Didahia - Septembrie 2006

8/17/2019 Didahia - Septembrie 2006

1/19

PERIODIC DE SPIRITUALITATE INFORMARE

I TITUDINE L EPISCOPIEI SEVERINULUI I STREH IEI

Anul I Nr. 9 septembr ie 2006Anul I, Nr. 9, septembrie 2006

Editur a “Didahia Sever in” -

Drobeta Tur nu-Sever inEditura “Didahia Severin” - Drobeta Turnu-Severin


2/19

Apare cu b inecuvântarea P.S. NICODIM

Episcopul Sever inului şi Strehaiei

COLEGIUL DE REDACŢ IE

Redactor Şef Pr. Iulian NedelcuConsilier Cultural

Redactor r esponsabil de numãr Pr. Iulian Nedelcu

Tehnoredactare şi graficăMarian Vãduva

Adresa RedacţieiEditura Didahia SeverinStr. I. Gh. Bibicescu, nr.6Drobeta Turnu Severin

Tel. 0252-333.049Fax. 0252-333.039

E-mail: [email protected]: ed itura _didahia _ [email protected]

Tiparul: Tipografia Eparhială CraiovaDirector: Florin PârşcoveanuTipografie: Tel. 0251-463.087

ISSN: 1841 - 8023

Doresc un a bonament ANUAL Doresc un abonament pe 6 LUNI.Am achitat suma de 36 RON (360.000 lei) Am achitat suma de 18 RON (180.000 lei)

Numele .............................................................. Prenumele......................................................Strada.............................................. Nr.............. Bloc..................Sc............Et..........Ap..............Localitatea............................ Cod............... Of. poştal.............Judeţ..........................................

Achitaţi costul abonamentului la orice oficiu poştal pe adresa: Episcopia Severinului şi Strehaiei,Str. I Gh. Bibicescu Nr. 6, Cont BCR Tr. Severin RO 18 RNCB 3500000155410001.

Revista se gãseşte de vânzare la toate bisericile din judeţprecum şi la centrele de difuzare a preseiRODIPET.

PERIODIC DE SPIRITUALITATE, INFORMAREŞI ATITUDINE AL EPISCOPIEI SEVERINULUIŞI STREHAIEI

Cuvânt adresat elevilor şi profesorilor de c

ãtre Prea ericitul Patriarh

Teoctist cu prilejul deschiderii anului

şcolar 15 septembrie 2 6

†TEOCTIST.....

........

...1

P S NicodimEpiscopul Severinului şi Strehaie.... ...... ..2 5

Steian Gomboş............ ......... ....6

Pr Pretişor Zaharia... ... ..... 7

Pr. Mihai Zorilă............ ... ..... ..8 9

Arhid. Adrian Maziliţa..............................................................10

Ieromonah Iacob Rusu..................................................................11

Pr. Coste Popescu............... ... ... 12

Natalia Tudor.... ........... ...... ... ... 12

Pr. Viore Vlăducu.................................................................13 15

Pr Mihai Zorilă.... ..... .....16

Pr. Marius Porumbe.. ...... .....16

Arhid. Ciprian Mocanu...... ......17

Dialoguri teologice

şi duhovniceşti:

Avva Antonie şi Pelerinul 9

)

-

Parohii din Mehedin

ţ

Ştiri din

eparhie

şi din

ţară

Ştiri internaţonale

Raspundem cititorilor

Apariţi editoriale mehedinţene

Agenda de lucru a P.S. Nicodim

Întâlnire cu Sfântul Nicodim de la Tismana după

şase veacuri

Sfântul Nicodim de la Tismana - model

şi reper de vie

ţuire

şi slujire

creştină pentru veacuri

Adunarea tinerilor creştini ortodocşi - prilej de bucurie sfântă

Prăznuirea Sfântului Nicodim de la Tismana

Preot Profesor Constantin Civitu - Cetăţean de onoare al Municipiului

Drobeta Turnu - Severin

Aspecte ale pocăinţei

şi iert

ării (II)

-

Parohia Poroina-Ergheviţa, ComunaŞimian Judeţul Mehedinţ

Despre Pelerinaje ...

U P R I N S


3/19

comunic t de pres »

LUMI NA ŞCOLI I

„Precum mlădiţa nu poate să aducăroadă de la sine, dacă nu ramâne în

viţă, tot a a nici voi, dacă nu rămâneţiîn M ine. Eu sunt viţa, voi sunteţi mlădiţele.”

(I oan 15.4-5) ubiţi elevi şi distinşi dascăli,

Cinstiţi părinţi ai tinerelor vlăstare,

Începutul unui nou an şcolar reprezintă un moment îi ascultaţi ca pe proprii părinţi, să-i aveţi ca modele de urmat,de însemnătate excepţională nu numai pentru tineretul şcolar, căci munca lor stă la temelia formării voastre şi ea vine nuci şi pentru părinţii şi educatorii lor precum şi pentru întreaga numai din obligaţie profesională şi din ştiinţa lor, ci şi din ceeasocietate. ce a definit dintotdeauna ţinuta unui dascăl - „dragostea de

Anul şcolar marcat de începutul toamnei - anotimpul pedagog” - ce constituie acea bucurie, determinată debogăţiei şi al împlinirilor - are şi semnificaţia bogăţiei spirituale constatarea că cele împărtăşite cu dragoste, pasiune şi râvnăce urmează a fi acumulată prin activitatea de învăţare, prin de către ei au avut ecou în sufletele şi minţile voastre.cunoştinţele căpătate în contactul cu cartea şi cu dascălii de Ascultaţi-i cu atenţie, ataşaţi-vă sufleteşte de ei, încât în şcoalăcătre subiecţii acestui amplu proces de formare şi educare ce împreună, să constituiţi o altă familie, o comunitate deare ca finalitate împlinirea şi devenirea omului ca membru înţelegere şi armonie, o comuniune legătură de suflet şi deresponsabil al societăţii şi în faţa lui Dumnezeu. sfinţenie, crescând ca nişte mlădiţe sănătoase, puternice,

Un nou an şcolar înseamnă pentru cei mai mici, care pentru a fi folositori atât patriei, cât şi Bisericii, încât în aceastăiau legatura cu cartea pentru prima dată la gradiniţă sau în unitate spirituală să puteţi urma cuvântul Mântuitorului:cursul primar, o primă treaptă urcată pe acest drum de lumină, Precummlădiţa nu poatesă aducă roadă dela sine, dacă nu rămâneîniar pentru cei din clasele următoare - noi trepte ce-i înalţă an de viţă, tot aşa nici voi, dacă nu rămâneţi în Mine. Eu sunt viţa, voi sunteţian spre culmile de strălucire ale culturii, ştiintei, cunoaşterii în mlădiţele.(Ioan 15.4-5)general, prin care îşi conturează personalitatea, valoarea şi Nu uitaţi de sfătuitorii voştri sufleteşti, care, cu duhulutilitatea, atât pentru ei, cât şi pentru semeni. blândeţii şi al Sfintelor Scripturi, vă îndeamnă să fiţi

În iconografia Bisericii noastre există o scenă plină de ascultători, buni, drepţi, cinstiţi, cu spirit de înţelegere faţă deînvăţăminte - „scara virtuţilor” - ce redă ideea atingerii colegi, faţă de aproapele, ca astfel să realizăm înţelegereadesăvârşirii duhovniceşti, aşa cum a exprimat-o Sfântul Ioan dintre oameni propovăduită de Biserică. Nu uitaţi că BisericaScărarul şi care prefigurează un urcuş, nu numai în planul este „mama duhovnicească” a poporului român, după cum aduhovnicesc, ci şi în cel al împlinirilor, aspiraţiilor prin definit-o poetul naţional Mihai Eminescu. Dacă uneori văînvăţătură şi lucrare deosebită, ci reprezintă şi un efort simţiţi constrânşi de rigorile şcolii, de exigenţele dascălilorpermanent, pe parcursul căruia poţi cădea de la primele voştri şi de cerinţele părinţilor, să nu uitaţi că Evanghelia nutrepte sau chiar şi atunci când eşti aproape de final, dacă îţi obligă, ci sfătuieşte zicând:Cineareurechi deauzit să audă (Mateilipseşte puterea stăruinţei şi tăria în atingerea scopului final. 11.15), iar auzind, să nu socotiţi grea sarcina de a învăţa sau de

Învăţătura acestei scene este că strădaniile noastre, nu a asculta.numai în a învăţa cât mai mult şi cât mai bine, dar şi în a ne Fiţi, aşadar, cu urechile deschise spre tot ce este bun,desfăşura munca noastră de zi cu zi, trebuie să fie consecvente, frumos, înălţător, folositor, spre îndemnul către fapta bună şiconstante, fără încetare, susţinute cu mare grijă şi atenţie. lucrul temeinic făcut, plăcut oamenilor şi lui Dumnezeu,

Căpătaţi, dragi elevi, anumite cunoştinte, priceperi şi pentru că numai aşa vă veţi împlini ca oameni desăvârşiţi, veţideprinderi într-un an şcolar, dar ele trebuie consolidate, fi bucuria şi mângâierea părinţilor voştri, mândria dascălilor,dezvoltate în anii viitori, încât urcuşul pe această scară să fie care prin voi îşi legitimează misiunea şi veţi putea devenisigur, fără poticniri, fără căderi, încât în anul următor să fiţi pe cetăţenii responsabili de mâine, ai ţării şi ai lumii în care vă veţio treaptă mai înaltă şi mai bine fixaţi, fără să vă clătinaţi sau să desfăşura activitatea.

vă prăbuşiţi. La începutul anului şcolar 2006-2007 rog pe Bunul Aveţi ajutor şi sprijin pentru acest urcuş în părinţii Dumnezeu să vă dăruiască vouă, dragi elevi, darurile Sale de voştri, care vă ocrotesc şi vă învaţă multe lucruri pe lângă ce vă luminare a mintii, părinţilor voştri - bucuria de a vă vedea

oferă cartea şi şcoala. Aţi căpătat în familie multe şi crescând frumoşi şi împliniţi, dascălilor - satisfacţia muncii,importante obisnuinţe de muncă ordonată, de stăruinţă şi desfăşurată cu dragoste şi rezultate bune, iar părinţilor voştridăruire, după modelul celor mari calităţi pe care trebuie să le sufleteşti - mulţumirea duhovnicească în împlinirea lucrăriifolosiţi şi în activitatea şcolară şi în cea de zi cu zi, în afara voastre într-o viaţă curată, de sfinţenie.şcolii. Împărtăşindu-vă toată dragostea noastră şi părinteşti

În relaţia aceasta cu propria familie, vă amintesc să binecuvântări, vă doresc succes în noul an şcolar şi Dumnezeuluaţi aminte cu multă atenţie la munca părinţilor voştri, la să vă ocrotească, sănătate, putere de muncă şi roade bogate înstrădaniile lor, la truda lor din zi până în noapte şi să urmaţi această nobilă şi înălţătoare muncă.îndemnul Mântuitorului, Care, cu puterea şi înţelegerea Al vostru, de tot binele doritor şi către Domnulspecifică dumnezeiască, spunea:„Tatăl Meu până acumlucrează, rugător,şi Eu lucrez” (Ioan 5.17). Luaţi tot ceea ce este bun de la părinţii

voştri aşa cum şi ei vă oferă toată grija şi căldura sufletească.La această conlucrare îi chemăm şi pe ei, ca împreună

să vă bucuraţi de roadele ştiinţei de carte, grijind ca din diferitepricini unii dintre voi să nu rămână pe dinafara şcolii şi să nupoată beneficia de binefacerile cărţii. Mulţi se confruntă cugreutăţi pe care şi voi le vedeţi şi le puteţi înţelege, dar, trecândpoate cu greu peste acestea, veţi avea bucuria împlinirii vieţii şidevenirii voastre.

Aveţi ajutor de asemenea în dascălii voştri, pe care să

† TEOCTIST

Arhiepiscop al Bucureştilor

Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei

Locţiitor al Scaunului Cezareii Capadociei

şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane.

