Piete de Capital Id

8/12/2019 Piete de Capital Id

1/109

Universitatea OVIDIUS ConstantaDepartamentul ID-IFRFacultatea de tiine EconomiceSpecializarea : Contabilitate i informaticde gestiuneForma de nvmnt : ID

Anul de studiu: IISemestrul : IIValabil ncepnd cu anul univ. 2009-2010

Caiet de Studiu Individual

pentru

PIETE DE CAPITAL

Coordonator disciplin: Prof. univ. Dr. PEPI MITICA


2/109


3/109

OBIECTIVELE unitii de nvare nr. 1

Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 1 sunt: Intelegerea rolului pietei de capital

Definirea pietei primare de capital Identificarea pietei secundare de capital

1.1 Locul si rolul pieei de capital in economie

Rolul pieteiu decapital ineconomie

Marele economist Keynes vorbind despre pieele de capital avea sa spunNimic nu este mai periculos dect o politica raionala de investiii, intr-o lumeiraionala. El a artat ca valoarea aciunilor este determinata de prerea oamenilordespre ele si de ce prere au anumii oameni despre prerea altor personalitati.

Piaa financiara, in ansamblu creeaz condiiile fundamentale prin careeconomiile, prin intermediul plasamentului, sunt dirijate in vederea susinerii sistimulrii creterii economice. Pe piaa financiara au loc tranzacii de capital sicredite; include mprumuturi pe termen scurt, mprumuturi de capital si tranzacii deproprietate.

Piaa de capital reprezint ansamblul relaiilor si mecanismelor prinintermediul crora capitalurile disponibile si dispersate din economie sunt dirijatectre ageni economici sau ctre orice entitati publice si private solicitatoare defonduri.

Conceptul de piaa de capital are insa conotaii mult mai pofunde ce decurgdin relaiile de alocare a resurselor disponibile in scopul fructificrii acestora si al

satisfacerii cererii de capital dintr-o economie. Din punct de vedere al sferei sale decuprindere, in literatura de specialitate s-au structurat doua concepii referitoare lapiaa de capital: concepia anglo-saxona si concepia continental-europeana (deorigine latina).

In concepia anglo-saxona, piaa de capital formeaz mpreuna cu piaamonetara ceea ce se numete, cu un termen atotcuprinztor, piaa financiara. In acestconcept, piaa de capital este sinonima cu piaa valorilor mobiliare (securitiesmarket) si asigura investirea capitalurilor pe termen mediu si lung. Piaa monetararealizeazatragerea si plasarea capitalurilor pe termen scurt prin intermediul pieeiinterbancare, a pieei scontului, a pieei efectelor de comer, pieei certificatelor dedepozit, a pieei eurovalutelor, etc.

In concepia continental-europeana, piaa de capital are o structuracomplexa, care cuprinde: piaa monetara, piaa ipotecara si piaa financiara.Piaa monetara este piaa capitalurilor pe termen scurt si mediu fiind

reprezentata de piaa interbancara si de piaa titlurilor de creana negociabile. Pepiaa interbancara opereaz Banca de Emisiune, bncile comerciale, bncilespecializate, trezoreria publica, casele de economii, care au calitatea de creditori darsi de debitori in cazul completrii fondurilor proprii. Pe piaa titlurilor de creananegociabile, operatorii sunt toi agenii economici.


4/109

Instrumentele negociabile sunt:- Certificatele de depozit (titluri negociabile ce atesta existenta unui depozit

in cont).- Biletele de trezorerie (emise de societati comerciale, cu excepia

instituiilor de credit).

- Bonurile de tezaur (emise de trezoreria publica).- Titlurile pe termen scurt (emise de instituii si societati financiare).Piaa ipotecara este o piaa specifica construciei de locuine, pe care

acioneazorganismele ce acorda mprumuturi sub forma creditului imobiliar, casade refinantare care asigura rentregirea fondurilor bncilor creditoare si bncile deipotecare. Acestea emit bilete ipotecare a cror valoare nominala este egala cumrimea mprumutului acordat persoanelor particulare care solicita creditul necesarconstruciei de locuine. Biletele ipotecare se transforma in lichiditati prin vnzarealor pe piaa de capital. Pentru rambursarea creditului, la scadenta, beneficiarulmprumutului cumpra de pe piaa biletele ipotecare de o valoare egala cu cea acreditului primit, plus dobnda aferenta acestuia.

Piaa financiara este piaa capitalurilor pe termen lung, pe care se emit si setranzacioneazvalori mobiliare ce servesc drept suport al schimbului de capitaluri.Piaa financiara este cea pe care se cumpara si se vnd active financiare, fara a fischimbata natura lor. Ea exprima o relaie directa intre detinatorul si utilizatorul defonduri.

