caiet de laborator_determinator

1

DETERMINATORMINERALOGIE

CAIET DE LABORATOR

2

CuprinsSILICAȚI ........................................................................................................................................ 3

TECTOSILICAȚI ....................................................................................................................... 3CUARȚ ................................................................................................................................... 3FELDSPAȚII .......................................................................................................................... 7FELDSPATOIZI................................................................................................................... 20

NEZOSILICAȚI ....................................................................................................................... 25SERIA OLIVINEI ................................................................................................................ 25GRUPA GRANATILOR ...................................................................................................... 29GRUPA SILICATILOR DE ALUMINIU............................................................................ 32STAUROLIT ........................................................................................................................ 36SFEN (TITANIT) ................................................................................................................. 38

NEZO-SOROSILICAȚI ........................................................................................................... 40ZOIZIT.................................................................................................................................. 40GRUPA EPIDOTULUI ........................................................................................................ 41

CICLOSILICAȚI ...................................................................................................................... 45TURMALINA....................................................................................................................... 45

FILOSILICAȚI ......................................................................................................................... 48GRUPA MICELOR .............................................................................................................. 48GRUPA CLORITELOR ....................................................................................................... 54GRUPA MINERALELOR SERPENTINICE ...................................................................... 57

INOSILICAȚI ........................................................................................................................... 60PIROXENII........................................................................................................................... 60AMFIBOLII.......................................................................................................................... 71

CARBONATI ............................................................................................................................... 81FOSFAȚI ...................................................................................................................................... 85

3

Fig.1. Forma cristalograficaa cuarțului

SILICAȚI

TECTOSILICAȚI

CUARȚ

SiO2 – 32 sau 622

Numele: probabil de origine saxona.

Proprietati fizice macroscopice

Habitus: prismatic, columnar;

Tracht: prisma }0110{ cu fete striate orizontal terminata cu

combinata cu rombedru pozitiv }1110{ si negative }1110{ , uneori

aproape egal dezvoltate, dand impresia unei dipiramide hexagonale;

Macle: Dauphiné–de penetratie cu c ax de macla; Braziliana–de

penetratie cu }0211{ plan de macla; Japoneza–de contact cu }2211{ plan de macla;

Forma concresterilor minerale: paralele, microgranulare, macrogranulare;

Clivaj: absent;

Culoare: incolor sau colorat allocromatic in diverse nuante;

Luciu: sticlos, uneori gras;

Transparent la translucid;

H: 7;

G: 2.65;

Alte proprietati: foarte rezistent la alterare.

Caractere diagnostice:

Proprietati fizice microscopice

Contur: in general anhedral;Clivaj: absent;Macle: rare (vezi propeietati macroscopice);

- duritatea ridicata- rezistenta la alterare- forma cristalografica- se deosebeste de feldspati prin absenta clivajuluisi rezistenta la alterare

4

Refringenta:Culoare si pleocroism: incolorBirefringenta: Alte observatii:- incluziuni fluide;

- extinctie ondulatorie frecventa;- rezistent la alterare.


Varietati de silice:

* macrocristaline:

- cristal de stanca – cristale bine dezvoltate, transparente si incolore;

- laptos – alb, - cristale cu incluziuni fluide fine si cu luciu mai degraba gras;

- ochi de tigru – pseudomorfoza de cuart fibros galben dupa crocidolit (amfibol);

- ametist – violet si transparent;

- roz – roz rosiatic, rar in cristale mari; continut redus de Ti4+;

- citrin – galben si transparent;

- morion – fumuriu si semitransparent;

-aventurin – incluziuni fine de hematit (rosu) sau mice cromifere (verde)

* microcristaline:

fibroase = CALCEDONIE (cuart fibros):

- carnelian – calcedonie rosie;

- crhysoprase – calcedonie galbena colorata de oxidul de Ni;

- agat – format prin alternanta unor strate de calcedonie cu culori si porozitati

diferite depuse in cavitati, paralele cu peretii cavitatilor;

- onix – calcedonie dispusa in starte paralele; sardonix - varietatea in bezni plane

colorate alternativ in alb si negru;

- agat de muschi – calcedonie alba care contine agregate asemanatoare muschiului

de pamant formate din oxizi de Mn bruni sau negri;

- lemn silicifiat sau agatizat – consta in general din calcedonie rosie sau bruna

care a inlocuit materia lemnoasa;

- relieful slab- prezenta incluziunilor fluide- rezistenta la alterare- birefringenta scazuta- se deosebeste de balsamul de Canada prin anizotropie, iar de feldspati prinabsenta clivajului, a alterarii si prin macle (vezi feldspati)

5

*granulare:

- jasp – cuart microcristalin granular, in general de culoare rosie, galbena sau

bruna, culori datorate particulelor coloidale de oxizi de Fe;

- prase – asemanator jaspului, dar colorat in verde;

- chert-ul si cremenea – calcedonie opaca masiva, de obicei alba galben pal,

cenusie, sau neagra care apar ca noduli sau strate in rocile sedimentare.

6

Fisa de identificare a mineralelor

Proprietati optice observate cu 1N Proprietati optice observate cu 2NContur:

Habitus:

Clivaj:

Culoare si pleocroism:

Relief:

Birefringenta:Δ:

Ordin de birefringenta:

Extinctie: (°)

Structuri:

Alte observatii:Diagnostic:



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

7

FELDSPAȚII

Majoritatea feldspatilor pot fi clasificati din punct de vedere al chimismului cu

ajutorul diagramei ternare din fig.2.

Fig.2 Diagrama echilibrului de faze in seria feldspatilor

Pentru intelegerea relatiei dintre feldspati nu este suficienta caracterizarea

chimica, ci este necesara si cea structurala, avand in vedere polimorfismul determinat in

principal de temperatura. Astfel, termenii puri ai seriei feldspatilor prezinta mai multe modificatii

de temperatura:

- feldspatul de K:K[AlSi3O]8 prezinta mai multe faze structurale:

sanidina (monoclinic) – faza de temperatura ridicata;

ortoza (ortoclaz) (monoclinic) – faza de temperature moderata;

microclin (triclinic) – faza de temperatura scazuta;

Observatie: Varietatea adular intalnita in literatura nu constituie o faza

structurala aparte, ci este o varietate de ortoza caracterizata printr-o morfologie si o ocurenta

specifica.

- feldspatul de Na: Na[AlSi3O]8 prezinta mai multe faze structurale:

high-albit - faza de temperatura ridicata;

intermediate-albit - faza de temperatura moderata;

low-albit - faza de temperatura scazuta.

La aceste faze simetria se modifica treptat de la cea monoclinica la cea triclinica

pe masura scaderii temperaturii.

8

Observatie: Varietatea periclin intalnita in literatura nu constituie o faza

structurala aparte, ci este o varietate de albit caracterizata printr-o morfologie si o ocurenta

specifica.

- feldspatul de Ca: Ca[Al2Si2O]8 = anortit (triclinic)– nu se folosesc denumiri

diferite pentru faze de temperaturi diferite.

Feldspatii se pot trata prin luarea in considerare doua serii binare:

- feldspati alcalini (K,Na)[AlSi3O]8;

- feldspati plagioclazi (Na,Ca)[Al1-2Si3-2O]8.

Cele doua serii prezinta caracteristici particulare din punct de vedere structural si

al proprietatilor fizice.

Feldspatii alcalini

(K,Na)[AlSi3O]8

Termeni mai importanti:

- de temperatura ridicata:

- sanidina (monoclinic) - 0-63% Ab;

- anortoza (anortoclaz) (triclinic) - 63-90% Ab;

- high-albit (monoclinic) - 90-100% Ab;

- de temperatura moderata:

- ortoza (monoclinic) - 0-15% Ab;

- intermediate-albit (triclinic) - 90-100% Ab;

- de temperatura scazuta:

- microclin (triclinic) ~ 0-10% Ab;

- low-albit (triclinic) - 90-100% Ab.

Din punct de vedere al proprietatilor fizice, feldspatii alcalini se pot clasifica in 4

serii:

- high-albit – high-sanidina

- solutie solida continua cu modificarea simetriei de la monoclinic la triclinic la

63% Ab;

- termenii acestei solutii solidesunt: sanidina, anortoza (anortoclaz) si albit.

- high-albit – low-sanidina

- solutie solida limitata;

9

- structurile de dezamestec constituite din doua faze (sanidina si anortoza) se

numesc criptopertite (nu sunt vizibile nici macroscopic nici microscopic).

- low-albit – ortoza (ortoclaz)

- low-albit - microclin

- solutii solide mai limitate;

- structurile de dezamestec constituite din doua faze (ortoza/microclin si albit)

se numesc macropertite daca sunt vizibile macroscopic (PIATRA LUNII) sau micropertite daca

sunt vizibile microscopic.

Feldspatii plagioclazi

(Na,Ca)[Al1-2Si3-2O]8

Constituie o solutie solida binara discontinua. Termenii cu compozitie

intermediara au primit denumiri conventionale in functie de continutul in anortit:

- albit: 0-10% An

- oligoclaz: 10-30% An;

- andezin: 30-50% An;

- labradorit: 50-70% An;

- bytownit: 70-90% An;

- anortit: 90-100% An.

O caracteristica importanta a feldspatilor plagioclazi o constituie zonalitatea

cristalelor, variatia compozitiei chimice dinspre centru spre periferie. In functie de modul in care

variaza chimismul, distingem trei tipuri de zonalitate:

- zonalitate normala: concentratia de anortit scade spre periferia cristalului;

- zonalitate inversa: concentratia de anortit creste spre periferia cristalului;

- zonalitate recurenta: concentratia de anortit variaza neregulat.

Determinarea microscopica a tipului de zonalitate se realizeaza cu ajutorul

reliefului. Indicii de refractie cresc in seria plagioclazilor cu cresterea concentratiei de anortit.

Astfel, daca relieful este mai ridicat spre periferia cristalului, zonalitatea este normala, daca

scade este inversa, iar daca variaza neregulat este recurenta. Pentru a observa variatia reliefului

spre periferia cristalului se urmareste sensul deplasarii franjei lui Becke care delimiteaza benzile

cu chimism diferit.

10

Transformarile feldspatilor

Pe langa proprietatile fizice, transformarile feldspatilor furnizeaza informatii

importante privind compozitia chimica a acestora:

- toti feldspatii se transforma in caolinit (mineral argilos de Al);

- feldspatii alcalini trec in sericit (mineral argilos de K);

- feldspatii plagioaclazi trec intr-o asociatie formata din zoizit, clinozoizit si

epidot, transformare numita saussuritizare.

Proprietatile fizice ale celor doua serii de feldspati vor fi tratate in doua tabele:

unul pentru proprietati fizice macroscopice, celalalt pentru proprietati fizice microscopice.

Aceste tabele vor scoate in evidenta proprietatile specifice feldspatilor ca grupa specifica,

proprietatile particulare ale celor doua serii (alcalini si plagioclazi), precum si particularitatile

diferitilor termeni mineralogici mentionati.

DETERMINAREA OPTICA A FELDSPATILOR

Feldspatii reprezinta o grupa de minerale cu o serie de caracteristici comune. In

tabelul anexat care cuprinde proprietatile microscopice sunt aratate caracterele comune.

Principalele caracteristici optice ale feldspatilor sunt:

- relieful foarte slab (pozitiv sau negativ);

- culorile de interferenta cenusiu-alb de ordinul I.

