Curs Logistica 2

8/20/2019 Curs Logistica 2

1/43

LOGISTICA

“Controlează-ţi propriul destin dacă nu vreica el să fie controlat de alţii. Fii stăpân pe

soarta ta dacă nu vrei ca altcineva să devină stăpân pe ea”

Jack Welch Director eecutiv !eneral "lectric - #$%

1. Noţiunea de logistică

În funcţie de aplicaţia dorită, noţiunea de logistică capătă diferite sensuri.

Sensul clasic al noţiunii de lo&istică pe care îl dă lucrarea [*, Dicţionarul de neologisme.

Ed. Academiei, 19!" este că prin logistică se înţelege '(inte care &ânde)te *nte(eiat+ raţional'.Într#o altă lucrare [*, Dicţionarul e$plicati% al lim&ii rom'ne. Ed. Academiei, 19!",

autorii definesc logistica, ca 'acea )tiinţă a de(onstraţiei a cărui o,iect este sta,ilirea

condiţiilor corectitudinii &ândirii+ a for(elor )i a le&ilor &enerale ale raţionării corecte+

confor(e prin ordinea ideilor+ cu or&anizarea lo&ică a realităţii o,iective'.

În sensul matematic 'rin lo&ică (ate(atică sau si(,olică sau lo&istică ca )tiinţă

co(,inatorie/ se *nţele&e ra(ura lo&icii care cercetează operatori lo&ici )i care are ca o,iect

aplicarea (etodelor (ate(atice *n do(eniul lo&icii for(ale+ *n electronică+ ci,ernetica

sau lin&vistică+ iar prin lo&istică se *nţele&e lo&ică (ate(atică' [*, Dicţionarul de

neologisme. Ed. Academiei, 19!".

Sensul militar al noţiunii de logistică este( '...totalitatea (ăsurilor or&anizatorice )i de

aprovizionare capa,ile să ducă o ar(ată la victorie *n confruntarea cu du)(anul ) [or+o .,

-impul factor de optimi/are a acti%ităţii agenţilor economici. 0e%ista Sisteme logistice2, nr. 3,

4ucure5ti, 1991".

În lucrarea [*, 6e 7etit 6arousse., 7aris, 198" se arată că prin logistică se înţelege parte a

artei (ilitare care se ocupă cu aprovizionarea unei ar(ate'.

6ucrarea [o:ocaru ;


2/43

ele(entelor active )i pasive ale unei *ntreprinderi+ *n vederea *(,unătăţirii flei,ilităţii )i

capacităţii sale de adaptare la (odificările perpetue ale condiţiilor cadru de funcţionare ale pieţii

de desfacere.

rin ele(ente active se *nţele& - instalaţii+ oa(eni+ (a)ini+ ener&ie+ infor(aţii

folosite+ iar prin ele(ente pasive - fluuri de (ateriale+ de (aterii pri(e )i ener&ie care

parcur& dru(ul+ respectiv lanţul lo&istic+ *ntre diferiţi a&enţi econo(ici.

1anţul lo&istic+ cuprinde totalitatea unităţilor )i activităţilor care se interpun *ntre

sursele de (aterii pri(e+ (ateriale+ su,ansa(,luri )i produse ener&etice+ aprovizionate de

către un a&ent econo(ic )i vânzarea către consu(atorul final al produsului finit. ' [or+o .,

-impul factor de optimi/are a acti%ităţii agenţilor economici. 0e%ista Sisteme logistice2, nr. 3,

4ucure5ti, 1991".

0olul unei întreprinderi antrenată într#un lanţ logistic se diferenţia/ă în funcţie de felul

acti%ităţii desfă5urate( '2n cazul aprovizionării+ ea tre,uie să asi&ure o afluenţă opti(ă din

punct de vedere sorti(ental+ cantitativ )i te(poral a celor necesare producţiei3 *n cazul

desfacerii+ ea tre,uie să asi&ure o distri,uţie pro(ptă a produselor finite care acoperă

*ntrea&a piaţă. '

A&ordarea logistică a producţiei este dată de organi/area apro%i/ionării producţiei

5i desfacerii în scopul reali/ării unei politici de fa&ricaţie, mar+eting#mi$t.

>rgani/area logistică a producţiei este dată de organi/area raţională a fiecărei etape de

producţie, totul su&ordonat ideii e$istenţei unui management logistic asigurat de conducerea

întreprinderii sau compartimentele speciali/ate.

În esenţă, logistica unei întreprinderi poate fi definită ca ansa(,lul de resurse (ateriale+

)i u(ane+ respectiv de activităţi specifice+ care per(it realizarea activităţilor *n raport cu

strate&ia aleasă )i condiţiile celui (ai favora,il raport calitate4preţ ?sau altfel spus +

lo&istica reprezintă capacitatea de or&anizare )i realizare a fluurilor de persoane sau de

(ărfuri pentru a o,ţine ceea ce se dore)te *ntr-un ti(p )i spaţiu opti(e cu costuri (ini(e@.

Asociaţia rance/ă pentru logistică define5te logistica mărfurilor ca fiind o activitate ce

are drept scop punerea la dispoziţie cu cel (ai scăzut cost a unei cantităţi dintr-un produs la

locul )i la (o(entul unde eistă o cerere.

În particular, Logistica Firmei este, în %i/iunea statutului A0B6>; ?Asociaţia 0om'no#

Btaliană de 6ogistică 5i anagement@1@( “totalitatea activităţilor or&anizatorice+ de &estiune )i

strate&ice care coeistă *n cadrul co(paniilor+ fluul de (ateriale )i de infor(aţii adiacente/ dela ori&inea lor+ prin inter(ediul furnizorilor )i până la livrarea produselor finite către clienţi

3


3/43

precu( )i service-ul post-vânzare”. 6ogistica irmei presupune, prin urmare, at't domeniul

;estiunii aterialelor ?apro%i/ionare, gestiunea stocurilor de materiale, programarea producţiei@,

c't 5i domeniul Distri&uţiei i/ice ?gestiunea produselor, a depo/itelor 5i a transporturilor,

li%rările la punctele de %'n/are@ dar 5i domeniul Ser%iciilor pentru lienţi. Alături de aceste

aspecte, mai apar ca argumente de interes logistic( mediul e$tern societăţii, adică infrastructurile,

%ia&ilitatea acesteia, condiţiile socio#politice care ar putea fa%ori/a dar 5i împiedica li&era

circulaţie a mărfurilor 5iCsau a persoanelor.

7ractic, termenul logistică a apărut în cursul anilor 19 5i facea trimitere spre noţiuni ca

stocare, manipulare, distri&uţie, transport etc., de cele mai multe ori utili/ate separat.

