Transporter - septembrie 2011

www.Transporter.ro septembrie 20114

Bucure[ti, Sector 2,

Str. Dimitrie Onciul Nr. 16 A, Etaj 2

[email protected]

PublisherCristian Teodorescu

[email protected]

Redactor ßefAna Oprea

[email protected]

Senior EditorDan Atanasiu

[email protected]

RedactorLucian [email protected]

Redactor/ITCarol Krompaczki

[email protected]

Test Driver/Distribu]ie Felix Ghi]`

[email protected]

Colaboratori Alexandru Anghel

ßtefan R`deanu

Director Marketing [i Vânz`riAndreea [email protected]

Vânz`riRobert Popa

[email protected]

Editor fotoRadu Fug`rescu

Concept grafic / DTPDiana Buido[o

DifuzareNicolae Cojanu

[email protected]

ISSN 1841 – 6039

Un produs Zaga Brand

© Reproducerea integral` sau par]ial` a textelor sau

a fotografiilor se poate face doar cu acordul scris al

publica]iei. Editorul nu r`spunde de textele con]inute

în articolele publicitare [i reclame.

Pentru fiecare kilometru de autostrad`,pentru reducerea TVA cu un punct, pentrudiminuarea cotei unice, pentru construc]iaunui nou spital, pentru o privatizare reu[it`sau pentru atragerea de fonduri europene de\nc` un miliard de euro, a[ vrea s` pot s`dau un plus.

NU pot \ns`, pentru c` nu am nici cum,nici cui. |ncepem toamna cu un eveniment„major”. Spuneam unui cerc de prieteni la unmoment dat c` mi-ar fi ru[ine, ca repre -zentant al statului, s` merg o dat` la [aseluni sau la un an s` inaugurez 20 dekilometri sau chiar [i 30 de kilometri deautostrad`. Cum s-a \ntâmplat de altfel [i cubucata de autostrad` dintre Murfatlar [iAgigea, inaugurat` doar pe o singur` band`.Eu dac` a[ fi fost premier nu a[ fi inauguratcu surle [i trâmbi]e o realizare care trebuias` fie gata deja de vreun an.

Revin la evenimentul „major”. Nu estevorba de \nceperea anului [colar sau despresemnarea unui acord de construc]ie pentrureactoarele 3 [i 4 de la Cernavod`. Estevorba de cei 11 kilometri de autostradàsfalta]i pe por]iunea dintre CenturaCapitalei [i Moara Vl`siei din A3.

Vizita premierului Boc [i a pre[edinteluiB`sescu se pare c` i-a gr`bit \ntr-o oarecarem`sur` pe constructorii care lucreaz` caremai de care mai abitir la aceast` por]iune deautostrad`. Astfel, firmele UMB Spedition [iconsor]iul Pizzarotti şi Tirena Scavi au datdeja gata, la \nceput de septembrie, \nc` 11kilometri şi au ajuns la un rezultat total de 21de km din totalul de 62 pe care trebuie s` \ifinalizeze. Teoretic, pân` la finalul anului.

Premierului [i Pre[edintelului categoricnu am cum s` le dau un plus. Pentru c` numerit`. Vizite de stimulare, precum cele din

cursul lunii august, ar trebui s` aib` loc maides sau deloc. Una din dou`. Constructoriinu ar trebui s` fie speria]i de cei maiputernici doi oameni din stat ca s` \[i fac`treaba. Ar trebui s` fie stimula]i de condi]iilecontractuale [i penaliz`ri.

A[adar, nici firmelor constructoare nu amcum s` le acord măcar un plus, cu toate c`se pare c` ar merita cel pu]in 11. Glumesc.Alegoria mea este menit` \ns` s` ne fac` s`ne gândim ce institu]ii sau ce parteneri armerita câte un astfel de plus. Instrumentulinventat de Google nu este decât uninstrument de marketing. Un instrument carearat` tuturor capitalul tù de imagine [irecunoa[tearea primit` din parteapartenerilor. Eu a[ da plusuri la multecompanii private [i \n principiu celor care facs` se mi[te roti]ele la nivel microeconomic.Oricum, defazarea dintre nivelul microe cono -mic [i cel macroeconomic este clar`. Chiardac` la nivel macro vedem c` sunt pu]inelucruri bune [i to]i liderii de opinie [ipoliticienii ne avertizeaz` cu un nou val decriz` care ne va tulbura afacerile, la nivelmicro [tim cu to]ii câte un \ntreprinz`tor carese zbate s`-[i pl`teasc` TVA-ul, s` cumperetehnologie nou` sau s` creeze \nc` un locde munc` [i s` ob]in` un nou client. Lor,celor care \nvârt roti]ele microe cono miei, le-a[ acorda toate plusurile [i aprecierile mele.Când pe pia]` va ap`rea acest num`r alrevistei, pe 15 septembrie, se vor fi \mplinittrei ani de la c`derea Lehman Brothers [i\nceputul a ceea ce am cunoscut drept ceamai mare criz` la nivel mondial. Poate vormai fi [i altele. Cert este c` acum vom ficeva mai preg`ti]i [i mai reali[ti.

Acum, la trei ani de la Lehman Brothers,voi cui a]i da un plus?

Nu este o analogie cu direc]ie c\tre Google+. Ar fi `ns\ pl\cut ca din când `n când s\ putem da câte un plus, precum un Google plus, pentru fiecare dinini]iativele reu[ite ale autorit\]ilor.

Ana Oprea

+11


18Campania “E[ti {ofer Pro fe -sionist” 2011 realizat` de revistaTransporter, \n parten e riat cuEuropa FM, cu sprijinulMercedes-Benz Truck, OMVEuroTruck [i Bergenbier F`rÀlcool a ajuns la final.

20 Parcul na]ional devehicule co mer -ciale: ra finare sau\mb`trânire?

La prima vedere, urm`rind evo lu ]ianum`rului de licen]e de trans port[i a copiilor conforme aferente\nre gistrate de Auto ri tatea Ru -tier` Român` (ARR), am puteaafirma c` industria de transportrutier trece de circa trei aniprintr-un proces de ra fin are.

24 Ce tip de transporteste mai profitabilla început dedrum?

Această întrebare persistă pentrumulte persoane care doresc s`dezvolte o nouă afacere îndomeniul transportului.

28 2011 a adus floteputernice

Până la momentul actual, anul2011 nu a fost unul tocmai uşor,însă există în continuareoportunităţi de creştere îndomeniul transporturilor.

32 Un TransportModern

Operatorii de transport se con -frun tă intens cu o presiune dinpartea producătorilor şi a co mer -cianţilor pentru a justifica costultransporturilor considerat mare,pe care, de altfel, îl regăsim înpreţul final al oricărui produsindustrial sau de larg consum.

36 Noua lege a trans -porturilor nu estepe placul aso cia -]iilor patronale

Ordonanţa privind transporturilerutiere a apărut până la urmă înMonitorul Oficial (MO), deşiaceasta a fost respinsă cu ma jo -ritate de voturi la comisia dedialog social de către repre zen -tanţii asociaţiilor pro fesionale.

40 Cea mai circulat`[osea din Româniase \nchide periodic!

Conform ultimelor date prezen-tate de către Compania Na ţio na -lă de Autostrăzi şi Drumuri Na -ţionale din România (CNADNR),cea mai circulat` [osea de peteritoriul României este mult cu -noscutul Drum Naţional 1(DN1).

sumarCriza nu a reprezentat o piedic`pentru compania Eltra Logis

După cum bine ştim, situaţia economică cu care seconfruntă întreaga Europă a reprezentat un punctde cotitură pentru majoritatea companiilor dinRomânia, indiferent de profilul acestora.Bineînţeles că există şi reversul medaliei, în cazulcompaniilor care au reuşit să se dezvolte în acestcontext. Acesta este şi cazul companiei de logisticăşi expediţii Eltra Logis din Piteşti.

Ford Transit Van: mai silen]ios, maiputernic, mai ecologic

Ford a dus mai departe tradi]ia

modelului Transit [i l-a echipat cu o

versiune de motorizare Euro V care

dispune de o sum` de tehnologii

menite s` reduc` costul de operare [i

s` aib` un impact mai redus asupra

mediului.

Citroën merge spre dublareavânz`rilor de utilitare \n 2011

Citroën, marca cu cea mai mare cre[tere a vânz`rilorde utilitare \n prima jum`tate a anului, urm`re[tedublarea volumului pân` la finalul anului.

42

46

Vizita]i site-ul nostru: www. Transporter.ro

esti SOFER PROFESIONIST??

50


68 Cu Viano prinGr`dina Carpatic`

Am \ncercat s` trec pestespectacolul mediatic f`cut petema noului slogan turistic alRomâniei [i peste propriile meleopinii legate de acesta [i amhot`rât ca \n vacan]` s` trec laexplorat, conform \ndemnului.

72 C`rù[ul cu inim`de Golf

Volkswagen a găsit reţeta suc -cesului încă de la construcţiaautoturismelor de talie mică.Atunci când ne plimbăm cu unGolf sau un Polo, primeleimpresii pe care le lasă ambelemodele sunt de aspect modern şiprie tenos, iar aceste carac te -ristici au fost adaptate de cons -truc torul german şi la modeleleuti litare.

76 Trafic la or` de vârf!

Transportatorii din România suntconştienţi că pentru a avea oafacere de succes trebuie săbenfecieze de aportul uneiutilitare capabile s` se descurcefăr` probleme în mediul urban,îns` s` şi permită utilizatorului osarcină de peste 1 ton`.

sumar52 Motoarele Iveco

îndeplinesc normaEuro VI f`r` EGR

Producătorii europeni deautocamioane se întrec întehnologii care respectă noilenorme de poluare impuse deComisia Europeană.

54 CTE Trailers areîn plan vânzarea apeste 10 trailereFaymonville pân`la sfâr[itul lui2011

CTE Trailers, unul dintre cei maiimportanţi dealeri de semi re -morci din România, a prezentatîn mod oficial presei de spe cia -litate, partenerilor şi clienţilorprimul trailer Faymonville cu 7axe vândut în România.

56

Vizita]i site-ul nostru: www. Transporter.ro

În numărul anterior al revisteiTransporter v-am prezentat pelarg în ce constă competiţiamondială dedicată condusuluieficient: - „The Drivers FuelChallenge” - organizată deVolvo Trucks, iar în cele ceurmează vă vom prezenta şicâştigătorii etapelorpreliminare din România.

Volvo Trucks România [i-adesemnat câ[tig`torii eta -pelor preliminare ale com-pe ti]iei The Drivers FuelChallenge

Competi]ia „Cel Mai FrumosCamion Scania” se întoarce[i \n 2011

Scania organizeaz` cel de-al doilea eveniment„Cel mai frumos camion Scania din România”,locul de întâlnire al fanilor camioanelor Scaniafiind ora[ul Cluj-Napoca.

58

Daimler Buses produceautocare care respect`normele Euro VI

Daimler Buses va participa la Busworld 2011,cea mai mare expoziţie de autobuze şi auto caredin acest an organizată la Kortrijk, Belgia, între21-26 octombrie, cu o gamă de auto vehiculedestinate atât transportului internaţional, cât şicurselor interne regulate, printre care seregăsesc numeroase produse noi.

60


Francezii de la Teleroute au prezentat înpremieră un nou sistem informatic de verificarea bursei de transport.

Acesta se numeşte Teleroute Active şireprezintă o modalitate mai rapidă deschimbare a informaţiilor în transportul dinEuropa de Vest. Din punct de vedere alfacilităţii în utilizare sistemul Active permiteoperatorului să deschidă simultan 6 monitoarepentru a vedea şi coordona schimbul demărfuri.

Pe lângă acest avantaj, sistemul aducemari avantaje şi la capitolul utilizare deoareceoperatorul poate s` fac` accesarea mult maieficient.

Acest lucru înseamnă o căutare simultanăa 10 curse în mai puţin de 4 secunde. Noulsistem Teleroute Active este realizat împreunăcu americanii de la Microsoft.NET.

Bursa de m`rfuri prime[tesistemul Teleroute Active

Grupul Fiat-Chrysler a anunţat că începând cu anul viitor clienţii din SUA primescnoul Fiat Doblo. Acesta urmează să fie comercializat sub brandul Dodge, însă numeleutilitarei rămâne tot Doblo. Maşina este construită în fabrica Fiat din Turcia, de undeoficialii italieni au declarat că doresc să exporte în SUA peste 190.000 de modeleDodge Doblo în următorii 7 ani. Utilitara Dodge Ram va avea sub capotă o motorizarediesel Multijet de doi litri şi 135 CP sau un propulsor pe benzină de origine Chrysler.Surse anun]` echiparea ma[inii [i cu o motorizare T-Jet de 1.4 litri pe benzin`.Aceasta din urmă va putea să fie legat` şi la o transmisie automată clasică cu 4rapoarte. Principalul concurent al noului Dodge Doblo este modelul european FordTransit Connect care deja este ales taxi în câteva oraşe americane. Asemeneamodelului Dodge Doblo şi acest Ford poate să primească o motorizare pe benzină şi otransmisie automată clasică.

Dodge comercializeaz` noul Fiat Doblo din 2013

news{tirile v` sunt oferite cu sprijinul Mercedes-Benz

11septembrie 2011 www.Transporter.ro

Paccar a anunţat că urmează să construiască onouă uzină DAF în Brazilia. Oficialii mărcii au alesdeja locaţia în zona Ponta Grossa, suprafaţa totală anoii uzine fiind de 200 hectare.

DAF-Paccar au anunţat că totalul volumuluiinvestiţiilor este de 200 milioane de dolari, sumă carede obicei poate să crească uşor după începerealucrărilor. Uzina propriu-zisă are o hală care seextinde pe o suprafaţ` de 31.000 m2 şi urmează săfie operaţională începând cu anul 2013.

DAF-Paccar urmează să construiască în Braziliagama de camioane LF şi CF, iar o serie mai limitatăeste creditată modelului XF.

Oficialii DAF au menţionat că această nou` uzinăva fi una dintre cele mai moderne din lume la

capitolul tehnologie înglobată în construcţia decamioane şi permite producătorului să fabrice anualpeste 170.000 de unit`]i.

Numărul de muncitori brazilieni care vor fiangajaţi este de aproximativ 500. Principala piaţă acamioanelor produse de către DAF în această nouăfabrică este Brazilia, însă şi ţările din America de Sudsunt vizate. Paccar este unul dintre cei maiimportanţi producători de motoare diesel pentruindustria de camioane, propulsoarele sale fiindîntâlnite sub capotele unor camioane precum DAF,Kenworth sau Peterbilt.

Fiat prezint` noul Ducato Camper 2011

Kassbohrer se extinde în Rusia

Paccar construie[te o nouùzin` DAF în Brazilia

Constructorul german de remorci şisemiremorci Kassbohrer a anunţat cădoreşte să intre oficial pe piaţa dinRusia. El urmează să-şi facă prezenţaîn cadrul Salonului Comtrans care sedesfăşoară în perioadă 13-17septembrie la Moscova.

Prima uzină Kassbohrer şi-a deschisporţile la începutul anului, germaniialegând oraşul Tula pentru realizarearemorcilor. Producţia din Rusia estedestinată momentan pieţei interne, oficialii menţionând că în caz de nevoie acesteproduse ar putea să fie comercializate şi pentru pieţele din Extremul Orient. Companiagermană Kassbohrer a luat fiinţă în anul 1893 şi este în prezent unul dintre cei maiimportanţi fabricanţi de semiremorci pentru transportul rutier.

news

Fiat se prezintă cu ocazia Salonului Internaţional de la Parma cu o nouă versiunea modelului Ducato Camper. Fiat Professional prezintă noul Ducato realizat exactdupă nevoile carosierilor şi ale clienţilor. Noua maşină are sub capotă o motorizarediesel Euro 5 care este creditată cu un consum mediu de 6.4 litri pentru fiecare 100de km. Motorul face parte din seria Multijet de 2.3 litri şi oferă o putere maximă de180 CP. Acest propulsor are un plan de service best in class şi poate să fie echipat cuo nouă transmisie semiautomat` numită Comfort-Matic.

Salonul are loc în perioadă 10-18 septembrie şi aduce în aceela[i loc cei maiimportanţi producători de utilitare de camping şi cei mai importanţi carosieri dindomeniu. În total sunt aşteptaţi peste 200 de expozanţi şi peste 120.000 de vizitatori.Fiat a construit peste 2.2 milioane de exemplare din modelul Ducato, prima generaţiefiind lansată în anul 1981.


Pirelli România a anun]at că urmeazăsă investească încă 160 de milioane deeuro în uzina sa din oraşul Slatina.

“Din 2005, anul în care şi-a începutactivitatea în România şi până în anul2010, Pirelli a investit peste 300 demilioane de euro în centrul industrialcompus din fabrica de anvelope pentruautoturisme şi o fabrica de cord metalic,ambele situate în Slatina. Zona industrialăa fost completată în anul 2008 cu fabricade la Bumbe[ti Jiu, judeţul Gorj, destinatăfiltrelor pentru motoare diesel” a fostdeclaraţia oficialilor Pirelli în România.

Noua investiţie va avea ca efectimediat cre[terea capacităţii de producţie afabricii de la Slatina la 7 milioane deanvelope pe an la finele lui 2011, urmând

ca la finalizarea proiectului, în 2013,capacitatea maximă de producţie să atingă10 milioane de anvelope anual.

Fabrica de la Slatina va deveni odatăcu finalizarea proiectului cea mai mareunitate de producţie a grupului Pirelli.

Prezent la ceremonia de inaugurare anoii hale de producţie, premierul Emil Boca declarat: ”V` mulţumesc pentru faptul căaţi ales România şi continuaţi să investiţiaici prin extensia acestei fabrici, prin faptulcă adăugaţi la cei 300 de de milioane deeuro alţi 150 de milioane de euro.

Apreciez faptul că sunt 2.400 deangajaţi şi urmează să se ajungă la 2.800în viitorul apropiat şi, în acelaşi timp, aţiadus o investiţie de nivel mondial laSlatina”.

Pirelli investe[te înc` 160 milioane euro în uzina din Slatina

news{tirile v` sunt oferite cu sprijinul Mercedes-Benz

Toyota Motor se aliaz` cuLeasePlan pentru flotelePrius Plug-In Hybrid

În ultimii trei ani, Toyota Motor Europe arealizat teste reale cu 200 de prototipuri depre-producţie ale vehiculului Plug-In Hybridîn Europa şi \mp`rt`[e[te acum informaţiileacumulate privind propul soa rele alternativecu LeasePlan. Cu expe rienţa sa înmanagementul unei flote totale de 1,3milioane vehicule şi având unul dintre celemai mari portofolii de clienţi corporatişti dinlume, LeasePlan va ajuta la creştereavizibilităţii modelului hibrid Prius Plug-In şi atehnologiei plug-in hybrid. Prin alăturareapunctelor forte şi a viziunilor celor douăcompanii, LeasePlan poate oferi clienţilorsăi corporatişti cu flote auto soluţii ce potîmbunătăţi performanţa flotelor, atât dinpunct de vedere operaţional, cât şi ecologic.Acest fapt se potriveşte perfect cu intenţiaToyota Motor Europe de popularizare atehnologiei full hybrid, având capacitatea dea reduce nu doar emisiile de CO2, ci şiemisiile de particule şi noxele, îmbunătăţindastfel calitatea aerului. În prezent, ToyotaMotor Europe şi LeasePlan furnizeazăanual mii de vehicule hibrid Toyota şi Lexusclienţilor corporatişti cu flote din cele peste30 de ţări în care LeasePlan are operaţiuni.În urma acestui nou par te ne riat, ToyotaMotor Europe intenţionează să ducăcolaborarea la un nivel superior şi seangajează faţă de clienţii LeasePlan sădemonstreze beneficiile pe care le oferăvehiculul electric plug-in hybrid, princombinarea tehnologiei hibrid cu ceaelectrică.


newsSchmitz Cargorbull a construit peste250.000 axe din anul 2005

DHL România a livrat echipamentulNa]ionalei de Rugby pentru Cupa Mondial`

Transalliance echipeaz` 4.000 de remorci cu sistemul Transcis

DHL România, în calitate de partener Logistic Oficial al CupeiMondiale de Rugby 2011 a livrat cu succes peste 2.500 tone deechipament şi efecte personale necesare Naţionalei de Rugby aRomâniei în drumul lor către glorie la RWC 2011. Echipamentul aajuns mai întâi în Ashburton, [i a fost preluat pentru a fitransportat mai departe către Invercargill, unde va avea loc primulmeci din grupe al Naţionalei cu Scoţia. Naţionala României vajuca 4 meciuri în grupe, meciuri care vor avea loc în localităţidiferite de pe teritoriul Noii Zeelande, urmând ca cele 8 echipecalificate să joace meciurile decisive în Auckland şi Wellington.DHL va fi alături de echipă, asigurâdu-se că tot echipamentulnecesar va fi transportat către toate destinaţiile în siguranţă şi latimp pentru susţinerea fiecărui meci.

Grupul european de transport Transalliance a anunţatcă echipează 4.000 de remorci cu sistemul Transcis demanagement al transportului. Marele avantaj al acestuisistem este o mai bună optimizare a transportului datorităimplementării sistemului TX-Magellan Geo de control GPLal traseului. Sistemul este conectat permanent la internet şipermite transportatorului să vadă în timp real parcursulcamionului şi gradul de eficien]ă al fiecărei curse în parte.Un alt avantaj real este verificarea online a fiecărei remorcide pe teritoriul Uniunii Europene, fiecare transportatorpartener fiind în contact direct cu datele exacte ale locaţieişi a tipului de remorcă care urmează să fie pusă înmişcare. Compania Transalliance este un grup din care facparte peste 80 de companii, scopul principal fiind oeficientizare a metodelor de transport european.Transalliance dezvoltă constant soluţii de managementlogistic al flotelor de remorci.

Schmitz Cargobull a anunţat că a fabricat peste 250.000 axe dinanul 2005. Acesta a dezvoltat un nou tip de axe pentru remorcilesale, acestea fiind realizate utilizând tehnoligia ROTOS. În prezent,apro xi mativ 60-70% din înteaga producţie Schmitz Cargobull estereprezentată de axele realizate in-house în uzina sa din Altenberge-Germania. ROTOS înseamă o utilizare eficientă a tuturorcomponentelor unei axe de re mor că, respectiv sistemul de frânare,suspensia şi toţi rulmenţii. Sistemul aduce mari avantaje la capitolulrăcire pentru sistemul de frânare şi reduce considerabil costurile deutilizare pe termen lung. Schmitz Cargo bull oferă o garanţie de1.000.000 km sau 6 ani pentru toate remorcile şi semiremorcileechipate cu acest sistem. Schmitz Cargobull construieşte zilnicaproximativ 400-500 de unităţi echipate cu sistemul ROTOS.


ED

ITO

RIA

L

Spun asta pentru c` îndr`zneİteimagina]ia mea s` zboare atât dedeparte încât s` trag o singur` concluziegândindu-m` la rolul primordial alpatronatelor. Concluzia este càsocia]iile patronale au ap`rut pentru aamortiza İocul provocat de autorit`]i İinu pentru a-l elimina. Cu alte cuvinte, înRomânia cu sau f`r` patronate, un lucruce trebuie f`cut pentru c` aİa vreaministrul se face, iar transportatorii îlsuport`. La polul opus, în lumeaîntreag` rolul patronatelor esteprimordial: acela de expertiz` asupraunor m`suri ce trebuie luate de c`treGuvern. În subsidiar trebuie s` v` spunc` imagina]ia mea îmi dicteaz` ca încazul în care patronatele nu ar fi existat,transportatorii nu ar fi suportat dublulcost actual İi anume cel al İp`gilor datec`tre autorit`]i în paralel cu cotiza]iadatorat` ca membru al unui patronat.Ceea ce este îns` important demen]ionat legat de aceste costuri efaptul c` în ultima vreme au crescut[p`gile İi au disp`rut aproape completcotiza]iile. Într-o prim` concluzie ce sedesprinde din cele enumerate mai sus,pot spune c` rela]ia mai apropiat` cuautorit`]ile este cu mult mai important`pentru transportatori decât cea cupatronatele. ği este firesc s` fie aİa,având în vedere c` Hagiu nu tecontroleaz`, nu te licen]iaz`, nu teintimideaz`, nu te amenin]`, nu teİantajeaz` İi nici nu î]i bag` pumnul îngur`, ci doar încearc` s` î]i acopereunele probleme ce sunt în acelaİi timpİi problemele altora.

