CAPITOLUL I. EDUCAŢIA INCLUZIVĂ: CADRUL CONCEPTUAL ŞI LEGISLATIV. POLITICI EDUCAŢIONALE 1.1. Educaţia in clui!": d#li$i%"&i c'nc#(%ual#. 1.). L#*i+laţi# ,i ('li%ici in%#&naţi' nal#. 1.-. L#*i+laţia naţi'nal" n d'$#niul d#!'l%"&ii ,i (&'$'!"&ii #ducaţi#i inclui!#. C'nc#(%#/c0#i#:educaţie incluzivă, educaţie pentru toţi, integrare, incluziune, politici educaţionale, principii, obiective, funcţii, structuri de suport. 1.1. Ed ucaţ ia inclu i !" . D#li $i% "&i c'nc#( %ual# Diferitele schimbări de ordin economic şi socio-cultural au generat, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în curs de dezv oltare, fenomene le exclude rii educaţio nale şi soc iale, datora te ineg alită ţii şi segm entă rii populaţiei. ocietăţile moderne se confruntă, actualmente, cu o criză gravă în relaţiile sociale, rezultată din inegalitate, migraţiune, dispersarea familiilor, exodul rural, precum şi din denaturarea principiilor solidarităţii umane. !ealitatea demonstrează că educ aţia tinde să repro ducă şi chia r să spore ască segmen tarea socială şi cult urală . !olul tradiţio nal al educ aţie i ca mi"loc de promova re a coez iunii şi mobi lităţii social e s-a diminuat puternic în contextul actual economic şi social. #enomenele menţionate au condus la izolarea$excluderea unorcate gorii de indivizi sau grupuri de indiv izi. %cea sta explică impo rtanţa deoseb ită acor dată , în prez ent, coeziunii sociale şi reco nceptualizării sistemului de educa ţie din perspectiva incluziun ii. Educaţia inclui!": • este o abordare potrivit căreia toţi copiii trebuie să aibă şanse egale de a frecventa aceeaşi şcoală şi de a învăţa împreună, indiferent de apartenenţa lor culturală, socială, etnică, rasială, religioasă şi economică sau de abilităţile şi capacităţile lor intelectuale sau fizice. • este caracteristica calitativ ă a siste mulu i de educ aţie desc his, flexi bil, adap tat nec esităţilor pers oanei, politicile şi practicile căru ia sînt axate pe c ooperare, parten eriat şi relaţii umane poz itive& • prevede schimbarea şi adaptarea continuă a sistemului educaţional pentru a răspunde diversităţii copiilor şi nevoilor ce decurg din aceasta, pentru a oferi educaţie de calitate tuturor în contexte integrate şi medii de învăţare comune& • presupune o nouă orientare care pune accentul pe cooperare, parteneriat, educaţie socială şi valorizarea relaţiilor interumane& • susţine integrarea educaţională, socială, profesională a tuturor copiilor în comunitate, pornind de la valorile pe care le poa te oferi familia& • reconsideră şi reevaluează atitudinea statului şi societăţii faţă de copiii, tinerii, adulţii excluşi şi$sau marginalizaţi& • face posibilă şi stimulează valorificarea resurselor şi experienţelor existente şi crearea diferitor servicii de abilitare$reabilitare şi spri"in al copiilor în situaţii de dificultate& • reflectă valorile unei societăţi echitabile şi democratice care oferă tuturor persoanelor oportunităţi egale de a beneficia de dre pturile omului şi obiec tivele de dezvoltare umană, împărtăş ite pe plan mondial. 'onc eptu l de educaţ ie incluziv ă s-a dezvol tat din cel al integrării. (dentificarea diferenţelor specifice ambelor concepte oferă posibilitatea evidenţierii unor aspecte principial importante. Educaţia incluziv ăeste o abordare şi un proces continuu de dezvoltare a politicilor şi practicilor educaţionale, orientate spre asigurarea oportunităţilor şi şanselor egale pentru persoanele excluse$marginalizate de a beneficia de drepturile fundamentale ale omului la dezvoltare şi educaţie în condiţiile diversităţii umane. Integrarea presupune asimilarea copilului în cadrul învăţămîntului general, proces prin care se adaptează şcolii în timp ce aceasta rămîne, în cea mai mare parte, neschimbată.
obiective, funcţii, structuri de suport.1.1. Educaţia inclui!". D#li$i%"&i c'nc#(%ual#Diferitele schimbări de ordin economic şi socio-cultural au generat, atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele
în curs de dezvoltare, fenomenele excluderii educaţionale şi sociale, datorate inegalităţii şi segmentării populaţiei. ocietăţile moderne se confruntă, actualmente, cu o criză gravă în relaţiile sociale, rezultată dininegalitate, migraţiune, dispersarea familiilor, exodul rural, precum şi din denaturarea principiilor solidarităţiiumane.
!ealitatea demonstrează că educaţia tinde să reproducă şi chiar să sporească segmentarea socială şiculturală. !olul tradiţional al educaţiei ca mi"loc de promovare a coeziunii şi mobilităţii sociale s-a diminuat
puternic în contextul actual economic şi social. #enomenele menţionate au condus la izolarea$excluderea unor categorii de indivizi sau grupuri de indivizi. %ceasta explică importanţa deosebită acordată, în prezent,
coeziunii sociale şi reconceptualizării sistemului de educaţie din perspectiva incluziunii.
Educaţia inclui!":• este o abordare potrivit căreia toţi copiii trebuie să aibă şanse egale de a frecventa aceeaşi şcoală şi de a
învăţa împreună, indiferent de apartenenţa lor culturală, socială, etnică, rasială, religioasă şi economică saude abilităţile şi capacităţile lor intelectuale sau fizice.
• este caracteristica calitativă a sistemului de educaţie deschis, flexibil, adaptat necesităţilor persoanei, politicile şi practicile căruia sînt axate pe cooperare, parteneriat şi relaţii umane pozitive&
• prevede schimbarea şi adaptarea continuă a sistemului educaţional pentru a răspunde diversităţii copiilor şinevoilor ce decurg din aceasta, pentru a oferi educaţie de calitate tuturor în contexte integrate şi medii deînvăţare comune&
• presupune o nouă orientare care pune accentul pe cooperare, parteneriat, educaţie socială şi valorizarearelaţiilor interumane&
• susţine integrarea educaţională, socială, profesională a tuturor copiilor în comunitate, pornind de la valorile pe care le poate oferi familia&
• reconsideră şi reevaluează atitudinea statului şi societăţii faţă de copiii, tinerii, adulţii excluşi şi$saumarginalizaţi&
• face posibilă şi stimulează valorificarea resurselor şi experienţelor existente şi crearea diferitor servicii deabilitare$reabilitare şi spri"in al copiilor în situaţii de dificultate&
• reflectă valorile unei societăţi echitabile şi democratice care oferă tuturor persoanelor oportunităţi egale de a beneficia de drepturile omului şi obiectivele de dezvoltare umană, împărtăşite pe plan mondial.
'onceptul de educaţie incluzivă s-a dezvoltat din cel al integrării. (dentificarea diferenţelor specificeambelor concepte oferă posibilitatea evidenţierii unor aspecte principial importante.
Educaţia incluzivă este o abordare şi un proces continuu de dezvoltare a politicilor şi practiciloreducaţionale, orientate spre asigurarea oportunităţilor şi şanselor egale pentru persoaneleexcluse$marginalizate de a beneficia de drepturile fundamentale ale omului la dezvoltare şieducaţie în condiţiile diversităţii umane.
Integrarea presupune asimilarea copilului în cadrul învăţămîntului general, proces prin carese adaptează şcolii în timp ce aceasta rămîne, în cea mai mare parte, neschimbată.
)entru instituţiile orientate spre educaţie integrată, însuşi copilul, din cauza cerinţelor sale speciale,devine o problemă a procesului educaţional. )entru şcoala orientată spre educaţia incluzivă procesuleducaţional şi resursele inadecvate$inadaptate necesităţilor fiecărui copil constituie problema ma"oră.
)rincipiul fundamental al sistemelor educaţionale conform căruia toţi copiii trebuie să înveţe împreună
este respectat, deopotrivă, şi în cazul integrării şi în cazul incluziunii educaţionale. Dar instituţia orientată spreeducaţia incluzivă valorifică diferenţele existente în avanta"ul tuturor copiilor, recunoaşte variatele necesităţi aleelevilor şi caută soluţii pentru fiecare dintre ele, ţinînd cont de stilurile şi de ritmurile diferite de învăţare.
(nstituţia incluzivă asigură, astfel, şanse egale tuturor copiilor, face ca diferenţa dintre copii să fierespectată şi valorizată, discriminarea şi pre"udecăţile să fie combătute prin politici şi practici educaţionaleadecvate. *ntr-o instituţie incluzivă, copilul trebuie să se simtă în siguranţă, să dispună de oportunitatea de adiscuta cu semenii şi adulţii, să se simtă acceptat şi valorizat, să fie pregătit să accepte diferenţele şi să leutilizeze ca resurse pentru propria dezvoltare.
Dezvoltată din conceptul de integrare, educaţia incluzivă se focalizează pe o gamă mult mai largă decopii care puteau fi marginalizaţi sau excluşi din sistemul de învăţămînt din cauza aparentelor dificultăţi cu carese confruntă. Din această perspectivă, beneficiarii educaţiei incluzive sunt toţi copiii, indiferent de stareamaterială a familiei, mediul de reşedinţă, apartenenţa etnică, limba vorbită, sex, vârstă, de apartenenţa politicăsau religioasă, starea de sănătate, de caracteristicile de învăţare, de antecedente penale etc., inclusiv+
- copiii orfani, abandonaţi, lipsiţi de îngri"ire părintească şi cei din familii defavorizate&- copiii instituţionalizaţi în şcolile-internat&- copiii care consumă droguri, alcool, alte substanţe toxice&- copiii cu dificultăţi de învăţare şi comunicare&- copiii care se confruntă cu probleme de învăţare şi integrare socială din cauza faptului că aparţin
minorităţilor naţionale, etnice, religioase sau lingvistice&- copiii cu deficienţe mai grave, care au nevoie şi de o formă de spri"in suplimentar.
eneficiari ai educaţiei incluzive pot fi şi alte categorii de copii, tineri şi adulţi care, din diferite motive,sunt marginalizaţi sau excluşi în procesul accederii şi realizării unui program de educaţie.
(ncluziunea nu înseamnă doar acceptarea, tolerarea copiilor cu cerinţe speciale într-o clasă dinînvăţămîntul general, ci adaptarea şcolii la cerinţele copiilor, cuprinderea acestora în programele educaţionalealături de toţi ceilalţi copii, dar şi asigurarea concomitentă a serviciilor de specialitate, programelor de spri"inindividualizate.ducaţia incluzivă se dezvoltă în baza următoarelor principii+
- principiul drepturilor egale în domeniul educaţiei&- principiul egalizării şanselor&
- principiul interesului superior al copilului&- principiul non-discriminării, toleranţei şi valorificării tuturor diferenţelor&- principiul intervenţiei timpurii&- principiul individualizării procesului de educaţie şi dezvoltării la maximum a potenţialului fiecărui
copil&
Incluziunea presupune ca instituţiile şi sistemul educaţional, în general, să se schimbe şi să seadapteze necesităţilor copiilor.
- principiul asigurării serviciilor de spri"in&- principiul flexibilităţii în activitatea didactică&- principiul designului universal care permite crearea unui mediu accesibil tuturor&- principiul managementului educaţional participativ&- principiul dreptului părintelui de a alege&- principiul cooperării şi parteneriatului social.
Dezvoltarea şi promovarea educaţiei incluzive urmăreşte+- satisfacerea necesităţilor educaţionale ale tuturor membrilor comunităţii&
- adaptarea personalităţii la condiţiile vieţii şi integrarea acesteia în societate&- schimbarea de atitudini, comportamente, conţinuturi educaţionale pentru a răspunde diversităţii umane&- aplicarea practicilor nondiscriminatorii în procesul de educaţie&- prevenirea şi combaterea excluderii şi $sau marginalizării în educaţie&- reformarea şcolii şi societăţii în ansamblu, astfel încît acestea să răspundă necesităţilor de educaţie ale
tuturor copiilor, tinerilor şi adulţilor&- centrarea procesului de educaţie pe copil$elev, abordarea fundamentată pe interesele copilului,
dezvoltarea respectului de sine, toleranţă şi acceptare&- orientarea strategică spre trecerea de la adaptarea elevului la şcoli diferite la adaptarea învăţămîntului la
diferenţele dintre elevi&- ameliorarea continuă a calităţii educaţiei.
*n ultimele decenii, în literatura de specialitate se operează cu sintagma şcoala pentru diversitate folosităca echivalent al sintagmei şcoala pentru toţi. %ceastă expresie reprezintă dezideratul maximei flexibilităţi şitoleranţe la nivelul clasei, şcolii şi al sistemului educaţional în întregime în ceea ce priveşte diferenţele fizice,socioculturale, lingvistice şi psihologice existente între copii. Din această perspectivă misiunea şcolii esteaceea de a le oferi tuturor copiilor posibilitatea de a învăţa în funcţie de ritmul capacităţile şi nevoile proprii şide a se exprima conform trăsăturilor individuale de personalitate. copul şcolii din perspectiva abordăriiincluzive a educaţiei poate fi definit pe două dimensiuni esenţiale+
- asigurarea accesului la educaţie pentru toţi copiii&- asigurarea calităţii educaţiei pentru toţi copiii.
%sigurarea accesului la educaţie înseamnă asigurarea posibilităţilor participării la educaţie a tuturor
copiilor, indiferent de cât de diferiţi sunt ei şi cât se abat, prin modelul personal de dezvoltare, de la ceea cesocietatea, convenţional, percepe ca fiind normal. %ccesul presupune posibilitatea copiilor de a a"unge fizicla influenţele educative ale unei societăţi. )articiparea implică şi sentimentul de apartenenţă la grup, la ocomunitate de învăţare ca parte activă a procesului. Deci, şcoala urmează să creeze condiţiile necesare, săidentifice modalităţile prin care să faciliteze învăţarea individuală şi socială a fiecărui copil.
%sigurarea calităţii educaţiei se referă la identificarea dimensiunilor procesului didactic, aleconţinuturilor învăţării, nivelului de dezvoltare a competenţelor profesionale ale cadrelor didactice, care, prinîmbinarea echităţii şi stimularea excelenţei, să spri"ine învăţarea tuturor categoriilor de elevi, să asiguresuccesul, să facă sistemul deschis, flexibil, eficient şi efectiv.Diverse organizaţii internaţionale, în special cele care într-o formă sau alta vizează copilul şi protecţiadrepturilor lui, au dezvoltat, în ultimii ani, diverse abordări în domeniu.
UNICE promovează modelul şcolii prietenoase copilului un concept holistic /cu contribuţie-cheie înasigurarea calităţii educaţiei0 care se referă la un mediu sigur sănătos şi protector de învăţare. 1coala prietenoasă copiilor este incluzivă, efectivă, sănătoasă şi protectoare, încura"ând participarea copiilor, familiilor şi comunităţilor. e bazează pe respectarea drepturilor copilului. Dă prioritate celor mai dezavanta"aţi copii dinţările cele mai sărace, inclusiv cele afectate de criză. 23('# colaborează cu diverşi parteneri pentrudezvoltarea unor modele inovative de care pot beneficia politicile şi strategiile naţionale sau care pot fi preluateca bune practici pentru sistemul educaţional.1coala prietenoasă copiilor+
- identifică copiii excluşi şi îi înrolează&- recunoaşte educaţia ca drept al fiecărui copil& contribuie la supravegherea /monitorizarea0
drepturilor şi bunăstării fiecărui copil din comunitate&
- nu exclude, nu discriminează şi nu stereotipizează în bază de diferenţe&- oferă educaţia obligatorie gratuită, accesibilă, în special pentru familiile şi copiii în
situaţii de risc&- respectă diversitatea şi asigură egalitatea în învăţare pentru toţi copiii&- răspunde necesităţilor copiilor şi diversităţii bazate pe gender, probleme sociale, etnice şi
UNESCO consideră că educaţia incluzivă se bazează pe dreptul tuturor elevilor la o educaţie de calitate caresatisface necesităţile de bază de învăţare şi îmbogăţeşte viaţa, cu accent deosebit asupra grupurilor vulnerabileşi marginalizate, urmăreşte să dezvolte întregul potenţial al fiecărui individ. %re un conţinut larg, incluzândtoate categoriile de elevi marginalizaţi sau vulnerabili+ social, psihologic, pedagogic. 4etodologic, solicităintegrarea acestor categorii de elevi în structurile învăţămîntului general.
ducaţia cerinţelor speciale vizează adaptarea, completarea şi flexibilizarea învăţămîntului pentru anumiţi copii, în vederea egalizării şanselor de participare şi integrare.
2ANCA 3ONDIALĂ constată că principiul fundamental al şcolii incluzive este că toţi copiii trebuie să înveţeîmpreună, ori de câte ori este posibil, indiferent de orice dificultăţi sau diferenţe pot avea. 1colile incluzivetrebuie să recunoască şi să răspundă necesităţilor diverse ale elevilor, şi să asigure o educaţie de calitate pentrutoţi, prin programe de studiu adecvate, aran"amente organizaţionale, strategii de predare, utilizarea resurselor şi
parteneriatelor cu comunităţile lor. *n fiecare şcoală trebuie să existe servicii de spri"in potrivit necesităţilor speciale ale elevilor.
(ncluziunea nu trebuie să fie considerată ceva adiţional la învăţămîntul general+ ea trebuie privită
ca parte intrinsecă a misiunii, filozofiei, valorilor, practicilor şi culturii şcolii. OECD susţine că cerinţele educaţionale speciale implică alocarea de resurse suplimentare publice şi$sau private
pentru a veni în spri"inul educaţiei, atunci cînd elevii au anumite dificultăţi de acces la curriculum-ul obişnuit/general0.Sa&cini45n%"&i (#n%&u au%'c'n%&'l:
5. Definiţi educaţia incluzivă şi numiţi principalele caracteristici ale acestui fenomen social.6. 'are sunt diferenţele conceptuale între integrarea şi incluziunea educaţională78. 'um este conceptualizată educaţia incluzivă în viziunea organizaţiilor internaţionale cu preocupare în
domeniu7
1.). L#*i+laţi# ,i ('li%ici in%#&naţi'nal#Dreptul incontestabil la educaţie al tuturor copiilor, dezvoltarea şi promovarea educaţiei incluzive au constituit,de-a lungul timpului, priorităţi declarate şi asumate prin diferite documente de politici internaţionale.
D#cla&aţia Uni!#&+al" a D&#(%u&il'& O$ului 7189;9rice persoana are dreptul la educaţie. ducaţia trebuie sa fie gratuită, cel puţin în ceea ce priveşte învăţămîntulelementar şi general. *nvăţămîntul elementar este obligatoriu. *nvăţămîntul tehnic şi profesional trebuie sa fie laaccesibil tuturor, iar învăţămîntul superior trebuie sa fie, de asemenea, deschis tuturor, pe baza deplineiegalităţi, în funcţie de merit. tatele trebuie să dezvolte sisteme de educaţie care să includă toţi copiii, indiferentde capacitatea lor fizică, intelectuală sau financiară de participare. http+$$:::.un.org$en$documents$udhr
C'n!#nţia ONU (&i!ind lu(%a $('%&i!a di+c&i$in"&ii n d'$#niul n!"ţ"$n%ului 718<=;tatele au anga"amentul să furnizeze, să dezvolte şi să aplice o politică naţională menită să promoveze, prin
metode adaptate circumstanţelor şi obiceiurilor naţionale, egalitatea de posibilităţi şi de tratament în domeniulînvăţămîntului.http+$$:::.un.org$:omen:atch$director;$convention<against<discrimination<in<education<5=>8?.htm
Pac%ul in%#&naţi'nal cu (&i!i&# la d&#(%u&il# #c'n'$ic#> +'cial# ,i cul%u&al# 718<<;9rice persoană are dreptul la educaţie. ducaţia trebuie să urmărească deplina dezvoltare a personalităţii umaneşi a simţului demnităţii sale şi să consolideze respectarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.http+$$:::.un-documents.net$icescr.htm
C'n!#nţia ONU cu (&i!i&# la d&#(%u&il# c'(ilului 7188;@oţi copiii au dreptul la educaţie. %cest drept trebuie să fie asigurat progresiv şi pe baza egalităţii de şanse,eliminând discriminarea în ceea ce priveşte dreptul lor la educaţie. http+$$:::.un.org$rights$dpi5>ABe.htm
P&inci(iil# ONU cu (&i!i&# la (&#!#ni&#a d#lic!#nţ#i ?u!#nil# 7P&inci(iil# d# la Ri@ad0> 188=;istemele penale trebuie să fie reconstruite în spiritul valorilor "ustiţiei restitutive, al parteneriatului actorilor sociali implicaţi în dezvoltarea şi resocializarea copilului care a comis infracţiuni. %tenţie specială se acordăsocializării copilului, rolului pe care îl au familia, educaţia, comunitatea şi mi"loacele de comunicare în masă în
C'n!#nţia ONU (&i!ind d&#(%u&il# (#&+'an#l'& cu dia6ili%"ţi 7)==<;!ecunoaşte dreptul la educaţie al persoanelor cu dizabilităţi şi necesitatea asigurării unui sistem deînvăţămînt incluziv, la toate nivelurile de instruire. Earantează persoanelor cu dizabilităţi accesul la studiisuperioare, instruire profesională, educaţie pentru adulţi şi instruire continuă, fără discriminare şi în măsurăegală cu alte persoane.http+$$:::.un.org$disabilities$convention$Fuestions.shtml
R#*ulil#/+%anda&d al# ONU (&i!ind #*ali%a%#a ,an+#l'& (#&+'an#l'& cu 0andica( 7188-;
%utorităţile din domeniul educaţiei generale sunt responsabile pentru educarea persoanelor cu handicap încontexte integrate. ducaţia pentru persoanele cu handicap trebuie să fie parte integrantă a sistemului naţionalde planificare a educaţiei, a dezvoltării curriculare şi a organizării şcolare.http+$$:::.un.org$disabilities$default.asp7idC6A
D#cla&aţia $'ndial" (&i!ind #ducaţi#i (#n%&u %'ţi> '$%i#n 7188=;'onferinţa 4ondiala de la Gomtien, @hailanda /5??=0 Educaţia pentru toţi a introdus un nou concept+ cel deHlifelong learningI /educaţie pe tot parcursul vieţii0 şi, odată cu el, ideea că educaţia începe de la naştere. %stfel,conceptul de educaţie timpurie s-a lărgit, coborând sub vârsta de 8 ani, exprimat prin sintagma dezvoltareatimpurie a copiluluiI - incluzând în sfera sa educaţia, protecţia şi sănătatea. %cest fapt a condus la un noudiscurs în politicile privind copilul mic, printr-o abordare convergentă a domeniului social, educaţional, sanitar /sănătate şi nutriţie0.
Declaraţia de la Gomiten recomandă statelor lumii să- i construiască sistemele de educaţie naţionale pornind deșla+• dreptul fiecărui copil la o educaţie completă primară i la o dezvoltare armonioasă&ș
• anga"area pentru o pedagogie centrată pe copil, în care diferenţele individuale sunt considerate o provocarei nu un obstacol&ș
• ameliorarea calităţii educaţiei i a formării cadrelor didactice& de la anga"amentul pentru o abordareș
intersectorială i holistică a educaţiei.ș
http+$$unesdoc.unesco.org$images$===?$===?>B$=?>BB6e.pdf D#cla&aţia d# la Sala$anca 71889;
#iecare copil are dreptul fundamental la educaţie şi fiecărui copil trebuie să i se ofere şansa de a a"unge la unanumit nivel şi a se putea menţine la un nivel acceptabil de învăţare.
Școlile trebuie să-i primească pe toţi
copiii, indiferent de condiţia lui fizică, intelectuală, socială, afectivă, lingvistică sau de orice altă natură. @rebuiesă fie incluși copiii cu dizabilităţi și copiii talentaţi, copiii străzii și copiii care muncesc, copiii proveniţi dinzone izolate, din populaţii nomade sau care aparţin minorităţilor lingvistice, etnice sau culturale și copiii care
provin din alte zone sau grupuri dezavanta"ate sau marginalizate.istemele de învăţămînt ar trebui proiectate şi programele educaţionale implementate în aşa modîncît să ţină seama de marea diversitate a copiilor.)rincipiul fundamental al școlii incluzive este că toţi copiii trebuie să înveţe împreună, oricând acest lucru este
posibil, indiferent de dificultăţile pe care aceștia le pot avea sau de diferenţele care pot exista între ei. școlileincluzive trebuie să recunoască și să răspundă necesităţilor diferite ale elevilor, ţinând cont de existenţa atât aunor stiluri diferite de învăţare, cât și a unor ritmuri diferite și asigurând o educaţie de calitate pentru toţi, prin
intermediul a unor curiculum-uri adecvate, a unor măsuri organizaţionale, strategii de predare, a unui anumitmod de utilizare a resurselor și parteneriatelor cu comunităţile din care fac parte. @rebuie să existe spri"incontinuu și servicii corespunzătoare necesităţilor speciale.http+$$:::.unesco.de$fileadmin$medien$DoJumente$ildung$alamanca<Declaration.pdf
D#cla&aţia Su$$i%/ului $'ndial a+u(&a d#!'l%"&ii +'cial# 7C'(#n0a*a> 188B;tatele şi-au exprimat hotărârea de a urmări realizarea accesului universal şi echitabil la o educaţie de calitate.#actorii de decizie trebuie să asigure şanse educaţionale egale, la toate nivelurile, pentru copiii şi tinerii cudizabilităţi, în contexte integrate, luând complet în considerare diferenţele şi situaţiile individuale.http+$$:::.pdhre.org$conferences$copenhagen.html
'&u$ul 3'ndial al Educaţi#i d# la Daa& 7)===;(ncluderea copiilor cu cerinţe speciale, a acelor din minorităţile etnice dezavanta"ate şi din populaţii care
migrează, din zone îndepărtate şi izolate, din periferiile urbane şi a altor copii excluşi de la educaţie trebuie săfie parte a strategiilor necesare pentru atingerea educaţiei primare universale până în anul 6=5B. 3ecesităţileşcolare ale persoanelor cu dizabilităţi cer o atenţie specială. @rebuie întreprinse măsuri pentru asigurareaaccesului la educaţie fiecărei categorii de persoane cu dizabilităţi, ca parte integrantă a sistemului deînvăţămînt.
5. 3umiţi principalele documente de politici internaţionale care abordează non-discriminarea în asigurareadreptului universal la educaţie.
6. #ormulaţi ideea de bază ce se conţine în declaraţiile forurilor mondiale în domeniul educaţiei.
1.-. L#*i+laţia naţi'nal" n d'$#niul d#!'l%"&ii ,i (&'$'!"&ii #ducaţi#i inclui!#
*n baza politicilor internaţionale, în !epublica 4oldova a fost elaborat și adoptat cadrul normativ naţional carereglementează diferite aspecte specifice ale drepturilor civile, politice, sociale, economice şi culturale alecopiilor, tinerilor şi adulţilor. Kegea fundamentală a ţării, alte legi organice și hotărâri guvernamentale asigurădreptul la învăţătură, în particular, realizarea dreptului constituţional la educaţie al persoanelor cu cerinţeeducaţionale speciale şi aflate în dificultate, susţinută şi de alte drepturi conexe, cum ar fi dreptul la asigurareasănătăţii, integrării$reintegrării sociale, la protecţie şi asistenţă specializată etc.
