Curs 2.Ipsas

8/18/2019 Curs 2.Ipsas

1/35

Standarde internationale de contabilitate pentru sectorul public Note curs

IPSAS 21. DEPRECIEREA ACTIVELOR GENERATOARE DE FLUXURINEMONETARE

Indicii de depreciere - Exep!eS"r#e ex$erne de in%&r'(ii(a) încetarea, sau apropierea de momentul încetării, cererii sau a nevoii de servicii furnizate

de activ.Activul îşi menţine acelaşi nivel al posibilelor servicii, dar cererea pentru acele servicii a

încetat sau este pe cale să înceteze. Exemplele de active depreciate de acest fel includ:(i) şcoală înc!isă din cauza lipsei cererii pentru servicii şcolare care rezultă dinmutarea populaţiei în alte zone. "u se anticipează că această tendinţă demo#rafică ceafectează cererea pentru servicii şcolare se va anula în viitorul apropiat$(ii) şcoală proiectată pentru %.&'' de elevi are în prezent înscrieri de %&' de elevi şcoala nu poate fi înc!isă deoarece cea mai apropiată şcoală la care ar putea mer#eelevii este la o distanţă de %'' m. Entitatea nu preconizează mărirea număruluiînscrierilor. *n momentul desc!iderii, numărul de înscrieri era de %.+'' de elevi entitatea ar fi ac!iziţionat o clădire mult mai mică dacă sar fi preconizat că pe viitor înscrierile vor fi de %&' de elevi. Entitatea stabileşte că cererea aproape că a încetat,iar valoarea recuperabilă a serviciului şcolii ar trebui să fie comparată cu valoarea sacontabilă$(iii) cale ferată înc!isă din cauza lipsei clienţilor re#ulaţi (de exemplu, populaţiadintro zonă rurală sa mutat în mare parte la oraş din cauza mai multor ani desecetă, iar cei care au rămas utilizează un serviciu de autobuz, care este mai ieftin)$şi

(iv) n stadion al cărui ocupant principal nu şia reînnoit contractul de ocupare dincauza faptului că este preconizat ca acea construcţie să se înc!idă.

(b) -odificări semnificative pe termen lun# cu efect defavorabil asupra entităţii în mediulte!nolo#ic, le#islativ sau de politică #uvernamentală în care operează entitatea.

Mediul tehnologic

tilitatea serviciului unui activ poate fi redusă dacă dezvoltările te!nolo#ice aducalternative care oferă servicii mai bune sau mai eficiente. Exemple de active depreciate în acestmod sunt:

(i) n ec!ipament pentru dia#nosticare medicală care este rar sau deloc utilizat deoarece unaparat mai nou, cu te!nolo#ie mult mai avansată, furnizează rezultate mai precise (respectă

şi indiciile de la litera (a) de mai sus)$(ii) ro#rame de calculator care nu mai sunt întreţinute de furnizorul extern din cauzaavansului te!nolo#ic, iar entitatea nu are personalul necesar pentru întreţinerea acestor

pro#rame$ şi(iii) /omponente de calculator care sunt depăşite ca rezultat al dezvoltării te!nolo#ice.

Mediul legislativ sau de politică guvernamentalăosibilele servicii ale unui activ pot fi reduse ca rezultat al unei modificări în le#islaţie sau

re#lementări. Exemplele de deprecieri identificate de acest indiciu includ:(iv) n automobil care nu respectă noile standarde privind emisia de #aze sau un avion carenu respectă noile standarde privind z#omotul$

(v) şcoală care nu mai poate fi folosită pentru instruire din cauza noilor re#lementări privind materialele de construcţii sau ieşirile de ur#enţă$ şi

1 | P a g e


2/35


(vi) instalaţie de apă potabilă care nu poate fi utilizată deoarece nu respectă noilestandarde de mediu.

S"r#e in$erne de in%&r'(iic) Există dovezi privind deteriorarea fizică a activului.

0eteriorarea fizică poate avea drept rezultat probabil ca activul să nu mai fie capabil săfurnizeze nivelul de servicii pe care îl furniza anterior. Exemplele de active depreciate în acest modinclud:

(i) clădire avariată de incendiu sau de inundaţii sau de alţi factori$(ii) clădire care este înc!isă din cauza identificării unor deficienţe structurale$(iii) orţiuni ale unui drum suspendat care sau curbat, indic1nd faptul că aceste secţiunitrebuie să fie înlocuite după %& ani, şi nu după 2' de ani, conform proiectului iniţial$(iv) n di# al cărui canal deversor a fost micşorat ca urmare a unei evaluări structurale$(v) instalaţie de epurare a apei a cărei capacitate a fost redusă de un bloca3 de captare, iar îndepărtarea bloca3ului nu este economică$(vi) n pod care poate suporta o #reutate limitată din cauza identificării unor deficienţe

structurale$(vii) n distru#ător de nave avariat ca urmare a unei coliziuni$ şi(viii) n ec!ipament care este avariat şi nu mai poate fi reparat sau pentru care reparaţiilenu sunt fezabile din punct de vedere economic.

d) -odificări semnificative pe termen lun# cu efect defavorabil asupra entităţii, careafectează #radul în care un activ este utilizat sau se preconizează că va fi utilizat.

Activul îşi menţine acelaşi nivel al posibilelor servicii, dar modificările pe termen lun# auun efect defavorabil asupra #radului de utilizare a activului. Exemple de circumstanţe în careactivele pot fi depreciate în acest mod includ:

(i) 0acă un activ nu mai este utilizat în acelaşi #rad ca atunci c1nd a fost pus în funcţiunesau durata de viaţă utilă preconizată a activului este mai scurtă dec1t sa estimat iniţial,activul poate fi depreciat. n exemplu de activ care ar putea fi identificat drept potenţialdepreciat după acest indiciu este un calculator central care este utilizat sub capacitatedeoarece multe aplicaţii au fost convertite sau elaborate pentru a opera pe servere sau

platforme /. diminuare importantă pe termen lun# a cererii pentru serviciile activului se poate traduce drept o modificare semnificativă pe termen lun# a #radului de utilizare aactivului.(ii) 0acă activul nu este utilizat în acelaşi fel ca atunci c1nd a fost pus în funcţiune, activul

poate fi depreciat. n exemplu de activ depreciat care ar putea fi identificat după acestindiciu este clădirea unei şcoli care este folosită drept depozit, şi nu în scopuri educaţionale.

e) decizie de oprire a construcţiei unui activ înainte de terminarea sau de punerea sa înfuncţiune.

n activ care nu va fi terminat nu poate furniza serviciul pentru care a fost proiectat.Exemplele de active depreciate în acest mod includ cazurile în care:

(i) /onstrucţia a fost oprită din cauza identificării unei descoperiri ar!eolo#ice sau a uneicondiţii de mediu cum ar fi locul de cuibărire pentru o specie ameninţată sau pe cale dedispariţie$ sau(ii) /onstrucţia a fost oprită din cauza unui declin economic./ircumstanţele care au condus la oprirea construcţiei vor fi, de asemenea, analizate. 0acă se

înt1rzie construcţia, adică dacă este am1nată pentru o dată viitoare anume, proiectul mai poate încă

să fie considerat drept activitate în desfăşurare şi nu se consideră a fi oprit.

