte de a cuvania, gand inainte de agdndi, lumind inainte de orice lumini, hrand inaintea oricaiei mdncdri, biuru-rd inaintea oricirei bluturi, imbriciiminte inainte de a md fi imbricat, mireas-mi inainte de mireetsmi, clulceal[ inainte de dulceall, tatd inainte de tatdl rneutrupesc, mamai inainte cle mama rnea clupi trup, pdmant solid, care nu secutremuri in veci. care mI poarrl gi care md duce inainte de plm61t. oamerifiind in aceasti lume, uitiim ci respirlm rnereu prin El, trdirn, ne migcim.existirn si ci ,,ne-am sipat f0ntani sparte" (leremra z, l3i. Domnul insd ne_adescoperit prin Sfintele sale Taine, in s0n,cele sdu, izvor de api vie, carecurge spre vialI vegnic[ si ni Se di insusi spie nrincare ;i biuturi, ca si triirnprin El. ,,Dat-ai mo;tenire celor ce se tern cie numele Tdu,, (psalmul 60, 6).Domnul S-a dat pe Sine spre mostenire celor ce se tem de El. Ce clar minunatl

T) upi cuttt duhurile rele ne stau intotcleauna in preajrni si lucreazi

r- l nsvp11 nOastri rcpede si usor. tot a\u ne sunt aproape. as zice in_comparabil mai aproape, Domnul Durtinezeu. Preacurata Maicd a Dornnului.ingerii, sfintii. Ei pot si lucreze in noi mai usor si mai repede. Aceasta deoa-rece duhurile rele lucreazi asupra noastri numai cu i'grduinta lui Dumne-zeu, iar Domnul Dumnezeu rucreazi prin sine insuqi, cu"o supremi libertate,fiindci ,,pretutindenea este si pe toat-e le pli'eqte,,. Arild.r"u preacurata SaMaici, ingerii, sfintii, ca unii ce prin harui siu sunt una cu EI.

p ugiciun.l r-" intemeiazi pe crecri'td: cred cr existi Dumnezeu, inr\ tata caruia imi fac rugiciunea; existi un Atotputemic care tine in

'rainile Sale roati crearura si cire a dat fiiprurlor sale vl;ilii.ri;:;jiii:.,';

comunica intre ele, El insusi neavAncl nevoie cle voce; trag nideidea ii rusii_ciunea,lnea va ajunge Ia El, sau rnai bine zis, va rrece diiect,ri" i,ii,r-

"i.,in urechea Sa. coresponclenta fiului cu tatil siu, sau cu manla sa, cu fiatii sisurorile, tatrlui cr-r copiii, a prietenilor intre ei, cand toti acestia ,.

"ttJ.t._parte unii de altii, se intemeiazi,tot pe credinti. Toti sunt convinsi. arur.lclcand scriu scrisori, cd cei crrora Ie scriu sunt in viali; speri cd ceea au vrutsd comunice prin scris, ajungdnd la destinatie, va pioauce in constiinta cles_tinatarilor reprezentlri, gdnduri, sentimente in coricorclantl cu cele scrise sicd. vor rispunde in acelasi mod. intocmai ;i in viata de fiecare ,i, i,i,rrri"privinte ne clliuzirn de credrntii si cle speranti. Cu atdt rlai mulr in univer-sul spiritual, in care trebuie si.,unibrftn prin credinta. nu pnn veclere,.(2 co_rinteni 5, 7).

T\ aca vreodatr, intr-un anunrit loc. intr-o i'cdpere, sau pe apr, saur;t sub cerul liber vei pune la incloiaii prezenta lui Dumnezeu acolo.

oferi-i inimii tale aceastr dei'o'stratie. Durnnez"u tin" totul cu puterea sa.

415

M51ine si pe mine cu trupul qi cu sufletul, tine toate corpurile solide, lichide,gazoase. line ;i aerul locului in care mi aflu si pe care il respir, line oricepar-ticuli din el; de aceea se si numeqte Atottiitorul, fiindci tine in mOna Satoat[ flptura, mactocosmul ;i microcosmul. Cum ar putea, deci, si lipseascidintr-un anumit loc? Si nu fie undeva Adev[rul lucrurilor, Cauza existenteilor? Cind vei avea in gind aceste cuvinte, inima loviti de apoplexia indoieliiindatd se va inviora ;i se va linisti, aceasta fiind tot o dovadl puternici aomniprezenlel lui Dumnezeu, cu deosebire in sufletele noastre. Slav[ Jie,Atotliitorule Impirate, cX nu m-ai lisat in bezna diavoleasci, ci mi-ai trimisgrabnic lumina Ta, ca si mi se risipeasci din suflet intunericul. Tu, Doanrne,esti Luminiitorul meu. luminezi intunecimea din mine.

T) " te rogi, de ;ezi, de umbli. de te culci. de gdndesti, vorbesti, te bu-

ltf curi, te intristezi. de esti siinltos sau bolnav, de esti acasi sau inospefie, pe uscat sau pe apI, fii sigur cI Dumnezeu te vede limpede - cunlnu se poate mai limpede! - cI ?ti cunoaste gindurile, dorintele, faptele, sti-rile sufletesti, in fiecare clipir a existentei tale, iti aude mai bine decit cu celmai fin auz toate vorbele. iti percepe toate n-riscririle sufletului, desi nu arevedere ;i nici auz, aceste organe olnenelti atCt de complicate si de aceeaimperfecte (clesi noui ni se cloveclesc perfecte). fiind El insusi, in substanlaSa, totul numai vedere (de aceea L-au si numit grecii Theos) ;i tot numai auz,mai bine zis, tot Lumind si Vedere.

Sd nu uiti nicic6nd ci lumina sufletului,a mintii si inimii tale vine de la lisus Hristos.

El este lumina ochiului inimii noastre

d nu uili nicicAnd ci lumina sufletului. a mintii si inimii tale vine dela Iisus Hristos. El este lumina ochiului inimii noastre: nu se com-

pard cu lumina soarelui, care apare gi apoi piere si care nu poate p[trundeprin corpurile solide, netransparente, care lasi multe lucruri in intuneric si nueste in stare sd lumineze un suflet cufundat in bezna plcatului. Hristos este,,lumina care lumineazd, pe tot omul" (adici ceea ce este mai imporlant inom, sufletul) ,,care vine in lume" (Ioan l. 9). Da, luniina lui Hristos luminea-zf, tuturor, ii lumineazd gi pe pdgini, ,,luminI spre descoperirea neamiurilor"(Luca 2, 32). Ea lumineaz[ si in bezna picatului. Dar bezna pdcatului ceaomeneasci. Oamenii care vietuiesc in picat nu-l inteleg pe Hristos, nu cu-prind (Ioan 1,5), nu-si dau seama cI lumina care licireste ?n sufletele lor

4t6

vine de la Hristos, sunt convinqi ci este a lor din nastere, ci ei inqi;i, cumintea care le-a fost datd de la naturi, cu istetimea Ei inteligenla lor au ajunssi descopere un adevrr sau si sivdrseasci o faptr. Nu uo, sd creadr ci numaiin lumina lui Hristos vId orice lumini: lumina oricdrei qtiinte nobil, artenobile, lumina oriclrui lucru.

E xista inlduntrul nostru un ochi duhovnicesc cu care vedem de unI-r milion de ori mai bine decdt cu ochii trupului, acestia fiind doar un

instrument al ochiului duhovnicesc, un canal de comunicare prin care sufle-tul cunoaqte obiectele vizibile si reflecteazi asupra lor. Ce obiecte intrl i1aria de contemplare a ochiului duhovnicesc? Fenomenele de ordin spiritual.In afara lumii vdzute existl Dumnezeu ca Duh infinit, Ratiune infiniti. carea creat si creeazi totul in universul material, acesta constituind traducerea in{3pj u planurilor ;i ideilor sale, qi existd lumea duhovniceasci ingereasci,frri numrr, care triieqte intr-o perpetud conremplare a Divinitilii, ifapreloratotputerniciei si infelepciunii Sale. Ochiul nostru duhovnicesc tine maimultde Domnul si ca atare, lucrarea lui se nuneste contemplatie. cugetarea deDumnezeu' Contemplatia si cugetarea de Dumnez.u ,. ptt extindJ la infinit,dupd cum Dumnezeu Insu;i este infinit; ele au darul de a ne curiti sufletulde picat, de a-l desiv0rsi, de a-l apropia tor mai mult de Dumnezeu. Izvorulluminii, ra{iunii si existentei noastre. Apoi contemplarea cinurilor ingeregti,pe mlsurd ce avem revelalia lui Dumnezeu, firii loi duhovnicesti purtitoarede luminr, bunrtilii lor duhovnice;ti, iubirii de Dumnezeu, iubirii reciproce;i de neamul omenesc, lucrdrii lor ocrotitoare asupra pimantului norirr, ustihiilor pimantului, a comunitrtilor uman", usupra lo.urilor sfinte si in gen-eral a oricirui loc si a fiecdrui creqtin in parte. Ochiul duhovnicesc maiisteindreptat qi inlluntru, asupra omului insusi, si atunci lucrarea lui se numestecercare de sine, autocunoastere, introspectie, sfAntd inviorare sau trezvre. inraport cu rationamentele qi dorintele noastre.

A tu cum Duhul lui Dumnezeu viazd, in multi crestini, cu Tatil si cuf}.Fiul Sdu, Iisus Hristos, dar in acelasi timp este pretutindeni. i1 cer

gi pe plmAnt' tot astfel gi Iisus Hristos Domnul r" ifli in oricare particuli atrupului qi sangelui Siu intreg, in toate bisericile cre$tine in acelasi timp. pre_tutindeni in cer si pe prmdnt. Dumnezeu fiind, El este pretutindeni si nuexistd loc in care si nu se afle intreg, deplin. Iau o plrricici infima de impir-tdsanie, El este in ea intreg, tot; iau alta, ;i acolo iste. a treia. a patra si asamai deparle; in toate este unul gi acelasi Hristos.

l\Tegarea cu g0ndul a uneia dintre cele rrei Lunrini firi de inceput

I \ aduce cu sine negarea si moartea sufletului. in felul acesta, Dum_nezeu ne descoperi de fapt ci fiecare dintre Cele trei Persoane ale Divinititiiinseamni insd;i via{a noastri; viali si vieti (canonul Mare, Cdntarea al_i),.

417

vrdjmasul poate fi lesne recunoscut dupd tigiduirea persoanelor Dumneze-irii, dupi cat de mulr ne frige inima mintiunilui, dupf bezna si secituirea pecare ni le aduce in suflet.

A $u cum in lumina soarelui putem vedea si aerul, gi pIm0ntul, ;i apa,-{lL tot ce se afli in vizduh ;i pe prm6nt, asijderea ;i in lumina soare-

lui imaterial putem vedea cu ochiul inimii lumea duhurilor, a ingerilor, asfintilor; pe Maica Domnului, pe patriarhii biblici, prooroci, apostoli, ierarhi,ucenici, cuviosi, toti sfinlii; ii vedem cu ochiul inimii (prin credinl[) intoc-mai cum vedem cu ochii fireqti realitilile lumii senzoriale. O inim[ simpld qicurati poate vedea, de pildi, cu ochiul lduntric chipul Maicii Domnuluica sicum ar vedea cu ochi trupeqti oricare alt obiect.

Q emnul milostivirii pe care Domnul sau preacurata Sa Maic[ ne-otrJ aratd in timpul rugiciunii sau dupi ce ne-am rugat ne este vidit de

pacea care ne cuprinde inima, mai ales daci fusese stdpdniti mai inainte devreo patimd care ii tulburase linistea. Dup[ pacea inimii qi dupl o anumitdsfdnti bucurie care a cuprins-o, putem lesne inlelege cd rugiciunea noastrl afost ascultatd si ci ni s-a dat de sus darea cea buni. Mai putem afla cirugdciunea ne-a fost primitl qi printr-o energie spirituall pe care o simlim innoi intru s[vdrsirea lucririi pe care o cere chemarea noastrl, precum ;i dupilumina interioari care ne strifulgeri sufletul.

T n comparafie cu sufletul omului, al crestinului, lumea toatr ester asemenea unei pdnze de piianjen. Nimic nu este statornic in ea, pe

nimic nu ne putem sprijini, nu ai pe ce pune baz[; totul se rupe, cedeazi. Nu-fi lega inirna de nimic in afari de Dumnezeu, cel ce a urzit aceast[ pdnzit,care o tine si ii dd via1d. De orice ;i de oricine te vei lega in afari deDumnezeu iti va otrdvi via1a, i1i va strAmtora inima. Numai legdndu-te deplinde El vei dobdndi viati.

Tl . . consrd viata cresrinului? in a nu avea ninric. in a-L avea per Hristos in inimd, sau, avind bunuri pimanteqti, a nu [e lega c6tu;i de

pulin de ele, a te ata$a cu toati inima de Hristos,

T\.qi Dumnezeu ne cunoaste toate nevoile, rugiciunea ne este de tre-r;r buinl[ pentru a ne lurnina sufletul. Ji-e bine si stai la soare, ti-e

cald, te bucuri de lumin[. AEa este ;i cdnd te rogi lui Dumne zeu - Soarelenostru duhovnicesc; Te incdlzeEte ;i te lumineazi.

5 acd eqti murdar, trebuie s[ te speli. Rugdciunea este spilarea de necu-u vdlsniile sufletului, adici de pdcate, mai ales rugdciunea cu lacrimi.

Q tii de ce nu-ti d[ Dumnezeu ceea ce ceri? Fiindcd nu te lepezi derJ ticiloasa idolatrie, fiindci esti robul pdntecelui. Te rogi adeviratu-

lui Dutmnezeu, dar in acelaqi timp ii siujeqti Ei altui ,,dumnezeu" - p0ntecelui.

418

".Nimeni nu poate si slujeasci ra doi clomni,. (Matei 6,24). inceteazd sd_islujesti idolului -.pdntecelui - gi poli nddijdui ,e prin'"iii ceea ce ai cerut dela Dumnezeu' I-ai cerut adeviratului Duninezeu,'dar ii'slu.yeai clumnezeuluimincinos. Cere-i aceluia, daci poate sd_ti dea.T\ e te vei pune in slujba demonului cdpltuielii, adevdratul Dumne-rJ zeu, cer de care nu tii seamd si pe caie L-ai pdrisit, nu iti uu inJ._plini rugiciunea' De te vei pune in slujba i.tolului t.u-fi ur slavei desarle siidolul acela ifi va robi inima, asemenea celorralti idoli, Dumnezeu nu vapleca urechea la rine, fiindcr nu ;i-o preaci la rugiciunile ceror cu inimr ido-latri. ,,Ai pirisit izvorul apei celei vii ar Don*rnului si ti_ai sdpat fdntinispafie" (cf. Ieremia 2,.13); apa pe cal-e o bei din aceste fdntdni este moarti.,tulbure ca si acea,,api intunecoisi in nori i vlzcluhurui,,(psalmul 17,3r).

1n locul pomurui viet i i ne-a dat pi inea vieti i ; in locur roaderorpomu_rlui cunoasreri i binelui ; i a r iurui ne-a crat pain"u.o." dr viafa. Atu'cis-a spus: ,.nici si vr at ingeti de el.. l ,rruri t i ' , (Facerea 3, 3), acum ni se spu_ne: ' ,c ine'r inancd din pdinea aceasta' iu va f i in veci , , ( Ioan 6,51,5g).Atunci Adam gi Eva i_au clat creziire ispititorului ;i uu _urit; acum, dim_potrivr, drm crezare cuvinteror Donrului vietii: ,,acesta este Trupul Meu,acesta este sdngele Meu" (Matei 26.26. rg: \4arcu 14,22,24) si ne umprernde viati' Ne ridicirn prin ciclerea cle altiiclati. Arn cizut neavand increclere inDumnezeu, prin neascurtare (necredinta). ne-arn ridicat frin ascurtarea cre_dinfei. Atunci am ciz,ut la inteleger-e cu cliavolul impotriva lui Dumnezeu.unindu-ne cu er, in;_erito^rul, rpt" ro'rea noastri; acum ne intelegem di'toatd inirna cu Adevirur insu;i, cu Dunrnezeu-N{dntuitorul si ne unim cu Er,

3.r"-trl curatr, spre,viafa noastrd, spre pace, spre bucuris. ,,o, infricosatiTaini! o, bunr mila lui Dumnezeur bun eu. fiind tina, mi iir'ruriu,r.r;.,Dumnezeiescul Trup gi sdnge si rnir fac fird str-iclciune,, (Canonul Sfinteiimpirtlsiri, Tropar, Cdntarei a'g-a).

T i * pa.e ci

1e 1osi, dar ai incerar de rnurt si o faci. ceea ce consid_r' erl a rl o rugaclune nu este decAt bolboroseald clesarti, in care nirnicnu vin3 de ra inimd. buru vorbesre, i;,.";;;ilt;;J:i, inseri pe Dum_nezeu, te in;eli pe ti'e. cdnd te rogi, se cuvine sd_ti aduni rnintea in ini'rr siin cuvintele rugiciunii, si le simti adevdrul ;i puterea.

a .yn'' fie ci stim drepti, fie cr ne poricnim si cdclem (in credinti silL virrute). Nidijduirn insd ci va veni timpur .and ";;;i

;;;#;;nu mai cidern, c6nd vom ajunge si fim siguri cd orice cddere este cu nepu-tin15, intocmai ca ingerii, care nu uu nici o pornlre spre rdu, si cd ne vom tinepentru rordeauna tari in sfinrenie. Lupti-te cu pdcatul ;i "aie:a"id;';#;veni pentru tine, in cere din urmi, timpul deprinei ui."i"i. "r"pra

rui, asupra

4r9

mo4ii care se nafte din picat. ,,Vrijmasul cel din urml. care va fi nimicit, vafi moartea" (1 Corinteni 15, 16).

I stlzi si ,,dreptul cade de Eapte ori" (Pildele lui Solomon 24, 16) si,fLclzlnd, suspini si zice: . .onl nenorocit ce sunt: cine mI va izbdvi

de trupul morlii acesteia? Eu insumi, cu mintea mea, slujesc legii luiDumnezeu, iar cu trupul, legii picatului". Dar veni-va vremea cind nimici-se-va,,trupul plcatului, pentru a nu mai fi robi ai plcatului" (1 Corintenil,24-25; Cf. 6, 6). Atunci se va insciuna legea lui Dumnezeu, unici.

1r iutam o fericire statornici si nu o g5sim. Pllcerile pe care ni le-am\-, descoperit noi insine nu sunt durabile, sunt false, zadarnice. efe-

mere. Dar daci creftinul se va pufta demn, rlspunzlnd cu vrednicie chemdriisale, primi-va fericirea cea adevirati si trainicl, flindc[ este veqnici ;iindestuleazl intru totul cerintele sufletului nostru.

1r nncl ne ajung la ureche vorbe de ocarir despre careva, incepem s[ ne\r.-, cornparlm in sine cu acea persoanl, zicind: eu nu sunt aga; fa[I de

omul acela nu am nimic ce si-mi reprosez; ;i tot cugettnd a;a despre sine ;iosdndindu-l in gAnd pe altul. ne arnigim, incAntati, socotindu-ne mai presusdecdt to1i. Este trufie demonici, duhoarea trupeasci a omului picitos, inde-pdrteze-se de sufletul nostru asemenea gdnduril Si ne socotirn a fi cei mai ne-vrednici dintre oameni. De vom auzi vorbindu-se de rIu despre al1ii, sI sus-pindm ;i sI ne spunem in inima noastrl: noi suntem mai rIi, rnai picito;i deo suti de ori decAt omul acela ;i si ne rugtim cu tot sufletul pentru cel bArfit.

l\ /f are este cinstea acordatd fiinlei melel Eu, din gdoacea din care imilYlduc zilele sau din inima mea, pot vorbi cu Cel ce tine cu dreapta

Sa cerul qi plmdntul, Ciruia ii slujesc cu fricl Puterile Cereqti, Cel ce esteDragostea nemirginitl.

f inAnd seallla ci suntem fiinte trupe;ti, Domnul leagi, ca sI spun asa,

{ prezenta S^a li W Sine Insusi de lucruri palpabile, de semne vizibile.De pildi, in Taina impirtisirii, El se preface insusi in trup ;i senge; in TainaPoclintei, lucreazi printr-o persoanl vdzuti - preotul; in Botez, prin api; inMirungere, prin mir; la hirotonie, prin arhiereu; la cununie incununeazi Insu;iprin preot; la SfAntul Maslu, prin untdelemn. Prezenla Sa in biserici se aratiprin icoane, prin cruce, inchinarea cu semnul crucii, numele Siu, alcltuit dinsunete distincte, agheazmi, sfinlirea artoselor, gr0ului, vinului. Va veni insltimpul cdnd trupul qi sAngele Siu, ca qi celelalte materii qi semne vlzute, nune vor mai fi de trebuinfd gi cdnd ,,ne vom implrt5;i de El mai adevirat, qianume in ziua cea neinserati a implriliei Sale" (Canonul Sfintelor Pagti,Cdntarea a 9-a). Acum insl. o facem prin materii. prin icoane. prin semne.

420

acd mi rog lui Dumnezeu din adAncul inimii, cu desivArsiti. viecredinld, atunci voi fi nu doar aproape de El, ca un fiu de pirintele

sIu, c0nd vietuiesc sub acelaEi acoperig, dar aproape si de Puterile Cereqti,de toli sfinfii care vietuiesc in ceruri. Ei imi vor sta tot atat de aproape ca siicoanele in fata cirora m[ rtit Minunat este de aceea obiceiul de a tine incasele noastre icoanele MAntuitorului, ale Preacuratei Maicii Sale, Arhan-ghelilor, ingerului pdzitor;i ale sfintilor si a ne ruga inaintea lor. Faptul cisunt aproape de noi gi cd le putem vedea chipul cu ochi trupesti ni-i pune simai aproape de ochii duhovnice;ti, cei inzestrati cu nezdruncinatl credintl.Apropierea aduce ,,bucurie in ceruri pentru un picitos care se pociieste"(Luca 15, 7 gi l0), dupi cum in casa pinnteascd fralii se bucuri cAnd unuldintre ai lor, care a gregit in fala pirintelui sdu. se ciiegte, pirAndu-i riu ci l-a jignit printr-o proast[ purtare.

Q ingur Dumnezeu, Cel vesnic. Cel utotputernic. Cel ce dI viat i dintJ Sine si are viati in Sine, Se poate lipsi de nddejde. NouI insi, fiinte

efemere, care am primit viafa si toatl daruril. i.got. di viati de la Durnne-zeu, fiinle ticiloase care stim inaintea Incepdtorului vietii, care nu am pistratqi nu linem poruncile vietii, noui, fiinte care ne-am rdzvritit impotrivaCreatorului gi Domnului nostru, ne-a fost lisati ca parte, numai din mila luiDumnezeu, nldejdea, Domnul socotind ci trebuie sI ne dea un rnijloc de ane intoarce la viati noi, cei ce am clzut din viala veqnici in moarle veqnici.Tofi Etim ci purtlm in inimd moartea sufletului ;i ci aceasta pregitegte, pufincdte pu1in, moartea trupului. Inima insi, creatl pentru viata vesnici, deqi agustat moartea, n-a fost cu totul supus[ de ea qi tdnjeste spre viali ;i fericire.Fericirea noastrd pierdutd ne-a fost redatd de Fiul lui Dumnezeu, Iisus Hris-tos, qi este gata sd se dea, in timpurile din urm[, celor ce cred in El. Iar ni-dejdea cregtini este tocmai nidejdea cI ni se va da, in numele lui Hristos,fdglduita fericire. Pe toati durata vietii noastre plm0ntesti, Dumnezeu, pen-tru Fiul SIu, Care S-a f[cut om qi a luat asupra Sa picatele lumii pentru noioamenii, se ingrijeqte de m0ntuirea noastrd, ne duce intr-acolo. tinAndu-neparcl de mAni, prin Duhul Sfdnt, care ne dd chez[gia mo;tenirii bundtitilorviitoare prin slujbele divine, prin predici, prin cuvdntul lui Dumnezeu. Tai-nele Bisericii, prin credinla noastr6, prin cercarea vietii noastre lSuntrice,pentru a ne face, in cele din urm6, mostenitori bunitdtilor figdduite.

A -!i pune nidejdea in Dumnezeu inseamni a-l incredinta viata, desti-fa.nul, viitorul gi a aqtepta cu incredere indeplinirea fdgdduinlelor

Sale. Speranla vine din credinli, ca planta din simAnti. ca apa din izvor. Cre-dem cd Dumnezeu este bun qi milostiv, ci ne iubeqte ca un pdrinte; asadar,ne doregte tot binele, adevlrata fericine. Este intelept si omniprezent. De ace-ea gtie mai bine decit noi ce trebuie si ne dea si cAnd sI indeplineasc[ cele

421

faglduite. Este sfdnt qi drept; de aceea cuvintul Siu este adevirul, flgiduin-lele Sale rlmdn neschimbate. Suprema dovadd a dumnezeieqtii iubiri de oa-meni ni se arati in faptul cI Dumnezeu nu L-a crutat pe insuEi Fiul Slu Unul-Niscut, ci L-a dat pltimirilor gi mortii. intirindu-ne sufletul prin gdndul lanemdrginita bundtate, la inlelepciunea, atotputemicia ;i sfintenia Creatorului;i Proniatorului nostru, purem strlbate tirdmul vielii plmAnreEri flrd frici qitulburare, asemenea copilului in bralele mamei, precum o corabie cu ancoride nidejde. De aceea,,binecuvantat fie omul care nrd[jduieste in Domnul sia clrui n[dejde este Domnul" (Ieremi a L7 , J; Cf. Psalmii Z, lZ. 13, 6; Pilde16,20). ,,Domnul este apiritorul meu Ei puterea mAntuirii mele gi sprijini-torul meu" (Psalmul 17,3).,,Nu mi voi teme de mii de popoare, care impre-jur mi impresoarl" (Psalmul 3, 7).

ar cAnd nddljduim, trebuie si nu fim nepisitori ;i pasivi. NldejdeacrestinI, prin esenta sa, este o vie, lucritoare $i stator.nici aspirafie

spre supremul bine qi spre izvorul tuturor bunitltilor - Dumnezeu, o sete de ane apropia de El si de a primi de la El ;i in El imp[rI1ia cerurilor, pregititdinainte de facerea lumii. ,,in ce chip doregte cerbul izvoarcle apelor, asa Te do-rcste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule. insetat-a sufletul meu de Dumnezeulcel viu; cdnd vei veni qi mi voi arlta fetei lui Dumnezeu?" (Psalmul41,l-Z)

untem poftili a ne face pirtaEi obgtii Heruvimilor, Serafimilor, Sca-unelor, StlpAniilor, ingerilor ;i Arhanghelilor, nu celei a duhurilor

c:azute si semete. Acestea s-au sumetit qi au zis in sinea lor citre Domnul:,,Cum oare vei drege lipsa care a rimas in urma noastrl pe care nu n-o polisuferi gi care Te nemultumegte at0t de mult fiindcl, Preainlelept fiind, nu in-gidui in lumea pe care ai creat-o nici un neajuns si nici o lipsi de annonie?".Iar Domnul, drept rispuns la vorbele nesdbuite ale diavolului, a binevoit aface pe orn din tdrani, ca prin fiinte ficute din firani si umple lipsa rlrnasiin lumile ingeregti de pe urma ciderii duhurilor trufase. Prin aceasta a dat unblam perpetuu ;i o grea osAndd trufasilor. De aceea duhurile cdzute clin tru-fie pun in miscare toate puterile iadului spre pieirea oamenilor. Ca si-gi arateiubirea de oameni si spre marea ruEinare a diavolilor si scoaterea omului dinghearele lor, Domnul a luat trupul cel ficut din tlrdni al omului.

dnd esti foarte tAndr sau duci o vial[ lumeascd plcdtoasl. atuncicunoqti si pe MAntuitorul Hristos gi pe vrdjmasul lui Dumnezeu si

al oamenilor, satana, cel ficitor de tot riul, numai dup[ numele lor ;i crezicI Hristos este departe de tine, in cer, iar diavolul existl pe undeva, dardeparte, nu in preajma ta, si, degi ai auzit cd, este r5.u, e;ti convins c[ rrutatealui nu te priveste; cind vei ajunge la anii deplinei maturitl1i, cdnd vei plEi pecalea duhovnicestii sporiri, cAnd vei sluji Domnului cu constiintl curati, vei

422

simli in inimi ;i jugul bun al MAntuitorului, si pe cel nespus de greu al sara-nei, ce ne jigne;te fird crutare.

11 iavolul se face pirtas intr-o foarte mare mdsuri picateror oame-l-'l nllor. De aceea in ruglciunea de dinainte de spovedanie plcitosii

igi osdndesc cu umilinli picatele inaintea lui Dumnezetr, ca fiind sdvArsiteprin ispiti diavoleasci. De aceea nimeni si nu se considere pe sine osdnditpe veci, chiar de va fi fost un mare picitos. Diavolul poafld o mare vind pen-tru greqelile tale. Adu-1i neintArziat aminte de Iisus Hristos, cazi inaintea Luirugindu-L s[-ti ierte pdcatele, El este ..lvlielul lui Dumnezeu cel ce ridicipdcatul lumii" (loan 1, 29). Este Mielul lui Durnnezeu pentru a lua asupra sapdcatele noastre si a ne curdti de ele.

T ntre mine si Dumnezeu, ?ntre mine si aproapele meu se interpune ade-I sea o fo4I intunecatl si rea. Stiu din experienti ci asa estel este logic

sa lle asa.'polosind mij loace de nimic. diavolul obtine rezultate importante. Fi iI ' tare. crestine! Crede din toata inima in Hristos. Daci vei f i impris-

tiat qi nerAvnitor, vei cidea sigur pradi diavolului. El isi va pune in miscaretoate fortele pentru a-ti indepirta inima de Hristos. pentru a nu mai crede inEl. Dacd i1i vei pierde credinta, va fi vai de tine!

1 cui intelepciune se va fi arltat in chipul cum este alcituit trupul-f-}' nostru, cum este nentinut in viali, cum este condus pe directii pre-

cise? Cine va fi stabilit legile raliunii, aceleasi pAni astdzi la toti oamenii?cine a inscris in inimile oamenilor legile con;tiintei, cele care pdni astizisanctioneaz[ riul si fac s[ triurnfe binele? Dumnezeule atotputernic, preain-lelept, atotbunl MAna Ta este pururea asupra noastri;i nu este clipi in carebunitatea Ta sI ne plriseascl pe noi picito;ii. Di-ne noud si sirutrm nein-cetat, cu vie credinfl, dreapta Ta! De ce si clutim departe semnele bunititii.intelepciunii si atotputerniciei Tale? Ele pot fi descoperite - iati - in noiinqine. Noi suntem ntinunea bunitltii, intelepciunii si atotputemiciei luiDumnezeu. Suntem ,,in mic" o intreagi lume; sufletul intruchipeaza lunreanevlzuti, iar trupul pe cea vizut[.

1n relatiile cu oamenii si c0nd te rogi, incearcd sd a.lungi Ia simplitateaIpruncilor; aceasta e un [ lare dar si o cal i tate urnana nobrl i . Dunrnezeu

este simplu la modul absolut, ca f i int i spir i tual l la modul absolut. dupd cumeste si personificarea absoluti a bunititii. Se cuvine cii si sufletul tiu sd fiesimplu, neamestecat, adicd nu pe junritate bun si pe jumiitate rau.

T\ragostea pe care ne-o poart; Dunrnezeiescul no:tru Mantuitor l isusr-rf p16r1os, Dumnezeu Tatil si Duhul Sfdnt este atat de rnare si frrr

limite, incat in fala ei devin cu desdvdrsire neinsemnare, aproape ci dispar cu

423

totul orice url, vrajb5, dusmlnie omeneascl ori de unde ar veni. pentru ne-mrsurata iubire de oameni a lui Dumnezeu gi nimicnicia urii omenesti, Mdn-tuitorul ne-a dat porunci: ,,Iubi1i pe vrijma;ii vostri, binecuvir.rtafi pe cei cevi blestemi, faceti bine celor ce vi ur[sc ;i rugati-vi pentru cei ce vI vatimisi vi prigonesc" (Matei 5, 44). stim in iubirea lui Dumnezeu. Este oare unlucru atdt de important cI oamenii nu ne vor binele? Ar putea ei, oare, si nefacl ceva cAnd Dumnezeu ne iubegte atit de mult?

Q ufletele bune, simple, credincioase se simt in bisericr in tot largul.LJ usoare ca fulgul, precum in casa Tatllui ceresc. Adeviratii crestini. :

capata arci pregustarea lmpiritiei ce va si fle, pregititi lor de la facerea lu-mii, a eliberirii de tot picatul ;i de moarte, ce va sr vini, pacea ;i fericireaviitoare, cAnd li se di aceastl arvuni? Cdnd isi indreapti cu sinceritate sufle-tul cltre Dumnezeu, cand I se roagi cu sarguintl, c0ncl se hotlrisc cu totdinadinsul si-si inchine viafa lui Dumnezeu gi sI faci fapte bune chiar cAndnu vor fi in sfAntul locas.

llidejdea crestineasci este nidejdea noastri in Hristos. Am fostr \ creati pentru viati, dar am cizut din viati in moartea sufletului si a

trupului, si de n-ar fi fost Domnul am fi fost sortiti rnortii vesnice, chiar dacin-am fi pierit de tot. Dumnezeu este credincios Siesi. Cre0nd cluhuri vesnice.dupr aseminarea sa, el este credincios propriei ve;nicii din ele; daci le-ar finimicit, ar fi insemnat ca Domnul sI Se lepede de ins5gi vesnicia sa. Pe dealti par-te, El nu putea accepta ca cei clzufi, picitosi, flri sfintenie si intrein comuniune cu Sine, altminteri ar fi trebuit si renunte la sfinlenia Sa si lafirea Sa neschinrbdtoare. Pentru aceasta, prosliveasci-se in vecii vecilor ne-stramutata iubire a lui Dumnezeu-Tatil fa$ de noi, intru riscumpdrarea sicurdlirea noastrl, a plcltosilor, de toate plcatele; acea Iubire care nu L-a cru-fat pe Fiul Sdu Unul-Niscut. care s-a dat nror-tii pentru noi nu doar pentru ane curiti de toati intiniciunea. a ne sfinti, a ne da ,,Biserici sliviti, neavdndpatd sau zbArcituri ori altceva de acest fel si si fie sfAntl firi de prihani"(Parafrazd, dupi Ef'eseni 5,26-27 - nota trad.). ,,Eu sunt viu, si voi veti fi vii"(Ioan 14, l9). Iata in cine si pe ce se intemeiazratoati nidejclea noastri. ,,Eusunt viu - zice Domnul - si voi veti fi vii, vefi trece din moarte la via1i".Toatd Evanghelia confirmi nidejdea noastri in viata vesnicl (?nvierea luiLazdr, convorbirea cu Marta si Maria. cuvintele MAntuitorului din Evanche-lia dupi Ioan, la instituirea Sfinrei impirtlsiri).

f isus Hristos a inviat si a iesit din morrnAntul pecetluit flri si fi ruptIpecetile. El S-a nlscut din Sfdnta Fecioari, dar prin nasterea Sa, ,,cu-

rrtia Ei fiind pecetluitr" (canonul sfintelor Paqti, cintarea a 6-a, Tropar). inacest chip intrl Domnul si in sufletele credinciosilor, trecdnd prin trupurilelor, pitrunz0ndu-le liber, nevizut. Asa intri si in casele noastre ;i nici un

424

perete si nici un zlvor nu-L pot opri, ca unul ce nu cunoa$te opreli;te, nicimargini.

nf n veacul ce va s[ fie. fericirea noastrl va odrlsli din uimirea de a-iI vedea dintr-o dati pe sfinli, pe ingerii Domnului, neinchipuit de fru-

mosi, strAnsi in miriade de cete, alcituite perfect, in ordinea ierarhiilor ce-resti; din uimirea de a vedea sfin{ii, pe oatnenii lui Dumnezeu buni si simpli,din toate veacurile, prooroci, apostoli ;i pe toti ceilalli. dar mai cu seaml dinuimirea de a sta in fata lui Dumnezeu. contemplindu-L in lumina cea ne-apropiati, mirati fiind si de propria noastri iluminare liuntricl, simtind feri-cirea absolutl, neintunecatl de nici un plcat. de nici o spaiml, grij[ sauintristare.

\lddejdea crestineascl este nlclejdea in unirea noastrd cu DumnezeuI\ in veacul ce va sI fie. in starea in care suntern astizi ca si creqtini,

totul depune mlrturie ci mergem spre o aselllenea unire. faptul cI ne bucu-rim deopotrivi de daruri materiale ;i spirituale: in Bisericl ni se dI harul luiDumnezeu prin sfintele slujbe, prin Sfintele Taine: ne invrednicim de har inpropria noastrd conqtiintl prin felul cunt Duntrtezeu ne incearcl si ne curi-teste liuntric, prin rugiciuni, prin roadele ruglciunilor. prin necazurile si bo-

lile care ne purifici sufletul, prin indenrnul de a lua crucea Sa (cf. Marcu 8,

34). in starea noastrl de acunt, rugiciunea sArguitoare, Taina impirtisirii nepregitesc pentru unirea cu Dumnezeu. Ne este chezi;ie prezenla DuhuluiSfdnt in sufletele crestinilor. De aceea, noui crestinilor ni se opreste cu aspri-me orice unire a inimii daci nu este cu Dumnezeu ;i pentru Dumnezeu. Pen-tru aceasta, trebuie s[ ne f'erim de poftele trupe;ti 9i de tot picatul'

7^i instindu-i pe ingeri, ne pltrundem de convingerea dititoare de via-\*- tI si de speranli cI existi o lume a fiinlelor ralionale de o desiver-

qitl puritate, simple, netrupeqti, ceea ce inseamnd cI ;i sufletele noastre vordiinui dupl moarle. Aceastl convingere nu este doar presupunere. ci reali-tate. Iar cAnd ii cinstim pe sfinfi, ne obisnuitn din nou cu aceeasi idee: civiata noastri poate continua ;i dupl moarte, ci fapta bunl si sfintenia pri-

mesc rlsplatl dupi moarte. Deci si noi, daci vom trli in virtute. vom fi rds-plitili; ci riul va fi osdndit, dupi curn se arati in istorisirea din Evanghelied"rpr" bogatul nemilostiv ;i siracul Lazir. inseamni ci votn fi pedepsitip"niru rlul pe care il sivdrsim aici pe plmant. in general. cinstirea ingerilorsi a stintilor nu inseamni citu;i de putin politeism: ea tine pe de-a-ntregul defirea noastri si ne aduce un folos duhovnicesc esential.

