anul XIII, nr.9,septembrie 2010, 6,2 lei
CasaMea
CasaMea
Con
struieşte ca
sa visu
rilor ta
le!w
ww
.hip
ario
n.c
om
An
ul X
III, N.9
, se
pte
mb
rie 2
01
0 P
reø 6
,2 R
ON
Cumpãrã�revista�Casa Mea ši�ajutãAšezãmântul�de�copii�"Sfânta�Macrina"!
Proiectarea unei grădini exemplare
Construieštesingur�un�grãtardin�cãrãmidã!
Renovareaunei�vile�interbelice
2SUPLIMENTE
GRATUITE:48 de pagini
Sisteme de încălzire şieconomisire a căldurii
24 de paginiIdei şi soluţii de
amenajare pentru băi
Publisher
Redactor-şefArt Director
Secretar de redacţieRedactori
FotografCorector
Advertising Sales Manager
e-mailMarketing Manager
Viorica Iorgulescu
ema brumăreanudora dorofteiMariana NicolaeAnca Ghiorghiudan Maziludan AlexandruGeanina bicăbogdan Toma
[email protected] Mireanu
Director generalDirector vânzare grup
Director vânzări Home&Deco
Director editorial
Director producţie
Responsabilsuplimente HRL
Prelucrare imagine
AbonamenteTelefon
Corespondenţăe-mail
Adresa
TelefonFax
Membru fondator
Tipar
Distribuţie
Adrian RusCezar burlan
Radu Găvruş
diana Ionescu
Mihai Voivod
Alina Petre
daniel dragomir
Mariana Gheorghe021-202.81.22O.P. 33, C.P. 52, bucureş[email protected] Traian Nr. 3,bl. M 101, et. 8, sector 3,bucureşti021-20.28.270021-20.28.269
Cătălin berari
Mega Press holdings S.A.Tel: 021/461.08.08;
RAuTAkIRjA ROMANIA,TuTuN şI ZIARe,MIlleNIuM PReSS,hACheTTe dISTRIbuTION
EDITORIAL
Ce faceun arhitect?
Ema BrumăreanuRedactor-Şef
CASA MEAeste o publicaţie
lunară a
CopyrightMedIA GAMMA PublISheRS
Reproducerea integrală sau parţialăa textelor sau ilustraţiilor din revistaCasa Mea este posibilănumai cu acordul prealabil scris alMedIA GAMMA PublISheRS
Întreaga responsabilitatepentru conţinutul materialelorrevine autorilor acestora
CASA MEA este marcă înregistrată
ISSN 1454-0800
Revista Casa Mea beneficiazăde rezultate de audienţă
conform Studiului Naţionalde Audienţă măsurate în perioada
ianuarie 2009 - ianuarie 2010.
în proiectarea unei case şi execuţia ei sunt implicaţi
arhitectul, proiectanţii de specialitate, inginerul structurist,
constructorul şi beneficiarul. Ne-am propus în acest editorial
sã discutãm despre un personaj cheie, şi anume arhitectul.
„Ce anume face un arhitect?”, e o întrebare simplã, dar al cãrei
rãspuns este extrem de util celor care decid sã construiascã o casã.
Ei bine, încercând sã lãmurim problema putem spune, pe scurt, cã
arhitectul trebuie sã rezolve cât mai bine o temã datã, care include
cerinţele beneficiarului, dar şi aspectele legislative şi urbanistice
existente: limitele impuse de caracteristicile terenului pe care se
va construi, de la deschideri şi orientãri la aspectele legale, care
ţin de prevederile PUG, planul urbanistic general. Mai clar spus,
arhitectul este cel care personalizeazã proiectul în funcţie de
cerinţele beneficiarului şi de bugetul acestuia, opteazã pentru
o expresie arhitectonicã în acord cu alegerea unei structuri, a unei
tehnologii de construcţie şi a materialelor de construcţie şi finisaj,
defineşte funcţiunile şi dispunerea lor în spaţiu utilizând judicios
suprafeţele, organizeazã volumele interioare şi exterioare, ţine
cont de orientarea faţã de punctele cardinale, organizeazã accesele
şi traseele de mişcare, alege un tip de încãlzire şi de ventilare
în scopul limitãrii la maximum a viitoarelor consumuri de energie
şi, implicit, a costurilor de întreţinere. în plus faţã de definirea
proiectului arhitectural, este bine de ştiut cã arhitectul este
competent pentru a interveni la toate nivelurile proiectului de la
alegerea terenului, alcãtuirea temei program, schiţe, perspective,
simulãri pe calculator, expertize, studiu de fezabilitate, proiectul
tehnic şi de execuţie, coordonarea specialitãţilor (inginerie de
rezistenţã şi instalaţii, drumuri), demersuri administrative, caiete
de sarcini, organizarea licitaţiilor pentru execuţia lucrãrilor,
urmãrirea de şantier, recepţia lucrãrilor. în concluzie, arhitectul
este persoana cea mai indicatã pentru a fi un fel de şef de proiect
şi coordonator al lucrãrilor, de prestaţia sa depinzând calitatea
şi performanţa în construcţia unei case.