C'n+%i%uţia R#(u6licii 3'ld'!a)revede asigurarea dreptului la învăţătură prin învăţămînt general obligatoriu, învăţămînt liceal, profesional,învăţămînt superior, precum şi prin alte forme de instruire. Dreptul prioritar de a alege tipul şi forma deinstruire a copiilor revine părinţilor.http+$$lex."ustice.md$index.php7actionCvie:Lvie:CdocLlangC5LidC855?A
L#*#a n!"ţ"$n%ului !eflectă principiile educaţionale care stau la baza democratizării sistemului de învăţămînt, prevede formele deorganizare instituţională a sistemului de educaţie naţională, precum şi abordarea subiecţilor educaţiei în funcţiede vârstă şi capacităţi intelectuale şi fizice etc. %sigură crearea şi menţinerea reţelei instituţiilor de învăţămîntulspecial, parte integrantă a sistemului educaţional naţional, care are ca scop educarea, instruirea, recuperarea şiintegrarea socială a preşcolarilor şi elevilor cu deficienţe psihice, fizice, senzoriale, logopedice, socioafective şide comportament.http+$$lex."ustice.md$index.php7actionCvie:Lvie:CdocLlangC5LidC855AM
L#*#a (&i!ind d&#(%u&il# c'(iluluitipulează că toţi copiii sunt egali în drepturi fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, sex, limbă,religie, convingeri, avere sau origine socială. Declară ocrotirea de către stat şi societate a copilului iș familiei şidrept preocupare politică, socială şi economică de prim ordin )revede asigurarea sănătăţii fizice şi spirituale a
copilului, acordarea unei gri"i deosebite şi protecţii sociale copiilor lipsiţi temporar sau permanent de antura"ulfamiliei sau care se află în alte condiţii nefavorabile sau extreme. tatul garantează fiecărui copil dreptul la unnivel de viaţă adecvat dezvoltării sale fizice, intelectuale, spirituale şi sociale. tatul întreprinde acţiuni învederea acordării de a"utor părinţilor, precum şi altor persoane responsabile de educaţia şi dezvoltareacopiilor.http+$$lex."ustice.md$index.php7actionCvie:Lvie:CdocLlangC5LidC855AB
L#*#a 'c&'%i&ii +"n"%"ţii)revede dreptul la asigurarea sănătăţii, fără deosebire de naţionalitate, rasă, sex, apartenenţă socială şi religie,stabileşte serviciile de sănătate suplimentare acordate copilului în instituţiile deînvăţămînt.http+$$lex."ustice.md$index.php7actionCvie:Lvie:CdocLlangC5LidC856M68
L#*#a cu (&i!i&# la (&'ilaia in#cţi#i FIV4SIDA)revede excluderea discriminării persoanelor afectate de infecţia N(O$(D% prin garantarea drepturilor omuluişi respectarea demnităţii umane, elaborarea şi perfecţionarea programelor cu privire la ocrotirea copiilor prinrealizarea unui sistem de educaţie diferenţiată, prin promovarea unui mod de viaţă sănătos, inclusiv a măsurilor de prevenire a consumului de droguri, de profilaxie a infecţiei N(O$(D%. http+$$lex."ustice.md$index.php7actionCvie:Lvie:CdocLlangC5LidC8686>5
L#*#a cu (&i!i&# la %in#&#%Defineşte politica de stat în domeniul tineretului, reglementează crearea de condiţii sociale, economice şiorganizatorice pentru dezvoltarea tineretului în interesul persoanei şi al societăţii. *n vederea protecţiei sociale atineretului, statul creează o infrastructură socială pentru acordarea de a"utor psihologic, pedagogic, "uridic şi dealtă natură. tatul asigură dreptul la studii gratuite în sistemul învăţămîntului de stat, indiferent de stare socialăşi materială, în conformitate cu legislaţia în vigoare& asigură condiţii pentru ocrotirea sănătăţii şi dezvoltarea
fizică. http+$$lex."ustice.md$index.php7actionCvie:Lvie:CdocLlangC5LidC855AL#*#a a+i+%#nţ#i +'cial#)revede depăşirea stării de dependenţă socială, înlăturarea stării de dificultate a persoanelor sau a familiilor,asigurarea integrării lor sociale, cu respectarea principiului autonomiei, reintegrarea socială a persoanei sau afamiliei cu statut social lezat, orientată spre restabilirea şi îmbunătăţirea relaţiilor acestora în societate.
!eglementează relaţiile personale nepatrimoniale şi patrimoniale născute din căsătorie, rudenie şi adopţie,condiţiile, modalitatea, formele şi efectele protecţiei "uridice a copiilor orfani şi a celor rămaşi fără ocrotire
părintească sau aflaţi în alte situaţii vulnerabile, precum şi alte relaţii sociale similare celor familiale& determinădrepturile şi obligaţiile părinţilor privind educaţia şi instruirea copiilor, exercitarea drepturilor părinţilor.http+$$lex."ustice.md$index.php7actionCvie:Lvie:CdocLlangC5LidC6MA55?
S%&a%#*ia d# incluiun# +'cial" a (#&+'an#l'& cu dia6illi%"ţi 7)=1=/)=1-;
Oizează problematica persoanelor cu dizabilităţi din !epublica 4oldova,accesul la serviciile de infrastructură socială şi educaţie, eliminarea obstacolelor şi limitărilor la încadrarea încîmpul muncii, restructurarea formelor rezidenţiale de protecţie socială a acestei categorii de persoane.trategia invocă respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, prevenirea şi combatereadiscriminării, protecţia împotriva negli"ării şi abuzului, responsabilizarea comunităţii, asistarea şi fortificareamediilor naturale de viaţă ale persoanelor cu dizabilităţi /familia şi comunitatea0 şi prevenirea plasării lor îninstituţii rezidenţiale, asigurarea participării persoanelor cu dizabilităţi la viaţa socială, economică şi culturală acomunităţii. (ncluziunea socială presupune un set de acţiuni multidimensionale în "ustiţie, protecţie socială,ocupare a forţei de muncă, sănătate, educaţie, transporturi, cultură, informare şi comunicare etc., destinate
persoanelor aflate în situaţie de marginalizare socială, pentru crearea şi dezvoltarea oportunităţilor de asigurarea unui indice al calităţii vieţii, echivalent comunităţii în care trăiesc. http+$$lex."ustice.md$index.php7
)revede promovarea politicilor de integrare a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în sistemul educaţionalcomun, elaborarea suportului metodic adecvat, în special pentru instruirea copiilor în situaţii deosebit de dificilede dezvoltare şi$sau sociale& integrarea socială a copiilor aflaţi în situaţii deosebit de dificile, crearea condiţiilor adecvate pentru dezvoltarea lor psihosocială& susţinerea materială a copiilor din familiile socialmentevulnerabile& integrarea copiilor cu cerinţe educaţionale speciale în instituţiile de învăţămînt general&http+$$lex."ustice.md$index.php7actionCvie:Lvie:CdocLlangC5LidC8=5>MA
F'%"&&#a Gu!#&nului n&.) din 1B.=-.)==B cu (&i!i&# la a(&'6a&#a O6i#c%i!#l'& d# D#!'l%a&# al#3il#niului n R#(u6lica 3'ld'!a (n" n anul )=1B
tabileşte sarcinile de realizare a 9biectivului 6 Asigurarea accesului universal la învăţămîntul gimnazial +%sigurarea posibilităţilor pentru toţi copiii de a frecventa gimnaziul. 4a"orarea cotei de înmatriculare înînvăţămîntul gimnazial de la MMP în 6==6 până la MM,?P în 6==A, până la ?8,MP în 6=5= şi până la 5==P în6=5B.http+$$lex."ustice.md$index.php7actionCvie:Lvie:CdocLlangC5LidC8==>>M
F'%"&&#a Gu!#&nului n&.J9 din =8.=J.)==J (#n%&u a(&'6a&#a S%&a%#*i#i naţi'nal# ,i a Planului d#acţiuni (&i!ind &#'&$a +i+%#$ului &#id#nţial d# n*&i?i&# a c'(ilului (# anii )==J/)=1)
tabileşte obiectivul de asigurare şi respectare a dreptului copilului de a creşte în mediul familial, precum şiracordarea cadrului legal şi instituţional de protecţie a copilului şi familiei la politicile internaţionale& asigurareaaccesului copilului şi familiei la serviciile sociale de o bună calitate de tip familial şi comunitar& consolidareacapacităţilor resurselor umane din sistem& dezvoltarea unui mecanism financiar eficient şi flexibil care să
prevadă re-direcţionarea resurselor financiare din sistemul rezidenţial spre serviciile comunitare şi de tipfamilial.http+$$lex."ustice.md$index.php7actionCvie:Lvie:CdocLlangC5LidC86BBA
F'%"&&#a Gu!#&nului n&.B)- din 11.=J.)=11 cu (&i!i&# la a(&'6a&#a P&'*&a$ului d# d#!'l%a&# a#ducaţi#i inclui!# n R#(u6lica 3'ld'!a (#n%&u anii )=11/)=)=
9biectivele generale ale )rogramului+
promovarea educaţiei incluzive drept prioritate educaţională în vederea evitării excluderii şi$sau marginalizării
copiilor, tinerilor şi adulţilor& dezvoltarea cadrului normativ şi didactico-metodic pentru promovarea şi asigurarea implementării educaţiei
incluzive& formarea unui mediu educaţional prietenos, accesibil, în măsură să răspundă aşteptărilor şi cerinţelor speciale ale
beneficiarilor& formarea unei culturi şi a unei societăţi incluzive.
)rogramul fundamentează procesele de asigurare a condiţiilor adecvate necesităţilor educaţionale şi devalorificare a diferenţelor individuale ale tuturor copiilor, tinerilor şi adulţilor, prin dezvoltarea unor
parteneriate socio-educaţionale, cu implicarea tuturor actorilor relevanţi într-un cadru unic de educaţie, prin
armonizarea relaţiilor interculturale şi focalizarea atenţiei educaţionale pe grupurile marginalizate$excluse.)romovarea educaţiei incluzive, iar în consecinţă a unei atitudini şi culturi incluzive, vor determina instituireaunei noi formule de solidaritate umană într-o societate incluzivă.http+$$lex."ustice.md$index.php7actionCvie:Lvie:CdocLlangC5LidC88?88Sa&cini45n%"&i (#n%&u au%'c'n%&'l:
5. 3umiţi principalele documente de politici naţionale referitoare la incluziunea socială şi educaţională.6. xpuneţi ideile de bază şi cele mai importante acţiuni care definesc esenţa )rogramului de dezvoltare a educaţiei
incluzive în !epublica 4oldova pentru anii 6=55-6=6=.
R##&inţ# 6i6li'*&aic#:5. olboceanu %. ș.a. (nclusiv 2. tudiul eficienţei experienţelor de incluziune a copiilor cu ',dezvoltate în instituţiile de învăţămînt general din !epublica 4oldova. 'hișinău+ 'entrul de ziQperanţaI, 'entrul de resurse pentru promovarea educaţiei incluzive Q(nclusiv 2I, (nstitutul deȘtiinţe ale ducaţiei, 6=5=.
6. ucun 3. și al. 'oncepţia educaţiei incluzive, în 2nivers )edagogic, nr.6, 6==?.8. Danii %., )opovici D.-O., !acu %. (ntervenţia psihopedagogică în școala incluzivă. 'hișinău+ @ipografia
'entrală, 6==>.. )rogramul de dezvoltare a educaţiei incluzive, aprobat prin Notărârea Euvernului nr.B68 din 55.=>.6=55.
4onitorul 9ficial al !epublicii 4oldova nr.55-55A din 5B.=>.6=55, art. BM?.B. !acu %., )opovici D.-O., Danii %. ducaţia incluzivă. Ehid pentru cadrele didactice și manageriale.
CAPITOLUL II.PARTICULARITĂȚI DE DEZVOLTARE A COPILULUI
).1. Pa&%icula&i%"ţi d# d#!'l%a&# a c'(ilului).). Pa&%icula&i%"ţi n d#!'l%a&#a c'(ilului cu c#&inţ# #ducaţi'nal# +(#cial#).-. Ada(%a&#a c'(ilului cu c#&inţ# #ducaţi'nal# +(#cial#).9. S%&a%#*ii d# d#!'l%a&# a c'(ilului cu c#&inţ# #ducaţi'nal# +(#cial#C'nc#(%#/c0#i#+ dezvoltare, particularităţi de dezvoltare /de vîrstă și individuale0, maturizare fizică, maturizare
psihică, indicatori şi niveluri de dezvoltare, stadiu de dezvoltare, zona actuală şi zona proximă a dezvoltării,schimbări evolutive, schimbări revoluţionare, schimbări situative, perioade senzitive, adaptare, niveluri deadaptare, strategii de dezvoltare .).1. Pa&%icula&i%"ţi d# d#!'l%a&# a c'(iluluiDezvoltarea copilului este un proces continuu de schimbări, transformări reversibile şi ireversibile, proces deintegrare a structurilor şi funcţiilor fizice şi psihice care asigură ameliorarea conduitei generale şi situaţionale acopilului.)rocesul continuu de transformare, de schimbare şi de maturizare a structurilor şi funcţiilor psihofizice sereflectă la nivelurile a paliere$domenii ale dezvoltării copilului+ fizic, psihic, social şi la nivelul structurilor de
personalitate.
Dezvoltarea copilului evoluează de la totala dependenţă de adult pînă la autonomie personală, independenţăfizică, psihică şi socială.*n procesul dezvoltării copilul acumulează cunoştinţe, abilităţi, deprinderi, realizează conduite, se adaptează şischimbă ambianţa, devine apt de explorări, îşi asumă responsabilităţi, devine personalitate.)sihologul rus OîgotsJii K. defineşte dezvoltarea ca produs al învăţării, dar şi al asimilării situaţiilor sociale
integrale, în care este inclus copilul la fiecare etapă a vieţii sale.
Dezvoltarea, în accepţiunea marilor psihologi /G. )iaget, K. OîgotsJii, . riJson etc.0 este stadială şi fiecarestadiu reprezintă o structură de ansamblu, o calitate specifică, ce se bazează şi reiese din stadiu anterior şi
pregăteşte stadiul următor, ordinea în care se succed stadiile este invariabilă, fiecare stadiu imprimînddezvoltării un şir de caracteristici specifice, individuale+Dezvoltarea copiilor la diferitele etape$stadii se manifestă prin particularităţi specifice de vîrstă care subacţiunea îngri"irii, stimulării şi învăţării$ cunoaşterii iau diverse forme individuale.
Stadiul senzoriomotoric (0-2 ani). Dezvoltarea copilului la această etapă este caracterizată de următoarele particularităţi
- gîndire concretă Qaici şi acumI/număra obiecte concrete - două mere plus 6 mere...0- cunoaştere activă a mediului ambiant /înţelege că acesta există chiar dacă nu-l percepe plouă, ninge...0
- cunoaştere şi înţelegere a sensurile cuvintelor simple&- stăpânire a unui vocabular variat /cuvinte care denumesc obiecte, acţiuni, însuşiriR0&- coordonare a mişcărilor adecvat stimulilor&- trăire emoţională a experienţelor f izice importante pentru gîndire /durere, plăcere,
supărare, tristeţe, bucurieR0. Stadiul g!ndirii preconceptuale (2-" ani). Dezvoltarea copilului la această etapă este caracterizată de următoarele particularităţi
- gîndire concretă, la începutul stadiului, după 8 ani, stabileşte relaţii de cauză efect
/ud apă, cald soareR0&- atribuire de calităţi umane obiectelor$"ucăriilor /vîrstă, sentimenteR0&- înţelegere limitată a timpului /ieri, mâineR0&- înţelegere elementară a simbolurilor simple /poze, imaginiR0
Stadiul operaţiilor concrete ("-#2 ani).
D#!'l%a&#a iic" este domeniul vizibil care preocupă specialiștii și părinți din primeleclipe de viață ale copilului.D#!'l%a&#a și $a%u&ia&#a iic" asigură miracolul dezvoltării psihice, sociale și a
Dezvoltarea copilului la această etapă este caracterizată de următoarele particularităţi- planificare a activităţilor concrete /analiza mintală a acţiunilor consecutiveR0&- înţelegere a constanţei stărilor, proprietăţile lucrurilor /dulce, sărat, ud, uscat, tare,
moaleR0&- înţelegere şi capacitate de a explica simboluri abstracte /litere, cifre, scheme...0.
Stadiul operaţiilor $ormale (după #2 ani). Dezvoltarea copilului la această etapă este caracterizată de următoarele particularităţi
- gîndire abstractă&
- formulare de ipoteze&- înţelegere a expresiilor plastice /proverbe, zicători, ghicitori, exagerări lingvistice,ironii0&
- înţelegere a simboluri pentru simboluri /Qx, ;, zI ca valoare pentru 6, A, 85 R0.Dezvoltarea individuală a copilului este susţinută, stimulată, ghidată de ac%i!i%a%#a d'$inan%"> +(#ciic"i#c"&#i #%a(# d# !&+%"> care este principala modalitate de interacţiune a copilului cu ambianţa.Dezvoltarea copilului este acompaniată de acţiunile şi intervenţiile emoţionale ale adultului$adulţilor careîngri"eşte şi educă copilul.E%a(#l# %i$(u&ii ale dezvoltării fiind cele mai fragile şi importante pentru dezvoltarea personalităţii copilului,solicită intervenţii şi activităţi coerente şi adecvate potenţialului psihofizic de dezvoltare a fiecărui copil.Dezvoltarea se structurează pe trei niveluri integrate şi interdependente ierarhic+ biologic, psihic şi social.
Ni!#lul 6i'l'*ic / reprezintă structurile biologice, caracteristicile morfologice, biochimice înnăscute /după .#reud, reprezintă, sinele % incon&tientul, instinctele0&Ni!#lul (+i0ic reprezintă procesele psihice, stările funcţionale, însuşirile psihice care apar, se instalează, şi setransformă continuu de-a lungul evoluţiei dezvoltării /după S. #reud reprezintă, eul % con&tientul , instanţă deluptă şi protecţie0&Ni!#lul +'cial controlează şi reglează activitatea nivelului biologic şi psihologic în corespundere cu normeleşi cerinţele sociale /după S. #reud, reprezintă, supraeul % su'con&tientul, drept cenzură socială0.Dezvoltarea copilului este susţinută de interacţiunea sistematică dintre specialişti$ adult şi copil şi semnifică oserie de schimbări ordonate şi coerente care conduc spre maturitate biologică, psihologică şi socială.
Oiteza şi ritmul dezvoltării copilului imprimă caracteristici individuale specifice+ motorii, de limba", decomunicare, de adaptare etc.P#n%&u %'ţi c'(ii, indiferent dacă aceştia au sau nu anumite probleme de dezvoltare $ învăţare, modul şi etapelede dezvoltare sînt asemănătoare, toţi parcurg aceleaşi etape predictive.Dezvoltarea psihică individuală se produce în contextul şi sub conducerea dezvoltării socio-culturale. 4arelefilosof german Eoethe G.T., susţinea că societatea merge mereu înainte, dar individul uman o ia întotdeauna dela început, ceea ce confirmă că copiii au un ritm diferit, dar toţi parcurg aceleaşi etape în devenirea şi dezvoltarelor ca personalitate.
îngri"itor.8. Dezvoltarea motorie accelerată. *nsuşirea
limba"ului şi a mersului achiziţii definitorii pentru dezvoltarea psihofizică a copilului.
U timularea tactilă şi motorie - prin "oc, băi de aer, deapă, masa", exerciţii de stimulare a mişcării.U%sigurarea spaţiului de explorare, satisfacereacuriozităţii, comunicare.
. Dezvoltarea intensă a comunicării emoţionalecu adultul care îl îngri"eşte.
U'omunicare afectivă cu voce blîndă, modelarea vocii,dezvoltarea limba"ului, cititul poezioarelor, povestioarelor,cîntece de leagăn.
5. Dezvoltarea fizică are un ritm inegal pentrudiferite segmente ale corpului.
U%dultul spri"ină copilul în iniţiativele de explorare amediului de viaţă.timulează efortul psihofizic al copilului şi favorizeazădezvoltarea lui.
6. %ctivism maxim în cunoaşterea mediului deviaţă.
U%dultul stimulează şi spri"ină dezvoltarea independenţeicopilului.
8. %daptarea activă la mediul de viaţă.xperienţele senzomotorii cunosc o dezvoltareascendentă.'opilul trăieşte afectiv intens bucuriile şinemulţumirile.Dezvoltă comportamente independente IeusingurI, fac singur
U%dultul stimulează, spri"ină şi încura"ează acţiunile şiactivităţile independente ale copilului.%dultul este partener egal de "oacă. *i oferă ocazii deexperimentare şi exprimare.
. Dezvoltarea identităţii personale. !ăspunde lanume, vorbeşte despre sine, percepe pe ceilalţiindependent de propria persoană.'opilul învaţă deprinderi de autoservire şiigienă, se implică în activităţi multiple şi
diverse.
U%dultul stimulează, confirmă, apreciază, încura"ează prin "oc şi comunicare activitatea şi curiozitatea copilului.'rearea situaţiilor de învăţare, comunicare.9feră medii stimulative şi sigure.
B. Oorbirea este una din achiziţiile cele maiimportante la această vîrstă. Oîrsta întrebărilor.(nteracţionează şi comunică verbal cu semenii,cu adulţii, are nevoie să fie înţeles. xerseazăşi vorbeşte monologat, cu "ucăriile, obiectele,
plantele, caută parteneri de comunicare şi de "oc.
U%dultul comunică, vorbeşte, se "oacă cu copilul în toatesituaţiile şi condiţiile cotidiene.(mplică copilul în diverse activităţi adecvate vîrste şidezvoltării psihofizice.
A. moţiile şi sentimentele intelectuale cunosc odezvoltare intensă. @răirile emoţionale sîntgenerate de comunicarea cu adultul
U %dultul stimulează şi spri"ină în formă atractivă şiaccesibilă curiozitatea copilului. %preciază trăirileemoţionale ale copilului. 9feră modele de comportament
afectiv.>. gocentrismul infantil este un stadiu dedezvoltare nu o premisă morală. 'opilul faceefort să înveţe lucrurile şi viaţă, să-şi cîştigeindependenţă /mers, limba", abilităţi deîmbrăcare şi igienă etc.0
U%dultul încura"ează, prote"ează, ghidează copilul curăbdare şi multă atenţie în această etapă.
3u reprimă şi nu penalizează acţiunile şi iniţiativelecopiluluiVVVVV
Pa&%icula&i%"ţi Acţiuni d# +%i$ula&# a d#!'l%"&ii c'(ilului1. Dezvoltare motorie accelerată. Oîrsta graţiei. U%dultul favorizează dezvoltarea relaţiilor de
colaborare cu semenii. e "oacă şi comunică activ şiintens cu copilul.'reează situaţii de exprimare a emoţiilor, trăirilor afective prin mişcare, stimulează activităţile motorii.utilizează "ocuri dinamice şi de rol în activităţile cucopilul.
). Dezvoltarea însuşirilor caracteriale+ atitudinea faţăde sine, faţă de alţii şi faţă de lucruri.
U%dultul îi oferă ocazii şi multiple şanse de învăţareşi experimentare a conduitelor şi deprinderilor însuşite. )reluarea rolurilor sociale prin "oc.
-. Dezvoltarea intensă a funcţiilor de autoreglareemoţională.'apacitate înaltă de adaptarea la mediul social nou,asumarea de roluri sociale. *nvaţă uşor prin imitaţiecomportamentele şi normele sociale.
!espectarea regulilor+ de "oc, de rol, de autoservire,igienice, comportamentale etc.Dezvoltarea emoţională şi motorie îi faciliteazăadaptarea şi integrarea în grupul de copii.
U %dultul oferă modele de comportamente socialeadecvate+ alutare. 4ulţumire. )auză în comunicarecu adulţii şi semenii etc..U%dulţii favorizează comunicarea interpersonală,creează situaţii de învăţare a rolurilor sociale,
regulilor, normelor de conduită etc.U%dulţii oferă şanse şi modele multiple de învăţarea comportamentelor şi trăirilor emoţionale.
9. Deprinderile intelectuale, motorii, sociale devin proprii fiecărui copil de această vîrstă.e formează în ritm intens deprinderile grafice şisonore. e automatizează deprinderile de autoservire.
U %dultul stimulează prin toate activităţile /spontaneşi planificate0 procesele de cunoaştere, deprinderilemotorii şi grafice.
Pa&%icula&i%"ţi Acţiuni d# +%i$ula&# a d#!'l%"&ii c'(ilului
5. 4odificări antropometrice+ creştere în înălţime,masa corpului, dentiţia, ritm trepidant alacumulărilor capacităţilor intelectuale şi grafice,motorii, lingvistice etc.%ctivităţile şcolare favorizează instalarea stărilor de oboseală cu variaţii individuale de la un copil laaltul.%ceastă vîrstă se distinge prin latenţă sexuală, sedisting primele semne ale sexualităţii. ăieţii şifetele încep să se separe în grupuri în mod spontan.
U )edagogul creează condiţii adecvate pentrudezvoltarea deprinderilor de comunicare, grafice şişcolare, manifestă înţelegere şi toleranţă faţă deatitudinile şi reacţiile dezechilibrate a copilului, îiacordă înţelegere şi toleranţă)edagogul este mereu alături şi apreciază pozitivrezultatele şi efortul copilului, spri"ină copilul încunoaşterea propriului corp, îl a"ută să se simtăconfortabil, schimbările care se produc le discută cucopii individual şi cu multă gri"ă.
6. Deprinderile şcolare /scris, citit, calcul,comunicare0, de autoservire$ autoadministrare/îmbrăcare, dezbrăcare, pregătirea temelor,ordonarea lucrurilor personale etc., igienă,alimentaţie0 se consolidează, se transformă înobişnuinţe.
U)edagogul permanent stimulează şi apreciazărezultatele şi efortul copilului, oricît de modeste ar fiacestea, dezvoltă încrederea în sine a copilului, în
propriile forţe etc.
8. (maginea de sine se formează prin preluareamodelelor de la părinţi şi adulţii din prea"mă.(maginile parentale interiorizate de către copil îioferă siguranţă şi îi sporesc independenţa.
U )edagogul încura"ează, confirmă şi apreciazăcomportamentele copilului, spri"ină dezvoltareaîncrederii în sine, oferă modele de comportamentcivilizat.xigenţele pedagogului influenţează formarea
personalităţii copilului acţiunea educativă vacorespunde nivelului de înţelegere a copilului.. ocializarea conduitei este achiziţia principală a
acestei vîrste.Discordanţe între dorinţe şi posibilităţi.încăpăţinarea este o caracteristică de vîrstă.
U )edagogul diminuează prin acţiunile sale, acestediscordanţe, le orientează spre activităţi independente,stimulează colaborarea şi competiţia.)ărinţii oferă modele de comportament care sîntfoarte apreciate şi preluate de copii de această vîrstă.
B. %daptarea la mediul şcolar este fluctuantă şi dificilăla începutul şi sfîrşitul perioadei de vîrstă.%titudinile şi relaţiile interpersonale în grupul decopii sunt determinate de reuşită şcolară.