Bniţial distri&uţia fi/ică 5i logistica au fost considerate sinonime, dar în timp termenul de

logistică s#a di%ersificat, a de%enit mult mai comple$ 5i a necesitat re%i/uirea strategiilor.

În 198 Asociaţia Americană de ar+eting considera distri&uţia fi/ică ca fiind mi5carea

&unurilor de la locul unde se produc la locul unde se consumă sau utili/ea/ă.

7rima a&ordare teoretică a distri&uţiei fi/ice a fost dată de Druc+er care o definea ca fiind

un alt mod de a denumi un proces de afaceri.

Dupa otler distri&uţia fi/ică include planificarea, implementarea 5i controlul flu$urilor

fi/ice de materiale 5i produse finite de la punctele de pro%enienţă ale acestora la cele de utili/are,

astfel înc't să fie satisfacute cerinţele clienţilor 5i să se o&ţină profit. El define5te distri&uţia

fi/ică ca fiind logistica de piaţă, pornind de la ideea că &unurile se află la producător 5i se caută

soluţii de punere acestora pe piaţă.

Alţi speciali5ti în logistică nu au pus doar pro&lema distri&uţiei spre e$terior, adică a

&unurilor care se mi5că de la producător la clienţi, ci 5i a distri&uţiei spre interior, adică a

&unurilor care se mi5că de la furni/or la producător.

6ogistica repre/intă astfel procesul de planificare, implementare 5i control a flu$ului 5i a

depo/itării &unului de la locul de orgine la cel de consum, corespun/'nd cerinţelor clientului.

Asociaţia Americană pentru 6ogistică define5te logistica ca fiind acea acti%itate ce aredrept scop punerea la dispo/iţia clientului a unei cantităţi dintr#un produs cu cel mai mic preţ, la

locul 5i momentul unde e$istă cereri. Deci logistica este un ansam&lu de acti%ităţi derulate

înaintea 5i în timpul desfă5urării procesului de producţie, la care se adaugă distri&uţia fi/ică.

Acest flu$ fi/ic este însoţit de unul informaţional, în am&ele sensuri, 5i repre/intă de fapt cadrul

de operare sau de funcţionare a logisticii.

7rincipala asociaţie europeană înfiinţată în anul 198, European 6ogistics Association?E6A@, dă propria sa definiţie acestei acti%ităţi( 56r&anizarea+ planificarea+ controlul )i

=


4/43

realizarea fluurilor de ,unuri de la dezvoltare )i aprovizionare până la producţie )i distri,uţia

către clientul final+ pentru a satisface cerinţele pieţei cu un cost (ini( )i cu un capital (ini(”.

În conclu/ie, termenul de 1o&istică” poate fi definit ca( 5procesul de &estionare

strate&ică a achiziţionării+ deplasării )i depozitării (aterialelor+ se(ifa,ricatelor )i produselor

finite alături de fluurile infor(aţionale corespunzătoare acestor procese/ *n interiorul fir(ei )i

al canalelor de (arketin&+ cu scopul satisfacerii co(enzilor cu cele (ai (ici costuri pentru

fir(ă”.

În timp ce sa%uraţi dimineaţa o cea5că de cafea sau citiţi un /iar, %#aţi g'ndit %reodată la drumurile parcurse

de aceste produse înainte ca ele să a:ungă în m'inile %oastreF Atunci c'nd pierdeţi trenul sau a5teptaţi pentru mult

timp furni/area unui ser%iciu care nu mai sose5te, %ă între&aţi, desigur, de ce se înt'mplă a5a. Acestea sunt c'te%a

e$emple de 6ogistică care funcţionea/ă 5i de 6ogistică care nu funcţionea/ă.

Gn economist indian, AmartHa Sen, spune că( IJu e$istă penurie în lume. Singura pro&lemă cu care ne

confruntăm este aceea a 6ogisticii2. ontinua americanul Kes+ett( IGn frigider nu este un frigider atunci c'nd se

află într#un depo/it din Detroit, iar cererea este făcută la Kouston2.

7'nă la =L din %enituri sunt c


5/43

lientului, pro&leme care %or fi re/ol%ate, 5i unele 5i altele, într#o optică de logistică integrată 5i

întotdeauna orientată către Sistemul Jaţional.

ediul concurenţial o&ligă tot mai mult întrepinderile să e$amine/e, să restructure/e 5i să

redirecţione/e acti%ităţile pentru a o&ţine a%anta:ul competiti%.6ogistica prin acti%ităţile sale este %itală în crearea unui astfel de a%anta:. Ea poate

influenţa po/iti% cota de piaţă 5i renta&ilitatea întreprinderii, dacă este pri%ită ca o resursă

strategică, nu doar ca o simplă acti%itate.

ic


6/43

apro%i/ionarea, acti%itate ce ţine de sistemul de ac


7/43

intrărilorM păstrareaM am&alareaM etic


8/43

6a ora actuală asistăm la o restr'ngere a pieţelor de desfacere datorată sc


9/43

programarea flu$urilor 5i modurile de tratare ale acestora, c't 5i o dimensiune strategică, care are

scopul de a defini mi:loacele necesare pentru a răspunde o&iecti%elor întreprinderii.

ig. =

9

!iaţa de des*acere

Su#sistemuldes*acere+v,nări

Su#sistemulproducţiei

Su#sistemulAproviionare materială

!iaţa de des*acere

Clienţi

Cereri

!lan -i programe dedes*acere

Contracte comeniacceptate

!lan -i programe deproducţie

Fa#ricaţie

Necesităţi de consum

!lan -i programe deaproviionare

Studii de piaţăalegere *urniori

Negocieri contracteconvenţii

Strategii

Stocuri deproduse *inite

Stocuri demateriale

(aterialerecicla#ile


10/43

Această concepţie strategică a logisticii îi conferă un loc din ce în ce mai important în

întreprinderi 5i dă loc unui ansam&lu de idei asupra manierei de integrare a unei funcţii la un

sector de acti%itate, c


11/43

Dacă în trecut %aloarea adăugată era percepută ca preţ de %'n/are ?de piaţă@ fig. 8

astă/i, adăugarea %alorii produsului în lanţul logistic poate fi pri%ită prin prisma etapelor

parcurse de produs, de la procurarea de materii prime 5i p'nă la ac


12/43

# 0ăspunde mai &ine cerinţelor 5i a5teptărilor consumatorilorM consumatorul cere

ser%icii din ce în ce mai precise, indi%iduali/ate 5i personali/ate, iar distri&uitorul se

poate speciali/a în forma a5teptată prin crearea unor ser%icii de %'n/ări în forma

dorită.

