+ All Categories
Home > Documents > Integral, nr 6 7, octombrie 1925

Integral, nr 6 7, octombrie 1925

Date post: 25-Jul-2016
Category:
Upload: gibelino
View: 244 times
Download: 11 times
Share this document with a friend
Description:
 
28
www.dacoromanica.ro
Transcript
Page 1: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

www.dacoromanica.ro

Page 2: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

www.dacoromanica.ro

Page 3: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

IIITREVIST 'A DE SINTEZA MODERNA

Redactia : F. BRUNEA, ION CALUGARU, B. FONDANE, M. H. MAXY,MATTIS TEUTSCH, ILARIE VORONCA.

INTERPRETARIViziunea direct5, nepref5cut5 suaa. Oamenii implor5 interpreji, giuva3rgii cari sà sufle cu praf de bronzreallt5tile, pompieri municipali, cari sd inunde peste privelistea voinia un iichid, de preferint5, dulce. Ceiace e crancen, abrupt, Indecent de sinceritate nu se intelege si nimeni nu se str5due sà pric3ap5.lea dece manifestul nostru din primul numär s'a relevat pentru unii ca o farsi in plus paste farsele con-timporaneitatii sau pentru fineta bucurestean51 inc5 o incercare care va sfarsi in bine asa cum sf5r-sesc toate la noi: b5etli se vor cuminti. Un inofenslv calambur, cu un motor circulând invers, a amuzat:

se poate ca in gändul autorului fabulei motorul s5 fi fost noi. Un alt scriitor a dat fiearui colaboratoral nostru individual certificat de normalitate.B5etli cari se exerciti cu pana electric5 nu's deci demenji. Am fi ingrati dac5 n'am multumi pentru certif I-catul de normalitate, oferit cu dezinteresat5 gentilet5.Obstit, oamenii cari ne discuti in viu graiu sau prin scris se cred in primele rânduri ale avantgardei ; totusimodernismul e pentru ansil o deviare. E mod5 care trece ; formula care vestejeste. Simpl5 formul5.Da 1 recunoastem : reprezint5m o formula. Dar formula, de-ar fi numai ant, trebuie a fie ina expresia uneinecesit5t1 vitale ; ea reprezint5, la un moment dat, un punct de evolutie. Orice ideie devenit5 expresie eformul5. Toate perceptille se cristalia in formule E desconsiderat5 pentrua e sintetia. Reprezent5m o for-mul5 noug. OficialitAtii nu-i se poate pretinde alt5 atitudine deatrepudierea floutâtii, formulei. Oar, pa-ralel cu oficialitatea major5, sl5p5a, In toat5 plenitudinea puterii, pe toll factorii productivl S3 stratifiadin activismul viu oficialitataa minor5. Intermediar5, intre dou5 mentalitäti se sbate intre contracditii. Des-f5suráti argumentajie at de solia, desfat5-1 urechea cu logicà, d5-i sà guste din aroma artei... titi doarfabula câinelui i flaconului de parfum, din BaudelaIre?... Deaceia artistii de avantgard5 cunosc mai alesreactiunea democrajiei fi simt ades represiunea. .Democrajia. nu vrea art5 pentruc5 e politiapoliticlenii sunt insensibili la abstractiuni. Mentalitatea politiciaa se intinde, t515uzind. Oficialitatea mi-nor5 11§1 impune lipsa-i de crez, ii imprima in veac insensibilitatea, molipseste cu lane creerii fragezi...Oficialitatea minor5 distruge f5r5 fanatism, convina de Inalta-i misiune istoria"... (A nu se confundacolectivitate cu democratle" i spiritul colectiv contemporan care ne India, de fapt, calea).

um ma

Manifestul nostru n'a intentional cleat sA constate Am spus cA descoperirile nu exista nici in viatà, nlciIn art5. Exist5 numai Invenjle. C5tIva invent5 1 cohortele de trândavi, araci cu duhul, exploateaa comer-cial inventia.Am riteeif destul prin coridoare cu trape, creiate de o intelectualitate monoton5. In r5scrucea de ev la carene afi5m ritmul vietii nouà n3 impune alt5 psihofiziologie. Am tr5it sub obsesia inflatiei de genialitatene-am devalorat ca filnte i ca lucruri. Suntem deputaji, jurnalisti sau sufragete, plini de sine si inutilobraznicl cu natura si a doua natur5 inventat5 de noi : technica. Plutim peste veacuri ca niste arhanghelipeste un cosmos de ulei : planetii antuie in gand, st5anim spath i timp.Scrlam mai departe in manifest : Din cunoastere si desesperare refinutA a n5scut &tint marilorepoei; aceleasi cauze nasc stilul celei de acum, Odinioara, umanitatea pigmeica psihkestefatá de natura, acum, fata de natura si fat6 de forta motrice inventata de noi.Uin adear prea evident ca s5 mai necesite demonstrajil. Exemplul devenit comun : dintr'un fantast pesimism

cunoastere a esit elenismul. Nietsche a demonstrat-o in Originea Tragediel" çl o doved_ste, pe alt plan,cu all material, Freud.Dar pentru a am intrat In faza romantismului proletarian, care va da o nou5 figurajie continentelor, scriam :Integral prelica esenta expresiei primare.

Tradilie: Inteligenja norodului, evadatä din pastisul etern naturalsi technica. Imaginatiacolectiva a Okla basm, cant, culturil deapururi viabile.Norodul a iluminat realit5tile ; s'a ferit de mitoc5nla materialului brut. Creatlile norodului n'au cunoscutdialect, ci au tins spre universalitate. Oeaceia : un idol african seamin5 in subtilitate cu o cioplitur5 ro-m5neasa, un basm românesc cu unul mongol. La mijloc nu e numai migratlunea de popoare si legende...Era clar. C5ti s'au str5dult sA ne injeleagA ? cal putt!' ca erezb de viati, tinand a se desf5sure in toat5complexitudinea ?...

Comentaril asupra chore vOm ma! revenl. Ion Calugaru

www.dacoromanica.ro

Page 4: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

SIMULTANEISMUL IN ARTADe vorbä cu Robert Delaunay

Robert Delaunay. ,

In Rue des Grands Augustins" trotuarele sunt limPez',Sena curge apioape si anticarii îi deschid ca ni$te taba-chere dughenele.Intri printr'o poartA veche, scara se .invdrte$te facet- $iiatA : intre fere$tile mari tesand ca un gherghef lumina, salain care respiri -din plin; baie fosforecentä de arta pull depicturA picturA: atelierul lui Robert Delaunay.Dela inceput viata, puIsatia forrnelor te izbe$te in fatA caun vdrat. PAM indoialA e in.aer chiar un magnetism abstractcare hotareste inläntuirea gesturilor, liniilor.Am crezut Intotdeauna ca melodiile notele plutesc in aer$i i$i ehiama prin ele in$ile seducätorul precum- in pAdu-rile equatoriale $erpi cu pielea galbenA si tare îi asteaPtkspre imbldazire faktrul $i de asemeni culorile. Si imi in-chipui ca Robert Delaunay s'a ndscut pictor $1 fireste .

istoria picturii va ramdne printre cei mai mari me$teri al.culorii, cel mai mare poate.Culoarea din pdnzele lui Delauriay o simti in gurd, sen-zual nervii ti se destipd glasuri, trup'ul e-cfatinat ploP.Ce gheizeri formele, ce descatu$are, cdtä mi$care intreplanete, Si pdnzele sunt 'mad ca niste ceruri noi.Viata te imbrdnce$te,- culerile.CULORILE iti rnu$cä artereleiti sdngerä in unghiuri retina.Robert Delaunay e inu$chitiloS ii ghice$ti ün püni ddrz ;privirea hotArdti, e umbritä vag $i e a tresArire de.amintirisi nAzuiri laolalta.Din toard fiinta lui se desprinde- o Carle sfArAmdnd idei$i forme spre a le reConstrtii explerator cercetalid cele maidepArtate graniti ale posibilitatilor artistice.Inteun ungher privirile mi se opresc pe òpânzä joc fan-tastic vazut prin ferestrele unui tren in goar4.Sunt Les fenêtres".

-Tabloul a cesta, Imi spune Robert Delaunay, exprimA pen-

tru IntAia oara In chip deplin simUltaneismul. Dateazadin 1912 §i pentru el Apollinaire a alcatuit un poem in

2

jurul caruia o anedocta penibild a: fost tesuta: Ti-o voi

povesti poate.Inca din 1919 In tabloul La Tour" corespunzAnd epo-cei mele destructive sitnultaneismul era fiinta.

Dacii nu ma in$el,$i tabloului acestuia Apolinaire i-a in-chinat un poem. L-pm citit, pare-mi-se pe o reproducere,o carte po$tala editata de Sturm in 492.

E exact. La Tour" a avut un mare rasunet, In Ger-.mania mai -soóim mai putin interesantdin punctul de yedere al aportului_ pur nou. Les fen6-7tres" mult mai semnificativ' ca Indrazneala, noutate pla-stica i poetica Inseamna o rupere hotarAta a traditiei.Nici o legaturd- nu i- gäsesc In trecut.Poate prima trAsatura a ideii acesteia sä fie In notelelui Leonardo da Vinci. La el am intAlnit IntAia observa-tie asupra diferentierei artelor plastice de literatura. Darobservatia lui nu cuprinde deck partea funclionala, a vA-zului ; efortul lui se rrOrgineVe In a dovedi superioritateaintelectuala data de simultaneismul ochilor ferestre alesufletulte fata de funciiunea auditivA, succesivä aauzului.

Inteleg. Problema pusii de Les fenétres" era acea aculoarei pentru culoare.

Nu voi incercA neg pe co'ori§tii dragi mie depilda pictorii din evul mediu, dar vei fi de acord cumine cA rolul culoarei Intrebuintate de cei vechi sau demoderni nu era Intr'un Inteles absolut pur ci din potri-va : Intr'un sens descriptiv sau literar sau clar-obscur. Culoarea erA departe de a fi mesentialur,bajul universal.

Si in epoca aceasta curentul culorii erd asimilat cu-bismului.

Nu trebuie- sA uiti cA Apöllinaire e acela care a tre--cut IntAia oara cuvAntul ,.cubjsm" _In presa. CubismulcuvAnt, nu trebue Inteles In acela chip ca impresionis-mul. lmpresItnie" e o denumire data de' un pictor vo-intei lui de a picta, efortulni de a' reproduce fotograficspectaco:ul din afara. Apollinaire voia prin Inglobareatuturor tendintelor sub "aceea0 formula sa formeze unfront unic al artiOlor Impotriva incomprehensiunel pu-blicului ì amatorilor epocei. .

Apollinaire asimila deCi inteun sens mai mult politic decAt artistic aceasta na§tere a culorii, cubismului i Ii dA-dea un Inteles orfic".Cred ca Cendrars a Inteles mai bine i simultaneismui.DimpotrivA Apollinaire vedeA o poezie stiprarealistA (dUpiädenumired lui) i In pOemul eLes fenetrps» e, mai inultcleat o tehniCA nouA.

E poeaiul care a fost compus la cafenea din conversa-tia unor prieteni?

latA unde Incepe anecdota, trial exact penibila glurna.de care- ti-arn -vorbit Apollinare trebulA sa scrieo prefata In versuri pentru un catalog de reproduceddin tablourile .mele dintre 1909-1913. IntAmplator, vi-aamintit In mijlöcul unor prieteni la cafenea cA poemul

www.dacoromanica.ro

Page 5: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

ArabakseAt de France. Aux arts decoratifs Pan-neau de Patie 1925. R. lielaunay

trebuia Inrnanat editoruka In aceeasi seard. A incepuideci sa-I scrie simplu in toMt wavorbirei dintre prieteni.De fapt poernul era desigur cuKetat si hotarat mai de-mult. Pulsatia lui e extraordinard.,,Du rouge au vert tout le jaune se moo".Era Intr'o vreme extrem de dureroasä pentku Apolinaire.Scandalul si reclama trista prin presa in furl& miceiaventuri streine de sensibilitatea lui II imbolnavlsertIntelegi bine : mi-e groaza de teorii fie ele cele mai ruq-derne. Simtul vietii poetice e redat nu In probleme kpriori ci In creatia insas, in culoare.Contrastele simultane sunt firesti la baza acestui orga-nism viu i vezi de-acum evolutia dela cele dintai lucraride forma-culoare (forma i culoare neseparate Intre elecontrastand cu culoarea traditionala legata de clar-obscur).

Dar cred cA icimicarea moderna sunt pictori cari auinteles cA culoarea nu trebue sA reprezinte nimic pentrucApictura purl.

Fireste. Nu uita totusi ca a reprezeath e la bazaoricarei plastici. A reprezentA nu Inseamna tnsa acopii nici a imith ci a creih, abstract dintr'un ma-terial sensibil. Desigur modurile de creatie trebuiau saevoluieze. Cele dintai etape simultaneiste nu aveau mo-bilitatea, varietatea de acum. La cele dintaiu cercetaricubiste in prima epoca revolutionara (si as putea cu-prinde aici tablourile mele les Villes 1008, St. Severin1909, la Tour 1910 si la Ville de Paria 1911) eroareaconsta In nevoia de a reprezenta obiecte din naturafructe, mobile, etc. intrebuintand de fapt aceleasi mij-loace ca i pictorii academici dinaintea impresionismului(cad impresionism insetnna de acum o dorinta de libe-rare dar ale card mijloace de expresie etau insuficiente).Ca reactie Impotriva acestei prime epoci cubiste a fosttoatä seria de precursori «regresända ingristul, neo-pri-mitivistul, apoi neo-renasterea, neo-bizantinismul, neo-chaldeienii i toate acestea cu o spoiala de masinism(as putea o ruimi masind inapoi) caci a reprezenta omasind sau o figurd omeneasca cu o expresie care Iiimprumuta mijloacele de pilda clar-obscurului vechei

picturi, nu Inseamna sa introduci un element nou ; dinpunct de vedere fotografic, o masind sau o figura e ace-las lucru. A fost o dureroasa oprire la artistii acestia caridela un salt eroic 1910-1912 au cazut In nee.Vorbesc mai mult de mestesugul de a picta. As putedatribul starea aceata de lucruri unei pregatiri insufi-ciente, unui industrialism ispitând pictorul mai mult saliana decal sd creieze.Totusi culoarea iata se limpezeste ca o Were de ape,devine sensibila dar sparge formele mai presus de in-telegerea vechilor coduri de scoald.Culoarea In sine si nu consideratd ca un colorit ac-cesoriu - e incA un tinut de cercetat, generatia tandrä ela lucru i 'efortul ei e impotriva Intoarcerei simbolis-muluia etraditionalismulubb. Cuk area e viata, e miscare,si de curând s'a revärsat In stradd, in tesuturi simulta-neiste, In mobile.Suntem martorii unei transformari absolute al aspectuluicostumelor, arhitecturei, oraselor. Culoarea tipa In noi

in lucruri".Glasul lui Delaunay devine vorbind de pasiunea lui, cu-loare, profetic. In voce i se aprind lumini.Privirile lui se destind ca zApezi in munti. Il ascult si mAdoare neputinta de ai recta cAndva in scris tAria cuvintelorca pete de culoare.Dar atentia imi e opritA de o serie de tablouri reprezen-tAnd aceeasi arleti in etape diferite in fugA.Delaunay mi-a inteles curiozitatea.Acestea, imi spune el, sunt niste proiecte pentru un cine-matograf nou.Mai precis, pentru adevAratul cinematograf cAd pAnA azicinematograful nu e cleat un joc de fotografii succesiv*Late :si puse in miscare mecanic and un simulacru al

reale.Ciumatografál pe care '11 imaginez eu si ale cdruiprime machete le ai dinainte, vreau sa fie viata insasmiscare netrecuta prin copia penibila a fotografiei, ci

creata din pou cu o sens:bilitate purd. Un compatriotal D-tale, Gad e preocupat cu thine de aceeas problemd.§i, cinematograful acesta, It Vói realiza.Intre timp umbra mgi strecurAndu-se prin vitraiuri au aco-perit invizibil cu salupt mAngAind pAnzele.Am scoborAt impreunA scara.AfarA anticarii isi inchideau lAzile. Sena ca un pantec curespiratie regulatA pe sub poduri; si fn searA conturatAmetalic deasupra cheiurilor silueta de atlet a pictoruluiRobert Delaunay. Dario -Voronca

L'equipe de football R. Delaunay

3www.dacoromanica.ro

Page 6: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

Identité ;

". f,t71

L'identité philosephique se rèduit pour nous A tidentifè mathèmatique.Chaise = chaise

