IT Trends octombrie 2014

B U S I N E S S I N T H E D I G I T A L A G E

Nr. 10 - Octombrie 2014www.ittrends.ro

INTERV IU

EVEN IMENT

INTERV IU

Răzvan Balint,Răzvan Balint,Executive Manager,Executive Manager,Romsym DataRomsym Data

Pag. 10Pag. 10

Theodor Adam,Theodor Adam,Director IT, ING Director IT, ING Asigurări de ViațăAsigurări de Viață

Pag. 8-9Pag. 8-9

Laurent ChrzanovskiLaurent ChrzanovskiPag. 3Pag. 3

Președintele Camerei de Comerț și Industrie România Israel

„Cele mai multe activități le avem în zona tehnologiei. „Cele mai multe activități le avem în zona tehnologiei. Este cunoscut faptul cã rolul de leader în dezvoltarea soluţiilor de Este cunoscut faptul cã rolul de leader în dezvoltarea soluţiilor de

securitate IT, cloud computing, business intelligence, securitate IT, cloud computing, business intelligence, aplicaţii internet, soluţii electronice guvernamentale dar şi de aplicaţii internet, soluţii electronice guvernamentale dar şi de

realitate virtuală este deţinut de companiile israeliene.”realitate virtuală este deţinut de companiile israeliene.”Pag. 14-15

Călin CosarCălin Cosar

www.ittrends.ro

1Nr. 10 - Octombrie 2014

E D I T O R I A L

Apetitul cumpărătorilor este greu de excitat și se pleoștește ușor. Din acest motiv marketer-ii au nevoie de noi și noi cuvinte și expresii cu care să ne stârnească și să ne provoace imaginația. Este vorba despre așa-numitele

buzzwords, cuvinte/expresii la modă, pe care toată lumea le folosește și pe care toată lumea le uită, odată ce a trecut valul. Aproape toată lumea.

O astfel de expresie, de care nu poți fugi dacă ești într-un cerc de directori IT, este în momentul de față „software defined”, care se traduce, ca și furculision, prin „definit de software”. Ce-și propune, sau ce este, acest „software defined”? Este vorba de-spre un strat, sau un nivel, intermediar de abstractizare între administrarea a ceva și acel ceva. Sau de a lua din „inteligența” acelui ceva și a o muta pe un nivel intermediar. Este clar? Bănui că nu :) Să mai încercăm odată: este vorba despre decuplarea fierătaniei (hardware) de logica care o pune în funcțiune (soft-ware). În acest fel hard-ul rămâne fier și nu mai trebuie schim-bat de fiecare dată când dorim să schimbăm ceva în logica de funcționare. În acest mod pe administratorii acelui „ceva” nu-i mai interesează prea mult ce se află la bază, adică mașinile, ci îi interesează mai mult „logica”, adică software-ul care „definește” cum trebuie să se comporte acel ceva. În acest mod se câștigă flexibilitate, scad timpii de punere în funcțiune (deployment) și, nu în ultimul rând, se reduc costurile.

Dar să vedem cam ce ar putea fi acel „ceva”? Deja ar putea fi aproape orice. Am auzit prima dată termenul în urmă cu 2-3 ani, cu aplicare la rețelele de calculatoare. Se vorbea despre Software Defined Networks (SDN). Azi se vorbește deja și de: Software Defined Storage (SDS), Software Defined Data Center (SDDC), Software Defined Infrastructure, Software Defined Enterprise, Software Defined Perimeter (SDP) – în zona securității în cloud -, Software Defined Buildings, Software Defined Workplace, Software Defined Compute, Software Defined Environment etc.

Abordarea nu rămâne captivă doar în zona IT-ului de busi-ness, ci face primii pași și în zona de consumer, în zona Internet of Things (IoT). Compania sen.se a lansat pe piață un dispozi-tiv denumit Mother, da ați ghicit Mama, care este „ca o mamă, doar că este mai bun”, care „dă semnificație vieții” și evident că „mama știe tot” (și cel puțin aici sunt greu de contrazis). Această „mamă”-dispozitiv este compusă dintr-o stație fixă, care arată ca o Matrioșka rusească dar cu alură de maică stareță, și un set de „biscuiți” (cookies) cu senzori. Acești biscuiți pot fi atârnați/puși la legătura de chei, la periuța de dinți, la ușa de la intrare, sub cearceaful din dormitor, pe cutia de medicamente a bunicului, pe cafetieră etc. Unitatea de bază se conectează printr-un cablu Ethernet la router. „Mama” vine cu 4 senzori, standard, dar pot fi adăugați (cumpărați separat) până la maxim 24 de senzori

(în total). Bateria senzorilor-biscuiți ține 1 an. Atât mama cât și senzorii vin cu un nume al lor, dar îi puteți re-boteza. Mai departe bănuiți ce se întâmplă, senzorii culeg date, le transmit „mamei”, iar apoi acestea sunt stocate și analizate în cloud. Pe baza analizei „mama” te învață cum să fii mai bun și cum să ai mai bine grijă de tine și de ai tăi: cum ar fi „du-te și te spală pe dinți”, „azi ai mers prea puțin, dă-te jos din pat și încalță-te” și altele asemenea. Dar nu asupra acestor detalii doream să mă opresc. Partea interesantă, și care se leagă de subiectul nostru, este că respectivii senzori-biscuiți pot fi reprogramați. Dacă nu mai vreți, de exemplu, să monitorizați ușa de la intrare, puteți reprograma (IFTTT – if this than that) biscuitele și să-i dați o altă însărcinare. Cum ar veni, este „software defined”. Și acesta este doar începutul.

Și dacă transhumaniștii au dreptate, și Ray Kurzweil nu se înșeală, majoritatea celor care citiți aceste rânduri veți ajunge la singularitate tehnologică, când nu veți fi nemuritori, dar veți trăi până cînd vă veți plictisi. Dacă nu mă credeți, citiți cartea lui Ray The Singularity Is Near. Și atunci veți merge cu rabla de corp la servisul de corpuri pentru revizie și înlocuirea pieselor defecte și veți downloada de pe Internet ultima versiune a propriului sine. Adică veți fi definiți de software.

Așa că puneți mâna și învățați să programați! Cine vreți să vă programeze sinele? Credeți că asta merge cu copy/paste? Și cum vă veți asigura că infrastructura este administrată corect și că în locul sinelui vostru nu vă download-ează un sine cu aplecăciune spre șapcă, pix, găleată, ulei și făină? Așa că puneți mâna și pe ștampilă și votați!

Unde se votează știți, sau dacă nu știți veți afla de la televizor, dacă nu l-ați aruncat deja pe geam.

Dacă nu știți unde să învățați să programați, încercați la EU Code Week, ediția de anul viitor, că anul acesta s-a terminat. Sau înscrieți-vă la Ora Programării (Hour of Code), că până în decembrie mai aveți timp. Ce mai așteptați? :) �

[email protected]

Software defined EU

Romulus Maier

www.ittrends.ro

2 Nr. 10 - Octombrie 2014I N T E R V I U

Rep.: Actualizările aduse soluției de management al documentelor au fost făcute după prospectarea pieței?

Ionuț Arsene: În IT update-urile sunt uzuale și constante. Ținem pasul cu nevoile clienților noștri și le oferim acum SIVADOC Mobile. Practic, angajații și ma nagerii pot accesa informațiile de oriunde, oricând, au la dispoziție fluxuri de lucru clare, rapide și simplu de folosit, bazate pe formulare.

Am creat această facilitate care a fost foarte bine primită. De altfel, noi avem o experiență de peste 12 ani în dezvoltarea

și implementarea sistemului SIVADOC care asigură managementul tuturor documen-telor, e-mailurilor și fluxurilor de lucru. Soluția este disponibilă „on premises” (instalată pe echipamentele de la sediul clientului) și în cloud ca SaaS – software as a service.

Rep.: Avantajele vin imediat?Ionuț Arsene: Managementul docu-

mentelor nu înseamnă doar înregistra-rea electronică a informațiilor. E mai mult decât atât. E un control pe care îl ai asupra documentelor pe întreg ciclul lor de viață, de oriunde și oricând.

Sigur, cu această soluție, companiile obțin o reducere semnificativă a costurilor și în același timp se optimizează procesul de distribuire a sarcinilor de lucru către colegi.

Totul capătă o dinamică avantajoasă: ești mereu conectat la spațiul tău de lucru,

există o sincronizare în timp real fie că ești la birou, în ședință sau în delegație, tran sferul de date este rapid, cu costuri reduse, documentele sunt „transportate” între sucursale doar electronic, totul „se mișcă” rapid, sigur, fără alte costuri operaționale.

Aplicația permite utilizatorilor să na-vi gheze în depozitul de documente și să previzualizeze instantaneu documentele, fără a le descărca. Caracteristica de zoom facilitează vizualizarea de documente și imagini de pe dispozitivul mobil.

Rep.: E nevoie de o pregătire a utiliza-torilor?

Ionuț Arsene: Totul e foarte simplu. Documentele pot fi descărcate și deschise în aplicația de editare a textului direct de pe dispozitivul mobil și apoi salvate de utilizator în SIVADOC Project:Cloud. Conținutul nou, cum ar fi biblioteci de imagini și documente, poate fi încărcat de pe dispozitivul mobil direct în depozitul SIVADOC în cloud, rapid și ușor.

SIVADOC Mobile oferă posibilitatea de partajare a documentelor cu membrii echipei, cum ar fi vizualizarea și adăugarea de comentarii, schimbul de documente, imagini și conținut.

Rep.: Accesul facil la aceste informații nu creează o vulnerabilitate?

Ionuț Arsene: Nu, pentru că accesul este securizat, e disponibil doar persoa-nelor autorizate, care primesc drepturi diferențiate în funcție de rol. �

Cum să reduceți costurile de management al documentelor

Ionuț Arsene, project manager,SIVECO Romania

„Vă rog să așteptați puțin, trebuie să găsesc dosarul!” De câte ori n-ați auzit această expresie? Este greu de crezut că în ziua de azi o organizație mare poate gestiona fizic, pe suport de hârtie, un volum uriaș de date. Sigur ar consuma enorm de mult timp și și-ar îngreuna nejustificat activitatea. De aceea, un sistem informatic de management al documentelor este absolut necesar. Și atunci când acest sistem este unul în cloud, avantajele vin negreșit. Iată ce ne spune Ionuț Arsene, project manager la SIVECO Romania.

www.ittrends.ro


E V E N I M E N T

Evenimentul a fost organizat de Swiss Webacademy în partene-riat cu International Telecommunications Union (ITU, ONU- Geneva), cu CERT-RO și cu Ambasada Elveției în România.

Evenimentul a fost sprijinit de Consiliul Județean Sibiu, Univer-sitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, de companii mari de profil printre care: Dell Software, CertSIGN by UTI, Bitdefender, Q-East Software, Datanet Systems, Cisco, Check Point, Kapsch, BISS, Visma, SafeTech, Betfair, Palo Alto, SafeNet și de alți parteneri din mediu privat.

Mulțumită partenariatului cu ITU, la congres au fost invitaþi key-speakeri de renume mondial din partea unor instituții și grupuri de cercetare din străinătate, care au prezentat contextul general al securității pe Internet, exem-ple și demonstrații practice. Numărul acestora s-a ridicat la 74 de specialiști din instituții publice sau companii private, din 29 de țări, de pe trei conti-

nente, atât din România cât și din alte țări, cum ar fi: Elveția, Italia, Islanda, Bulgaria, Moldova, Slovenia, Spania, Croația, Ucraina, Japonia, Israel. În cele 3 zile, la eveniment au fost înregistrați aproape 300 de participanți.

Dintre speakeri menționăm pe: H.E. Jean-Hubert Lebet, amba-sadorul Elveției; Rosheen Awotar-Mauree, ofițer de securitate cibernetică la ITU; Augustin Jianu, director la CERT-RO; Ioan Cindrea, președintele Consiliului Județean Sibiu; Prof. Ing. Dr. Ioan Bondrea – rectorul universității „Lucian Blaga”; Prof. Dr. Horia Pop, profesor la universitatea „Babes-Bolyai”; General Marcel Opriș, director la STS; Florin Cosmoiu, director la CYBERINT, SRI; Virgil Spiridon, director al Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, Ramsés Gallego,

analist de securitate la Dell Security; Max Klaus, MELANI, Elveția; Gorazd Božic, SI-CERT, Slovenia.

În data de 1 octombrie a avut loc o sesiune de cursuri pre-congres pentru persoanele de decizie care nu posedă o pregătire tehnică de specialitate. În acest mod oamenii de afaceri au putut profita din plin de congres și vor putea gândi, în perioada următoare, măsurile po-trivite care trebuie luate pentru securitatea propriilor afaceri.

Conferința a fost structurată în patru workshop-uri: „Law and Law enforcement”, „Investigation & Forensics”, „eGovernment, CERTS and public-private standards” și „Mobile & cloud security”. Prin intermediul workshop-urilor specifice s-a urmărit realizarea unei înțelegeri de 360° a principiilor celor mai noi probleme de securitate, a modurilor de preîntâmpinare a acestora și a modurilor în care aces-tea sunt abordate în diferite țări, pentru a putea fi implementate în instituții și companii.

Swiss WebAcademy (SWA), o asociație profesională româno-elvețiană, a organizat evenimentul în parteneriat cu Security Brokers (Italia), ASIA și Agora Group. �

Pentru detalii suplimentare vizitați: https://cybersecurity-romania.ro/

Cybersecurity în România – Central European Conference, ediția a 2-aÎn perioada 2-3 octombrie 2014, la Sibiu, a avut loc cea de-a 2-a ediție a evenimentului „Cybersecurity in Romania – Central European Conference, Public-Private dialogue platform”, eveniment regional central european, gândit ca o platformă de dialog public-privat.

www.ittrends.ro

4 Nr. 10 - Octombrie 2014E V E N I M E N T

Conferința este adresată specialiștilor BPM și comunității interesate de BPM și își propune să acopere periodic toate aspectele legate de BPM: teorie, modele, tehnici, arhitecturi, siste-me și studii empirice, să le dezbată și să ofere un prilej de schimb de idei și bune practici.

Conferința din acest an a fost deschisă de Don Seymour, IBM Sales Process Sales Leader CEE, care a vorbit despre portofoliul de procese „inteligente” deținut de IBM. Compania IBM a fost înființată în 1911, datând de mai bine de 100 de ani, și a deschis o reprezentanță și în România în 1995.

În ceea ce privește strategia IBM, ea include:� crearea de noi piețe prin transformarea

industriilor și profesiilor cu ajutorul datelor. În 2015 în lume vor exista 1 trilion de dispoziti ve interconectate, care vor produce 2,5 miliarde de GB de date/zi, 80% din acestea nefiind structurate (audio, video, date provenind de la senzori, din social media etc.);

� transformarea IT-ului pentru cloud com-puting. 85% din soft-ul nou este creat pentru cloud, un sfert din aplicațiile din lume vor fi disponibile și pentru cloud în 2016, 72% dintre dezvoltatorii de software afirmă că aplicațiile pe care le crează include API-uri sau servicii pentru cloud;

� crearea unor sisteme care să permită sis-teme de „angajament” pentru companii. 84% dintre nativii digitali afirmă că rețelele sociale

și conținutul generat de utilizatorii acestora îi influențează în deciziile de cumpărare. Din momentul în care un utilizator contactează o companie prin intermediul unei rețele so-ciale se așteaptă să primească un răspuns în următoarele 5 minute. 84% dintre utilizatorii de smartphone-uri pornesc o aplicație ime-diat după ce se trezesc. 80% dintre utilizatori sunt dispuși să ofere informații despre ei în schimbul unor oferte personalizate. 2/3 dintre adulții din SUA afirmă că nu vor mai cumpăra de la furnizori/producători care le-au pierdut, sau care au permis scurgerea de informații confidențiale.

Abordarea IBM pentru reinventarea afaceri-lor presupune o concentrare mai mare pe client, utilizând tehnologii mobile, sociale, în cloud și big data, crescând eficiența și optimizând pro-cesele de la un capăt la altul. Principala pro-vocare în majoritatea industriilor o reprezintă administrarea complexității (variația clienților, calitatea performanței și eficiența fluxurilor de lucru), care în industriile centrate pe servicii depășesc 50%.

Portofoliul de produse IBM Smarter Process include: Blueworks Live și oferte de cloud, Business Process Manager, Operational Decision Manager și Business Monitor. IBM este lider în Gartner Magic Quadrant pen-tru Intelligent Business Process Management Suites (iBPMS). Soluțiile IBM BPM sunt

disponibile în cloud și pot fi accesate de pe dispozitive mobile.