Dat fiind faptul că distri&uitorii pot fi factori puternici de diferenţiere 5i influenţă, firmele

tre&uie să în%eţe cum să#5i facă din reţeaua de distri&uitori un aliat de încredere. Dacă

distri&uitori simt că sunt într#o relaţie de parteneriat cu furni/orii, ei pot influenţa clienţii să

cumpere un anumit produs. În această situaţie, rolul distri&uitorului, ca intermediar între

producător 5i consumator ?mai mult sau mai puţin neutru@, se transformă într#unul de agent acti%

al %'n/ării, capa&il să sonde/e, să stimule/e 5i să oriente/e cererea. De asemenea, distri&uitorul

poate face presiuni asupra ofertei 5i să solicite modificarea condiţiilor de %'n/are.

Departamentele de logistică tre&uie să ai&ă contacte mult mai frec%ente cu distri&uitorii dec't

departamentele de %'n/ări sau cele de mar+eting.

Desigur că, în anumite situaţii, imaginea mărcii unui produs este at't de puternică înc't

distri&uitorul nu are altă opţiune dec't să ofere ceea ce solicită clientul. >ricum clientul %a fi

influenţat de calitatea ser%iciilor oferite în trecut 5i de relaţia cu distri&uitorul. 0e/ultă, de aici, că

departamentele de logistică, care au contacte mult mai frec%ente cu distri&uitori dec't

departamentele de %'n/ări sau de mar+eting, au oca/ia de a oferi ser%iciile apreciate de

distri&uitori, întărind relaţia de parteneriat între cele două părţi. 6ogistica %a tre&ui să coopere/e

cu departamentele de mar+eting, producţie 5i financiare pentru a identifica tipurile de acti%ităţi

care adaugă %aloare produselor 5i ser%iciilor firmei.

0esursele logistice ale societăţii comerciale tre&uie direcţionate spre acele acti%ităţi care

au impact asupra distri&uitorilor 5i a clienţilor, determin'nd un a%anta: competiti% pentru firmă,

prin asigurarea unui ni%el de ser%icii care să fie apreciat de clienţi. 6a fiecare ni%el al distri&uţiei

tre&uie luate în considerare următoarele aspecte de &a/ă(

1. ine ia deci/iile de apro%i/ionare C reapro%i/ionare(

# cantitatea de produseM

# frec%enţa 5i programarea ciclurilor de apro%i/ionareM

# personalul care se ocupă de apro%i/ionareM

3. e gamă de produse este transportată C manipulatăM

=. 7rogramarea li%rărilor, primirea comen/ilor 5i manipularea li%rărilorM

8. 7rodusele depo/itate(

# produsele disponi&ile în stocM

13


13/43

# mărimea stocului, rotaţia stocului, condiţiile de depo/itareM

# stocarea se/onierăM

!. Apropierea de piaţă 5i acoperirea pieţei potenţialeM

N. Di%i/area loturilorM

. 7rimirea 5i procesarea comen/ilorM

. Selecţionarea, împac


14/43

# performanţele în respecti%a ramură 5i în domeniul %'n/ărilor C stocării C

disponi&ilităţii produsuluiM

# rapoarte asupra produsului 5i a utili/atorului săuM

# identificarea noilor oportunităţiM

1N. e reduceri C ma:orări de preţuri tre&uie aplicate(

# Sunt ele o&i5nuite pentru respecti%ul domeniu de acti%itateF

# Sunt corespun/ătoare ser%iciuluiF

# Ar tre&ui făcut mai multF

1. 't de important este produsul C ser%iciul pentru piaţă F 't de importanţi sunt actuali

5iCsau potenţiali clienţi pentru firmăF

Din anali/a aspectelor enumerate re/ultă că managementul logisticii constă în însumarea

acti%ităţilor de gestionare a materialelor ?derulate înainte procesului de producţie@ 5i a

acti%ităţilor de distri&uţie propriu#/ise de la sf'r5itul producţiei. Acest flu$ fi/ic este însoţit de un

flu$ de informaţii, în am&ele sensuri, care repre/intă cadrul de operare al funcţiei logistice.

6ogistica deţine în acest fel o po/iţie unică ce#i permite să coordone/e relaţiile dintre factorii

care influenţea/ă at't flu$ul de informaţii, c't 5i pe cel de &unuri, a%'nd ca scop final e$ecutarea

comen/ilor primite 5i satisfacerea cerinţelor clienţilor. lu$ul începe atunci c'nd clientul C

distri&uitorul se decide să facă o comandă 5i se înc


15/43

ţin'nd cont de interacţiunile flu$urilor. El poate estima capacitatea firmei de a răspunde

a5teptărilor, tre&uind să identifice acti%ităţile care creea/ă %aloare adăugată 5i care permit astfel o

diferenţiere a produselor reali/ate de firma lor faţă de cele ale concurenţilor. Aplic'nd teoria

e%oluţiei speciilor, ela&orată de DarPin, la politica firmei, în condiţiile sc


16/43

1N


17/43

ig.

Lo+!st!&a e "$a*!,&ae

Lo+!st!&a e &o*&e"!e

P$a*!,&aea s!stem%$%! $o+!st!&

Co*to$%$ 0! s%"a1e+eea s!stem%$%!

$o+!st!&

O+a*!'aea $o+!st!&!!Lo+!st!&a ea"o1!'!o*ae

Condiţii de transport Alegerea partenerilor

pentru transport Alegerea maşinilor şi

a echipamentelor pentru transport

Calcularea traseloroptime şi alimitelor

Lo+!st!&a "o%&!e!

Condiţii de transport Planifcarea producţiei şi

a prelucrărilor Determinarea uxului

tehnologicPlanifcarea

echipamentuluinecesar

Planifcarea uxuluiinormaţional

Supravegherea şiverifcarea sistemuluilogistic

Lo+!st!&a e

$!1ae

Identifcarea şiestimareacerinţelor pieţei

Satisacereacererilor

chipamente detransport!depo"itare

#ntreţinere

Lo+!st!&a ee&!&$ae 0!e%t!$!'ae

Identifcarea locurilorde depo"itare adeşeurilor

Planifcarea şisupraveghereasistemului decolectare adeşeurilor

Planifcarea şi controlulsistemului logisticde reciclare şireutili"are

Oferte şicomenzi

Comenzi

$ransport #ncărcare

SupraveghereDescompunereasarcinilor %n unităţisimple

Depo"itare

Producţie! am&alare'anipularea

materialului la loculde muncăDepo"itarea şi

transportul %ntra"ele de producţie

Depo"itarea şiselectarea produsului fnit

Am&alareComen"iDistri&uţie

#ncărcare! transport!

selectare şidepo"itare deşeuri(etransportarea

deşeurilor

Materieprimă

Prod!finit

(anagementul logisticii

1


18/43

Apare su& această formă necesitatea estimării capacităţii firmei de a răspunde a5teptărilor

5i de a ela&ora o planificare strategică.

