+ All Categories
Home > Documents > Curs de Arhitectura1

Curs de Arhitectura1

Date post: 01-Jun-2018
Category:
Upload: lebada-ioan
View: 222 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 29

Transcript
  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    1/29

    Curs de Arhitectura 

    Autor: Dr. Ing. Arh. Turcanu Costin Radu  –  Cursul de arhitectura este creat pentru disciplina

    numita Elemente de Arhitectura, pentru studentii Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti  –  

    UTCB – 

     pentru Facultatea de Constructii Civile – 

     CCIA – 

     , Inginerie Economica – 

     IEC -,Inginerie Urbana si Dezvoltare Regionala  –  IUDR -, Constructii Hidrotehnice –  ACH, InginerieSanitara si Protectia Mediului  –  ISPM

      Curs 1 –  Istoria arhitecturii antice 

      Curs 10 –  Arhitectura Contemporana   Curs 2 –  Arhitectura Evului Mediu si Arhitectura Byzantina 

      Curs 3 –  Arhitectura Renasterii in Italia   Curs 4 –  Renasterea Europeana. Barocul Italian. 

      Curs 5 –  Clasicism Francez, Baroc European   Curs 6 –  Sfarsitul arhitecturii clasice. Arhitectura Inginerilor. Art Nouveau si Art Deco. 

     

    Curs 7 – 

     Arhitectura Moderna si alte tendinte in prima jumatate a sec XX.   Curs 8 –  Mostenirea Arhitecturii Moderne 

      Curs 9 –  Arhitectura in a 2-a jumatate a sec XX 

    Curs 1 –  Istoria arhitecturii antice

    Curs 1 –  Istoria arhitecturii antice  –  varianta scurta 

    Versiune: 2014/08/21

    https://cursarhitectura.wordpress.com/https://cursarhitectura.wordpress.com/about/https://cursarhitectura.wordpress.com/about/https://cursarhitectura.wordpress.com/about/https://cursarhitectura.wordpress.com/about/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-10-arhitectura-contemporana/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-10-arhitectura-contemporana/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-10-arhitectura-contemporana/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-10-arhitectura-contemporana/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-2-arhitectura-evului-mediu-si-arhitectura-byzantina/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-2-arhitectura-evului-mediu-si-arhitectura-byzantina/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-2-arhitectura-evului-mediu-si-arhitectura-byzantina/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-2-arhitectura-evului-mediu-si-arhitectura-byzantina/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-3-arhitectura-renasterii/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-3-arhitectura-renasterii/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-3-arhitectura-renasterii/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-3-arhitectura-renasterii/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-4-renasterea-europeana-barocul-italian/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-4-renasterea-europeana-barocul-italian/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-4-renasterea-europeana-barocul-italian/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-4-renasterea-europeana-barocul-italian/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-5-clasicism-francez-baroc-european-neoclasicism-romantic-eclectic-arhitectura-inginerilor-si-sfarsitul-arhitecturii-clasice/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-5-clasicism-francez-baroc-european-neoclasicism-romantic-eclectic-arhitectura-inginerilor-si-sfarsitul-arhitecturii-clasice/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-5-clasicism-francez-baroc-european-neoclasicism-romantic-eclectic-arhitectura-inginerilor-si-sfarsitul-arhitecturii-clasice/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-5-clasicism-francez-baroc-european-neoclasicism-romantic-eclectic-arhitectura-inginerilor-si-sfarsitul-arhitecturii-clasice/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-6-sfarsitul-arhitecturii-clasice-arhitectura-inginerilor-art-nouveau-art-deco-avangardele-constructivismul-si-modernismul-interbelic/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-6-sfarsitul-arhitecturii-clasice-arhitectura-inginerilor-art-nouveau-art-deco-avangardele-constructivismul-si-modernismul-interbelic/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-6-sfarsitul-arhitecturii-clasice-arhitectura-inginerilor-art-nouveau-art-deco-avangardele-constructivismul-si-modernismul-interbelic/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-6-sfarsitul-arhitecturii-clasice-arhitectura-inginerilor-art-nouveau-art-deco-avangardele-constructivismul-si-modernismul-interbelic/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-7-arhitectura-moderna-si-alte-tendinte-in-arhitectura-sec-xx/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-7-arhitectura-moderna-si-alte-tendinte-in-arhitectura-sec-xx/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-7-arhitectura-moderna-si-alte-tendinte-in-arhitectura-sec-xx/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-7-arhitectura-moderna-si-alte-tendinte-in-arhitectura-sec-xx/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-8-mostenirea-arhitecturii-moderne/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-8-mostenirea-arhitecturii-moderne/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-8-mostenirea-arhitecturii-moderne/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-8-mostenirea-arhitecturii-moderne/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-9-arhitectura-in-a-2-a-jumatate-a-sec-xx/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-9-arhitectura-in-a-2-a-jumatate-a-sec-xx/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-9-arhitectura-in-a-2-a-jumatate-a-sec-xx/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-9-arhitectura-in-a-2-a-jumatate-a-sec-xx/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-9-arhitectura-in-a-2-a-jumatate-a-sec-xx/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-8-mostenirea-arhitecturii-moderne/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-7-arhitectura-moderna-si-alte-tendinte-in-arhitectura-sec-xx/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-6-sfarsitul-arhitecturii-clasice-arhitectura-inginerilor-art-nouveau-art-deco-avangardele-constructivismul-si-modernismul-interbelic/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-5-clasicism-francez-baroc-european-neoclasicism-romantic-eclectic-arhitectura-inginerilor-si-sfarsitul-arhitecturii-clasice/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-4-renasterea-europeana-barocul-italian/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-3-arhitectura-renasterii/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-2-arhitectura-evului-mediu-si-arhitectura-byzantina/https://cursarhitectura.wordpress.com/curs-10-arhitectura-contemporana/https://cursarhitectura.wordpress.com/about/https://cursarhitectura.wordpress.com/