Cristian Ivănuș, Președintele ABPMP România (asociația profesioniștilor din BPM din România, afiliată la ABPMP international), asociație înființată în august 2014, a prezentat misiunea, viziunea și obiectivelor asociației. Mai multe detalii puteți afla din interviul pe care a avut amabilitatea să ni-l acorde.

Ph.D. Natalia Costetchi, Experienced SAP Consultant, Business Analyst, Business Architect, a vorbit despre „Arhitectura proce-selor în Sistemul Informațional de Sănătate”, cu exemplificare pe domeniul bolilor rare. Prezen-tarea o puteți consulta pe www.agora.ro.

Mãdãlina Grosu, Technical Coordinator la Qualysoft, a vorbit despre „BPM - Speed Dialing the Enterprise”. A fost vorba despre un studiu de caz, în care prin utilizarea unui instrument ETL care permite încărcarea unui volum mare de date (XML, CSV etc.), transfor-marea acestora in-memory, înscrierea logicii transformaționale în instrument, validarea și profilarea datelor și este ușor de administrat, se obțin performanțe remarcabile.

George Tambozi, Cobalt Technology, Sales & Operation VP, a vorbit despre „Aura Portal – The road to Excellence”. A fost prezentată compania Aura Portal, înființată în 2002 și care în prezent a ajuns la peste 100 de anga jați și peste 500 de consultanți, având o pre zență internațională și reprezentanțe în mai multe țări de pe glob. Au fost date exemple de clienți, industrii și studii de caz. În momentul de faţă, Cobalt Techno-logy, deţine statutul de „Exclusive Partner AuraPortal” pentru întreaga regiune de Sud-estul Europei (SEE). Noi am mai scris despre Aura Portal dar merită să re amintim câteva din-tre avantajele soluției: crearea și automatizarea de procese fără a fi necesară programare, dis-ponibilitatea soluției inclusiv în cloud, ușurința de utilizare, timpii scurți de implementare și po-sibilitatea de a parcurge pas-cu-pas abordarea fără necesitatea unor investiții în avans.

Conferința s-a încheiat cu un workshop, sponsorizat de Aura Portal, despre metodolo-giile și tehnologiile de îmbunătățire a procese-lor, denumit „Diagramming business pro-cesses easy with BPMN 2.0”, susținut de Cristian Ivănuș. �

BPM EE Forum National Conferencede Romulus Maier

În 9 octombrie 2014, în București a avut loc evenimentul „BPM EE Forum National Conference” organizat de portalul regional http:// bpmeasterneurope.org/ro/, deținut de Agora Group.

www.ittrends.ro


www.ittrends.ro

6 Nr. 10 - Octombrie 2014F O C U S

Am citit că suntem „programați” să recunoaștem 1500 de figuri. Și nu pot să nu mă gândesc la numărul lui Dunbar - 150 este acceptat ca numărul de persoane cu care putem avea relații sociale stabile.

De fapt el propune mai multe numere: 5, 15, 30, 150, 500, 1500. care corespund diferitelor grupuri de persoane care sunt în jurul nostru. Și asta e valabil și pe Facebook. Ce e de fapt Facebook? Un grup mai mare sau mai mic de oameni, cu fie-care dintre noi în centrul lui, oameni în care avem mai multă sau mai puțină în-credere și cu care interacționăm mai mult sau mai puțin.

Bonus: vedem la câte unii și ce au mai mâncat în ultima vreme :-).

Grupurile depind de cât de intense și in-time sunt relațiile, precum și de frecvența contactelor:� 3 - 5 persoane - familie - sunt per-

soanele către care te îndrepți atunci când ai

nevoie de ajutor, atunci când îți este greu cu adevărat.� 10 - 12 persoane - „grup de simpatie”

sau familie extinsă - sunt oamenii cu care ai relații strânse, în care ai încredere.� 30 - 50 persoane - banda - sunt per-

soanele cu care interacționezi aproape zi de zi, de exemplu colegii tăi.� 150 - clan - și limita acceptată de

oameni cu care poți avea relații sociale stabile.� 500 - mega banda - am fost aproape

să am o mega bandă pe Facebook acum 2 ani - relațiile erau de genul: mi-ai cerut prietenia, ai motocicletă la poza de profil, îți dau accept.� 1500 - trib - cred că aici intră practic

fiecare persoană căreia îi dai bună ziua sau căreia îi zâmbești și îți întoarce zâmbetul.

Dacă ne gândim la un „Facebook- Dunbar al vânzărilor” și vorbim de vânzări directe, toți avem 3-5 clienți care ar putea juca oricând rolul de coach pentru noi. Ne pot ajuta atunci când vrem să vindem către alți clienți. Sunt cei în care avem încredere că ne pot arăta direcția atunci când avem nevoie să vindem unor clienți strategici.

Grupul de simpatie în vânzări este format din acei clienți pe care îi poți aborda oricând și da ca exemplu de succes altor clienți. Ceea ce ai reușit să faci pentru ei, poți foarte ușor să faci și pentru viitorii tăi clienți.

De la 150 la 300, împreună cu clienții de mai sus, teoretic sunt cei care conform Legii lui Pareto să fie „responsabili” pen-tru 80% din succesul meu de vânzător.

Iar de la 300 la 500 și apoi la 1500 - sunt de fapt 1200 de clienți esențiali ca sã înveți meseria de vânzător.

Poate ne amintim 1500 de figuri, 1500 de clienți sau poate nu, dar atunci când e vorba de vânzări ca și de Facebook, încre-derea e cea care face ca totul să funcționeze perfect.

Clienții cred în tine (toți cei 1500), oame-nii cred în tine atunci când se conectează la grupul tău mai mare sau mai mic.

Cred că poate ar trebui să ne aplecăm mai mult asupra rolului încrederii în relațiile noastre de vânzare. �

Adrian Cioroianu

Despre Facebook, încredere și vânzări...de Adrian Cioroianu.

Vânzător. Negociator. Hunter. Farmer. Influențator. Trainer.

Zilele astea „sărbătoresc” 5 ani fără Facebook. Mi-am închis contul pentru că nu mai aveam nici un control: ajunsesem la aproape 400 de prieteni și de fapt la un sumar recensământ 90% erau motocicliști sau corporatiști sau corporatiști-motocicliști. Am decis un an mai târziu să deschid un cont de Facebook pentru firma de training și merită doar și pentru

simplul și importantul fapt că prietenii mei de pe Facebook pot să aprecieze/critice veleitățile mele de scriitor de articole de dezvoltare personală.

www.ittrends.ro


R E V I E W

Cu același prilej s-a anunțat extinderea rețelei Orange 4G în peste 200 de noi localități. Citez: „Astfel, Orange continuă să ofere cea mai extinsă acoperire 4G, cu peste 1300 de localități, 48% din populația țării și 78% din populația urbană”. Domnul Jean-François Fallacher ne-a prezentat și o statistică OOKLA, realizată cu programul Speedtest, din care rezulta că Orange în România are cele mai bune viteze de acces la internetul mobil.

La data anunțului accesul la 4G+ în România putea fi realizat doar cu smart-phone-urile Samsung Galaxy S5 4G+ și Samsung Galaxy Alpha 4G+ şi cu modemul Huawei E5786.

Și pentru ca să ne dovedească că anunțul făcut nu este doar un text de marketing, oficialii companiei ne-au pus la dispoziție câte un smartphone Samsung Galaxy S5 4G+, pentru o perioadă de test, pentru a ne convinge singuri.

Ceea ce am și făcut, atât în București, cât și într-o deplasare în țară, care s-a întâmplat să fie în aceiași perioadă. Evi-dent măsurătorile făcute de mine nu sunt relevante din punct de vedere statistic, spre deosebire de cele ale OOKLA realizate în incomparabil mai multe locuri și de pe in-comparabil mai multe dispozitive. Trebuie menționat și că viteza de acces la internet mobil dintr-un anumit loc depinde și de încărcarea rețelei. Adică de cât de multe alte dispozitive consumă o bucățică din lățimea de bandă, în acel moment.

Mai trebuie să adaug că, de câte ori mi-a fost la îndemână, am testat, cu același pro-gram (Speedtest de la OOKLA), viteza de acces la internet mobil atât de pe smart-phone-ul Samsung conectat în rețeaua Orange, cât și de pe un iPad conectat în rețeaua Vodafone.

Să aruncăm o privire și asupra rezulta-telor. În medie, viteza de acces la internet

mobil în rețeaua Orange (22 de puncte de măsură) a fost superioară celei din rețeaua Vodafone (11 puncte de măsură). Viteza medie de acces la Orange a fost de 31,49 Mbps (download) și de 8,6 Mbps (upload), în timp ce la Vodafone a fost de 27,92 Mbps (download) și de 6,03 Mbps

(upload). Viteza Orange a fost superioară vitezei înregistrate în rețeaua Vodafone în 7 din cele 11 puncte comune de măsură. În rețeaua Orange am reușit să obțin o viteză maximă de download de 116,68 Mbps (într-o dimineață la Dristor), dar am reușit să obțin și viteze, aș zice spectaculoase, la Fundeni (60,25 Mbps) și în Brașov (74,23 Mbps), ba chiar și o viteză de 19,9 Mbps, în metrou, între stații, în mers. Rezultatele tuturor măsurătorilor sunt disponibile aici.

După cum spuneam, contează și conjunc-tura în care se face măsurătoarea, dar mai depinde și de profilul utilizatorului. În toate punctele în care am făcut măsurători viteza de acces la internet mobil este suficientă pentru un utilizator de business. Dacă ar fi să mă retrag integral în spațiul virtual, aș putea oricând să mă retrag în satul natal și să lucrez de acolo. Evident acest lucru nu este valabil în orice localitate din România.

Pe de altă parte, cel puțin momentan, utili-zatorii tineri din mediul urban, mai axați pe divertisment, dispun de o viteză de acces la internet mobil chiar excedentară. Pe măsură ce conținutul multimedia va deveni pre-dominant, vom accesa de pe dispozitive noi aplicații și servicii (cum ar fi, de exemplu, casa inteligentă sau alte aplicații IoT), iar numărul de smartphone-uri va crește, concurând la aceiași lățime de bandă, în viitor, nici viteza 4G+ nu va mai fi suficientă. Dar până atunci vor mai trece 4-5 ani.

Pe final câteva cuvinte și despre Samsung Galaxy S5 4G+. Este un dispozitiv robust și interesant, căruia nu i-am găsit decât 2 inconveniente. Primul ar fi diagonala prea mare a ecranului pentru un telefon, ceea ce îl face greu de manevrat. Mai concret, pentru un telefon este prea mare, iar pen-tru consum de content este prea mic, prefer o tabletă. Al doilea inconvenient îl consti-tuie durata de viață a bateriei. Fără a-l uti-liza intensiv, dacă nu îl încărcam cel puțin odată la o zi și jumătate, riscam să mi se usuce bateria. Aceste neajunsuri nu sunt caracteristice doar acestui dispozitiv ci tu-turor dispozitivelor similare disponibile pe piață. Și cum tendința este de a se lansa noi smartphone-uri încă și mai mari, nu-mi rămâne decât să constat că ceea ce pentru mine reprezintă neajunsuri, pentru tânăra generație sunt considerate a fi „cool”. Let it be! �

Cu Orange în mișcarede Romulus Maier

În 18 septembrie 2014, Jean-François Fallacher, Chief Executive Officer la Orange România, anunța faptul că Orange oferă viteze de acces 4G în metroul Bucureștean și viteze 4G+ (până la 300 Mbps) în șase orașe (București, Brașov, Cluj-Napoca, Galați, Iași și Timișoara), urmând

ca rețeaua să fie extinsă ulterior și în alte orașe.

www.ittrends.ro


Rep.: Vi s-a intâmplat să vi se solicite să implementați un serviciu IT imediat după ce au fost definite cerințele iar apoi acel serviciu să se transforme imediat într-un avantaj competitiv?

Theodor Adam: Pentru noi este prefera-bil ca IT să fie prezent înainte de definirea cerințelor, iar acestea să se construiască în colaborare pentru orice inițiativă. De fapt, în procesul normal de dezvoltare și imple-mentare a unei soluții, specificațiile pen-tru cerințe sunt scrise de către analiști în IT, după discuții, interviuri, consultanță în celelalte departamente, unde identificăm nevoia de business și articulăm cerințele. Acestea sunt, la finalul exercițiului, confir-mate de către celelalte departamente impli-cate.

Serviciul IT poate constitui un punct de contact cu clientul (de exemplu printr-un portal sau o aplicație mobilă) sau poate să fie un instrument ori o automatizare a proceselor interne. Toate produsele și servi-ciile companiei sunt implementate cu soluții IT (de la instrumentele de identificare a nevoilor clienților sau cele de proiecție a evoluției produselor financiare - folosite de consultanți, procesarea polițelor, arhive digitale de documente, până la scrisorile pentru clienți). Astfel, serviciul IT imple-mentat este de așteptat să permită noilor produse și servicii financiare să devină un avantaj competitiv pentru companie.

Rep.: Astfel de solicitări vin din partea conducerii executive sau pornesc chiar din departamentul pe care îl conduceți? Faceți parte din conducerea executivă, aveți un rol

activ în luarea unor decizii strategice, sau sunteți doar consultat?

T.A.: Solicitările pot porni din orice de-partament, nu numai de la conducerea executivă, inclusiv din IT. Cultura noastră organizațională permite și chiar încurajează inițiativa. Totuși, înainte de a intra în execuție, prin guvernanța companiei, orice inițiativă trece printr-un proces strict de evaluare și analiză astfel încât să ajungă să se execute numai acele proiecte care se înscriu in strategia decisă și aduc beneficii mai mari decât costurile.

Conducerea IT nu face parte din consiliul executiv. În toate organizațiile din Grup din toate țările, CIO raportează la COO și doar acest rol face parte din consiliul executiv. Consider însă că IT are un rol important în luarea deciziilor strategice, funcția de direc-tor IT aflându-se în organizație la nivelul alinierii strategice (strategy alignment). Prin consultanță, prin soluții potrivite și livrate rapid, IT influențează deciziile stra-tegice (produse noi, sau chiar piețe noi), în funcție de timpul de livrare și costurile soluțiilor implementate. Concentrarea aten-ției managementului către proiectele de dezvoltare indică orientarea strategică a departamentului IT, dar acest lucru e posibil doar în condițiile în care serviciile, sistemele și aplicațiile de producție sunt funcționale, la nivelul corespunzator de calitate (SLA), cost și risc, folosind bunele practici pentru procesele specifice și având specialiști buni.

Rep.: În ultima perioadă sunt vehiculate diferite acronime noi, cum ar fi CDO (Chief

Digital Officer) etc. Cum vedeți schimbarea rolului CIO în economia actuală și ce per-spective credeți că va avea această poziție?

T.A.: Un acronim ce mi s-a părut mai in-spirat a fost Chief Innovation Officer. Acum doi ani am început să acordăm o atenție mai mare inovării și echipa de management IT a avut chiar ca obiectiv personal (pentru fiecare manager) să inițieze și să realizeze modificări inovatoare. Este o schimbare de cultură organizațională care necesită timp, studiu și încurajează creativitatea. Inovația în IT-ul dintr-o companie din in-dustria financiară nu înseamnă neapărat o nouă tehnologie, ci o utilizare nouă a tehnologiei în sprijinul clientului. Am ales ca tema principală a inovației „Customer eXperience”, iar compania a investit efort

IT este tot un departament „de business”de Romulus Maier

Theodor Adam, Director IT la ING Asigurări de Viață, a avut amabilitatea să ne vorbească despre specificul poziției de CIO în industria în care activează și despre provocările și tendințele momentului. Theodor Adam, Director IT,

ING Asigurări de Viață

Theodor Adam este Director IT la ING Asigurãri de Viaþã, compania lider pe piața românească de asigurări de viață. Are 19 ani de experiență în IT, formați în IBM Romania (primii trei) și în ING Romania din 1998 până în prezent. Experiența de 14 ani în management IT include pe lângă activitatea din România și doi ani cu responsabilități regio-nale (2009-2010) pentru dezvoltarea unui proces comun de dezvoltare de aplicații (ca Regional IT Application Development and Maintenance Mana-ger) și experiența cu procese IT bancare (succesiv, managementul echipelor de Mainframe și apoi de Operațiuni IT) între anii 2002-2005. A absolvit în 1995 Facultatea de Electronicã și Telecomunicații din cadrul Universității Politehnice București și în 2002 Școala de Studii Academice postuniversi-tare de Management, specializarea Management Strategic.