CASE DE PRETUTINDENI06 Simplitate şi originali-tate Proprietara a reuşit
sã transforme o casã
banalã într-una cu un aer
de vacanþã vesel şi
în acelaşi timp elegant.
14 Rustic la oraşdorinþa proprietarilor a fost
sã ridice o casã în stil rustic
într-o zonã în plinã expan -
siune lângã Timişoara.22 În vârful dealuluiAceastã casã este situatãîntr-o zonã cu un peisaj
mirific, pe un deal de unde
se vede pãdurea şi zarea.
30 Casa cu trandafiriExistã o multitudine de
motive care îi determinã
pe oameni sã îşi ridice
o casã.
SolUþII ÎNCoNSTRUCţII40 Soluþii constructive -O casã... sãnãtoasã 42 Construcþii -Structura de rezistenþã
48 Materiale - Izolarea
faþadei cu vatã bazalticã
52 ªantier în lucru - Acope -
rişul şi sistemul termoizolant
56 Renovare - Renovarea
unei vile interbelice
62 Construcþii - Elemente
prefabricate din beton
68 Detalii de proiect -Construirea unei pivniþe
72 Shopping - Vopsea şi
tencuială de exterior
74 Shopping -Unelte de construcþie
76 Shopping -Faianþă şi gresie
78 Evenimente
ÎN jURUl CASEI86 Exterior -
Mirajul culorilor
92 Exterior - Vedetele
în grădină: trandafirii
şi coniferele
98 Exterior - Exemplu
de profesionalism
106 Construieşte singur -Platforma de beton
108 Shopping -Scule de grădină
112 Turism - Tratament
sau întreţinere?
Balneo şi wellness
Sumar
4 septembrie 2010 Casa Mea
pag.6
pag.86pag.76pag.30
Ce înseamnãsã locuieşti într-ocasã sãnãtoasã?Existão multitudinede rãspunsurila aceastãîntrebare, noivã vom oferi oparte dintreacestea!
40 septembrie 2010 Casa Mea
soluþii constructive
asa se aflã înmijlocul pã du -rii, la Cluj, foar -te aproape de
oraş, dar feritã de zgomot şipoluare. A fost cumpãratãcând era în stadiul de con -struc ţie, iar proprietarii au de -cis sã facã o serie de trans -formãri. Nu erau mulţumiţi decompartimentarea interioarã,care fãcea ca locuinţa sã nu fiefuncţionalã. Astfel, la par ter auamenajat un living, un diningşi o bucãtãrie în spa ţiul des -tinat iniţial unui hol imens şiunei încãperi mult prea marişi lipsite de in ti mi tate. Celetrei spaţii nou cre ate au fostdelimitate între ele formal,doar cu ajutorul co voa relor,fãrã a se apela la pereţi inutili.
Funcţionalitateşi confortCasa nu avea nişte circuiteinterne bine puse la punct.De aceea proprietarii s-au vã zutnevoiţi sã o recom par timenteze.
Dintr-un hol foar te mare şiinutil şi un living de dimen -siuni mult prea mari au creattrei zone: dining, living şibucãtãrie. Toate aceste spa -ţii nu sunt delimitate de uşi,ci doar la nivel vizual, de mo -bilier şi covoare.Toate materialele alese pen -tru construcţia acestei casesunt naturale deoarece pro -prietarii cred cu tãrie cã a -ces tea le pot influenţa în modpozitiv traiul. Locuinţa estefãcutã din cãrãmidã şi s-a op -tat pentru izolarea cu polis ti -ren. Întrucât casa are şi opivniţã, aceasta a fost pla catãcu piatrã cubicã.