T) atiunea ne face sI credem cI in lucrarea proniatoare a lui Dumne-I\z.u in folosul oamenilor trebuie sI existe niste mijlocitori intre oa-

meni si Durnnezeu, in lumea spiritelor (aceasta fiindci oamenii stau la mij-

425

loc., intre lum.ea spirituard qi cea materiali), care sr ne cdlruzeasca spre impa_rdtia de sus qi ace;tia sunt ingerii. in tot ceea ce face, Domnur vddegte o per_fecti-ordine ;i o succesiune in trepte a lucririi Sale. pretutincleni in ceea ceface Domnul, cei de jos sunt condusi de cei de sus. De aici vedem c't de ne-cesari le sunt crestinilor, riscumpirali cu s0ngele Domnului, ingerii pdzitori.in afard de aceasia.iq*1i in94i sunf prini de iubire fala de noi si se bucuride indreptarea oricdrui pdcltos; dragostea lor este lucritoare ;i in aceastinobilr si folositoare activitate, Dumn"ezeu le-a dat toatd libertatea, dupd cumstim din cuvintele Dorrrnului. ingerii plzirori le sunt J" ir"urin,i oamenilordin pricina urii duhurilor rele iipotriva oamenilor si fiindcl oamenilor leeste cu nepurinfr sd re vadi. oamenii ," urut.tiouri" "lp"ii".ro;i

in privintavietii lor sufleteqti. in afara harului dumnezeiesc pe care il pot primi ei inqisi,au nevoie si de cineva plin de har, inlelept, putei.ic din fire: acesta poate fiingerul plzitor, iar la plecarea omului din aceasti via1i, ?'gerul pdzitor tre_buie sd fie acela tare si dea mrrturie de faptel" o-uruiffiotriva clemonilor.

P:'.T afla din proprie experienti, cand ne rugdm osarduitor si crinI toati ininra, ci sfintii sunt in relatie apropiatE ;; ;;;;;;; ;t;;;din experienli gtim cii rnintea noastrr, aflati in ielatie .*;r";;;;;;;il ;;:giciune plinl de credin!5, se umple de o neobisnuiti luminii, incepe si semiste pe un camp de rucru nelimitat, vede in acest ristimp .""u ce in nrodobisnuit nu este in stare si vadi. De aici deducem cii sfintii, fiind in relatiecu Dumnezeu si in aceragi timp stiincru-se curari .;dJ;il.;il,#;i[;

trup, au ;i mintea cea mai ruminatl, departe-vrizitoare si c! aud rugiciunilepomite din i ' i rni le noastre ; i ci, daci acestea sunt pl icute lui Dumnezeu sinoui de folos. r.ri se vor implini negresit.

prezenla ingerului prazitor pe ldnga tot creqtinul adevdrat este de fo-r los' deoarece trupurile crestinilor sunt, dupi rnil'turia cuvAntului IuiPyrll-".r' remple are Duhurui Sfdnt, iar cresrinii in;i;i mldurare are trupu_lui lui Hristos, $in1i1e de piitimirea Sa pe cruce si cre nioartea sa, cr poartipe ele pecetea Tainelor.Sile, prin care ni se dI harul Duhului Sf6nt si maiales fiindcd ne ?moirrdsim culnsusi Trupur ;i SAngere r"i ii;;r;;;'i; ri;i*cuminecirii. inalta vrednicie o o,rrlui, er-crestinulu], ca mddular al trupuluilui Hristos si templu ar Duhului Sfdnt, impune prezenta in preajma sa a inge-rului pizitor asemenea unui fiate mai mare si prieten. care szi ne cllluzeascdin drumul nostru citre stdpOnul tuturor, cdtre imparilia luminii gi fericirii.Daci ,,se face bucurie ingeiilor rui Dumnezeu pentru un picdtos care se po_cdieste" (Luca 15, l0), dupr aceasta putem judeca cat cle mult rau parte ?nge_rii Domnului la lucrarea mAntuirii noastre.

T11: mllte cI.in timp ce te rogi, Domnul se face aidoma noud, aseme_

^ + nea cnlpurur nostru cerui dintru inceput qi ci rispunde fiecrrui cu_v6nt aI nosrru. fiecdrei bltai a ininrii.

426

ind md inchin la icoane, cinstesc in ele in primul rind pe Dumne-zeu, Cel din care s-a ndscut, fir[ de inceput, Fiul, chipul Siu viu,

prin care glndul cel fdri de sfArgit al Tatilui a dat viati lucrurilor, a creatlumile;i toate fipturile cele conceputede mintea lui Dumnezeu si pe om, celcreat dupl chipul qi asemlnarea sa. in al doilea rand, cinsresc chipul luiDumnezeu intrupat; in al treilea rAnd, mi respect pe mine insumi, chipul ne-muritor al omului ficut dupl asemdnarea lui Dumnezeu, chemat si fie copdr-ta; firii dumnezeieqti, una cu Domnul, templu al Duhului Sfdnt. chiar firi sivreau sunt indemnat a cinsti icoana, fiindci vid lucrdnd prin ea puterea luiDumnezeu, pentru credinciogi m0ntuitoare. pentru pdcito;i pedepsitoare,dupd cum vld ;i simt aceea;i putere in chipul crucii Domnului pe care, da-toriti puterii Sale ficltoare de minuni. o numim ditltoare de viati. Din toateaceste motive eu vld in icoanl chipurile reale ale celor pe care ii infltiseazi.Chipurile sfinlilor zugrivite pe icoanele noastre ne dau semn ci prin duhsuntem aproape de sfintii lui Dumnezeu, care si ei sunt intotdeauna aproapede noi, prin rugiciunile si prin credinta noasrrl pornitii din inimi. CIci arputea exista ceva care si stea departe de Duhul lui Durnnezeu. care pretutin-denea este fi pe toate le implineste si care razbate ..prin toate duhurile istete(adicd inzestrate cu ratiune), curate si oricit de subtir i" { intelepciunea lui So-lomon I ,23). Se face bucurie ingerilor lui Dumnezeu pentru un picdtos carese pocdieste" (Luca 15,7 qi 10). Inseamni ci nu numai Dumnezeu, ci gi ?n-gerii sunt deschigi mi;cirilor sufletului nostru. ,,La Sfdntul rdu Altar stindinaintea Ta gi inaintea infricoqdtorilor si sfintilor Tdi ingeri, fiind plecat de$tiinla faptelor rnele, aduc inainte lucrurile mele cele rele gi fdridelege.ddndu-le pe fali qi vddindu-le" (Rug[ciunea a 4-a inainte de impirtdsire).

\ /oi,cei ce vi rugati! Oare,,nu vd ajunge sI obosit i pe oameni. de ve-V nili sd obosili qi pe Dumnezeul meu?" (lsaia l, 13). Nu vi ajunge

ci vedeli neputinli la'oameni, ali vrea s[ vedeli neputin$ ;i la DumnezeuInsu;i, socotind in tainl c[ nu vi va indeplini cererile? Intr-adevdr. multelucruri sunt greu sau chiar cu neputinfi de indeplinit pentru oameni, Credeticd ar putea fi ceva greu pentru Dumnezeu? ExistI oare ceva care sd-i fie greusau imposibil sI facl? Toate ii sunt cu putinli Ei lesne de ficut. La Dumne-zeu, toate sunt clt putinld (Marcu 10,27). Deci, cdnd vI rugati, trebuie s[ filiferm convin;i c[ la Domnul totul este usor de ficut si cd poate face totul intr-o clipl. Propria voastrd neputint[ in a face ceva - a vd ajuta pe sine sau a-iajuta pe allii - sd nu o punefi pe seama lui Dumnezeu. Voui vd vine greu sIfacefi aproape totul, ca nigte creaturi slabe gi neinsemnate ce sunteti. V-atidat searna de aceasta dupi voi inqivd qi dupi allii de o mie de ori pAni acum.Nu v[ ajunge s[ puneti pe seama oamenilor neputinta de a face ceva, vreti sio puneli acum ;i pe seama lui Dumnezeu, Cel ce a creat toate cate sunt cu

^41+/- I

gandul gi cu cuvdntul? Jineli minre! Lui nu-i este nimic greu de ficut. Decitot ceea ce cereti, cerefi cu curaj gi cu nidejdea ci veti piimi. ,,$i toate cateveti cere, rugAndu-vi cu credintl veli primi;, (Matei Zt,'ZZ).

Q fintii,ingeri gi celelalte puteri ceresri sunt pline de vialr sfantd, inte_

tJ gra. de pace, de nevestejitr vigoare, de birbrtie vesnici qi de putere,de negrditi frumusete, de luminl, de Juperioari interigentx, o, dragoste cu-ratd de Dumnezeu si de oameni, de prietenie unii falr ie uitii, .dspandesc lu-mini qi lumineazi mintile. Astfel sunt srinlii nogtri ingeri pizitori. Minunatleste firea ingerilor! CreEtinii se vor invrednici de veicul ce va sI fie si deinvierea^din..morti ;i vor fi deopotrivd cu ingerii, dupi .uuantuibil;MInsusi' Si nizuim, din toati inima, .u ,tutorni.ie qi curaj, cdtre veacul celfird de sfdrsit.

restinel re vei uni cu ingerii ;i arhanghelii, cu toate puterile ceresti;fii deci pe mlsura ingerilor, ArWfgigglq_q{e_l4@regti, iubeqtecele c ere ; ti, ve sn ic e, duh ovnice gti, fu gide i;tu"uttttqrfi i;;ir

^ pa" ;":celui, demonului iubirii de arginfi, fii bun, liana, iinftri.u un inger, curat ca

un inger, simplu qi sfAnt ca un inqer.rivegte si in om principiul dumnezeiesc -sufletul creat dupi chipulqi aseminarea lui Dumnezeu - si, cunosc0nd aceasta, nu in."to ,dsi sr iubegti omul din toari inima, tiri nici o fitrrnicie.respecti

uvantul are posibilitatea de a se ,,intrupa" qi acesta este un lucru c6t\-'se poate de obisnuit. Atunci cdnd vorbim prin sunete succesive dis-

tincte' nu este oare o ,,intrupare" a cuv0ntului? sau cdnd asternem cuvintelepe hdrtie, nu este si aceasta o ,,intrupare,. a cuvdntului?

e este credinta? Convingerea in adevdruri de esentd spirituali, incel ce este - Dumnezeu -, in existenta lumii spirituaie, .u tout" .u.-

acteristicile sale, in aceeagi misuri in care suntem convinsi de existenta lu_mii materiale cu toate determinantele sale. A fi convinr o" r"otiiut""'"""ip.rincipiu.spiritual primordial gi de existenla lumii spirituale cu toate insusi-rile si atributele sale inseamni a avea credintr. Iatr, eu u*...ainp *;hr-i;ci Dumnezeu este veEnic, atotbun, preainlelept, atotputernic; aceasta cred cutirie, tiri nici o indoiald. cred cr Dumnezeu - Bunriatea absolutd - ne poateda tot ceea ce ii cerem; nu pun la indoialr, aceasta inseamnr deci ci cred.

umele lui Dumnezeu este Dumnezeu insusi. De aceea se qi spune:,,sd nu iei numele Domnurui Dumnezeurui tru in degert'; fijgirea

?0.,-1, vezi qi Deuteronomul 5, 1l). sau: ,,Sd te apere numele Dumnezeuruilui lacob" (Psalmul 19, l). Sau: ,,Scoate ain temniid sufletul meu, ca si laudenumele Tdu, Doamne" (psarmul r4r , 7). intrucdt Domnul este Fiinfd cu de-sdvarsire neamestecati, simplr, El se cuprinde fintr-un singur cuvdnt, intr-un

428

singur concept, intreg, tot si in acelasi timp, pretutindeni, in toati f[ptura. Deaceea, c0nd vei chema numele Domnului, pe Domnul il vei chema. ,,$i totcel ce va chema numele Domnuluise va mdntui" (Faptele Apostol i lor z,2r).,,si Mi cheamr pe Mine - numele Meu - in ziua necazului, si te voi scoate,si Md vei prosllvi" (Psalmul 49, 16).

T\ umnezeu este Duh infinit. in ce consti aceasti infinitate? intr-o in-r;, finitate a fiintirii, a vietii gi interepciunii, bunitrtii si iubirii, atot-

puterniciei, dreptitii, sfinteniei, in omniprezenta Sa in toate fiptura cugetl-toare, transcendentl si necugetltoare, ca si in cea materiali. Dumnezeu estepretutindeni si in toate existl mai presus de toate, nu se cuprinde in nici ocreaturi si nici un gAnd, oricdt ar fi de ager si de temerar, n-o poate lua inain-tea Lui, ci totdeauna doar se invdrte in El.

p vrei i mdncau carnea urt irnalelor de jerr i l . Era o pret ' igurare a lrraneiLnoastre duhovnicesti. AstIzi nu rnai rnAnclm din trupul animalelor

de jertfi, gustim din insusi trupul si sangele Domnuh-ri pretutindeni, peintreg pimAntul. De aceea, celui ce se impiirtisesre des cu Sfintele Taine. iutrupul qi sAngele lui Hristos. nu i se cu'u'ine sa niinance came cle anirnale. Lace mi-ar folosi aceasti cante. cle vrenre ce qust din Preacuratul SIu trup sisAnge, din Taina duuinezeiascl dltiitoare cle viatl? Oare nu-nri di ea indestulviatd, pace, bucurie, tiirie sufleteasci si trupeascr? oare nu mi-ar ajunge sImi hrlnesc cu vercleturi sau cu pe$ti, hrani rnult mai usoard?

(- e ti se pare de mirare ci ti se oferi drept mincare ;i bruturi trupullr.-, si sangele Domnului? Asa cum ti-a dat drept hrani camea ani-

malelor create de El, [i s-a dat, in cele din unnr, drept hrani pe sine; cel cete-a nutrit din sinul maicii tale, acela S-a oferit sI te nutreasci cu Trupul sisangele Siu. Atunci cdnd ai supt laptele mamei, ai supt ;i insusiri ale mamei,duhul ei, intocmai ;i acum, o datl cu trupul ;i slngele Domnului primesti intine Duh si viati din Domnul. sau, asa curn in pruncie triiai cu laptele rna-mei, tot astfel, dupl ce ai crescut si te-ai tlcut om plcitos, trtiiesti nutrindu-tecu sAngele celui ce ti-a dat via1i, ca si fii viu qi sI sporesti duhovniceste,pdnd ce te vei face om al lui Dumnezeu, sfint, bland; pentru ca. asa cunl alfost candva fiul nramei tale, sr fii acum fiu al lui Dumnezeu, educat de El,nutrit cu trupul gi cu sangele SIu, adici cu Duhul sIu, fiindci trupul ;i san-gele Siu sunt,,Duhul care di viati" (cf. Ioan 6,63), si si te faci mostenitorimpdraliei cerurilor, pentru care ai fost creat si pentru care triiesti.

1r opii! Tineti minte cI Iisus Hristos v-a iubit at0t de mult, inc6t vi\r.-,cheami la sine in fiecare an, de cateva ori, la Dumnezeiasca si Dd-

trtoarea de viati cind a Sa, la care vi dI drept hranl preacuratul, dumnezeies-cul siu Trup. ca sI triiti teferi. sinitosi nu numai aici, in vremelnicie, ci si

429

in cer, fdri de sfArqit. De aceea se cuvine sd aduceti multe multurniri Creato-rului si MAntuitorului vostru pentru dragostea nemrsurati pe care v-o poart,lvoud gi pirintilor vostri, fratilor gi surorilor, tuturor oamenilor.

nTdaei(! ,^:rr..tr,rd este niclejclea noastri in Hristos gi in fericirea

1 v vesnica, fagiduitl de Hristos. Er este tot ce ne-am putea dori siiavem mai de pret in aceasti viati. ,,El va m0ntui poporul Siu depicatele lor,,(Matei 1,21).,.Bucura-m-ag s[ mr duc la rai, dai prcatel" nu n'd lasi..,, spunmulti cresti'i, care habar n-au de nidejdea crestini, ca si cum pdcatele ar fiun zid de netrecut. Nu este asa. As zice cra acest zid a fost niruit prin cruce,prin moartea Mf,ntuitorului nostru Iisus Hristos, care a deschis Raiul luiDumnezeu celor ce se cliesc. De aceea vin si stlrui ci trebuie sI invitirncutlt sii nidijduuu in Hristos, fiindci nu orice nlclejde este crestin"ur.e, oJ.-virati, rnantuitoare. voi arIta, deci, calitalile neol.lctii crestine: temeinicie.tdrie, deplinitate. Mai sunt qi alte caracteristici dupl care putem sti cr avernnadejde cre;tini. voi spune cI nrdejdea cre;tinr iespiri prin rugiciune asacum respirim aerul prin plim0ni; se sustine gi se intireste prin Dititoarele-0.9 viltr Taine, prin citirea ;i ascultarea cuv0ntului lui Dumnezeu si a scrie_rilor Sfinfilor Prrinfi, prin virrutile fiecrruia dintre noi. voi

"gi".i, ;;;,

crestinul este fiinfr liberr ;i rationali, creatr dupi chipul si aseminarea luiDyml:l"u, dar si cizuti (din proprie vointr) ,uu ino"pirtati de Dumnezeuprin farddelegi, trebuie si se apropie, prin credin{i, nddejde si dragoste, dechipul s5u cel dint0i. Vorn cla sfat fiecirui crestin'si se cJrceteze pe sine culuare aminte: ce anurle reprezinti in fiinta lui aseminarea cu Dumnezeu,paftea sa de nemurire; ii voi spune sr-si indrepte atentia spre inimr, sr tiniseama de cerintele ei, care se viclesc de cele mii multe'ori in con;tin1a omu_lui, ;i sii le satisfacl neintdrziat. Inima ne cere si credem in Dumnezeu si inposibilitatea de a ne uni cu El, fiindcii ea isi giseste in Dumn";";;;;;;;ifericirea' Dar ea se poate Idsa si amdgitii, prin uneltirile cluhului intunericu-lui ;i prin striciciunea originari, de toate cele pim0nte;ti care nu-i aduc nicip_ace, nici viati, nici fericire. ci doar necazuri si suferinli, unirea inimii cuHristos, prin dragoste si crecrinti - aceasta le-o vom dori celor ce vor ascul_ta cuvantul nostru despre niclejcle. Si cunnim nidijduirea noastri in bunu_rile pimantesti, in oameni, in onoruri, in bogitie, in desfitrri trupegti, iatrcare trebui sd ne fie unica dorintd. Ne inecimln picate si de multe ori ne cu_prinde uratul, disperarea, pierim de multimea picatelor. bu og u."u ca priviri-le tuturor sd se indrepte ciitre nidejclea nourtri - Hristos, c0nd ne afldm inpdcat, in necazuri, in toate imprejuririle vie{ii, fericite sau nefericite, si potconvinge ci El este Dumnezeul celor ce se ciiesc si MAntuitorul celor ce sem0ntuiesc. Sd arit ci viata noastrd este in Hristos, ca si fericirea, lumina, bo_gdtia, mencarea, biutura - totul - si si-i invil pe oameni ci trebuie sr tindi

430

toat[ viata spre Hristos, ca spre supremul tel al vietii noastre, iati ce mi-asdori cel mai mult sI fac. Iisus este izvorul a tot ce e viu, A; vrea si pot faceastfel inclt fiecare dintre voi si-L numeasci din toatl inima pe Iisus ,,lisusulmeu", ,,Mintuitorul meu". SI ne fereascd Dumnezeu sd ajungem si strigimvreodati: ,,Doamne, cine a ctenJr in ceea ce a auzit de la noi? Si bratulDomnului cui s-a descoperit?" (Ioan 12,381' Cf. Isaia 53, 1).

] lomnul este adevirul. Tot ceea ce a spus Domnul este adevir curat.Iul nu lasi nici urmi de indoiald. Deci avem nldejdea cI Dumnezeu va

veni din nou sijudece viii si nrorlii. ci viata veacului ce va sI fie existd, pre-curn qi fericirea dreplilor gi chinurile picitosilor.

\l ddejdea cre$tind ar putea fi caracterizati dupi cum urmeazd: roa-I \ gl-te ;i nidljduieqte; nevoieste-te gi nadijduieste; nevoie$te-te cI-

ut0nd sI treci prin poarta cea strdmtl. ,.Stiruiti in ruglciune, priveghind in eacu muftumire" (Coloseni 4.2).

el ce vine la SfAntul Potir avdnd in inimd vreo patimd este Iuda, celce vine sI-L s[rute fitarnic pe Fiul Ornului.

uglciunea nddijduieste sd primeasca tot ce cere. Dragoste intreitstrilucitoare, miluieste-md !

u-mi dau seama cum ar putea un om intreg la minte si puni la in-doiali un adevdr dumnezeiesc revelat prin Iisus Hristos. mirturisit

de apostoli, pecetluit cu s0ngele nenumdratelor cete de mucenici, propovi-duit de sfinlilii slujitori ai Bisericii, de cuvioqi si de toti sfinfii, ditltor de via-1d inirnilor noastre. $i totugi existd asemenea nefericiti care stau la indoiali,se clatind intr-o parte Ei in alta, cutremurafi de nigte sovlieli l[untrice apisi-toarc ca piatra, muqcltoare ca vipera, ucigaqe ca diavolul, inselati de inseli-torul nev[zut, de ucigaEul fIrI de crutare. Oare de ce se intAmpli a;a? De cesuntem atunci atlt de absurzi, de prosti, de monstruoEi si pe deasupra intu-necafi ;i trigti? Vai, nu ;tiu de ce. ,,Dupi roadele lor ii veti cunoaste" (Mateil, 16). Dup[ aceste ingrozitoare consecinte in sufletul nostru ne putem daseama de unde se trag toate. dupi urmele crimei il caut pe criminal. Totulvine de la vrljmaqul nostru - diavolul. El este ucigaqul. El ne ucide sufletulprin necredinli ;i indoial[, ne tortureazd.. Dar si noi suntem nechizuiti cdnddIm ascultare soaptelor mincinosului, ucigasului, potrivnicului lui Dumne-zeu. CAnd iti vei descoperi in minte o adversitate fati de Dumnezeu, o indo-iald cu privire la firea triipostaticd a Dumnezeirii. in privinta relatiei dintrecele trei persoane ;i a altor adevdruri asemindtoare. fii sigur cd vrdjmaqul luiDumnezeu gi al omului se afld in tine. Crezi de mult in SfAnta Treime CeaDltitoare-de-via$ Ei nedespi4itl, te bucuri de mult de rnilele Ei, de via{a pecare !i-o dd, de pacea Ei gi de toate cele bune care iti vin de la Ea; deci nu teindepirta de Ea, tine-te pAni la moarte impotriva vrijmasului comun.

CRN

43r

11\-.redinta dI pace si dulceatS; necredinta d[ neliniste si venin.

dnd te rogi, fi totul cu infelegere. CAnd torni untdelemn in candeligdndeqte-te c[ in fiecare zi si minut ale vietii tale DItltorul de viatl

te tine in viat[ prin Duhul SIu Preasfint gi ci ?n fiecare zi, prin somn in priv-inta trupului ;i prin rugiciune Ei cuvantul lui Dumnezeu in privinla sufletu-lui, toarnl in tine untdelemnul vietii, pentru a mentine vie flacira sufletuluisi trupului tlu. Cdnd pui o lumAnare inaintea icoanelor adu-1i aminte cd viataeste intocmai ca o lumdnare: cdnd inceteaziasd. ardi, se stinge. $i ci unii ofac si ardi mai repede decdt s-ar cuveni, prin patirni, prin prisos de mdncare,de vin si de alte desfdtiri.

J ntrucAt primul nostru dascil in ale rugiciunii este Biserica, ea fiindI invdtatr sd se roage in chip minunat de insusi Duhul Sfant, deoarece

noi inqine,,nu gtim s[ neiugim cum trebuie" (Romani 8,26) datoria fieclruicrestin este si-si insuseasci limba maicii Sale - Biserica. Mare plcat face celce nu o cunoaste indeajuns. Picat, mai ales pentru cei care, invlland limbistrline, n-au vrut sI invete limba Maicii mdntuitoare. in general, toli trebuiesi inteleag[ si si invete limba slavond.

l ati mijloacele care chezisuiesc nddejdea cre$tinl: ruglciunea, mai cuI seamd cea deasd, mirturisirea sinceri a plcatelor cAnd ne ruglm, ci-

tirea deasl a cuvAntului lui Dumnezeu qi mai ales impdrtlqirea cdt mai deasicu De-viati-ficitoarele Taine, cu trupul ;i sAngele lui Hristos.

l ata cdlauzele noastre in nidejdea cregtini: Domnul Iisus, PreacurataI Sa Maici, toti sfintii, proorocii, apostolii, mucenicii, ierarhii, cuvio-

qii; toli s-au indreptat spre Dumnezeu in nidejdea mdntuirii gi nimeni nu s-arusinat, toti s-au mAntuit. ,,NIdejdea nu rusineazl" (Romani 5, 5), spuneScriptura, nici nu a rusinat vreodati.

/^t um se vddeste nddejdea creqtini in raport cu viata noastri aici pe\,.-.pdmAnt? Prin iertarea picatelor, in care tr[im neincetat: ,,Dacd va

prcitui cineva, avem Mijlocitor citre Tatil. El este jertfa de isp6;ire penrruplcatele noastre" (1 Ioan 2,I-2). in raport cu viata viitoare: ,,Daci E[se vaardta, noi vom fi asemenea Lui" (1 Ioan 3, 2). ,,Atunci cei drepli vor strdlucica soarele" (Matei 13, 43).,,$i unde sunt Eu, acolo va fi ;i slujitorul Meu;MI duc si vI gitesc loc" (Ioan 11,26;14,z).,,Cetatea noastrl este in ceruri,de unde si aqteptim MAntuitor pe Domnul Iisus Hristos, care va schimba lainfdli gare trupul smereniei noastre" (Filipeni 3, 20 -21).

'1'l nca un mod de a nidijdui. Iati, dau nivall asupra inimii patimile; caIun suvoi puternic si i1i este greu si le 1ii stavil5.Ziin sinea ta: ,,Pati-

mile se lupt[ cu mine, ci Insuti mi sprijineste si m[ mantuieste, MAntuitorul

432

meu. Din tinerelile mele vrljrnagul mI ispiteste si cu desfitlri mI aprinde.iar eu, nldljduindu-mi spre Tine, Doamne, il biruiesc pe el" (primul antifon,glas 4 si 8).

,,u l\Tenorocirea unor crestini li se trage de-acolo de unde le lipsegte* 1\ nidejdea. Simte omul c[ i se srringe inima, ci il cuprinde uritul, o

plcitoasi lehamite. Ce si faci daci nu are in inim[ nidejde creqtind? cautimijloace nefireqti de a scipa de strimtorarea inimii si de lehamite in distractiiucigdtoare de suflet, nu se g0ndeste si vini la Hristos, ,,al cirui jug cste bunqi nu apasi inima, iar povcra u;oard" (cf. Matei I I, 30), nici la rug[ciune sic[inli de picate, nici la cuvAntul lui Duntnezeu, ,,de folos spre invilituri,spre mustrare, spre indreptigirea celor intru dreptate" (2 Tirnotei 3, l6; Cf.Romani 15, 4). De cele mai multe ori, asa se intArnpli. De aici nevoia unoroameni de a merge la teatru, de a ciuta ahe muhe distractii. Recurg ;i la sin-ucidere. Nddejdea, cand prinde putere in sLrfletul rugitorului. il poate ajutamult ca sd dobdndeasci o experienti in a sti cum sl ceari. Cel ce se scruteaziatent pe sine iqi dI seama ?n ce consti aceastii experientir.

D ugdtorul trebuie sI creadi ca nu existi gresali pe care sd nu-i oI\poat[ ierta Domnul. ..Datona aceea ti-ant ienat-o fiindci m-ai

rugat" (Matei 18,32). Nu existi picat care si nu poati fi iertat de iubitorulde oameni-Dumnezeu; ,,Singele lui Iisus, Fiul Lui, ne curlteste de totpdcatul" (l Ioan 1,7) (ca pe Maria Egipteanca). ,,Daci va picitui cineva,avem Mijlocitor citre Tatil pe Iisus Hristos cel drept" (1 Ioan 2, l).

l\T adejdea presupune asteptarea unui bine de care duci lipsi: ,,lar daciI \ nidijduim ceea ce nu vedem, a;teptiln prin rdbdare" (Romani 8,

25). Dar intrucdt cel mai mare bine la care putem spera este sI nu maipdcltuim deloc gi intrucdt nu avem acest bine suferim zilnrc de picat. carene poate duce la vesnicl pieire, nidejdea cregtinl trebuie ?ndreptatl spreHristos, ca spre izbivitorul de picate si MAntuitorul nostru.

T\ upu cum toate cele necesare existentei noastre fizice ne vin de la lal-l pdmdnt. aer, foc si ap[, tot asa cele necesare vietii spirituale, gAn-

durile, impulsurile luminoase, bune, mdntuitoare ale inimii ne vin de laDumnezeu, de;i nu ne ddm seama, fiindcl gdndurile si impulsurile inimii nupot fi vlzute. ,,Duhul sufli unde voieste si auzi glasul 1ui" (cf. Ioan. 3, 8).,,Nu ci de la noi inEine suntem destoinici si cugetim ceva. ca de la noi insi-ne, ci destoinicia noastri este de la Dumnezeu" (2 Corinteni 3, 5).

1r and primeqti De-viat5-dititoarele Taine. inchipuieste-[i cu nesrri-lr.- mutatd convingere ci Insuqi Hristos se aflI sub infitisarea pAinii si

a vinului. scrie, in gand, pe ele Iisus Hristos si acest inscris trece-l din gdndin inimi, asazl-l in strdf-undul ei pe oasperele Ditltor-de-viati. De vei primi

Al l+JJ

Sfintele Taine cu o asemenea credinti, fiinta ta liuntricl nu va intArzia s[ sebucure de roadi, puterile sufletului vor afla o pace ad0ncd, vei sirnfi in toateo usurare fdrl seam[n. Dumnezeu ne di cele bune pe misura credintei noas-tre; in misura in care iti este pregititi inima si le piimesti, Trupul gi SangeleDomnului devin un cirbune aprins pe inima credinciosului, Biserica devinecer, altarul - tronul vielii de pe care coboarl Dumnezeu ca si dea hrani cred-inciosilor sdi si viaf[, prin Preacuratele Sale Taine. ,,Mari si minunate suntlucrurile Tale, Doamne" (Apocalipsa 15, 3). Tu, Doamne, ne pregitesti dinvreme pentru contemplarea tronului dumnezeiesc si a Celui ce sti pe el, prinardtarea tronului pimAntesc din biserici, prin contemplarea cu ochii credinleia Celui ce sri pe el.

1r and ii vei cere lui Dumnezeu daruri duhovnicesti, de pildI, intelep-\-, ciune, credintS, nrdejde, dragoste, bldndete, smerenie, sr-1i aduci

aminte cI esti chipul si aseminarea lui Dumnezeu, ci, intr-un fel, chipul tiupoarti sigiliul lui Dumnezeu ;i toate bogifiile sufletului sunt cuprinse inDumnezeu ca intr-o comoari (,,comoara bunitililor"), noi putand icoate deacolo orice bogilie duhovniceascd, prin rugdciunea credinlei, prin ribdare,curitindu-ne de toatl intinlciune a. Zi ciltre Domnul: sufletul mi-a venit de laTine, de la Duhul riu nemirginit qi arotdesivdr;it. Iati-mr acum, strp0ne,sirac, srrace imi sunt inlelepciunea si judecata, sirac sunt qi in credinti,nddejde, dragoste, bl0ndete, smerenie; cautr spre ravna inimii mele si dr-miintelepciunea Ta,,,credinti ne-ruEinati, nddejde neclint i t i , drugo.t.nefilarnici" (A 8-a ruglciune a preotului la Utrenie).

u Q

up.unerea fiilor duhovnicesti fatr de Biserici trebuie si inceapitJ printr-o desivdrsiti incredere in rugdciunile Bisericii, Tainele ;i r6n-

duielile sale si sd se incheie cu respectarea in fapt a poruncilor Sale.u ochii inimii pofi vedea limpede cum te tine Domnul mereu substipdnirea Sa, prin legile constiintei.

c.o (-ri ce vin m0ncati la sfintele slujbe se incarci de bunivoie pe sine\-, cu o povari inutilr Ei vitdmitoare, ficand ca inima sr le devini

surdd inainte chiar de a fi inceput si se roage, pundnd oprelisti cugetirilor sisimtdmintelor sfinte ca sI nu poati pdtrunde in inimr. Tiebuie s[ ivem mare{Ua sa nu mdnclm inainte de sfintele slujbe. Aceasta este necesar fiindcl,,Impirdlia lui Dumnezeu nu este mancare qi biuturl" (Roman i 14, l7); cualte cuvinte, Dumnezeu nu poate impirl1i intr-o inimi ingreuiati de mancaresi biuturi.

T\ omnul este foarte aproape de fiecare dintre noi, mai ales de cregti-lJ nul care vietuieste in sfintenie, pentru ci inima si trupul sru sunt

templu al Duhului sf0nt. cunoscdnd aceasta, c0t de usor ne vin.id n" rugrm

434

in orice loc! ,,Aproape de tine este cuvAntul - cel al rugdciunii sau ar luiDumnezeu - ciruia I te rogi - in gura ta si in inima ta,, (Romani r0, g).

pacatul inchide ochii inimii. Hotul crede cd Dumnezeu nu-l vecle.r curvarul, deddndu-se destrrbilirii, crede ci Dumnezeu nu_r vede;

arghirofilul, manciciosul, betivul cred cd isi pot ascunde patimile. Dar Dum_nezeu ii vede si ii judeci. ,,cici sunt gol si m-am ascuris,, (Facerea 3, l0).A;a i;i zice, prin ceea ce face, tot pIcitosul care se ascuncle de Dumnezeu,Cel omniprezent.

paptul ci Dumnezeu este intotdeauna cu noi este invederat de Dum-r nezeiestile, Dititoarere de viali sale Tai'e; in ele Domnul se face

perceptibil prin simfuri, ?ngdduie mainilor inirnii noaste si pipdie rinilecuielor cu care a fost ristignit, sr puni degetur pe coasta sa.

f) r i de cdte ori nr-am rugat cu credinta. Dunrnezeu M-a ascurtat si\-/ pi-a indeplinit rugiciunea

(-ru mai_mare parte a vietii suntem bOntuiti de neincredere. putinr\-' credinti, necredinti; ..avem ochi. crar nu ,u-ecrenr. a'em urechi, dar

nu auzim, inima ne este invartosati" (cf. \ larcu g, l7-lg). Trebuie si neferinr de invdnosarea inimii.

( l pul esre chipul Iui Dumnezeu. chipul viu al Dumnezeului Celui viu.rg'r In sufletul omului. mai ales in al ornului credincios si ficitor debine, se reflectl lumina. Dumnezeirii, perf'ectiunea ei. ,,Fi1i sfinti, pentru ciiEu, Domnul Dumnezeul vostru, sunt sfant" 1i petru r, r6 $i Leviticur rg,z).

e ufletul celui dintdi om i-a fbst dat aceluia de Dum'ezeu. Date de

L-, Dumnezeu sunt ;i sufletele tuturor oamenilor care au unnat Iui Adam.Toti oamenii sunt suflarea Lui, a Duhului Dumnezeiesc, toti ca unul trebuie sifie poporul siu. ,,Dupi cum Tu, prrinte, intru Mine si Eu intru Tine - se ru_qaMAntuitorul ratilui caresc - a;a si acestia in Noi si fie una,.(loan 17. 21) !ifiindcr sufletele noastre sunt de la Dumnezeu, este firesc ca si Dunrnezeu sIfie lntotdeauna aproape cle noi, cum sunt piirintii aproape de copii. Asa cumparinlii igi cunosc copiii, cu atdt mai muliiEi cunoaste bomnul oarrenii SIi.poporul Sdu, binecuvintat i'tru Hristos. ,,Eu sunt pisiorul cel bun si cunosc peale mele (oi le) si ale Mele Mi cunosc pe Mine,.( ioan 10. l4).

polosinOu-te de obisnuitele cunostinre omenesri ir i poti insusi perfectr o anumitr disciplinr si, de cele mai multe ori, ceea ce ai invltat la

gcoald nu [i se va sterge clin rninre toati viata. in privinta credinlei n;;r;;asa. Adicd ai aflat o dati, ai pri.s niste rucruri, Ie-ai ,,pipiit., qi gata, te gan-desti: ,,obiectul credinfei rni-a rimas in suflet, tirnpeoe, l-a'r inleles, il voiiubi toatr viata". Nu este asa. El, acest ,,obiect.. ti se va prrea de o mie de ori

435

obscur ;i indeprrtat, ba chiar vei avea impresia uneori c[ ti-a ,,scipat" cu to-tul si cr. dup[ ce 1i s-a pirut ci-l iubesti, ci triiai qi respirai prin el, ti-a deve-nit deodat[ cu totul indiferent. Ca si nu !i se intample asa, trebuie sI curefirnereu calea ce duce spre credintl si si o faci cu lacrimi gi cu suspine, ca sIo poti vedea, insugi, cuprinde cu inima si cu sufletul. Nepisarea fatd de cre-dinfi este urTnarea piicatului.

Q i in gura noastrl cuv0ntul este creator, formdnd sunete articulate; ox) datii cu cuvantul iese duhul viu al omului, care nu se desparte de

gnnd s1 de cuviint. DupI curn vecleti, cuvAntul prin insisi natura sa este crea-tor chiar ;i in noi. Atunci de ce mai suntem neincrezitori si sceptici fa$ defbfta creatoare a cuvantului? De pildr, c0nd ne rugrn, de ce nu suntem con-vinsi cI aceastl slujire prin cuv0nt ne aduce negre;it milostivirea stlpanu-lui? Fiindci cuv0ntul isi creazl mereu trup sieqi. Sunetele distincte, vorbelepuse pe hirtie, cirtile nu sunt oare carnea in care s-a imbricat cuvAntul? Darnoi n-am tinut seama de aceasta, am ajuns si credem ci este ceva ce nu me-riti o prea mare atentie. Nu numai firea dumnezeiascd este creatoare, ci, prindarul dumnezeiesc, si firea creaturilor sale insufletite, cu ciliuzirea luiDumnezeu, Care a spus: ,.Creqtel i ; i vi inmult i t i" (Facerea 1,28). Sub pute-rea lui Dumnezeu, sufletele creaturilor insufletite igi cresc lorusi trupuri. Ast-f'el, oamenii prin puterea pe care le-a dat-o Dumnezeu cresc ;i se inmullescpe pirnint p0n5 in ziua de astizi. Oamenii si animalele isi fac cele de trebu-inti vietii, dar mai ales omul. creaturd prin excelenli niscocitoare, carre ui-meste prin creativitatea sa infiniti in toate domeniile. Deoarece Dumnezeu-Cuv0ntul este Creatorul omniprezent, faptele Sale sunt rispAndite pretutin-deni, desi nu la nesfirsit: creeazii, face gi, dacr este de trebuinti, preface.

|\ urnrurezeu este Fiinta atdt de sirnplr, incat mai repede declt fulgerulL-l si decat gdndul ne poate cerceta sufletul, chiar firl sI ne dim seama.