CUVÂNT ADRESAT ELEVILOR I PROFESORILOR

DE C TRE PREA FERICITUL P RINTE PATRIARH TEOCTIST

CU PRILEJ UL DESCHIDERII ANULUI COLAR

15 SEPTEMBRIE 2006


4/19

Dialoguri teologice i duhovnice t i : ( 9 ) Avva Antonie i Pelerinul

Întânire cu Sfântul icodim

de a Tismana după şase veacuri

dictaturii promovate sub regimul fostului Teologie Dogmatică a Facultăţii depreşedinte Hogea. Teologie din Craiova. Prea Sfinţia Sa a

prezentat viaţa şi opera Prea FericituluiPelerinul: Acolo unde oamenii aceia n- Anastasios.au fost botezaţi, n-au aflat nimic despreDumnezeu, a mers Prea Fericitul De asemenea a fost pus spre Anastasios, a întemeiat Biserica vizionare un film din care am luatOrtodoxă a Albaniei şi a început să cunoştinţă de misiunea Prea Fericituluilucreze cu multă râvnă. Anastasios în Africa precum şi de o parte

din multe alte lucruri realizate de Prea Avva Antonie: Am auzit că în trecut Fericitul Anastasiosfostul Mitropolit al Ardealului, Înalt PreaSfinţitul Antonie Plămădeală, mergând Avva Antonie: Şi toate acestea au fostîntr-o delegaţie, la o întrunire ecumenică dedicate Sfântului Nicodim de laşi călătorind cu avionul deasupra Tismana. Albaniei, avionul a avut o defecţiune în

Pelerinul: Evident, pentru că şi Preaurma căreia a aterizat forţat pe Fericitul Anastasios a mers în aceste ţări,aeroportul din Tirana. Acolo, avionul a părăsind patria lui, părăsind Pireul şifost dus la un atelier de depanare şi Atena, a mers tocmai ca Sfântul NicodimPelerinul: Blagosloviţi Avva! Bine v-am pentru că Înalt Prea Sfinţia Sa era să ducă lumină, să desfăşoare apostolatgăsit! îmbrăcat în hainele cuvenite unui ierarh, social în Africa şi să reorganizezea fost luat de un grup de angajaţi ai Avva Antonie: Domnul să ne Biserica din Albania.Serviciilor Secrete Albaneze şi dus într-obinecuvinteze! Bine ai venit pe la noi! Avva Antonie: Aşa cum Sfântulîncăpere în incinta aeroportului ca să nuPelerinul: Am venit cu multă bucurie. Nicodim a reorganizat monahismulfie văzut de nimeni.românesc existent la noi de-a lungul Avva Antonie: Se observă o bucurie, Pelerinul: Cu siguranţă acest lucru s-a secolelor.care parcă radiază de pe faţa frăţiei tale. petrecut din dorinţa ca eventualiiPelerinul: Da, bine spus că l-aPelerinul: Vin de la Mănăstirea Tismana. lucrători din aeroport sau călătoriireorganizat, dar şi el a săvârşit unelealbanezi să nu vadă un mitropolit Avva Antonie: Ctitoria Sfântului lucruri de apostolat.ortodox, bineînţeles cu însemneleNicodim terminată la 1378. specifice rangului. Avva Antonie:La ce te referi?Pelerinul: Da. Am participat la toate

Avva Antonie: Cu adevărat aceasta a Pelerinul:Mă refer la traducerea de cărţimanifestările organizate de Mitropolia fost Albania şi în această ţară, care nu pentru nevoile bisericii din acea vreme, laOlteniei cu prilejul împlinirii a 600 de ani poate fi comparată cu nici una dintre munca de caligraf în care consider că ade când Cuviosul Nicodim cel Sfinţit a ţările foste comuniste, a mers ca un avut şi ucenici. Este o mărturietrecut, în anul 1406, în ceata drepţilor, a adevărat apostol în persoana Prea Tetraevanghelul pe care el l-a tradus şisfinţilor bineplăcuţi lui Dumnezeu. Fericitului Anastasios. scris cu mâna sa la Mănăstirea Tismana. Avva Antonie: Am auzit că MitropoliaPelerinul: Pentru bogata sa activitatea Avva Antonie: Mănăstirea Tismana, oOlteniei, prin grija Înalt Prea Sfinţitului misionară şi apostolatul social pe care l-a adevărată lavră care a avut viaţăTeofan şi cu hotărârea Sfântului Sinod al întreprins în Africa şi Albania Înat Prea monahală neîntreruptă timp de şase suteBisericii Ortodoxe Române au ţinut să Sfinţitul Părinte Mitropolit Teofan a de ani.marcheze şi să celebreze într-un mod propus Senatului Universităţii dindeosebit împlinirea celor 600 de ani de la Pelerinul:Cum adică neîntreruptă?Craiova să îi decerneze titlul de Doctorplecarea la cer a Sfântului Nicodim. Avva Antonie: A fost o mănăstire liberă,Honoris Causa în Sala Albastră a

Pelerinul:Da, s-a organizat timp de trei niciodată nu a fost o mănăstire închinată.Universităţii. Ne-a impresionat pe toţizile mai multe evenimente. A fost o lavră în care datorităcei de faţă, prelegerea pe care PreaFericirea Sa a ţinut-o cu acest prilej. Avva Antonie:Cum ar fi?

Avva Antonie: Zici că v-a impresionatPelerinul:Decernarea titlului de Doctorpe toţi, dar cine a fost în sală?Honoris Causa de către Universitatea din

Craiova, Prea Fericitului Anastasios, Pelerinul: Au fost prezenţi membrii ai Arhiepiscopul Tiranei, Durresului şi Senatului Universităţii împreună cuÎntâi Stătător al Bisericii Ortodoxe din preşedintele Universităţii din Craiova, Albania. Proin Rectorul Mircea Ivănescu, ierarhide seamă ai Bisericii noastre, au fost Avva Antonie: Un mare teolog, unprofesori de teologie, studenţi, diferiţitrăitor şi un ierarh, care în viaţa sa ainvitaţi, într-un cuvânt sala era arhiplină.desfăşurat un mare apostolat social, o

misiune deosebită în Africa şi apoi în Avva Antonie:Şi ce temă a abordat? Albania.Pelerinul:Tema “Provocările Europei”

Pelerinul: Albania care a fost decretată a fost abordată cu atâta competenţă şistat ateu. participare încât aveai impresia că a trăitîn ţările membre ale Uniunii Europene. Avva Antonie: Am citit acum ceva timp

că de câteva zeci de ani acolo, în Albania, Avva Antonie: Mă aşteptam din parteanu au avut preoţi, nu au avut absolut Prea Fericitului Anastasios să aibă unnimic. A fost interzisă prin lege orice astfel de discurs.formă de manifestare a credinţei, iarPelerinul: Ne-am bucurat să-l ascultămoamenii au crescut fără Dumnezeu. şi pe Prea Sfinţitul Irineu Slătineanul

Pelerinul: Nu din vina lor. Arhiereu Vicar al Episcopiei Râmniculuişi profesor universitar la Catedra de Avva Antonie: Nu, fireşte, datorită Mănăstirea Tismana în prezent

I coană în rescă, 1673,

Mănăstirea Topolniţa, Mehedinţ


5/19

Pelerinul: Vă rog să-mi explicaţi mai Nicodim, Mitropolia Olteniei ape larg. organizat Spectacolul evocare

“Întâlnire cu Sfântul Nicodim” la Sala Avva Antonie: În timp ce era înMare a Teatrului Naţional “Marinpeşteră, pe versantul celălalt al pârâuluiSorescu” din Craiova.Cherit şi se ruga, Sfântul Sava, a văzut

un foc pe locul unde i s-a revelat să Avva Antonie: Ai participat la acestridice mănăstire. eveniment?Pelerinul: Deci, i s-a descoperit să Pelerinul: Da. Am fost la Craiova înconstruiască o mănăstire!? această sală a Teatrului Naţional. Am

urmărit un spectacol deosebit şi aş zice Avva Antonie: Da, şi el a spus Maicii unic în felul lui.Domnului după multă rugăciune că arzidi mănăstire, dar îi este teamă că o vor Avva Antonie: De ce consideri că adistruge cotropitorii, barbarii. fost unic în felul lui?Pelerinul: Din câte ştiu a zidit Pelerinul: A fost pregătit de cătremănăstirea. Sectorul Cultural al Arhiepiscopiei cu

cântări din slujba Sfântului Nicodim, cu Avva Antonie: Da, însă ceea ce vreaupoezii şi proză dedicate lui, recitate dinsă reţii este că el a reuşit să smulgăsuflet de actori angajaţi ai Teatruluipromisiunea că mănăstirea nu va fiNaţional, cu artişti de renume printredistrusă de barbari.care Tudor Gheorghe, Nataşa Raab,Pelerinul:Şi s-a păstrat de peste 1500 Valeriu Dogaru, Ion Colan, Valerde ani. Dellakeza, coordonaţi de maestrul

Avva Antonie:Da, s-a păstrat de peste Emil Boroghină. Foarte bine s-arugăciunii Sfântului Nicodim, Sfintele 1500 de ani. Zidurile nu au fost distruse prezentat şi Grupul psaltic al CatedraleiSlujbe, Sfintele Liturghii nu s-au de barbari nici chiar de marea invazie a din Craiova reunit cu Grupul psaltic alîntrerupt de-a lungul secolelor cum s-a perşilor din secolul al VII - lea care a Episcopiei Severinului şi Strehaieiîntâmplat la alte mănăstiri. distrus multe mănăstiri şi a făcut mult Avva Antonie:Mă bucur foarte mult cărău.Pelerinul:La ce mănăstiri vă referiţi? a fost o reuşită.

Pelerinul:Şi mănăstirii Sfântului Sava Avva Antonie:De pildă la Mănăstirea Pelerinul: Da, s-a văzut în spectacol,nu i-au făcut rău? Vodiţa, care a fost prima ctitorie a stilul părintelui Sever Negrescu,Sfântului Nicodim, viaţa monahală a Avva Antonie: Nu, însă şi la Consilier Cultural al Arhiepiscopieifost întreruptă, datorită vitregiilor Mănăstirea Sfântului Sava, deşi nu au Craiovei şi membru în Uniunea

vremurilor, datorită armatelor, care au fost distruse zidurile de către barbari, Scriitorilor. Alegerea textului îi aparţinetrecut pe acolo. Vodiţa a fost amplasată însă au fost mulţi călugări martirizaţi. în întregime, precum şi textul filmuluiîn apropierea fluviului Dunărea, în Sub pavajul cu lespezi din piatră din „Mănăstirea Tismana Poartă azona de mari treceri, de legătură cu incinta mănăstirii se află osemintele sufletului către cer”, lucrat de centrulmarile imperii ale vremii, la sud, unui număr mare de călugări martirizaţi Mass-media al Arhiepiscopiei Craiovei.Imperiul Otoman, iar la apus Imperiul de barbari. De remarcat este şi faptul că Este vorba de un film documentarUngar şi apoi Austro-Ungar. Sfântul Sava a smuls o promisiune de la

lucrat cu suflet, nu neapărat cu acriviaDumnezeu că mănăstirea nu va fi cercetătorului ştiinţific într-ale istoriei,Pelerinul:Toate acestea au contribuit distrusă, ci va dăinui. ci a fost o prezentare de excepţie. A fostla distrugerea Vodiţei.o seară deosebită pentru ierarhiiPelerinul: Credeţi că a fost un Avva Antonie: Se pare că un obuz a prezenţi, pentru preoţi, pentrunegociator cu Dumnezeu, dacă îmi estecăzut peste ruine chiar în primul război craiovenii prezenţi în cele aproximativîngăduit să folosesc acest termen ?mondial când nemţii s-au retras şi au o mie de locuri cât deţine sala Teatruluiformat unghiul morţii, murind mulţi Avva Antonie: Cam aşa cum spui. A Naţional din Craiova.soldaţi români pe Dealul Moşului, locul reuşit să smulgă această promisiune.