Bio

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

și bani pentru inițiativele care îmbunătățesc experiența clientului.

Schimbarea de cultură organizațională de care vorbeam necesită și o altă poziționare a departamentului IT în organizație: trebuie să devină un departament de „business”, nu doar de „suport”. Un departament IT tradițional furnizează intern servicii de dez-voltare de soluții (schimbări de software și infrastructură conform noilor cerințe) și Producție (adică exploatare, mentenanță și support pentru sisteme și utilizatori). Noi am dorit să ieșim din binomul clasic „IT vs Business”. IT este tot un departament „de business”, doar cu altă specializare, dar cu aceeași preocupare pentru clientul companiei (clientul final, nu doar clientul intern - un alt departament). Astfel, pentru specialiștii IT, fie ei analiști, programatori ori ingineri de sistem, nu mai e suficient să îndeplinească cerințele celorlalte departamente, conform SLA, ci să contribuie la ele, chiar să le „ne-gocieze” pe cele pe care le considera insu-ficient adecvate clienților. Ajungem deci să contribuim la cerințele funcționale (precum contribuiam deja la cele „non-funcționale”), având în minte viziunea despre client și experiența pe care o va avea utilizând ser-viciul/aplicația.

Pentru un răspuns mai direct la întrebarea dvs. aș spune că rolul nou al CIO este unul de business și nu (doar) unul tehnic iar rolul departamentului este de a înțelege și a se im plica în afacerea companiei pe de-o parte și a produce (sau mijloci) serviciile IT pe de alta, optimizând această balanță în continuu. Cu aceste misiuni, rolul este în continua devenire.

Rep.: Care sunt cele mai importante pro-iecte IT pe care le-ați implementat, sau care sunt în curs de implementare, în organizația Dvs.?

T.A.: Sunt în ING din 1998 și consider că unul dintre cele mai importante proiecte implementate de companie, cu o contribuție

esențială IT, a fost cel din 2007 pentru Pilonul II de Pensii („Pensii Obligatorii”). Pe lângă imensa provocare pentru forța de vânzări, rămânea de găsit o soluție tehnologică de procesare pentru oceanul de date ce urma să intre în companie sub formă de formulare (acte de aderare) semnate. Am numarat 1.4 milioane de participanți în to-tal la finalul primei ferestre de aderare de 4 luni, adică 33% din piață. Începând de la scanarea formularelor și recunoașterea automată a informației ca date (lucru pe care l-am externalizat), continuând cu preluarea informației în noul sistem (dezvoltat intern, pornind de la o aplicație preexistentă) și procesarea rapidă, încheind cu raportarea către participanți și autoritățile de reglemen-tare, fiecare zi din cele patru luni a fost un adevărat război cu timpul. Țin minte vara lui 2007 când, cu ocazia venirii Rolling Stone la București, ne-am întrerupt lucrul la pro-iect și am plecat la concert cu câțiva colegi și auzind că sunt cam 60.000 de spectatori, apreciam în glumă că dacă toți oamenii de pe stadion ar decide să adere la fondul de pensii ING, ne-ar trebui maxim două zile să procesãm toate datele. Proiectul a fost o muncă de echipă extraordinară și rezultatul este unul spectaculos.

Un proiect început recent, acum un an și care continuă și acum, este cel de dezvoltare a aplicației mobile MyING pentru clienți, în care aceștia își pot vedea portofoliul de polițe de asigurări și contribuțiile la pensii (obliga-torii și facultative), pot face tranzacții sau își pot actualiza date personale, pot contacta di-rect consultantul sau compania. Pentru dez-voltarea de soft nativ pentru mobile (IOS și Android) nu aveam suficientă capabilitatea internă așa că am ales să împărțim dez-voltarea astfel: partea de dezvoltare internă pentru serviciile, sistemele de back office și infrastructură și partea externalizată pentru aplicația pe smartphone. A fost o schimbare de abordare pentru că dinamica aplicațiilor

în spațiul mobil este mult mai mare decât a aplicațiilor interne și chiar mai mare decât a portalurilor accesibile extern. La fiecare 1-2 luni se mai schimbă ceva, e necesar să reacționezi la feedbackul clienților, bug-fixing, apare o nouă versiune de sistem de operare, apar terminale noi. Organizația noastrã era obișnuită ca după orice „lansare” de aplicație nouă (software release) să se concentreze la stabilizarea ei în „producție”, nu să înceapă imediat lucrul la următorul Release. E drept că modificările sunt dese și mici, pe când cele mari sunt mai rare, la 4-6 luni, totuși e un mod de lucru nou.

Un alt proiect semnificativ are ca obiect schimbarea metodologiei de dezvoltare. În ultimii ani am creat o echipă dedicată unei tehnologii BPM (business process mana-gement). Tehnologia se numește Pega și este „croită” să se potriveasca cu metodele agile de dezvoltare. Noi am ales SCRUM și de aproape doi ani am început să dezvoltãm folosind aceastã combinație de tehnologie și metodă, în paralel cu tehnologiile clasice (Java, .net și Cobol400) și metodologia tradițională - în cascadă (waterfall). Ca mai toate lucrurile frumoase, metoda agilă aduce pe lângă be neficii și provocări. Beneficiile se găsesc în costul mic (per proiect) și livrarea rapidă, alături de gradul sporit de satisfacție a utilizatorilor datorat bunei adecvări a aplicației la cerințe. Puterea metodei „Agile” constă în corectarea cerințelor din vreme, cât încă sunt mici costurile de dezvoltare, prin implicarea utilizatorilor în „sprinturi” rapide de dezvoltare (în 3 săptămâni au loc toate fazele: gestionarea cerințelor, priori-tizarea lor, implementarea rapidă a primelor câtorva dintre ele, testarea de către utilizatori a softului nou creat, deși incomplet). Provo-carea constă în implicarea întregii organizații (nu doar a IT) în aceste „bucle” iterative, ceea ce schimbă complet modul de lucru obișnuit (e o schimbare de cultură organizațională, din perspectiva proiectelor de dezvoltare). În câteva Sprinturi se obține o aplicație care este în mai mare măsură ceea ce au nevoie utilizatorii și care selectează natural cele mai importante cerințe care au încăput în timpul alocat fix (Time box). În metodologia water-fall utilizatorii află abia la finalul dezvoltării cum ceea ce au cerut este sau nu ceea ce de fapt au nevoie, urmând schimbări care reiau întregul ciclu (lung) de dezvoltare. �

Continuarea materialului o puteţi citi pe www.ittrends.ro

ING Asigurări de Viață este prima companie internațională de asigurări de viață care a intrat pe piața din România în 1997. A devenit liderul pieții locale la doi ani de la înființare și și-a menținut poziția de atunci, adaugând în portofoliul său și pensile private. Unul dintre cei mai importanți factori care a dus la acest rezultat este oferirea de produse și servicii inovatoare.Are o rețea largă de distribuție: peste 60 de sucursale și 1600 de consultanti financiari în întreaga țară, canalul de bancassurance (în parteneriat cu patru bănci) si colaborează cu 21 de brokeri.ING Asigurări de Viață oferă în prezent servicii financiare care răspund nevoilor de protecție financiară ale clienților, atât individuali cât și corporații.Pentru mai multe informații, vizitați www.asigurari-pensii.ing.ro.

Company Profile

www.ittrends.ro


Rep.: Recent a avut loc o nouă ediție Romsym Data Day. Ce a adus nou această ediție? Pe ce direcții v-ați concentrat?

Răzvan Balint: Conferința a avut trei sesiuni, o sesiune de business și două de securitate, una generală și una axată pe demonstrații live. În cadrul fiecărei sesiuni am venit atât cu noi parteneri, cât și cu noutăți de la partenerii de acum tradiționali.

Sesiunea de business s-a axat mai mult pe business-ul financiar-bancar, cu accent pe semnătura digitală. În cadrul acestei secțiuni am avut prezentări despre prelu-crarea în siguranță a semnăturilor pe dis pozitive mobile (parteneri: Softpro, o companie achiziționată recent de Kofax, și Wacom), și despre soluțiile pentru semnături electronice oferite de Kofax. Alte subiecte abordate au fost Red Hat Jboss Middleware, soluția BI pentru raportare, analiză și planificare IBM Cognos Express și despre Minitab, o soluție pentru statistici și grafice de la Mavis Concept.

Pe partea de securitate am prezentat soluții de la Fox – IT, Symantec, Watch-Guard, Lumension, Cryoserver și soluțiile GFI FaxMaker 2014 și Manage Engine.

Am mai avut și demonstrații live cu soluțiile: Red Hat Enterprise Virtualisation, Symantec Backup Exec 2014, Orbit Guard-Control, Secunia și Netwrix Password Manager.

În prezent ne concentrăm pe soluții relativ mai mici, care sunt mai flexibile și mai potrivite pentru clienți în actualele condiții de piață.

Rep.: Care sunt noii parteneri?R.B.: Aș enumera Lumension, o com-

binație de soluții anti-malware, patch management, application control și device control. Malware-ul nu mai este privit

doar ca listă ci sunt identificate anumite amenințări, sunt blocate și când apare și definiția lor în whitelist sunt șterse.

Un alt exemplu este Cryoserver, o com-panie mai mică din Anglia, care oferă soluții de arhivare a e-mail-urilor. Este o aplicație dedicată, la un preț corect. Nu este o aplicație mare care să coste foarte mulți bani.

Aș mai enumera Fox – IT, un partener nou, din Olanda, și care vine cu o tehnolo-gie nouă denumită „diodă de date” și care acoperă și o parte de forensics. Dioda de date este un fel de firewall unidirecțional. Comunicarea este permisă într-un singur sens, fluxul de date trece printr-un appliance care permite transmiterea datelor unidirecțional.

Orbit Guard Control este un SIEM apărut din experiența de zeci de ani a firmei slovace Orbit în optimizarea infrastructu-rilor, mai ales în domeniul bancar. Noi sun-tem primul lor distribuitor, ei hotărându-se să facă un produs de sine stătător abia anul acesta în vară.

Prin aceste parteneriate încercăm să aco-perim terenul care rămâne neacoperit de aplicațiile mari.

Rep.: De la partenerii mai vechi cu ce noutăți ați venit la Romsym Data Day?

R.B.: Un partener cu care avem deja o relație de business de peste un an de zile este Secunia. Ei oferă o soluție dedicată de patch management.

Red Hat crește văzând cu ochii, prin achiziții. La eveniment am avut o echipă de 5 oameni de la Red Hat care au prezentat soluțiile noi și Open Stack și Jboss.

Am mai avut prezentări și de la parte-nerii, de acum tradiționali, Symantec și Manage Engine.

Rep.: Care considerați că sunt cele mai importante provocări IT cu care se confruntă piața românească în acest moment?

R.B.: Sunt mai multe provocări. Unele tehnologice, altele provin din mediul de business, și evident și din climatul politic și economic. Noi încercăm să răspundem la toate, și investim mult în personal și în creșterea profesionalismului lui. Vremea vânzărilor simple de licențe a trecut, acum fiecare verigă din lanț trebuie să arate că aduce plusvaloare pe traseul vânzării de la producător până la client.

Nu uitați că piața IT face parte din piața generală, deci nu poate fi nici cu mult mai bună sau mai rea decât situația generală, care acum numai bună nu e.

Rep.: Ce vă propuneți pentru viitorul apropiat?

R.B.: În primul rând să ne menținem poziția actuală, să ne menținem persona-lul, și abia după aceea ne putem gândi la un viitor. Dorim să extindem numărul de distribuții și parteneriate, mai este loc, încă sunt soluții foarte bune care nu sunt reprezentate în România și încercăm să convingem acei vendori că merită să se uite și la România, direct, și nu prin alți distri-buitori regionali. �

Romsym Data Day – răspunsuri la provocările de businessde Romulus Maier

În 23 octombrie a avut loc o nouă ediție a evenimentului Romsym Data Day. Răzvan Balint, Executive Manager, Romsym Data, ne-a vorbit despre noutățile prezentate și planurile de viitor.

Răzvan Balint, Executive Manager, Romsym Data


www.ittrends.ro


Platforma deschisă de business în cloudSoluție completă ERP&CRM&BI. Platformă pentru dezvoltare rapidă de aplicații.

Str. Zambilelor nr. 4, Brașov, RomâniaTel: 0268 314446, Fax: 0368 710611

E-mail: [email protected]

Socr

ateC

loud

est

e o

solu

ție B

ITSo

ftw

are

SocrateCloud este platforma de business care furnizează o soluție completă și complexă de gestiune economică (ERP), gestiune a relațiilor cu clienții (CRM) și Business Intelligence, companiilor care activează în Agricultură, Telecomunicații, Servicii Profesionale, Construcții, Distribuție.Arhitectura inovatoare 100% cloud, permite partenerilor să dezvolte rapid aplicații mobile, aplicații web, utilizând platforma SocrateCloud și implicit infrastructura și procesele deja existente. SocrateCloud oferă performanță crescută, implementare rapidă și costuri reduse de deținere.

www.bitsoftware.ro

Rapoarte Standard Tablou de bord SocrateBI

Socrate ERP Socrate CRM

SocrateCloud API

Integrare Handheld & EDI��

� � �

Producţie�

Aprovizionare� Gestiune Stocuri

Istoric Clienţi|

Gestiune Comenzi�

Gestiune Servicii

�

Gestiune Financiară

Gestiune Oportunităţi Vânzare

�

Gestiune Proiecte și Timp

�

Managementul Performanţei

Mijloace Fixe Salarii Aplicaţii Mobile & Web

Gestiune Depozite Module Personalizate

Platforma de Business SocrateCloud

Află cum poți să devii Partener Autorizat

Alătură-teProgramului de Parteneriat SocrateCloud

și beneficiază de noi oportunități de creștere a afacerii.

www.bitsoftware.eu/ro/comunitate/parteneriat

Partener Autorizat

SocrateCloud

www.ittrends.ro

12 Nr. 10 - Octombrie 2014e H E A L T H

� Dr. Nicolae Goga, Cercetător Senior Universitatea din Groningen, Olanda (part-time),� Lector Politehnica București, FILS,� 2 doctorate, 50 articole, deținător a IEEE Merrits Awards, 2010, US (http://www.rug.nl/fwn/nieuws/fwnActueel/kortNieuws/kortnieuwstabel/EmergingTechnologyAward), co-autor a 10 standarde ISO/IEEE 11073, membru al comitetului general ISO/IEEE 11073 și unul din fondatorii HL7 România

Lumea noastră se îndreaptă tot mai mult înspre modificarea electronicii cu care suntem deja obișnuiți - ceasuri, tele-foane, etc, pentru măsurarea parametrilor fiziologici, activității inimii și a altor organe în vederea depistării pro blemelor medicale din timp sau a monitorizării pacienților cu probleme cronice. Un trend foarte nou este folosirea tehnicilor celor mai de vârf în vederea măsurării neinvazive a diferiților parametri fiziologici și integrarea lor în electro nicile care ne înconjoară.

Recent mi-a reținut atenția un alt domeniu în care tehnica computerizată poate ajuta pacienții. Folosirea scan-urilor în medicină este un lucru obișnuit în practica medicală de o perioadă bună de timp. Însă se pot aduce îmbunătățiri în con-tinuare prin cercetare științifică acestei practici. Una din direcțiile în care grupuri de cercetatori își îndreaptă efortul este recunoașterea automată de patologii din scan-uri pentru a ajuta diagnosticele medicilor. O altă direcție este extragerea de profile, cum ar fi dinți, profil osos din scan-uri și imprimarea lor cu imprimante 3D. Imprimarea 3D este o tehnică recentă prin care un utilizator poate să proiecteze un anumit obiect pe calculator și să-l obțină în mod fizic dintr-un anumit mate-rial prin trimitere la o imprimantă specială 3D care imprimă cu materiale și scoate formele cerute de calculator.

La ora actuală, în cadrul cercetării medicale de vârf la nivel internațional, se obțin profiluri osoase complicate din imagistică medicală care sunt trimise spre printare la imprimante 3D. Faza următoare constă într-o operație care înlocuiește partea osoasă cu probleme cu ceea ce a fost obținut prin imprimare 3D. Avantajele sunt evidente pentru procesul descris mai sus. În general profilele osoase au forme complicate care nu pot fi executate ușor de tehnicieni. Prin tehnica descrisă, erorile de execuție, diferențele între profilul osos natural și cel creat prin imprimare 3D sunt foarte mici, iar procesul este unul aproape complet automat.