De aceea se gi spune: ,,inrprritia lui Dumnezeu nu va veni in chip vizut (...)crci inrplrilia lui Dumnezeu este inluntrul vostru" (Luca 17 , 20-21). Deci nupoate fi stabilitl clipa venirii inrpirltiei lui Dumnezeu in sufletul nostru. inclatice ai izgonit picatul din inimi, ea poate veni in orice clipi gi nu-!i vei putea daseama cum si cind. Mornentul respingerii categorice a picatului din inimanoastri este si cel al instlp0nirii absolute a lui Dumnezeu in noi. Fiindci Dum-nezeu se instlpineste si impiirdteste in noi pe misuri ce ne curitim de picate.Pe mlsura credintei noastre De-viatI-dititoarele Taine ne curili si ne sfintesc,dereticl indatii clmara sufletului nostru. Dar si diavolul si duhurile rele suntfiinte simple, de;i nici pe departe desivArsite in simplitatea lor si mult limitate;si ele lucreazi cu iuteala fulgerului qi a gdndului asupra sufletului nostru. Clipac0nd simli cI te-ai legat de cele plmintesti, sau cea cAnd inima ti-a fost atraside picat, ca si cea clind te-ai indoit de adevlr este momentul intririi diavolu-

436

lui in tine, care iti poate trezi in iniml orice patimi, pentru ca mai t0rziu. pemisuri ce o accepli. sI pund stipAnire pe tine si si te duci unde vrea, ca pe uncaptiv, legat de mAini ;i de picioare. Daci ne opunent diavolului, el cauti si neopreascl rdvna spre credinta izvoriti din inimd. spre gAnduri gi simtirnintecucernice, ne intuneci mintea ;i inima ciit poate mai mult. Pentru a-l birui si ani-l indepirta din inimi, trebuie si ne intirim inima prin credinli in Iisus Hris-tos Domnul, sI nu uitdm cd diavolul lucreazl in noi si ci gdndurile, pornirileinimii, voinfa ne sunt din aceast[ pricini picltoase, potrivnice lui Dumnezeu.De aceea cautl si indeplrrezi de la tine. cu hotir6re, din toati inima, acestegdnduri, ca si-1i smulgi - ca si zic asa - din riisputeri inima din leglturile pi-catului, a$a cum s-a smuls Samson care se irr, ,u'case in fringhii, si vei reuqi sIrupi acele leglturi ale iadului ca pe niste rtc. . ir puterea lui Iisus Hristos gi cuharul SfAntului Duh.

X ,-tAnd ne rugdm. se cuvine sa t inenr rrr inte cI suntent unul altuia mI-,5 lr.-,dulre si cI trebuie si ne rugim unii pentru altii si pentru toti. dupd

cum ni se aratl in ruglciunea ,,Tatil nostru". Ne stau drept pildi apostolii si totisfin1ii. Daci nu vei uita aceasta si te vei ru-qa pentru senrenii tiii. si sfintii se vorruga pentru noi, ca si mddulare ale irnpiiritiei lui Hristos. ale Bisericii unice. aleaceluiaqi trup. ,,Cu mlsura cu care misurati vi se va misura" (Matei 7, 2).

J\ omnul imi este viata. respiralia. puterea. lumina, pacea, bucuria,l-/ mincarea gi blutura; ce ii voi da in schirnb Bineficitorului meu, cu

ce mi voi rdspliti? Cu ajutorul Siu, ii voi aduce in schimb supunere, supune-md-voi voinlei Sale, voi indeplini poruncile Sale. ,,De Mi iubili - ziceDomnul - pdzili poruncile Mele" (Ioan 14, 15). Strldui-mi-voi si-l fiu peplac, cdutAnd implrdlia lui Dumnezeu qi adevdrul Siu ;i firi a pune pret, cunici un chip, pe bunurile plmdnteqti, asezAndu-le mai presus de cele ceresti;nu-mi voi lipi inima de nimic dintre cele pirmintegti. O, Doamnel Fii Tuacela care s[-mi dea puterea de a face acestea. Intlreste-mi cu dreapta Ta.Di-mi a-mi pune nidejdea numai in Tine, Cel ce mI nutresti cu de toate. Celce nicicdnd nu m-ai plrlsit.

\/iata este putere de via$ fIc[toare. De aceea Dumnezeu, care esteV Viap primordiali, cea din care au purces toate. este o putere infini-

ti, care di viapi. De aceea ingerii se mai nutResc Puteri ceresti. de aceea qi su-fletul nostru este tot o putere. Ingerii gi oamenii sunt puteri aduse la viatl deViala primordial[. puse in migcare. cilduzite, intirite de purerea primordiali,pentru a sluji in mod rational si in liber-tate Vietii prirnordiale. Moartea esteputerea care ucide. in implrdtia fiintelor vii. in care Dumnezeu crease totulpentru via1d, prima putere distructivi a apirut in persoana diavolului gi de la eaa trecut la oameni gi celelalte creaturi ale pimdntului, fiindci ,,fiptura a fostsupusd deEerticiunii - s-a ficut roabd putreziciunii - nu din voia ei, ci din

431

cauza aceluia care a supus-o" (Romani 8, 20). Adici omul s-a supus celei din-tAi putere aducitoare de moarte - diavolului. Dar fiindc[ diavolul este o for[iinteligenti, lucreazi asupra minlii noastre cu puterea inteligenfei diabolice,dupi ce mai int6i ne-a vit[mat-o cu suflarea lui otrivitl si a ciutat s[ ne-o in-depdrteze de Dumnezeul vielii prin indoiali si neincredere in atotputernicia Sa,in insuqirile Sale neschimbltoare; ne desparte de Dumnezeul iubirii prin duhulvrajbei, rIutilii, zavistiei, de Dumnezeul-Duh prin legarea putemicl a inimiinoastre de cele materiale, de bunurile pimdntegti. Ne dim seama ci dependen-ta vinovati, nefireascl a inimii noastre de toate acestea provine de la putereacare ucide sufletul, dupd cum tot aceasta lucreazi in inima noastrl cdnd ne um-plem de urr, de neincredere, de toate pdcatele, c0nd cldern in deprimare ;i dez-nddejde, cand ne impotrivim poruncilor lui Dumnezeu. $i Domnul Dumnezeuvine ca o putere in inima noastri mai cu seaml prin dragoste: ,,Ci iubirea camoartea e de tare" (C6ntarea cdntirilor 8, 6), puterea tuturor virtulilor, careinldturi toate oprelistile ridicate de puterile iadului in inima noastrd.

tunci cAnd te rogi, fie c[ te afli sau nu in fata icoanelor, trebuie si

-{ll. vii intotdeauna cu nldejdea ci vei primi ceea ce ceri; de pild[,izbdvire de necazuri, de bolile sufletului, de picate, fiindci qi ceea ce ti s-adat pdnd atunci de mii de ori fi s-a dat rot din mila lui Dumnezeu qi a Stipineinoastre, Maica Domnului. Daci i1i va lipsi nidejdea ci vei primi ceea ce cerisau te vei indoi cd 1i se va asculta rugiciunea, ar fi din partea ta nebuniecuratd, orbire.

6 acd igi va spune careva: ,,De ce te logi la icoane neinsufletite, crezir-, cd te vei alege cu vreun folos?", r[spunde-i c[ folosul pe care il pri-

mim de la icoane este neasemdnat mai mare declt de la oamenii cei mai buniqi mai sdritori. spune-i cd de la icoane primim intotdeauna putere haric[ qi aju-tor sufletelor noastre, izbivire de picate, de supirili, de boli. Folos primimmai cu seam[ de la icoanele Mdntuitorului gi Maicii Domnului. cd fie gi numaicontemplarea lor cu credinti izvoritd din iniml, inchipuindu-ne ci avem infalr oameni vii ;i apropiati, ne izbiveste de suferinte cumplite, de patimi, debezna cea din suflet. C[ aga cum atingerea de imbricirnintea MAntu]torului qide m6inile apostolilor inslnitosea bolnavii, cu atat mai vdrtos icoanele cuchipul MAntuitorului gi al Maicii Domnului au puterea de a-i vindeca pe cred-incioEi de tot necazul, prin credinti in Domnul si in Maica lui Dumnezeu.

s putea sd-mi imaginez inliuntrul sufletului milioane de chipuri, de./-l'pildd, toate ale Maicii Domnului; aq zugrlvi-o cu mintea in toate

felurile gi toate inflfisand aceeagi persoanl vrednici de veneratie, ca gi Ea in-sdqi. Dupi cum Monada Cea de dinainte de fire, drtitoare de viati, a con-ceput, a creat prin cuvAntul ziditor;i a sfinlit prin Duhul Sfant o infinitate dechipuri inteligibile dupi insugi modelul SIu, Care sunt puterile cere;ti, asij-

438

derea Tatil a conceput, iar Fiul, insu;i chipul cel viu al ratlui, a creat si asfintit prin Duhul SfAnt si un chip al Sdu sensibil si inteligibil totodati -omul. De la aparitia aceluia, Ia inceput chip unic, creeazil, spre uirnirea noas_trd, pind in ziua de astizi asemenea chipuri. si toate sunt vii, nespus de fru_moase, dupd aseminarea lui Dumnezeu. ddinuitoare, vesnice. Asijderea sieu, oric6t de multe icoane as face, pe toate le voi considera adevirate, vreclni-ce de cinstire, ?mi voi pleca genunchii inaintea lor, cu conditia si corespundichipurilor (imaginilor) vii ale sfintilor lui Dumnezeu. ce ne-ar putea impie-dica sd avem atatea chipuri ale MAntuitorului Hristos, cAte chipuri reale decrestini existi? Orice icoani a Mintuitorului este chipul Sdu vrednic de cin-stire, care striluceste in sufletul oricirui crestin adevdrat.

Drintr-o frumoasd si pioasi tradilie, tinem in bisericile noastre icoanaI Mdntuitorului si ne ruglm inaintea ei. Esre o cerintii vitali a sufletu-

Iui nostru. Domnul Insu;i, cu Dragostea care ii este proprie. doreste sr Sefacra tnchipuit in noi, dupr cum spune apostolul: ..o. .opili mei. pentru caresufir durerile nasterii; pAnI ce Hristos va lua chip in uoi:,, lcoluieni 4. l9).sau: ,,Hristos si se si lrsluiascl cu crecl int i in inimile voastre,, (Efeseni 3,17). Dar cum aln putea si ni-L reprezentdm cu ininia pe Hristos, fdrd ca maiinainte sI nu ni-L fi reprezentat perceptibil. prin simturi. ca si cum L_am ve_dea cu ochii nostr i? IatI de ce t inem icoaneie Mintuitorului. Maici i Domnu-lui, ale altor sfinti. Dragostea pe care le-o poarrd crestinii, dornici si le aibiichipurile mereu in minte gi in inimi, tine de insdsi natura noastrd, deopotrivlsenzoriald si spirituali, care i;i dore;te reprezentarea lor iconograficd, sprea-i aseza in locurile cele mai de cinste, in case, ca si in inimi, in casa sufletu-lui nostru, oferindu-le acolo Iocul de onoare qi venerandu-i, mai intdi de toateprin pleciciunile inimii si numai dupi aceea ale genunchilor. Si c0t de multrdspunde cinstirea icoanelor iconomiei dumnezeiesti! Cerul ne rispunde prinicoane asa cum dddea rispuns Domnul de pe altarul timiierii, din cortulvechilor Evrei. Multe dintre ele strilucesc prin facere de minuni.

-d!-

I Tara. srau Ia ugd ; i bat!" (Apocalipsa 3,20). Aceasra inseaurnl cdn ,,r Donurul std mereu la usa sufletului nostru, inchisi i sau zivorctd pen_$ El din pricina pdcatelor si a patimilor de tot felu:. Iatit s/au. \'i rugari. iarEl st i chiar la usa inimii voastre, ludnd aminte la f iecare rniscare a inimii, laorice simtimdnt.

J)oamllel Di-nri inirnl sinrpla. neprefi icutr i . f i i r i r iutate. deschisl,lJr glsf,incioasi, iubitoare, generoasl.

fl ntrd stirnr de vorba cu cineva, suntem convinqi cd ne aude, ildiferent\-, de distanta care ne separi de cel cu care vorbim si care poate fi. une_

ori, considerabilr. but.rn fi convinsi o. "."uriu,

ilr.lce *r-t- rdspunsurile

439

a$teptate, ;tiind ci si cuvintele noastre produc in conqtiinla interlocutorului

aceliasi reprezentlri ;i acelea;i dispozitii sufleteqti ca qi in noi insine' Sau

luim cuv0ntul la vreo adunare, in fata unei asistenle numeroase. 9i suntem con-

vinsi c[ in aceea;i clipl toti ne ascultl, iar atunci cAnd vorbim din inim[, cuvin-

tele noastre nimeresc in inima ascult[torilor, producind reflectii qi stlri sufle-

tegti pozitive. in acelaqi chip, vorbind cu Dumnezeu sau cu sfinlii' cdnd ne

rugim, nu trebuie s[ ne indoim cdtuEi de putin cd spusele noastre, pornite din

adlncul inimii, n-ar fi ascultate (Nu vorbesc de Dumnezeu, care este pretutin-

deni. stie tot. stie si ce avem in inimi). Suntem ascultali mult mai bine decAt

ne dau ascultare oamenii, fiindcl lumea duhurilor este simpli, necompusl qi

de aceea ;i rlspunsurile la cererile noastre vin mai simplu, sunt mai intelepte

gi mai folositoare decit cele ale persoanelor de pe plm0nt, din cauza simplitltii

duhurilor, a faptului c[ locuitorilor cerului lumina le vine direct de la Dumne-

zeu. Acest lucru trebuie considerat realitate, care nu are nevoie si fie demon-

strati, mai mult, este un lucru cu totul obignuit. Ca ;i in primul caz, cind sun-

tem convinsi ci suntem ascultali de cei cu care stim de vorbl pe p5mAnt.

1rr And ne rugim, Dumnezeu 9i sfintii ne ascultl intocmai ca intr-o

\-,.onu..satie intre cloui sau mai multe persoane' sau precum credin-

ciosii care ascultl o predici in bisericl, sau osta;ii care ascult[ de coman-

dant. Suntem ascultati chiar incomparabil mai bine decit intr-o conversatie

obisnuit[. Fiindcl atunci c0nd ii dlm ascultare unuia. nu gtim ce are in inimi

si in gind si se poate intAmpla sd spunl una ;i si aibl in iniml cu totul altce-

va. Nu acelasi lucru se intdmpli cu Dumnezeu ;i cu sfintii. Ei vld ce avem

in rninte si in inimi. Dumnezeu ca un Atot;tiutor, sfinlii prin harul Duhului

Sfdnt, in care neschimbat siliqluiesc Ei isi pot da seama dacl cuvintele noas-

tre sunt intocmai g0ndurilor pe care le avem in inimi 9i daci, intr-adevir,

corespund pe deplin, iar inima. la r0ndul siu este credincioasi, infr6nt[ si

smerili, arde sau nu cle dragoste si cle rdvn[ (,,cu umilinld la Tine cldem") ;icu dorinta de a obline ceea ce am cerut, ei vor rlspunde cu dragoste rugdciu-

nii noastre si ne vor dit cele cerute. Dumnezeu ;i sfinlii vor ca atunci cind ne

rugim sI ni-i inchipuim aievea, stdnd ldngl noi, s[-i vedem cu ochii inimii.

Viu este Dumnezeu: ,.Dumnezeu nu este Dumnezeul morlilor, ci al viilor,

cici toti triiesc in El" (Luca 20, 38).

a-;retutindeni, pe tot intinsul plmintului, se face simtitl prezenla Ma-

-t- relui Artist - Duhul Sfdnt - care se sillsluiegte, aducdnd ne;tirbiti

bucurie in toate flpturile, vidindu-si nemdrginita Sa inlelepciune in tot ceea

ce se face. Vedem pretutindeni Duhul D[titor-de-viati, lucrAnd asemenea

unui mare artist, sau al unui olar, modelAnd mullime de vase neinsuflelite. El

poate fi descoperit mai cu seam[ in sfinli, ca in niqte m[refe qi neasemuit de

iru-our" temple ale Sale. in oamenii necredincioqi qi necinstili ins[' poli

descoperi, aproape la fiecare pas, lucrarea duhului riu, patimi, frimantarezadamicd., vraj b5, d usminie.

T-l umnezeu este existenta si viata a tot ce existl. De aceea El este nu-rt, mit Cel ce este, ca si unici existenti, existenta prirnordiali. necre-

ati sau ca inceputul, din care se trage intreaga existenid.^De aceea si spuneapostolul: ,,Cici in El triim;i ne miqclm si suntern" (Faptele Apostolilor 17.28). Traim prin Dumnezeu, ne miscrrn prin puterea Lui, existirm prin vointa.porunca si atotputemicia Lui.

NT u intelegi in ce chip poate sta Dornnul in Sfdnta impiutisanie. EsteI \ o taind, dupi cum tot taini este in ce chip ti s-a pus in Tine dulr ne-

muritor, ddtltor de viatl, spre podoaba si puterea trupului tiu. Domnul estefiinti simplS, adic[ necompusi, cu totul cleosebiti cle materie. tot atet de sim-pli, ca si gdndul sau ca o miscare de-o clip[ a inirnii sau a sufletului nostru.Taind este si chipul in care Domnul vine si ti se asazir in inimi intre_q. nu prinmijlocirea vreunei materii, nuurai prin simplul tiu

-g0nd. indreptat catre Et.

prin credinfl vie in El, prin ascultare fati de cuvAntul lui Dulrnezeu. Simpli-tatea sa absolutd il face sd se afle. in mod necesar, pretutindeni. ..pretuiin-denea este ;i pe toate le plineste" (Rugiciunea citre Duhul Sf0nt). ,,Au nuumplu Eu cerul qi pirnantul. zice Dornnul" (Ieremia 23,24). El este nedes-pd4it, dar se ?mparte pe Sine tuturor, se dr tuturor pe Sine. cu aclevirat, prindiferite daruri. Unic ;i nedespirtit fiind, El creeazra mereu, la nesf6rsit, mul-lime de fapturi de tot felul, fiind ,,implicat" in orice fipturi, de la cele maimari pand la cele din urmi, pani la cei mai minusculi infuzori.

f) azele soarelui stribat aerul transparent care se contopesc, ca si spu-l\ nem asa, cu lumina, desi aceasta, ca un element subtil ce este, poite

oricdnd sr il pdr[seasci. Apa de izvor, cristalul, sticla sunt de asemenea stri-b[tute de lumini gi se fac una cu ea. Numeroase corpuri capabile si reflectesau si refracte lumina sunt scildate sau strilucesc OL tumina soarelui. sau aunei surse de lumin5, primesc si cildurl de la ea. La odijdiile cusute cu firede aur sau de argint, in fiecare sclipire strlluceste lumina soarelui. Exact lafel qi alesii neamului omertesc, sufletele dreplilor, devin penetrabile LupripiiDumnezeului Ratiuni i , str i lucesc de lumina Lui, se dizolva in ea. intocmaisi fiecare pirticici din Sfintele pi Dltitoarele-de-r,iatl Taine. preficute inTrupul si Sdngele Stdpdnului insusi este, toard. nunrai lurnina. str i lucire.cildur6, via1i. Nici cea mai mdrunti parliculi nu ramdne nepreficuti ip lu-mina si v iata Dumnezeir i i .

Til. seama ci Domnul este pururea cu tine. in orice loc, in cu chip-

r ul si cu aseminarea Sa. cele ce sunr in tine. Gdndesti prin tatjt.vorbeJti prin Fiul, actionezi prin Duhul sfint. ceea ce sunt aerul si lumina

441

pentru trup este gAndirea sau Dumnezeu-Tatil pentru suflet; ceea ce este hra-na pentru trup este CuvAntul pentru suflet; ceea ce este respiratia si cildurapentru trup, aceea este Duhul SfAnt pentru suflet.

ft ti vdzut cum se ;in albinele de regina-matcd ;i fumicile de regina-.fl'furnicdT Exact Ia fel si fiinlele cuvilntdtoare si rationale trebuie sd,

se tind de Dumnezeu.

Q uu ;titi oare c[ o planeti mici se tine de una mare si se mi;ci in jurult-J ei? Exact la fel fiinlele rationale qi cuvdntitoare trebuie si se tinl cu

orice chip de Dumnezeu. Si trebuie sd-L clutim rnai mult.

T) upa cunr intr-o convorbire aerul se afli pretutindeni qi umple totul,I/r dsvills un fel de mijlocitor intre cuvintele noastre si cele ale per-

soanei cu care vorbim gi cuvintele ajung la urechile unuia sau ale celuilalt pecalea aerului, iar neexistdnd aerul, n-am putea vorbi si nici auzi, intocmai siin cele duhovnicesti. Duhul Sfint, care pretutindenea este Ei pe toate le im-plineste, ne mijloceste comunicarea cu fiinlele firi de trup. Nu infelegembine cum anulne suntem auziti de altii, de persoane aflate uneori la mare dis-tanld, prin intermediul aerului, ;tim doar c[ suntem auziti; de asemenea nuintelegem cum aud, prin Duhul SfAnt, ingerii gi sfinfli suspinele inimilor dinnoastre, dar stim ci le aud. Aga cum din rdspunsurile celor cirora ne adresimdeducem ci anr fost auziti, si in cel de-al doilea caz declucem aceasta tot dinrispunsuri. in primul caz vedem cu ochii no;tri trupe;ti fap celui cu carevorbim, in al doilea, chipul celui cu care vorbim se infitiseazl ochilor inimii,o fati nevlzuti sau un duh nevlzut. Pentru fiinfele corporale distanta con-Ieaz:a. Pentru omul sfAnt ea este inexistenti.

I i putea sr-ti inchipui cd un inger este ca sufletul omului. Adicr in--{]l-gerul esre intocmai ca suf-letul tiu. De aceea se si aratr ingerii in

chip omenesc, fiindcd natura lor se a seamdnd cu sufletul omului. atata doarc[ ea este firi de picat, sfdntl, superioarl.

T-\umnezeu dr ascultare rnai repede ruglciunii frcute de doi sau treir-,' rugratori impreuni si care se roagi din toati inima. cunosc din

expenenla.

fl eea ce isi doreste Domnul nostru Iisus Hristos pentru noi este si ne\-, stdrpeascl din inimi minciuna, trufia, riutatea diavoleascr si s[ se

pund in loc adevirul SIu, dragostea, blAndetea, smerenia.

5 aca ne-am inchipui chipul Domnului afldndu-se in fiecare punct si-lJ linie ale spafiului, n-am gresi, fiindci Domnul se aflr intr-adevir

pretutindeni in spaliu, de la cele mai mari pdni la cele mai mici lucruri. Dacd

442

L-am vedea pretutindeni pe Domnul, am recunoaste o realitate; ci Dum-nezeu sti mereu la dreapta noastri, oriunde ne-am afla.

6 uhul Sfdnt se numeste ;i Mdngdietorul daroriti insiEi esentei Sale;r-, El este pace, bucurie, fericire nesfdrqitr qi prin lucrarea Sa in sufle-

tul credinciogilor, cirora le aduce linistea, asemenea unei mame, ii ajutd intoati fapta cea bun[, in stridaniile lor,'la supirare, la boall, in nevointele lorpentru credin$. se mai nume$te MAngdietorul gi fiindcd

"seepungjgh_ului-tt_qt ur4tu_luj qi dqznqd-ejdittef. ne pitrunle d-eselri in sffier Oiice luFuare o cauzd. cind s[var;ifi o fapti buni, vi bucurati ci vI gisiti linistea su-fleteasci. De ce? Fiindcl il aveli in sine pe Duhul mdngdietor,,,care pretutin-denea este ;i pe toate le implineEte, vistierul bunitltilor", cel care vd di li-ni;te. Dimpotrivd, cdnd faceli o fapti urdt[ sau chiar c0nd n-ari f[cut nimicriu, dar simlili in suflet o sfd;iere ucigdtoare. De ce? Fiindci v-ati lisat luatin strp0nire de duhul urdtului. al deznidejdi i . De pi lda. vd rugaii si vd cu-prinde dint-o dati urdtul. Desi o asemenea stare nu vi incerca inainte de a in-cepe sd v[ rugafi. Sau afi inceput si cititi o carte cu continut duhovnicesc, depildi Sfanta Scripturd, ;i simtili ci vi cuprinde urdtul. lenea, indoiala, purinacredinld, necredinta. De ce? Fiindci v[ ispitesc, supundndu-vi la viclesuguri,duhurile rele ale urdtului, indoielii, necredintei. Sunteti in bisericd, la slujbd.incepeli sI v[ plictisiti, vI este greu, vd cuprinde lenea, v-a luat in stipdnireurdtul. De ce? Fiindci uneltesc impotriva voastri duhurile rele ale uratului gitrdndiviei. Sau incepeli lucrul la o scriere cu caracter duhovnicesc, de pilddo predic5, qi vr simlili minrea, inima cople;ite de intuneric, de riceali gi par-cI de o sllbire a intregului organism. De ce? Fiindci sunteti victima uneltiri-lor vrdjmasilor nevizufi. ceea ce spun se poate uqor demonstra. indati ceaceste duhuri vor inceta si v[ mai chinuiasci, vd veli simfi usurat, pldcut, su-fletul qi inima despovirare de orice greurate. De ce? Fiindcl Duhul Sfant neeste tuturor de trebuinfi Ia modul absolut, pentru toati fapta buni. El ne diputere, tIrie, bucurie, pace, mAngAiere.

Jn existenla lumii vegetale gisim o dovadi palpabili a omniprezenreir lui Dumnezeu ;i a lucririi Sale proniatoare. Exist[ oar. ur.un loc pe

pimAnt in care vegeralia sd nu-gi fac[ simtitd prezenla? Ea acoperi campiiie,se catiri pe povdrnigurile inaccesibile ale munfilor de piatri, rizbeste inpus-tiuri, sloboade ridicini in apd gi printre ape, pe ostroave nelocuite. si cine ocre$te gi o impodobeste in cele mai frumoase Ei mai felurite forme ;i culori?Domnul Dumnezeu. Donmul astfut tmbracd. Dar daci Domnul imbraci ast-fgf , cu atdta grijr, firul de iarbd, prrisi-ne-va oare pe noi? Fie si o singurd cli-pa; il va uita, oare, Dumnezeu pe orn? ,,lar dacr iarba cAmpului, caie astezieste si mdine se aruncl in cuptor, Duanezeu astfel o imbracf, oare nu cu multmai nrult pe voi, putin credinciosilor?" (Matei 6, 30: cf. Luca 12.2$. Dacra

443

Dumnezeu di viali in fiece clipi firului ierbii gi nu-l lasd si moar[, inceta-va, oare, si-mi dea viatl mie? Nu. Dac[ firul ierbii este imbrlcat qi men{inutin viatl de Domnul, in mine Domnul vieguiegte mereu, ca intr-un templu,dacl nu-L indepirtez de bunivoie prin picatele mele. ,,Nu ;ti1i oare cI voisunteli templu al lui Durnnezeu gi ci Duhul lui Dumnezeu locuieqte in voi?"(l Corinteni 3, l6). in ceea ce priveqte templul, ia aminte ci apostolul spunedespre creqtin cI este templu fiindci in el viaz[ Duhul lui Dumnezeu. Deciin templele (bisericile) cre$tine viefuiegte neincetat Dumnezeu. Biserica estesfdnti. SI ne apropiem de ea cu evlavie. Credincio;ii care vin si se roage inbisericl inaintea Domnului isi simt inima plini de sfinfenie.

6triga-va cltre Mine si-l voi auzipe el" (Psalmul 90, 15). O, voi cu-..Jvinte preapline de iubire! O, voi cuvinte care insuflagi rugltorului

nidejdea cea mai vie!

pAnI acum incl nu te-ai obignuit si-1i iubesti aproapele. Indiferenlei

-f altora fatl de tine tu ii rlspunzi tot cu indiferentl. F[ altminteri. igg[-

{erenfe Lal t q:a r:ri s p u nele*i qu -c o^rdi ald,so lie itudine-$Lcu dra gosle. CU r eil"jvgdea-matloulta hpsi de iubire fat[ de tine, cu atAt iube;te-i mai mult. Ljppade_1uhi1q9s!q o_bo-ele, ig Qolnayul qteri-ti mai multq compdtimire, griji, dra-gg$gJagq4llrfqdguglte lglnav. Nu stii, oare, c[ vrdjmaqul cel flri de trupunelteEte impotriva tuturor, cautd s[-i otrlveasc[ pe toli cu otrava urii?Slujeste-i Dumnezeului dragostei cu toatl osdrdia. Jine minte cd Dumnezeu-Cuvdntul a murit qi pentru fralii tai.

>,*n fo culn curg riurile citre mare, curg sufletele oamenilor cdtre.{_l,Dumnezeu.,\,f ntre viata spirituali si cea fizici a omului nu este intotdeauna a[no-lnie. De aceea. uneori. fizic te simti excelent, nu insl;i sufleteqte, cu

inima. Uneori, c0nd incepi si te rogi, iti simti inima ingreunatl: ,,ingri.sa-tu-s-a, ingro;atu-s-a si s-a umplut de grisiue: a piirlsit pe Dumnezeu" (Deu-teronomul 32. l5)s i i t i v inegreusl terogi .desi e; t i teafdrsi inputere.Daciincetezi si te rogi, te simti din nou u$urat. Dar este o usurare pIc[toasd.

f 6ci unde este comoara ta, acolo va fi si inima ta" (Matei 6,21).,,\.-,Caut[ s[ afli la ce se gdndesc rugitorii in biserici. GAndul le stI

acolo unde le st l si inima.

6 acd inima !i se va indoi de Duhul Dltitor-de-viati, nu vom aveaI-, viati in noi. ci doar suferinti si sffamtorare. Fiindci viata ne vine

de la Duhul Dltitor-de-viafi. Suferinta pe care ne-o aduce indoiala aratllimpede ci ea vine de la diavolul. Ci o asemenea filosofie (a indoielii) estemincinoasi.

444

0ni acum am trlit prin Dumnezeu (am gdndit, am simtit. l.n-am nu-trit). Si de-acum incolo voi trii prin El. Las deoparle once preocu-

pare nelinistitoare gi ?mi pun nidejdea ?n Hristos, respiratia mea.

/^t um trebuie sd creadl in Hristos cel ce nu-si ingiduie nici o clipa sirr.-, pund la indoiali cele spuse de Domnul in SfAnta Evanghelie si cele

cuprinse in ?nvdlitura curatei Sale Mirese - Biserica? Se cuvine si adune ininimi o credint[ atAt de putemici, incAt, pistr6ndu-si libera vointi, sI nu selase cuprins nici o clipl de preflcitorie si nici atras de partea potrivnicului.Cre;tinul nu trebuie si fie ca valurile mirii, iscate gi apoi risipite de vint.Credin{a noastrl sI nu fie ,,da si nu", ci numai ,,da" intru Hristos. (cf . 2Corinteni l , l9).

T-\ eoarece Duhul lui Dumnezeu este o forti teribili, spaima ;i chinulIrr flsmenilor, aceqtia, punAnd in miscare vicle;ugurile lor drlcesti,

poaft5 rizboi impotriva Duhului Lui Dumnezeu si il hulesc. Duhul lui Durn-nezeu fiind Duh mintuitor, duhul comuniunii, dragostei 5i pircii. ei cautl peorice cale sI se impotriveasci comuniunii, dragostei si rnintuirii oamenilor.Ei sunt la originea dezbinlrii Bisericii in Rislriteanii si Apuseana si - luatiaminte! - aceasta s-a produs dintr-o neintelegere in privinta dogmei despreDuhul Sf0nt; de la ei se trage si scrziunea aparuti in s0nul Bisericii Rornei,luteranismul, calvinismul. anglicanisrnul. Ei sunt la ob0rsia dezbinirii apiru-te si in Biserica noastri Orlodoxi (Apropo: e bine oare ca existenta la noi aschismaticilor si nu ne opreascl si facem unele schimbiri. necesare, benefi-ce in Biseric5? Firegte ci da, altminteri i;i vor bate joc de noi demonii; putemsI ne tinem departe de uneltirile lor? Putem, fireste. Deci traducerea Biblieiin limba rusi este bineveniti, tinAnd seama ci rnilioane si milioane de oa-meni se lipsesc de aceastl comoari deoarece nu cunosc slavona*). Demoniimai cautl in fel si chip si scoatl din inimile oamenilor, si au si scos, credintain Evanghelie qi in Biserica lui Hristos. ceea ce este tot o blasfemie impotri-va Duhului Sf0nt. De asemenea, se strlduiesc din risputeri si-i in_elodeze pecrestini in lucruri lume;ti ;i in scdrnivii trupesti, pentru ca Duhul lui Dumne-zeu sI nu mai fie in ei ;i sd se faci asentenea oamenilor de dinainte de potopinu ne dlm seama, oare. ci lumea s-a robit cu totul arghirofiliei. ghiftuielii,betiei, curviei? Pdni unde va ajunge dezmitul? Va fi vai de capul nostru siincd foarte curind. Duhurile rlului se nipustesc asupra Duhului lui Dumne-zeu din mintea si din inima oamenilor; fac in asa fel incit si li se clatine cre-dinfa in Dumnezeu. vai noui! Si nu hulim Duhul Sfcnt al lui Dumnezeu, cli-titor de viati, Duhul dragostei nespuse. ..Duhul care se roagi pentru noi cu

+ Am scris aceasta pe vremea cind traducerea ruseasci a Sfintei Scripturi nu fuseseinci editati de Sfintul Sinod (irola autoruluD.

445

suspine negriite" (Romani 8,26). Fie ca toati viafa sI ne inchinim Lui gisi-L mlrim, intocrnai cum ne inchiniln Tatilui qi Fiului, cum dim slavlTatilui qi Fiului, slavl nedespirtiti, egali. S[ cinstim Crezul, simbolul cre-dintei, mdntuitoarea noastri cilrauzd, intru credinli, a credincioqilor din toatetimpurile gi de pretutindeni. Si nu deflimim cu gdnd de indoiali Duhul luiDumnezeu care viazra in noi si care ne di viatl, a cirui iubire este fdri desfArgit, ca ;i aceea a Tatilui qi Fiului.

Toti la un Duh ne-am adlpat" ( l Corinteni 12, 13). Ia seama: Duhul,. I lui Dumnezeu este ca apa si ca aerul. ne inconjoari din toate pir-

t i le,,,Duhul lui Dumnezeu umple lumea" (Inlelepciunea lui Solomon 1,7).Spune apostolul: ,,$i unuia i se d[ intru acelasi Duh credinta, iar altuia darulvindecirilor intru acela;i Duh" (l Corinteni 12,9). $i tot acelaEi apostolspune: ,,Iubirea lui Dumnezeu s-a virsat in inimile noastre prin Duhul SfAnt"(Romani 5,5).

e bine este sd-ti invingi patimile! Dup[ ce le-ai invins, simli o mareu$urare a inirnii, pace, parci ti se inalti sufletul I

u nu este suf'letul mai mult decdt hranct? (Matei 6,25) De bund sea-m[, infinit mai mult! in suflet strlluceste chipul lui Dumnezeu ne-

vdzut, Creatorul nostru. Pentru a mi pune in slujba aproapelui, nimic nu tre-buie sd precupetesc nu numai dintre cele materiale, dar mai ales dintre celespirituale, nici sufletul, nici via1a. Slujindu-rni cu dragoste aproapele ii slu-jesc iui Dunurezeu insusi. O. inirna mea sinrte un mare. un sublirn adevir:,,lntruc0t afi ficut unuia dintre acesti frali ai Mei prea mici, Mie mi-a1i ficut"(Matei 25, 40). De ce? Pentru cI, in primul rdnd, fiecare om este chip al luiDumnezeu si, in al doilea rdnd, fiindcl Iisus Hristos este deopotrivd Dumne-zeu gi om qi Cap al Bisericii Sale, iar noi suntem ,,mddulare ale trupului Lui,din carnea gi din oasele Lui" (Efeseni 5, 30), adici mldulare ale lui Hristos.

l\Tu da crezare trupului atunci cdnd te ameninti c[ n-o s[ poli face< 1\ fatd fizic in timpul ruclciunii. Minte. DacI te vei rusa. iti vei da

seama ci trupul ti se supune ca un rob credincios. Rugiciunea ii di via1a. Nuuita cd trupul te minte intotdeauna.

t-t.l ce crede in Mdntuitorul si se nutreste cu trupul gi sAngele SIu arelr-- in el viatl vesnicl. Iatd de ce orice plcat produce in inima omului

multd boal[ si tulburare. Fiindcl cei ce n, uu in ei viali vesnici beau flrlde-legea ca pe apl si nu le pasd.

Q lava Duhului lui Dumnezeu care din Tatll purcede, ca si dea viaf[tJ la toatd fiptura, ca si se umple de El intreg universul. Slavi Celui

ce dd viat[ ingerilor, oamenilor, intregii creaturi. Slavd Celui ce este putereasi sfintenia noastrd. Slavi Celui ce este de-o fiinti cu Tatil.

CA

446

irea mea trupeascl are nevoie de icoane. Vrednic ;i drept este si nefacem icoane si sd ne ?nchinim inaintea lor. Oare ce este omul. daci

nu chip viu al Dumnezeului celui viu? insusi Fiul lui Dumnezeu il redr insine pe Tatil, ca urma llsati de o pecete. Dac[ noi ingine suntem chipuri alelui Dumnezeu, alcltuiti fiind din trup;i din suflet, de ce s[ nu-i venerim oarepe alesii lui Dumnezeu zugrlviti in icoane? Scrierea pe icoand a numelui ce-lui pe care il reprezintl are o mare importanll pentru credincios. Acest numeeste ca un fel de suflet pentru icoani, cheami din tot sufletul numele sf0ntu-lui, el te va asculta ;i va putea s[-si v[deasci in chiar icoana care il reprezintio putere fdcltoare de minuni. Numele Mdntuitorului, chemat cu credintl,face minuni, izgonegte dracii, stinge patimile, vindec[ bolnavii. Prin harulDomnului gi al sfinlilor, c0nd ii chemim pe nume, se fac de asemenea min-uni. $i ce-ar fi de mirare? Tofi stirn in Duhul lui Dumnezeu" iar Duhul Siueste ddtdtor de viafd, umple totul gi prin Duhul Sfdnt sfintii fac minuni, fiind-ci numai Duhul lui Dumnezeu este Duhul minunilor.

6 mul este un microcosm. A;a cum sti sufletul in trup std Dumnezeul.-f in lume. DacI sufletul pdriseste trupul. acesta cade indatd. Daci

Duhul lui Dumnezeu plriseste lumea, ea va cidea indatd. Sufletul poate stain tot trupul, dar mai cu seamd in inimd. Dumnezeu este pretutindeni in lume,dar mai cu seamd in cer si in bisericd. Recunoaste la tot pasul prezenfa luiDumnezeu.

Q lavi Jie, Atotsfinte, Duhule Ditltor de viati, Cel ce din Tatll pur-t.J cezi, gi in Fiul pururea Te odihne;ti, nedespi4it de Tatdl qi de Fiul !

Slavd Tie, Fiul lui Dumnezeu, cel ce cu Duhul lui Dumnezeu scoti dracii sicare, prin El ne dai mdntuire, sfinfeqte-ne, inlelepfeqte-ne, int[reqte-ne! SlaviJie, Pirinte, Cel ce pururea bine voiegti pentru noi in Fiul, prin Duhul SfAnt.Treime nedespirliti, Unime sfdntl, miluieste-ne!