Avva Antonie: Cred că a rămasunde este amplasată acum Mănăstirea Înclin să cred că şi Sfântul Nicodim s-aimpresionat şi Prea Fericitul AnastasiosSfânta Ana-Orşova. rugat Bunului Dumnezezu pentruşi ceilalţi membrii ai delegaţiilor dindăinuirea lavrei Tismana în care sePelerinul:Probabil au mai fost distruse străinătate.slujeşte zilnic Sfânta Liturghie şi seşi alte mănăstiri în afară de Vodiţa.

săvârşesc cele şapte laude de peste şase Pelerinul: Cu siguranţă, şi toată Avva Antonie:Da, mă refer, de pildă, secole. Aici el a săvârşit atâtea minuni şi această organizare se datorează Înaltla Mănăstirea Vişina, de la care se de aceea este atât de venerat de Prea Sfinţitului Teofan, Mitropolitulpăstrează numai ruinele, sau labinecredincioşii creştini din Oltenia. Olteniei care a dorit să marcheze, atâtMănăstirea Coşuştea-Crivelnic, sau la o cât a fost cu putinţă, sub toate aspectelePelerinul:Da, am auzit că a reuşit săaltă mănăstire existentă în zona Baia de cultural, spiritual, duhovnicesc şiimpresioneze prin toate aceste fapte Aramă, care s-au distrus datorită istoric, trecerea celor şase sute de ani deminunate, prin trecerea prin foc pecotropitorilor, dar uneori şi datorită la plecarea Sfântului Nicodim în ceatacontemporanii săi şi pe însuşi regeleapelor, datorită unor torenţi. Incinta sfinţilor bineplăcuţi lui Dumnezeu.Sigismund al Ungariei,Mănăstirii Vodiţa a fost micşorată deiar acest rege a dat unapele pârâului Vodiţa precum şi de undecret prin caretorent care a adus mult pământ înînlesneşte trecereapartea de nord a bisericii.liberă pe teritoriulPelerinul:Şi totuşi Dumnezeu a purtat ungar a călugărilorde grijă Tismanei… ortodocşi, decret ce se

Avva Antonie: Da, acest lucru s-a păstrează până astăzi.petercut întocmai cum s-a întâmplat cu Avva Antonie: Aşamănăstirea Sfântului Sava. este, iar toate acestePelerinul: Nu înţeleg ce legătură are lucruri au determinatSfântul Nicodim de la Tismana cu poporul român să îiSfântul Sava ? poarte veşnică cinstire.

Avva Antonie:Nu vreau să spun că are Pelerinul: Şi acum, lao legătură, ci felul în care s-au rugat aceste manifestări,Bunului Dumnezeu este asemănător. pentru a-l cinsti cum se

cuvine pe Sfântul

Mănăstirea Vodiţa în prezent

Moment din spectacolul susţnut

pe scena Teatrului Naţonal din Craiova


6/19

Avva Antonie: Înţeleg că acesta a fost frăţia ta că se consideră un model? Prin lucruri: acela de administrator, deun început al manifestărilor, a tot ceea faptul că a adus aici curentul isihast? arhitect şi constructor pe de-o parte, şice s-a pregătit pentru a marca anul 2006 de om al liniştii şi rugăciunii isihaste, pePelerinul:Da, însă şi prin faptul că s-aca an al Sfântului Nicodim. de altă parte.străduit să traducă acel TetraevanghelPelerinul: Da, pentru că evenimentul şi să-l transcrie din limba greacă în Pelerinul: Da, s-a vorbit şi despres-a întins pe parursul a trei zile. În cea limba slavonă. O lucrare de caligrafie aceasta la dezbaterile acestuide-a doua zi la Mănăstirea Tismana a valoroasă. simpozion la care a participat şi a luatavut loc simpozionul intitulat „Rolul cuvântul Prea Sfinţitul Irineu Avva Antonie: Cred că au fost maiSfântului Nicodim în monahismul Slătineanul, Arhiereu Vicar almulte Tetraevanghele şi mai multe cărţiromânesc”. La simpozionul moderat Episcopiei Râmnicului.traduse de Sfântul Nicodim, dar care

de Prea Sfinţitul Nicodim, Episcopul probabil nu s-au păstrat. Avva Antonie: Un teolog care şi-aSeverinului şi Strehaiei, s-au întâlnit făcut noviciatul în Mănăstirea FrăsineiPelerinul: Vă gândiţi, să fi iniţiat chiarpentru prima dată exarhii din fiecare şi are o bogată experienţă într-aleşi o şcoală de traducători şi de caligrafi?eparhie însoţiţi de un stareţsau doi, monahismului.întâlnire organizată de Mitropolia Avva Antonie:Este posibil pentru căPelerinul: Aşa este în cea de a treiaOlteniei. în momentul acela era nevoie de cărţi. parte a simpozionului, au sosit mulţi

Pelerinul:Pentru mănăstire? ierarhi împreună cu Prea Fericitul Anastasie, iar Înalt Prea Sfinţitul Avva Antonie: Pentru mănăstire, darIerotei, Mitropolit de Nafpaktos, aşi pentru credincioşi. Numărul

locuitorilor din Valahia Mică era foartemare, motiv pentru care s-a înfiinţatMitropolia de la Severin la 1370, deci opopulaţie numeroasă care avea nevoiede cuvântul Evangheliei.Pelerinul: Credeţi că este iniţiatorulunei şcoli?

Avva Antonie: Cred cu siguranţălucrul acesta pentru că el a fost un omhărăzit de Dumnezeu, un om, care nus-a experimentat traducând numai o Avva Antonie:Şi au fost comunicări?carte, mai mult decât atât, exista o mare

Pelerinul:Da, pot să vă spun că mi-au nevoie de cărţi şi de aici nevoia deplăcut mult. Prea Sfinţitul Visarion traduceri.Răşinăreanul a vorbit despre:Pelerinul:Şi cum vă explicaţi că nu s-a lansat cartea tradusă în limba română,„Reorganizarea monahismului pe păstrat decât un Tetraevanghel din cele „Monahismul Ortodox ca viaţăteritoriul ţării noastre în timpul multe traduse? profetică, apostolică şi martirică”.Sfântului Nicodim”; Părintele Teofil

Avva Antonie: Nu uita că, nu avemRoman a vorbit despre „Dimensiunea Avva Antonie: Da, cred că a fost odecât câteva hrisoave ce s-au păstratmonahismului ortodox în viziunea bucurie pentru cei de faţă să-l ascultedinainte de anul 1400.Sfântului Nicodim de la Tismana”; pe autorul multor cărţi dintre care şiPărintele Timotei Aioanei, Exarh Pelerinul:Hrisoave puţine, dar totuşi „Psihoterapia ortodoxă”, cunoscutăCultural la Mitropolia Moldovei, a s-au păstrat câteva. cititorilor români. Şi duminică, zici, că a vorbit despre „Lumini isihaste din fost Sfânta Liturghie? Avva Antonie: Nu sunt multe, se potbinecuvântata Moldovă” şi Părintele număra pe degete. Pelerinul:Da, a fost Sfânta Liturghie Arhimandrit Simion Stana a vorbit arhierească la care a participat unPelerinul:Dar de ce totuşi s-au păstratdespre „Sfântul Nicodim de la număr impresionant de credincioşi . Aatât de puţine?Tismana reper al ortodoxiei din fost o slujbă cum rar poate fi întâlnită înBalcani”. Avva Antonie: Nu s-au păstrat părţile Olteniei.datorită timpului. Dar mai este un Avva Antonie:Interesant!

Avva Antonie:Şi momentul a fost rar,aspect demn de luat în seamă. CărţilePelerinul: Şi de folos. Însă trebuie să împlinindu-se 600 de ani din anul 1406.de cult se mai şi uzează în special când vă mai spun că simpozionul a început Cred că s-a bucurat şi Sfântul Nicodimsunt puţine. Observăm şi acum încu un cuvânt susţinut de către unul să vadă la ctitoria sa atâta număr destrane, mai ales în mănăstiri, că toatedintre marii duhovnici ai noştri, mare de credincioşi şi pelerini. Cecărţile folosite la slujbe sunt uzatepărintele Teofil Părăian de la cuvântări s-au ţinut cu acest prilej?datorită folosirii frecvente.Mănăstirea Sâmbăta de Sus.Pelerinul:După ce Înalt Prea SfinţitulPelerinul: Rămâne impresionantă Avva Antonie:Da, el este unul dintre Părinte Bartolomeu Anania,activitatea Sfântului Nicodim şi prinmarii duhovnici ai vremii noastre, care Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şipreocupările sale de a înzestra sfintelea făcut mult bine mergând peste tot în Maramureşului a ţinut cuvânt de foloslocaşuri cu manuscrise.ţară şi folosind sufleteşte pe mulţi inspirat din Evanghelia care s-a citit la Avva Antonie: E uimitor cum a ştiuttineri, mai ales prin conferinţele sale. Sfânta Liturghie, Prea FericitulSfântul Nicodim să îmbine douăPelerinul: Ne uimeşte pe toţi cum el,

un nevăzător, a acumulat atâteacunoştinţe şi pe deasupra este untrăitor a tot ceea ce învaţă. Dupăcuvântări au avut loc şi dezbateri ….

Avva Antonie: Şi ce s-a scos înevidenţă?Pelerinul: La dezbateri s-a pusaccentul în toate discuţiile pe faptul că

Sfântul Nicodim rămâne un modelpentru noi toţi. Avva Antonie: Deci, nu s-a mărginitnumai la date istorice?Pelerinul:Nu, evident.

Avva Antonie: Şi prin ce ai înţeles

Simpozionul prezidat de

Prea Sfinţt ul Nicodim

Primirea erarhilor de către

Prea Sfinţtul Nicodim

Moment din impul Sfinte L iturghii


7/19

† I ODIM

EPIS OPUL

SEVERINULUI ŞI STREH IEI

Anastasios, Arhiepiscopul Tiranei, Iisus Hristos, Celui despre care noi, urmele Cuviosului Nicodim şi aleDurresului al întregii Albanii şi Prea preoţii, la Sfânta Liturghie, mărturisim marelui nostru Mitropolit FirmilianFericitul Teoctist, Patriarhul al Bisericii când ne îmbrăţişăm la Sfântul Altar că care şi-a făcut din viaţa sa o adevăratăOrtodoxe Române au marcat este Domnul cel care a fost, este şi va fi. culme de lumină, prin grija care a avut-însemnătatea Tismanei şi a Sfântului o, pentru mănăstirile oltene şi în special Vreau să închei cuvântul meuNicodim pentru Oltenia şi pentru ţara pentru mănăstirea acesta, Tismana.remarcând faptul că Sfântul Nicodim anoastră. făcut o alegere minunată venind aici. Găsim aici pagini din secolele

Aici a găsit bunătatea poporului român, voievozilor, pe care i-a pomenit astăziaici a găsit frumuseţea naturii din jurul Înalt Prea Sfinţitul Teofan. Sunt atâteanostru, şi tot aici în bunătate şi nume de domnitori şi de voievozi,

frumuseţe, el a venit să semene sămânţa legate de colţul acesta de ţară, deadevărului, o moştenire extraordinară Tismana, o terasă modestă, dar care apentru noi toţi, rodind mai mult adevăr, făcut 600 de ani de când aceastămai multă frumuseţe, mai multă personalitate atunci europeană şidragoste”. balcanică în acelaşi timp, care unea

ortodoxia de la Muntele Athos până în Avva Antonie:Şi Prea Fericitul Părinte părţile noastre, ortodoxia cea maiTeoctist? curată, cea mai limpede şi în gândire şi Avva Antonie: Ziceai că ai notat din Pelerinul: Ne-a impresionat pe toţi în scris şi în artă. De aceea am zis căcuvântările ţinute acolo? prin verva şi vioiciunea pe care a avut-o. trăiesc emoţii, pentru că de aici privimEste de admirat logica şi inteligenţaPelerinul: Da, am scris cuvântările vârfurile muntelui unde trei măicuţePrea Fericirii Sale la această vârstăPrea Fericitului Anastasie şi a Prea curajoase stau şi iarna şi vara la schit şiînaintată.Fericitului Părinte Teoctist. unde s-au împrietenit cu urşii şi cu