U)edagogul spri"ină şi stimulează copilul înactivităţile zilnice, apreciază efortul copilului,alternează activitatea de învăţare cu activitatea de "oc,alte activităţi de timp liber.
%preciază reuşitele copilului public, creează situaţiide reuşită pentru fiecare copil, promovează, spri"inăcopilul în relaţiile de prietenie, colaborare cu alţicopii.
Pa&%icula&i%"ţil# d# !&+%" al# d#!'l%"&ii c'(ilului d# 1) ani 1B41< aniPa&%icula&i%"ţi Acţiuni d# +%i$ula&# a d#!'l%"&ii c'(ilului
5. Discordanţe între dorinţe şi posibilităţi.încăpăţinarea este o caracteristică de vîrstă.Distanţarea de familie.
U %dultul diminuează prin acţiunile sale, acestediscordanţe, le orientează spre activităţi independente,stimulează colaborarea şi competiţia. %preciazăconstructiv acţiunile copilului.
6. (maginea de sine este raportată la grupul dereferinţă entimente morale necesitate apartenenţei
la grup.'onduita suportă modificări fundamentale.
U %dultul încura"ează, confirmă şi apreciazăcomportamentele copilului. %cordă înţelegere
copilului.
8. !itm accelerat în achiziţionarea capacităţilor intelectuale, lingvistice, relaţionare, comunicareetc. %utonomie emoţională Dezvoltare fizică şisomatică intensă. Disconfort psihic, determinat dematurizarea fizică intensă.entimente$trăiri psihice manifestate cu o mai mare putere.
U %dultul creează condiţii adecvate pentrudezvoltarea deprinderilor de comunicare, relaţionare şiindependenţă în acţiuni. 4anifestă înţelegere şitoleranţă faţă de atitudinile şi reacţiile dezechilibrateale copilului.
3ecesită mult spri"in şi încura"are etc.%preciază pozitiv rezultatele şi efortul copilului
Pa&%icula&i%"ţil# d# !&+%" sînt acele caracteristici psihofizice specifice ma"orităţii copiilor de o anumităvîrstă cronologică.
Pa&%icula&i%"ţil# indi!idual# sînt caracteristicile particulare, specifice fiecărui individ uman, fiecărui copilîn parte, la o anumită vîrstă.
)sihicul copilului se dezvoltă prin procesele de a+i$ila&#> d# ac'$'da&#> d# in%#&acţiun# ,i c&#aţi#.'opilul se dezvoltă în sistemul relaţiilor de cooperare şi comunicare cu ceilalţi oameni prin ac%i!i%a%#. 'opiitrebuie cît mai mult să interacţioneze cu oamenii şi obiectele din "urul lor, mai ales copii ce trebuie sădepăşească, compenseze anumite disarmonii şi$sau dizabilităţi în dezvoltare.D#!'l%a&#a indi!idual" a c'(ilului (&#+u(un# c'n&un%a&#a din%&#:
- cerinţele adultului şi exigenţele ambianţei /ce şi cît doreşte copilul, familia şi nivelul calificăriispecialistului etc.0&
- aspiraţiile şi posibilităţile copilului şi a adultului /cît de mult se doreşte dezvoltarea
în raport cu cît de complexă este cerinţa educaţională a copilului, etc.0&- constrîngeri şi iniţiative /de care surse dispune solicitantul, pe care iniţiative se poate
spri"ini0&- imaginea de sine şi viziunea altora asupra sa /abordarea pozitivă a lucrurilor,
atitudini pozitive în preluarea practicilor, ideilor noi, de a persevera în asistenţa copilului etc.0&- nou şi vechi /acceptarea noului şi valorificarea practicilor existente etc.0.
D#!'l%a&#a (+i0ic" a c'(ilului #!'lu#a" (&'*&#+i! 'da%" cu !&+%a:- de la acţiune la gîndire- de la simplu la compus- de la prelogic la logic- de la empiric la ştiinţific.
D#!'l%a&#a (+i0ic" a c'(ilului #+%# $"+u&a%" n 6aa indica%'&il'&:- stăpînirea activă a mediului ambiant&- unitatea personalităţii /echilibru între+ eu-sine-supraeu0&- capacitatea de a percepe adecvat lumea şi propria fiinţă.
)e parcursul ontogenezei copilul se dezvoltă, se transformă> +# schimbă în plan fizic, psihic şi social .*n procesul de asistenţă psihopedasgogică, specialiştii studiază dezvoltarea psihică a copilului în ontogeneză,
precum şi particularităţile de vîrstă şi individuale ale dezvoltării acestuia, valorificând potenţialul psihofizic alcopilului.Dezvoltarea copilului în plan psihologic este interpretată drept schimbare, modificare, transformare cantitativă
şi calitativă. @ransformările survin în dezvoltarea psihică şi se manifestă în comportament pe parcursul trecerii de la o
perioadă de vîrstă la alta.chimbările, modificările de vîrstă sînt de mai multe feluri+ evolutive, revoluţionare, situative.
Schimbările evolutive au loc predictiv urmînd legile generale de dezvoltare umană.Schimbările revoluţionare se produc în rezultatul crizelor de vîrstă /cantitatea trece în calitate nouă0&chimbările evolutive şi revoluţionare transformă individul în personalitate, sînt stabile şi ireversibile.
Schimbările situative sînt condiţionate de influenţele mediului social, educaţiei organizate şi a învăţăriispontane şi asigură formarea şi dezvoltarea personalităţii la nivelul comportamentului social, cunoştinţe,deprinderi, abilităţi, atitudini.Schimbările situative sînt instabile şi reversibile, aceste schimbări pot fi depăşite prin asistenţă şi exersare
permanentă.*n procesul de dezvoltare copilul exploarează lumea, acumulînd diverse experienţe+
- îşi creează propriile impresii şi etaloane senzoriale&- descoperă pas cu pas diferenţele dintre el şi mediul încon"urător /copilul învaţă că
mama e o persoană separată de el însuşi etc.0&- recunoaşte derularea evenimentelor, fenomenelor /un obiect cade cînd e scăpat, apase varsă cînd vasul e înclinat etc.0&
- conştientizează acţiunile de cauză şi efect /descoperă cum să dea drumul unui obiect pentru ca să cadă etc.0&
- învaţă că tiparele sonore /cuvintele0 reprezintă de fapt obiecte&- perceptual acordă atenţie formelor bidimensionale şi îşi dă seama că acestea
reprezintă o realitate tridimensională /imaginile reprezintă obiecte, sunetele reprezintă voci,cuvinte, fenomene etc.0.
@ransformările evolutive, revoluţionare şi situative influenţează cantitativ şi calitativ dezvoltarea psihică acopilului la toate etapele de vîrstă, specialiştii valorifică acest potenţial în procesul de reabilitare$recuperare a
dezvoltării copilului cu cerinţe educaţionale speciale.Dezvoltarea fiecărui copil are particularităţi şi trăsături individuale, specifice care necesită evaluare, abordare şiînţelegere personalizată. @oţi copii au aceleaşi cerinţe de creştere şi dezvoltare+ necesitatea de afecţiune şisecuritate, de apreciere şi atitudine binevoitoare$pozitivă, de încura"are şi încredere în sine, de responsabilizareşi independenţă etc., avînd în acelaşi timp şi cerinţe speciale, particulare, individuale.
).). Pa&%icula&i%"ţi n d#!'l%a&#a c'(ilului cu c#&inţ# #ducaţi'nal# +(#cial# 7CES;'opii sînt diferiţi şi parcurg etapele dezvoltării într-un mod individual. *n dezvoltarea sa fiecare copil are nevoiede gri"ă şi stimulare permanentă din partea adulţilor care îl îngri"esc, educă, asistă etc.Datorită specificului de dezvoltare, altor factori care influenţează dezvoltarea, pot apărea$surveni dezechilibre şiîntîrzieri şi $sau variate dizabilităţi în dezvoltarea copilului. Dezvoltarea copilului cu ' comportă un şir dedezechilibre şi particularităţi specifice semnificative pentru organizarea procesului de învăţare şi abilitare$reabilitare a dezvoltării acestuia.Dezechilibrele şi particularităţile specifice în dezvoltarea copilului sînt provocate de diferite cauze şi factoricare intervin în procesul evoluţiei ontogenetice a copilului.Dezechilibrele, dificultăţile sau dizabilităţile în dezvoltarea copilului le putem regăsi la diferite etape dedezvoltare ale copilului, cele mai frecvente fiind+5n%&i#&il# n d#!'l%a&#*ntîrzierile în dezvoltarea copilului pot fi consecinţa factorilor ereditari, accidentelor biologice, sociale sau aunei îngri"iri neadecvate a copilului din fragedă copilărie / subalimentaţie, neglijare, afecţiuni somatice,
tratamente necorespunzătoare etc..
*ntîrzierile în dezvoltarea copilului se caracterizează prin următoarele+- stări somatice labile /bolnăvicioşi, apatici, plîngăreţi etc.0&- contact emoţional rigid şi instabil&- probleme de comunicare şi limba"&- capacitate redusă de orientare în timp şi spaţiu&- activitatea de "oc neadecvată vîrstei etc.
Tul6u&"&il# d# d#!'l%a&#@ulburările de dezvoltare sînt ansamblu de manifestări somatice, neurologice, neurovegetative, psihologice,dispoziţionale, cognitive, şi comportamentale determinate organic sau simptomatic /funcţional sau social0.@ulburările de dezvoltare au evoluţie continuă, progresivă, exprimîndu-se în cerinţe educaţionale speciale,deseori, ireversibilă.@ulburările în dezvoltarea copilului au următoarele caractreristici+
'opiii cu întîrzieri în dezvoltare, de obicei, cu asisten ța adecvată reuşesc să depășească dezechilibrelede dezvoltare, adaptîndu-se optim la condițiile școlare și sociale.
- apar la oricare etapă de vîrstă / cel mai frecvent la vîrsta de = - 8 ani0&- manifestările somatice, neurologice, psihologice sînt progresive&- determină o dizabilitate mintală$intelectuală, motoră sau senzorială&- limitează funcţionarea adecvată a copilului, în cel puţin, trei domenii /mobilitate,
limba", comunicare, învăţare, autoservire, autonomie şi independenţă personală etc.0- solicită acompaniere educaţională în procesul de predare$învăţare$evaluare&- reclamă stimulare şi spri"in complementar pentru a reuşi să se integreze în procesul
de activitate şcolară etc.
@ulburările de dezvoltare sînt definite drept+ primare, secundare, terţiare.@ulburările primare sînt tulburările morfologice, neurologice condiţionate organic.@ulburările de origine primară, datorită caracterului lor anatomofiziologic /de regulă0, sînt mai rezistente laintervenţiile recuperatorii$compensatorii, se recuperează, prioritar, prin intervenţii medicale.@ulburarea primară este rezultatul leziunii organice, iar tulburările secundare şi terţiare /derivate0, sîntcondiţionate de leziunea organică şi lipsa sau tardivitatea intervenţiilor de abilitare$ reabilitare.@ulburările cu caracter secundar sînt mai puţin stabile, pot fi recuperate, compensate, atenuate, în special, prinmăsuri psihopedagogice adecvate, adaptate particularităţilor individuale, specificului tulburării$dizabilităţii,
printr-un proces de învăţare coerent şi cît mai timpuriu posibil.@ulburările cu caracter secundar pot fi prevenite, depăşite$excluse prin intervenţii psihopedagogice adecvate,
bazate pe abordare multidisciplinară, diagnosticare şi intervenţie timpurie.
)ornind de la legea compensării, constatăm că+- orice tulburare primară de dezvoltare duce la tulburări secundare şi terţiare&- orice tulburare de dezvoltare solicită un stimul exterior, asistenţă specializată pentru
compensarea$diminuarea consecinţelor acesteia.Dezechilibrele, tulburările de dezvoltare neasistate precoce şi adecvat duc la instalarea dizabilităţilor .%bilitarea şi reabilitarea dezvoltării copiilor cu dizabilităţi porneşte de la potenţialul copilului, nivelul actual aldezvoltării / zona actuală şi zona pro!imă de dezvoltare a copilului0 şi particularităţile de vîrstă specificedezvoltării, în special, valorificarea perioadelor senzitive.
R#%a&dul $in%al 4dia6ili%a%#a $in%al"!etardul mintal este o stare de dezvoltare, care are diferite grade de manifestare+ uşor, mediu, sever, profund.C'(iii cu &#%a&d $in%al uşor şi mediu au probleme de cunoaştere, de atenţie, incapacităţi motorii care duc ladificultăţi de comunicare şi de învăţare.!etardul mintal poate fi însoţit de tulburări emoţionale, dificultăţi de auz, văz, de crize epileptiforme, detulburări psihice şi de comportament etc.'opilul cu un retard mintal sever$profund, întîmpină mari greutăţi în înţelegerea şi îndeplinirea sarcinilor şi, înspecial, în formarea abilităţilor de bază /motorii, autoservire, învăţare, de limba" etc.0.'opilul cu un retard mintal uşor poate însuşi ma"oritatea abilităţilor pentru vîrsta lor, dar într-un ritm mai lent,
cu un spri"in esenţial din partea părinţilor şi a specialiştilor.'opii cu retard mintal au următoarele particularităţi de dezvoltare+- ritm de dezvoltare încetinit$lent şi neuniform în plan fizic şi psihic&- probleme de înţelegere, comunicare, limba" şi de comportament&
@ulburările cu caracter secundar pot fi prevenite prin intervenții medicale și psihopedagogiceadecvate, bazate pe abordare multidisciplinară, diagnosticare și intervenție timpurie.
P#&i'ada +#ni%i!" este o perioada de vîrstă caracterizată de sensibilitate maximă pentruformarea anumitor funcții psihice /formarea vocabularului activ perioada senzitivă 6-8 ani,formarea mișcărilor grațioase - perioada senzitivă -Bani etc.0.
- dificultăţi$ întîrzieri în formarea abilităţilor motorii /a şedea, a se tîrî, a sta copăcel, amerge, a se îmbrăca, etc.0&
- dificultăţi $întîrzieri în formarea abilităţile şcolare /citit, scris etc.0&- au nevoie de spr"in esenţial din partea părinţilor, pedagogilor.
%sistenţa timpurie (n" la - ani, este cea mai importantă, pentru dezvoltarea potenţialului copilului.
Dia6ili%a%#a n#u&'$'%'&i#'opiii cu dizabilităţi$dificultăţi neuromotorii +au '&%'(#dic# pot avea dificultăţi de deplasare, de autonomie
personală, de adaptare, de învăţare etc. Deseori, dizabilităţile neuromotorii sînt asociate cu întîrzieri îndezvoltarea mintală, care poate fi de diferit grad.%ceastă grupă de dificultăţi cuprinde+
Pa&aliia c#&al" inan%il" /)'(0 reprezintă infirmitatea motorie infantilă sau o combinaţie de infirmităţi
motorii, ca consecinţă a lezării creierului la etapele timpurii ale dezvoltării, asociate deseori cu dificultăţi de văzşi$sau auz, şi mintale.Dezvoltarea copiilor cu )'( are următoarele particularităţi specifice+
- mişcări dificile, îngreuiate&- abilităţi motorii - achiziţionate foarte greu&- dificultăţi de limba", comunicare, învăţare dificilă&- formează abilităţi şcolare cu greu.
%ceşti copii au nevoie de spri"in şi a"utor esenţial, în special, individual, din partea pedagogului, părinţilor şi alspecialiştilor.S(ina 6iida este o dereglare de ordin ereditar, caracterizată prin conexiunea slabă a vertebrelor, care duce la
paralizia membrelor inferioare, însoţită, uneori, de forţa redusă a braţelor, de hidrocefalie.'opii cu spina bifida au următoarele particularităţi de dezvoltare+
- au probleme locomotorii, nu însuşesc mersul&- forţă redusă de a apuca obiectele&- au dificultăţi de control al sfincterelor /vezica urinară, anus0&- tulburări de fonaţie /vocea ştearsă, slabă, inadecvată mesa"ului verbal etc.0&- tulburări de atenţie /transferul şi concentrarea redusă0&- autonome fizică redusă etc.
Di+%&'ia $u+cula&" este o tulburare genetică. Devine evidentă în "urul vîrstei de 8 ani, muşchii atrofiindu-se progresiv.'opii cu distrofie musculară au următoarele particularităţi de dezvoltare+
- copilul este obişnuit pînă la debutul afecţiuni&- debutul bolii începe cu probleme motorii$ de deplasare, începînd cu picioarele, apoimîinile, alte părţi ale corpului în dependenţă de gravitate afecţiunii&
- capacităţile intelectuale, de obicei nu sînt afectate.Sind&'$ul D'Mn este o afecţiune ereditară, evidentă de la naştere, cauzată de o anomalie cromozomială.'opii cu sindromul D9T3 au următoarele particularităţi de dezvoltare+
- au caracteristici comune din punct de vedere. fizic+ au forme comune ale ochilor /asiatici0 şi degetelor&
- sînt afectuoşi, de obicei, veseli, rareori apatici, HlenoşiI&- limba este prea mare şi încurcă vorbirea&- înţelegerea limba"ului este mai avansată decît propria vorbire&
- vorbirea este relativ inteligibilă&- sînt predispuşi şi sensibili la afecţiuni respiratorii&- pot avea deficienţe de auz&- au dificultăţi de diferit grad în achiziţionarea abilităţilor şcolare etc.
Au%i+$ul
9ricît de gravă ar fi dizabilitatea mintală, copilul poate achiziţiona abilităţi pentru îmbunătăţireavieţii lui şi a familiei, fiind a"utat, spri"init la timp de adult.
Dizabilitatea mintală$intelectuală nu este o boală şi nu poate fi vindecată, dar copilul poate progresa în dezvoltarea sa prin a"utorul acordat de părinți şi de specialişti.
%utismul este o tulburare psihică complexă care interferează cu abilitatea de a comunica şi de a relaţiona cu ceidin "ur.%utismul este unul din cele cîteva tipuri de tulburări pervazive de dezvoltare, denumite şi tulburări de spectruautist /sindromul %sperger 0.emnele autismului se manifestă întotdeauna pînă la vîrsta de 8 ani, deşi aceasta afecţiune, deseori, estediagnosticată mult mai târziu.%utismul afectează întreaga personalitate a copilului. everitatea simptomelor variază semnificativ de la o
persoana la alta, simptomele principale se localizează în următoarele domenii de dezvoltare+
5. (nteracţiunea socială şi relaţionarea interpersonală care se exprimă printr-un şir de particularităţi+- incapacitatea de a stabili relaţii de prietenie cu copiii de aceeaşi vîrsta&- lipsa necesităţii în a împărtăşi bucuria, durerea sau tristeţea, preocupările sau
realizările cu alte persoane etc.&- lipsa empatiei, dificultăţi în înţelegerea sentimentelor altor persoane etc.
6. 'omunicarea verbală şi nonverbal care se manifestă prin+- întîrziere în formarea vorbirii, circa B=P din copii cu autism vor avea dificultăţi în
dezvoltarea limba"ului&- probleme semnificative în dezvoltarea abilităţilor de comunicare nonverbală, cum ar
fi, privirea ochi-în-ochi, expresii mimice şi pantomimice etc.&- limba" stereotip şi folosirea repetitivă a unor cuvinte$propoziţii /ecolalie0&
- dificultăţi în menţinerea continuităţii unei conversaţii începute&- dificultăţi în înţelegerea punctului de vedere al persoanei cu care întreţine
conversaţia&- capacitate redusă de a înţelege mesa"ul, sensul transmis, glumele etc.
8. (nteres diminuat în diverse activităţi, inclusiv activitatea de "oc, manifestat prin următoarele semne+- comportament stereotip /merge pe acelaşi drum spre şcoală, bate din palme sau îşi
legănă corpul etc.0.- atenţie neobişnuită asupra "ucăriilor, deseori copii cu autism se concentrează asupra
anumitor părţi ale "ucăriilor /roţile unei maşinuţe0.- preocupare exagerată fată de anumite subiecte /fotbal, orarul trenurilor, buletinele
meteo, ştiri etc.0, Wtrăiesc într-o lume proprie lorW. Importantemnele primare ale tulburării autiste, care solicită evaluare imediată a dezvoltării copilului sînt+
- întîrzierea comunicării emoţionale cu adultul care îl îngri"eşte pînă la vîrsta de 6 luni&- întîrzierea gînguritului şi a comunicării prin gesturi /nu arată cu degetul, nu bate din palme0 pînă la
vîrsta de 56 luni&- întîrzierea formării limba"ului /nu spune cuvinte simple pînă la 5A luni, nu spune spontan propoziţii
din 5 - 6 cuvinte pînă la vîrsta de 6 luni, cu excepţia celor pe care le repeta după alte persoane/ecolalie0&
- orice pierdere a achiziţiei limba"ului sau abilităţilor sociale la orice vîrstă.%ctualmente tulburările autiste sînt remediate prin aplicarea următoarelor terapii specializate+
- %naliza %plicata a 'omportamentului /%% - %pplied ehavioral %nal;sis0&- @ratamentul şi ducarea 'opiilor cu %utism şi alte @ulburări de 'omunicare%semanatoare /@%''N - @reatment and ducation of %utistic and !elated 'ommunicationNandicapped 'hildren0&
)ersoanele cu autism au o inteligenţă medie şi peste medie, reuşesc să însuşească o profesie, deseori au succesîn profesia lor, pot trăi independent. %proximativ 5=P din persoanele cu autism sau din spectrul tulburărilor autiste, au anumite forme de abilităţi savante, talente deosebite, speciale, cum ar fi talent musical, matematic,arte plastic etc.
Diagnosticarea şi intervenţia timpurie pot a"uta copilul să-şi atingă potenţialul său maxim de dezvoltare.Tul6u&"&il#4 Dia6ili%"ţil# d# n!"ţa&#@ulburarea de învăţare este un termen general care descrie anumite probleme, dificultăţi de învăţare alecopilului. @ulburările de învăţare sînt eterogene, asociate, specifice dezvoltării copiilor care afectează abilităţilemotorii /mişcarea, coordonarea mişcărilor, orientarea în spaţiu0, abilităţile intelectuale /percepţiile, memoria,
gîndirea, atenţia, limba"ul$vorbirea0, exprimându-se în rezultatele academice /citit, scris, calcul matematic etc.0,comportament şi afectivitate.xistă 6 tipuri de tulburări de învăţare+ "# nonverbale care includ dificultăţile psihomotorii /dispraxia,disgrafia0 şi "$ verbale care sunt asociate cu tulburările de vorbire şi ale limba"ul de bază /dislexia şidiscalculia0.'ele mai frecvente tulburări de învăţare sînt+ dispraxia, disgrafia, dislexia, discalculia.Di+(&aia este o dificultate specifică a procesului de învăţare care afectează abilitatea de a planificasuccesiunea mişcării, orientarea spaţială, coordonarea mişcărilor şi automatizarea gesturilor voluntare. Deseori
este asociată cu probleme de percepţie, limba" şi gândire, probleme emoţionale şi dificultăţi comportamentale.Di+(&aia +# $ani#+%" (&in u&$"%'a&#l# diicul%"ţi +(#ciic#: %a nivelul abilităţilor motorii+ stângăcie generală, echilibru precar, dificultăţi în dobîndirea abilităţilor decoordonare a mişcărilor, a unor părţi ale corpului /mersul pe bicicletă sau înotul0, dificultăţi în formareadeprinderilor grafice /desen, scris0
%a nivelul formării activităţilor manuale şi practice+ dificultăţi în ordonarea lucrurilor, scriere precară,nelizibilă, dificultăţi în activităţile de munca manuală /răsturnarea frecventă a lucrurilor, gătitul, servitul,utilizarea tacîmurilor etc.0.
%a nivelul abilităţilor de prezentare personală şi spaţială& apariţie dezordonată şi mototolită, mers stîngaci, prezentare confuză a propriei persoane. %a nivelul formării abilităţilor în domeniul matematicii şi a numerelor& au tendinţa de a inversa şi scrie greşit
numerele, dificultăţi în ceea ce priveşte plasarea$exprimarea spaţială, figurile, graficele, tabelele etc. %a nivelul comunicării emoţionale şi sociale& dificultăţi de interacţiune şi comunicare orală, lipsă de încredere,frustrare, defensivă sau agresivitate, comportare nervoasă, retraşi şi rezervaţi sau neliniştiţi, stresaţi şi depresivi.'opii cu dispraxie au dificultăţi de pronunţie, vorbire, respect de sine şi autoapreciere neadecvate /de obiceisubapreciere0, memorie de scurtă durată, atenţie difuză, transfer şi concentrare reduse etc.'opii cu dispraxie pot prezenta următoarele (unc%# %a&i+
– gîndire creativă şi originală& – gîndire strategică în rezolvarea problemelor& – sînt capabili să îşi creeze strategii proprii pentru a depăşi dificultăţile.
Di+l#ia este o dificultate specifică de învăţare care afectează formarea şi dezvoltarea competenţelor dealfabetizare /cititul, scrisul, decodarea cuvintelor /sensurilor0, calculul matematic, capacitatea de ascultare0 şicare ţin de dezvoltarea şi utilizarea limba"ului. Dislexia se exprimă în tulburări ale abilităţilor cognitive+memorie operativă, viteză de procesare a informaţiei.Dislexia este cea mai frecventă tulburare de învăţare la nivel mondial care impiedica dezvoltarea capacităţii dea citi.S#$n#l# di+l#i#iemnele dislexiei variază în funcţie de vîrstă. 'ele mai frecvente semne ale dezvoltării copiilor cu dislexie sînt+
− copilul începe să vorbească mai târziu decît semenii săi&− are dificultăţi mai mari decît alţi copii în pronunţarea sunetelor vorbirii, cuvintelor&− învaţă greu alfabetul, numerele, zilele săptămînii, culorile, formele, scrierea şi citirea propriului nume&− are dificultăţi în recitarea poeziilor, reproducerea textelor, poveştilor, istorioarelor etc.&− capacităţile motorii grosiere şi fine se dezvoltă cu întârziere&− împarte cu greu cuvintele în silabe, are dificultăţi în învăţarea cititului, scrisul de mînă&− inversează, substituie literele în cuvinte /sac cas, cap pac etc.0, numerele în calculele matematice&− învaţă extrem de greu prefixele, sufixele, formarea cuvintelor, strategiile de citire şi scriere ortografică&− citeşte mai uşor în voce /cu glas tare0&− are un scris ilizibil, de obicei, apucă pixul sau creionul într-un mod ciudat, cu tot pumnul sau ţinîndu-l
foarte strîns&− memorizează dificil cuvinte noi, faptele, evenimentele.− are un vocabular neadecvat, stochează foarte greu ideile, informaţiile noi din textele citite&− au dificultăţi în organizarea timpului, planificarea activităţilor etc.
!emedierea dezvoltării copiilor cu dislexie se realizează prin aplicarea următoarelor metode şi terapii specifice+metoda 4eixner, metoda indelar, metoda %;res, metoda Delacato, metoda Eos;, metoda #rostig etc.(ntervenţia timpurie poate ameliora şi preveni tulburările în dezvoltarea personalităţii copiilor cu dislexie.