C
O casã... sãnãtoasã
Casa Mea septembrie 2010 41
Materiale naturaleMaterialele naturale sunt foarte importante pentru o casãecologicã. S-a optat pentru foarte mult lemn şi pentrucãrãmidã. Pentru a nu face risipã de combus tibili saualtfel de re surse energetice, proprietarii au montat peacoperiş panouri solare pentru apa caldã necesarã.
Toate terasele au fost fã cutedin lemn, iar la ferestre s-aoptat pentru obloane din a -ce laşi material. Lemnul şi pia -tra sunt cele douã ma te rialecare au primat în ridi careaacestei case, ele fiind folositeatât la interior, cât şi la ex te -rior. Astfel, aleile au fost pa -vate tot cu piatrã, iar în curtesunt foarte mulţi co paci. În -trucât o parte din tre copaciau fost tãiaţi pentru a putea
fi construitã casa, proprie tariiau adus alţii pe care i-au plan -tat în curte. Aceştia au creat obarierã care protejeazã locu -inţa de no xe sau oricãre alt tipde poluare sã ajungã la casã.În ideea de a avea o casãecologicã şi cu un consumredus de resurse ener ge tice,cei doi soţi au decis ca peacoperiş sã monteze panourisolare. Astfel protejeazã me -diul şi obţin singuri cãldurã şiapã caldã. Aceste panouri nucostã mult şi se mon tea zãuşor. Cu ajutorul lor, cos tu rilede întreţinere ale casei scadfoarte mult. Proprietarii susţincã factura la apã caldã scadeîn medie cu 60%, iar cea laîncãlzire cu 30% pe an.
Pe scurt, o casã sãnãtoasãînseamnã o locuinţã în caresã ai parte de tot confortul,fãrã a dãuna mediului încon -ju rãtor a cãrui întreţinere sãcoste cât mai puţin. Mai mult,o astfel de casã con struitãdin cât mai multe materialenaturale, o casã ecologicã,poate schimba în bine stareapsihicã şi fizicã a celor careo locuiesc. n
Anca Ghiorghiu
42 septembrie 2010 Casa Mea
construcţiicasa mea pas cu pas
Oricând vedeţi o casãîn picioare, trebuie sã vã gândiţicã meritul acestei trãinicii este alstructurii de rezistenţã. Citindacest articol, veţi afla câte feluride astfel de structuri existã.
Structura de
n primul rând, tre-buie sã ştiţi cã struc-tura de rezistenţãare douã subcate-
gorii, împãrţite prin raportarela nivelul solului. Prima estenumitã „infrastructurã”, pentrucã este subteranã. Aceastainclude fundaţia, stâlpii şi pe -reţii portanţi ai eventualuluisubsol, şi se terminã cu plan -şeul dintre subsol şi par ter. Adoua subcategorie es te nu-mitã „suprastructurã”, întru câtse aflã deasupra pãmântului.Aici sunt cu prinse elementeleverticale de re zistenţã (stâlpişi pereţi portanţi), orizontale(planşeele) şi înclinate (scã rile).În privinţa tipurilor de struc-turã, existã patru mari cate-gorii asupra cãrora ne vomopri pe rând.
Structura cu pereţiportanţi, din zidãrieEste alcãtuitã din pereţi por-tanţi şi pereţi de rigidizare.Primii „duc greul” clãdirii,ceilalţi sunt pentru contra -vântuire. Dispunerea acestuitip de structurã tinde sã fie
cât mai simetricã cu putinţã,urmãrind sã obţinã o distri -buţie casetatã, cu o stabilitateextrem de bunã. Forma ide-alã a acestei „aranjãri” estedreptunghiul. Prin urmare,când clãdirea are forme ne -regulate (de pildã: L, T ori U),fiecare parte componentã aei este tratatã ca un drept -unghi, iar la îmbinarea pãr -ţilor componente se plasea -zã rosturi seismice.Numãrul maxim de nivelurice pot fi construite pe o ase -menea structurã se rezumãla cinci. Teoretic, s-ar putearidica şi mai multe de-atât,dar practic e nerentabil, cãcipereţii ar trebui sã fie atât degroşi, încât clãdirea ar ieşifoarte scumpã.