2 | P a g e


3/35


%) 4unt disponibile dovezi din raportarea internă care indică faptul că performanţa serviciilor unui activ este sau va fi mult inferioară faţă de ceea ce sa prevăzut.

5apoartele interne pot indica faptul că un activ nu lucrează conform aşteptărilor sau că performanţa sa se deteriorează în timp. 0e exemplu, un raport intern al departamentului de sănătate privind operaţiunile de la o clinică rurală poate indica faptul că un aparat cu raze 6 utilizat de

clinică este depreciat deoarece costul întreţinerii sale a depăşit în mod semnificativ suma prevăzutăiniţial în bu#et.

3 | P a g e


4/35

Standarde internationale de contabilitate pentru sectorul public Note cursE*'!"'re' pierderii din depreciere + Exep!e

A,&rd're' c$"!"i de n!&c"ire '&r$i'$

4 | P a g e


5/35


5 | P a g e


6/35


6 | P a g e


7/35


7 | P a g e


8/35


8 | P a g e


9/35


9 | P a g e


10/35


10 | P a g e


11/35


11 | P a g e


12/35


C&n$',i!i$'$e' 'c$i*e!&r %ixe + n&re n'$i&n'!e

Ac$i*e!e %ixe + sunt active detinute de catre institutiile publice in scopul utilizarii lor petermen lun#. Activele fixe includ activele fixe corporale, activele fixe necorporale si activelefinanciare.

Ac$i*e %ixe nec&rp&r'!eDe%ini$ieAc$i*e!e %ixe nec&rp&r'!e + sunt active fara substanta fizica, care se utilizeaza pe o

perioada mai mare de un an./ontabilitatea sintetica a activelor fixe necorporale se tine pe cate#orii iar contabilitatea

analitica feluri de active fixe necorporale. C&n$in"$Activele fixe necorporale cuprind: c!eltuieli de dezvoltare$ concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare, cu exceptia celor

create intern de institutie$ inre#istrari ale reprezentatiilor teatrale, pro#rame de radio sau televiziune, lucrari

muzicale, evenimente sportive, lucrari literare, artistice ori recreative efectuate pe pelicule, benzima#netice sau alte suporturi$

alte active fixe necorporale$ avansuri si active fixe necorporale in curs de executie.

C/e!$"ie!i de de*&!$'re 7 sunt active #enerate de aplicarea rezultatelor cercetarii sau aaltor cunostinte, în scopul realizarii de produse sau servicii noi sau îmbunatatite substantial,înaintea stabilirii productiei de serie sau utilizarii (contul 8'2).

Exemple de activitati de dezvoltare sunt: proiectarea, constructia si testarea productiei intermediare sau folosirea intermediara a

prototipurilor si modelelor$ proiectarea uneltelor si matritelor care implica te!nolo#ie noua$ proiectarea, constructia si operarea unei uzine pilot care nu este fezabila din punct de

vedere economic pentru productia pe scara lar#a$ proiectarea, constructia si testarea unei alternative alese pentru aparatele, produsele,

procesele, sistemele sau serviciile noi sau îmbunatatite.

Concesiuni, brevete, licente, marci comerciale, drepturi si active similare ac!izitionate saudob1ndite pe alte cai, se înre#istreaza în conturile de active fixe necorporale, la costul de ac!izitie

sau de productie, dupa caz. (contul 8'&).Inre0i#$r'ri '!e e*enien$e!&r c"!$"r'!-#p&r$i*e respectiv reprezentatii teatrale, pro#ramede radio sau televiziune, lucrari muzicale, evenimente sportive, lucrari literare, artistice orirecreative efectuate pe pelicule, benzi ma#netice sau alte suporturi (contul 8'9).

A!$e 'c$i*e %ixe nec&rp&r'!e + includ pro#ramele informatice create de institutie sauac!izitionate de la terti, pentru necesitatile proprii de utilizare, precum si alte active fixenecorporale (contul 8').

A*'n#"ri #i 'c$i*e %ixe nec&rp&r'!e n c"r# de exec"$ie + cuprind avansurile acordatefurnizorilor de active fixe necorporale (contul 82+) si activele fixe necorporale neterminate p1na la

sf1rsitul perioadei, evaluate la costul de productie sau costul de ac!izitie, dupa caz (contul 822).

12 | P a g e


13/35


M&en$"! inre0i#$r'riiActivele fixe necorporale se inre#istreaza in momentul transferului dreptului de proprietate

daca sunt ac!izitionate cu titlu oneros sau in momentul intocmirii documentelor daca suntconstruite sau produse de institutie, respectiv primite cu titlu #ratuit.

Evaluarea

E*'!"'re' ini$i'!'Activele fixe necorporale trebuie sa fie evaluate la: costul de ac!izitie, pentru cele procurate cu titlu oneros$ costul de productie, pentru cele construite sau produse de institutie$ valoarea 3usta pentru cele primite #ratuit (ex.donatii, sponsorizari).V'!&'re' "#$' #e de$erin' pe ,'' r'p&r$"!"i in$&ci$ de #peci'!i#$i #i cu aprobarea

ordonatorului de credite, sau pe baza unor evaluari efectuate, de re#ula, de evaluatori autorizati.n element necorporal raportat drept c!eltuiala intro perioada nu poate fi recunoscut

ulterior ca parte din costul unui activ necorporal.

C/e!$"ie!i "!$eri&'re

/!eltuielile ulterioare efectuate cu un activ fix necorporal dupa ac!izitionarea, finalizareaacestuia sau primirea cu titlu #ratuit care au drept scop mentinerea parametrilor functionali stabilitiinitial, se înre#istreaza în conturile de c!eltuieli atunci c1nd sunt efectuate.