Practica din Romnia pune in evidenta opiunea pentru concepia anglo-saxona, potrivit creia piaa de capital este o componenta a pieei financiare. Piaa decapital se prezintca un mecanism de legatura intre investitori si emiteni, a crordecizie de investire vizeazdoua obiective complementare:

Rentabilitatea, respectiv un grad nalt de fructificare al capitalurilor; Lichiditatea, adicrecuperarea cat mai operativa a capitalului investit.Piaa de capital prezinturmtoarele trasaturi: Este o piaa deschisa in sensul ca plasamentul este efectuat in marea masa a

investitorilor, iar tranzaciile cu valori mobiliare au caracter public; Produsele pieei sunt instrumente pe termen mediu si lung. Pe pia a de

capital banii sunt investii pe o perioada mai mare de un an, in timp ce pe piaamonetara, resursele sunt utilizate pentru finanri pe termen scurt;

Valorile mobiliare, ca produse ale pieei se caracterizeaz prinnegociabilitate si transferabilitate. Ele pot fi transferate de la un posesor la altuloferind investitorului posibilitatea de a vinde oricnd produsul respectiv la un pretspecific condiiilor pieei, sau care rezulta din negociere la un moment dat;

Tranzacionarea valorilor mobiliare nu este directa, ci intermediara.Intermediarii au un rol important, chiar determinant in ceea ce privete punerea incontact a emitenilor cu investitorii, sau a investitorilor ce dein valori mobiliare inportofoliu cu cei care doresc sa le cumpere;

Structura pieei financiarepoate fi observata si in urmtoarea figura:

Schema nr. 1.1. Componenta pieei financiare


5/109

P I A TA F I N A N C I A R A

P I A T AM O N E T A RA

P I A T A D EC A P I T A L

Segmentul primar

Ofertade

capitaluriS

Cerereade

capitaluriI

Segmentul secundar

Segmentul primar este indispensabil deoarece asigura emisiunea si primaplasare a tuturor titlurilor. Societile antreprenoare, autorizate sa fac apel laeconomiile publice, se vor adresa segmentului primar pentru plasarea noii emisiunide titluri. Segmentul primar se organizeaz prin intermediul bncilor sau alsocietatilor de valori mobiliare, care s-au specializat pentru acest gen de operaiuni.Ele dispun de personal calificat, reea de subscriere si de capitaluri, prin care serealizeazplasamente operative si garantate.

Segmentul secundareste un gen de piaa de ocazie , de revanzare repetataa titlurilor dup emisiunea si prima lor vnzare. Instituional, segmentul secundar,constituie obiectul de activitate al Bursei de Valori si al OTC (piaa extrabursiera).


6/109

Cererea de capital aparine unor operatori cum sunt: societati industriale,comerciale, publice si private, alte categorii de ageni economici, instituii financiar-bancare si de asigurri, instituii publice, guverne, organisme financiar-bancare depe piaa internaionala. Cererea de capital se poate grupa in:

cerere structurala de capital; cerere legata de factori conjuncturali;Cererea structurala este determinata de nevoia finanrii unor aciuni

economice in diverse ramuri de activitate, achiziionarea bunurilor de investiii sifinanarea unor programe de dezvoltare, constituirea si majorarea fondurilorfinanciare ale instituiilor si organismelor financiar-bancare naionale siinternaionale.

Cererea conjuncturala este efectul insuficientei sau indisponibilitiiresurselor interne, restriciilor excesive in acordarea creditelor, nevoilor financiaregenerate de deficitul bugetar si de cel al balanei de plai externe.Cererea este perturbata de factori precum:

- fluctuaia preturilor;- creterea ratei dobnzii;- nerambursarea la termen a mprumuturilor.Exponenii cererii sunt debitori pe piaa financiara. Ei se pot clasifica

astfel:a. dupactivitatea desfurata: guverne centrale si locale; ntreprinderi publice si particulare fara profil financiar; bnci comerciale si alte instituii bancare; instituii monetare centrale etc.b. dupscopul urmrit finanarea industriei si gospodriei comunale; petrol si gaze naturale; transport si servicii publice; bnci si finane; organizaii internaionale; scopuri generale.

Oferta de capitalprovine din economisire, adicdin tot ceea ce ramane inposesia detinatorilor de venituri, dupce isi satisfac necesitatile de consum.

Oferta de capital aparine detinatorilor de capitaluri, precum: societati comerciale; bnci;

case de economii; societati de asigurare; case de pensii; persoane particulare.