Di+calculia reprezintă tulburarea procesului de învăţare şi utilizare a noţiunilor matematice, operaţiilor şitehnicilor de calcul oral şi scris. Deprinderea de calcul, luând în considerare perioada de şcolarizare şi nivelulde inteligenţă al copilului, rămâne mult în urma aşteptărilor, rămîne sub dezvoltată în raport cu media de vîrstă.Di+*&aia este tulburarea scrierii care se manifestă prin tulburarea caracteristicilor grafomotorii /litere ilizibile,viteza scrierii, aşezarea în spaţiu, utilizarea literelor ma"uscule şi$sau prin tulburarea caracteristicilor fonologiceale limbii /gramatică, alcătuirea de propoziţii, scriere caligrafică, ortografică, corectă0.@ulburări de învăţare sînt caracteristice copiilor care au rezultatele la citit-scris sau socotit mult sub rezultateleaşteptate, raportate la nivelul capacităţilor intelectuale şi la efortul depus pentru învăţare.
@ulburarea de învăţare poate apărea la orice nivel de inteligenţă, chiar şi la un nivel de inteligenţă superioară. 3u se explică prin lipsa exersării, lipsă de motivare, factori emoţionali sau slaba pregătire a profesorilor. 3udepinde de naţionalitate sau de nivelul socio-cultural al familiilor.Dezvoltarea deficitară a capacităţilor de învăţare apare în diferite stadii de dezvoltare şi au diferite grade deexteriorizare, se manifestă în diferite combinaţii şi constituie baza formării tulburărilor de învăţare, perturbând
procesul de însuşire a abilităţilor de scris-citit şi a celor matematice. #iecare copil cu dislexie este diferit, cusimptome diferite şi trebuie susţinut să se dezvolte într-un mod personalizat.@ulburările de învăţare pot fi remediate prin asistenţă psihopedagogică individualizată şi planificată.
).-. Ada(%a&#a c'(ilului cu c#&inţ# #ducaţi'nal# +(#cial#%daptarea este un proces de asimilare a condiţiilor de mediu pe parcursul căruia au loc modificări la nivelfiziologic şi psihologic.%daptarea copilului la condiţii noi presupune formarea unor comportamente care îi asigură asimilarea mediuluişi incluziunea lui şcolară şi socială.'opilul, în procesul de adaptare, îşi formează un anumit tip de comportament ce corespunde cu un ataşamentfaţă de persoana de referinţă /pedagog, educator, diriginte, persoana care îl îngri"eşte etc.0, de mediul în care seaflă /%.O. )etrovsJi, O.O. ogoslovsJi, ).. 3emov, #ilips ., 3ovicova . O. , ilvestru %., 'arcea 4.0.chimbarea mediului de viaţă al copilului cu cerinţe educaţionale speciale /'0+ separarea de familie,şcolarizarea, instituţionalizarea, internarea intr-o instituţiei medicală etc. condiţionează$ declanşează apariţiadiferitor reacţii neurofiziologice, psihologice şi comportamentale neadecvate, care influenţează starea somatică
şi psihică a copilului. %ceste reacţii definesc Qsindromul de adaptareI.'opilul, în procesul de adaptare$acomodare la condiţiile noi şi solicitările programului şcolar, consumă energienervoasă şi psihică, în aceste circumstanţe, copilul are nevoie de un nivel înalt de rezistenţă a celulelor nervoase, de putere şi flexibilitate înaltă a proceselor nervoase /inhibiţia şi excitaţia0.fortul$tensiunea psihică şi nervoasă a copilului, în perioada de adaptare, condiţionează schimbăriimprevizibile, reacţii de stres - incompatibile cu situaţia nou creată.
Dezvoltarea umană este un sistem supraordonat, cu autoorganizare şi autoreglare. pecialiștiighideazăși stimulează dezvoltarea în cazul tuturor copiilor, pentru copilul cu ', eforturile sîntcon"ugate.
.
Sa&cini45n%"&i (#n%&u au%'c'n%&'l:
5. xpuneţi ideile de bază care definesc esenţa dezvoltării copilului.6. 3umiţi principalele aspecte$niveluri ale dezvoltării copilului.
8. %rgumentați de ce procesul educațional este considerat fundamental pentru dezvoltare7
. Descrieți procesul de dezvoltare a copilului - de la simplu la complex,de la obiectul real la simbolul său, de la concret la abstract.
B. %rgumentați de ce problemele întîmpinate în una din dimensiuniledezvoltării vor avea ecou, repercusiuni și în celelalte7
%bilitarea și reabilitarea dezvoltării copiilor cu ' pornește de la potențialul copilului, nivelulactual al dezvoltării / zona actuală și zona pro!imă de dezvoltare a copilului0 și particularitățilede vîrstă și particularitățile individuale, specifice dezvoltării, în special, valorificarea
etc.0&- reacţii comportamentale /agresivitate, autoizolare, acţiuni de automutilare,
indiferenţă etc.- dereglări ale somnului&- dereglări ale poftei de mîncare&- tulburări ale activităţii de "oc, de învăţare etc.&- schimbări în alte sisteme funcţionale /sistemul vegetativ, schimbări de temperatură a
corpului, activitate bioenergetică a pielii etc.0.)rocesul de adaptare are 8 perioade+ acută, latentă şi de compensare.
'erioada acută /dezadaptarea0 se caracterizează prin conflict între comportamentul obişnuit al copilului,stereotipurile şi cerinţele mediului nou.)erioada acută se manifestă prin următoarele semne+
- dereglări de limba" şi fluenţă&- dereglări ale sistemului nervos vegetativ&- schimbări în masa corporală&- disfuncţii ale sistemul bacterian a mucoasei nazale şi bucale&- schimbări în sistemul imun /îmbolnăviri frecvente, stări apatice0 etc.
'erioada latentă /adaptarea propriu-zisă, nemi"locită0, în această perioada de timp, copilul însuşeşte activmediul nou, formîndu-şi noi tipuri de comportament. )erioada latentă este însoţită de următoarele semne+
- diminuarea treptată a stărilor de conflict&- ameliorarea poftei de mîncare /aproximativ 5B zile0&- tulburarea somnului, comportamentului şi a activităţii de "oc, în special, a comunicării verbale, rămîn
evidente pe parcursul a A= de zile. 'erioada compensaţiei este perioadă de timp, în care copilul reuşeşte să însuşească noile cerinţe şi relaţii, pecare le acceptă, respectă, le urmează pozitiv. emn caracteristic ale perioadei este încetinirea neesenţială aritmului dezvoltării copilului, care tinde spre echilibru.)rocesul de adaptare, după profunzime, se exprimă prin 8 grade de severitate+ uşoară, medie şi dificilă.
Adaptarea dificilă a copilului se caracterizează prin asimilarea, acomodarea dificilă la mediul nou pe o perioadălungă de pînă la 6-A luni.)rocesul de incluziune a copilului în grupuri noi, condiţii noi, cerinţe noi comportă în sine Qsindromul acut aladaptăriiI.)sihologii asociază noţiunea de adaptare cu procesul şi rezultatul stabilirii anumitor relaţii reciproce între
personalitate şi mediul social, adaptării$ acomodării psihologice a copiilor la mediul şcolar, subliniindinadaptarea şcolii la copil, menţionând totodată că formarea activităţii şcolare este acea care trebuie a"ustată la particularităţile psihofiziologice ale copilului şi nu invers.'ercetătorii Dubrovina E., 'olomenschii E. K., 3ovicova . O., arată că inadaptarea şcolară se exprimă prinformarea mecanismului neadecvat de acomodare a copilului la şcoală sub formă de dificultăţi, care constă înimposibilitatea copilului de a-şi asuma în şcoală rolul de elev şi de a satisface exigenţele şcolii. Drept criterii ainadaptării evidenţiindu-se dereglările procesului de educaţie, nerespectare regulilor şcolii, relaţiile conflictualecu colegii, nivelul înalt al anxietăţii, îmbolnăvirile şi reacţiile psihogene, denaturările personalităţii copiluluietc.4a"oritatea autorilor înţeleg adaptarea şcolară ca o acţiune de modificare a comportamentelor copilului pentrua fi capabil să facă faţă exigenţelor şcolii şi de a fi compatibil, sub aspectul particularităţilor bio-psiho-sociale,
cu normele şi regulile pretinse de programa şcolară pentru asumarea statutului şi rolului de elev.pecialiştii, pedagogii care asistă aceşti copii, organizează activităţile de învăţare adecvat, reieşind din acesterealităţi, asigură condiţii prietenoase şi non stresante pentru aceşti copii, aplicînd strategii specifice, eficiente
pentru o adaptare uşoară a copilului la condiţiile şcolii.
%daptarea este efortul permanent de a răspunde, pe de o parte, la dubla exigenţă a constantei interne şi pe dealtă parte la rezistenţa lumii exterioare. %daptarea este o dublă mişcare+ de asimilare /care este un anumit fel dea aborda realitatea0 şi de acomodare /care este un anumit fel de a utiliza schemele de comportament anterior elaborate, în raport cu situaţia actuală0. !euşita adaptării personalităţii conduce la o progresiune a acesteia, pecînd eşecul adaptării determină o restrângere a cadrului ei funcţional, o stare de regresiune.)rocesul complex al adaptării implică un acord al individului cu ceilalţi bazat pe motivaţii interne sau peinterese externe comune. %daptarea depinde şi de atitudinea de acceptare a persoanei de către ceilalţi sau decătre lume, considerată ca mediu social. %ceasta presupune o atmosferă psihologică comună, o ambianţă de
acceptare în care să se găsească în deplin acord cu toţi indivizii. Dificultăţile de adaptare /inadaptare,dezadaptare0 sînt aspecte importante pentru procesul de incluziune şcolară a copiilor cu cerinţe educaţionalespeciale, care interesează direct părinţii şi cadrele didactice, precum şi pe toţi specialiştii care asistă copilul.).9. S%&a%#*ii d# d#!'l%a&# a c'(ilului cu CES'ei mai mulţi copii se dezvoltă într-un mod previzibil, asemănător. De la naştere, din frageda copilărie, toţicopiii sînt total dependenţi de adult, dar treptat învaţă să-şi obţină pas cu pas autonomia personală. o ImuncăIgrea de descoperiri, succese şi eşecuri, dar prin stimulare, cu spri"inul pedagogilor copilul devine autonom,achiziţionează cunoştinţe şi experienţe care îi a"ută să-şi cîştige independenţa şi autonomia personală în mediulîn care trăieşte, îl face să fie activ şi participativ în viaţa socială - se adaptează la condiţii noi, exigenţe, norme şireguli etc.Ada(%a&#a c'(ilului cu CES la condiţiile şcolii, la exigenţele şi rolurile noi, este susţinută de un şir de
+%&a%#*ii coerente şi adecvate particularităţilor de vîrstă şi individuale de dezvoltare a copilului+5. (nteracţiunea pozitivă a copilului cu persoana cheie /la sosire copilul să fie salutat, primit, însoţit pe
parcursul activităţilor de una şi aceeaşi persoană educatorul, învăţătorul la clasă, dirigintele, altă persoană0&6. %sigurarea stării emoţionale echilibrate /aprecieri pozitive, stimulare şi spri"in în procesul deeducaţie, oferirea de IbonusuriI, etc.0&8. !espectarea consecutivităţii, ritmului activităţilor zilnice de rutină, regimul individual al copiluluietc.&. %cceptarea comportamentelor specifice ale copilului /permiteţi-i copilului, la etapa iniţială deşcolarizare, reintegrare, să facă ceea ce îi place foarte mult, oferiţi-i sarcini care le poate realiza, încura"aţiindependenţa copilului etc.0&B. %mena"area spaţiului de activitate stimulativ, sigur, protector, prietenos, adecvat necesităţilor copilului&A. 2tilizarea materialelor didactice care ar facilita$uşura activitatea de cunoaştere$învăţare$evaluare acopilului&>. vitarea evaluărilor cunoştinţelor, investigaţiilor, etc., în perioada de adaptare şcolară$socială&M. )lanificarea individuală pentru fiecare copil sau pentru grupuri mici /6-8 copii0 a transferului de la oactivitate la alta&?. %mintirea repetată a regulilor de activitate copiilor, înainte de activitate, pe parcursul activităţii şi lasfîrşitul acesteia&5=. 9ferirea posibilităţii de aşi schimba locul în clasă, de a alege cu cine să stea în bancă, să treacă de lao activitate la alta etc.&
55. Ehidarea copilului în procesul de învăţare, pregătire a temelor, oferirea de recompense morale şimateriale /bonusuri, fişe, dulciuri etc.0&56. *ndeplinirea unei fişe de adaptare a copilului la şcoală /evidenţa sferei emoţionale, vorbirii,activităţii de învăţare$ "oc, motoricii, relaţiilor cu copii şi adulţii, stării de sănătate a copilului etc.0&58. 9ferirea şanselor de învăţare a"utaţi 'opilul să se cunoască pe sine însuşi, spri"iniţi-l învalorificarea la maximum a potenţialului său de dezvoltare.5. 'olaborarea pedagogului cu părinţii copilului, cu alţi pedagogi$specialişti care asistă copilul.
I$('&%an% Dezvoltarea psihică este rezultatul influenţelor învăţării spontane şi organizate, precum şi aacţiunilor educative situative. Dezvoltarea psihică este condiţionată organic$ biologic, social şi funcţional.Dezvoltarea este unitatea factorilor ereditari, socio(culturali şi educaţionali. 'omponenta ereditară nu edecisivă, mediul social completează, reabilitează $compensează, învaţă, educă, dezvoltă. @ransformările
evolutive, revoluţionare şi situative influenţează cantitativ şi calitativ dezvoltarea psihică la toate etapele devîrstă.Dezvoltarea este stadială şi decurge după legi predictibile. 4ediul fizic, cultural, social determină dezvoltareacopilului.
*nvăţarea, adaptarea, comunicarea prin stimulare şi orientare pozitivă transformă potenţialul ereditar al copiluluiîn capacităţi psihofizice. *nvăţarea duce după sine dezvoltarea. %cţiunile educative se aşează pe zona actuală şizona proximă a dezvoltării. *n perioada de adaptare, nu acceleraţi ritmul copilului, compensaţi atent starea destres în care se află copilul.'alitatea spri"inului acordat de pedagogii care asistă şi îngri"esc copilul în dezvoltarea evolutivă determinărezultatul învăţării, abilitării$reabilitării. *n procesul de învăţare copilul achiziţionează progresiv structurilemintale care asigură progresul dezvoltării psihoemoţionale.
-.1. E!alua&#a d#!'l%"&ii c'(ilului-.). Planul #ducaţi'nal indi!idualia%-.-. Ada(%"&i cu&&icula&#-.9. Ac%i!i%"ţi d# +(&i?in (#n%&u c'(iii cu c#&inţ# #ducaţi'nal# +(#cial#> in%#*&aţi n n!"ţ"$n%ul *#n#&alC'nc#(%#/c0#i#: educaţie incluzivă, cerinţe educaţionale speciale, plan educaţional individualizat, comisiemultidisciplinară intraşcolară, serviciu de asistenţă psihopedagogică, evaluare iniţială a dezvoltării copilului,evaluare complexă multidisciplinară a dezvoltării copilului, adaptare curriculară, curriculum adaptat,curriculum modificat-.1. E!alua&#a d#!'l%"&ii c'(ilului
Sa&cini45n%"&i (#n%&u au%'c'n%&'l:5. Descrieţi particularitățile pe care ne axăm în activităţile de evaluare adezvoltării copilului cu '.6. %rgumentați de ce mulţi copii cu ' pot rămîne în aceea și etapă a dezvoltăriio perioadă mai lungă, în timp ce alţii vor progresa esenţial.8. %rgumentați de ce planificare activităților de învățare$ reabilitare au la bază+vîrsta copilului, abilitățile copilului, nivelul de dezvoltare psihomotorică și
particularitățile individuale7. 'omentați de ce dezvoltarea copilului nu urmează un ritm constant şi fiecare
copil trebuie abordat individual.B. 9rice copil poate înregistra regrese sau stagna în dezvoltare, dacă este bolnavsau trist, este supus unor situaţii de stres şi nesiguranţă, este negli"at orisupraprote"at. Determinați strategiile de asistență a copilului în stare de regres saustagnare în dezvoltare.
valuarea primară$iniţială a elevului se face imediat după înscrierea acestuia în instituţia de învăţămînt, în bazaconcluziilor medicale şi a unor evaluări ce ţin de competenţa instituţiei . !esponsabilă de această activitate este'omisia multidisciplinară intraşcolară /'4(0, care antrenează în procesul respectiv resursele instituţionale+ i+
psihologul, învăţătorul$profesori pe discipline şcolare, alţi specialişti care activează în instituţie$comunitate/medic, logoped, Jinetoterapeut etc.0.
*n rezultatul evaluării iniţiale, în cazul cînd nu este indicată o evaluare complexă, '4( poate decide asupranecesităţii elaborării planului educaţional individualizat /)(0 pentru elev. %cestea, de regulă, sunt cazurile cândnu există un diagnostic ce confirmă, din punct de vedere medical, o deficienţă în dezvoltarea copilului, dar seatestă deficienţe de ordin social sau de asistenţă neadecvată /educaţională0. De competenţa '4( ţine decizia
privind )( pentru copilul supradotat.*n cazul copiilor care prezintă dificultăţi şi probleme de învăţare, '4( referă copilul către erviciul de asistenţă
psihopedagogică /%)0, pentru evaluare complexă şi multidisciplinară, în vederea constatării$confirmăriicerinţelor educaţionale speciale&
Evaluarea compleă &i multidisciplinară a copilului se realizează în cadrul erviciului de asistenţă psihopedagogică în scopul+
a0 stabilirii nivelului de dezvoltare a copilului& b0 identificării necesităţilor speciale de dezvoltare a copilului&c0 stabilirii serviciilor şi programelor de intervenţie şi spri"in, care răspund necesităţilor de dezvoltare.
valuarea complexă şi multidisciplinară se realizează în conformitate cu reglementările respective, aprobate de4inisterul ducaţiei, în domeniile psihologic, pedagogic, logopedic, medical şi social, cu antrenareaspecialiştilor calificaţi. )articiparea părinţilor$reprezentanţilor legali la evaluarea copilului este obligatorie.
E!alua&#a (+i0'l'*ic" are drept obiectiv examinarea și constatarea nivelului de dezvoltare acopilului, a potențialului și dificultăților de învățare, a particularităţilor personale care pot fivalorificate în identificarea căilor de diminuare a dificultăților. 9biect al evaluării psihologicevor fi următoarele caracteristici ale personalității copilului+
a0 comunicare și limba"& b0 capacitate de relaționare&c0 dezvoltare cognitivă și potențial de învățare&d0 maturizare socială etc.
E!alua&#a (#da*'*ic" se face în scopul identificării nivelului competențelor cognitive$educaționale actuale și potențialului de dezvoltare și achiziționare a noicompetențe.
E!alua&#a l'*'(#dic" urmărește identificarea nivelului de dezvoltare a limba"ului oral şiscris al copilului, evidențierea tulburărilor de limba", caracterului, gradului și profunzimiiacestora.
E!alua&#a $#dical" evidențiază dezvoltarea fizică și starea de sănătate a copilului, cuspecificarea factorilor care pot determina dificultăți de învățare, prognosticul cu privire laevoluţia dezvoltării psihofizice a copilului şi a capacităţilor de învăţare în funcţie dediagnostic.
E!alua&#a +'cial" relevă problemele din mediul familial și școlar, dificultățile socio-economice, care pot afecta dezvoltarea armonioasă a copilului.
Evaluarea ini ț ială include examinarea dosarului copilului& examinarea recomandărilor medicale& examinarea )lanului educațional individualizat precedent al elevului /dacă a existat0, examinarea rapoartelor de evaluare a situaţiei copilului+ intraşcolare /ale dirigintelui,
psihologului, medicului, altor specialiști0 şi externe /ale asistentului social, mediculuide familie, altor actori comunitari0&
observarea spontană și diri"ată a copilului& convorbirile individuale și de grup cu elevul, părinții, specialiștii care asistă copilul& probele curriculare /sarcini, teste, exerciții etc.0&
testele /de motricitate, psihometrice etc.0 - vor fi aplicate doar de specialiști îndomeniu, care au formarea respectivă în aplicarea și descifrarea rezultatelor testelor.
*n scopul asigurării relevanţei şi caracterului complex al evaluării, pot fi efectuate evaluări complementare.valuarea complexă şi multidisciplinară se efectuează în baza testelor standardizate, aprobate şi validate înmodul stabilit /validate la nivel internaţional, adaptate şi aprobate de 4inisterul ducaţiei, 4inisterul ănătăţii,(nstitutul de tiinţe ale ducaţiei, alte instituţii autorizate0, precum şi a instrumentelor de evaluare elaborate deȘ
instituţiile responsabile. *n rezultatul evaluării, erviciul de asistenţă psihopedagogică elaborează un !aport deevaluare care conţine rezumatul fiecărui tip de evaluare, cu formularea concluziilor şi recomandărilor corespunzătoare, precum şi concluzia generală de încadrare$neîncadrare a copilului în categoria celor cu cerinţeeducaţionale speciale.
*n funcţie de rezultatele evaluării dezvoltării copilului şi de necesităţile identificate, erviciul de asistenţă psihopedagogică stabileşte forma de incluziune în activităţi la nivel de clasă şi instituţie /totală, parţială,ocazională0 şi referă copilul la serviciile şi instituţiile corespunzătoare+
)ncluziune totală. levul este plasat în clasă obişnuită pentru toate orele, conform orarului clasei, iar învăţătorul$profesorul la clasă beneficiază de servicii de consultanţă specializate. *n funcţie de nivelul dedezvoltare a copilului şi natura cerinţelor educaţionale ale acestuia, elevul încadrat în învăţămîntulgeneral cu incluziune totală poate beneficia de plan educaţional individualizat, fiind asistat şi de uncadru didactic spri"in. Decizia privind elaborarea planului educaţional individualizat şi asistareacopilului de către cadrul didactic de spri"in se ia de către erviciul de asistenţă psihopedagogică.
)ncluziune parţială. levul este plasat în clasă obişnuită, dar frecventează doar anumite disciplineşcolare şi durata aflării lui la fiecare lecţie este redusă pornind de la capacitatea individuală de
participare. levul beneficiază de plan educaţional individualizat şi asistenţa unui cadru didactic spri"in,conform deciziei erviciului de asistenţă psihopedagogică.
)ncluziune ocazională. levul este şcolarizat, de regulă, prin învăţămînt la domiciliu. )articipă doar laactivităţi de socializare, extradidactice& beneficiază de plan educaţional individualizat şi asistenţa unuicadru didactic spri"in, conform deciziei erviciului de asistenţă psihopedagogică.
'opiii luaţi în evidenţa erviciului de asistenţă psihopedagogică sunt evaluaţi, de regulă, o dată la A luni. *ncaz de necesitate, erviciul poate decide evaluarea$reevaluarea cu o altă periodicitate. !ezultatele evaluărilor servesc temei pentru revizuirea$actualizarea programelor de asistenţă psihopedagogică.
Sa&cini45n%"&i (#n%&u au%'c'n%&'l:
5. pecificați structurile$instituțiile care realizează evaluarea primară$inițială și celecare realizează evaluarea complexă multidisciplinară a dezvoltării copilului.
6. #ormulați scopul$scopurile evaluării primare$inițiale și cele ale evaluării complexemultidisciplinare a dezvoltării copilului.
8. (dentificați domeniile de evaluare complexă multidisciplinară a dezvoltăriicopilului și specificați aspectele abordate în procesul evaluării pe domenii.
. (ndicați eventualele forme de incluziune a copilului în institu ția de învățămîntgeneral, care pot fi recomandate de erviciul de asistență psihopedagogică.
R#c'$and"&il# inclu+# n &a('a&%#l# d# #!alua&# c'$(l#" $ul%idi+ci(lina&" a d#!'l%"&ii
-.). Planul #ducaţi'nal indi!idualia% 7PEI;)lanul educaţional individualizat /%nexă0 este parte componentă a pachetului de documente curriculare careasigură dezvoltarea educaţiei incluzive în instituţiile de învăţămînt general. )( facilitează incluziunea copiluluiîn procesul educaţional general, asigură dezvoltarea psihofizică a copilului în funcţie de potenţialul acestuia.
PEI #+%#: un produs curricular, care include rezumatul punctelor forte, intereselor şi de nevoilor elevului, astfel
încât finalităţile în materie de studiu, stabilite pentru elev în anul şcolar respectiv, pot să difere definalităţile şi conţinuturile educaţionale stabilite în 'urriculum-ul general&
un plan de acţiuni care vin să răspundă necesităţilor specifice ale elevului în organizarea procesuluieducaţional prin modificări sau adaptări curriculare&
un suport pentru personalul didactic în vederea organizării demersului educaţional în funcţie de progresele elevului&
un plan elaborat, realizat, revizuit$actualizat de către personalul instituţiei de învăţămînt& un document de lucru flexibil, care poate fi modificat la necesitate& un instrument de responsabilizare a elevului, părinţilor acestuia, altor persoane care, conform planului,
sunt chemate să a"ute elevul în atingerea obiectivelor şi finalităţilor care i-au fost stabilite& un dosar care se completează continuu şi care reflectă traseul de dezvoltare a elevului.
)entru copilul cu capacităţi deosebite /supradotat0, de asemenea, poate fi elaborat şi realizat )(.uncţiil# PEI
identificarea şi prioritizarea necesităţilor de învăţare şi dezvoltare a copilului& reglementarea procesului educaţional pentru copilul cu cerinţe educaţionale speciale, asigurându-i acces
echitabil la educaţie în instituţia de învăţămînt general& definirea scopului şi obiectivelor educaţionale şi de abilitare$reabilitare a dezvoltării pe termen scurt,
mediu şi lung& stabilirea domeniilor de intervenţie individualizată cu copilul, familia, specialiştii& stabilirea conexiunilor între toţi specialiştii$persoanele care asistă copilul în procesul educaţiei incluzive& delegarea responsabilităţilor conform resurselor disponibile /umane, materiale şi de timp0, inclusiv
copilului, părinţiilor& monitorizarea, evaluarea şi reevaluarea procesului de asistenţă psihopedagogică oferită copilului.
PEI a&# d&#(% +c'( stabilirea traseului de dezvoltare a copilului, în funcţie de potenţialul acestuia, identificândstrategii, resurse, tehnologii, servicii care vor asigura realizarea acţiunilor planificate.)rocesul de elaborare şi realizare a )( se organizează prin parcurgerea următoarelor #%a(#:
(. valuarea primară$iniţială a copilului.
((. valuarea complexă multidisciplinară a dezvoltării copilului&(((. 'onstituirea echipei de elaborare a )( şi repartizarea sarcinilor&(O. laborarea )(&O. !ealizarea )(&O(. 4onitorizarea, revizuirea şi actualizarea )(.
)( se revizuieşte$actualizează periodic, de regulă semestrial. *n urma revizuirii$actualizării pot fimodificate$actualizate anumite compartimente ale )(, în funcţie de rezultatele evaluării elevului.)( se elaborează în echipă de către persoanele care cunosc mai bine elevul şi care lucrează nemi"locit cu acesta/cadre didactice de predare, de spri"in şi manageriale, psiholog şcolar, medic de familie, specialişti în terapiispecifice, asistent social, părinţi$reprezentanţi legali ai copilului etc.0. 'omponenţa echipei )( o stabileşte'4(. )e lângă membrii cu statut permanent ai 'omisiei multidisciplinare intraşcolare, în echipa )( vor intra
psihologul, învăţătorul$profesorii la clasă, logopedul, alţi specialişti, după caz.)lanul educaţional individualizat pentru elev include+ *ate generale despre elev.