vietăţile pădurii ca altă dată în scrierile Avva Antonie:S-a simţit bine mai ales Avva Antonie:Da, interesant şi cred că Patericului. S-a întâmplat aici şi secă a fost Mitropolitul acestor meleaguri.mesajele Prea Fericiţilor au impresionat întâmplă veşnic.pe toţi cei prezenţi. Pelerinul: Se observa lucrul acesta înSunteţi iubiţi fii şi surori înPelerinul: Da, Prea Fericitul Domnul, şi suntem cu toţii, Anastasios a punctat următoarele: privilegiaţii istoriei noastre şi ai„În aceste momente, inima mea este acestor personalităţi care au fostplină de dragoste, de prea slăvirea lui covârşiţi de frumuseţileDumnezeu şi de mare bucurie. Mă dumnezeieşti şi de pe acest colţdesimt dator ca în primul rând să înalţ lume care se numeşte România, aumulţumiri lui Dumnezeu pentru că odrăslit în istorie piscuri de lumină cam-a învrednicit să vin pe aceste acest Părinte Cuvios Nicodim şi înmeleaguri binecuvântate… Aş vrea Moldova şi în Transilvania şi oriundesă subliniez un cuvânt care l-am auzit ne îndreptăm paşii, suntem fiii şide multe ori în aceste zile şi pe care şi strănepoţii lor, urmaşii lor,eu l-am folosit. Sfântul Nicodim a privilegiaţii lor. Căci astăzi, iată, trăim venit aici. Dacă spunem că a venit numai aici o zi, care adună şi sudulaici înseamnă că nu era de aici. Deci Dunării şi valori de la noi. L-aţiSfântul Nicodim s-a făcut vrednic ascultat pe Prea Fericitul Anastasios

urmaş al Sfinţilor Apostoli căci, aşa care păstoreşte cea mai tânărăcum ei au plecat din locul lor şi au biserică pentru că atât de puternică a venit în alte părţi pentru a fost credinţa, încât înainte depropovădui, aşa şi el şi-a lăsat patria cuvânt, în faţa ce-i radia de bucurie. prăbuşirea blocului comunist undesa şi a venit în aceste părţi ale Sunt convins că s-a simţit bine. biserica şi religia au fost zdrobite cudumneavoastră pentru a răspândi desăvârşire, dar Albania s-a trezit şi a Avva Antonie: Şi ce ai remarcat dinlumina vieţii monahale şi lumina renăscut prin misionarismul şicuvântul Prea Fericitului Părintecredinţei creştine autentice. Iată acum, apostolatul Prea FericituluiTeoctist?la începutul secolului al -XXI- lea, Anastasios.”mesajul pe care ni-l transmite Sfântul Pelerinul: Pot să vă redau oNicodim nouă ortodocşilor este că noi parte din cuvântul Preasuntem chemaţi acum, când ne Fericitului legat deintegrăm în Europa, să mergem să evenimentul petrecut lapropovăduim, să facem cunoscută Tismana. “Iată o zi din cele pe

valoarea spiritualităţii neamului nostru. care sufletul nostru le doreşteneîncetat. O zi plină deOdată cu integrarea Românieiîntâlnire în Hristos şi în celeîn Uniunea Europeană, va începe o mai alese şi înalte valori umanenouă fază în istoria acestui popor. Încare izvorăsc din cuvântulEuropa nu se cade să intrăm ca nişteDomnul nostru Iisus Hristos.amărâţi. Suntem bogaţii Europei,Personal trăiesc sentimentepentru că avem o comoară pe careemoţionante pentru cănimeni altcineva nu o deţine. AvemDumnezeu a rânduit să slujesccomoara credinţei celei drepte şi deaceastă Mitropolie şi aceastăaceea avem o mare răspundere şiSfântă Mănăstire, să cunosc îndatoria de a ne îndeplini rolul de

viaţa mea personalităţi derăspândire a credinţei drepte în Europa. Avva Antonie: Mulţumesc, şi măseamă din mănăstirea aceasta, dar maiO Europă fără ocredinţă adevărată, fără bucur că ai reuşit să participi şi să teales istoria ei. Ea este un fel de Sion alo credinţă plină de entuziasm şi de hrăneşti din bucuria acestui evenimentnostru, al românilor, şi acest pisc deiubire va deveni o roabă a diferitelor marcant din viaţa Bisericii noastre.lumină care este Cuviosul Nicodim celcredinţe venite din alte părţi, a Bunul Dumnezeu să ne ajute tuturorSfinţit de la Tismana, ne urcă pe toţi,diferitelor religii şi superstiţii. Şi toate pentru rugăciunile Sfântului Nicodimmai mult decât am putea noi să o facemacestea se cuvine să le facem avândde la Tismana.singuri, pe culmile de gândire şiîntotdeauna în mintea noastră şi Pelerinul: Amin!frumuseţe şi de descoperire a vocaţieipunând în inimă cuvintele Domnului

de oameni în primul rând. Şi noi,pe care le-am auzit azi la Sfântaslujitorii zicem, a descoperi vocaţiaEvanghelie: „Nu te teme !”, nu te temenoastră de slujitori ai mănăstirilor sau aipopor român, nu te teme poporparohiilor, ai sfintelor altare străbune.ortodox. Istoria aparţine acelor care seM-au purtat paşii şi aici, de multe ori, peînchină cu credinţă Domnului nostru

P.F. Teoctistş P.F. Anastasios,

înconjuraţ de celalţ erarhi

Înalt Prea Sfinţtul Teofan,

dăruind coane cu Sfântul Nicodim

Membrii corului ăudând pe Dumnezeu


8/19

C

oamenii care trăiesc în tumultul orice stat modern caută să lecotidian, prilej de împăcare cu împlinească pentru cetăţenii săi.Dumnezeu, cu sine şi cu aproapele. Zestrea de valori spirituale, culturale şi

Cunoaşterea vieţii, a faptelor şi materiale a Bisericii, la care Sfântulctitoriilor Sfântului Nicodim înseamnă Nicodim are o contribuţie însemnată,pentru credincios lucrarea la care sunt este absolut necesară pentru definireachemaţi cu toţii în vremurile de acum. corectă a locului şi a rolului României

ca stat membru al Uniunii Europene.România se avântă pe drumulintegrării europene. Aderarea Responsabilitatea BisericiiRomâniei la Uniunea Europeană Ortodoxe Române în faţa luireprezintă o mare oportunitate pentru Dumnezeu şi a naţiunii române esteromâni şi pentru Biserica neamului egală cu responsabilitatea statuluinostru de a mărturisi Europei despre român, respectul, armonia şi

valorile inestimabile pe care Ortodoxia colaborarea fiind considerate reperele poartă de milenii, Sfântul Nicodim şi fundamentale ale viitoarei relaţii dintremoştenirea pe care ne-a lăsat-o Biserică şi Stat în contextul integrăriiocupând un loc de seamă în acest României în Uniunea Europeană.demers. Mărturisirea începe de aici, din

Sfântul Nicodim cel Sfinţit deţară, prin împreună-lucrarea, la Tismana rămâne pentru noi uncolaborarea şi sinergia la care suntu ajutorul lui Dumnezeu model de viaţă duhovnicească, derânduite Biserica şi Statul - două entităţine bucurăm în aceste slujire şi mai ales de echilibru, un Sfântcare departe de a se exclude reciproc vremuri sufletele de pacea care care ne arată calea demnă de urmat spresunt chemate să slujească poporulizvorăşte din smerita slujire a obştei dezvoltarea relaţiei dintre Biserică şiromân prin respectul şi susţinereasfintei mănăstiri Tismana, ctitorită de Stat - o relaţie care, fiind caracterizatăreciprocă în elaborarea răspunsurilorSfântul Nicodim, a cărei naştere în prin cunoaştere reciprocă, respect şicerute de exigenţele etapei istorice princeruri o pomenim acum. Şase veacuri s- eficientă colaborare, va fi beneficăcare trece ţara noastră.au împlinit cu folos pentru Biserica cetăţenilor ţării noastre.Ortodoxă a plaiurilor oltene de la Sfântul Nicodim a fost un mare Am convingerea că tot ceea cetrecerea în vieţuirea eternă cu ctitor, dar şi un înţelept sfătuitor al s-a mărturisit în această perioadăDumnezeu a Sfântului Nicodim. voievozilor Serbiei şi mai apoi ai Ţării despre Sfântul Nicodim de la TismanaSpunem „cu folos” pentru că viaţa Româneşti. Sfântul Nicodim a susţinut reprezintă nu numai o contribuţiemonahală din Oltenia şi din toată ţara politica Statului în măsura în care importantă la cunoaşterea vieţii şizilelor noastre poartă cu sine şi

aceasta slujea interesele poporului slujirii Sfântului, cât mai ales o valorifică plenar pentru contemporani drept-credincios, dar nu a ezitat să actualizare şi o aşezare folositoare amoştenirea lăsată şi permanent manifeste o opoziţie fermă faţă de moştenirii lăsate nouă de acest sfânt, în vegheată din ceruri de către Sfântul intruziunile nocive ale puterii de stat de contextul existenţei noastre de oameniNicodim. Mănăstirile din Oltenia din atunci, în viaţa eclesială. Atitudinea pe ai începutului de mileniu III.care câteva sunt ctitoriile sale, ca care Sfântul Nicodim a avut-o în Dumnezeu să ne ajute în slujirea la caredealtfel toate mănăstirile româneşti din relaţiile cu puterea statală a fost am fost chemaţi şi aşezaţi fiecare dintreţară sau din străinătate reprezintă tot întemeiată pe dragoste creştină, pe noi, iar Sfântul Nicodim să neatâtea trepte către mântuire aşezate în curaj profetic şi pe jertfa de sine. Fără a învrednicească prin rugăciunile sale lacalea noastră. Există o contribuţie intra în conflict cu autoritatea scaunul ceresc, pentru a-i purta pestepermanentă a vieţii monahale la voievodului, Sfântul Nicodim a reuşit timp moştenirea!...bunăstarea morală şi duhovnicească a „să dea Cezarului ce este al Cezarului şisocietăţii româneşti de la începutul sec. lui Dumnezeu ce este al luial XXI-lea, iar această lucrare ar fi fost Dumnezeu”...cu siguranţă incompletă dacă Relaţia dintre Biserică şi Stat aDumnezeu nu ar fi binecuvântat

cunoscut în România post-decembristăpământul românesc cu foloasele trudei o evoluţie care se caracterizează prinşi jertfei de sine pe care Sfântul tendinţe de armonizare aNicodim le-a dăruit românilor. politicilor sociale precumDespre Sfântul Nicodim se şi de înţelegerea clară,

poate discuta din multe perspective: corectă a rolului şi ateologice, culturale, duhovniceşti şi lista locului deţinute de cătrepoate continua. Credem că Sfântul cei doi parteneri înNicodim cel Sfinţit de la Tismana lucrarea comună dereprezintă simbolul renaşterii vieţii slujire a poporuluimonahale, dar şi a credinţei pe nostru.pământurile Olteniei - exemplu de Cu siguranţă că exemplulurmat pentru noi în aşezarea corectă şi Sfântului Nicodim este de mare folosautentică a Bisericii în relaţia cu pentru Biserica noastră cea luptătoare asocietatea actuală atât de supusă lui Hristos, în demersul ei permanent

presiunilor secularizării şi relativizării de mărturisire a cuvântuluioricăror valori morale. Mănăstirile dumnezeiesc. Dintr-o atarectitorite de Sfântul Nicodim sunt nu perspectivă, statul este arealul în carenumai spaţii fizice, concrete ale slujirii slujitorii Bisericii sunt chemaţi sălui Dumnezeu în post, rugăciune, mărturisească cele de folos împliniriismerenie şi ascultare, ci şi izvoare de demersurilor de dreptate socială, de viaţă creştină, locuri de pelerinaj pentru bunăstare materială şi spirituală pe care

Sfântul Nicodim de la Tismana - model şireper de vieţuire şi slujire creştină peste veacuri

Stelian Gomboş

Consilier I principal

Secretariatul de Stat pentru Culte


9/19

dunarea tinerilor creştini

o

rtodocşi

-

p

rilej de bucurie sfântă

Pr Petrişor Zaharia

Inspector Social

Î

dintre cele mai însemnate fenomenecare au marcat în aceşti ani generaţiatânară.

Bisericile, precum şimânăstirile din ţară, sunt asaltate detineri. Foarte mulţi dintre ei sunt dejaangajaţi fără întoarcere pe calea unei

vieţuiri creştine autentice după mânăstirea Cămărăşeasca din judeţulrânduielile Bisericii. Gorj.