Oferta este reprezentata de disponibilitati bneti, temporar libere pentru carese caut un plasament cat mai avantajos. Nivelul ofertei este direct influen at deprocesul de economisire. Economiile devin oferta pe piaa de capital numai dacaposesorii lor sunt satisfcui de modalitatea de fructificare, adicdaca piaa asigura


7/109

rentabilitatea ceruta de investitori.Investitorii se mpart in doua mari categorii:1. Investitori individuali.Investitorii individuali sunt persoane fizice sau juridice, care fac tranzacii de

dimensiuni modeste pe piaa titlurilor financiare. Acetia pot fi: Investitorii pasivi pe termen lung, care cumpara si pstreazvalori mobiliarecu scopul de a-si asigura ctiguri de capital pe termen lung. Negociatori activi, care ncearc sa valorifice micarea cursului bursier in

vederea obinerii de profit.2. Investitori instituionali.Investitorii instituionali sunt societati sau instituii, care fac tranzacii de

dimensiuni mari. Acetia cuprind : bncile, societile de asigurri, societati deinvestiii, fonduri mutuale, organizaiile care gestioneazfondurile de pensii.

Mecanismul prin care cererea de capital se intalneste cu oferta de capital estepiaa de capital sau piaa valorilor mobiliare.

Contribuiile importante pe care pieele de capital pot sa le aib asupra

dezvoltrii economice sunt: Obinerea de fonduri pentru investiii in active pe termen lung; Eficienta, competitivitatea si solvabilitatea sectorului financiar; Mobilizarea economiilor financiare; Eficienta de alocare a investiiilor; Solvabilitatea sectorului societatilor comerciale; Descentralizarea proprietatii si distribuirea avuiei; Accesul societatilor noi si in formare la finanarea prin aciuni;

Test de autoevaluare 1.1

Care sunt conceptiile privind piata de capital?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 14 .


8/109

1.2 Piata primara de capital

Identificarea

pietei primarede capital

Piaa primara de capitalreprezintacel segment de piaa pe care se emit sise vnd sau se distribuie valori mobiliare ctre primii detinatori.

Piaa primara constituie un circuit de finanare specializat. Aceasta piaapermite transformarea directa a economiilor in resurse pe termen lung, de care vorbeneficia colectivitile publice sau private.

Pe piaa primara se emit valori mobiliare, ce confer anumite drepturiposesorilor si, deci celor care au calitatea de furnizori de fonduri.

Prin intermediul pieei primare se pun in evidenta micrile de capitaluri dineconomie, generate de ctre emiteni, in calitatea lor de solicitatori de capitaluri.

Aceasta piaa permite finanarea agenilor economici.Participanii pe piaa primara, in cadrul creia se vnd si se cumpra valori

nou emise, sunt:Solicitatorii de capital:

- statul si colectivitile locale; ntreprinderile publice si cele private;Ofertanii de capital:-persoane particulare; ageni economici; bnci; case de economii; societati

de asigurare.Intermediarii:- societati de valori mobiliare; bnci comerciale; societati de investiii

financiare, care prin reeaua proprie asigura vnzarea titlurilor.Piaa primara de capital are deci rolul de a transforma activele financiare pe

termen scurt in capitaluri disponibile pe termen lung.Pe piaa primara se vnd valori mobiliare emise de unele entitati economice

care au nevoie de resurse financiare si se cumpara de ctre alte entitati posesoare de

economii pe termen mediu si lung.Emitenii de valori mobiliare pot opta, privitor la lansarea pe piaa a titluriloremise, intre a derula ei insasi operaiunea sau a apela la intermediari. Indiferent demodalitatea aleasa emitenii atrag resurse financiare pe piaa primara in scopurianunate in mod public nainte de derularea ofertei.

Piaa primara permite atragerea capitalurilor in scopul constituirii saumajorrii capitalului social, precum si apelarea la resurse mprumutate.

Totodat, piaa primara ofer cadrul si posibilitatea practica ca o societatenchisa sa devina societate comerciala deschisa, prin oferta publica de vnzare deaciuni, prin emiterea unor obligaiuni convertibile in aciuni, etc.

Test de autoevaluare 1.2Ce reprezinta piata primara de capital?



9/109

1.3 Piata secundara de capital

Fluxurilepietei

secundarede capital

Piaa secundara de capital asigura prin intermediul bursei de valori

mobiliare si a pieelor extrabursiere, att buna funcionare a pieei primare, cat silichiditatea si mobilitatea economiilor. Investitorii au posibilitatea de a negocia, inorice moment aciunile si obligaiunile deinute in portofoliu sau pot cumpara noivalori mobiliare.

Lichiditatea pieei le permite sa realizeze rapid arbitraje de portofoliu, fara aatepta scadenta titlurilor deinute.