/!eltuielile ulterioare vor ma3ora costul activului fix necorporal atunci cand au ca efectimbunatatirea performantelor fata de parametrii functionali stabiliti initial.

E*'!"'re' !' d'$' ,i!'n$"!"in activ fix necorporal trebuie prezentat în bilant la valoarea de intrare mai putin a3ustarile

cumulate de valoare.A3ustarile de valoare cuprind toate corectiile destinate sa tina seama de reducerile valorilor

activelor individuale, stabilite la data bilantului, indiferent daca acea reducere este sau nudefinitiva.

A3ustarile de valoare pot fi a3ustari permanente, denumite si amortizari, si;sau a3ustari provizorii, denumite in continuare a3ustari pentru depreciere, in functie de caracterul permanent sau provizoriu al deprecierii activelor fixe necorporale.

A&r$i're'


14/35


sau alte suporturi nu se amortizeaza.ro#ramele informatice create de institutiile publice, ac!izitionate sau dobandite pe alte cai

se amortizeaza in functie de durata probabila de utilizare, care nu poate depasi o perioada de & ani,cu aprobarea ordonatorului de credite (contul 8').

=n cazul nerecuperarii inte#rale, pe calea amortizarii, a valorii contabile a activelor fixe

necorporale scoase din functiune, valoarea ramasa neamortizata se include in c!eltuielileinstitutiilor publice, inte#ral, la momentul scoaterii din functiune.A"#$'ri pen$r" depreciere=nstitutiile publice p&$ inre0i#$r' '"#$'ri pen$r" depreciere' 'c$i*e!&r %ixe necorporale la

sfarsitul exercitiului financiar, pe seama c!eltuielilor (contul 8>').=n situatia in care a3ustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus

la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intro anumita masura, atunci acea a3ustare trebuiediminuata sau anulata printro reluare corespunzatoare la venituri.

=n situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata,a3ustarea trebuie ma3orata.

0eprecierea unui activ fix necorporal poate apare in situatiile:

incetarii sau apropierii incetarii cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ$ bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat$ exista o decizie de oprire a constructiei unui activ inainte de terminare sau punere in

functiune$ performanta sa in furnizarea serviciilor este inferioara celei preconizate$ modificari de te!nolo#ie sau le#islatie in domeniu.

Ree*'!"'re'5eevaluarea se efectueaza in baza unor re#lementari le#ale sau de catre evaluatori

autorizati.5ezultatele reevaluarii se inre#istreaza in contabilitate (contul %'&).

Ac$i*e %ixe c&rp&r'!eDe%ini$ie4unt considerate active fixe corporale obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca

atare si care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: au valoare de intrare mai mare decat limitastabilita prin !otarare a ?uvernului si o durata normala de utilizare mai mare de un an.

/ontabilitatea sintetica a activelor fixe corporale se tine pe cate#orii, iar contabilitateaanalitica pe fiecare obiect de evidenta, prin care se întele#e obiectul sin#ular sau complexul deobiecte cu toate dispozitivele si accesoriile acestuia, destinat sa îndeplineasca în mod independent,în totalitate, o functie distincta.

C&n$in"$Activele fixe corporale cuprind: terenuri si amena3ari la terenuri$ constructii$ instalatii te!nice, mi3loace de transport, animale si plantatii$ mobilier, aparatura birotica, ec!ipamente de protectie a valorilor umane si materiale si alte

active corporale$ avansuri si active fixe corporale in curs de executie.

Teren"ri/ontabilitatea terenurilor se tine separat pentru: terenuri (contul 8%%%) si amena3ari la

terenuri (contul 8%%8).*n contabilitatea analitica, terenurile pot fi evidentiate pe urmatoarele #rupe: terenuri

14 | P a g e


15/35


a#ricole, silvice, terenuri fara constructii, terenuri cu zacaminte, terenuri cu constructii si altele.Amena3arile la terenuri cuprind lucrari cum ar fi: racordarea la sistemul de alimentare cu

ener#ie electrica, lucrarile de acces, impre3muirile si altele asemenea.otrivit le#ii terenurile nu sunt supuse amortizarii, dar amena3arile la terenuri se amortizeaza

pe o durata de %' ani.

C&n#$r"c$ii/onstructiile se evidentiaza pe #rupe, sub#rupe, clase si subclase, potrivit /atalo#ului

privind clasificarea si duratele normale de functionare a mi3loacelor fixe aprobat prin !otarare a?uvernului (contul 8%8).

In#$'!'$ii $e/nice i!&'ce de $r'n#p&r$ 'ni'!e #i p!'n$'$ii=nstalatiile te!nice, mi3loacele de transport, animalele si plantatiile se evidentiaza pe #rupe,

sub#rupe, clase si subclase, potrivit /atalo#ului privind clasificarea si duratele normale defunctionare a mi3loacelor fixe aprobat prin !otarare a ?uvernului (contul 8%2).

M&,i!ier 'p'r'$"r' ,ir&$ic' ec/ip'en$e de pr&$ec$ie ' *'!&ri!&r "'ne #i '$eri'!e#i '!$e 'c$i*e c&rp&r'!e

-obilierul, aparatura birotica, ec!ipamente de protectie a valorilor umane si materiale sialte active corporale se evidentiaza pe #rupe, sub#rupe, clase si subclase, potrivit /atalo#ului

privind clasificarea si duratele normale de functionare a mi3loacelor fixe aprobat prin !otarare a?uvernului (contul 8%+).

A*'n#"ri #i 'c$i*e %ixe c&rp&r'!e in c"r# de exec"$ie=n cadrul acestora se inre#istreaza avansurile acordate furnizorilor de active fixe corporale

(contul 828) precum si activele fixe corporale in curs de executie, care reprezinta lucrarile deinvestitii neterminate pana la sfarsitul perioadei, efectuate in re#ie proprie sau in antrepriza. Acestease evalueaza la costul de productie sau costul de ac!izitie, dupa caz (contul 82%). Activele fixecorporale în curs se trec în cate#oria activelor fixe la finalizare dupa receptia, darea în folosinta sau

punerea în functiune a acestora, dupa caz.