17 :---- 17

C'est-A-dire qu'un objet dont leS caractères sent dénombrés est assimiléune série de nombres. Et s'il se trouve un mitre objeVpouvant ètre assimilépar ses caractères au meme nombre ou au mème ensemble de nombrps, ilest qUalifié idebtiqde preMier.'Un objet retardant à certains daractères est qualifié chaise, c'est-ai4dire Neture morte deque tous objets ayant cei, CarectereS giant qnalifiks ehaises. Et sl.ces

MARCOUSSIS

caractères ont eux-mdmes les mémes caractères, les diverses chaisesSe4 Calèrie Raspail-Vavin

qualifié identiques.Pour juger ainsi il faut commencer par poser: Tel cariCtère = tel caracere. Et crime dens l'identité mathématiqueréduire toute égalité 1 =C'est-à-dire en revenir a la conception de l'unité.(La multiplicité des termes représentant des objets kraractères identique s'accrolt avec le-développement de la notionde nombre chez les peuplades. primitives en méme temps que &croft la quantité des mots représentant les objets Acatactères juge'S différents; touS l'action du fermerit abstractif).À pried la notiöl de nornbie n'existe pas. L'unité n'existe pas. Il y a fin nombre indéfini d'objets differents et non unecolection d'unités. Il faut la confusion pratiqUe-cl'objets 'Ires semblables et leur valorisation semblable pour amenerresprit a en saisir non les différencss qui sopt primitivernent settles percues, mais les analogies ç'est ainsi que nailla notion d'unité laq ielle engendre la notion 44 nombre lacItr,l'elourné A la notion d'unité.Or est-il possible-de confondre deut:objets ? Pratiquement OUT. Et pour nons civilises particulièrement. Nous ne saisis-sons des objets qu'une quantité très faible de caractéres relatiitement-A celle ejni perçoit un priMitif dent les sens sontinfiniment plus déVeloppés. Mali en donnant A ce prim:tif des sens dix fois plus aigus- que les sirs, il est evidentqu'il ne connait de l'objet précisérnenr que ce que ses seas veulent bien lui taire cbnnattre, c'est-A-dire qu'il en recu-eille un ensemble de sensation's: convéntionnelles relharquablement ;incomplètes. Deux objetSt-ent'pouf lui 999'carac-tères communs. Il suffit que pour cespectateur iL eXiste un rnillième caractère invisible,différent chez l'un et rautredes objets pour que ceux-ci cessent d'étreidentifiables. Or il est impossible de dire que'ce millieme caract6re n'xiste pas,La diviSioàifieme en cáractèrea ayant une eidsténce individuelle est une preuve de' dieérence. Un objet n'a pas unnombre de caractères catalogables. Cet objetest. C'est lions qui par impossibilité de'connaissance totale fragmentonsles sensations perques-,etJes:dénombrons si besoin:en est. -

En supposant-que- cede Iragnientation ne change en 'den le total Caractèristique (Ce 'clue nous nepouvons affirmet),en supposant que nous donstatinns:dans Les deux nlajets la même somme de caracteres identiques et que cette con-statation réponde à ce qui existe, ces deux objets n'en seraient pas moins séparés par lein existence même. Le premierobjet existe. Le second objettexiste, et d'une eXistence individuelle. Etchatun est lié A tout ce qui existe. Chacun nepeut exister sans tot ce qni existe. Nous créons une védté chaise, une vérité .Amérique, alors que, chaise est liéAmérique etréciproquement, et qu'd n'y a pas de vérité -maisteulement tdut ce qui'estEtablir la notion 'chaise est un abuS de pouvetr. Dé inéme établir runité 'chaise et par suite, la notion de nombre ettoute la construction qui repose Sur les nombres. 'Que sont les neinbres ? Peuvent-ils exister en dehors des objets gulls vaccompagneat ? Ils ne aont que le fait d'uneabstraction. Le rantitatif n'eSt qu'une forme quielifative au même ttjre que lesautres-ajtributset çaracteres des objets.Un baton de deux mètres a la qualité- de deux rnètres cornme il a Ta`mialife Cylindrique, dure, blanche, etc.Quatre bâtons. Quatre est une qualité du groupe bdtbn invisagé.La science des nombre est comparable A toute sefence qui serail baske sur laAlurêté, la couleur; l sonorité, la fcirme

Et ron connait.le-résultat e l'activité intellectue11 ilésultant'de l'étude combinaiaons tormelles, colon'es; aottores; etc:et leur inaPertanee scientifique". -

2 = 2 n'est qu'une appréciation qualitative..Une appréciationi qualitative' n'est jamais qdlaPprochée, et en rapport 'aver_

l'imperfection:.de nos sens. ..7:-..! , -.,_ stt.

Et d'autre part si l'on considère l'embryon identité , i

1 -----,.: I-A, .9 2 I/ 160on est oblige de feconnaitre que l'appréciation Cie I unite est-aussi qualitatiVe clue celle de ou .000, et d'autant. .plus qualitative apprechés qu il n'a pas d'objet identique A un äutre objet. . ,, .

Si l'on pouVait un instant supposer une exislce propre auk ntimbreg,' et A l'unité; on ne coMprendrait pas- du tout la. .

conception,des fractions. St l'on peut divisee Unite en un certain; :nombre de peaks égales,.elle cesse donc d'étrel'unité chaggefraction devenant A son tour-,unité. Cette nouvelle unit est A Son :tour divisible, et.celle cr etre unite!.cette opérapon se répétant un:nombre indéfini.de fois.

,.,...

Pour s'en tenir A la notion d'unite,i1 font en *Aver A sous-entendre comme propriété deLcette unifé un certaine nombrede caractères concrets la rendant indivisible.'=Tt cela la rejetie dins le domaine qualitatif, lui donne une'existence,hypothetiqipe, et si on la transpose dans la réalité, lui assurer. cortège de caractères; qpie nos fscultés ne nous per._mettent pa d'appréder mais qu'il nous est interdit de négliger. ;

Nous ne prvons pas dirt-! -

mais nous ne pouvons pas non plus supposer

puisque ces formules impliquent la-mesure de la quantité I et l'on ne pent me?uçerl ou tOut autre ...grandeur" qu'aveeune qualite" prise comme unité, celpti-reculeles harnes de cette opèratiölti'd unç-n-fanière indefinie.

t4,i° 11:15 J1, .

Mbemont Dessaignes

4www.dacoromanica.ro

Page 7: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

Dem MoskauerKammertheaterWas ist der Mensch P Ein geschaffener Schaffender. Er zeugtund wird geboren. Er zeugt under gebiert. Sein Zeugen stirbst.Und sein Sterben zeugt. Zeitios*und raumlos haschen und flie-hen von Atomen zu Atomen Atoine. Die binden sich undbilden GeStaltungen. Gestalten stellen sich auf und ab, stehen,liegend, hasChen und fliehen, zueinander, aufeinander, niitei-nander, Voneitiander. Umarmen sich;- umbeinen sich, umglie-dern sich. Halten sich lösend. Lösen sich haltend. Sinne sin-nenMenschen auf der Erde. Menschen unter der Ende. Menschenfiber der Eide. Wesen im All.

Romeo i Julicta Decor:7, A. EX TER

Licht leuchtet. Augen zucken. Blicken. Sehen,. schauen. Haschen Gestalten, Gestalten, dle kommen und'Aehen undfliehen und kommen. Gastalten, gestaltet im Raum des Auges. Gestalten verbunden, gebunden in Raum desAuges. Fürs Auge gestaltet. Und Räume klingen und tönen Zeit. Und Töne kommen und fliehen und fliehenund kommen. Und .Ohren hören im Zeitlosen Zeit. Und Schaff wird Laut und Laut wird Ton und Pine klingenund singen zueinander, voneinander, miteinander aufeinander.

Gestalten und Töne sind Raum und Zeit.Menschen suchenBewegung- und Kiang zu halten. Einen Augenblick ftir den ,Blick der Augen, eìn Ohrenhörenfür das Hören, der Ohren.Liebesspiel far Gestaltung der Atome. Schauspiel für Gestaltung der Menschen.

Denken ist Erinnerung der Sinne.

Das :Theater* ist die Darstellung der Erinfiértnig :der Sihne:-

Das Moskduer 'Kammertheater ist die Gestaftunk .derSiiine. ,

Leute Schreiben niedet, was Ihnen aufgeffallen ist oder eingefallen In beiden Fällen liegt es am Boden.v--

Die Leute nennt Man Literäten.=

Andere Leute stellen die F-,411e auf Gefallenes stall, clod.) es , bewegt sich nicht.

Die Leute nennt man Regisseure.-, ,

Die einen erinnern sich an die Erinnerungen, die--anderen Vershmlichew die Erinnerungew

Der Künstler aber versinnlicht diSiiir. ",Da ist ein Künstler in Rtissländ.Man nennt ihn Teroff.

.

Für.7.'Augen kreist er die Welt zum. Ratim. ur Ohren rundet er Geklang zun,Zeit.

1m sehbaren Ratan ftir Menschenaugen, gescpssen ,Kreis. der Sichtbarkeit, zichen gestalten sich zueinandervonei'nancler, geglkdert Kreis Sichtbarkeit. Zum Ballen der Sehwellen, ,

hallen die Flörwellen. Bewegungen gestaltet und Gestaltangen bewegt inRaurn- zpr Zeit und in Zeitztim Raum. Augen=hören- und Ohren sehen.Sichtbär ftir Menschen die Ordnung der-Gestirne, hörbar -für- Menschen dasRauschen 'der Planeten.Die Regiskure sfellery ihre Darsteller auf die platte Erde

Aber die Erde ist nicht -platt. benn Menschen fallen.

1st es eine Tat, zu stehen, wenn man doch. fällt ? Auf der platten Erde u stehen.

1st es eine Tat,t-zn.Thegen, wenn die Erde den Fliegenden anzicht ?

Der ,Mensch ist hallender hallender. Atomn.-

AÙS Atomen .schafft der künstler die Welt sichtear nnd hörbar Mr* Men-:. schenaugtni. und -MensChenohren.-

itiroff ist eiaDie BeWeguffg= 'deirGestaltUngen, So Von von "Sinnen; "class sie die Sinne.der Menschen -bewegtist clas. KunstWerka it

Taïroff schafft. dieseg"KurfstWerk..Hervarjh Walden-

5www.dacoromanica.ro

Page 8: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

Fabula FabulelDesen exotic de M. U. Maxy

Cand 133.116 se trezi, soarele (care'n limba tribului e o exclamatie) ingustase deabinelea pupilapanterei legal de coliba. Peste sat insä, codrul prelungia somnul vegetal, ipocrit, ca o albeatäpe vaz. Asigurat (raspunderi mari ii rontaiau linistea) Bahò ingenunchia lânga vreascurile ramasedin ajun si cu gura conicà sopti ceva taciunilor brumati, tour näsdravan pentru cine nu stia cà.fusese zece ari boy la un rancho din Chihuahua, de unde fugise subit intr'o noapte de vanilie.Convins focul incepu baletul. Bah?) il urmári o clipa nehotarât. Portativul de pe frunte destaimiiapreocupari in gestatie. Apoi brusc ca §i cum undeva ar fi stranutat tam- tamul, se apropie de ofi-terul englez spanzurat in mare tinuta, de palmier, reperand cu incordata atentie ofiterul eracosteliv o piesa comestibila. Deabia träsese imaginar deasupra soldului o elipsà provizorie, cando neexplicatä inspiratie Il indemná sa si miniatureze cascatul inteun nasture britanic. Oroare Dingarnitura de aur, faima si veneratia tribului, lipsea un dinte, cel mai scrupulos canin, spaimadumicatului, veteranul ospetelor infernale. Se arunca vijelios in coliba, unde framânta inver§unatculcu§ul de rogoz, mirosind deabusilea lutul dusumelii, cu auzul 134 pentru rAsul denuntätor almetalului, cu privirea tuguiata ca pentru suflat, gata sá stinga incendiul pitic si rece. «Ciudat,sa nu-1 fi inghitit».MI6 fripse o fleica spatioasa cat un buzunar si o duse_ regelui peste matele caruia privegheacu experienta si devotament. Nu mâncä nimic toatá ziva. Doar cateva radacini laxative. Inaintede culcare semanä un pumn de termite pe spinarea panterii ca s'o tie treaza. Dar se decolordde groazá când numarä dimineata incä cloud gauri ca niste trape perfide. Nava li in cabana rege-lui si i se plânse cä un räufacator profita de somnul säu ermetic ca prade gura. Regele erageneros. De aceia nu-I asculta. Ministrul insa desi surd Ii fägadui strajeri. A doua zi strajeriifura gasiti cu câte o sageata fri beregata, indicând drumul pe unde apucase spiritul rat], iar dingura lui Bahò, dezertasera alti sapte dinti. Consternare. Pagubasul, a carui stare (fiindca traver-sase toate emotiile epuizAnd adjectivele respective) era de astadatä stirba, isi priponi buzele inpatru belciuge si cu ingaduinta regelui dormi in coliba lui tabif a cal-6 profanare aduce paduchi,misionari si alte insecte. In zori ministrul gäsi pe rege dormind, dar sacrilegiu, cu cele opt fal-duri ale burtii, cari simbolizeaza cele §apte spite genealogice deranjate. Alaturi Ballò cu un singurbelciug rupt atârnat virgula de buza, cu gura Oscatà ca in ziva cand mesterul din Puebla iipotcovise gingiile, mnsá pustie, asa de pustie cá sforäitul lui atata ecouri. Regele fu trezit, si dupace marele preot ii aranja lu ordinea rituall cele *apte falduri, ii desemna adormitul. Regele care

6www.dacoromanica.ro

Page 9: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

era generos avu . o erizd de râs, spre nespusa disperare a marelui preot care trebui sä-i rându-iascd iardsi burta. Când Se potoli 11 sculä cu ciocul sulitei ii infipse sub nas toaleta ofiterului.Bah() se transformä in urlet. Un consiliu convecat in pripd porunci perchezitii domiciliare i tre-cerea prin streang a unui locuitor de fiecare cloud, colibe. (Mäsura era necesard cdci provizia dinpalmier reprezenta doar un prânz).Pentru Bah6 incepu fericirea. Toatä ziva nu fäcea decât sa se svArcoleascA la râclAcina regelui,implorându-1 sä-i gäseascd. dintii. Dar regele era generos. Spectacolul dela poalele sale, iicordslia reveria, care, se stie e activitatea oricärui_ monarh devotat intereselor obstesti. In con-secintd ordonä sa se tale -pdgubasului limba. Si fiindcd acesta continua sa gesticuleze, Ii se ampu-tard bratele, cum se taie cräcile cari bat in gearn, apoi picioarele cari dántuiau dansul frigurilor,ce nu se cade executat decât la serbäri. Si deoarece ochii deveniserd talmacii mddularelor räpuse,furd destupati, intr'o clipà de márinirnie.Baliò redus la strictul necesar, 1111 se descuraja. In fiece dirnineatä cpornea la drum» exacttrei metri, ca sa a jungd la amiazi inaintea colibei regale. Prezentai devenise suportabild fi'ndcd.mutd. Pe'nserat pantera 11 transporta de ceafd acasä.Ori intr'o dimineatä inspectorul baobabilor, veni cutrernurat la resedintd, vestind cd a descoperitdintii. Regele conform protocolului nu crezu de cât atunci când ii culese pe toti 3 2, din scorburabananului, unde-si avea alcovul Tt, rnaimuta sacrä, ruda prin aliantä cu primul ministru. Eveni-mentul fu sarbatorit in chip grandios. Regele purta salba de dinti la gät, iar aläturi pe spinarealui Baliò a cdrui merite furd unanim sldvite, Tt maimuta sacra., rudd prin aliantä cu maestrul debalet. Veselia fu generald. Regele care era bine dispus regreta numai ca Bah6 nu poate dansacu ceilalti dansul frigurilor. F. BruneaCeylan 1906