După cum vedem analiza imagisticii medicale joacă un rol important. Problemele care apar sunt legate de erorile de găsire a conturului datorate rezoluției imaginii medicale, de faptul că nu avem un contur 3D de obicei ci secțiuni ale lui realizate la distanțe de 0.5 mm, etc. Recunoașterea automată a patologiilor medicale din prelucrarea imaginilor medicale este de asemenea un trend nou, interesant care se va dezvolta în următorii ani. Un rol important îl joacă și crearea de baze de date de imagini pentru diferitele patologii existente. �

Integrarea device-urilor computerizate în practica medicală

La ediția din acest an conferința s-a concentrat pe comunicare și comunicații între actorii principali din domeniul eHealth și tehnolo-gia informației, zona care reprezintă practic sistemul nervos central

al domeniului. Abordarea din unghiul de vedere al comunicării a fost una holistică și esențială pentru demersul complex de implementare a soluțiilor și aplicațiilor de eHealth atât în context global cât și în context național având în vedere multitudinea de organizații și instituții implicate în actul medical în acest moment.

Moderatorul acestei conferințe a fost Dr. Radu Dop, care a susținut și prezentarea de deschidere, practic o radiografie a sistemelor internaționale de sănătate și învățămintele care se pot trage pentru realizarea unui sistem de sănătate sustenabil.

Alte prezentări au fost susținute de:- Andrei Vasilățeanu, HL7 Romania, care a vorbit despre „Perspective

naționale și internaționale ale informaticii și standardelor medicale”;- George Dobrea, Certified Ethical Hacker Xeduco/Intelprof, care a vor-

bit despre „Sistemul de sănătate, noua țintă a atacurilor cibernetice – un coșmar ce poate fi evitat?”;

- Alexandru Mohora, Analist de business UTI România, care a vorbit despre „Soluții integrate pentru sănătate. Dosarul electronic de sănătate (prezentare și tutoriale)”;

Dosarul Electronic de Sanatate (DES) este o colecție de informații medicale ale pacientului, consolidate la nivel național, colectate de la toți

furnizorii de servicii medicale cu care acesta a intrat în contact. DES este interconectat cu platforma IT a CNAS, formată din: SIPE (Sistemul Infor-matic Prescripția Electronică), CEAS (Cardul Electronic de Asigurări de Sănătate) și SIUI (Sistemul Informatic Unic Integrat).

DES a fost lansat la 22 aprilie 2014 și în 4 luni a ajuns la: 3 milioane de dosare create, 10 milioane de documente medicale transmise în DES, 4.800 de medici de familie conectați, 6.000 de medici care au contribuit cu informații în DES și la 72 de spitale conectate.

- Adrian Pătrașcu, Consultant IT Q-Bis Consult, care a vorbit despre „Importanța registrelor pentru pacienți”;

Q-Bis Consult a dezvoltat începând cu anul 2007 în România registre naționale în cooperare cu organizații din domeniul medical. Registrele dezvoltate au fost utilizate pentru acumularea de date statistice necesare informării și suportului decizional pentru îmbunătățirea activității pe mai multe nivele. Au fost dezvoltate până acum: Registrul național pentru pacienți cu infarct miocardic (IMARO); Registrul național pentru fibrilație atrială (FACTS); Registrul național pentru neonatologie; Re gistre naționale pentru glaucom; Registrul național NPI; și sunt în dezvoltare: Registrul național pentru psihiatrie și Registrul național pentru psoriazis.

Din prezidiu au mai făcut parte și au avut intervenții și Prof. dr. Radu Deac, Director, Agenția Naționala de Transplant și Dan Ursuleanu, Director Adjunct, Casa Națională de Asigurări de Sănătate. � (R. Maier)

de Dr. Nicolae Goga

eHealth 2014 În 25 septembrie 2014, în București a avut loc conferința eHealth 2014, a 5-a ediție organizată de Agora Group pe această temă și prima ediție organizată în parteneriat cu Computerworld România.

www.ittrends.ro


A D V E R T O R I A L

Trăim într-o lume în care locul de muncă se află mereu în schimbare, fie că vorbim despre birou sau domiciliu. Este mai important acum unde se află angajaţii unei companii şi nu unde sunt echipamentele. În plus, modul în care lucrează aceştia s-a schimbat fundamental, ei au la îndemână dispozitive inteligente, cloud, social media etc.

Acestea şi-au pus amprenta asupra fe-lului în care companiile, de toate dimen-siunile, trebuie să facă faţă şi să adminis-treze o cantitate tot mai mare de informaţii şi documente. De aceea Xerox propune o nouă abordare a serviciilor sale de mana-gement al documentelor Xerox Managed Print Services (MPS), care merge mai de-parte de simpla tipărire a documentelor.

„Companiile vor să fie mai productive, mai mobile, să beneficieze de securitate şi să-şi reducă costurile, spune Cătălin Bogdan, Strategic Accounts Operations Director, Xerox România. „Serviciile noastre de ma-nagement al documentelor oferă clienţilor o abordare integrată şi schimbă modul în care aceştia îşi desfăşoară activitatea.”

Noua abordare Xerox în privinţa servi-ciilor de management al documentelor a fost realizată ţinând cont de feedback-ul primit de la mii de clienţi din întreaga lume şi constă în trei etape: evaluare şi optimi-zare; securizare şi integrare; automatizare şi simplificare.

În prima fază, Xerox realizează o eva-luare completă a infrastructurii de impri-mare şi a fluxului de lucru din fiecare com-panie. Astfel, clienţii au o imagine generală asupra nevoilor şi costurilor de imprimare de zi cu zi. Apoi, Xerox dezvoltă o strate gie

pentru a optimiza fluxul de lucru cu docu-mentele, care include şi previziuni referi-toare la reducerea costurilor, companiile ajungând să-şi reducă cheltuielile cu până la 30%. Serviciile de optimizare oferite de

Xerox vizează atât produse de imprimare Xerox, cât şi non-Xerox, companiile putând alege echipamentele necesare în funcţie de mai multe criterii precum accesibilitate, productivitate, securitate, sustenabilitate şi funcţionalitate.

În etapa de securizare şi integrare, Xerox ajută companiile să-şi conecteze, în siguranţă, toate echipamentele la mediul IT. În felul acesta, angajaţii companiilor pot accesa echipamentele de imprimare oricând şi de la orice dispozitiv mobil. De asemenea, Xerox preia responsabilitatea administrării serverelor prin integrarea serviciilor de tip help desk, prin soluţii mobile şi cele de cloud, dar şi prin ma nagementul operaţiunilor de imprimare. Toate acestea ajută companiile să-şi îmbu nătăţească productivitatea şi să se concentreze asupra activităţilor princi-pale de business.

În cea de a treia fază, cea de automa-tizare şi simplificare, Xerox se ocupă de

administrarea integrală a operaţiunilor specifice imprimării, prin colectarea, verifi-carea şi analiza continuă a datelor. Astfel, companiile pot să-şi automatizeze fluxuri-le de lucru, scopul final fiind acela de a

reduce consumul de hârtie şi de a creşte productivitatea. Totodată, Xerox dezvoltă fluxuri de lucru inteligente pentru capta-rea, direcţionarea, stocarea şi recuperarea documentelor, folosind aplicaţii software şi soluţii de administrare a documentelor. �

Noua generaţie de servicii de management al documentelor Xerox – de la optimizare, la integrare şi simplificare

Xerox este lider la nivel mondial pentru servi-ciile de management al documentelor, conform rapoar telor realizate de analişti precum Gartner, IDC, Forrester şi Quocirca.

Serviciile de management al documentelor Xerox în cifre:• Peste 4.000 de clienţi din companii de toate

dimensiunile• Peste 1 milion de echipamente administrate,

jumătate dintre ele fiind ale competiţiei• 9.400 de brevete active • 1,5 milioane de apeluri telefonice preluate

zilnic în centrele de suport• 4,9 milioane de pagini imprimate, adminis-

trate lunar

www.ittrends.ro


Rep.: Să începem cu o incursiune în istoria Camerei de Comerț și Industrie România Israel. Când a luat ființă?

Călin Coșar: Camera de Comerț și In-dustrie România Israel (CCIRI) este prima cameră de comerț bilaterală din România. Ea a fost înființată imediat după Revoluție, anul viitor în octombrie vom sărbători 25 de ani de la înființare. În toată această perioadă CCIRI a fost foarte activă, inter-mediind foarte multe afaceri între România și Israel.

Rep.: De 5 luni sunteți Președintele CCIRI. Ce vă propuneți în actualul mandat?

C.C.: Principala misiune a CCIRI este de a crește schimburile bilaterale între România și Israel, fie că vorbim despre exporturi, fie de importuri. Conform date-lor pe care le avem de la Ministerul Econo-miei din România schimburile bilaterale sunt în acest moment la nivelul de 2,4 miliarde USD pe an, din care 400 de mili-oane USD reprezintă cifra de afaceri făcută prin firme, iar 2 miliarde USD reprezintă investiții private ale cetățenilor în diferite afaceri. Există și mulți cetățeni israelieni

care au cetățenie română și care în plus față de aceste cifre derulează afaceri pe firme românești. Obiectivele principale pentru următorii 5 ani sunt să ajutăm la creşterea acestor schimburi bilaterale, să atragem cât mai mulţi membri în CCIRI și să încercăm să aducem o valoare adăugată, în primul rând pentru membrii noștri.

Rep.: Ce condiții trebuie să îndeplinească o companie pentru a deveni membră CCIRI?

C.C.: Toate camerele de comerț din Uniunea Camerelor de Comerț Bilaterale pun aceleași condiții. În cazul nostru

trebuie să completeze un formular prin care să comunice dorința de a deveni membru al CCIRI, să achite o taxă de înscriere, care este egală cu taxa anuală de membru, taxă care este diferențiată în funcție de mărimea companiei. Pentru IMM-uri taxa este de 300 Euro pe an, pentru companii mari de 500 Euro pe an, iar pentru multinaționale și bănci este de 1.000 Euro pe an. O a treia condiție, pe care am impus-o eu în acest mandat, este ca firma să fie cu toate taxele către stat achitate la zi.

Rep.: Vizați cu precădere companii din anumite verticale industriale?

Parteneriate strategice România Israelde Romulus Maier

Domnul Călin Coșar, Președintele Camerei de Comerț și Industrie România Israel a avut amabilitatea să ne vorbească despre proiec tele și oportu-nitățile de parteneriat România Israel.

Călin Coșar, Președintele Camerei de Comerț și Industrie România Israel

Foto

: Ser

giu

Iczk

ovit

s

www.ittrends.ro


I N T E R V I U

C.C.: Nu. Avem membri ai CCIRI firme din domeniul agricol, din domeniul ali-mentar, din domeniul non-alimentar, din IT și înalte tehnologii etc. Avem membri din aproape toate verticalele. Dintre membri aș putea aminti Cris-Tim (proce-sarea cărnii), Radox (producție calorifere), Alvarion (comunicații), mai mulți brokeri de asigurări, bănci (Leumi, Carpatica), Eurolines (turism). Colaborăm foarte bine cu Raiffeisen Bank si BRD Societe Generale. Încercăm să menținem cât mai echilibrată balanța în privința sectoarelor din care provin membrii noștri.

Rep.: Ce fel de servicii oferă CCIRI membrilor săi?

C.C.: În primul rând oferim eveni-mente de networking, la care aducem aceste comunități de afaceri împreună, în dorinţa de a defini un cadru deschis pentru comunicare şi noi oportunităţi. Periodic orga nizăm și expoziții, ori în Israel, ori în România, ori în alte țări.

De exemplu, în perioada următoare vom participa la expoziția Homeland Security din Tel Aviv, unde vom merge cu membri ai CCIRI şi cu clienți ai acestora; cu această ocazie vom participa la întâlniri B2B şi vom fi prezenţi la Conferinţa organizată de Mi-nisterul Economiei din Israel și de Institutul de Export din Israel. Mai multe informaţii despre această expoziţie găsiţi accesând linkul: http://www.israelhls2014.com/.

Am organizat mai multe evenimente IT&C în România, cum ar fi „Romania- Israel Business Cooperation Forum – Homeland Security, Safe City & Infrastruc-ture” având drept parteneri una dintre cele mai mari companii în domeniu şi anume GGG (Globus Gate Group), Ministerul pen-tru Societatea Informaţională şi Ambasada Israelului.

De asemenea, suntem deschişi şi către evenimente care au loc în alte țări, nu numai în România şi Israel, un exemplu recent ar fi MEDICA 2014 din Dusseldorf, Germania unde peste 40 de companii israeliene îşi vor expune soluţiile sub pavilion naţional. La acest eveniment va participa o delegaţie formată din medici români, distribuitori de echipamente medi-cale. Aceştia vor întâlni manageri de top ai celor mai renumite firme de echipamente medicale din Israel. Pentru mai multe informaţii, puteţi vizita pagina http://www.israelmedicalinnovation.com.

Mai organizăm training-uri, în special pe zona de business, de genul comunicare non-verbală, tehnici de prezentare etc.

Organizăm și întâlniri între comunitatea noastră de business și autorități ale statu-lui, de la Ministerul Fondurilor Europene, Banca Națională, Inspecția Muncii etc.

Avem și un program de fidelizare. Membrii CCIRI primesc un card de membru nominal, care poate fi folosit și ca legitima-ție. În baza Cardului, membrii beneficiază de dis count-uri semnificative în locaţii atent selecţionate, locaţii afişate pe site-ul Camerei de Comerţ şi Industrie România Israel. Acest card se înnoiește anual și până în prezent avem peste 300 de carduri emise. Locaţiile în care poate fi folosit acest card au afișat un simbol de afiliere.

Rep.: Ce alte activități de marketing mai faceți?

C.C.: Dacă la început făceam publicitate doar CCIRI, acum promovăm și membrii CCIRI și practic le creştem vizibilitatea în segmentele de business pe care le accesăm. Evident este vorba despre membrii CCIRI care își doresc acest lucru.

Mai avem și diferite campanii CSR (de responsabilitate socială), site-ul CCIRI care este actualizat zilnic, conturi pe rețelele sociale, facem direct mailing lunar, în ge-neral activități clasice.

Rep.: Israel este cunoscută ca o țară de înaltă tehnologie, în care toate marile companii de tehnologie din lume au reprezentanțe sau chiar centre de cerce-tare-dezvoltare. Ce colaborări există în acest domeniu între Israel și România și ce preconizați pentru perioada următoare?

C.C.: Cele mai multe activități le avem în zona tehnologiei.

Este cunoscut faptul că rolul de leader în dezvoltarea soluţiilor de securitate IT, cloud computing, business intelligence, aplicaţii internet, soluţii electronice guver-namentale dar şi de realitate virtuală este deţinut de companiile israeliene.

Peste 100 de firme israeliene dezvolta-toare de software activează în domeniul cloud-computing - furnizare online de servicii business şi consumer - considerat revoluţia din piaţa IT.

Alte domenii importante de interes din punct de vedere al elementului de noutate sunt business intelligence, next generation information – centric security solutions, network security, IT management.

În aceste domenii şi nu numai, sunt în dezvoltare grupuri de noi companii israeliene, care oferă o largă varietate, can-titate şi calitate de elemente inovatoare.

Recent am avut și rezultate cu compania Alvarion, care a devenit membru al CCIRI și care a listat România ca țară strategică pentru Alvarion. Ei făceau deja R&D în România și în India. În România aveau 5 angajați, iar după discuțiile pe care le-am avut cu CEO-ul Alvarion, Levy Giora, au început să mute o parte din R&D-ul lor aici, au cumpărat o firmă din Craiova, au relocat angajații de acolo în București și până la sfârșitul anului se așteaptă să ajungă la 25 de angajați în R&D în București. Împreună cu ei și cu alte firme de tehnologie încercăm să facem centre de excelență care să colaboreze și cu firme din Israel. Avem și discuții la nivel universitar în acest sens.

Rep.: Un domeniu în care Israelul se află în top este cel al securității ciberneti-ce. Există colaborări și în acest domeniu?

C.C.: Avem preocupări speciale pentru cybersecurity și homeland security.