Piaa secundara concentreaz cererea si oferta derivata, care se manifestadupce piaa valorilor mobiliare s-a constituit.

Societile de intermediere se pot specializa in una sau mai multe activitati: Unele acioneaz prioritar pe piaa primara, asigurnd distribuirea si

plasamentul noilor emisiuni; Altele acioneaz numai pe piaa secundara, fiind considerate firme debroker/dealer.

Orice piaa de capital poate concura la realizarea unor mutaii in structura deproducie a unei economii. In schema urmtoare sunt prezentate fluxurile nete decapital dintr-o economie la care participa si piaa de capital cu cele doua componenteale sale: piaa primara si piaa secundara.

Schema nr. 1.2.Fluxuri nete de capital

Institutii bancare sifinanciare

Administratie publica

Piata decapital

Menaje

Agenti economici


10/109

Noiunea de flux net semnifica soldul tuturor miscarilor de capital ce se

deruleaz intre investitori si emiteni. Toate fluxurile nete pornesc de la ageni cedispun de capacitate de finanare si se ndreaptctre ageni ce manifesta nevoie definanare.

Cele mai reprezentative fluxuri pornesc de la menaje, de la instituiile bancaresi financiare, ca si cele iniiate prin intermediul pieei de capital.Fluxul 1 reprezint capitaluri plasate de menaje (gospodriile populaiei) la

instituiile bancare si financiare: depozite la vedere, plasamente pe termen efectuatela bnci, depozitele efectuate la casele de economii.

Fluxul 2 semnifica subscrieri de valori mobiliare efectuate de menaje pe piaafinanciara, ca de exemplu: cumprri de aciuni de la bursa.

Fluxul 3 reprezint, in principal, subscrieri ale menajelor la emisiunile de stat(obligaiuni de stat si municipale, bonuri de tezaur).

Fluxul 4 evideniazcreditele acordate de instituiile bancare ntreprinderilor.Fluxul 5 reflecta subscrierile de aciuni si obligaiuni efectuate de ctre

instituiile bancare si financiare pe piaa de capital.Fluxul 6 reprezintsubscrierea de bonuri de tezaur, efectuata de bnci si aliintermediari financiari, precum si eventualele mprumuturi acordate colectivitilorlocale si organismelor publice.

Fluxul 7 reprezint emisiunea de valori mobiliare destinate ntreprinderilordin sectorul public si privat.

Fluxul 8 reprezint finanarea administraiei publice, prin emisiune deobigatiuni pe piaa de capital: mprumuturi de stat, mprumuturi contractate decolectivitile locale si de organismele publice.

In schema prezentata, piaa de capital nu este conceputa ca un agent economic,ci ca un complex de relaii prin care se asigura intersecia dintre cererea si oferta decapitaluri pe termen lung.

Piaa secundara este o piaa organizata care asigura operatorilor urmtoareleavantaje:

oferinformaii referitoare la produsul ce urmeaza fi tranzacionat; informaiile despre produs si despre emitent sunt difuzate in marea masa a

investitorilor; oferinformaii privind nivelul si micarea preului de piaa;Obiectivele pieei secundare sunt: protecia investitorilor, realizata prin transparenta, reglementarea si

supravegherea pieei; lichiditatea pieei si stabilirea cursului nu exista fluctuaii mari de pret pe o

piaa matura, iar preul este ntotdeauna corelat cu rentabilitatea societatii cotate.Conform legii nr. 52/1994 romaneti a valorilor mobiliare, valorilemobiliare emise de societati emitente (societati ce au intrat in sfera pieei de capital,prin faptul ca au fcut cel puin o data apel la economiile publicului investitor)trebuie tranzacionate pe o piaa secundara organizata ( in cadrul Romniei: Bursa deValori Bucureti BVB, sau Bursa Electronica Rasdak).

Intre cele doua elemente de piaa exista o strnsa legtura, si mai mult dectatt ele se influeneazreciproc. Piaa secundara nu poate exista fara piaa primara,


11/109

deoarece piaa primara ofer pieei secundare produsele pe care urmeaz sa letranzacioneze. In sens invers piaa secundara oferpieei primare informaii desprevandabilitatea produselor emise si preul la care acestea pot fi atrase, precum siinformaii cu privire la nivelul de absorbtie si de remisie al unei aciuni.