Nu c` mi-aİ dori ca F.O.R.T-ul sàcopere gama de “servicii” de mai sus,doar c` este extrem de frustrant cândîncercând s` faci bine primeİti rù.Deci, ce ne r`mâne nou`, patronatelor,de f`cut? S` asigur`m niİte servicii utiletransportatorilor İi s` aİtept`m din cândîn când s` fim cerceta]i penal pentruderanjul provocat în anumite situa]ii saupentru c` avem gura cam mare.Suficient, nu? ği toat` lumea estemul]umit`! Revenind la exerci]iul meupot spune c` imagina]ia mea İi-adovedit İi latura constructiv`. Astfel,dac` patronatele ar fi existat cuadev`rat, iar societatea româneasc` ar fifunc]ionat normal, probabil exper]iinoİtri ar fi lucrat cot la cot cu Guvernulpentru elaborarea politicilor sectoriale,miniİtrii nu ar fi amenin]at cu m`suri felde fel operatorii de transport, respec -tând breasla ce le asigur` existen]a.Totul ar fi fost roz cu vagi urme deportocaliu, roİu sau albastru, dar astaîntr-un procent extrem de mic ce în niciuncaz nu putea s` influen]eze majorlucrurile. A]i sesizat cu to]ii c` înexerci]iul meu lipseİte ceva, exact ceeace ar trebui s` existe - patronatele -pentru c` ele exist` peste tot în lume,atâta timp cât în paralel exist` afaceri îndomeniu. Asta este senza]ia mea, dragicititori, senza]ia de inexisten]`. Cred c`singura punte cu realitatea este, culmea,imagina]ia. Unii îİi imagineaz` c` suntpatronate, al]ii c` fac transporturi İi încele din urm` autorit`]ile c` suntautorit`]i. V` recomand s` nu m`judeca]i greİit İi s` citi]i de dou` ori

acest editorial. El este scris într-operioad` sfâİietoare pentru transpor -tatori. Atunci când nu am folosit astfel deexerci]ii pentru a justifica existen]aFedera]iei Operatorilor Români deTransport am ac]ionat împreun` cutransportatorii, iar rezultatele au venitîntotdeauna evident, cu multe sacrificii.Probabil m` apropii încet, încet deultimele prezen]e în presa despecialitate, dar asta nu înseamn`sfârİitul pentru nimeni, nici m`car pentrutransportatori, deoarece ei au înv`]atînc` dinaintea apari]iei patronatelor cums` supravie]uiasc` cot la cot cuautorit`]ile. ARR, RAR, CNADNR, DGITR,etc cu to]ii au avut İi înc` mai au orela]ie bun` cu transportatorii. NOI,patronatele, am stricat aceast` rela]iedeoarece am vrut s` ne îmbog`]im dincotiza]ii İi s` ne îngr`İ`m conturile cubanii ce înc` de la \nfiin]are li secuveneau angaja]ilor institu]iilor de maisus, institu]ii ce pentru asta au ap`rut.Crede]i oare c` patronatele nu puteaus` v` elibereze o licen]` de transportsau s` v` dea o copie conform`? Greİit.Puteau, îns` au vrut s` v` ofere altceva,cel pu]in din perspectiva FORT. Acelceva se numeİte normalitate într-uncontext actual economic İi social. Pân`data viitoare, v` rog pe dumneavoastr`s` preg`ti]i un exerci]iu de imagina]ie cutema “Normalitatea în transporturi”.Trimite]i-mi pe adresa redac]iei opiniidespre cum v` imagina]i aceast`normalitate İi dac` o dori]i sau nu.Cu stim` al dumneavoastr`, Augustin Hagiu

Am trecut zilele acestea printr-un moment în care mi-am dorit să facun exerciţiu de imaginaţie ceva mai complex. Mi-am pus următoareaproblemă: ce ar fi făcut transportatorii dacă nu ar fi existatpatronatele din transporturile rutiere? Unde se aflau ei din punct devedere legislativ, financiar, operaţional, organizaţional, în ce relaţii cuGuvernul şi autorităţile, etc. Ştiu că o să vă surprind, dar consider cătransportatorii rutieri ar fi stat mult mai liniştiţi în momentul de faţăîmpărţind totul cu statul, chiar şi profitul de după impozitare.

Exerci]iu de imagina]ie

Augustin Hagiu


ED

ITO

RIA

L

Dac` ne lu`m dup` urgen]a cucare sunt abordate mai toate legiledin România, ne putem întreba dece mai exist` proceduri legale aİanumite normale, dac` totul seîncadreaz` la excep]ii İi la urgen]ef`r` precedent. Probabil c` acelcadru de normalitate este construitdoar pentru a fi înc`lcat! Maiprobabil e f`cut pentru cei din afar`,pentru a le putea ar`ta ce bine esteorganizat sistemul în România, f`r`s` li se men]ioneze İi scurt`turileposibile, care İi acelea sunt urmateprin alte scurt`turi! Deh, dacìnteresele patriei o cer!

Bine, bine, dar la asemeneagrab` congenital` ne-am aİtepta İila ceva rezultate pentru cei mul]i!Din p`cate pentru cei mul]i, grabamai sus men]ionat` lor nu le aducedecât dezavantaje, iar plusuri doarcelor pu]ini, îns` aleİi.

Cum nu exist` o rut` mai lung`,cu adev`rat planificat`, pe care s` oparcurgem în etape bine definite, sepractic` abordarea haiduceasc` cuevitarea obstacolelor pe m`sur` ceacestea sunt descoperite, ne exis -tând anticipare, planuri İi scenariipentru situa]iile posibile a fi întâm -pinate pe traseu. Abordareafunc ]ioneaz` doar dac` drumul alesla zaruri nu se va dovedi înfundat! Avem ceas, ne uit`m la el İi ne

gr`bim, îns` busola nu İtim s` omânuim! Ceas are toat` lumea, îns`busol` au pu]ini - İi doar a câtorvapersoane care mai [tiu s` omânuiasc`, nu e stricat`!

În domeniul transporturilor rutierevom avea implementate regula -mentele europene İi un sistem unicde control în trafic, conform actelornormative aprobate în ultima İedin]`de guvern din ultima zi de var`.

Cum detaliile fac diferen]a, stilulde implementare a regulamentelorse va vedea în mod normal laînceputul lui noiembrie, când artrebui publicate normele de aplicareale ordonan]ei de urgen]`, carevorbeİte de prea multe ori de norme- care se public` sub form` de ordinde ministru. Inspectoratul de controld` posibilitatea profesionaliz`rii İisimplific`rii controlului.

Sigur c` pentru cei corec]i pot sàpar` condi]ii mai bune, controalemai rare, iar pentru cei carerotunjesc col]urile f`r` s` fieconecta]i la control, noul sistem i-arputea aduce pe calea cea bun`,îns` cei mai sup`ra]i vor fi cei carefoloseau scurt`turi İi erau conecta]ila sistemul de control.

Oricum actuala ordonan]` deurgen]` va trebui aprobat` prin legede c`tre Parlament la o datùlterioar`, ocazie cu care se vor

putea face İi modific`ri cu valoareadùgat` pentru cei mul]i sau vaputea fi înlocuit` cu o lege nou`,lucru foarte probabil, având învedere c` actuala ordonan]a deurgen]` mai avea pu]in İi transferatot con]inutul la norme de aplicare,aprobate prin ordin de ministru.

Diferen]ele între aceste acte suntdate de num`rul İi diversitateaculorii ochilor de care sunt v`zute lamomentul aprob`rii. Ordinul deministru, evident, e dispus de opersoan` - de ministru. Ordonan]ade urgen]` emis` de Guvern ev`zut` de mai mul]i ochi, îns` to]i deaceeaİi culoare.

Legea e v`zut` de foarte mul]iochi İi de culori diferite.

Acum ne putem gândi c` pentrueficien]` nu e bine s` laİi ochi deculori diferite s` aprobe un actnormativ, c` va fi de durat` İiprobabil de negociat, aİa c` e maisimplu ca ochii de aceeaİi culoares` împuterniceasc` o persoan` s`decid` ce planteaz` în propriagr`din`.

ği cum nu mereu proprietarii degr`dini se ocup` direct de plantat,atunci surprizele pot ap`rea - anulurm`tor - la recoltat.

Dar Dumneavoastr` İti]i ce vre]i?

Pentru că nimeni nu vrea să sacrifice absolut nimic din prezent pentru viitor, şi pentru că mulţi sunt gata să sacrifice viitorul altora pentru prezentul propriuglorios, se naşte graba pentru a nu face nimic!

Urgen]` - starea definitorie actual` a ]`rii

Radu Dinescu


EV

EN

IME

NT

C ampania “E[ti {ofer Profesionist?”2011 realizat` de revistaTransporter, \n parteneriat cu

Europa FM, cu sprijinul Mercedes-BenzTruck, OMV EuroTruck [i Bergenbier F`rÀlcool a ajuns la final. Marii premian]i aiacestei edi]ii sunt Damian Nicolae Gigi dinSibiu, premiul I, Buh` Lucian Dumitru dinPa[cani, premiul II [i Emanuel Stroe dinBucure[ti, premiul III. Câ[tig`torii au fostdesemna]i conform regulamentului \n urmacumulării punctajului de la probele practicecu cel obţinut la testele de cuno[tin]e dindomeniu de pe site-ul www.transporter.ro.

359 de [oferi de la 224 de companii detransport au participat la competi]iilerevistei Transporter \n cele cinci zile deevenimente din \ntreaga ]ar`. Pe site s-au\nscris 210 concuren]i de la probelepractice, dintre care 95 au răspuns la\ntreb`ri. Sute de [oferi profesioni[ti au fostpremia]i \n cadrul zilelor de campanie, iarcei care au ob]inut cel mai mare punctajsunt marii câ[tig`tori ai primei edi]ii. Cufiecare dintre ace[tia am stat de vorb` laanun]area premiului. Iat` ce ne-au declarat:

esti SOFER PROFESIONIST??Campania “E[ti {ofer Profesionist?”2011 realizat` de revistaTransporter, \n parteneriat cuEuropa FM, cu sprijinul Mercedes-Benz Truck, OMVEuroTruck [i Bergenbier F`rÀlcool a ajuns la final.

S-AU DESEMNAT “Nu am crezut!La \nceput, când m-a]i anun]at c` am câ[tigat locul I - o

vacan]` all inclusive \n Bulgaria, nu am crezut! Eram la volan \ntr-ocurs` \n Germania, la Nuremberg, când am aflat vestea. Eu s`primesc cadou 7 zile la Nisipurile de Aur...?! La compete]ie amajuns \ntâm pl`tor, am oprit s` alimentez [i mi-a pl`cut atmosfera [ioamenii care organizau evenimentul. Am câ[tigat multe puncte laprobele practice. Dup` ce am plecat cu cartona[ul [i num`rul decod m-am gândit c` ar fi p`cat s` pierd num`rul de puncte. {i m-am \nscris pe site! Am permis de categorie A de la 18 ani [i amluat carnetul de [ofer profesionist la 20 de ani. Am avut nevoiepentru slujb`. E drept c` meseria mi-am ales-o inspirat de fratelemeu care a fost pentru mine un adev`rat profesor \n arta de aconduce camioane. Este o meserie deosebit` [i, pentru un b`rbatc`s`torit, munca asta se ]ine cu sacrificii. Ai mare nevoie desuportul familiei. Sunt încântat c` de acest premiu se va bucura [iso]ia mea cu care voi pleca \n vacan]`. Din ce am condus pânàcum, mi-au pl`cut toate. Am condus MAN, Mercedes-Benz, Iveco[i Volvo. Pe Scania R430 pe care sunt acum o iubesc \ns`, mi separe cea mai tare. Am numai cuvinte de laudă la capitolul putere,consum, condi]ii de confort \n via]a mea de [ofer, de zi cu zi. Afost o pl`cere s` fac [i proba de jaloane cu capul tractor de laMercedes-Benz [i s` demonstrez ce \nseamn` s`-]i cuno[timeseria. Mi-ar pl`cea mult s` se ]in` [i anul viitor concursul, \i\ndemn pe colegi s` \ncerce [i s` vad` cine este cel mai bun. Credc` pentru noi, [oferii de camion, acest` compete]ie este o ocazieunic` de a ar`ta lumii c` cineva se gânde[te [i la noi.” NicolaeGigi Damian a primit din partea revistei Transporter un sejurpentru dou` persoane, la un hotel de patru stele, all inclusive, \n Bulgaria, Nisipurile de Aur. I


MARII CÂ{TIG|TORI!

“M` gândeam c` nu voi putea lua concediu.Când am auzit c` sunt printre câ[tig`tori [i pot pleca \n vacan]` la mare am avut emo]ii. Premiul nu se valida dac` nu puteam

s` beneficiez de el la timp. Nu eram sigur c` pot s` cer concediu de la firm`, dar s-a rezolvat [i m` bucur mai mult acum când[tiu c` pot s` plec. Mi-a pl`cut mult la eveniment, mi s-a p`rut foarte frumos. Cea mai interesant` prob` a fost cu camionulprintre jaloane. Dup` ce am participat am ajuns acas` cu bile]elul cu puncte, m-am consultat cu so]ia [i am aplicat pe internet.Acum mergem amândoi la mare. Cu meseria mea nu m` gândeam c` voi câ[tiga vreodat` a[a ceva. Am permis B din 1998 [i \n2010 am luat [i categoria E. Am condus mai mereu un Iveco de 3,5 tone, dar acum conduc un MAN. Consum` mai mult, dar e [imai mare! Oricum stau mult pe drumuri, dar am \n]elegere din partea so]iei. |mi place mult [oferia [i uite c` mai am [i norocacum cu ea. Ar fi bine s` se ]in` [i la anul concursul; s` participe [i al]i colegi pentru a câ[tiga. Toate probele acelea au fost unlucru bun, am mai \nv`]at [i noi ceva. Am sim]it c` e numai pentru noi [i asta mi-a pl`cut!” Buh` Lucian Dumitru a câ[tigat ovacan]` de o s`pt`mân`, pe litoralul românesc, la hotel de 3 stele, \mpreun` cu so]ia.

“ Am oprit de curiozitate.Am auzit \ntâi la radio, apoi pe sta]ie de evenimente. A fost super ok la dumneavoastr`, am oprit de curiozitate, recunosc c`

nu credeam s` fac` cineva evenimente doar pentru [oferi. Apoi mi-a f`cut pl`cere, am r`mas [i din dorin]a de a ie[i pe primul locla testele pe care le-a]i avut. Vroiam s` [tiu cum merge Mercedesul [i am fost primit foarte bine de cei de la revista Transporter.Dup` vizita f`cut` la eveniment am fost curios s` v`d ce mai scrie]i de asta \n revist` [i am v`zut [i alte lucruri interesante pesite. A[a m-am \nscris. Permis am de la 25 de ani, am mers pe MAN, DAF, Mercedes, dar cel mai mult mi-a pl`cut Mercedes. Amfost mai tot timpul plecat din Bucure[ti [i din ]ar`, dar am o so]ie foarte bun`. A terminat facultatea si lucreaz` la o firm` detransport persoane. Avem \mpreun` un copil frumos [i s`n`tos. M` bucur c` am câ[tigat, a[ vrea s` se reia [i anul viitorcampania, poate am s` câ[tig premiul cel mare. Foarte tare, ]ine]i-o tot a[a!” Emanuel Stroe a câ[tigat din partea echipeiTransporter un sistem de naviga]ie GPS cu 40 de h`r]i complete cu Europa.

Echipa Transporter mul]ume[te tuturor participan]ilor la campanie, sponsorilor [i partenerilor acestei edi]ii

a campaniei “E[ti {ofer Profesionist?”. De asemenea, vrem s` salut`m to]i colegii din pres` care ne-au

Pân` la viitoarea edi]ie, tuturor drumuri bune!sus]inut \n efortul de a comunica [i promova prima ac]iune na]ional` destinat` şoferilor profesioni[ti.

II

III


AN

ALI

Z~

N u, \n transporturi lucrurile nufunc]ioneaz` chiar precum \nviticultur`. Adică tradi]ia [i

continuitatea sunt elemente care sporesccu siguran]` notorietatea unei companii,\ns` \n cazul autocamioanelor \mb`trânireanu este echivalent` cu \nvechirea unui vin.

De ce facem aceste compara]ii? Pentru c`vedem c` rândurile companiilor detransport rutier se sub]iaz` de la an la an,iar utilajele lor de lucru se depreciaz` cufiecare ciclu financiar, f`r` a fi \nlocuite.

Potrivit datelor ARR, din 2008 pân` \n2010 ceva mai mult de 3.000 de firme detransport de marf` [i \nc` 500 de firme de

transport persoane au \nchis afacerile, iarcâteva mii de autovehicule de transportrutier, aproximativ 10.000 de autocamioane[i autocare sau autobuze, nu au mai avut\nregistrate autoriza]ii de operare.

Efectul acesta a fost interpretat pozitivde multe voci din sectorul transporturilor,\ncepând de la antreprenori precum IonLaz`r, Dan Dinu sau directorii unora dintrecei mai puternici transportatori locali,precum Edy Spedition, Dumagas sauDunca Expedi]ii. |ntr-adev`r, perioada derecesiune [i de comprimare a afacerilor [ia volumelor de transport a scos \n generaldin pia]` plebea, companiile care nu aveauun business construit sănătos [i deci niciresurse s` reziste sau s` se reinventeze.

Asta ne arat` cifrele seci, care sereferă la num`rul companiilor care de]inlicen]e de transport [i copii conformepentru autovehiculele lor. Ne arat` că acumopereaz` companii capabile.

Efectul Gerovital?

|n timp ce pia]a se cur`]ă de firmelecare nu lucrau corect, timpul nu a \nghe]at.Vehiculele, chiar dac` au fost utilizate maipu]in, au \nregistrat atât o epuizare fizic`,cât [i tehnic`. Nu este un lucru rù, \ns`dac` socotim c` vânz`rile de vehiculecomerciale noi au fost timp de trei ani \nderiv` precum un bu[tean \n undele unuirâu de munte, vedem c` eforturile a cinci

Parcul na]ional de vehicule comerciale: rafinare sau \mb`trânire?La prima vedere, urm`rind evolu]ia num`rului de licen]e de transport [i a copiilor conforme aferente\nregistrate de Autoritatea Rutier` Român` (ARR), am putea afirma c` industria de transport rutier trece decirca trei ani printr-un proces de rafinare. Situa]ia este mult mai complex`, astfel \ncât putem aprecia c`sectorul cunoa[te o epuizare fizic` a capitalului de lucru.

Alexandru [email protected]

P

ani de cre[tere au fost anulate. Ani de zilemini[trii de la mediu [i reprezentan]iiAsocia]iei Produc`torilor [i Importatorilor deAutomobile au sus]inut \ntinerirea parculuiauto, iar când aceasta p`rea s` devin` otendin]` normal`, criza a lovit puternic.Astfel, \n cazul autoutilitarelor, dup` cum sepoate observa \n tabel, num`rul celor cu ovârst` de pân` la doi ani a sc`zut drastic,cu mai mult de 56.000 de unit`]i \n doar 24

de luni. E drept, majoritatea sunt \nc` EuroIV sau Euro V, dar s` nu uit`m c` avem\nc` \n operare ceva mai mult de 76.000 deautoutilitare mai vechi de 12 ani [i apro xi -mativ 36.000 de utilitare mai vechi de 16ani, care practic nu mai respect` de multtimp vreo norm` de poluare.

Trecem \n curând, mai este doar un an[i trei luni, la Euro VI. Norma va fi obli -gatorie din 2014, dar atunci mai mult de

jum`tate din flota de aproape 500.000 deutilitare va dep`[i vârsta de 10 ani. Sigur, mentenan]a vehiculelor conteaz`,\ntre]inerea lor este necesar`, dar la unmoment dar, oricât de multe eforturi depuipentru a ]ine un vehicul \n starea tehnicòptim`, el ajunge la un prag unde estedep`[it. La fel cum o persoan` de 60 deani nu mai poate depune un efort egal cuun individ de doar 30 de ani.

Pia]a revine

Am discutat vara aceasta cu mai mul]ireprezentan]i ai unor companii care import`pe plan local m`rci de vehicule comerciale,dar [i cu omologi de-ai lor din alte ]`rieuropene. Ce spune [eful MHS România(importatorul MAN) sau [eful Ford? La felca [i al]i colegi de-ai lor, apreciaz` c`poten]ialul pie]ei este mult mai mare, iarsitua]ia anilor trecu]i, cu câteva mii devehicule comercializate, nu poate continua.


AN

ALI

Z~

La finalul primelor [apte luni aleanului, statistica \nmatricul`rilor nu prea]inea cu importatorii, fiind \nc` un hopde trecut pân` s` putem spune cèxist` o cre[tere serioas`. Vânz`rile decamioane de tonaj mare merg \ntr-adev`rceva mai bine, \ncât importatoriiapreciaz` o dublare a pie]ei, pân` la4.000 de unit`]i, iar segmentul devolum, cel al autoutilitarelor sub 3,5tone, str`luce[te. |n cazul utilitarelor depân` la 3,5 tone se observ` o cre[terede peste 23% la finalul primelor [apteluni din an. {i Henrik Nenzen, suedezulcare conduce Ford România, apreciaz`,chiar dac` nu activeaz` pe pia]a local`de foarte mult timp (dar are experien]ăla cârma altor unit`]i de business dincadrul Ford Europa), c` pia]a estesubdimensionat`. Deci, singura direc]ieeste \n sus. S` sper`m c` revine rapid[i va dep`[i, la categoria utilitareu[oare, pragul de 10.000 – 11.000 deunit`]i, iar \n cazul autocamioanelorgrele pe cel de 4.000 de unit`]i.

Barometru de business

Prima oar` când am auzit com pa -ra]ia dintre un barometru de business [ipia]a transporturilor am ezitat \n aaccepta conceptul. L-am analizat [i amajuns rapid la concluzia c` dac` indic`ce trebuie este corect. Ce trebuie sìndice? Trebuie s` ilustreze dac` trans -portul respectiv este f`cut pe plan localsau \n interes de schimb co mer cial cualt` ]ar`. De ce este acest lucru impor -tant? Pentru c` o parte din cre[ tereapie]ei transporturilor este adus` [i debusinessul pe care \l fac companii pre -cum Edy, Dumagas [i altele \nstrìn`tate. Cre[ terea trans port u rilorcorelat` cu apre cierea tranzac]iilorcomerciale externe sunt cele care arat`\ntr-adev`r dacă economia noastr` semi[c` sau nu. Se mi[c` \ncet, dar semi[c`. Este o veste bun`. Acest lucru\nseamn` c` \n curând vom vedea [imai multe vehicule noi pe str`zi, care levor trimite pe cele cu o vârst` de 10-12ani spre cimitirele de ma[ini. {i \ncurând vom avea din nou 115.000 –120.000 de camioane pe [osele,precum \nainte de criz`.