A!$e 'c$i*e '!e #$'$"!"i 3'c'in$e re#"r#e ,i&!&0ice nec"!$i*'$e reer*e de 'p')5esursele minerale situate pe teritoriul tarii, in subsolul tarii si al platoului continental in

zona economica a 5omaniei din -area "ea#ra, delimitate conform principiilor dreptuluiinternational si re#lementarilor din conventiile internationale la care 5omania este parte, facobiectul exclusiv al proprietatii publice si apartin statului roman.

otrivit le#islatiei in vi#oare, in cate#oria resurselor minerale se includ: carbunii,

minereurile feroase, neferoase, de aluminiu si roci alumifere, de metale nobile, radioactive,substantele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele pretioase si semipretioase, #azelenecombustibile, apele #eotermale, apele minerale naturale (#azoase si plate), apele mineraleterapeutice, etc.

4'c'in$e!e reprezinta rezerve descoperite de minerale, atat de suprafata cat si subterane,care sunt exploatabile economic, tinand seama de nivelul relativ al preturilor. @acamintele cuprindrezervele de carbune, de petrol si #aze naturale, rezervele de minereuri metalifere si minereurinemetalifere (contul 8%&).

Re#"r#e!e ,i&!&0ice nec"!$i*'$e sunt reprezentate de animalele si ve#etalele de productieunica sau permanenta asupra carora se exercita dreptul de proprietate, dar a caror crestere naturalasi;sau re#enerare nu este plasata sub controlul direct si responsabilitatea unitatilor institutionale si

nu este #estionata de acestea. 0e exemplu, padurile vir#ine si resursele piscicole neexploatate, carefac parte din teritoriul national. Aici trebuie incluse doar resursele care sunt de3a exploatabile cu

15 | P a g e


16/35


scop economic, sau sunt susceptibile de a fi exploatate intrun viitor apropiat. (contul 8%&).Reer*e!e de 'p' sunt intinderi de apa si alte rezerve subterane in masura in care prin

exercitarea dreptului de proprietate le sunt date o valoare de piata (cont 8%&).

M&en$"! inre0i#$r'rii

Activele fixe corporale se inre#istreaza la momentul transferului dreptului de proprietate pentru cele ac!izitionate cu titlu oneros sau la data intocmirii documentelor pentru cele construitesau produse de institutie, respectiv primite cu titlu #ratuit.

E*'!"'re'E*'!"'re' ini$i'!'Activele fixe trebuie sa fie evaluate la: costul de ac!izitie, pentru cele procurate cu titlu oneros$ costul de productie, pentru cele construite sau produse de institutie$ valoarea 3usta pentru cele dobandite #ratuit.(ex.donatii, sponsorizari).


17/35


=nstitutiile publice amortizeaza activele fixe corporale utilizand metoda amortizarii liniare(contul 8%).

Amortizarea se inre#istreaza lunar, incepand cu luna urmatoare receptiei sau punerii infunctiune, dupa caz, a activului. Amortizarea anuala se calculeaza prin aplicarea cotei de amortizarela valoarea de intrare a activelor fixe corporale.

/ota de amortizare se determina ca raport intre %'' si durata normala de utilizare prevazutain /atalo#ul privind duratele normale de utilizare care se aproba prin !otarare a ?uvernului.Amortizarea activelor fixe corporale date cu c!irie, in concesiune sau in folosinta #ratuita,

se calculeaza de catre institutiile publice care le au in patrimoniu.Amortizarea investitiilor efectuate la activele fixe corporale inc!iriate de institutiile publice

se inre#istreaza de institutiile publice care au efectuat investitiile, pe perioada contractului sau pedurata normala de utilizare ramasa, dupa caz.

a incetarea contractului, valoarea investitiilor nediminuata cu amortizarea calculata secedeaza institutiei publice care le are in patrimoniu sau a#entului economic, dupa caz, pentru ama3ora corespunzator valoarea de intrare a activelor fixe corporale.

=n procesulverbal de predarepreluare a investitiei se va mentiona si valoarea amortizarii

investitiei, pentru ca institutia publica care le are in patrimoniu sau a#entul economic sa poatainre#istra amortizarea corespunzatoare noii valori de intrare.

Activele fixe corporale aflate in patrimoniul institutiilor publice se amortizeaza pe o duratanormala de functionare cuprinsa in cadrul unei pla3e de ani (durata minima si maxima), existand

posibilitatea ale#erii numarului de ani de amortizare in cadrul acestor durate. Astfel stabilita, duratanormala de functionare a activului fix ramane nesc!imbata pana la recuperarea inte#rala a valoriide intrare a acestuia.

=n cazul nerecuperarii inte#rale, pe calea amortizarii, a valorii contabile a activelor fixecorporale scoase din functiune, valoarea ramasa neamortizata se include in c!eltuielile institutiilor

publice, inte#ral, la momentul scoaterii din functiune.

A"#$'ri pen$r" depreciere=nstitutiile publice pot inre#istra a3ustari pentru deprecierea activelor fixe corporale la

sfarsitul exercitiului financiar, pe seama c!eltuielilor (contul 8>%).=n situatia in care a3ustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus

la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intro anumita masura, atunci acea a3ustare trebuiediminuata sau anulata printro reluare corespunzatoare la venituri.

=n situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata,a3ustarea trebuie ma3orata. 0eprecierea unui activ fix corporal poate apare in situatiile:

deteriorarii fizice a activului$ incetarii sau apropierii incetarii cererii sau nevoii de servicii furnizate de activ$

bunul va fi inutilizabil sau trebuie cedat$ exista o decizie de oprire a constructiei unui activ inainte de terminare sau punere infunctiune$

performanta sa in furnizarea serviciilor este inferioara celei preconizate$ modificari de te!nolo#ie sau le#islatie in domeniu.

Ree*'!"'re'5eevaluarea activelor fixe corporale se face la valoarea 3usta.


18/35


inainte acelui activ. =n astfel de cazuri, re#ulile privind amortizarea se vor aplica activului avand invedere valoarea acestuia, determinata in urma reevaluarii.

5eevaluarile trebuie facute cu suficienta re#ularitate, astfel incat valoarea contabila sa nudifere substantial de cea care ar fi determinata folosind valoarea 3usta la data bilantului.

0iferenta dintre valoarea rezultata in urma reevaluarii si valoarea la cost istoric trebuie

prezentata la rezerva din reevaluare (contul %'&).5eevaluarea se efectueaza pe baza normelor metodolo#ice elaborate de -inisterulBinantelor ublice sau de catre evaluatori autorizati.

5ezultatele reevaluarii se inre#istreaza in contabilitate potrivit pct./.2 din prezentele norme(contul %'&).