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    2/29

    Arhitectura antica este importanta ca obiect de studiu deoarece a influientat hotarator istoriaarhitecturii, pana la inceputul secolului XX. Practic ceea ce numim astazi arhitectura clasica a

    fost inventat in mare parte in antichitate.

    Stanga: Trezoreria Statelor Unite  –  stil ionic 1855, Dreapta: Templul Erechteion, Atena, 406 i.e.n

    Oamenii, prin definitie, sunt capabili sa construiasca, folosind materialele naturale sau

     prelucrate, si dintotdeauna si-au construit adaposturi, locuinte, constructii defensive, insaarhitectura clasica incepe in momentul in care oamenii au incercat si reusit, in zona Mediteranei,

    sa translateze in piatra arhitectura monumentala a templelor.

    Stanga: Casa in Grecia Antica, Dreapta: Templul=casa zeului in Grecia Antica

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/evolutia-de-la-casa-la-templu.jpghttps://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/arhitecturaclasicaintimpstilulionicfolositpeste2000ani.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    3/29

    Templele, considerate case ale zeilor, au fost literalmente inspirate din arhitectura constructiilorde locuit. Dar, zeii erau considerati superiori oamenilor asa ca stramosii nostrii au considerat

     probabil necesar sa le construiasca si o versiune superioara de casa, care astazi are titulaturagenerica de templu.

    Evolutia in plan de la casa la templu

    Variantele in care erau realizate templele, si in special coloanele acestora (in latina coloana =

    stilum) au generat conceptul de stil arhitectural.

    Cele 3 stiluri de referinta ale arhitecturii clasice sunt:

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/evolutia-de-la-casa-la-templu-chart.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    4/29

     

     –  Stilul Doric, cel mai vechi si cel mai des folosit in Grecia antica. Coloanele Dorice sunt groase,

     puternice, cu capitel simplu, rectangular la partea superioara. Coloanele Dorice sunt formate dintrunchi si capitel, fara a avea baza.

     –  Stilul Ionic, numit astfel dupa Ionia, partea vestica a Greciei, este inspirat de vechea traditielocala de a impodobi vechile temple de lemn cu cochilii de melci, in special la partea superioara

    a coloanelor. Aceste forme au fost sintetizate intr-o arhitectura sculptata in piatra bazata pecoloane cu capitel avand forme asemanatoare cochiliilor de melci. Trunchiul coloanelor Ionice

    este mai zvelt si de asemenea coloanele Ionice au baza, sub forma unui tambur de piatra, spredeosebire de cele Dorice.

     –  Stilul Corintic, numit astfel dupa orasul Corint, o veche metropola a Greciei antice, este

    inspirat de traditia locala de a lega frunze la partea superioara a coloanelor vechilor temple, siaceasta idee translatata in piatra sculptata isi gaseste expresie in coloane cu capitele complexe

    decorate cu frunze. Truchiul coloanelor Corintice este la fel de zvelt ca al celor Ionice, sicoloanele Corintice au de asemenea, baza.