Se poate remarca uşor că aceşti Anul acesta, mai exact pe datatineri doresc a îmbrăţişa modelul de de 17 septembrie, Eparhiei noastre i-a

viaţă creştină cu măsura deplinătăţii, revenit frumoasa misiune de a organizarefuzând calea compromisului, a la una dintre cele mai strălucite ctitorii

jumătăţilor de măsură, refuzând ale Cuviosului Nicodim, şi anumentemeiată pe argumente tentaţiile vieţii necreştine. Ei au înţeles, mânăstirea Topolniţa, cea de-a patrabiblice şi istorice, Biserica mai repede decât se aşteaptă cineva că a ediţie a Adunării tinerilor creştiniînvaţă că acelui creştin care a dus o trăi creştineşte înseamnă a te articula la ortodocşi din Oltenia. viaţă exemplară în comunitatea viaţa Bisericii, a intra în ritmul de viaţă La întrunire au participat pestecreştină concretizată prin fapte şi ecclesial, definit de câteva repere 300 de tineri din judeţele Mehedinţi,minuni i se acordă o cinstire deosebită. esenţiale: cinstirea după cuviinţă a Gorj şi Dolj, care îşi desfăşoarăPrin viaţa lor plină de pilde cei ce au duminicii şi a sărbătorilor de peste an, activitatea în cadrul grupurilorurmat în credinţă pe Mântuitorul ştiut fiind că ritmul vieţii creştine este creştine, înfiinţate pe lângă parohiileHristos şi nu s-au abătut de la poruncile dat de calendarul Bisericii, cercetarea oletene.Lui se învrednicesc de darul cu interes a vieţilor sfinţilor şi cinstireaîndumnezeirii. Despre această mare Programul manifestării aacestora cu convingerea că credinţataină Sfântul Atanasie al Alexandriei cuprins participarea la Sfânta Liturghiecreştina nu este o învăţătură teoretică,trăitor în veacul al IV- lea spunea că „ după care au urmat o serie de dezbaterici un mod de viaţă care ţinteşte spreDumnezeu S-a făcut om pentru ca şi discuţii pe grupuri şi în plen pe temaîmplinirea adevăratului sens alomul să se îndumnezeiască.” “Biserica- mod de viaţă”. Dezbaterileexistenţei omului.

au fost moderate şi în acest an de cătreBiserica ne învaţă să luăm caMaica Siluana, stareţa Mănăstiriimodel de viaţă în primul rînd pe

Jitianu, care “cu timp şi fără timp” aMântuitorul Iisus Hristos, modelulpoposit pe meleaguri mehedinţenesuprem şi pe sfinţii Lui , care dupăspre a răspunde la întrebările unor vieţile lor observăm cum plăcuţii lui tineri mai mult sau mai puţin ataşaţi deDumnezeu au petrecut în curăţenie şiBiserică şi de slujbele credinţei noastre.rugăciune, în pace şi armonie.

Întrunirea tinerilor organizată A-L avea pe Hristos, Fiul luisub înaltul patronaj al MitropolieiDumnezeu şi Biserica Sa ca model deOlteniei a fost onorată de prezenţa viaţă, înseamnă a ne deschide inimilePrea Sfinţitului Părinte Nicodim,Cu ajutorul lui Dumnezeu, darfaţă de celălalt, a purta împreună cuEpiscopul Severinului şi Strehaiei şi aşi din iniţiativa Înalt Prea Sfinţiei Sale,celălalt povara vieţii şi a ne deschidePrea Sfinţitului Gurie Strehăianul,Părintele Teofan, Mitropolitulfaţă de Tatăl Ceresc cu un sentiment deEpiscop Vicar al ArhiepiscopieiOlteniei, a fost început în anul 2003ascultare şi încredere, ştiind bine căCraiovei, dar şi de domnul Stelianproiectul de pastoraţie al tinerilor dindacă Îl ascultăm pe Dumnezeu, vom fiGomboş, consilier principal pe lângăparohiile oltene adunaţi la mânăstireape drumul cel bun, vom urma modelulSecretariatul de Stat pentru culte. Jitianu în număr impresionant de mare,suprem al vieţii şi în cele din urmă vom

aproximativ 400 de tineri care s-aufi liberi. Participanţi, dar şi organizatori

întrunit sub genericul “ Tânărul în şi voluntari au fost cu toţii adâncDacă cercetăm minuţios, dar şi Biserică astăzi-libertate şi iubire ”. emoţionaţi.Această emoţie a izvorâtcu bună credinţă peisajul spiritualdin bucuria momentului reîntâlnirii,De atunci această întrunire s-aromânesc al ultimilor ani, vomdar a fost sporită şi de harul sfântrealizat anual, primele două ediţiiconstata cu siguranţă că interesulpogorât în sufletele tinerilor prin slujbadesfăşurându-se la mânăstirea mai sustinerilor pentru credinţa şice s-a săvârşit, la care s-a adăugat şiamintită, iar cea de anul trecut laspiritualitatea creştină, reprezintă unulcuvintele calde ale Prea SfinţiţilorPărinţi Episcopi.

Se cuvine să aducem mulţumiriBunului Dumnezeu, SfântuluiNicodim, ctitorul frumoasei mânăstiriTopolniţa, pentru ajutorul dat în totacest demers, în speranţa că astfel demomente vor mai încălzi inimiletineretului oltean, parcă din ce în ce maidornic de a primi în suflet bucuriilecredinţei noastre.

“Câ aveţ umina, credeţ în umina ca sa iţ ii ai uminii”.Ioan XI I , 36.


10/19

Arhiepiscop al Tiraniei, Durresului şi a modelul mereu actual pentrutoată Albania a primit titlul de Doctor monahismul românesc.Honoris Causa al Universităţii din La sfârşitul dezbaterilor înCraiova, iar seara a avut loc un plen P.S. Părinte Episcop Vicar Irineuimpresionant moment artistic intitulat Slătineanul a ţinut un impresionant şi

Zilele de 22-24 septembrie „Întâlnire cu Sfântul Nicodim”, la care folositor cuvânt despre rolul şi locul006 au fost pentru credincioşii din şi-au dat concursul corurile reunite ale stareţului actual în viaţa de obşte a

Mitropolia Olteniei zile de bucurie Catedralei Mitropolitane din Craiova mănăstirii.uhovnicească şi prilejuri de frumoase şi Episcopiei Severinului şi Strehaiei Simpozionul s-a încheiat cu oduceri aminte despre marea precum şi actori ai Teatrului Naţional lansare a cărţii Mitropolituluiersonalitate a secolului al XIV-lea din din Craiova. La spectacol au participat Nafpakatos (Grecia) Hieroteosara Românească - Sfântul Nicodim ierarhi din Oltenia şi din ţară, preoţi şi Vlahios - „Monahismul ortodox cae la Tismana, de la a cărui mutare în credincioşi. La sfârşitul spectacolului viaţă profetică, apostolică şi

ândul Sfinţilor se împlinesc anul care s-a bucurat de un succes deosebit, martirică”.cesta 600 de ani. a avut loc lansarea unui album omagial Î.P.S. Mitropolit HieroteosEvenimentul a început a fi dedicat vieţii monahale din Oltenia, Vlahios a ţinut un folositor cuvânt,

regătit încă de anul trecut, când intitulat „Oltenia de sub cer”. considerându-l pe Sfântul Nicodim cafântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Manifestările au continuat şi un călător plecat de la ai săi spre o altă

Române a aprobat Hotărârea Adunării sâmbătă la Tismana cu un simpozion lume în care şi-a împlinit chemarea şiparhiale a Arhiepiscopiei Craiovei, având ca titlu „Rolul Sfântului astăzi îi are în ocrotire.a anul acesta să fie dedicat Nicodim în monahismul românesc” la La lansarea cărţii au participatomemorării Sfântului Nicodim de la care au fost invitaţi să participe exarhii mai mulţi ierarhi sosiţi de cu searăismana. din toate centrele eparhiale ale pentru Sfânta Liturghie de a doua zi.

Patriarhiei Române însoţiti de către un Înainte de slujba vecerniei,părinte stareţ. Mănăstirea Tismana, ctitoria ce a

Simpozionul a avut ca dăinuit cu o viaţă monahalămoderator pe P.S. Părinte Episcop neîntreruptă de la zidirea ei de cătreNicodim, iar ca invitat de seamă pe Sfântul Nicodim, a îmbrăcat haina depărintele duhovnic Arhimandrit Teofil sărbătoare pentru a primi pePărăian de la Mănăstirea Sâmbăta de întâistătătorul Bisericii OrtodoxeSus şi a început la ora 7,00 cu oficierea Române Prea Fericitul Părinte PatriarhSfintei Liturghii, după care la ora 10,00 Teoctist care a fost întâmpinat de Înalta avut loc prezentarea filmului

Arhiepiscopia Craiovei „Tismana - Poartă a sufletului cătrempreună cu Episcopia Severinului şi cer”, apoi s-au susţinut un număr de

trehaiei au colaborat pentru ca patru referate legate de viaţa şimomentul aniversar să fie cinstit aşa activitatea Sfântului Nicodim de laum se cuvine unui Sfânt pe care cu Tismana şi rolul său în reorganizareaoţii îl avem ca ocrotitor. monahismului românesc.

Astfel, vineri 22 septembrie Temele tratate în referate au006 oaspetele de seamă al Mitropoliei fost întocmite şi prezentate la un nivel

Olteniei, P.F. Anastasios Yannoulatos, academic şi s-au bucurat de aprecierea Prea Sfinţitul Părinte Mitropolitpărinţilor stareţi, care la momentul Teofan, Prea Sfinţitul Părintedezbaterilor în plen au adus Nicodim, precum şi de alţi mitropoliţi,completări pe marginea celor episcopi şi episcopi vicari sosiţi dinprezentate şi cu toţii au apreciat rolul toată ţara pentru Sfânta Liturghie dindeosebit pe care Sfântul Nicodim l-a ziua de duminică 24 septembrie 2006.avut pentru viaţa monahală din După primirea oficială ce aţinuturile Olteniei cât şi din întreaga avut loc la poarta mănăstirii şi mai apoiţară. în tinda bisericii, Prea Fericitul Părinte

Mulţi dintre ei îl văd ca un

PR

Ă Z N U I R E A S F Â N T U L U I N I C O D I M D E L A T I S M A N A

Pr Mihai

Zorilă

Consilier Economic

Marea personalitate aSfântului Nicodim, rămas în conştiinţacredincioşilor olteni ca „cel sfinţit de laTismana”, este incontestabilă, eltrăgându-se din români macedoneni activitatea Sfântului Nicodim de lade pe Valea Timocului, din Serbia de Tismana vom vorbi în numereleastăzi şi a venit în Ţara Românească viitoare ale revistei noastre.unde activitatea sa de ctitor al mai Cei peste 10.000 de peleriniPatriarh s-a închinat la mormântul multor mănăstiri şi biserici oltene a prezenţi la Mănăstirea Tismana, laSfântului Nicodim şi apoi la racla unde lăsat amprente, care şi astăzi trimit Sfânta Liturghie prilejuită dese mai păstrează un deget de la mâna ecouri dătătoare de zidire sufletească şi împlinirea a 600 de ani de la naşterea înSfântului, după care a rostit un bucurii alese. ceruri a Sfântului Nicodim de laimpresionant cuvânt din care nu au Considerat multă vreme de Tismana, au trăit momente înălţătoarelipsit aducerile aminte din anii în care aunii istorici ca fiind întemeietorul la Sfânta Slujbă, momente prilejuite depăstorit aceste meleaguri, mănăstirea monahismului românesc, Sfântul răspunsurile la strană ce au fost date deTismana fiind pe atunci în restaurare Nicodim a reuşit să impună prin corul reunit al Catedraleipentru a recăpăta frumuseţea de spiritul său organizatoric şi faptele mitropolitane din Craiova şi corulodinioară, de care şi noi astăzi ne practice ale darurilor sale de arhitect Episcopiei Severinului şi Strehaiei,bucurăm. constructor, dar în acelaşi timp şi dirijat de P.C. Arhid. Adrian MaziliţaÎn zilele acestea o ploaie duhovnic în conşti inţa precum şi de cuvintele de învăţăturămăruntă şi rece nu a încetat să cadă, contemporanilor săi, cât şi a celor ce au rostite de Prea Fericitul Părinteîncât organizatorii erau îngrijoraţi urmat, sfinţenia lucrătoare a darurilor Patriarh Teoctist, Î.P.S. Mitropolitpentru pelerinii care trebuiau să lui Dumnezeu puse în oamenii Săi cei Bartolomeu al Clujului, Albei, Crişaneisosească a doua zi din toată Oltenia şi aleşi. şi Maramureşului, Prea Fericituluidin ţară pentru a participa la Sfânta Sfântul Nicodim a găsit însă în Părinte Mitropolit Anastasios alLiturghie, oficiată de soborul Oltenia un minunat teren fertil al unei Tiraniei şi toată Albania, Î.P.S. Ieroteiarhiereilor şi preoţilor veniţi aici vieţi monahale active pe care el a Vlahos, Mitropolit de Nafpakatos dinpentru a gusta împreună din bucuria reorganizat-o după rânduiala pe care o Grecia, cât şi de cuvântul de mulţumireprăznuirii Sfântului Nicodim. cunoştea de la Muntele Athos unde şi aleasă bucurie exprimat de Î.P.S.ucenicise. Părinte Mitropolit Teofan, în calitate