Aus dem Papierkorb eines Pariser-BilderhändlersSurréalisme

Literarisch ist er eine anerkannte Tatsache und selbst auf dem Gebiete der Malerei (oder derplastischen Kuenste) hat er sich durchgesetzt' was sagen soll' class das Reich, das durch Surrealis-mus proklamiert wird, plastisch gestaltbar ist : es ist eine Möglichkeit vorhanden'in Sinnenspracheund Raumsprache auszudruekken, was eigentlich nur einem. Zeitraume angehoeren duerfte.Ich weise nicht, ob ich als die ersten Vorlaeufer einer solchen Malerei Bosch, Runge und Kleeansprechen soil, ob nicht etwa ein geistiger Rassenunterschied bestehe, der eine solche inbezug-setzung illusorisch macht. Wenn wir Klee herausgreifen 'so koennte man sagen, dass er das logischeErgebnis eines zu Ende gedachten Matisse ist, gewissermassen die Arabeske des Letzten, waslogisch noch möglich ist. Aber immer ist- es noch mit den logischen Mitteln des alten Reiches zubegreifen. Nun scheint es, dass bei der surrealistischen Malerei, die Logik ihre Mittelrolle verliere,sie vermittelt nicht mehr zwischen Urpulsen des Geistes und dem gebrechlichen Mechanismus un-seres Erfassungsvermoegens. Es faellt dahin, dass man die kombinatorisch moeglichen Entwicklungender Bildkraefte auch mit dem logischen Meter ergreifen will, man wird dadurch von dem Zwiespaltenthoben, der sich ergibt, wenn sich Systematik und Schoepfung nicht mehr decken. Der Geist kehrtzu zeiner Ordnung zurueck, die nichts iuit den Kanaelen und Kanuelen des Logischen zu tun hat,sondern ueberall in der Konstellation der Materie eine Gleichwertigkeit hat, vorausgesetzt dass sieuns (oder einem Objektiven) so entgegentritt, wie ein Urphaenomen entgegentreten muesste, wennes heute noch in der Natur moeglich waere. Man kann aber schon sagen, das sie heute nur nochim Bereiche der Kunst erscheinen und es ist nicht zurueckzuweisen, dass Picasso uns einige Urphae-nomene beschert hat. Es ist eben halb lachhaft, halb tragisch, dast die Natur so steril gewordenist, dass uns der Kuenstler das geben muss, was wir sonst von ihr verlangten. Man kann natürlichbemerken, dass der Mensch der Natur auch gar keine Zeit zu solchen Geburten lassen, und dasswir durch die Bildung von Bonzen (poncifs) die Entwicklung aufhalten wollen. Nun ist aber derBonze eine Erscheinung aus den :Provinzen der Logik. Er ist ein Mechanisierungsprozess eines zu-erst flutenden Pulses. Da nun im Sur-realismus die Logik eine mehr politische Rolle als eineschoepferische spielt. so waere es gegeben, das3 einer reinen Verwicklichung auch diese gelau-fige Erscheinung, das Bonzentum, verschwindet-: und dass man von der Hierarchie der Tatsachen,zu der Ordnung der geistigen Tat komme, die eine. anfangslose und eine unbeschliessbare, dochfortdauernd ist. Max Eichenberger

7www.dacoromanica.ro

Page 10: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

Desen de VICTOR BRACNER

I

Ex Libris de SIDNEY HUNT

DE LA FUTURISM LA INTEGRALISMSensibilitatea ultimelor decenii : sensibilitatea de transformist.Masti succedandu-se ca pasageri intr'un hotel ; siluete evoluand ca echiIibriti pe sarrna ; fizionomii alcatuite labo-rios si Indelung. pentru fastul unei singure elipe ; spectacolul brusc al unui foc de artificii.In valrnasagul de situatii i profesiuni, In concertul brutal al emulatiei torentiale, n carnavalul desavarsirilor san-gerande si al pläsmuirilor revolutionate, Cate un balet oferit vertiginos ineditului. Viata dansand In orice bal ;artistul dansand In orice viata.In aceastä foarte acutd risipa de pragmatism, fatal ochiul a pierdut obisnuinta delirnitárilor generale. Intar-ziere Inclaratnica, fecunda totusi, asupra unei unice pagini. Investigatii de orfeum. Punct care, hipertrofiat de ocotidiana staruinta si Intrebuintare, tindea sa ia proportii de suprafata §i volum. Avant stimulat de orgoliul inu-tilitatii. Privirea, din contemplativa devenita subit abil cletectiv, se opria asupra amanuntului, cu o inzistenta deburihiu. 0 prodigioasa i desnadajduita cultivare de detalii. Detalii specifice, proprii modelului, purtand definitiveticheta singularului ; dar, toate, sfarsind numai cu simpla i insuficienta intuire a intregului. Tren-fulger care,prin tnonoclul vertigiului, nu putea abuza deck de o singura fatada a garii.

A fost o falsä Intelegere a sensului perspicacitatii. Patrundere, adancd poate, dar fàrä Intindere. Anchetare price-puta, dar marginita unui teren Inabusit de ziduri coplesitoare.Arnagindu-ne pe noi, banuim a Insela i pe altii. Avand pleoapele lipite de neimplinirea somnului de dimineatà,Ii presupunem pe toti matinali Suntem Insa In anul 1925. Ne consideram destul de mandri, ca sä mai fim ipo-crili i sä ne deghizam sub modestii metodic speculate. Constiinta propriei noastre inteligente ne strapunge ascutit,ca un miros lacrimogen de fermol. Sfiddm, cinstit i desinteresat, ignoranta i imbecilitatea tuturor semidoctilor. §i,In toga de ()let, ne ridicarn, drepii i fard ura, pe tronul de acuzator public, al procurorului nestramutat i patimas.

De fapt, pentru noi, umanitatea nu poate fi considerata deck In limp. (T. S. F., intelectualismul actual, recentelemaree sociale, au distrus spatiul). Astfel, o Impartim In dotta mari epoce: preistoria i istoria. Preistoria nu inte-reseaza deck pe arheologi. Istoria ne poate ocupa si pe noi. i pe noi. Dar perioada istoriei Incepe de la noi ;din copilaria noastra. Mai precis : dela Marinetti. In consecinta nu cunoastem deck : Arta veche si Arta nottä.Arta veche Futurismul, Expresionismul, Cubismul, Dadaismul, etc... Arta noul Integralismul.Arta veche desvoltarea, educarea i cizelarea antenelor adevaratei sensibilitati, antene aproape atrofiate de neuz,In vederea desccperirii luminii, In vederea inventarii vietii.Cortegiu multicolor de precursori. Asteptare. Pipaire senzuala i eroica, explorare i exploatare incisiva, and dege-tele näscande, Inprumutand simturi strAine, nu deosebiau, In Intunericul /nconjurator, materiile fecale de diamant.0 razá fugarä, nedumerita i ca un semn de Intrebare, se impunea retinelor buimace, cu vigoarea unui astru.Arnintiri ereditare cantau gloria perimatului. Gravitatea newtoniana era In lupta cu avionul Inca sub tutela bibe-ronului. In peisagiul sterp, reflexe nenumarate Incepura a izbucni din de patru ori patru sute de puncte cardinale.Pieptenele gandirii le culegea, Insa, pe fiecare in parte. Maini ample se destindeau clarz spre ele, Incercand sale capteze tn cuvant, culoare, eprubeta. Monopol al detaliului. Nici un pumn n'a boxat cu soarele.A fost arta de eri. Pulverizand existenta originar compacta i indivizibild se vantura convingerea stapaniriicomplexului intr'un atom. Sisteme, teorti, manifeste. Numele i insignele multiple (Futurism, Expresionism, etc.)n'au fost deck variatele fatete ale aceleias sensibilitati, virtuti i calitäti diverse ale aceluias suflet, utilizateseparat si sub alta emblema, necoordonate cu restul ofilit de neglijare, neInchegate sistematic Intr'un tot. Indelet-niciri marunte, caracteristice fiecarui debut de veac. Lipsia viziunea panteista a concentrárii plurale ; lipsia, initial,puterea de sinteza.Futurismul a epuizat dinamica. In detrimentul tuturor celorlalte forte. Dinamica psihica a eului ; dinamica molecu-lard exterioara, Deci; cuvinte In libertate, succesiune de valori (plastice sau morale), descompunere de contururi.

8www.dacoromanica.ro

Page 11: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

Viteza. AhsentA totala, Insa, a sph-itului de abstractizare ì de disociatie asociativa (apropierea elementelor inde-partate i ne/nrudite). Distanta dela A panA la Z, futurismul nu o strabatea subteran. Eliptismul sufletesc eraquasi-necunoscUt. Viteza mersului Il facea pe artist sa nu mai poatA distinge limpede literele intermediare. Subpresiunea casei de automobile Fiat si prin ochelarii aburiti de deplasarea aerului, In loc de M vedeau un copac ;In loc de ,S un cartus de dinamitA. 'Constipatii mobilitatilor färä scrupul admirau disociatia si asocialia. Era unartificiu de calcul pueril i un simulacru usor de demascat.Neindemanare. Apoi, tn aceastA goana prin i peste, se excludea (involuntar) minutul de reculegere, care eternizeazaopera de arta. De aceea nu vom întâlni cuprinzAtoare vederi de ansamblu si masivitatea obiectivä i abstractA aobiectului care, surprins chiar, Inteo clipa de statica absolutA, pAstreaza totusi, In virtutea iiierliei, toate InsusirilemiscArii disparute.Futurismul a fost o incomplecta scoala de sport.Expresionismul s'a impus traditional si evolutiv, ca o -vibrare perfectionata a simbolismului i ca o reactiune(aproape) Impotriva futurismului. In'ocuin'd tonalitatea electrica i preocuparea exclusiva de dinamicA, cu o cat maiexasperata metafizica a eului, In cutremurat avant catre natura intimA a lucrurilor, a fost vast prilej de reflexiune,adancire In sine si In obiect, alegorie, simbol, interpretare. Geneza transcendentala a unui cosmos indefinit, sin-guratic, nedatat i exaltat ate imobilitate. Firesc, acest hieratism extatic i auster a degenerat, morbid si desa-gregand, In romantism (stare de suflet preistoricA). Expresionismul a folosit totu§i, lArgind terenul viitoarelor ex-periente de estetizáre ale subconstientului.Cubismul a fost o miscare sAnAtoasä, cu toate cá prea stramta. Prima miscare organizatA i organizatoare. Insocietatea anonimA a vietii, administratorul-delegat harnic si diligent. Impunand obiectivare i disciplind experienteifuturiste j expresioniste, ridicand concentrarea sintetica la superlativul de formula, a statornicit regulele pana.astazi In vigoare de echilibru i armonie ale descompunerii entitatilor reprezentative, si a Inlocuit interpretareasubiectiva (deci arbitrara) a curentelor precedente cu interpretarea rece, logicA, geometrica de inginer. De originAmai ales pastica, suprapunerea de valori preconizata a dus la o finA identitate de notiuni, In absolut (purismulD-lor. Ozenfant i Jeanneret). SAracind anecdota Dana la lic4s1, a deschis drumul abstractionismului i constructi-vismului viitor. Din paraginele inculte ale inspiratiei, a readus arta De tAramul torid al muncii, silindu-i corpul laadoptarea i adaptarea halatului de laborator i ochiul la introspectiune prin ajutorul microscopului. Lesturi nefo-lositoare, InsA, Il intuiau Inca de parnantul semi-natal. Neputandu-se libera complect de parazitismul mitului,esenta de totala j pura abstractizare' era nemilos gonit4 din acest atat de stralucit i intelectual 'flacon.Nepricepere i greseala de cari vor profita venitii de mai tkziu.Apoi, Dadaismul. A fost mai mult o stare de spirit, deck o Koala artistica. Mai mult profesor deck elev. Celmai teribil profesor ; cel mai aprig IndrumAtor. Negare absolitta i fara reticente; distrugerea tuturor cliseelor ;libertate incomensurabila ; arta fara tipare ; palpare fecund. si suculenta a viefii (In special, contimporane) ; de-gajare nesfaqita, dela cel mai tenebros subconstient pana 14 ced mai lucidi inteligenta, a tuturor facultatilorumane ; Indreptarea puternica a realitatii spre activism salutar i higenic : -- Tristan Tzara. Tehnica dadaismuluilipsa oricarei tehnici. Ordinea : lipsa oricarei ordini. Credinta : lipsa oricarei credinte. Thtusi, nu poate fi -acuzatde paupertate. A fost cel rnai bogat In resurse curent, din ate se cunosc. Prin actiunea lu violenta, a determinatindependenta abstractionismului, convertita curand In constructivism. Atat, i ar fi suficient.

Aceasta e epoca istoriei pe care o luam In seamA. (Suprarealismul, dupa un hiatus In gestiune de peste zece ani,in mijlocul frAmantArilor de selectiune generalizare, a doctrinat tardiv reminiscenta subconstientului, primandorice formula. Predecesorii Il utilizan, Insa, primitiv. Neadmitand particularismul, Ii multumim suprarealismului debunele intentii, subsumandu-ni-l).

Astazi. Suntem In plinA perioada de realizare. Timpul naiv al experientelor unilaterale a trecut. Vrem tufaptuiriintegrale. Tineri de eri, sunt maturi. Adolescentii, barbati. Asteptam, odata cu desfeciorirea virilitatii lor inedite, sisomptuoasa creatiune. Vrem sä ne cream generatiile cari vor pretui efortul nostru In justa lui vafoare. Viitorulse construeste.Fireste, straduinta Inaintasilor n'a fost zadarnicA. (S'ar putea crede cà respingem constructivismul. Nu. E al nostru.li amplificam, doar, dimensiunile. TrAim vremuri de titanh li largim sfera de activitate i aplicare. Ii mutam liota-rele la infinit). Peste ruinele Troiei, s'au cladit sapte cetati consecutive. Fi-va a voastra ultima ?Lucram In pamant virgin. In pamant dur. Desrobirea de tirania logica i sintacticA, a rodit Inteo logicA i sintaxanoua. Alcatuirile trecutului au capatat amploarea radioteleviz;unei. Literatura veche a fost o contemplare In treidimensiuni. Opera de artit moderna, tusk oferá posibilitatea unei surprize emolionale si aunei contemplatii lucide in patru dintensiuni. Materialul reaIizriIor noastre ? Oricare. Lemn, cuvant,sunet, fier, culoare, senzatie, idee.Domeniul realizarilor noastre ? Pretutindeni. FabricI, stradA, bordel, om, ocietate.Cu inima In forma de alpenstok, am urcat muniii. Poetul nostru compune In fata masinii de scris. Pictorul nostruconstrueste cu compasul i ideea. Creerul nostru e mobilat cu tot confortul modern, ca un sgkie-nori american.Locuim la etajul 57. De acolo, viziunea noastra e intercontinentala. Stop. De la spiritul unilateral si ingust alIncercarilor separate. de la exploatarea, pe parcele, a sensibilitatii noastre, am ajuns la enorma sinteza con timpo-rana: INTEGRALISM. Spirit constructiv, cu nemarginite aplicatii In toate domeniile. Sfortare integrala, cAtre desa-vksirea sintetica a existentei.Tehnica am cucerit-o dupa ani de lupta. Substratul sufletesc l'am surprins In spontaneitatea marilor bulevarde.E viala viitorulUi etern.

Cu pasi giganti i siguri, ne Indreptam cAtre o incandescenta epoca de clasicizrn.tog ihaig Cosma

9www.dacoromanica.ro

Page 12: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

FORTUNAviata continnA zig-zag Zigoto etaje sau match de boxtotusi stele au murit de febrd tifoidAo carti de vizitA en condoleante ca un cerc in io ftnitcasele poartA doliu la bratul stiingfactorul postal distribue telegrame i plicuri negreexistenta va fi nu necrolog cotidian ea o desagregare lentfi

sfArAmAnd pastile de bromurit intre dintinn tango doarme intenn sicriuFortuna avea 21 de anicapela cimitirulni spaniol ea un dancinginmormiintarea TA avea loc Lnni la ora 11sdrobiti de durere piirinti sorá frate rude si prietenicine va mai face scrimà cine va mal flirta eine va mai triiiEdison n'a inventat Incá aparatul de comunicatie cu spiritelesi TSF nu sjunge ping, dincoloemotii triste ingeri en aripi tnnse A la garvon"medicinA incapabilA ca o täceresensibilitate in valutA forte ceck decedatexport unde de calitäti mondene si sportingapoi TOT veni zile fárà Hulkanotimpurile nu Tor mai fi numerotatetotul posomora ca nn bar interzis de politiein noaptea Tepid, nu e lung, deci nimeni nu Tr mai eiinta

serenademai esti tot atilt de frumoasA ca inaintemagazinele en flori Tor cistiga multi bani vänzfind coroanedar orasele nu s'an sculundatsoarele rAsare tot la estjazz-band-urile Techi preparii shimmy-nri noiVancouver e tot In America de Nordsi aceiasi oameni tree pe aceleasi strAziunde se poate cump6ra nitarenu mai cred in Dumnezen fiindel dispretnesc temperamentele

releca o cortinA neridicatA suflete rAmase alcool i dolari

compAtimirea fost nu glut& de vilegiaturA complicat en o hemoragie

internA si peritonitäregrete nnanime ca un vidce sinistru e si fi ofiter de stare Ci Tilldomnule doamnA Cosmos fArA datilacrimogen nu e modern film fracturat facturAo tonA de Ohms impArtiti azistentelTOi pAstra anuntul funebrn ca pe o invitatie la balcurAnd nu se va mai Torbi de eaimintire tren deraiat in SiberiaWladiwostoh la 1300 kmTAnturi anonime Tor intoarce foile calendaruluigest electric prin timp mecanicinutil nu stinfortune() san infortunée Fortuna.