Determinarea unui feldspat urmareste cateva etape succesive:

A. Principala problema care se pune in incadrarea unui mineral in grupa

feldspatilor este diferentierea fata de cuart. Astfel, principalele deosebiri dintre cuart si

feldspati sunt urmatoarele:

- feldspatii prezinta clivaj, cuartul nu;

- cuartul este caracterizat prin prezenta a numeroase incluziuni fluide;

- feldspatii sunt foarte frecvent transformati in caolinit sau sericit/saussurit, in

timp ce cuartul este foarte rezistent la alterare;

- feldspatii prezinta macle caracteristice si zonalitate (in functie de seria careia ii

apartin);

- cuartul are aproape totdeauna un contur anhedral (margini “crenelate”), in timp

ce feldspatii prezinta frecvent contur euhedral cu forme caracteristice;

- feldspatii au caracter optic biax, cuartul este uniax.

11

B. Urmatoarea problema care se pune este incadrarea feldspatului de

determinat intr-una din cele doua serii chimice (alcalini sau plagioclazi). Aceasta presupune

considerarea acelor proprietati specifice fiecarei serii (vezi tabel). Vom rezuma in cateva cuvinte

aspectele distinctive ale celor doua serii:

feldspatii alcalini:

- relief negativ;

- macle simple sau in gratar;

- transformarea in sericit;

feldspatii plagioclazi:

- relief de la negativ la pozitiv;

- macle polisintetice simple sau complexe;

- saussuritizarea.

Observatie: Nu in orice situatie este usor de stabilit seria din care face parte un

feldspat, in special in cazul cristalelor nemaclate.

C. Dupa incadrarea unui cristal intr-una dintre serii, urmeaza determinarea mai

exacta a termenului mineralogic in care se incadreaza. Caile care se urmaresc depind de seria din

care face parte cristalul respectiv:

Determinarea feldspatilor alcalini urmareste proprietatile specifice ale acestora

(vezi tabel). Principala problema este incadrarea cristalului in grupa feldspatilor

monoclinici/triclinici. Pentru aceasta se urmaresc urmatoarele elemente:

- formele cristalelor;

- unghiurile dintre fete si unghiurile de clivaj;

- tipurile de macle.

Dupa aflarea sistemului de cristalizare monoclinic/triclinic se determina unghiul

de extinctie maxim si alungirea optica pentru determinarea mai exacta a feldspatului (vezi tabel).

Determinarea feldspatilor plagioclazi utilizeaza in principal masurarea

unghiului de extinctie, determinarea alungirii optice si a reliefului. Metodele folosite sunt

multiple. Vom descrie aici una dintre metode care este mai usor de utilizat.

a) Se aleg cristale maclate polisintetic dupa legea albitului, sectionate

perpendicular pe (010). Criteriul de selectie este unghiul de extinctie si anume extinctia simetrica

a indivizilor pari si impari ai cristalului (unghiul de extinctie a indivizilor impari trebuie sa fie

12

egal cu cel al indivizilor pari (fig.3). Se fac masuratori pe mai multe cristale, alegandu-se unghiul

maxim masurat.

Fig.3. Extinctia simetrica a plagioclazilor maclatidupa legea albitului in sectiuni perpendiculare pe (010)

b) Se determina relieful unui numar cat mai mare de cristale ale aceluiasi feldspat.

In fig. 4 se observa variatia indicilor de refractie cu concentratia de anortit: relieful este initial

negativ, iar la o anumita concentratie de anortit devine pozitiv. Astfel, dependenta reliefului de

concentratia in anortit este urmatoarea:

- 0-6% An: relief negativ in orice directie;

- 6-30% An: relief negativ/pozitiv in functie de orientarea sectiunii;

- 30-100% An: relief pozitiv in orice directie.

Fig.4 Diagrama de determinare a continutului in anortit al plagioclazilorpe baza unghiului de extinctie masurat la cristalele maclate

dupa legea albitului in sectiuni perpendiculare pe (010)

c) Se determina alungirea optica a cristalelor la care s-a determinat extinctia.

d) Se foloseste diagrama din fig. 4 pentru determinarea procentului de anortit

urmarind cateva reguli:

13

- daca alungirea optica este negativa, se ia pe diagrama direct ungiul de extinctie

determinat; in plus, stim ca procentul de anortit este < 75%;

- daca alungirea optica este pozitiva, se ia pe diagrama complementul ungiului de

extinctie (90º-unghiul determinat); in plus stim ca ca procentul de anortit este > 75%;

- daca relieful este negativ in orice directie, inseamna ca procentul de anortit este

< 6% si se considera intersectia orizontalei extinctiei cu ramura stanga a curbei pentru

determinarea mai exacta a procentului de anortit;

- daca relieful este negativ si pozitiv, inseamna ca procentul de anortit este cuprins

intre 6 si 30%, iar intervalul concentratiei de anortit este dat de punctele de intersectie ale

orizontalei extinctiei cu ambele ramuri ale curbei;

- daca relieful este pozitiv in orice directie, inseamna ca procentul de anortit este

> 30% si se considera intersectia orizontalei extinctiei cu ramura dreapta a curbei pentru

determinarea mai exacta a procentului de anortit

Fig. 6. Maclele feldspatilor:a) macla Carlsbad de alipire; b) macla Carlsbad de intrepatrundere;c) macla Baveno, d) macla Manebach; e) macla albitului (simpla);

f) macla periclinului (simpla); g) macla albitului (polisintetica);h) macla polisintetica albit-periclin la microclin;i) macla polisintetica albit-periclin la anortoza

14

Fig. 7. Orientarea optica a sanidinei Fig.8. Orientarea optica a ortozei:a) alungita dupa axul a; b) alungita dupaaxul c

Fig.9. Orientarea optica a anortozei Fig.10. Orientarea optica amicroclinului

15

Fig.11. Diferite aspecte ale structurilor micropertitice

16

Fig.12. Variatia indicilor de refractie, a birefringenteisi a unghiului 2V la plagioaclazi

Fig.13. Orientarile optice ale termenilor extremiai plagioclazilor: a) albit; b) anortit

17

PROPRIETATI FIZICE MACROSCOPICE

Proprietati FELDSPATI ALCALINI FELDSPATI PLAGIOCLAZISanidina Ortoza Anortoza Microclin Albit-anortit

Simetrie 2/m 1 1

Unghiuricristalografice ~ 116º

ººº

ººº

ººº

Habitus tabular prismatic dupa x sau z prismatic, tabular

Tracht(orientari optice)

pinacoid

{001},{010}, 01}1{

si prisma {110}

pinacoid {001},

{010}, 01}1{ , 01}2{

si prisma {110}

pinacoid {001},

{010}, 01}2{ ,

{110}, 10}1{

pinacoid {001},{010},

01}2{ , {110} 10}1{ ,

}1{11 , }11{1

pinacoid/pedion {001}, {010},

{110}, 10}1{ , }1{10

Macle(fig.6)

Carlsbad de intrepatrundere cuaxul [001]sau de alipire cu axul [001Baveno cu axul perpendicularpe (021) si planul (021) ] si planul (010)Manebach cu axul perpendicularpe (001) si planul (001)

Macla complexa albit-periclin(polisintetica)= “macla in gratar”

Macle polisintetice:Macla albitului – cu axul perpendicularpe (010) si planul (010)Macla periclinului – cu axul [010] siplanul (h0l)Macle complexe=combinatii de macle simple si polisintetice:Macla albit-Carlsbad – cu axul perpendicularpe z si planul (010)

Clivajperfect {001} si {010};

slab {100}, {110}, si 01}2{

perfect {001} si {010}; slab {100},

{110}, 10}1{ , {201} si 01}2{

perfect {001}, bun {010}

Culoare normal incolori sau albi, dar pot fi roz, galbeni, rosii sau verziLuciu sticlos, mat la cristalele transformateH 6 6-61/

2 6 6-61/2

G 2,56-2,62 2,55-2,63 2,56-2,62 2,56-2,63 2.62-2.76

Carcaterediagnostice

specifice trachtul, unghiurile si de 90º,macle simple

greu de deosebit intre eitrachtul, unghiurile si diferite de 90º, macle polisintetice

generale

Duritate ridicata, doua plane de clivaj perfect/bun, culori in general deschise, macle caracteristiceSe confunda usor cu cuartul, de care se deosebesc prin urmatoarele caracteristici;- prezinta clivaj (cuartul nu);- se altereaza, capatand un aspect laptos (prafos); cuartul este rezistent la transformare, mentinandu-si luciul sticlos.

18

PROPRIETATI FIZICE MICROSCOPICE

ProprietatiFELDSPATI ALCALINI FELDSPATI PLAGIOCLAZI

Sanidina Ortoza (ortoclaz) Anortoza Microclin Albit-anortitmonoclinica C2/m triclinica C-1 triclinica C-1 pana la P-1

Unghiuricristalografice

~ 116º ººº

ººº

ººº

Contur frecvent euhedralForme particulare dreptunghi, cu colturile opuse taiate paralelogram, paralelogram cu colturile opuse taiateClivaj perfect {001} si {010};

slab {100}, {110}, si 01}2{perfect {001} si {010}; slab {100}, {110}, 10}1{ ,

{201} si 01}2{

perfect {001}, bun {010}

Macle(fig.5)

Macle simple:Carlsbad, Baveno Manebach

Macla complexa polisintetica albit-periclin= “macla in gratar”

Macle polisintetice:macla albitului; macla periclinuluiMacle complexe: macla albit-Carlsbad

Refringenta

(fig. 3, 11)

Culoare incoloriBirefringenta- fig.11)Extinctie c = 20º

a ~ 6ºc = 13-21ºa = 5-14º

c ~ 20ºa ~ 10ºb ~ 5º’a pe (010) ~ 10-12º

c = 18ºa = 18ºb = 18º’c pe (010)= 14-21º’a pe (010) si (001)= 4-12º

vezi textul explicativ si fig. 4

Alungire optica + +/- - pentru 0-75% An; + pentru 75-100% An(vezi orientari optice)

PAO (010) diferite pozitii perpendicular pe (010) diferite pozitii, perpendicular pe (010) (fig.12)2V 2V = 63-15º 2V = 35-50º 2V = 42-52º 2V = 66-68º (fig.11)Alte observatii prezinta structuri specifice de dezamestec = micropertite

(fig. 10)Cristalele prezinta foarte frecvent zonalitatenormala, inversa sau recurenta (vezi text)

Caracterediagnostice

generale Feldspatii sunt minerale incolore, cu relief slab (pozitiv sau negativ), cu birefringenta scazuta (culori de interferenta de ordinul I: cenusiu-alb)Se deosebesc de cuart prin prezenta clivajului (doua directii principale), prin maclele specifice si prin faptul ca se altereaza foarte usor

de serie Feldspatii alcalini se disting prin relieful negativ, macle simple/”in gratar”, structuri micropertitice Feldspatii plagioclazi se disting prin relieful +/-si prin maclele polisinteticemacle simple, sectiunile (100) dreptunghiulare macle polisintetice in gratar

specifice Se deosebesc intre ei prin unghiurile de extinctie masurate in diferite sectiuni (vezi orientarile optice) Se determinain functie de extinctie, relief sialungire optica (vezi metoda descrisa in text)

19



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

20

FELDSPATOIZI

Feldspatoizii reprezinta o grupa de tectosilicati subsaturati in SiO2, fapt ce are drept

consecinta inexistenta acesteia in asociatia mineralogica specifica feldspatoizilor.

Exemple de formule chimico-structurale deduse din formulele feldspatilor:

K[AlSi3O8] – SiO2 = K[AlSi2O6]feldspat K leucit

4(Na,K) [AlSi3O8] – 2 SiO2 = Na3K[AlSi2O6]feldspat alcalin nefelin

Pentru recunoasterea lor este util de retinut, deci ca nu se asociaza cu nici o forma de

silice. De asemenea se disting prin duritati ridicate (macroscopic) si prin relief negativ

(microscopic) (vezi tabelul proprietatilor fizice.

Fiind minerale formate la temperaturi ridicate si avand structuri afanate, feldspatoizii

se transforma usor la temperaturi si presiuni ridicate.