7lanificarea strategică tre&uie să îm&ine planificarea pe termen lung ?%i/ionară@ cu

planificarea pe termen scurt, în raport cu cerinţele actuale ale clienţilor. Ea tre&uie să ai&ă în

%edere(

7lanurile de perspecti%ă( ce urmărim pe termen lungF

Qelurile( direcţiile în care %rem să ne îndreptăm # e$presie a dorinţelor 5i a

scopurilor, ca apreciere calitati%ă ?de e$emplu, unul din ţelurile firmei poate fi

cre5terea %'n/ărilor@M

>&iecti%ele specifice cuantifica&ile, cu scop precis 5i termene finale, ca apreciere

cantitati%ă ?de e$emplu, cre5terea %'n/ărilor cu !L într#un inter%al de o lună@.

> dată ce ţelurile 5i o&iecti%ele sunt sta&ilite se poate trece la planurile operaţionale.

7rocedeele adec%ate de implementare, control 5i e%aluare sunt necesare pentru

transpunerea planurilor de pe


19/43

eficientă a mediului %a oferi informaţiile prin care firma poate să identifice pro&lemele.

7ersonalul tre&uie în%ăţat să monitori/e/e 5i să fie la curent cu e$istenţa factorilor

interni 5i e$terni supu5i sc


20/43

un sistem intern care poate să reacţione/e la presiunea 5i comple$itatea pro&lemelor

care se i%escM

acţiuni corespun/ătoare resurselor de care dispune societatea comercială.

A%anta:ele capacităţii de a concepe planuri de acţiune pentru re/ol%area pro&lemelor sunt(1. irma nu %a fi o %ictimă a sc


21/43

# determinarea cantităţii economice a comen/ii.

=. 9ransportul are rol în asigurarea utilităţii de timp, repre/ent'nd o importantă

componentă a misiunii logistice. În esenţă, transportul presupune derularea următoarelor

acti%ităţi(

# alegerea celor mai adec%ate modalităţi de transport ?rutier, fero%iar, maritim,

aerian, prin conducte@M

# e%aluarea 5i selecţia ofertanţilor de ser%icii de transport, la care apelea/ă firmaM

# sta&ilirea rutelor de transportM

# programarea transporturilor.

8. !estiunea stocurilor este o componentă esenţială a sistemului logistic, ce oferă utilitatea

de timp a5teptată de clienţi. Stocurile de materiale sunt %itale. În medie, stocurile

înseamnă între o treime 5i o :umătate din &unurile unei întreprinderi. -ipic, costurile

stocării costă în medie 3!L din %aloarea &unurilor pe un an. Acestea includ posi&ilitatea

o&ţinerii de &ani 5i c


22/43

N. 8anipularea (ărfurilor are o pondere considera&ilă în costurile logistice. -otodată, ea are

impact asupra duratei ciclului comen/ii 5i implicit asupra ni%elului ser%iciului pentru

client. Eficacitatea manipulării materialelor este condiţionată de următoarele acti%ităţi(

# alegerea ec


23/43

Cone$iunile logisticii cu maretingul

6a începutul secolului, a fost o perioadă c'nd funcţiunile grupate astă/i su& denumirea de

logistică făceau parte din mar+eting. În timpul anilor 19! 5i 19N, speciali5tii în mar+eting

a%eau tendinţa să se concentre/e asupra promo%ării 5i de/%oltării produsului, negli:'nd alte

domenii ca depo/itarea, transportul 5i controlul stocului. on5tienti/area faptului că o parte din

ce în ce mai mare din profitul %'n/ărilor este a&sor&ită de costurile de distri&uţie a condus la

reapariţia interesului faţă de domeniul logisticii mărfurilor. 6ogistica are sarcina de a asigura

satisfacerea sau îndeplinirea cererii generate de mar+eting.

Gn concept de mar+eting esenţial, care influenţea/ă relaţia dintre logistică 5i mar+eting,

este ciclul de %iaţă al produsului. Ji%elul de spri:in logistic necesar mar+etingului %aria/ă pe

măsură ce produsul stră&ate diferite etape ale ciclului de %iaţă. În etapele de început, satisfacerea

promptă 5i cu costuri con%ena&ile a comen/ilor este o condiţie ma:oră a acceptării produsului în

fa/a iniţială. Glterior, pe măsură ce %'n/ările se reduc 5i produsul trece în etapele de maturitate 5i

saturaţie, atenţia se %a orienta către a:ustarea costurilor pentru ca produsul să facă faţă

concurenţei puternice de preţ 5i presiunilor ulterioare asupra profitului. Scurtarea ciclurilor de

%iaţă ale produselor, progresul rapid al ino%aţiilor te


24/43

• ro&nozarea pieţei )i a vânzărilor . 7rogno/ele de mar+eting %or dicta ni%elul

resurselor logistice necesare li%rării produselor la clienţi.

• $trate&iile de servire a clientului. Dacă departamentul de mar+eting optea/ă pentru

un ni%el foarte înalt de ser%ire, resursele logistice, adică ec


25/43

Cone$iunile logisticii cu producţia

7roducţia 5i logistica se întrepătrund. 7roducţia nu poate fi luată separat de logistică 5i

%ice%ersa. Deci/iile luate în acete două domenii anga:ea/ă compania în structuri de costuri pe

termen relati% lung 5i determină, într#o mare măsură, modul în care aceasta concurea/ă pe pieţele

alese. ele două coordonate principale ale situaţiei sunt locali/area 5i caracteristicile intrărilor de

materiale ?furni/orii de materii prime@ 5i locali/area 5i caracteristicile pieţei ?clienţii@.

apacitatea de producţie este determinată de locali/are 5i de logistică 5i tre&uie să fie în legătură

cu cererea pieţei. 0e/ultă că 5i capacitatea reţelei logistice apro%i/ionarea, primirea 5i

procesarea comen/ilor, transportul, reţeaua de depo/ite 5i li%rarea către consumatorul final

tre&uie să fie, de asemenea, conectată la cererea pieţei. 7ro&lemele determinate de locali/are,

capacitate 5i logistică sunt interconectate.

7unctul de pornire în alegerea configuraţiei fa&rică capacitate filiale2 îl repre/intă

strategia competiţională a organi/aţiei pe pieţele alese o&ţinerea celui mai scă/ut cost sau

anumite forme de diferenţiere importantă pentru clienţi. Grmătorul pas este anali/area

pro&lemelor numeroaselor aspecte interdependente, care pri%esc caracteristicile 5i locali/ările

pieţelor actuale 5i %iitoare, furni/orii actuali 5i potenţiali, caracteristicile produsului 5i opţiunile

de transport.