A!$e pre*ederiPre*ederi re%eri$&'re !' *'!&ri%ic're #i #c&'$ere din %"nc$i"neotrivit prevederilor le#ale in vi#oare, pot fi transmise fara plata, orice fel de bunuri aflate

în stare de functionare, indiferent de durata de folosinta, daca acestea nu mai sunt necesareinstitutiei publice care le are în administrare, dar care pot fi folosite în continuare de alta institutie

publica sau daca, potrivit re#lementarilor în vi#oare, institutia nu mai are dreptul sa utilizeze bunulrespectiv.

=nstitutia publica care disponibilizeaza bunuri va informa în scris alte institutii publice pecare le considera ca ar avea nevoie de bunurile disponibilizate.

Cransmiterea, fara plata, de la o institutie publica la o alta institutie publica, se va face pe baza de procesverbal de predarepreluare, aprobat de ordonatorul principal de credite al institutiei publice care a solicitat sa îi fie transmis bunul respectiv, precum si de ordonatorul de credite care îlare în administrare.

=nstitutiile publice pot valorifica bunurile si prin sc!imbarea acestora cu alte bunuri noi,similare, avand cel putin aceeasi parametri. =n acest caz, bunurile valorificate prin sc!imb potreprezenta, dupa caz, plata sau parte din plata datorata pentru bunurile noi care se ac!izitioneazaconform prevederilor le#islatiei privind ac!izitiile publice.

4coaterea din functiune a activelor fixe corporale, necorporale si in curs se face cuaprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, dupa caz.

a institutiile publice la care conducatorii indeplinesc atributiile ordonatorilor tertiari decredite, scoaterea din functiune a activelor fixe corporale, necorporale si in curs se va face cuaprobarea ordonatorului principal sau secundar de credite, dupa caz, in functie de subordonare.

Pre*ederi re%eri$&'re !' 'c$i*e!e %ixe prii$e prin d&n'$ii #i #p&n#&ri'riActivele fixe corporale si necorporale primite ca donatii, sponsorizari sau cu titlu #ratuit se

înre#istreaza în contabilitate la valoarea 3usta.


19/35


19 | P a g e


20/35


20 | P a g e


21/35


21 | P a g e


22/35


IPSAS 12. STOCURI

O,iec$i*biectivul prezentului standard este de a stabili tratamentul contabil pentru stocuri.

problemă de bază în contabilitatea stocurilor este valoarea costului care va fi recunoscută dreptactiv şi care va fi reportată p1nă c1nd sunt recunoscute veniturile conexe. rezentul standard oferăîndrumări asupra determinării fostului şi a recunoaşterii sale ulterioare drept c!eltuială, inclusivorice reducere în valoarea realizabilă netă. feră, de asemenea, îndrumări privind formulele de costcare sunt folosite pentru alocarea costurilor pe stocuri.

D&enii de 'p!ic're entitate care întocmeşte şi prezintă situaţii financiare conform contabilităţii pe bază de

an#a3amente trebuie să aplice prezentul standard în contabilizarea tuturor stocurilor, cu excepţia:(a) roducţiei în curs de execuţie care apare în urma contractelor de construcţii, inclusiv

contracte directe de servicii conexe (a se vedea 4tandardul =nternaţional de /ontabilitate pentru

4ectorul ublic (=4A4) %% D/ontracte de construcţie)$(b) =nstrumentelor financiare$(c) Activelor biolo#ice aferente activităţii a#ricole şi produselor a#ricole în momentul

recoltării (a se vedea standardul internaţional sau naţional de contabilitate relevant care trateazăa#ricultura)$ şi

(d) roducţiei în curs de execuţie a serviciilor care trebuie prestate direct în sc!imbul unor contraprestaţii nominale sau nenominale primite de la clienţi.

rezentul standard nu se aplică evaluării stocurilor deţinute de:3') roducătorii de produse a#ricole şi forestiere, de produse a#ricole obţinute după

recoltare şi de minereuri şi alte produse minerale, în măsura în care acestea sunt evaluate lavaloarea realizabilă netă în conformitate cu practici bine stabilite în acele domenii. Atunci c1ndaceste stocuri sunt recunoscute la valoarea realizabilă netă, modificările acestei valori suntrecunoscute la surplusul sau deficitul perioadei în care a avut loc modificarea.

3,) Froertraderii de mărfuri care îşi evaluează stocurile la valoarea 3ustă minus costurilede v1nzare. Atunci c1nd aceste stocuri sunt evaluate la valoarea 3ustă minus costurile de v1nzare,modificările valorii 3uste minus costurile de v1nzare sunt recunoscute la surplusul sau deficitul

perioadei în care a avut loc modificarea.rezentul standard se aplică tuturor entităţilor din sectorul public, altele dec1t entităţile

economice de stat.

De%ini(ii

rmătorii termeni sunt folosiţi în prezentul standard cu înţelesurile specificate încontinuare:/ostul curent de înlocuire este costul pe care entitatea îl plăteşte pentru dob1ndirea activului

la data de raportare.Cranzacţiile de sc!imb sunt tranzacţiile în cadrul cărora o entitate primeşte active sau

servicii sau i se decontează datorii şi oferă direct în sc!imbul acestora o valoare aproximativ e#ală(iniţial sub formă de numerar, bunuri, servicii sau utilizarea activelor) unei alte entităţi.


23/35


(b) 4ub formă de materii prime sau materiale care vor fi consumate sau distribuite în prestarea de servicii$

(c) 0eţinute pentru v1nzare sau distribuire în cursul normal al activităţilor$ sau(d) în procesul de producţie pentru v1nzare sau distribuire.


24/35


4tocurile trebuie evaluate la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă, cuexcepţia cazului în care se aplică punctul %9.

Atunci c1nd stocurile sunt dob1ndite dintro tranzacţie care nu este o tranzacţie de sc!imb,costul lor trebuie evaluat la valoarea 3ustă de la data ac!iziţiei.

4tocurile trebuie evaluate la cea mai mică valoare dintre cost şi costul actual de înlocuire

atunci c1nd sunt deţinute:(a) entru a fi distribuite fără nicio taxă sau pentru o taxă nominală$ sau(b) entru a fi consumate în procesul de producţie al bunurilor care vor fi distribuite fără

nicio taxă sau pentru o taxă nominală.