Ocurenta clasica de feldspatoizi din Romania este Masivul alcalin de la Ditrau.

Contine urmatoarele minerale:

Sodalit – culoare albastra;

Nefelin – cenusiu inchis;

Cancrinit – culoare galbena;

Haüyn – culoare albastra;

Nosean - culoare albastra

21

PROPRIETATI FIZICE

Proprietati LEUCIT SODALIT NOSEAN HAÜYNFormula chimica K[AlSi2O6] Na8[Al6Si6O24]Cl2 Na8[Al6Si6O24]SO4 (Na,Ca)4-8[Al6Si6O24](SO4,S)1-2

Simetrie m3m sau 4/m m43Habitus izometric sau pseudoizometric izometricTracht trapezoedru {211} dodecaedru romboidal {001}Macle: mimetice {110} {111}Forme particulare pseudomorfoze de leucit tetragonal dupa leucit cubic;

cristale sau agregate policristaline izometricede obicei anhedral

Clivaj {110} foarte slab {110} slabCuloare macroscopic alb sau cenusiu roz pal, cenusiu,

galben albastru, verdecenusiu, brun sau albastru alb, cenusiu, verde sau albastru

microscopic incolor incolor, roz pal saualbastru pal

incolor sau albastru incolor sau albastru pal

Luciu sticlosH 51/2-6 51/2 51/2-6G 2.47-2.50 2.27-2.33 2.3-2.4 2.44-2.5Refringenta n = 1.508-1.511 n = 1.483-1.487 n = 1.495 n = 1.496-1.505Birefringenta = 0-0.001 -Alte observatii descompus de HCl rapid gelatinizati de acizi


macroscopic de grupa au duritati ridicate; nu se asociaza cu cuartulspecifice forma cristalelor sau a pseudomorfozelor si ocurenta se deosebesc de ceilalti feldspatoizi prin habitusul izometric;

intre ei se deosebesc mai greu, prin teste chimice; noseanul poate fi brunmicroscopic de grupa relief negativ, nu se asociaza cu cuartul; sufera frecvent transformari (exogene)

specifice maclele mimetice si forma cristalelor/agregatelorpolicristalone de leucit tetragonal

se deosebesc de alti feldspatoizi prin izotropie si prin faptul ca pot fi colorati pal;se deosebesc greu intre ei; in general noseanul este colorat mai intens

22

NEFELIN CANCRINITNa3K[Al4Si4O16] (Na,Ca)7-8[Al6Si6O24](CO3,SO4,Cl)1.5-2·1-5H2O

6 6 2prismatic

prisma hexagonala 0}1{10 ; pinacoid bazal {001}

0}1{10 , 5}6{33 , 2}2{11 lamelare rare

sectiuni hexagonale sau dreptunghice de obicei anhedral

{10-10}, {0001} slab 0}1{10 perfect, {0001} slab

incolor, alb, cenusiu incolor, alb, albastru deschis, albstru-cenusiudeschis, galben de miere, roscat

incolor

sticlos sau gras sticlos51/2-6 5-6

2.56-2.665 2.42-2.51

puternic gelatinizat in acizi gelatinizat in acizi; varietatile bogate

in CO3 face efervescanta cu acizi

culoarea in general mai inchisa decat a feldspatilor;luciul de obicei gras al cristalelor anhedrale

culoarea in general galbuie si efervescenta cu HCl

clivajul longitudinal slab, relieful negativ si birefringentase deosebeste de feldspati prin extinctia dreapta

conturul anhedral, relieful negativ, birefringenta

23



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

24



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

25

NEZOSILICAȚI

SERIA OLIVINEI

(Mg,Fe)2[SiO]4 – mmm

Numele seriei: de la culoarea olive a termenilor comuni.

Denumirea conventionala a termenilor seriei in functie de continutul in fayalit (Fa)1:

0 - 10% Fa – forsterit, 10- 30% Fa – crisolit, 30- 50% Fa – hialosiderit, 50- 70% Fa –

hortonolit, 70- 90% Fa – ferohortonolit, 90-100% Fa –fayalit.


Habitus: prismatic sau tabular;

Tracht: combinatii de forme de pinacoizi {100}, {010}, {001} si prisme {110}, {120},

{021}, {101};

Clivaj: {010} si {100} slab;

Macle: {100}, {011}, {012};

Culoare: de obicei verde-olive; culoarea variaza cu chimismul de la incolor (forsterit) la

brun sau chiar negru (fayalit);

Luciu: sticlos;

H: 61/2-7;

G: 3.202-4.392



Variatia chimismului în seria izomorfa a olivinei determina variatia continua a

proprietatilor optice microscopice de la forsterit la fayalit. Asadar, vom mentiona doar

proprietatile specifice termenilor extremi ca limite de variatie.

Forma: "sâmbure de maslina" din cauza

coroziunii produse de magma; cristalele prezinta deseori

sparturi de contractie;

Clivaj: slab {010} si {100};

Macle: {100}, {011}, {012};

1 Termenii conventionali pentru fazele intermediare sunt discreditati mineralogic, dar se folosesc inca in petrologie.

- culoarea verde-olive pentru olivina comuna- absenta clivajului- se deosebeste de epidot prin absenta clivajului si simetrie

26

Refringenta: : 1.635-1.827; : 1.651-1.869; : 1.670-1.879; sagrinaj stralucitor;

Culoare: incolor - galben pal;

Pleocroism: absent slab: galben pal;

galben-portocaliu;

Birefringenta: : 0.035-0.052;

2V: 82-134;PAO: (001).

Caractere diagnostice

Transformari

a) transformari rezultate din procese magmatice târzii sau din procese metamorfice,

rezultând ortopiroxeni, amfiboli si spineli:

(Mg,Fe)2SiO4 + CaAl2Si2O8 Ca(Mg,Fe)2Al2Si3O12

olivina anortit granat

2(Mg,Fe)2SiO4 + CaAl2Si2O8 Ca(Mg,Fe)Si2O6 + 2(Mg,Fe)SiO3 + (Mg,Fe)Al2O4

olivina anortit diopsid ortopiroxen spinel

(Mg,Fe)2SiO4 + SiO2 (aq) (Mg,Fe)SiO3

olivina ortopiroxen

Aceste minerale apar sub forma unor coroane sau borduri ale cristalelor de olivina.

b) transformari sub actiunea unor solutii hidrotermale = serpentinizarea olivinei

3Mg2SiO4 + H2O + SiO2 (aq) 2Mg3Si2O5(OH)4

olivina serpentina

2Mg3Si2O5(OH)4 + 3CO2Mg3Si4O10(OH)2 + 3MgCO3 + 3H2O

serpentina talc magnezit

c) transformari exogene ale olivinelor bogate în Fe:

- iddingstit - asociatie de goethit, SiO2 amorf, MgO amorf de culoare brun-roscata, cu relief

pronuntat - puternic pozitiv si birefringenta ridicata;

- bowlingit - asociatie de minerale serpentinice, clorite, nontronit, saponit, vermiculit de

culoare verde, cu relief negativ - pronuntat pozitiv si birefringenta moderata;

- clorofeit - o substanta de culoare portocaliu deschis sau verde închis, izotropa, cu relief

negativ - pronuntat pozitiv.

- formele in general rotunjite- sagrinajul stralucitor- relieful- birefringenta- Se deosebeste de apatit prin birefringenta mai ridicata

27

Variatia proprietatilor fizice cu chimismul:D – greutatea specifica; - birefringenta; - indicii de refractie

28



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

29

GRUPA GRANATILOR

X3+2+Y2

3+[SiO4]3 – m3m

- se constituie în 2 serii distincte: 1. seria granatilor de Al (pir-al-sp-ite) (Y=Al):

Mg3Al2[SiO4]3 - pirop

Fe3Al2[SiO4]3 - almandin

Mn3Al2[SiO4]3 - spessartin

2. seria granatilor de Ca (u-gr-and-ite) (X=Ca):

Ca3Al2[SiO4]3 - grossular

Ca3Fe2[SiO4]3 - andradit

Ca3Cr2[SiO4]3 - uvarovit

- solutii solide totale sau partiale.

Numele: granat - ? "granatus" (lat.)=rodie;

almandin – ? derivatie a numelui localitatii Alabanda (Asia Mica) unde a fost descris);

andradit – numele mineralogului portughez J.B. d'Andrada care a descris o varietate de

andradit;

uvarovit – numele Presedintelui Academiei din St.Petersburg;

grossular – numele stiintific al agrisei (Grossularia);

pirop – "pyropos" (gr.)=ca focul; spessartin – numele localitatii Spessart (NV Bavariei).


habitus: izometric;

tracht: dodecaedru romboidal {011}, trapezoedru {211}; combinatii între ele;

clivaj: absent;

macle: sectoriale;

culoare: piralspitele-tonuri de rosu, brun, ugranditele-tonuri de galben, verde;

luciu: sticlos pe fete, gras în spartura;

H: 6-71/2;

G: 3.90-4.318.


- habitusul si trachtul- absenta clivajului- duritatea ridicata- culoarea- luciul gras in spartura

Forme cristalograficeale granatilor:

dodecaedru romboidal{011};

trapezoedru {211}

30

Variatia greutatii specifice (D), a indicelui de refractie (n) sia parametrului celulei elementare cu chimismul in grupa granatilor


forme: izometrice, cu contur în general anhedral;

clivaj: sparturi;

refringenta: n: 1.714-1.887;

culoare: incolori pâna la roz, galben sau brun;

incluziuni: frecvente de cuart, sillimanit, muscovit etc.;

macle: sectoriale;

anomalii optice: anizotropie la varietatile cu simetrie rombica;

zonalitate: frecventa.


- formele izometrice ale cristalelor- sparturile- relieful- izotropia- prezenta incluziunilor minerale

31



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

32

GRUPA SILICATILOR DE ALUMINIU

Al2O[SiO4]- cuprinde 3 modificatii polimorfe: sillimanit – mmm (grup spatial Pbnm)

andaluzit - mmm (grup spatial Pnnm)kyanit (disten) - 1

SillimanitAl2O[SiO4]- mmm

Numele: numele profesorului american Benjamin Silliman


Habitus: acicular, fibros, lung prismatic dupa axul c;

Tracht: prisma {110}, pinacoid {010}, {001};

Macle: rare;

Forma concresterilor minerale: mase aciculare sau fibroase, uneori in concrestere radiara;

Clivaj: {010} bun;

Culoare: de obicei incolor sau alb, dar si galben, brun, cenusiu, verde, verde-albastrui;

Luciu: sticlos, sidefos la varietatile fibroase;

H: 61/2 -71/2;

G: 3.23-3.27;

Alte proprietati: insolubil in acizi.



Contur: in general subhedral;

Forme particulare: aciculare; concresteri “in snopi”;

Clivaj: {010} bun;

Macle: rare;

Refringenta:

Culoare si pleocroism: incolor;

Birefringenta:

Pozitia planului axelor optice: (010);

2V: 21-30º.


- habitusul si forma concresterilor- culoarea in general deschisa- luciul- ocurenta in roci metamorfice

- formele aciculare si concresterea "in snopi"- incolor- relieful- birefringenta

33

AndaluzitAl2O[SiO4]- mmm


Habitus: prismatic;

Tracht: prisma {110}, {011}; pinacoid {001}; sectiunea transversala rombica, cu ungiul dintre fete

89º12’;

Macle: rare dupa {101};

Forma concresterilor minerale: cristale izolate in masa rocilor;

Clivaj: bun {110} cu unghiul 89º12’, slab {100};

Culoare: roz, roscat, cenusiu, violet, galben, verde sau negru; varietatile cu incluziuni carbunoase orientate

cristalografic se numesc chiastolit;

Luciu: sticlos, uneori mat;

H: 61/2-71/2;

G: 3.13-3.16;

Alte proprietati: insolubil in acizi.