Perioada 16.08.2011 2010 2009 2008

Licen]e de transport rutier public de m`rfuri 10.006 25.046 25.598 28.089

Copii conforme ale licen]elor de transport 91.718 100.731 103.015 106.895

Sursa: ARR

Evolu]ia num`rului de licen]e transport marf` [i a copiilor conforme ale licen]elor

Evolu]ia num`rului de licen]e de transport persoane [i a copiilor conforme ale licen]elor

Evolu]ia lunar` a num`rului de licen]e de transport rutier [i de copii conforme ale licen]elor de transport rutier \n 2011

Situa]ia parcului auto de vehicule comerciale

Perioada 16.08.2011 2010 2009 2008

Licen]e de transport rutier de persoane 1.908 3.987 4.115 4.463

Copii conforme ale licen]elor de transport 19.849 21.825 21.042 25.193

Sursa: ARR

Legend`LTM = Licen]e de transport rutier public de m`rfuriCCM = Copii conforme ale licen]elor de transport rutier public LTMLTP = Licen]e de transport rutier public de persoane LTPCCP = Copii conforme ale licen]elor de transport rutier public LTPCP = Certificate de transport \n cont propriu copii CP = Copii conforme ale CPSursa: ARR

LTM CCM LTP CCP CP copii CPianuarie 1.250 12.076 290 3.668 203 636februarie 1.330 11,586 337 3.535 266 947martie 1.770 15.852 384 3.411 259 996aprilie 1.221 13.437 242 2.457 184 923mai 1.514 12.588 229 2.373 239 1.086

Perioada Autotractor 0-2 ani 3-5 ani 6-10 ani 11-15 ani 16-20 ani > 20 ani

2011

2010 31.140 17 2.888 14.524 6.516 3.014 4.171

2009 32.006 1.056 3.626 14.263 5.909 3.338 3.814

2008 32.958 1.879 5.023 14.176 4.979 3.371 3.530

Perioada Autoutilitar` 0-2 ani 3-5 ani 6-10 ani 11-15 ani 16-20 ani > 20 ani

2011

2010 486.373 73.610 124.388 126.102 76.077 36.425 49.771

2009 474.396 109.699 101.132 112.848 65.996 37.770 46.951

2008 452.485 127.594 87.119 102.924 53.128 39.515 42.205

Perioada Remorc` 0-2 ani 3-5 ani 6-10 ani 11-15 ani 16-20 ani > 20 ani

2011

2010 172.540 18.997 16.155 14.749 32.729 50.142 39.768

2009 165.085 20.903 11.671 14.185 37.842 46.146 34.338

2008 157.114 19.261 9.853 16.121 45.502 36.844 29.533Sursa: DRPCIV


AN

ALI

Z~ Ce tip de transport este mai profitabil

la început de drum? Această întrebare persistă pentru multe persoane care doresc s` dezvolte o nouă afacere în domeniultransportului. Toate bune şi frumoase, însă când suntem puşi în faţa luării deciziei de a dezvolta o astfel decompanie întâmpinăm o sumedenie de bariere, atât de ordin legislativ, cât şi de know-how.

Lucian [email protected]

C um dezvoltăm o firmă de transport?este o întrebare la care cu greu potrăspunde chiar şi specialiştii în

acest domeniu, deoarece există prea multeopţiuni, iar o greşeală în realizarea planuluide afaceri poate duce la dezastru.

De exemplu, există posibilitatea să ale -gem fie transportul de mărfuri, fie trans portulde persoane. Cea din urmă opţiune esteoarecum greu de atins deoarece trend-ulactual al pieţei transportatorilor anunţ` oscădere considerabilă a celor care reali -

zează transportul de persoane. De ase -menea, costurile mari pentru achiziţia deautobuze, autocare sau van-uri specializateîn transportul de persoane reprezintăaproape de fiecare dată cel mai mare im pe -diment. Aici putem să amintim faptul că un

microbuz este transformat, cel mai eficientdin punct de vedere financiar, la un carosierspecializat, modificare care implică deasemenea şi trecerea unui timp până când

maşina este pregătit`. Conform spe cia liştilor,cea mai eficientă afacere de trans port înacestă perioadă este transportul de mărfurispeciale sau agabaritice. |n acest trend

pozitiv intră şi transporturile ADR, respectivcele de mărfuri periculoase, toxice sau infla -ma bile. Marele dezavantaj al acestor trans -porturi speciale este nevoia de a avea unparc auto specializat care să corespundănormelor legislative, iar când vorbim detrans portul agabaritic, camionul utilizat tre -buie să fie extrem de puternic, modificatpentru astfel de transporturi, res pectiv să fieun camion foarte scump la achiziţie.

Intern sau Interna]ional?

La această întrebare specialiştii nerecomandă să optăm pentru un transportintern datorită unor costuri mai mici decât latransportul internaţional. Alegem transportulintern şi datorită unui cost control mai uşorrealizat de INSA. Pentru a avea o afaceresănătoasă în transportul intern trebuie săbeneficiem de contracte cu parteneri serioşi,care să efectueze plăţile la timp şi care săofere cărăuşului o garanţie că acest trans portse poate face pe termen lung pentru a permiteacoperirea cheltuielilor cu parcul auto.

P

Claudiu Hamza0747-223242

Sediu central

Adrian Ciursas0722-223242 Radu Baba

0752-135666

Silviu Cartis0752-135667

w w w . p r o a n v e l o p e . r o

Stoc permanent de 3.000 buc`]ianvelope camioane.

Noi suntem preg`ti]i!

Voi ave]i nevoie de anvelope?

Contact sediu central: Adres\: Str. Clujului, Nr. 304, Oradea, Jud. Bihor, Call Center: 0259-456789Cosmin Bursasiu, Manager – 0745-585896


Concluzia este că avem nevoie de unbenefeciar serios care să ne permită să nefacem un plan de amortizare a costurilorpentru cel puţin trei ani.

Cere sfatul unui specialist!

Un alt pas în dezvoltarea cu succes aunei afaceri în domeniul transportului esteafilierea la o organizaţie patronală. Acesteane pot ajuta să parcurgem mai simplu eta -pele constitutive în realizarea fimei. Demulte ori este bun şi sfatul unui trans por ta -tor mai vechi care are toate cuno[tin]elenece sa re \n aceast` bran[`. De asemenea,afili erea la o astfel de organizaţie aduce şimulte avantaje când vine vorba de asistenţăîn cazul unor probleme juridice.

Ce utilitar` putem sàchizi]ion`m?

Pentru un transportator nou singurasoluţie este achiziţionarea unui vehicul învarianta second-hand. De cele mai multe oriacesta trebuie să benefecieze de o garanţiede minim 18 luni, iar reposesia în leasingeste exclusă din opţiuni.

În distribu]ie

Dac` dorim s` \ncepem o afacere cuutilitare u[oare cel mai convenabil ar fi săoptăm pentru parcul second-hand dinEuropa de Vest. Astfel, primul pas este săconsultăm site-urile de specialitate încomercializarea de autovehicule utilitarepentru a ne face o părere referitoare lapreţul de achiziţie al maşinii dorite. Aicitrebuie să ţinem cont dacă maşină are o

Carte Service com pletată la un dealer demarcă şi dacă reviziile periodice au fostîndeplinite conform producătorului. De multeori şi Cartea Service poate să fie măsluit`,de aceea trebuie să ne îndreptăm spredealerii de utilitare cu renume din ţărileoccidentale precum Germania, Olanda,Fran]a sau Austria. Un alt pas este efec -tuarea unui calcul referitor la tipul de auto -vehicul dorit, şi anume, de ce fel decaroserie să dispună şi nu în ultimul rând cemotorizare s` aibă. Motorizarea este simplude ales, însă sfatul nostru este săachiziţionaţi auto vehi culul care dispune deun propulsor care să permită o reducere acosturilor de între ţinere, o motorizare caresă aib` o cilindree cât mai mică şi care estere cu nos cută drept fiabilă în utilizare. Mulţitransportatori achiziţionează utilitare noi [inu ]in cont de costurile de întreţineredeoarece acestea sunt relativ mici în primiitrei ani de exploatare, însă pentru clientulsecond-hand acestea pot să devină cuadevărat problematice. Unul dintre cele maiimportante capitole la ale gerea uneimotorizări diesel este ca aceasta săbenefecieze de un interval cât mai mare alreviziilor (minim 30.000 de km) şi să fieechipată cu o distribuţie pe lanţ.

Cea din urmă aduce mari câştiguritransportatorului datorită faptului că nu seînlocuieşte aproape niciodată faţă debanala curea de distribuţie care are costuride înlocuire foarte mari.

De la ce dealer germancump`r`m autovehiculul?

Germania este cea mai mare piaţă autodin Europa, respectiv Germania are cel mai

mare parc de autovehicule second-hand depe Bătrânul Continent. Fiind cea mai marepiaţă, există bineînţeles şi o ofertă pe mă su -ră, iar clientul de utilitare second-hand sevede pus în situaţia de a nu mai şti de undesă cumpere maşina. Pentru a face viaţa maiuşoară celor care urmează aceşti pa[i,echipa Transporter recomandă achi zi -ţionarea de utilitare care benefeciaz` de ogaranţie oficială a producătorului. Acestema şini se găsesc sub culorile diviziilor aftersales oficiale precum Citröen Select,Mercedes-Benz Junge Sterne, Mercedes-BenzFirst Hand, Mercedes-Benz TGC Gutesiegel,Renault 7 Sterne Qualitat, Toyota GeprufteGebrauchtwagen sau Volkswagen Trade Port.Maşinile care sunt comercializate prin acesteprograme oficiale sunt garantate de producătormai mult de 12 luni şi au toate reviziile la zi.Singurul deza van taj al cump`rării uneimaşini printr-un astfel de program estepreţul de achiziţie în medie cu 10% maimare decât cel de pe piaţa liberă, însăgaranţia achiziţiei unei comerciale bune carenu creează probleme în pri mii ani deutilizare este un punct forte.

Concluzie

După ce am vorbit despre toate as pec -tele referitoare la dezvolarea unei fime detransport, ajungem la concluzia că cea maibună soluţie este să dăm naştere unei com -pa nii care să efectueze transport intern, depreferinţa un transport agabaritic sau de ma -teriale periculoase. Pentru a avea suc cestrebuie să dezvoltăm o relaţie sta bilă cupartenerii de afaceri şi nu în ultimul rând săachiziţionăm o utilitar` second-hand dinEuropa de Vest, cu garanţie.

AN

ALI

Z~

CEFIN România se concen treaz` energic peanticiparea solicit`rilor clien]ilor sì prin oferteavantajoase la achizi]io na rea de autovehicule,prin di ver sificarea serviciilor prestate îngaran]ie [i post-garan]ie [i prin consultan]` despecialitate per manent` acordat` de o echip`de profesioni[ti.

Noutatea de toamn` prin care CEFINcompleteaz` pachetul integrat de servicii oferitcum p` r`torilor de vehicule comerciale esteparteneriatul cu FATA Asi gur`ri prin careclien]ii au posi bilitatea de a beneficia avan tajosde toat` gama de asi gur`ri pentru acti vitateape care o desf`[oar` în domeniul trans -porturilor. Beneficiile sunt atât de natur`financiar` cât [i la nivelul calit`]ii serviciilorprestate în atelierele autorizate de repara]ii alere]elei CEFIN. Astfel, clien]ii CEFIN pot

beneficia de tarife speciale la încheierea uneipoli]e CASCO [i pân` la 35% reducere pentruorice alt` asigurare încheiat` la FATA Asi gu r`riîn baza cardului de client emis în cadrulprogramului. Parte neriatul este extins [i înre]eaua de service CEFIN - toate cele 8 atelierede repa ra ]ii ale re]elei sunt autorizate pentrudeschiderea de dosare de daun` [i estegarantat` solu]ionarea dosarului în maxim 15zile de la deschiderea acestuia. Acest parte -neriat aduce un plus de valoare pachetului deservicii oferite de CEFIN România prinsatisfacerea unei importante nevoi a pie]eitransportatorilor - aceea a protec]iei [i sigu -ran]ei vehiculelor [i a m`rfurilor, totul încon textul mai larg al unei preocup`ri sporitepentru siguran]a rutier` a tuturor furnizorilor deproduse [i servicii din lumea trans po r tu rilor.

Parteneriatul cu FATA Asi gur`ri SA nu esteîntâmpl`tor - compania este membr` agrupului Generali, auto rizat` de c`treComisia de Supra ve ghere a Asi gur`rilor s`practice 10 forme de asi gur`ri [i are ladispozi]ie o re]ea de spe ciali[ti ce pot ofericonsultan]` clien ]ilor CEFIN prin intermediulunei linii di recte special create pentru aasigura su port în acest program. În strategiade dez voltare a gamei de produse CEFINsunt prev`zute pân` la finalul anului [i altepar te neriate care s` creeze clien]ilor [i alteavan taje [i sunt menite s` ajute la reten]iaclien]ilor în re]ea, pozi]ionând astfel ofertaCEFIN ca o ofert` unic` [i inovatoare pen truorice ope rator din lumea trans por tu rilor,indiferent de dimensiunile flotei pe care ogestioneaz`.

AD

VE

RT

OR

IAL

Totul pentru lumea transportur i lor!

Un parteneriat inovator ce ofer` siguran]` [i avantaje pentru clien]i

P


AN

ALI

Z~

Până la momentul actual, anul2011 nu a fost unul tocmai uşor,însă există în continuare opor -tunităţi de creştere în domeniultransporturilor. Managementuleficient al flotei, productivitateaşoferilor şi tehnologia au jucat şivor juca în continuare un rolimportant pentru atingerearezultatelor financiare urmăritede transpor tatori. Cine a reuşitpână acum să ţină cont de acestereguli?

Am adus în discuţie companiile care au reuşitsă îşi înlocuiască flotele vechi sau m`car oparte din acestea şi aici am facut referire şi la

companiile care deţin \n parcul propriu şi turisme pelângă autovehicule comerciale.

Compania Petrom a ales Dacia Duster pentruînlocuirea flotei de maşini a angajaţilor. De asemenea,Banca Naţională Română (BNR) şi-a mărit în 2011parcul auto cu 50 de Duster-uri, urmată îndeaproapede Orange România, cu 46 de autovehiculeachiziţionate. Modelele Logan şi Duster au fostautovehiculele preferate în 2011 de majoritateacompaniilor care au decis să îşi înlocuiască sau să îşimărească flota.

Banca Comercială Română (BCR) a ales DaciaLogan, achiziţionând în primăvara acestui an o flotă depeste 100 de autovehicule. Loganul a fost preferat şide Vodafone România, compania de telefonie mobilăachiziţionând 22 de unit`]i din acest model. Deasemenea, Grupul Renault România, carecomercializează mărcile Renault şi Dacia, a semnat unparteneriat cu compania Real Hypermarket Româniacare are ca obiect reînnoirea integrală a parculuiexistent de autovehicule.

2011 a adus FLOTE PUTERNICE

Ana [email protected]

P

Acoperirea parcului auto necesar pentru companiaReal se realizează prin livrări eşalonate de auto -turisme Renault pe tot parcursul anului 2011. O altăcompanie în plină dezvoltare, Mercadia, deţinută deomul de afaceri Dinu Patriciu, va cumpăra 500 deutilitare Mercedes-Benz Sprinter, o tranzacţie evaluatăla circa 25 de milioane de euro. Planul lui Patriciu estede a dezvolta un lanţ de 1.000 de chioşcuri şi 2.000de magazine pe roţi Mic.Ro în următorii doi ani înurma unor investiţii de 200 de milioane de euro.Magazinele pe roţi sunt dezvoltate în parteneriat cudealerii de maşini Casa Auto şi AutoItalia (Fiat) şi voravea anumite puncte de staţionare în cartierele maridin Bucureşti sau din alte oraşe.

Livrarea anului

Ne întoarceam acum în rândul transportatorilor unde cusiguranţă livrarea anului 2011 până în momentul de faţă a fostefectuată de Cefin România. Echipa Cefin din Timişoara a livrat înluna mai primul lot dintr-un contract de 85 de unităţi Iveco Straliscompaniei Tir Express, una dintre cele mai importante companii detransport din Italia care opereaza din 2008 şi în România. TirExpress a fost înfiinţata în 2008 cu sediul în Timişoara, dar Grupul

SAA la care este afiliată activează în Italia în domeniul trans -porturilor din 1967. În demersul dezvoltării în ţara noastră, TirExpress a fost sprijinită financiar de marile banci din Timişoara,astfel încât în a doua jumătate a anului 2008 au fost achiziţionateprimele 6 autovehicule şi un spaţiu industrial în oraşul C`rpinişpentru depozitarea autovehiculelor din stocul propriu sau închiriate.

În aprilie, cu o lună înainte de marea livrare, Cefin a vândut 33 decapete tractor transportatorului francez Buffa Logistique InternationalRomânia. Această achiziţie a vizat atât înlocuirea comioanelor vechi,cât şi extinderea flotei. La începutul primăverii, compania băcăuanăPambac şi-a înlocuit flota auto cu 14 utilitare Renault Master varianta


AN

ALI

Z~

Furgon L3H3. Cele 14 utilitare Renault Master au fost achiziţionate înconformitate cu planul investiţional aprobat în 2010. Vehiculele vor fiachizi]ionate \n sistem Leasing Opera]ional prin Renault Finance,membra a Grupului Renault România, companie care va asigura [imanagementul flotei. În ceea ce priveşte institu ţiile de stat, MinisterulMediului este pregătit să achiziţioneze o flotă de maşini electricechiar în toamna acestui an. Parcul auto al Serviciului Naţional deAmbulanţă are şanse să fie completat, în curând, cu noi maşini detransport medicalizat, atât de necesare la intervenţiile pentru careechipajele de urgenţă sunt solicitate permanent. Este vorba desprefinalizarea, de către Ministerul Sănătăţii, a procedurii de achiziţiepentru un nou lot de maşini de intervenţie, o parte dintre acesteaurmând să ajungă din toamnă la serviciile de ambulanţă şi la celeSMURD din întreaga ţară. Până la sfârşitul lunii octombrie, MinisterulSănătăţii inten ţio nează să achizi]ioneze 236 de ambulanţe în valoarede apro xi ma tiv 80.000.000 de lei, dintre care 110 sunt maşini de tip B(4x4), alte 102 sunt tip B (4x2), 23 – tip C, precum şi un vehiculspecializat pentru dezastre. Cele mai multe maşini de intervenţie,respectiv 175 din totalul celor achiziţionate de minister, vor firepartizate serviciilor de ambulanţă, iar 61 vehicule specializate vorreveni serviciilor SMURD din ţară.

Marea licita]ie

Pe de altă parte, Preşedintele Traian Băsescu a declarat căachiziţiile de maşini în cazul ins titu ţiilor nu sunt prioritare în 2011, încondiţiile în care personalul a fost redus, iar alocările bugetare auscăzut. El a criticat decizii ale unor auto rităţi şi instituţii publice de aachiziţiona auto tu risme noi în 2011. Băsescu a menţionat că acesteachiziţii nu sunt justificate, în con diţiile în care personalul instituţiilor afost redus. Guvernul va menţine şi anul viitor interdicţia impusăautorităţilor şi instituţiilor publice de a achiziţiona autoturisme, mobilierşi aparatură birotică, dar va intro duce şi o excepţie, acceptând

achiziţiile de maşini efectuate prin programul naţional de stimulare aînnoirii parcului auto.

Flotele noi reduc cheltuielile dementenan]`

Companiile româneşti de transport rutier caută noi clienţi pestehotare pentru a compensa scăderea cifrei de afaceri din ultimii doiani şi încearcă să achiziţioneze noi autovehicule comerciale pentrueficientizarea cheltuielilor de mentenanţă care sunt directproporţionale cu vechimea parcului auto.

Un exemplu este compania Vlase Spedition care deţinea înanul 2010 o flotă de 351 de camioane pentru transport marfă,cereale sau cisterne. Potrivit intenţiilor transportatorului, strategia sade dezvoltare pe termen lung presupune înlocuirea întregii flote, întermen de aproximativ 5 ani, şi creşterea volumului flotei la 515capete tractor. Pentru anul în curs, cifra de afaceri bugetatăurmează să crească pînă la 65-70 milioane de euro, în funcţie deevoluţia contractelor pînă la sfîrşitul acestui an.

În momentul în care se vând turisme merge şi economia. Toatălumea ştie că numărul scăzut al autovehiculelor utilitare ne-a indicatîn anul 2008 începutul crizei, cu aproape jumătate de an înainteascăderii vânzărilor de turisme. Încă de la \nceputul anului 2011,majoritatea companiilor de transport au anun]at extindereaportofoliilor de clienţi, iar volumul de marfă transportată a crescutsemnificativ, ceea ce înseamnă un plus pentru economie,transporturile fiind un bun barometru al pieţei. Transportatorultimişorean Dunca Expediţii a cumparat 18 camioane noi de laînceputul acestui an pentru înlocuirea flotei vechi, iar până lasfârşitul lui 2011 intenţionează să mai achiziţioneze încă 10 unităţi.Anul trecut cifra de afaceri a Dunca Expediţii a urcat la 31,9milioane de euro, iar pentru 2011, reprezentanţii companiei au luatîn considerare o apreciere de până la 10% a cifrei de afaceri.

P

Un alt mare transportator din România inten -ţionează să îşi mărească flota în acest an. Estevorba de International Lazăr Company, caredoreşte să îşi extindă afacerea pe piaţa din Rusia,unde transportă cereale pentru Pioneer. Pentruaceastă expansiune, compania are în vedere noiachiziţii de camioane care să acopere cererea detransport, iar în această perioadă a anului are înplan achiziţia de 50 de camioane noi, iar o altăflotă este programată să fie achiziţionată în primajumătate a anului viitor. În ceea ce priveşte flotacompaniei Edy Group, aceasta numără aproximativ1.100 de camioane, cu 10% mai mult decât în2009. Planuri pentru o creştere semnificativă numai sunt în acest an, potrivit oficialilor celui maimare transportator din România. Anul de vârfpentru Edy a fost 2008, când flota atinsese unnivel de 1.250 de camioane, după ce compania arealizat investiţii în flotă de aproape 100 demilioane de euro. Tot în această perioadă a reuşitsă se dezvolte şi compania Dumagas Transport,odata cu noi contracte precum cel cu Ford. În 2009 afacerile auajuns la 28 milioane de euro, iar anul trecut cifra de afaceri acrescut cu peste 30%, la un nivel de aproape 40 milioane de euro.Flota de camioane a crescut cu 30% în mai puţin de 12 luni, până

la 600 de autovehicule utilitare, Compania a achiziţionat în primeletrei luni ale acestui an 100 de camioane noi, în valoare totală depeste 7 milioane de euro, potrivit calculelor, ceea ce a m`rit flotaactuală cu mai bine de 30% faţă de perioada similară a anului trecut.

AN

ALI

Z~


A proape 85% din cele 180 decompanii vizitate vara trecută denoi în cadrul campaniei Trans -

porter Road Trip au recunoscut că dintretoate costurile precum cele din contractelecu furnizorul de combustibil, din rene -gocierile contractelor cu firmele de leasingsau din trainingul oferit şoferilor pentru oexploatare optimă, costurile de administrarea flotei au reprezentat cea mai mareprovocare la capitolul reducerii lor. Ascen -siunea bruscă a preţului combus ti bilului şimultitudinea taxelor introduse saumodificate au prins operatorii pe nepre -gătite, iar mulţi nu au ştiut cum să îşiadministreze cheltuielile eficient.

Controlul mărit asupra activităţii detransport forţează operatorii să apeleze lanoi tehnologii. Rutarea şi programele deoptimizare a capacităţii de încărcare suntdouă din multitudinea de opţiuni pe careoperatorii se axează pentru a reducecosturile. Acestea ajută la o optimizare atâta drumului parcurs prin reducereanumărului de kilometrii, cât şi prin creştereacantităţii de marfă transportată. Pe termenlung scade astfel numărul curselor pentru atransporta aceeaşi cantitate de marfă.