Mille II Colima

10

FRAU IN BLAUEN NORGENKLEIDIN DER STRASSE TORUEBER-

SCHREITEND

Frühling und Wolkenwindwehn um ihr Sehreiten ;Blicke verzärteln sich,die sie begleiten.

Pflaster, das sanft sie trill,küsst ihre Sohlen,Puppen im ModesaIongrüssen verstohlen.

Bäume, Laternen undHäuser im Reigenscheinen sich andachtsvollvor ihr zu neigen.

o welche Majestätbaant alle Seelen,wenn sie zum Krämer tritt,Griinzeug zu wählen

Selbst das Plakatenbildseh ih in Tränenvor dem unendlichenBlau dieser Schönen !

Engel im Aufräumkleid,azurnes Schwingen,ich will, Unirdische,siiss dich besingen !

Alfred Sperber

www.dacoromanica.ro

Page 13: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

MADRIGALD-nei Maxy

Lash luna yawl s5 §i-1 depeneeu lotu§i Doamrth v5 trimel un pepeneflexibil si zu mull stinge receacest pepene a lnvins ori-ce foarfeeefântâni sar ca epe-ne-rvoasece viirgat e un pepenepoliglof cu favorill engleze§ii saufrumoaseun tramvay e mai rotund c a un

pepeneori un pepene e mai p5trat Ca un

tramvaynu §liu Doamnävrell un pepene electric sau un

pepene cu Caich mai poarlii si monoclu scuza-mh

le rognu ghsili cil acest pepene l'a cunos-

cut pe Yan Goghdoi felinari se rugau : un Inger in

Heat mnlepe-nedar vrem sh purlam si noi cravatiica ori-§i care pepene

Stephan Roll

Le Singe et le SingeFABLE

u suisTu esIl estNous sommes

Vous êtes

Ils sont

Etre

MORALE

G. Mbemont-Dessalgnes

A GIRLThe tree has entered my hands,The sap has ascended my arms,The tree has frown in my breastDownward,The branches grow out of me, like arms.

Tree you are,Moss you are,You are violets with wind above them.A child so high --- you are ;And all this is folly to the world.

Ezra Pound

Maison dlorezIn pasaj disc cerul steag sau supus americanapropie cu un dolar genunchiul uite pasul agricolecran r5sul läu salcgm simte-m5 5 California§i practic5 inima cum o batist5 gri din sertaraici stelele au r5s5rit ca'n Olanda les etoilesin dimineata asta deschide-te la pagina 316vreau exploatarea forestier5 vreau ¡Wul t5u reflectorfurnizeaz5 simultan o lumin5 s'a spart ca o fructier5',btul octogenar spune pansat cu acid fericproverbe de baccaraa" tine in mün5 un urcior deaceia alb §i 1-2 stopcere ploaie cu macferlan §i serviet5 la subtioar5glasul tàu vorbe§te acum nu v5 sup5rati domnule Koh-i-Noorvino'n Jola de banan5 §i todte fântünile ruralesunt sergenti da ora§ilumineaz5 textil amurgul de Alaska m5na ta 15 Wattsprinde ingerul verde capitol de astronomie ochiul t5uapas5-te lirà sterlin5-b citroën-m5 moar5 de eucalipt§i probabil s5 ne plimb5mbitte iublrea mea 90 0 metri peste nivelul märiiv5d pl5m5nul tàu cu parcuri §i chaise-longueconsum5-m5 cât pe o strof5 in careuri o molie bleut15-mi inima ta fular §i luna scutur5 un co vor in Persiaziva §i-a incheiat vesta 0115 sus plopii repar5 piane vechipupilele noastre au fuzionat t5cem ca un repaos duminicalvezi Octombrie fox-terrier §i s5ngete t5u are hemoragieintinde-te 'n mine ca o pan' de eau-de-cologne glasul e

Cu frunze'n urechivrei s5 rugine§ti arm5 s5 aeraizi trenvrei s5 te alterezi ca o friptur5 de vitels5 te rupi ca un calendartrecl treci tintue-m5 atlas geografic zv5r1e-m5-minge de tennis poart5-m5 p5I5rie de paemanuela manuela die grüne manueialogica Ostanda finante T. S. F.

Stephan Roll

11www.dacoromanica.ro

Page 14: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

POLCOVNICUL STACOJIUIncheiu bilantul celor mai recente aventuri cu un pasiv de doi ani i un activ nul. Un timp rn'ausgaltAit pofte inofensive, fard veleitate de extraordinar : sa vdd rncrti plimbându-se in trarnvai,lebede chelneri la restaurante vegetariene, papagali disputând academic si la fiecare colt de bu-levard balete de politicieni obezi i goi däntuind pe jdratec. Cdteodatd, din lips'a de pofte,plimbarn absent, descoperind In parcuri artere de circulatie, atmosfere ciulind urechi la orchestreinvizibil negre... ceruri ard ca munti de räsind., excesiva melancolie umflä aparentele si brusc, másageatä regretul bravurei mele trecute (adesea imi suggerez ca descind din printi tdtari)... vreausä tAsniascd forta vie ascunsä sub veacurile pietruite deasuprä-rni; sa rästorn cu un silogism tot ce'sacum! adicd.: citadinii cunosc Eubtila apologetica a slabiciunei; argumentatie de pas pe loc, dinneintelegere a puterii. Suspinul lor prelungit peste continente e si cântul de triumf al slAbiciunei.Rdzboinici, noi ne pretuim resemnarea. Maduva s'a trezit ; rnuschii's de hârtie, pielita-i all:A, car-nea-i de alb dar spiritul se intinde p5.na'n taiga, uncle ecourile culturilor ingheatd, dinamita sedesface in pulbere de glicerin si alcoolul e mai slab ca räsina de molift... Cine se mAsoard cu fortamea? De fapt, vânez Insá preocuparea, cdci sldbiciunea ne-a diguit entuziasmul... Dar, iatd-mà intre-rupt din reverie, de cineva cu mänusi de pdslä in faptul verii, elegantd pensionard, un fel de acincea copie trasd de o mânä dactilo inexpertd, i care-mi propune o vizitä. Primesc din politetd.Cunosc un fost satrap asiatic. Am sa-1 poreclesc polcovnicul stacojiu ca tin minte i sa insemncei doi ani pierduti cu dânsul.M'am aprins de entuziasm pentru ea nu l'arn aflat in trecut.Un orn imi recepteazä gândul dtrect, rapid si II simt ca sânge in delir prin vine : cugetdm egalca intensitate i profunzimi. Polcovnicul reprezintd un dromader de experientd. : intensificä activi-tatea celulei, distruge viermii tristetii mentine temperatura prielnicd luciditãii. E om-filtru :

in naturd tipul e mai rar ca pâraele pline de pdstravi, mai rar decdt platina. i fiindcd 1-am gd.-sit am sä-1 cultiv cu atentie ca pe o plantd-delicatesä, sparanghel de pildä. Cine stie: poate servisparanghdul ca amuletd ?... Polcovnicul e croit dintr'o materie necomercializatd de uz : spiritidentic, trup identic. Poartd cioc la o inältime de mare duce mo3covit s1-1 recunosti ex-polcovnicdupd. ,cravasd i pulpa conformata pentru cäldrie. Ciocul, se zice, predispune la excrocherie (amsä medit altddata in aceastd privintd!) Mustata de lutrd a prins culoarea tenului stacojiu, ochiuloblic surAde obsesiv i vârsta pe caie. o bd.mri dupä cruzimea destäinuirilor merita un sampionat.L-am intuit dintr'un inceput: i-am permis numai sä se infiripe din spovedanii. Polcovnicul bea,bea cu poftä inegalatd, vin ca zeama de ciresi, bere cu guler de chelner la gât sau antreprenorde circ, licoarea care dd vâxtej, bea pAna i se face mild. i pentrucd posedam nobleta inndscutädiscutdm despre duel. Dupa mine duelul e un non-senz.Dacd vrei cel europeanmi-a rdspuns dânsul la intâia datä a cunostintei noastre, dacd reusescs5.-i reproduc aidoma gândulharakiri e un moray sacrat de veacuri la mongoli. E blândetea cru-zimei care razbund mai sângeros decât spada i glontele. Am adop-tat si eu un fel de copil din flori din harakiri näscut... Europeantocit prin universitäti, citadin prin excelentd am fost exilat intretundre, stejäri i peste sloiuri... Erarn comandant a cloud esca-droane de cazaci transbaicalieni. Imi rdzbunam exilul in vdnAtori . ,Fsi cavalcade. Insuficient. Despuiarn oamenii si-i puneam sa alerge (

goi prin stepa plesuvd...Cruzime inutilà. M'as fi dorit pfin de blândete ; imi trebuia i

;;-

cruzimea ca spritului sifon. Am recurs la un viclesug. Asprubun cu cazacii, ma divinizau. Ca sa-mi pdstrez nimbul trebuiasubtilizatä cruzimea... )1 -1

0 experientä.... Ne inconjuraserd japonezii in munti. Detasamen-tele lui Muisniko i Denikin erau resfirate, indepdrtat pe creste.De trei zile, flämânzi, hirsuti i truditi, caii rodeau scoarta, oa-menii lesinau de sete... 0 solutie desesperatd. Dupd mine... caiide cdpdstru, strecurati ca sopârlele I Unul murmur-A. Tac desi

puteam nimici scurt. Dupd câteva zile numai II chem :In fata intregului escadron te declar mostra fard valoare !

ti se va da totul deagata, asa cum Ii se fac mortului parasta-sele. Tu esti mort, bdiatule simt ca surâcle i ironia circu-lând printre oameni ca un instigator... Dupa câteva zile il aud

declarat mort, mi-i mult mai bine... de MiI:oiar : Comandantul nostru trebue sd fie nebun ! De când m'a

Autoportret

12 www.dacoromanica.ro

Page 15: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

'

, -, N4

Des en dc ilialovici

Gändesc incd nu i-a intrat vipera sub piele... De Jordan, ser-bare mare ortodoxa printre budisti ! popa din MukdenMese lungi pentru praznic, in brädetul din parcul cazaemii,. crucide ghiata... Dupa ski jba, printre cazaci, la rnasä, mortul I Túprintre vii ? La praznicul crestinitatii n'au ce cautà strigoii. Laodihna ta, fiule I Hohote... Sa vezi o inundatie de 400 de ochiun cazac orgolios, nimit de umilinp., reträgandu-se IGaleti. de vutcä.. se desarta, hrinci de slaninä i fripturi ru-mene alunecá -din tingiri pe gat... vesel. Câteva luni de betieprada printre isbele unde se ascund coreeni aurari. Cazacul me-reu mort ! Guvernul imi trimete decoratii. Adun escadroanele sáse aleaga bravii... Mortul... printre vii I... Tu esti mort I iispun cu la Port Arthur... la... la... la... bray.--

Stiu I Dar medalii la mot-0 cine a mai auzit ?... Orgoliul ples-nise. A doua zi, irni cade la picioare : Am gresit I Iartä-ma tä-tucule I Nu mai pot trai ca mort ! In zilele dintai petreceamdadeau de mâncare ; pe urma s'au säturat...

asa, intämplare la intâmplare, anecdotä etc. se adaugä ca bani negri in zile negre (prover-bele nu se desmint). lin drum parcurs egal, cotidian, dela restaurant la hotel o antologie...Cotidian suntem egali cu noi insine... Träim statut ca sub apa de aran-ia. coclita. Descoperindu-Ipe dânsul am descoperit un tip egal de interesant... Pe cine?...Pe mine ! Am ginduri proprii (impärtäsite sunt de o insipiditate de ebenit). Cine dealt-minteri e inteligent in contact cu inteligenla rusä care rästoarna ? Descopär : viata mea ePipai cu agerime fantastä.Manânc i bucatele au gust. Intâmpläri se desfásurä ciudat... Simt totusi ceva provizoriu, carenu tinde spre incarnatie...Un orn cu camerä mobilatä o abstractie. Nimeni n'ar trebui sä-1 creadä pe cuvânt.Viaça färä paralela in actualitate adica fara autoritatea casei i depozitelor de bancd nutrebue scontata nici ca poliä cu ipotetic pre; in viitor, când ajunge model.A ghicit-o polcovnicul ? Omul nu m'a vazut vie;uind ca un porn care trece pe sosea sau o loco-motivä. in mers... N'a väzut cum spânzurä vremea din tavan, in camera mea, incendiata de rareaccese lubrice §i mai ales, n'a surprins cum ma tupil, ca un comentar pe lânga ceiace sedefineste viatà...Dar infiintam o societate in nume colectiv export de fructe uscate, import de mätäsuri asiatice.Instaldm birou. In minte, exploatam Siberia ca pe o cale färä transcontinentalä : hartile tärilor seyastoarnd ; dovedim inutilitatea impenetrabilitätii. Zile scântee in vid ca fläcari galbene in at-mosfere galbene. Bombarddm cu scrisori firmele mari ca din pusti care ar bate cercual in jurulplanetei, dipra stegule;ele infipte la Marseille, Nagasaki, Sanghai...Gaze puncteazä in negru cenusiu zice capitalul nostru teoretic... La fund definitiv I... Niciingerii n'ar mai vegetà in praful din birou i garantez : s'ar preface in molii dacä n'ar da nafurá

s'ar preferi lilieci. Coloarea polcovnicului se diluiazä in gälbiu. Intr'o zi s'a subtiat pana ladisparitie.

Dragul meu, mi-a spus când 1-am intâlnit, esti relativ insenzibil... Nu-si aduci aminte de harakiri...Amice, dacä visezi, poartä un Browning, acid prusic ; e bine sä fii precaut... N'ai inteles gluma ?

Mi se pare cä polcovnicul mai traeste. E mai putin stacojiu ; poartä o urmä de glon i un umarmutat din loc...

Ion Calugáru

13www.dacoromanica.ro

Page 16: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

ORIGINILEDRAMEI SI COMEDIEI

LEGENDA(0 grädina exotica. Plante, flori. vcgetatii tropice. inmijlocul scenci un eucalipt uries Jumbitate din sceni e inumbra si jurnatate in plina lumina. Jrunchiul cucaliptuluiformeazil linia de demarcatic intre umbra si lumina. Intrecopaci misuna anirnalc de tot felul. Un svon vag defosnet de frunzc, adiere de vant si susur de izvor. Din pär(iopuse apar simultan doua fapturi bizare: un arlequin lanarinvesmântat intr'o haini alba acoperitä de raze aurii, veninddin intuneric ; ccalalti an cap de Uremia batran in-vesmintat in haina neagra antica, intrand prin panes lu-minata a gradinei. Se apropie arnandoi de cucalipt i obser-vandu-se se scruteaza surptinsi).