Structura cu pereţiportanţi din betonarmat turnat monolitEste alcãtuitã dintr-un an -samblu de pereţi portanţi dinbeton armat turnat monolitcare, împreunã cu ansam-blul planşeelor, formeazã unsistem rigid şi rezistent.
î
rezistenţã
43Casa Mea septembrie 2010
Planşeele se realizeazã, de
asemenea, din beton armat
turnat monolit, sau din ele-
mente prefabricate din be -
ton armat.
Acest tip de structurã se po -
triveşte „mãnuşã” regiunilor
cu seismicitate ridicatã, în
care trebuie construite clãdiri
cu numãr mare de ni ve luri.
Este capabilã sã prelucreze
excelent încãrcãri gra vi ta ţio -
nale şi orizontale (vânt, cu tre -
mur) foarte mari.
Soluţia este foarte rentabilã
economic în cazul clãdirilor ce
permit o aşezare identicã a
pereţilor portanţi, pe toate ni -
velurile. Prin urmare, se fo lo -
seşte intensiv în cazul blo cu -
rilor de locuit, al cãminelor,
hotelurilor, unitãţilor spitali -
ceşti, al clãdirilor administra-
tive şi de învãţãmânt.
Structura în cadreE o structurã alcãtuitã din bare
verticale (stâlpi) şi orizontale
(grinzi sau rigle), îmbinate rigid
în anumite punc te (noduri).
Structura cu pereøi portanøil Rezistenţa e asiguratã de pereţii portanţi,
restul pereţilor fiind de contravântuire.
l Forma idealã a acestei structuri este dreptunghiul.
O clãdire neregulatã se împarte în dreptunghiuri componente.
l Numãrul maxim de niveluri ce pot fi construite: cinci.
Pereøi portanøidin beton armat• Rezistenţa e asiguratã
de un ansamblu rigid de
pereţi portanţi şi planşee,
ambele din beton armat
turnat monolit.
• E folositã în cazul
clãdirilor înalte, ai
cãror pereţi portanţi
au o schemã identicã
de distribuţie,
pe toate nivelurile.
materialeshopping
Vã�oferim�sfaturiutile�şi�modelediferite�pentru�a�ştiexact�care�suntuneltele�deconstrucţii�indicatelucrãrilor�pe�carele�aveţi�de�efectuat.Astfel,�muncase�va�transformaîn�plãcere.
Betonieră�GNB�132�Fonte,Hornbach;�capacitate:�132�l;�coroană�fontăPreþ: 689 lei
Drişcă,�Hornbach;�dim.:�280x130x0,7�mm
Preþ: 17,99 lei
Mistrie�de�colþ,�Hornbach;�80�mm;�mâner�galvanic�
Preþ: 16,99 lei
Baros�Bahco,�Hornbach;�1.500�gr.
Preþ: 78,99 lei
Găleată�mortar�plastic,�Hornbach;�volum:�12�l
Preþ: 3,99 lei
Roabă,�Hornbach;�80�l;�cuvă�galvanizată;�grosime:�0,6�mm
Preþ: 86 lei
74 septembrie 2010 Casa Mea
1
2
3
6
5
4
1
2
3
4
5
6
Construiţi uşor!