Op]iunile unuitransportator modern

Importanţa unui transport sigur şieficient, neglijată până în 2008 din motivemai mult sau mai puţin evidente, a ajuns săse impună ca singura modalitate de

existenţă atransportatorilor.Producătorii deaccesorii, sistemesoftware sau con -su mabile pentrucamioane şi-audat şi ei seamade noua tendinţă.Materialul şiprofilulanvelopelor,cutiile de vitezăautomatizate ceschimbă eficienttreptele,deflectoarele deaer atât pentrucapul-tractor, câtşi pentrusemiremorci,sistemele deoptimizare atraseului şiprogramele deinstruire a şoferilorsunt unele dintre celemai importante şisensibile metode deoptimizare a costurilor detransport.

Normele Euro de poluare impusede Uniunea Europeană sunt una din prin ci -palele metode de reducere a emisiilor dedioxid de carbon şi a consumului de com -bus tibil. Prima normă euro a fost introdusă

în 1993, dar cel mai important pas înreducerea emisiilor de noxe a fost făcut în

Un Transport Modern Operatorii de transport se confruntă intens cu o presiune din parteaproducătorilor şi a comercianţilor pentru a justifica costul transporturilor,considerat mare, pe care, de altfel, îl regăsim în preţul final al oricăruiprodus, industrial sau de larg consum.

Carol [email protected]


2000, odată cu introducerea standarduluiEuro 3. Diferenţele dintre normele euro seregăsesc în multe aspecte ale unei flote:deprecierea valorii vehiculului se face multmai lent pe m`sur` ce norma euro acamionului este mai avansată. Taxele dedrum ale unui camion avantajeazăautovehiculele moderne, iar combustiaeficientă din motoarele noi asigură unconsum redus, ceea ce re pre zintă unavantaj atât financiar, cât şi ecologic.

Deşi studiile s-au desfăşurat cu multînainte, din 2002-2003 au fost introduse omultitudine de modele de anvelope cedispun de o rezistenţă la înaintare mult maimică, decât cele convenţionale. Seestimează că pentru un autovehiculcomercial de dimensiune mică, consumulde combustibil se reduce între 5 şi 15%.Pentru camioanele grele, cantitatea decombustibil economisit este estimat` între15 şi 30%.

Cutiile de viteză automatizate sunt, deasemenea, o sursă de reducere a costuluide transport, setările producătorilor pentru oschimbare a treptelor cât mai eficientă şieliminarea erorilor şoferului. Plaja deexploatare a puterii este astfel utilizatăoptim, iar consumul de combustibil este, deasemenea, scăzut. Exploatarea eficientă aunei cutii automatizate se observă şi încazul în care camionului este folosit pe

distanţe scurte sau în domeniulconstrucţiilor, dar cea mai vizibilă este pedistanţe lungi.

Deflectoarele de aer afectează diferitconsumul de combustibil, acestea fiindnecesare odată cu mărirea vitezei dedeplasare. Atât producătorii de camioane,cât şi producătorii de accesorii audemonstrat eficienţa acestora în ceea cepriveşte consumul de combustibil. Locurilede amplasare a deflectoarelor sunt în părţilelateral-frontale ale capului-tractor, peplafonul cabinei în partea din spate acabinei, pentru a evita pătrunderea aeruluiîntre cabină şi semiremorcă; pe lateralulsemiremorcii, pentru ca aerul să curgă pe

lângă semiremorcă, iar unele kit-uri dedeflectoare, mai complexe, au şi compo -nente de montat sub semiremorcă.

Programele pentru optimizareatraseului au rolul de a planifica o rută câtmai eficientă de distribuţie, alegând traseeleşi orele de deplasare în funcţie de locaţiileîn care trebuie să ajungă transportul,introduse în prealabil de operatorulcamionului sau al flotei de care aparţinecamionul. Astfel de programe există şigratis, online, cum ar fi ViaMichelin, GoogleMaps, Bing Maps & Directions sauMapquest sau sub formă de programe cese pot achiziţiona, cum ar fi MicrosoftAutoroute. Există însă şi produse dedicate


AN

ALI

Z~ flotelor. Tehnologiile secolului XXI, internetul

şi viteza de transfer a datelor ajută la oinformare exactă şi eventual cu updatareautomată acolo unde există lucrări peanumite porţiuni de drum, eventualerestricţii de viteză cauzate de condiţii meteosau chiar planificarea alimentărilor pentru aelimina necesitatea unor opriri nejustificate.

Şoferul este inima transportului, având îngrijă marfa de la încărcare pâna ladescărcare, uneori chiar pe o perioadă detrei săptămâni. Relativ neglijat până în2008, datorită sistemului de transport maisimplist, mai neperformant şi ineficient pecare îl utilizau operatorii, şoferul se vedeacum nevoit să participe la instructaje

plătite de patronii care au realizatimportanţa unui şofat eficient. Mulţiimportatori au propria echipă de trainericare prezintă şoferului modul de exploatarea unui camion nou achiziţionat, dar careoferă şi cursuri de perfecţionare.

Metode eficiente de logistic`

Optimizarea încărcăturii ajută, deasemenea, la reducerea costurilor,cantitatea mărită de marfă transportată într-un singur drum fiind mai mare. Deasemenea, producătorii cu flote proprii şispaţii de depozitare se văd nevoiţi uneori sămute marfa dintr-un depozit în altul, dinlipsă de spaţiu, costurile de deplasareafectând preţul final al produselor.

O altă metodă de a câştiga la preţultransportului este desfăşurarea activităţii saua unei mari părţi din activitate pe distanţemai mici de 300 de kilometri, preţul pentrudistanţele mai lungi putând fi negociat declient. Am putea spune, în concluzie, că oricemic detaliu al activităţii de transport poateinfluenţa costul transportului, de la sistemulde lucru al celui care programează cursele,până la profilul pneurilor. De cele mai multeori se pot realiza economii mari prin măsurisimple, puţin costisitoare.


Rapiditatea este important` [iacest lucru este valabil atât pentru[oferi, cât [i pentru manageri. Untransportator de succes î[i dore[teîntotdeauna s` poat` administra câtmai u[or transportul, f`r` o supra ve -ghere cât mai mare. Carduldum nea voastr` OMV EuroTruck vòfer` astfel instrumentele necesarepentru acest lucru: serviciile OMVFleet Online [i OMV Fuel Navigator v`stau la dispozi]ie direct pe internetcu accesare [i f`r` instalare.

Supraveghere mai bun`,administrare mai rapid`: Serviciile OMV Fleet Online

Interogare, verificare, control,evaluare [i toate acestea direct de pePC – serviciu disponibil 24 de ore pezi, 7 zile pe s`pt`mân`. Cu serviciilede flot` online OMV pute]i administraoricând datele cardului dum nea voa -str` OMV EuroTruck. Evaluareae fici ent` a datelor dumneavoastr` vàjut` s` face]i o analiz` [i s` adapta]iposibilit`]ile de economisire într-unmod cât mai eficient. Iar prezentareadetaliat` v` ofer` un control cât maiamplu asupra flotei dumneavoastr`.Serviciile de flot` online OMVconstau în trei module: servicii decard, informa]ii de tranzac]ionare [imanagementul flotei.

Serviciile de flot` online OMV: � reduc timpul de administrare � v` ofer` imediat date [i docu -

men t`ri

� ofer` posibilitatea deeconomisire.

Planificarea rutei cu costuri optime doar prin câteva click-uri: OMV Fuel Navigator

Cu ajutorul OMV Fuel Navigatorplanificarea rutei se realizeaz` doarprin câteva click-uri. De-a lungul ruteipute]i vedea toate sta]iile OMVpentru camioane – pentru Europaexist` aproximativ 230 de sta]ii OMVGolden Route din care pute]i alege.În plus, în Europa Central` [i de Estpute]i g`si toate sta]iile ROUTEX-4-TRUCKS. {i cel mai important lucru:la fiecare sta]ie OMV pute]i ob]ine un

pre] al combustibilului în func]ie decondi]iile dumneavoastr` personale.Deci oriunde v` afla]i: distan]a nureprezint` o problem`, ci costurile.

OMV Fuel Navigator:� v` planific` ruta optim` pentru

sta]iile OMV [i ROUTEX-4-TRUCKS în toat` Europa

� v` indic` pre]urile com -bustibilului actuale, în func]iede necesit`]ile per so nale

� v` calculeaz` costurile de-alungul rutei inclusiv taxele dedrum [i autostrad`.

Mai multe informa]ii pewww.omv.ro/eurotruck sauinfo.eurotruck.ro.

Alimentare în toată Europa cu OMV EuroTruck

Economisi]i timp [i bani cu serviciile online

AD

VE

RT

OR

IAL


LEG

ISLA

}IE

O rdonanţa a fost publicată înaceeaşi formă prezentată lacomisie, iar cele mai multe articole

urmează să fie clarificate prin normele deaplicare. Uniunea Naţională a Trans por ta -torilor Rutieri din România (UNTRR), Fe de ra -

ţia Operatorilor Români de Transport (FORT)şi Confederaţia Operatorilor şi Trans por a -torilor Autorizaţi din România (COTAR) respingaceastă ordonanţă, con si derând că sfi dareapartenerilor sociali este o practică curentă aministerului de resort şi a Guver nu lui.

"Sub pretextul termenului de aplicare aRegulamentelor Europene privindtransportul rutier 1071, 1072, 1073,Ministerul Transporturilor şi Infras -tructurii (MTI), deşi sesizat în repetate

NOUA LEGEa transporturilor Ordonanţa privind transporturile rutiere a apărut până la urmă în Monitorul Oficial (MO), deşi aceasta a fostrespinsă cu majoritate de voturi la comisia de dialog social de către reprezentanţii asociaţiilor profesionale. Care sunt motivele pentru care ordonanţa este respinsă şi ce modificări aduce transportatorilor?



rânduri prin interven]iile asocia]iilorprofesionale şi patronale, promoveaz`f`r` avizul consultativ al acestoraordonan]a care se doreşte a fi piatra detemelie a transporturilor rutiere dinRomânia", au declarat cele trei asocia]iiale transportatorilor.

Încă de acum trei ani, asociaţiileprofesionale solicită o lege a transporturilorunitară, care să fie în acord curegulamentele comunitare. În fiecare anCOTAR, FORT şi UNTRR şi-au pierduttimpul pe la minister, dar şi pe la sediileproprii, pentru a lucra la acest proiect, carenici până acum nu a fost finalizat.

În cele din urmă, reprezentanţiiministerului nu s-au pus de acord cuasociaţiile profesionale, iar proiectul deOrdonanţă lasă de dorit fiind lucrat în fugă,de teamă că regulamentele comunitare neprind nepregătiţi. Pentru transportulinternaţional, proiectul face referire laregulamentele comunitare, urmând ca 45 dereglementări să fie stabilite prin norme.Proiectul de ordonanţă a fost discutat lunatrecută cu asociaţiile profesionale în cadrulComisiei de dialog conduse de EusebiuPistru, secretar de stat MTI, la care auparticipat şi reprezentanţi ai UNTRR, FORTşi COTAR.

“Graba de a face lucruri f`r` a avea unscop bine determinat şi o cale clar`c`tre ]int`, men]ine lumea ocupat` şi

are ca singur rezultat consumul deresurse şi oboseala. Aceste lucruri suntvizibile în via]a de zi cu zi în România.Promisiuni f`r` acoperire vin din toatedirec]iile aparatului de stat. Scopul loreste s` men]in` lumea ocupat`”, adeclarat pentru revista TransporterRadu Dinescu, Secretar General UNTRR.

Modificările şi noutăţile aduse legiitransporturilor au fost discutate dereprezentanţii asociaţiilor profesionaleîmpreună cu Sorin Sîrbu, fostul director aldirecţiei de reglementări din cadrulministerului, şi cu reprezentanţi ai ARR, darîntre timp conducerea celor din urmă a avutde suferit de repetate ori.

Cum sunt afecta]itransportatorii depersoane?

În ceea ce priveşte transportul rutier depersoane prin servicii regulate, Ordonanţamenţionează că acesta se poate efectua decătre operatorii de transport rutier numai înbaza programelor de transport şi a licenţeide traseu eliberate de autoritatea compe -tentă, precizând că licenţa de traseu pentrutransportul rutier interjudeţean contra costse eliberează pentru fiecare cursă, iarpentru transportul rutier judeţean, pentrufiecare traseu.

Autoritatea competentă va stabili prinnorme: condiţiile pentru efectuarea ser -viciilor regulate, a serviciilor regulate

speciale şi a serviciilor ocazionale contracost de transport rutier de persoane; modulde întocmire şi aprobare a programelor detransport; modul de atribuire a traseelorcuprinse în programele de transport;modelul licenţei de traseu şi al graficului decirculaţie; obligaţiile operatorilor de transportrutier în cazul efectuării serviciilor regulate,a serviciilor regulate speciale şi a serviciilorocazionale contra cost de transport rutier depersoane; condiţiile de efectuare a ope ra -ţiunilor de cabotaj în cazul transportuluicontra cost de persoane.

De asemenea, noua lege atransporturilor introduce obligativitatea do -tării autobuzelor cu aparat de marcat elec -tronic fiscal şi cititor de carduri cu posi -bilitate de a transmite date online. Aparatelede marcat electronice fiscale trebuie săîndeplinească toate condiţiile şi funcţiileprevăzute de legislaţia în vigoare şi vor fiutilizate la eliberarea de legitimaţii de călă -torie. Totodată, persoanele care, conformlegii, beneficiază de facilităţi la transportulrutier naţional au obligaţia de a utiliza legi -timaţia de transport tip card atât la urcarea,cât şi la coborârea din autovehicul.

Licen]ele de transport vor fi valabile 10 ani

Potrivit noilor acte normative, licenţelede transport vor fi valabile 10 ani, încondiţiile în care copiile conforme rămânpersonalizate pe maşină şi vor putea fiemise pentru o perioadă de minim un an.


LEG

ISLA

}IE Transportatorii vor fi autorizaţi prin

înregistrarea acestora în Registrul electronicnaţional al operatorilor de transport rutier,deţinut de autoritatea competentă. Fiecaretransportator va desemna un manager detransport în condiţiile respectăriiprevederilor europene din domeniu.Certificatul de competenţă profesională amanagerului de transport se va obţine înbaza pregătirii profesionale iniţiale, urmatăde o examinare, în condiţiile stabilite tot prinnorme.

Tot autoritatea competentă va stabiliprin norme criteriile şi modul de fixare aîncărcăturii, precum şi modalitatea deverificare a respectării acestora. Noilereglementări împart sancţiunile în funcţie detipul de abateri care vor fi clasificate înfoarte grave, grave şi minore.

“Din punct de vedere legal, la niveleuropean, transportatorii ar trebui sàiba o via]` mai simpl`, mai profe sio -nist`, mai apropiat` de cea a colegilorde breasl` din alte ]`ri europene, li -cen]a de transport valabil` 10 ani, la

fel copiile conforme, nepersonalizate şieliberate pe loc în limita capacit`]iifinanciare dovedite, f`r` cereri abe -rante, ploconiri, etc; cabotajul permis înregim reglementat pân` în 2014 - 3curse în 7 zile, etc. În teorie numai debine, îns` cum practica face diferen]a,iar în România practica ne omoar`, neputem aştepta la diferite surprize. Dinnefericire, autorit`]ile din domeniu pars` schimbe doar tactica, îns` nu şiscopul”, a concluzionat Dinescu.

În domenii conexe transportului rutier,licenţele vor fi acordate pentru o perioadăde 5 ani, iar casele de expediţii trebuie săcorespundă criteriilor privind baza materială,competenţa profesională, onorabilitatea şicapacitatea financiară. Normele vor fielaborate in termen de 60 de zile de lapublicarea noii ordonan]e privindtransporturile rutiere si vor fi aprobate prinordin de ministru.

Se va înfiin]aInspectoratul de Statpentru Control \nTransportul Rutier

O altă surpriză este reprezentată deînfiinţarea Inspectoratului de Stat pentruControlul în Transportul Rutier (ISCTR).Noua entitate va funcţiona în subordineadirectă a ministrului de resort. Conformschimbărilor legislative, de la data de 4decembrie, toate cele trei instituţii aflate însubordinea ministerului, respectiv ARR,RAR şi CNADNR îşi vor înceta activitateade control, care va fi preluată de noulorganism.

ISCTR va controla condiţiile deefectuare a transporturilor rutiere, aactivităţilor conexe transportului rutier şi aactivităţii de pregătire a persoanelor învederea obţinerii permisului de conducere,condiţiile de siguranţă a transporturilorrutiere şi de protecţie a mediului, stareatehnică a vehiculelor rutiere, masele şi/saudimensiunile maxime admise pe drumurilepublice şi masele totale maxime autorizate,tariful de utilizare şi tariful de trecere pereţeaua de drumuri naţionale din România.

Veniturile ISCTR vor fi asigurate deARR şi RAR, care vor trebui să vireze încontul acesteia 60% şi, respectiv 20% dincuantumul tarifelor încasate. Totodată, celedouă instituţii vor mai vira în contul ISCTR osumă echivalentă cu media procenteloralocate de fiecare din cele două structuripentru activitatea de control în ultimii doiani, raportată la cuantumul total al tarifelorîncasate.

Veşti bune

Ministerul Finantelor Publice (MFP) arenunţat la prevederea privind reducereanivelului diurnei care poate fi decontat` lanivelul celei acordate angajaţilor dininstituţiile publice. MFP a decis păstrareanivelului actual al diurnei decontabile carepermite multiplicarea cu 2,5 a niveluluipracticat în instituţiile publice, în urmadiscuţiilor purtate cu reprezentanţiiMinisterului Transporturilor şi Infrastructurii(MTI). Potrivit unui comunicat transmis deAPTE, în urma unei intervenţii făcute deasociaţia arădeană a transportatorilor pelângă ministrul secretar de stat din MTI,Eusebiu Pistru, Ministerul Finanţelor arenunţat la introducerea în noul Cod fiscal amăsurii privitoare la impozitarea diurnei cavenit salarial peste nivelul prevăzut pentrufuncţionarii publici.

Vandalizare semn circula]ie


Celebre de acum înRomânia, sta]iile de emisierecep]ie multi standardprogramabile Cobra 19 DX IVEU sunt o alegere mai multdecât inteligent` pentru[oferii profesioni[ti. Acesteareprezint` rezultatul a 50 deani de experien]` Cobra, unuldintre principalii juc`torimondiali pe pia]a sta]iiloremisie recep]ie [i adetectoarelor de radar.

Modelele Cobra 19 DX sedisting prin sunetul foarteclar [i raza mare de ac]iune,dar [i prin design-ul com pact,care permite instalareau[oar` pe majoritatea

automobilelor [i ca mioa nelor.Cu ajutorul sta]iilor Cobra 19DX IV EU po]i afla cele maiutile informa]ii din trafic:ambuteiaje, controale,drumuri în lucru, varianteocolitoare sau orice altìnforma]ie de interes pentru[oferi. În plus, acestea î]ipermit s` comunici f`r`costuri atât în ]ar`, cât [i înstrìn`tate.

În România, importatoruloficial pentru sta]iile Cobra19 DX IV EU este FalconElectronics.

Detalii supli men taredespre produs g`se[ti pewww.store.falcon.ro.

Func]ii [i beneficii:• Banda AM/FM - Sta]ie radio

emisie-recep]ie multi-standardprogramabil` pentru utilizareinterna]ional`;

• Design compact - Instalareu[oar` în cele mai multeautomobile [i camioane;

• Display cu cristale lichide,iluminat - Permite citireau[oar` a datelor afi[ate;

• Control îmbun`t`]it al radio-frecven]ei (RF Gain) - Ajusteaz`sensibilitatea recep]iei. Permitedescre[terea sensibilit`]iipentru semnalele puternice [icre[terea sensibilit`]ii pentrusemnale slabe;

• Acord electronic al frecven]ei -Permite acordarea exact` petoate canalele;

• Comutator pentru accesinstantaneu la canalele 9/19 -Comut` instantaneu de peorice canal pe "Canalul deURGEN}~ 9" sau pe "Canalul deINFORMA}II 19";

• Scal` de putere combinat`S/RF - Indic` t`ria semnaluluiatât la recep]ie cât [i la emisie;

• Conector 4-pin pentru microfon- permite conectarea/deconectarea u[oar` amicrofonului;

• Microfon rezistent - Microfonergonomic, rezistent, cuinduc]ie electromagnetic` [icablu lung de 2.7 m.

Cobra 19DX 1V EU afli tot ce mi[c` în trafic

AD

VE

RT

OR

IAL


INFR

AS

TR

UC

TU

R~

Conform ultimelor date prezentate de către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România(CNADNR), cea mai circulat` [osea de pe teritoriul României este mult cunoscutul Drum Naţional 1 (DN1).

Cea mai circulat` [oseadin România se \nchide periodic!

DN1se \ntinde pe maibine de 643 km [ileagă Capitala de

ora[ul Bor[ din judeţul Bihor. În ciudaexisten]ei unei re]ele de autostr`zi precumBucureşti-Piteşti (A1) sau Bucureşti-Cernavodă (A2), cea mai circulată [oseadin România, continu` să fie Drumul Na ]io -nal 1. În topul celor mai circulate drumuridin România, DN1 Bucureşti-Borş conducedetaşat cu un trafic însumat al sectoarelorcare îl compun de aproape 720.000autovehicule pe zi, fiind urmat la distanţă

consi de ra bilă de DN2 Bucureşti-Siret, cupuţin peste 400.000 de auto vehicule, dupăcum arată recen să mântul general alcirculaţiei rutiere realizat de CompaniaNaţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionaledin Ro mâ nia.

Circula]ia auto ca -mioanelor pe DN1

Acela[i recens`mânt oficial ne arat` cătraficul de autovehicule articulate a crescutcu pân` la 50% fa]` de aceea[i perioad` a

anului trecut. Acest lucru duce conformcelor de la CNADNR la o importantă cre[ te -re a agresivită]ii traficului asupra structurilorru tiere întâlnite pe DN1.

De asemenea, ofi cialii au declarat c` pecirca o treime din lun gimea reţelei dedrumuri naţionale, pon derea traficului devehicule grele de pă şeşte 20% din traficultotal.

Creşterea, în ansam blu, a traficului pereţeaua de drumuri na ţio nale este de 31%,ceea ce corespunde prognozei maximalefaţă de recensământul din anul 2005.



Circula]ie restric]ionat`pe DN1

Acest titlu este de ceva vreme unul deprimă pagin` din cauza faptului c` cel maicirculat drum din România trece prin câtevamodificări de substan]`. Astfel, \n dreptullocalit`]ii prahovene B`rc`ne[ti, la km 53,se efectueaz` lucrări de infrastructur` carevor permite viitoarei autostrăzi Bucureşti-Braşov s` se interesecteze cu DN1.

Constructorii autostr`zii \nchid astfellucr`rile de traversare cu un pasaj supra te -ran al Drumului Na]ional 1, perioad` \n carenervii [oferilor au fost du[i la maxim fiind 26iulie -18 august 2011.

Toate bune [i frumoase, \ns` pe datade 30 august oficialii CNADNR au datpublicit`]ii faptul c` \n perioada 31.08.2011-01.09.2011 traficul urmeaz` s` fie restric -]ionat pentru executarea lucrărilor de mon -tare a tablierului metalic pentru pasajul caresupratraversează DN1 în zona localităţiiCâmpina. Aşadar, în ciuda tuturor eforturilorCNADNR de a realiza un trafic civilizat pecea mai circulat` şosea din România, \ncèxist` perioade care aduc neplăceri celordin spatele volanului.

Revista Transporter recomandă celorcare doresc s`-[i petreac` ultimele zile dinconcediu la munte s` opteze pentru ruteleocolitoare DN1A, un drum cu o singurăbandă pe sens, \ns` mult mai antrenant dinpunct de vedere al condusului.

CNADNR pompeaz` bani în A2

În ciuda importanţei [oselei DN1,Ministerul Transporturilor [i Infrastructurii(MTI) se implic` mai mult \n dezvoltareaAutostr`zii A2. Aceasta trece în acest anprin cele mai importante schimbări dinultimii 5 ani.