Sistemele instalate de companie tre&uie să ai&ă capacitatea de a forma cu clientul o

legătură reciproc a%anta:oasă. De asemenea, aceste sisteme tre&uie să spri:ine formarea de

alianţe strategice cu furni/orii.

6ocali/area, natura 5i performanţa de operare a unităţilor producti%e, a depo/itelor

centrale 5i a celor locale, influenţea/ă foarte mult at't costul, c't 5i ni%elul ser%iciilor. 7e termen

lung, 5i în com&inaţie cu alţi factori ?sisteme , furni/ori@, configuraţia fa&rică filiale2 este un

fundament structural ma:or pentru reducerea costurilor totale ale lanţului ofertei. 'nd legăturile

dintre producător 5i client 5i între producător 5i furni/or sunt complete, o reg'ndire a reţelei

logistice, a lanţului ofertei de la furni/or p'nă la client, %a fi necesară deoarece(

• -e


26/43

flu$ului de articole palpa&ile, materii prime, semifa&ricate, produse finite de la furni/ori la

clienţi. lu$ul de informaţii corespun/ător contri&uie la optimi/area primului flu$, la reducerea

costurilor 5i la cre5terea ni%elului de ser%ire a clienţilor, în mod simultan.

Spre deose&ire de sitemul intern, logistica internaţională necesită o cooperare 5i

coordonare mult mai apropiate între departamentul de %'n/ări 5i cel de distri&uţie. În procesul

intern, logistica este mai mult o funcţie reacti%ă, răspun/'nd la flu$urile relati% regulate de

comen/i. În comerţul internaţional, procesarea comen/ilor este mai comple$ă, iar ni%elul de

ser%ire a clienţilor mai dificil de monitori/at. > legătură organi/aţională cu mar+etingul este

&enefică pentru administrarea logisticii internaţionale.

După R.. orrester, [Bndustrial DHnamics, B- 7ress, 19N1", studierea datelor folosite în

%erificarea 5i controlul acti%ităţii industriale înfăţi5ea/ă modul în care structura organi/atorică, politicile 5i înt'r/ierile ?în luarea deci/iilor sau în întreprinderea acţiunilor@ interacţionea/ă între

ele, determin'nd succesul sau e5ecul firmei. Acest studiu de/%ăluie interacţiunile dintre flu$urile

informaţionale, monetare, comen/i, materiale, de personal 5i ec


27/43

# Dacă detailistul dore5te să#5i menţină ni%elul anterior de ser%ire, el %a face

comandă către angrosist mai mare cu 1,L 5i nu cu 1L ?adică 1L T 1L *

8 C !3@, astfel înc't să dispună de stocul de siguranţă pe o perioadă de 8 săptăm'ni.

# După acela5i principiu, en#gros#istul, care se %ede confruntat cu o cre5tere a

cererii cu 1,L, atunci c'nd el rea:ustea/ă stocul %a solicita o comandă către

producător cu 1=,3NL mai mare ?adică 1,L T 1,L * 13 C !3@.

# Similar, producătorul, în dorinţa de a menţine un stoc de siguranţă pentru o

perioadă de săptăm'ni, %a recurge la cre5terea producţiei cu 1!,=L ?adică

1=,3NL T 1=,3NL * C !3@.

Bată cum o cre5tere a consumului final cu 1L determină o cre5tere a producţiei cu

1!,=L. 4ineînţeles că, dacă cererea finală %a marca o scădere în perioada următoare, acela5i

proces %a a%ea loc, însă în sens in%ers.

ig. 1

a&rică Depo/it,En#gros

O'n/areen#detail

onsumator

Stoc pentru săptăm'ni

Stoc pentru13 săptăm'ni

Stoc pentru8 săptăm'ni

re5tere cu1L a cererii

perioadei

re5tere cu 1,La cererii

perioadei

re5tere cu 1=,3NLa cererii

perioadei

re5tere cu 1!,=La producţiei perioadei

3


28/43

%olul logisticii

6ogistica poate constitui o acti%itate %itală în implementarea strategiilor de integrare 5i

diferenţiere a firmelor în condiţiile de concurenţă ale economiei de piaţă. 6a ora actuală,

presiunea e$ercitată de un mediu în care doar cei mai &ine adaptaţi supra%ieţuiesc, o&ligă firmelesă e$amine/e, să restructure/e 5i să redirecţione/e acţiunile pentru reducerea costurilor de

producţie 5i distri&uţie a produselor, simultan cu îm&unătăţirea calităţii produselor 5i a ser%iciilor

oferite clienţilor.

Gnul din mi:loacele de o&ţinere a a%anta:ului competiti% îl constituie transformarea

acti%ităţii logistice dintr#o funcţie tradiţională Ide ser%iciu2 într#o resursă strategică, cu o

contri&uţie însemnată pentru cota de piaţă 5i profita&ilitatea firmei. E$istă o mulţime de factori

care transformă operaţiile logistice în operaţiuni de ma$imă importanţă. 7a+ 4roo+, Bllinois, GSA, 19", anali/'nd

acti%itatea de logistică din punctul de %edere al renta&ilităţii, au identificat 1 principii de &a/ă

comune tuturor departamentelor de logistică, care aplicate împreună creea/ă premisele o&ţinerii

unor profituri potenţiale ma$ime.

iecare organi/are logistică este unică în felul ei, în funcţie de structura generală a firmei.

u toate acestea, departamentele logistice de succes tre&uie să ţină seama de o serie de principii

esenţiale, %ala&ile indiferent de sectorul de acti%itate sau tipul firmei. Aplicarea acestor principii

contri&uie la îm&unătăţirea performanţelor în acti%itatea de logistică 5i, pe această cale, conduce

la sporirea profita&ilităţii 5i a cotei de piaţă.

ele 1 principii uni%ersal %ala&ile sunt(

:. %si&urarea unei le&ături *ntre lo&istică )i strate&ia fir(ei

6egarea strategiei logistice de planul strategic general al firmei repre/intă unul din

elementele c


29/43

În industria &unurilor de larg consum, unde logistica deţine un procent semnificati%

din costul total, o operaţie logistică eficientă, cu un cost redus constituie o importantă

sursă a a%anta:ului competiti%. Gna dintre cele mai des înt'lnite a&ordări în %ederea

o&ţinerii a%anta:ului competiti% este crearea unei reputaţii de furni/or de produse C

ser%icii superioare.