Test de autoevaluare 1.3Ce reprezinta piata secundara de capital?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 14

1.4 Piata de capital in Romania

Mic istoric

Premisele apariiei pieei de capital in Romnia au fost create o data cupromulgarea Legii 31/1990 privind societile comerciale, care a asigurat cadrullegal necesar naterii si dezvoltrii societatilor de capitaluri si, totodata instituit uncadru clar pentru principalele produse utilizate pe piaa de capital: aciunile siobligaiunile. Potrivit acestei legi societile comerciale pe aciuni au putut face apella economiile publicului pentru nfiinare sau pentru majorarea capitalului. Primeleatrageri de capital de la populaie au fost realizate de bncile: Ion Tiriac siBankcoop. Astfel, putem defini anul 1990 drept moment al apariiei pieei primarede capital.

Un moment important l-a constituit adoptarea Legii nr. 58/1991 a privatizriisocietatilor comerciale care a relevat, o data in plus, nevoia existentei unei pieesecundare. Aceasta a introdus pe piaa financiara, intr-o cantitate masiva, hrtii devaloare la purttor certificate de proprietate-care dei nu au fost considerate valorimobiliare, au avut rolul de a familiariza publicul cu titlurile de valoare si, nu inultimul rnd, de a demonstra necesitatea crerii unui cadru organizat pentru vnzarea/ cumprarea acestora. Mai mult dect att, a instituit primii investitori instituionali cele cinci fonduri ale proprietatii private care, dei hibrizi au avut de asemenearolul de a familiariza populaia cu instituia investitorului de portofoliu.

In anul 1992, certificatele de proprietate au fost emise si distribuite in forma

materializata la purttor. Anul 1992 a reprezentat si momentul derulrii primei ofertepublice de aciuni contra numerar, din cadrul procesului de privatizare, oferta ce afost efectuata de Agenia Naionala pentru Privatizare si Banca Romana pentruDezvoltare cu sprijinul unei societati de consultanta din Marea Britanie si care a avuto rezonanta deosebit de mare.

Eforturile de a constitui o piaa secundara organizata pentru certificatele deproprietate au rmas fara rezultat, dar piaa gri a devenit din ce in ce mai activa sia constituit fermentul pentru apariia primilor intermediari.


12/109

Ctre sfritul anului 1992 s-a nfiinat Agenia Naionala pentru Titluri deValoare, ca direcie in Ministerul Finanelor. Paralel, in Banca Naionala a Romnieis-a creat Centrul de Proiectare si Implementare a Pieelor de Capital embrionulviitoarei Burse de Valori Bucureti.

S-a simit nevoia unei piee alternative celei bancare, deoarece lipsa

alternativelor de plasament a condus la proliferarea jocurilor piramidale, iartolerarea acestora de ctre autoritati urmata de prbuirea lor a generat o confuzie lanivelul investitorilor individuali.

O data cu apariia Ordonanei nr. 18/1993 privind reglementarea tranzaciilornebursiere cu valori mobiliare si organizarea unor instituii de intermediere a fostnfiinata Agenia Valorilor Mobiliare (A.V.M.), prin transformarea AgenieiNaionale pentru Titluri de Valoare (A.N.T.V.)Aceasta entitate constituita ca Direcie Generala in Ministerul de Finane a creatcadrul de reglementare minim necesar pentru nceputul pieei de capital in Romnia,prin elaborarea Regulamentului privind autorizarea societatilor de intermediere devalori mobiliare si a agenilor de valori mobiliare aprobate de Hotrrea Guvernului

nr. 788/1993.In acest context a aprut o categorie importanta de operatori intermediariiautorizai - ca participani direci si exclusivi la ncheierea operaiunilor de vnzare -cumprare de valori mobiliare fapt ce a creat premisele naterii Bursei de ValoriBucureti si, mai trziu, a pieei extrabursiere romaneti.

O alta categorie de investitori, investitorii instituionali au aprut sub formafondurilor mutuale, intr-un moment in care piaa de capital era practic inexistenta.

Cronologic vorbind, s-a asistat la un fenomen de apariie a unor fondurimutuale (FMOA administrat de SAFI) care, dei trebuiau sa desfoare o activitatespecifica pieei de capital, ele erau infiintate si funcionau undeva la interferentadintre Legea nr. 31/1990 privind societile comerciale, Legea nr.33/1991 privindactivitatea bancara si Codul Civil, nefiind autorizate de nici o autoritate specificapieei bancare sau a pieei de capital.

In anul 1994 a fost adoptata Legea nr. 52 privind valorile mobiliare si burselede valori care au creat condiii pentru apariia de noi instituii pe piaa:

Comisia Naionala a Valorilor Mobiliare (C.N.V.M.) prin transformareaAgeniei Valorilor Mobiliare, ca autoritate administrativa autonoma subordonataParlamentului;

Bursa de Valori Bucureti;Societati de Depozitare;Societati de Registru;Asociaii profesionalecu statut de organisme de autoreglementare, care au

condus la apariia de noi piee secundare de tranzacionare (RASDAQ), altele dectcele bursiere, etc.