Israelul este într-adevăr bine-cunoscut pentru poziţia solidă în industria Hi-Tech şi Security, fapt confirmat de soluţiile revoluţionare, inclusiv unele din cele mai întâlnite soluţii software. Mesageria in-stant, voice over IP, voicemail, public key cryptography, Internet firewall şi cellular billing sunt tehnologii inventate şi dezvol-tate de companii israeliene. Acestea sunt folosite în toată lumea, în domenii variate: telecomunicaţii, finanţe, retail, sănătate, proiecte guvernamentale, etc.

Am amintit deja participarea la expoziţia Homeland Security din Israel. Vom vizita și un centru de cercetare în domeniul cyber-security, în care vom asista la demonstrații practice.

Rep.: Ce alte organizații vă sprijină și vă susțin?

C.C.: Mulțumim în mod special Ambasadei Israelului și Excelenței Sale Domnul Ambasador Dan Ben-Eliezer, care este în permanenţă alături de noi și ale cărui sfaturi sunt extrem de prețioase. Domnia sa este diplomat de carieră și are o experiență îndelungată în diplomație. Beneficiem şi ne bucurãm şi de sprijinul domnului atașat comercial, Matan Safran, numit recent în această funcţie, în care găsim un sprijin real. �

www.ittrends.ro

16 Nr. 10 - Octombrie 2014E V E N I M E N T

După deschiderea oficială, în care Radek Walczyk, EMEA Analyst Relations & Enterprise PR Manager, ne-a pus în temă cu subiectele care urmau a fi discutate, au urmat prezentările prin-cipalilor speakeri din care voi încerca să punctez câteva teme, tendințe de piață, oportunități și provocări create de creșterea economiei serviciilor digitale.

Shannon Poulin, Intel VP Data Center Group, a vorbit tocmai despre modul în care Intel se poziționează ca motor de creștere al acestei economii. Într-o lume în care există deja 1,9 miliarde de smartphone-uri, în care se utilizează în medie 26 de aplicații (Apps)/telefon, și 20 de tranzacții zilnice cu un centru de date/aplicație, se ajunge la un volum de 1 trilion de tranzacții/zi cu cen-trele de date. În 2020 pe glob vor exista 50 de miliarde de dispozi-tive, care vor produce 35 zettabytes de informație, prin urmare este clar că intrăm în zona Big Data și în Era Analytics.

Pentru a putea prelucra volume de informații atât de mari Intel va produce cipuri specializate, optimizate pentru anumite tipuri de încărcări (workload optimized silicon). Pe de altă parte, indiferent

despre care dintre marii jucători în IT vorbim, viitorul va fi definit de software. Se vorbește deja despre infrastructură definită de software, procesare definită de software (software defined compute), storage definit de software, networking definit de soft-ware. Iar între aceste componente „software defined” și aplicații (ERP, CRM, e-mail etc.) va exista un nivel intermediar de orche-strare (Vmware, Microsoft, Open Stack). Și pentru a obține rezul-tate relevante vorbim despre omniprezența prelucrărilor analitice (pervasive analytics). Intel a luat o opțiune serioasă și în acest

domeniu prin realizarea unui parteneriat cu Cloudera. Prelucrările analitice vor permite furnizarea de răspunsuri la întrebări de genul: „cum va afecta sezonalitatea vânzărilor veniturile din tri-mestrul următor?”, sau „câte mașini se află într-o parcare la un moment dat?” și utilizarea acestor răspunsuri la rafinarea predicțiilor viitoare. Aceste progrese vor permite ca în 2020, într-o singură zi să se secvențializeze întregul genom uman, să fie iden-tificate genele care cauzează cancerul și să se prescrie tratamente medicale precise. Dar pentru ca toate acestea să fie posibile, cen-trele de date vor trebui reinventate/recompuse (disrupt), tocmai pe baza celor anterior enumerate.

Rose Schooler, Intel VP & GM Data Center Group, a vorbit de-spre modul în care se schimbă networking-ul (rețelele de calcula-toare). Operatorii de comunicații continuă să facă bani din voce, dar trebuie să investească în infrastructură pentru a face față creșterii exponențiale de date, zonă în care veniturile sunt încă departe de a acoperi cheltuielile. Astăzi pentru a instala și a pune în funcțiune o infrastructură de networking sunt necesare minim 2-3 săptămâni. Printr-o abordare de tipul SDN (software defined networking) acest timp poate fi redus la o singură oră: 10 mi-nute achiziționarea unui server în cloud, 20 minute instanțierea mașinilor virtuale pe server-ul din cloud, 10 minute încărcarea a 2 aplicații, 20 minute achiziționarea unui router virtual, a unui firewall virtual și a unui ADC (application delivery controller) vir-tual. Imaginați-vă următorul scenariu, mergeți cu juniorul la un antrenament de fotbal, la o oră la care la TV se transmite un meci de fotbal pe care ați dori să-l urmăriți în timp real. Mai aruncați un ochi la junior și un altul pe smartphone sau pe tabletă. Numai că nu sunteți singurul care face asta, mai sunt și alți părinți în aceeași situație. Și atunci constatați că imaginea de la TV îngheață, se tooot încarcă, apare mesajul de buffering. Fapt care vă enervează, consumați trafic degeaba și se mai descarcă și bateria dispozi-tivului. Acest scenariu va putea fi evitat dacă se utilizează un management video centralizat, prelucrări analitice care să prezică un anumit trafic într-un anumit loc și celule inteligente în care content-ul să fie livrat în avans pe baza predicțiilor. Dacă înainte de anii ‘90 Intel era foarte puțin prezent în acest domeniu, prin investiții, achiziții și contribuții către comunitatea Open Source, astăzi Intel poate acoperi aproape toate palierele.

Economia serviciilor digitalede Romulus Maier

În 15 octombrie 2014, la Londra, Intel a organizat o conferință în care a vorbit despre modul în care compania se poziționează ca motor de creștere pentru economia serviciilor digitale, în special în ceea ce privește centrele de date, cât și inovațiile în domeniul IoT (Internet of Things).

Christian Morales, VP & GM Intel EMEA

www.ittrends.ro


E V E N I M E N T

Philip Moynagh, Intel VP IoT Group, ne-a prezentat, în ordine inversă, un top 20 personal al unor aplicații din zona IoT. Pe locul 20 se afla o ușă inteligentă pentru pisici, bricolată de o femeie pe nume Kim, care să-i dea posibilitatea să permită accesul în casă doar pisicii sale și când este la muncă să urmărească ce face pisica în absența sa. Lista a continuat cu: � un dispozitiv care să monitorizeze sănătatea rinocerilor,

aflați pe cale de dispariție și care se îmbolnăvesc dacă braconierii le retează cornul;� niște senzori care să monitorizeze umiditatea din sol și să

pornească țâșnitorile pentru stropirea gazonului doar când nu plouă;� un coș de gunoi stradal cu senzor, care să cheme gunoierii

să-l golească atunci când depășește un anumit grad de umplere;� senzori care să semnalizeze unde se află locuri libere într-o

parcare;� un dispozitiv realizat de un student, cu Intel Galileo, care

agățat de un balon meteorologic poate măsura anumiți parametri și semnalizează prin GPS locul de aterizare pentru a fi recuperat și refolosit;� o cutie pentru medicamente cu senzor, care să îți amintească

la ce ore trebuie să iei un medicament;� un dispozitiv de monitorizare a bebelușilor;� un dispozitiv de monitorizare a mașinii de spălat, care să

prezică momentul în care trebuie să soliciți o echipă pentru repa-rarea acesteia înainte de a se strica efectiv;� un dispozitiv similar pentru aparatele de aer condiționat

Daikin;� altul pentru managementul inteligent al clădirilor;� un dispozitiv pentru monitorizarea flotei de autocamioane,

realizat cu Intel Atom;� un dispozitiv inteligent pentru monitorizarea și comanda

unei săli de conferințe;� un sistem inteligent pentru monitorizarea unui oraș (apă,

aer, sol, zgomot, iluminat, trafic etc.) și despre care s-a vorbit inclusiv despre Sensing-as-a-service și despre faptul că avem o concepție despre poluare mai degrabă subiectivă decât științifică;� nu a fost uitat nici termostatul Nest, nici pișoarele „inteli-

gente”, nici dispozitive pentru monitorizarea producției într-o fabrică și nici un dispozitiv care să semnalizeze când trebuie schimbat butoiul cu bere dacă vrem să nu avem doar spumă în halbă.

Pe primul loc, în topul lui Philip, s-a situat scaunul cu rotile construit de Intel pentru Stephen Hawking, dar care poate fi folosit

și de alți bolnavi, acesta monitorizând în permanență starea pacienților și comunicând cu personalul medical.

Michelle Tinsley, Intel Director Mobility and Secure Payment, a vorbit despre securizarea IoT în retail. Un alt domeniu în care IoT își face tot mai simțită prezența este cel al POS (point of sales). În acest domeniu apar tot mai frecvent noi și noi dispozitive utilizate ca POS. Din păcate acesta este și unul dintre domeniile cele mai vizate de infractorii cibernetici. Numai în anul trecut, în SUA, au fost furate cca. 100 de milioane de numere de carduri de credit, un nou atac cu scurgere de date este raportat la fiecare 2-3 zile, iar companiile americane au cheltuit în 2013 114 miliarde USD pen-tru recuperarea pagubelor cauzate de atacuri cibernetice. Evident că Intel nu putea neglija o piață atât de importantă cum este cea a securizării IoT. Soluția Intel, denumită Intel Data Protection Tech-nology for Transactions, promite o securizare de la un capăt la celălalt, atât în ceea ce privește cardurile de credit, cât și în privința datelor personale sensibile. Această soluție a fost dezvoltată

în parteneriat cu NCR, unul dintre cei mai importanți jucători pe piața soluțiilor POS. Soluția poate fi utilizată și pentru protejarea informațiilor medicale personale, verificarea identității (de ex. în aeroporturi) sau verificarea vârstei la vânzarea unor mărfuri inter-zise minorilor. Soluția adaugă un nivel suplimentar de software, peste cel oferit de procesatorii de carduri de credit și alte soluții de securitate, pentru protejarea plăților, adăugând o cale sigură de co-municare între cititorul de card, POS, și servere. Ea poate funcționa cu orice alt sistem de securizare folosit în prezent și cu orice tip de dispozitiv utilizat pe post de POS. Pentru început soluția va fi disponibilă pe procesoare Intel Core din generațiile 2 și 3 și pe generațiile care vor urma. Ea este disponibilă și pe tabletele cu procesor Atom „Bay Trail-T” și pe viitoarele procesoare Atom.

Sumarizarea și concluziile de final au fost prezentate de Christian Morales, VP & GM Intel EMEA. �

www.ittrends.ro

18 Nr. 10 - Octombrie 2014T E N D I N Þ E

Oricât de mult aș susține programele libe-re, trebuie să admit că există o zonă în care, până acum, distribuțiile GNU/Linux uzuale concurează greu cu sistemele proprietare. Este zona desenului – în special desenul tehnic, dar și cel artistic. Tocmai de aceea, merită să amintesc despre programele gra-fice ce sunt deja disponibile, fiindcă acum ele nu sunt tocmai familiare publicului larg.

The GIMP este primul exemplu de Soft-ware Liber pe care-l veți întâlni în orice carte dedicată genului. Destinat prelucrării profesionale a fotografiilor – în general a fișierelor de grafică-rastru – el permite decupări ale imaginilor, rotiri, scalări, corecții de culoare, inserări de text și apli-carea de numeroase filtre. Deși nu dispune încă de bogăția de unelte și efecte a Adobe Photoshop, iar ergonomia interfeței sale este, uneori, contestată, GIMP rămâne,

totuși, concurentul cel mai direct al acestuia din urmă. Pentru utilizatorii care doresc să prelucreze rapid colecții vaste de poze, o altă alegere poate fi darktable, un program suplu și rapid. Spre deosebire de GIMP, el nu are versiune de Windows, ci doar de MacOS, GNU/Linux și FreeBSD.

Dacă GIMP sau darktable pot substitui cu succes Adobe Photoshop în GNU/Linux, Inkscape poate fi înlocuitorul CorelDraw!, atunci când este nevoie să prelucrăm fișiere de grafică vectorială. Trebuie menționat că toate aceste programe pot fi „învățate” să deschidă fișiere în formate proprietare (cum ar fi răspânditele .psd sau .cdr), astfel încât nu veți pierde vechile Dvs. lucrări create sub Windows. Totuși, este recomandabil să le salvați pe cele noi într-un format stan-dardizat, anume .png pentru fotografii și .svg pentru machete grafice.

O mențiune aparte merită și LibreOffice Draw, mereu uitata componentă de desen din suita liberă LibreOffice. Deși cu Draw nu se pot prelucra direct fotografii sau ma-chete tip Corel, programul permite realiza-rea unor compoziții grafice destul de spec-taculoase, care pot fi salvate în formatul OpenDocument Graphics (.odg).

Lucrurile se complică în cazul desenelor tehnice ce trebuie realizate în GNU/Linux, fiindcă nu există înlocuitori direcți ai cu-noscutelor produse AutoDesk, unii care

să poată fi utilizați la nivel profesional. Pentru desene relativ simple puteți utiliza LibreCAD sau qCAD, disponibile pentru GNU/Linux, Mac și Windows. Interfața lor este foarte familiară celor obișnuiți cu AutoCAD și se pot importa popularele fișiere .dxf, dar veți descoperi că progra-mul este limitat la desene în plan (2D), iar facilitățile avansate lipsesc. Pentru mode-larea obiectelor sau animațiilor 3D sunt dis-ponibile programele FreeCAD, OpenSCAD sau Blender, însă este nevoie de un efort semnificativ de învățare inițială pentru a le putea utiliza în lucrări reale.

Foarte util practic se dovedește a fi și editorul de diagrame Dia, multiplatformă, cu care se pot crea rapid scheme electrice, diagrame de rețele de calculatoare, scheme logice, desene de instalații, etc., destul de aspectuoase. Deși nu este, propriu-zis, un program de desen, ci unul de management de proiect, merită amintit aici și Planner, care, în cursul unei lucrări de mai mare amploare, vă va ajuta să vă organizați corect oamenii, utilajele și alte resurse și să minimizați timpul de execuție. Prin-tre altele, Planner este capabil să producă graficele Gantt de organizare a lucrărilor, care vor face parte din dosarul proiectului.

Ca de obicei, aștept cu plăcere comen-tariile și întrebările cititorilor la adresa [email protected] �

Proiectare și desen în GNU/Linuxde Răzvan Sandu <[email protected]>

Motto: „... poporul român stă drept în fața lui Dumnezeu, într-un moment al istoriei lui care-l poate duce pe drumul continuării suferințelor sau pe drumul mântuirii. Nu depinde decât de hotărârea și priceperea lui să aleagă între bine și rău, între stagnare și evoluție, între comunism și democrație. Cei ce nu vor nici binele patriei, nici binele nostru, pun față în față, ca pe două realități potrivnice, monarhia și democrația. Realitatea este că, și acum și în viitorime, monarhia constituțională reprezintă sprijinul cel mai sigur al democrației. Monarhia constituțională s-a născut din dorința românilor de democrație. Ea este și va continua să fie apărătoarea drepturilor istorice la libertate și demnitate.” Majestatea Sa Regele Mihai I al României, în volumul „Nimic fără Dumnezeu - Noi convor-biri cu Mihai I al României”, de Mircea Ciobanu, 1992, Editura Humanitas.

Ilustrație 1: Prelucrarea unei fotografii în darktable. Foto: site-ul oficial darktable

www.ittrends.ro


T E N D I N Þ E

Din punctul de vedere al structurii unui marketplace, acesta poate fi de 2 feluri: centralizat și descentralizat. Diferența dintre cele două este dată de gradul de im-plicare a utilizatorului în fluxul de activități pe care trebuie să le facă pentru a vinde prin intermediul unui astfel de sistem. Dacă utilizatorul intervine activ și acțiunile de vânzare depind de activitățile pe care el trebuie le demareze, atunci vorbim despre o structură descentralizată, în timp ce un marketplace ale cărui funcționalități sunt automatizate are la bază o structură centralizată.

La un nivel înalt, structura des-centralizată crește rapiditatea finalizării comenzilor, dar favorizează experiența nesatisfăcătoare din partea utilizatorului (de exemplu, eBay oferă o structură centralizată în vederea suportului oferit clientului și a sistemul de plăți, dar nu automatizează nimic din ceea ce înseamnă evaluarea produsului, galerie de fotografii, termenii tranzacției sau fluxul de comuni-care).