ARLEOU1N. (hohotind) Degeaba mosuIe, nusunt sperios. Ori cat ai fi tu cum pari. Totul inmine si la mine e cAlit in focul luniinei (math'pometii, brwtele i genunchii). In cuptorul descare din care maicA mea purcede lacrimile nutraesc. Uite, de aceia (aratA frunzele din por-tiunea luminata a grAdinei) aici roua a dispa-rut. A devorat-o mama ca sa-si poata asternepatul. Baga de seamá: eu sunt vrednicul ei fAt

prea se rAsfata laerima pe obrajii tAi vestejipe florile aceste fragede (aratA flora din

partea intunecata) ca s'o pot rabda.EREM1A. MA uimeste semetia ta, tinere. Cuptorul de parasi lumina cu care te lauzi, StApánul meu l'a fAurit (ridicadegetul spre cer, si daca nit era tristetea neagra a mamei,care sA-i sugereze frumusetea armoniei contrastelor, mamata nu s'ar fi nAscut i nici tu n'ai lì aci razi de mine.ARLEQUIN. (voios) Se prea poate. Rad cu atat mai vártos(rade) E prinosul ce-I aduc intelepciunei mamei tale. Darstapan cine-ti este, dacA ingAduit mi-e sa stiu ? (malitios)Prinosul cuvenit acestui mare mucalit intrece chiar putereaplamanilor mei sdraveni (hohoteste frenetic).EREM1A. (tragic si declamatoriu) StApanul meu e cel cedeasupra acestei bolti a picurat pe flori lacrima de caretu iti razi si roua pe frunze, pe care maica-ta le soarbe casa-si astearnA patul ; SLipanul meu e cel ce deasupraacestei bolti a depanat marea draperie a reculegerii; Sta-panul meu e cel ce...ARLEQU1N. (cu gravitate prefacutä) Stäpanul tAu e cel cemArinimos ca un Tebaot mi te-a scos in cafe, ca sA-miumple paharul veseliei (hohoteste) Acum stiu : e insu-tiTebaot. Si e stapanul nostru, al amandurora. Si te recunosc

pe tine, acum. Imi esti frate, frate bun, nu mos cum itispusesem adineauri. IertAciune, mos frate, dar cu matu-roiul" ista (ii umbra cu degetele prin bail* al tau, ai fi pututsa rAmai colo sus pentru a racori pe marele Stapan, atunciand razele maichi-mi se infig prea lacom in fruntea luidivinA (rade).EREMIA, (furios) Piei pocitanie ! Cutezi sa numesti fratepe copilul beznei divine ?!ARLEQU1N. Fireste. De vreme ce eu sunt copilul lumineiceresti. De nu-4i amintesti, priveste (rade batjocoritor) Darcum sa-ti amintesti, and o vecinicie ti-a trebuit sa dibuiplangand spatiul strapuns de mine c'un fulger de rds, cA-fare pe o sAgeatA de lumina. De aceia, dascuti inaceiasi clipa, eu am ramas tank, iar tu stai orb si garbov'naintea mea, o frate.EREMIA. Nu-mi amintesc, e drept, dar nici nu vreau sate cunosc.

ARLEQUIN. (sfidAtor) Zadarnic ne apartineam. Ne-amapartinut Inca inaintea nasterii. Priveste : nascatoarelenoastre (arata intunericul si lumina, cari despica la douAeucaliptul) nascatoarele noastre inbratisate intr'un eternsArut, strangand intre sanii lor intregul cuprir.s al Oman

Drama si Comedie

14

Desen de M. H. MAXY

tului acesta (cuprinde cu bratele intreaga gradina). 0 im-bratisare la tel ne-a nascut i pe noi i sortiti suntem sAtrAim la olalta. Nu in darn ne-am intálnit aci: e fruntariapredestinatA unde ni se implineste ursita.EREMIA. Dè ce ursitA vorbesti, mascaf ice ?ARLEQUIN. (se stramba) De ursita pe care tu insu-ti aicersit-o, bocitorule uituc ! (rade voios) Dar frate iti suntsi nu se cade s'a te chinuesc. Dealtfel, aceasta e menireata, nu a mea. (schimba tonul) De ce fel de ursitA mAintrebi tu. Ia sfredeleste-ti putin amintirile. Sunt, doar, treizile de atunci ; numai trei zile: StApanul din cer cobori intainA in gradinA cA sA se incante de vraja liniilor fAuritedin neant. Peste toate, ins& mama ta asternuse lintoliulgeneros, cum ii sade unui creator, el nu i-o luA in numede rAu. Ba, recunoscator cA-i sugerase viziunea pulbereide lumina, care sa poleiasca munti i vai, coline i dam-burl, flori si ape, El cobori polenul alb din palatul sat',zicandu-i Zi. Dar o Iasi i pe mama ta sA-si astearnA pepamant neagra haina a reculegerei de ate ori mama meas'ar reintoarce in templul ceresc pentru a umple mereupocalul cu pulbere luminoasä. ca sa-1 reverse a doua zipeste minunatiile acestea.EREMIA. Amintirile incep sa se desluseasca. Dar mult ede atunci.ARLEQUIN. i stapanul fericit de armonia infaptuita, seapuca sa teasA hlamida fastuoasa a mamei. Furat de fru-musetea ei, observA abia la sfarsit ca o faurise prea marepentru cuprinsul acesta : eateva falduri atárnau, ca franturide aripi, dincolo de pAmant si fluturau in haos. La celaltcapAt al pámantului, o altA aripA, prisos al hlamidei negreitale mame, se sbAtea si ea intre elementele furioase siplangea si se vAita amarnic.EREMIA. (iluminat) Ineep sa mA recunosc, reamintindu-miobarsia.ARLEQUIN. Asa-i. Erau faldurile prisoselnice ale vestman-tului maichi-ti cu care marele Stapan fusese la fel degeneros.EREM1A. (tragic si inspirat) Ne-am apropiat amándoi inspatiu, caci acum imi amintesc bine din faldurile deprisos ale celor doul vestminte, Stapanul ne-a zamislit penoi doi : tu, copil al luminei, eu, fat al beznei. Ne-am im-brátisat. Tu, nepAsAtor radeai; rádeai de ideia nastrusnicaa Celui de sus.

www.dacoromanica.ro

Page 17: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

ARLEQU1N. (triumfAtor) De ideia minunata, de ideia sal-vatoare.EREMIA. (trist) Salvatoare pentru Dumnezeu, care nu pu-tea, doar, sa distruga in plina creatie.ARLEQU1N. (exaltata) i pentru noi, ursuzule! Caci, odatacu viata am capatat i o tintA: ceiace indeplinesc pArintiinostri In spatiu, spre bucuria Domnului si stralucirea pa-mantului, vom indeplini noi, progenituri rupte din coapsalor, in sufletul i viata celui mai nobil si mai ciudat animaldin cuprinsul acestui pamant (isi freaca mainile de bucurie)Eu, ma voi revarsa in fibrele cele mai tainice ale omului.Daca va da de veste si-mi va simti suflul de lumina, seva bucura si va rade ca un Dumnezeu. Daca nu, voi radeeu de neghiobia lui, voi hohoti frenetic, cum numai eu tiusA rad. Si atunci te vei furisa tu, eterna lacrimA, in su-fletul neghiobului. DacA iti va simti ghiata i amarul, vaplange el, daca nu vei plange tu de mila lui. Cum ai plans,atunci, and te bateau turiile deasupra neantului. (DindA-rAtul eucaliptului apar un barbat i o femeie Adamsi Eva, amandoi pe jumatate goi, tinandu-se senincopilAresc de maul Speriati, se opresc subit i fetele lorse contracteaza alternativ de tristete i bucurie, de zambet

melancolie, dupA cum privirile lor se intalnesc cu Ar-lequin sau cu Eremia).ARLEQU1N. (exclama) lata-i ! Ne sea mana leit. Ne vom in-telege de minune. Suntem fAcuti unul pentru altul.freacA mainile si face, hohotind, salturi in jurul femeiei,care, dela o vreme, schiteaza grata vagi, zambind intaiuluità i apoi amuzata. Adam, fascinat o clipa de incrun-tarea stufoaselor gene ale lui Eremia, se smulge din cles-tele lor i privind spre saltimbanc schiteaza un zambet dedobitoc supus. Printre ramuri coboarA un searpe incola-cindu-se in jurul trunchiului. Intinde gatul peste capeteleperechei si pe varful limbei joaca in fata femeiei un marurias si rumen. Eva se uita mirata i priveste nedumeritasearpele si marul).EREM1A (speriat) Uite, ne scapa i iar ratacim farA rost

fAra tint&ARLEQUIN. (sfidator) Nu ne scapa ! Ori ce ar nascoci fe-Ionia searpelui. Ai nostri sunt, precum noi suntem ailor ; pentruca noi toti apartinem vietii.EREM1A. Paiata imbecila ! Nu vezi cursa ce ni se intinde?Marul acesta ascunde in carnea lui frageda i aromata-izeama elixirul revelator. Nu vezi cum frumusetea lui a siprins muerea in mreje ? (privirile de nedumerire ale Eveise lumineazA si se deslusesc) DacA cum-va musca, if imbie

pe barbat sa faca la fel. $i atunci (sarcastic) nu ne ra-mane cleat sa atarnam de ramura asta, ursita noastrA. Inloc sa patrundem noi in maruntaele lor tacandu-i jucarianoastra si a vietii, flacara luminii pornitA din ochii lor des-teptati, va savarsi ceiace nu s'a indurat sA facA Creatorul

ne va distruge biruindu-ne. Pe omul desteptat i atot-stiutor plansul meu nu-1 va mai emotiona, precum rasultau nu-1 va mai amuza ; va trona deasupra acestor slabiciuniVai noua ! Vai si de viatA caci revelatia inseamna capatulindoelilor, sfarsitul framantarilor, moartea vietii.ARLEQUIN. Destul cu vaetele, natangule barbos I Va ficum am spus eu ! Cum a hotarat Cel de deasupra noastra.(Intr'un salt e langA Adam. li vorbeste insinuant) Stii tu,omule, ce-i dincolo de aceste frumuseti tu ce-i din-colo de pamant ? Dincolo, elemente ale caror furii nu le-aputut infrana nici Dumnezeu, muscA de o vecinicie carneainlinitului si macina tot ce Intalneste in cafe; dincolo deporti e infernul ; dincolo de rai e prApaclul. De nu vrei sAnu flu aruncat furiilor, nu lase femeea ademenita de bestiaperfida, sA muste din marul otravit (Eva intinde bratulspre mar) Musca-i bratul intins. Repede, repede, ca sa nuapuce sa muste din mar. (Adam se repede i musca bratulintins al Evei. MArul se rostogoleste. Femeea scoate untipAt de durere i voluptate. Mai ales, de voluptate. In ochiibarbatului se aprind lumini ciudate, narile i se dilatA,piep-tul ii svacneste, muschii bratelor se contract& Dintr'osaritura de tigru se arunca asupra femeei, o inlAntue sAl-batec si o acopera cu sarutari. Eva, la inceput Ingrozitar se

abandoneazA tot mai mult, pe cand in ochii i se apdndaceleas,i aprige lumini ca in ai lui Adam.ARLEQU1N. (triumfator) Ni s'a implinit ursita, Viata, pe carenaparc a era s'o gatue, s'a deslantuit. (aratA spre cei dolinlantuiti) Jocul l'am castigat noi. Revelatia va mai veni saucidA viata.EREMIA. (trist) Ori cand vre-o dihanie ar putea sa readucamArul otravit i sa-1 joace ademenitor 'naintea ochiloromenirii.ARLEQUIN. (isi freacA mainile satisfAcut) De mar am in-grijit ea. (declama) El pluteste acum pe talazurile infini-tului, iar omul in goana dupa el, va putea sa vasleascA pevalurile vietei, intre cascadele rasului meu si stancile plan,sului tau si uu-1 va mai ajunge nici odata, caci, viata odatAdeslantuitA nu se va mai !Asa rapusA de intelepciunea re-velatoare. lar noi, Arhanghelii vietii (Intre timp perecheas'a desfacut molatec din imbratisare i prinsi subsuoarase indreapta spre fundul scenei soptindu-si unul altuiacuvinte duioase, ba aprinse. La un moment dat, Evazareste un leu uria i ramane inmarmurita. FascinatA, sedesface din bratele lui Adam si se apro pie de leu, man-gaindu-1 pe coamA i pe dupa gat. In ochii Evei se aprindeiar flacAra de odinioara i pieptul ii svacneste. Eremia,care cel dintai a ooservat locul, e dintr'o sAritura in spa-tele lui Adam. Vorbeste staruitor si alarmant).EREMIA. Te pierde muierea. Intoarce-ti lata de la dinsa,altfel te paste prapadul de dincolo de porti. Sau, veiajunge in aceasta frumoasa gradina, unde azi esti Imparat,sa te tarai ca un vierme. Crezi tu ca frumusefea leuluiOros i cu labele infipte in noroi au naucit-o Mandriacu care-si poarta coama a naucit-o. (In acest timp Eva segudura tot mai voluptos si mai lasciv pe lane' leu).ADAM. (deodata luminat) lngenunchie aci aci i sarutapraful talpii, perficla usurpatoare a lui Lilith ! Din sangelemeu ai sorbit, din coapsa mea te-ai infruptat, pentruca,beat& sa le aduci holocaust acestei hade bestii? !EREM1A. Te pierzi, te pierzi ! Nu trufie, ci mcindrie ti-amcerut. (Adam esit din fire se repede cu pumnii amenintAtori).ARLEQU1N. (care tot timpul ¡Rea tumbe in jurul Evei sial leului, strambandu-se la Eremia, se interpune dintr'osaritura, intre ei si Adam. Catre Adam, mieros).Priveste, copilule si desfata-te. Pentru aceasta te-a trimisStapanul meu i tatal tau in acest rai fermecat. Privesteaceste umile dobitoace si admira intelepciunea cu care aupatruns sensul vietii ce le-a harAzit Inaltul Creator inpreajrna ta. Ele nu se pierd cu firea, pentruca sa nu piardao clipA din viata. (Adam zAreste in fundul gradinei ungrup bizar luminat violent: un magar rufnegand, alaturi deel un caine care urineaza pe piciorul sau. Lana coada ma-garului un pisoi acuplat cu o pisiea linge cu limba genun-chiul magarului. Alaturi, un alt 'agar cu urechile din celeafara de fungi i ciulite rade ostentativ in fata spectacolulul.Adam isbucneste intr'un ras desfranat ; Arlequin rade si el,Eremia se apropie de Eva si-i vorbeste disperat.)EREM1A. Stricata mica i trufasa !Nu vezi cu cata nepasareîi rade barbatul de ratacirea ta. Te-ai inselat inchipuin,du-tl ca-i atati mandria. BatjocurA e tot ce ai suscitat intr'in-sul. (In timpul acesta toata gradina vegetatie i animale---capata un aspect desgustator. Adam, ingrozit, dA sa fuga.)EVA. (care a capatat un cap de cucuvae, se repede cumainele intinse, imploratoare a fost o jucarie ! Ti-o jur peaceasta dulce ran& (arata rana de pe bratul muscat).ADAM. (salbAticit) Piei, Lilith IEVA. Dar nu sunt Lilith, sunt Eva !ADAM. Esti Lilith! Priveste-te ! Pe Eva ai alungat-o, grA-dine aceasta ai vrajit-o ! fat& e plinA de surorile i tratiitài ! Fug, alerg dupA Eva. Raiul, el insusi, a urmat-o. Si-iscum dincolo ! (fuge).EREM1A. (lnaintea lui. Tragic si solemn.) li avem !ARLEQUIN. (triumfator) Ii avem !!EREM1A. (in acelas ton) Am biruit !ARLEQU1N (voios) A biruit viata! (Toti dispar. Pe urmalui Arlequin navale§te i 'nainteaza un val de lumina.)