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/stilurileclasicedearhitecturadoricioniccorintic.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    5/29

    In afara de temple, orasele Greciei antice beneficiau de constructii multifunctionale numiteSTOA, cu rolul de galerie comerciala, hala a orasului, ateliere sau pur si simplu cu rol de galerie

    de circulatie in lungul pietelor orasului. Constructiile tip stoa erau amplasate in AGORA careinseamna piata centrala a orasului sau a asezarii. Practic, agora era marginita pe cel putin o latura

    de o constructie de tip stoa.

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/stilurileclasicedearhitecturadoricioniccorinticdetalii.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    6/29

    Ilustrare de principiu a unei stoa de mici dimensiuni, cu magazine

    Constructiile de tip stoa sunt interesante spre a fi studiate deoarece sunt poate primele constructiicu functiune pur civila, de mari dimensiuni, cunoscute in istorie si au constituit la vremea

    respectiva provocari speciale din punct de vedere al ingineriei structurale.

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/stoa-cu-magazine-01-cu-anturaje-2.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    7/29

     

    Stoa lui Attalus, cunoscuta si sub numele de Stoa de sud, este o stoa de foarte mari dimensiuni,

     perfect restaurata, in fosta Agora din Atena

    In unele cazuri structurile stoa-urilor erau acoperite cu sarpante de lemn cu deschidereconsiderabila. In alte cazuri zona centrala din stoa era suprainaltat pentru a permite accesul

    luminii pe la partea superioara in zona centrala a cladirii.

    In spatiul latin, aceste structuri poarta numele de BAZILICA. In prezent prin bazilica intelegem biserica dar adevarul istoric este ca la origine aceste constructii erau folosite in Imperiul Roman,

    exact ca in Grecia Antica, ca si hale ale orasului, cladiri multifunctionale in care se putea intra printre coloane, din lateral, in zona acoperita, prin ori ce zona, neexistand pereti de inchidere sau

    usi. Aceste cladiri numite bazilica au functionat in Imperiul Roman ca spatii pentru petreceri aleorasului, spital temporar, sali de judecata, intruniri politice, ateliere de productie pentru

    echipament militar pe timp de razboi sau ateliere de constructie pentru legiunea stabilita incastrul respectiv.

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/stoaluiattalus-atena.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    8/29

    Basilica Iulia din Roma antica. Aceasta constructie publica asigura acces liber pe mai multelaturi din Forul Roman si in interior avea un spatiu amplu pe mai multe nivele.

    De abia odata cu raspandirea Crestinismului si prabusirea Imperiului Roman de Apus, aproape

    toate cladirile de tip bazilica devin biserici inchise. In unele cazuri s-au zidit spatiile dintrecoloane, s-a sfintit spatiul interior, devenind lacas de cult Crestin, si statuia imparatului Roman,

    ctitor, a fost transformata in Imparat Ceresc sau chiar Isus Hristos. Bazilicile odata inchise sitransformate in biserici Crestine au avut un rol important in istoria Evului Mediu, asigurand

     protectie si liniste credinciosilor in contextul unui mediu exterior foarte violent, macinat derazboaie si infractionalitate.

    O alta constructie aparte in lumea pagana Greco-Romana a fost TEATRUL.

    Teatrul ca si constructie a aparut din nevoia cetatenilor din orasele Greciei Antice de a se adunain numar mare la sarbatorile zeilor pagani si a urmari serbarile si cantarile traditionale. Desi o

    mare parte a ritualului se desfasura in interiorul si de jur imprejurul templului, spectacolul propriuzis urma sa aiba loc seara, la exterior, corul deplasandu-se in apropierea unei coline astfel

    incat oamenii sa se suie pe colina si sa-i poata urmari mai bine.

    Cu timpul colinele au fost amenajate cu banci de piatra, geometria reliefului a fost precisrectificata sub forma unei suprafete conice, rezultand formula celebra de TEATRU ANTIC.

    Teatrele antice erau descoperite, in aer liber si constau din scena (skena) + podium si laterale,orchestra  –  spatiul central unde statea corul, si bineinteles, gradene organizate pe sectoare,

    asemeni peluzelor de pe stadioanele si de la salile de spectacol din prezent.

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/basilica-iulia-din-roma-antica.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    9/29

    Teatrul din Epidaur  –  Grecia Antica

    Orasele Greciei Antice beneficiau de obicei de teatre amplasate in zona Acropolei unde era si

    templul, si teatrele erau construite direct pe relieful din piatra, rectificat.