Dezvoltarea sistemelor de comercializare și de marketing care se bazează pe acțiuni automatizate este în continuă creștere. Până la finalul anului 2015, utilizarea unui astfel de sistem va crește până la 50%. În acest context, se poate vorbi despre o piață evaluată la aproximativ 3.2 miliarde de dolari.

Avantajele sistemului automatizat sunt evidente: eficientizează și măsoară activitățile de marketing și de vânzări, fie că este vorba despre generări de lead-uri sau despre vânzarea directă a unor pro-duse sau servicii. Mai mult decât atât, tehnologia permite identificarea contac-

telor direct interesate, atragerea clienților, măsurarea constantă a ROI, segmentarea contactelor din punctul de vedere al com-portamentului și al tracțiunii, personaliza-rea modalității de adresare către end-user, precum și determinarea modelelor optime de conversie.

Conform unui studiu IBM, doar 44% dintre directorii de marketing sunt pregătiți să prezinte indicatori ROI ai operațiunilor specializate pe care le desfășoară.

Iar în acest punct intervine problema identificării lead-urilor de calitate. De cele mai multe ori, strategia de țintire a unui număr cât mai mare de potențiali clienți duce la colectarea unui set impresionant de contacte, însă nu și de public interesat. Una dintre cele mai bune metode de pre-venire a sistemului în care colectarea de contacte anulează generarea de lead-uri de calitate este o bună corelare a acțiunilor pe care le implementează departamentele de marketing și de vânzări, precum și afilierea într-un program de vânzare prin marketplace.

De ce se recomandă vânzarea prin intermediul marketplace-urilor?

1 Creșterea constantă a vânzărilor. Vân-zarea prin intermediul unei platforme

de tip marketplace este una considerată scalabilă. Rezultatele, canalele și rata de conversia sunt statistici ce pot fi măsurate și analizate în orice moment. De asemenea, dacă luăm exemplul Amazon, partenerii gigantului au crescut cu 50% volumul de vânzări din momentul în care au ales să listeze produsele și în cadrul platformei de comerț electronic.

2 Actualizare. Platformele de tip market-place se updatează permanent și se

adaptează nevoilor fiecăruia dintre furni-zorii sau clienții săi.

3 Credibilitatea și siguranța sunt aspecte esențiale în relația dintre un comer-

ciant și publicul pe care îl vizează, iar comerțul electronic pune tot mai mult accent nu doar pe sistemele de plată cu cardul, ci și pe campanii de educare și de informare a potenților clienți.

4 Infrastructură asigurată.

5 Pay per Sale în loc de Pay per Click. Înlocuirea modalității de plată per

click cu cea pe vânzarea propriu-zisă este o abordare extrem de apreciată de cei mai mulți dintre comercianți, fie că este vorba despre comercializarea serviciilor sau pro-duselor. Practic, aceasta este o etapă care precede generarea lead-urilor de calitate și dobândirea unui client final, fără a depune prea mult efort din partea departamentelor de marketing sau de vânzări.

Cu siguranță, comercializarea prin plat-formele de tip marketplace reprezintă o strategie care ajută în mod decisiv creșterea volumelor de vânzări, prin fo-losirea unor instrumente integrate: auto-matizarea activităților de marketing și de vânzări, monitorizarea comportamentelor utilizatorilor pe internet, folosirea module-lor de Customer Relationship Management (CRM) și a celor de Contact Management, precum și multe altele. �

Say Hello to the Marketplaces!de Alexandra Roată

Considerate cele mai „fierbinți” puncte ale comerțului electro-nic și o sursă generatoare de oportunități permanente, tot mai cunoscutele platforme de tip marketplace nu mai sunt un trend și fac parte din viața consumatorilor finali, fie că este vorba despre raportări B2B sau B2C.

Alexandra Roatã

www.ittrends.ro


Premisă şi presiuneQC nu doar că apare ca o direcţie de cer-cetare/dezvoltare de o noutate radicală (net diferită de cea a clasicului calculator electronic – EC, să-i zicem!), dar asupra ei deja se pune o mare presiune, ca o izbăvire pentru depăşirea limitărilor care ameninţă EC-ul (tot mai des reiterându-ni-se ame-ninţarea limitelor fizice privind densitatea de componente electronice impusă de necesităţile şi de perspectivele de stocare/procesare a datelor).

Observăm că deocamdată avem în faţă un concept vag, şi că, de fapt, sintagma „quantum computing” subsumează o mul-ţime mare de abordări/direcţii de cerce-tare, iar din această miriadă de proiecte teoretice şi de experimente (concrete, dar nu neapărat practice) – căutări situate majoritar la graniţa dintre optică, fizică atomică, mecanică cuantică şi... electronică – încă nu s-a desprins vreun model atât de categoric (în privinţa potenţialului pen-tru dezvoltare şi producţie) încât să fie considerată ca direcţie back-bone pentru domeniu. Aşa că, pentru un timp, trebuie să mai suportăm EC-ul, acceptându-i rit-mul de evoluţie nu tocmai satisfăcător ca perspectivă.

Mai mult, în ciuda percepţiei publice, cum că EC-ul (care este un sistem de uz larg) va fi înlocuit de QC, cercetările din ul-timii ani au revelat că prin QC se vizează doar anumite probleme, precum cele ne-deterministe, ori cele cu volume mari de date, cu rezolvări statistice ori stohastice.

• Prima diferenţă constă în aceea că cifrele sem-nificative în „quantum computing” nu sunt materia-lizate electric (ca nivele de tensiune/curent), ci prin anumite stări specifice particulelor subatomice, precum sarcina electrică, direcţia de polarizare a fotonilor, spinul electronilor, momentul de rotaţie al nucleonilor, etc.• A doua diferenţă: entităţile cuantice realizează o codificare dincolo de clasicul 0 şi 1 (deci putem considera că avem o logică mai largă decât logica binară, o logică non-deterministă, în care stările (de adevăr) sunt „fixate” mai degrabă probabilistic). Ceea ce ne trimite cu gândul la acea logică fuzzy, experimentată anterior şi în ţara noastră. Am putea chiar face şi o referire la logica ternară (la care a contribuit şi Grigore Moisil în urmă cu şapte dece-nii), fie lucrând cu stări concrete (gen 0, 1 şi 2), fie cu două stări concrete şi una indecisă (deci având oarece similarităţi cu modelul cuantic). Însă acestea nu mai constituie referinţe bibliografice pentru QC, ci ne sunt utile doar pentru a înţelege că avem de-a face cu o abordare inovatoare/diferită.

Două diferenţe esenţiale: biţi - qubiţi

Deocamdată în laboratorDacă în anii anteriori aflam că s-au ex-perimentat mai multe abordări principiale (exploatând diverse fenomene discrete de

fizică/mecanică cuantică), se pare că în ultimul timp aria cercetărilor „fundamen-tale” s-a mai restrâns (reţinându-se un grup de fenomene cuantice cu ceva mai mult potenţial), iar accentul s-a deplasat înspre optimizarea (reproiectarea şi ingi-neria) aspectelor mai auxiliare, precum sursele de generare a ionilor, sursele de fotoni polarizaţi, interfaţarea/citirea stării q-biţilor, buffer-ele de memorare a stărilor, izolarea nucleelor cuantice, separarea par-ticulelor (ioni/fotoni/electroni), conserva-rea stărilor, eliminarea influenţelor asupra stărilor cuantice, etc.

Una dintre abordările foarte promiţă-toa re pentru procesorul QC o constituie „cap canele de ioni”. O asemenea soluţie con cretă poate consta dintr-un cristal minuscul în interiorul căruia sunt captaţi 10-20 de ioni atomici (ioni de siliciu, în materia lizarea celor de la Sandia National Laboratories – fig.). Suspendarea ionilor în acea incintă vidată se obţine cu ajutorul câmpului magnetic, iar grupul de ioni ast-fel „juxtapuşi” constituie un registru de q-biţi. Starea lor va fi captată prin porţi

Reiterări despre Quantum Computingde Mircea Băduţ

Când prezintă ceva radicalmente nou, orice articol cam trebuie să înceapă cu o definiţie (sau măcar cu o creio-

nare definitorie) a acelui ceva, fie preluând vreun concept teoretic aflat în curs de con-sacrare, fie compilând mai multe eventuale definiţii referind acea noutate. În cazul „quan-tum computing” (QC – să-i zicem!) până şi conceptele sunt prea labile, iar aspectele şi materializările prea neconturate pentru a putea porni cu o definiţie structurată. Se pare că, pentru un timp, vom vorbi despre QC fără vreun cadru contextual riguros. Apropo de „QC”: observăm că în documentele ştiinţifice deocamdată cercetătorii nu prea spun „com-puter” ci „computing”, deci nu atât obiectul acela este vizat, cât tehnologiile generice de calcul.

www.ittrends.ro


F O C U S

logice determintate/mediate de interacţiuni locale ale forţei Coulomb, ceea ce îi face (izolabili şi) controlabili cu ajutorul luminii laser. Un astfel de modul multi-qbit consti-tuie o Unitate Logică Elementară (ELU), iar ieşirile unui pachet de mai multe mo-dule (N) sunt conectate prin fibră optică la un tablou de (NxN) oglinzi optice coman-date micro-electromecanic (MEMS). De la ieşirea din acest switch de interconectare încrucişată, stările preluate iniţial de la ionii din modulele ELU sunt transferate unui tablou cu detectori de fotoni (PMT), de unde urmează să fie sincronizaţi şi preluaţi de buffer-e electronice de memo-rare/transfer.

Figurã – Schema sistemului cuantic cu „ioni”.

Arhitectura MUSIQC de la Sandia permite derularea a 18xN operaţii paralele (pentru N ELU-uri) prin 150xN qubiţi fizici, ceea ce ar îngădui realizarea unei operaţii arit-metice pe 128 de biţi în 0,16 secunde, deci net superior PC-urilor actuale.

ContrapuncteUna dintre provocările ridicate cercetătorilor din domeniul QC constă în a prelua starea qubiţilor fără a-i altera: vorbim de entităţi (sub)atomice, de particule cuantice, cu di-mensiuni cvasi-nule, ale căror stări (con-stituind la un moment dat rezultatele cal-culelor cerute a fi executate) sunt fragile şi instabile. Nu este simplu să ne „apropiem” de ele pentru a le citi, fără să le influenţăm. Specialiştii studiază diferite metode pentru

ca această „interfaţare” (de la „circuitul” cuantic la circuitul electronic) să se reali-zeze fără pierderi: sunt încercate abordări diverse, sunt folosite materiale speciale, sunt imaginate şi concepute mecanisme intermediare (exploatând eventuale efecte secundare ale fenomenelor cuantice), se coboară temperturile spre acel zero ab-solut. Ş.a.m.d. Mai mult, sunt demarate eforturi de cercetare care să dezvolte me-canisme de corectare a erorilor cuantice implicate de pierderea fazei şi a coerenţei sistemului/nucleului cuantic.

O altă problemă constă în faptul că apar inter-influenţări nedorite şi între particule-le cuantice (problemă frecvent manifestată deîndată ce experimentul îşi propune să controleze simultan mai mulţi qubiţi).

• să fie scalabil fizic (să i se poată creşte numărul de qubiţi);• qubiţii să poată fi iniţializaţi la orice valori;• timpii de parcurgere a porţilor logice cuantice să fie inferiori timpilor de contaminare a proceselor (de la nanosecunde la secunde, în funcţie de tem-peratura mediului);• setul de porţi logice să poată fi reconfigurat;• stările qubiţilor să poată fi citite cu uşurinţă.

IBM – cerinţele generice pentru construirea calculatorului cuantic:

Spin-off: efecte secundare aplicabilePreviziunile pentru un QC funcţional care să înlocuiască EC au ca termen de timp unul-două decenii. Aşa că cercetarea din electronica actuală trebuie să mai asigure un timp evoluţia propriului domeniu până

să predea ştafeta. Însă, promiţător şi com-pensatoriu este faptul că – deşi orizontul de aşteptare pentru QC-ul complet ne pare astăzi demobilizator de îndepărtat – tot mai frecventele eforturi de cercetare nasc şi aplicări concrete, în care anumite efecte ale fizicii cuantice chiar sunt puse la treabă, de regulă pentru rezolvarea unor probleme punctuale, precum stocarea off-line sau

memorarea dinamică a datelor digitale. Mici inovaţii practice QC se anunţă şi în telecomunicaţii. Recent am aflat şi despre „spintronic” – oscilatoarele subatomice ce pot înlocui cristalele de cuarţ sau celule LC rezonante, aplicabile (graţie nanodimen-siunilor) la cele mai miniaturale dispozi-tive electronice mobile. Deci probabil că în curând vom purta în buzunar/poşetă/ceas un piculeţ de „quantum computing”. �

www.ittrends.ro


Dezbaterea a fost în consens şi cu priorităţile noului Preşedinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, publicate în programul său politic denumit „A New Start for Europe: My Agenda for Jobs, Growth, Fairness and Democratic Change”.

„Suntem foarte încurajaţi de direcţiile politice pe care le-aţi tresat pentru urmă-toare Comisie în programul „A New Start for Europe: My agenda for jobs, growth, fair-ness and democratic change”, în care faceţi apel pentru crearea unei Europe complet di-gitale - şi a unei pieţe unice complet digitale”, se arată într-o scrisoare deschisă trimisă de organizaţia DIGITALEUROPE noului Preşedinte al Comisiei Europene, cu ocazia numirii sale în funcţie. „Suntem încrezători că sub conducerea dumneavoastră corpul executiv al Uniunii Europene va constitui cu adevărat o Preşedinţie Digitală. Aceasta înseamnă beneficierea la maxim de tehnolo-giile digitale pentru a menţine şi dezvolta potenţialul social şi industrial al Europei prin implementarea acestor tehnologii la nivelul întregii societăţi”.

„Pentru a beneficia la maximum de contribuţia economică şi socială a tehnolo-giilor digitale, credem că politica digitală în cadrul Comisiei Europene trebuie integrată în responsabilităţile întregului Colegiu şi alocată unui Campion Digital autentic. Această persoană ar trebui însărcinată cu aplicarea unui principiu al inovaţiei - opus unui principiu al precauţiei - întregii legislaţii UE, şi care să se asigure că po-litica UE are perspective de viitor şi este uniformă la nivelul întregii Comisii, cu un set de obiective bine definit”, se mai arată în scrisoare.

O piaţă digitală unică, conectatăPotrivit programului său politic, a doua prioritate majoră a noului Preşedinte al Comisiei Europe, după consolidarea compe-ti tivităţii Europei şi stimularea investiţiilor în scopul creării de noi locuri de muncă, este crearea unui pieţe digitale unice la nivelul întregii Uniuni Europene.

„Cred că trebuie să utilizăm mult mai bine marile oportunităţi oferite de tehnologiile digitale, care nu cunosc frontiere. Pentru a face acest lucru, trebuie să avem curaj să uniformizăm toate reglementările naţionale în domeniul telecom, al legislaţiei privind copyright-ul şi protecţia datelor, al manage-mentului undelor radio şi al aplicării legii concurenţei. Dacă facem acest lucru, le vom asigura cetăţenilor europeni posibilitatea de a-şi folosi telefoanele mobile la nivelul în-tregii Europe fără să fie nevoiţi să plătească tarife de roaming. Să acceseze servicii, muzică, filme şi evenimente sportive pe dis-pozitivele lor electronice oriunde s-ar afla în Europa şi indiferent de frontiere. Putem crea un cadru concurenţial echitabil, în care toate companiile ce oferă bunuri sau servicii în Uniunea Europeană să se supună aceloraşi reglementări privind protecţia datelor şi a consumatorilor, indiferent unde este loca li-zat serverul lor. Creând o piaţă digitală unică conectată, putem genera până la 250 mi-liarde euro creştere suplimentară în Europa în cursul mandatului noii Comisii, creând astfel sute de mii de noi locuri de muncă, în special pentru tineri, şi o societate vibrantă bazată pe cunoaştere”.