C$"! #$&c"ri!&r/ostul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile de ac!iziţie, costurile de conversie şi

alte costuri care apar pentru aducerea stocurilor în locaţia 'ctuală sau la condiţia actuală.

C$"ri de 'c/ii(ie/ostul de ac!iziţie al stocurilor cuprinde preţul de cumpărare, taxele de import şi alte taxe

(altele dec1t cele care sunt ulterior recuperabile de entitate de la autorităţile fiscale), şi transportul,costurile de manipulare şi alte costuri care pot fi direct atribuite ac!iziţionării bunurilor finite,materialelor şi rezervelor. 5educerile comerciale, rabaturile şi alte elemente similare sunt deduseatunci c1nd se determină costurile de ac!iziţie.

C$"ri de c&n*er#ie/osturile conversiei stocurilor de producţie în curs de execuţie în stocuri de produse finite

sunt an#a3ate în primul r1nd întrun mediu de producţie. /osturile conversiei stocurilor includcosturile direct le#ate de unităţile de producţie, cum ar fi munca directă. Ele includ, de asemenea, oalocare sistematică a c!eltuielilor de re#ie de producţie fixe şi variabile care sunt an#a3ate întransformarea materialelor în bunuri finite.

A!$e c$"riAlte costuri sunt incluse în costul stocurilor doar în măsura în care ele sunt an#a3ate pentru a

aduce stocurile în locaţia lor actuală şi la condiţia lor actuală. 0e exemplu, ar fi potrivită includereac!eltuielilor de re#ie care nu se lea#ă de producţie sau a costurilor desi#nului produselor pentruanumiţi clienţi în costul stocurilor.

Exemple de costuri excluse din costul stocurilor şi recunoscute drept c!eltuieli în perioadaîn care au fost an#a3ate sunt:

(a) /antităţi anormale de deşeuri, muncă sau alte costuri de producţie$(b) /osturi de depozitare, cu excepţia situaţiei în care costurile sunt necesare în procesul de

producţie înainte de un alt stadiu al producţiei$(c) /!eltuieli administrative de re#ie care nu contribuie la aducerea stocurilor în locaţia şi lacondiţia lor actuale$ şi

(d) /osturile v1nzării.

F&r"!e de de$erin're ' c$"!"i/ostul elementelor de stocuri care nu se pot în mod obişnuit înlocui unul pe celălalt şi cel al

bunurilor şi serviciilor produse şi distribuite pentru proiecte speciale trebuie alocate folosindidentificarea specifică costurilor lor individuale.

entitate trebuie să utilizezi aceeaşi formulă de determinare a costului pentru toatestocurile care nu au aceeaşi natură şi utilitate pentru entitate. entru stocurile cu o natură sau o

utilitate diferită (de exemplu, anumite mărfuri utilizate întrun se#ment şi acelaşi tip de mărfuriutilizate întrun alt se#ment) pot fi 3ustificate diferite formule pentru cost. diferenţă în locaţia

24 | P a g e


25/35


#eo#rafică a stocurilor (şi în le#ile fiscale respective), în sine, nu este suficientă pentru a 3ustificautilizarea unor formule diferite de cost.

/ostul stocurilor, altele dec1t cele abordate trebuie alocat utiliz1nd metoda primului intrat, primului ieşit (B=B) sau formulele costului mediu ponderat. entitate trebuie să utilizeze aceeaşiformulă de determinare a costului pentru toate stocurile de natură şi utilizare similare pentru

entitate. entru stocurile care au o natură sau o utilizare diferită, pot fi 3ustificate formule diferite dedeterminare a costului.

Rec"n&'6$ere' drep$ c/e!$"i'!5Atunci c1nd stocurile sunt v1ndute, sc!imbate sau distribuite, valoarea contabilă a acelor

stocuri trebuie recunoscută drept c!eltuială în perioada în care este recunoscut venitul aferent. 0acănu există niciun venit c!eltuiala este recunoscută atunci c1nd bunurile sunt distribuite sau c1nd se

prestează serviciul conex.


26/35


C&n$',i!i$'$e' #$&c"ri!&r + n&re n'$i&n'!e

De%ini$ie4tocurile sunt active circulante:a) detinute pentru a fi vandute pe parcursul desfasurarii normale a activitatii$

b) in curs de productie in vederea vanzarii in procesul desfasurarii normale a activitatii: sauc) sub forma de materii prime, materiale si alte consumabile ce urmeaza sa fie folosite in

desfasurarea activitatii curente a institutiei, in procesul de productie sau pentru prestarea de servicii.C&n$in"$=n cadrul stocurilor se cuprind: materiile prime, materialele consumabile, materialele de

natura obiectelor de inventar, produsele, animalele si pasarile, marfurile, ambala3ele, productia incurs de executie si bunurile aflate in custodie, pentru prelucrare sau in consi#natie la terti.

4unt incluse de asemenea, stocurile de materii prime strate#ice si de alte stocuri cu oimportanta deosebita pentru economia nationala.

M'$erii prieM'$erii!e prie participa direct la fabricarea produselor si se re#asesc in produsul finit

inte#ral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transformata (contul 2'%).

M'$eri'!e c&n#"',i!eM'$eri'!e!e c&n#"',i!e (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese

de sc!imb, seminte si materiale de plantat, fura3e, medicamente si materiale sanitare si altemateriale consumabile) care participa sau a3uta la procesul de fabricatie fara a se re#asi, de re#ula,

in produsul finit sau asi#ura desfasurarea activitatii curente a institutiei (contul 2'8).M'$eri'!e de n'$"r' &,iec$e!&r de in*en$'r-aterialele de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu o valoare mai mica decat

limita prevazuta de le#e pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de durata lor defolosinta, sau cu o durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor, precum si bunurile asimilateacestora (ec!ipamentul de protectie, ec!ipamentul de lucru, imbracamintea speciala, mecanismele,scule, dispozitive, verificatoare, aparatele de masura si control, etc.) (contul 2'2).

0ocumentele aflate in fondurile bibliotecilor, care au statut de bunuri culturale comune saucare au fost clasate in cate#oria bunurilor culturale care fac parte din patrimoniul cultural nationalmobil, nu sunt active fixe si sunt evidentiate, #estionate si inventariate in conditiile le#ii. Aceste

bunuri fac parte din cate#oria materialelor de natura obiectelor de inventar, aflate in folosinta(contul 2'2). Eliminarea documentelor din colectii se aplica numai bunurilor culturale comune,uzate fizic sau moral, dupa o perioada de minimum 9 luni de la ac!izitie.

entru or#anizarea contabilitatii analitice a cartilor care au fost trecute in cate#oriamaterialelor de natura obiectelor de inventar, se poate utiliza metoda #lobalvalorica, cu aprobareaordonatorului de credite.