    Spre deosebire de Grecia Antica, teatrele Romane erau amplasate chiar in oras, suprafata conicaa gradenelor fiind sprijinita pe o mare structura semicirculara din arce de zidarie, prin care se si

    circula spre peluze.

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/teatruldinepidaur.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    10/29

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    11/29

    Teatrul din Pompei – 

     Model 3D

    De asemenea, la teatrele grecesti de obicei publicul vedea peisajul natural din afara orasului, pe

    cand la teatrele romane scena avea un decor fix extrem de inalt pentru a obtura peisajul orasului.Acesta, numit PROSCENIUM, era foarte decorat cu elemente arhitecturale si sculpturale.

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/teatruldinpompei-studybluecom.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    12/29

     

    Amfiteatru –  Colosseum din Roma

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/colosseum.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    13/29

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    14/29

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/sectiuneprincolosseum.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    15/29

    Sectiune transversala prin Colosseum.

    Termenul de AMFITEATRU defineste un teatru fara scena, cu gradene de jur imprejur pe intreg perimetrul care este de forma circulara sau eliptica. Amfiteatrul reprezinta stramosul formal si

    functional a ceea ce astazi numim STADION. Insa, termenul de STADION in antichitate definea

    tot o constructie cu gradene, insa cu o forma de potcoava foarte alungita, destinat intrecerilorsportive.

    Circul Maximus din Roma, de forma unui stadion antic, adica potcoava alungita, insa de

    dimensiuni si mai mari, destinat intrecerilor cu care trase de cate 4 cai. Avea lungimea de 621msi latimea de 118m si asigura un nr. de 250000 locuri, adica un sfert din populatia Romei Antice.

    Este cel mai mare stadion construit vreodata si dateaza din timpul lui Iulius Caesar, acum 2060de ani.

    Teoria arhitecturii in Imperiul Roman 

    Dintre toate manualele de arhitectura romane, o singura carte s-a pastrat integral si este binecunoscuta si in prezent. Autorul, arhitectul imperial Vitruvius, a sintetizat intreaga stiinta a

    constructiilor la nivelul anului 15 inainte de Hristos.

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/circulmaximusdinroma.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    16/29

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    17/29

    unui rezultat nu doar rezistent si practic ci si frumos si armonios, inca din faza de conceptie, iarrezultatul se materializa sub forma unei constructii perfect conforme cu proiectul.

    Intreaga traducere din latina in engleza a cartii De Architectura poate fi lecturata la aceasta

    adresa: http://www.gutenberg.org/files/20239/20239-h/29239-h.htm#Page_7 

    Ingineria Romana 

    Stiinta ingineriei isi are radacini in Imperiul Roman, fiind aplicata atat in domeniul militar cat si

    in aplicatii civile, cum ar fi tehnologia constructiilor, termelor, apeductelor, podurilor,drumurilor.

    Avansul ingineresc a fost elementul cheie care a adus bunastare, prosperitate si a schimbat

    radical modul de viata al cetatenilor Romani pe tot cuprinsul vechiului imperiu.

    Cronologic, prima tehnologie inginereasca preluata si dezvoltata de Romani in domeniul

    constructiilor a fost arcul de zidarie.

    Arcul de zidarie roman. Executia se face cu elemente radiale dispuse pe cofraje

    Arcul de zidarie se realizeaza din zidarie de piatra sau din zidarie ceramica + mortar, prin

    dispunerea radiala a caramizilor pe niste elemente de sustinere temporare, numite cofraje.Cofrajele au concomitent rol de sprijin si rol de a da forma viitoarei geometrii a elementului.Cofrajele sunt folosite astazi peste tot pentru lucrari de beton simplu si armat, insa ele au fost

    folosite initial, timp de 2000 de ani, aproape exclusiv pentru constructii de zidarie, pentrurealizarea arcelor, boltilor, cupolelor de zidarie.

    http://www.gutenberg.org/files/20239/20239-h/29239-h.htm#Page_7http://www.gutenberg.org/files/20239/20239-h/29239-h.htm#Page_7http://www.gutenberg.org/files/20239/20239-h/29239-h.htm#Page_7https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/cofraje-arc-zidarie.jpghttp://www.gutenberg.org/files/20239/20239-h/29239-h.htm#Page_7

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    18/29

    Tehnologia romana de executie a arcelor de zidarie

    Alternativa la constructiile de zidarie cu arce si eventual cu bolti o reprezenta in antichitatesistemul trilitic, sistem ancestral ce consta in dispunerea de stalpi incastrati in pamant si de grinzi

    rezemate peste capetele stalpilor.