1-topiii, in care se regdsesc trdsdturile tat5lui si mamei. sunt aproapelr--, de inima pdrinlilor. $i mai aproape sunt indeosebi crestinii - chi-

puri ale lui Dumnezeu - de inima lui Dumnezeu. A5e14Xna1qg gxr,qlrqla3c_opi!_qr_cllpi_Unti! ;i adqsea ;i o asemlnare sufleteasci ne aduce aminre deasemdnarea cu Dumnezeu, cea dinlduntrul nostru.

fl rice loc este un loc al prezenlei qi domniei (autorititii) lui Dumne-\',f zeu. De aici deducem, neindoielnic, cd Domnul ne vede cu ochii

icoanelor qi ne poate vorbi prin gura icoanelor, ca si prin propria sa guri.Crucea Domnului lucreazi in chip minunat, fiindci Dornnul este in orice loc,numele S[u face minuni, icoanele Sale sunt ficitoare de minuni si in oriceimprejurare sunt locuri ale binecuvdntatei Sale prezente.

447

D ot pltrunde liber cu mintea prin zidurile oricirei clidiri, munfii, mi-I rile, cerul Ei plmdntul, fiindci mintea omului arat[ asemlnarea cu

Dumnezeu, Cel ce este duh infinit si omniprezent. Cum ar putea oare Dum-nezeu, Atoateficltorul, si nu pitrundi si sI nu umple totul?

TIn ruglciune respir[ nidejdea; o rugiciune fara nidejde este un picat.

A veln fiecare un inger pdzitor? Avem. Este firesc sd avem. Spiritele,.t-Lprin inslsi natura lor, sunt deosebit de dinamice, nu pot rlmdne in

inactivitate. Ne putem da seama dupi propriul nostru suflet. Un spirit buncautd, in mod necesar, prin insisi firea sa, s[-si lirgeascd cAmpul de activitate,extinzAnd astfel imperiul adevirului si binelui. $i invers, un spirit r[u prininsisi natura sa, i;i va ciuta o activitate pe misura acestei naturi, extinzAndimperiul riului q;i minciunii. Ci dracii cauti cu orice chip s5. extindi imperiulrlului simtim noi ingine, exist6nd de altfel in aceastd privinll m[rturii si inSfAnta Scriptur[ ,,Potrivnicul nostru, diavolul, umbli ricnind ca un leu, ciu-tind pe cine sI inghiti" (1 Petru 5, 8). Am putea sI nu acceptim, asadar, unlucru care tine de bunul sirnt, gi anume ci ingerii lucreazrapretutindeni in lume,striiduindu-se s[ extindi imperiul binelui si ciutAnd mlntuirea oamenilor? CAtadevlr cuprind aceste cuvinte: ,,in cer va fi (...) multl bucurie pentru un pic[-tos care se pociieste" (cf. Luca 15, 7). Si asa cum pe l0ngi fiecare om se afl[un diavol, a;ijderea se afl[ qi un inger bun; dupi cum simfim deslu;it prezenlaunuia, o simfirn si pe a celuilalt, deEi, din egoism, ne-am obiqnuit sI ne atribu-im noui in;ine toate ideile, simtimintele, dispozitiile sufletesti si intentiilebune. nu ingerului pdzitor. Pot exista oare atdlia ingeri pdzitori cAti oamenisunt? Pot, fireste, cu prisosinti. Cdnd apostolul Petru s-a aruncat cu sabia asu-pra slugii arhiereului, in apdrarea Domnului si invititorului sdu, Domnul i-aspus: ,,Ti se pare ci nu pot si rog pe Tatil Meu si-Mi trimiti acum mai multde douisprezece legiuni de ingeri?" (Matei 26,53). intelegem de aici ci Dom-nul are destui ingeri pentru apirarea fiecirui om (Elisei, Iacob), iar pentru Fiullui Dumnezeu intrupat cu atat mai rnult. Se stie de asemenea ci in GrldinaGhetsimani MAntuitorului i s-a aritat un inger pentru a-l aduce intdrire. ,,inge-rii venind la El ii slujeau" (Matei 4. ll) dupd ce a postit patruzeci de zile si afost ispitit de diavolul in pustie. ingerul pizitor al Pruncului-Mdntuitor i s-aardtat lui Iosif in somn, spuninclu-i ce trebuie sI faci.

J\ uhule al luminii, Duh viu, personal, Domnesc, legitura vie dintreI-,, T dtil ii Fiul, rniluieste-rndl

5 uhule Sfinte. Cel ce dai viatd intregii zidir i . unind-o, si mai cuIt/ seantd tipturilor rationale, Tu, Cel ce e;ti puterea intregii zidiri,

miluieste-mil

448

mul cdnd se roagi trebuie sd lase deoparte toat[ grija cea lumeasclgi sI se ingrijeascd numai de m0ntuirea sufletului.

.d. f rebuie sd ne punem nddejdea in Domnul, oricAte ispite ne-ar incer-F{ I ca si oricdtl intristare ne-ar copleqi sufletul. Domnul ne va rzbivr.

uget in sinea mea la perfecliunea Divinitilii. CAti infinitl plenitu-dine de viald cuprindel Din Dumnezeu-Tatll S-a nlscut cuvdntul

creator si a purces Duhul Sfint. CuvAntul gi Duhul indeplinesc, cu stlp6nie.voinla Tatilui, asa cum miinile omului executl lucrare pe care o concepecapul qi o doregte inima. Minunat esti, Dumnezeul nostru, Cel ce pe toatele-ai creat cu cuvintul TIu ipostatic gi care pe toate le desdvArsesti cu DuhulTIu ipostatic. Cdti plenitudine de viali! AtAt Fiul, cit si Duhul sunt deopo-trivi cu Tatil, deopotrivl Cauzei primordiale. AtAt Fiul, cAt gi Duhul suntatotputernici, dupl cum Tatll qi Fiul sunt una in bunitate si iubire, o singurivoinli, o singuri putere, o singurl Dumnezeire si implritie ! C0ta plenitudinede viali! Fiul este creator, Duhul este creator: ,,Mdinile Tale (Fiul li Duhul)m-au fdcut gi m-au zidit" (Psalmul 118,73). Ce perfecti unitatel Nici Fiulfirl Duhul, nici Duhul firi Fiul, nu lucreazl singuri. ci impreuni indeplinescvoia Tatilui, fiind trei, dar o singurd Fiinli. De aceea, unde vei auzi cI lu-creazd, Fiul, lucreazl numaidecAt acolo si cu Duhul Sfdnt si tot acolo se aflinumaidecdt gi Tatll, din care provin si cltre care se indreapti. ,,Slivesc pute-rea Tatllui si a Fiului ;i laud stdpdnia Duhului SfAnt, Dumnezeirea Cea ne-despi4itl Ei neziditl, Treimea Cea de o fiinli, Care impirlteste in veaculveacului" (Stihird de duminicl, glas 3).

T\ umnezeiasca Ta miretie. MAntuitorule Doamne. consti in fuptul cil-'l viala oriclrei fipturi in Tine este Viata cea ipostaticd si ci toti iti

aducem cinstire intocmai ca Tatllui; mlretia Ta, Duhule Sfinte, Dititorulede via1i, consti in faptul ci Tu ne luminezi pe toti gi ne intlre;ti, ci vietuiestiimpreuni cu TatIl Ei cu Fiul si iti aducem cinstire intocmai ca Tatllui siFiului; mlretia Ta, Duhule Sfinte mai st[ ;i in faptul ci Fiul lui Dumnezeu.Unul-Ndscut, Cel de o Fiinla cu Tine, prin Tine gi-a vidit puterea si a ficutminuni,'prin Tine ne sfinleEte, ne intireste qi ne duce la Tatdl Tiu. ,.CI prinEl avem;i unii, qi al1ii apropierea citre Tatdl, intr-un Duh" (Efeseni 2, 18).

1l rice pdcat si orice huld se va iefta oamenilor, dar hula impotriva,, \-rf Duhului nu se va ierta" (Matei 12, 3l). Cine a tdgaduit existenga

Duhului SfAnt ca persoanl, mai cu seaml dacl se va fi ficut plrras de multeori de darul Duhului SfAnt, acela il hule;te qi, daci nu se va lepida de huli,nu va fi iertat nici in veacul acesta, nici in cel viitor. Duhule Sfinte, Dati-torule de viafI, Duhul harului, miluieqte-ne pe noi!

449

f nima oamenilor care se roagl putin este slabl. Atunci cdnd totuqi vorI si se roage isi simt inima slabl, aqijderea brafele, trupul, mintea; le

este greu si se roage. rclUtgjaJg-irrUpge_lfqSgS.t[bigiunea; sir ne strtidu-itl_a-Uq ruga din toatd inima, {iindci atunci cAnd ajungi Sa te rogi ir;a, te rogicu.'qlUdnta-

ddejdea in mijlocirea Maicii Domnului, ingerilor, sfiirlilor, este oform[ a nidejdii cre;tine. Ei au mare putere, ca mijlocitori pentru

noi, in dobdndirea harului de la Hristos. Nu ne rugim lor zadarnicl nidljdu-im ca prin mijlocirea lor s[ dobAndim iertare cle picate ;i mdntuire, precullr

;i binefaceri vremelnice, de pildl sdnitate, buna intocmire a vlzcluhului,izblvire de necazuri ;i de supiriri. Roagi-te in Duh ;i prin Sfiintul DuhMdntuitorului, Tatilui ceresc, ingerilor, sfinlilor;i sir-1i fie ruglciunea infli-clrat[ si sl-ti izvorascd din ochi dulci gi ulorlre lacrirni. Slavi DuhLrlui Min-gAietor! Si cAt[ mdngdiere ne aduce in suflet!

intuitorul ;i MAngdietorul: doui Persoane ale Dumnezeirii. MAn-tuitorul ne mintuie;te de picate, M0ngiietorul m0ngiie pe cel

mdntuit. Aceste doud cuvinte exprirni o realitate, fiind invederate intotdeau-na de realitate. M0ng0iel Mingdie sufletul credinciosului intocmai ca si Mai-ca Preacurati, Duhul Sfdnt.

umnezeu, prin puterea Sa, preface piinea obiqnuitl ;i vinul obi;nu-it in trupul Ei sdngele Dltltoare-de-via1i ale Fiului SIu, prin Duhul

SfAnt. Din aceasta putem deduce lirnpede ci Dumnezeu este Cel ce ne-a datviala gi ne hrlneste qi ci existenla noastrl trupeascl nu este nici pe departeatit de irnportantl ca existenfa spirituall Ei de aceea p0inea obisnuitri si vinulobiqnuit, cele ce ne nutresc ;i dau tlrie firii noastre, se prefac in cea urai buniipdine - pAinea vietii - iar vinul in bluturl duhovniceasci.

uhul lui Dumnezeu este pretutindeni; lisati-vl glndul sii zboarepretutindeni in lume, peste tot vedea-vei lucrarea Lui. Prin El do-

bAndesc viall de sus oamenii, animalele, plslrile, pe;tii, plantele. Pretutin-deni trupul si singele Mintuitorului fac rninuni, pretutindeni Sllntele Taineau putere de la Duhul Sfdnt.

espre cinstirea stinlilor Ei despre chemarea lor prin rugdciuni (Deziua Sfdntului Nicolae). De ce ii cinstim? Fiindci ei sunt in Duni-

nezeu, daruili cu bogate daruri duhovniceqti. Ei sunt acunr pe tirlmul celorvii, tdrdmul bel;ugului, noi suntem pe tlrAmul rnorlii;i al pustiului duhovni-cesc. Domnul i-a luat la Sine pentru a ne fi noui spre viall? ,.Dumnezeu nl-a trimis inaintea voastrl pentru pdstrarea vielilor voastre" (Facerea 45, 5), lespune Iosif fralilor sdi. Avraam, Noe. Bogatul nemilostiv il roagl pe Avraamin iad sd i-l trimitiapeLazir. Noe - salvatorul de potop. ,,Fericit cel ce are inSion slmAnf[ si rude in Ierusalim" (Isaia 3I,9, apud Bibl ia de la 1688).

450

i bucur ;i mI incAnt de nemirginita perfecliune a Durnnezeirii.MI bucur si mI inclnt cd Dumnezeirea este in trei Persoane si cI

fiecare Persoan[ este de sine stltitoare si c[ existl Durnnezeu celAtotdesivArqit. Ci Tatil este atotputernic, ci Fiul este atotputernic, ci DuhulSfAnt este atotputernic. CI Tatdl este omniprezent, aqijderea Fiul, a;ijdereaDuhul Sfdnt. VialI este Tatil, viatd Fiul, viati Duhul Sfdnt. Dragoste Tatil.dragoste Fiul, dragoste Duhul SfAnt. M[ bucur intru Dumnezeu Tatil, mdbucur intru Dumnezeu Fiul, md bucur intru Dumnezeu Duhul SfAnt - Dum-nezeire una, fiin{I una, putere una, de oameni iubitoare, Dumnezeu Mdntui-torul. M[ bucur cI fiecdrei dintre cele trei Persoane i se atribuie lucrdri stI-pdnesti aparte. Tatllui - gAndirea creatoare si buna-voire, Fiului - inflptui-rea gAndirii Tatllui ;i a bunei Sale voiri, SfAntului Duh - slv0rsirea, darea deviat[, introducerea lor.

1 lneori diavolul lucreazi cu o nel 'usinati curiozitate. inrpuinclu-neL,/ capul cu intreblri despre cele nepitrunse, despre Taina Celor trei

Persoane ale Divinitilii ;i relatiile dintre ele. La Trinitatea Dumnezeirii secuvine si cugetim cu evlavie si rnaximl prudenti.

D ugaciunea. intocrnai ca aerul pentru trup. dLr r ieoure si prospetiureI\sufletului. Te simti in ea mai vioi sr mai vesel. ca si cum ai f i f lcut

o plimbare la aer curat, rnai vioi si rnai proasplt at0t fizic. cit ;i spiritual.

r1r oate cdte are Tatil ale mele sunt" (loan 16, l5). Toate cdte le are,, I Duhul, ale Domnului sunt, mai pulin purcederea. Poti spune la fel

Ei despre Tatll, ;i despre Fiul. dar si faci distinclie intre insu;irile lor. Aces-tea intri in comuniune, fiindci Treimea este Deofiintl.

/\f nvitati si vi ruga{i, impune-1i-v5 rugiciunea. La inceput vi va fiI greu. apoi. pe misurl ce vi veti impune si vI rugati, vi va fi rnai usor.

La inceput trebuie insl sI ne-o impunem.

Q finte ierarhe Nicolae, roagi-te lui Durnnezeu pentru noi." Pe ce,, L) temei ii ruglm pe sfinli sI se roage pentru noi? Se roa_si ei. oare,

intr-adevir pentru noi si in ce mlsurl ruglciunea lor pentru noi este lucri-toare? Insuqi Dumnezeu le-a ingdduit unor oarneni, care nu ii erau delocapropiali si care pe deasupra mai erau qi plcltosi, si-i roage pe alesii luiDumnezeu si se roage pentru ei. De pildi, lui Abimelec, care luase so{ia luiAvraam, i s-a poruncit sa se roage lui Avraam pentru el. Iar in unna unei v[-dite descoperiri dumnezeiegti, Iov se ruga pentru prietenii sdi. Se rugau Moi-se, Samuel, Ilie, toli proorocii. Insuqi Domnul, in virlutea firii Sale omene$ti,se ruga Tatdlui ceresc pentru Petru ;i pentru toti ucenicii Sdi. Sfintii merit[sI ne fie mijlocitori ?naintea lui Dumnezeu, indreptiliti fiind pentru aceastade faptele lor bune, de vredniciile lor, ca unii ce sunt bineplicuti lui Dumne-

451

zeu. Dace pe prmant drept este ca un anunlit om, mai aproape cle Dumnezeu,si se roage pentru altii, de pildi preotul pentru credincio;ii sri, de ce n-ar fiasa si in cer?

T a Dunrnezeu, to{i sfinlii sunt vii, vii ne sunt gi noui. Vizand ci toatel-rtrebuintele noastre sunt in Dumnezeu, ei se aratii gata si ne stea in

ajutor, cincl ne rugim lor. De ce croar c0nd ne rugrm? pentru a ne intiri incredinti gi in lucrarea rugiciunii. $i penftu ce inci? Au nu cloar si viii, aicipe prmiint, vor ca ceia ce au nevoie de ajutorul lor si li se roage?

T) YpI cuut diavolul poate face ca inima omului sI se lege intr-o clipi

de vreo pofli nelegiuiti sau de vreun gAncl necuviinCios, intocniais.i Dumnezeu si ingerul ptizitor pot face sei pr-indl viatl intr-o clipi multimede doriri si cugetiri sfinte. Trebuie si firn Cu luare aminte si si-f multumimDomnului pentru lumina daruri lor Sale Duhovnicesti.

/^r e rost are chemarea zilnicl pe care o adresinr sfintilor, in fiecare zi\-- in chip deosebit, pe durata intregului an si a intregii vieti? inseamni

ci sfintii, ca nigte frati ai nostri, care s-au invrednicit insd cle desivdrsire,sunt vii si ne stau aproape, ne aud si sunt gata oriccnd si ne ajute, prin harullui Dumnezeu. Triini impreunr cu ei in aceeasi casr a Tatalui ."r"r., dar i1alte despirfituri: noi in cea pirninteascii, ei in cea cereasci, avind la indemi-nr insi

1i u1i1, si allii mijloace de a comunica intre noi. Noi avem rugrciuneacredintei ;i dragostei, ei au natura lor spirituall cu care sunt gata i1 oriceclipr si ne vinii in ajutor, clin dragostea cle care [e sunt pline sufletele.

1r redinta i se di omului prin Duhul Sfdnt. De aceea ,,nirneni nu poate

\,.-,sa zici l Domn este I isus clecdt in Duhul Sfant,,( l corinteni lz,3).Duhul sfint ne-a fost descoperit de Iisus Hristos, acel Duh prin care a fostzimislit si S-a ttlscut. prirt care il crescut si a ciipltat putere. Duhul Sfiint princare a izgonit dracii. Duhul sfint prin care a inviat. Despre Duhul Sfant aupropovdduit apostol i i . r t tucenici i , cuviosi i ierarhi si mult i alt i i care aupecetluit cu s0ngele lor i'vititura despre Sf0'ta Treime.

Q ul, neputincios si sirac, puterea mea este Dumnezeu. Aceastr con-

t J vingere socot ci este inalti intelepciune. care nri face fericit./a'

TTi.glrgrc roare in Hristos; viara intreagi, roate bunitilile de mancatl;i de bIut. A;a si-i spui vrijmasului care te va ispiti cu bucate gi bau-

turi pim0nte;ti alese. Dupi fericitul Macarie, si le llsim pe acestea spre des-fdtarea altora ;i si ne bucurim cre aceasta. ca sufletul id ne fie mai putinimpovlrat ;i si poati urca mai lesne la cer.

1 lnii crestini care vin la biserici si se roage lui Durnnezeu nu au inL,/ suflet de fapt un singur Dumnezeu, ci rnai rnulli, o seamr de idoli

(picltuind astfel prin incllcarea prirnei si a celei de-a cloua porunci din Deca-

A<1

log). Unul dintre aceqti zei sau idoli este egoismul, iubirea de sine. ..Unde estecomoara ta, acolo va fi qi inima ta" (Matei 6,2I: Cf. Luca 12, 34).

T\ upI cum atunci cdnd respiri tragi aer in plim6ni, pentru ca s[-l eli-l-l mtni indat6, qtiindu-te inconjurat ;i pitruns din toate pirlile de aer.

asemenea qi sufletul, !i se trage de la Dumnezeu si se intoarce la El, fiindcie;ti inconjurat tot timpul de Dumnezeu, iar fiinta liuntrici iti este plina deEl, ca qi de aer. De aceea se qi spune: ,,Vi umpleti de Duh" (Efeseni 5, l8).

A $a cum respiri in fiecare clipi, tot in fiecare clipi poli fi cu gdndul.{_Lfie la Dumnezeu, fie la diavolul, potrivit stdrii tale lluntrice. Duhul

lui Dumnezeu este pentru suflet ca aerul pentru trup. Dup[ cum o dati cuaerul inspiri Ei anumite elemente necesare sustinerii corpului, tot aqa dinDuhul lui Dumnezeu inspiri gAnduri qi porniri bune.

1^l i tesc Evanghelia. Nu eu cuvlntez cu vorbele ei. ci Domnul insusi.\.-, El stI in aceste cuvinte. FiindcX Domnul este Duh. intelepciune, in-

finiti gAndire ipostaticd, El este in minunatele idei ;i cuvinte din Evanghelie.Numai cuvintele in invelisul lor material sunt ale noastre, omenesti, desi. daclstau sI mi gAndesc mai bine, qi cuvintele sunt tot ale Sale; in ideile lor, inesenla;i adevlrul lor se afli Domnul insusi. Tot atdt de limpede irni apare ;iicoana Mdntuitorului sau crucea Lui; si in acestea sti El, omniprezentul meuDomn, in chipul de pe icoanl, sau de pe cruce, ca si in cuvdntul Evangheliei.Chipul Slu zugrivit pe o icoanl sau pe o cruce este doar un invelis exterior;in esenfi sti El. in orice loc gi in toate putdnd s[ se arate in tot chipul, clarmai cu seamd in icoane qi in semne sfinte pe care sti scris numele SIu,Ciruia se cuvine sI ne inchin[m, ca insu;i chipului Siu. Astfel, El este gi inbinecuvdntarea in chipul crucii a preotului, se afli in ea cu intreaga-l putere.ca Ei cAnd insusi ar binecuvdnta. Binecuvdntarea preotului are o foarte ntareinsemnatate. $i gestul nostru de a ne inchina cu semnul crucii are putere dela Dumnezeu, dar trebuie fdcut cu credintd. Iati cum poate fi descoperit siperceput Domnul pretutindeni.

1-t hiar dacd ili va gresi de sapte ori intr-o zi si de lapte ori se va in-,,\ :-toarce citre t ine, zicind: <mi c[ iesc>, iart i- I" (Luca 17,4). Sti-

p0nul, ca unul ce cunoa$te ce avem in iniml, stie ci foarte des oameniiinclini spre cldere gi cizdnd se ridicl de multe ori qi de aceea a ldsat porunclsl-i iertdm de multe ori pe cei ce cad in gregeal[. El insuqi, Cel dintii isi tineacest cuvdnt: cum spui din toat[ inima ,,mi cliesc" indati te iarti.

rp oati Evanghelia este ,,vestea cea buni" a implritiei preg[tite cres-I tinilor, figiduin$ de la un caplt la altul (toate parabolele, prooroci-

rile, minunile), iar epistolele apostolilor infitiseazi mai aminuntit aceastdflglduintl a nldejdii cre$tine.

453

\ / ie implrilia Ta." Adicir s[ irnpirdlesti in chip desivir;it in inimi-,, V le noastre.

T) upa trup sunt plrndnt si cenu;[, dar sufletul meu viazl si isi girsestelJ pacea numai in Dumnezeu. El imi este lumina mintii, tlria inimii.

Eu singur nu insemn nimic.

q finlii au indeplinit cuvAntul Domnului, Dornnul le indeplinestetJ cuvAntul lor;ei au lucrat Domnului. Domnul lucreazi penrru ei. .,Cu

mdsura cu care mlsurali - a spus Domnul - vi se va mlsura" (Matei 7, 2).IatI de ce Domnul indeplinegte neint0rziat ruglciunile sfintilor cale se roaglpentru noi.

/^t and ne rugIm, se cuvine s[ ne deplingem cu inim[ deschisi grese-\-,lile si sI ne ciirn sincer, spundnd plcatele pe nurnele lor, curlt sunt

trccute in rugiciunile rdnduite, si s[ le simtim ca gi cum ar fi ale noastre. Maitrebuie s[ nu ne lipseasci dorinla fierbinte de a nu urai repeta aceleasi picate.

f ntentionAnd sd vorbesc despre nldejdea cre;tinl, se cuvine sil fac cu-Inoscute cele figdduite de Dumnezeu, la care nidajduirn. dar si vicle-

;ugurile prin care vrljma;ul crestinilor cauti si le abatl aten{ia gi nidejclea clela acele neprefuite figlduinle ;i anume: ispite de la bogilii, desfdtirri, onorurilumegti. Vorbind despre nldejde, trebuie sI v[ fac cunoscutd conloara bunitl-

lilor faglduite noui intru Hristos, si vd infitisez negriita ;i nernlrgiriita buni-tate ;i neistovita indurare ale Tatdlui, Fiului si Sfintului Duh, Tatirl flind Nir-dejdea, Fiul sciparea, Duhul Sfdnt Acoperirmlntul. Dumnezeul meu! Vidinaintea ochilor desfisur0ndu-se nemlrginitele binefaceri flgiduite cregtini-lor, dar in acelagi tirnp ;i neatentia firl de margini a cre$tinilor fali cle bine-facerile fdgiduite, putina credinll ;i, in cele din urml, necredinta si indife-renta lor, care calcl in picioare sdngele Legii cele noi, nearltdncl nici o rAvnlpentru Taina mAntuirii. Sa-rni dea Domnul guri ;i niinte ca sI cuvllntez cugrai de foc, aprinzdnd focul nldejdii, care si gribeascl pasii Dornnului spreinimile inghefate. O, tu, carte a nestrimutatelor porunci! Veste;te-ne nrereucele fdgdduite de Dumnezeu dreplilor;i pdcito;ilor.

Q a ne punem nidejdea in Dumnezeu, dupi ce am plcituit in tot chip-U ul, adicd in implcarea cu Dumnezeu, dupi ce ne-ant clu;tnirnit cu

aproapele; la disperare, cdnd ne copleqeqte urdtul, cdnd ne incearci patirnile.Pare-se cd niciieri nu se exprimi mai limpede qi mai tare nldejdea crestinu-lui in iertarea pdcatelor si in mAntuire ca in rugdciunile de dinainte de inr-pdrtl;ire, in canoanele de pocdin$ citre Domnul nostru Iisus Hristos, MaicaDomnului, ingerul plzitor, in canoanele zilnice.

454

Idejdea cere ;i ea o viali pe mlsura nldejdii. Cel ce nddljduiestenu se cuvine si vietuiascl , ,ca cei lalgi care nu au nidejde" (1 Tesa-

loniceni 4,13).,,AvAnd deci aceste flglduinte, sd ne curdlim pe noi de toatiintinarea trupului si duhului" (2 CorinteniT , I).,,Fi1i gata intotdeauna sI rds-pundeti oricui vd cere socoteali despre nidejdea voastr5." (l Petru 3, 15). Iatdce ii cer lui Dumnezeu.

1 lnde sunt Eu, acolo va f i ; i s lu j i torul Meu" ( Ioan 12,26). , , i i voi,, \J da si;adi cu Mine pe scaunul Meu" (Apocalipsa3,2l)., ,Vom fi

rlpiti impreuni cu ei, in nori (...) pururea vom fi cu Domnul" (1 Tesaloniceni4, 17).IatI nldejdea noastrl!

]\ aca oaurenii ar fi deposedati de ceea ce cred ei cI au mai de pretI-,f dintre lucrurile din care trag un anumit folos, de pildi dacl ii veti

cere sau ii veti lua zg0rcitului banii, sau minclciosului mincarea favoriti,sau il veti despuia pe trufa; de unele dintre titlurile sale onorifice, ati puteavedea in ce si-au pus ei speranla. ce consideri ei comoara lor. ce patiml iistdpdneqte. Vai, cu cete patimi nevrednice ne este dat uneori sI ne intdlninlUneori omul se leagi printr-o iubire vinovati de o persoani de sex opus,respird, ca sd spunem asa. prin aceasti iubire. se nutreste din eal Niidejdi lelui s-au legat de un lucru rusinos. \, 'ai de inima t ici loasi care s-a indeplrtatde Dornnul! Vai tie, omule care naddjduiesti ci r,'eiglsi sprijin fdpturii taletrupe;ti slabe intr-un om tot atAt de slab ca qi tine. I1i voi arlta pe cine tre-buie sd iubesti l Si voi, cei ce vI ingreunali inima m0nc0nd peste mlsurl; ibetivinindu-vi, v[ voi arita cu ce se cuvine si vi sdturati inimile. Si tu, iu-bitorule de arginti, i1i voi arita de unde sI cumperi argintul care nu se inne-greste nicic0nd. $i tu, cel irnpitinit de distracfii sau de onoruri desarte, cautionoruri in cele de sus, inainte de a te impopotona cu haine filoase, ,,imbraci-te irr veqmintele albe" (Apocalipsa3,78) ale adevirului. Iat i in ce chip sepoate plcdtui impotriva nadejdii; prin disperare, prin deprimare. plinrlzbunare.

p edeapsa primiti pentru picat si linistea pe care o regiseste constintaI dupl ce te-ai clit de plcat demonstreazi in chip evident ci Judecit-

torul D[titor de viali ;i Dumnezeul nostru este unul si ci El ne poate, deo-potrivd, mintui, dar gi pierde; Cel ce ne-a dat viata si legile vietii este ;i Celce ne pedepse$te pentru nesocotirea lor si El rlm0ne neschimbat.

Q fdntul prooroc David nume$te sufletul ochi (,.Tulburatu-s-a del) suplrare ochiul neu" - Psahnul 6,l ; ct. 30, 9). auz., gurd, nti ind,

picior, saupas, pa.ri (,,Nu va llsa s[ se clatine piciorul ti.u" - Psalmul 120,3,,,gura mea va vesti lauda Ta" - Psahnul 50, l6). Ochiul sufletului nu ati-peste nici noaptea.

455

J a-rnd, Doarnne, in dulcea prinsoare a Duhului Tiu Sf0nt, pentru cI asaI,,clrm intorci pAraiele spre miazizi" (Psahnul 125,4) sI curgd cuvin-

tele mele spre slava Ta gi spre mdntuirea oamenilor. Di-rni mie dulcea siprofunda pornire liuntricd prin care si pot aduce la luminl deplinltatea sim-flmintelor si cugetirilor duhovnicesti. Sit-mi fie ,.limba mea (...) trestie descri i tor ce scrie iscusit" (Psalmul 44,2) cele ale Duhului SfAnt.

1n orice suflet deschis si smerit stau recunoasterea sirlciei lui. plin-I gere pentru existenta rlului in lume, setea de mdntuire.

angdtul clopotului este chemare la vorbirea cu Dumnezeu, venireacopiilor la Tatll, sernnalul de infitisare ?naintea Lui.

e iubim cel mai mult pe lume? Viata si slnltatea. Cine este viati sisinitate? Iisus Hristos. De aceea. claci vrei si fii viu, vesnic viu si

fericit, crede in Iisus Hristos si supune-te Lui. vietuieste dupi Evanghelia Lui.

T-1 uninezeu este iubire. ,,Dumnezeu este in tine ;i tu in Dumnezeu"l-l lcf .l Ioan 4,16). Diavolul este uri. Te-ai rnlniat intr-o clipl asupra

aproapelui, a si intrat dracul in tine, a inceput sI te irnboldeasci, cizni-se-vasi creasci in tine ca un munte, intr-atdta se va liti si se va ingreuna! De aceeafii mereu iubitor de Dumnezeu si cle aproapele. Nu lisa ura nici mlcar pen-tru o clipr sr-ti pitrundi in inimr, ia-o drept o nlluci diavoleasci. Amin.

]-l ragostea indelung rabdl: dragostea este binevoitoare" ( I Corin-,,1r, teni 13,4); ura este neribditoare, repede pornitl spre mAnie qi

rdzbunare. Ura se gribegte si caute riposta pedepsitoare, dragostea inclinirepede spre inglduinta Ei iertare. Dragostea isi ia in seami propriile neajun-suri, iar pe ale altora nu le priveste cu pl[cere; ura urmireEte cu ageri aten(iecele mai mici neajunsuri ale aproapelui, iar fati de propriile scideri este oar-bd. Vedem paiul din ochiul aproapelui, nu vedem barna din ochiul nostru. sicAt de des ni se intinipll aceasta si nu luim in searni ceea ce ne sopteste inforul nostru lluntric durnnezeiasca intelepciune.

rT'reme-te de rdutate ca de foc. N-o llsa si-ti cuprindi inirna oricit deI indreptiitit 1i se va pirea motivul care te impinge spre ea, cu atdt mai

putin daci acesta este un fleac, ceva care te va fl scos momentan din sirite.Riutatea rim0ne intotdeauna... rlutate, ureciune drlceasci. Uneori rlutateaiti apare in inimd chiar sub pretextul slujirii rivnitoare intru slava lui Dum-nezeu, sau spre binele aproapelui; in acest caz, llu da crezare unei astfel derdvne; ea este minciuni sau nebunie. Rdvna si ti se indlepte cltre stArpireardutitii din tine. Dumnezeu nu poate fi preaslivit cu nimic mai mult clecit cudragostect tndeLung-rcibdlttoare ;i nimic nu-l poate defiima gi jigni mai rludecat riutatea, indiferent cat de cuviincioasi ar cluta sI pari. Sub masca gri-

DC

456

jii pentru sdraci, Iuda, ascunzAndu-si riutatea fati de Domnul Siu, L-a dat pe

30 de arginti. Nu uita ca vrijmasul iti cautl, neadonnit pieirea. d[ nlvallpeste tine cAnd te astepti mai pulin. Riutatea lui nu are margini. Fusi de ego-

isu -ql-_49_iubif3-49-d-e-q"fit4ri, pentru a nu te cla prins lesne de ele.

T\ umnezeu este inepuizabil in daruri le pe clu'e le face oantenilor. lat l .lJ 6s I .310 de anis El di hrani, prisositor, la toatl fiptura. Pretutirl-

deni putem vedea multumire qi bucurie, atCt doar ci bogatii aduni prea multin mAinile lor, tin ascuse in vistierii darurile lui Dumnezeu calre ar putea adu-ce prisositor folos sutelor si miilor de slraci. Q1furl., 9|9d. ""tttlgarudlllcluq ne vin de la Dumnezeu sunt nesecate-$i i4pqftq pQ4rea t4 cu

qel _flimatd" (lsaia 58, 7). Cu cit vei dlrui mai mult. cu stdt vei primi maimult de la Dumnezeu. Aceasta este lege dumnezeiascL ,,Clci cu judecata cu

care judecati veli fi judecati si cu tnlsura cu care rnisurati vi se va mlsura"(cf . Matei 7. 2) .

/\f nvagl-te sI nu uit i ; i sI rostesti numele lui Dumnezeu intotdeauna cuImare credintl, evlavie, dragoste gi recunostintir. din toati inima. Si

nu-L spui n ic iodat i i cu usur int i .

(\ pune si f I tot adevlrul. furi sa te indoiesti de el. curajos. cu t ir ie sir.) hotlrAre. Fugi de indoiala. de sfiiciune. de molesealii si nehotirAre.

,,Caci Dumnezeu nu ne-a dat duhul temeri i . ci al puteri i . al dragostei si al in-

lelepciunii" (2 Timotei 1,7'. Cf. Romani 8, 15). Domnul nostru este Domnulputerii.

a; espirl prin credintir (adicl nu te ildoi de adevlrul lui Durnnezeu).I\ prin nldejde in Dumnezeu, prin dragoste de Dumnezeu ;i de aproa-

pele. Ce te-ar putea ajuta si faci asa? Nu te iucrede in ddinuirea celor plm0n-

te;ti; nu-!i pune nidejdea in ele. adici in mAncare. imbriclminte, bduturd,bani, avere, relatii. Nu iubi, fii nepisitor fati de toate cele panrlntesti stl'icir-

cioase; nu-ti lega inima de nimic, nu te inipitimi de nirnic. ,,Cugetati cele de

sus, nu cele de pe pimAnt" (Coloseni.3,2).

T\ umnezeu este dragoste; eu, ca ;i chip al lui Dumnezeu. trebuie sil-l fiu in toate dragoste. Dumnezeu este binele cel rnai sirnplu (pur),

striin de orice umbrii de riutate. Eu. ca si chip al lui Dumnezeu, trebuie sI

fiu in toate bun, fIrI nici o umbrl cle riutate; de te va tulbura vrijmasul prin

mdncare sau prin biuturi, zi: trupul si slngele Dornnului imi sunt hranl si

bluturI, nu m[ despart de ele nicicdnd. Preot fiind, rnl pot impirtisi de ele

in fiecare slptim6n[ si de multe ori chiar de c0teva ori pe slptimdnl. Iar de

voi ciuta in mine implrItia lui Dutnnezeu, nidijduind in El, in Domnul meu,

+ Am scris aceste r induri in - l863 (ncttct t tutort iui)

457

toate cele de trebuintr aici pe pirncnt mi se vor da, dupi cuvantul scripturii:,,cdutati mai intii imprrilia lui Durnnezeu qi dreptatea Lui ;i toate u..rt.use vor adruga voui" (Matei 6, 33). Am incredere in Dumnezeul meu. Dum-nezeu este totul pentru mine. FI ca aceste cuvinte si ti se inridlcineze adancin minte.

1r ayta sI nu te inriiesti de nimic, invinge totul cu dragostea: suprri-

lr--'rile. capriciile, necazurile din familie. Si nu cunosti nimic alicevadecat dragostea. inainte de a-i invinui pe altii, invinuieste-te pe tine, recu-noaste-te vinovat de tot ce ti se intdmpli riu. zi: eu sunt de vinI, eu sunt pi_citos. Nu uita ci esti neputincios si ci neputincios este gi aproapele tiu sicineputinta se trece tot cu neputinta Ei ci atunci cAnd neputinciosii ;i picdtosiiisi recunosc neputinfa sau picatul, nu mai are rost sl-i invinuiesti: vinovateste diavolul, cel incremenit in rele.

rpatal ceresc, in marea gr4i pe care o poarti vietii si m0ntuirii mele,r nu L-a crufat nici pe Fiul sru, Unul-Niscut pentru a'rr mintui, L-

a trimis in lume ca sI prtirneasci si sd moarr, dandu-rni rnie hrani Trupul sis0ngele Sru. Ar purea oare Domnul si nu-mi poarte de griji in alte privinte,ntai putin importante, sau si mi lipseasci de cele de trebuinti mentinerii vie-tii? Asa ceva nu a fost;i nu va fi! ,,ciuta1i mai int0i impirdiia lui Dumnezeusi dreptatea Lui ;i toate acestea se vor adruga vour" (Matei 6, 33). ,,La voi(.. .). : i peri i capului sunt numrral i . Asadar, nu v[ temeti, ,(Matei 10,30-31).

\/iata rllea este intru Domnul Cel flri de sfirsit, Cel atottiitor, sutltY afundat cu totul in aceast[ viati. ,,un Dumnezeu si ratll tuturor,

care este peste toate si prin toate qi intru toti" (Efeseni 4, 6). Mereu mi afluinaintea lui Dumnezeu. sunt in Dumnezeu ;i El este in mine. De ce mi-aspune n[dejdea in mdncare, in biutur[, in bani, in oameni! Ar insemna sI fiuorb! Dumnezeu este, cu adevirat, nidejdea rnea; El este pentru mine totul.

f rebuie sd ne reamintirn mai des cuvintele Mdntuitorului: ,,AclevdratL zic voui: De nu vr veti intoarce qi nu veti fi precum pruncii, nu veti

intra in impiral ia ceruri lor" (Matei lg,3). si ale Apostolului: , ,ca nisteprunci de curand ndscuti, si dorili laptele cel duhovnicesc si nepreficut, caprin el sI cre;teli spre mintuire" (l petru 2,2) (adici ceea ce esre sincer.neamdgitor, nepreficut, adevlrat).