A. L. ZIssu

15www.dacoromanica.ro

Page 18: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

INTRO NOAPTEDe sus deli. fereastra dreptunghiulara, peisagiul rupt ca o garna intre hornuri i tigle, alaturi laetajul al optelea tusea acestei masini de cusut, ce dactilografá pe borangicuri si pâtiza, câte scri-sori becul peste aerul desfäcut. Peisagiul se limpezia ca aroma pe fundul unui amurg liniat, lilieciidau târcoale in curtea .pätratä suptä brusc de un pavaj in lemn.Ceasul ca plainân neprecis si lent, subteran aproape, i soneria vestind spectacolul inceput invi-zibil cinematograf in imbrätisarea sträzilor incest.Departe câte sângeräri i luminile se strigau necitet, in curand turnul Alfel va roti planet" pesteveac pana la Thirnnezeu citroen CITROEN. In noapte orasul camp si furnal imens, desemnat fluidsi masiv cum se destind turle si artificif musik-holurile, iatä imi sprijin fruntea de Notre-Dame,mut cu degetul ca un pion trupul Senei. Ochiul se bucura de priveliste ca balegar fumegând, unvartej lunecare printre gratii, o oprire ca semn.La Usa bataia cdnoscuta INTRA prezenta Anei cu genunchii incuiati cata. Juireazmä.cAm urcat fugind» i imi intinse scrisoarea.Era un Obicei atât de neclar, umplând gesturile cu o tacere de oaza cum inima ciocInia incercandrezistenta arterelor.Am deschis plicul lipit totdeauna cu grije de saliva unei limbi subtiri coupe-papier asteptam cutrerriurari clip sä-mi p!imb buzele peste gustul d gum a. arabica, si .CE MI-AI SCRIS ASTAZI ?Ana tinea pleoapele de aluminium sters intredeschise. Isi luase locul favorit pe patul suferindintre peretii facând urighiuri aproapé. Tacea precum intotdeauna .carnea ei sub mätäsurile stra-vezii vibrà cochilie se rdscolia prundis.Pretulam in grame scrisoarea 25. Pe plic marcile erau desemnate de mAna stângaci dar fardinSinuari obscene. Voit, prelungiam asteptarea. Imi placea incordarea stäruind lenesä, odaia tropi-calá i strâmtä in fund fereastra cu peisagiul lanterna magica si la interval rugaciunea masineide cusut. In piept sonerie cinematograful .sideral chemând. Din spre bulevardé un vuet zadarniciscurt circuit ora. Linistea várui iar grilajul unui cer mat.Ana nemiscatä cu un surâs frunza intre dintii subtiri.La i r färä un Sfert i-am dat sárutarea pe care doctorul mi-o interzisese.Apoi am. citit :

I I lunie 1925Dragil

Glasul tau m'a trezit inainte de vreme când locatarul din camera invecinatã nici nu venise Inca,precum de obicei, in zi. S, tiu ca m'ai chemat de trei ori si numele meu s'a sfaramat intre dintifárá raspuns ca o castana cäzând singurd. Când am deschis pleoapele, creerul destins brusc, m'aoprit sä clad urmarea. De ciuda. mi-am muscat buzele si am strabatut camera cautându te precumin anuar. Intelegeam ca. nu era decât inchipuire. Sufleteste iti pierdusem adresa. Dar imi pläceàsä-mi magulesc nervii fäcând un efort care, nu avea nimic real.M'am privit apoi in oglincla. Sânii pe care îi tii tari erau cu starcurile umede, coapsa in arc deunde isbucnire gestul prin mers sageatä.Aveam dinainte o zi cu linii vestede i aerul zebrat prea de vreme ca sa incep dansul degetelorpe literele mereu aceleasi.La plecare, in usä studentul dela 55. Mi-a spus :cMaine dau examen. Sunt bolnav. Imi simt trupul supt ca un gol in gatlej si oasele imi sunaprecurn intr'un pendul orele. Toatà noaptea te-am vazut in Cursul de Drept penal. ()data amtipat. 'Ai auzit ? Vreau sä-ti incolacesc picioarele ca plante de apa sa-ti ling genunchii pentru guraclorat de potasa (r00/0). Mirk* a tarina. Esti ozon).L'arn indepártat Meet cu o mând.Imi apareà cu ochii bätându-mi in trup cuie.La col; am luat metropolitanul. Lichefiata multimea se scurgeá lent ca noroi prin qonducte. Lacea dintai statie mi-am facut loc cu unghiile si am iesit din subpamânt.

16

www.dacoromanica.ro

Page 19: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

totu§, te cuprind sub piele ca o pigmentatie ciudatA. Ce infuziune de sAnge curn te plimbi prinvinele mele, cu mAinile in buzunar fumând un tutun tare.Pot preciza unde e§ti, trimite comunicate aeriene, iata acum (când scriu) te-ai oprit in vâna pul-sând bratul drept.Am luat o cafea neagrA (6o de centime). (Incoereqa scrisorii incepuse sa mA plictiseasca).Bulevardul era Inca rece cu vitrinele nedesfAcute ascunzând strAlucirea blAnurilor ca sub o zApadAcenu§ie. Circulapa neintensä imi lAsa o respiratie liberd. A§i fi vrut sa alergAm pe trotuarul clarimpreunA. Dar pe tine nu te pot posedà decât intr'o realitate InterioarA. Desigur ne putcm culcAimpreunA. Pasiunea adevAratA insä nu mi o dA sexul ci glasul tau.Dela opera am luat o stradA lAturalnicA. Am ajuns la birou. *eful o privire nietalicA. MA do-ria ? Teancul de dosare imi acordà o lini§te indoelnicA. PAnä la prânz era o muncA stupida para-lizAndu-mi temperamentul dar cât ceai de tei pentru exces.Intre degete maina de scris devenia fluier, saltimbanc, org'a, pântec cu incordare nervoasA.Ferestrele biroului (ti am mai scris) dan spre stradd. In fata redactia unui mare ziar §i Hautpar-leur-ul §i rostogolirea vehiculelor.La amiazA nAvAlirea in restaurante la tPrix-fixe». SAlbAtAciti funcOonarii cu fAlcile intrate cu oaselungi mestecând sumar portiile atât cât sa se poata intoarce la lucru. Apoi urmeazA orele fier-binti §i lungi lunecând peste ele pAnA la imbr4i§area in panicä.(Aid am sArit douA pagini. Citesc sar§itul) :

Peste câteva minute viu. Prezenta ta má va scoate din mine ca un scafandru.Voi urea numArAnd treptele pAnA la ventricolul drept.

*i in nerr4e§te : HochachtungsvolAn a

Pe marginea patului Ana itnpreunase mAinile mic§orându-§i zâmbetul ca o lampA.Prin fereastra deschisA cloud linii ro§ii semnalau luna. Iii articula;ie simtiam un gust amar.Ora§ul cu pulsatia intreruptA pAreA straniu ca borcane de farmacie, tArziu.

pentru ea glasul meu erA pentru Ana flagelatie, am inceput sA declam :

Iti Inchin un imn tie veac al mediocritatiinu mai vanam ursul sur prin muntii Americiibratele noastre nu mai sangerä päduri sãlbatecene operim visele ca intestinesinguri ne inchidem in mucegaiul birourilordimineata dact lografele Isi Imbratiseazá logodniciipana' la revederea din ceasul noptiicand vor face dragoste pe saltele de paie,Dar In aer sufletele ni se sárutácraclim un cer peste acoperisuri ca mädularepe bulevarde sirenele autobuzelecum acompaneazi concertul prin fárá firveac al asigurárilor si al reclamei luminoasee ora cánd englezii o aplauda pe Raquel Mellersi refuzi buchetul de violetearunci lumini jocurile de apascrásnese din dinti marile cotidianesi iati: agentii companiilor de afisajprimenesc rutiria zidurilor.

LAngi mine Ana ascultà aplecânduli trupul diluându-se nesimOt.MA durea acum cumplit acerea palida infiltrarea imaterialA reacOune chimicA intre noi.

deodatA prin sticla ve§tedA tftiatA crud, o luminA.In odaie : Ana, luna §i eu.La etajul al optelea ma§ina de cusut cuvAnta intrerupt. §i altceva nimic.

Ilarie Voronca

17www.dacoromanica.ro

Page 20: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

Le tissns simultane dc Sonia Delaunay

La mode moderneVisite à Sonia DelaunayAvec des amis nous montions Le coeur àgaz. Tristan Tzaranous avait convoqués pour une repetition chez les Delaunay-Dès rentrée, ce fut une surprise. Les múrs étaient-couvertsde poèmes multicolores. Georges Auric, un pot de peipturedans une main, s'appliquait de l'autre à tlessiner une splen-

_

dide clef de sol et des notes ; a ceté de lui Pierre deMaSsot traçait une phrase amicale ; le maitre de maisonconviait tout nouvel arrivant au travail, faisait admirer lerideau de crêpe de Chine gris, oil Sonia DELAUNAY, safemme, en arabesques de laine, avait, par le miracle d'har-monies indefinissables, broclé à vif l'inspiration de PhilippeSoupault, tout son humour, toute sa poésie.L'entrain, la belle _humeur sont des qualités rares ; lorsquelles resultent d'une activité intelligente on ne saurait leurvouer trop de respect ; après cinq minutes passees chezSonia Delaunay, qui n'a pas été surpris de trouver en soplus de conviction, du bonheur peut-être ? C'est qu'enfinil ne s'agissait plus de discours, de phrases, de l'inevitableleurre des discussions oil un peu de sophistique triomphesi aisément de tout ce qui est direct; vous entrez chezSonia Delaunay : elle vous motnre des robes, des meublesdes projets de robes, des projets de meubles ;- les uns etles autres ne ressemblent en rien à ce que vous aver trouvéchez les couturiers, aux expositions ; en verité,-ce sont deschoses neuves ; mais l'impression de jamais vu qui pourl'ordinaire s'accompagne de méfiance est ici simplementoptimiste ; vous voyez des choses neuves et déja vous lesaimez comme des fruits inopinés dont la douleur, la sub-stance, la forme ne peuvent que tenter ie goi1t ét la curio-.site.

18

Done, a ceux qui s'ennuient, las des systémes, des poncifsancien et dernier cri, des faux styles, des journées sansjumière, des vêtements en serie ; à ceux qui s'exaspèrentdans leurs maisons banales trop definitivement rangéespour qu'un morceau d'etoffe, un coin de mur, une kharpeou un gilet sur un meuble prennent cet aspect touchant,humain comme un sourire, simple comme un bel animal;A ceux qui crient leur detresse, noyés sous des flots delame noir et or, ecrasés sous les blocs d'une sculpture sansespoir ; a ceux qui ne peuvent pins supporter l'incommode,le grotesque et tous les mensonges inutiles qu'on jettela tete des promeneurs sous prétexte de modernisme;ceux qui se refusent à la vanité d'un verbiage ésthetique ;a ceux qui veulent voir du travail, de la joie ; à ceux quifont du plaisir dans l'action le meilleur criterium d'une hon-neteté sans laquelle rien ne se peut sérieusement entre-prendre ; à tous ceux-la, je conseille : 'Téléphonez chezSonia DELAUNAY, Elysées 10-88 et donnez-lui rendez-vous pour l'après-midi. Si j'avais le sens de la topographieje leur ferais déja la description des lieux; Mies, je peuxseulement dire que la salle A manger est A main gauche ;j'ajonterai qu'elle est le domaine de Robert DELAUNAY,d'abord A cause de ce bel appetit que Philippe Soupaultadmire et aussi parce qu'il y range ses couleurs ; y travaille.La' porte du salon est juste en face de la porte palière c'estsur la porte du salon que Georges Auric et Pierre de Mas-sot, lors de ma première visite signaient leur passage dansla maison. Je les derangeai sans pitié, pénétrai dans lapike que s'est résérvée Sonia DELAUNAY. Cette piken'était pas encore arrangée ; Sonia DELAUNAY n'en avaitpas eu le temps, et certes, elle n'avait pas un instant songéa demander A d'autres de lui chercher des étoffes, de !dipresenter des meubles ; créatrice, comment efit-elle bienvuulu qu'un étranger déssinAt ses tables, ses fauteuils. Descnoses familières, de's- choses de la vie qui sant ses poèmes,et que, libre de préjUgés" hiérarchiques. elle ne juge pasinférieures d'és;ence aux tableaux. des choses familières,des choses de la vie, cominent efit-elle acceptéque d'autresse pussent éstimer resPonsables ?Quand j'entrai, Sonia DELAUNAY finissait de dessiner lescostumes que nous devious porter au coeur à gaz ; cescostumes étaient très siMples, parfaitement raisonnables,allais-je éciire; j'entends qu'ils n'étaient point faits, suivantl'expression courante, de bouts et de morceaux ; ils étaientlies- sous le crayon, composes. définitifs ; ils étaient certesdes costumes aussi peu ressemblants que possible A tousceux qu'on avait jusqu'alors imagines ; leur audace directequi deVait d'un seul coup les imposer. Ainsi, une fois deplus, fut-il, prouvé que la spontaneité de l'inspiration lui vautseule d'être objective; je m'excuse de tant de vilains motsdans ,une Petite plirase ; parler de syntheze immediate neserait gueré mieux, mai comment dire que de chaquecreation, Sonia DELAUNAY fait un tout. ll y a la couleur,la substance et aussi les muscles et les os ; ses meublesont des, sqUelettes, ses robes ne sont que les prétextesembéllir le corps. Sonia DELAUNAV habiIle et ellehabille au sens le plus strict une femme sort de chez

Peut-on preciser si le corps de cette feinme faitpartie de ses vêtements ou si ses vêtements font

www.dacoromanica.ro

Page 21: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

partie de son corps ? Elle crée, mais ce qu'elle crée, c'estmoins une robe, une écharpe, qu'une nouvelle creature ;l'on croirait qu'elle prend de je ne sais quelle armoiremysterieuse les parures destinees à telle ou teile ; d'oftcertaine nob!esse et cette aisance surtout.Les grandes époques n'ont jamais été celles des haillons,ni celle des fanfreluches d'ailleurs ; avant la guerre il yavait un mot abominable qu'on employait souvent, tropsouvent: CHICHI ; un desit d'ampleur nous donne aujour-d'hui la haine des inutiles details et de leur sottise ; l'amourde vivre qui prouve, somme toute, que malgre certainestentatives et des impatiences parfois un peu frenetiquesnous sommes bien portants, s'accommode mal de chichis ;tous en conviennent; ily a laentente theorique. Le malheurest que trop attentifs à la politique, absorbés par desquestions d'ecole, ceux qui nous avaient fait de grandesprommesses ne les ont point encore réalisées ; peut-etreest,-ce qu'en depit de bon vouloir manquait le sens durespect, ce sens du respect qu'un seul invoqua lors duproces Barrés ; or, Sonia DELAUNAY a le sens du respect.Ce qu'elle respecte? la belle santé,la lurniere, la simplicite ; vous voyezalors qu'elle déteste les poses mor-bides; l'humidité, les complications ;ce qu'elle fait est raisonnable ; je l'a-ffirme, prenant le mot raisonnabledans ce qu'il a de plus noble. So-nia DELAUNAY a connu bien desartistes, poétes, peintres, sculpteurs.Elle a vu bien des mouvements seformer, des écoles se et-6er; elleles a aimés, discutés, combattusjamais elle ne les à simplement ettoit bonnement acceptés. c'est qu'-elle ne pouvait qu'obeir â sa loi se-crete, à son rytme intérieur. Encoreune fois, jamais il ne s'est agi pourelle d'illustrer une theorie, de reali-ser les prkentieuses promesses d'un groupe ou d'un autre.Ses intentions alors, me direz-vous ? Elle n'en a pas, n'ena jamais eu, ou plutet n'en a qu'une seule, n'en a jamaisqu'une seule! travailler pour son plaisir et ne pas songera flatter ni ii scandaliser le -public ; d'où son indepen-dance et son unite dans la creation ; elle a le goat de la

couleur et non le goat desordonné des couleurs; les vio-lences inutiles ne lui font point perdre son temps; parexemple, elle imagine un sac; pour obtenir l'harnionie de-finitive il lui faut mille teintes ; or, ces teintes, elle lescueille en vérité aussi facilement que les simples fleursd'un jardin qui serait bien a elle, a elle seule ; et parce-qu'elle ne demande pas son avis au voisin, son sac a l'aird'une chose, d'un étre tout nature!, d'une pierre précieuseou d'un animal, mettons d'un scarabee : elle vous l'apportedans ses paumes, et vous avez envie de le caresser, de leflatter, de lui parler; n'est-ce point La exactement ce qu'onappelle faire de la vie?Nous en avons assez des lits où l'on n'a pas envie de fairel'amour, des salles manger oil l'on perd l'appétit, desfauteuils oit l'on ne peut s'asseoir; il faut remercier SoniaDELAUNAY de ses robes que nous voudrions offrir auxcorps les plus chers pour nous consoler de ne point tou-jours les avoir adorablement nus aupres de nous; il fautremercier plusieurs fois Sonia DELAUNAY car elle ne sécontente pas de faire chanter autour des femmes les étoffes,

les echarpes ; elle a dessine de tresbeaux meubles, je veux surtout me

Manteau de Sonia Dclauney

rappeler une grande table carrée,on ne peux plus simple de formeet plus parfaite de proportion; qu'ellem'excuse si je n'en sais point parlercomme un peintre des couleurs, unpoke des vcrs; je yew: encore laremercier d'avoir supprime le préjugéhierarchique, d'aimer suffisammentla vie, la vie magnifique, pour nousoffrir des chefs d'oeuvre qui embe-lliront nos gestes quotidiens. SoniaDELAUNAY a beacoup travaillé,depuis le jour oft Apollinaire dansla Femme Assise" la félicitaitainsi que son mari de vouloir re-nover le costume; mais elle n'a pas

commis l'erreur de queter l'approbation de quelques es-thkes ; elle n'a pointcénacles, elle vainsensible.