De această dată oficialii CNADNR auajuns la un consens cu firmele cons truc -toare pentru finalizarea ultimului tronson.Astfel, CNADNR a desemnat firma câş -tigătoare pentru realizarea acestui tronson,respectiv Astaldi şi Max Boegl. Aceştiatrebuie să realizeze 20,49 km. Perioada deproiectare durează conform oficialilor 3 luni,iar execuţia este de 12 luni, la care seadaugă 48 de luni perioad` de garanţie.

Finanţarea va fi asigurată de BancaEuropeană de Investiţii (BEI) din fonduri deCoeziune de la Comisia Europeană şi de labugetul de stat.

Noul contract costă cu până la 135milioane lei mai puţin faţă de precedentulcontract care a fost reziliat de MinisterulTransporturilor. De asemenea, termenul deproiectare şi execuţie al tronsonului deautostradă Cernavodă-Medgidia a fostdiminuat de la 14 la 15 luni. Lucrărileexecutate de către noul Antreprenor voravea 4 ani de garan]ie, fa]` de 2 ani, câtprevedea contractul anterior.

Caracteristici DN1

DN1 are traseu comun cu E60 întreBucureşti şi Braşov şi de asemenea,între Turda şi Borş, cu E68 întreBraşov şi Sebeş, precum şi cu E81între Veştem şi Cluj-Napoca.Între Veştem şi Sebeş, DN1 are traseucomun cu DN7.De la ieşirea din Bucureşti şi până laaeroportul Henri Coandă din Otopeni,DN1 are 6 benzi, 3 benzi pe sens, iarde la Otopeni până la Comarnic, DN1este de 4 benzi, 2 pentru fiecaresens. La fel, de la Braşov până laCodlea, de la Tălmaciu la MiercureaSibiului, de la Turda la Cluj şi de laOradea la Borş, DN1 are câte douăbenzi de sens.


EV

EN

IME

NT

Ford Transit Van: mai silen]ios, mai puternic, mai ecologic

Ce \ntreprinz`tor sau companie cu o flot` de van-uri nu ar dori s` aib` \n exploatare un vehiculcu un consum de combustibil de 6,6 litri/100 km [i o capacitate de transport care dep`[e[te, \nfunc]ie de versiunea de caroserie, [i 14 metri cubi? Ford a dus mai departe tradi]ia modeluluiTransit [i l-a echipat cu o versiune de motorizare Euro V care dispune de o sum` de tehnologiimenite s` reduc` costul de operare [i s` aib` un impact mai redus asupra mediului.



E ste adev`rat faptul c` Ford a amânat ceva timp,instalarea unui propulsor Euro V pentru modelelecomerciale, dar iat` c` acest lucru aduce acum o

solu]ie complet`. Pentru c` Transit este cel mai longevivmodel din istoria Ford, cu un volum de 6,3 milioane deunit`]i comercializate pe cinci continente, produc`torul nuputea s` lase la voia \ntâmpl`rii destinul unui modelemble matic, pe care l-am testat \n cadrul lans`riiinterna]ionale, la Munchen.

Motorizare

Diferen]ele nu se z`resc de la exterior, chiar dacèvolu]ia i-a adus lui Transit câteva culori noi de caroserie[i câteva artificii minore de design pentru partea frontal`.Plus emblema Econetic aplicat` pe portiera dreaptaspate. Adev`rata schimbare se reg`se[te sub capot`,spe cifi ca]iile motorului explicând emblema eco. Curentuldownsizing a trecut [i prin gama de vehicule utilitare,astfel c` acum Transit este echipat cu un propulsor de2,2 litri care dezvolt` \ntre 100 CP [i 155 CP, cu un cuplumotor \ntre 310 [i 385 Nm. O serie \ntreag` de modific`ria fost adus` propulsorului de 2,2 litri asamblat la uzineleFord din Dagenham, Marea Bri tanie, [i la uzina Ford-Otosan din Turcia. Pentru a aduce o economie de 15% aconsumului de combustibil, \n timp ce dezvolt` o puteremai mare decât predecesorul, a fost instalat un sistem deinjec]ie common rail de \nalt` presiune, circa 1.800 bari,fabricat de Siemens, un sistem nou de recirculare agazelor (EGR) [i o pomp` de ulei cu geometrie variabil`,care ajut` la economisirea carburantului, livrând ulei doarcând lubrifierea cilindrilor este necesar`.

Timonerie [i comportament rutier

Am strunit pe parcursul a aproape 160 de km unmodel Transit echipat cu motorizarea de 100 CP [i\nc`rcat cu o sarcin` de 400 de kg, apropiat` de mediacu care va fi \nc`rcat` de obicei o utilitar` de clasa ei peparcursul vie]ii de exploatare. Cuplat la o cutie de viteze\n [ase trepte, etajat` scurt \n primele trepte, pentru alivra cuplu [i a urni ma[ina [i \nc`rc`tura, motorulpresteaz` onorabil [i chiar dinamic. Urm`toarele trepteale cutiei de viteze sunt a[ezate cu o orientare mai marec`tre confort, plaja de tura]ii permi]ând [oferului s` se„joace” mai mult. Astfel, pentru c` livreaz` destul de jos \nplaja de tura]ii, Transitul poate fi condus \n treapta a[asea [i la o vitez` de 60 de km pe or`. Utilizarea esteoptim`, astfel \ncât manevrele dificile sunt realizate rapidchiar [i \n spa]ii restrânse. |n ceea ce prive[tecomportamentul rutier, la rulajul pe autostrad` se poateobserva un „efect de vel`” la trecerea pe lâng` unautocamion, \ns` pe drumuri jude]ene ruliul pare diminuatcomparativ cu alte modele din pia]`.


EV

EN

IME

NT Probabil la cre[terea stabilit`]ii a

contribuit [i sarcina de 400 de kg ancorat`central \n compartimentul de marf`. Unmotor puternic, nou, dar mai economic. To]iproduc`torii auto se str`duiesc s` scoat`din laboratoarele de inginerie solu]ii care \nvia]a real` chiar s` ajung` la parametriispecifica]i, drept pentru care au introduscomponente din ce \n ce mai sofisticate.Drept urmare, pentru ca Transitul s`\nregistreze consumul de sub 7 litri/100 km,precum cel care l-am \nregistrat \n timpultestului, motorul 2,2 litri TDCI a fost echipatcu un turbocompresor nou [i ceva sistemeaproapiate de cele de pe autoturismelehibrid.

ECOnetic

Ce \nseamn` de fapt \n cifre ECOnetic?|nseamn` un consum de 6,5 - 6,7 litri/100km, o vitez` limitat` voluntar la 115 km/or`,emisii de CO2 de 173 g/km [i o economiede 8,5% fa]` de genera]ia anterioar` aTransit ECOnetic. S` le lu`m \ns` pe rând.Una dintre primele tehnologii implementatea fost Smart Regenerative Charging, carem`re[te tensiunea din alternator la mo -mentul frân`rii sau deceler`rii vehi cu lului.Energia recuperat` la frânare este utilizat`pentru re\nc`rcarea bateriei. Sistemul demanagement al bateriei completeaz` prinurm`rirea gradului de \nc`rcare al acumu -latorului [i opre[te alternatorul când estenevoie. Pompa de ulei a fost conceput` s`func]ioneze doar când estenecesar` lubrifierea, pentru areduce consumul de putere [icel de combustibil. Func]iilecare fac din Transit o utilitarÈCO sunt \ns` sistemul StartStop [i cel de limitare a vitezei.Fiind unele dintre cele maieficiente sisteme, acesteaopresc func]ionarea motorului\n cazul sta]ion`rii la semafor [ilimiteaz` viteza de deplasareprin simpla ap`sare a unuibuton. Ce \nseamn` \ns` toateaceste sisteme? De obicei,electronica [i inova]iile aducdup` ele propriile hibe. Cu câtsunt implementate mai multesisteme [i cu cât exist` maimulte componente, cu atâtprobabilitatea ca unul dintre

acestea s` cedeze este mai mare. Ford\ns` s-a ambi]ionat [i a verificat calitateafiec`rei componente principale \ncât [i-apermis s` pluseze la capitolul costuri de\ntre]inere.

Ofer` astfel 12 ani pentru garan]iacaroseriei anticoroziune [i un interval derevizii de 50.000 de km sau doi ani. 50.000de km este imens pentru un vehicul echipatcu o motorizare de cilindree, ce e dreptdestul de mic`, dac` ne gândim c` uncamion cu un motor de 12 litri este supusinterven]iei de mentenanţ` la circa 100.000-120.000 de km.

Confort [i pre]uri

Este drept c` un model utilitar nu va aveaaproape niciodat` elegan]a unui autoturism, fie

el [i din clasa medie. La capitolul ergonomie s-ar putea \ns` s` le \ntreac`. Comenzile sunta[ezate astfel \ncât s` le po]i folosi din mers,f`r` un studiu anterior, scaunele impun opostur` relaxat`, iar plasticul interior va rezistasar ci nilor la care ar putea fi supus un Transitzi de zi. Cert este faptul c` o plimbare de150-200 de km nu \[i va l`sa „urmele” asupraarticula]iilor [oferului. |n România vom aveaacest model \n cursul lunii noiembrie, ver siu -nea ECOnetic urmând s` fie comer cia lizat` dela un pre] de 16.400 de euro. |n acest cazvorbim de o variant` de 2,2 litri [i 100 CP.Pentru versiunea Van, pre]ul pentru aceea[imoto rizare, porne[te de la 19.100 de euro.Potrivit reprezentan]ilor Ford, diferen]a de pre]dintre versiunea ECONetic [i cea normal` estede 650 de euro, iar clien]ii nu ar avea motives` se sperie de un pre] mai mare pentru

Transitul ECO, \ntrucât aufost instalate sisteme carevaloreaz` [i aduc economii

mult mai mari. Astfel, printr-o glum`,reprezentan]ii Ford au apreciat c` au ob]inutpentru client chiar o reducere de pre], dat`fiind tehnologia \ncorporat`.

Pia]a local`

Volumul de vânz`ri pentru pia]a deutilitare a urcat cu 52% \n prima jum`tate aanului, perioad` \n care [i Ford spune c`vânz`rile proprii au urcat cu 51%. Un totalde 617 unit`]i. {eful Ford România, HenrikNenzen, nu a avansat cifre referitoare lavânz`rile pe care le a[teapt` pentru noulTransit Euro V, \ns` a specificat faptul c` sea[teapt` s` fie cea mai bine vândutùtilitar` Ford.

„Cred c` to]i clien]ii no[tri vor primibine modelul [i vor accepta [i dife ren ]ade 650 de euro pentru modelul ECOnetic

pentru c` vor avea avantajul sc`deriicostului de operare”, a spus Nenzen.

Acesta a adùgat c` pentru pia]alocal`, cele mai multe modele comer ciali -zate ar putea fi cele cu trac]iune pe puntea

spate, România fiind o pia]` orientat` maimult c`tre aceast` direc]ie fa]` de altestate europene. De fapt, cele mai multevehicule utilitare comercializate de Ford pepia]a local` \n 2011 au fost din categoriacelor cu trac]iune spate.



INT

ER

VIU

După cum bine ştim, situaţia economică cu care se confruntă întreaga Europă a reprezentat un punct de cotitură pentru majoritatea companiilor din România, indiferent de profilul acestora. Bineînţeles că există şireversul medaliei, în cazul companiilor care au reuşit să se dezvolte în acest context. Acesta este şi cazulcompaniei de logistică şi expediţii Eltra Logis din Piteşti.


C ompania condusă de Elena Jianu areuşit să înfiinţeze Eltra Logis SLBarcelona, cu sediul în Barcelona,

tocmai pentru a veni în întâmpinarea nece -sităţilor clienţilor mai vechi şi a putea atragealţii noi. Peste 70 la sută dintre clienţiicompaniei argeşene vin din piaţa spaniolă.

“Lucr`m atât cu firme mari, precumgrupul Inditex, cât şi cu clien]ii maimici, care ne ajut` s` ne men]inem

standardele în ceea ce priveştecalitatea şi termenele de livrare. Spaniaeste o ]ar` cu mul]i retaileri mici, cumod` de butique. Ei sunt cel mai greude gestionat pentru c` au volumerelativ mici, produc marf` de calitate,iar grupajele sunt dificile. Lucr`m şi cufirme din Fran]a, Portugalia, Italia şiMarea Britanie. Avem contracte cupre]uri fixe pe care le renegociem laşase luni pentru clien]ii tradi]ionali, darsuntem \n pas cu vremurile şi cùt`m s`

fim flexibili, s` ne adapt`m la cerin]eleclientului şi la trendul din pia]`. Unuldintre cele mai importante planuri pecare compania Eltra Logis îl are în dez -voltare este un proiect cu finan]areeuropean` în valoare de jum`tate demilion de euro pentru construirea unuiparc industrial şi a unei hale în oraşulTopoloveni. Depozitul de logistic` vacuprinde un pavilion de birouri, o sal`de conferin]` şi monstre şi hala propriu-zis` de depozitare.

Criza nu a reprezentat opiedic` pentru compania ELTRA LOGIS


INT

ER

VIU

În cadrul acestui depozit se vor colecta]es`tura şi accesoriile pentruproduc`tori, de unde vor fi distribuite înfabrici şi dup` realizarea produc]iei,produsul final va fi distribuit directc`tre magazine.”

“Avem un trafic important cu Ucrainapentru industria textil`. Începând cuanul 2010, Eltra Logis ofer` transportspecializat expres intracomunitar –automotive, iar clien]ii pentru carelucr`m sunt Renault, Volkswagen, Audi,Mercedes, Opel sau Bmw”, ne-a explicatJianu.

Anul 2010 a reprezentat pentru EltraLogis un succes în ceea ce priveşteatragerea unui procent de clienţi noi,companii româneşti.

”Chiar dac` problemele cunoscute, cade exemplu riscul de neîncasare sauimportan]a redus` pe care unelecompanii româneşti o acord` serviciilorde transport şi logistic`, au r`mas, auînceput s` se întrevad` schimb`ri înbine. Provocarea anului 2010 a fostimplementarea şi promovareaserviciilor noastre de intermediere şilogistic`. Ne-am bazat pe experien]aacumulat` în rela]ia cu clien]ii noştristrìni şi pe faptul c` mul]i dintre

clien]ii români aveau nevoie de comenzipentru a-şi acoperi întreaga capacitatede produc]ie. Tot în acest an amînfiin]at firma de transport şi logisticÈltra Logis Spania cu sediul laBarcelona. Motivul a fost \ntârziereareturn`rii TVA de c`tre stat, care duceala blocarea unor sume mari de bani.Nicio afacere nu-şi poate permite lipsade lichiditate, astfel c` înfiin]areaacestei firme în Spania a fost oconsecin]` logic`. Sigur, a presupus unrisc major şi foarte mult` munc`, daram reuşit! Foarte mul]i dintre clien]iinoştri români ne-au sprijinit şi ne-aufelicitat pentru pasul pe care l-amf`cut”, a conchis ac]ionarul Eltra Logis.

Deşi suntem aproape de ultima parte aanului 2011, putem concluziona că piaţa aînceput să crească, chiar dacă progresuleste mic. Ce strategie a abordat în acest anmanagementul Eltra Logis pentru a păstravechii clienţi şi pentru a aduce alţii noi?

“Flexibilitate, comunicare şi perse ve -ren]` în urm`rirea şi atingerea scopuluipropus, acestea sunt principiile noastrede func]ionare. Eltra Logis adminis -treaz` proiecte în strâns` cooperare cupartenerii noştri, clien]i şi trans por -tatori. Am inversat, practic, formula defunc]ionare a afacerii: am cùtat şi amg`sit clientul strìn, l-am adus în

România şi i-am repartizat comenzile lafabricile produc`toare despre careştiam c` sunt capabile s` realizezeprodusul cerut de client. Am f`cut înaşa fel încât s` nu se creeze concuren]`neloial` – unii produc pantaloni, al]iic`m`şi sau jachete. În toat` aceast`formul`-parteneriat, Eltra Logis aasigurat logistica. De fapt, strategianoastr` cea mai eficient` a fost s` neîndeplinim impecabil obliga]iilecontractuale. Am astfel siguran]a c` nune vom pierde clien]ii pentru odiferen]` mic` de pre] oferit` deconcuren]`”, a explicat Jianu.

Flota Eltra Logis este alcătuită dinautovehicule utilitare de la 3,5 tone până la12 tone. Utilitarele de peste 3,5 tone suntutilizate mai ales în realizarea grupajelor,pentru un transport mai eficient, iar costurilede utilizare în acest caz sunt mai mici decâtîn cazul camioanelor grele, potrivitreprezen tantei Eltra Logis.

Eltra Logis este o companie de expe -diţie în continuă dezvoltare, ce asigurăintermedieri în transport intern şi interna -ţional, de confecţii textile, intermedieri încomerţul cu textile şi consultanţă logistică,prezentă pe piaţă din anul 2006. Companiaoferă servicii de depozitare în punctul delucru localizat în Municipiul Piteşti, iardrumurile parcurse de camioanele EltraLogis se îndreaptă către Spania, Franţa,Italia, Germania, Belgia, Marea Britanie,Turcia şi Bulgaria.

Elena Jianu, Director General Eltra Logis


INT

ER

VIU

P remisele dubl`rii volumului de vân -z`ri pentru utilitarele cu o mas` sub3,5 tone par optimiste. Pân` la fina -

lul lunii iunie statisticile arat` c` Citroën s-a apropiat de un total de circa 500 de unit`]i.Directorul Comercial al m`rcii spune c` ce -rerea exist` \n pia]`, iar nevoia de \nlocuireprimeaz`, astfel c` pân` la fi nalul lui 2011previziunile indic` circa 1.000 de unit`]i livrate.

„|n 2011 vom avea o cre[tere puter ni c`pe segmentul vehi culelor comerciale

u[oare. Sper`m s` vindem \n jur de1.000 de vehicule pe acest segment”, a declarat Alexan dru Gu[e toaia, Di -rectorul Comercial al Citroën Ro mâ nia.

|n structura vânz`rilor, la fel ca [i anultrecut, modelul care „duce greul” esteJumper. Reprezentan]ii companiei spun c`cele mai multe comenzi sunt \nregistratepentru versiunea furgon, cu variantele de13, 15 sau 17 metri cubi. |n ordinea prefe -rin]elor sunt comandate [i variante cucabine simple sau duble, dar [i variantespecializate, pentru ambulan]e, pentruateliere mobile sau utilitare frigorifice.

Pia]` de peste 11.000 deunit`]i la sfâr[itul lui 2011

Gu[etoaia apreciaz` c` pân` la final dean \ntrega pia]` local`, care include princi -pa lele m`rci concurente: Dacia, Fiat, Re -nault, Iveco, VW sau Mercedes-Benz, vaurca pân` la 11.000 de unit`]i. |n prima ju -m`tate de an se poate observa, \n sta tis ticileAsocia]iei Produc`torilor [i Import atorilor deAutomobile, c` s-a dep`[it pragul de 5.000de unit`]i, astfel c` lunile de var` [i finalulde an, care de obicei mai aduc un plus fa]`de media normal`, ar putea con duce dinnou spre volumul indicat de Gu [e toaia.

„Vânz`rile de vehicule utilitare < 3,5t aucrescut cu 20% fa]` de aceea[i perioadà anului trecut. |ntr-adev`r, se observò cerere mai mare pentru vehicule utili -tare decât anul trecut. Se face sim ]i t` ou[oar` dezmor]ire a economiei Ro mâ -

niei, ceea ce duce la nevoia de trans -port [i la nevoia de vehicule comer cia -le”, a adùgat el.

|n 2010 pia]a local` a cumulat un totalce a dep`[it u[or 9.000 de unit`]i \n ceeace prive[te autovehiculele utilitare din cate -go ria u[oar`.

Cine face pia]a

|n cazul utilitarelor u[oare, cea maimare parte a comenzilor o exprim`, \nmajoritatea pie]elor, companiile de distri -bu]ie [i micii \ntreprinz`tori. Chiar pentruatragerea ultimei categorii amintite, produ -c`torii de utilitare s-au str`duit \n ultimii anis` creasc` gradul de confi gu rabilitate al

merge spre dublarea vânz`rilor de utilitare \n 2011CITROËNAlexandru [email protected]

Alexandru Gu[etoaia, directorul comercial al Citroën Romånia

Pia]a auto a consemnat dejala jum`tatea anului oputernic` tendin]` deconsolidare, iar cre[tereavânz`rilor de autovehiculenoi se confirm`. |nsegmentul vehiculelorcomerciale activitatea estemai intens`; \n ceea ceprive[te vânz`rile, ocre[tere de dou` cifre esteaproape sigur`. Citroën,marca cu cea mai marecre[tere a vânz`rilor deutilitare \n prima jum`tate a anului, urm`re[tedublarea volumului pân` lafinalul anului.


modelelor din oferta lor, pentru a acoperi opalet` cât mai larg` de utiliz`ri.

„99% din vânz`rile de vehicule utilitarese fac c`tre persoane juridice. În gene -ral companiile mari doresc anu mitetipuri de vehicule specializate (vehiculede distribu]ie sau specializate \n inter -ven]ii), pe când micii \ntre prin z`toricaut` vehicule comerciale poli valente,\ntr-o anumit` gam` de pre], cu care s`poat` desf`[ura transporturi de m`r -furi de mai multe tipuri”, a spusGu[etoaia.

Ce caut` clien]ii? |n principiu, raportul saucompromisul \ntre calitate [i pre] este cel mai

des urm`rit. Astfel, costurile de utilizare,\ntre]inere, disponibilitatea unei re]ele auto ri -zate \n care s` poat` realiza repara]iile [i nu\n ultimul rând pre]ul, reprezint` principalelemotive pentru care fiecare consumator alegeuna din m`rcile de pe pia]`.

„|n ultimii doi ani am avut parte de sc` -deri drastice ale pie]ei de vehicule utili -ta re [i implicit \mb`trânirea par cu luiexistent, ceea ce a dus la cre[teri alecosturilor de utilizare [i \ntre]inere alevehiculelor sau chiar la tragerea pedreapta a unui num`r foarte mare devehicule. Din necesitatea sc`derii cos tu -rilor de \ntre]inere [i datorit` ofertelorco merciale complete (pre] vehicule, fi -

nan ]are, contracte de \ntre]inere [i re -pa ra]ii), societ`]ile achizi]ioneaz` vehi -cule comerciale noi, care s` le produc`beneficii, nu pierderi”, a spus DirectorulComercial al Citroën.


PR

EZ

EN

TAR

E


Motoarele Ivecoîndeplinesc norma Euro VI f`r` EGRProducătorii europeni de autocamioane se întrec în tehnologii care respectă noile norme de poluare impuse deComisia Europeană. După Mercedes-Benz Trucks şi Scania, producătorul italian Iveco a anunţat livrarea \n viitorulapropiat a autovehiculelor care vor respecta normele de poluare Euro VI, obligatorii din 2014.

T ehnologia SCR (Selective CataliticReduction), dezvoltată împreună cuFiat Powertrain Technologies, va fi

introdusă iniţial pe camioanele grele şi auto bu -ze echipate cu propulsoare Cursor şi Tector.

"Activitatea noastr` de produc]ie seadreseaz` în mod constant clien]ilorcare vor s` îşi creasc` productivitateaşi în acelaşi timp s` reduc` emisiile de

CO2. În acest sens, se ia în considerareorice solu]ie care s` ne permit` sàtingem aceste obiective. De fapt,tehnologia <<Numai SCR>> (SCR Only)este o dovad` a atribu]iilor noastre


tehnologice şi de angajament pentru asatisface nevoile unei pie]e tot maiexigente”, a declarat Giovanni Bartoli,FPT CEO.