6a ora actuală, se poate considera că logistica, la fel ca 5i producţia, a rămas în urma

funcţiilor de mar+eting 5i finanţe, în oferirea a%anta:ului strategic sau competiti%. Acest

lucru se datorea/ă, în principal, faptului că sistemul logistic nu este legat direct de

strategia generală a firmei. 7


30/43

satisface ne%oile clienţilor prin intermediul unor ser%icii calitati%e semnificati%eF Sau de

a reali/a un nou produsF

;. alorificarea infor(aţiilor

Scopul logisticii este de a oferi performanţe mai &une 5i de a crea a%anta:ul

competiti% pentru firmă, conceptul de a oferi produsul corespun/ător la locul potri%it,

la momentul potri%it, fiind depă5it. Acum departamentele de logistică tre&uie să

profite din plin de a%anta:ul informaţiilor 5i a te


31/43

tactice 5i operaţionale. Gn astfel de model anali/ea/ă componenţa solicitărilor de

produse în cadrul comen/ilor, deci/'nd unde să po/iţione/e ec


32/43

de mici sunt preţurile, părţile implicate nu intră în nici un fel de relaţii p'nă nu

formea/ă un parteneriat pe termen lung.

7arteneriatul reciproc a%anta:os %a genera acele %alori strategice 5i operaţionale

care %or aduce c'5tiguri pe termen lung pentru am&ele părţi. 7racticile operaţionale de

succes, cum ar fi controlul total al producţiei, se datorea/ă acestui tip de parteneriat.

irmele mari, de renume pe plan mondial, se &a/ea/ă pe o str'nsă comunicare 5i

coordonare a planurilor 5i a acti%ităţilor, p'nă la adaptarea inclusi% în domeniul unor

planuri comune, pentru crearea unor produse C ser%icii noi sau al e$pansiunii pe noi

pieţe. Ele încearcă să culti%e din ce în ce mai mult alianţe strategice cu furni/orii,

clienţii 5i transportatorii, merg'nd p'nă la includerea acestor alianţe în planurile

pentru constituirea de noi societăţi.

7lanificarea 5i reali/area de alianţe reciproc a%anta:oase nu este u5or de reali/at.

Este un o&iecti% care necesită o a&ordare atentă, o coordonare cu clienţii 5i furni/orii,

spri:in din partea anga:aţilor 5i pregătirea preala&ilă a acestora. 0elaţiile de

parteneriat nu pot a%ea succes fără un sc


33/43

financiare mai mari ale acestora, este a&solut necesară pentru o&ţinerea

performanţelor corespun/ătoare o&iecti%elor 5i planurilor strategice. Gnele firme de

succes acordă o asemenea importanţă gestionării financiare a logisticii înc't au a:uns

să numească în fruntea acestui departament directori cu e$perienţă financiară.

uncţia logistică utili/ea/ă pentru măsurarea performanţelor sale indicatori de

tipul eficienţei utili/ării acti%elor, %alorii adăugate, costurilor 5i standardelor de

operare. Acti%ităţi cum sunt transportul, depo/itarea, stocarea 5i ser%irea clienţilor %or

putea fi cel mai &ine conduse în calitate de centre de cost sau de profit.

În ultimul timp o serie de firme au adoptat, ca indicator financiar de măsurare a

renta&ilităţii, rata eficienţei utili/ării acti%elor ?care calculea/ă eficienţa utili/ării

acti%elor logistice@, în locul %ec


34/43

ele mai &une operaţii logistice au întotdeauna pro&lemele fundamentale su&

control 5i re/ol%ă, în permanenţă, pro&lemele minore care apar. Împreună, aceste

soluţii contri&uie la reali/area de economii semnificati%e 5i la cre5terea constantă a

performanţelor. Gn principiu de &a/ă, lansat de logistica integrată, arată că

operaţiunile comple$e nu tre&uie să fie complicate, iar soluţiile simple %or da cele

mai &une re/ultate.

ulte din progresele înregistrate de firme în domeniul producti%ităţii se datorea/ă

implicării acti%e a anga:aţilor, prin stimularea simţului strategic 5i orientarea spre

calitate a fiecărui anga:at. ără un control eficient al pro&lemelor minore care apar în

fiecare oră, /ilnic sau săptăm'nal, celelalte eforturi %or fi irosite. Întotdeauna c'nd în

departamentul de logistică totul merge &ine 5i detaliile se află su& control, ser%iciile

%or fi de calitate, costurile se %or reduce, erorile %or fi eliminate, iar performanţele 5i

profiturile %or cre5te.

;estionarea eficientă a detaliilor conduce la derularea unei acti%ităţi consec%ente.

onsec%enţa scopului, o&iecti%elor, imaginii 5i a informaţiilor oferite clienţilor sunt

aspecte foarte importante. isiunea departamentului de logistică este de coordona

procesul de distri&uţie astfel înc't să asigure consec%enţă, prin acţiuni cum ar fi(

# atenţia acordată elementelor de &a/ăM

# răsplătirea anga:aţilor pentru îndeplinirea în &une condiţii a sarcinilor cele re%inM

# adoptarea de planuri 5i metode comune pentru simplificarea acti%ităţii de

gestionare a detaliilor.

. 6pti(izarea volu(ului )i a fluurilor de (ărfuri

>peraţiunile logistice de succes tre&uie să gestione/e unitar %olumele de mărfuri

transportate, stocurile 5i altele, în %ederea îm&unătăţirii performanţelor financiare.

;estionarea unitară a mărfurilor %a determina îm&unătăţirea ser%iciilor 5i reducereacosturilor. În acest scop tre&uie anali/ată fiecare opţiune logistică 5i căutate noi

a&ordări pentru produse, pieţe de desfacere, transportatori, clienţi.

Bndiferent de forma de organi/are logistică a firmei, 5efii departamentelor de

distri&uţie 5tiu e$act c't au plătit în ultima perioadă pentru transportul mărfurilor, care

a fost ni%elul stocurilor în depo/itele firmei într#un anumit inter%al de timp 5i c'te

e$pedieri de mărfuri a reali/at firma în ultimul trimestru. Dincolo de aceste aspecte,

ei au prea puţine cuno5tinţe despre factorii care generea/ă optimi/area manipulării 5i

transportării materialelor, a relaţiilor cu transportatorii, clienţii 5i pieţele.

=8


35/43

;ruparea încărcăturii este unul dintre cele mai cunoscute mi:loace de optimi/are.

7e măsură ce departamentele de logistică e%oluea/ă se poate reali/a o coordonare

sporită a %olumului de mărfuri e$pediate, în interiorul 5i în e$teriorul unităţii, ceea ce

contri&uie la economii importante în pri%inţa costului transportului. Sistemele

informaţionale, prin utili/area unor soft#uri adec%ate permit, de asemenea, reali/area

unei coordonări adec%ate a acti%ităţilor.