    In timp ce in zona Greciei Antice erau preferate constructiile cu structura trilitica, in ImperiulRoman domina constructiile structura de zidarie cu arce.

    Ingineria Romana a preluat si rafinat mai vechea stiinta generala si comuna a

    tamplariei/dulgheriei, pentru constructia de acoperisuri cu deschideri foarte mari, realizandu-seastfel lucrari imperiale cu acoperiri impresionante cum ar constructiile de tip Basilica.

    Din zona Babyloniei, Romanii au preluat tehnologia fundatiilor de adancime, care au permisrealizarea de fundatii de locuinte pe apa, in zone mlastinoase. Fundatiile de adancime, executate

    din trunchiuri lungi de copaci, au permis constructia de poduri peste rauri relativ mari.

    De asemenea, stiinta topometriei si cartografiei au permis realizarea unor aductiuni fara precedent. Astfel, toate orasele Romane aveau o sursa de apa curgatoare de foarte buna calitate,

    adusa uneori de la o distanta considerabila. Roma avea in perioada de maxima dezvoltare unnumar de 11 apeducte, dezvoltate de-a lungul a 500 de ani. Apa venea pe canale ingropate in

    formele de relief si uneori traversa vai pe poduri dedicate din zidarie. In localitate apa ajungea fiela inaltime, fie sub presiune, de unde era distribuita prin tevi de plumb spre fantanile orasului sau

    spre fantani private.

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/realizarea-arcelor-de-zidarie-cu-cofraje.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    19/29

    Apeductul din Segovia. Sursa:

    http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/10/Aqueduct_of_Segovia_02.jpg 

    Orasele romane beneficiau de sisteme de canalizare, de multe ori amplasate sub trotoarelestrazilor. Apa pluviala de pe strazi nu baltea datorita profilului stradal curbat si se scurgea de

    asemenea la canalizare.

    Toate orasele romane aveau cel putin o terma. Terma era o baie publica, uneori de mari

    dimensiuni, si putea avea cazi, bazine de apa calda, rece, piscine, bazine de innot, sali degimnastica, sauna precum si alte facilitati.

    http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/10/Aqueduct_of_Segovia_02.jpghttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/10/Aqueduct_of_Segovia_02.jpghttps://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/apeductul-din-segovia.jpghttp://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/1/10/Aqueduct_of_Segovia_02.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    20/29

    Terma romana in localitatea Bath din provincia Romana Britania (Actuala Marea Britanie).

    Terma a fost restaurata total. Sursa imagine: royalcrescent.co.uk

    Termele aveau in unele spatii incalzire prin pardoseala, apa calda sau aburul circuland prin trasee

    din tevi pe sub pardoseala.

    In unele cazuri, termele beneficiau de spatii enorme cu bazine, spatii acoperite de sisteme

    complexe de bolti. Ingineria constructiilor de biserici crestine a fost puternic inspirata deingineria romana a termelor.

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/roman-thermae-in-bath-britania-restaurate.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    21/29

    Fosta Terma a lui Diocletian din Roma –  Ruinele au fost transformate in perioada Renasterii de

    Michelangelo in Biserica Santa Maria degli Angeli

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/santa-maria-degli-angeli-fosta-terma-a-lui-diocletian-roma.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    22/29

    Termele lui Diocletian din Roma, transformate in Biserica Santa Maria degli Angeli.

    Sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/Diocletian_window#mediaviewer/File:Baths_of_Diocletian-Antmoose1.jpg

    Remarcam asadar ca inginerii Romani au nu se limitau numai la acoperirea cu sarpante de lemn acladirilor mari, cu cunosteau si au dezvoltat sisteme de acoperire cu bolta de caramida, de forma

    semicirculara sau incrucisata  –  ca in imaginea interioara a bisericii de mai sus unde bolta esteoriginala, din antichitate. Bineinteles, pentru constructia de bolti se executa un cofraj curb, din

    lemn, sprijinit de un esafodaj gigantic, se executa bolta caramida cu caramida dupa care, daca

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/santa-maria-degli-angeli-roma-fostele-terme-ale-lui-diocletian-exterior.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    23/29

    aceasta era bine proiectata, se scotea cofrajul de dedesubt, bolta ramanand suspendata in aer,descarcandu-se eforturile, prin reactiuni inclinate, in structura laterala a constructiei.