I]ii ..ll se poare de bldnd qi de ribdrror, mai ales la boali ;i in impre-

r juriri neprielnice. Fiindci arunci ni se intimpli s[ ne ie;im din iire:cdnd suntem lipsili de orice multumire, de sdnitate, de fericire, de pace.Ferici[ surr*t apeia din{p.noi care sunt firi parimi. care nu-q! leagd inima des=elg_pgr11g4le.sli.

458

0nd te ro,ti, nu uita c[ vorbeqti cu Dumnezeu, Pirintele indurdrilorsi a toatl mAngiierea, Cel neschimbat, pe care cererile noastre nu-L

suplri gi care este intruna de o nem[rginitl bun[tate, preaintelept. atotpurer-nic. Celui care, prin nernirginita Lui bundtate, infelepciune, atotputernicie, iieste lesne si la indemAni s[ ne indeplineascl cererile, dupi cum si noul neeste lesne s[ rostim rug[ciunile. Domnului ii este insi mult mai usor. Tineminte aceasta cdnd te rogi qi nu-[i pierde speranta.

A vra.iln. robul Meu. si se roage... Iov, robul Meu... Moise, Samuel.,. f \ I l ie..." ( lov 48, 8l Cf. Facerea 20,7; l , 17; Ieremia 15, 1; 3 Regi

18,36: Psalmul93.6), Ruglciunile care le fac sf inf i i pentru noi sunt primitede Dumnezeu ca de la niqte robi credinciosi ai sli.

5 iavolul, afldndu-se in inima noastrl, il deflimeazi necontenit peIJl pulnnezeu cu minciuna, ii tdglduie;te omniprczenta Sa. ,,Nu te va

ciruta, nu este Dumnezeu inaintea ta" (Psalmul9.24). Dreptatea Sa, ,,Dom-nul nu va cerceta" (Psalniul 9. 33). Existenta Sa: ,,Nu este Dumnezeu" (Psal-rnul 13. l ) .

T\ e aceea ar vrea Dumnezeu ca sd ne rugim neincetat, pentru c[I-l pfic'x1ul ne-a sirlbiticit si ne-a indepiutat de Dumnezeu. Dar fiindca

sunterlr fiii Sli, ar vrea sI ne aclucir la Sine, si ne cure[e, si ne cuprindi in?rnbrirti;area iubirii Sale, sI ne arate ci ne vrea mereu binele. in acelasi chipfac si pil'intii cu copiii riri.

frnbuibarea ne face sI uitlm de credintl. Duce la pierderea drepteiI uniilinte a inimii, ne lipse;te de rugiciune, cidem intr-o glaciald ;i in-

cremenitd nesimtire. Este lipsire de har, izvorul trufiei, pierderea smereniei.nesocotirea ajutorului de sus, inceputul hulirii lui Dumnezeu si a sfinlilor,neistovita poftd de ,,mai mult", nemultumirea cu ceea ce ai, pervertirea ini-rnii. De vir veti intreba: de ce mulli oameni sunt necredincioEi, nu se roagl.nu cluc o viatl cre;tineascd, se dedau la tot felul de vicii, rlspunsul il vetiavea gata: si-au fticut dumnezeu din pantece.

D ugaciunea este apa vie cu care sufletul iEi ogoieEte setea. Cdnd teI\rogi, inchipuie-fi c[ nu este nimeni cu tine in afard de Dumnezeu,

care std inaintea Ta in cele Trei Persoane ale Sfintei Treimi. inchipuie-1i cIDumnezeu stl in lume ca sufletul in trup, dar la modul superior, fiindc[ nucunoaste limite. Trupul omului este mic qi sufletul este tot aga gi poatepltrunde trupul pAni la limitele lui; lumea este uriaqi, Dumnezeu este imen-sitatea infinitl care untple intreaga fdptur[, ,,pretutindenea este qi pe toate leplineste" (Ruglciunea cltre Duhul SfAnt).

459

um ar trebui inteleasi venirea celor trei cdlltori la Avraam? CI\r--, Domnul, in trei persoane, nu inceteazr s[ cilitoreascd pe prm6nt,

ciutAnd si aibl grijl de toate ce se petrec aici, pentru ca acei dintre robii slicare Il cauti sI fie treji si cu luare aminte fati de sine; le accept[ ospitali-tatea, std de vorbr cu ei, prietene$te. ,,vom veni la el ;i vom face locas la el"(loan 14, 23).Pe cei ce nu-I dau cinstire ii arde cu foc.

l\ /t ilostivirea Domnului este atdt de mare, inc0t nu-L scArbeqte nicio-rYrdatr rugiciunea noastri. o primeste cu milosardie, ii indreaptl

lipsurile. Trebuie doar sI venim la El cu inimi deschisi si si nu-L uitlm.

11oua. propovdduitorilor, nu ne rimane decat s[ dlm ajutor lucrrriiI \ lui Durnnezeu in inimile oamenilor, sr sesizim predispoziliile lor

spre ciintl qi sI le intdrim.

1^! uvantul lui Dumnezeu este tot una cu Dumnezeu insugi. De aceea\r.-, nu sovri in credinta in tot cuvdntul lui Dumnezeu. cuvdntul S[u

este, implicit, fapta. $i cuvantul tiu trebuie sI fie numaidecat faptd. Dacd ti-ai dat cuvantul, trebuie sI ti-l tii. De aceea, cand ne rugdm, cuvintele pe carele spunem trebuie sd fie fapti si adevrr, nu minciunr, prefdcltorie saulingusire. Acum si mereu, viata intreagi.

/a hip al lui Dumnezeu fiind, omului i-a fost dat[ o inaltr vrednicie. V-lr*-, ati intrebat de ce poate un om cu credinl[ vie sI faci tot felul de min-

uni, devenind, intr-un fel, zeu pentru naturi? Deoarece este chip al lui Dum-nezeu si fiindci prin credinti se face intr-un duh cu Dumnezeu. De ce igi vafi trirnis oare Dumnezeu pe Fiul slu ca si mantuiascl lumea, ddndu-se mortiipentru plcatele oamenilor? Fiindcl oamenii au chipul lui Dumnezeu. De ce lis-a fdcut oamenilor fdglduinta acelor negriite bundtlgi: ,,cele ce ochiul n-avizut si urechea n-a auzit gi la inima omului nu s-au suit" (l Corinteni z,g)?Fiindci oamenii sunt chip al lui Dumnezeu. cum ar trebui sI se arate respec-tul nostru fa$ de oameni? Cum ar trebui sa fie nldejdea creaturilor? Prieteniai Dumnezeului meu! ,,Cugetati cele de sus" (Coloseni3,Z).

Q i intorcdndu-se Domnul a privit spre Petru; qi iesind afari petru a,, tJ pldns cu amar" ( Luca 22, 6I-62). $i acum cind Iisus priveste spre

noi, pliirgeln cu amar pentru picatele noastre. Da, lacrimile noastre cflnd nerugdm sunt sernn ci ochiul Domnului ne-a vlzut, ochiul care dI vialI tutur-or, care scruteazi inima ;i rlrunchii. vai, cum ni se mai agafi uneori sufle-tul de tot plcatul, intocmai cum se prinde in plasi o pasdre! $i de cele maimulte ori nu vezi de unde ti-ar putea veni scdparea, picatele te chinuiesc, 1i-e greu, inirna ti-o simti cuprinsd de deznidejde. Dar te vede Iisus Ei incep sd-ti picure lacrimi de poclin$ care iti spali rlul din suflet, ca si c6nd n-ar fifost pl0ngi si te bucuri c[ ai primit mili, cand nu te mai aEteptai la nirnic.

Ininia iti este inviluiti de cildurl si de o u$urase fdrl seamdn. O, cum ti-ailua zborul indat i c l t re insusi Domnul Durnnezeul i i rnul tunresc Domrtuluirneu din toatl inima, Celui ce mi curlti flri plati de toate firldelegile mele.

Q ufletul se numeste asa fiindci rdsuf'ld prin suflarea (duhul) lui Dum-l) nezeu. Adici isi trage numele de la Duhul lui Dumnezeu.

Jisus Hristos. c0nd a impirtit cele aduse spre mAncare, a clutat mai in-ItAi spre cer. a mullumit, a binecuv0ntat, apoi a frAnt pdinea'gi a im-

p[4it-o. Tot asa a ficut ;i apostolul Pavel cind se afla pe corabie. Asemeneatrebuie si-i multumim si noi lui Dumnezeu pentru mincare qi pentru bluturi.pentru bunitltile materiale, dar mai ales pentru cele duhovnicesti.

6 uhul Sfitnt este colnoara tutLrror bunltltilor, a tuturor bogitiilorl-f duhovnicesti. Luati arninte de ctte bogllii flri numlr s-au umplut

sufletele in care s-a si l isluit Duhul lui Dunlnezeu. de cit i lumini a cunos-tinlei, de cit[ bunl-mireasmi a virtutilor! Sufletul dreptului este vistierie du-hovniceascl, cuprinz0nd in ea bogatii firi asemlnare. De pildi, ApostoliiPavel, Petru, Ioan, Ioan Guri de Aur. \'asile cel Mare, Grigorie CuvAntdtorulde Dumnezeu. ,.Omul bun. din vist ieria cea buni a inimii sale scoate celebune" (Luca 6. 45). Iati uncle stit adevitrata cotnoat'I. Care nu se ascunde, nuse fereste de lurninl.

1 7 rei si vezi nidejdea crestinir in toatl mlretia ei? Cite;te ruglciunileV bisericeqti, urrnireste slujbele, indeosebi cele de duminici si din

zilele de sirbitoare. Acolo vei r'edea nesecata comoari de binefaceri fdea-duite credinciosilor.

fi mul duhovnicesc se afunrli cu mintea si cu inirna in Dunrnezeu. glses-\-f te in El cornoar[ de cunostinte hlelepte, de adevlr, de pace si de bu-

curie in Duhul SfAnt: omul trupesc se afundl ?n lumea desfi'lnatl si plcltoasi,sau in cea materiall, nu-L vede niceiieri pe Duttmezeu in ea. cauti si-;i nutreascidin ea mintea-i mioapi, rclbiti celor plmlnte$ti, egoismul ;i orgoliul siu.

7a e rol joacl inima in ntidejde? ,,Fericili cei cura{i cu inima" (Matei\*- S, 8). Ca si poti nadajdui si sI te une;ti cu Dumnezeu in vecii ve-

cilor, curill-ti inima.

l-t nnd te rogi. str irduieste-te. rnai inainte de orice. si ai duh arzritor.l.-,dorinta de a te cii de picate si-ti fie infl[clrati;i sinceri. Ia pildl

de la Anania, Azaria si Misail, de la Proorocul David (inainte de a i se fiarltat Arhanghelul), de la Tilharul cel intelept.

preotul este slujitorul lui Dumnezeu. investit cu autoritatea gi cu put-

-f erea Lui (cAnd sivArseste Taina Pociintei). Binecuvlntarea stavro-morfi (in cruce) a preotului are putere.

461

a crestinii adevirati, rugrciunea nu se intrerupe niciodatr, fiindclnu trece clipr sr nu greqim; mullumire perpetui fiind, nu trece zi.

nu trece clipd si nu primim noi milostiviri cle la bumnezeu, degi cele vechisunt nenumdrate; doxologie perpetuir, fiindcd vedem necontenit slava luiDumnezeu, nernirrginita iubire pe care ne-o poarti.

6 omnul ne std aproape si in clipele cele mai nefericite, cdnd nu mair- lavenr nici o bucurie.,,Cu Ddnsul sunt in necaz" (psalmul 90, l5).

Noi insr gdndirn altfel, credem cr Dumnezeu ne-a pirrsit. o, c0t de mareeste puterea lui Dunrnezeu asupra inimilor noastre! Mama nu ne poate cu_pr.tnf cu desrvarsire inirna in iubirea sa; Donurul ne-o cuprinde prin Sfin-tele Taine si rugiciuni.

paptele bune iti dau nidejdea rlsplitii: ,.Cd plata voastri multi este inr ceruri" (Matei 5. l2);,,Si nu incetirn de a face binele, cici vonr

secera la t inrpul slu, dacr nu ne vom lenevi" (Galateni 6, 9). , ,Mi s-a git i tcununa dreptrtii" (2 Timotei 4, 8). ,,Fie, Doamne, mila Ta spre noi, pr.lr,r.,am nidijduit si noi intru Tine,. (psalmul 32,21).

p espectr-te pe tine insuti ca gi chip al lui Dumnezeu. Nu uita ci aces-l\ta este chip duhovnicesc si arati-te rAvnitor in indeplinirea porun-

cilor lui Dumnezeu, cele chemate sr restaureze in tine asemrnarea cu Dum-nezeu. Fereste-te cat poli si incalci, oricdt de putin, poruncile lui Dumnezeu.Incllc0ndu-le. stergem asemhnarea noastri.u Duton.reu si ne facem aseme-nea diavolului. Cu cCt vei nesocoti mai rnult poruncile lui Durnnezeu, cu at6tte vei asemui mai mult diavolului.

fr auta sI-tireprinri patimile prin puterea invoclrii numelui Domnuluilr*-, si prin propria-ti vointi, mai cu seamr atunci cdncl ai accese de eso-

isrn. ccnd ai fi gata si te iei la harti cu toti si si spargi totul in cale.

A m un dascil care imi di viatl: orice cuvant al Sru este cuvdnt de1L viati. deci aclevir. ii port creclint[ absolutl ;i nu le clau crezare ce-

lor pe care ii aud vorbind irnpotriva Lui, fie persoane, fie cele ce imi sunt;optite de propria mea minte si cle i'ima rnei; le iau drept minciuni, dreptl lroarte a sufletului.

6 uhul atotsfant, prin bunivoirea Tatllui dI viatd la toatl creatia, ce-I-,f reascl qi piminteasci.r|ao.ate cele rnateriale sunt supuse striciciunii, incepand cu mOncarear si cu imbrlcrmintea. Picatele, de asemenea, duc la alterarea trupu-

Iui ;i a sufletului. cunosc0nd aceasta, trebuie si se aprindi in noi nidejdeain cele nestricicioase gi netrecitoare. voi cei ce vi oali in va't dupi mincr-ruri alese, voi cei ce vii frlili cu imbricrminte luxoasr, cu case pompoase sicu averi, $titi oare ce faceti? VI jucali cu baloane de sipun.

462

f oatl suflarea piun0ntului rlsufli, adici nu poate trii firl aer. ToateI tlipturile rationale si libere trliesc prin Duhul SfAnt ca si cum ar res-

pira aerul, nu pot rimdne in viatl firi El. ,,Prin Duhul Sfdnt tot sufletul via-zI" (Antifon utrenie, glas 4). Nu uitati cI Duhul Sfdnt se afl[ fatl de sufletulvostru in aceeasi relatie ca ;i trupul fati de aer.

l\Toaptea sufletul ni se elibereazi de orice griji lumeasci si de aceeaL\ luurea spiritual[ poate si lucreze cu u;urintl asupra lui. El poate

recepta atunci o seami de stinuli care s[ conduci gindurile si pornirileinirnii spre actiuni benefice, mai cu seaurl la oamenii drepli. Dar dacl estipircitos. care n-ai ajuns s[ te cliesti, g0ndurile si pomirile inimii iti vor fiindreptate spre deserticiune ;i viclenie.

D. u icoanl ficirtoare de minuni, chipul Mdntuitorului este MAntuito-I rul lnsusi. Pl0nc cu anlar si. intr-un anume fel. firi sI vreau. Harul

Domnului s-a revlrsat di"n belqug uiup.u mea. vdrs siroaie de lacrimi care imispalir sufletul de pircate, aducAndu-mi in ininrl bucurie si pace.

iavolul obignuieste sd se nlpusteascl asupra noastrl cAnd sunternstr0mtorati.

6 ucl o anumitir idee poate princle viala in inirnl, aceea nu poate fiI-.f 11gc'11 adevlratir. DacI i1i sirnti inirna cuprinsi de o istovire ucig[-

toare. inseanrni c[ icleea aceea a fost fals[. Domnul este pacea si viata noas-tri; se sirldsluieste in inirnir cu pacea si cu viata Sa.

1fr restinul. aflat mereu in a;teptarea liniqtii gi bucuriei eterne de care\r.-, va avea parte in ceruri, n-ar trebui, oare, sI supofte in aceast[ viati,

cu inirni largir q;i cu bucude. necazurile greut[tile, bolile, nedreptitile, chin-urile, nepllcerile? A;a ar trebui. Altminteri ar mai avea rost sI guste dinliniqtea ce va si fie? De care liniqte sI mai aib[ parte in ceruri cel ce s-a bucu-rat de tihnri aici pe pimAnt, flrl sI rabde nimic? Unde ar fi atunci dreptateaclumnezeiascl? .,Prin multe suf'erinle trebuie si intrirm in impir[1ia luiDumnezeu" (Faptele Apostolilor 1 4, 22).

l-r al'acteristicl pentru viata noastr[ pfunAnteascl este perpetua astep-lr*-, tare a clipei cdnd Dornnul ne va chema la Sine, din lumea aceasta

in cealaltl. Noi nu ne apartinem, suntem robii lui Dumnezeu, asa cum ne nu-nte$te atit cle frumos Biserica. iar robii trebuie sI stea in asteptare, in fiecareceas, pAnri cdnd ii va chema Domnul lor. S[ fie gata cAnd le va bate in uqi:.,Venind si birtAnd, indati sI-I deschid[" (Luca 12,36). Ce se int0mpli cu noioare? Am uitat cu desivArsire cI suntem robii lui Dumnezeu, suntem con-vingi ci nc aparfinenl. llu ne mai ordnduim viala dupi poruncile lui Dumne-zeu, ci clupl meschina noastri vointi? Trlim dupl cum ne este placul. De

463

aceea vlala ne este plinl de nenumirate picate. Luati aminte cum trdiescoamenii gi veti vedea numai ,,deseftIciunea desertlciunilor, toate sunt de;er-ticiuni" (Ecclesiastul 1, 2). Moda, teatrul, jocul de crr.ti, seratele, balurile,mascaradele, albumele, mobilele luxoase etc., etc. Totul pentru noi, nimicpentru aproapele, ne facem ci nu-l vedem, lasr-l sd umble descull, si crapede foame ;i de frig.

ispretul fati de creaturl este un dispre! fali de Creator. De aceeanu-ti este ingdduit sI spui vorbe precum: acest om imi este antipat-

ic, desi s-ar putea s[ fie un om de treabi. Ar fi un dispref diavolesc fa$ decreatura lui Dumnezeu, o mar;ivie driceascl. Jine minte ci orice oln estechip al lui Dumnezeu qi ci mlrelia omului sti in inima lui. omul cauti lafatI, Dumnezeu cauti la inimi.

du-1i aminte cAt mai des ci rdul este in tine, nuo asemenea convingere, intru totul adevirati,

multor plcate si patimi. Nenorocirea noastri constl inseama altora r lul din noi.

fintii sunt intocmai marilor negulirori; ei s-au ?mbog[1it adundndcomori sufletesti: blAndelea, smerenia, infrAnarea, ribdarea, prisos-

itoare credinld, nidejde si dragoste. De aceea le si cerem sfinlilor sI se roagepentru noi, asa cum le cer slracii bogalilor; le cerem si ne ajute in s[rlcianoastri duhovniceasci, sI ne invete sI ne rugdm, si sporim in faceri de binecregtine;ti; stiind cI au indriznire inaintea lui Dumnezeu s[ se roage pentruiefiarea picatelor noastre de pdnl acum si pentru prevenirea celor pe careIe-arn putea srvarsi. Mergem la negutitorii p[rnante;ti, la privrliile lor ca sile curnpdrrm marfa. De ce oare si nu ne ducem qi la ,,negut[torii" ceresti,cazdnd inaintea lor cu ruglciuni sdrguitoare, ca qi cum ne-am duce cu aur;icu argint, ca si le ,,plitim" mijlocirea inaintea lui Dumnezeu pentru noi, casI ne ierte picatele si si ne dea virtuli crestine;ti. Ar fi cdt se poate de firesc.

e ce oare trebuie s[-i mullumim lui Dumnezeu, precum gi oame-nilor buni, bineflcitorilor nostri? O facem mai mult spre propriul

nostru folos. Pentru ca sufletul nostru si devini mai sensibil. sX aibi intr-omai mare mlsuri sentimentul dependentei totale fa$ de Dumnezeu qi de oa-menii buni, al iubirii recunoscdtoare fatl de ei, al nimicniciei noastre inain-tea lui Dumnezeu, al imposibilitdtii de a ne lipsi de ajutorul oamenilor buni.

And vei fi in situatia de a-ti mustra subalternii pentru anumite nere-guli in serviciu, fii cu blgare de seamd, abtine-te de la excese, nu-ti

iesi din fire, nu te aprinde, fii bldnd, plin de iubire, ponderat ;i calm. DacIpersoana pe care vrei s-o indrepti se va simfi of'ensati, fi-o cu bldndele siinteleag[ cI nu ai cAtusi de pufin inrentia si o jigneqti sau sI-i faci nervi, ci

in oameni. Nutrindvei putea line pieptfaptul cI punem pe

464

ii doresti binele in mod sincer, vrei sI fie orcline in ceea ce ilre clatoria sii faci.ca iti displace nu el ca persoani, ci dezorcli'ea pe cerrer o procluce. Nu_i jigniamorul propriu' demnitatea cle om, iniiltlinclu-te pe tine in ochii lui. ur'ilin-duJ pe el' Daci ai o asemenea rneteahnri (truf)a). rnai bjne renuntii sI nraiindrepli pe altii ' indreapti-te mai intci pe tine. ..Scoate lnar intdi bima dinochiul tiu si atunci vei vedea si scoti paiul clin ochiul fratelui tdu.' (N,,Iatei 7.5). in caz contrar. nu vei face dec0t sr-ti scoti clin srrite aproapele. tdri a_iaduce vreun folos moral. Fii bllincl si inclaroritor fatl ae aliii chiar si aruncrcand le faci observat i i pentru l ipsur i le lor s i bagi , l .

- . ; ; r ;c i i s i ru ai neaju ' -

suri foarte mari. S:i zicetn cI il certi pe unul p*tru betie, clar claci esti tu i'-sufi bdutor, sau poate nu bei, ciar esti nrdncicios, laconr. rob pAr-rtecelui. estitot atat de plcitos ca si el; inclreaptl-te tu nrai intdi cle llcomra pantecelui siatunci vei putea tuna ;i fulgera in gura r.nare impotliva betiei. inuirruo,S,ii pfallii ca nu sunt con$tiinciosi in sen,iciu, tu insuti flind poate tot atit cJeneconEti incios. , ,Doctore, vindecir-te pe t ine insuti ' . (Luca 4.23).

N,l,ootqi in inimi riutate fatri cle ninreni si cle nirnic. nu clispretui pe

r \ nrmeni sub nici un pretext. ,.Dar m.i presus de to.re tineti crinrisputeri de dragostea dintre voi. pentru cr dragostea acopera nrultinre cleplcare" (1 Petru 4, g).

f)aca cineva dintre cei cu care ai relatii te va trata cu lipsn cle atentie

u silu cu dispret, nu te consicrera ji-enit, ci spune-ti i' si'e: nreritaceasta, slavi Jie Doamne ci m-ai invrednicit pe mine, ticirlosul, sli flu cle_flimat pentru faptele mele de cdtre semenii rnei. Tu insii aratii-te fati cle altiimereu iubitor, mai cu seamr fali de ai tii; fr-o cu sinceritate, cu slirguinti,din toatd inima, cu toatl gura, nu rece, nu vag, renes, preficut, firr chef-. cujumitate de gurl.

N-" Tl"ca pe slturate, nu clormi pe sdturate, ntunceste cu sdrg, roagii-

r \ te din toati inima. Fii ascultitor cu sinceritate fati ae piirilti si"ctesuperiori, binevoitor fatl de toti, ntultunrit cle purtarca allora si vei fl rnultu-mit gi de tine insuri, sdnitos, fericit.

\/lrj"^..eqtinului trebuie sir devini o pennanenti ve_qrre asupra noas_

Y trd insine, asupra inimii noastre, f i indci nu trece.ripi, .u ir ir jmasiinevdzuti sd nu fie gata sI ne sfdsie. Cu fiecare minut fierbe in ei mai multrdutatea impotriva noastri.

Vli de cei ce in aceasti viatl se feresc clt pot cle mult de suferinteley trupesti ;i de chinurile sufretesti, care isi risfatii peste mirsurii

trupul qi i;i menajeazr sufletul. De ce oare nu s-or ingriji mai mult sr scapede focul cel vesnic, de o mie de ori mai curnplit decei siihia fbcului pim6n_

465

tesc? De ce nu se strlduiesc si scape de chinurile vegnice? slracii de voi;dezmeticiti-v[! O sI vi fie greu, nespus de greu.

Jl are nu cumva atArni pe peretii casei tale icoane bogate si frunroasetr.-rf pentru a-ti impodobi locuinfa, consider0nd icoanele ca pe o mobila

scumpd, sau ca pe un ornament oarecare, f[rir sI vii la ele cu credintl izvo-ratr din inimI, cu dragoste gi recuno;tintl, asa cum se vine la un sanctuar?intreabi-ti inima: oare nu este asa? Icoanele din casl si din bisericl nu se punpentru a face impresie, ci pentru a ne ruga la ele, a le cinsti, a ne fi de invir-llturI lcoanele sfintilor trebuie sI ne fie dascllii nogtri de acasl si de la bise-rici. Citegte vielile acestor sfinfi gi intiplreste-1i-le in iniml, cautl sir-ti farciviata asemenea vielii lor.

q i iubesti pe aproapele t[u ca pe tine insuti" (Marcu 12,31). Ar tre-,, |t) bui si avem totul in conrun, asa cunr ne sunt comune soarele,

aerul, focul, apa, pim6ntul. Ar trebui sii ne fie in cea mai mare parle contunemAncarea gi blutura, banii, cdrtile, indeob;te darurile primite de la Dum-nezeu, care au o destinafie comuni ;i care pot fi lesne impirtite. Fiinclcir nuavem nimic care sI ne aparJini in exclusivitate, totul este de la Dunrnezeu.Este nedrept ca bogatii s[ tinl in vistieriile lor prisosul, cOt tirnp existii arariasrraci care nu au ce minca;i ce imbrlca qi nu au nici unde s[-;i plece capul.

g, Totu;i, cei care au indrlgit munca pot define pe drept prisosuri ;i tot alaI lenesii trebuie sI indure pe drept slrlcia ;i nevoile. De aceea, clacl afliun'l despre vreunii ci sunt slraci fiindcl nu lucreazl, sunt lenesi, unora ca ace;tiai sI nu le dftn nimic din prisosul agonisit de noi prin muncl spune Apostolul

Pavel: ,,Daci cineva nu vrea sI lucreze, acela nici s[ nu minince" (2 Tesa-ii loniceni 3, l0). S[ ne gribim insl a slri in ajutor, rnai cu seami cind suntenrl bogafi, celor ce zac intr-o sirlcie strigltoare la cer datoritl bitr0nelii, sleirii

, puterii fizice. bolii, ntuncii zadarnice sau prost plltite, situatiilor cu adevlrat" dificile, cum ar fi familiile numeroase, recoltele slabe. Trebuie sI luiim drept

cllluzi istoria timpurilor apostolice, exernplul Bisericii printare.

A vand mereu in inimi cuvintele ,,Toate sunt cu putinll celui ce cre-

-/a,de" (Marcu 9,23), si tindem spre ce este bun si vrednic de laudir.CAnd te apuci de un lucru bun, ai credinli neclintit[ cI il vei duce cu bine lacapit, Cauti sl-1i plstrezi cu orice chip simplitatea inimii, credinli, niclejclesi dragoste simple, blindetea, smerenia, neriutatea. Tot binele este cle laDumnezeu, Dumnezeu ne este tot binele; iati ce inseamnl sirnplitatea cre-dintei. nldejdi i . dragostei.

Q untem datori sI ne punem viafa pentru Domnul si pentru aproapele,u sd nu ne-o cru$m. Noi insi ne precupelirn chiar;i mdncarea, imbri-

cdmintea, banii, clrlile si alte obiecte. toate neinsemnind altceva decCt praf

si pulbere pdminteascit, ne pare rlu de ele. Trupul nostru cel riru si vicleancautl cel mai mic pretext ca si-gi justifice egoismul. rapacitatea. liicorlia.

(-rat de linistit si de impicat te simti atunci cAncl i-ai ierrat pe cei ce auIt-, qresit itt vreutt fel impotriva ta sau te-au jignitl Arn iertat. nt-arn linis-

tit. Te-a deflirnat cineva? $i ce dacil Omul cel veclii din tine, fiinta trupeascir.merjtl sd fie defdintat. El, cel ce nu inceteazii si-L clefiinreze si sI-L trp.r. p.Durnnezeu - egoistul, trufa;ul, suplriciosul. pizrnasul, lenesul, zgircitul.-iiprinde bine daci i se miisoari cu misura cu care ii rnirsoarii El iui Dumnezelr.

l \T u soat'ele este cel ce lunriueazl. Dornnul lumineazi cu neaseltuitnI \ Sa bunltate, cu negrl i ta Sa luminir. DacI Domnul i-a clat sgarelui

at0ta lumini. de buni seami Doutnul are infinit nrai rnulti. lunrinii; cle vrentece i-a dat soarelui o asetnenea lutninii. inseamnl c[ dreptilor'. in veacul ce vasd fie, le va da neasemuit mai multli lurnini. soarele neinsernnincl nirnic ftrtirde sufletul rational al otnului. Daci materia creatii are o asenrenea orbitoarestr i lucire, cutr l ar putea si arate str ir lucirea lurnini i lui DLrmnezeu rlecreate.adevirate. primordiale? O analogie a lumii matenale (incepCncl cu soarelepdnd la f irul ierbi i) cu lumea spir i tual i .

lrand fratele tiu va gresi in vreun f'el fata cle tine. cte pilclir te va vorbi\r*-'de rlu, te va blirfi fall de cineva, relatinclu-i aceluia spu-se le tale ip-

tr-o fomrl denaturatX, nu te supira pe el, nu-l uri. cautl sii vezi in el pirlilebune, atitea c0te vor fi existlnd. Ca in fiecare our. tine seanra cle ele cu clra-goste, neludnd in seami rlul ce ti l-a flcut bArfinclu-te, ca pe o prurdirie carcnu meritl atentie, ca orice pllsuiuire diavoleascl. Asa cum c;iutitorii tje aurnu iau in seaml multimea nisipului si a impurititilor in nisipul aurifer, oprin-du-se numai asupra firisoarelor de aur, clesi acestea sunt foatle putine. Ie pri-zesc ctl griji, le spali, extrlgAndu-le din masa nisipuh:i netrebpic. iptocltlaiface gi Domnul cu noi, culegindu-ne si curitCnclu-ne cu itrclelultgi ritbclare.

f raci pe EI, care n-a cunoscut picatul (se spune clespre Hrisros) L-a

,, \--, frcut pentru noi picat, ca si dob0ncliur intru El crreptatea luiDumnezeu" (2 Corinteni 5.21). Cunoscdncl aceasta. i t i va urai f i oare rusinesi-ti recunosti pircatele sau si-ti asurni vina plcatelor nesirvlirsite inci? DaciInsusi Fiul lui Dumnezeu s-a lisat invinuit cle pircat. El insusi fiincl fiirir clepicat, si tu trebuie si-ti iei asupra-ti vina pentru toate picatele, cu dragosteqi blAndete, fiindci tu esti intr-adevir pircirtos. inrrucar te-ai flcut vinovit detoate pdcatele. Iar daci, totu;i. cle unele nu te vei fl fircut vinovat, ia-le asuprata, cu smeritd cugetare.

pii indrlzltet, fetm in tot lucrul bun si in prirnul rAncl printr-un cuvantI 'bun. mdngaietor, duios, de implrtisire, atunci cincl ti se oferii prile-

jul sa ajuti pe cineva. sl-i fii aproape. Consicleri drept arnigire cliavoleascir

461

uretul. disperarea. atunci cCnd te impiedicl si faci o faptl bunit,. Zi: ..Toatele pot intru Hristos, Cel Care ne intireqte" (Filipeni 4, l3), desi sunt cel din-tei dintre picitosi. ,,De pofi crede, toate sunt cu putintl celui ce crede"(Marcu 9,23).

Q e cuvine sI avem inscrise in inim[ pentru totdeauna cuvintele ,,sitJ iubesti pe aproapele tiu ca pe tine insuti" (Marcu 12,31), inima si

si le ia drept cilluzi in relaliile cu semenii, oricAnd si oriunde, fie cI vin eila noi sau mergenr noi la ei, orice ar fi de flcut pentru ei, orice ar trebui si ledIm, orice aln avea de vorbit cu ei. Pistreazl deci mereu in inim[ cuvintele..si iubesti ca pe tine insuti" si poarli un necontenit rlzboi al rnintii pentruaplrarea acestor nemuritoare cuvinte ale Domnului nostru. Cautd sa-ti iu-besti aproapele si si-l faci si te iubeascl, iar pe vietmele egoismului ;i riu-titii care se ascunde in tine f[-l cu tot dinadinsul si nu aib[ o clipl de linigte,scormoneste-l, schingiuie;te-I, ristigne;te-l ;i stArpe;te-l, ,,intirindu-te inDomnul qi intru puterea tiriei Lui" (cf. Efeseni 6, l0).

1-l nnd te vei ruga pentru odihna sufletului unui riposat, caud s[ te rogi\,.- din tot sufletul, tin0nd seama c[ aceasta este o datorie de clpetenie

a oricirui cre;tin, nu doar a oamenilor Bisericii, a preolilor. Cautl sI inlelegicit de nare nevoie are rlposatul de odihni, cit de mult il pot ajuta sii ;i-odobAndeasci ruglciunile celor rimagi in viatl, ca fiind mldular al trupuluiunic al Bisericii; cum igi disputi demonii sufletul lui, care tremurl de spaimi,nestiind ce soart[ il asteapti in veci, incontr0ndu-se cu ingerii. Rugdciuneapentru riposafi ficuti cu credinti ;i dragoste inaintea StipAnului mult folo-seste. Giinde$te-te ci qi tu ai nevoie de odihnl, de lini;te, c0nd, prins fiind inlanturile picatului, te rogi cu sArguinfi, cu ardoare, cu inimi deschisl Dont-nului, Preacuratei Sale Maici gi c0t de mult te bucuri ;i ili trliqti biruinfa,cind dupi o asernenea lugiciune dobAndeqti izbivire de plcate. odihnl sipace in suflet. Pune aceasta gi pe seanla sufletului riposatului: gi sufletul luit0njeste dupl rugiciune in starea in care se aflI, ii este de folos ruglciunea ta,fiindci el nu se rnai poate ruga, ruglciunea lui nu mai di roade. Sufletul luiare nevoie de odihnl, iar tu poli s-o ceri printr-o ruglciune fierbinte, de marefolos pentru el, dar nai ales aducdnd pentru eljertfa cea neslngeroasl.

\ /oi, betivilor, desfrenatilor, lacomilor, lenesilor, calomniatorilor,V trAndavilor, cartoforilor, voi care vI dati in vAnt dupi teatru, dupl

dansuri, dupl fleciu'eli serbede ;i dupi glume stupide, spuneli-mi: de ce s-apogorit din ceruri Fiul lui Dumnezeu, de ce a predicat Evanghelia ?mplrltieicerurilor, de ce a flcut nenumrirate minuni, a pitirnit, a murit ;i a inviat, dece ;i-a trimis in lume apostolii ca si propovdduiascl impiritia cerurilor?Rlspundeti-mi, de ce oare? Pentru ca voi si vi ghiftuili, sI vd imbitati. sicurviti, si furati, sI dati mirturie mincinoasl, si vI irositi vrenlea in nirni-

468

curi, in flecireli serbede, la teatru. in dansuri sau in birf'e? Vai. ce scump viiveti pllti aceast[ viat[, potrivnici poruncilor Evangheliei. claci nu vI veti in-drepta qi nu vI veti pocdi.

preotii sunt cei dintdi care ar trebui sI faci dovacl:r celei mai rnarr

-f iscusinte in infrAngerea rlului cu binele, ca unii ce se sirguiesc peterneiul porunciior lui Durnnezeu, fiind gi cunoscitori a nenunilrate exenrplein care se vldeste nereutatea sfintilor: Avraam, Isaac, Iacov, Noe, David,Moise, Samuel si, fireste, intdi de toate. exemplul Domnului nostru lisusHristos Dumnezeu qi om, suprenla intruchipare a puritiitii: exentplul aposto-lilor Petru, Pavel, Iacov, Ioan gi al celorlalti, al intAiului ntucenic si arhidia-con Stefan si al at0tor altor sfinti. De asenrenea, ei.r unii ce capitl des tdrieprin impirtigirea cu insuqi Izvorul bunirtltilor, Domnul nostru Iisus Hristos,gi ca unii care ii invati pe allii cum ..se biruieste rlul cu binele" (Romani 12.21). Unui preot, dacl nu va fJ deprins bliindetea, smerenia, nertiutatea, claciinu va fi invitat s[ infrAngd riul cu binele, i se cere mult mai mult declt unuimirean. Fiindci preotul se inallii pinl la cer prin Dumnezeiestile Taine si adobdndit putere multi in a-L binecinsti pe Domnul. DacI insii nu-i va cla cin-stire dupi cuviinti, osindi-se-va pe sine la focul cel vesnic cle nu se va cii,de nu se va ingriji de lucrarea sa, ficlnd-o de rniintuialir. [artir-mi, Doanrne,gre;elile mele si invalI-rni s[ fac voia Ta. Preotii nu trebuie sir fie ingldui-tori p0ni la a trece cu vederea plcatele qi patimile, acolo uncle acestea se cel'starpite, ca ;i obiceiurile proaste. Ei trebuie si lucreze cu stlruintil ;i curaj,firl si se teami ci prin aceasta i;i vor atrage ura celor impricinati, desi chiarsi in asemeneacazurr trebuie sI dea dovadl de bllnclete si dragoste. de do-rinti sincerl de indreptare a semenilor. Daci asuprrl unor oarneni ca acestianimic nu mai poate avea efect. atunci sI nu mai tinl seanla de nici un capri-ciu sau moft si si-i mustre firi crulare, nelulnd in consideratie rlbufnirilerlutIfli lor. Nu se cade sI ajungi la invoiala cu p[citosii care iti ruistllmircescintentiile, vdzdnd in orice repros. oric0t de binevoitor, si it.t orice indentn dcindreptare o rea intentie. Aceasta deoarece, nevlz0nd ei insisi lurttina, ii con-sideri orbi si pe allii; fiind ei insisi rii, refuzl sI vaclti bunltatea altora.

6 aca, din bunitate, ti se va intimpla si te laude careva fatir de altii siI-l ace\a iti vor transmite laudele, nu le lua clrept un prinos ce ti se cu-

vine de drept, plq.:ne-le4e-seaua iniruit binevoitoare i celui ce te-a li4yclat 5iroagl-te pentru el-, ca Donurul si- i int lreasci inirrra. incl inincl-o spre toatifapta cea buni, iar pe tine recunoaste-te ca pe cel clintii dintre pacltosi, nudin smerenie, ci pe drept, fiindcl iti cunosti prea bine nretehnele.