Noile motoare vor propune sisteme decombustie şi de post-tratare optimizate,pentru a menţine un nivel scăzut alconsumului de combustibil, oferind înacela[i timp un grad mai înalt de protecţie amediului, datorită tehnologiei patentate decontrol. În cadrul acesteia a fost obţinută oeficienţă foarte înaltă a conversiei emisiilorde NOx (peste 95%, comparativ cu 80-85%,cât au anunţat unii competitori). AlfredoAltavilla, Directorul Executiv Iveco, adeclarat că producătorul italian a fost primulcare a anunţat tehnologia de dezvoltare amoto ru lui Euro VI în aprilie 2010, în cadrulreuniunii “Analyst and Investor” din Torino.

“Am declarat atunci c` urma s`îndeplinim standardele Euro VI, f`r`recircularea gazelor de eşapament. EGRca şi tehnologie îşi are locul în sectorultransporturilor, dar pentru auto -vehiculele comerciale grele, care potdep`şi în mod semnificativ mai mult de

un milion de kilometri în timpul defolosire, tehnologia care reduceconsumul de combustibil şi costurilesuplimentare de func]ionare la minimeste alegerea corect` din punct devedere tehnic. Sistemul «SCR Only»îndeplineşte aceste nevoi deosebit deimportante. De asemenea, este clar c`vehiculele Euro VI vor fi mai scumpepentru c` tehnologia are un pre] şi ovaloare."

Iveco are o istorie puternică în ceea cepriveşte inovaţiile tehnice care vizeazăreducerea costurilor de operare, iarreducerea consumului de combustibil a fostpentru mult timp un punct fundamental.Pentru standardele de poluare Euro IV şiEuro V, Iveco a ales calea SCR. Aceastăalegere a fost făcută permiţând motoarelorsă fie reglate pe deplin pentru a optimizaeficienţa consumului de combustibil.

În privinţa noului motor Euro VI, atâtstrategia Iveco, cât şi cererea clienţilorpentru autovehicule cu un consum de com -bus tibil cât mai eficient nu s-au schimbat.Realizarea unui sistem SCR atât de eficienteste posibilă datorită sistemului de mana -gement în care dozarea de AdBlue şi

proprietăţile termice ale sistemului de post-tratare sunt controlate precis. A fostintrodusă o nouă generaţie de hardware depost-tratare a gazelor de eşapament careeste rezultatul cercetărilor intensive aleFPT Industrial.

Ace[tia propun o serie de soluţiipatentate, cum ar fi modelarea dinamicăoptimizată a gazului de eşapament şi ainjecţiei de AdBlue în catalizatorii SCR,sistemul de control care permite o dozareprecisă a AdBlue sau tehnologia cu senzoripentru amoniu şi NOx, pentru detectareacu acurateţe a nivelurilor acestora în gazulde eşapament, permiţând adaptareadozajului de AdBlue pentru a compensaorice uzură a catalizatorului SCR,tehnologia de mixer cu tub izolat pentru apermite o hidroliză omogenă de uree şidistribuţia în fluxul de gaz de eşapamentîntr-o mişcare de spirală. Proiectanţii demotoare care lucrează pentru constructoriide camioane se pregătesc pentrustandardul de emisii Euro VI, obligatoriuautocamioanelor noi înce pând din 31decembrie 2013, încă de acum doi ani, iarproducători precum Volvo Trucks, MAN,DAF sau Renault Trucks urmează sălanseze pe piaţă astfel de tehnologii.


EV

EN

IME

NT


“Începând cu luna aprilie 2011, luna încare a fost încheiat parteneriatul cuFaymonville, am reuşit s` vindem înRomânia 8 trailere din gamaproduc`torului belgian. Pân` lasfârşitul anului ne-am propus sàjungem la un num`r de 18 trailere dingama Faymonville vândute. În zona

Europei de Est lucrurile nu merg atât debine în ceea ce priveşte vânz`rile deastfel de produse, dar România st` maibine la acest capitol. ”, a declarat pen -tru revista Transporter Codru] Negrei,Director Vânz`ri CTE Trailers.

Primul trailer Faymonville cu 7 axe afost vândut către compania Electromontaj

SA. Compania Electromontaj SA este ocompanie de construcţii internaţionalăspecializată în construcţia şi întreţinerealiniilor de transport împreună cu staţiileelectrice de conexiuni şi de transformarepentru alimentarea cu energie electrică.

În ultimii ani, datorită dezvoltăriideosebite pe care a luat-o construcţia deparcuri eoliene şi electrovoltaice, compania

CTE Trailers are în plan vânzarea a peste 10 trailere Faymonville pân` la sfâr[itul lui 2011

CTE Trailers, unul dintre cei mai importanţi dealeri de semiremorci din România, a prezentat în mod oficialpresei de specialitate, partenerilor şi clienţilor, primul trailer Faymonville cu 7 axe vândut în România. Dinluna aprilie, de când a fost încheiat parteneriatul între CTE Trailers şi Faymonville, în România au fost vândutecirca 8 trailere din gama Faymonville.


Electromontaj Bucureşti s-a implicat foarteputernic în aceste proiecte, având lamomentul actual în derulare contracte deproiectare şi execuţie de astfel de parcuri.Datorită dotării cu echipamente specifice şiutilaje grele (foreze Bauer, macarale 18-100, buldozere, excavatoare, echipamentefrână-trăgător pentru montaj de conductoareşi cabluri electrice subterane 110, 220 şi400 kv etc), Electromontaj SA poateparticipa la orice operaţiune de construcţii -montaj pe care o presupune execuţia şiPIF-ul unui parc eolian, şi anume: execuţiafundaţiilor pentru turbine şi drumurile deacces, execuţia LEA sau LES de la 0,4 kVla 400 kV, execuţia staţiilor de 110 kV sau400 kV pentru evacuarea puterii.

Reprezentan]i oficialiFaymonville în România

Tot cu această ocazie, CTE Trailers şiFaymonville au anunţat debutul partene ria -tului lor în România.

În luna aprilie a acestui an compania aadăugat în portofoliul său şi gama specialăde trailere a producătorului belgianFaymonville, devenind reprezentantul săuoficial pentru România.

De asemenea, serviciile after salespuse la dispoziţie de către specialiştii firmeioferă acum o calitate pentru cumpărătoriiromâni identică cu cea din celelalte ţărieuropene, un rol important avându-ltrainingul realizat la sediul producătoruluidin Belgia. Astfel, în România pot fi realizatelucrări complete de reparaţii şi întreţinerepentru toate vehiculele Faymonville.

Flexibilitatea liniilor de producţieFaymonville este completă, aiciconstruindu-se la comandă întreaga gamăde trailere destinate transportului agabaritic,cu sarcini utile cuprinse între 20 şi 10.000tone. Transportatorii locali preferă atâttrailerele modelul Multimax cu 2 până la 10axe, Megamax 2-5 axe, Variomax 2+4, 3+5,utilizate în transportul utilajelor deconstrucţii, cât şi modelul Telemax pentrumărfuri cu lungimi mari.

Compania belgiană Faymonville este ocompanie în continuă dezvoltare, acoperindîn prezent în întregime segmentul desemiremorci destinate transportuluiagabaritic.

Trailerele Faymonville sunt proiectate înfuncţie de necesităţile clientului, dar şi înstrânsă colaborare cu producătorii decapete-tractor. Astfel, mica afacere defamilie începută în urmă cu aproapejumătate de secol a reuşit să se dezvolte şisă facă din Faymonville un lider pe planeuropean în acest domeniu.

Portofoliul CTE Trailers

Krone - producător european de semiremorci şi remorci pentrutransport de mărfuri generale:semiremorci cu prelată,semiremorci de volum cuprelată, dube închise pentrudistribuţie şi textile,semiremorci frigorifice, şasiuride container pentru transportulcontainerelor maritime.

Meiller - liderul pieţei europeneîn domeniul suprastructurilor şisemiremorcilor basculante,suprastructuri de oţel şi sistemehidraulice.

Faymonville - lider european în designul şi producţia desemiremorci destinatetransporturilor speciale şiagabaritice.

Faun - producător european degunoiere şi măturători.

Schmidt - produse destinatelucrărilor din sezonul cald şi dinsezonul rece pentru întreţinereadrumurilor, aeroporturilor şicăilor ferate.

►

►

►

►

►


AN

ALI

Z~ Volvo Trucks România

[i-a desemnat câ[tig`torii etapelor preliminare ale competi]iei

The Drivers Fuel Challenge

În numărulanterior al revisteiTransporter v-amprezentat pe largîn ce constăcompetiţiamondială dedicatăcondusului eficient„The Drivers FuelChallenge”organizată deVolvo Trucks, iar încele ce urmează văvom prezenta şicâştigătoriietapelorpreliminare dinRomânia.



S copul competiţiei este identificareaşoferului care conduce cât maieconomic posibil pe un traseu bine

delimitat. Etapele naţionale din ţărileparticipante la competiţie sunt în plinădesfăşurare. În ceea ce priveşte România,în perioada iunie – iulie s-au desfăşuratetapele locale ale competi]iei, în Bucureşti,Cluj şi Braşov. Finala naţională are loc înluna septembrie, iar finala mondială în lunaoctombrie în Suedia. Traseele din cele 3locaţii au avut lungimi între 21 şi 29 km, iarbaremul de timp a variat \ntre 24-29 minute.Toate cele trei parcursuri comparabile cagrad de dificultate au permis şoferilor să-şidemonstreze abilităţile de condus

economic. Rezultatele privind consumulrealizat, în toate cele 3 locaţii s-au situat peo plajă largă. La Bucureşti, pe traseul de25 km, consumul mediu obţinut de cătreparticipanţi a fost între 24,04 - 32,43l/100km, realizat în timpul impus de 27minute. Similar, în cazul etapei de la Cluj,consumul mediu a variat în intervalul 24,76- 33,65 l/100km, traseul fiind de 29 km şitimpul de concurs de 29 minute. La Braşov,pe un traseu de 21 km şi timp de 24 minuteconsumul mediu a fost de 26,06 - 34,34l/100km.

Economisirea com bus -tibilului este scopulproduc`torului suedez

Eficienţa consumului de combustibileste una din preocup`rile majore alecompaniei Volvo Trucks, iar acest lucru estedemonstrat de producerea unor motoare dince în ce mai economice şi de testareasoluţiilor hibride sau a combustibililoralternativi. Dar Volvo Trucks nu s-a opritdoar la realizările tehnologice şi a reunitnumeroase alte măsuri care pot conduce lareducerea consumului de combustibil încampania denumită „Fiecare picăturăcontează”, care are drept obiectiv reducereaconsumului de combustibil şi a impactuluiasupra mediului. Tot în cadrul acesteicampanii, Volvo Trucks a lansat la nivelmondial competiţia „The Drivers’ FuelChallenge”. Această iniţiativă doreşte săpromoveze condusul eficient prinintermediul unei competiţii deschise oricăruişofer profesionist posesor al permisuluicategoria C şi E [i card pentru tahografuldigital.

Consumul de combustibil poate fi redussemnificativ prin măsuri relativ simple, iaruna dintre acestea este un stil de conduseconomic.

„Şoferul care conduce inteligent,economic şi sigur, care foloseşte cueficien]` maxim` atât camionul, cât şifiecare pic`tur` de combustibil este celpe care-l cùt`m! Pentru c`... fiecarepic`tur` conteaz`”, a declarat ChristianCoolsaet, CEO Volvo Trucks România.

Camionul care a fost folosit în fiecaredintre cele 3 etape locale a fost optimizatdin punct de vedere al consumului. Estevorba de un autotractor Volvo FH 4x2 cumotor de 500 CP, EEV, echipat cuDynafleet şi cu sistemul automatizat I-Shift,plus o semiremorcă încărcată, pentru asimula cât mai bine condiţiile reale detransport.

Sistemul Dynafleet a înregistratconsumul de motorină şi timpii de condus,şi a creat o serie de analize referitoare lastilul de conducere al fiecărui şofer care aparticipat la competiţia organizată de cei dela Volvo. Participanţii care s-au calificat înetapele locale vor participa la finalanaţională care se va desfăşura la începutullunii septembrie. Campionul naţional va fireprezentantul României la etapa finală acompeti]iei care se va desfăşura laGöteborg în luna octombrie. Câştigătorulfinalei mondiale va fi desemnat Campionulmondial Volvo Trucks al condusului eficient şise va bucura, împreună cu un invitat per so -nal, de o vacanţă în valoare de aproximativ15.000 USD.

Etapa local` Prenume Nume Compania Jude]Bucure[ti Ioan David Kalomin Impex PrahovaBucure[ti Marian Livanov Premier Com Ialomi]aBucure[ti George Tiberiu Anghelescu Costi Trans Bucure[tiBucure[ti Alexandru-Mircea Baciu START KING VâlceaCluj Ioan Manta CAPITOLA Satu MareCluj Marcel Iulian Chince[ MAXIM INVEST Cluj Cluj Claudiu Iosif Maghiar ADEPLAST Cluj Bra[ov Daniel Ionu] Danilov Vectra Interna]ional Bra[ovBra[ov Nicolae Mocanu TRAMAR CovasnaBra[ov Andrei Gheorghe Antofie Vectra Interna]ional Bra[ov

Şoferii care s-au calificat în cele 3 etape locale


EV

EN

IME

NT

A cest eveniment unic pe pia]a autodin România aduce laolalt` marilepasiuni [i marile orgolii ale

transportatorilor români \n cadrul unuisingur eveniment: premii de peste 13.000de euro, o excursie exclusivistă la fabricaScania din Brazilia, vizitarea oraşului SaoPaolo, cel mai mare oraş din emisferasudică [i participarea la marea defilare dela Sao Marco, un eveniment senza]ional lacare particip` cele mai frumoase [i maiputernice camioane.

„Cel mai frumos camion Scania” esteo competi]ie organizat` de Scania Româniacu aportul Bridgestone, MOL România,Schmitz Cargobull România, ScaniaRegional Agent de Asigurare şi U.N.T.R.R,la care sunt a[tepta]i s` se întreac` \n caiputere cei mai pasiona]i transportatori.

Exploziv, evenimentul Scania se anunţăo competiţie a adrenalinei [i a mândriei debreaslă, \n cadrul căreia se întrec cei maiimportanţi [i mai pasiona]i transportatori dinRomânia.

Scania organizeaz` cel de-al doilea eveniment „Cel mai frumos camion Scania din România”, locul de întâlnireal fanilor camioanelor Scania fiind ora[ul Cluj-Napoca.


Competi]ia „Cel Mai Frumos Camion Scania” se întoarce [i \n 2011


În plus, în cadrul evenimentului desfă -şurat pe întreaga durată a zilei, par tici panţiivor avea ocazia de a se familiariza cunoutăţile din domeniu pe care sponsorii lepun la dispozi]ie, s` asiste la spectacole şidemonstraţii exclusive şi să se implice \nactivit`]i interactive concepute specialpentru ace[tia. Transportatorii selecta]i pen -tru competiţia din acest an se vor \ntrecepentru premii, iar câ[ti gă torul ma reluipremiu se va num`ra printre pu]iniieuropeni c`rora li s-a oferit [ansa de aparticipa la faimoasa defilare a ca mioa nelororganizat` anual în Sao Marco – ora[cunoscut în Brazilia drept „oraşul Scania”,eveniment de renume internaţional care [i-a câ[tigat noto rieta tea [i datorit` celebreibine cuvân tări a camioanelor oficiate depărintele Osmar Joao Possamai. Şi chiarmai mult: acesta va putea vizita Sao Paulo- cel mai mare ora[ din emisfera sudică [icel de-al [aptelea ora[ ca m`rime al lumii[i, totodat`, locul în care se afl` celebralinie de asamblare a camioanelor Scania. În 2010, competiţia „Cel mai frumoscamion Scania” a reunit peste 300 departicipan]i care au putut admira cele 13camioane tunate care au fost selectate \ncompeti]ia final`. Înscrierile \n competi]ia“Cel mai frumos camion Scania”, ediţia2011, se fac pe site-ul www.scania.ro,\ncepând cu data de 18 iulie 2011, iarmarele eveniment al transportatorilorromâni va avea loc sâmbătă, 1 octom brie2011, la reprezentanţa Scania din comunaLuncani, judeţul Cluj.

Despre ScaniaConstructorul suedez de ca mioa -

ne Scania are o istorie inter na ţio na -lă de aproape 120 de ani [i \[idesf`şoar` activitatea \n peste 100de ţ`ri, având apro ximativ 35.000de angaja]i. În România, companiaeste prezent` din 1999.Constructorul suedez Scania ofer`cel mai puternic camion de pe pia]adin Europa, Scania Seria R 730.Acesta este echipat cu o motorizare\n configura]ie V8 [i este capabil s`dezvolte o putere maxim` de 730CP. Mai mult decât atât noul motorV8 corespunde normelor de poluareEuro 5 [i dezvolt` un motor de3.500 de Nm.

Cå[tig`torul competi]iei din Romånia„Cel Mai Frumos Camion Scania” 2010


Preview Busworld 2011

Daimler Buses produce autocare care respect` normele Euro VI

EV

EN

IME

NT

Daimler Buses va participa la Busworld 2011, cea mai mare expoziţie de autobuze şi autocare dinacest an, organizată la Kortrijk, Belgia, între 21-26 octombrie, cu o gamă de autovehiculedestinate atât transportului internaţional, cât şi curselor interne regulate, printre care se regăsescnumeroase produse noi. Însă cea mai mare noutate este modelul Mercedes-Benz Travego Edition1, primul autocar care respectă standardele de poluare Euro VI. Acesta a fost prezentat presei despecialitate în cadul Mercedes-Benz Arena din Frankfurt.



M ercedes-Benz TravegoEdition 1 este primul autocarcare respectă normele de

poluare Euro VI cu puterea motoruluiBlueEfficiency. De asemenea, în dotareastandard are o nouă transmisie şicabină, plus sistemul de siguranţăAttention Assist, unic într-un astfel deautovehicul.

Motorul modelului Travego Edition 1 esteun motor vertical cu şase cilindri în linieşi o cilindree de 12.8 l din seria OM 471,care dezvoltă 350 kW (476 CP) la 1.800rpm. Motorul dispune de sistemul deinjecţie common-rail X-Pulse cuamplificator de presiune.

Împreună cu motorul Euro VI Mercedes-Benz introduce noua cutie de viteză ma -nuală cu transmisie GO 250-8 PowerShiftcu opt trepte, special pentru ediţia Travego1. Unitatea complet automatizată se ba -zează pe transmisia GO 240-8 Power Shiftcare continuă să fie utilizată şi la alte mo -dele, fără a fi modificată. Nu mai puţinspec taculos este noul Citaro, care îşi face

apariţia oficială în faţa publicului larg latârgul Busworld din Kortrijk. Noul Citaroeste succesorul celui mai bine vândutmodel din gama de autobuze urbane şistabileşte un nou standard pentru serviciilede transport public. Schimbarea estevizibilă de la designul cu totul nou până la

faruri şi luminile din spate. "Faţa" nouluimodel Citaro radiază simpatie şi prietenieprin aspectul farurilor mari şi a parbrizuluiarcuit. Conceptul de siguranţă îndeplineştetoate standardele şi include mai multepremiere. Pentru prima dată, Programulelectronic de stabilitate ESP este disponibilpentru un vehicul cu podea joasă şi unautobuz urban.

Ca echipament special, autobuzul estedotat cu o nouă funcţie de lumină pentruviraje şi faruri cu xenon care îmbunătăţescvizibilitatea. În ceea ce priveşte spaţiuldestinat şoferului, protecţia împotrivaimpactului frontal se bazează pe sistemulstandard ECE R 29, disponibil într-un


EV

EN

IME

NT

autobuz urban, pentru prima dată. Încă depe acum noul Citaro îndeplineşte cerinţeledin regulament ECE R 66/01 care regle -men tează spaţiul de supravieţuire alşoferului, care va intra în vigoare începânddin 2017. Anul 2011 marchează şi aniver -sarea a 125 de ani de Mercedes-Benz, iardivizia de autocare sărbătoreşte în mod

corespunzător invenţiaautomobilului de către Carl Benzşi Gottlieb Daimler, cu o Ediţiespecială "125 de ani de ino -vaţie!" a autocarului Tourismo cupunte ridicată. Niciun model nueste mai potrivit pentru acestscop cum este cel mai binevândut autocar din Europa.Tourismo a fost lansat în 2006,

iar până în prezent, au fost vânduteaproape 5.000 de unităţi în segmentulbusiness.

De la înce putul acestui an, Tourismoeste echipat cu noile scaune pentru auto -carele Mercedes-Benz.

La standul expoziţional Daimler Busesdin Belgia va fi expus şi Sprinter City 77 cu

o lungime de 8,7 m. Modelul de vârf algamei actuale de microbuze Mercedes-Benzare spaţiu suficient pentru 40 de pasageri şiînchide “prăpastia” dintre Sprinter City 65 şiCitaro K de 10.5 m lungime. Comparativ cumodelul de top precedent din această seriede autovehicule, Sprinter City 65, SprinterCity 77 este cu aproximativ un metru mailung în beneficiul habitaclului şi oferă zecelocuri suplimentare pentru pasageri. Labaza acestui potenţial ridicat de transport,greu tatea brută a autovehi culului atinge 6,8tone. Pentru operatorii de transportpersoane din mediul rural sau cei careefectuează excursii sau călătorii scurte,Mercedes-Benz oferă modelul Integro.Gama de auto vehicule cu podeaua ridicatăofer` variante de la 12.1, până la 14.9 metri


415 GT-HD este dotat` cu geamuri fumuriilaterale "Galaxsee". Pasagerii se pot relaxaîn 49 de scaune confortabile Voyage Pluscu partea de sus din piele. Porţiunile depiele din centru şi de pe spătare, perne şisecţiunea capului se potrivesc cu design-ulexterior al autocarului. Cu ocazia aniversăriia 60 de ani de la primul autovehicul produsde Setra, la începutul anului a fostprezentat "Special Edition", o ediţie limitatăde autovehicule cu variante de echipamentespeciale. Aceasta include şi TopClass S416 HDH cu număr de locuri eşalonate careva fi prezentat la Kortrijk. Ca repre zentant al

liniei MultiClasspentru transportulregulat de persoane,Setra va expune laBusworld şi modelul S 415 NF. Acesta aredouă uşi, podeacoborâtă şi 41 delocuri. Interioruldispune de un designplăcut şi primitor, cuţesături de culoridiferite. Autovehicululeste construit conformcu Directiva UE

2001/85, Clasa a doua. S 415 NF arecosturi de operare reduse în comparaţie cualte modele, iar respectarea mediului este,de asemenea, unul dintre punctele saleforte. Seria OM 457 HLA cu şase cilindri înlinie, fără filtru de particule, respect` înprezent cele mai stricte norme de emisii alestandardelor EEV. Divizia Daimler Buses avândut, în al doilea trimestru, 10.600 deautobuze şi saşiuri pentru autobuze, în

întreaga lume (T22010:10.800). Profitul de 1,17miliarde de euro a fost uşormai scăzut decât profitul dinaceeaşi perioadă a anuluitrecut (T2 2010: 1,21 miliardede euro). Profitul EBIT aldiviziei, de 61 de milioane deeuro, nu se ridică la nivelulcâştigurilor foarte bune,aferente anului trecut (T22010:79 de milioane de euro).Profiturile din vânzări alediviziei au reprezentat unprocent de 5,2% (T22010:6,6%). Această scădere

a câştigurilor a fost cauzată înEuropa de vânzările reduse de unităţi încazul auto buzelor complet dotate, scăderece nu a putut fi compensată de dezvoltareapozitivă a activităţilor comerciale dinAmerica Latină şi Turcia. Efectele negativeale ratei de schimb valutar s-au constituit deasemenea într-un factor adiţional al acesteiscăderi. Daimler Buses North America(DBNA) a reuşit să livreze ultimul autobuzhibrid dintr-o serie de 1.350 de exemplarecomandate de compania de transport localdin New York. Autobuzele Orion VIIutilizează un sistem diesel-hibrid fabricat deBAE systems, efi cienţa acestora depăşindcele mai perfor mante soluţii diesel.Vehiculele înglobează un motor diesel de6.7 litri, care funcţio nează la turaţieconstantă, şi un sistem de baterii litiu-ion ceînmagazinează energia electrică produsăde motorul diesel împreu nă cu generatorul.