    In afara de materiale ca lemn, zidarie de piatra, zidarie ceramica si mortar, Romanii foloseau si

     betonul (simplu), pe care il turnau in cofraje, similare sau asemanatoare cofrajelor pentru zidarie.

    Betonul Roman se executa dupa aceeasi reteta ca in prezent, din ciment, pietris, nisip, apa si posibil si var sau alte adaosuri. Romanii cunosteau atat tehnologia costisitoare a calcinarii

    calcarului la temperaturi foarte ridicate pentru obtinerea clincherului care se macina, insa de preferinta foloseau un fel de ciment nehidratat, foarte rar in natura insa existent in zona vulcanica

    Putzoli, de unde si numele Putz=ciment din limba Germana.

    Pantheonul din Roma, o constructie unica, acoperita cu o cupola de beton simplu, sub forma unei

    coji nervurate. La partea superioara cupola este sparta sub forma unui cerc numit si ochi/oculus,

     prin care se ilumineaza spatiul. Se presupune ca aceasta cupola a fost proiectata si executata subsupravegherea celebrului inginer Roman Apolodor din Damasc.

    Odata cu decaderea Imperiului Roman, secretul betonului roman a fost pierdut, cupolaPantheonului ramanand un artefact unic si inexplicabil de-a lungul istoriei. De abia in jurul anilor

    1750-1850 numerosi cercetatori si chimisti au incercat sa dezvolte o tehnologie de fabricatie acimentului, culminand in final cu inventarea Cimentului Portland pe care il cunoastem si folosim

    in prezent.

    Locuinta in Antichitate 

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/pantheonul-din-roma.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    24/29

    Locuinte in orasul antic Priene  –  o colonie din Grecia Antica, acum in Turcia. Se observa

     parcelarea, perfect ortogonala. Proprietatile aveau mici dimensiuni, cu locuinte modeste si relatividentice, insa fiecare proprietate avea totusi o curte proprie. Sursa:

    http://depts.washington.edu/arch350/Assets/Slides/Lecture19.gallery/source/priene_rowhouse_unit_axo.htm 

    Locuintele din Grecia Antica sau din Imperiul Roman erau diferite in functie de zona, traditie,

    materiale locale, perioada, densitatea orasului sau asezarii si bineinteles, in functie de situatiamateriala a familiei.

    Insa, exista cateva principii importante:

     –  Familia, de multe ori extinsa cu rude, angajati si/sau sclavi, beneficia de o parcela in oras, cu

    acces la una, 2, 3 sau 4 strazi perimetrale.

     –  Familia era perfect aparata de privirile trecatorilor, de ziduri inalte pe conturul proprietatii.

     –  Incaperile se construiau la rand, una dupa alta, pe conturul proprietatii, pe langa gard.

     –  Rezulta de fiecare data cel putin o curte interioara cu incaperi perimetrale.

    http://depts.washington.edu/arch350/Assets/Slides/Lecture19.gallery/source/priene_rowhouse_unit_axo.htmhttp://depts.washington.edu/arch350/Assets/Slides/Lecture19.gallery/source/priene_rowhouse_unit_axo.htmhttp://depts.washington.edu/arch350/Assets/Slides/Lecture19.gallery/source/priene_rowhouse_unit_axo.htmhttps://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/locuinte-in-orasul-antic-priene-colonie-greceasca.jpghttp://depts.washington.edu/arch350/Assets/Slides/Lecture19.gallery/source/priene_rowhouse_unit_axo.htmhttp://depts.washington.edu/arch350/Assets/Slides/Lecture19.gallery/source/priene_rowhouse_unit_axo.htm

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    25/29

     –  In jurul curtii interioare, pe langa intrarile in incaperi se construia un acoperis, fie in consoladar de cele mai multe ori sprijinit pe stalpi. Acesta poarta numele latin de portic/ peristylum.

     –  In mod ideal, pentru o familie de clasa medie, in imperiul Roman, locuinta avea 2 curti

    interioare, prima, mai mica, la intrare, numindu-se ATRIUM si a 2-a, mai mare si mai selecta,

    numita PERISTYLUM (adica stalpi pe perimetru/perimetru de stalpi). In peristylum se gaseaideal o mica gradina cu o fantana cu apa potabila in mijloc.