Evidenta materialelor de natura obiectelor de inventar se tine pe doua cate#orii: materiale denatura obiectelor de inventar in ma#azie (contul 2'2%) si materiale de natura obiectelor de inventar in folosinta (contul 2'28).

=nre#istrarea pe c!eltuieli a consumului acestora se realizeaza la momentul scoaterii dinfolosinta.

26 | P a g e


27/35


Pr&d"#e7 #ei%',ric'$e pr&d"#e %ini$e re,"$"ri '$eri'!e rec"per',i!e #i de#e"riSei%',ric'$e4emifabricatele reprezinta produsele care nu au parcurs in intre#ime fazele procesului

te!nolo#ic si care au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii sau se livreaza tertilor (contul2+%).

Pr&d"#e %ini$erodusele finite sunt produsele are au parcurs in intre#ime fazele procesului te!nolo#ic si nu

mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii, putand fi depozitate in vederea livrarii sauexpediate direct clientilor (contul 2+&).

Re,"$"ri '$eri'!e rec"per',i!e #i de#e"ri (contul 2+9)Re,"$ de%ini$i* se considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde,

norme te!nice, caiete de sarcini sau contracte si nu poate fi utilizat decat, eventual, ca materie prima sau ca material pentru producerea altor bunuri.

rin re,"$ p'r$i'! se intele#e produsul care nu corespunde prevederilor din standarde,

norme te!nice, caiete de sarcini sau contracte si care, supus unor operatii de remediere, eficientesub aspect economic, devine un produs corespunzator sau poate fi valorificat ca produs declasat.

Pr&d"# dec!'#'$ se considera produsul care nu corespunde prevederilor din standarde,norme te!nice, caiete de sarcini sau contracte, dar poate fi valorificat, potrivit normelor le#ale, la

pret redus.

Pr&d"c$i' in c"r# de exec"$ieroductia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele prevazute

in procesul te!nolo#ic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei te!nice sau necompletatein intre#ime (contul 22%).

=n cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie (contul 228).

8"n"ri c&n%i#c'$e #'" in$r'$e p&$ri*i$ !e0ii in pr&prie$'$e' pri*'$' ' #$'$"!"i #'" '"ni$'$i!&r 'dini#$r'$i*$eri$&ri'!e

Funurile confiscate sau intrate, potrivit le#ii, in proprietatea privata a statului, precum si bunurile de acest fel aflate in custodie sau in consi#natie la terti sunt evidentiate de catre directiile#enerale ale finantelor publice 3udetene, respectiv a municipiului Fucuresti, sau alte institutii alestatului potrivit prevederilor le#ale in vi#oare (contul 2+G).

Funurile confiscate sau intrate, potrivit le#ii, in proprietatea privata a unitatilor administrativteritoriale se evidentiaza in contabilitatea acestora (contul 2+>).

S$&c"ri '%!'$e !' $er$i4tocurile aflate la terti sunt bunuri aflate in custodie, pentru prelucrare sau consi#natie la

terti, care se inre#istreaza distinct in contabilitate pe cate#orii de stocuri (conturile 2&%,2&+,2&9,2&G,2&,2&>).

Pr&d"c$i' in c"r# de exec"$ieroductia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele prevazute

in procesul te!nolo#ic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei te!nice sau necompletatein intre#ime (contul 22%).

=n cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile,

precum si studiile in curs de executie (contul 228).

27 | P a g e


28/35


8"n"ri c&n%i#c'$e #'" in$r'$e p&$ri*i$ !e0ii in pr&prie$'$e' pri*'$' ' #$'$"!"i #'" '"ni$'$i!&r 'dini#$r'$i*$eri$&ri'!e

Funurile confiscate sau intrate, potrivit le#ii, in proprietatea privata a statului, precum si bunurile de acest fel aflate in custodie sau in consi#natie la terti sunt evidentiate de catre directiile#enerale ale finantelor publice 3udetene, respectiv a municipiului Fucuresti, sau alte institutii ale

statului potrivit prevederilor le#ale in vi#oare (contul 2+G).Funurile confiscate sau intrate, potrivit le#ii, in proprietatea privata a unitatilor administrativteritoriale se evidentiaza in contabilitatea acestora (contul 2+>).

S$&c"ri '%!'$e !' $er$i4tocurile aflate la terti sunt bunuri aflate in custodie, pentru prelucrare sau consi#natie la

terti, care se inre#istreaza distinct in contabilitate pe cate#orii de stocuri (conturile 2&%,2&+,2&9,2&G,2&,2&>).

M'r%"ri-arfurile reprezinta bunurile pe care entitatea le cumpara in vederea revanzarii sau

produsele realizate in institutii predate spre vanzare ma#azinelor proprii (contul 2G%).

A,'!'eAmbala3ele includ materialele refolosibile, ac!izitionate sau realizate in institutie, folosite

pentru ambalarea produselor destinate vanzarii si care in mod temporar pot fi pastrate de terti, cuobli#atia restituirii in conditiile prevazute in contracte (contul 2%).

M&en$"! inre0i#$r'riiFunurile de natura stocurilor sunt considerate ca fiind ac!izitionate de catre institutii din

momentul in care acestea devin proprietare ale bunurilor sau atunci cand furnizarea acestor bunurieste terminata. /osturile bunurilor de natura stocurilor se recunosc in momentul consumuluiacestora. Exceptie fac materialele de natura obiectelor de inventar, al caror cost se recunoaste inmomentul scoaterii din folosinta.

0etinerea, cu orice titlu, de bunuri materiale, precum si efectuarea de operatiuni economice,fara sa fie inre#istrate in contabilitate, sunt interzise.

=n aplicarea acestor prevederi este necesar sa se asi#ure:a) receptionarea tuturor bunurilor materiale intrate in institutie si inre#istrarea acestora la

locurile de depozitare. Funurile materiale primite pentru prelucrare, in custodie sau in consi#natiese receptioneaza si inre#istreaza distinct ca intrari in #estiune.


29/35


30/35


determina costul stocurilor cu articole numeroase si cu miscare rapida, care au mar3e similare si pentru care nu este indicat sa se foloseasca alta metoda.