Sfetnic de taină a patru mari de gazdă a manifestărilor desfăşuratedomnitori români basarabi, iscusit la Tismana.diplomat în cele ale împăcării şi Toţi cei prezenţi s-au întors lapaşnicii vieţuiri, teolog preocupat de casele lor încărcaţi de bucuriilecele ale cunoaşterii credinţei celei izvorâte din mireasma cerească trimisă

adevărate, iscusit copiator de prin cel care ne este ocrotitor şi pururimanuscrise şi cărţi, miniaturist rugător la Tatăl Ceresc, Sfântultalentat, dar mai presus de toate Nicodim cel Sfinţit de la Tismana.duhovnic şi povăţuitor pentru ucenici

În zorii zilei de duminică 24 şi popor, Sfântul Nicodim de laseptembrie 2006, razele unui soare Tismana rămâne mareaminunat mângâiau munţii Tismanei, perso nalitate aaducând bucurie în sufletele tuturor secolului al XIV leacare au văzut în aceasta prezenţa reală, pentru culturade netăgăduit a Sfântului alături de noi românească şi Sfântultoţi care ne aflam aici, ca un rod al trimis de Dumnezeuostenelilor celui care a călătorit, a pentru buna organizare atrudit şi a rămas să se odihnească în vieţii bisericeşti şismerenie de-a pururi pe aceste monahale de pe teritoriulminunate locuri, pentru a ne ţine uniţi ţării noastre.în rugăciune şi rodnică lucrare. Despre viaţa şi


11/19

La propunerea Prea Sfinţitului de şcoală şi copii până la 1 septembrie 1971,Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi când a ieşit la pensie de la Liceul „Traian”.Strehaiei, în Şedinţa Consiliului local al Activitatea de profesor şi dirijor deMunicipiul Drobeta Turnu Severin, din data cor, dar mai ales harul primit de lade 31 august a.c., s-a hotărât acordarea titlului Dumnezeu, au dezvoltat în Părintelede Cetăţean de Onoare nonagenarului Constantin Civitu şi calităţi componistice.Părinte Profesor Constantin Civitu. Amintim aici doar două lucrări corale - în anul

În ziua marelui praznic al Înălţării 1969, când - pe versurile poetuluiSfintei Cruci, la Catedrala Episcopală din mehedinţean D. Gherghinescu-Vania scriseDrobeta Turnu Severin, mulţime de în anul 1933, cu prilejul semicentenaruluicredincioşi au participat la omagierea Pr. şcolii în care învăţase şi el carte - PărinteleProf. Constantin Civitu. Cu acest prilej Constantin Civitu a compus Imnul Liceuluidomnul Viceprimar Constantin Gherghe „Traian”, a cărui melodie s-a publicat înîmpreună cu domnul Viceprimar Mihai revista „Columna”, nr. 3/1971, iar dupăDemian au înmânat părintelui-profesor Revoluţia din Decembrie 8̀9 a compusdiploma de „Cetăţean de Onoare al Colind de veşnică cinstire a eroilor revoluţieiMunicipiului Drobeta Turnu Severin, pentru din 16-22 decembrie 1989.apropiat colaborator al dirijorului I. Şt.merite deosebite obţinute pe linia îmbogăţirii Munca sa de compozitor, mai alesPaulian şi vice-preşedinte al Corului“Doina”. vieţii spirituale locale, atât în calitate de de lucrări religioase, a fost încununată în anulslujitor al altarului, cât şi ca profesor de Pr. Prof. Constantin Civitu a reuşit 2002, când a ieşit de sub tiparul Edituriimuzică corală” (Hotărârea Consiliului Local, să canalizeze acest cor pe făgaşul unor

Institutului Biblic şi de Misiune al BisericiiNr. 108/2006). realizări mai sistematice şi mai pretenţioase. Ortodoxe Române lucrarea „Viaţa înCorul capătă personalitate juridică în 15 iuliePr. Prof. Constantin Civitu s-a Hristos”, prefaţată de P.F. Părinte Teoctist,1937 sub numele de „Renaşterea”, carenăscut la 19 iulie 1911 în Municipiul Drobeta Patriarhul României: Cu multă bucurieînsemna un ţel artistic şi se considera oTurnu Severin. A urmat cursurile şcolii binecuvântăm tipărirea lucrării literar-muzicală:mişcare de înviorare pe tărâmul muzicii coraleelementare în Drobeta Turnu Severin, apoi „Viaţa în Hristos” a fratelui nostru preot slujitorla Drobeta Turnu Severin.ale Seminarului Teologic „Sf. Grigorie nonagenar Constantin Civitu…apreciind, în modDecapolitul” din Craiova, după care, Pe baza relaţiilor de colaborare deosebit, preocupărilesaleartisticeşi strădania sadesfiinţându-se, se mută la Seminarul Central artistică dintre profesorul şi compozitorul necontenită de a face educaţia moral-creştinădin Bucureşti. Nicolae Lungu dirijorul Societăţii Corale tradiţională ortodoxă românească prin cântarea

„România” din Bucureşti şi Părintele noastră bisericească. Talentul muzical şi activitateaÎntre anii 1933-1937 frecventeazăConstantin Civitu, dirijorul „Renaşterii”, are sa neîntreruptă de peste şapte decenii cacursurile Facultăţii de Teologie din Bucureştiloc afilierea „Renaşterii” la SocietateaCorală interpret(corist), cu o remarcabilă voce de basşi, în paralel, fără să fie înscris, participă la „România”, pe principiul că:muzica estecel mai cantabil, ca profesor demuzică, dirijor decor şitoate cursurile Conservatorului dinbun mijlocdeafirmarea însuşirilor unui popor ; ea compozitor, l-au ajutat să realizezeaceastă lucrareceBucureşti, unde îi are ca profesori pe mareleţinestrâns legaţi pemembrii aceluiaşi neam ; a fost şi poate fi considerată ca o îmbinare sintetică amuzicolog Gheorghe Breazu şi pe Ionesteun balsamşi o pârghieputernică cea ţinut elementelor dogmatice, mistice şi simbolice dinPopescu-Pasărea.continuu trează conştiinţa naţională în decursul învăţătura Domnului nostru Iisus Hristos.Din 1934 se crează o strânsăvremii fiind veriga de legătură între generaţii Pentru modul în care Părintelelegătură între tânărul Constantin Civitu şi (Regulamentul de funcţionare al Societăţii Profesor Constantin Civitu a ştiut sămarele Profesor Nicolae Lungu, care-i va Corale „România”). Succesele nu au întârziat contribuie la desfăşurarea şi dezvoltarea pedeveni şi naş. În anul 1935 Nicolae Lungu să apară, culminând cu susţinerea unor căi ascendente a vieţii cultural-artistice dinînfiinţează la Bucureşti Societatea Corală concerte deosebite la Sala „Dalles” şi la oraşul în care s-a născut, a învăţat şi a trăit,“România”, la care Constantin Civitu este Radiodifuziune în Bucureşti, Societatea dăruindu-se cu timp şi fără timp generaţiilormembru fondator. Corală „Renaşterea” fiinţând până în 1948. de tineri care s-au perindat la catedra sa, înCu o experienţă bogată în domeniul În paralel cu activitatea de slujitor al faţa pupitrului dirijoral şi, nu în ultimul rând, cântului coral şi înzestrat cu alese calităţi Sfântului Altar şi dirijor de cor, Părintele Prof. în faţa Sfântului Altar, suntem îndreptăţiţi săpedagogice şi dirijorale, tânărul teolog Constantin Civitu îşi începe activitatea în credem că Părintele Profesor ConstantinConstantin Civitu revine în 1937 în oraşul 1938, ca profesor de muzică la Liceul de fete Civitu merită titlul de Cetăţean de Onoare alnatal şi se căsătoreşte cu tânăra învăţătoare şi Gimnaziul Industrial din Drobeta Turnu Municipiului Drobeta Turnu Severin.Călugăru Valeria, cu care va avea doi fii. Severin, apoi, din 1 decembrie 1947, la Liceul„Traian”, al cărui elev fusese şi el odinioară, Va fi hirotonit diacon la Bucureşti înpredând în paralel şi la alte şcoli din oraş.1937, în ziua Sf. Apostol Andrei, la Biserica

Mănăstii Antim, de către Marele Mitropolit Între anii 1942-1960 a fost diacon,Irineu Mihălcescu şi numit în postul de apoi preot paroh la Biserica „Grecescu”,diacon la Biserica „Maioreasa” din Drobeta protopop al Protoieriei Drobeta TurnuTr. Severin, unde va desfăşura şi activitatea de Severin, consilier cultural al Mitropolieidirijor al Corului “Renaşterea”, continuând Olteniei (1952-1955) şi deputat în Adunarealucrarea vrednicului Preot Ion Sachelarie - Naţională Bisericească (1952-1956).

Din 15 septembrie 1960funcţionează din nou în învăţământ caprofesor de muzică la Liceul „Traian” şi înparalel la alte şcoli profesionale.

În toamna anului 1960 a fostsolicitat să organizeze Corul Casei de Cultură. A răspuns cu viu interes, deşi era foarteocupat ca profesor de muzică la Liceul„Traian”, Şcoala Metalurgică şi instructor alCorului Sindical al Şantierului naval DrobetaTurnu Severin. Aici desfăşoară o susţinutăactivitate artistică organizând montajeleculturale din această instituţie de cultură - activitate încununată în 1968, când i se

conferă din partea Consiliului de Stat Ordinul„Meritul Cultural”, pentru activitateîndelungatăşi meritedeosebiteîn mişcarea artistică deamatori, cuprilejul împlinirii a 70 deani dela înfiinţarea CoraleiCasei deCultură din municipiul Drobeta TurnuSeverin.