Casa Mea septembrie 2010 75
Hornbach - Bucureşti: Berceni, Militari; Braşov; www.hornbach.ro
Robert Bosch - Str. Horia Măcelariu nr. 30-34, Bucureşti; www.bosch.com.ro
Yalco România SRL - Str. Neagoe Vodă nr. 58, sector 1; Bucureşti; www.yalco.ro
* Toate preţurile includ TVA
Staþie de tăiere, PLS 300; Bosch; greutate: 3,2 kg; este
adecvată pentru toate ferăstraiele verticale, cât şi pentru cele cuo placă de bază lată de 67,45 mm (+/- 0,15 mm); canalul de ghidaredin aluminiu orientează talpa ferăstrăului vertical, iar prin aceasta, şipânza de ferăstrău; pot fi reglate unghiuri exacte: între -450 şi +450
Preţ: 345 lei
Dispozitiv de tăiere faianţă şi gresie PTC 1; Bosch; se
pot tăia plăci de faianţă sau gresie de până la 340 mm lungimeşi 10 mm înălţimePreţ: 85 lei
Ferăstrău tăiat BCA şi cărămidă poroton DW392,
DeWalt, Yalco; lungimea cursei: 38 mm; număr curse pe minut:3300 cpm; putere debitată: 700 W; putere: 1350 W; lungimea lamei:425 cm; greutate: 4.3 kg; stop lamă: 3 sPreþ de listă: 385 euro
Ciocan rotopercutor SDS PLUS HR2470, Hornbach;
putere absorbită: 780 W; turaţie în gol: 0-1.100 rpm; diametrulgăuririi în beton/oţel/lemn: 24/13/32 mm; greutate: 2,6 kgPreþ: 699 lei
Amestecător de ciment, Hornbach; mixer pentru mortar;
dim.: 85x400 mm Preþ: 24,19 lei
Debitor lemn/PVC/aluminiu D27107, DeWalt, Yalco;
putere: 2.000 W; turaþie: 4.000-3.000 rpm; diam. disc: 305 mm;diam. arbore: 30 mm; capacitate tăiere unghiulară (dreapta/ stânga):48°/48°; capacitate de tăiere max. la 45°/45°: 60x100 mm; adâncimeade tăiere maximă (ferăstraie): 0-81 mm; capacitatea de tăiere maximă(poziþie ferăstrău de banc 90°/45°): 0-56 mm; greutate: 40 kgPreþ: 1550 euro
Debitor cu disc abraziv pentru tăiat metal D28715,
DeWalt, Yalco; putere: 2.200 W; turaþie: 4000 rpm; diam. disc:355x2,5 mm; capacitatea de tăiere la 90°: profil pătrat - 120x120mm, profil rectangular - 100x200 mm, profil neregulat - 140x140mm, profil rotund - 130 mm; capacitatea de tăiere la 45°: profilpătrat - 113x113 mm, profil rectangular -100x140 mm, profilneregulat - 120x120 mm, profil rotund - 130 mm; greutate: 18 kgPreþ: 409 euro
7
8
9
10
11
12
13
7
8
9
10
11
12
13
86 septembrie 2010 Casa Mea
exteriorgrãdini
Mirajulculorilor
Text: Anca ghiorghiu • Foto: dan AlexAndru
Casa Mea septembrie 2010 87
roprietarii auachiziţionat ca -sa în anul 1996,iar de amenaja -
rea grãdinii s-au apucat la unan dupã aceea. Întrucât soţiilucreazã în domeniul con-strucţiilor şi decoraţiunilor,nu le-a fost greu sã conceapãun plan al grãdinii, pe zone.Au fost alese plante care sãînfloreascã periodic dar şiunele care sã se menţinã verzitot timpul anului.
„Ne place foarte mult sã nepetrecem timpul în grãdinã şitocmai de aceea am luat de-cizia sã îi acordãm acesteia oatenţie deosebitã. Am curã ţatterenul de pietrişul şi mor-tarul rãmase de la lucrãrilepentru casã, am fãcut un sis-tem de drenaj format dinnisip şi pietriş, am adus pã -mânt fertil”, ne-a explicatproprietara. Se poate spune cã grãdina afost împãrţitã în trei zone.
O grãdinã este frumoasãîn momentul în care planteleau ajuns la maturitate, dar estenevoie de multã muncã şide timp pânã la acest stadiu.
IDEERocãrie
Rocãria are rolul de a înfrumuseţa grãdina. Pietrele care o formeazã
trebuie sã fie de diferite dimensiuni. Cele mari sunt puse la bazã,
o parte a acestora fiind îngropatã în pãmânt pentru un aspect
natural. Apoi se aşazã cele mai mici, iar de jur împrejurul
formaţiunii din pietre, dar şi printre acestea, se pun flori de rocãrie.
P
106 septembrie 2010 Casa Mea
construieşte singurplatforma de beton
Text şi foto: arh. Mugur Kreisstel.: 0723.337.247
grãtar din cãrãmidãUtil în
grãdina ta Localizare: Bistriţa. Mai precis: grãdinã prieteni. Temã de
proiectare: un grãtar. Temã adiacentã: mascarea gurii de vizitare
a contorului de apã. Materiale: cãrãmida rezultatã din demolarea
pereţilor unei cãmãri şi câteva scânduri rãtãcite. Bonus neaşteptat:
câteva fâşii din granit luate din grãmada de deşeuri a unei cariere
din apropiere. Materiale cumpãrate: câteva cãrãmizi de şamotã,
holtzşuruburi, nisip, ciment, apã şi... rãbdare. Timp de realizare:
trei zile. Extrabonus: bucuria de a-ţi face prietenii fericiţi.