Turaţia constantă a motorului asigurăun rulaj fără emisiile de noxe caracteristicemotoarelor turbo-diesel în momentulaccelerării. Energia stocată în acumulatoriilitiu-ion este direcţionată către motorulelectric ce propulsează autobuzul. În pre -zent, compania de transport New York CityTransit (NYCT) utilizează 1.679 deautobuze hibrid dintre care 1.675 sunt OrionVII. Daimler Buses preconizează că vavinde peste 40.000 de autobuze completdotate şi şasiuri de autobuze în anul 2011,cu toate că acest volum ridicat de vânzărise va datora exclusiv evoluţiei pozitive avân ză rilor de şasiuri în America Latină. ÎnEuropa de Vest şi America de Nord,evoluţia activităţilor comerciale cu autobuzecomplet dotate se aşteaptă să rămânăredusă.

lungime. Seria Mercedes-Benz OM 457HLA cu şase cilindri în linie este disponibilăcu 220 kW (299 CP), până la 300 kW (408CP). De la mijlocul anului 2011 Mercedes-Benz Integro este disponibil cu modelul descau ne Travelstar Eco din producţieproprie. Setra prezintă la Kortijk, ediţiafinală a modelului ComfortClass. “Ediţiafinală” a modelului Setra ComfortClass S

La finalul lunii iulie RATB a dat \n folosin]` o linie de transport desti-nat` vizit`rii obiectivelor turistice din Bucure[ti, \n cadrul unuiproiect denumit „Bucharest City Tour”. Ini]iativa MinisteruluiDezvolt`rii Regionale a Turismului (MDRT) ia ca model sisteme carefunc]ioneaz` de ani de zile \n multe metropole europene, precumLondra, unde \n circuitele dedicate sunt incluse principalele desti-na]ii turistice urbane.

Bucharest City Tour:



PR

EZ

EN

TAR

E

C e \nseamn` pe plan local \nsàcest „City Tour”? Cele patruautobuze supraetajate care str`bat

Capitala sunt \nchiriate de RATB de laPrim`ria Constan]a [i au o capacitate de 77de locuri. RAT Constan]a realizeaz` decâ]iva ani circuite turistice cu ajutorulacestui fel de autobuze pe litoralul M`riiNegre prin principalele sta]iuni. {i \n acestan „Constan]a City Tour” a fost reluat.

Revenind la Bucure[ti, cele patruautobuze circul` \ntre orele 10:00 – 22:00,pe traseul de 15,4 kilometri, care include 14sta]ii, fiind parcurs \n circa 50 de minute.Intervalul de succedare al autobuzelor estede aproximativ 15 minute, iar traseulinclude obiective din centrul ora[ului,circulând de la Pia]a Presei, pe la MuzeulSatului, Arcul de Triumf, Pia]a Victoriei,Calea Victoriei, Palatul Parlamentului, Pia]aUnirii, Universitate, Pia]a Roman`, Pia]aVictoriei, Pia]a Charles de Gaulle, {oseauaKiseleff [i din nou Pia]a Presei. Turul esteplin de obiective care merit` fotografiate [i

vizitate apoi la pas. Ce lipse[te \ns` dinorganizarea acestui circuit urban? |n primulrând un ghid care s` explice turi[tilor istoriaobiectivelor sau s` furnizeze cel pu]incâteva informa]ii generale. La un tarif de 25 de lei de persoan` [i de 10 lei pentru uncopil, tarif de aproape 20 de ori mai maredecât pentru o curs` normal`, ar fi normalca \n fiecare autobuz s` existe un ghid.

|n al doilea rând mai exist` problemaidentific`rii sta]iei de plecare. Dac` nu aiidentificat pe site-ul RATB traseul pentru„Bucharest City Tour” vei afla doar dup` ce\ntrebi la câteva ghi[ee de bilete unde seg`se[te sta]ia de \mbarcare de pe {oseauaKiseleff. Cu toate acestea, \n doar dou` zilede activitate, potrivit informa]iilor furnizatede RATB, au fost \nregistra]i 220 decal`tori. Cum se vede real Bucure[tiul dinautobuzul supraetajat? C`l`toria estefrumoas`, am putea spune, [i reune[teprincipalele cl`diri administrative, câtevamuzee, precum Muzeul Satului sau MuzeulAntipa, Muzeul Literaturii sau TeatrulNa]ional, [i prezint` turi[tilor o \ntreag`palet` de posibilit`]i de petrecut timpul liber.

Posibilitatea de a utiliza cardul detransport pentru aceast` rut` este un plus,pentru c` ofer` un avantaj pentru vizitareaobiectivelor de interes [i pentru confi gu ra -rea unui program propriu, p`cat \ns` c` nueste nimeni \n autobuz care s` le expliceoamenilor ce ar putea vizita. Am parcurstraseul \ntr-o zi de la mijlocul s`pt`mânii, \nluna august, \mpreun` cu al]i aproximativ20 de c`l`tori. Dintre to]i, doar dou`românce. |n rest scandinavi, germani,francezi [i câ]iva italieni g`l`gio[i. Le-amexplicat pe rând, celor care ne-au \ntrebatcâte ceva despre ora[, ce reprezint` unelecl`diri, despre Centrul Vechi [i care suntparcurile mai degajate. Este normal s` cau]is` atragi interesul pentru ora[ul \n caretrìe[ti. Cu tot cu aceast` lacun`, traseul„Bucharest City Tour” este un pas \nainte,dup` proiectele anterioare, precum\nfiin]area traseelor de noapte sau atraseelor turistice ecumenice.


Capitala v`zut` din autobuzele decapotabile


AN

ALI

Z~ Înmatricul`rile autovehiculelor

comerciale noicontinu` trendul ascendentCamioanele şi utilitarele au continuat trendul ascendent în lunaaugust, în creştere cu 23% şi respectiv 22,8%, conform ultimelordate de la Societatea Producătorilor şi Importatorilor de Automobile(SMMT). Datele pozitive sunt confirmate atât de graficele AsociaţieiPro du cătorilor de Automobile din Europa (ACEA), cât şi de cele aleAsociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile dinRomânia (APIA).


C ererea de vehicule comercialenoi a crescut cu 1,5% în lunaiunie, comparativ cu aceeaşi

lună a anului trecut, la nivel european. În total, au fost înregistrate 165.767 deautovehicule noi în Europa. În timp ce înRegatul Unit (+12,8%) şi Germania(+8,7%) vânzările au crescut, în Spania(-12.7%) şi Franţa (-6,8%) acestea auavut de suferit. În primul semestru alanului 2011, înmatriculările de auto vehi -cule comerciale noi s-au ridicat la unnumăr de 1.001.579 de unităţi, cu 13,5%mai mult decât în primul se mes tru alanului 2010. Spania a fost sin gura marepiaţă în scădere (-8,4%), în timp ceFranţa (8.5%), Marea Britanie (23.8%) şiGermania (+24,5%) s-au extins.

Autovehiculecomerciale sub 3,5 t

În luna iunie, un total de 136.888de autovehiculele utilitare noi au fostînregistrate în Uniunea Europeană(UE), cu 1,3% mai puţin decât înaceeaşi lună a anului trecut. Rezul ta -tele au fost diverse pe marile pieţeprecum Franţa (-10.3%) şi Spania (-15,2%) care s-au confruntat cu orece siune, în timp ce GermaniaAutovehicule comerciale sub 3,5 t


(+8,7%) şi Marea Britanie (13.5%) aucrescut. În prima jumătate a anului, cele maimulte utilitare s-au vândut în Franţa(222.722 unităţi), Regatul Unit (133.238unităţi) şi Germania (110.306 unităţi) au fosturmătoarele pieţe importante din punct de

ve dere al utilitarelor vândute. Toate cele treiau crescut cu 5,1%, 24,2% şi, respectiv,19,9%. În total, la nivel european, s-a în re -gistrat un număr de 826.268 de utilitare noi,cu 9,4% mai mult decât în primele şase luniale anului 2010.

Camioane de mare tonaj(peste 16 tone)

Înmatriculările de camioane grele noi dinluna iunie s-au ridicat la 19.528 de unităţi înîntreaga Europă, cu 30,5% mai multe decâtîn iunie anul trecut. Toate pieţele majore s-auaflat în creştere, variind de la 12.2% în Ger -mania, la 17.3% în Spania, 34.2% în Re -gatul Unit şi 41,9% în Franţa. Din ia nua riepână în iunie, UE a înregistrat 119.745 decamioane grele noi, cu 55,9% mai multedecât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Înmatriculările au crescut pe toate pieţele,cu excepţia Greciei (-53.0%), în creştere cu37,2% în Spania, 42,8% în Germania,62,3% în Franţa şi 64,0% în Regatul Unit. ÎnRomânia, înmatriculările noi de autove hi -cule pentru transportul mărfurilor au crescutcu 50,8%, până la nivelul de 28.544 unităţi,de la 18.893 unităţi cât s-au consemnatanul trecut, arată datele Institutul Naţionalde Statistică (INS).

Autovehicule comercialepeste 3,5 t

Rezultate lunii iunie pe segmentul deautocamioane peste 3,5 tone până la 16tone au arătat un progres de 21,3%, cu untotal de 26.187 de autovehicule noi

înmatriculate în Europa. Germania (9.8%),Spania (+14,4%), Marea Britanie (18.1%) şiFranţa (+35,4%), s-au aflat pe plus.

Primele şase luni din 2011 au dus la ocreştere constantă pe marile pieţe euro -pene, cu 43,6% mai multe unităţi înregis -trate decât în aceeaşi perioadă a anuluitrecut.

Franţa a înregistrat o creştere cu 52,2procente, Germania cu 38,1, Marea Britaniecu 36,4 şi Spania cu 35,9. În total, au fostînregistrate 158.947 de autovehicule noi înUniunea Europeană în primele şase luni aleanului.

Piaţa autovehiculelor comerciale dinRomânia a înregistrat o creştere de 26% înprimele şapte luni, cu 8.343 de unităţi noiînmatriculate, potrivit datelor APIA. În iuliefaţă de iunie, această piaţă a crescut cuaproape 3%, la 1.346 de unităţi.

Autobuze şi autocare

Înregistrările pe segmentul de transportpersoane au scăzut cu 14.3% în luna iuniela nivel european, fiind înregistrate 2.692 deunităţi. Franţa a fost singura piaţăimportantă, care s-a extins uşor (+0,7%), întimp ce cea a Spaniei (-9.4%), Germaniei (-14.0%) şi Marii Britanii (-30.6%) au scăzut.În primele şase luni ale anului s-a înregistratun total de 16.364 de astfel de unităţi. Înacelaşi timp, cererea de autobuze şiautocare noi a crescut cu 3.6% în Germaniaşi a crescut cu 41,6% în Spania, faţă deprimele şase luni ale anului trecut.

În România vânzările de autobuze aucrescut în primele şase luni ale anului cu77%, la 421 de unităţi potrivit datelor APIA.Din acest total, mai mult de 90% reprezintălivrările de microbuze de până la 22 delocuri, respectiv 392 unităţi. Cea maivândută marcă de microbuze esteVolkswagen, cu 130 de unităţi, urmată deRenault (95 unităţi), Fiat (76 unităţi), Ivecoşi Mercedes, cu 54 şi, respectiv, 34autovehicule livrate. În ceea ce priveştevânzările de autobuze cu peste 22 de locuriau cumulat 29 de unităţi, iar Iveco, Isuzu şiOtokar au înregistrat cele mai multe unităţivândute.

Camioane de mare tonaj (peste 16 tone)

Autovehicule comerciale peste 3,5 t

Autobuze [i autocare

VÂNZĂRI AUTOCAMIOANE IANUARIE-IULIE 2011

Marca Unităţi vânduteBMC 1MAN 466 Mercedes-Benz Trucks 888 Mitsubishi 897Renault Trucks 148Roman 24Scania 172Sursa: APIA


TE

ST

DR

IVE

Gr`dina Carpatic`Cu Viano prin

Anadreea Ropotan

Am \ncercat s` trec peste spectacolul mediatic f`cut pe tema noului slogan turistic al României [i peste propriile meleopinii legate de acesta [i am hot`rât ca \n vacan]` s` trec la explorat, conform \ndemnului. Sincer, nu mi-am mai v`zut]ara de când eram mic` [i era timpul, \n plus ideea de turist la tine acas` este confortabil`, cel pu]in a[a am crezut.

Gr`dina Carpatic`


Eram \ntr-un mini concediu, a[a cùn aspect foarte important \n pre g` -ti rea c`l`toriei (ce se va dovedi de

peste 2.200 de kilometri) a fost alegereama[inii. Op]iunea mea, f`r` ezit`ri -Mercedes-Benz Viano, cu versiunea deechipare Ambiente. Pentru că Viano estepremium am decis să testez calitatea şiconfortul oferit de brandul german, pedrumuri româneşti. Am stabilit traseul dupùn principiu simplu: dac` a[ recomandacuiva o trecere \n revist` a României,varianta muntoas`, care ar fi punctelecelebre turistice dar suficient de bineorganizate \n care l-a[ trimite? Bun, voimerge deci \n prima parte la Bra[ov -Biserica Neagr`, zona Bran - Moeciu,Babele [i Sfinxul, apoi la Sibiu - Pia]a Mare,P`ltini[ - panta \n care ma[ina urc` la dealcu motorul oprit [i voi \ncheia turul cuTransalpina, cea recent asfaltat`. Mâncaretradi]ional`, p` linc` [i afinat`, papana[isunt alte rânduri de bifat de pe listaexperien]elor române[ti. O alegere obo -sitoare pentru doar cinci zile, cu siguran]`\ns` o op]iune de ]inut minte! La plecareadin Bucureşti am verificat “range-ul”estimativ pe care computerul de bord îlafişa, rezervorul de 90 de litri al lui Vianooferind posibilitatea efectuării unui drum depeste 1.100 de kilometri.

La pomul lùdat, avantajc` e marcat!

Bran, Moeciu, M`gura, Cheile Gr`di[tei,Fundata..nu erau exact destina]iile deconcediu ale p`rin]ilor mei. Eu pe de alt`parte, al`turi de un stadion plin debucure[teni m-am \ncolonat aproape \nfiecare weekend spre munte [i m-am oprit\n prima pensiune recomandat` sau

descoperit` care ar`ta bine, \mi ofereaconfort [i de la balcoanele c`reia se puteavedea p`durea [i mirosi aerul curat. C`ci noi iubim muntele, nu-i a[a?

În spatele volanului lui Viano ai parte deo altfel de experienţă în comparaţie cu altevehicule similare. Atenţia germană la detalii,pielea şi restul materialelor folosite te fac săte simţi ca într-un birou, dar în vacanţă.Materialele folosite sunt de cea mai bunăcalitate, iar poziţionarea instrumentelor debord este una intuitivă, prietenoasă. Imediatcum faci la stânga, pe la Pârâul Rece, ui]ide calvarul aglomera]iei de pe DN, cu tot cucozile create de minunatele lucr`ri la poduldin Bu[teni (care sunt convins` c` augenerat nenum`rate permut`ri \n sudalmeleclasice vara aceasta). Chiar imediat \ncurb` am testat [i sistemul de frânare de laViano, cu extrem` eficien]`, reu[ind să evito c`prioar` ce ie[ise la traversat. Frânareexcelent`, \ns` la viraj parc` un pic camgreu de st`pânit. Nu am f`cut poze – maiv`zusem , dar am \ncercat un sentimentamestecat de duio[ie cu privilegiu, al]ii nuv`d la ei \n ]ar` a[a ceva. Dup` astfel deemo]ii, femeie fiind am dat mai tare muzica– Cesaria Evora. Sistemul audio al ma[iniie de fidelitate \nalt` şi se dovede[te un bunprieten \n c`l`torii.

Aer bun, miros de stân`, lini[te [i pacepân` la Welcome! |ntâmpinare de Bran-Moeciu ce anun]` buluceala, pestri]imea,\nghesuiala, fluvii de ma[ini, noian depensiuni, stâne cu mese pentru turi[ti, bulz,brânz`, cârna]i [i pastram`… \n fine,Lipscaniul mun]ilor.

Plin de direc]ionale, indicatoare,inscrip]ionări [i anun]uri, nu te po]i r`t`ci,nu te po]i nici decide, dar cu siguran]` [tiiunde e[ti, afli ce vrei, \n cam toate limbilede circula]ie.


TE

ST

DR

IVE

Sfat: dac` e foarte plin, continu`drumul, bucur`-te de el! Dac` e suportabil,intr` imediat la stânga cum \ncepe stradacentral` [i cump`r` un joc de remmy cupiese de piatr`, \n rest, dac` e[ti pasionatnu vei g`si decât din plastic. Un regret: nuam investigat pensiunea Vladimir care ar`tao minunat` teras` cu vedere la munte, peinternet. Ne-am \ntors spre Râ[nov,destina]ia final` fiind Cheile Gradi[tei -Fundata. A nu [tiu câta oar` am fost lapoalele superbei cet`]i a Râ[novului [i nuam putut s` o vizitez. E \nchis`! Dup` ce afost dat` \n administrarea unui om deafaceri italian care a transformat interiorul\ntr-un bazar ieftin, autorit`]ile s-au sup`rat,l-au dat afar` [i ….povestea se încheie ca[i cetatea. Cheile Gradi[tei, la volanul unuiViano, cu prieteni \n spate, muzic` bun` [ispa]iu mult r`mas \n portbagaj sunt ok.Altfel, nu! Ok este şi acustica de caredispune utilitara, superioară altor vehiculedin segment, comunicarea dintre şofer şi

ocupanţii locurilor din spate desfăşurându-senormal chiar şi la viteze superioare. Sèxplic de ce nu am r`mas caza]i aici: lavolanul unui Viano po]i face propuneri deplecat \n vacan]` mai multor prieteni [i niciunul nu te va refuza. Totul e confortabil:laptopul st` pe mas`, mp3 la alegerecreeaz` ambientul muzical dup` gust iartitulatura de “scaune” nu se preteaz` laViano, deci fotoliile te fac sa te sim]i ca \ntr-o veritabil` camer` de zi. Prietenirelaxaţi- un “must have” la Cheile Gradi[tei.Pentru c` o vacan]` la munte nu poate fidoar o priveli[te, multe, multe spa]ii decazare \nghesuite unele \n altele [i 2restaurante imense unde se manânc` bine.Mul]i prieteni \nseamn` \ns` conversa]ie, \]itihne[te altfel masa [i po]i da o rait` lapicior prin zon`, mai animat. Sfat:s`rm`lu]ele cu varz` arat` bine, dar nu veisim]i ce a[tep]i de la ele, odat` ce \ncepi s`mesteci. Treci pe toc`ni]` de vi]el, e multmai bine g`tit`. Chiar dac` cei [aseocupan]i ai lui Viano au venit cu bagajeseparate, spa]iul din portbagaj p`strat cuschepsis s-a dovedit util; de exemplu sus laChei am descoperit [i luat o minunat` roc`,de dimensiuni destulde mari, care aveaforma unei sculpturiindiene de elefant. Maiintrau multe lucruri,dar am p`strat locpentru vasele mari deHorezu. Megeam dejade multe ore, nimeninu a amor]it \nma[in`, dar cei dinspate, dup` ce auv`zut [i cele mairecente episoade din

Model testat: CDI22AMB/L 4X23200Motorizare: 2.2 CDI BlueEfficiencyPutere CP/rpm: 163/3.800Moment Motor Nm/rpm:360/1.600 – 2.400Normă poluare: Euro 5Transmisie: Automata 5 rapoarteViteza Maximă Km/h: 182 km/hConsum (l/100 km): Urban /Extraurban / Mixt- 11.2 / 8.6 /9.6 litriDimensiuni: Lxlxh mm: 5.008 x1.901 x 1.872Ampatament: 3200 mmMasa proprie: 2135 kgMasa maximă: 3.050 kgSarcină Utilă: 915 kgRezervor: 90 lDimensiuni Anvelope: 225/55 R17

FI{A TEHNIC~►


Robotzi, doreau s` se cazeze. Fundata, \napropiere, situat` la altitudinea de 1304, este ceamai “\nalt`” localitate din ]ar`. La mijlocul distan]eidintre Ruc`r [i Bran este a[ezat` \ntre Bucegi [iPiatra Craiului. Acolo ne-am oprit \n prima zi. Binesemnalizat`, cu suficiente locuri de cazare, nu tesufoc`, ci \]i d` aer. Sfat: cum intri \n localitate, pedreapta este sec]ia de Poli]ie. Imediat lângòpre[te la Pensiunea Casa Muntelui, nu \]i vap`rea rù de loc! De aici f` o plimbare pe jos pân`la sta]ia meteo, te \ntorci cu pl`mânii mai cura]i [icu un bra] de flori, dac` te intereseaz`. Mai mult,dac` ai norocul nostru, vei \ntâlni cea maipoliticoas` v`c`ri]` care \]i indic` drumul [ir`spunde: “Cu deosebit` pl`cere [i alt` dat`!”, laun simplu “Mul]umesc!”.

Ajungi…de foame s` veziSfinxul, din profil!

Sun` a banc, dar nu este. A[a cum spuneam,urm`toarea destina]ie era Sfinxul. De jos, din sta]iunile noastre celebre, de[i nug`se[ti indicatoare, ai câteva variante s` ajungi laaceste minun`]ii. Prietenii ne-au dat indica]ii s`]inem drumul spre Târgovi[te [i, \n apropiere deCota 1200, s` facem dreapta [i s` mai sun`m laintersec]ia cu Bolboci…ca s` nu ajungem gre[it lape[ter`. Sun` complicat [i este. Bun, dar odatàjun[i \n Sinaia am hot`rât s` ne plimb`m un pic.Am f`cut rondul sub privirile admirative ale unorturi[ti (Viano puncteaz` mult [i la imagine, iarfamiliile cu copii sau grupurile de prieteni facinvidios inventarul spa]iului interior) [i am parcat.Oricât de \nghesuit`, sta]iunea te fur` [i repede seface ora mesei. Am plecat din Sinaia spre cot` s`

mânc`m la o pensiune. La un moment dat,spre dreapta sunt amplasate multeindicatoare spre pensiuni cu denumirianoste, dar care promit o mas` cald` [inimic mai mult vizavi de destina]ie. Aici amf`cut dreapta. Drumul este impecabilastfaltat pe o distan]` de 8 km, pantele [icurbele nefiind o problem` pentru nicioma[in`, dar`mite pentru Viano. Un turiststrìn nu are de ce s` o ia pe acolo totu[i.Am cùtat mai târziu pe internet o [tirem`car ca drumul spre Babele esteimpecabil, dar nu am g`sit. Aici amdescoperit [i aspectul neplăcut alsenzorilor de parcare de la Viano. Chiardacă nu efectuam manevre de parcare,

senzorii funcţionează în permanenţă, la felşi sem nali zarea sonor` din habitaclu odatăcu apropierea la mai puţin de 1 metru deorice plantă, crenguţă sau obstacol dindrum. De la drumul astfaltat spre culme ampus la treabă amortizoarele lui Viano cares-au dovedit blânde cu noi, reu[ind sàbsoarb` orice zdruncin`tur` ap`rut` \ndrum. Cu ma[ina printre crevaşe, am ajuns,dup` ce am l`sat \n spate un cioban carese \nchina de mirare [i vreo zece turi[ti perpedes dintre care majo ritatea \nc`l]a]i \n[lapi. Dezam`gire: Babele, de[i acum\mprejmuite de un g`rdule], poart` dou`brâuri ro[ii de vopsea, trase cu bidineaua.Asta nu ar fi nimic, dar dac` vrei s` \]ir`mân` frumos \n minte Sfinxul (ca \ncopilărie) uit`-te la el doar din profil. Arejum`tate de fa]` picat`…

Jude]ul Bra[ov: parcare, nu egal LOVE

Printre serpentine, Viano s-a descurcatexemplar, manevrabilitatea la viteză redusăfiind extrem de precisă. Cutia de vitezeautomată s-a comportat excelent, schimbulvitezelor în pantă sau rampă efectuându-sefără a afecta negativ puterea transmisiilorroţilor. Am dat intertitlul inspirat` denenum`ratele manifest`ri grafice de peparape]ii drumurilor \n care mul]i “egal LOVE”sau ne amintesc c` suntem daci [i Basarabiaeste p`mânt românesc. Extrem de utileconsemn`ri pentru memorie dac` iei \n calculc`, potrivit ultimului studiu emis, boala

Alzheimer se poate instala mai nou chiar depe la 40 de ani. Trìasc` mediul nostru zilnicde via]`! De care am fugit la Bra[ov s` necaz`m. Minunat, dar f`r` locuri de parcare \ncentru. Sau 50 de ron parcarea pe noapte \nsingurul spa]iu privat din zon` careg`zduie[te ma[ini, noi ]ineam la a nostr` [iam f`cut-o. Evident, dac` alegi s` veziBiserica Neagr` de la geamul camerei sauorice alt col] din zona veche, mergi cubagajele la tine pân` ]i se lungesc mâinile.Sfat: stai o noapte \n centru la hotelul LaBella Musica, dar d` telefon cu dou`s`pt`mâni \nainte s` prinzi unul dintre cele3,4 locuri de parcare la hotel. A[a am ajunscu Viano la finalul primei p`r]i din c`l`torie.|ntr-unul din numerele viitoare, partea a doua.|ntre timp, pe site-ul Youtube.com da]i search“Panta de la Paltini[, Sibiu”.