    Imagine 3D sectionata a unei locuinte romane. Aceasta tipologie era larg raspandita in tot

    imperiul, din Asia pana la Gibraltar.

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/locuinta-romana-schita.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    26/29

     –  Incaperile locuintei romane aveau nume diferite dupa functionalitate:

     —  La strada  —  

     –  Vestibulum = Vestibul = Hol mic de acces in locuinta

     –  Tabernae = Taverne = Mici magazine / restaurante / bistrouri sau orice alt serviciu urban sau

    magazin sau atelier, cu acces clienti direct din strada.

     —  In jurul atriumului = Prima curte imediat dupa vestibul  —  

     –  Cubiculum = Camera de ori ce tip, de obicei de dormit / locuit dar posibil si de depozitare.Camerele din jurul atriumului erau de multe ori destinate sclavilor, rudelor sarace, angajatilor

    etc. sau folosite ca depozitare.

     –  Alae = Aripi = Niste spatii deschise, in stanga si dreapta atriumului, de depozitare sau cu

    functiune variabila

    Curtea principala inconjurata de coloane pe perimetru = peristylum

     —  In jurul curtii principale (Peristylum) —  

     –  Tablinium = Camera centrala, a seniorului casei, de obicei cu rol de birou / arhiva documente.Cateodata sau in mod traditional seniorul/seniorii dormeau in aceasta camera. Tablinium era

    conceputa cu 2 usi avand vedere spre ambele curti ale casei, pentru ca seniorul casei sa

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/peristylium.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    27/29

    supravegheze activitatea membrilor familiei sau a sclavilor, sa dea indicatii, sa primeascavizitatori.

     –  Triclinium = Sufrageria, camera de luat masa. De obicei avea 3 banci pe 3 laturi si in centru o

    masa.

     –  Culina = Bucataria. Numele vine de la arta culinara iar in Italiana, Cucina inseamna bucatarie.Aici era o masa de preparat, un cuptor, stoc de lemne, rafturi depozitari, butoi cu apa etc.

     –  Cubiculum = Camera de ori ce tip, de obicei de dormit / locuit. Camerele de locuit in jurul peristylumului erau destinate membrilor familiei, oaspetilor importanti.

     –  Esedra sau Exedra = Un spatiu deschis cu vedere spre portic si gradina/piscina sau fantana.

    Locuinta romana in orasul Pompei. 1-Vestibulum/Fauces, 2- Tabernae, 3- Atrium, 4- Impluvium,

    5- Tablinium, 6- Triclinium, 7- Alae, 8- Cubiculum, 9- Culina, 10- Posticum, 11- Peristylum, 12-

    Piscina, 13  –  Exedra cf. https://sites.google.com/site/ad79eruption/history/the-roman-house 

    https://sites.google.com/site/ad79eruption/history/the-roman-househttps://sites.google.com/site/ad79eruption/history/the-roman-househttps://sites.google.com/site/ad79eruption/history/the-roman-househttps://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/domus-italica-3d-view.jpghttps://sites.google.com/site/ad79eruption/history/the-roman-house

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    28/29

    Locuintele din orasele antice erau grupate in insule de locuit. O insula de locuit este totalitatealocuintelor alipite una de alta, inconjurate pe perimetru de strazi.

    Totusi, trebuie spus ca in afara de aceste locuinte oarecum standard in orasele imperiului, exista

    numeroase exceptii.

    Spre exemplu, oamenii bogati aveau baie/therma proprie, racord la canalizare, aductiune cu unasau mai multe fantani, mai mult de 2 curti interioare, apartamente extinse pentru sclavi precum si

    alte spatii atent decorate, finisaje spectaculoase, pardoseli din mozaic, coloane, statui.

    Un alt caz interesant este cel al locuintelor inalte multietajate, intalnite in Ostia, portul Romei.

    Acestea, construite pe structura din zidarie, puteau ajunge si la un regim de inaltime de P+6.

    Insula de locuinte inalte la Ostia.

    Pe baza cercetarilor arheologice s-a reconsituit modelul unor astfel de insule de locuit foarteinalte la Ostia. Aceste insule inalte aveau o curte interioara, asemeni caselor joase, insa in jurul

    acestei curti se putea circula la fiecare nivel pe o cursiva perimetrala de unde se putea accede laapartamente. Locatarii erau chiriasi sau familii sarace.