„Pentru a atinge acest obiectiv, intenţionez să fac, în primele şase luni ale mandatului meu, paşi legislativi ambiţioşi către o piaţă

digitală unică, conectată, în special prin fi-nalizarea rapidă a negocierilor pe tema legislaţiei europene comune privind protecţia datelor, prin punerea unui accent mai mare pe reforma în curs a reglementărilor tele-com, prin modernizarea legii copyright-ului în concordanţă cu revoluţia digitală şi com-portamentul în schimbare al consumatorilor, prin modernizarea şi simplificarea legislaţiei privind protecţia consumatorilor în zona achiziţiilor online şi digitale. Aceasta ar trebui să meargă mână în mână cu efor-turi de stimulare a aptitudinilor digitale şi a învăţării la nivelul întregii societăţi şi de facilitare a creării de start-up-uri inovatoare. Îmbunătăţirea utilizării tehnologiilor digi-tale şi serviciilor online ar trebui să devină o politică orizontală, care să acopere toate sec-toarele economiei şi ale sectorului public”.

Inovaţia, principalul driver pentru creştereImportanţa inovaţiei în noul context politic european este subliniată şi în cea mai re-centă publicaţie a Consiliului de la Lisabona, intitulată Reforming the European Commission.

„O nouă Comisiei Europeană îşi va asuma puterea în acest an, sub conducerea lui Jean-Claude Juncker, cel care a promis în mod memorabil că va fi primul preşedinte digital. În încercarea de a ieşi din cea mai adâncă recesiune din ultimii ani, nu este surprinzător consensul universal de la nive-lul întregii puteri politice europene, potrivit căruia creşterea, locurile de muncă şi com-petitivitatea trebuie să constituie principala prioritate a acestei noi conduceri.

Lupta pentru creştere şi noi locuri de muncă trebuie să fie mult mai concretă, cu o evidenţă mai clară a ceea ce generează valoare şi noi locuri de muncă în secolul 21. În acest sens, există şapte tendinţe cheie care trebuie luate în considerare, se arată în publicaţia Consiliului de la Lisabona.

1 În economiile avansate, inovaţia este de departe cel mai important driver

pentru prosperitate şi productivitate, cu o contribuţie între 66 şi 80% la întreaga

Inovaţie pentru relansarea Europeide Elena Andreea Liţă

În contextul documentului Open Innovation Yearbook 2013, publicat anul acesta de Digital Agenda for Europe, dar şi al alegerii unui nou Parlament şi Comisii Europene, organizaţia DIGITALEUROPE a lansat către membrii săi un apel pentru un dialog pe tema angajării într-o manieră mai intensă şi mai complexă în domeniul inovaţiei. Concluziile dezbaterii, desfăşurată pe 15 septembrie, s-ar putea materializa într-o primă etapă într-o scrisoare către lideri cheie ai Uniunii Europene.

www.ittrends.ro


F O C U S

creştere economică. În Europa, inovaţia a reprezentat 62% din creşterea economică între 1995-2007. Aceasta înseamnă că orice strategie de creştere care nu este susţinută de eforturi ambiţioase de a îmbunătăţi inovaţia, cel mai probabil va genera rezultate minore.

2 Pentru că inovaţia este principalul driver pentru creştere, este important să se re-

alizeze că natura inovaţiei în sine s-a schim-bat dramatic, odată cu apariţia Internetului şi a tehnologiilor digitale. Pârghiile tradiţionale de inovaţie, precum cheltuielile pentru cer-cetare şi dezvoltare, sunt la fel de importante ca întotdeauna, dar la fel sunt şi alte zone precum design-ul, data analytics, business model şi process innovation. În acest sens, este vital ca guvernele să nu reducă bugetele de cercetare şi inovaţie, ci mai mult, să com-pleteze aceste eforturi cu paşi care să facă

întreaga economie să se alinieze la noua eră a informaţiei.

3 Inovaţia disruptivă, care deseori gene-rează cele mai mari câştiguri atunci când

vine vorba de creştere, locuri de muncă şi câştigarea de avantaj competitiv global, este condusă în mod disproporţionat de compa-nii tinere, axate pe tehnologie. Acest lucru face din antreprenoriatul digital o zonă de importanţă crucială. Europa are cota sa de digital disrupters, precum Skype, Spotify şi Zalando, dar a eşuat în construirea de com-panii globale mari, care să fie mai tinere de 25 de ani.

4 Companiile tinere au, de asemenea, un rol important în crearea de locuri

de muncă, companii cu o vechime de cinci ani sau mai puţin generând aproape 50% din noile locuri de muncă. Acest aspect are

ramificaţii politice profunde pentru un conti-nent care se luptă să aducă înapoi la muncă 26 de milioane de şomeri. Aşadar, în loc să se blocheze în discursul tradiţional privind companii mari versus companii mici, clasa politică ar trebui să treacă la tânăr şi nou, deoarece Europa va necesita zeci de mii de companii noi, cu creştere rapidă, pentru a face o schimbare majoră în cifra imensă a şomajului.

5 Tehnologiile digitale transformă natura economiei, contribuind disproporţionat

la creştere şi inovaţie, ceea ce schimbă natu-ra forţei de muncă. Aptitudinile digitale sunt acum printre cele mai căutate competenţe de către angajatori, care se confruntă în prezent cu perspectiva a peste un milion de locuri de muncă neocupate până în 2020, din cauza unei lipse la scară largă de know-how în domeniul tehnologiei comunicaţiilor şi in-formaţiei. Combinaţia între nivelul ridicat al şomajului şi lipsa severă de competenţe este toxică pentru economie, adăugându-se la urgenţa de a conecta cererea uriaşă ne-acoperită de competenţe digitale, cu ofertele unei generaţii tinere, cel mai adesea nativi digitali fară un loc de muncă.

6 O zonă în care Europa continuă să deţină un avantaj competitiv formidabil

faţă de alte părţi ale lumii este în producţie şi industrie. Folosirea acestui atu - comple-tat cu digitalizarea - ar rezulta în capabilităţi economice şi inovaţii dificil de replicat, pre-cum şi în perspectiva de a re-loca şi crea locuri de muncă bine plătite în Europa. Fie că unii numesc acest fenomen Industria 4.0, producţie avansată sau Internet of Things, este o zonă unde Europa poate obţine un avantaj semnificativ şi îşi poate îmbunătăţi rapid viitoarele perspective economice.

7 Dacă Europa speră să câştige competiţia pentru antreprenori şi investiţii, atunci

are nevoie de o singură piaţă, complet funcţională, nu doar pentru bunuri fabricate, ci şi zona serviciilor, digitală şi de capital (de risc). În condiţiile fragmentării curente, în special în ultimele trei zone, piaţă unică nu este viabilă în viitor, ceea ce ar putea îm-piedica recuperarea economică şi descuraja atât de necesarele investiţii. Fără un salt în integrarea pieţei, de exemplu prin crearea unui nou regim corporativ la nivelul întregii Uniuni Europe pentru antreprenorii digitali, este puţin probabil ca Europa să poată să-şi revină vreodată din creşterea lentă, produc-tivitatea în declin şi somajul în creştere. �Su

rsa g

rafic

: Eur

opea

n Com

misio

n, Di

gital

Agen

da S

core

boar

d 201

4

www.ittrends.ro

24 Nr. 10 - Octombrie 2014L O R E D A N A ’ S V O I C E

Ai un site. Actualizează-l!S

unt puţini azi cei care au o afacere şi nu au şi un site unde o prezintă în detaliu. Despre beneficiile unui website oficial s-a vorbit şi s-a scris nespus de mult, astfel încât nu o să insist asupra acestora, însă vreau

să subliniez puţin importanţa menţinerii la zi a site-ului companiei.

Pentru unii s-ar putea să sune a... pleonasm. Un site trebuie să fie actualizat în mod constant. Este un soi de axiomă, dacă doriţi. Însă, aşa cum se spune, în teorie, nu există nicio diferenţă între teorie şi practică, în practică da.

StocurileDa, nu este uşor să ţii actualizate stocurile la zi. Ştiu – am avut clienţi care mi-au arătat din interior modul în care sunt gestionate stocurile. Însă, dacă tu nu mai ai un anumit produs în stoc de două săptămâni (şi eventual niciun plan de a-l mai aduce), atunci nu este bine ca pe site să apară cum că acel produs se află în stoc.

Am avut parte de astfel de răspunsuri primite la telefon (că nu mai au produsul pe stoc), după ce comanda fusese înregistrată, la o firmă care comercializa produse hardware. De asemenea, cateva prietene mi-au relatat cazuri în care s-au apucat să realizeze o comandă, au pierdut timp selectând produsele dorite, iar la final, pe e-mail, le-a venit o confirmare de livrare a doar două-trei produse din toate cele selectate, întrucât restul erau cu stoc 0 şi nu urmau să mai fie aduse curând.

Ştiu că, din raţiuni care ţin de SEO, dacă un anumit produs a fost foarte bine indexat şi îţi aduce trafic, sunt slabe şansele ca tu să renunţi la el aşa uşor. Dar am văzut companii, din diverse domenii, care au găsit o cale de mijloc: lasă produsul pe site, menţionând însă că este stoc 0, eventual că este disponibil la comandă (caz în care se presupune că persoana care doreşte să îl achiziţioneze va solicita informaţii suplimentare în acest sens: cât durează livrarea etc.). Nu sunt musai de acord nici cu această

variantă – dacă nu plănuieşti să aduci produsul respectiv îl poţi scoate de pe site –, dar este oricum mai potrivită: clientul află de la bun început că produsul nu mai este disponibil şi poate căuta unul similar sau acelaşi produs la alţi furnizori.

Elimină ce nu mai este de actualitateAcum câteva zile ne uitam pe site-ul unui restaurant la mâncărurile pe care le aveau. Când am ajuns la restaurantul cu pricina (unul cunoscut) am aflat, când am realizat comanda, că anumite produse nu mai erau disponibile.

Într-un asemenea caz este mult mai uşor să actualizezi informaţia disponibilă online. Un meniu sau produs nu dispare peste noapte din ofertă: o schimbare de acest fel se face la un anumit moment, drept pentru care poate fi din timp realizată modificarea şi pe site-ul restaurantului.

Anunţă şi evidenţiază noutăţile...Ai adus ceva nou? Arată-i vizitatorului ce e nou pe site. O secţiune de noutăţi ar putea fi indicată sau pur şi simplu nişte butoane ori simple „bule” care atrag atenţia că un anume produs este nou. Sigur, depinde ce CMS ai pe site, cum se fac actualizările de produse şi stocuri, dar, indiferent de domeniul de activitate, ar trebui să te gândeşti la a sublinia, cumva, că un anume produs este nou pe site.

... dar nu ţine produsele în acea categorie luni întregiSunt site-uri/domenii în care se pot aduce sute de produse noi o dată – jucării, bijuterii etc. Sunt unele în care numărul produselor noi este mai mic, ceea ce nu constituie deloc o problemă. Însă cel mai probabil un produs nu mai este nou pe site dacă a fost adus acum şase luni de zile. Categoria noutăţi trebuie să fie şi ea actualizată astfel încât să evidenţieze cu adevărat noile produse.

Site-urile sunt, cum am spus, importante pentru afaceri. Dar nu este suficient să ai un site. Oricât de mare este firma, este bine ca informaţia disponibilă online să fie actualizată. Acest proces ia ceva timp, dar nu enorm de mult şi nu necesită vreun efort supraomenesc, însă va oferi impresia de profesionalism şi va sugera respect pentru vizitatori. �

[email protected]

Violeta-Loredana Pascal

Oferă-le vizitatorilor informaţii la zi despre companie şi produsele sale pentru a nu-i dezamăgi.

«

www.ittrends.ro


T E N D I N Þ E

Și asta e normal gândindu-ne că pe măsura evoluției digitale, parcurgem în mare cam aceleași etape, există o ciclicitate. În plus, în viziunea Gartner, o tendință tehnologică poate fi considerată ca strategică în momentul în care analiștii consideră că aceasta va avea un impact asupra organizațiilor în următorii trei ani. Senzația de „deja vu” e întărită și de faptul că la o simplă parcurgere a topului celor 10 tendințe majore agregate de Gartner anul acesta, 5 definiții se regăsesc și pe lista de anul trecut cu aceeași denumire, în timp ce celelalte sunt tendințe deja discutate, dar analizate dintr-o altă perspectivă:

Internet of Things (IoT) – începând cu tendințele care se regăsesc în topul pentru acest an, fenomenul IoT își va con tinua ex-pansiunea propulsat de ubicuitatea echipa-mentelor interconectate focalizate pe client. Gartner prevede că fenomenul se va resimți atât în context industrial, cât și la nivel operațional, prin evoluția produselor, dar și a proceselor implicate în business-ul digi-tal, descris ca o simbioză a tehnologiilor in-corporate în tot și oriunde poate fi deservit utilizatorul individual.

3D Printing – nu mai e o noutate pen-tru nimeni ca tehnologie, dar ceea ce va evolua va fi reducerea simțitoare a costuri-lor, guvernată de creșterea și diversificarea pieței de echipamente și de materii prime pentru reproducerea la scară industrială a

celor mai diverse obiecte sau componente. Aplicațiile industriale, biomedicale și piața consumer sunt segmentele în care Gartner crede că imprimarea 3D va avea o dez-voltare mai accelerată, printr-o capacitate mai mare de asimilare a modelelor de pro-iectare 3D și de eficientizare a prototipurilor în cicluri mai rapide de fabricație.

Smart Machines – analiticele combinate cu recunoașterea contextului au nevoie de mașini din ce în ce mai inteligente pe care să ruleze algoritmi procesați de sisteme care învață de la toate entitățile cu care intra în contact, dar în primul rând învață din pro-pria experiență. Asta duce la dezvoltarea

de noi inteligențe și noi generații de roboți, mașini care se conduc singure, asistenți vir-tuali personali. Și aici se intră pe un teren care naște multe contradicții, ca reacție în fața direcțiilor impredictibile de dezvoltare a acestor roboți, care pot evolua de la jucării, la experimentare, integrare industrială și aplicații agresiv-destructive.

Cloud/Client Architecture – o altă tendință care vine deja cu o bogată zestre, generată de convergența dintre mobile computing și cloud computing, unde funcții majore precum scalabilitatea elastică și self-service computing au menirea de a asigura aplicații ce folosesc resurse interne sau ex-terne. Noi categorii de aplicații se vor baza pe inteligența și puterea de stocare a echi-pamentelor client, care vor beneficia de cos-

turile reduse de interconectare, coordonare și administrare facilitate de cloud, dar mai ales de posibilitatea de utilizare simultană de pe multiple tipuri de terminale.

Web-Scale IT – un alt concept preluat din topul anterior, ca o continuare a evoluției tehnologiilor Web către platforme comer-ciale ce integrează rețele hardware capabile să preia noile modele și soluții software optimizate prin cloud. Un prim pas către evoluția acestui fenomen poate fi consi-derat conceptul DevOps, definit de Gartner ca un mariaj între procesele de develop-ment și cele operaționale, într-o manieră coordonată ce permite dezvoltarea rapidă, continuă și incrementală de aplicații și ser-vicii, prin scalabilitatea oferită de Internet.

Computing Everywhere – o nouă definire o unor concepte anterioare bazate pe evoluția rapidă a tehnologiilor smart-phone. Noul concept formulat de Gartner se bazează pe nevoia crescutã de a servi cerințele utilizatorilor mobili în cele mai diverse contexte și medii. Cu alte cuvinte, mai importante sunt serviciile decât echi-pamentele care asigură accesul la ele, iar ceea ce este accesibil astăzi pe micile ecrane ale telefoanelor și echipamentelor wireless poate deveni rapid disponibil pe orice tip de ecrane conectate în mediile de lucru sau cele publice. �

Radu Crahmaliuc

De la big questions la big answers, în ritm de Glossă, o senzație embedded de deja-vude Radu Crahmaliuc

A devenit o tradiție, ca în fiecare an cu ocazia evenimentului Symposium/ IT Expo, Gartner să anunțe predicțiile tehnologice ce vor guverna evoluția industriei IT în anul următor. De la 3D Printing, la Pervasive Analytics, la Everything Computing și până la Smart Machines, revelația acestui an este că tehnologiile viitorului ne sunt deja familiare, nu mai par

capitole dintr-un roman SF…


Rezumând în ritm de Glossă: „ce e val ca valul trece / toate-s vechi și nouă-s toate / vreme trece, vreme vine…” dar să nu rămânem la toate „rece”…

«

www.ittrends.ro

26 Nr. 10 - Octombrie 2014T E N D I N Ţ E

de Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

Considerat un standard mondial în ma nagementul serviciilor IT, certificarea ISO 20000 reprezintă etapa firească în procesul de evoluție a unei companii de servicii IT, aflată într-o continuă misiune de îmbunătățire a serviciilor livrate și de aliniere a acestora la standardele inter-naționale.