Latura didactică a muncii sale îndomeniul muzical l-a ţinut permanent legat

PR T PROF S R CON STANTIN CIVITU

CETĂŢEAN D E ONOAR E AL M UNICIPILUI

DROBETA TURNU SEVERIN

Arhid. Adrian Maziliţa

Consilier Administrativ


12/19

18Taina Pocăinţei repune pe Până şi la Liturghie, prin egoism,vă dea iertare.credincios în starea de curăţie deplină de suntem singuri, ne rugăm singuri şi neSfântul Nicodim Aghiorituldupă Botez, fiind socotită chiar un al doilea împărtăşim singuri. Însă este regretabil căspune că zdrobirea inimiiesteo mâhnireşi oBotez. ”Pocăinţa este aducerea înapoi sau astfel doar ne închipuim că suntem creştini

13 dureredesăvârşită a inimii, caresepetrecefiindcă şi că aparţinem lui Hristos. Însă Acesta esteîmprospătarea Botezului". omul a supărat cu păcatelesalepeDumnezeu şi a mai întâi al aproapelui meu şi abia apoi estePocăinţa este îndreptată în două încălcat legea dumnezeiască a Lui. De această şi al meu sau este al meu doar atunci când Îldirecţii: spre trecut şi spre viitor. Spre părere de rău, care nu trebuie să fie una descopăr în aproapele meu. El îmi cere sătrecut, exprimând regretul dureros al formală, se leagă şi voinţa omului de a nu pierd egoismul meu şi să încerc să-miîncălcării poruncilor divine şi al ieşirii din mai săvârşi păcatul. Fără căinţă, fără descopăr chipul propriu nu doar încomuniunea cu Dumnezeu şi cu semenii: durerea inimii, nu există pocăinţă "oglinda" păcatelor şi a falselor meleCăiţi-vă, scumpii mei fraţi şi cercetaţi-vă păcatele adevărată. Cel desăvârşit are această părere bucurii, ci şi în cel de lângă mine. Cel cevoastrecu inimă frântă, recunoaşteţi greşeala cea de rău acutănumai pentru că l-a supărat petatăl iubeşte teoretic se apropie de Domnul totmarea cugetului vostru, deschideţi-vă ochii inimii său şi nu pentru că va fi lipsit demoştenirea teoretic. Dacă îmi este silă de inimavoastre spre a pricepe greşeala şi nici nu părintească sau seva izgoni din casa tatălui său. aproapelui meu, atunci îmi este silă dedeznădăjduiţi demilostivirea lui Dumnezeu, nici Cel mai sporit din punct de vedere Chipul lui Hristos, Cel în nenumăratenu aşteptaţi grabnica Lui iertare. Pe cât de duhovnicesc se întristează, nu atât pentru chipuri "împrăştiate" printre cei bolnavi,îndurat şi bun esteDumnezeu în iubirea Sa faptul că prin păcat L-a supărat pe mâhniţi, uitaţi, chiar şi necuminecaţipărintească, peatât detemut esteîn maiestatea Sa Dumnezeu, ci pentru că a fost lipsit deharul

14 tocmai pentru că aproapele lor i-a uitat îndeJudecător. dumnezeiesc, a pierdut harul şi a dobândit osânda19 afara Liturghiei Bisericii.veşnică .Pocăinţa este îndreptată şi spre Hristos există. Dar ce este El? viitor, folosindu-se de mijloacele ce-i stau Dumnezeu adevărat şi Om cu adevăratla îndemână pentru a tămădui rana lăsată desăvârşit, CareS-a făcut omsau ceea cenu era

de păcat: Sunt multecăilepocăinţei, carene mai înainte, ca să facă peomdumnezeu, ceea ceuşurează câştigarea mântuirii. Căci dacă niciodată n-a fost. Ca atarene-a îndumnezeit şi ne Dumnezeu ne-ar fi dat numai o caledemântuire, îndumnezeieştepenoi prin dumnezeirea Sa şi nupoateamfi zăbovit zicând: nu putemsă apucăm numai prin Trupul Său. Căci acesta nu estepeaceastă cale, deci nu neputemmântui. Acum despărţit. Ia aminte, deci, şi răspunde-mi cuînsă, înlăturând acest pretext, Dumnezeu nu înţelegerela întrebare. Dacă cei botezaţi auţi-a dat numai un drum, ci multeşi osebite, îmbrăcat peHristos (Gal. 3,27), Cineestepentru ca prin mulţimea lor să-ţi facă ţiemai15 Cel cu Cares-au îmbrăcat? Dumnezeu.lesnesuirea la cer . Deci cel cea îmbrăcat peDumnezeu, nu va

Bineestea nu păcătui, dar bine cunoaştecu înţelegerea şi nu va vedea ceaesteşi aceea ca păcătosul să sepocăiască, îmbrăcat? Cel gol cu trupul, când s-aprecumfoartebineestea fi pururea sănătos, îmbrăcat, simteşi vedehaina. Dar cel gol cudar bineesteşi a tetămădui deboală. De sufletul nu cunoaştepeDumnezeu, dacă L-aceea sespuneşi prin Solomon: “Batepefiul a îmbrăcat; atunci, după tine, nici nu estetău cu nuiaua şi izbăveştesufletul lui de Dumnezeu ceva. Căci dacă ar fi, cei ceL-aumoarte”. (Proverbe 23, 13)[...]precumcei îmbrăcat L-ar fi cunoscut. Căci dacăsănătoşi nu au trebuinţă dedoctor, întrucât neîmbrăcând nimic, nu simţimnimic, dacă nu

sunt sănătoşi, iar cei bolnavi au lipsă de neîmbrăcămîn ceva, fienoi înşine, fiecumeşteşugul aceluia, aşa şi noi cei ce ne ajutorul altuia, simţim aceasta, dacă avemîmbolnăvim în viaţă de poftele de ocară, de simţurilenevătămate. Numai morţii când suntneînfrânărilecondamnabileşi dealtetumori ale îmbrăcaţi nu simt, şi mă temcă cei cespun aceasta

21patimilor, avemlipsă deMântuitorul. Iar acela sunt cu adevărat morţi şi goi. jinduieştenu numai doftorii dulci, ci şi amare, căci Orice păcat de moarte este mairădăcinile amare ale fricii opresc întinderea

16 mult sau mai puţin o moarte, care sepăcatului. finalizează în mod cert prin lipsirea dePăcatul capital al nostru esteOrice păcătos atâta vreme cât îşi Euharistie, în sinuciderea sufletească -

necredinţa în Înviere. Şi îi urmează unul laascundepăcatul în adâncul conştiinţei saleeste păcat de neiertat împotriva Duhului Sfânt.fel de grav: faptul că nu vrem să iubim peîngropat în adâncurile mormântului. Dacă Este orice păcat o moarte pentru că nu seaproapele. Cum am putea să iubim pepăcătosul vinela lumină şi va mărturisi spontan poate să nu atenteze la libertatea şi veşnicia

17 cineva care nici nu mai există pentru noi?mizeria lui...mortul seva scula. iubitoare a aproapelui nostru. El esteDoar eu mai am chip, doar eu am nevoi şi singurul "bun" încredinţat mie pentruHristos este convingerea celui ce dureri şi numai eu mă mai bucur - şi doar veşnicie şi nu am dreptul să mă lipsesc de vrea să fie veşnic. Spovedania e drumul de mine însumi. el. Şi este o crimă comisă asupra meaacestei convingeri, iar Euharistia este însămi, căci "condamn" pe Hristos[ ... ] Ba eu adaugceva şi mai mult, cădarul, primirea acestei convingeri. sălăşluit întru mine la iadul în care eu mădacă nu arecineva o ţintă sfântă şi nu s-a dedicatPocăinţa este re-venire în sine, în starea de adâncesc prin respingerea Euharistiei.silinţelor spresfinţenie, când păcătuieştenu ştiesăbotezat, purtător de Duh şi cuminecat. O

facă pocăinţă pentru păcat, nu ştie să cautere-venire prin reiterare ca drum liturgic. Când sufletul tău estebolnav şi eapăsatremediul greşelii. Cei cenu sunt sfinţi mor în de boalele păcatelor, mai eşti sigur, mai Dacă lacrimilelui Petru au putut şterge păcatelelor, cei cesunt sfinţi facpenitenţă pentru dispreţuieşti gheena şi mai râzi dechinurilefoculuiun păcat aşa demare, cumsă nu leştergeţi şi voi pe păcate, îşi simt ranele, îşi înţelegcăderile, caută veşnic? Nesocoteşti judecata lui Dumnezeu şialevoastre, prin lacrimilevoastre? Căci lepădarea preot, îşi caută sănătatea, cer purificarea prin dispreţuieşti îndemnul Bisericii? [ ... ] Nu-ţideDomnul nu esteceva neînsemnat, ci dimpotrivă pontifice. De aceea cuvântul legii spune cu aminteşti deceea ces-a scris: “Pentru aceea sunt foarte însemnat şi totuşi lacrimile au şters-o. prudenţă şi cu sens că arhiereii şi preoţii nu iau întrevoi neputincioşi şi bolnavi şi mor mulţi”.( I Plângeţi dar şi voi pentru păcatelevoastre, dar nu 22păcateletuturor, ci numai alesfinţilor; iar sfânt e Cor. 11,30) faceţi aceasta deochii lumii. Plângeţi amar, cuma cel ce îşi tratează (curat) păcatul său prin

20 făcut Petru. Vărsaţi şiroaiedelacrimi din adâncul Păcatul este o ruptură fiinţială înarhiereu.inimii, ca Domnul să semilostivească sprevoi şi să timp cu consecinţe veşnice.

SPECTE LE POCĂINŢEI ŞI IERTĂRII II)

13

Sfanţul loan Scăra rul, Scara , Cuvântul IV, op. cit., p. 13614Sfântul Cipria n al Carta ginei, Despre cei căzuţi, cap. 3015

Sfântul loan Hrisostom, Omilii supra pocăinţei, II,16Clement Alexandrinul Pedagogul, Lib. I, Migne, P. G. VIII, col. 348-34917

Sfântul Grigorie cel Mare, Omilia 26, P. L LXXXVl 120018

Sfântul loan Hrisostom Cuvântarea a Ill-a despre pocăinţă. P. G. 49, 29819 Sfântul Nicodim Aghioritul, Carte foarte folositoare de suflet, op. cit. p. 11120

Ori gen, In Num., X, 1; Migne, P. G. XII, col. 63821

Sfântul Simeon Noul Teolog A cincea cuvântare morală. Filocalia 6, Bucureşti, 1977, p. 18322

”Mântuitorul meu nu se poate bucura până ce eu rămân în fărădelege...Cum poate Acela, care se apropie de a ltar ca să ispăşească pentru mine păcătosul, să fie în bucurie; Acela la carese urcă mereu tristeţea păcatelor mele?” (Origen, In Lev., horn., VII, 2; Migne, P. G. XII, col. 478) "- Idem, Selecta in Psalmos; horn., II, în Ps. XXXVII; Migne, P. G. XII, col. 1386

Ieromonah Iacob Rusu

Stare

ţ- Mănăstirea Gura Motrului


13/19

Parohii din Mehedinţi

Parohia Poroina Ergheviţa este alcătuită din cinci sate: Ergheviţa, Poroina,Dedoviţa Veche, Valea Copcii şi Dedoviţa Nouă. Există două biserici: în Poroina,biserica ce poartă hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” şi în satul Ergheviţa, bisericacu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”.

Până în anul 1924, parohia se numea „Dedoviţa”, fiind alcătuită din satelePoroina, Dedoviţa şi Valea Copcii, iar satul Ergheviţa făcea parte din Parohia Bistriţa. După anul 1924 satul Ergheviţa şi Poroina au format comuna Ergheviţa şi ulterior s-aformat parohia Poroina Ergheviţa.

Biserica parohială din satul Poroina datează din anul 1845 cu hramul „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, construită de boierii Toma Fîntînenu şi Ţeca Pleşoianu, caredeţineau moşii pe aceste locuri. Este zidită din cărămidă cu ziduri groase de 65 cm şi s-areparat prima dată în anul 1894 când s-a şi acoperit cu tablă; până atunci fiind acoperită

cu şindrilă. Această reparaţie s-a făcut în timpul păstoririi preotului Mihail Florescu, iar în anul 1937 s-a reparat radicalzidăria şi s-a acoperit din nou, iar în anul 1943 în timpul arhipăstoririi Înalt Prea Sfinţitului Nifon Criveanu s-a repictat şisfinţit din nou fiind preot Mihai Jerca.

În anul 1970 s-a construit gard de împrejmuire din plăci de beton cu iniţiativa domnilor Popescu Ion şiBogorodiţă Ion în timpul păstoririi părintelui Luca Petre. În anul 1948 s-au făcut mici reparaţii exterioare, iar în anul2002 s-a reparat radical zidăria şi s-a restaurat pictura în pridor.

Biserica are formă de navă şi pe viitor necesită restaurarea picturii interioare care prezintă degradare de peste50%. Menţionăm că din anul 2004 biserica a fost trecută pe lista monumentelor istorice.