Contur: deseori subhedral;

Forme particulare: sectiunile transversale rombice cu unghiuri de 89º12'

(rare); sectiunile longitudinale aproximativ dreptunghiulare;

Clivaj: bun {110} cu unghiul 89º12’, slab {100};

Macle: rare {101};

Refringenta:

Culoare si pleocroism: de obicei incolor; varietati de culoare verde sau roz;

Birefringenta:

Pozitia planului axelor optice: (010);

2V: 73-86º;

Alte observatii: frecvent incluziuni carbunoase, opace.


- habitusul prismatic si sectiunea transversala ~ tetragonala- unghiul de clivaj ~90o

- culoarea in general inchisa- ocurenta in roci metamorfice- se deosebeste de staurolit prin clivaj si sectiunea transversala

- clivajul- relieful- incluziunile carbunoase- birefringenta- extinctia dreapta- se deosebeste de zoizit prin relief si birefringenta

34

Disten (Kyanit)Al2O[SiO4]-1

º’30”; º’; =105º44’30”

Numele: "dystenos" (gr.)=dublu rezistent (aminteste de anizotropia duritatii);"kyanos" (gr.)=albastru.


Habitus: prismatic dupa axul c, deseori cu trecere spre un habitus tabular;

Tracht: dominat de formele de pinacoid {100}, {010} si {001};

Macle: lamelare in sectiunile {100}, cu axul perpendicular pe (100) sau paralel cu y sau z; polisintetice de

presiune in sectiunile {001};

Forma concresterilor minerale: agregate lamelare cu cristale deformate (curbate);

Clivaj: perfect {100}, bun {010}, slab {001};

Culoare: albastru, alb, cenusiu, verde, galben, roz, negru;

Luciu: sticlos, sidefos pe fetele de clivaj;

H: 51/2-7; o anizotropie puternica a duritatii;

G: 3.53-3.65;

Alte proprietati: greu solubil in HF.



Contur: deseori subhedral;

Forme particulare: alungite;

Clivaj: perfect {100}, bun {010}, slab {001};

Macle: lamelare in sectiunile {100}, cu axul perpendicular pe (100) sau paralel cu y sau z; polisintetice de

presiune in sectiunile {001};

Refringenta

Culoare si pleocroism: incolor pana la albastru pal;

Birefringenta:

Extinctie:’:z pe (100)=27-32º, pe (010)=5-8º; ’:x pe (001)=0-3º;

Pozitia planului axelor optice: perpendicular pe (100);

2V: 82-83º.


- habitusul in general intermediar intre prismatic sitabular- cristale frecvent deformate- culoarea cel mai comun albastra- clivajul dupa formele de pinacoid triclinic- ocurenta in roci metamorfice

- relieful- clivajul- extinctia inclinata in orice sectiune- se deosebeste de clinopiroxeni prin birefringenta scazutasi prin unghiurile de clivaj diferite de 90o

35



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

36

STAUROLIT

(Fe2+,Mg)2(Al,Fe3+)9O6[SiO4]4(O,OH)2 - 2/mß=90±3' (pseudorombic)

Numele: "stavros" (gr.)=cruce (amintind de macle).



Tracht: pseudoprismatic: dom {110}, }011{ cu (110)^ }011{ =5026'; pinacoid bazal {001};

Clivaj: slab (010);

Macle: în cruce: {031} - 2 indivizi care fac un unghi de 90; {231} - 2 indivizi care fac un unghi de 60;

Culoare: brun închis;

Luciu: sticlos pe fete, rasinos în spartura;

H: 71/2;

G: 3.74-3.83.



Contur: în general anhedral;

Clivaj: slab {010} (sparturi);

Refringenta:

Culoare si pleocroism: -incolor, -galben pal, -galben auriu;

Macle: în cruce: {031} - 2 indivizi care fac un unghi de 90; {231} - 2 indivizi care

fac un unghi de 60;

Birefringenta: =0.012-0.014;

2V: 82-90;

PAO: (100).


- habitusul scurt prismatic- sectiunea transversala pseudohexagonala)- clivajul longitudinal slab (sparturi)- culoarea in general inchisa- ocurenta in roci metamorfice- se deosebeste de andaluzit prin forma sectiunii transversale si prin clivaj- se deosebeste de turmalina prin simetria sectiunii transversale si prinorientarea clivajului

- culoarea galbena- sparturile (clivajul slab)- birefringenta scazuta-se poate confunda cu alte minerale de culoare galbena:

-vezuvian: birefringenta mai scazuta si de obicei anomala;-fayalit: birefringenta si refringenta mai ridicate si semn optic negativ.

37



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

38

SFEN (TITANIT)CaTi3+[SiO4](O,OH,F) - 2/m;

ß=11943'

Numele: "sphenos" (gr.)=pana de despicat lemne, de la unghiurile ascutite dintre fete.


Habitus: tabular {101};

Tracht: forme specifice de pana (de despicat lemne) compuse din prisme {111}, }111{ , pinacoizi {001},

{100};

Clivaj: bun {110};

Macle: simple {100}, lamelare {221};

Culoare: de obicei brun, rar incolor, cenusiu sau galben;

luciu: adamantin;

H:5;

G: 3.45-3.55.



Contur: deseori euhedral sau subhedral;

Forma: sectiuni transversale prin cristalele în forma de pana, cu forme pseudorombice sau

pseudohexagonale, uneori foarte alungite;

Clivaj: bun {110}; se observa aproape totdeauna;

Macle: simple {100}, lamelare {221};

Refringenta: :1.843-1.950; ß:1.870-2.034; :1.943-2.110;

Culoare si pleocroism: incolor, galben sau brun-deschis; varietatile colorate prezinta un pleocroism slab:

-galben pal, ß-galben-brun, -brun-portocaliu;

Birefringenta: 0.100-0.192;

2V: 17-40;

PAO: (010)


- trachtul (forma de pana)- culoarea de obicei bruna- luciul adamanatin

- relieful si sagrinajul puternic- birefringenta ridicata- forma sectiunii cristelor- clivajul vizibil in unele sectiuni

39



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

40

-zoizit zoizit

NEZO-SOROSILICAȚI

ZOIZITCa2Al3O[Si2O7][SiO4]OH - mmm


Habitus: prismatic, alungit dupa axul y;

Tracht: prisme rombice {101}, {210} si pinacoizi {100}, {010} si {001;

Clivaj: perfect {100}, slab {001};

Macle: nu exista;

Culoare: de obicei cenusiu; varietatea roz se numeste thulit;

Luciu: sidefos pe fete, sticlos în spartura;

H: 6;

G: 3.15-3.365.



Forma: cristale alungite dupa directia axului b;

Clivaj: perfect {100}, slab {001};

Refringenta: 1,685-1,704;1,688-1,710; 1,697-1,725

Culoare si pleocroism: incolor; varietatea thulit pleocroica: -roz deschis, ß-aproape incolor; -galben pal

sau -roz închis, -roz stralucitor, -galben;

Birefringenta: =0.004-0.008; poate prezenta culori de interferenta albastre anomale;

2V: 0-60;

PAO: (100) la -zoizit; (010) la -zoizit.


- greu de identificat in absenta unor forme cristalografice specifice- asociatia cu epidot si clinozoizit si alte minerale de Ca

- culorile anomale de interferenta (nu apar in toate situatiile)- sagrinagul caracteristic- clivajul- asociatia cu epidot si clinozoizit- se deosebeste de clinozoizit prin extinctia dreapta in orice sectiune , iar deandaluzit prin relieful mai ridicat (sagrinaj mai pronuntat) ±anomaliile debirefringenta

41

GRUPA EPIDOTULUI

Contine minerale cu structuri si chimism asemanatoare, 2/m:clinozoizit Ca2Al3O[Si2O7][SiO4]OH = 11527'epidot Ca2Al2Fe3+O[Si2O7][SiO4]OH = 11524'piemontit Ca2Al2Mn3+O[Si2O7][SiO4]OH = 11542'Substitutia Al de catre Fe3+ sau Mn3+ este limitata la raportul 3:


Proprietati clinozoizit epidot

Habitus prismatic, alungit dupa axul y

Tracht combinatii de pinacoizi {001}, {010} si {100} si prisme {011}, {102} si {111}

Clivaj perfect {001}

Macle {100} lamelare, rare

Culoare incolor, cenusiu sau galben galben pâna la verde

Luciu sticlos

H 61/2 6

G 3.21-3.38 3.38-3.49

Diagnostic Greu de identificat in absenta unorforme cristalografice specifice

Asociatia cu epidot si zoizit

Culoarea

Se deosebeste de olivina prin habitus,clivaj si asociatia zoizit si clinozoizit

Chimismul mineralelor din grupa epidotului

42


Proprietati clinozoizit epidot

forma se întâlnesc frecvent cristale cu forma deparalelogram

clivaj perfect {001}

macle {100} lamelare, rare

refringenta 1.670-1.715;1.674-1.725;1.690-1.734

1.715-1.751;1.725-1.784;1.734-1.797

culoare sipleocroism

incolor -incolor, galben pal,verde pal,-galben-verzui,-verde-galbui

birefringenta

0.005-0.015;prezinta cel maiadesesa culori de

interferenta anomalealbastre

0.015-0.049

2V 14-90 90-116

PAO (010)

zonalitate frecventa

Diagnostic - sagrinajulcaracteristic

- (culorile anomale deinterferenta)

- asociatia cu epidot

- tenta galben-verzuie aculorii

- relieful puternic +

- birefringenta ridicata

- asociatia cu clinozoizit

asociatia cu zoizit

clinozoizit epidot

43

Variatia greutatii specifice (D), a birefringentei ()si a indicilor de refractie ( cu chimismul

in grupa epidotului

44



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

45

CICLOSILICAȚI

TURMALINA

Na(Mg,Fe2+,Mn,Li,Al,Fe3+)3Al6[Si6O18](BO3)3(OH,F)4 3mMg si Fe se substituie în proportii nelimitate; Mn poate substitui Fe în anumite proportii; Al poate fi

substituit partial de Fe3+; Na poate fi substituit de Ca; Li este aproape totdeauna prezent. Se mai remarcaprezenta gruparii anionice suplimentare BO3.

Varietatile principale de turmalina sunt: dravit NaMg3Al6[Si6O18](BO3)3(OH,F)4

schörl Na(Fe,Mn)3Al6[Si6O18](BO3)3(OH,F)4

elbait Na(Li,Al)3Al6[Si6O18](BO3)3(OH,F)4



Tracht: combinatii de prisma hexagonala }0211{ , prisma trigonala }0101{ , piramide trigonale superioare

}1110{ , }1220{ si inferioare }1101{ , }1210{ ; fetele de prisma sunt striate longitudinal;

clivaj: slab }0211{ si }1110{ ;

Macle: rare dupa }1110{ si }1440{ ;

Culoare: foarte variata, în functie de chimism:

schörl - de obicei negru,

elbait - albastru, verde, galben, rosu sau incolor,

dravit - brun sau negru;

Luciu: sticlos;

H: 7;

G: dravit 3.03-3.15, schörl 3.10-3.25, elbait 3.03-3.10;


Forme cristalografice deturmalina

Variatia greutatii specifice in relatie cu numarulde ioni (Fe2++Fe3++Mn) raportat la 31(O,OH,F)

- sectiunea transversala trigonala si feteleterminale- striatiile longitudinale pe fetele de prisma- clivajul slab aproximativ transversal- pentru turmalina comuna culoarea neagra- se deosebeste de staurolit prin clivaj si prin

simetria sectiunii transversale

46


Contur: anhedral;

Forma: apar uneori sectiuni transversale cu forma aproximativ triunghiulara;

Clivaj: slab }0211{ si }1110{ ; (sparturi);

Macle: rare dupa }1110{ si }1440{ ;

Proprietati DRAVIT SCHÖRL ELBAIT

refringenta 1.610-1.632 1.625-1.650 1.615-1.630

1.635-1.661 1.655-1.675 1.640-1.655

culoare si pleocroism incolor sau galben galben sau albastru incolor

Schema de absrbtie este totdeauna >

birefringenta 0.021-0.026 0.025-0.035 0.017-0.024

la varietatile colorate, culorile de interferenta sunt influentate de culoarea mineralului

* denumiri discreditate mineralogic, dar inca utilizate in petrologie.