Q I tr iurnfe nemdrginita dragoste si milosart l ie u Sriplnului. dupir cel) ne-am recunoscut picatele ;i le-am rnirturisit cu inimi deschisi. Sir

se ruqineze in veci pdcltoasa ademenire a diavolului. care ne pune la cale sI

469

ne tlinuim plcatele ;i sd nu ni le recunoafteln. Si se destrame, prin pociinli,ca pdnza de pdianjen, mrejele gi legiturile diavolului! Diavolul ar vrea si net[inuim pdcatele pentru ca astfel sI ne cufundim mai addnc in ele qi maiugor. Noi insd, cunoscAndu-i dorinla, ii vom spulbera viclesugurile, ne voulmdrturisi plcatele, pentru a ne da seama noi in;ine si a descoperi si altoramArqivia diavoleasci ;i prin aceasta sd ne indreptlm. S-a spus:" Mlrturise;-te-1i firidelegile tale -nu le trece sub ticere - ca sI te indrepfi".

t: nimic nu-mi aparline, totul este Dumnezeu, c0nd zic.,al meu" mIfac victima unei amigiri a trupului plcltos". Toate ne sunt comune:

un om innoit asa ar trebui si spuni. ,,Nici unul nu zicea cI este al slu cevadin averea sa, ci toate erau de obste" (Faptele Apostolilor 4,32). Doamne!Toate cele ce imi sunt date ale Tale sunt!

rafilor! Preg5tili-vi si vi unili cu Dumnezeu, liisati deopafte toatezddftniciile plmdntesti. Stiruili asupra lucrului celui mai imponant:

curllirea qi desdvirsirea de sine. Iubili progresul intru credinll ;i fapte bune,nu progresul veacului acestuia. inci de aici, de pe plmlnt, ne pregitim sir-Lvedem pe Marele Artist, pe Cel ce a creat toatl flptura vlzuti qi neviizutir,Frumusetea absolutl, pe care acolo o vom descoperi si o von conternpla ineternitate.

f f cenicilor mei. Sunteti copiii mei fiindci v-am ndscut Ei vi nasc prin(J buna-vestire a adevlrurilor lui Hristos, suntefi sAnge clin singele

meu duhovnicesc, povefele mele vi curg in vine. V-am nutrit ;i vii nutresccu laptele cuvnntului, a$a cum iqi allpteazl o maml pruncii. Sunteti copiiimei, fiindcl v[ 1in mereu in inimi gi mi rog pentru voi. Sunteti copiii mei ca

;i fii duhovniceqti. Sunteli copiii mei, fiindci eu, ca preot, sunt cu adevirratp[rintele vostru qi chiar voi imi spunefi pdrinte. S[ qti1i, copii, ci acest cu-v0nt nu-i place deloc diavolului, taftorul urii, rlut[1ii, fI1lrniciei. Eu insi.care m[ strlduiesc s[ fiu de ajutor Domnului, nu-l voi lua in seami, nu mivoi supune lui qi nu v[ voi nurni decdt copiii mei, fiindci imi suntefi cu ade-vdrat copii intru credinld, intru Biserica Domnului qi in virtutea faptului cIvI poviluiesc gi vd indrum plrinteEte. A-i numi cu inimi deschisl pe ni;tecopii strlini copiii tii poti sI o faci numai cu Duhul Sfdnt, Duhul adevlruluiqi al dragostei.

I colo unde te agtepfi la ispite mari de la vrljma;ul, inarmeazii-te pu-l1.ternic cu armele lui Dumnezeu: credinla, nidejdea, dragostea. Pls-

treazd, nlereu in minte cuvintele: ,,De poli crede, toate sunt cu putinfi celuice crede" (Marcu 9,23). $i: ,,SI prisoseasci nddejdea voastrd prin putereaDuhului Sfdnt" (Romani 15, 13.) Nu mi voi indoi de nimic din ceea ce estebun gi nu voi deznidljdui, de;i tu, vrijma;ule, caufi si-mi slde;ti in suflet

470

neincrederea ;i deznddejdea fati de orice lucru bun si mai ales fatl cle ceeace este suprerna bunatate: dragostea. i l arn pe insusr Durnnezeul iubi l i i . pcCel ai cirui fii suntem. Chipul acestui Ta$ il port, desi nll sul.lt vrecinrc cie el., ,Al Tdu era si Mie mi L-ai dat" (cf. Ioan 17,6 si 9).

y 7 nuia core nu cite;te Evanghelio. Poti fi oare curat, sfint, deslvir-(J sit. clacl nu citesti Evanghelia; oare nu simti nevoia s[ te vezi in ea

ca intr-o oglindl? Sau fiindci esti schimonosit sufleteste ti-e tearnl sti te vezia;a? ,,Apropiati-vi de El si vi lurninati; ;i fetele voastre si nu se rusineze"(Psalmul 33, 5).

{eT\Tu vd faceti griji in privinta banilor. Dacii veti avea nevoie. Dumne-tJ. \ zeu vi- i va tr imite, precum odinioari mana si prepeli tele. . .AI Dom-

nului este plmdntul si pl inirea lui: lurnea si tot i cei ce locuiesc in ea" (Psal-mul 23. l). Cauti mai intAi implrirt ia lui Dumnezeu. rnintuirea oamenilor.intdrirea lor in credint[, indreptarea moravurilor: intirreste-te tu insuti in cre-din1i, curlt i- t i inirna, indeplineste-t i cu vreclnicie cherlarea. achit l- te cr-rbine de toate obligati i le si atunci toate celelalte t i se vor adiiuga: banii . inin-carea. imbriclmintea.

f1. Treirne SfCnti, Dutnnezeulel Tu esti Fi int ir sinrpl i , iar sufletul\.,f uostru este creat dupii chipul Tiru. in Tine ne afllm viata $i pacea!

O, Treime Sf0nti, Tu esti nldejdea noasrrir. in tine af'lim toate cele spreviatil Di-ne noul sI nu ne punem nadejdea decit in Tine. si ne aflftn paceasi viata numai in Tine. O, Treiure Sfintl! Ne porti in bratele Tale aserneneitunei mame iubitoare, ne hrine;ti cu rn0inile Talel Nicicind nu ne vei da uiti-rii! Fiindcd Tu insuti ai spus: ,,Oare femeia (marna) uiti de pruncul ei? Eu nute voi uita pe tine" (Isaia 49,15). Adici nu voi uita si te hrlnesc, sa te pi-zesc, sd te aplr, sI te izbivesc, sI te mAntui. Si tot Tu insuti ai spus: ".Nu tevoi l lsa, nici nu te voi pirr lsi" (Evrei 13.5). De ce oare ne facem gri j i dinpricina nrdnclrii. de ce ne licomim si ne ghiftuim? De ce ne pare riiu dupirce ant dat ceva aproapelui? Vai, ce blestemltie! Ce orbirel Ce cunrplir ero-ism! si catl lipsl de iubire de Dumnezeu si de aproapelel Doar stirn ci Duur-nezeu este in aproapele nostru, deci regretin cI I-am dat ceva lui Duntnezeu.adicl chiar ceva din darurile Sale! Adu-ti aminte ce rlsplatl bocata i-a cJatDe-Dumnezeu-Purtitorul Prooroc Elisei femeii sumanitence care l-a primitin casa sa din tot sufletul, ospitindu-l cu iniml curatl El s-a fugat lui Dum-nezeu si-i dlruiasci ei fiu, iar apoi, cind fiul a murit, l-a inviut.

Jl esertlciune este viata noastri, adici ne-o irosim in zadar. firl rost;lzl Tllsls vietii ni se irosesc in van, f[rI sI ne gAnclirn la viata vesnicl.

Ne zbatem doar pentru cele pfunantesti ale vietii, abia daci ne rrece prin min-te uneori cI mai existl si o viati fir[ de sfirsit. Nu ne sti mintea nici la infl'i-

471

cosdtoarea judecatl ce va si fie, la chinurile vesnice sau la fericirea cea flride sfdrvt. Trdim intr-un fel de pAcli spirituali. Trupul. patimile trupegti ne tinloc de toate. Duhul este oropsit, oprimat, sufocat. Dar iatI, mirele sufletelornoastre: ,,vine in miezul noplii Ei fericiti este sluga pe care o va afla prive-ghind, iar nevrednicl este iarigi cea pe care o va afla lenevindu-se", adicl co-plesitl de grijile vietii. ,,Yezi dar, suflete al rneu, cu somnul sI nu te ingreu-iezi, ca sd nu te dai mortii ;i afari de irnpdrilie sI te incui, ci te degteapti stri-glnd: SfAnt, SfAnt, Sfdnt esti Dumnezeule, pentru rugiciunile Niscitoarei deDunrnezeu rniluieste-ne pe noi" (Tropar la Denie in Siptdrndna Patimilor).

f l rede cI ruglciunea. f ie ea doar a unui singul ' prieten al lui Dumne-l\-,7ss, cu deosebire a unui sacerdot cu viati de sfAnt, poate face mi-

nuni, in auumite privinte si in naturl, precum rugdciunile proorocilor Ilie,Moise si ale altora. Vietuieste deci, o, preotule al lui Dumnezeu, asa inc0t sIte faci binepllcut I)ornnului. Fii sfint, curat, blind, smerit, milostiv, infrAnat,iubitor de munci, ribdltor, astf'el ruglciunea ta va putea sI urce la cer, s[ fieascultatl qi implinita. Roagl-te mereu, din toati inima, dar si o faci cu inimicurati. ,,Si i s-a dat lui (ingerului) timAie multi, ca s-o aduci impreun[ cu ru-giciunile tuturor sfinlilor pe altarul de aur inaintea tronului. $i fumul tlmAieis-a suit din mlna ingerului, inaintea lui Dumnezeu, impreuni cu ruglciunilesfinlilor" (Apocalipsa 8, 3-4). Aceast[ timiie ti-a fost dati gi fie, cldelnila cutiirliie trebuie sl-ti aducii aminte mereu de ceea ce am aritat: rugiciunile pecare le faci ,,pentru tine insuti gi pentru gre;elile poporului" (Evrei 9, 7) sIajungl si si fie bine primite de Dumnezeu gi si nu uili nici de plcate.

T\ ui slavi lui Dumnezeu cu vorba, nu insl si cu fapta. SlIve;te-L peI-,f pumnezeu mai degrabi cu fapta. Cu infr0nare, cu dragoste de

ntuncd, iubire, rnilosirdie, smerenie, r[bdare. Nu te indoi de nici un adevlr.,,Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?" (Matei 14,31). Necazurile ni setrag de la indoiali si de la o prea mare incredere in mintea noastri.

rp aina Sfintului Maslu este miere duhovniceascl, licoare dltltoare deI viatl. Cati bosltie dititoare de nldeidel Ce ruglciuni minunate!

Un extras din intreaga Evangheliel

K l- et de putin ii trebuie omului si cu cdti mirinimie ne intparte Dom-

1" \r*-, nul darurile Sale, spre siturarea si astAmpirarea setei fratilor nogtri.Ceea ce ddm noi, atunci clnd d[m, este nu mai mult dec0t un ulcior de apidintr-un rAu, si nici atunci nu dim de la noi, ci de la Dumnezeu. Si totusi nezgdrcim, ne tremuri mAna, ne f0stAcim, dim din colt in colt, ca si cum ne-arfi viala in primejdie. O, c6te ne mai lipsesc ca si fim crestini adevlrafil O,cAt de zadarnic si de orb ne este temeiul pe care il punem pe mdncare gi biu-turi! Vai, cAte ne mai lipsesc ca si ajungem la simplitatea creqtineascl!

472

t^t.l ce mrnanci trupul Meu si bea singele Meu rim0ne intru Mine,. \.-, si Eu intru el" (Ioan 6, 56). Dupi cum pruncul. purtat in p0ntecere

mamei, trriegte prin ea, asemenea si crestinul, hnplrtlsindu-se cu trupul ;isdngele lui Hristos, rirninAnd in Hristos ca pruncul in pAntecele mamei sale,trdieqte prin Iisus Hristos: ,,Eu viez pentru Tatll si cel ce Mi mrnAnca peMine va trii prin mine" (Ioan 6, 57). E limpede. De ce altceva decdt de Hris-tos ti-ai putea lega nidejdea tu, cel ce te-ai impdrtisit cu Dumnezeiestile Tai-ne, rnai ales daci esti preot? De ce altceva te-ai putea ata$a? in ce ti-ai puteaglsi viata? in bani, care l-au dus pe Iuda la gtreang? in m0ncare si bruiuri?IatI, mincarea ta nestricicioasl, trupul Iui Hristos, ciruia te faci plrtas at0tde des. ,,cr pe cine am eu in cer, afarr de Tine? Si afard de Tine ce am doritpe pdmAnt?" (Psalmul 12,25).

f)espre rdutatea vriijmusul,ui. Cu cAt este cineva mai evlavios. cu atatrJnai vdrtos diavolul ne face si-i purtim gdnd liu aceluia, asa cunl

ii purta Saul evlaviosului David. Cu cit este ntai sfent cineva. cu ar0t se ni-pusteste tnai mult diavolul asupra sa cu inversunatii hull. intocnrai ca ipr-potriva Celei ce este mai cinstitl decdt heruvimii si rnai slirvitl. fdri de ase-mlnare decAt serafimii; pe cei cu inirrii curati ii indeamnri si se semeteasci,dispretuieste simplitatea credintei. credinta insisi. tinerea ei cu evlavie.

7^r uvantul lui Dumnezeu glisuieste: .,Nu vii imbitati de vin" (Efeseni\*-'5, l8). Voi insI, cei ce tineti cArciumi, ziceti: ,,intbitati-vi de vin.,

si ati inmulfit Ia nesfArsit cArciumile, spre ispitirea fralilor voqtri. Ba uneorimai mergeti gi la biserici, c0ntati si vi rugati acasi. ,,Judeci-i pe ei, Dumne-zeule, sd cadi din sfaturile lor, dupi multimea nelegiuirilor lor, alungi-i peei, cI Te-au amXrAt, Doamne" (Psalmul 5, 10).

.l-ot ce am bun in mine qi pentru mine Domnul este. Eu insumi, subI raport moral, nu sunt nimic in afar[ de rdutate, dupl cunt spune si

Domnul meu: ,,FdrI Mine nu puteti face nimic" (loan 15, 5) (aceasta i-ar pu-tea spune Domnul ;i unui sflnt). Dar dacl in mine si pentru rnine ror ce estebun vine de la Ddnsul, si cu sfintii se intampll a;a. fiindcd si ei sunt oamenica si noi. De pildI, sfinlii se roagl pentru noi prin harul primit de la Dumne-zeu (vezi Apocalipsa). DacI Domnul nu le-ar fi dat harul de a se ruga pentrunoi, ei n-ar fi putut face aceasta de la sine.

1^l redintl neindoielnicl, speranti neincloielnici, iubire neindoielnic[.\r.-,Intipdreste-ti aceste cuvinte in inimi si fi-le si prindir viati.

f,ii in aceasti lume una cu toti, prin iubire reciprocr si prin slujire.I ' Vor ti cu tine una toti ingerii si sfintii, Dumnezeu insusi, aici pe pd-

mOnt si cu atdt mai vdrtos dincolo, in veacul ce va si fie. cAncl Dumnezeu vafi, , toate in tot i" (1 corinteni 15,28). Fi in asa fel. omule, incat sI ajungi a

413

obtine unirea, comuniunea. Fereste-te cat poti mai mult de dezbinarea spiri-tualI, aceasta putdndu-se produce din egoism, trufie, invidie, iubire de ar-ginti. indoialS, putind credinti. ,,Ca toti sI fie una, dupi cum Tu, Pdrinte, in-tru Mine si Eu intru Tine, asa si acestia in Noi si fie una" (loan Il, 2l).Dunrnezeu este unire, comuniune. Diavolul este dezbinare. Dezbinarea Bise-ricilor este isprava diavolului. Ereziile, schismele sunt isprivi ale diavolului.

Jl acI vei fi lacorn de m0ncare si de biuturl, te vei face tot numaiL) mrp:clacI vei posti si te vei ruga, vei fi duh. ,,Nu vi imbitali de vin,

ci vI umpleti de Duhul" (Ef 'eseni 5, l8; Cf. I Tesaloniceni 5,6-8). Posteste;i roagii-te si vei siversi lucruri mari. Plstnezra-tr credinta curati, nealneste-catl si vei face minuni, cici ,,toate sunt cu putinti celui ce crede" (Marcu 9,23). Fii osArduitor si plin de revn[ si vei putea sivArsi fapte nrari.

6 aci se face ,,multI bucurie in cer pentru un picltos care se pociies-I-l 19" (Luca l-5, 7 si 10). c0t cle mult ii va fi bucurdnd pe ingerii Dom-

nului tinrpul marelui nostru post. rnai cu seami zilele cAnd ne spovedim gi neimplrtlsim. vinerea si sdmbita? $i cit de mult contribuie la bucuria lor pre-otii. cei ce primesc atunci cu os0rdie, plrinte;te. spovedania fiilol lor duhov-nicesti. Dar. pe de altl parte. nu existi timp de mai mare intristare pentrudraci clecAt postul nostru; atunci se nipustesc cu mai mare furie asupra pre-otilor, rnijlocitorii clintei sincere de picate a oamenilor; se strlduiesc dinrdsputeri, acasi si la biserici, si impietreasc[ sufletele binecinstitorilor cre;-tini, rivnitori in post, rugiciune si poclinti. Nu este nimeni dintre binecinsti-torii preoti si mireni care s[ nu cunoasci rninia dracilor indreptat[ asupra lorchiar in timpul slvArsirii Sfintei Taine a Pocliintei. La cea mai rnici neatentiea duhovnicului, la cea mai neinsemnatd miscare neevlavioasl a inirni i , draci i ,cu toatd infen:ala lor cruzirne, pitrund in inima preotului, il chinuie tinrpindelungat, daci nu va cluta sd-i izgoneascl indati pe ace$ti nepoftiti musa-firi cu sdrguitoare ruglciune de pociintir.

'postul lui Moise a fost din pricina neinfrdnlrii israilitenilor. Sfinlii seI nevoiesc perltru declderea noastri. Postesc gi se supun la tot felul de

lipsuri din cauza neinfrdnirii si luxului nostru. Se roagl cu ardoare pentrunoi" cei lene;i si dellsltori in ruglciune. Domnul nostru Iisus Hristos a pos-tit pentru neiufrinarea noastli. El si-a intins m0inile pe cruce fiindcd noi ne-am intins mAinile citre fructul pomului oprit si citre toate cele oprite deporuncile lui Dumnezeu. In schimbul rgg*_cgnllol pe- care !g lacem pentl'u+ltu*-np .ylle-4rdt" pt?t o .6ioTl*ti .[e-r1eTu gnm. Ar"-"n" o ; i fapGl e dedesivdrqire si de virtute pe care le facem in folosul altora. De pildi, ruglciu-ni le s i r t r i losteni i le pentru nlort i s i pentru v i i . in acest chip rugic iuni le stro-pite cu lacrimi ale niamei lui Augustin l-au putut salva pe acesta de la pieire.

414

Cnd spovedesti, nu-ti precupeti eforturile, nu te grlbi, nu te infier-bAnta, nu te enerva. Spune-fi in sine: aceasta este bucuria mea. sI-i

spovedesc cu deamlnuntul pe fiii mei duhovnicesti, oitele Domnului meu.Prin arceasta ii aduc Domnului, care ;i-a dat sufletul pentru noi, jertfr prea-plicutl, mare folos fiilor mei duhovniceqti ;i mie insumi, indeplinind o lu-crare atAt de insemnatl si imi simt constiinla impicati.

e ce oare Atotputernicul n-a creat lumea dintr-o dati, ci in saser-'l Tilsl Pentru a-l invrla pe om, in mod practic, s6-gi faci treaba trep-

tat, frrr grabi, cu cap, De te rogi, roagi-te firr si te gr[beqti; de citegti Evan-ghelia, de pildr, clrfi sfinte sau profane, cite;te-le firi grabd, reflectAnd lacele citite, clutdnd s[ pitrunzi adevirul lucrurilor. De inveli o lectie, nu clu-ta sI o ispr[ve;ti rnai repede, cauti sI judeci ;i s6-i p[trunzi bine intelesul.orice ai face, cautd s[ faci fdrr grabi, lini;tit, cu cap. pan[ qi lumea n-a fostcreati deodatl, ci in ;ase zile. Domnul ne dd exemplu in toate; s[ ciutim si-iurmlni paqii.

aracteristica omului celei de-a doua jumrtrli a secolului al XIX-leaeste autozeificarea si auto-nomia (in sensul cI iqi creeazd, propriile

sale legi - nonns), materialismul in vialI qi scepticismul in materie decredintl (necredinta).

A nl fdgrduit vialir ingereasci in sdnul lui Avraam, strilucire ase-,,-1Lmenea soarelui, voi insi nu ati luat in seami flgdduinlele Mele,

cuvintele gurii Mele, in care n-a fost minciunl in veci."

e ce oare ,,pentru orice cuv0nt de;ert, pe care-l vor rosti oamenii,vor da socoteall in ziua judecilii" (Matei 12,36). Fiinci orice cu-

vdnt de;ert aduce vltitnare atat in sufletul omului care vorbeste in deqert. c6t;iin al aceluia care il ascultl, fiindci il indepirteazddeDumnezeu-cuvdntul,cel simplu si neamestecat. De aceea ne rugim Domnului in timpul postului,cer0ndu-I sd ne fereascir de cuvinte de;arte. ,,Duhul vorbirii in desert nu pi-lda noui" (Ruglciunea Sfintului Efrem Sirul).

abdi cu cuviincioasii supunere vointa lui Dumnezeu, orice necaz,orice boali qi neputint[, orice muncl grea, jignire, neplicere, spu-

n0nd: ,, faci-se voia Ta" (Matei 6, l0; Luca l l ,2), cunosclnd ca bunitatealui Dumnezeu te va duce spre bine ;i cd Domnul poate lesne preface oricenepllcere in bucurie qi fericire.

izire'a, srnit[1ii si umplerea burtii sunt cei doi idoli la care se inchindcu deosebire oamenii secolului al XIX-lea, printre care mI aflu si

eu, prcrtosul. Pentru aceqtia trtiirn si ii slujim neincetat, mergdnd pani la ne-glijarea obligaliilor legate de chemarea noastr[ creEtineascd, de pildd citirea

475

cuvantului lui Dumnezeu. cel rnai dulce declt mierea, rugdciunea, preadul-cea noastri vorbire cu Dunurezeu, alcltuirea predicilor cuvintitoare deDumnezeu. Pentru intretinerea sinitltii ;i pentru stimularea poftei de mAn-care obisnuirn si facem plimbiu'i lungi: iatl ce-si doresc si faci.si la ce aspirlcei rnai multi dintre noi. Din cauza prea deselor plimbiri si a patirnii pentrumdncare si biruturi nimerim pe drumuri firi de intoarcere, rlmAnem cumulte lucruri neflcute, la care nici mlcar nu mai avem tirnp si ne gdndim.Fiindcr nu mai esti in stare, dupl un pranz sau o cini copioase. Ai vrea sIlucrezi, dar p0ntecele ghifiuit de mincare si bluturi nu te lasi, te trageinapoi. te incleaurnl la odihni. sau daci lucrezi, motii la lucru. Mai poate fiasta o treabi? Daci dupi masa de prinz nu-ti rlmdne clecAt si te culci ca site odihnesti, dupi cinl, ficandu-ti cu vhiu, cu vai rug[ciunea (cu burta plininu te poti l'uga culn trebuie). nu-ti rlmdne dec0t sI te arunci in pat gi si donnipAnd a doua zi * jalnicii unnare a imbuibirii pdntecelui. Iar dimineata, laceai. ut.t mic dejun coltsistent te asteaptl sI aduci din nou jertfi pAntecelui.Te-ai trezit, ti-ai facut ruglciunea, fireste nu din toati inima; nu ne pricepemdecdt sir mencini. si ne plimbim, sI citim rornane, si mergem la teatru, sidansrui la serate, sii umblim imbrlcati dupi curn ne place, dar de rugat nerugim din inertie, neglijent, atenfi doar Ia aspectul formal al rugdciunii, nula esenta ei. frri credintl vie, firl vlagi, firi ardoare in ceea ce ii aducemlui Dunrnezeu - cereri, laude. rnultumiri - pentru milele lui fard de numIr.Si hai. repede. repede, incepem si rnancim si sd bem. Ai mdncat, ai biut peslturate. acur-n te poti cluce la treabi t0r0s-gripis, daci cumva ai vreo treabl,dar de cele rnai nrulte ori te asteapti un lucu flri rost, de pildi si negutito-resti vreo desertitciune ollreneascl, in care minciuna gi inselitoria se vor afladin bel;ug. Iata cunr isi petrec timpul multi, chiar foarte rnulti dintre noi, cumse prezintl astlzi viata cum ,,ni se sting in deserlSciune zilele noastre si aniinostri degeaba" (Psalniul 77, 3l). De ceea ce ar trebui sI fie preocupareanoastrd de cipetenie pe pimint - mdntuirea sufletului - putin ne pasd. Ne pe-trecem cea tnai llrare parte din viatii intretin0nd cultul acestor idoli fragili:.,slnitatea si burta". clrora li se adaugl si imbrlcdmintea. Din cauza haine-Ior. a cultului pe care il au fati de moclir. unii renun![ la slndtate si la man-care, clziind intr-o altir extrenri: a banilor, acest atotputernic zeu, Jupiter alzilelor noastre. Multi ii jertfesc acestui idol sinitatea, pentru el petrec une-ori nopti intregi de nesornn. dau mlrturie mincinoasi, incalcl regulile prie-teniei, intorc spatele celor dragi, doar-doar vor aduna bani, netin0nd seamacu ce rnijloace. Sunt arghirofili care, daci. ar putea, ar preface totul in bani siar treii doar pentru ei, intocrnai ca Iuda Iscarioteanul, care ar fi vrut sI prefa-ci in bani rnirul de mare pret cu care o femeie evlavioasi, care il iubea dintot sufletul pe I)omnul siu, i-a uns picioarele stergindu-l-le apoi cu pirulcapului siu. Crestine! Nu pur-ta grija sanatilii. mAnclrii, hainelor filoase, ba-

476

nilor; ingrije$te-te rnai bine de iubire cle Dumnezeu si de aproapele, ciciacestea sunt cele doul mari porunci ale lui Dumnezeu: ,,Dumnezeu este iu-bire si cel ce rirndne in iubire rim0ne in Dumnezeu si Dumnezeu rirndne in-tru el" (l Ioan 4, 16).

tTtoate sunt cu putinfr celui ce crede" (Marcu 9,23) cleoarece cred-,, r inciosul este ?ntr-un duh cu Dumnezeu. Dacii pe prrnint toate ii

sunt cu putinld celui ce crede, desi nu este intru totul desivflrsit, cu atAt maimult ii sunt cu putinti celui ce vietuieste in cer, in str0nsi unire cu Dumpe-zeu si care s-a ficut desivArsit. Pentru sfinti. Dumnezeu este totul. incit sfin-tii sunt cu adevrrat ,,durnnezei". ,,Eu am zis - adicr a zis insusi Dumnezeu,al cirui cuvdnt este adevir * <<Durnnezei sunteti si toti fii ai Celui preainaltrr"(Psahnul 81. 6).

f f nndreste orice mi;care a inirnii, ca s[ vezi in ce misurii convine ea\J Sfintei Treirni. daca ttu cunrva este. dinrpotrivl. o nriscare a olnu-

lui vechi, pitimas din tine.

A p.tu fiuritl de rndinile lui Dumnezeu - lumea viizutl si nevizutl -\,f rnlrturise;te despre existenta lui Dumnezeu, despre intelepciunea,

bunitatea si atotputernicia Sa. De aceea se si cinti in bisericii: ,,Binecuvdn-tati pe Domnul pentru toate lucrurile Lui". De ce oare il resping unii peDomnul, nevizdnd lucrurile Lui?

fl rede si intipdreste-fi bine in nrinte c[ oriunde te duci, oriunde te\l- arlti cu crucea Domnului. la sfestanii sau in alte ocazii, crucea sfin-

1e$te intotdeauna aerul si toate cele ce se ating cle ea. Crede ca la toate rugl-ciunile, sfestaniile, mai ales la slujbele din bisericir si cu deosebire la SfdntaLiturghie, Dornnul imparte neincetat binecuv0ntarea Sa, clrept urmare arugdciunii tale sau a altor preoti. asupra tuturor celor ce se roagi cu inilrldeschisd, miluindu-i cu dumnezeiasca, impiriteasca sa rnili. ,,Deci. claclvoi, rdi fiind, stiti si dati daruri bune fiilor vostri, cu cit mai mult Tatil vos-tru cel ceresc va da cele bune celor ce cer de la El?', (Matei l, Il)

D r.otii care se roagi pe pimAnt pentru to[i oamenii sunt o preinchipu-I ire si un simbol al Bisericii ceresti. care se roagl pentru noi in ceruri.

precum si a lui Hristos-Dumnezeu insusi, Mijlocitorul nostru. Sfintii sultrnai buni dec0t ne-am putea inchipui si ne pot veni in ajutor nrai repede clecAtam crede, rlspunzdnd ruglciunilor noastre.

I mdriciunile care ne incearcl inirna le rabclftn cle obicei in sili, cu.Cl.spainrl, cdrtind impotriva lui Durnnezeu si hulindu-L, refuzind sI

vedem folosul pe care l-am fi tras daci le-am fi indurat cu supunere ;i cusufletul ?mpicat. Nu vrem si acceptdm ci ni s-a rnolipsit inima de picate, cis-a ficut trufasi, desfrinati, rea, vicleani, impitirnitl de cele pimdntesti si

411

ci nu poate fi altminteri purificati qi smerita, ca si se imbuneze si si devinlrnai supusi lui Dumnezeu, decit prin necazuri grele, care sI o treaci prin foc,prin cele mai rnari strOmtorari.

nf ntirreste-rttI Doatnue, di-mi putere, ajuti-mi! MAntuiegte-mi Doarn-Ine. cu r:rubirel

.A corzi o prea mare importanti pdrerilor altora despre tine, te preocu-

-l|\ pi prea nrult faima de la oameni. Cauti, stiruitor, si-ti dezrldlci-nezi aceasti meteahnl a sufletului. Cautl si fa-(i un scop din a-L sllvi numaipe Dumnezeu. Faitna omeneascl ia-o drept un niuric. Cind vei fi in situaliacle a acorcla respect in fata celebritltilor si invitatilor veacului acestuia, unuisirac, sau unui nestiutor de cafte, sau pirintilor tii mai ,,neciopliti". sau unuiprieten, rudi sau cultoitiltli, sau s[ aperi adeviirul intr-un cerc de persoanecare iau in batjocuri acest adevir, si 1ii seama numai de Dumnezeu Ei de po-runcile Lui, de pirinti, rucle, prieteni sau cunogtin[e, de adevlrul lui Dumne-zeu. Si-i respecti nesovlitor, firi frici, flrl sa te ru;inezi de cei ce-(i stauinainte sau irnprejur ;i te supun la intrebiri.

T\esiprc ndclc.jdea tn Pronia clumnez,eioscci. ,,Oare femeia (mama) uitaI) pe pruucul ei si cle roclul pintecelui ei n-ale ea rnili? Chiar clnd ea il

va uita, Eu nu te voi uita pe tine" (lsaia 49, 15). Poate fi oare ceva mai inlpor-taltt pentru o urami decdt si aibl griji de copiii sai? Ce matni ar putea sI uitesa-si alipteze pruncul, rodul pAntecelui ei? Dar chiar dacl vor mai fi printreoamerti lnanle care i;i pirisesc pruncii, Eu, spune Domnul, nu voi face ca aces-te utanle clupa trup. nu te voi uita, nu te voi pirlsi. CltI incredere 9i cltl ni-dijrluue iu pronia Dumnezeiasci ne di Dornnul prin aceste cuvinte, El care nepoafiI de griji ntereu si care nu plrlseqte pe nimeni! Eqti preocupat uneori dece-o si minincr, ce o sir bei sau cu ce o si te imbraci si prin aceasti iti produciin inimii o llare apasare. ca ;i atunci clnd te desparti cu plrere de riu si cudurere cle banii pe care ti i-ai adunat. cdnd trebuie sir dai ceva altora. desi ai deunde da, cAncl iti legi sperantele de praful si pulberea pimintului. De ce trebuiesir te nelini;tegti. si te ,.lipesti" de aceastit pr-rlbere? ,,Lipeste-te" de Tatll ceresc,El nu te va uita si nu te va pirisi! Plriseasci-te mai bine praful si pulberea, tevei sim{i prin aceasta usurat. Fiindci cu ciit ai mai mulli bani, cu cAt te-ai lipitrnai mult cle acest sunoi. cu atiit mai grav iti vei vitlma inima cea nepfun0n-teasci. ExistI un proverb care spune ci banii nu strici, oricAt de mulli ar fi. Nueste adevirat. Ei aduc striclciune sufletului si inci foarle mare, il irnpiedica s[se inalte la cele de sus, si cugete la patria cereascl 9i cu cAt sunt ?n mai multi,cu at0t mai in jos ne trag sufletul, spre pimAnt, ne indeaurnl spre indeletniciriplminteqti: constructii, interioare luxoase, imbrlclminte bogatl, m6nclruri ;ibluturi alese si in f'elul acesta sufletul ne este frustrat de rlvna sfAnt6, de timpulpre{ios in carc trebuie si ne asigurim, inci de aici, fericirea ve;nicI.

418

ufletul omului trlie;te in trup ca intr-un microcosm. Precunr. oC::-ioarI, din pricina flrirdelegilor care s-au rlspAndit pe intrec pimin-

tul, Dornnul a ales drept mijloc de pedepsire un element care intra in alcatur-rea pirnlntului, ficind s[-;i iasl apele din rnatci qi sI inunde tot pdmantul.asijderea alege pentru pedepsirea vreunui orn, pentru plcatele sale, ceva dinfiinta acelui om, poruncind unor elemente care intr[ in componenta organis-nrului siu sI ,,iasl din matcl", determinAnd scurgeri masive ale apei si sdnge-lui (hiclropizii, hemoragii) care inund[ mica lume a corpului omenesc. infiecare clipl ne putem astepta la o pedeapsl de la Stdpdnul nostru, propriulnostru trup si propriul nostru suflet ascunzind inlluntrul lor rnultime depedepse potentiale pentru cei ce incalci poruncile lui Dumnezeu, Atoatefici-torul ;i Judecltorul. in acest chip ne pedepsegte Dumnezeu plcatele. prin noiin;ine. Suferintele qi bolile lin de asemenea pedepse. ,,Prin ceea ce picirtuiestecineva, prin aceea se qi pedepseqte" (lntelepciunea lui Solomon ll, l6).

\ / orbele_-clsrarte indeobStq sau aceia dintre niusafirii t5i care vAnturI,l /

V cum se spune, c_tlyi!!q!g -dr_n pust_iu !n dc$ert fac si ni se goleasclinima de credintl vie, de frica de Dumnezeu qi de iubirea de Dumnezeu. Mu-safirii sunt otravd pentru inima evlavioas[. Vorbesc, bineinteles, despre aceiurus;rfiri flecari care nu fac dec0t sI v0nture vorbele, ,,din pustiu in de;ert".Este cu totul altceva cAnd ne vin musafiri serioqi, plini de credingd.

?mbuibarea cu m0ncare scoate din inimd credinta si frica de Dumne-Izgg,ffi ri.t" pr=rortu l,li6ilii.u. nuirt" in

stare de rugiciune fierbinte.

rp i-ai construit o casd sau ai flcut ca locuinta sI arate ca noui, ldrgin-I d-o, credndu-i mai multe comodit[ti, fdcdnd-o mai curati, mai lunri-

noasir,tsii pofi duce in ea o viati mai veseli. Te-ai imbog5lit sau ai cdpitat ooiu'ecare bunistare, te migti acum intr-un mediu incdntdtor, i! rdde inima. Sitot trlie;ti, nu? Dar abia dacl ai prins gust de binefacerile pimAntesti, dupace te-ai ingrijit sd 1i le asiguli, qi i1i simli sufletul inecat de suferinli. ca ;icum ti s-ar fi descoperit acolo un izvor nesecat de care nu aveai p0ni atuncicuno$tint[ gi care i1i inundir din ce in ce mai mult fiinla, ripindu-ti mult dori-ta pace a inimii. Incetezi sd te mai ocupi de cele din jurul tiu, ti se pcr acurnca ;i inexistente, te apasi un riu persistent, un ur0t ucigltor. Ce inseamniaceasta? Ce forte ale riului si ale invidiei ne asediaz[ atunci c0nd ar fi tre-buit sri ne bucurftn de toate desfitirile? Ce suferinli ne-a coplesit sufletul,duc0ndu-l parcd spre prdbu;ire intr-un moment in care ar fi trebuit si se vese-leasci? Ascultl-md, ucenice al lui Hristos; credeai ci vei putea vie{ui peplmdnt in lini;te ;i desfltare, desi calea pe care ar fi trebuit si o urmezi esteingusti ;i plind de suf'erintI. ai crezut ci i1i poli glsi liniEte si multumire in

479

lucruri striclcioase, nu in Hristos, singurul care poate da sufletelor noastrepace ;i fericire vegnice. Si iatl ci Dornnul, care nu vrea si trlim aici pe

pirnint in pace si .,ricoare" si din aceastit pricini si uit[m de lucrul cel mai

important - m0ntuirea sufletului si patria cereascl - si care vrea sd ne c[utimpoi"o ;i fericirea numai in El, ii ingiduie diavolului, vrijmaqul nostru si al

.Siu, sI ne copleseascl sufletul prin supiirare ;i deznidejde, chiar daci ambi-

anta in care trlirn indeamni la liniste. desfitare si pace. Stii din experientdcI orice clesfitare lumeascl este cleserllciune si cldere a duhului si ci fXrI

Dumnezeu. 6ricite cornoclitlti ne-am crea, care si ne faci fericili in viati, r[-

mAnen tot sirraci si jalnici. Ci, UryUry n-qlqq4*hqg{ig-qilq d9 g L 4*Yeqp-eIld$oj in ininla.-E! ng_qlg lo-c,ua4a -p1eaiq42-oj-a-bi!a,lu$lLo-9qI, ambtanla

S!-ejty4f$g.,paqe{i-r-l1l-lstealPrefi-ti tAnjirea in ribdare si deprinde-fi inima

ii l t ie c, i c", rnai buni lecl ie t i-o dI Durnnezeu tocmai pell tru cI te face sI

tinjesti; in bezna suferintei. nu-ti pierde nidejdea ?n mila Lui. ',in ce chip

nriluieste tatil pe fii. aqa a miluit Domnul pe cei ce se tem de El" (Psalmul

102. l3). Fi indci Domnul e milostiv si; t ie ci suntem pfecum firul ierbi i qi

ci zilele ontului sunt ca iarba si ci infloreste ca floarea c0mpului. Nu ne dd

Dornnul cerciire rnai nrare decat putem sI indurirn. Dar chiar si in ispitl ldsa-

ne-va destuli putere ca si o putem ribda (cf. 1 Corinteni 10, 13).

ft rede clil toati inirna cir ori de ce s-ar atinge Duhul lui Dumnezeu

\- D,ititor cle viat[. Care intpreun[ cu Tatil si cu Fiul este inchinat qi

slivit, El poate cla viati 1i suflare de Duh (piniintului, holdelor, pAinii, lem-

nului. pietrei). Astfel, El preface pAinea si vinul in preacinstitul Trup Ei prea-

cinstitul Singe al Domnului nostru Iisus Hristos. Deoarece Duhul este sim-

plu. necourpus. atotdeslvirlit ;i precum gindul, El poate, in mai pulin de o

itipi. ri, se .siillsluiasci in ont, in altcineva ;i in altceva dup[ cum va binev^oi

si nu existir obiect. oricit cle rnic, sau atom care sI nu-L poatl cuprinde. In

fata Duhului Sfint. t.narele si micul infinit din crea{ie sunt deopotrivd.