Sculpture Gelerie Vavin-Raspail Manès

pensevers la

a Montparnasse, aux petitsfoule; je l'affirme, la foute

Rene Crevel

19www.dacoromanica.ro

Page 22: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

LA JEANNE D'ARC" DE JOSEPH DELTEIL

C'est embêtant de dire A Joseph Delteil qu'il mériterait de la part de ses contem-porains autant de féssées que de lauriers ; car it n'y a que lui qui sache si bien ren-verser d'un coup de pied Purne qu'il nous tendait pleine et joufr en satyre de notredésoeuvrement. Delteil détéste les ingenieurs, adore les magiciens ; à lui Napo Mon,Chateaubriand, Jeanne D'Arc ; un Goethe, un Stendhal, un Flaubert l'étonnent sansplaisir. Ainsi sait-il parfaitement que si l'intuition improvise plus magnifiquement lesvictoires que le calcul, plus magnifiquement aussi elle se trompe. Aux grands fous, lesgrandes défaites : les chemins y vont, de la neige de Moscou, au bficher de Rouen.Epargne:ons-nous à Delteil ce qu'il eût voulu épargner A sa Jeanne ? Mais comment lelui faire comprendre, que tail'é pour les grandes actions elles lui réussissent d'emblée, ce-pendant que le trahissent les plus petites où il échoue, faute d'avoir compris que ce qu'onnéglige de vaincre, ne nèglige pas de nous embêter ; et que ce qui n'est pas avec nousest contre nous. Ce ne sont donc pas ses courages qu'on lui reprnche, ses risques ; c'estsa facilité. Quand on a écrit : gll n'y a qu'une catégorie : le sublime» et que vraiment onsait ne pas tomber de cette corde et s'y tenir, c'est une grave perte d'équilibre qu'un ca-lembour, c'est une lourde faute de rythme qu'un jeu de mots. Parfois, Delteil possèdeles secrets de la parachute ; la grossiéreté même le sert si bien que son jeu en de-vient exquis ; des anges le pourraient entendre sans rougir. Des matières nouvellesprouvent à l'esprit leur utilité ; sans ce je m'en fous" de Jeanne, nons n' aurionsque la carcasse d'une grandeur et non s'a chair. Patfois aussi Delteil nous emportesi loin il nous souffle si bien sa fièvre, que nous le suivons haletants, pris de ver-tige ; c'est alors, parfois, que son génie A employer Pordure, l'abandonne...

'Joseph Delteil de NI. H. Maxy Personne plus que loseph Delteil n'a. le don de nous émouvoir et de nous irriter ;personne plus que Delteil ne s'en réjouit. Au plus fort du pathos, il n'oublie point de nous épater ; au plushouleux du récit de s'arrêter pour nous tirer la langue. Il se fie ainsi de plein gré à une vertu d'un jour,dêmocratique, qui tient son essentiel élément : la surprise du grand répértoire forain. Quelle mauvaise sur-prise Delteil que cette (grace grasse» et autres calembours dont fourmillent vos livres qui nons diminuentla vraie surprise, d'être pris et renversé et violé par le génie. Ce n'est pas que Delteil soit impérméableaux nobles sentiments, aux conventions exquises ; s'il est mal élevé c'est par volonté de modernisme : il sa-crifie à son époque. Libre A lui de répugner à l'effort ; fibre à lui d'aimer la débauche ; mais il aime Pascal :le voilA qui sait priser la correction jusque dans l'inachevé.Image XX-a siècle, jeune grand écrivain ! ne veut rien de ce qui à un autre. SaJeanne il ne la veut partager avec personne pas même avec l'image que s'en faisait son époque, pas mêmeavec l'image d'elle même qu'elle voulait imposer au futur. Du tout fait, du vécu, du agi : tout cela dans labofte à ordures avec le saxophone, l'histoire, l'Orgue de Barbarie et la logique. Rien ne reste que le su-

blime, qu'un certain vertige du sublime. Pour-quoi la Jeanne de tout cela, et pas la Jeannedu jazz ? Car, ce à quoi obéit Delteil c'estPésthétique du jazz : beaucoup de bonne musiquenoyée dans du vacarme ; du cocasse et du tri-vial tirés d'instruments réputés nobles ; plusd'improvisation que de prévu ; du négre dansbeaucoup d'anglais.Que eela soit fait pour nous donner du vertigeet de l'ivresse, nul doute ; ma's Delteil vaut in-finiment mieux que toutes les jouissances dumusic-hall. Et si le siécle s'en accomode et n'enveut sortir, pourquoi Delteil ne sortirait-il pasdu s'êcle ? C'est bien à vous Delteil d'être sen-timental ! C'est bien à vous de nous donner lespectacle de la facilité, de l'émiettement d'uneforce ! Méfiez-vous: plus vous nous donnerez dela Joie, plus vous nous satisferez, plus vous vouspréparez un pitéux déclin. Vous devriez savoirque pour tomber à vos piêds, il ne nous faut

Decor: Calvacanti qu, un croc- en-jambeL'Inhumaine

20

Benjamin Fondane

lu ne taut pas imiter la nature (Stendhal)

www.dacoromanica.ro

Page 23: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

Perspectivafilmului nou...1In lupta ce se desfdsoard ?titre filmul american i cel europeanambele plate In expresia lor, cineva nou venit este pe cale sAcdstige. Fihnul nou incepe sd Infloreascd, intdrziat, clAtinandu-sedar totusi existent.$i de astA datd, efortul spre eliberare revine Europei imbdcsitAde tradifie, vast laboratoriu de experienfe, in ciuda logicei carear presupune inifiativd Americei, Ord liberd de trecut si decisusceptibild de pasi fArA ezitare.Isi fin echilibrul, alAturi, ca doi plopi, Franfa si Germania.Deoparte L'inhumaine al lui Marcel PHerbier (film reprezentatsi la noi) i Entr'Acte de Rene Clair, amestec de constructivismnaturd i umanitate.Apoi filmul absolut :Imaginile mobile ale lui Fernand Léger si Dudley Murphy(Paris) si Simfonia diagonalii a lui Viking Eggelling (Berlin).Dacd avantgarda cinematograficA francezA a infeles sA pdstrezein filmele ei contactul cu umanitatea, realizand din timp in timpsuficient, cate o operd, Germania mai respectuoasA In cre-dit* ei despre epoca actuald, a creat un institut permanent decercetdri : seclia culturald a societAfii Ufa.L'inhumaine mai reprezentativ in decor, armonie de planuri albe

negre, cu amestec de masini, in care roiesc oameni, a cArorexteriorizare pare anacronicA in raport cu decorul.Lipsit de suportul pe care specialistii au stiut sA-1 adauge InFranfa, muzica special adaptata a lui Darius Milhaud, filmul apierdut reprezentat la noi, din intensitate. IntovdrAsit de o muzicd nepotrivitd, dupd. ce interpretarea Georgetei Leblanc (siluetdamintind jocul paseist si teatral al Sarei Bernard si masca exploratorului Amundsen) a lui Jacque Catélain i Philippe-Hériat, dis-tonau vizibil de decor, filmul n'a avut succesul asteptat.A reusit totusi, grafie tocmai acestei lipse de armonie sA atragA atenfia profanilor asupra decorului.

Charlot

;1

de G. Lepake's,

In timp ce la noi, specialistii de ocazie anunfau montarea impresionistA (?) a filmului l'inhumaine; dincolo In Gerinania, No-vembergruppe in colaborare cu sectia culturald a societAfii Ufa a organizat un matineu special dedicat filmului abstract.Incercarea este prea importantd ca sd nu-i subliniem semnificafia. Fernand Leger si Dudley Murphy au imaginat o bandd in carese amested obiecte obisnuite de altfel: pAlArii de paie, sticle, biele, rofi dinfate. Apoi cifre i litere vAzute din toate pArfile. Toateacestea la un moment dat, diformate de oglinzi. Dar incercarea pare cd n'a reusit. Repefirea continua a obiectelor. oboseste.Autorii au confundat ritmul cu miscarea. Incoherent si lipsit de disciplind filmul n'a interesat.Mai reusit, desi prolix, Entr'acte al lui Rene Clair este o foarte bund bandd comicd.In general aceste cloud filme inseamnd, in afard de cateva interesante noutafi, un efort fArá prea mare- importanfd.Mai InpegAtori, germanii au incercat, fArd sA piece dela elementele obisnuite, sd creeze ceva nou. Ei au infeles cd intr'o realizareabsolutd, totul se reduce Ia ritm, rezultantA a celor cloud culori primare : albul i negrul.Constructia logicA a filmului ii creiazd o viafd proprie desi, trebuie s'o spunem, nu exclude o uniformitate i o räceald 'oar'ecumcaracteristice incercArilor germane.

.In aceastd directie, gAsim realizarea lui Viking,Eggeling, Siinfonia diagonalä.Pornind dela simpla reprezentare a liniilor In alb si negru care formeazd elementui principal, alte motive vin sA se aseze 'deasupráformand noi planuri, mereu schimbAtoare. Acest ritm al miscarii are aparenta unei simfonii muzicale prin fartnecul si chiar prinemofia care se degajeazd.

Asa cum se prezintA incercArile amintite mai sus, ele nu infàfiseazd noutatea in sine. Privite deaproapc, recunoastem cinematografuIn forma Iui primarâ, atunci când in locul anecdotei fotografiate tArA alte preocupdri, dominau cele cloud elemente de bazA alelartei linitite : ritmul si fotografia.Trebule sA mArturisim cd toate incercArile despre care am vorbit ca si celelalte nerelevate, nu reprezintd efortul colectiv si ar-monic al operei de arid cinematografica, visatA.Este in afard de Indoiald posibilitatea existenfei In timp a filmului numai abstract. A stdrui in aceastd direcfie ar fi sd ne Impot-molim in erezia filmului vechiu, care rAmdsese deasemeni la o formuld stereotipd.Ori ce incercare de izolare i cioparfire a artei, inseamnd romantism. A izola complect arta de viafd si a :creia acestei reprezentAriun decor unilateral (uzina sau naturd) este o eroare.Punctul principal in jurul cAreia graviteazd arta cinematograficA, omul, nu este prin firea lui element abstract.Un episod nu este neapArat un fragment. El poate fi o unitate de sine stAtAtoare, capabild sd fie reprez entarea ideald a indivi-zilor de orice várstA.Goethe nota undeva cA oamenii intrunesc in viafa lor scurtd pe rând, toate epocile.Anecdota se poste deci desfAsura, in decoruri multiple, variate si fArá legAturd vizibild.Paralel cu desfAsurarea locului si In armonie cu el, jocul actorului trebuie sA apard nou, bazat pe ceia ce este mai,reprezentativ :invenfie i surpriaViafa nu cunoaste logicd, sau mai exact logicd aparentA.ExistA undeva &Ian; ¡titre elementele i fenomenele naturii o legAturd invizibild i nesesizabild brusc. Atributul acesta exclusiv alfenomenelor devine caracteristicA de geniu atunci cand apare In manifestarea umand.Asa trAeste fenomenul Chaplin.In el trdesc eroii din Commedia del'Arte, clovnii tuturor vremurilor, cabotinul de music hall sL interpretul din teatru.Fantezie vagabondd, din care fdsneste invenfie, surprize fArá legAturi aparente, dar care in raportul lor par, dupd reflexiune, VAdltlogice. 2

Dinamic prin amestecul de expresie al mimicei sral miscArii jocului arta lui Chaplin ne apare ca cea. mai ideald 41 mai potrivitiLepocii care se desfAsoard.Mai presus chiar, dupd pArerea noastrA decdt jocul fArà astAmpAr al lui Douglas Fairbanks, actor ideal dupd credit* lui Mayer-hold, am dori sA vedem contopite intr'un singur om cele cloud atitudini,lar desfAsurarea geniului acestor doi oameni, intr'un decor vast, in care mAsura in care eIe ocupA loc in spafiu si in om, masinanatura sufletul, sA formeze acea realizare echilibratA armonic, formuld infruntAtoare a veacurilor.

Bi 'Florian

21www.dacoromanica.ro

Page 24: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

INTEGRALREVISTA DE SINTEZA NODERNAORGAN AL MISCAREI MODERNE DIN TARA SI STRAINATATEREDACT1E : BUCUREST1: F. BRUNEA, ION CALUGARU, M. H. MAXY, 1LARIE VORONCAREDACTIE: PARIS: B. FONDANE, MATTIS TEUTSCHREDACT1A $1 ADMINISTRATIA M. H. MAXY. BUCURESTI, CALEA VICTORIEI No. 79, ETAJ I.

CYT E1.1rIsmul actly. Asa concepe Nicolas Beauduin, unuldin cei mai tumultuosi scriitori moderni, aspectul capitalsi fundamental al poeziei contimporane. In operile sale dela,Chemin qui monte", pawl la L'homme cosmogonique",el n'a Mcut cleat sa-1 experimenteze fugos i palpitant,confruntându-si vertiginos sensibilitatea cu toate fetelevietii citadine, suprapuneri si intervertiri de pulsatii, inter-pretAri de forme, gloatA i viziuni.L'homme eosmogonique" e omul modern, senzibil si ner-vos, cu toate reactiunile, in toate fazele dinamizmului uni-versal.

Dieu nouveau vers toi nous tendonsun lyrisme de vie et d'eme

(Les poiAes)Nos doutes sont évanouis.Dans le décor mécanique où tout s'éclairevibre l'orchestration des forces.Tout agrandi au diaphrogme de ses revesl'Homme conquérant ausculte les cieuxplein d'un élan mystérieuxle poussant vers les spheres brfilantesau ronflement des Machines-Volantes.

(Les Hommes)Omul cosmogonic trAeste ta inima activitátii, participAndla toate exaltArile muncii, la existenta intensA si febrilA aorasului

Dynamique beauléSynchronisme d'imagesvisages divers des nouveaux agesles poètes diront les promesseset ton vertige criblé d'éclairs,beauté cinématique". (La ville)Quelle fougue emporte nos 6mes?Nous sentonsun monde auréolé de flammesavec ses tours. ses pontons,dynamos, usines /relives,propulseurs mécaniques,trolleys foudroyants aux vols bleusélévateurs, rotativesphares girant cans l'air de feudonner un rythme à noire force neuvemécanismes frémissants qui meuventles vouloirs de la cité.

(Voix des nouvelles gévérations)Cu asemenia tacultAti e explicabil ca Nicolas Beauduin, stiante usina i fabrica, gara si locomotiva, vaporul i ,sim-fonia oceanului omenesc", music-hallul unde sunt

Mimes, ventrilogus, boxeursdresseurs d'animaux, équilibristesfolie moderne et paroxyutesous les bravos vainqueurs....Le Jazz-band hurleDans l'air se répand une fievre électrique.

§i muljimea.

22

Era natural ca Nicolas Beauduin sì caute sA formulezeideologia poeziei sale, preconizAnd o nouil technic& sinop-tismul poliplan. In D'une nouvelle conscience poétiqueet de ses moyens dexpressions" conceptia sa capAtA sta-bilitate, ajungAnd la proportii de doctrin5. Primul lucru pecare-1 reclamA e sinteza generatrice de actiune, cAci socie-tatea moderni tinde sA se organizeze armonios, dupA ofacturA noua (cooperatia, senzul din ce in ce mai accen-tuat al comunitAtii de interese). De aci o politicu pozitivA,o mai intimA cunoastere a realitAtii, i lepAdarea oricrtreisentimentalitAti-apendice.Poezia eliberatA de cercul senzatiei personale, cojitil deretoria, i insufletitA de imaginea nourt, indrAzneatb. siactivA, se va implanta in lumina modernA'. In loc sA fugimde viatA, o cAutAm in manifestArile sale in aparentA con-tradictorii, si in domeniile cele mai diverse.Telul trebuie sA fie efortul de a ne rklica dincolo de li-nistea pozitivistA si realismul experimental cAtre o exte-riorizare din.ce In ce mai indrAzneatA a ideti de viatA. Lirismactiv, lirism de oameni vii, cari evadeazA din metodele in-guste, unind intr'o percepere intuitivA nesfAsit de variatA,eul, lumea, i marele curente sociale i intelectuale aleepocii noastre.DupA Nicolas Beauduin, poezia atunci ar fi, obiectivareaparoxistd a stdrilor radiante ale sufletului nostra.Modernismul In Japonla. Fermentii modernismuluiau inceput nu chiar de astAzi si fecundeze continentele.Ceeace n'au putut realiza plenipotentiarii globului, conferin-tele diplomatice i multiplele tentative europene de a se

2 exemplare din revista japonezaprirnite la redactie.

ajunge la o comuniune spiritualA internationalA, pare-se cAi-a fost dat artei noui sA indeplineascA. DepAsind cadruletnic al factorilor cari au produs-o, arta nouA a gAsit inins4i caracterul sAu fundamental vehiculul de difuziune,sAmanta roditoare in toate terenurile, succesul. Graniteleintre tAri, inutile, au fost strinse, ca stAlpii festivi dupA

www.dacoromanica.ro

Page 25: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

parade; meridianelor esRe din uz li s'a schimbat destina-tia, In sarme de funicular deasupra cerora circule cu popasvoluntar, ideile. Intrebuintarea milloaeelor de expresie,passe-partout pentru senzibilitatea universalä, exploatareaunor straturi serpuind doar cu denumiri altele prin toate-corpurile, cuvantul cod telegrafic mondial, culoarea-senzfix pentru toate retinele, iate agentii de propagandä ai gam-dirii contimporane. late si explicatia valorilor cari nu potresbi deck pane la frontiere, ingreuiate de balastul tradi-tiei, Irnpiedicate precum caii in päsune, in propria lor con-strangere, limitate la interesul doctorilor dela Sorbona si a.faimoasei elite intelectuale", Rice trilitoare din gratia fri-

Mirarea unui scriitor american fate de extremde lenta imprastiere in tarn lui a unor talente ca CharlesMaurras, Remy de Gourmont, Barres si alte nume euro-pene consacrate, in raport cu frenetica inpemantenirea mo-dernistilor Joseph Delteil, Tristan Tzara, Cocteau, Moran i,e insusi exemplificarea fenomenului pentru noi logic. Sur-prinderea americanulul e si a argentineanului, australia-nului, japonezului.