- conturul anhedral- sparturile (clivajul slab)- pleocroismul puternic, cu schema de absorbtie >- relieful in general pronuntat +- culorile de interferenta de obicei influentate de culoare

Variatia proprietatilor optice specifice in relatie cunumarul de ioni (Fe2++Fe3++Mn) raportat la 31(O,OH,F)

47



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

48

FILOSILICAȚI

GRUPA MICELOR

Formula generala: XY2-3[(Si,Al)4O10](OH,F)2

Simetrie: m, 2/m;Minerale importante:

Muscovit KAl2[AlSi3O10](OH,F)2 2/m;Paragonit NaAl2[AlSi3O10](OH,F)2 2/m;Margarit CaAl2[Al2Si2O10](OH)2 2/m;Clintonit-Xantofilit Ca(Mg4,5Al1,5[Al5,5Si2,5O20](OH)4 m, 2/m;Lepidolit K(Li2-1,5Al1-1,5[Al0-1Si4-3O10](OH,F)2 m, 2/m;Zinnwaldit K(Fe2+

0,5-1Li1.5-1Al)(Al0,5-1Si3,5-3)O10(F,OH)2 m;Flogopit K(Mg,Fe2+)3[AlSi3O10](OH,F)2 m;Biotit K(Mg,Fe2+)3-2(Fe3+,Al,Ti)0-1[Al1-1,5Si3-2O10]O0-1(OH,F)2-1 m.

Chimismul acestor minerale este complicat de solutiile solide care exista intrecomponentii puri.

Avand in vedere structurile lor asemanatoare, micele prezinta o serie de proprietati fizicecomune. Se vor mentiona in primul rand proprietatile fizice comune intregii grupe si se vaparticulariza pentru fiecare mineral/serie in parte in tabelul anexat.

PROPRIETATI FIZICE GENERALE

Macroscopice

Habitus: foios;

Tracht: pseudohexagonal, compus din pinacoid {001} si {010}, prisma/dom {110};

Macle: dupa (001) cu axul [310];

Forma concresterilor minerale: de obicei foioase;

Clivaj: {001} perfect;

Culoare: variaza cu chimismul;

Luciu: sidefos pe fetele de clivaj;

H: 2-41/2;

G: 2,76-3,2; variaza cu chimismul;

Alte proprietati: foitele de clivaj sunt foarte elastice.

Caractere diagnostice:- habitusul foios;- trachtul pseudohexagonal;- clivajul perfect dupa (001)- se deosebesc greu intre ele

49

Microscopice

Contur: de obicei subhedral;

Forme particulare: sectiuni transversale alungite;


Refringenta: relief in general slab pana la pronuntat pozitiv; lepidolitul, flogopitul si zinnwalditul

au si relief negativ;

Culoare si pleocroism: majoritatea micelor sunt incolore sau colorate pal; biotitul este intens

colorat si prezinta pleocroism puternic;

Birefringenta: variabila (vezi tabel);

Extinctie: ungiuri mici- 0-13º; dispersie puternica a extinctiei (nu sting complet);

Alungire optica: pozitiva;

PAO: (010) sau (100) (vezi tabel);

2V: vezi tabel; toate micele sunt biax negative (2V<90º)


- forma sectiunilor transversale- clivajul- relieful-dispersia extinciei-cu exceptia biotitului, micele se deosebesc destul de greuintre ele

50

Orientari optice

Muscovit

Paragonit

Margarit

a) Clintonit; b) Xantofilit

Lepidolit Zinnwaldit

FlogopitBiotit

51

Proprietatile fizice microscopice ale micelor

Proprietati Muscovit Paragonit Margarit Clintonit-xantofilitFormula chimica KAl2[AlSi3O10](OH,F)2 NaAl2[AlSi3O10](OH,F)2 CaAl2[Al2Si2O10](OH)2 Ca(Mg4,5Al1,5)[Al5,5Si2,5O20](OH)4

Grup punctual 2/m 2/m, mUnghiul 95º30’ 95º 95º clintonit 95º; xantofilit 100º05’Macle dupa (001), cu axul [310] - dupa (001), cu axul [310]Culoare macroscopic incolor sau colorat pal in

verde, rosu sau brunincolor sau galben pal roz-verzui, galben pal, verde pal incolor, galben, verde, brun-roscat

microscopic incolor sau colorat pal;pleocroism slab

incolor incolor sau colorat pal; pleocroism slab

Duritate 21/2-3 21/2 31/2-41/2 31/2

Greutate specifica 2,76-3 2,85 3-3,2 3-3,1Refringenta

1,552-1.5701,582-1,6191,588-1,624

1,564-1,5801,594-1,6091,600-1,609

1,595-1,6381,625-1,6481,627-1,650

1,643-1,6481,655-1,6621,655-1,663

Birefringenta 0,036-0,054 0,028-0,036 0.010-0,032 0,012Extinctie c=0-3º; a=0º30’-2º c =0-5º c=11-13º; a=6-8º c - clintonit 5º; xantofilit 10ºPAO (010) (100) (100) clintonit (100); xantofilit (010)2V 2V: 35-50º 2V: 40-50º 2V: 26-67º 2Vclintonit 32º; xantofilit 0-23º;Carcaterediagnostice

macroscopic incolori sau slab colorati;microscopic incolori sau

culori de interferentade ordinul II-III

culori de interferenta de ordinul I-II culori de interferenta de ordinul I

extinctie 0-3º extinctie 0-5º extinctie 6-13º; cea mai mare extinctie 5-10º

52

Proprietatile fizice microscopice ale micelor

Lepidolit Zinnwaldit Flogopit BiotitK(Li2-1,5Al1-1,5[Al0-1Si4-3O10](OH,F)2 K(Fe2+

0,5-1Li1.5-1Al)(Al0,5-1Si3,5-3)O10(F,OH)2 K(Mg,Fe2+)3[AlSi3O10](OH)2 K(Mg,Fe2+)3-2(Fe3+,Al,Ti)0-1[Al1-1,5Si3-2O10]O0-1(OH,F)2-1

2/m, m, (32) m100 sau 98º 100º

rare dupa (001), cu axul [310] dupa (001), cu axul [310]incolor, roz sau rosu brun-cenusiu, brun-galbui, violet pal incolor, brun-galbui, verde,

brun-roscat, brun inchisnegru, brun inchis, brun-roscat sau verde

incolor incolor sau brun deschis; incolor, galben pal sau verde pal galben, brun sau verde;puternic pleocroic; absorbtia maxima dupa

21/2-4 3 2-3 21/2-32,8-2,9 2,9-3 2,76-2,90 2,7-3,4

1,524-1,5481,543-1,5851,545-1,566

1,535-1,5581,570-1,5891,572-1,590

1,522-1,5681,548-1,6091,549-1,613

1,571-1,6161,609-1,6511,610-1,697

0,018-0.038 0.030-0.035 0,027-0,045 0,039-0,081; culori de interferenta mascatec=3-7º; a=0-7º c=8-10º; a=0-2º c=5-10º; a=0-5º c=1-10º; a=0-9º

(010)2V0-63º 2Vº 2Vº 2Vº

greu de deosebit intre ei colorat foarte puternicslab colorati culoarea si pleocroismul

culorile de interferenta de ordin II-IVpot avea relief negativ

extinctie 0-7º extinctie 0-10º

53



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

54

GRUPA CLORITELOR

Formula generala: (Mg,Al,Fe)3[(Si,Al)2O5](OH)4;Simetrie: cel mai frecvent 2/m;Minerale:

- clorite normale (ortoclorite): pennin-clinoclor, crompennin; proclorit; delessit; chamosit;- semiclorite: amezit.


Habitus: foios;

Tracht: pseudohexagonal, compus din pinacoid {001}, {010} si prisma {110};


Forma concresterilor minerale: microcristaline;


Culoare:verde, alb, galben, roz, brun;

Luciu: sticlos sau pamantos (in concresteri microcristaline);

H: 2-3;

G: 2,6-3,3;

Alte proprietati:foitele de clivaj casante.



Contur: subhedral sau anhedral;

Forme particulare:sectiuni transversale alungite, uneori deformate;



Refringenta: relief slabpronuntat pozitiv;

Culoare si pleocroism: incolorecolorate in diferite nuante;

Birefringenta: culori de interferenta anormale (brun, violet sau albastru inchis); valori foarte mici

ale birefringentei (este frecventa birefringenta 0);

Extinctie: unghiuri mici 0-20o;

Pozitia planului axelor optice: (010) sau (100);

2V: deseori ~0º (uniax);


- culoarea cel mai frecvent verde- clivajul perfect {001}- casanta foitelor de clivaj

- clivajul perfect {001}- birefringenta foarte scazuta- culorile de interferenta anormale- relieful

55

Tabel cu unele proprietati optice ale cloritelorrefringenta culoare si

pleocroismbirefringenta

extinctiealungireoptica

PAO 2V

Pennin -clinoclor

1,569-1,585

1,571-1,586 1,571-1,596incolor,

galben pal;verde pal 0,000-0,011

c=2-7ºa=0-2º30’

+/-(010)

2V: 0-60ºCrompenin

1,585 1,586 1,596roz, violet,

visiniuc=5-7ºa=0-2º

Proclorit 1,590-1,642

1,600-1,648 1,620-1,648verde-galbui

0,000-0,010c=5-7ºa=0-2º

~0º

Delessit 1,595 1,599 1,599 0,000-0,004c=5-7ºa=0-2º

- 2V:0-20º

Chamosit 1,64-1,66 1,64-1,67 1,65-1,67 verde-brun 0,007-0,014 ~0º + (100) ~0º

Amezit 1,588-1,597

1,597-1,600 1,611-1,615 verde pal 0.010-0,018c=0-20ºa=0-20º

- (010) 0-30º

Orientari optice

Pennin-clinoclor:a) modificatia biax negativa; b) modificatia biax pozitiva

Crompennin:a) modificatia biax pozitiva; b) modificatia biax negativa

ProcloritDelessit

56



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

57

GRUPA MINERALELOR SERPENTINICE

Formula chimica: Mg3[Si2O5](OH)4

Minerale:- crisotil grup punctual ?; prezinta mai multe modificatii, cele mai importante fiindcele monoclinice si cele fibroase (cilindrice);- lizardit m;- antigorit m.Unghiul este la ambele modificatii monoclinice 90 sau ~93ºPrincipalul mod de formare a mineralelor serpentinice il constituie transformarea olivinei si

a piroxenilor de Mg cu care sunt deci frecvent asociate.