Pentru companiile care doresc să de-finească un sistem superior de manage-ment al serviciilor, obținerea certificării pre-supune o perioadă în care le sunt evaluate calitatea serviciilor furnizate și eficacitatea proceselor. Această perioadă presupune, totodată, adoptarea unui set intern de pro-ceduri și politici și implementarea unor măsuri de securitate atât la ni vel fizic, al resurselor umane, cât și la nivel informatic, al echipamentelor și aplicațiilor software.

ISO 20000 este un standard care, odată implementat, aduce schimbări pozitive în toate activitățile și procesele desfășurate în cadrul companiei, iar printre mo-

tivele deținerii unei astfel de certificări, se numără:� Îmbunătățirea serviciilor IT livrate,

prin creșterea profesionalismului și ur mă-rirea constantă de perfecționare;� Adoptarea unui proces integrat în

livrarea serviciilor IT;� Încrederea crescută a clienților în ca-

pacitatea companiei de a livra serviciile promise;� Focusarea companiei pe implemen-

tarea unor procese și soluții integrate pe specificul nevoii de business a clienților;� Creșterea productivității resurselor

umane interne și direcționarea compe-tențelor acestora în scopul atingerii obiec-tivelor clienților;� Crearea unui factor de diferențiere pe

piața serviciilor IT pentru cele mai bune practici;� O mai bună conectare între departa-

mentele interne, printr-o definiție mai clară a responsabilității și obiectivelor fiecăruia;

� Crearea unui cadru stabil de gestio-nare a resurselor interne și de îmbunătățire a proceselor.

În industria de servicii IT, certificarea ISO 20000 aduce un plus de valoare atât com-paniilor certificate, cât mai ales clienților acestora, care vor beneficia de beneficii concrete: optimizarea eficientă a costuri-lor, transparență crescută asupra servici-ilor și riscurilor IT sau procese IT aflate în concordanță cu standardele internaționale. Prin toate aceste aspecte, compania furni-zoare își ia angajamentul de implementare și îmbunătățire permanentă a unui sistem de management al serviciilor performant, care să depășească așteptările clienților în soluționarea cererilor acestora. �

Certificarea ISO 20000 – cum influențează industria de servicii IT

Companiile care apelează la externalizare se bazează pe un management eficient de livrare a serviciilor IT și au nevoie ca aceste servicii să fie optimizate din punct de vedere al costurilor, de încredere și consistente. În acest context, certificarea ISO 20000 aduce industriei de servicii IT resursele necesare pentru atingerea acestui standard.

Marina Drăghici, PR&Marketing Specialist, Class IT Outsourcing

Day 1, November 19, 2014Opening RoCS 2014: „The next 10 years in technology? Life? Work? Business? Can we forsee the next 20 years? Looking back, what technologies did not „make it”? Panel discussion with market leaders, analysts, special guests. Session 1: How SMART is and will be everything?- Smart infrastructures;- Smart energy;- Solutions and applications for smart infrastructures;Manufacturing and business processes via the next industrial revolution: 3D printing, robotics, AI.Session 2: Critical infrastructures and data security;- The most important solutions and applications; case studies;Panel: „Is the data security the next big thing of „all mighty IT&C”? Data security analysts, market representatives, special guests from defence and intelligence areas;- Data security in a very global context: BYOD, mobility, social networking business, YoT;- Cloud, virtualization, Data Centers – software defi ned infrastructures.

Day 2, November 20, 2014Session 1:The Internet of Everything: The Car of the Future, Home Automation, Personal Helthcare;- IT-as-a-Service and interoperability: where and how? Utilities, telco, fi nance and banking sectors, manufacturing, transportation and logisitics, research, government and governmental bodies;- Big Data – managing, crunching, mining and analyzing the data: the main resource of the future and the real profi tability;Session 2: Cognitive computing. Developers for the future – which is the next big thing? Round table : Watify – Digital icons, Social generations (X, Y, Z). New professions, new jobs, new perspectives. a new psychology and a diff erent social behavior;- Romania: where we are? How big is the gap? Is this gap a chance or a challenge? The launching of the project “iTalent – IT works – Beste places to work in IT in Romania;- Young entrepreneurs and their future; IT without borders from all points of view.The Gala for Excellence Awards! Big Surprises! Stay with us! Ro

CS 2

014

- ed

iția

XX

www.ittrends.ro


O P I N I I

Ca orice om care se pregătește responsabil să meargă la vot m-am informat cum se cuvine, studiind intens programele cu care candidații se prezintă în fața elec-toratului. Am fost impresionat de promisiunile făcute,

majoritatea insistând pe crearea de locuri de muncă ... stați un pic să-mi revin, mă doare burta de la atâta râs.

Astă noapte, am visat cum candidații la prezidențiale parti-cipau cu toții la o dezbatere. Moderatorul, domnul R (ofițer acoperit), spunea: „Stimați candidați, am informații că niște importanți investitori, atrași de promisiunile dumneavoastră, vor veni să investească în România, dar, pentru că au văzut scandalurile de la Pungești și având experiență cu nativii indieni apache nu mai vor scandaluri de acest gen, nu vor investi în extragerea de gaze de șist, ci în fabrici de producție de înaltă tehnologie. Investitorii sunt interesați în mod spe-cial de zona Brăila, unde vor să transforme uzina Progresul într-o fabrică ultramodernă de producție, în care vor lucra roboți de ultimă generație ce vor asambla autovehicule și ca-mioane electrice utilitare Tesla. Ele vor fi dotate cu cea mai nouă tehnologie dezvoltată de Google pentru funcționarea fără șofer, ghidate prin GPS și lidar. Camioanele electrice uti-litare vor fi introduse în toate orașele pentru a înlocui muncile grele, cum ar fi strângerea complet automatizată a gunoiului noaptea, nu ziua, pentru transporturile de marfă, mașinile robotizate funcționând 24/24 fără perioadele obligatorii de odihnă pentru șoferi, pilotul automat fiind preferat pentru că nu adoarme la volan, nu bea excesiv, nu oprește pe centură și nu depășește viteza legală. Întrebarea este: ce veți face dumneavoastră, ca Președinte, cu gunoierii, șoferii și taximetriștii care vor rămâne fără locurile de muncă”.

Domnul Iohannis a tranșat scurt problema, răspunzând rapid după 5 minute „Ghinion”. Domnul Tăriceanu a spus că se pot recalifica în programatori sau administratori de Windows (e clar, nu și-a adus aminte de ce-i spuneam despre Linux), doamna Macovei a spus că pisoiul dânsei i-a reco-mandat să trimită DNA să rețină pentru 30 de zile condu-cerea fabricii. Doamna Udrea a spus că situația este mult mai gravă, înlocuirea șoferilor de tir cu roboți trimițând în șomaj și alte categorii sociale și singura soluție e dizolvarea Parla-mentului. Domnul Kelemen Hunor afirma că rezolvarea ar fi autonomia Ținutului Secuiesc și recalificarea celor rămași fără slujbe în pădurari maghiari cu drujbe.

În vis, a apărut atunci și-un alt candidat, Gheorghe Asimov, care a susținut că va introduce o lege: Legea celor maxim trei roboți personali. Toți oamenii sunt egali la naștere și vor primi dreptul universal de a deține și folosi pe perioada

întregii vieți DOAR TREI ROBOȚI PERSONALI, azi virtuali dar în viitor chiar reali. Atunci omul îi va folosi în scop per-sonal, ca ajutor la serviciul lui, acasă pentru îngrijirea buni-cului sau ca partener de șah. Dar chiar astăzi, omul își poate închiria contra cost roboții lui virtuali oricărei companii ce dorește să folosească roboți industriali. Cum ar fi roboții care construiesc camioanele electrice de gunoi, cum ar fi roboții care încarcă gunoiul și-l duc la groapă, cum ar fi șoferii roboți de tir sau taxi. Compania care construiește camioanele elec-trice are nevoie de 50 de oameni și folosește automatizare echivalentă a 2000 ore-om-robot-zi. Va angaja 50 de oameni și va „închiria” de pe piața liberă a roboților virtuali certificate de robot (precum certificatele verzi la energie), dreptul de a pune la muncă (virtual) robotul oricărui om care își „scoate la produs” o parte din roboții personali.

Asimov spunea că în acest mod s-ar putea desființa și sis-temele de pensii și ajutoarele sociale de la stat pentru că omul deține cei trei roboți (sau certificatele lor) pe toată durata vieții și ei îi pot aduce venit oricând, nu doar după 60 de ani. Legea celor 3 roboți nu va mai forța statul să introducă impozite suplimentare, gen taxa pe stâlp, pentru a-și forma bugetul pentru ajutoare sociale, acordând în mod natural tendința de automatizare și robotizare cu nevoile sociale, având ca nivel de referință chiar numărul de oameni, stabilind numărul de roboți echivalenți ca o resursă limitată, reglând astfel nu doar piața muncii, dar și dezvoltarea tehnologică și componenta socială fără intervenții artificiale.

A doua zi am fost la urne. Pe buletinul de vot nu era nicăieri candidatul Gheorghe Asimov. Am fost tentat să de-senez eu pătratul, să-i scriu numele și povestea și să pun acolo ștampila dar mi-am dat seama că e inutil, nimeni n-ar face diferența între votul meu și cel al unuia sărac până și cu duhul care, luând două sacoșe de la două partide, ar vota consecvent doi candidați. Cei din comisia de numărare vor privi ciudat buletinul meu de vot și îl vor arunca rapid, fără să-l citească, într-un sac pe care scrie „Voturi anulate”, trimițând pentru eternitate ideea lui Asimov în uitare. De aceea am scris-o aici, să se păstreze.

P.S. Aseară am visat că domnul Ponta spunea că este dispus să închirieze o bonă-roboțică, cu condiția să fie filipineză. �

[email protected]

Constantin Teodorescu

Eu, ROBOTUL Nr.3„După o idee a lui V.M. … pe care l-am acoperit eu”

www.ittrends.ro

28 Nr. 10 - Octombrie 2014

REDACÞIA:

Bogdan Marchidanu, Senior business editor [email protected]

Elena Andreea Liþã, Senior [email protected]

Cristian Faur, Business [email protected]

Nicolae Bucur, [email protected]

Marian Teodorescu, [email protected]

MANAGEMENT:

Romulus Maier, Managing Partner [email protected] Enache, Events [email protected] Maier, Marketing & PR [email protected]

EDITORIALIŞTI:

Alexandru Rotaru [email protected] Teodorescu [email protected] Ivănuș [email protected] Cruceanu [email protected] Nadăș [email protected] Muscă [email protected] Crahmaliuc [email protected]ãzvan Sandu [email protected] Pascal [email protected]

AROGA OGOGAGGO PUBLICAŢIE

ISSN: 2065 - 4766

NOTÃ COPYRIGHT:

Copyright © 2014 BYBLOS SRL. Toate drepturile rezervate. Materialul editorial original tipãrit în acest numãr aparþine companiei BYBLOS SRL. IT TRENDS este marcã înregistratã a BYBLOS SRL.

ADRESA:

Bd. Dimitrie Cantemir Nr. 12-14, Sc. D, Et. 2, Ap. 10, Sector 4, Bucureºti, 040243 Tel.: 021-3309282; Fax: 021-3309285 www.agora.ro; [email protected]

Cod QR IT TRENDS Cod QR AGORA

Revista IT Trends este disponibilă şi online la adresa: http://issuu.com/agoramediaUtilizatorii de dispozitive Android pot descărca aplicația de la adresa: https://play.google.com/store/apps/details?id=com.issuu.android.app

A D V E R T O R I A L

� Volumul de vânzări a atins nivelul de 80.25 mil Euro, în creștere cu 6%

- Creștere de 26% a afacerilor în cadrul diviziei de Payment, însumând un total de 23.6 mil Euro,

- Piețele noi au generat o creștere a vânzărilor, atingând un total de 12 mil Euro, cu 20% mai mult,

- Veniturile generate de vânzările soluțiilor proprii au crescut cu 14%, ajungând la 42 mil Euro, în creștere cu 14%

� Profitul operațional în sumă de 7.3 mil Euro, mai mult cu 7% � Profitul net totalizează 6 mil Euro, în creștere cu 8%� Profitabilitatea a ajuns la 9.1%, în creștere cu 0.13p.p.� Valorile de încasat din proiectele în derulare au atins 104.6 mil

Euro, mai mult cu 7%.

Varșovia, 21 Octom brie 2014: Grupul Asseco South Eastern Europe, (Asseco SEE, ASEE, din care fac parte entitãþi de business din Serbia, Croaþia, România, Turcia, Macedonia, Munte negru, Slovenia, Bulgaria, Republica Moldova, Kosovo, Albania, Bosnia-Hertegovina) a făcut

publice rezultatele fi-nanciare înregistrate în trimestrul 3 din 2014. Cifrele arată creșteri atât prin comparație cu cele de anul trecut, precum și față de cele obținute în trimestrul precedent.

Volumul de afaceri după 9 luni a crescut la 80.25 mil Euro de la 75.8 mil Euro în aceeași perioadă din 2013, creșterea fiind de 6%. Cea mai mare creștere a fost înregistrată de Payment Business Unit – cu aproape 5 mil Euro mai mult decât în aceeași perioadă din 2013.

Mai mult, vânzările soluțiilor proprii au crescut cu 14% de la 38.6 mil. Euro, atingând 42 mil. Euro în trimestrul 3 din 2014. Vânzările pe piețe noi au avut o creștere dinamică, ajungând la 12 mil. Euro, ceea ce înseamnă 20% creștere față de cele 10 mil. Euro obținute în aceeași perioadă din 2013.

Profitul operațional (EBIT) a atins nivelul de 7,3 mil. Euro, cu 7% mai mult prin comparație cu cifra de 6.8 mil Euro obținută în primele 9 luni din 2013. Creșterea EBIT a fost rezultatul unei performanțe ridicate înregistrată de Divizia de System Integration și a creșterii înregistrate de linia de business Payment.

Profitabilitatea ASEE Group se situează după 9 luni din 2014 cu puțin peste 9%, semnificând o creștere de 0,13 p.p.

Profitul net al companiei a crescut cu 8% față de aceeași perioadă a anului trecut, atingând 6 mil. Euro după 9 luni din 2014.

„Al treilea trimestru s-a finalizat cu implementarea de succes a unui sistem de front-office client service integrat cu un sistem multichannel access pentru compania Telenor din Serbia. Creșterea cotei de piață pentru proiectele de outsourcing a fost susținută de către Divizia de Payment, contribuind la obținerea unor bune rezultate de către ASEE. Acționăm în continuare pentru implementarea strategiei noastre care constă, printre altele, în caștigarea de noi clienți din rândul băncilor internaționale dar și în extinderea pe noi piețe de desfacere a pro-duselor, soluțiilor și serviciilor noastre” - a declarat Piotr Jelenski, Președinte al Consiliului de Administrație al Asseco South Eastern Europe S.A.

Compania a anunțat că volumul de încasări din proiectele aflate în de-rulare însumează la finalul lunii septembrie din 2014, 104,6 mil. Euro, în creștere cu 7% față de aceeași perioadă a anului trecut. �

Grupul Asseco South Eastern Europe raportează creșteri la toți indicatorii de bază pentru trimestrul 3 al anului 2014

Grupul Asseco SEE este una din cele mai mari companii de IT din zona de dezvoltare și integrare soluții și servicii software proprii în regiunea Europei de Sud-Est și Turcia. Compania furnizează soluții IT&C pen-tru diverse verticale de business, inclusiv în sectorul financiar, plăți, administrație publică și telecomunicații. Din octombrie 2009, acțiunile Asseco South Eastern Europe (Asseco SEE) sunt listate la Bursa din Varșovia. Grupul Asseco SEE are peste 1.400 de angajați provenind din 13 țări. Mai mult de 10 bănci din cele 15 cotate ca fiind cele mai mari din sud-estul Europei sunt deja clienți ai Asseco SEE.

Despre Asseco SEE

JAN. 6-9, 2015

LAS VEGAS, NEVADA

CESWEB.ORG

#CES2015

In other words, you really can’t. What you can do is make sure you don’tmiss what promises to be our most innovative and rewarding show ever. That and maybe take some pictures for the unfortunate cats left behind.

Register at CESweb.org.

EXPLAINING CES TO SOMEONE WHO HASN’TATTENDED IS LIKE EXPLAINING PARTICLE PHYSICS

TO A HOUSECAT.

Date post:	06-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	agora-group
View:	244 times
Download:	0 times

IT Trends octombrie 2014

Documents