*lanul educaț ional individualizat este un instrument de organizare și realizare coordonată,coerentă a procesului educațional pentru copilul cu cerințe educaționale speciale.
*ate privind evaluarea elevului. e vor reflecta concluziile generalizate formulate în rezultatulevaluărilor docimologice, medicale, psihologice, evaluărilor în ergoterapie, fizioterapie, logopedie,
psihiatrie, realizate de către specialiştii erviciului de asistenţă psihopedagogică. 'unctele forte şi necesităţile elevului. *n descrierea punctelor forte ale elevului pot fi indicate stilul şi
modul de învăţare preferat de elev /de exemplu, metoda vizuală, auditivă, Jinestezică0& abilităţi deînvăţare de"a dezvoltate /de exemplu, abilităţi organizatorice, abilităţi de gestionare a timpului0& puncteforte în domeniul cognitiv şi comunicaţional /de exemplu, limba" expresiv expresivitate orală0.
3ecesităţile identificate urmează să reflecte oportunitatea intervenţiilor individualizate+ dificultăţile
generale cu referinţă la abilităţile cognitive şi$sau senzoriale ale elevului /de exemplu, în domeniulmemoriei vizuale0& carenţe privind abilităţile legate de dizabilitatea elevului şi$sau care îi
blochează$perturbă capacitatea de învăţare /de exemplu, cu privire la abilităţile sociale, atenţie, controlulemoţiei şi$sau scrisul0 etc.
+ecesitatea serviciilor de sprijin pentru elev şi identificarea acestora. De regulă, serviciile de spri"insunt recomandate de către erviciul de asistenţă psihopedagogică şi vizează+ cadrul didactic de spri"in,utila" personalizat.
Serviciile ce urmează a fi prestate copilului. erviciile de consultanţă$consiliere, alte servicii prestate decadrele didactice, inclusiv cadrele didactice de spri"in, terapii specifice. erviciile cu caracter educaţional vor fi stabilite de 'omisia multidisciplinară intraşcolară, în conformitate cu necesităţilecopilului şi recomandările erviciului raional$municipal$de sector de asistenţă psihopedagogică.erviciile care vizează terapiile specifice vor fi incluse în )( doar la recomandarea erviciuluiraional$municipal$de sector de asistenţă psihopedagogică.
aracteristicile specifice ale copilului şi intervenţiile planificate în conte!tul acestora . 'aracteristicilespecifice ale elevului vor fi precizate în urma evaluării complexe multidisciplinare, realizate despecialişti domenii de dezvoltare /emoţional, motor, cognitiv, verbal, social0 prin utilizareainstrumentelor adecvate de evaluare.
-ipului de curriculum pentru studierea disciplinelor şcolare. *n funcţie de necesităţile elevului, acesta poate studia disciplina şcolară în diverse moduri+ în conformitate cu 'urriculumul generală /'E0& cuadaptări curriculare /'%0& cu modificarea 'urriculumului şi formularea altor finalităţi deînvăţare$subcompetenţe decât cele indicate în 'urriculumul general /'40.
Adaptări /de mediu, psihopedagogice, în materie de evaluare0. Adaptările de mediu includ schimbările sau măsurile de spri"in a elevului în mediul fizic alclasei sau al instituţiei.
Adaptările psihopedagogice includ modificările operate în strategiile pedagogice conforme'urriculumului general, pentru a facilita procesul educaţional pentru elev şi a-i asigura
progresul în dezvoltare.
Adaptările în materie de evaluare se referă la modificarea metodelor$tehnicilor de evaluare, pentru a permite elevului să demonstreze competenţele achiziţionate.
urriculumul individualizat la fiecare disciplină de studiu. laborarea curriculumului individualizat ţinede competenţa învăţătorului$profesorului la disciplina respectivă. *n procesul de elaborare a
currciculumului individualizat se va ţine de cont de punctele forte, necesităile şi nivelul de dezvoltare aelevului. 'urriculumul individualizat include finalităţi de învăţare /subcompetenţe0, strategii$tehnologiididactice şi strategii de evaluare.
'lanificarea evaluărilor.
Evaluarea progresului şcolar se realizează continuu, prin evaluări curente. Oor fi planificateevaluăritematice, sumative şi de certificare. valuarea se va face în conformitate metodologiaaprobată de 4inisterul ducaţiei. !ezultatul evaluării trebuie să reflecte progresul în dezvoltareacopilului. Evaluările medicale, psihologice ş. a. se vor planifica şi realiza în conformitate curecomandările erviciului de asistenţă psihopedagogică /raional$municipal$de sector0 şi înfuncţie de necesităţile elevului, identificate în procesul de asistenţă psihopedagogică şi medicală
pe parcursul anului. Activităţi de pregătire a tranziţiei elevului& de la învăţămîntul gimnazial la un alt nivel de învăţămînt
/liceu, şcoală profesională ş. a.0 sau pentru facilitarea inserţiei sociale şi anga"ării în câmpul muncii.
)( trebuie să fie consultat cu părinţii şi elevul. )rocesul de consultare se realizează în conformitate cu un planaprobat de directorul instituţiei de învăţămînt. (nformaţia privind rezultatele consultărilor se înscrie, în modobligatoriu, în )(.R#+('n+a6ili%"ţi n (&'c#+ul PEI
Structuri+persoaneresponsa'ile
oluri &i responsa'ilităţi
dministraţia
instituţiei
%probă componenţa echipei )(& desemnează specialistul responsabil de coordonarea activităţii
de elaborare a )(& facilitează colaborarea în procesul de planificare, evaluare,
realizare a )(& monitorizează procesul de elaborare a )( şi respectarea
recomandărilor erviciului de asistenţă psihopedagogică/raional$municipal$de sector0&
asigură discutarea$examinarea şi aprobarea )( în cadrul'onsiliului profesoral al instituţiei /în termen nu mai mare de8= zile de la data înscrierii elevului în instituţie şi cătreînceputul fiecărui an de studii0&
validează, prin ordin, decizia 'onsiliului profesoral privindaprobarea )( şi$sau a modificărilor în urmarevizuirii$actualizării )(&
monitorizează realizarea prevederilor incluse în )lanul detranziţie&
încura"ează implicarea părinţilor şi a elevului în procesul )(.P+i0'l'*ul ,c'la& acumulează şi comunică echipei informaţia cu referinţă la
punctele forte, necesităţile, interesele şi caracteristicilespecifice ale elevului "limbajul, gndirea, imaginaţia,
memoria, atenţia, tipul de inteligenţă,afectivitatea/emotivitatea, temperamentul, stilul de învăţare&
formulează recomandări membrilor echipei privind planificareaactivităţilor de asistenţă a elevului în conformitate cu cerinţeleeducaţionale speciale şi caracteristicile specifice ale acestuia&
prezintă recomandări privind adaptările de mediu /ambientale0adecvate cerinţelor educaţionale speciale ale elevului&
planifică asistenţa psihologică a elevului& precizează$concretizează adaptările psihopedagogice necesare
în organizarea procesului educaţional&
monitorizează dezvoltarea copilului& estimează impactul intervenţiilor educaţionale asupra
dezvoltării copilului& consultă cadrele didactice în organizarea eficientă a procesului
de asistenţă educaţională, în stabilirea adaptărilor psihopedagogice şi în materie de evaluare.
Dirigintele clasei acumulează şi comunică echipei informaţia pe care o cunoaştecu referinţă la punctele forte, necesităţile şi interesele elevului&
îşi asumă rolul de coordonator în procesul de elaborare aadaptărilor pedagogice, în vederea asigurării că )( va a"utaelevul să progreseze&
prezintă recomandări privind adaptările de mediu /ambientale0adecvate cerinţelor educaţionale speciale ale elevului şimonitorizează realizarea acestora&
coordonează activitatea de stabilire a finalităţilor de
învăţare$subcompetenţelor care vin să răspundă cerinţelor educaţionale speciale ale elevului&
examinează, împreună cu profesorii la clasă, eficienţastrategiilor$tehnologiilor didactice /activităţilor de învăţare0individualizate şi informează cadrele didactice despre cele cares-au dovedit a fi cele mai eficiente&
examinează, împreună cu profesorii la clasă şi alţi specialişticare asistă copilul, la începutul fiecărui semestru, nivelul de
atingere a finalităţilor$competenţelor planificate încurriculumul individualizat şi pe domenii de dezvoltare&
ţine legătură permanentă cu părinţii elevului, cadrele didacticede predare şi de spri"in.
nvăţătorul+pro$esorul la clasă
furnizează informaţii privind rezultatele evaluăriicompetenţelor elevului în materia respectivă de studiu, pentrua identifica punctele forte şi necesităţile elevului&
elaborează curriculumul individualizat la disciplina predată,formulează finalităţile de învăţare /subcompetenţele0&
corelează proiectarea didactică /de lungă şi de scurtă durată0
cu )( prin stabilirea obiectivelor specifice pentru elevul cu'& realizează, la necesitate, adaptări curriculare pentru elev la
disciplina de studiu& stabileşte strategiile$tehnologiile pedagogice la disciplina de
studiu& determină şi realizează strategii de evaluare& identifică resursele necesare realizării finalităţilor stabilite& oferă servicii de consultanţă elevului şi părinţilor$tutorelui în
parcurgerea demersului educaţional la disciplina de studiu& creează cadrul relaţional adecvat în clasă pentru toţi /profesor-
elev, elev-elev etc.0 colaborează cu toţi specialiştii implicaţi în
elaborarea$realizarea$evaluarea )(.
/adrul didactic despriin
a"ută elevul în realizarea activităţilor de învăţare, în coordonarecu învăţătorul$profesorul la clasă&
urmăreşte progresul elevului privind finalităţile de învăţaredescrise în )(, în coordonare cu învăţătorul$profesorul laclasă&
supraveghează şi consemnează realizările şi progreseleelevului în conformitate cu finalităţile indicate în )(&
ţine legătură permanentă cu cadrele didactice care realizează procesul educaţional cu elevul şi echipa )(.
lţi speciali&ti (!n $uncţie de resurseledisponi'ile aleinstituţiei)
participă la procesul de elaborare, realizare, evaluare )(,făcând parte din echipa )(&
a"ută la identificarea punctelor forte şi necesităţilor elevului& recomandă strategii de spri"in care vor fi utilizate în mediul
şcolar pentru a a"uta elevul să acumuleze cunoştinţele şiabilităţile indicate în finalităţile de învăţare stabilite în )(&
furnizează personalului implicat în asistenţa elevului informaţiinecesare pentru realizarea strategiilor stabilite&
oferă consultanţă privind conţinuturile şi resurseleeducaţionale$de spri"in$de consiliere&
colaborează cu cadrele didactice, de spri"in, cu toată echipa)(&
colaborează cu specialiştii care realizează terapiile specifice în
realizează, la necesitate şi în coordonare cu părinţii, evaluărisuplimentare în domeniul său de competenţă.
R'lul #l#!ului ,i al ("&inţil'&4&#(&##n%anţil'& l#*ali ai #l#!ului n #c0i(a PEI Elevul
este o sursă de stabilire a stilului şi modului de învăţare preferat /adecvat necesităţilor speciale aleacestuia0&
este o sursă de informare despre punctele forte, preferinţele, non-preferinţele personale& informează despre nivelul de adecvare /comoditate, utilitate0 a serviciilor de spri"in /adaptările
se încadrează în procesul educaţional conform prevederilor )(.4odul şi gradul de implicare a elevului în )( diferă în funcţie de capacităţile acestuia.
*ărinţii+reprezentanţii legali ai elevului furnizează informaţii la zi asupra copilului lor privind pregătirea temelor, stilul şi modul de învăţare
acasă etc.0& furnizează informaţii importante care a"ută la elaborarea şi realizarea curriculumului individualizat
pentru copil /de exemplu, despre talentul şi abilităţile pe care le manifestă copilul acasă şi în comunitate,despre preocupările, preferinţele$non-preferinţele copilului, despre modul propriu de învăţare, despreinteresele acestuia şi modul de reacţionare în diverse situaţii0&
consolidează şi asigură continuitate procesului educaţional demarat de personalul didactic din instituţiade învăţămînt, oferind copilului acasă posibilităţi pentru dezvoltare şi aplicare în practică acompetenţelor formate$dezvoltate în procesul educaţional&
furnizează o informaţie retroactivă privind modul în care copilul transferă competenţele formate însituaţii cotidiene acasă şi în comunitate&
se implică în luarea deciziilor vizând copilul şi în programele de abilitare$reabilitare continuă adezvoltării copilului&
asigură frecvenţa şcolară a copilului lor& colaborează cu instituţia de învăţămînt în scopul realizării obiectivelor de dezvoltare instituţională.
1avorizarea+!ncuraarea participării părinţilor+reprezentanţilor legali &i a elevului !n procesul *EI (nstituţia trebuie să asigure participarea părinţilor în procesul )(. )riorităţile educaţionale determinate de cătremembrii familiei sunt importante pentru experienţa generală de învăţare a copilului. *n plus, asumându-şiresponsabilităţile pentru dezvoltarea adecvată a copilului, părinţii au un rol important în procesul )(,
prezentând echipei o descriere a modului de viaţă a copilului /până la momentul iniţierii )(0, sugerândmodalităţi de evitare a eventualelor probleme, a"utând, astfel, echipa să asigure continuitate programelor individualizate pentru elev.%dministraţia instituţiei de învăţămînt şi personalul didactic pot spri"ini$încura"a participarea
părinţilor$reprezentanţilor legali şi a elevului+
comunicând deschis şi cu regularitate cu părinţii şi elevul& utilizând în comunicare un limba" simplu& dând posibilitate părinţilor$reprezentantului legal şi elevului să indice cum şi în ce măsură aceştia
intenţionează$pot să se implice$să consulte în procesul de elaborare a )(& informând părinţii$reprezentanţii legali, prin telefon şi mesa"e scrise, despre întrunirile echipei )(& informând părinţii$ reprezentanţii legali şi elevul despre subiectele care urmează a fi abordate în cadrul
întrunirii echipei )( şi despre persoanele care vor fi prezente la întrunire& asigurându-se că părinţii$reprezentanţii legali şi elevul pot face comentarii utile în procesul de elaborare
a )(& împărtăşind cu părinţii$reprezentanţii legali şi elevul strategiile stabilite şi consultând punctul de vedere
al acestora& verificând dacă elevul sau părinţii$reprezentanţii legali sunt în tema preocupărilor sau dacă unele lucruri
nu le sunt clare /adresându-le întrebări, la necesitate0& prezentând, la necesitate, comentarii$tălmăciri$clarificări părinţilor$reprezentanţilor legali şi elevului
încadrând părinţii$reprezentanţii legali în activităţi de formare şi dezvoltare a competenţelor.)rocesul de realizare a )( presupune elaborarea şi aprobarea unui orar de lucru pentru cadrul didactic despri"in şi pentru alt personal de spri"in, cu indicarea locului unde se vor realiza acţiunile de spri"in. *n funcţie deresursele instituţiei, în procesul de realizare a )( se deleagă responsabilităţi specifice şi altor specialişti+logopedului, medicului "asistentului medical, 0inetoterapeutului etc. !esponsabilităţile respective vizeazădomeniul concret de asistenţă a copilului. %ceştia realizează activităţi de spri"in şi evaluări în domeniu,recomandă, după caz, adaptări şi strategii de asistenţă.
-.-. Ada(%"&i cu&&icula&#
%daptările curriculare vin să contureze designul strategiilor pedagogice, strategiilor de evaluare, resurselor umane şi$sau echipamentului personalizat de care are nevoie elevul pentru învăţare.%daptarea currriculară presupune eliminarea barierelor inerente elevilor cu cerinţe educaţionale specialeexistente în curriculumul general.%daptarea curriculumului la disciplina de studiu poate fi realizată prin e!tensiune /atunci când nu este afectat
potenţialul intelectual - la copiii cu deficiente vizuale sau fizice, spre exemplu0 care se realizează prinintroducerea unor activităţi speciale pentru a veni în spri"inul însuşirii unor limba"e specifice /alfabetul raille,limba"ul semnelor0 si comunicării, orientării spaţiale, activităţii de socializare si de integrare în comunitate,activităţii practice pe care elevul poate să o realizeze.*n cazul curriculumului adaptat, cadrul didactic la disciplina respectivă va selecta riguros şi va utiliza strategiididactice /metode, procedee, tehnici etc.0 care vor spri"ini elevii cu cerinţe educaţionale speciale în procesuleducaţional.4odificarea curriculum-ului presupune ca echipa implicată în elaborarea )( să adauge în conţinutul formal alcurriculumului elevului ceea ce nu se află în curriculumul general sau să excludă din curriculumul general ceea
ce elevul, în virtutea nivelului său de dezvoltare, nu va putea realiza.urriculum modificat /'40 vizează selectarea unor conţinuturi din curriculumul general la disciplina şcolară aunor conţinuturi ce se consideră a putea fi înţelese de copiii cu cerinţe speciale si renunţarea la conţinuturile cuun grad ridicat de complexitate.'urriculumul modificat presupune schimbarea finalităţilor educaţionale$subcompetenţelor stabilite încurriculumul general corespunzătoare anului de studii pentru o disciplină şcolară, în funcţie de potenţialul de
5n &#alia&#a PEI #+%# i$('&%an% ca %'ți +(#cialiș%ii> %'a%# (#&+'an#l# i$(lica%# n a+i+%#nțac'(ilului +" d#!'l%# un (a&%#n#&ia% c'n+%&uc%i! și #ici#n%.
Sa&cini45n%"&i (#n%&u au%'c'n%&'l:
5. Definiți )lanul educațional individualizat, indicați scopul și funcțiile lui.6. numerați etapele procesului )( și faceți o caracterizare a activităților la fiecare etapă.8. 'e reprezintă punctele forte și necesitățile elevului7. (ndicați caracteristicile specifice ale dezvoltării copilului care pot fi incluse în )(.B. xplicați în ce domenii pot fi făcute și care sunt tipurile de adaptări pentru copil în procesul
de incluziune școlară.A. xplicați esența unui curriculum individualizat la disciplina de studiu. pecificați esența
noțiunilor curriculum adaptat și curriculum modificat.
>. )recizați responsabilitățile administrației instituției, psihologului școlar, dirigintelui,învățătorului$profesorului la clasă, cadrului didactic de spri"in, altor specialiști în procesul)(.
M. pecificați rolul elevului și al părinților$reprezentanților legali ai elevului în procesul )(.
Ada(%a&# cu&&icula&" corelarea curriculum-ului general cu posibilitățile copilului$elevuluicu cerințe educaționale speciale, din perspectiva finalităților procesului deintegrare$incluziune școlara și socială a acestuia.
dezvoltare şi necesităţile de învăţare ale elevului. %ceste schimbări pot reflecta cunoştinţele şi abilităţile caresunt indicate în curriculumul general pentru un alt an de studii. De asemenea, pot viza mărirea sau micşorareanumărului şi$sau a complexităţii finalităţilor prevăzute pentru anul respectiv de studii.2n curriculum modificat se realizează prin accesibilizarea si diversificarea componentelor curriculumuluigeneral - copiii cu cerinţe educaţionale speciale sunt puşi în situaţia de a realiza diferite activităţi individuale,compensatorii, terapeutice ce vizează recuperarea acestora si participarea lor la activităţile desfăşurate înînvăţămîntul obişnuit. !ecuperarea se referă la restabilirea, refacerea sau reconstituirea unei funcţii umane,
plecîndu-se de la premisa că aceasta s-a pierdut /Ehergut %., 6==B0.
*n cazul curriculumului adaptat$ modificat este importantă folosirea unor metode şi instrumente de evaluare,care să asigure evidenţierea progresului realizat de elevi, atât din punct de vedere al celui de asimilare de noicunoştinţe, dar, mai ales, al progresului în dezvoltarea proceselor psihice de cunoaştere şi al componentelor
practic aplicative.%daptarea curriculară în raport cu caracteristicile si potenţialul individual se poate referi la diferite şi variatenivele, de la cel submediu si cu întârzieri la supramediu şi la copii supradotaţi.Din perspectiva profesorului curriculumul individualizat pentru elev poate viza adaptări$modificări cu referinţăla+
conţinuturi strategii$metode de predare învăţare /instruire0 mediul psihosocial al clasei standarde de performanţă etc.
%daptările curriculare se vor face în conformitate cu recomandările aprobate de 4inisterul ducaţiei.
-.9. Ac%i!i%"ţi d# +(&i?in (#n%&u c'(iii cu c#&inţ# #ducaţi'nal# +(#cial#> in%#*&aţi n n!"ţ"$n%ul *#n#&al%ctivităţile şi serviciile de spri"in, prestate în instituţia de învăţămînt general, au drept scopcorectarea$compensarea şi remedierea dificultăţilor de învăţare de ordin structural, organizatoric, emoţional saude altă natură ale copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.*n funcţie de necesităţile specifice, copilul poate beneficia de serviciile de spri"in prestate în instituţie, încomunitate sau în cadrul erviciului de asistenţă psihopedagogică.
5. Definiți adaptarea curriculară și indicați rolul acesteia în organizarea procesuluieducațional individualizat pentru elevul cu cerințe educaționale speciale.
6. (dentificați componentele structurale ale curriculumului general care pot fiadaptate$modificate pentru elevul cu cerințe educaționale speciale.
Cad&ul didac%ic d# +(&i?in'adrul didactic de spri"in, în activitatea sa, are drept sarcină de bază dezvoltarea şi promovarea activităţilor deasistenţă educaţională, exercitând, în principal, următoarele atribuţii+
facilitează şi susţine integrarea şcolară a copilului cu cerinţe educaţionale speciale în colectivulgrupei$clasei, al instituţiei de învăţămînt&
participă, în comun cu comisia multidisciplinară intraşcolară, cu învăţătorii$cadrele didactice pediscipline şcolare, alţi specialişti la+
- elaborarea planului educaţional individualizat şi realizarea acestuia&- realizarea adaptărilor curriculare adecvate nivelului de dezvoltare a copilului cu cerinţe
colaborează cu învăţătorii$cadrele didactice pe discipline şcolare, alţi specialişti pentru realizarea planului educaţional individualizat şi stabilirea modalităţilor concrete de lucru cu copiii cu cerinţeeducaţionale speciale&
elaborează şi implementează strategii de spri"in în toate ariile curriculare, precum şi identifică resursele
necesare şi adecvate realizării acestora& realizează activităţi de recuperare educaţională, individuale sau în grup, asistă copilul cu cerinţeeducaţionale speciale în pregătirea temelor pentru acasă&
colaborează cu specialiştii care realizează terapiile specifice în vederea realizării obiectivelor planuluieducaţional individualizat&
desfăşoară, după caz, activităţi de tip terapeutic-ocupaţional, individuale sau în grup& propune şi realizează materiale didactice individualizate în funcţie de dificultăţile de învăţare ale
elevilor& acordă consultanţă şi colaborează cu familiile copiilor care beneficiază de serviciile cadrului didactic de
spri"in.%tribuţiile cadrului didactic de spri"in se realizează prin participări la orele de predare$activităţi desfăşurate laclasă de către învăţător$profesor în calitate de observator, consultant, co-participant& organizarea activităţilor încadrul 'entrului de resurse& organizarea activităţilor cu familia copilului asistat.%ctivitatea cadrului didactic de spri"in se desfăşoară în grupa$clasa în care este integrat copilul$ sunt integraţicopiii cu cerinţe educaţionale speciale& în centrul de resurse& în familia copilului asistat& în alte instituţii dincomunitate /unităţi educaţionale, de agrement etc.0, în care însoţeşte copilul.
T#&a(ii +(#ciic#erapia logopedică
erviciile de terapie logopedică asigură+ prevenirea cauzelor care pot provoca tulburări de limba"& depistarea si diagnosticarea timpurie a tulburărilor de limba"&
erapie logopedică % prevenirea și corectarea$recuperarea tulburărilor de limba".
evaluarea limba"ului prin metode si procedee specifice& corectarea şi recuperarea deficienţelor prin aplicarea unor
programe de intervenţie personalizată.@erapia logopedica este realizată de către personal autorizat si competent.
3inetoterapia
Xinetoterapia este o forma terapeutica individualizată care se realizează prin programe de exerciţii fizice staticesi dinamice. )rogramele de Jinetoterapie pot fi profilactice /de prevenire0, curative si de recuperare.
Xinetoterapia profilactică cuprinde totalitatea metodelor si mi"loacelor de intervenţie prin care seurmăreşte+ menţinerea unui nivel funcţional satisfăcător, creşterea nivelului funcţional /profilaxie
primară sau gimnastică de întreţinere, plimbări, "ogging, gimnastică aerobică, pentru menţinerea stăriide sănătate0, aplicarea unor programe de prevenire a agravării sau de apariţie a complicaţiilor îndezvoltarea copilului /profilaxie secundară0.
Xinetoterapia de tip curativ se asociază cu cele tip profilactic si de recuperare& Xinetoterapia de recuperare reprezintă secţiunea cea mai importanta în programul de recuperare şi
urmăreşte refacerea funcţiilor diminuate, creşterea nivelului funcţional, realizarea unor mecanismecompensatorii în situaţii de readaptare.
4udoterapia
Gocul permite copiilor să asimileze ceea ce în viaţa reală ar putea fi dificil să înţeleagă. ste o formă de auto-terape, un mod în care se lucrează asupra confuziilor, anxietăţilor şi conflictelor interioare ale copilului.%cţiunile în contextul ludoterapiei trebuie să fie adaptat diferitelor necesităţi ale copilului, pentru a-i da acestuiasiguranţă, sentimentul căminului şi posibilitatea unui contact normal cu cei din "ur.Gocul este un proces de învăţare care oferă o gamă largă de posibilităţi prin care copiii îşi manifestă şi îşidezvoltă fantezia şi aptitudinile.Gocul, preocuparea activă, a"ută şi influenţează pozitiv psihicul copilului aflat în dificultate.
Ergoterapia
rgoterapia face parte din seria de terapii ocupaţionale. %ctivităţile ergoterapeutice cu a"utorul uneltelor,contribuie la progresul capacităţilor de coordonare individuale. 9biectivele pentru activităţile de ergoterapieinclud+
dezvoltarea deprinderilor manuale& dezvoltarea respectului faţă rezultatele muncii lor& consolidarea deprinderilor tehnice.
'u a"utorul ergoterapiei copilul învaţă să se descurce in viaţa de zi cu zi cu cat mai puţin a"utor posibil. stefoarte important, ca el sa poată să se descurce independent în activitatea cotidiană, să poată compensa
dificultăţile în dezvoltare, să-şi folosească resursele pe care le mai are.)rin intervenţii ergoterapeutice copilul poate să înveţe, de exemplu, sa se îmbrace, sa mănânce, să se spele sausă gătească. (n ergoterapie se încearcă sa se încadreze exerciţiul într-o activitate practică care are un sens pentrucopil.
rtterapia
%rt-terapia face parte din seria de terapii ocupaţionale şi este o formă de psihoterapie care utilizează creaţiaartistică pentru a îmbunătăţi starea emoţională a copilului.