=n aceasta situatie, costul bunurilor vandute se calculeaza prin deducerea valorii mar3ei brutedin pretul de vanzare al stocurilor. rice modificare a pretului de vanzare presupune recalculareamar3ei brute.

E*'!"'re' !' ie#ire' din 0e#$i"nea iesirea din #estiune, stocurile se evalueaza si se inre#istreaza in contabilitate prin

aplicarea uneia din metodele:a) metoda primul intratprimul iesit (B=B)$

b) metoda costului mediu ponderat (/-)$c) metoda ultimul intratprimuliesit (=B)$a) Me$&d' 9pri"! in$r'$ - pri"! ie#i$9 3FIFO) 7 potrivit acestei metode, bunurile iesite

din #estiune se evalueaza la costul de ac!izitie sau de productie al primei intrari (lot). e masuraepuizarii lotului, bunurile iesite din #estiune se evalueaza la costul de ac!izitie sau de productie allotului urmator, in ordine cronolo#ica.

b) Me$&d' c$"!"i edi" p&nder'$ 3CMP) presupune calcularea costului fiecaruielement pe baza mediei ponderate a costurilor elementelor similare aflate in stoc la inceputul

perioadei si a costului elementelor similare produse sau cumparate in timpul perioadei.-edia poate fi calculata periodic sau dupa fiecare receptie.c) Me$&d' :"!$i"! in$r'$-pri"! ie#i$: 3LIFO) 7 potrivit acestei metode, bunurile iesite

din #estiune se evalueaza la costul de ac!izitie sau de productie al ultimei intrari (lot). e masuraepuizarii lotului, bunurile iesite din #estiune se evalueaza la costul de ac!izitie sau de productie allotului anterior, in ordine cronolo#ica.

-etoda aleasa trebuie aplicata cu consecventa pentru elemente similare de natura stocurilor,de la un exercitiu la altul. 0aca, in situatii exceptionale, ordonatorii de credite decid sa sc!imbemetoda pentru un anumit element de stocuri , in notele explicative trebuie sa se prezinteurmatoarele informatii:

motivul sc!imbarii metodei$ si efectele sale asupra rezultatului. institutie trebuie sa utilizeze aceleasi metode de determinare a costului pentru toate

stocurile care au natura si utilizare similare. entru stocurile cu natura sau utilizare diferita,folosirea unor metode diferite de calcul a costului poate fi 3ustificata.

E*'!"'re' !' d'$' ,i!'n$"!"iActivele de natura stocurilor nu trebuie reflectate in bilant la o valoare mai mare decat

valoarea care se poate obtine prin utilizarea sau vanzarea lor.

=n acest scop, valoarea stocurilor se diminueaza pana la valoarea realizabila neta, prinreflectarea unei a3ustari pentru depreciere.rin valoare realizabila neta se intele#e pretul de vanzare estimat ce ar putea fi obtinut pe

parcursul desfasurarii normale a activitatii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului,atunci cand este cazul, si costurile estimate necesare vanzarii.

A"#$'ri pen$r" depreciere=nstitutiile publice pot inre#istra a3ustari pentru deprecierea stocurilor la sfarsitul exercitiului

financiar, pe seama c!eltuielilor (conturile 2>%,2>8,2>2,2>+,2>&,2>9,2>G,2>).=n situatia in care a3ustarea devine total sau partial fara obiect, intrucat motivele care au dus

la reflectarea acesteia au incetat sa mai existe intro oarecare masura, atunci acea a3ustare trebuie

diminuata sau anulata printro reluare corespunzatoare la venituri.=n situatia in care se constata o depreciere suplimentara fata de cea care a fost reflectata,

30 | P a g e


31/35


a3ustarea trebuie ma3orata.

A!$e pre*ederi re%eri$&'re !' #$&c"riIn*en$'riere' pr&d"c$iei ne$erin'$eroductia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei neterminate la

sfarsitul perioadei, prin metode te!nice de constatare a #radului de finalizare sau a stadiului deefectuare a operatiilor te!nolo#ice si evaluarea acesteia la costul de productie.

Me$&de de e*iden$' ' #$&c"ri!&r/ontabilitatea stocurilor se tine cantitativ si valoric sau numai valoric prin folosirea

inventarului permanent sau a inventarului intermitent.=n conditiile folosirii inventarului permanent, in contabilitate se inre#istreaza toate

operatiunile de intrare si iesire, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment astocurilor, atat cantitativ cat si valoric.

=nventarul intermitent consta in stabilirea iesirilor si inre#istrarea lor in contabilitate pe bazainventarierii stocurilor la sfarsitul perioadei. =n acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre

valoarea stocului initial plus valoarea intrarilor si valoarea stocului final, determinat pe bazainventarierii.

/ontabilitatea analitica a bunurilor se tine pe baza uneia din urmatoarele metode: operativcontabila, cantitativvalorica, #lobalvalorica.

Me$&d' &per'$i*-c&n$',i!' se poate aplica pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor si ambala3elor.

Aceasta metoda consta in tinerea, in cadrul fiecarei #estiuni, a evidentei cantitative a bunurilor, pe feluri, cu a3utorul fiselor de ma#azie iar in contabilitate, in tinerea evidentei valorice pe conturi de materiale, desfasurate valoric pe #estiuni, iar in cadrul #estiunilor, pe #rupe sausub#rupe de materiale, dupa caz.

/ontrolul exactitatii inre#istrarilor din evidenta #estiunilor si din contabilitate se asi#ura prin evaluarea stocurilor cantitative, transcrise din fisele de ma#azie in re#istrul stocurilor.

Me$&d' c'n$i$'$i*-*'!&ric' se poate folosi pentru contabilitatea analitica a materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura obiectelor de inventar, semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, marfurilor, animalelor si ambala3elor. Aceasta metodaconsta in tinerea evidentei cantitative pe feluri de stocuri in cadrul fiecarei #estiuni, iar incontabilitate tinerea evidentei cantitativvalorice.


32/35


ordonatorul principal de credite. =n acest scop, ministerele vor stabili limite proprii, care vor fisupuse spre avizare -inisterului Binantelor ublice.

0eclasarea si casarea unor bunuri materiale, se aproba de catre ordonatorul superior decredite, respectiv principal sau secundar, dupa caz.

32 | P a g e


33/35


33 | P a g e


34/35


35/35


Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	oana-vlad
View:	229 times
Download:	0 times

Curs 2.Ipsas

Documents