{nrervin in l iata crestinului necazuri l i bol i care nu rnai lasi loc la nici

I o bucurie. lnomente in care inclini sI crezi ci Domnul te-a aruncat

cleparte de 1 li te-a piirlsit, fiindci nu mai sirnli deloc in suflet prezenfa lui

Durnnezeu. in aceste clipe, cre;tinului ii sunt puse la incercare credinfa, n5-

clej<lea, dragostea, rlbclarea. Dar curtud vor veni pentru el ,,vretnuri de u;u-

rare" (Faptele Apostolilor 3, 20), cdnd Domnul il va bucura din nou dacd nu

vu ceda ispitei.

?n zilele nrarilor sirbitori, vrljmagul si pizma;ul nostru, diavolul, vine

Iu.upI:r noastr[ cu suplrlri, irrtristiri, stlri de deznidejde sau cu boli tru-

pe$ti care ne deprimi si ne apasi sufletul, cu sigeti de foc, sau cu extreml r[-

ieall si insensibilitate. in scutt tirnp ni se vide;te c[ am cizut prada vicleEu-gurilor diavolului si ci n-a fost vorba cle o predispozilie fireasc[ a sufletului'

480

u cat spore;te bunistarea unor crestini evlavio;i, cu atat se inversu-neazra mai aprig Satana impotriva lor, dezlin[uind asupra lor razboi

prin ispite qi uneltiri, asa cum i s-a int0rnplat lui Iov. De aceeil, iubitorilor de

Dumnezeu, c0nd in casele voastre piitrunde bunlstarea, asteptati-vl la ata-

curi inversunate de la Satana. Se va nipusti asupra cuiva din fanrilia voastrri

si va incepe sd-i faci rIu.

ft And te rogi, f[ in asa fel incdt sI nu te doboare trupul sau cel ce lu-1.- creazd prin el, vrijmasul. Fii precum ,,Cel ce n-a viclenit cu limba,

cel ce are adevlrul in inima sa" (Psaltnul 14, 3 li 2). Ceea ce spui intr-o

ruglciune trebuie si si g0nde;ti si si simti, nu culnva si ai nriere pe buze ;igheat[ in inimi. DacI vei fi infrdnt o singuri dati de vrijrna;ul, va trebui

dupi aceea s[ i te impotriveqti mai tare, si-ti aperi iniura de el. Fiindcl, dacl

vrijmasul a izbutit si cucereasci o cAt de micl parte din inima ta. ea va ince-

pe s[ se indeplrteze de Domnul. Nu subaprecia nimic din ceea ce !i se intirn-

pl5 in viafa sufleteascl, nu considera nimic lipsit de importantl. ci-lre n-ar

merita atenlie. Prin picate mici, diavolul te poate cluce la picate mari. Prin-

cipalul este si-1i stea inima mereu de partea adevlrului. Ciind iti este cel tlrai

greu si te lupti cu trupul. atunci arata-ti tdria. nu slibi lupta. ca ull vrednlc

o$tean al lui Hristos.

fi dnd sintti cu ininta ci Donrnul ar putea sI se indepLrleze de inima

\-. si cle nrintea ta. cautri si-L indupleci pe El. Milostivul, ziclttd:

,,RimAi cu mine, ci este spre seari gi s-a plecat ziua" - ziua viegii sufletesti- si,,va intra s[ riminl in tine" (cf. (Luca 24,28-29), fiindcl este n]ilostiv

;i va putea s[ te asculte.

l\ T u te aseza la masl dacl te tulburl cunlva vreo patimii dintre acelea

1\ .ur. apasl sufletul, pentru ca vrijma;ul si nu-1i prefaci mAncarea

si bdutura in otravl, spre boal[, nu spre sinltate. Clci vrljrnaqul unelteste in

tot ce poate, numai ca sI ne vatlme. Aqazi-te la tnasd intotdeauna cu pace,

multumind Domnului, ;i atunci mlncarea qi blutura iti vor fi spre bine si

spre sinitate. Fiindci ;i tu, ;i mdncarea ve{i avea parte de binecuvintarea lui

Dumnezeu.

rnr aci cine va voi si-si scape sufletul il va pierde" (Matei 16, 25).

,.(*-Adicl cine va voi sI facd sclpat omul vechi. trupesc. plcitos din

sine, acela isi va pierde viata. Fiindci dacir vrei sI duci o viatl adeviratl,

ristigneste, omoari omul vechi clin tine cu toate faptele lui si te intbraci cu

omul nou, ,,cafe se innoie;te dupl chipul Celui ce L-a zidit" (cf. Coloseni 3,

9-10). FIri omorirea omului vechi, trupesc nu poate exista viali adeviratl,

nici fericire vesnic[. Cu c0t simti mai n-rult si mai chinuitor omorirea omu-

lui veclii din tine, cu atlt mai perfect te innoie;ti si renaqti ca om nou. Cu cdt

481

purificarea a atins o treapti mai inalti, cu atat ne va fi viata ruai perf'ecti sivom dobindi o mai mare fericire in veacul ce va sli fie. Mortifici-te si veitrli. Vai, simt eu insumi ci atunci cincl mI bucur cle sirnltate perf-ectl, cenclnu ostenesc si nu mi istovesc muncind, atunci nu aln in mine implrltia luiDumnezeu, trupul rnd ia in stipAnir-e si o clatai cu el, diavolLrl.

6 aca t i se va f l slabit cumva credin{a in inirnl. nu lua clrept slabl pu-I-,f lgwr Crucii Domnului si cu atAt mai putin aceea a Dltitoarelor cle

viatl Taine ale Trupului si Singelui Domnului nostru I isus I{r istos. Ele auavut, au ;i isi pistreazi puterea dititoare de viati, fiinctci in ele stii insu;iHristos, puterea cea vesnici, atoateficitoare, atottiitoare ;i ditltoare cle via-tI. A s em ene a ; i Cru c e a glglg r er_e,:g!! .pq!qt_e q C e l u_I,_qe_ S :iltt{Ulli!!_e_ e_q,e_!!.e.p"Lrg! {4141oare -4e_yillq pg4lqu V!a[4-Q4re 4 fo_5t 5p!44_u14gti pe sa,

)k Q u-tl fie trupeasca dulceatl amari, cdstigLrl ca si paguba, cele scul]lpe' \) ca si cele ieftine, cele sinitoase gi sitioase ca si cele nesln[toase si

fIrI sat, fiindci acestea lesne pot fi nesanatoase si nocive pentru suflet.Singura dulceati de care si te apropii sa fie Hrisros, singura nldejcle in El.Cel ce a creat toate din nefiinti.

6, daci ne-ar fi dat tuturor sI ancorirn cu bine la tirntul patriei\-rf ceresti!

1ar ei, lasind indati mrejele. au mers dupl El" (Matei 1. 20). Apos-

',rtol i lor nu le-a pirut r iu si-qi lase, pentru Domnul. rnrejele. acestea

fiind poate unica lor avutie, foarte pretioasi pentrll ei, fiindcii isi c0stigaupdinea cu ea. Si noi trebuie si llsim totul pentm Dornnul. tot creea ce ne iur-piedica si-L untrlm: urultele mreje pe care ni le-a int ins cl iavolul in aceastiviata. Dar nu alun-ee sa le laslm, trebuie sI-L si unnlnr pe l{r istos, asa curnau llsat totul apostolii. urmdnclu-L. Iar cel ce vrea sri-L unneze pe Hristos sisi ajungl acolo unde a ajuns El. acela trebuie sir se lepecle cle sine si si i-si iacrucea sa" (Matei 16,24: Marcu 8.34; Luca 9.23), asenrenea lu i Hr istos; iapostol i lor, si si-L uffneze pe Hristos-Dunrnezeu, t incndu-l poruncile: sinu-si precupeteascl puterile, slvirsind nevointe intru slava lui Dumnezeu ;inllntuirea sa. AplicI istorisirea evanghelicl despre llsarea urrejelor la viatanoastri si toate cele pim0ntegti, incepdnd cr-r trupul nostru si terminCncl cuultinrul obiect care ne acapareazra ti se vor pirea ntreje. cle care te poti lesnedebarasa.

I\Tu putem si i nu ne mirtunftn de acei pesclr i din Cali leia. cLr o inirniI \ atCt de deschisl si atdt de neplsltori falii cle bunurile piimente;ti,

care s-au supus la modul absolut chemirii l)onurului. A fost de ajuns caN{dntuitorul si rosteasci cdteva cuvinte. pentru ca ei sir-si lase rlrejele -rnica lor avutie, singura lor nepretuitl comoarir - si sl-i unneze, firi a se in-

482

treba unde si de ce. Cit[ curatl simplitate! Citir neplsare fat[ de cele pirmdrl-

te;til Ce lesne au putut pdtrunde in ininrile acelor oatneni sinipli cuvintele

clumnezeiescului Mesia! Zis si ficut! Aqa se intinipll pdni astlzi cu mu]ti

oameni simpli care trliesc. muncind din greu, in conditii urizere. Nu insa si

cu bogalii. Existi oare exemplul micar al unui singur bogat ciruia Dotnnul

si-i fi spus si-si vdn<ll averea qi si-L unneze qi care si-L fi si urnat? Nu

L-au urmat, bogalii au urmat drumul pe care ii ducea bogitia. Scris este: ..Ti-

nlrul a plecat intristat c[ci avea urulte avutii" ( Matei 19,22)'

r. TJ ste de folos si aprindem lum[niri i1 fala icoanelor. Mai de folos

\ -D.r,. insl si-i aducem jertfl lui Dumnezeu focul iubirii noastre si al

iuUirii de aproapele. Este bine si aducetll si una si alta. Daci pui o lumAnare

la icoani ;i nu ai in inimi dragoste cle Dutnnezeu si de aproapele. daci te

zgdrcegti, daci nu trlieqti in pace. degeaba ii aduci jertfa lui Dunrnezeu.

l\Tu-l i ie; i din f ire de riutatea altora. clut i l s[ tr iumfi asupra ei cu

l\ mlrinimia duhului: f I astfel incAt r irutatea sI se incl ine inaintea ta

cu fruntea pflni la pimint: nu-i cecla. Rdul este itrtotdeaunlr cidere. o fapta

bun[, chiar; i atunci cind este luati in batjocuri. st i intotdeauna la ini l t ime'

Atlta cloar, si nu cadl si ea, llsindu-se irlvitrsi cle riu'

ft find simrin in aer un rniros neplircut sau nesitiitos. ciutlm si pIr[-

\- sini indatl acel rnediu viciat sau si tacem ceva spre a-l aerisi, ca si

se impriqtie emanaliile nocive. Asemenea cind i1i sittrti inirna cuprinsl de

tulburare sau strlmtorati in vreun fel, cauti sii te eliberezi indati de acea sen-

zatie vltimitoare, care ar putea^si provini cle la o patirni. cutioscdnd cir

acestea vin clil beznele iaclului. in multe privinfe viata suf-leteascl si viata

trupeasci se aseamlnl intre ele, simtul dtthovtticesc al unui crestin intelept

fiind tot at1t de dezvoltat pe c6t ii sunt unui otn ,,trupesc" simturile trupesti.

Ar fi ridicol si ne cultivim doar sim{urile trupeqti, neglijAnclu-le pe cele clu-

hovnicesti. Simtul duhovnicesc sau sensibi l i tatea duhovniceasci si l i isluieste

in inirna omului. trebuie insi si-l cultivlm in tot chipul si sir il curitinl. ast-

t'el incdt si se poati indepXrta de cea mai rnici miasrnl de pacat si c1e patrrni,

ferindu-se neintdrziat de ele.

C1 I nu-ti fie fricl de ce vor spune oamenii despre titte, tlici cle batjocu-

) .o lor. Aceasta este o fr ici drlceascl; cugetl cloar la ce ,.va spulle"

Domnul despre tine, ce vor spune in-qerii qi sfinlii'

? n relatiile cu oalrenii p[streazl mereu in inima cuvdntul dragoste 1iI supune-te lui; vorbe$te cu toti arit0ndu-le dragoste, inimi deschisir,

binevoitoare. Nu lXsa s[-ti iasl din inim[ vreodati acest cuvdnt in raporturile

cu cei apropiati. El te ajutl mult ca inirna sI se statorniceascl in iubire.

483

Bineinteles, trebuie sI purtlrn in inimi aceastl iubire nu singuri, nu in sine,ci dimpreunii cu credinta r.reclintiti in risus Hristos Domnul.

rp u, paclrosule, care te-ai pribusit in abisul riutitilor, vizandu-ti cuI tniutert tuultimea picatelor. atunci cAncl esti gata sI cazi in clezni-

dejde si impietrire, aclu-ti aminte ci Pirintele ceresc L-a trimis in lume peFiul Sdu unul-Niscut Donrnur nostru Iisus Hristos pentru a te mantui deprcate ;i a te scrpa de vesnica os0ndr ce ti s-ar fi cuvenit pentru ele. Vino cucredintr in fata acestui Mijlocitor, Dumnezeu si onl, implorindu-L din adin-cul sufletului si-1i spele cu sAngele Siu virsat p" .ru.- si firlclelegile tale.Vino cu osArdie la pociint[, mirturisinclu-ti inaintea preotului ca ipaintea luiHristos insusi firldelegile, ca sI te inclrepti. apropie-te si de Sfdntul potir,claci slujitorul Sfintelor Tai'e te va gisi pregitii, ;i ti se vor srerge picatele.si iti vei afla pacea si vei fi fiu al piirintelui ceresc. dupi ce ,,mort ai fost giai inviat, pierdut ai fost si te-ai af lat.,(cf. Luca 15,24 f i 32).

NTr-ti resi din fire in fata cerui ce iti poarri gind rru ;i care nu ince-I \ teazi sr te slcaie in fel si chip; cornpitimesre-I, iube;te-I, zic0nd:

stiu ci nu el sau ea irni poarti riutate, ci diavolul, prin el sau prin ea, se irl-versuneazd irnpotriva mea. Slmranii de ei, s-au llsat arnigiti, le va treceamlgirea diavoleascir si se vor imbuna clin nou. Uneltirile vrljma;ului celuifIrI de trup ne fac pe toti vreclnici c1e rnilL Omenirea unniriti cu inversunarede vrljmasul meriti compitirnire.

Q itnti.uneori pe suflet ceva ca o inipietriti insensibilitate din pricina

\, carela nu-ri mai vezi si nu-ti rnai sirnti picatele. Nu-ti mai pasi nicicle moarte, nici de Dreptul luOeciior, nici de infricos:itoarea JudecatI, cletoate cele cluhovnicesti nu ai habar. vai t ie, vicleanul, trufasul, hainul meutrupl Nu in zadar si sfintii se tCr-rguiesc: ,,De clormitarea lenevirii sunt finut Eisomnul plcatului irtgreuiazii inima nrea. Avdncl, suflete. vrente de pociintd,scuturl somnul prea

-qreu al lenevirii si cu grlbir-e te desteapti,.. Uneori ne

silrtim sufletul cuprins de o asemenea lenevoasi nesirntire, incAt cldern intr-o totali disperare. pdni cine izbutim si ne smulgem din aceasti stare. Estemai bine si bolesti decdt si zaci de trdndlvie.

p a.i i-sa voia Ta.lat i un exempru. Ai vrea si nu f i i at ins de nici oI boall trupeascl, te striduiesti din rlsputeri sii te feresti de boall si

totusi cazilap'rt.Zi atunci: Jacti-sa t,oia7-u. cincl faci un bine cuiva si ti seriispllte;te cu rlu, zi: ,facd-se voia T'a. Ai vrea sI intreprin zi cevasi nu-ti reu-seste, zi: Jacii-se voiuTu. Ai vrea si dormi, dar te chinuie nesomnul, zi: fu-c d - s e v o i a 7' a. in general, rJu - li:ie s i cl i n f r,r_g qaq{$ q_i!t|f11pl[ qpf+ n epl lcu t ;iru4ld lequzutjnrru,tssgJ vqlllei I,{dT-t , tt;rc. A, ;il;t; fii.upu,nici unei ispite, dar nu rrece zi flri ca vrijmasul si nu clea navald peste tine

484

cu ispite; te aprinde de nranie, te strimtoreazi in tot chipul; stlplneste-te, nu

te enerva: z\: facd-se voia Tct!

r:re omul lipsit de r[bdare il scoate din fire si il suplr[ totul' Se minie

-t'.ni"r si alunci cincl se abate spre el funrul unei lumlnirri. Suplrarea

i se trage cle acolo de uncle este clin cale-afari cle egoist si-i poart[ nemisurati

griji omului trupesc, cel pe care s-ar cuveni s[-l ristigneasc5 nlai des in tot

;t*i- propriul'slu suflei fumegl grozav de picate ;i de patimi, dar el 'u

vede ceea ce s-ar cuveni s[ vadii, nu ;tie ceea ce s-ar fi cuvenit sI stie, simte

ca ;i cum n-ar simti. Atunci insi cind i se afuml fala i9i iese din fire, nemat-

stiincl cum si se fereascl. Dumnezeu stie de uncle ii vine aceastl sensibilita-

ie. aceasti grijir de sine, clesi n-ar avea ntotive de nelini;te: fumul nu doare,

nu vatinli. aclie ca un vintulet uqor'

T\ aci vreti si vi itucurati pe pimint de zile inclelungate, nu vi grlbili

lJ sa traiti fica'du-i pe plac trupului, imbuibindu-v1 cu mincare,

bAnd peste misurl, furnAnd, trlincl in clesfrinare si lux, trlndlvincl' Viata

-dupi trup" ascunde in sine tnoartea. De aceea i1 Sfilta Scripturl trupul este

considerat supus mortii, ,,omul cel vechi care se strici prin pofiele amigitoa-

re" (Efesen r 4,ZZ).De vreli si triiti mult. trliti in duh, duhul cuprinde in sine

uioti, ,,Do"i vieluili dupi trup. veti rtluri, iar dacl ucideti cu Duhul faptele

trupului, veri fi vii'; 1Ro'rani ^g.

t3) \'ii si aici, si in ceruri. EUfgum*lglllisirr ipl i in nrarggrl lbiu-tur.. pizi l i i ' rr.eagu.infranat'e,.rtu irosit i nebutreste

"l i^,* l ui. t i i . I ari-g1,1i,rupf ar:utie. r lupi lyx. caut-a1i. sI- y.I 111u[lumit i cu

plU". trnUr" r.*;;];q!Lrlg4. qu llrt{!!4tl1te,,1y--9fi' ptlltnti tuturor res-'pgr$@mp--a"r o.';tt;.,-r r si-L_4ve.1r-qpqeu in inirn-r

p-"--6fglli veti trli multi ani irr pace si tihna'

Ttratilor si surorilor, voi cei r0vnitori in evlavie! Deseori vi se intinl-

-F pll sI auziti chiar de la ai casei ci sunteti posaci ;i greu de suportat'

Vi veti vedea respi';i, tratati cu ostilitate, desi cei ce vit vor trata in acest

chip nu vor llsa sii se'intelea-el ci vi resping fiindcl sunteti evlaviosi. Nu vlt

enervati gi 1u cideti i1 clisperare. fiinclci este posibil ca cliavolul si fi facut

sI .rea-.cli peste misuri in voi unele sllbiciuni, de care, oanleni fiind' va este

greu s[ vI eliberali; aclucetit-vl aminte de cuviltele Mintuitorului: "Si dus-

manii omului (vor fi) casnicii lui" (Matei 10, 36)' Ciutati si vir indreptati ne-

ajunsurile, dar tineti-vI tari in evlavie. increclinlati-vir lui Dunlnezeu' Cel ce

ui .unou;te ilirna, con;tiin1a, viata si faptele. Striduiti-vl insi si vi auto-

apreciati neplrtinitor; daci aveti sau nu un caracter dificil in raport cu ai ca-

,ii, pgg!914i*re&yar-srlefi-peJ4crr-re94194-1'ff99q,nlq!!9{Ti; taclt:lxlqggqfG s'sEf i".gg "f:lj&-':f[if"i-trp9-!t!qrelalii

q-u al1i1' pentru o

aritudine indatoritilie@ dfi-qtt'o. iru in-lJi pentru prefircltorie' C.gu!.1i

tlfgggggtf -b-]l1Kl*99 c on yers ali i! ", :lu y r qnervl{L ! qjilr- arqi g o q r' "To ate

485

ajgygptre cu dragosre si se facd" (1 cori'reni r6, 14), a spus apostolul. Fitirdbiiditori, stipiniti-vd sI nu intoarceti vorba indati ia mhnie. rlnoati totul-'i ' t icere. treca'd cu vederea totul. Dragostea,, toate le suferi. , , . . toate le rab-dd" ( l corinteni 13,7)..uneori, din pricina unei vorbe intoarse necugerar. seiscd vrajbr, fiindci vorba cu care oii .Ispu,r, n-a fosr in duh de bl0ndete sidragoste, ci in cluhul egoismului, al pretenfiei de a-i oo-ino p. uriii"-'' '

t^

T T neorl pel'soane rnai tinere dec0t tine, de aceeasi etate sau mai vArst-L'/ nici i1i fac o observatie cu care nu esti nicicum ae acord, chiar clacl

1f?t, doar o simpli aluzi.. gi in..pi g-i ,r;sti pe acegri dascili de ocazie.Trebuie si rabzi si si asculti cu iubire tot ceea ci ti-ar putea fi de folos, in_diferent de la cine ar veni. E-eoisrnul clin noi cautl si ne ascuncli neajunsu-ri le, alt i i insir ni le vird si de aceea ne fac observati i . Tine minte ca,,unur artu-ia sutttem mitdulare" (Efeseni 4.25) si cd suntem daiori sI ne indreptirn uniipe altii. DacI nu suporti si 1i se facl observatii si prinzi uri pe cei ce iti clisfaturi' inseamnl ci esti trufas, ci ai intr-adevdr aiele neaiunsuri de care tise spune sI te indrepti.

f ntrucit Dumnezeu este Duh atotdrept, legile si poruncile Sale sunt

rclrepte: [n ele se exprimi dreptatea Sa. De aceea si spune Domnul:..De mr iubit i , pazi l i poru'ci le Mere':. . ,cel ce nu mr iubeste nu pize;te cu-vintele Mele" ( loan 14, 2l si 24).

p oaga-te pentru riposati ca si curn ai fi cu sufletul in flIcirile iadu-r\ lui, supus tu insuti la cazne. simte cu inima chinuri le morti lor si

roaga-te cu ardoare pentru odihna sufletelor lor in loc luminat, ?n loc cuverdeatd. de unde a fugit toati intristarea si durerea.

1-r hertnl-i pe sfinti cu credintl sinceri si cu dragoste nefdtiritl. de

\r.-, vrei sI te asculte si sr-ti indeplineasci cererea. Tine rninte! Asemi-narea cere aseminare. Sfintii au binepllcut lui Durnnezeu prin credintl sidragoste;i vor ca;i tu sI le f i aseulenea. Aclaugi credintei, i iubir i i tale'si oevlavie pe m[sura celei a sfintilor.

T I ", om

^egoist se cruti pe sine cand este in situatia de a-l ajuta pe\J altul. I;i precupeteste pani si cuvintele cdnd s-ar cere si invete pe

al1ii, Daci este invititor sau preot, nu se induri sr-;i faci treaba din toatiinima, s-ar zice cd se pune in slujba semenilor doar cu jumitate cle inirnr. isicrutd si eforturile fizice gi e fricos ca un iepure. Se tenie s[ nu se vatrnre deprea multd muncI, trage la odihni.

1- redinta. in Domnul, cel pururea-Fiitor, este izvor de viati pentru

tr--, sufletul omului. Curn oare arn putea sr-L cuprindem cu minlea peCel ce este Existenta primordiall? Consideri toate viiutele qi nevizutele cainexistente, iar drept unici existen$ pe Domnul.

486

T)elttru a-i cere ceva unui irnplrat sau unui om de seaml. oricare arfi,rr

-f- acela, trebuie s[ qungi la el, s5-l vezi, sI stai fatl citre fat[. lntervi-

ne insl. cle cele ntai nrulte ori. distanta in spatiu in raport cu persoana respec-

tivl. tr-ebuie si ai cle-a face mai intAi cu multe alte persoane. Pentru a aJullge

ilsir la impiratul cefesc. sau la impirlteasa, Nlscltoarea de Dumnezeu. la

ilgeri sau la sfinti nu trebuie sir te confrunti cu o multime cle persoane lnter-

mecliare. ci cloar cu niultimea necredintei tale, sX-ti scuturi sufletul de plcate.

si-ti iei clrept tovarls de clrunr credinta vie, rivna si iubirea. Numai asa vol]'l

ajun-se la ei si voln putea inclrizni si cerem de la Domnul, de la Preacurata

Sa N{aicir. c1e la ingeri ;i cle la sfinti cele de folos,

N T ici o creatie cle orclin ntental nu poate fi alcdtuitl flri un plan pre-

I\ ullbil. clupi cum si Domnul Atoateflcltorul n-a conceput lumea

cleclt clupir un plan. cre0ncl universul prin Fiul Sau gi desivArsindu-l prin Du-

hul Sfint. A realiza o scriere firrii un plan dinainte alcituit este un gest de

nernaipomenit orgoliu. , ,C[ cine cl intre voi, vrAnd si zideascl un turn. t lu st i l

rnai intii sI-si facir socotealn cheltuielii, dacd are cu ce sd-l ispriveascit?"

(Luca 14,28; vezi si Matei 1 . 211. Se cuvine deci ca rnai intAi sI incerci a ve-

<.lea cu mintea si cu ipima cLmr \.a arita lucrarea in intregul ei. cu ideile sale

cliriguitoare. A face altnrinteri inseanrn[ a nlerge pe un drum necunoscut, le-

gat de buuitvoie la ochi.

,, T-t oagir-te Dornnului in fiecare zi, dirnineata ;i seara, pentfu odihnaFr

IS.rlio..tilor tii, nrosi. striu.nosi. p[rinti si frati, ca sI trliascl in tine

gAnclul mortii ;i si nu ti se stingii ndclejdea in viata viitoare, dupl moane: sit

," ,m"r"ur"i in flecare zi cluhul tiu. la gindul c[ viafa este trecitoare.

f,1hca1rI, cle asemenea. in fiecare zi pe sfintii care s-au proslivit, ca

L- sa-t i lumiueze calea cu ruglciunile lor si si-1i f ie nri j locitori [a

Domrrul pentru iertarea pircatelor: nu uita cd dupl moarte te a;teapti preasll-

vire si fericire pentru faptele bune si vesnici osAndi pentru cele rele

fl i se intiimpli uneori in tiurp ce te rogi si simti ci te-ai rupt de Duur-

I nezeu si cir esti cizut in deznidejde. Nu te l lsa coplesit de aceasta

s1nre, Sa i1i vine cle la cliavolul. cle aceea zi in iniml: nu voi deznldijclui eu.

blestematul, in mdntuirea luea. ..Niddjduindu-rnl spre milostivirea Ta cea

fdrl de numlr vin: cle este nlie nirdejde de mdntuire, de biruieste iubirea Ta

cea cle oameni multimea firrzidelegilor mele, fii rnie Mdntuitor" (Rugiciunile

intAia 1i a patra inainte de irnplrtaqire).'Arl acl in timp ce te rogi cliavolul i1i va incurca cuvintele, venind asu-

l) pra ril cu o ploaie cle glnduri foarte subliri, zi in sinea ta: MAntui-

torul este clomn peste fiece cuviint ;i peste fiece sunet.

481

NT, crezi tu ci Eu sunt intru Tatil ;i ratdl este in Mine" (Ioan 14,"1 \ 10). Nu stii oare ci in timp ce te rogi ratil, Fiul si Duhul Sflnt

sunt in tine si tu in ei?

1r and in timpul citirii canoanelor qi acatistelor Mintuitorului, Maicii\- Domrtului, al canonului ingerului pizttor, in general al rostirii rugl-

ciunilor. diavolul iti va sopti in inimi: ,,Nu-i adevlrat! Nu-i adeviratl F;ls.fals' falsl" si i1i va qi smulge din inimi puterea pe care ti-o dr numai adevrrulcuprins in ruglciuni, ti-te ca ,,un om ce nu aude" (psalmul 31, l4);,,fr-te ne-bun, ca sI fii intelept, cdci inlelepciunea lumii acesteia este nebunie in fala luiDumnezeu" (l corinteni 3, l8-19), inirna ta si nu stea nici o clipr de pafteavrdjmasului, a niinciunii sale, nu judeca dupi mincinoasa judecaia a iadului.Crede cu tirie in adevlrul negtirbit al rugiciunilor gi c6ntirilor bisericesti, cu-noscdnd cI acestea au fost insuflate de Duhul Sfdnt unor oameni sfinfi care,itnbrlcAndu-le in cuvinte, au adus cu ele Iaude Mintuitorului, Maicii Sale,sfintilor. in acelagi timp, recunoaste ci suntem neputinciosi si blestemafi. Nuuita ci Biserica este,,stalp;i temelie a adevrrului; '1l r imotei 3, l5).

piecare preot este in parohia sau in satul sru, sau intr-o parohie de lar oras un apostol qi are datoria sr umbre prin casele enoria;ilor bin-

evestind implritia lui Dumnezeu, dCnd cuvAnt de invitituri celor neinvltati,chernindu-i la o viati crestineascl pe cei ner0vnitori si nepisitori, pe cei ceisi duc viata in patimi, incurajAndu-i pe cei cucernici si rdvnitori, neiubitoride cele lumesti cu figlduinta risplitirii viitoare, intirindu-i ;i mAnglindu-i.umblatul pe la case de slrbltori trebuie si-qi propunl int0i de toare acestscop. Noi de obicei, cdnd umblrrn cu crucea mancrm si bem. Nu e bine.Av0nd in mdini crucea, trebuie sa ducem din casl in casl vestea cea buni:,,Pentru aceasta Dumnezeu pe pinidnt S-a pogordt, ca si ne ridice pe noi laceruri" (Acatistul Domnului nostru Iisus Hristos, condac g) si ci nu trebuiesa ne leglrn de nimic dintre cele pimdntesti, ci trebuie si pretuim timpulpentru a dob0ndi vesnicia. Si ne curilim inima de toati intiniciunea patimi-lor, si facem cat mai multe fapte bune. ,,MAncarea Mea este si fac voia celuice M-a trimis pe Mine gi sI slv0rsesc lucrul Lui,, (Ioan 4,34).

/^l um se explicd faptul ci in timp ce te rogi, sau compui o predicr, sau\-, predai o lectie de religie la scoald te cuprinde ceva ca o molesealr

trandavl, sau ca o incremeniti nesinitire a inimii? insearnni cI din inleieptesi intemeiate motive ne-a pirisit harul lui Dumnezeu, care ar vrea poate sdne incerce tiria inimii sau sir ne ofere libertatea unor initiative duhovnicestiproprii. uneori harul ne duce de m0nr ca pe nigte copii, incdt nu ne mai rr-mine decat si terminim un lucru ficut pe jum[tate, deslv0rsind o faptibunr, alteori ne lasi si ne descurciln singuri, in neputinta noasird, ca si. nu

488

ne lenevim, ci sI trudim, pentru a dobAndi harul prin efortul sufletului nos-

tru. in acest timp, ca niste fiinle libere ce suntem, trebuie si arlt[m ci ne-am

indreptat prin propria noastri vointl, ci suntem rAvnitori citre Dumnezeu. A

cArti impotrivi lui Dumnezeu ci ne-a lipsit de har ar fi o nebunie, fiindcd

Domnul, daci voieste, ne poate lipsi oricAnd de harul S[u, ca pe niste decl-

zuli si nevrednici. Trebuie, in acest timp. si invltirn si riibdin ;i sd binecu-

vintlm pe Domnul: ,,Domnul nli-a dat - harul sIu - Domnul l-a luat, fie nu-

mele Domnului binecuvintat!" (vezi Iov l . 2l).

f J neori unii oameni mai comozi si mai impietrili la inirnl, din slabi-

L./ ciunea vointei sau din neribdare. adopti in timpul rugiciunii o ati-

tudine si-i zicern .,familiari" fatir de Dunrnezeu. inglduindu-qi anurnite ciu-

d[lenii in glas sau in migciri menite sa exprime nerlbdarea, nemultumirea.

cArteala sau chiar neobrizarea fatir de Dutnnezeu. Trebuie si ne ferim cu de-

sivdrsire de asa ceva ;i si ne scuturirnt de aselnenea ,,familiarisme"' SI i1-

vingem vrljrna;ul si Patimile.

T\ aca vrei sI te smeresti. socote\te-te vrednic de toatd r iutatea. ura si

IJ clevetirea altora si nu te enerva. nu-i uri pe cei ce te urisc, te cle-

vetesc, te defiimeazi pe nedrep. Zi asa: Fnr:r7-,r'e, Pirinte, voia Ta! Adu-1i

aminte cuvintele Domnului: ,.Nu este slusa tnai mare decit StXpAnul slu":

,,Daci vi uriste pe voi lumea. si stiti ca pe N1ine rnai inainte dec0t pe voi

M-a urit" (Ioan 13, 16; 15, l8). Daci pe cel n. iai drept; i pe cel mai bun L-a

urdt lumea, ce-i de mirare daci te urasc altii pe tine, picitosule ;i rlule?

^ ind te rogi Domnului sl-ti lumineze mintea si si-ti incllzeascd ini-

Lr1o, ca sI-po1i alcitui o predicit. sau o scrisoare adresati plrintilor,

rudelor, cunostintelor, iar Dumnezeu pare ca nu te aude, iar tu rimfi in beznl

gi frig, s[ nu-ti fie tearni, nu Ceznacla.ldui. nu fi nenlullumit, nu cAfii impotri-

va lui Dumnezeu care ,,nu ti-a clat atentie". Domnul i1i pune la incercare r[b-

darea, credinta, lldejdea, devotamentul fati de Atottiitorul. Jine rninte cI El

te poate lesne. in c0teva clipe. lurnina sir scrii o predici excelentl sau o scri-

soare plinl de cilduri. de lumini. de idei ir.ralte.

T-)entru aceea am voit sd renint la voi (. . .) o datl si inci alt i i dat[. dar

-t- n"-, impiedicat Satana" ( I Tesaloni cem 2, l8). Ia seama cine ne im-

pieclic[ uneori si ne vedem sau sr coresponditn cu rudele, prietenii, cullo$-

iintele: Satana. C0t de neputincios este omul cind se bizuie doar pe for{ele

sale! $i cAt de limitatl Nu nuurai Dunnezeu nu-l lasl si faci ceea ce ar dori,

dar si Satana ii Pune Piedici'

J J uzurul, dupi care tAnjeste trupul, insensibilitatea fali de tot ce tineI]LO. suflet si de sfintenie este un riu fel de a fi' ce vine de la vrdjma-

sul, cleqi omul trupesc considera ca ii e bine, fiindcl ;i-l asumX de bunlvoie'

489

Dar cei ce vof sd vieluiasci duhovniceste considerir aceasta o strimtorare.fiindcl Dumnezeu nu este llsat si qungii la inima omului si si-qi reverseacolo harul Siu, pentru a ne inviora si sfinti sufletul. Face ca suf'letul sI nefie sterp in fapte de credintd, niclejcle si clragoste: lipsinclu-i cluhul, se pietri-fici. IatI in cite feluri ne poate ,,agresa" cliavolul. Aceastii ipcreprenitir in-sensibilitate a sa ii aduce sufletului mare vitlurare si, vai, cum vei mai virsalacrimi inaintea Domnului! Dar si aceasta poate trece, inima ti se va incllzisi inmuia, va deveni capabili cle contemplare duhovniceascl si cle simtinin-te sfinte.

f-! and te rogi cu glas tare seru in taini pentru altii, cle pilcli pentru ai

\-, caser, sau pentru strrini, chiar daci ei nu te-au rugat sii o firci, roa-gi-te cu aceeasi rivni si cilclurii ca si cunr te-ai ruga pentru tine. Nu uita po-runca: ,,sd iubegti pe aproapele tru ca pe t ine insuti" (Matei 19, l9; 22,39:vezi; i Levit icr-r l t9, l8). Respecti porunca in orice ocazie. Nu f i viclean cuDomnul care .,cerceteazi i'imile si riirunchii" (lerenria I l, 20; Apocalipsa 2.23), ca si nu-ti ia ruglciunea clrept clesartii si urincinoasii.

D.ororrea nu cautl ale sale, nu se iaudii. nlr se truf'este.0nd citim prima dati anurnite rugiiciuni, rerucndu-le apoi nrai rar,noutatea lor ne face sir le parcurgern cu mare plicere si si le citirn

expresiv, simtit. DacI le repetiirn mai cles, nu simtini aceeasi atractie; eleinceteazd sd ne mai cucereascl si trebuie si faceur un anumit efbrt ca si lemai putem citi ca prima datr. ce-ar trebui sr facem pentru a regirsi impresiade la prima lecturd? Si ne inchipuinr cit le citim intCia clatl. cincl le-am cles-coperit frumusetea care ne-a cucerit. Si pitlundent cu inima in fiecare cu-vdnt, sd pretuim fiecare cuvAtrt. Ceea ce simtim acum in suflet este unnareapicatului originar, a nestatorniciei noastre, a neincreclerii in aclevlr. Nicip6ni in ziua de astizi l1u sunteur in stare sii ,,stim" neclintiti in aclevir. Ajun-ge si ,,iesim" din el si indatir incepem si ne incloim. Aceasta ni se intarnpllin privinta ruglciunilor, dar acelasi lucru se petrece si in privinla creclinlei, aprieteniei cu semenii, a dragostei de Dumnezeu qi de aproapele, in generalcind este vorba de fapte bune. Pretutrncleni ne arltlm neitatornici in adevir.

Q e rnai intampli uneori, in timp ce ne rugim, ca inima sr ni se aplece

t-J spre blasfemie, de parci ne-ar fi ru;ine inaintea oamenilor ;i a luiDumnezeu de cuvintele rugrciunii si atunci le rostirn parcr in sili, cu jumi-tate de guri. Trebuie si cunniim indati elceasti jenl qi aceastl frici, potriv-nici lui Dumnezeu Ei pldcutl ornului trupesc si diavolului. SI rostin ruglciu-nile din suflet, rrspicat, din sirnplitatea inirnii, inchipuindu-ne cr suntem infata lui Dumnezeu, singuri, frcind abstractie de orice alti prezentr. ,,cici cle

490

cel ce se va rusina de Mine si de cuvintele Mele in veacul acesta desfrdnat siplcltos ;i Fiul omului se va rusina de el cAnd va veni intru slava Tatdlui SIucu sfintii ingeri" (Marcu 8, 38).