TE

ST

DR

IVE

C`rù[ul cu inim` de Golf

Carol Krompaczki [email protected]

Volkswagen a găsit reţeta succesului încă de la construcţiaautoturismelor de talie mică. Atunci când ne plimbăm cu unGolf sau un Polo, primele impresii pe care le lasă ambelemodele sunt de aspect modern şi prietenos, iar acestecaracteristici au fost adaptate de constructorul german şi lamodelele utilitare. |n plus, Volkswagen şi-a îmbunătăţitgama de motorizări diesel common-rail şi a dat dovadă dematuritate la interiorul Multivan-ului.


Am avut ocazia să testăm un astfel de autovehicul co -mercial pe o distanţă de 600 de km din Bucureşti pânăpe litoralul Mării Negre. Ne-am echipat cu câţiva litri de

apă, pentru că de alte bagaje nu am avut nevoie, şi am pornit ladrum. Multivan-ul din acest test drive a avut parte de o restilizareamplă faţă de vechiul model. De asemenea, dispune de câtevaîmbunătăţiri faţă de modelul de bază. La exterior a fost echipat culămpi de ceaţă adaptive şi încă o uşă culisantă pe partea stângă,iar la interior dispune de climă trizonală, măsuţă multifuncţională,geamuri termoizolante şi sistem audio cu 8 boxe.

Motorul/Transmisia/Consum

Prima impresie în spatele volanului este una de familiaritate. Maiexact fa]` de sunetul specific al motorului TDI de la Volkswagen.Modelul testat de noi dispune de motorul diesel de 2 litri şi 140CP, transmisia fiind cea în 6 trepte, manuală. Fiind un vehicul

utilitar, este normal ca Multivan-ul să dispună de mai multe tipuride motorizare diesel. Singura motorizare pe benzină dezvoltă 116CP şi intră în dotarea Multivanului cu grad de echipare Startline şiComfortline. Propulsoarele diesel, toate de 2.0 litri, sunt capabilesă dezvolte 85, 102, 140 şi 180 CP. Versiunea de top dispune dedouă turbine şi oferă un cuplu de 400 Nm la numai 1.500 rpm.

Modelul Multivan de 140 de cai putere testat de echipaTransporter dispune de un cuplu maxim de 340 Nm la 1.750 rpm,vizibil îmbunătăţit faţă de vechiul model, a cărui putere putea fiutilizată în întregime peste 2.000 rpm. Poziţia la volan, ambreiajulce cuplează destul de devreme şi rapoartele scurte aleschimbătorului permit şoferului să reacţioneze într-un timp foartescurt în faţa unor situaţii neprevăzute. Cutia de viteze manuală, în6 trepte, ajută şoferul în orice situaţie, treptele sunt foarte bineetajate şi permit o exploatare eficientă a puterii motorului la oriceturaţie. Cu toate că vorbim de un vehicul utilitar, Multivan asurprins prin timpii de răspuns şi eficienţa motorului diesel.


TE

ST

DR

IVE

Chiar dacă nu am dispus de modelul de 2litri bi-turbo şi 180 de CP, dat de constructor cafiind mai economic decât varianta de 140 de cai,cu un singur sistem de supraalimentare, con su -mul înregistrat de Multivan este mulţumitor.Astfel, ţinând cont de timpul pierdut cu traficulalternativ pe o singură bandă de la intrarea înoraşul Medgidia, de numeroasele opriri şi defaptul că Multivanul promite un consum mixt de7.7 litri/100 km, în realitate s-a înregistrat unconsum extraurban de 8.3 litri/100 km, uşor deîmbunătăţit dacă fluiditatea traficului permite.

Performan]e

Multivan-ul a surprins prin performanţelesale, cuplul generos al propulsorului dieseloferindu-i abilitatea de a ţine pasul cuautovehiculele de aceeaşi talie din trafic.Conform fişei tehnice, varianta de top,însemnând echiparea cu motorul bi-turbo de180 CP, poate atinge 100 km/h în 9.9 secunde,iar varianta testată de noi poate reuşi acelaşilucru în 14,2 secunde. Deci VolkswagenMultivan nu ia coroana, segmentul dispunând de


modele mai rapide, dar totuşi performanţelesunt la nivelul sau chiar peste nivelul multormaşini din clasele mici. Pentru transportulpasagerilor, domeniu în care poate fi utilizatacest model, nu este necesar un alt tip demotorizare. Performanţele lui Multivan nusunt legate numai de puterea motorului.Capacitatea de încărcare a utilitarei este deasemenea una demnă de menţionat,greutatea maximă de încărcare admisă fiindcuprins` \ntre 692 [i 1.283 kg, volumulmaxim putând varia între 5.8 şi 9.3 metri cubi,cu toate scaunele demontate.

Interior

La capitolul interior, Multivanul a suferitcele mai multe modificări, Volkswagencombinând rafinamentul unui vehicul de clasămedie cu spaţiul şi confortul unui vehiculutilitar. Chiar dacă pasagerul alege unul dinlocurile din faţă ale banchetei sau ale celordouă scaune de pe rândul mijlociu, spaţiuleste suficient. Atenţia acordată de ingineriiVolkswagen la detalii se regăseşte în tothabitaclul, de la plasticul moale al planşei debord, la volanul şi schimbătorul îmbrăcat înpiele şi până la iluminarea individuală pescaunele din spate. Liniile cromate inseratepe uşile cusilante, în mânerele uşilor, în masamultifuncţională şi în sigla de pe prag(luminată din interior) oferă Multivanului unaer proaspăt, modern, completând face-liftuladus la exterior. Volanul cu trei spiţe,multifuncţional, este împrumutat de lamodelul Golf, bordul are lumina interioarăalbă, iar sistemul multimedia este de ultimăgeneraţie, cu redare MP3 şi 8 boxe (dotareopţională la preţul de 104 euro). Computerulde bord al lui Multivan este unul simplificatfaţă de modelul de pe Golf, datele oferite fiindgrupate pentru o informare mult mai directă şieficientă a şoferului. În plus, sistemul

climatonic în trei zone este extrem de simplude folosit, având control separat al zonei dinspate, poziţionat deasupra rândului mijlociude scaune, toate modificările necesare fă -cându-se direct de pasageri, fără a fi nevoiede intervenţia şoferului. Scaunele oferă totspaţiul necesar, iar suporturile reglabilepentru braţe, situate pe ambele părţi, oferăsenzaţia de birou, mai ales c` cei care utili -zea ză un astfel de autovehicul au nevoie de“birou” şi atunci când pleacă la drum. Scaunulşoferului dispune de reglaje atât ale spă ta -rului (faţă - spate şi adâncime), cât şi aşezutului, o reglare potrivită făcând şoferul săstea ca într-un autoturism, scopul final fiindun şofat relaxant şi cât mai plăcut pe o dis -tanţă lungă.

Dot`ri de siguran]`

Se ştie că vehiculele utilitare nu se potridica la nivelul modelelor mici de auto -vehicule, dar Volkswagen încearcă să com -bată diferenţele prin sistemele de siguranţădisponibile: ABS, EBV, EDS, ASR şi MSR, pelângă funcţia ESP. Airbagurile au fost montateîn număr mai mare, şoferul şi pasagerul dinfaţă dispunând de airbag-uri atât frontale şilaterale, cât şi pentru protecţia capului. Tot laelementele de siguranţă trebuie menţionate şigeamurile cu funcţia anti-orbire ale oglinzilorretrovizoare laterale.

Exterior

Face-liftul primit de Multivan denotăintenţia constructorului german de a maturizaşi chiar a cizela utilitara. Grila frontală, bloculde lumini cu fundal negru şi stopurilerestilizate sunt câteva elemente exterioare pecare Volkswagen încearcă să le transmitătuturor gamelor. Modelul Highline dispune denumeroase elemente în plus faţă de modelulComfortline, câteva din acestea fiind detaliilecromate, interiorul din piele în două culori şiun model nou de jante.

Gama Multivan

Gama Volkswagen Multivan începe prinmodelul Startline, echipat cu 8 locuri şi motorulde patru cilindri turbo diesel, de la preţul de23.421 euro, fără TVA, şi poate ajunge până laluxosul model Highline echipat cu 7 scaune,motor în patru cilindri bi-turbo, sistemul denavigaţie prin satelit RNS510 şi cutia de viteze

cu tehnologia DSG, în 7 trepte, automată, lapreţul de 42.533 euro, fără TVA. Multivan-ultestat de echipa Transporter are un preţ depornire de 30.845 de euro, fără TVA. La acestpreţ se adaugă opţionalele din dotare, în va -loa re de 2.889 de euro, preţul de listăajungând la 33.734 de euro, fără TVA. Sevede că designerii de la VW au lucrat multtimp pentru a rotunji colţurile şi a da modeluluio linie modernă. Totuşi, pe hârtie, Multivan aredimensiuni uriaşe (lungime – 4.892 mm,lăţime – 1.904 mm, înălţime – 1.970 mm) careparcă sunt ascunse de fluiditatea liniilor.

Concluzie

Şofatul din spatele volanului lui Multivan afost în stil nemţesc, fără lipsuri la interior, îndeplină siguranţă şi cu pasageri mulţumiţi şicât se poate de odihniţi după drumul nutocmai scurt. Ergonomicitatea, elementele desiguranţă, sistemul audio, scaunele şi mane -vra bilitatea în zone strânse ne-au determinatsă ne ataşăm de cărăuşul german, mai alesdacă în drum spre mare trebuie să mai trimiţicâteva mail-uri ur gen te şi ai nevoie de totconfortul oferit de un birou pe roţi.

Model testat:T5 GP Multivan CL KRMotorizare: CCH 039977 diesel Putere CP/rpm: 140/3.500rpmMoment Motor Nm/rpm:340/1.750 - 2.500Normă poluare: Euro 5Transmisie: Manual` 6 rapoarteVitez`: Maximă Km/h: 172 km/hConsum: (l/100 km) Urban /Extraurban / Mixt - 9,4 / 6,5 /7,7 litriDimensiuni: Lxlxh mm: 4.892 x1.904 x 1.970Ampatament: 3.000 mmVolum util: 5.8 m3Masa proprie: 2.308 kgMasa maximă: 3.000 kgSarcină Utilă: 692 kgRezervor: 80 lDimensiuni Anvelope: 215/65 R16

FI{A TEHNIC~►


TE

ST

DR

IVE

Transportatorii din România sunt conştienţi că pentru a avea o afacere de succes trebuie să benfecieze de aportul uneiutilitare capabile s` se descurce făr` probleme în mediul urban, îns` s` şi permită utilizatorului o sarcină de peste 1 ton`. Am testat aceste două caracteristici importante pentru un transportator care se ocupă în mare parte cu distribuţia pedistanţe scurte, cu un autovehicul Renault Trafic.


Trafic la or` de vârf


M odelul testat de echipaTransporter a primit recent unamplu facelift. Schimbările

sunt mai degrabă de ordin tehnic decâtoptic, însă chiar şi aşa Trafic-ul anului2011 are noi blocuri optice.

Poveseta micului transportator dinBucureşti, aşa cum ne-am imaginat-onoi, începe dis de diminea]`, când estepornit pentru prima dată motorul dCI alconstructorului francez. Urmează un plansimplu de a ajunge la prima locaţiepentru a încărca un europalet cu vopsea.

Aici, volumul interior nu este atât deimportant pe cât este sarcina maximă.Echilibrarea bunurilor în interior esteobligatorie, maşina de faţă fiind echipatăcu câteva puncte de acroşaj ale pale -tului. Pasul următor într-o zi de muncă cuacest Trafic este vizitarea pieţei de Gros,în sudul Capitalei, unde am încărcatcâţiva saci de cartofi. Această marfă nunecesită o pregătire prealabilă, însărecomandăm utilizarea portierei culisantede pe partea dreaptă, pentru încărcare.La efectuarea acestei încărcături ne-auajutat şi câţiva comercianţi din piaţa deGros, bucuroşi să vadă câţi saci pot intraîntr-un astfel de autovehicul.

Trafic primeşte o nou`planş` de bord

În parcurgerea a mai bine de 150 kmîn sarcină cu noul Trafic, ai timp s`descoperi că Renault a modificat se si -zabil planşa de bord. Aceasta a primit undesign nou, având partea superioarăcurbată pentru a proteja ecranul siste -mului de navigaţie de razele soarelui.Una dintre cele mai suprinzătoare opţiunieste echiparea maşinii cu o instalaţie de

aer condiţionat automată, care aduce ungrad de confort sporit şoferului.

Motorizare

Sub capota utilitarei franceze seascunde o motorizare diesel de ultimăgeneraţie, care corespunde normelor depoluare Euro 5. Propulsorul cu ocilindree de 1.995 cmc dezvoltă o puteremaximă de 115 CP. Noul propulsor M9Rdezvoltă un moment motor de 300 Nmîncepând cu 1.500 rpm. Acest lucru setraduce în condiţii de utilizare avehiculului în sarcină printr-un răspunsfoarte bun la comenzi. Motorul şi-a făcutprezenţa pe modelele Renault în urmăcu mai bine de 4 ani, pe modelul LagunaIII, Renault declarând că acest dieseltrebuie să schimbe în întregime percepţiaasupra maşinilor diesel din Hexagon.

Pentru a aduce argumente, Renaultechipează motorul cu o distribuţie pe lanţcare necesită revizii doar la peste250.000 de km. Faţă de vechiul 1.9 dCI,noul diesel 2.0 dCI oferă un rafinamentsuperior. Când noul Trafic este însarcină, motorul se descurcă fără preamari probleme, detaliu imposibil de atinsde motorizarea veche de 1.9 litri. Putereamai mare aduce [i un avantaj la capitolulconsum de combustibil, acesta afi[ând omedie cu cel pu]in 2 litri mai pu]in decât\n trecut.


TE

ST

DR

IVE Transmisie

Comportamentul rutier elegant al nouluiRenault Trafic Furgon se datorează şi uneitransmisii manuale cu 6 rapoarte. Acestea suntsincronizate perfect pentru utilizarea maşinii însarcină, iar când mergem pe autostradă cu oviteză de croazieră de 130 km/h în treapta aşasea, turaţia dCI-ului ajunge la 2.600 rpm. Înciuda unei sin cro nizări bune a transmisiei,aceasta suferă în schimb de o timonerie uşorimprecisă. Trecerea rapoartelor prin grilădevine oare cum dificilă atunci când trebuie săre tro grad`m din viteza a 3-a în treapta a doua,însă după o perioadă de acomodare, acestlucru nu mai devine o problemă.

Costuri de utilizare

Când începem o afacere în domeniuldistribuţiei, în care suntem obligaţi să

deţinem un parc auto, trebuie să ne gândimde fiecare dată ce fel de utilitar` săachiziţion`m. La prima vedere, alegereapoate să fie influenţată de componentadesign, însă după studierea în prealabil apieţei, ne gândim mult mai bine la toatecosturile de utilizare. Renault-ul nostru areun plan de service fără probleme, respectivfiecare revizie se efectuează la atingerea a30.000 de km. În Europa de Vest aceastămaşină are un plan de revizii chiar de40.000 km, îns` situa]ia infrastructurii din

România recomand` o sc`dere de 10.000km între revizii. Astfel, după ce am evaluatproblema, ne îndreptăm clar spre o utilitaramodernă echipată cu un motor diesel Euro5, care are un volum de încărcare pestemedia clasei.

Pre] de achizi]ie

Preţul maşinii din acest test driveporneşte de la 17.350 euro fără TVA şiajunge cu acesta inclus la 21.514 euro.

Model testat: Renault Trafic L2H1Motorizare: M9R diesel Putere CP/rpm: 115/3.500Moment Motor Nm/rpm:300/1.500Distribuţie: LanţNormă poluare: Euro 5Transmisie: Manuală 6 rapoarteViteză Maximă Km/h: 160 km/hConsum (l/100 km):Urban / Extraurban / Mixt- 9,1 /6,5 / 7,5 litriDimensiuni: Lxlxh mm: 5.182 x1.904 x 1.978Ampatament: 3.498 mmVolum util: 5.2 m3

Masa proprie: 1.852 kgMasa maximă: 3.040 kgSarcină Utilă: 1263 kgRezervor: 90 lDimensiuni Anvelope: 195/75 R16

FI{A TEHNIC~►


După o zi în care am utilizat lamaxim noul Renault TraficFurgon putem spune că maşinase mişcă mult mai elegant înurma echipării cu motorizareaEuro 5 de doi litri. Consumul decombustibil nu a dep`[it grani]acelor 11 litri pentru 100 de km. La prima vedere acesta poatep`rea mare, \ns` nu trebuieuitat faptul c` am parcursaceast` distan]` doar inBucure[ti [i doar cu aerulcondi]ionat pornit. Transmisiaeste sincronizat` ideal, însă cutimoneria trebuie să teobişnuieşti.

CONCLUZIE

►Această sumă poate părea mare, însăclientul primeşte o motorizare de ultimă ge -ne raţie cu un interval de revizii foarte mare şiun spaţiu interior printre cele mai gene roasedin segment. Pentru acest tip de transport,spaţiul este esenţial. Faţă de modeleleconcurente, noul Trafic este un best-sellerdatorită unui foarte bun raport performanţe-preţ. Renault Trafic are o garanţie de 3 anisau 100.000 de km, din care 3 ani estegarantată vopseaua. Garanţia anticoroziuneeste de 6 ani fără limită de km.

Capacitate de înc`rcare

Noul Renault Trafic Furgon se comer cia -lizează în România în două versiuni decaroserie: L1H1 şi L1H2. Cea din urmă areun volum util de 5,9 m3, iar sarcina maximăeste de 1.263 kg. Masa maximă autorizată amaşinii în sarcină nu poate să depă şea s că3,04 tone. Lungimea spaţiului de marfă estede 2.800 mm, iar lăţimea maximă este de1.690 mm. Noul Trafic poate să trans portemarfă cu o înălţime de maxim 1.387 mm.

Timoneria transmisiei cu 6rapoarte este uşor imprecisă,iar toate dotările care ţin deconfort sunt opţionale.

Preţ de achiziţie foarte bun,motorizare diesel Euro 5puternică şi economică, spaţiuinterior în limitele clasei.

PRO

CONTRA

►

►


SP

OR

TTRUCK RACING

Pozi]ie Num`r Nume }ara Puncte

Clasamentul pilo]ilor

1 3 Jochen Hahn MAN GER 3182 1 Antonio Albacete MAN ESP 2403 4 Adam Lacko Renault CZE 2144 9 David Vrsecky Freightliner CZE 2065 7 Markus Oestreich Renault GER 2026 5 Markus Bösiger Renault SUI 1867 2 Uwe Nittel MAN GER 1748 6 Alex Lvov MAN RUS 899 8 Christopher Levett Freightliner GBR 8610 10 Stuart Oliver MAN GBR 62

P rima cursă de pe pista din Smolensk s-a desfăşuratla o temperatură de 35 de grade şi a scos înevidenţă concurenţa aprigă dintre cei mai buni piloţi

de camioane din campionat. Din pole-position a plecat pilotulRenault Markus Bosiger. Din poziţia a doua, pilotul germanJochen Hahn la bordul MAN-ului său, iar următoarele poziţiiau fost ocupate de cehii David Vrsecky (Buggyra Freightliner)şi Adam Lacko (Renault). Cursa a fost câştigată de pilotulgerman Jochen Hahn, acesta acumulând 46 de puncte.Locurile următoare au fost ocupate de cehul David Vrsecky şide Markus Bosiger.

Dubl` ceh` pe teren propriu

Cursa din Cehia s-a desfăşurat pe circuitul de la Most.Sesiunea de calificări s-a disputat pe o suprafaţă rece,temperatura fiind de 23 grade Celsius. Cursa a fost câştigatăde pilotul ceh Adam Lacko, care a concurat pe teren propriucu un camion marca Renault. Acesta a câştigat cele 44 depuncte şi a ajuns în clasamentul final din acest sezon pepoziţia a treia, cu un total de 214 puncte.

Surprizele din cadrul Campionatului European deCamioane continu`Cele mai recente curse din calendarul 2011 s-audesfăşurat la Smolensk (Federa]ia Rus`) pe 30-31Iulie şi la Most (Cehia) pe 27-28 august.



Locul secund a fost ocupat tot de către un pilot ceh, David Vrsecky,acesta pilotând un camion Freightliner 2011. Markus Bosiger s-a clasatpe ultima poziţie a podiumului, câştigând la rândul său 38 de puncte.Această performanţă permite pilotului Renault să urce pe poziţia a 6-ala general. În clasamentul final, prima pozi]ie este ocupat` de JochenHahn cu 318 puncte. Acesta este urmat de Antonio Albacete cu 240puncte şi de c`tre Adam Lecko care a acumulat un total de 214 puncte.

La capitolul constructori, MAN conduce deta[at cu un maxim de 510puncte. Acesta este urmat de c`tre constructorul Renault cu 478puncte. Ultimul loc \n acest clasament este atribuit camioanelorFreightliner.

Clasamentul pe echipePozi]ie Nume Puncte

1 Cepsa - Truck Sport Lutz Bernau 510Albacete / Nittel - MAN

2 MKR Technology 478Bösiger / Oestreich - Renault

3 Buggyra Int. Racing System 378Vrsecky / Levett - Freightliner

4 MKR Team 14 Junior 362Lacko / Janiec - Renault

5 OXXO - Z. Birnbauer / M. Mäkinen 113Birnbauer / Mäkinen - MAN


De aceast` dat` nu ne mai referim la flotele de autovehicule [i nici la flote maritime.Imagina]i-v` “flota” de oameni care administreaz`, transfer`, organizeaz` [i

distribuie peste 10 milioane de containere pe an. Este vorba despre angajaţii PortuluiHamburg (CTE), peste 10.000 de oameni a c`ror munc` se sincronizeaz` pån` laultimul detaliu pentru a asigura Germaniei fluxul de care are nevoie \n ceea ce

prive[te marfa destinat` transportului maritim, fiind al doilea port din Europa dinpunct de vedere al tranzitului, dup` Portul Rotterdam.

A[tept`m fotografiile voastre pe adresa [email protected]. Cele mai bune vor fi publicate.

Unde sunt oamenii?FOTOGRAFIA LUNII FOTO: Revista Transporter

Date post:	22-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	transporter
View:	286 times
Download:	9 times

Transporter - septembrie 2011

Documents