)mportant& *n art-terapie beneficiarului nu i se cere să fie artist sau să facă pe artistulV%rt-terapia nu este educaţie artistică /chiar dacă în anumite momente este nevoie de o intervenţie tehnică0, niciartă psihopatologică /fiind un construct cultural psihiatric, aceasta elimină dimensiunea îngri"irii 0, niciergoterapie, educaţie reeducaţie psihomotrică sau terapie corporală ori verbală.%rt-terapia este o activitate care utilizează metode, bazate pe creaţia partistică /teatru, muzică, desen, pictură,sculptură, modela", cola" etc.0, având valenţe psihoterapeutice, evidenţiate prin obiectivarea activităţiiimaginative intr-un produs de nuanţa artistică, sau prin receptarea si trăirea semnificaţiilor unor asemenea
produse.I
3inetoterapie - terapie prin mișcare efectuată prin programe de recuperare medicală careurmăresc refacerea unor funcții diminuate sau creșterea nivelului funcțional în diverse situații.
edinţele de art-terapie pot fi atât individuale, în grup sau de grup, în funcţie de particularităţile fiecărui copil.Ș
'a modalitate psihoterapeutică specifică, art-terapia facilitează atât comunicarea interpersonală /cu precădereîn terapiile de grup0 căt şi cea intrapersonală /în sensul în care copilul se autodescoperă, se cunoaşte0.*n cadrul art-terapiei se dezvoltă reacţii si atitudini pozitive, se restructurează imaginea de sine, are loc oreechilibrare afectivă, se realizează o deschidere către consilierea psihologică.P&in d#+%inaţia ,i inali%a%#a l'&> %#&a(iil# c'n%&i6ui# la ' &#laţi'na&# ('i%i!" cu c#i din ?u&> ' ada(%a&#acil" la !iaţa +'cial" ,i ' d#!'l%a&# a&$'ni'a+" a (#&+'nali%"ţii c'(ilului.C#n%&ul d# &#+u&+# (#n%&u #ducaţi# inclui!"
'entrul de resurse prestează servicii de+
asistenţă educaţională& consiliere psihologică& terapii specifice& socializare prin activităţi extracurriculare& dezvoltare a deprinderilor de autoadministrare& recreere etc.
%sistenţa educaţională în centrul de resurse se realizează prin+ desfăşurarea activităţilor în timpul orelor, pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale care nu potfrecventa toate lecţiile pe întreaga durată a lor&
desfăşurarea activităţilor de spri"in educaţional /meditaţii, suport în pregătirea temelor pentru acasă0după ore, individual sau în grupuri de 5=-56 copii&
elaborarea suporturilor didactice suplimentare, în funcţie de necesităţile şi potenţialul de învăţare alelevilor asistaţi&
implicarea părinţilor în activităţile de recuperare$compensare educaţională.'entrul de resurse desfăşoară activităţi de consiliere psihologică de tipul+
consiliere individuală şi de grup a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale& consiliere părinţilor copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
*n funcţie de particularităţile de dezvoltare a copiilor şi de resursele instituţiei, în centrul de resurse serealizează activităţi$terapii specifice+ ludoterapie, logopedie, Jinetoterapie, ergoterapie, art-terapie etc. @erapiilespecifice se organizează$realizează individual sau în grupuri nu mai mari de 5=-56 copii.*n centrul de resurse se organizează$realizează şi activităţi extracurriculare, de socializare şi recreere /matinee,concursuri, excursii etc.0.)rogramele centrului de resurse, indiferent de specificul acestora, sunt orientate şi se realizează în vedereaabilitării, reabilitării, dezvoltării copiilor, a deprinderilor lor de autoadministrare.'entrul de resurse , în planificarea şi realizarea activităţilor, colaborează cu alte instituţii de învăţămînt, cuorganele de protecţie a copilului, cu agenţiile$asociaţiile profesionale, cu comunităţile locale, cu organizaţiileneguvernamentale, cu alte instituţii şi organizaţii relevante, în scopul orientării şcolare, vocaţionale$profesionale
şi sociale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.*n centrul de resurse serviciile sunt prestate de către personalul didactic şi didactic auxiliar anga"at în instituţiade învăţămînt general cu practici incluzive.@oate activităţile în centrul de resurse se desfăşoară conform unui orar prestabilit, aprobat de conducereainstituţiei incluzive.%ctivităţile în centrul de resurse sunt coordonate, administrativ, de un cadru didactic de spri"in, care prezintă,semestrial, rapoarte de activitate conducerii unităţii de învăţămînt.Din punct de vedere metodologic, activitatea centrului de resurse este coordonată de erviciul raional$municipalde asistenţă psihopedagogică.'entrul de resurse îşi organizează activitatea în baza planului anual, aprobat de conducerea instituţiei deînvăţămînt general cu practici incluzive.
C#n%&ul d# &#+u&+# este subdiviziunea instituției de învăţămînt general cu practici incluzive,care acordă asistență copiilor cu cerințe educaționale speciale, integrați$incluşi înînvățămîntul general.
Sa&cini45n%"&i (#n%&u au%'c'n%&'l:
5. 'oncretizați ce servicii de spri"in pot fi prestate în procesul de asisten ță acopilului cu cerințe educaționale speciale.
6. (dentificați caracteristicile de bază /scop, atribuții0 ale cadrului didactic de spri"in.
8. Descrieți esența terapiilor specifice /terapie logopedică, Jinetoterapie,ludoterapie, ergoterapie, art-terapie0 care se încadrează în serviciile de spri"in
prestate copilului cu cerințe educaționale speciale.. 'are este menirea centrului de resurse în instituția de învățămînt general7B. 3umiți serviciile care pot fi prestate în centrul de resurse.A. numerați activitățile care pot fi organizate$realizate în centrul de resurse.
%nexă%probat prin Notărîrea 'onsiliului 3aţional pentru 'urriculum din 6.55.6=55,
pus în aplicare prin 9rdinul 4inisterului ducaţiei nr.?B6 din =A.56.6=55PLANUL EDUCA IONAL INDIVIDUALIZATȚ
7+%&uc%u&"/$'d#l;NOTĂ EPLICATIVĂ
A6&#!i#&i:
' -erinţe educaţionale speciale
'4( - omisia multidisciplinară intraşcolară
'E - urriculum general
'% - urriculum adaptat
'4 - urriculum modificat
)(%)
- 'lan educaţional individualizat
- Serviciul de asistenţă psihopedagogică
Dezvoltarea educaţiei incluzive constituie unul din obiectivele importante ale politicii şi strategiilor educaţionale naţionale.)lanul educaţional individualizat /)(0 este parte componentă a pachetului de documente curriculare careasigură dezvoltarea educaţiei incluzive în instituţiile de învăţămînt general. )( facilitează incluziunea copiluluiîn procesul educaţional general, asigură dezvoltarea psihofizică a copilului în funcţie de potenţialul acestuia.Ka elaborarea structurii-model a )( s-a ţinut cont de rezultatele cercetărilor în domeniuleducaţiei incluzive, de conceptele teoretice /pedagogice, psihologice, etc.0 validate în practicainternaţională şi naţională.)lanul educaţional individualizat /structura-model0 este elaborat în corespundere cu documentelede politici internaţionale şi naţionale în domeniu, inclusiv+ Kegea învăţămîntului nr.B>-w((( din65 iulie 5??B& )rogramul de dezvoltare a educaţiei incluzive pentru anii 6=55-6=6=, aprobat prinNotărîrea Euvernului !epublicii 4oldova nr. B68 din 55.=>.6=55& trategia consolidată dedezvoltare a învăţămîntului pentru anii 6=55-6=5B şi )lanul consolidat de acţiuni pentru sectoruleducaţiei /6=55-6=5B0, aprobate prin 9rdinul ministrului educaţiei nr. M? din 6? noiembrie 6=5=
documentul 6==?-D-A5?-fr-5 H(ntegrarea elevilor cu cerinţe speciale în colile uropeneI,Ș
aprobat de 'onsiliul uperior al colilor uropene în decembrie 6==?, în vigoare din BȘ
decembrie 6==?.C# #+%# un (lan #ducaţi'nal indi!idualia%)lanul educaţional individualizat /)(0 este un instrument de organizare şi realizare coordonată, coerentă a
procesului educaţional pentru copilul cu cerinţe educaţionale speciale /'0.
%bordările UNESCO 7188B; !i#a" u&$"%'a&#l# +%"&i d# d#!'l%a&# a c'(ilului cu CES:o tulburări emoţionale /afective0 şi de comportament&o tulburări de limba"&o dificultăţi de învăţare&o întârziere$dizabilitate mintală$intelectuală$ dificultăţi severe de învăţare&o dizabilităţi fizice$neuromotorii&o dizabilităţi de văz&o deficienţe de auz.
%ceastă listă se completează cu alte eventuale situaţii de &i+c (#n%&u c'(il:o copii care cresc în medii defavorizate&o copii ce aparţin unor grupări etnice minoritare&o copiii străzii&o copii bolnavi de (D%&o copii cu comportament deviant.
)entru copilul cu capacităţi deosebite /supradotat0, de asemenea, poate fi elaborat şi realizat )(.uncţiil# PEI
identificarea şi prioritizarea necesităţilor de învăţare şi dezvoltare a copilului& reglementarea procesului educaţional pentru copilul cu cerinţe educaţionale speciale, asigurându-i acces
echitabil la educaţie în instituţia de învăţămînt general& definirea scopului şi obiectivelor educaţionale şi de abilitare$reabilitare a dezvoltării pe termen scurt,
mediu şi lung& stabilirea domeniilor de intervenţie individualizată cu copilul, familia, specialiştii& stabilirea conexiunilor între toţi specialiştii$persoanele care asistă copilul în procesul educaţiei incluzive& delegarea responsabilităţilor conform resurselor disponibile /umane, materiale şi de timp0, inclusiv
copilului, părinţiilor& monitorizarea, evaluarea şi reevaluarea procesului de asistenţă psihopedagogică oferită copilului.
Sc'(ul PEI%bordarea individualizată a necesităţilor copilului porneşte de la potenţialul actual de dezvoltare psihică, fizică,
socială şi nivelul de dezvoltare a abilităţilor motorii, intelectuale, şcolare etc. laborarea )( se bazează pe oevaluare complexă a punctelor forte, a intereselor şi necesităţilor elevului.*n acest context, PEI a&# d&#(% +c'( stabilirea traseului de dezvoltare a copilului, în funcţie de potenţialulacestuia, identificând strategii, resurse, tehnologii, servicii care vor asigura realizarea acţiunilor planificate.E%a(#l# d# #la6'&a&# ,i &#alia&# a PEI)rocesul de elaborare şi realizare a )( se organizează prin parcurgerea următoarelor etape+
(. valuarea primară$iniţială a copilului.((. valuarea complexă multidisciplinară a dezvoltării copilului&(((. 'onstituirea echipei de elaborare a )( şi repartizarea sarcinilor&(O. laborarea )(&O. !ealizarea )(&
O(. 4onitorizarea, revizuirea şi actualizarea )(.)( se revizuieşte$actualizează periodic, de regulă semestrial. *n urma revizuirii$actualizării pot fimodificate$actualizate anumite compartimente ale )(, în funcţie de rezultatele evaluării elevului.laborarea, realizarea şi revizuirea$actualizarea )( se face în colaborare cu toţi factorii implicaţi în asistenţacopilului /cadre didactice de predare, de spri"in şi manageriale, psiholog şcolar, medic de familie, specialişti înterapii specifice, asistent social, părinţi$reprezentanţi legali ai copilului etc.0.)( este:
un produs curricular, care include rezumatul punctelor forte, intereselor şi de nevoilor elevului, astfelîncât finalităţile în materie de studiu, stabilite pentru elev în anul şcolar respectiv, pot să difere definalităţile şi conţinuturile educaţionale stabilite în 'urriculum-ul general&
un plan de acţiuni care vin să răspundă necesităţilor specifice ale elevului în organizarea procesuluieducaţional prin modificări sau adaptări curriculare&
un suport pentru personalul didactic în vederea organizării demersului educaţional în funcţie de progresele elevului&
un plan elaborat, realizat, revizuit$actualizat de către personalul instituţiei de învăţămînt& un document de lucru flexibil, care poate fi modificat la necesitate&
un instrument de responsabilizare a elevului, părinţilor acestuia, altor persoane care, conform planului,sunt chemate să a"ute elevul în atingerea obiectivelor şi finalităţilor care i-au fost stabilite&
un dosar care se completează continuu şi care reflectă traseul de dezvoltare a elevului.)( se revizuieşte cel puţin la finele fiecărui semestru. *n urma revizuirii$actualizării pot fimodificate$actualizate anumite compartimente ale )(, în funcţie de rezultatele evaluării elevului.'omisia multidisciplinară intraşcolară /'4(0 asigură procesul de elaborare, realizare, monitorizare şirevizuire$actualizare a )(. '4( prezintă )(, spre examinare şi aprobare, 'onsiliului profesoral al instituţiei.Decizia consiliului privind aprobarea )( se validează prin ordin al directorului instituţiei.
4odificările )( se examinează de '4(. Deciziile '4( privind modificarea )( se validează prin ordin aldirectorului instituţiei.
PLAN EDUCAŢIONAL INDIVIDUALIZAT7+%&uc%u&"/$'d#l;
P#&i'ada d# &#alia&# QQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQQ #. Date generale despre elev
3umele, prenumele elevului+ <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< Data naşterii
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< 'lasa <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< %nul de studii <<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< !ecomandarea erviciului de asistenţă psihopedagogică /raional$municipal$de sector0 privind formele de
implicare a elevului în activităţile educaţionale la nivel de clasă si instituţie+o totală
o parţială
o ocazională "în cazul instruirii la domiciliu
2. Date privind evaluarea elevului "Se vor înregistra informaţii generalizate privind evaluările docimologice, medicale, psihologice, ale
competenţelor de comunicare/ limbaj, ale comportamentelor etc., "din raportul Serviciului de asistenţă
psihopedagogică, perfectat în urma evaluării elevului
Sursa de
informare
*omeniul *ata 1ezumatul concluziilor
5. *unctele $orte &i necesităţile elevului 'uncte forte +ecesităţi
6. 7ecesită servicii de spriinDa /a indica în spaţiile de mai jos0 3u
<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<<< 8. Servicii ce urmează a $i prestate de către personal didactic &i non-didactic"în afara lecţiilor
"Se vor planifica în conformitate cu recomandările SA'
*enumirea
serviciului
Specialistul care va
presta, locul
*ata încadrării elevului în
serviciu
'eriodicitatea/frecve
nţa
9. /aracteristici speci$ice ale elevului, asistenţă+intervenţie
;. /urriculum individualizat la disciplină"Se va elabora curriculumul individualizat pentru fiecare disciplină de studiu, care necesită A sau 4
Disciplina de studiu 55555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555555
1inalităţi de !nvăţare"Se vor indica
subcompetenţele care
urmează să le formeze elevul
pe parcursul
anului/semestrului
Strategii+te<nologii didactice"Activităţi de învăţare
conforme cerinţelor
educaţionale speciale ale
elevului
Strategii de evaluare"se vor indica strategiile
specifice de evaluare pentru
fiecare finalitate proiectată
#0. Evaluări "Se vor planifica evaluări medicale, psihologice, docimologice, alte
-ipul evaluării 'erioada +ote privind data realizăriievaluării
"data realizării activităţii de
evaluare,specialistul care a
evaluat etc.
##. ctivităţi de pregătire a tranziţiei elevului"la alt nivel de învăţămînt "liceu, şcoală profesională ş. a. sau pentru facilitarea inserţiei sociale şi angajării
Semnătura 5555555555555555555555 data 555555555555555555555555555555555555555555555
*EI a $ost consultat cu elevul ( dacă acesta are vîrsta de #7 ani şi mai mult )Semnătura 5555555555555555555555 data 555555555555555555555555555555555555555555555 #8. *lan de consultare a părinţilor+reprezentanţilor legali !n procesul
de ela'orare+realizare+evaluare a *EI
Activităţi *ata 1esponsabil 1ezultate scontate
*irectorul instituţiei de învăţămînt 5555555555555555555555555555
"semnătura
85555595555555555555555$:5555 #9. =onitorizarea progresului !n dezvoltarea copilului /e va completa pe domenii de către specialiştii care asistă copilul0
*omeniul/disciplin
a de studiu
'rogrese înregistrate
)e parcursulsemestrului ( alanului de studii <<<<<<<<<<<<
Ka finelesemestrului (al anului de
studii <<<<<<<<<<<<
)e parcursulsemestrului ((al anului de
studii <<<<<<<<<<<<
Ka finele anului destudii
<<<<<<<<<<<<<<<<<
R##&inţ# 6i6li'*&aic#:5. olboceanu %. ş.a. (nclusiv 2. tudiul eficienţei experienţelor de incluziune a copiilor cu ',
dezvoltate în instituţiile de învăţămînt general din !epublica 4oldova. 'hişinău+ 'entrul de ziQperanţaI, 'entrul de resurse pentru promovarea educaţiei incluzive Q(nclusiv 2I, (nstitutul de tiinţeȘ
ale ducaţiei, 6=5=.6. 'ooJ !., , @essi:er, %., %rmbruster, O., , %dapting arl; 'hildhood 'urricula for chilgren :ith
pecial 3eeds, 4erril, 'olumbus, @oronto, Kondon, melboorne, 5=M>.8. 'urriculum diferenţiat şi personalizat, d. )olirom, (aşi. 'rişan, %., 5??M.. 'urriculum şi dezvoltare curriculară+ un posibil parcurs strategic, !evista de )edagogie, nr.8-Orasmas,
@raian, *nvăţămîntul integrat şi$sau incluziv pentru copiii cu cerinţe educative speciale, %ramis, 6==5, p.5==-55A, 65=-655.
B. Dandara 9. ş. a. )edagogie+ uport de curs. 2niversitatea de tat din 4oldova, 6=5=.A. Danii %., )opovici D.-O., !acu %. (ntervenţia psihopedagogică în şcoala incluzivă. 'hişinău+ @ipografia
>. Design universal pentru învăţare. 2n ghid pentru profesori şi specialişti în educaţie.d. 4irton,@imişoara 6==M.
M. Eergut %. )sihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. trategii diferenţiate si incluzive in educaţie/editia a ((-a0, editura )olirom, 6==A.
?. Ehid pentru cadre didactice de spri"in /'D0, %sociaţia !3(3'9 !omania, 4inisterul ducaţiei şi'ercetării, 23('#, ditura Oanemonde, 6==B.
5=. Ka planification de lenseignement individualise. 3ormes et lignes directrices. Euide des educateurs. (le-di-)ronce-douard. 'anada, 6==B.
55. !acu %., )opovici D.-O., Danii %. ducaţia incluzivă. Ehid pentru cadrele didactice şi manageriale.'hişinău+ @ipografia 'entrală, 6=5=.56. ;nthesis !eport and 'hapter M !omania, in ducation )olicies for tudents at !isJ and those :ith
Disabilities in outh astern urope+ osnia-Nerzegovina, ulgaria, 'roatia, Xosovo, #y! of 4acedonia, 4oldova, 4ontenegro, !omania and erbia.6==>, 9rganizaţia pentru 'ooperareconomică şi Dezvoltare /9'D0, )aris.
9.). C'la6'&a&#a n%&# ,c'al" ,i a$ili# n (&'c#+ul #ducaţi#i inclui!#.9.-. I$(lica&#a c'$uni%"ţii n ac%i!i%a%#a ,c'lii inclui!#.C'nc#(%#/c0#i#+ parteneriat educaţional, implicare activă, implicare pasivă, implicare formală, implicareinformală, echipa de spri"in, comunitate, resurse comunitare, mobilizator comunitar.4.1. Pa&%#n#&ia%ul #ducaţi'nal a6'&d"&i c'nc#(%ual#)ornind de la faptul că comunitatea socială constă dintr-un ansamblu de colectivităţi ce exercită influenţe
asupra generaţiei în creştere, care se cer corelate şi coordonate, cercetătorii în domeniu au inclus în circuitulştiinţific conceptul de (a&%#n#&ia% #ducaţi'nal. *n pedagogia contemporană, conceptul menţionat tinde sădevină unul central şi denotă Qabordarea de tip curricular, flexibilă şi deschisă a problemelor educativeI,reliefând atitudinea şi relaţia actorilor sociali care devin parteneri în domeniul educaţiei.*n aspect de atitudine> parteneriatul educaţional presupune+
- acceptarea acţiunilor şi influenţelor educative&- egalizarea şanselor pentru a participa la o acţiune educativă comună.
*n aspect de relaţie, parteneriatul educaţional presupune+- comunicare optimă între actorii sociali care participă în educaţie&- colaborarea actorilor educaţionali sub diverse forme şi modalităţi, orientate spre formarea personalităţii
copilului&
- cooperarea în domeniul interrelaţiilor şi unirea eforturilor pentru realizarea acţiunilor educative comune&- interacţiunea şi feed-bacJ-ul acceptat şi realizat de toţi partenerii.Definirea conceptului de parteneriat educaţional este propusă în literatura de specialitate la nivelul unui conceptoperaţional /orin 'ristea, 6===0. Din această perspectivă, parteneriatul educaţional constituie+
- un aport de resurse, de schimbări, de contacte, de reţele asociate în termeni constructivi&- o prestare de servicii realizate de actorii sociali&- un acord de colaborare între parteneri egali care activează, de comun acord, pentru realizarea scopului&- un cadru instituţional de soluţionare a unor probleme comune, prin acţiuni coerente, pornind de la
definirea obiectivelor-cadru cu repartizarea clară a responsabilităţilor şi a procedurilor de evaluare /într-un spaţiu şi timp delimitat0.
)arteneriatul realizează două uncţii *#n#&al# c'$(l#$#n%a&#:- uncţia d# d#+c0id#&# '&*aniaţi'nal" a şcolii spre instituţii şi personalităţi aflate în afara sistemului
de învăţămînt&- uncţia d# acţiun# +in#&*#%ic" exercitată în interiorul sistemului de învăţămînt /privit în sens larg0 şi în
exteriorul sistemului de învăţămînt /privit în sens restrâns0 relaţia şcolii cu alte instituţii socialeimplicate în mod direct şi indirect în realizarea finalităţilor educaţiei.
@ipurile de parteneriat educaţional sunt diferite în funcţie de următoarele criterii+- d'$#niul a6'&da%: parteneriat cultural, economic, de asistenţă socială etc.&- +#&a d# acţiun#: parteneriat intern sau extern&- $'dul d# uncţi'na&#: parteneriat de promovare, de realizare, parteneriat bazat pe diferite reţele de
colaborare.2n parteneriat eficient implică nu numai acţiuni de decizie, proiectare, realizare şi monitorizare, ci şi eforturicomune în respectarea unor norme etice general acceptate.!olul parteneriatului educaţional se amplifică în contextul dezvoltării şi promovării educaţiei incluzive, care
presupune o nouă orientare cu accent pe cooperare, educaţie socială şi valorizarea relaţiilor interumane. untreconsiderate scopurile, obiectivele şi formele de organizare a educaţiei, este reevaluată atitudinea statului şisocietăţii faţă de copiii, tinerii, adulţii cu nevoi speciale, excluşi şi$sau marginalizaţi.%lături de beneficiarii direcţi, educaţia incluzivă are efecte şi asupra unor categorii de beneficiari indirecţi+
- familiile$părinţii&- cadrele didactice din instituţiile de învăţămînt&- specialiştii din domeniile conexe&- autorităţile publice centrale şi locale&- comunitatea$societatea.
*n acest context, procesul de dezvoltare şi promovare a educaţiei incluzive implică participarea unui şir întregde actori, în special a autorităţilor publice centrale şi locale, familiei, instituţiilor de educaţie, instituţiilor decercetare, formare profesională iniţială şi continuă, serviciilor comunitare şi societăţii civile. %stfel, 'rogramul
de dezvoltare a educaţiei incluzive în 1epublica 4oldova pentru anii $:## ( $:$: defineşte distinct atribuţiile
fiecărui actor în cadrul parteneriatului educaţional.*n concluzie, la etapa actuală, societatea conştientizează progresiv faptul responsabilităţii multiple înimplementarea educaţiei incluzive, accentul fiind evident transferat spre colaborare şi parteneriat educaţional.)arteneriatul educaţional, în calitatea sa de relaţie socială, înglobează acel ansamblu de interrelaţii alactorilor$agenţilor educaţionali, asigurând, astfel, integrarea socială a copilului$elevului. (mportant este să seasigure o dezvoltare permanentă şi progresivă a acestui proces.
4.2C'la6'&a&#a n%&# ,c'al" ,i a$ili# n (&'c#+ul #ducaţi#i inclui!#*n procesul de promovare a educaţiei incluzive, în cadrul parteneriatului educaţional un rol deosebit revinecolaborării între şcoală şi familie, care, în calitate de parteneri, au obiective comune, bazate pe principii dereciprocitate. %stfel, cadrele didactice şi părinţii sunt uniţi de dorinţa comună de a-i spri"ini pe copii îndezvoltare. *n acest parteneriat, fiecărui actor îi revine un rol anume.R'lu&il# (a&#n%al# de bază se realizează în cadrul familiei, precum şi în relaţiile de tip Qşcoală familieI şi ţin
de creştere, învăţare şi modelare. *n interiorul structurii extinse Qfamilie şcoalăI, părinţii trebuie să realizezeroluri de învăţare, acţiune, sprijinire şi luare de decizii. *n mod normal, părinţii folosesc toate aceste rolurivariate în complex, dar le accentuează pe unele, în funcţie de situaţia dictată de familie sau de relaţia Qşcoală familieI /chaefer, 5?MB0.R'lu&il# cad&#l'& didac%ic#, esenţiale procesului de parteneriat, includ rolurile centrate pe familie+ de sprijin,
educare şi îndrumare.R'lu&il# care vizează i$(lica&#a a$ili#i n ac%i!i%"ţil# ,c'lii şi ale clasei ţin de îngrijire, susţinere, ghidare şi
luare a deciziilor . *mpreună, părinţii şi cadrele didactice pot spri"ini parteneriatul prin comportamente decolaborare, planificare, comunicare şi evaluare. /pstein şi Dauber, 5??5& :icJ, 5??50.)ărinţii şi cadrele didactice au responsabilităţi multiple şi sunt în permanenţă sub presiunea timpului, într-osocietate în continuă schimbare. *n aceste condiţii, parteneriatul Qşcoală familieI se integrează în procesul de
învăţare, determinând succesul acestuia. 'adrelor didactice le revine rolul de liant care menţine colaborarea şi, prin instrumente eficiente, maximizează beneficiile şcolii pentru toţi copiii şi pentru familiile acestora.*n literatura de specialitate /#ruchter, 5??60 au fost identificate patru (&inci(ii iminente pentru îmbunătăţirearezultatelor şcolare ale copiilor+
)ărinţii sunt primii profesori ai copiilor şi au o influenţă permanentă asupra valorilor, atitudinilor şiaspiraţiilor acestora.
uccesul educaţional al copiilor cere o congruenţă între ceea ce se predă în şcoală şi valorile exprimateacasă.
'ei mai mulţi dintre părinţi indiferent de statutul economic, de nivelul educaţional şi$sau mediulcultural, sunt puternic interesaţi de educaţia copiilor şi pot oferi un spri"in substanţial, dacă li se oferă
cunoştinţe şi oportunităţi specifice. 1colile trebuie să preia conducerea în eliminarea sau cel puţin reducerea barierelor tradiţionale înimplicarea părinţilor.