În condiţiile unei economii de piaţă tot mai glo&ali/ate, este tot mai greu pentru o

firmă, indiferent de mărimea ei, să nu se implice în furni/area de mărfuri către alte

ţări, în producerea sau distri&uţia mărfurilor pentru e$port. u toate acestea, derularea

operaţiunilor de logistică pe plan internaţional se lo%e5te de o serie de pro&leme

legate de reglementările în domeniul %amal, de cerinţele impuse pentru acceptarea

mărfurilor la %amă, de standardele de am&alare 5i tarifare, de con%ertire a %alutei, de

controlul preţurilor, de restricţii politice, etc. irmele care derulea/ă operaţii pe plan

e$tern tre&uie să găsească modalităţi de a face faţă acestor &ariere, prin introducerea

unor practici ino%atoare în domeniul logisticii, care să permită optimi/area logistică 5i

să le deta5e/e de concurenţi. > modalitate consacrată la ora actuală, constă în

constituirea de societăţi mi$te 5i a altor tipuri de alianţe strategice, ceea ce permite

o&ţinerea unui a%anta: competiti% internaţional ?în asemenea condiţii %a fi tot mai

dificilă identificarea locului de fa&ricare a unui produs@.

Gnele firme preferă să contracte/e cu terţe părţi prestarea unor ser%icii de tipul

transportului, depo/itării, etc., consider'nd că acestea pot oferi ser%icii de logistică

mai &une 5i mai puţin costisitoare. Deoarece ne aflăm într#o economie de piaţă tot

mai glo&ali/ată, care impune firmelor să#5i planifice 5i să#5i e%alue/e operaţiunile

logistice pentru a răm'ne competiti%e, indiferent de cine prestea/ă operaţiunile

logistice, un lucru de%ine e%ident( practica optimi/ării %olumului 5i a flu$urilor de

mărfuri %a prolifera. De asemenea, conducerea firmei %a solicita performanţelogistice din ce în ce mai &une, în special în pri%inţa eficienţei utili/ării acti%elor.

În conclu/ie, departamentele de logistică se %or strădui să adune informaţii, să

măsoare 5i să monitori/e/e %olumul mărfurilor comandate, transportate 5i manipulate

în interiorul firmei considerate ca un întreg. Ele tre&uie să colecte/e informaţii pentru

întregul grup de produse care parcurge lanţul logistic al %alorii ?de la furni/or la

consumator@, iar pe &a/a acestor informaţii să optimi/e/e acti%ităţile logistice.

apacitatea de a optimi/a %olumul 5i flu$ul mărfurilor %a determina reduceri decosturi, cre5terea renta&ilităţii 5i o&ţinerea a%anta:ului competiti% pe o perioadă

=!


36/43

îndelungată de timp ?indiferent că este %or&a de unificarea încărcăturii, de legături cu

transportatorul sau cu furni/orul, de coordonarea sosirilor 5i e$pedierilor de marfă, de

in%estiţii în logistică, de rotaţia stocurilor, de apelarea la terţe părţi sau de constituirea

societăţilor mi$te@.

:E. "valuarea )i depă)irea propriilor perfor(anţe

>dată do&'ndită, eficienţa acti%ităţii logistice %a tre&ui susţinută pentru ca

performanţele să nu fie de scurtă durată. 7entru a a%ea o eficienţă a acti%ităţii

logistice, firmele tre&uie să#5i măsoare performanţele de logistică 5i să reacţione/e

dinamic la re/ultatele o&ţinute. irmele de primă mărime percep acti%itatea logistică

ca pe un instrument startegic, 5i nu ca pe o funcţie care determină costuri, reali/'nd o

coordonare a acestei acti%ităţi cu producţia, %'n/ările, mar+etingul, cercetarea,

de/%olatrea 5i alte acti%ităţi ale firmei.

Deoarece acti%itatea de logistică este legată nemi:locit de acti%ităţile de producţie

5i mar+eting, pentru a dispune de operaţiuni logistice eficiente strategia logistică este

legată de strategia generală a firmei. De aceea o&iecti%ele esenţiale ale logisticii

tre&uie să fie(

# coordonarea logisticii cu strategia firmei astfel înc't să spri:ine pe deplin

o&iecti%ele firmei 5i să permită îndeplinirea o&iecti%elor într#un mod c't mai profita&ilM

# concentrarea logisticii asupra ser%irii eficiente a clienţilor firmei, astfel înc't să se

o&ţină un profit optim din strategiile de ser%ire alternati%ă.

Jiciodată managerii departamentelor de logistică nu tre&uie să considere sistemul

pre/ent de măsurare a performanţelor ca fiind în totalitate adec%at pentru măsurarea

performanţelor de m'ine. Ei tre&ui să reg'ndească în permanenţă actualul mod de

e%aluare a performanţelor, să îm&unătăţească raportarea 5i să pună accentul pene%oile clienţilor 5i pe modul în care departamentul satisface aceste ne%oi.

Îm&unătăţirea acti%ităţilor logistice nu repre/intă un panaceu pentru toate pro&lemele

firmei. u siguranţă, în ma:oritatea firmelor, producţia, %'n/ările 5i mar+etingul,

acti%ităţile de ser%ice ?adică trei din elementele c


37/43

-oate firmele, indiferent de mărime, po/iţionare geografică, produse reali/ate sau

ramura de acti%itate, tre&uie să#5i concentre/e atenţia asupra următoarelor elemente

fundamentale(

crearea de noi produseM

îm&unătăţirea producti%ităţiiM

îm&unătăţirea calităţii produselor 5i a ser%iciilor oferite clienţilorM

reali/area 5i implementarea de noi te


38/43

!lani*icarea activităţilor logistice

7lanificarea permite firmelor să anticipe/e scDGQBE

76AJG6 >0QEB DE

GJA

76AJG6 DE

A0E-BJ;

76AJG6 70>DGSG6GB 76AJG6 DE 70EQG0B76AJG6 DE

70>>OA0E VB7G46BB-A-E

!LAN&L ACTI/IT23II"' "IST%I4&3I'

ig. 1

!LAN&L G'N'%AL AL FI%('I

76AJG6BJABA0

76AJG6 DE70>DGQBE

76AJG6 >0QEBDE GJW

76AJG6 DE A0E-BJ;

=


39/43

7 6 A J G 6 7 0 > D G

S G 6 G B

7 6 A J G 6 D E 7 0 E Q G 0 B

7 6 A J G 6 D E 7 0 > ,

> O A 0 E V B

7 G 4 6 B 9 B - A

- E

! L A N & L A C T I / I T 2 3 I I " '

" I S T % I 4 & 3 I '

7lanificarea acti%ităţii de distri&uţie %a tre&ui să se facă at't pe termen scurt, c't 5i pe

termen lung. 7lanificarea pe termen scurt se referă, de o&icei, la o perioadă de 1 an de /ile 5i

constituie o planificare operaţională. 7lanificare pe o perioadă de timp mai lungă ?de regulă pe

cel puţin ! ani@ este o planificare de perspecti%ă, constituind planificarea strategică a firmei.