T\ urnnezeu pune mare pret pe om. Lumea toatl se supune omului.I-l Insusi Fiul lui Dumnezeu a pogorit din cer pe plmint pentru a-l

rndntui pe om de chinurile veqnice si a-l impi"o cu Du-nezeu. I s-au datpentru hrani toate roadele pirnAntului. carnea animalelor, precum si feluriteb[uturi pentru desfltarea gustului, nu insi pentru a face o patiml pentru eleqi nu doar pentru desfitare. Fiindci crestinului i se oferi mari, dumnezeiegtidesfatiri spirituale. Acestora trebuie sI le supunem intotdeauna desfltlriletrupe;ti, cirora trebuie sI le qtim mlsura sau sI le curmim cu deslvOrsire,atunci cind ne fac s[ nu ne putem bucura de desfitlrile duhovnicesti. in-seamni ci restrictiile care ni se impun in privinta mAncdrii si biuturii nu suntstatornicite spre riul omului sau spre a-i limita libertatea, asa cum se spuneuneori in lume, ci pentru a-l face sI guste adevirata desfdtare, trainici, veq-nic[. Iati de ce sunt oprite in post mdncdrurile de dulce qi vinul, fiindciDumnezeu tine mult la oameni qi vrea ca ei sI nu-si lipeasci inirna de celestricicioase, acesta fiind un mod de a abdrca de la demnitatea urnani. Daromul vdtimat de picate se ata$eazi lesne de plicerile lunreEti, uitdnd ci inadeviratele desfltiri igi poate glsi adevirata viati. adicl pe Dumnezeu celvesnic, nu doar o pllcutd excitare a sinrturilor trupesti.

T a cei ce se roagi firl rdvnl si nu din toatl inima auzul qi sensibili-I-rtatea inirnii se atrofiazd putin cate putin; acegtia vdzAnd nu vdd si

auzind nu aud cuvitrtele rugiciunii. Ei de ochii lumii se roagii tndelung -siracii, fIrI a-si da seama ci inmultind cuvintele lor ,,isi vor lua niai multiosindi" (Marcu 12,40).

f i se intampl[ sl-1i bali joc de neajunsurile altuia, si-l dispretuie;ti, si-lI urigti din pricina lor? Dragostea toate le rabdI. Si nu uili aceasti

porunih. Suferl neajunsurile ;i greselile fratelui tiu, ca si 1i le sufere;i Dumne-zeu pe ale tale. Rabdi neputinlele trupesti. Suntem tofi acelagi trup cu Domnul.

rprdieste cu inima cuvintele rugdciunii Domnului cltre Tatil: ,,DupII cum Tu, Pirinte, intru Mine gi Eu intru Tine, aqa si acestia in Noi si

fie una" (loan 17, 21);i strdduieEte-te in tot chipul sI fii una cu El, aplri printoate mijloacele unitatea in evlavie, nu precupefi nimic din tine si din ceea ceeste al tIu pentru a susfine unitatea in dragoste. Fiindci Dumnezeul nostruCel ce ne-a dat viafd este gi Cel ce ne dI de toate, Atotputemic qi Atotbun.El ne line in vial[, El ne susline eforturile spre binele semenilor qi, de va finevoie, ne va da toate cele de trebuintl. daci curnva ne von fi cheltuit avereain scopul sustinerii dragostei unuia fata de al1ii.

491

upat cum in cea rnai rnici parriculi din trupul Ei singele lui Hristosse afli Hristos intreg, asemenea in fiecare gdnd si cuvAnt bun sti

[]ristos intleg.

acii vrei si fii intru totul smerit, jinduieste dupr defiimarea sir-l striimtorarea venite asupra ta de la altii. asa curn jinduieqte fliman-

dul hrana. Fiindcii, potrivit adevlrului dumnezeiesc, le meriti pe acesrea.Daci vrei sI te smeresti cu adevirat. consideri-te mai prejos decAt toti, neso-cotitul cel mai de pe urmi. Fiindci si tu, ?n fiecare zi si in fiecare ceas, neso-cotesti legea lui Dumnezeu, deci pe Domnul insusi.

1r and iti vei simti inima infrdntl de vrijma;ul, care, cuibrrindu-se inlr*, tine iti dir tulburare, strdmtorare gi crdere cu duhul, nu predica, pen-

tru ca predica ta sii nu fie spre sminteali, nu spre folos, nu merinde duhov-niceasci, nici sI buirnicesti mintile sau sI le scirbesti. Abtine-te in acestt inrp sI n^rustr i pe careva. f i indcr s-ar purea ca in loc re-t inoi.pt i . sa-l scotidin f ire. In general. cind t i s-a oplosit vrajmasul in suflet s-ar cuveni mairnult sir taci, ciici atunci nu suntem vrednici si folosim cuvAntul. care este undar al cuviintului ipostatic. indeplrteazl-l de la tine pe vrijmaqul, fi si ti seinstipineascl pacea in inimi si atunci vorbeste!

1 lnii consideri cI daci vor zice toate ruglciunile rdnduite inainte de\J irnpartlsire vor cipita de la Dumnezeu bunr sporire si iertare de

piicate, socotindu ci nu mai este nevoie sI se pregiteasci intr-alt chip, in-dreptdndu-gi inima spre Dumnezeu, pentru imbunitlfirea celor dinlluntrullor; asa interpreteazi ei rinduiala de dinainte de impirtl;ire. Cine vine laSfenta Cumineciturl trebuie si aibi in vedere inainte de toate indreptareainirnii, pregitirea ei pentru primirea sfintelor Taine. cautr si vezi, i1i esteoare inima statornicit)i in adevlr, din mila lui Dunrnezeu; este ea gata s[ pri-measci Mirele? Atunci di slavi Dornnului, chiar dac[ n-ai dus pAni la capitruglciunile de dinainte de imparti;ire. ,,cici implritia lui Dumnezeu nu stIin cuvAnt, ci in putere" (l corinteni.4,20). Bine este si dai ascultare in toateMaicii Biserici, dar cu intelepciune, si, de este cu putintl, nu cu multe rugra-ciuni, ci punancl ntult in ele. ,,Nu toti pricep cuvantul acesta, ci aceia cirorale este dat" (Matei 19, I l). Daci iti dai seama ci, zicind o rugiciune lungi,nu esti in stare sI o sustii cu duh fierbinte, mai bine fi una scurti, dar cu ar-doare. Adu-ti aminte ci un singur cuvdnt al vamesului, pornit dintr-o inimdflerbinte, l-a ficut sI fie drept inaintea lui Dumnezeu. Dumnezeu nu cauti lamultimea cuvintelor, ci la starea inimii. Principalul este sI ai credinti vie ininiml ;i sI te ciiesti de picate cu ardoare.

llerurile putemice, ca si dezgheturile bruste aratl lirnpede,,in mic..rr-f cd Domnul care a ,,colnpus" intreg universul poate, intr-o clipi,

daci ar vrea, sr-l si ,,descompunr". Aratl, de asemenea, ti mrril", lacurile,

492

rdurile pot si inghete, dar si si se dezghete, ci vegetatia infloreste si se clez-voltl primivara qi vara, pentru ca toamna sI se ofileascl si sI se desfrunzeas-ci. In acelasi chip putern privi naqterea si nroartea omului. Domnul ne-aconlpus. El ne si descont;tune.

I) ugaciurtea preotului pelttru oarneni are o ulare putcre la Dunrnezeu.I\atunci clnd este spusir din toatl ininia. cu credinti si dragoste. Si

dea Dur-nnezeu sd fie cdt mai multi preoti care sI se roase Domnului cu duharzitor. Cici cine ar putea sI se roage pentru tunna cea cuv0ntltoare cu maimultd putere decdt preotul investit pentru aceasta cu har si putere de la Dum-nezeu Insusi?

'p ugandu-te cu dragoste si lacrinri pentru turnra cea duhovniceasci.I\ s-ar putea s[-1i treaci prin minte gAnduri de laudl de sine: zi-le ace-

lora: nu mI rog eu pentru oamenii lui Durnnezeu, ci ,,insusi Duhul se roagipentru nor cu suspine negrlite" (Rornani 8, 26). Si pe mine ur-a prins cluhul.c0nd nri ruganr. in dulcea prinsoare a dragostei Sale, a inimii infrinte si sme-rite. Cd este asa. se vede din faptul cI aceastl dulce rugirciune si stare iubi-toare nu l ine nrult ; i nri poate repede pir lsi.

. :f1-ristos Insusi depune mdrturie pentru adevlrul Sfintelor Sale Taine.IIAdevir este cI au fost create si statornicite de El, ca di inuiesc in

lumea vrazutd, ;i in cea nevizuti. ci ne curilii de pircate, ci aduc pace sibucurie inirnii.

nragostea nu se apritulc clc rttAnie (l Corinteni 13, 5). Tu insl teI-'/ aprinzi de minie. Ia seama. prin aceasta diavolul unelte;te impotri-

va ta, fiindcd in inima aprinsi de miinie se stinge credinta in Dumnezeu, dis-pare indrlznirea inaintea lui Dumnezeu.

preocupirile lumesti, celor clrora ne cliruim cu lnare satisf'actie, neI lipsesc de curdtia inirnii si de infiriznire inaintea lui Durnnezeu. De

aceea este bine sd nu mergem la teatru. si nu frecventlm reuniuni rnondene,frivole, s[ nu ciscim gura la dansuri arnetitoare, si nu vedem spectacole din-tre acelea ?n care este arltatl toatl desertdciunea lumii acesteia. Bine este sine atas[m cu inima de Unul Duntnezeu. Luurea ne ntome$te cu atatea lucruri,incit ochiul nu se mai saturl de ele niciodatl.

(l finteascd-se numele Tdu! Iati ce cerem si ce ne dorirn intii de toate:J .u sI se sfinfeasci in noi si prin noi numele lui Dumnezeu. si ne

aducem aminte cI suntem creali dupd chipul si asemlnarea lui Dunmezeu,dupi aseminarea sfinleniei Sale - dar vai noui! - am picltuit si ne-arn lip-sit de sfintenie gi acum ne nastem in pdcate si firddelegi ca.fii neLegitinti sineadevdrati (Evrei 12, 8). Ce alti griji nrai mare ar putea si ne preocupeacum decAt aceea de a dobdndi aserninare cu Tatil ceresc, cu chipul nostru

493

cel dintru inceput? Insusi Domnul ne-o cere: ,,Fi1i sfinli, pentru cI eu suntsfdnt" (1 Petru l,16;vezi si Leviticul 19,2). Aceasta ar trebui sd ne fie ceadint6i dorin$ Ei scopul intregii noastre vieti. A doua dorinld (din Rugdciuneadomneascd) o explicd pe prima.

] nima noastrd moare in fiecare zi de moarle duhovniceasc[. O rugiciu-Ine fierbinte, cu lacrimi, ii poate reda via1a, o poate face sd respire ca

gi la inceput. DacI nu te rogi in fiecare zi cu cirlduri in suflet, poti lesne sicur6nd muri duhovniceste.

,,\,T n timp ce te rogi, mintea cArteste uneori inpotriva cuvintelor ruglciu-Inii. Din cauza firii sale trupe;ti qi inselitoare, aceste cuvinte nu-si gi-

sesc loc in ea. Dar ele sunt duh si adevlr, argint ldmurit la focul credintei sidragostei din suflet, ,,curI1at de pirndnt de gapte ori", ,,atunci c0nd se ridicioamenii de nimic, nelegiuitii care misund pretutindeni" (Psalmul I l, 6 si 8).

A avea iniml nesimtitoare fa$ de cuvintele rugiciunii vine din necre-f}.dinta inimii qi din nerecunoasterea picatelor. Iar acestea, la r6ndul

lor, vin dintr-un tainic sentiment de truiie. in iunctie de sentimentele sale dintimpul ruglciunii, omul se poate cunoa$te pe sine: este trufa; sau smerit; cucat ffiieste mai intens si mai ardent rugiciunea, cu atdt este mai smerit. CucAt este mai insensibil, cu atat este rnai trufas.

fl ine vaprazi toat[ legea, dar va gregi intr-o singurl porunci, s-a f6-,,1\--,cut vinovat de toate poruncile" ( lacov 2. l0). Aceasta se potrives-

te atat in plan moral, c0t si in plan dogmatic. Cel ce, cunoscAnd temeinic toa-te adevdrurile credintei, ar greqi fati de unul singur dintre ele, acela se facevinovat fa1[ de Adevirul unic gi nedesplrlit in esenla sa gi fali de Iisus Hris-tos care a spus: ,,Eu sunt adevlrul" (loan 14, 6). De ce? Fiindci Dumnezeueste Fiinli sirnpll, necompusl si totu;i nemirginit[. ,,GAndurile cele relesunt urdciune inaintea Domnului" (Pilde 15,26). Cel ce plcituie;te fafi deadev[rul dogmelor picdtaieqte ?naintea Celui ce a spus: ,,Eu sunt adev[rul".

l\Tu-tl pierde nidejdea in mila lui Dumnezeu ori de clte plcate te vaI \ fi legat diavolul prin uneltirile lui, roagi-te din toati inima, cu spe-

ranga cd vei primi mili, bate in uga milostivirii lui Dumnezeu ;i 1i se va des-chide. Eu, plcltosul preot, ili pot sluji drept exemplu; oricAt ai gregi, dinuneltire diavoleascl de pildI, arltindu-te du;minos fala de vreun frate al tlu,dintr-o pricinl oarecare, fie ea qi intemeiati, gi te vei aprinde de mAnie, stir-nindu-l gi pe acel frate impotriva ta qi vei siv0rsi (preot fiind) firl vrednicieo Sfdnti Taini, nu din rea intenlie, nu dintr-o delisare voiti, ci fiindci ai fostprins pe neaqteptate in cursa diavolului Ei vrei si te cdieEti, Stipdnul te vaierta si vei putea da ;i primi cu vrednicie Sfintele Taine. Spila-re-va sdngelelui Hristos ;i te va albi ca zipada gi ca spuma rnlrii; pacea cereasci i1i va

494

silislui in inimi, simfi-vei in ea u;urare ulare si fericire. Uita-vei toatd tul-burarea. nelinistea qi stritttorarea diavoleascd, te vei simfi a]t om, ca si cindai fi inviat din morti. Nu deznidijdui, fratele meu, oricite picate vei fi fdcut.trebuie doar sI te pociiesti. cu duh umilit, cu irtinri infrOntl si smeritd. Slavitmilosirdiei Tale. Doamne! Slavi indelung-rirbdarii Tale Doarnne!

J)irstreazl niisura in cele duhovnicesti. flindcir;i ornul pornit pe fapte

-F bune trebuie sI pistreze tnisura. in functie de posibilititi, de tirnp, deloc, de ceea ce a realizat el insusi mai inaiute. E bine, de pildi, si tie rugim cuinimi curat[, dar dacri rugiciunea nll este insotitii 5i de puterea care sd te facdsI realizezi ceea ce ceri rug0nclu-te, dacit nici locul. nici timpul. nici pregltireaprealabili nu oferi conditii prielnice. nu vei a3unge la rezultatul bun pe care ti-ldoresti. De aceea apostolul Petru spune: ..Petltru aceasta, puneti si din parteavoastrti toatl sirguinta (adici nu vi bizuiti cloar pe inimi) 9i ad[uga1i la cre-clinta voastrii: fapta buni, iar la fapta bunii: curtostinta. La cunostinti: infrAtra-rea: lzt infrlnare: ribdareal la riibdare: er'lavia" (2 Petru 1, 5-6).

f l el ce nu aduni cu N'l ine - zice Dontttul - r isipe;te" (Luca I l , 23)...1-.Ttebuie sI inainti im merell in r iata duhovniceasci, si ne ini l l im

tot rnai sus. Sjlppli-ql.c0t nrai ttrult rezen tt cie f4I&:_ bune. DacI ne menlinemin acelali punct de dezvoltitre tnontla. pe aceea;i treaptl de ascensiunecrestin[, este ca si cum atn cla inapoi. Daca nu aclunim. inseanini ci risipinl.

T)eutl'u a tine aprinsii flaclrir inuintea Domnului in timp ce te rogi, nu fl

-F ecoltortrie cle luniinlri. tine seaura cI luminirile stau aprinse in falaCelui ce vietuieste in lumina cea neapropiatl si care. clt lumina Sa, te lunri-neazl;i pe tine. Lurninarea ta este ca o jertfi a arderii de tot inaintea Domnu-lui. Si fie ca un clar adus lui Dunnezeu de la o inirni imbunltititi, sl-ti aduciantinte cir si tu trebuie si fii firclie care arcle si lumineazi. Se spune despre loanBotezirtorul: ,.Acela era ficlia cat'e arde si lumineazi" (Ioan 5, 35).

f l onmul, in nemlrgi i t irelL Sa. este o Fi int i at l t de simpli, inc0t poatel) ti cultrins tot intr-ul-l singur cuvent: Treime, Doutnul, Dontnul nos-

tru I isus Hristos.

/^t ine. oure. clintre nrurrtori poate sta cu vreclnicie inaintea Stdpdnului?l.- Cet Derltru care toate nu iltseaurnl nirnic, in afarl de Creator, cel

pentru care Creartorul insearnni totul. Omule ! De nimic sI nu t i se lege inima,in afarzi cle Cleatorl Leagi-te de El cu siurplitatea inirnii tale. Sd nu te lasiamlgit cle nir-nic: nici cle mincare. nici cle iurbrdciminte, nici cle vreo lat lomeneasci, nici de avere, nici cle conrodit l t i le viet i i , nici de gloria lumiiacesteial de ninric cl in cele lutt iesti .

T) un inairttea Dornnului, a Stitpinei noastre, Nlscltoarea de Dumne-

-f- reu, sau a ingerului plzitor. a unui sfdnt lumind material i . Stipdnul.prin rugitciuni le lor, irni va da lunrinir haricir si luruini duhovniceasci si nt i

/o<

va scoate din bezna plcatului, ducdndu-mi in lurnina cunoasterii de Dum-nezeu, indreptandu-mi cltre toati fapta cea bunI. Aduc foc material, pentruca prin focul harului Duhului Sfdnt si se aprindl in inirna mea gi si se stingidin mine, blestematul, focul patimilor. Aduc luminltor cu dorinta ca eu in-sumi sI fiu luminltorul aprins, care si lumineze tuturor celor ce se vor aflain bisericl. Iati de ce pun lurn0niri inaintea icoanelor, cu nidejdea cI voi pri-mi binefaceri duhovnicesti de la acele intrutotsfinte si sfinte persoane zugrra-vite pe icoane. Recunosc cI in aceasti privinti sunt duhovnice;te,,interesat".De altfel, asa este legea reciprocitilii, dai ca sI printesti. S-a spus: ,,Cu mI-sura cu care mdsurati vi se va mlsura" (Matei 7, 2). Sunt om ueputincios, tru-pesc, pdcltos. Dau qi eu ceea ce pot. Nefiind in stare si-l aduc Dornnuluinteu, Preacuratei Sale Maici, sau ingerului Domnului, sau unui sflnt din toa-td inima credinti si iubire arzdtoare,le aduc cel putin, ca om trupesc, alcituitdin carne si din oase, ca pe un dar adus cerului, darul meu material: o lurnd-nare aprinsl, sl-qi aplece privirea din cer Stlp0nul asupra micului dar alrAvnei mele ;i sI-mi dea in schimb mai mult. El este bogat, eu nu am niruic,sunt sirac. El stl in lumina cea neapropiati, eu stau in intuneric; eu sunt pu-lin credincios, El imi va da darul credintei; eu sunt sirac de iubire; fie caDomnul si-mi irnbogdteascl ininra cu aceste neasemuite comori cereqtit eusunt neputincios pentru orice faptl bunS; Domnul si-rni dea putere. imi do-resc binefaceri ceresti gi am oferit pentru aceasta un zilog material. Fie caDomnul cel Atotdiruitor sd-mi dea mie, pentru rugiciunile Preacuratei SaleMaici, ale ingerilor Ei sfintilor, toctte cele cerute spre mdntuire.

6 acd cineva te va vorbi vreodati de rlu, acuzind irnperfectiunea sil-l nsajvnsurile rnuncii pe care o faci. recunoaste cu smerenie justetea

acestor repro;uri si zi: ,,Da, asa este, sunt picitos foarte si nu-mi fac lucrul cuzelul, rdvna si elanul cuvenite; roagd-te, fiate, pentru mine (zi-i celui ce te-aceftat), pentru ca si rnI in{elepteascl Dornnul si si rnl ajute cu harul Siu sirlspund chemirii mele si si duc la bun sfArsit munca ce imi revine cu tot zelulsi elanul". Daci iti vor face imputiri rcferitoare la insusirile tale person ale, zi'.,.Nu eu rni le-am atribuit, pe acestea mi le-a dat Domnul, nu altele. Daci imivorbili de riu insuqirile, inseamni cI il vorbiti de riu pe Creator, Cel ce mile-a dat". Cdnd vor aduce reprosuri sl[biciunilor tale in auzul altora, spune-le:,,intocmai sunt, cum zicetri, dar ce vI pasl voui, ce folos trageti daca midefdimati qi r0de1i de mine in fata altora? A rlde de neputintele si de sllbiciu-nile cuiva este irational si inuman, mai bine este si nu dai in vileag neputin-!ele, fiindcl neputinta mea este si neputinla voastri, ru;inea mea este si rusi-nea voastrf,. Fiindcd vI sunt voui mldular si nici voi nu sunteti scutiti de ne-putinfe; sd ne rugim Dornnului pentru vindecarea neputintelor noastre,fiindcl toti ne-am molipsit de lepra firidelegilor. s-a spus: <Dragostea toateIe suferd> (l corinteni 13.1), iar voi scoateti la iveall rusinea neputintei".

496

7- l\ /fare este neravna;i lenea noastrd la rugdciune. Intotdeauna ne ru-jv- Mglm. sau avem tendinta de a ne ruga grlbindu-ne. ca si cum am

vrea sI isprivim mai repede, sI sirim peste ceva, firi a cluta in addnculinimii. De aceea rugiciunea noastri este ca vintul: se isc-I, bate $i se 4uce.

1-r And te vei simti cufundat in bezna ticiloas[ a indoielii, urAtului.\l- deznldejdii. tulburlrii, cheami atunci, din toati inima. preadulcele

nume al lui Iisus Hnstos. G[si-vei in El lumin[, intlrire, nidejde, mdngdie-re, pace; glsi-vei bunitate, mili, indurare, toate cuprinse intr-un nume, adu-nate acolo ca intr-o nepretuitl comoard.

6 omnul mi-a dat si irni di de toate, cum a$ putea, oare, sI nu vin lal-l Ut, numai la 81. ca mi rog pentru toate cele de trebuinli? Putea-voi

oare si nu nldijduiesc ca irni va da toate cite ii cer? Mi-a dat viatI, tni-a datde toate. El este singurul care imi poate da toate cele llecesare pentru bunl-sporirea ulea vremelnici si ve;nici. Lui ii ,,revine", ca si spun a;a, si-rniasigure cele de trebuinti. Ii sti in firea sa bunl qi indurdtoare.

ll edajduie;te sr crede nestrlmutat cI vei primi de la Domnul toateI \ cele bune ca si-tr poti ajuta aproapele si si dob0ndesti mintuire.

Nu sta in cumpini, nu Ie indoi nici o clipi cd vei primi cele cerute: ,,La Dum-nezeu toate sunt cu putinla: nidejdea nu ruqineazl" (cf. Matei 19,26; Marcu9, 23 qi 10, 27; Rontanr 5. 5). Numai necredinta, inima gt-rali de nldejderusineazii .

Cl i indatl stngind tatll copilului a zis ctt lacrimi: Cred, Doamne!

,,) Airtd necredinrei nlele" (Marcu g,24). Mare durerel Esti str0m-torat diri toaie pdrtile, ti-e nrili de copil, dar nu ai credinli in inimI, nu te potiabtine si nu pldngi. Si lttunci spui cu lacrimi in ochi: Cred. Doarnne, ajutdnecredintei mele! Asa se inrirnpli si cu noil ne paste o nenorocire, dar ne lip-seste credinta de a o face ..i re indepdrteze de noi. Ai putea sI nu-ti deplAngiacest de doui ori necaz? i \lulti au inima impietriti, nu simt nevoia si cread[,pentru a se izbdvi de necr::rt

T\ ar el, intristind.-:3 de cuvintul acesta, a plecat utihnit, cici avea

,,f) multe bogil i i ' \1.rrcu 10,22). $i noul ni se int impli adesea sine pierdem cu firea, sutle::.:: si trupe;te, de la un singur cuvant. prin careni se cere o jertfi pentru : :.utdirea inrpiritiei cerurilor. Dar pdna atuncicum ne mai grozdvinri

T\e ce, oare, Se C;1..- c-rc:,ul inainte de prefacerea Sfintelor Daruri?|-lOe ce, oare, in ",:. ntrrreflt qi preotul in altar citeste in tainl Crc-

zul? Pentru ca to{i cei de .::* -i creadi gi sl-;i aduci aminte ca la prefacereaSfintelor Daruri participi ).:r...r Treime ;i cI Taina Euharistiei este lucrarea

491

Sfintei rreirni, a.Tatrlui si a Fiurui;i a Sfdntului Duh. penrru ca qi preoturcu indriznire fird de osOndi ;i cu credinti nestrdmutatn in bundtatea si atot-puternicia Tatrlui si a Fiului pi a sf0ntului Duh si sdvarseasci Sfdnta Tainrsi dupi aceea si seimprrti;eascd qi er. niinol;^il;;;menr, mai mulr caoricand, preotur trebuie si aibi o foarte mare credin{r, stiind ci mai cu seamdatunci vrijmasur cauti sd-i vatrme mintea gi inima. ,ir..uranou_i in ele in_diferenti sau necredintd, tulburindu_l cu indoieli.

F.:i: -llunea minuniror ci Domnul qi crearorur meu recreeazd, pre-rJlace, preschimbii fiinla mea istovitd de picat, intocmai cum pre_

ili;;l'p^inea si vinur in trupur si s^ngele Siu, cum a preschimbat si focur

f) acn vei vrea. si te rogi unui sf'nt, fi mai int'i rugaciune ca si te in_t-l vredniceasci Dumnezeu sI inarti, din ad0ncur iriimii, cerere, laudrsau rnultumire, fiindcr.noi singuri nu ne putem ruga declit primind intrrirede la Duhul Sfint gi clelaacei Jtinli,prin mijlocirericeroiu u."_ sd_qi apleceprivirea asupra noasrri Mantuitorui ilriliil"l;il.;;;"ga si a_L srrvi peDomnul, inalti gras din inimr.u r;-g i.u 1ie darur rugiciunii nefitarnice, cajugul Siu cel bun ;i povara sa u.soari si ti se u;.r. p.lrnr-a .i ,l se indepir-teze de la rine toatd uneltirea diavoleascd ;i impotiivirea minfii si a inimii.Daci vei vrea si te rogi Stip0nei. Nir.dtoor.a de Dumnezeu, cheam-o dinadd'cul inimii si te invredniieasci a-i aduce nefitirit, din tot sufletul, cere_re' laudd sau murtumire. De vrei si te rogi ingerurui pdzitor, cheamr peDomnul si te invredniceascr o,..rgu aceruia, a-iaduce lauda pentru binefa_cerile sale, pentru rumina si bunitatla firii sale; oaca vei vrea sd te rogi unuisf0nt, fr chemare citre ftuhur Sf6nt, prin a crrui sfinre.. ,, sfin{esc sfintii,pentru a-l invoca cu vrednicie si a-i da laudl p""* tr"r"ceri. Fiindcd noinu putem face rugdciune clestoinica si ddtitoare de viat6 Jecat intdrili fiindde Duhul sf^nt Ditirorul-de-via1;. 'srinlii

zu;,";r;;; Jroo." a DuhuruiSf0nt' ,,Duhul sufld unde voieste" (vei Ioan 3, g). Adica iqi vddeste suflareain cine voiesre. preasfdnta Nisciitoare de Dumnez;, s,$;". noastrd, esteprisositor sfinliti si curititd de Duhul Sf0nt. ingerii'sunisrinlili de Duhulsf0nt, prin el viazr si respiri. intocmai cum trupul nostru trdieqte si respiriprin aer' in forma r9rjr^!eviy;, il;;-n,e nu sunr alrceva decdt suflarc(respirarie) a Duhurui sf6nt. s-a rprJ, "i;;;.; il;il-"ga pentru noi cususpine nesriite,, (Romani g, 26).

,\ stlzi, i'vrlatii au i'iillat ;i inarti un idol urias, d6nd tuturor poruncrfLsI i se inchine, intocmai cum i se inchind ei: scrisur care tdgrduies_te existenta lui Dumnezeu. un duh necurat care ne atdtd si ne pune in miscaretrufa;a, necredi'cioasa noastrd ratiune porniti i,rrpoiriuu.iui nu-n"reu. Dia_volul e siret, vai, c6t de riret este!Er a descoperit, pasrmite, in credinta cres_

498

tinl o idolatrie subtill, iu raport cu tenclintele ;i cu spiritul veacului acesta sicu gradul siu de dezvoltare intelectuali. Pe cdt este de ;iret. pe ar6t este clenemernic ! Cum igi mai face mendrele in sirmana omenire, care si-a indepir-tat inima de Hristos! Cu cliti inversunare ii trage pe oameni spre iad- fI-cAnd-o chiar cu funiile pe care si le-au impletit si nu inceteazi sit si le inr-pleteasci oamenii in;i;i! Ne duce la pierzare prin propria noastrl minre, ceacare ar fi trebuit sI ne duci spre Dumnezeul cel viu si nemuritor! Cu proprianoastri glleati scoatetn apii rnoartl din fint0na deqartei, oarbei ?ntelepciunia lumii acesteia. dAndu-ne sit bent nouir si altora si noi o bem, flri si ne trea-cI prin gind cI bem apir nloartir.

NT u uita cI omul trece inaiutea lui Durnnezeu drept o fiinti magnificl.I \ nepretuitl, dar cii aceasti creatie clurnnezeiascl, clupd ciclerea ip

picat, s-a flcut neputirrcioasir. vltiun0nclu-se de nenumirate sliibiciuni. Iu-beste-o, respect-o, clar in acelasi timp fii inclurltor fati de neputiltele, slabi-ciuni le, patirni le si faptele sale. . . lubeste - sincer - pe aproapele tIu - chiarde ar f i picltosul pi icirtosi lor - ca pe t ine insuti" (cf. Matei 19. l9). , ,Datorisuntem noi cei tari si purtiim sliibiciunile celor neputincioli", .,pentru a in-deplini asa legea lui Hristos" (cf. Rornani 15, I ; i Galateni6.z). ce cuvintemirrete! Cugetl asupra lorrtrai adCnc. \rei regitsi in ele cuvintele RuglciuniiDomne;t i , ,precum si noi iert iun gresit i lor nostri".

'palnic si vrednic de toatir cinstirea este trupul Sfintei Biserici. al clruiI Cap este Hristos Insu;i. Nu uita cir in acest trup falnic si vrednic cle

toatd cinstirea tu e$ti un uriclular cu totul neinsemnat si neputincios si cItoate le prirnesti de la Capul trupului Bisericii - Hristos si ci iei viatir de laDuhul Siu. Nu uita cI in trupul Biserici i sunt mil ioane de midulare viguroa-se, care au prirnit de la Duhul Sflnt nrari si felurite claruri cluhovnicesti, fie-care dupi vrednicie ;i dupl posibilitltile de a si le insu;i. Respecti pe fiecarecrestin ca pe un rniclular al Bisericii lui Hristos si ternplu al Duhului Sfdnt.Nu dispretui pe nirneni pe tnotiv cI ar fi ignorant in materie cle credinti, lip-sit de darurile Duhului Sfint, ,,fiindcii in toate si intru toti este Hristos" (Cf.Coloseni 3. l l ) . Domnul se aratl l i iuntr ic in f iecare. lumineazi oamenii inntitsura receptivitltii fiecirruia. irnparte tuturor, firi pirrinire. din darurileSale. Deci spune-t i in sinea ta: sunt un nridr"r lar mic, neinsemnat in falniculqi vredlt icul de cirtst ire trup al Biserici i . Se cuvine sI port dragoste si respecttuturor celorlalte rrt i tdulare, ir t tocmai cum as purta nepretuitelor, s.ump"lot.midulare ale Hristosului meu.

1r end ni se reprogeazi ceva, intr-o privinti sau alta, nu trebuie sI nelr.- lprilrcletlt cle tninie. nici sI ciclem in deznlclejde, ci si 1e smerint.

consideriindu-ne cei de pe urtnl clin punct cle vedere moral si sd ne inclreptinspre Duntnezeu cu ruglciune s0r-cuitoare, pentru ca si ne vindece peputi;tele

499

gi sr ne umple lipsurile cu harul siu. A ne ie;i din fire, mai ales cdnd ni searatd^niste sllbiciuni reale ar insemna si adiugdm boali la boali, patini la pa-tin5. Inseamnl a ne complace de bunlvoie intr-un egoism orb, unul care."fu-zd si-gi vadi pi4ile inrunecare si prin aceasta aciepti sI ajungi la pieire.Disperarea nu tine de nici o rafiune. Fiindci orice creqlin, prin daiul primit dela Dumnezeu, daci vrea, poate si se schimbe oricand sp." bin". De aceea nesi trimite Dumnezeu pe cei ce ne dau in vileag lipsurile, ca sI ne deschidiochii inimii; pentru a ne face si vedem neoranduielile din viata si din muncanoastrI, si ne indreptim, si nu cidem in deznidejde. Deznidejdea este plcat,este lucrard diavoleasci. Scoaterea in vileag a lipsurilor trebuie si ne duci la,,intristarea cea dupi Dumnezeu", care s[ trezeascr in noi ,,pociinta spre m6n-tuire, frrd pirere da rIu" (2 corinteni 7, l0), nu intristareicea dupd egoism.

Cuprins

Cuvantul lui Dumnezeu trlieste in veac qi rimane mereu viu si lucritor. . . 5

oamenii au cizut in necredinli fiindci s-au lipsit de duhul ruglciunii . . 25

Fie ca masa ta sd fie intinsl asemenea mesei Domnului!Zgdrci t l l estevr i jmasulDomnului ! . . . . . . . . .44

Aratd ca niste credincioqi puternici, dar inima lor doarme sin-au habar ce le zice gura . . . . . 65

Cei cu putini credinti, sau cu totul necredinciogi,ceiceurdscoameni isuntsiceimainefer ic i t i . . . . . . . . g5

invatl sd invingi rdul cu Uin"t., riutatea.u Ouni,ur"a,cublAndetea.cusmerenia. . . .105

Milosteniadat i in s i ldr imdnef l r i fo los . . . . . . .126

Sufletul, cel care md defineste ca om, trdieste numai prin Dumnezeu,iar cAnd se desparte de El, suferi . . . . 145

CAnd te rogi. si nu uiti niciodatl c[ Domnul didupdinimaceluicecere. . . . .161

ArItAnd credinta la vreme bunl, bagl de seamlsa nu cazi la I ' reme rea . . . . . . lg6

Dacd te vei gdsi r, inovat in cele ce t i s-au reprosat.dI deoparte esoismul si mAndria. cere-t i scuze pentru greqelis icautasate indrepl i , . . . . . . .209

Acordi consideratie si respecr oncirui om. ca si chip al lui Dumnezeu,nu gAndi nint ic rau despre el . neavAndnici unmot iv . . . . . . .ZZg

Fd, Doantne. ca in mine. pdciitosul, sd se siv0rseasclminunile bundtit i i . atotputerniciei si inlelepciunii rale . . . . .245

50r

D0nd cu o mlsurI generoasi, i1i va intoarce si tie Domnulcu aceea;i mdsuri

Sd nu ne rdzbunim pe nimeni, nici mrcar cu un g0nd sau intentie rea,s[ l is lmrizbunareapeseamaluiDumnezeu.. . . . . .Zgz

Sd starpim din noi incremenita nepisare fati de prcatele noasrre;si stArpim din iniml trufia, care ne face sI credem cIn-avemnevoiesdniseiertepicatele. . . . . . .31g

Tine minte ci riutatea pe care o ai in tine de la diavolulnu poate infr1nge ;i nu va infrdnge niciodatd negrlita,nemdrgini tabuni tate aluiDumnezeu.. . . . . .343

Dumnezeu este bun[tate infinitd, binele infinit gi este mereu garasd diruiascl cele bune gi de multe ori oferl acesteafirl si le fi cerut Ei intotdeauna cu prisosintl. . . . . . .361

cand ne rugim lui Dumnezeu, preacuratei sale Maici, ingerilor,sfintilor, ii vedem stnnd inaintea noastr[ si ascult0ndu-ne intocmaica intr-o discutie la care iau parte doud sau mai multe persoane,fali citre fa$. .

269

391

sd nu uili nicicind cr lumina sufletului, a rnintii si inimii talevine de la Iisus Hristos. El este lumina ochiului inimii noastre . . . . .416

Cu imbelgugare mi-ai descoperit, Doamne, adevdrul Taugi dreptatea Ta. Dezvdluitu mi-ai, prin cunoaFterea gtiintelor,intreaga bogalie a credintei, a firii 9i a minlii omenegti. Cunos-cut'am cuvAntul Tdu, cuvAntul dragostei, care ,,pdtrunde p6ndla despdrtitura sufletului gi duhului"; invatat-am legile minliiomenegti, iubirea ei de inlelepciune, intocmirea si frumuseteavorbirii; patruns-am din parte in tainele firii, in legile ei, inadAncurile zidirii :i in legile devenirii ei; Ftiu care sunt locuitoriipamantului; am cunostin{a despre feluritele popoare, despreoamenii de seamd si despre faptele lor, care s-au petrecut rAndpe rAnd prin lume. Am invalat cdte ceva din marea stiinia acunoasterii de sine gi a apropierii de Tine; intr-un cuvant, amaflat o multime de lucruri, ,,descoperitu-mi-s-au cele mai maridintre cunostintele omenosti"; multe voi mai afla gi de-acumincolo. Am o multime de carfi foarte felurite, in ce privestecupr insul lor : le c i tesc gi le reci tesc. dar nu ma satur cu ele.Duhul incd l induiegte dupa cunoagtere; inima mea nu-i mulfu-mita inca, nu e satula, si de la toate cunogtintele dobandite cumintea nu poale pr imi depl ina fer ic i re.

$i atunci, cand se va satura? Sdtura'se-va ,,cAnd se va aratamie slava Ta"; pana atunci insd nu ma voi sdtura. ,,Oricine beadin apa aceasta (a cunoasterii lumegti) va inseta iaragi. Dar celce va bea din apa pe care i-o voi da Eu nu va inseta in veac,caci apa pe care i-o voi da Eu se va face in e\ izvor de apdcurgdtoare spre viata vesnicd", zis-a MAntuitorul.

ltilLtilJl[ilil1il1ruil