*n accepţia 23('# /5??80, parteneriatul instituţiei de învăţămînt cu familia$părinţii reprezintă o strategie careşi-a demonstrat eficienţa acolo unde a fost aplicată, iar bunele practici implementate de"a confirmă că acesta se
poate realiza în baza următoarelor (&inci(ii unda$#n%al#+ părinţii sunt consideraţi de personalul şcolii ca participanţi activi în educaţia copiilor, care aduc o
contribuţie reală şi valoroasă în acest demers& părinţii participă realmente în luarea deciziilor referitoare la activităţile şcolii /ex.+ modificarea orarului
etc.0& tuturor părinţilor li se oferă oportunităţi de participare activă la experienţele educaţionale ale copiilor
lor& copilul$elevul este tratat drept actor activ în relaţia Hşcoală familieI& responsabilitatea dezvoltării şi evoluţiei copilului, dar şi succesele obţinute, se împart între şcoală şi
părinţi& relaţia Hşcoală familieI constituie fundamentul restructurării procesului educaţional, precum şi al
dezvoltării comunităţii& eficienţa profesională a personalului şcolii /cadrelor didactice, managerilor0 se va maximiza prin
dezvoltarea unor competenţe concrete, esenţiale conexiunii cu părinţii şi comunitatea.Sc'(u&il# aferente acestor principii ar fi+
să a"utăm şcolile să privească parteneriatele cu familiile ca pe o primă resursă, şi nu ca pe un ultim
refugiu în promovarea învăţării şi a dezvoltării& să stabilim colaborarea Qşcoală-familieI la nivel naţional ca pe un standard al politicilor educative.*n acest context, 'rogramul de dezvoltare a educaţiei incluzive în 1epublica 4oldova pentru anii $:##($:$:
defineşte distinct rolul părinţilor în parteneriatul Qşcoală-familieI în promovarea educaţiei incluzive. %stfel, părinţii+
5. au dreptul şi obligaţia de a colabora cu organele şi instituţiile de învăţămînt în vederea şcolarizării şirealizării obiectivelor educaţionale şi de dezvoltare a acestuia&
6. sînt parte integrantă a procesului de educaţie a copiilor lor, prin participarea la procesul de evaluaremultidisciplinară a dezvoltării copilului& implicarea în luarea deciziilor vizând copilul şi în programelede abilitare$reabilitare continuă a dezvoltării copilului participarea şi asistarea$susţinerea copilului latoate activităţile ce ţin de elaborarea, implementarea, revizuirea şi actualizarea planului educaţionalindividualizat, alte activităţi în care este implicat copilul.
)e de altă parte, instituţiilor de !nvăţăm!nt li se recomandă să organizeze activităţi de tipul 1coala părinţilor,
%cademia părinţilor etc., în cadrul cărora părinţii beneficiază de informare şi instruire privind educaţiaincluzivă. )rocesul de implicare a familiei$părinţilor în parteneriatul Qşcoală-familieI se realizează în câtevamodalităţi+ ac%i! ,i (a+i!> '&$al ,i in'&$al.
*n şcoala cu practici incluzive, parteneriatul dintre personalul şcolii şi părinţii elevilor cu cerinţe educaţionale
speciale poate contribui la progresul acestora. Dacă părinţii sunt realmente interesaţi de progresul copilului şimanifestă disponibilităţi de colaborare cu personalul şcolii, atunci informaţiile pe care le pot oferi cadruluididactic despre copil pot reprezenta o bază pentru luarea celor mai adecvate decizii. Ka rândul său, cadruldidactic poate a"uta părinţii să devină mai sistematici şi mai eficienţi în acţiunile educative realizate în mediulfamilial. )rin urmare, orice demers educativ eficient cere o c''&d'na&# a acţiunil'& n%&# cad&#l# didac%ic# ,i("&inţi, nu numai la nivelul obiectivelor propuse pentru realizare, dar şi în privinţa metodelor, tehnicilor,
formelor de activitate şi a feedbac0(ului. *n acest context, în parteneriatul educaţional, pot fi utilizate diverse forme de acordare de spri"in familiilor decătre cadrele didactice> inclusiv+
C'$unica&#a in'&$aţiil'&. )rimirea şi oferirea informaţiilor părinţilor, organizarea şedinţelor cu părinţii în scopul revizuirii opţiunilor educaţionale pentru copiii acestora şi identificarea căilor desoluţionare a problemelor existente.
Acc#+ul la c'$uni%a%#. 3ici un program nu poate să satisfacă integral nevoile unei familii cu un copilcu nevoi educaţionale speciale. *n procesele respective urmează a fi antrenaţi$contractaţi alţi furnizori deservicii şi consolidate legăturile cu organizaţiile din comunitate, din instituţiile religioase, alte şcoli,grupuri civice şi profesionale etc. %ceste eforturi vor oferi un răspuns vast şi complet la nevoilefamiliilor care solicită a"utor. %ccesul larg la viaţa comunităţii este de asemenea un mod de a sporiconsiderabil resursele financiare insuficiente necesare promovării educaţiei incluzive.
acili%a&#a #%a(#i d# %&aniţi#. )lanificarea întocmită cu gri"ă, precum şi acţiunile bine gândite, duc ladiminuarea stresului care însoţeşte trecerea oricărui copil de la viaţa de acasă la viaţa şcolară. )regătireacopiilor cu ' pentru etapele de tranziţie de succes implică colaborarea cadrelor didactice cu familia
copilului, cu furnizorii de servicii în programele noi şi cele anterioare ale copilului. )entru a facilitaintegrarea copiilor în noile programe, cadrele didactice trebuie să stimuleze abilităţile funcţionale aleacestora, participarea socială, independentă şi de grup.
Su('&% n '&$a&#a a6ili%"ţil'& d# au%'ad$ini+%&a&#. 'opiii aflaţi în situaţii de dificultate se descurcămult mai greu în dobândirea abilităţilor de autoadministrare, din cauza complexităţii acestor activităţi.
'adrele didactice şi părinţii trebuie să trateze copilul individual, ţinând cont de priorităţile lui, atuncicând stabilesc obiectivele pentru formarea abilităţilor de autoadministrare.
Su('&% n '&$a&#a a6ili%"ţil'& +'cial#. 'opiii cu cerinţe educaţionale speciale vor beneficia înactivităţile zilnice de interacţiunea cu ceilalţi copii şi adulţi. upravegherea atentă, formulareaîntrebărilor, comunicarea şi participarea copiilor sunt câteva exemple de activităţi care stimuleazăinteracţiunea socială pozitivă. 'adrul didactic poate reduce barierele sociale dintre copiii din cadrul uneiclase prin planificarea unor activităţi care să stimuleze prietenia dintre copii.
acili%a&#a (a&%ici("&ii ind#(#nd#n%# ,i (a&%ici("&ii n *&u(. )articiparea independentă şi
participarea activă în grup sunt abilităţi esenţiale pentru un copil care este pe punctul de a experimentacu succes un program de incluziune. 'opiii cu ' au nevoie de condiţii pentru a-şi exersa zi de ziabilităţile în contextul activităţilor din clasă. 'adrele didactice pot a"uta copiii să dobândească abilităţide participare activă şi independentă prin folosirea unui limba" clar şi concis.
%stfel, asistând părinţii şi oferind informaţii specifice despre noile oportunităţi pe care şcoala le oferă pentrudezvoltarea şi creşterea copilului lor, cadrele didactice pot contribui ca integrarea acestuia să se desfăşoare într-un mod firesc.*n opinia cadrelor didactice, a părinţilor şi a elevilor, o condiţie importantă a unui program reuşit de integrate îlconstituie colaborarea reciprocă şi colaborarea cu specialiştii /tatubacJ şi tambacJ, 5??A0, care sematerializează în '&$a&#a un'& *&u(u&i d# +(&i?in. pecialiştii cu abilităţi şi pregătire specială /psihologii,
psihiatrii, asistenţii sociali, nutriţioniştii, specialiştii în logopedie, în terapia muncii şi cultura fizică, etc.0,
implicaţi în activitatea de spri"in a dezvoltării copiilor cu ', pot oferi suport cadrelor didactice careelaborează programe de incluziune. uccesul colaborării în promovarea respectării drepturilor copiilor şiasigurarea incluziunii copiilor cu cerinţe educaţionale speciale ţine de a"utorul şi spri"inul reciproc al
participanţilor.9 modalitate de implicare a părinţilor în educaţia incluzivă este şi organizarea c#n%&#l'& d# &#+u&+# n ,c'li, încadrul cărora se conţin şi pot fi oferite+
- informaţii despre evenimentele şi programele curente din şcoală&- materiale care-i a"ută pe părinţi să-şi asiste copiii în învăţare&- "ocuri, cărţi şi casete video care pot fi utilizate cu copiii acasă&- personal de spri"in$consultant care instruieşte persoanele ce au în îngri"ire copii în diverse domenii,
inclusiv cum să utilizeze materiale oferite de şcoală&- Q'olţişorul părinteluiI amena"at confortabil& un loc pentru comunicare reciprocă, precum şi cu cadrele
didactice etc.'entrele de resurse în şcoli pot fi folosite în mai multe scopuri+
- ca spaţiu pentru ateliere de lucru sau şedinţe cu părinţii&- ca locaţie pentru întâlniri informale, discuţii individuale Qpărinte-profesorI sau Qpărinte-directorI&- pentru recrutarea voluntarilor&- pentru informare şi îndrumare în legătură cu oportunităţile oferite de învăţămîntul preuniversitar, de
serviciile comunităţii, precum şi de alte instituţii interesate în educaţia tinerilor.C#n%&ul d# &#+u&+# organizează diferite activităţi prin colaborare cu alte instituţii de învăţămînt, cu organele de
protecţie a copilului, cu agenţiile$asociaţiile profesionale, cu comunităţile locale, cu organizaţiile
neguvernamentale, cu alte instituţii şi organizaţii relevante, în scopul orientării şcolare, vocaţionale$profesionaleşi sociale a copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.9 altă modalitate de realizare a parteneriatului Qşcoală familieI sunt activităţile de instruire de tip Şc'ala("&inţil'&4 Acad#$ia ("&inţil'&4a%#li#&# cu ("&inţii> care +olicită planificare riguroasă şi realizare conformobiectivelor proiectate, în cadrul unui proces gradual care prevede+
5. 3u există o abordare unică potrivită tuturor tipurilor de parteneriat.6. )erfecţionarea şi dezvoltarea actorilor parteneriatului reprezintă o investiţie esenţială.8. 'omunicarea reprezintă temelia unui parteneriat eficient.. #lexibilitatea şi diversitatea reprezintă cheia succesului.B. (nstruirea, asistenţa şi fondurile oferite din sursele externe şcolilor se consideră un avanta".
A. chimbarea înseamnă$necesită timp. Dezvoltarea unui parteneriat de succes Qfamilie şcoalăI necesităun efort continuu în timp, iar soluţionarea unei probleme determină apariţia a noi provocări.
>. fectele parteneriatului urmează a fi evaluate în mod regulat, folosind indicatori multipli.
9.-. I$(lica&#a c'$uni%"ţii n ac%i!i%a%#a ,c'lii inclui!#
*n parteneriatul educaţional un rol aparte revine comunităţii entitate social-umană, ai cărei membri sunt legaţi prin faptul că locuiesc pe acelaşi teritoriu, iar relaţiile sociale stabilite între ei sunt constante şi consolidate întimp /'. Samfir, K. Olăsceanu0. 'omunitatea reprezintă una din principalele surse de soluţionare a unui spectrularg de probleme sociale. 'omunitatea dispune de resurse neutilizate a căror mobilizare ar putea fi utilă celor aflaţi în dificultate. ste foarte important a identifica resursele comunităţii şi a le orienta spre şcoala incluzivă.)entru a spori eficienţa şcolii incluzive pot fi utilizate toate resursele existente în comunitate, inclusiv:
- organizaţiile funcţionale /grădiniţa, centrul medical, biserica, 93E-le active, organizaţiile din sectorul privat etc.0&
- membrii comunităţii /persoane cu influenţă, oameni de afaceri, lideri de opinie, specialişti etc.0.copul implicării comunităţii în activitatea şcolii incluzive constă în mobilizarea tuturor resurselor disponibileîn comunitate în vederea eficientizării procesului de identificare şi soluţionare a necesităţilor şi problemelor cu
care se confruntă şcoala, părinţii şi$sau elevii cu '. (mplicarea comunităţii în activitatea şcolii incluzive aremenirea de a-i a"uta pe elevi şi părinţi să-şi dezvolte capacităţi fizice, intelectuale, spirituale, emoţionale şisociale maxime, precum şi promovarea drepturilor copiilor şi părinţilor, tratarea acestora de la egal la nivel decomunitate, indiferent de diferenţele individuale.%bordarea problemelor tuturor elevilor la nivel de comunitate demonstrează că aceasta nu este indiferentă faţăde problemele cu care se confruntă elevii şi se implică activ în soluţionarea lor. @otodată, şcolile, care atragcomunitatea în activitatea pe care o desfăşoară, sunt considerate mai mult centre de spri"in pentru comunitatearespectivă şi nu doar locul unde elevii însuşesc cunoştinţe.Cu$ (u%#$ i$(lica ac%'&ii +'ciali4c'$uni%a%#a n (a&%#n#&ia%ul #ducaţi'nal 'âteva tipuri de implicare s-au demonstrat a fi utile în crearea unor parteneriate şcolare eficiente cu familiile şi comunitatea. %stfel, modelulde participare prezentat mai "os furnizează o structură în "urul căreia şcoala îşi poate organiza eforturile pentru
a amplifica participarea+5ncu&a?aţi $#$6&ii c'$uni%"ţii +":
- participe la activităţile şcolii&- a"ute la coordonarea unei activităţii şcolare /un grup muzical, cerc de dansuri etc.0&- acţioneze ca voluntari în şcoală, a"utând, de exemplu, la procesul de predare&- activeze într-un grup de lucru din şcoală, de exemplu în 'onsiliul de administraţie&- furnizeze servicii comunitare din cadrul şcolii, cum ar fi utilizarea acesteia ca o bază pentru servicii
sanitare şi sociale, coordonate de instituţii publice sau de 93E-uri.
C'la6'&a&#a din%&# a*#nţii4in+%i%uţii4ONG/u&i- (mplicaţi agenţiile$alţi actori din localitate în procesul de predare$învăţare din şcoală /ex.+ invitaţia unui
reprezentant 93E pentru protecţia mediului la o lecţie de geografie0&- (nvitaţi la şcoală un furnizor de servicii publice sau un reprezentant de 93E, pentru a vă a"uta la
predare sau la soluţionarea altor chestiuni /ex.+ căutarea unui loc de muncă0&
Sa&cini45n%"&i (#n%&u au%'c'n%&'l:
5. %rgumentaţi importanţa implicării familiei în realizarea unui parteneriateducaţional eficient.
6. Definiţi specificul implicării formale şi informale a părinţilor în viaţaşcolii comunitare.
8. %rgumentaţi necesitatea constituirii unei echipe de spri"in pentru
realizarea educaţiei incluzive.. pecificaţi beneficiile parteneriatului Qşcoală familieIB. Descrieţi modalităţile de realizare a parteneriatului Qşcoală familieIA. Descrieţi activitatea unui centru de resurse pentru părinţi dintr-o şcoală
- (nvitaţi la şcoală reprezentanţi ai diverselor agenţii /ex.+ agenţiile de protecţie a copilului, agenţiile careactivează în domeniul delincvenţei "uvenile etc.0, care ar acorda suport în realizarea activităţilor cu copiicu cerinţe educaţionale speciale&
- 'olaboraţi cu alte agenţii care se ocupă de copiii$elevii cu cerinţe educaţionale speciale.2n rol deosebit în implicarea comunităţii în activitatea şcolii incluzive aparţine cadrelor didactice. 'adruldidactic este persoana - resursă şi un facilitator care a"ută comunitatea+
- să se implice în activitatea şcolii incluzive, să găsească soluţii şi să elaboreze tactici de susţinere aincluziunii sociale a copiilor cu nevoi educaţionale speciale&
- să convingă deţinătorii de resurse /consiliul local, consiliul raional, agenţii economici, 93E-urile0 săinvestească în soluţionarea unor probleme şi$sau satisfacerea unor necesităţi ale copiilor cu nevoieducaţionale speciale.
*n calitate de mobilizator al implicării comunităţii în activitatea şcolii incluzive cad&ul didac%ic îi revine rolul+- de a furniza informaţii corecte tuturor membrilor comunităţii despre drepturile copiilor de a beneficia de
educaţia şcolară comunitară şi a asigura că toate informaţiile sunt corect interpretate şi colectate&- de a elimina informaţiile incorecte despre copiii cu cerinţe educaţionale speciale sau dizabilităţi, în
special cele care descura"ează aşteptările sau pot crea ulterior atitudine de neplăcere sau neîncredere&- de a contribui la coordonarea activităţii resurselor umane din comunitate capabile să sporească calitatea
integrării copiilor cu ' în şcoala incluzivă&- de a stimula membrii comunităţii să participe în dezvoltarea şcolii incluzive prin acţiuni comunitare&
- de a se anga"a în activităţi care promovează creşterea eficienţei, capacităţii şi puterii membrilor comunităţii&
- de a asigura că fiecare decizie cu privire la copiii cu ' sau dizabilităţi este percepută corect şiutilizată în interesul superior al copilului, familiei şi al întregii comunităţi.
2n alt aspect important este capacitatea cadrelor didactice de a discuta cu persoanele-cheie, care vin în contactcu un număr mare de cetăţeni, dar şi cu grupuri dezavanta"ate sau persoane aflate într-o situaţie de dificultate.%ceştia sunt de multe ori şi formatorii de opinie în comunităţile din care provin, şi pot fi+ medicul, poliţistul,
profesorii, preotul din sat, proprietarul unui magazin, şefii de asociaţii agricole, etc. @ot aici se includ şi lideriiinformali din comunitate, care, deseori, într-o măsură mai mare decît liderii formali se bucură de încredereaoamenilor.
*n procesul de implicare a comunităţii în viaţa şcolii incluzive cadrele didactice, managerii şcolari pot utilizadiferite strategii de comunicare, metode şi tehnici de lucru cu comunitatea, în funcţie de obiectivele formulate.'ele mai frecvent utilizate $#%'d# d# in'&$a&# ,i $'6ilia&# a membrilor comunităţii în vederea implicăriiîn activitatea şcolii incluzive sunt următoarele+
1. Anunţu&i ,i (an'u&i in'&$a%i!#> amplasate în locurile publice, scrise cu caractere mari, vizibile de ladistanţă. )anourile informative trebuie să cuprindă atât informaţie scrisă, cât şi grafică /fotografii,desene0. (nformaţia de pe panouri trebuie să fie actualizată la necesitate /o dată în săptămână$lună etc.0.Kimba"ul informaţiei trebuie să fie accesibil. )anourile trebuie să fie executate în culori vii şi săcuprindă atât informaţie oficială, cât şi noutăţi din viaţa comunităţii.
). C'n%ac%a&#a di&#c%"> Hdin ca+" n ca+"> a $#$6&il'& c'$uni%"ţii. Oizitele la domiciliu asigurătransmiterea directă a informaţiei utile membrilor comunităţii. 2n alt avanta" al acestei tehnici rezidă în
posibilitatea de a vedea reacţia oamenilor la informaţia oferită. )entru a spori credibilitatea informaţieidifuzate Qdin casă în casăI, echipele trebuie să fie constituite din tineri, consilieri locali, lideri non-formali ai comunităţii. ste foarte important ca persoanele ce transmit mesa"ele să fie bine documentateastfel încât informaţia să fie identică, indiferent cine a fost mesagerul.
-. In'&$a&#a n %i$(ul #!#ni$#n%#l'& din c'$uni%a%#. venimentele sportive, culturale, religioase etc.din comunitate constituie prile"uri potrivite pentru difuzarea informaţiilor de interes public. 2n rol
deosebit în acest proces îi revine primarului comunităţii, directorului instituţiei de învăţămînt,asistentului social sau altor persoane cu statut şi influenţă în rândul membrilor comunităţii.9. Pa&%ici(a&#a in+%i%uţiil'& #duca%i!# n $'6ilia&#a i$(lic"&ii c'$uni%"ţii n ac%i!i%a%#a ,c'lii
inclui!#. Erădiniţele de copii, casele de creaţie, gimnaziile, liceele din comunitate constituie nu doar un focar de cunoştinţe, dar şi un generator de iniţiative comunitare+
/adrele didactice trebuie să contribuie la crearea în comunitate a unei atmosfere de toleranță șirespect pentru diversitate.
- 9rganizarea$mobilizarea implicării comunităţii în activitatea şcolii incluzive poate fi iniţiată prinintermediul asociaţiilor părinteşti şi ale cadrelor didactice&
- (nformarea membrilor comunităţii despre educaţia incluzivă poate fi efectuată prin comunicareaQcadru didactic copii părinţiI&
- 'opiii, fiind cei mai activi mesageri, pot fi implicaţi în difuzarea unor anunţuri, pliante, ziare, laamena"area panoului informativ despre educaţia incluzivă etc.&
- 1coala incluzivă poate mobiliza comunitatea prin organizare de evenimente /concerte, expoziţii,iarmaroace etc.0, în timpul cărora oamenii pot fi invitaţi şi convinşi să participe la viaţa
comunităţii&- 'adrele didactice sunt membrii cei mai activi ai grupurilor de iniţiativă, dispunând de abilităţi decomunicare şi imagine credibilă în comunitate.
pectrul instituţiilor care pot fi implicate în viaţa şcolii este foarte largă. @oate aspectele vieţii şcolare, aleeducaţiei şi bunăstării copilului vor beneficia de abordarea multiinstituţională, care reuneşte o varietate deaptitudini, idei şi resurse, într-un mod coordonat şi unificat. (niţiativa de a lucra într-un asemenea în acest feltrebuie să vină de la şcoală, deoarece anume şcoala lucrează cel mai intens şi mai mult cu copiii. 'olaborareacu şcoala este avanta"oasă reciproc, satisfăcând şi obiectivele organizaţiilor şi instituţiilor co-acţionare /de ex.+implicarea firmelor private în şcoli va a"uta sectorul privat să dezvolte o forţă de muncă locală calificată,firmele beneficiind astfel de pe urma colaborării cu şcoala0.'olaborarea şcolii cu alte instituţii$93E-uri nu este întotdeauna uşoară. ste parte a rolului şcolii să a"ungă la
comunitate, să încura"eze şi să convingă organizaţiile să se implice.*n concluzie, şcoala incluzivă a"ută la dezvoltarea vieţii sociale a şcolii şi comunităţii prin dezvoltarea unor legături strânse între şcoală si comunitate, prin implicarea în evenimentele comunităţii şi organizareaactivităţilor la nivel comunitar& spri"inirea unei game largi de activităţi extracurriculare, planificate si oferite
pentru a încura"a dezvoltarea personală si socială a elevilor& existenţa unor modalităţi prin care se asigurăaccesul tuturor copiilor la aceste activităţi extracurriculare si şcolare& existenţa procedurilor şi mecanismelor despri"inire a copilului şi familiei în cazurile în care părinţii întâmpină dificultăţi financiare sau în care există
bariere datorită unei$unor dizabilităţi.
R##&inţ# 6i6li'*&aic#:5. %lderson, G. L Garvis, . )ntroduction to Supervision for hild ;elfare ervices. 5???.6. %sistenţa socială în contextul transformărilor din !epublica 4oldova $ coord. 4. Dilion, O. )riţcan
'h.+ Q'u dragI .!.K. 6==M.8. 'hapel Nill, 3'+ 2niversit; of 3orth 'arolina at 'hapel Nill chool of ocial TorJ #reudenberger.
5?>>.. Eerguţ, %.& 3eamţu, '., )sihopedagogie specială, ditura )olirom, (aşi. 6===.B. Eerguţ, %., Sinteze de psihopedagogie specială, ditura )olirom, (aşi, 6==B.A. Neal;, X )articipation and 'hild protection+ @he (mportance of 'ontext, ritish Gournal of ocial TorJ,
6M, M?>-?5. 5??M.
>. Kăscuş, O., 'olaborarea şcolii cu familia şi educaţia în familie, 'asa 'orpului Didactic, 'lu" 3apoca,5?>
M. )arteneriat şcoală-familie-comunitate. Ehid pentru cadrele didactice. ditura Didactică şi )edagogică,!.%., ucureşti, 6==>.
arcini$*ntrebări pentru autocontrol+
5. nunţaţi scopul implicării comunităţii în activitatea şcolii incluzive.
6. lucidaţi rolul cadrelor didactice în mobilizarea și implicarea comunităţii
în activitatea şcolii incluzive.
8. 'aracterizaţi metodele de implicare a comunităţii în viaţa şcolii incluzive.
. laboraţi un panou publicitar conţinutul căruia provoacă membriicomunităţii să se implice în activitatea şcolii incluzive.
B. pecificaţi resursele existente în comunitatea dumneavoastră și numițiavanta"ele valorificării resurselor existente în comunitate pentruactivitatea şcolii.
A. vocaţi experienţe personale care reflectă valorificarea de către şcoală aresurselor existente în comunitate.
?. uport de curs pentru instruirea iniţială a asistenţilor sociali comunitari $ 4inisterul )rotecţiei ociale,#amiliei şi 'opilului din !. 4oldova. - 'h.+ Qlena-O.(.I .!.K., 6==?.
5=. 23'9L23('#, )achet de resurse pentru instruirea profesorilor. 'erinte speciale in clasa, 5??8.55. Orăşmăş, @., *nvăţămîntul integrat şi $ sau incluziv pentru copiii cu cerinţe speciale, ditura %ramis,
politici educaţionale, strategii, (ndexul incluziunii şcolare.B.1. Pa&%icula&i%"ţi al# $ana*#$#n%ului #ducaţi#i inclui!# (# (lan naţi'nal)rogramul de dezvoltare a educaţiei incluzive în !epublica 4oldova pentru anii 6=55-6=6=, în consens cudiverse documente internaţionale în domeniu, menţionează că educaţia incluzivă este o abordare şi un proces
continuu de dezvoltare a politicilor şi practicilor educaţionale, orientate spre asigurarea oportunităţilor şişanselor egale pentru persoanele excluse$marginalizate de a beneficia de drepturile fundamentale ale omului ladezvoltare şi educaţie, în condiţiile diversităţii umane. %stfel, pentru a răspunde diversităţii copiilor şi nevoilor ce decurg din aceasta, pentru a oferi educaţie de calitate tuturor în contexte integrate şi medii de învăţarecomună, educaţia incluzivă prevede +c0i$6a&#a ,i ada(%a&#a c'n%inu" a +i+%#$ului #ducaţi'nal ca un totîntreg, precum şi a in+%i%uţi#i ,c'la&#, în calitate de element al sistemului /Declaraţia de la alamanca0.)entru implementarea cu succes a educaţiei incluzive, este necesară instituirea unui sistem de management caresă asigure mecanisme de participare şi colaborare intersectorială în acest proces complex de schimbare.4anagementul ca ştiinţă, artă şi activitate constituie actualmente un aspect important în promovarea şidezvoltarea educaţiei incluzive. Oalorificarea acestui domeniu a devenit o condiţie indispensabilă, contribuinddirect la eficientizarea activităţii instituţiilor de învăţămînt.