Dup apariia Legii nr. 52/1994, att piaa primara cat si cea secundara audevenit din ce in ce mai active, iar numrul participanilor pe piaa a crescutconsiderabil.

Comisia Naionala a Valorilor Mobiliare a preluat toata activitatea dereglementare a pieei de valori mobiliare, autoriznd toate entitile neautorizate sidezvoltnd-o mai departe.


13/109

ncepnd cu 1995, C.N.V.M. a extins aria de reglementare si autorizare ctretoi actorii pieei de capital, fie ei emiteni, intermediari, depozitari sau investitori,crora li s-a impus un sistem de conduita si reguli pe baza crora sa funcioneze,astfel incat sistemul, respectiv piaa de capital sa reprezinte o entitate organizata.

In anul 1995 a fost renfiinata Bursa de Valori Bucureti printr-o decizie a

Guvernului Romniei, dupo ntrerupere de aproape 50 de ani, ca piaa de licitaie.Aceasta a fost finanata de la bugetul de stat, cu condiia ca, in termen de 3 ani de lanfiinare, sa ramburseze din comisioanele aplicate tranzaciilor efectuate sumanecesitata de nfiinarea sa .

Anul 1996 este marcat de crearea pieei RASDAQ, ca piaa de negociere.Aceasta asigura o circulaie libera si intensa a valorilor mobiliare la un curs negociatce reflecta interesul investitorilor pentru deinerea titlurilor necotate la bursa.

In 1997 are loc lansarea primului indice bursier la B.V.B..Instituiile pieei de capital sunt:1. Bursa de Valori Bucureti;2. Bursa Electronica RASDAQ;

3. Societatea Naionala de Compensare, Decontare si Depozitare(S.N.C.D.D.);4. Registrele Independente.Noul cadru legislativ este coerent, unitar si in acord cu normele si practicile

existente pe pieele internaionale acesta asigura o mai buna transparenta, o proteciea investitorilor la standarde europene, o cretere a lichiditii pieei prin introducereade noi instrumente financiare, si ntrirea rolului C.N.V.M. ca autoritate desupraveghere si control.

Test de autoevaluare 1.4Care sunt institutiile pietei de capital.?

Rspunsul se va da n spaiul gol de mai sus. Rspunsul la test se gsete la pagina 14

n loc de rezumat Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 1.Vrecomand sfacei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceastunitate i srevizuii obiectivele precizate la nceput.Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 1 pe care urmeaz s otransmitei tutorelui.


14/109

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 1Prezentai etapele realizarii lucrarilor privind piata de capital

Punctajul maxim de 10 puncte, l ve-i obine astfel: 1 pct. pentrufiecare flux al pietei de capital, 1 pct pentru calitatea descrierii, doupuncte pentru explicarea categoriilor de piata de capital

Rspunsurile testelor de autoevaluare

Raspunsul la testul de verificare 1.1Conceptul de piaa de capital are insa conotaii mult mai pofunde

ce decurg din relaiile de alocare a resurselor disponibile in scopulfructificrii acestora si al satisfacerii cererii de capital dintr-o

economie. Din punct de vedere al sferei sale de cuprindere, inliteratura de specialitate s-au structurat doua concepii referitoare lapiaa de capital: concepia anglo-saxona si concepia continental-europeana(de origine latina).

Rspunsul la testul de verificare 1.2

Piaa primara de capital reprezint acel segment de piaape care se emit si se vnd sau se distribuie valori mobiliare ctreprimii detinatori.

Rspunsul la testul de verificare 1.3

Piaa secundara de capital asigura prin intermediul bursei devalori mobiliare si a pieelor extrabursiere, att buna funcionare apieei primare, cat si lichiditatea si mobilitatea economiilor.Investitorii au posibilitatea de a negocia, in orice moment aciunilesi obligaiunile deinute in portofoliu sau pot cumpara noi valorimobiliare.

Rspunsul la testul de verificare 1.4Instituiile pieei de capital sunt:

5. Bursa de Valori Bucureti;6. Bursa Electronica RASDAQ;7. Societatea Naionala de Compensare, Decontare si

Depozitare (S.N.C.D.D.);

8. Registrele Independente.


15/109

Bibliografie unitate de nvare nr. 1

1.Allen L. Capital Markets and Institutions: A Global View, John Wiley&Sons INC, 2005

2.Anghelache Gabriela Bursa si piata extrabursiera, Editura EconomicaBucuresti,20073.Baer G., Padoa Schiopa T. The Werner Report revised, ECPublications Office, Louxembourg, 20064. Pepi Mitica Piata de capital si bursele de valori, Editura ExpontoConstanta 2005


16/109

Unitatea de nvare Nr. 2

ACTIUNILE

CuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 2

2.1 Actiunile

Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 2Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluareBibliografie Unitate de nvare Nr. 2


17/109


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 2 sunt: Definirea actiunii

Clasificarea actiunilor

2.1 Actiunile

Structura si

continutulactiunii

Aciunea este o hrtie de valoare, valoare care nseamno parte din capitalulsocial al societatii pe aciuni emitente. Aciunile intra in posesia unor persoanedenumite acionari si desemneaz raportul juridic dintre acionar si societate,respectiv drepturile si obligaiile acionarului fata de societate.