Proprietati fizice macroscopiceAntigorit Lizardit Crisotil

Habitus foios fibros (asbest)Tracht pseudohexagonal: ponacoid {001} si {010}; prisma {110} cristale prismatice sau

cilindriceMacle - rareForma concresterilorminerale

mase foioase mase fibroase

Clivaj perfect (001) fibros (paralel cu axul a)Culoare verde, albastru-verde, alb verde, alb galben, alb, cenusiu, verdeLuciu gras (de sarpe) sidefosH 21/2-3

1/2 21/2

G 2,6 ~2,55Alte proprietati atacati de acizi, mai ales crisotilulAsociatii minerale olivina, piroxeni de Mg , talcCaracterediagnostice

luciul; duritatea; asociatia mineralogica

Proprietati fizice microscopiceProprietati Antigorit Lizardit Crisotil

Contur in general anhedral, uneori subhedralForme particulare sectiuni transversale alungite cristale fibroaseClivaj perfect {001} longitudinal (paralel cu axul a)Refringenta

Culoare sipleocroism

incolor sau verde pal

Birefringenta- Extinctie ~0º * 0º la modificatiile cilindrice

* 2-7º la modificatiile monoclinice (c)Alungire optica + +/- (vezi orientarile optice)PAO (010) * paralel cu axul a la modofocatiile cilindrice

* (010) la modificatiile monoclinice2V 2V 27-60º ~0º La modificatiile monoclinice:

2V=30-35º (alungire -)2V=10-90º (alungire +)

Alte observatii Mineralele serpentinice se dispun ca o retea in jurul cristalelorde olivina si piroxen pe seama carora se formeaza


se deosebesc prin birefringenta cristale fibroaseSe deosebesc de alte minerale prin relieful negativ, forma agregatelor

cristaline (retea) si asociatia cu olivina si piroxeni de Mg

58

Orientari optice

Antigorit Lizardit

Crisotil

Modificatiile monoclinice:a) modificatia cu alungire optica negativa; b) modificatia cu alungire optica pozitiva

Modificatiile cilindricea) modificatia cu alungire optica pozitiva; b) modificatia cu alungire optica negativa

59



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

60

INOSILICAȚI

PIROXENII

Formula generala M2M1[(Si,Al)2O6](M1si M2 – pozitiile cationice din structura)

Simetrie

Se clasifica in doua grupe, dupa sistemul de cristalizare:a) piroxeni rombici (ortopiroxeni) grupul punctual 2/m 2/m 2/m- cuprinde seria enstatit-ferosilit (Mg,Fe)[SiO3]b) piroxeni monoclinici (clinopiroxeni) grupul punctual 2/m- cuprinde toti ceilalti piroxeni.

Chimism

In functie de cationii care ocupa

pozitiile structurale mentionate, se disting cateva

serii mai importante:

Piroxeni de Mg si Fe (seria enstatit-ferosilit) –

singura cu simetrie rombica

M2=M1=Mg Enstatit

Mg2[Si2O6] Pbca

M2=M1=Fe2+ Ferrosilit

Fe2[Si2O6] Pbca

Piroxeni de Ca

Seria diopsid – hedembergit

Ca(Mg,Fe2+)[Si2O6]

M2=Ca, M1=Mg Diopsid

CaMg[Si2O6] C2/c

M1=Fe2+ Hedenbergit

CaFe[Si2O6] C2/c

M1=Mn Johannsenit

CaMn[Si2O6] C2/c

Piroxeni alcalini

M2=Li; M1=Al Spodumen LiAl[Si2O6] C2/c

Structura piroxenilor

61

M2=Na, M1=Al Jadeit NaAl[Si2O6] C2/c

M1=Fe3+ Egirin NaFe3+[Si2O6] C2/c

Solutii solide

Augit (Ca,Na)(Mg,Fe2+,Fe3+,Ti4+,Al)[(Si,Al)2O6] C2/c

Pigeonit (Mg,Fe2+,Ca)(Mg,Fe2+)[Si2O6] P21/c

Omfacit (Ca,Na)(Mg,Fe2+,Fe3+,Al)[Si2O6]

Fassait Ca(Mg,Fe3+,Al)[(Si,Al)2O6]

Proprietati fizice macroscopice comune

Similitudinile structurale determina, in grupa piroxenilor, un

ansamblu de proprietati fizice comune si distinctive:

- habitus prismatic sau scurt prismatic;

- tracht dominat de {100}, {010} si {110};

- forme ale sectiunilor transversale si longitudinale

caracteristice (fig. 1 si 2);

- clivaj {110} bun (doua directii de clivaj ce fac intre ele un

unghi de aproximativ 90°, fig.2);

- duritati mari, intre 5 si 7.

Proprietatile fizice macroscopice si microscopice, precum si

transformarile si asociatiile mineralogice frecvente ale piroxenilor sunt

prezentate in tabelul anexat.

Sectiune transversalacaracteristica piroxenilor

Sectiuni caracteristicepiroxenilor

62

PROPRIETATI FIZICE MICROSCOPICE

Contur: frecvent idiomorf, mai ales in cazul sectiunilor transversale;

Forme particulare: sectiunile longitudinale au forma prismatica; sectiunile transversale au forma

pseudopatratica sau octogonala;

Clivaj: {110} bun, cu unghiul dintre plane de aproximativ 90°;

{100} si {010} slab la cei mai multi dintre piroxeni;

Macle: {100} lamelare;

Refringenta: indicii de reftactie variaza intre 1.651-1.836

Culoare si pleocroism: variaza cu chimismul (vezi tabelul proprietatilor fizice):

- termenii care contin cromofori (Fe, Ti, Mn) – sunt colorati;

- varietatile cu Ca, Mg, Li, Al, Na incolore sau colorate.

Birefringenta: variaza cu chimismul (culori de interferenta ord. I-IV);

Extinctia: - foarte importanta in determinarea piroxenilor:

a) Diferenta ortopiroxeni – clinopiroxeni

- ortopiroxeni – extinctie dreapta (unghi 0°);

- clinopiroxeni – extinctie dreapta si inclinata.

b) Diferentierea piroxenilor dupa unghiul maxim de extinctie masurat in sectiunea (010)

(sectiunea de birefringenta maxima). In aceasta sectiune se observa o variatie relativ

regulata a unghiului c˄γ cu chimismul, pentru fiecare serie de piroxeni (fig.1).

Alungirea optica variabila, importanta pentru determinare (vezi tabelul proprietatilor fizice

microscopice);

Pozitia planului axelor optice (PAO): (010);

2V: variaza cu chimismul (vezi diagramele);

Zonalitatea: frecventa;

Alte observatii: mineralele secundare formate pe seama piroxenilor, precum si asociatia

mineralogica a unei sectiuni, dau informatii despre compozitia chimica a acestora.


Clivajul, habitusul si formele sectiunilor transversale deosebesc

piroxenii de alte minerale, atat macroscopic cat si microscopic.

Extinctia si alungirea optica, completate si cu alte proprietati

deosebesc piroxenii intre ei.

63

Fig.1. Variatia unghiului de extincie masurat in sectiunea (010) la piroxeni

64

ORIENTARI OPTICE SI DIAGRAME DE VARIATIE A PROPRIETATILOR FIZICE

Ortopiroxeni ^c sau ^c

Variatia orientarii PAO cu cresterea continutuluiin Fe2+

Enstatit (Ferosilit)

DIOPSID-HEDENBERGIT

AUGIT-FEROAUGIT

Spodumen

Titan-Augit

65

ORIENTARI OPTICE SI DIAGRAME DE VARIATIE A PROPRIETATILOR FIZICE(continuare)

Jadeit

Egirin Egirin-Augit

66

ORTOPIROXENI CLINOPIROXENI

mmm 2/m

Enstatit-(Ferosilit) Pigeonit Diopsid-HedenbergitAugit-Feroaugit

Formula chimica (Mg,Fe2+)2[Si2O6] (Mg,Fe2+,Ca)2[Si2O6] (Ca,Mg,Fe2+)(Mg,Fe2+,Al)[(Si,Al)2O6]

Unghiul 90o 108o33' 105o45'Habitus prismatic scurt-lung prismatic

Trachtpinacoizi {100},{001},{010} prisme {110} si {11l} pinacoizi {100},{010},{001}

prisme {210} si {h0l} pinacoizi {100},{001},{010} prisme {110},{hkl}

Macle{100} lamelare;

{100}, {001} simple sau lamelare{100},{001} simple si lamelare

{011},{023} simple {101},{1-22} simpleClivaj {210} bun, {100}, {010} slab {110} bun, {100} slab {110} bun, {100},{010} slab

Culoare

macroscopic de la incolor pâna la verde, brun, negru brun, verde-brun, negru alb,slab colorat,verde,brun,negru

microscopic

incolor la verzui sau roscat: incolor la verde-brun pal, verde-galbui: incolor la tonuri de verde:

brun-roscat pal, roz, incolor, verde pal, verde-galbui, brun : verde-albastrui pal, verde pal,: verde-galbui pal, ocru, : brun pal, verde-brun pal, roz-brun, brun verde-galbui pal, verde-albastrui,verde pal, brun-galbui pal verde pal, verde-cenusiu incolor, verde pal, galben pal verde-olive, verde-cenusiu, verde-albastrui, albastru-verzui

Luciu sticlos, sidefos sticlos sticlos - sidefosH 5-6 6 51/2 - 7G 3.30-3.98 3.30-3.46 3.25-3.62

Refringenta 1.657-1.766 1.682-1.722 1.665-1.743 1.659-1.770 1.684-1.722 1.672-1.750

1.665-1.788 1.705-1.751 1.694-1.772Birefringenta : 0.008-0.022 0.023-0.029 0.031-0.024PAO (010) (010) sau perpendicular pe (010) (010)2V vezi diagrama de variatie 0-35o 42-70o

Asociatii frecvente roci magmatice: olivina, augit, roci vulcanice: olivina, augit, roci metamorfice (diopsid-hedenbergit): forsterit,cu alte minerale plagioclazi, pigeonit plagioclazi, ortopiroxeni tremolit, vezuvian, granati ,sfen

roci metamorfice: antofilit, cummingtonit roci magmatice: olivina, ortopiroxeni, spineli, plagioclazi

67

CLINOPIROXENI2/m

Omfacit Titan-Augit Egirin-Augit

Formula chimica (Ca,Na)(Mg,Fe2+)(Mg,Fe2+,Fe3+,Al)[Si2O6] Ca(Mg,Fe2+,Fe3+,Ti4+)[(Si,Al)2O6] (Na,Ca)(Fe2+,Fe3+,Mg,Al)[Si2O6]Unghiul 106o 106o 106o

Habitus scurt prismatic prismatic lung prismatic

Trachtpinacoizi {100},{010},{001} pinacoizi {100},{010} pinacoizi {100},{010}

prisme {110} prisme {110} si {111} prisme {111} si {461}

Macle {100} simple si lamelare{100} lamelare {100} lamelare

{101} si {122} simpleClivaj {110} bun, {100} slab {100} bun, {100} si {010} slab

Culoare

macroscopic verde, verde inchis verde sau brun pal la verde, brun închis sau negru

microscopic

incolor la verde pal colorat

: incolor : galben-brun pal : verde verde foarte pal lila-brun, violet verde palverde foarte pal galben-brun, albastru-violet galben-verzui pal, galben-brun pal

Luciu sticlosH 5-6 51/2 - 6 61/2

G 3.29-3.37 ~3.36 ~3.46

Refringenta 1.662-1.691 1.695-1.741 1.716-1.762 1.670-1.700 1.700-1.746 1.730-1.796

1.688-1.718 1.728-1.762 1.750-1.810Birefringenta : 0.018-1.027 0.033-0.021 culori anomale: brun, violet, cenusiu 0.034-0.048PAO (010)2V 58-83o 45-58o vezi diagrama de variatieAsociatii frecvente roci metamorfice: granati (pirop, almandin),

roci magmatice: plagioclazi, feldspatoizi, hornblenda, biotitcu alte minerale rutil, cuart, ortopiroxeni , glaucofan,

+/- hornblenda olivina, ortopiroxeni amfiboli alcalini

68

CLINOPIROXENI2/m

Egirin Jadeit Spodumen

Formula chimica NaFe3+[Si2O6] NaAl[Si2O6] LiAl[Si2O6]Unghiul 106o45' 107o26' 110o30'Habitus lung prismatic prismatic-lung prismatic