La ni!#l naţi'nal> potrivit cadrului normativ în vigoare, managementul educaţiei incluzive este asigurat decătre autoritatea publică centrală de profil 4inisterul ducaţiei, în special prin+
elaborarea politicilor în domeniul educaţiei în general şi a educaţiei incluzive, în particular& promovarea şi monitorizarea implementării politicilor în domeniul educaţiei în general şi a educaţiei
incluzive, în particular& asigurarea cadrului legislativ-normativ adecvat dezvoltării educaţiei incluzive.Ka nivel naţional un loc aparte revine (nstitutului de 1tiinţe ale ducaţiei misiunea căruia este una dublă+ pe deo parte, de a asigura metodologic procesul de educaţie incluzivă prin cercetări, elaborări, testări şi recomandăriargumentate& pe de altă parte, de a institui un sistem coerent de formare continuă în domeniul educaţieiincluzive pentru cadrele didactice în funcţie.)rocesul de implementare, la ni!#l c#n%&al, a educaţiei incluzive presupune realizarea consecutivă a unui şir deactivităţi+
elaborarea$armonizarea cadrului normativ privind educaţia incluzivă& realizarea studiilor privind excluderea şi problemele incluziunii /tipurile politicilor incluzive existente,
programele, proiectele şi bugetele alocate în acest scop în cadrul instituţiilor guvernamentale, societăţii
civile, agenţiilor internaţionale, donatorilor etc.0& implicarea asociaţiilor părinţilor şi pedagogilor, sindicatelor de ramură în implementarea$promovarea
educaţiei incluzive la nivel de raion, comunitate, şcoală, clasă etc.& integrarea obiectivelor educaţiei incluzive în politicile sociale actuale&
)ractica managerială în învățămînt cunoaște cel puțin trei niveluri de realizare+managementul sistemului educațional, care se desfășoară la nivel național și raional$regional&managementul unităților educaționale&managementul la nivelul relațiilor Hcadru didactic elevI.
reconsiderarea principiilor şi metodologiei de evaluare a copilului şi reformarea structurilor de evaluarea dezvoltării copilului&
crearea cadrului metodologic pentru evaluarea activităţii instituţiilor de învăţămînt general din perspectiva educaţiei incluzive&
constituirea reţelelor naţionale de cooperare şi suport pentru implementarea educaţiei incluzive& iniţierea şi realizarea campaniilor de sensibilizare a opiniei publice referitor la educaţia incluzivă,
promovarea bunelor practici.La ni!#l &#*i'nal4&ai'nal> managementul este asigurat de către direcţiile generale raionale$municipale
învăţămînt, tineret şi sport, prin coordonarea, monitorizarea şi evaluarea realizării activităţilor specifice procesului educaţional incluziv.*n cadrul direcţiilor funcţionează erviciul de asistenţă psihopedagogică, care+
realizează evaluarea complexă şi multidisciplinară a dezvoltării copiilor şi identificarea timpurie anecesităţilor specifice ale acestora&
acordă asistenţă psihopedagogică copilului aflat în situaţii de dificultate& organizează şi acordă asistenţă metodologică în abordarea copiilor cu '.
La ni!#lul in+%i%uţiil'& d# n!"ţ"$n%> un management eficient al educaţiei incluzive presupune realizareaunui şir de activităţi, precum+
constituirea grupului de coordonare şi informare în domeniul educaţiei incluzive&
elaborarea planului de dezvoltare a instituţiei din perspectiva educaţiei incluzive& reorganizarea structurilor funcţionale ale şcolii şi adaptarea acestora la necesităţile copiilor& formarea mediului şcolar /administraţia şcolii, copii, cadre, părinţi0& informarea şi acordarea suportului cadrelor didactice din perspectiva educaţiei incluzive /principii,
metode, tehnici, activităţi practice etc.0& aplicarea noilor modalităţi de activitate didactică şi reconsiderarea relaţiilor cadru didactic-copil,
adaptarea curriculară şi didactico-metodică, adaptarea infrastructurii etc.& evaluarea participativă a procesului de educaţie incluzivă /implicarea părinţilor, copiilor, experţilor,
cadrelor didactice, reprezentanţilor societăţii civile etc.0& sensibilizarea opiniei publice comunitare în vederea promovării educaţiei incluzive.
ducaţia incluzivă face posibilă şi stimulează dezvoltarea continuă a instituţiilor de învăţămînt general, permitevalorificarea resurselor şi experienţelor existente şi crearea diferitelor servicii de abilitare$reabilitare şi spri"in alcopiilor excluşi$marginalizaţi. %stfel, în cadrul instituţiei de învăţămînt general sunt instituite subdiviziunispecializate+
C'$i+ia $ul%idi+ci(lina&" in%&a,c'la&" cu scop de spri"inire a integrării$incluziunii şcolare a copiilor cu ' şi al prevenirii instituţionalizării acestora&
C#n%&ul d# &#+u&+# (#n%&u #ducaţi# inclui!", care prestează servicii de asistenţă educaţională,consiliere şi asistenţă psihopedagogică, terapii specifice copiilor cu cerinţe educaţionale speciale,integraţi$incluşi în învăţămîntul general.
La ni!#lul &#laţi#i Hcad&ul didac%ic #l#!> în contextul procesului educaţional /predare-învăţare-evaluare0,cadrele didactice la clasă au atribuţii de+
laborare şi realizare$implementare conformă şi calitativă a planului educaţional individualizat, elaboratde către comisia multidisciplinară intraşcolară. !olul de coordonator în implementarea planuluieducaţional individualizat îi revine+ /50 cadrului didactic de sprijin în cazurile când este instituit acest
post didactic& /60 învăţătorului la clasă în învăţămîntul primar şi dirigintelui clasei în învăţămîntulsecundar general în cazurile când în statele instituţiei nu există cadrul didactic de spri"in.
!ealizare a adaptărilor curriculare în funcţie de tipul şi gradul dificultăţilor$dizabilităţilor şi cerinţelor speciale ale elevului, prin aplicarea curriculum-ului general, cu tehnologii didactice adaptate, princorelarea cu posibilităţile elevului cu ', din perspectiva finalităţilor procesului de adaptare şi deintegrare şcolară şi socială a acestuia& prin includerea în programul şcolar a unor activităţi suplimentareindividualizate, destinate compensării şi recuperării dificultăţilor de dezvoltare şi învăţare.
B.). ac%'&ii ca&# inlu#nţ#a" incluiun#a la ni!#lul +c'lii
Sa&cini45n%"&i (#n%&u au%'c'n%&'l:5. (dentificaţi nivelurile de management în educaţia incluzivă.
Descrieţi actorii şi atribuţiile acestora în procesul demanagement al educaţiei
Determinarea factorilor care influenţează incluziunea la nivelul şcolii oferă oportunitatea de a înţelegemecanismele de funcţionare a şcolii cu orientare incluzivă şi de a identifica pârghiile de acţiune necesare pentruasigurarea dezvoltării şcolii incluzive, precum şi posibilitatea de a asigura un $ana*#$#n% şcolar adecvat.
*n ultimii ani, teoreticienii şi practicienii au a"uns la concluzia că factorii care facilitează incluziunea la nivelulşcolii se axează pe %&#i di$#n+iuni+ cul%u&"> ('li%ici şi (&ac%ici inclui!# /%nexa 50.
Cul%u&a este dimensiunea ce vizează măsura în care filozofia educaţiei incluzive este împărtăşită de toatecadrele didactice din şcoală şi modul în care aceasta poate fi observată de toţi membrii comunităţii şcolare şi detoţi vizitatorii. %ceastă dimensiune se referă atât la realitatea unei şcoli, cât şi la imaginea transmisă despreaceasta. 'rearea culturii incluzive a şcolii presupune formarea unei comunităţi care oferă siguranţă, uneicomunităţi deschise şi primitoare, în care fiecare este preţuit ca fiind capabil de performanţe valoroase. Oalorileincluzive sunt împărtăşite explicit de cadrele didactice, elevi şi părinţi$tutori. )rincipiile şi valorile culturiişcolare incluzive ghidează deciziile cu privire la politicile şi practicile de zi cu zi la nivelul şcolii şi clasei deelevi, astfel încât dezvoltarea şcolară devine un proces continuu.%cestei dimensiuni i se atribuie următoarele aspecte+
1coala este deschisă şi prietenoasă pentru toată lumea. 1coala caută în mod activ să-şi dezvolte relaţiile cu comunitatea locală.
Diversitatea elevilor este privită ca o resursă de valoare. )rofesorul cunoaşte şi valorizează elevii. levii şi părinţii sunt valorizaţi în mod egal. 'adrele didactice sunt valorizate în mod egal. levii ştiu ce să facă atunci când au o problemă. levii se susţin reciproc. 'adrele didactice se susţin reciproc în soluţionarea problemelor. 'adrele didactice participă în luarea deciziilor. )ersoanele comunică prin prisma valorii individuale. 'adrele didactice colaborează cu părinţii.
P'li%icil# reprezintă dimensiunea ce se referă la plasarea abordării incluzive în nucleul dezvoltării şcolare, astfelîncât aceasta să se reflecte în toate strategiile şi să nu fie privită ca o strategie nouă, distinctă, suplimentară lacele existente. 'onceptul de educaţie incluzivă trebuie să se reflecte în toate documentele de planificare şcolară.)oliticile incluzive trebuie să fie orientate spre încura"area participării elevilor şi întregului personal al şcolii/nu doar cel didactic0& spre a cuprinde toţi copiii din localitate şi spre minimizarea presiunilor de excluziune.@oate politicile elaborate la nivelul şcolii presupun strategii clare pentru schimbare care se spri"ină peactivităţile ce asigură creşterea capacităţii instituţionale de a răspunde diversităţii elevilor.%cestei dimensiuni i se atribuie următoarele aspecte+
1coala cuprinde toţi elevii din comunitatea locală. xistă un program eficient de integrare pentru toţi elevii noi.
levii au dreptul să studieze orice materie şi să participe la toate activităţile. 1coala dispune de o strategie eficientă pentru diminuarea încercărilor de intimidare şi abuz asupraelevilor şi între elevi.
1coala întreprinde acţiuni pentru a asigura accesibilitatea blocurilor de studii pentru toţi. trategia de elaborare a curriculum-ului ţine seama de diversitatea elevilor. )oliticile de formare continuă spri"ină cadrele didactice în efortul lor de a răspunde la diversitatea
elevilor. )rin sistemul de evaluare se apreciază adecvat rezultatele tuturor elevilor. )oliticile pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale vizează stimularea participării în activităţile în
clasă. )oliticile care vizează soluţionarea dificultăţilor comportamentale sunt corelate cu politicile de spri"in al
activităţii de învăţare. Distribuirea resurselor în şcoală se face în mod deschis şi echitabil. 1coala implementează strategii de încura"are a părinţii să participe în procesul de învăţare al copiilor.
3ana*#$#n%ul șc'lii inclui!# reprezintă valorile, practicile, principiile, sistemul de lucruadoptat într-o școală, prin intermediul căruia, cadrele didactice, elevii, cadrele didactice despri"in, personalul administrativ, părinţii, comunitatea, resursele de toate tipurile, curriculumul,
provocările și reuşitele sunt gestionate astfel încât școala, prin tot ceea ce face, să răspundă celor mai multe dintre nevoile şi așteptările elevilor săi.
erviciile de spri"in /cele asigurate de psihologi, logopezi, consilieri, personalul medical etc.0 asigurăcreşterea gradului de participare a elevilor.
e încura"ează implicarea şi participarea tuturor cadrelor didactice în procesul de management al şcolii.P&ac%icil# incluzive reprezintă dimensiunea care reflectă în activitatea în clasă atât cultura, cît si politicileincluzive ale şcolii. 'racticile constituie ofertă educaţională nemi"locită a şcolii, lecţiile, activităţileextracurriculare care răspund diversităţii elevilor. %ctivităţile respective trebuie să încura"eze participareatuturor elevilor, implicarea activă a acestora în toate aspectele ce ţin de educaţie, prin valorizarea propriilor cunoştinţe şi experienţe acumulate în afara şcolii. )ersonalul identifică resursele materiale şi umane necesare,
implicând elevi, părinţi şi comunitatea, care pot fi mobilizate pentru a susţine învăţarea şi participarea.%cestei dimensiuni i se atribuie următoarele aspecte+
)lanificarea lecţiei se realizează pornind de la nivelul de dezvoltare şi potenţialul tuturor elevilor. Kecţiile dezvoltă înţelegerea şi sentimentul de respect pentru diferenţe. levii sunt încura"aţi+
- să-şi asume responsabilitatea pentru propriul proces de învăţare&- să lucreze în echipă$împreună la lecţii&- să vorbească despre modul în care învaţă în timpul activităţilor din cadrul lecţiilor.
xplicaţiile cadrului didactici a"ută elevii să înţeleagă şi să asimileze materia în clasă. 'adrul didactic utilizează o mare varietate de stiluri şi strategii de predare-învăţare-evaluare.
'adrul didactic îşi adaptează lecţiile în funcţie de reacţiile elevilor. )ersonalul din şcoală reacţionează pozitiv la dificultăţile întâmpinate de elevi. levii înregistrează succese în procesul de învăţare. levii se spri"ină reciproc în timpul lecţiilor. 'adrul didactic a"ută elevii să revizuiască propriul proces de învăţare. Dificultăţile de învăţare sunt considerate drept oportunităţi de dezvoltare a practicii didactice. Ka planificarea activităţii participă toate cadrele didactice din şcoală. 4embrii administraţiei se implică în îmbunătăţirea activităţii la clasă.
'ele trei dimensiuni sunt interdependente şi creează un tot întreg.
Di$#n+iun#a Hc&#a&#a cul%u&ii inclui!# este situată la baza triunghiului din două motive+ /50 schimbările în politici şi practici pot fi susţinute de cadrele didactice şi elevi doar dacă comunitatea acestora din şcoalăîmpărtăşeşte valorile unei culturi incluzive& /60 până în prezent s-a acordat prea puţină atenţie potenţialuluienorm pe care culturile şcolare /concepţiile, valorile, obiceiurile, atitudinile0 îl au în susţinerea sau subminareadezvoltării procesului de incluziune. *mpreună, cele trei dimensiuni oferă un cadru de referinţă pentru a
structura planul de dezvoltare instituţională şi pot deveni componente ale acestuia. 9rice proiect de dezvoltare aorientării incluzive la nivelul şcolii trebuie să acorde atenţie fiecărei dimensiuni în parte şi tuturor dimensiunilor luate împreună, pentru a obţine un grad mai înalt de incluziune. @oate trei dimensiuni sunt reflectate îndescriptorii Indeului incluziunii &colare. ecomandările I7/4>ES !n cadrul programului 4E?7D? al /onsiliului Europei . (ndicatorii pot servi drept suport pentru proiectarea dezvoltării nivelului de incluziune aşcolii şi reper pentru autoevaluarea şcolii din perspectivele nivelului incluziunii /%nexă0.
B.-. D#!'l%a&#a ,c'lii inclui!#
)ornind de la ideea că abordarea incluzivă a educaţiei solicită un proces continuu de dezvoltare a instituţiei deînvăţămînt, urmează a fi identificate etapele ciclului de dezvoltare şcolară, centrat pe creştereanivelului$gradului de incluziune a şcolii. *ntr-un mare număr de şcoli din 4area ritanie, uedia 'anada, 2%şi din alte ţări, în scopul dezvoltării şcolii incluzive, s-a aplicat un cadru de re$erinţă care şi-a demonstrateficienţa în diferite condiţii.
Sa&cini45n%"&i (#n%&u au%'c'n%&'l:
5. Definiți managementul școlii incluzive.6. 3umiţi şi caracterizați factorii care influenţează incluziunea la nivelul şcolii.
tabilirea priorităţilor pentru dezvoltare.aa -. Ela6'&a&#a unui (lan d# d#!'l%a&# a ni!#lului d# incluiun# ,c'la&" (ncluderea cadrului de referinţă al )nde!ului în planul de dezvoltare a şcolii. (ncluderea priorităţilor în planul de dezvoltare a şcolii.
aa 9. I$(l#$#n%a&#a (&i'&i%"ţil'& n (&ac%ica #ducaţi'nal" )unerea priorităţilor în practică. usţinerea dezvoltării. *nregistrarea progreselor.
aa B. R#!iui&#a (&'c#+ului Inde valuarea dezvoltării.
!evizuirea activităţilor cu )nde!ul . 'ontinuarea procesului )nde!ului.Lan+a&#a (&'c#+ului d# #!alua&# a nivelului$gradului de incluziune a şcolii este primul pas în orientareaşcolii spre educaţia incluzivă. ste important ca managerul şcolar să implice în respectivul proces anga"aţi cuexperienţă, reprezentanţi ai părinţilor, elevilor, cadrelor didactice şi ai personalului administrativ. chipa deevaluare poate fi completată pe parcurs şi cu persoane experţi$profesionişti cooptate din alte domenii/social, medical etc.0. Erupul de coordonare trebuie să devină un model de practică incluzivă în şcoală, operând
pe bază de colaborare.chipa de evaluare va a"uta şcoala să examineze lucrurile care trebuie schimbate şi adaptate în şcoală, încurriculum, în gândirea şi atitudinile actorilor educaţionali pentru a oferi şanse egale de participare şi includerefiecărui copil. %tât echipa, cât şi comunitatea şcolară va fi pregătită anticipat pentru procesul de evaluare prin
activităţi de conştientizare a semnificaţiei incluziunii şi a folosirii )nde!ului în procesul de evaluare.C'l#c%a&#a in'&$aţiil'& d#+(&# ,c'al" este un proces important, deoarece constituie fundament pentruurmătoarele decizii şi procesul de planificare. 4odalitatea de colectare a informaţiilor despre şcoală esteinfluenţată de dimensiunea şi tipul acesteia. *ntr-o şcoală mare, poate fi nepotrivit să se lucreze cu întregul
personal. xcepţie ar fi o şedinţă comună la etapa de iniţiere în scopul conştientizării obiectivelor )nde!ului.(mplicarea în acest proces este mai eficientă în grupuri de specialişti /pe materii sau catedre0, legătura cu echipade evaluare sau grupul de coordonare al echipei de evaluare fiind realizată de un membru al acestuia. Deşidomeniile prioritare de dezvoltare şi de investigare sunt identificate din start, priorităţile devin evidente doar pemăsura colectării şi discutării informaţiilor oferite de diferite grupuri. ste important să fie colectate informaţiide la elevi, părinţi şi alţi membri ai comunităţii, deoarece prin intermediul acestora pot fi descoperite bariere şinoi resurse.'olectarea şi analiza datelor va avea drept finalitate +%a6ili&#a un#i li+%# d# (&i'&i%"ţi pe toate cele treidimensiuni menţionate mai sus+ cultură, politici şi practici. chipa de evaluare şi echipa de planificare a şcoliiva examina priorităţile identificate din perspectiva modului în care acestea contribuie la dezvoltarea şcoliiincluzive şi modului în care priorităţile pot fi transpuse în acţiuni, proceduri şi mecanisme. )erspectivaincluzivă va fi reflectată în planuri de activitate concrete. %ceastă fază va avea drept finalitate #la6'&a&#a unui
/adrul de re$erinţă este descris ca un proces prin care şcolile, autorităţile publice locale, părinţii şi comunitatea dezvoltă culturi, politici şi practici incluzive. 1colile, managerii acestora, pot adapta procesul la contextul şi circumstanţele proprii.
(lan d# d#!'l%a&# in+%i%uţi'nal" din (#&+(#c%i!" inclui!". )lanul va include nu doar activităţi menite săcontribuie la dezvoltarea şcolii incluzive, dar şi criterii de evaluare a rezultatelor obţinute şi a proceselor deatingere a rezultatelor.I$(l#$#n%a&#a (lanu&il'& elaborate este o acţiune de punere în practică a priorităţilor. @impul şi efortul alocat
pentru implementarea şi realizarea unor obiective, decizii, activităţi va fi diferit. )entru punerea în practică a priorităţilor unei culturi mai incluzive, eforturile trebuie să continue pe parcursul mai multor ani. %semeneaschimbări trebuie să cuprindă politica alegerii şi managementului personalului, practica educaţiei, atitudineafaţă de elevi şi faţă de părinţi.
Ka această fază este importantă !nregistrarea progresului . )rocesul de monitorizare a implementării, în bazacriteriilor elaborate anterior, va fi însoţit de înregistrarea progreselor realizate şi informarea întregii comunităţişcolare despre acestea. )entru a evalua progresul general, membrii echipei se vor convoca în şedinţe pentru arevizui indicii de progres din fiecare arie prevăzută prin planul de dezvoltare. i trebuie să reflecteze asupraschimbărilor în lumina criteriilor de succes specificate în plan şi să găsească modalităţi prin care acestea pot fimodificate pe măsură ce apar situaţii noi. De asemenea, la începutul fiecărui nou an şcolar progresul va fievaluat prin reexaminarea şcolii, folosind dimensiuni şi indicatori noi. %ceastă reevaluare poate pune înevidenţă noi schimbări ale contextului cultural, care depăşesc situaţiile planificate în prealabil şi care necesitănoi a"ustări din punctul de vedere al şcolii.R#!iui&#a $uncii> au%'#!alua&#a (&'*&#+ului *#n#&al este partea indispensabilă a procesului care poate firealizată la sfârşitul anului şcolar. chipa de lucru va evalua nu doar rezultatele obţinute, ci şi modul în care au
fost obţinute acestea, aspectele de management operaţional al întregului proces de dezvoltare a şcolii. %ceastăfază constituie începutul unui nou ciclu de planificare a dezvoltării instituţiei şcolare.
%nexăIndica%'&i incluiun# ,c'la&"
/xtras din (ndexul incluziunii şcolare. !ecomandările (3'K2 în cadrul programului K93%!D9al 'omisiei uropene.0
Di$#n+iun#a A. C&#a&#a cul%u&il'& inclui!#
A.1 C'n+'lida&#a c'$uni%"ţii%.5.5. #iecare se simte bine primit în şcoală.%.5.6. levii se a"ută unul pe altul.%.5.8. 4embrii personalului colaborează.
%.5.. )ersonalul şi elevii se respect unii pe ceilalţi.%.5.B. xistă parteneriat între personal şi părinţi /tutori0.%.5.A. )ersonalul administrative şi pedagogii muncesc bine împreună.%.5.>. *ntreaga comunitate locală este implicată în activitatea şcolii.
Sa&cini45n%"&i (#n%&u au%'c'n%&'l:
5. Definiţi cadrul de referinţă utilizat în scopul dezvoltării şcolii incluzive.6. Descrieţi fazele cadrului de referinţă.
A.). S%a6ili&#a !al'&il'& inclui!#%.6.5. %şteptările sunt mari faţă de performanţele tuturor elevilor.%.6.6. )ersonalul şcolii, elevii şi părinţii$ tutorii împărtăşesc filozofia incluziunii%.6.8. levii sunt preţuiţi şi apreciaţi ca fiind egali.%.6.. )ersonalul şi elevii se respect atât pentru calitatea de fiinţe umane, cât şi pentru rolul îndeplinit înşcoală.%.6.B. )ersonalul caută să înlăture barierele în învăţare şi participare în toate aspectele ce ţin deactivitatea şcolii.
%.6.A. 1coală depune eforturi pentru reducerea tuturor formelor de discriminare.
Di$#n+iun#a 2. C&#a&#a ('li%icil'& inclui!#
2.1 D#!'l%a&#a (&ac%icil'& +(#ciic# ,c'lii (#n%&u %'ţi.5.5. 4odalităţile de anga"are şi de promovare a personalului sunt corecte..5.6. @oţi noii anga"aţi sunt a"utaţi să-şi găsească locul în şcoală..5.8. 1coala îi accept pe toţi elevii din circumscripţia sa..5.. 1coala se preocupă de crearea condiţiilor de accesibilitate tuturor persoanelor..5.B. @oţi elevii noi sunt a"utaţi să-şi găsească locul în şcoală..5.A. 1coala este preocupată de crearea grupurilor de predare-învăţare$clase astfel încât toţi elevii să se
simtă valorizaţi
2.). O&*ania&#a +u('&%ului (#n%&u di!#&+i%a%#..6.5. @oate formele de spri"in sunt coordonate.6.6. %ctivităţile de perfecţionare a"ută cadrele didactice să răspundă diversităţii nevoilor elevilor .6.8. %titudinile şi măsurile privind elevii cu nevoi educative speciale sunt incluzive.6.. e folosesc toate instrumentele legale pentru a reduce barierele în învăţare şi participare aletuturor elevilor..6.B. e acordă spri"in elevilor care au o altă limbă maternă decât limba română..6.A. *n spri"inul oferit copilului sunt coordinate aspectele de comportament, de adaptare curriculară şide suport în procesul învăţării..6.>. )resiunile pentru excludere din motive disciplinare sunt scăzute..6.M. arierele în învăţare sunt reduse..6.?. violenţa de limba" este redusă la minim.
Di$#n+iun#a C. D#+",u&a&#a un'& (&ac%ic# inclui!#
C.1. Di&i?a&#a n!"ţ"&ii.'.5.5. )redarea este planificată ţinând cont de procesul de învăţare a tuturor elevilor '.5.6. Kecţiile încura"ează participarea tuturor elevilor '.5.8. Kecţiile stimulează înţelegerea şi stimularea diferenţelor.
'.5..levii sunt implicaţi active în propriul proces de învăţare.'.5.B. levii învaţă prin cooperare.'.5.A. valuarea contribuie la creşterea performanţelor elevilor.'.5.>. Disciplina în clasă se bazează pe respect reciproc.'.5.M. )rofesorii planifică, predau şi evaluează în parteneriat.'.5.?. )rofesorii de spri"in susţin învăţarea şi participarea tuturor elevilor.'.5.5=. @ema de clasă contribuie la succesul procesului învăţării tuturor.'.5.55. @oţi elevii participă la activităţile organizate în afara clasei.
C.). 3'6ilia&#a &#+u&+#l'&'.6.5. Diferenţele dintre elevi sunt folosite ca resurse pentru predare-învăţare
'.6.6. xperienţa de viaţă a personalului este pusă în valoare la maxim.'.6.8. )ersonalul antrenează diverse resurse pentru a susţine învăţarea şi participarea elevilor.'.6.. !esursele comunităţii sunt cunoscute şi şcoala recurge la ele.'.6.B. !esursele şcolii sunt distribuite corect astfel încât să susţină incluziune.
R##&inţ# 6i6li'*&aic#:5. ucun 3. /coordonator0 azele managementului educaţional. 4odul 5. )rogram de formare continuă în
domeniul managementului educaţional. 'hişinău. (nstitutul de (nstruire 'ontinuă, 6==.
6. 'hicu O. 'o"ocaru O., Ealben ., (vanova K. ducaţia incluzivă. !epere metodologice. 'asa editorial poligrafică ons 9ffices, 'hişinău. 6==A.8. Eerguţ %. )sihopedagogia persoanelor cu cerinţe educative speciale. trategii diferenţiate şi incluziune
în educaţie. )olirom, (aşi, 6==A.. Eerguţ %. 4anagement general şi strategic în educaţie. Ehid practic. )olirom, (aşi, 6==>B. Euţu O. 'hicu O. 4anagementul schimbării în cadrul educaţional. ') 24, 'hişinău, 6==B.A. %insco: 4. /coord.0 (mproving chools, Developing (nclusion. d+!outledge, Kondon and 3e: yorJ,
6==A.>. :::.eenet.org.uJ$resources$docs$(ndex . (ndexul incluziunii şcolare. !ecomandările (3'K2 în
cadrul programului K93%!D9 al 'omisieiM. :::."ustice.md