* *

Relativ la stadiul artei japoneze, am avea poate ince opi-niile secolului trecut adice entuziasmul moderat pentrusarguinta artistului galben in exploatarea candide a liniilorsubtiri, a florilor de lotus si a cocorilor legendari, expresiaunei spiritualitäti cu stigmat oriental in care fantezia päreainventive fiindce imita aidoina elemente din nature, necu-noscute europenilor. Eticheta exotismului fu gesite, Mn caacei cari au iscodit-o se-si dea seama, cä au luat dreptcaracterul unei mentaliteti, eroare acreditatä imagineastrict geogratice a unui popor pentru dansii inedit. Jape-nezii nu fac exotisrn. Europenii cari comit japoniserie,fac fere se stie. De fapt exotismul e un produs al Europei.Pane la resbirea curentului de- avant-garde, Japonia eracunoscute prin revelatia fratilor Goncourt, numai sub ra-portul plasticei. Poezia i lirica japoneze a trebuit s'o des-teinuie, s'o stimuleze, iojectia nouilor preocuperi. Arta ja-poneze de abea astezi si-a precizat vitalitatea. Mis:areamoderni reprezentate prin revistele Dododo-Dododo",Gimgii4lm, Don-Don & Co np., Atelier & Comp."Q. V. X.... merge. mane 'n mane, cu miscarea moderne mon-diale.Poezia japonezä desghiocate de contemplatie si repertoriulcariat al miturilor, purificate de toate cristalele false cu carea impoverat'o traditia, e stepane pe toate sensurile vietiimoderne. Ultimele doue numere ale revistei de avantgardeMayo", care apare la Tokio, in limba japoneze, sub condu-cerea excelentului scriitor Murayama, constitue o merturi-sire si o contributie. Afare de poziile d-lor Nakano, Hase-gava, Naito, Tuboi, Tatuo Okada, Tominava, piesa d-luiStolynberg (Betio) un stUdiu al d-lui Hirogi Halaschi deipreJeanne d'Arc de Delte un alt studiu al d-lui Olm Komakiasupra lui Jaques Vache, textul 6 integrat de desenele d-lorTabaschi, Tatuo Toda §i Tominaca.late in traducerea prietenului nostru 1. Iaspharu Aoki, delalegatia japoneie. din tucUresii, o po.ezie a talentatului mo-dernist Taluo Okuidd:

DA-M1 FOARFECA MARE SA TA1 GLOBIlL IN D011ATree acum culia poste/sa miros hottul fn dulapasul de fierTot orasul se cutremurdLIn automobil a trecut prin mineSi-abea la un decimetru s'a rostogolit un buboi cu cimentArmata a fost ConcentratöSoldatii au pasul alergötor ft nuniai sgomot le sunt bocanbillubirea urcd treptele lenevosChelneritele sunt clomdgite c'au urcat treptele

Mind ziva, hat de-mt deschide IHal de-mi Inchide I

Dd-mi foarjeca proasioCine-si cunoaste soarta de möine è nenorocil,E ultimul cuvânt al D-lui X, care a avut o haind gratuitd de ocnas

Dd-mi te rog mai iute foarjeca ceici oreau só tai globul In douöA I dar globul mi se pare cö nu poale fi tdiat hiedOnorat public linisteste-te ICdci poimdine este ajunul zilei de máine de peste un milion de ani

Numai din aceste versuri pline de savoarea dure a sen-zatiilor citadine, se poate vedea cA gandirea de astäzi ajaponiei, a de3figurat radical vechile clisee, pesind vigurospe drumuri, in--care bambusul si lampiriariele-de hartie, audevenit piloni de fier i becuri electrice. F. Br.

,,Dirama si Comedies'. Ansamblui retecitoarei trupe dinVilna. se stabileste In tare, dupe o epoce de turneu prelungit. Sefixeaza cu program, care nu mai oscileaze intre melodramepicture morale expresioniste, aparent. Prospectul lansat zilele

D-Mi Sternberg & Mazo directorii Dramei' i ,Comediei,viizuti de Maxy

acestea e precis: noua grupare tinde se se indrume pe cAlleinovatiilor moderne. Nici compromis cu Tipsa de gust ; nicicompromis cu prost gustul!": tipet care justifice o existenta

pretueste cat o realizare.Un orn de gust, artist de brine esente el insusi i prieten al artei,d. A. L. Zissu, prietenul i colaboratorul nostru, imprime nouluiteatru forma moderne i financiare si artistice. S'o spunem des-chis : numai neprecupetitului sAu entuziasm i priceperei salese datoreste noire societate Drama si Comedie".Integral" va colabora la noul teatru prin prietenii sei: A. L.Zissu, I. Sternberg acesta impreune cu d. Mazo detine direc-toratul artistic si administrativ, prin redactorii sAi M. H. Maxycare va monta cateva piese si Ion Calugeru, secretarul comisiei .

artistice a teatrului.

,,Club des Jeunes a publicat cu ocazia celei de a IX ex-pozitiune de picture la Lyublyana, o plachele Ingrijite, in treilimbi, slovena, franceza si germana, cuprinzand biografia arils-flee a fratilor Kralj, prornotorii expresionismului slovac.Franc Kralj si Tone Kralj, sculptori i pictori, intrunesc amandoipentru cei ce uimiti de plenitudinea i maturitatea lor de reali-zare de abia 55 ani. Nenumeratele reproduced ale .operii lor,pot sugera toate compentiinta artei lor. Influenta motivelor candnationale, cand religioase, le imprime un simbolism, care remanevesnic viu, cu toate experimentele expresioniste, cubiste i ab-stracte.Existe totusi la amandoi o intensitate, o fremantare, o cpuisarede sine, caliteti pe cari editorii plachetei, le socot ca insesi ge-neza artei lor.

»La vie et le rave au cinema". Hollywodul nu este pare-se pentru toate stelele din el firmamentul odihnei sau plAcerileperpetue.Intre ocupatil multiple, in care poate amorul ocupa un loc ne-definit, rezbate eke odate lumina albastre a meditatiei Cu ur-Marne ei.Astfel Pola Negri actrite germane de cinematograf fixate altedatape cerul nostru, azi pe cerul tnstelat al cinematografiei americaneca stea de rangul intai, ii noteaze in orele libere de cugetare,interesante observatii care nu tin numal de specialitate.

23www.dacoromanica.ro

Page 26: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

Obisnuiti sä ptivim aparitiile femenine depe ecran ca elementeidistractive, in caz fericit, cel mult ca luptAtoare pentru un idealfemenin, Po la Negri venitA sA ne amuze, ne surprinde in ipos-taza el de gAnditoare. In cartea pe care Albin Michel a tipArit-ola Paris si care se numeste sugestiv La vle et le rève au cinema,Po la Negri notead cu pricepere si gust insemnAri de impor-tang pentru ceea ce reprezintA l'art silencieux. CAci asa cre-dem ar trebui a se numeascA cinematograful si nu arta mutAcum poate rAu i s'a spus.Le silence fut aussi la dixième muse : Tacita. L'écran estsilencieux". Apoi ascutite observatii despre origina lanterneimagice, incadrate in forma unor povestiri din epoca preistorici

antichitate.Cartea InseamnA o preocupare neobisnuitA la actori si se insi-nuiazA atAt prin frumusetea povestirii cât i prin grija de a ex-prima frumos.

Sezon bogat In bande cu imagini.Charlie Chaplin va fi vAzut poate ca actor, dar mai precis, caregisor in Opinion Publique unde modestia lui n'a gAsit pentrupriceperea sa actoriceasa deck pretextul unui figurant.Mare le asteptat al sezonului e Ina Douglas Fairbanks, Dou-glas optimistul transformator de oameni si creator de energiiIn Voleur de Bagdad.Actorii vor privi poate cu alti ochi semnificatia actorului nouvor medita la drumul cu mlastini pe care il strAbat ei azi.

9,Fausti, la National. Nu stiu ce I-a venit d-lui CorneliuMoldovanu sä monteze un tratat de filozofie (intr'adevAr celmai frumos scris) and menirea unui teatru e exact contrarulunei _aule universitare. De ce nu Bergson sau Kant ? Ceinteres prezintA pentru marele public toate avatarurile i abstrac-tiunile eroului lui Goethe, and iti trebue o anume pregAtire sirAbdare, ca sà le poti gusta, citindu-le ? Si apoi Faust e intra-ductibil. Dad geniul lui Goethe rezidA in trascendenta cuge-tArii sale, singura traducere in mAsurA s'o redea e acea inprod. Daa, In schimb forma gAndirii sale e ceia ce i-a con-sacrat geniul si nemurirea, cum poate fi imitata inteo limbAdiametral opusA ca structurA si spirit ? In ce ar consta atuncigeniul lui Goethe, geniul rasei sale si al culturii sale, and pri-mul venit i-1 poate impAmAnteni ca pe un simplu fAcA tor devodeviluri ? Ar putea sá ni se spue d a ce pânä astAzi (adap-tarea germanA n'are nici o valoare literarA) Mallarmé, Paul Va-lery, n'au putut fi redati in nici o limbA ? Cu Faust nu se puteasconta nici un succes altul de at al vanitAtii. Publicul (afarAda D-nii RAdulescu-Motru, Petrovici, Soricu si pompierul deservida) a dormit. Chiar pentru cei treji suntem convinsi cA iluziaactorului care 1-a interpretat pe Faust n'a fost destul de fotteca sA nu fi dorit in locul lui, un profesor serios dela Sorbonasau chiar pe d. lorga.CAt priveste montarea....

Expositille industriale. Nu s'ar putea afirma cä ele con-stitue o inovatie la noi unde traditia secularA a bAlciurilor siiarmaroacelor e in plinA ellorescenta. S'ar fi cuvenitj totus subemulatia faimoaselor tArgAri de aiuri (Lipsca, Viena, Praga, etca la organizarea lor a nu mai prezideze vechiul gust balcanicmai ales and pretind sA se intituleze internationale. La ChisinAuoarecari veleitati de eliberare, curajul unei touche moderne :trebuia sedus ochiul francez ina plin de mirajul expozitiei delaParis. Cu ce ina ? Pavilioane de mAntuialA unde decorativulin cel mai suprem al lui efort, se reducea la leii si vulturii deipsos, dela intrare. bArAci fárá expresie si fArA ochiadA, interioarearanjate dupA tipicul dughenelor arhaice. S'au fAcut cheltueliimense fArA a se stie cA bancruta e in prag daca nu se sal-

24

veazA b arem succesul moral. Ori aceasta e in functie de atractie,de entuziasm, de confruntare. Atractie ? Lumina celor douA becurielectrice, and la Paris numai intr'un singur pavilion e o ploaietorentialA, un carnaval de sclip're, care echivaleaa cu kilovatiicheltuiti pentru luminatul Bucurestiului un an de zile ? Entu-ziasm, pentru strAinul incá buimAcit de spectacolul fantastic alexpozitiei coloniale dela Londra 7Dar ce sA mai zicem. de oroarea din Parcul Carol, cu mult in-ferioarA Mosilor, unde publicul chemat din toate punctele tAriia admire arta casnicA nationall privea nedumerit blAnurile ca-raghioase aduse din Austria, mobila stil Louis oarecare, covoareoribile de masinA, broderii pentru negrii, toate etalate talmes-balms, pe o singurA pardosea ?Ar trebui a se stie cA inteadevAr una din cele mai pretioaseinovatii pentru promovarea productiei unei tiri e felul cumaceasta este expusg, exprimatA, fardatA. MAsura j gustul uneinatiuni se intrevede in cel mai insignifiant detaliu : literele depe vitrinA, afisul-reclamA. La noi acesta din urmA, care in altAparte constitue un punct capital sub raportul comercial si untilde valoare artisticA sub raportul executiei, e lAsat competinteitipografului. Ar putea sA mi se rAspundA ce seductiune e pentr'unstrAin chipul generalului Averescu de pe afisul expozitiei dinParcul Carol, and cea mai umilA reclamA de sirop, oferA untrup de bacantA cu tot ce are sexul mai ispititor ?

IN SA se consulte librAria Hasefer" din sir. Cara-gheorghevici, In ce priveste cartea, literatura, dramasi plastica modernA.

M4carea LiterarA: Director Liviu Rebreanu.Mayo, Tokio. Dir. Murayama.Noi, Revista d'arte futurista. Diretore : E. Prampolini.Via Trento 89, Roma.Stauba, Revue d'architecture. Charles Teige. Kol-knuwn a 4, Praga.Zanit, L. Mitsictch, 22 rue Birtschamine, Belgrad.Disk, Charles Teige.De stijl, art. constructiviste. Dir. Theo van Doesburg.Les Feuilles Libres, Marcel Raval. Paris.Blok, Warsova.G ° material pour la construction élémentaire.Hans Richter.L'Esprit Nouveau. Ozenfant et Jeanneret. 3 duCherche Midi Paris.Sturm. Herwarth Walden. Postdamerstr. 134 Berlin.7 Arts, P. Bourgeois. Bruxelles. Boul. Leopold 2.Integral" inlesneste abonamente pentru revistelestrAine.

II Notre collaborateur B. Fondane vient de fink unessai d'esthétique; Faux propos d'esthétique".

CLISEE: RAMPA

Tipografia RefbrinftPasagiul W cox-slang 20 22 P.:

www.dacoromanica.ro

Page 27: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

INTEGRAL IAPARENE LUNAR

REVISTÄ DE SINTEZA MODERNAORGAN AL MI$CARE1 MODERHE DIN TARA $1 STRAINATATE Redactie i Administralie

M. H. MAXYRedactie Bucuresti F. Brunea, Ion Calugaru, M. H. Maxy, Bade Voron Calea Victoriei 79, Et. ICa

Redactie : Paris B. fondane, Mattis Teutsch

1

ATELIERUL REVISTEITINTP141EGE{.1..M.

EXECUTA :

DECORURI

INTERIOARE

MOBILECOVOARECERAMICA

DECORURI SI

COSTUME

TEATRALE

NTELIEROL MODERN LK FICTORAPRIME$TE ELEV I

CONSTRUCTII

SCBNICE

AFIE

TEATRALE

CINEMATICE

Sub conducerea D-Ior: M. H. Maxi/. Victor Brauner, Corneliu MihatlescuBueuregti. Calea Vietorlei 79 Seara B Etaj I. BueureNti

INTEGRALMt

:Nc.0-7 Octombrie 1925

11MIIIMMINE

11111M

E-0

-61

Pr4

)-4Z ;zq

o 1.Q

at

www.dacoromanica.ro

Page 28: Integral, nr 6 7, octombrie 1925

1P A C31.. 1W A. Et C IAt A 1%1 JE

DER STURMMONATSPIEFT

Herausgeber : Nerwarth Walden

Postdamerstr. 134 Berlin

Jalonal de fitograpatCfrlehi/ iibur : 9 dirrL

rbdtordr :

EX ENPLA RUL15 LEI

ABO N AM EN T2001E1 ANUAL

INTEGRA L"No. 6-7. OCTOMBRIE. 1925

EXEMPLARUL1-5 .L E-I-

ABONANENT200 LEI ANUAL

www.dacoromanica.ro


Recommended