Trachtpinacoizi {100},{010}, {-101} pinacoizi {100},{010}, {001} pinacoizi {100},{010}

prisme {110},{111},{461},{661} prisme {110} prisme {110},{hk0},{0kl}Macle {100} lamelare {100},{001} simple sau lamelare {100} lamelare

Clivaj {110} bun, {100} slab {110} bun {110} bun, {010},{100} slab

Culoare

macroscopic verde inchis la negru incolor, alb, verde, albastru-verzuiincolor, alb-verzui, violet pal, verde pal,

galbui, verde (hiddenit), lila (kunzit)

microscopic

colorat

incolor incolor sau slab colorat: verde

verde-galbui, galben-verzui, brun

galben-verzui, verde-albastrui, brun palLuciu sticlosH 61/2 5-6 61/2 - 7G ~3.54 3.29-3.37 ~ 3.17

Refringenta 1.762-1.776 1.654-1.658 1.651-1.668 1.796-1.821 1.657-1.663 1.660-1.671

1.810-1.836 1.665-1.674 1.676-1.671Birefringenta : 0.048-0.060 0.011-0.016 0.025-0.013PAO (010)2V 70-60o 68-72o 50-70o

Asociatii frecventecu alte minerale

roci magmatice: feldspatozi/cuart,roci metamorfice: amfiboli alcalini

pegmatite: cuart, feldspati alcalini,

amfiboli alcalini, feldspati alcalini muscovit, beril, turmalina

69

Schema de determinare optica a piroxenilorUnghiul de extinctie Alungirea Serii de

Proprietati distinctive1

maxim masurat optica piroxeni

0o

pozitiva Ortopiroxeni

negativaEgirin

Egirin-Augit

0-30opozitiva Spodumen

negativaEgirin =0.048-0.060

Egirin-Augit =0.034-0.048

30-45o

negativaTitan-Augit

culoarea si pleocroismul

birefringenta anomala

"clepsidra"

Diopsid-Hedenbergit-Augit

pozitiva

Jadeit =0.011-0.016

Omfacit

clivaj mai slab

2V=58-83o

mineralele asociate

Pigeonit 2V=0-35o

Titan-Augit

culoarea si pleocroismul

birefringenta anomala

"clepsidra"

Diopsid-Hedenbergit-Augit 2V=42-70o

1 Se mentioneaza doar proprietatile care ii pot deosebi foarte exact. Nu se mai adauga si intervalele de extinctie (vezi fig.4).

70



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

71

AMFIBOLII

Formula generala A0-12(M4)2(M1,M2,M3)5T8O22(OH,F)2

(redata cu ajutorul pozitiilor cationice din structura) (T = Si,Al)

Simetrie

amfiboli rombici (ortoamfiboli) mmmamfiboli monoclinici (clinoamfiboli) 2/m

Chimism

Cationii care ocupa pozitiile structurale A si M4 serii de amfiboli:

amfiboli de Fe-Mg (Mg,Fe2+)7[Si8O22](OH,F)2:

a) Antofilit (Mg,Fe2+)2Mg5[Si8O22](OH)2 mmm

b) Cummingtonit-Grunerit Fe22+(Mg,Fe2+)5[Si8O22](OH)2 2/m

amfiboli de Ca: 2/m

a) Tremolit-Feroactinot Ca2(Mg,Fe)5[Si8O22](OH)2

b) Actinot (Ca,Mg,Fe2+)2(Mg,Fe)5[Si8O22](OH)2

c) “Hornblenda comuna” Na0-1Ca2(Mg,Fe2+,Fe3+,Al,Ti)5-4[Si8-6Al0-2O22](OH,O)2

Edenit-Feroedenit NaCa2(Mg,Fe2+)5[Si7AlO22](OH)22

Pargasit-Hastingsit NaCa2(Mg,Fe2+)4(Al,Fe3+)[Si6Al2O22](OH)22

Tschermakit

NaCa2(Mg,Fe2+)3(Al,Fe3+)2[Si6Al2O22](OH)22

Magneziohornblenda-Ferohornblenda

Ca2(Mg,Fe2+)(Al,Fe3+)[Si7AlO22](OH)22

d) “Oxiamfibol” (Na,K)Ca2Mg2(Fe3+,Ti)3[Si6Al2O22]O2

Oxihornblenda (“Hornblenda bazaltica”) NaCa2Mg2Fe33+[Si6Al2O22]O2

Oxikaersutit

(Na,K)Ca2Mg2(Ti,Fe3+)3[Si6Al2O22]O2

2 Vacanta sau ocupata; ex: Na

72

amfiboli de Na 2/m

a) Glaucofan - Magnezioriebeckit Na2(Mg,Fe2+)3(Al,Fe3+)2[Si8O22](OH)2

b) Eckermanit-Arfvedsonit NaNa2(Mg,Fe2+)4(Al,Fe3+)[Si8O22](OH)2

Chimismul amfibolilor in sistemul“Ca7Si8O22(OH)2”-Mg7Si8O22(OH)2-Fe7Si8O22(OH

PROPRIETATI FIZICE MACROSCOPICE COMUNE

Similitudinile structurale un ansamblu de proprietati fizice comune si distinctive:

- habitus in general lung prismatic, pana la acicular sau fibros; varietatile fibroase = asbest;

- tracht dominat de dezvoltarea prismelor si pinacoizilor verticali;

- forme ale sectiunilor transversale si longitudinale caracteristice (fig.1);

- clivaj bun dupa {110}, in sectiunile transversale doua directii de clivaj la un unghi ~ 124o

(fig.1);

- duritati mari, 5 - 61/2.

Proprietatile fizice, macroscopice si microscopice, precum si asociatiile mineralogice

frecvente ale amfibolilor sunt prezentate in tabelul anexat.

Fig.1. Forma sectiunilor transversale si clivajulamfibolilor

73

PROPRIETATI FIZICE MICROSCOPICE COMUNE

Contur: frecvent euhedral, mai ales in cazul sectiunilor transversale;

Forme particulare: sectiunile longitudinale au forma de paralelogram sau dreptunghi; sectiunile

transversale au forme caracteristice rombice sau pseudohexagonale (fig.1);

Clivaj: perfect dupa {110}, cu unghiul dintre plane de aproximativ 124º; plane secundare de

clivaj slab dupa {100} si {010} la majoritatea amfibolilor;

Macle: lamelare sau simple dupa {100};

Refringenta:indicii de refractie 1.588-1.796, relief mediu – foarte puternic pozitiv;

(variatia indicilor de refractie este reprezentata in diagramele de variatie a proprietatilor

fizice cu chimismul si in tabelul anexat);

Culoare si pleocroism: variaza cu chimismul;

- termenii care contin cromofori (Fe,Ti) sunt colorati,

- termenii cu Ca, Mg, Li, Al, Na sunt incolori sau slab colorati (vezi tabel);

Birefringenta: variaza cu chimismul (vezi diagrame de variatie si tabel); culori de interferenta in

ordinele I-III

Extinctia foarte importanta in determinarea amfibolilor:

a) diferenta ortoamfiboli-clinoamfiboli:

- ortoamfibolii - extinctie dreapta,

- clinoamfibolii - extinctie dreapta si inclinata;

b) diferentierea clinoamfibolilor dupa unghiul maxim de extinctie masurat in sectiunea

(010)

(= sectiunea de birefringenta maxima la majoritatea clinoamfibolilor);

- In aceasta sectiune se observa o variatie a unghiului c^ cu chimismul pentru fiecare

serie de amfiboli (fig.2); (vezi si diagramele de variatie a proprietatilor fizice).

- Fig. 2 nu poate fi utilizata pentru determinarea directa a amfibolilor pe baza extinctiei,

intrucat unghiul de extinctie masurat la microscop 45º se va utiliza fig.3;

Alungirea optica: pozitiva la cei mai multi amfiboli, cu exceptia riebeckitului;

Pozitia planului axelor optice: (010) la majoritatea amfibolilor;

2V: variaza cu chimismul (vezi diagrame si tabel);

Zonalitatea: frecventa mai ales la amfibolii din roci vulcanice.

Alte observatii: mineralele secundare formate pe seama amfibolilor, precum si asociatia

mineralogica a unei sectiuni dau informatii despre compozitia chimica a acestora.

74


DETERMINAREA OPTICA A CLINOAMFIBOLILOR

Se realizeaza dupa acelasi principiu ca si la piroxeni.

TRANSFORMARI

Datorita chimismului complicat, amfibolii genereaza prin transformare o asociatie

de minerale secundare:

- Ca calcit;

- Ca + Fe + Al epidot;

- Mg + Fe + Al clorit;

- Fe oxizi de Fe etc.

Mineralele formate pe seama amfibolilor pot da doar informatii aproximative

privind chimismul acestora, având în vedere faptul ca uneori la transformare participa solutii

suplimentare care pot modifica destul de mult chimismul initial.

Clivajul, habitusul si formele sectiunilor transversale deosebesc

amfibolii de alte minerale, atat macroscopic cat si microscopic.

Extinctia si alungirea optica, completate si cu alte proprietati

deosebesc amfibolii din diferite serii.

0 5 10 15 20 25 30 35º

1-8º Riebeckit ^c6-9º Glaucofan ^c

0-12º “Hornblenda bazaltica” ^c10-21º Tremolit-Feroactinot-Actinot ^c

12-21º Cummingtonit-Grunerit ^c12-34º “Hornblenda omuna” ^c

Fig.3 Variatia unghiului de extinctie masurat in sectiunea (010) la amfiboli

75

ORIENTARI OPTICE SI DIAGRAME DE VARIATIE A PROPRIETATILOR FIZICE

Antofilit

a) termenul de Mg; b) termenul de Fe; c) sectiune (001); d) sectiune (010)

Cummingtonit-grunerit

a) Cummingtonit; b) Grunerit

Tremolit-Feroactinot

a) Orientare optica; b) sectiune (001);c) sectiune (010)

76

“Hornblenda comuna”

a) orientare optica; b) sectiune (001) (macle)c) sectiune (010)

“Hornblenda bazaltica”

Glaucofan-riebeckit

a) orientarea optica a riebeckitului; b) sectiune (010);c) orientarea optica a magnezioriebeckitului

77

ORTOAMFIBOLI CLINOAMFIBOLI

mmm 2/m

Antofilit Cummingtonit-GrunneritTremolit-Feroactinot

Actinot

Formula chimica Mg5(Mg,Fe2+)2[Si8O22](OH)2 Fe2+2(Mg,Fe2+)5[Si8O22](OH)2 (Ca,Mg,Fe2+)2(Mg,Fe2+)5[Si8O22](OH)2

Unghiul 90o 102o 104o42'Habitus lung prismatic-fibros

Tracht pinacoid {100}, prisma {210} pinacoid {010}, prisme {110},{001}

Macle nu prezinta {100} simple si lamelare, frecvente{100} simple si lamelare, frecvente

{001} lamelare, rare

Clivaj {210} perfect {110} perfect

Culoare

macroscopiccenusiu, crem, verde, brun "de

scortisoara" verde sau brun deschis alb, alb-cenusiu, verde

microscopicincolor-colorat incolor-colorat incolor-colorat

-galben pal; -brun-galbui, -brun -incolor-galben pal; -brun pal-galben pal, -incolor; -galben, verde pal, -verde -brun, verde

Luciu sticlos-matasosH 51/2-6 51/2-6 5-6G 2,85-3,2 3,1-3,7 2,9-3,3

Refringenta 1,588-1,694 1,65-1,69 1,599-1,688

1,602-1,710 1,67-1,71 1,612-1,697

1,613-1,722 1,69-1,73 1,622-1,705Birefringenta 0,013-0,025 ~0,040 0,027-0,017PAO (010)