Pasul 1 Aşa arãta locul pe care amconstruit grãtarul: o platformã debeton cu un capac din tablã. Cã rã -mizile au fost aduse în grãdinã şicurãţate cu grijã de mortarul întãritcare le prin dea şi de resturile detencuialã.
Pasul 2 Odatã curãţate, cãrã mi zileau fost udate din belşug cu apã - lafel şi placa din beton - pentru o maibunã aderenţã cu mortarul proas pãt(dacã nu se udã, apa din mortar intrãprea repede în cãrãmidã, mortarulse usucã prea rapid şi existã posi-bilitatea sã se desprindã cu totul). Pasul 3 Am pregãtit
mortarul din ciment,nisip şi apã şi am în-ceput construi rea pi-cioarelor grãtarului.Rosturile au fost as tu-pate şi ele cu acelaşimortar şi aduse în ace-laşi plan cu suprafaţacãrãmizilor, care s-audorit a fi aparente, maiales cã niciunul dintrenoi nu ştia sã tencuiascã!Aceastã operaţiune afost fãcutã pentru ca apa,zãpada şi gheaţa sã nuzã boveascã prea multîn rosturi şi sã deterio -reze construcţia.
Casa Mea septembrie 2010 107
Pasul 4 Cum spuneam,dupã vizita la o carierã degranit din apropiere ne-amales cu câteva fâşii de pia-trã tocmai bune pentru ca,alãturate şi prinse cu mor-tar în construcţie, sã devinãblatul pentru cutia cu jar (si -tuat mai sus), respectiv bla -tul pentru punerea la în de-mânã a ustensilelor ne ce-sare şi a produselor alimen -tare (situat mai jos).
Pasul 5 Cam aşa arãta grãtarul nostru dupã o zide muncã. Destul de dezolant. Însã mai aveamde lucru şi a doua zi. Tot ce am fãcut a fost sãudãm cu furtunul - explicaţia aţi primit-o deja lapunctul 2 - şi sã bem o limonadã proaspãtã.
Pasul 6 Cum sã supraveghezi grãtarul doar stând în picioare, mai ales când supra -faţa pe care îl construiam era destul de generoasã? Drept care, dis-de-dimineaţãam construit pe latura adiacentã trei picioare din cãrãmizile rãmase, care urmausã primeascã deasupra un blat şi sã se transforme într-o bancã fãrã spãtar. Totodatãam început şi mascarea capacului de canal. Pentru aceasta, a trebuit sã facemun deck din scânduri, aşa cã am început sã construim scheletul, din cuşaci cusecţiunea 5x5 cm. Lemnul a fost prins cu ajutorul holtzşuruburilor.
Pasul 7 Acest deck a trebuit construitîn aşa fel încât sã ocoleascã picioarelebãncii şi sã se poatã scoa te la nevoie,pentru a putea vizita instalaţia de apã.Aşa cã existã o marjã de 2 cm întrescândurã şi picioarele de cãrãmidã alebãncii, pentru a putea fi scos uşor.Şezutul bãncii se poate scoate deasemenea, acest lucru fiind foarte utilpe timpul iernii, când ambele piese dinlemn se vor depozita în magazie, fiindastfel ferite de degradare.
Pasul 8 Şi uite-aşa s-a fãcut searã. Ammontat pe suprafaţa care va susţine tavacu jar cãrãmidã de şamotã, pentru caaceasta sã preia cãldura care - ne-amgândit noi - ar putea afecta integritateafâşiilor de granit, fãcându-le sã crape.Am profitat de rãbdarea celui de-al doileaprieten, care a chituit rosturile cu mortar.
Pasul 9 A venit şi vremea sã încercãmgrãtarul. Alegerea de a nu face un grãtaracoperit (cu horn) s-a dovedit foarte in-spiratã. Fumul s-a dus unde a vrut el şi
noi ne-am ferit de el foartesimplu şi am manevrat
mai uşor mi titeii, câr -nã ciorii şi frip turile, fãrãa ne pârli şi degetele.