Parohia Poroina-Ergheviţa

Comuna Şimian judeţul Mehedinţi

Pr. Costel Popescu

n cadrul Episcopiei Severinului si Strehaiei, cu se va facilita intrarea în aşezămintele monahale şi li se vorÎsediul în Drobeta Turnu-Severin,strada I. Gh. prezenta obiectivele turistice din diferite zone ale ţarii, fiind deBibicescu, nr. 6, tel. 0252-333048; fax. 0252-333049, s-a dorit realizarea de pelerinaje la mănăstirile din Maramureş, dinînfiinţat o agenţie de pelerinaje, care să funcţioneze pentru nordul Moldovei, din Dobrogea şi, nu în ultimul rând, dinînceput ca filială a centrului de pelerinaje „Sfântul Nicodim” Oltenia.

din Craiova. Pelerinajele se pot organiza pentru diferite perioade,Obiectul de activitate al agenţiei de pelerinaje este se pot organiza pelerinaje de o zi sau două, ajungându-se pânăpromovarea valorilor spirituale şi culturale creştine prin la pelerinaje de o săptamână, în funcţie de zona unde suntorganizarea de pelerinaje la locuri sfinte din ţară şi stainătate. aşezate locurile sfinte ce doresc a fi vizitate, distanţa în

În vederea atingerii acestui scop, deja se lucrează în kilometri ce trebuie parcursă pentru a ajunge acolo şi, nu încolaborare cu centrul din Craiova la organizărea unui pelerinaj ultimul rând, de sărbătorile religioase ce oferă un motiv în plusîn Egipt şi Israel în luna noiembrie. În luna mai 2006 s-a pelerinului pentru vizitarea locurilor sfinte.organizat în Israel un pelerinaj, unde au participat, alături de În această perioadă nu s-au organizat pelerinajeP.S. Nicodim şi Î.P.S. Teofan, grupuri de credincioşi din Dolj şi interne, dar suntem deschişi la diverse propuneri în ceea ceMehedinţi. Contravaloarea biletului de călătorie şi a serviciilor priveşte destinaţia, durata şi perioada diferitelor trasee pe carea fost suportată de fiecare credincios. le-am putea organiza, cu condiţia ca acestea să-şi pastreze

Prin vizitarea şi venerarea locurilor biblice sau a altor caracterul de pelerinaj.spaţii încărcate de spiritualitate, a moaştelor sfinţilor, a În ceea ce priveşte pelerinajul extern, au fosticoanelor făcătoare de minuni sau a marilor părinţi şi promovate oferte ale Centrului de Pelerinaje „Sfântulduhovnici, prin rugăciuni, meditaţie, spovedanie, împartaşire Nicodim” din Craiova prin afişarea acestora la Bisericile şieuharistică şi convorbiri duhovniceşti, pelerinii îşi pot Catedrala din Drobeta Turnu Severin, pentru pelerinaje în

recupera frumuseţea sufletească, încrederea, libertatea şi Grecia, Italia, Turcia şi Israel, în diferite perioade.pacea interioară, speranţa şi chiar credinţa, adesea afectate de Pentru înscrieri la pelerinajul din Israel pentru lunatumultul vieţii cotidiene. octombrie 2006 sau pentru alte pelerinaje pe care le vom

Pelerinajul este o acţiune misionară, care oferă celor organiza precum şi pentru sugestii, puteţi lua legătura cu d-nainteresaţi oportunitatea unei căutări a sensului sacru al TUDOR NATALIA tel. 0788258914; 0788977530, la sediulexistenţei, contextul descoperirii lucrării minunate a lui Episcopiei Severinului si Strehaiei.Dumnezeu pentru oameni şi prin oameni, şansa unei înnoiri şi În experienţa spirituală a pelerinajului, cei care auîmbogăţiri a vieţii spirituale. Omul modern, societatea de credinţa mai slabă au prilejul să o întărească văzând credinţaastăzi plină de griji cotidiene, are nevoie de odihnă şi mai puternică a altora; cei care au răbdare mai puţină seregenerare a forţei de muncă. În această privinţă mulţi dintre întăresc văzând răbdarea altora; cei care se roagă mai puţin şinoi, pe baza cheltuielii unei sume de bani, beneficiază de mai superficial se îmbogătesc şi se înnoiesc din rugăciuneas e r v i c i i s p e c i a l i z a t e d e t u r i s m . fierbinte a altora, a tuturor. În pelerinaj suntem influenţaţi de

Însă, din fericire, există şi posibilitatea de a "investi" în alţii şi influentăm pe alţii prin felul nostru de a fi prezenţi acolo.actul de pelerinaj, care spre deosebire de orice activitate În general pelerinii sunt oameni însetaţi de mai multă viaţăturistică este de un folos sufletesc neîndoilnic. Investeşte spirituală, pe care nu o oferă totdeauna propria lor parohie saupentru "a fi". În acest sens, a face pelerinaj nu înseamnă a vizita mănăstire sau pentru că s-au prea obişnuit cu acestea.

obiective monumental-istorice, ci de a te dedica cu întreaga Pelerinajul învinge rutina. Când pelerinajul este însoţit defiinţă creşterii duhovniceşti. Reîntors acasă, retrăieşte înnoirea rugăciuni, de priveghere, de spovedanie, de împărtăşiresufletului său, atunci când îşi aduce aminte de şirul de euharistică, de convorbiri duhovniceşti cu alţi pelerini, el esteevenimente la care a participat, înţelegând ca şi pelerinii din un izvor de bucurie şi pace interioară, un prilej de îmbogăţireEvanghelie:"Oare, nu ardea în noi inima noastră, când nevorbea pe spirituală.caleşi când netâlcuia Scripturile?". Grupurile vor beneficia de asistenţă duhovnicească, li

Natalia Tudor

Despre Pelerinaje


14/19

Stiri din eparhie si din tara

Cursuri de formare a preoţilor

În perioada 4-7 septembrie a.c. la Mănăstirea ,,Sfânta Ana” din Orşova s-au desfăşurat cursurile unui atelier deformare pe problematica violenţei în familie cu preoţii din Episcopia Severinului şi Strehaiei. Tematica pusă în discuţie laacest atelier vizează problematica HIV-SIDA şi cea de dezvoltare comunitară. Acţiunea face parte din proiectul„Consolidarea iniţiativelor comunitare de prevenire a HIV-SIDA şi a violenţei în familie în România”, proiect ce are cascop prevenirea acestor probleme prin intermediul preoţilor, al membrilor comunităţii parohiale ortodoxe şi alprofesorilor de religie din şcoli.

Hramul Mănăstirii Vodiţa

V ineri, 8 septembrie a.c., Prea Sfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei asăvărşit Sfânta Liturghie la Mănăstirea Vodiţa. An de an, cu prilejul praznicului “Naşterea MaiciiDomnului” se serbeză cel de-al doilea hram. Primul hram - „Sfântul Antonie cel Mare” - a fostdintotdeauna, însă de la reînfiinţarea sfântului aşezământ, din anul 1990, s-a hotărât ca al doileahram să fie de praznicul ,,Naşterii Maicii Domnului”. A nul 2006 este unul special pentru acest sfânt aşezământ monahal, întrucât se împlinesc 600 deani de la trecerea la Domnul a Sfântului Nicodim de la Tismana, cel ce a ctitorit această sfântămănăstire.Întemeiată între anii 1364-1370 de Sfântul Nicodim pe cheltuiala voievodului Ţării Româneşti,

Vlaicu-Vodă, mănăstirea este un important monument istoric şi de arhitectură din Oltenia, fiindcea mai veche ctitorie voievodală atestată documentar.

Duminică, 17 septembrie a.c., a avut loc la Mănăstirea Topolniţa,, Adunarea tinerilor creştin-ortodocşi din Oltenia”.Acest eveniment reprezintăcontinuarea proiectului de pastoraţie a tinerilor din Oltenia, iniţiat în anul 2003,atunci când la Mănăstirea Jitianu (jud. Dolj), aproximativ 300 de tineri s-au întrunitsub genericul “Tânărul în Biserică astăzi libertate şi iubire”.

Tema de anul acesta a fost “Biserica mod de viaţă”. Evenimentul sedesfăşoară anual şi se află la cea de-a patra ediţie, precedentele întâlniri

desfăşurându-se la Mănăstirile Jitianu-Dolj primele două ediţii, şi Cămărăşeasca-Gorj a treia ediţie. În cadrul dezbaterilor ce au avut loc după săvârşirea SfinteiLiturghii, tinerii au avut posibilitatea să discute despre propriile probleme şi să-şiexprime opiniile cu privire la relaţia lor cu Dumnezeu şi Biserica. La eveniment auparticipat aproximativ 300 de tineri din Arhiepiscopia Craiovei şi din EpiscopiaSeverinului şi Strehaiei, discuţiile fiind modelate de monahia Siluana Vlad, stareţa mănăstirii Jitianu.Participanţii s-aubucurat şi de prezenţa Prea Sfinţitului Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei precum şi a Prea SfinţituluiGurie Gorjeanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Craiovei.

Adunarea tinerilor creştin-ortodocşi din Oltenia

Întâlnire cu preoţii

Marţi, 19 septembrie a.c., la Paraclisul Catedralei Episcopale din Drobeta Turnu Severin, Prea Sfinţitul PărinteNicodim - Episcopul Severinului şi Strehaiei, s-a întâlnit şi a slujit Sfânta Liturghie cu cei aproximativ 40 de preoţi

hirotoniţi de Prea Sfinţia Sa, din Eparhia Severinului şi Strehaiei.După sfânta slujbă s-a făcut o prezentare a activităţii Asociaţiei ,,Filantropia Severin” - organizaţieneguvernamentală, non profit - ce se află sub patronajul spiritual al Episcopiei Severinului şi Strehaiei şi care are dreptscop implicarea în rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă enoriaşii Bisericii strămoşeşti din judeţulMehedinţi. Dealtfel, Biserica Ortodoxă Română a pus întotdeauna accentul pe persoană şi a încercat să ajute oameniidefavorizaţi din fiecare parohie, iar prin existenţa unor instituţii de asistenţă socială ale Bisericii Ortodoxe Române secreează o adevărată alternativă la instituţiile sociale clasice.

În Mehedinţi se construiesc zece noi biserici

Prea Sfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei, a pus

piatra de temelie la nu mai puţin de 10 noi biserici în Mehedinţi în acest an,respectiv la Runcşor, Marga, Lunca Banului, Puţinei, Negreşti, Dudaşul Schelei,Dedoviţa Nouă, Gura Motrului, Dumbrava de Sus şi în filia Şuşiţa, din parohia Jidoştiţa. De menţionat este faptul că la turnarea fundaţiei fiecărei noi bisericisunt prezenţi, pe lângă Prea Sfinţitul Părinte Nicodim, preoţi şi cântăreţi dinEparhia noastră.


15/19

Sâmbătă, 23 septembrie a.c., a avut loc la Sfânta Mănăstire Tismanasimpozionul ,, Rolul Sfântului Nicodim de la Tismana în viaţa monahismului

românesc”. La acest important eveniment au participat stareţii mânăstirilor şiexarhii de la Centrele Eparhiale din ţară.Sesiunea finală a simpozionului s-a bucurat de participarea ierarhilor

Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe, avându-l în frunte pe Prea Fericitul PatriarhTeoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Dezbaterile au fost moderate de Prea Sfinţitul Părinte Nicodim,Episcopul Severinului şi Strehaiei. Tot atunci a avut loc lansarea cărţii“Monahismul ortodox ca viaţă profetică, apostolică şi martirică”, scrisă deHieroteus Vlasios, Mitropolit de Nafpaktos (Grecia), prezent la acest simpozion.

Sursa: www.m ol.ro

În cadrul manifestărilor prilejuite de împlinirea a 600 de ani de lanaşterea în ceruri a Sfântului Nicodim de la Tismana, ocrotitorulOlteniei, Teatrul Naţional din Craiova a găzduit vineri seara un spectacol- evocare întitulat „Întâlnire cu Sfântul Nicodim”.

Actori renumiţi ai Naţionalului din Bănie, precum Nataşa Raab, Valeriu Dogaru, Tudor Gheorghe, Ion Colan, Valer Dellakeza,coordonaţi de maestrul Emil Boroghină, au cântat şi recitat versuridedicate mânăstirilor Vodiţa, Tismana şi îndeosebi ctitorului acestora,Sfântul Nicodim. Au fost prezente pe scenă şi corurile reunite ale Catedralei Mitropolitane ,, Sfântul Dumitru” dinCraiova şi corul ,,Kinonia” al Episcopiei Severinului şi Strehaiei. Cu acest prilej a fost prezentat noul album editat deEditura Mitropoliei Olteniei, în care sunt prezentate mânăstirile Olteniei, şi filmul dedicat Mănăstirii Tismana intitulat„Tismana poartă a sufletului către cer”, film realiz

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	tempname
View:	219 times
Download:	0 times

Didahia - Septembrie 2006

Documents