Astfel, acionarul are dreptul de a participa la A.G.A., dreptul de a fi informatasupra desfasurarii activitii societatii, dreptul de vot, dreptul la dividende si nu inultimul rnd dreptul asupra parii cuvenite din lichidarea societatii, iar principala saobligaie este aceea de a efectua plata vrsmintelor datorate.

Deci, avem urmtoarele tipuri de aciuni:a) aciuni nominative, adic acele aciuni care sunt personalizate prin

menionarea numelui posesorului lor; ele au o circulaie restrictiva in sensul ca nupot fi nstrinate dect prin transcrierea tranzaciei in registrul societatii emitente;

b) aciuni la purttor, au circulaie libera, posesorul lor beneficiind de toate

Dupa forma de existenta

Actiuni dematerializat

Dupa drepturile conferitedetinatorului

Actiuni in circulatie

Actiuni de trezorerieDupa detinator

Actiuni preferentiale

Actiuni ordinare

Actiuni materializate

Dupa modul de identificareal proprietarului Actiuni la purtator

Actiuni nominative

Actiunile sepot clasificadupa maimulte criterii


18/109

drepturile si obligaiile care decurg din deinerea lor;c) aciuni ordinare , acestea confer dreptul proprietarului lor de incasa

dividendele anuale, a cror mrime este direct proporionala cu raportul dintrevaloarea aciunilor si profitul pe anul expirat, care este repartizat acionarilor;

d) aciuni privilegiate a cror posesie da dreptul acionarilor la un dividend fix,

indiferent de mrimea profitului realizat de societate;e) aciuni prefereniale , sunt aciuni care nu dau acionarului dreptul la vot inAdunarea Generala, dar care au prioritate la ncasarea unor dividende prestabile fiein valoare absoluta, fie in valoare relativa.

Aciunile prefereniale pot fi:- cumulative ale cror dividende nepltite din cauza ineficientei societatii se

cumuleaz. Ele se pltesc naintea oricror altor dividende destinateaciunilor comune, in momentul distribuiei profitului;

- noncumulative ale cror dividende nepltite din cauza rezultateloreconomice nu se pot acumula in favoarea acionarului;

- participante pe langa dividendul prestabilit la emisiune, acestea maiprimesc un anumit procent din dividendul destinat aciunilor comune. Acesttip de aciuni cuprinde doua categorii de dividende: un dividend prestabilitprintr-o clauza si un dividend de participare a crei mrime reala sestabilete odatcu calcularea dividendului aciunilor comune;

- nonparticipante care primesc un dividend fix prestabilit la emisiune;- cu dividendul variabil ale cror dividende exprimate sub forma

procentuala se ajusteazin funcie de variaiile dobnzii la zi;- prioritare a cror plata se efectueaz naintea tuturor aciunilor

prefereniale si se mai numesc aciuni senioare;- convertibile la cererea detinatorului se pot transforma in aciuni comune;- revocabile pentru care emitentul isi rezerva dreptul de a le rscumpra de

pe piaa la un preprestabilit.

Aciunile de trezorerie reprezintaciuni proprii dobndite de ctre societate,caracterizate prin aceea ca nu sunt purttoare de dividende iar dreptul de vot estesuspendat pe perioada in care acestea se afla in patrimoniul societatii.

Dobndirea aciunilor proprii de ctre societate se face prin ndeplinireacumulativa a urmtoarelor condiii:

- dobndirea sa se fac in baza unei Hotrri a Adunrii GeneraleExtraordinare;

- valoarea aciunilor proprii dobndite de societate inclusiv a celor aflatein portofoliul sau sa nu depaseasca 10% din capitalul social subscris;

- capitalul social subscris sa fie integral vrsat si aciunile ce urmeazsafie dobndite de ctre societate sa fie integral eliberate;

- plata aciunilor sa se fac numai din beneficiile distribuibile si dinresursele disponibile ale societatii, cu excepia rezervelor legale.