2V 2V=70-100o 2V=65-110o 2V=88-75o


metamorfismul rocilor magmatice ultrabazice Roci metamorfice: Roci magmatice: olivina, ortopiroxeni,

si al dolomitelor: cordierit, minerale Cummingtonit: hornblenda comuna, actinot, antofilit antofilit, talc, clorite, carbonati

serpentinice, relicte de olivina, ortopiroxeni, Grunnerit: fayalit, almandin Roci metamorfice: carbonati, epidot, clorite

78

CLINOAMFIBOLI2/m

Hornblenda comuna Hornblenda bazaltica Glaucofan-Magnezioriebeckit

Formula chimica (Ca,Na)2-3(Mg,Fe2+,Fe3+,Al)5[Si6(Si,Al)2O22](OH)2 Ca2Na0,5-1(Mg,Fe2+)3-2(Al,Fe3+)2-3[Si6Al2O22](O,OH)2 Na2(Mg,Fe2+)3(Al,Fe3+)2[Si8O22](OH)2

Unghiul 105o 106o 103o48'

Habitus prismatic-lung prismatic-fibros prismatic-acicular-fibros

Tracht pinacoid {010}, prisme {110},{001}

Macle {100} simple si lamelare, frecvente {100} simple si lamelare

Clivaj {110} perfect, {100} si {010} slab {110} bun, {100} si {010} slab

Culoare

macroscopic negru, verde inchis negru, brun cenusiu-albastrui, albastru inchis, verde inchis

microscopic

colorata incolor-colorat

verde, galben-brun; schema frecventa: -galben pal, brun pal, brun deschis; -incolor, galben-verzui, -albastru inchis,verde-albastrui;

-galben pal; -verde deschis, -verde-albastru brun inchisbrun deschis violet-grena -albastru, indigo;

brun inchis, negru -azuriu-albastru-verzui,

galben-verzuiLuciu sticlos-matasos sticlosH 5-6 6,5-5,5G 3,0-3,4 3,1-3,5 2,96-3,44

Refringenta 1,61-1,70 1,650-1,702 1,594-1,647 1,685-1,701

1,62-1,73 1,683-1,769 1,612-1,663 1,687-1,711

1,63-1,74 1,689-1,796 1,618-1,663 1,689-1,717

Birefringenta 0,014-0,034 0,039-0,094 0,024-0,004

PAO (010)

2V 2V=70-170o 2V=56-88o 2V=0-100o


asociatii foarte variateRoci magmatice:

olivina, ortopiroxeni, augit, pigeonit, biotit, plagioclazi

Roci metamorfice(eclogite):

Roci magmaticealcaline:

feldspati alcalini,cuart/feldspatoizi,

jadeit piroxeni alcalini

79

Schema de determinare optica a amfibolilor comuni

Unghiul de extinctie Serii de amfiboli Proprietati distinctive1

maxim masurat culoare predominanta refringenta birefringenta alungire optica

0o

Ortoamfiboli incolori-tonuri de galben-brun 1,588-1,722 0,013-0,025 pozitiva

Riebeckit tonuri de verde-albastru 1,685-1,717 0,004-0,017 negativa

Hornblenda bazaltica tonuri de brun 1,650-1,796 0,039-0,094 pozitiva

0-12o

Riebeckit tonuri de verde-albastru 1,685-1,717 0,004-0,017 negativa

Glaucofan incolor-violet-azuriu 1,594-1,663 0,016-0,024 pozitiva

Hornblenda bazaltica tonuri de brun 1,650-1,796 0,039-0,094 pozitiva

Tremolit-Feroactinot-Actinot incolor-tonuri de verde 1,599-1,705 0,027-0,017 pozitiva

12-21oTremolit-Feroactinot-Actinot incolor-tonuri de verde 1,599-1,705 0,027-0,017 pozitiva

Cummingtonit-Grunerit incolor-tonuri de verde-brun 1,650-1,730 ~0,040 pozitiva

Hornblenda comuna tonuri de verde, galben, brun 1,610-1,740 0,014-0,034 pozitiva

21-34o Hornblenda comuna tonuri de verde, galben, brun 1,610-1,740 0,014-0,034 pozitiva

1 Se mentioneaza doar proprietatile care ii pot deosebi.

Nu se mai adauga intervalele de extinctie (vezi fig.3)

80



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

81

CARBONATICei mai raspanditi carbonati fac parte din grupa carbonatilor normali anhidri (tabel 2.1).

Numele mineralelor:

-Calcit–"calx (-cis) (lat)"=var;

-Magnezit-"magnesia"(gr)=denumire a unor

materiale cu luciu de argint sau de talc;

-Rodocrozit–"rhodochros"(gr)= colorat in roz;

-Siderit–"sideros"(gr) = fier;

-Dolomit–numele inginerului francez

D.Dolomieu (sec.XVIII) care a descris ocurentele si caracteristicile rocilor dolomitice;

-Ankerit–numele inginerului austriac M.J. Anker (sec.XIX);

-Aragonit–numele provinciei Aragon (Spania) unde a fost descris prima data.

Tabel 2.2: Proprietati fizice generale3

Proprietati Carbonatii trigonali Aragonit

Formecristalografice

-trahtul comun romboedric }1110{ sau l})i({h0 ,

rar scalenoedric }1321{

- microscopic forme de paralelogram sau romb

- forme prismatice sau aciculare, dominate deprisma rombica {110} si pinacoidul {010}

Clivaj- }1110{ perfect

- microscopic doua directii cu un unghi ~ 75o

- {010}distinct si {110} slab- microscopic o directie de clivaj in sectiunilelongitudinale

Culoaremacroscopic: Ca, Mg incolor sau alb; Mn roz; Fe tonuri de brun; colorati allocromatic in

diferite nuantemicroscopic: incolori sau slab colorati

Duritate 3-5Greutate specifica 2.71-3.96

Macle polisintetice dupa }2101{- macle lamelare paralele cu axul c- macle ciclice care dau cristalelor un aspectpseudohexagonal

Refringenta variatie puternica a indicilor de refractie cu directia=pseudoabsorbtieExtinctie simetrica dreapta

Birefringenta culori de interferenta de ordinul IV si VAlte proprietati efervescenta in diferite grade cu HCl

3 Proprietatile subliniate sunt diagnostice pentru grupa carbonatilor anhidri normali

Tabel 2.1: Clasificarea carbonatilor comuniNumele

mineralelorFormula

chimico-structuralaGrup

punctual

Trigonali

Calcit CaCO3

m3Magnezit MgCO3

Rodocrozit MnCO3

Siderit FeCO3

Dolomit CaMg(CO3)23Ankerit Ca(Mg,Fe2+,Mn)(CO3)2

Rombici Aragonit CaCO3 mmm

82

Orientarea opticaa aragonitului

Alte observatii:

- formele romboedrice incolore si nemaclate de calcit poarta numele de

spat de Islanda;

- cristale cu fete frecvent curbate la rodocrozit, dolomit, ankerit, siderit;

- agregate minerale: masive, micro- sau macrogranulare, globulare,

oolitice, pamantoase, fibroase, lamelare;

- efervescenta cu HCl se produce la rece pentru carbonatii de Ca, la cald pentru

cei care contin Mn si doar in pulbere la cald pentru cei care contin Mg si Fe.

Sunt greu de diferentiat macroscopic.

DETERMINAREA MICROSCOPICA A CARBONATILOR

Carbonatii nu se pot diferentia microscopic cu precizie. Singura distinctie posibila in orice

situatie este cea dintre carbonatii trigonali si cei rombici dupa forma cristalelor si clivaj. Recunoasterea

unei anumite faze trigonale este posibila numai in situatia in care cristalele prezinta unele proprietati

specifice: forme particulare, orientarea maclelor in cristalele euhedrale, culoare, relief.

In tabelul 3 sunt prezentate proprietatile microscopice ale carbonatilor car permit

recunoasterea acestor faze in situatii exceptionale.

83

Tabel 2.3: Proprietati fizice microscopice specificeGrupa de carbonati Trigonali RombiciFaza minerala Calcit Magnezit Rodocrozit Dolomit Ankerit Siderit Aragonit

Forme particularefrecvent euhedral rar euhedral

- frecvent euhedral sau subhedral;- cristale cu fete curbate

rar euhedral - subhedral- cristale fibroase

paralelogram sau romb

Refringenta

indici derefractie

relief mediu - puternic + slab - f.puternic + slab extrem +slab -

pronuntat +- puternic + slab extrem + - pronuntat +

Culoare incolor incolor incolor sau roz pal incolorincolor

brun-galbuiincolor

Pozitiamaclelor polisintetice

oblicdupa diagonalascurta

oblicparalele cu axul c

dupa diagonala lunga

Alte observatiiasociat cu

minerale de Caasociat cu

minerale de Mgasociat cu rodonit

si oxizi de Mn

asociatcu mineralede Ca si Mg

asociatcu minerale

de Ca, Mg si Fe

uneori o bordurade oxizi si

hidroxizi de Fe

- extinctie dreapta;- PAO paralel cu(100);- 2V: 18º-18º30’

84



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

85

Forma cristalografica a apatitului

FOSFAȚIApatit

Ca5(PO4)3(OH,F,Cl) - 6/m


Habitus: scurt sau lung prismatic dupa axul c;

Tracht: prisma hexagonala }01{10 combinata cu pinacoid {0001} si dipiramida hexagonala }11{10 ;

Macle: }12{11 sau }31{10 rare;

Forma concresterilor minerale: cristale diseminate, agregate

granulare;

Clivaj: {0001} si }01{10 slab;

Culoare: verde, alb, galben, albastru, brun;

Luciu: sticlos;

H: 5;

G: 3.1 – 3.35;

Alte proprietati: solubil in HNO3 si HCl.



Contur: frecvent euhedral;

Forme particulare: sectiuni hexagonale sau dreptunghice;

Clivaj: slab {0001} si }01{10 ; de obicei nu se observa;

Macle: }12{11 sau }31{10 rare;

Refringenta: sagrinaj stralucitor;

Culoare si pleocroism: incolor; varietatile colorate prezinta pleocroism moderat cu >

Birefringenta:


- habitusul prismatic- culoarea in general verde pentru apatitul comun- clivajul de obicei neobservabil- duritatea 5

- formele cristalelor- sagrinajul stralucitor- birefringenta scazuta- se poate confunda cu olivina datorita sagrinajului,deosebindu-se prin birefringenta si prin caracterul uniax

86

Monazit(Ce, La, Th)PO4 – 2/m; = 103º38’


Habitus: pseudoizometric sau scurt prismatic dupa axul b;Tracht: combinatii de pinacoizi {010}, {100}, {101} si {-101} si prisme {110} si {-111};Macle: frecvente cu planul {100}; rare cu planul {001}, lamelare;Clivaj: bun {100}, variabil {001};Culoare: galben, brun, brun – roscat;Luciu: rasinos;H: 5;G: 5.0 – 5.3;Alte proprietati: radioactiv; greu descompus de acizi.



Contur: in general anhedral;Clivaj: bun {100}, variabil {001};Macle: : frecvente cu planul {100}; rare cu planul {001}, lamelare;Refringenta:Culoare si pleocroism: galben sau incolor;Birefringenta: Pozitia planului axelor optice: perpendicular pe (010);2V: 6-19º.


- habitusul- culoarea pe tonuri de galben sau brun- clivajul- radioactivitatea si asociatia cu alte minerale radioactive

- relieful puternic-extrem +- birefringenta ridicata- extinctia inclinata (unghiul mic)

87



Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:




Habitus:

Clivaj:


Relief:

Birefringenta:Δ:


Extinctie: (°)

Structuri:


Schita

Schita

88

Date post:	28-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	vuongdang
View:	221 times
Download:	0 times

caiet de laborator_determinator

Documents