7lanificarea pe termen scurt se ocupă de sta&ilirea răspunsurilor adec%ate pentru fiecare

e%eniment, iar resursele sunt fi$ate în funcţie de scopurile urmărite. În cadrul acesteia a%em de a

face cu o planificare de rutină, /ilnică, a gestionării sistemului, cu ar fi( programarea mi:loacelor

de transport, a apro%i/ionării 5i C sau reapro%i/ionării stocurilor, a modului de utili/are a spaţiilor

de depo/itare, etc.

7lanificarea strategică se ocupă de alocarea resurselor pe termen lung 5i de sta&ilirea unei

perioade de timp în care toate resursele sunt %aria&ile. Ea are în %edere o serie de pro&leme de

perspecti%ă, cum ar fi( numărul 5i locul depo/itelor, sc


40/43

Definirea misiunii 5i a o&iecti%elor repre/intă o etapă %itală. onceptul misiunii acti%ităţii

de distri&uţie poate fi descris ca repre/ent'nd un set de o&iecti%e care să fie îndeplinite de către

sistem în ca/ul unui conte$t specific pentru produs 5i piaţă. Bmportanţa acestei etape constă în

faptul că ea furni/ea/ă &a/a pentru deci/iile %iitoare. Definirea precisă a misiunii acti%ităţii de

distri&uţie 5i a o&iecti%elor specifice %a tre&ui să ţină cont de cerinţele de mar+eting 5i de cele

operaţionale 5i, în consecinţă, de coordonarea lor deplină la ni%elul acti%ităţii de planificare.

ea de#a treia etapă constă în ela&orarea 5i reali/area strategiilor de distri&uţie. Strategiile

repre/intă modalităţi prin care o&iecti%ele pot fi reali/ate. Gna din sarcinile planificării constă în

identificarea 5i e%aluarea unor opţiuni strategice alternati%e care să fie la dispo/iţia firmei pentru

atingerea o&iecti%elor. 6a fel ca în ma:oritatea anali/elor economice, în ca/ul strategiei de

distri&uţie tre&uie e$aminate opţiunile din punct de %edere al eficienţei costurilor su& două

aspecte(

a. fie căutarea acelor strategii prin care se %or satisface cerinţele de ser%ire ale

clienţilor în condiţiile celor mai mici costuriM

&. fie încadrarea într#un &uget dat, re/er%at acti%ităţii de distri&uţie, concomitent cu

încercarea de a ma$imi/a ser%iciile oferite clienţilor.

4a/ele pentru de/%oltarea unor strategii %ia&ile de distri&uţie se a$ea/ă pe cunoa5terea

cerinţelor de ser%ire ale clienţilor 5i a costurilor necesare furni/ării acestor ser%icii, la care se

adaugă înţelegerea o&iecti%elor glo&ale ale firmei. 7rocesul de planificare a acti%ităţii de

distri&uţie poate fi re/umat la trei principii de &a/ă [0.E. urraH, Strategic Distri&ution

7lanning, Annul onference J7D,


41/43

Sarcina finală a acti%ităţii de planificare constă în proiectarea procedurilor de

monitori/are 5i control, fără de care nu se poate formula răspunsul la cea de#a patra între&are

?cum %om 5ti că ne#am atins scopulF@.

ig. 11

Sistemul de monitori/are ar tre&ui să supra%eg


42/43

Bdentificarea tuturor categoriilor importante de costuri ale acti%ităţii logistice, împreună

cu celelalte eforturi făcute de firmă pentru oferirea ser%iciilor către clienţi.

Bnstituirea sistemelor 5i a procedurilor pentru colectarea datelor legate de costuri

Bdentificarea 5i colectarea datelor de ie5ire. 7regătirea unui set de măsuri prin care să se e%alue/e acti%ităţile logistice interne ale

firmei.

Sta&ilirea unui mecanism de pre/entare periodică a rapoartelor legate de starea acti%ităţii

logistice.

ăsurarea performanţelor logistice presupune colectarea unor date legate de costul de

depo/itare ?manipulare, stocare@, 5i de utili/are a depo/itelor, de costul de transport, de stocare 5i

de procesare a comen/ilor, etc. Bnformaţiile tre&uie comparate cu standardele de performanţăsta&ilite anterior, care tre&uie să reflecte cel mai eficient ni%el de acti%itate care poate fi prestat,

5i nu doar să se &a/e/e pe reali/ările din trecut, întruc't aceste reali/ări pot fi departe de

perfecţiune într#un sistem dinamic. 6uarea în considerare a feed#&ac+#ului informaţional legat de

performanţa planificată tre&uie să repre/inte un element al managementului acti%ităţii de

distri&uţie.

Sarcinile impuse de acti%itatea de planificare urmea/ă o ordine logică, inclu/'nd

re%i/ia conta&ilă, monitori/area 5i controlul. Întregul proces tre&uie perceput ca un ciclu ?fig. 13@

în care planificarea distri&uţiei de%ine o acti%itate continuă prin care se asigură &a/a alocării

resurselor.

!LANIFICA%'AST%AT'GIC2

7roduse 5i pieţeManale de distri&uţieM>&iecti%ele referitoare la in%estiţii

5i profit.

!LANIFICA%'AO!'%A3IONAL2

onfiguraţia producţiei 5i adistri&uţieiM

>&iecti%ele ser%irii clienţilorM4ugetele acti%ităţilor principale ale

firmei ?operaţionale@MBn%estiţiile în stocuri.

(2S&%A%'A 5I%A!O%TA%'A

!'%FO%(AN3'LO%

7erformanţele reali/ate încomparaţie cu cele planificateM

orecţiile făcute pe parcursM0ee$aminarea strategiei.

(ANAG'('NT&L"IST%I4&3I'I

ontrolul stocurilorM-raficul mi:loacelor de transport7lanificarea forţei de muncăM4ugetele operaţionaleM7rogramele pentru implementarea

sc


43/43

ig. 13

> dată cu e%oluţia te

Date post:	07-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	ion-pascari
View:	226 times
Download:	0 times

Curs Logistica 2

Documents