    Comparativ insa cu blocurile de locuit din prezent, insulele romane erau mult mai insalubre,

    deoarece nu existau instalatii sanitare avansate cum ar fi veceul cu apa, bazine de depozitare,robinete. Toti cetatenii mergeau zilnic la therma/baile publice pentru igiena personala.

    Unul dintre motivele majore ale decaderii Imperiului Roman este distrugerea concomitenta atuturor apeductelor Romei de catre Vizigoti. Fiind dependenti de apa curgatoare, proaspata, toti

    locuitorii Romei, insumand mai mult de 1 milion, au parasit orasul refugiindu-se in provincie,acesta ramanand in ruina pana in jurul anului 1450-1500, in Renastere.

    https://cursarhitectura.files.wordpress.com/2014/08/insula-de-locuinte-inalte-la-ostia.jpg

  • 8/9/2019 Curs de Arhitectura1

    29/29

    Concluzii: 

     –  Civilizatiile lumii antice, orasele Greciei antice respectiv Imperiul Roman au reprezentat o perioada de geniu si puternic avans al rasei umane. In antichitate au aparut stiintele importante:

    Matematica, Geometria, Topografia si Topometria, Mecanica, Hidraulica, Ingineria civila si

    militara, Chimia, Medicina, iar disciplinele artistice au cunoscut de asemenea un avans si unrafinament fara precedent.

     –  Disciplina ce poarta numele de arhitectura se situeaza la granita intre arta si inginerie, si a fostdezvoltata in mod stiintific si unitar pe intreg teritoriul fostului Imperiu Roman.

     –  Ceea ce numim astazi arhitectura clasica a fost inventat si dus la perfectiune de catre Greciiantici si ulterior de catre Romani.

     –  Cetatenii Imperiului Romani erau civilizati, in mare parte oraseni, locuind in orase de piatra si

    zidarie, beneficiind de multiple spatii publice, constructii monumentale si facilitati.

    Bibliografie / Link-uri referinte / Surse imagini:

    http://www.todayifoundout.com/index.php/2014/05/plaka-neighborhood-gods/ 

    http://www.progettotraiano.com/foro-romano.html 

    http://www.lilesnet.com/friends-vacations/zaitz/2010_bzdz_vacation/rome/page2.htm 

    http://www.maquettes-historiques.net/ 

    http://depts.washington.edu/arch350/Assets/Slides/Lecture19.gallery/source/priene_rowhouse_unit_axo.htm 

    http://www.quia.com/jg/2520996list.html 

    https://sites.google.com/site/ad79eruption/history/the-roman-house 

    http://www.todayifoundout.com/index.php/2014/05/plaka-neighborhood-gods/http://www.todayifoundout.com/index.php/2014/05/plaka-neighborhood-gods/http://www.progettotraiano.com/foro-romano.htmlhttp://www.progettotraiano.com/foro-romano.htmlhttp://www.lilesnet.com/friends-vacations/zaitz/2010_bzdz_vacation/rome/page2.htmhttp://www.lilesnet.com/friends-vacations/zaitz/2010_bzdz_vacation/rome/page2.htmhttp://www.maquettes-historiques.net/http://www.maquettes-historiques.net/http://depts.washington.edu/arch350/Assets/Slides/Lecture19.gallery/source/priene_rowhouse_unit_axo.htmhttp://depts.washington.edu/arch350/Assets/Slides/Lecture19.gallery/source/priene_rowhouse_unit_axo.htmhttp://depts.washington.edu/arch350/Assets/Slides/Lecture19.gallery/source/priene_rowhouse_unit_axo.htmhttp://www.quia.com/jg/2520996list.htmlhttp://www.quia.com/jg/2520996list.htmlhttps://sites.google.com/site/ad79eruption/history/the-roman-househttps://sites.google.com/site/ad79eruption/history/the-roman-househttps://sites.google.com/site/ad79eruption/history/the-roman-househttp://www.quia.com/jg/2520996list.htmlhttp://depts.washington.edu/arch350/Assets/Slides/Lecture19.gallery/source/priene_rowhouse_unit_axo.htmhttp://depts.washington.edu/arch350/Assets/Slides/Lecture19.gallery/source/priene_rowhouse_unit_axo.htmhttp://www.maquettes-historiques.net/http://www.lilesnet.com/friends-vacations/zaitz/2010_bzdz_vacation/rome/page2.htmhttp://www.progettotraiano.com/foro-romano.htmlhttp://www.todayifoundout.com/index.php/2014/05/plaka-neighborhood-gods/

Recommended