Circulaia aciunilor prin vnzare cumprare pe o piaa specifica se faceliber prin mecanismul cererii si ofertei, formndu-se un prenumit curs, care poatefi diferit de preul nominal nscris pe aciuni.

Variaiile cursului sunt determinate de rezultatele economico financiare ale


19/109

societatii emitente, de climatul economic conjuctural, de raportul dintre cererea sioferta de aciuni, etc.

Test de autoevaluare 2.1Ce este actiunea?


n loc derezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 2V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceastunitate i srevizuii obiectivele precizate la nceput.Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 2 pe care urmeazso

transmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 2Prezentai etapele realizarii lucrarilor privind piata de capitalPunctajul maxim de 10 puncte, l ve-i obine astfel: 2 pct. pentruidentificarea actiunilor ,3 pct pentru calitatea descrierii siclasificarea pe tipuri de actiuni

Rspunsurile testelor de autoevaluareRaspunsul testul de verificare 2.1

Aciunea este o hrtie de valoare, valoare care nseamnoparte din capitalul social al societatii pe aciuni emitente. Aciunileintra in posesia unor persoane denumite acionari si desemneazraportul juridic dintre acionar si societate, respectiv drepturile siobligaiile acionarului fata de societate


1.Allen L. Capital Markets and Institutions: A Global View, John Wiley&Sons INC, 20052.Anghelache Gabriela Bursa si piata extrabursiera, Editura EconomicaBucuresti,20073.Baer G., Padoa Schiopa T. The Werner Report revised, ECPublications Office, Louxembourg, 20064. Pepi Mitica Piata de capital si bursele de valori, Editura ExpontoConstanta 2005


20/109


Obligatiunile


3.1 Tipuri de obligatiuni3.2 Caracteristicile obligatiunilor

Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 3Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare

Bibliografie Unitate de nvare Nr. 3


21/109


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 3sunt: Intelegerea notiunii de obligatiune

Tipurile de obligatiuni Caracteristicile obligatiunilor

3.1 Tipuri de obligatiuni

Definirea si

clasificareaobligatiunilor

Obligaiunea e titlu de credit cu venit fix care ndeplinete funcia demobilizare de capitaluri pe termen lung pentru sprijinirea realizrii unor obiectiveprecizate ale statului sau ale unor particulari; el este deci un mprumut, purttor alunor dobnzi pltibile periodic, realizat prin intermediul unor hrtii de valoare in

favoarea statului sau al unei societati care se obliga la o prestaie oarecare, de obiceiin bani, la un termen specificat.mprumutul se poate realiza in moneda naionala, caz in care este vorba

despre un mprumut intern, sau intr-o moneda strina, caz in care este vorba despreun mprumut extern.

Cel care cumpara obligaiunile este tocmai beneficiarul prestaiei si joaca rolulde creditor.

Obligaiunile clasice sau ordinare sunt de doua feluri:- obligaiuni nominale, in cazul in care creditorul este menionat in

cuprinsul titlului;- obligaiuni la purttor, in cazul in care detinatorul lor este

nespecificat, cu condiia ca in textul obligaiunilor de acest fel sa seprecizeze ca detinatorul lor are dreptul la prestaia stabilita.Emitenii de obligaiuni pot fi:1. societatea comerciale pe aciuni;2. statul sau organele administraiei publice centrale si locale.

Clasificarea obligaiunilor:- Dupmodul de identificare a proprietarului, obligaiunile pot fi:

a) la purttor, caz in care obligaiunea aparine posesorului;b) nominative, deoarece au numele proprietarului nscris pe certificat

sau in cont.- Dupforma de emisiune:

a) materializate, sunt emise in forma materiala, pe suport de hrtie;b) dematerializate, emise prin nscriere in cont, pe suport magnetic.- Duptipul de venit pe care l sugereaz, obligaiunile emise de organele

administraiei publice centrale si locale pot fi:a) obligaiuni cu dobnda sunt emise la o valoare nominala, valoare

care se returneaz, de regula la scadenta, plus o dobnda care se distribuieconform unui program de distribuire;

b) obligaiuni cu cupon zero sau obligaiuni cu reducere (discount)


22/109

sunt emise la un pre de emisiune mai mic dect valoarea nominala careeste pltita la scadenta; nu se pltete dobnda iar ctigul consta indiferena dintre preul de cumprare dat de investitor si preul derscumprare la scadenta.

Test de autoevaluare 3.1Care sunt tipurile de obligatiuni?


3.2 Caracteristicile obligatiunilorEnumerareacaracteristicilor

obligatiunilor

Caracteristicile eseniale ale unei obligaiuni clasice sunt:- Valoarea nominala reprezintvaloarea titlului obligatar, suma ce va

fi rambursata de ctre societate, la scadenta mprumutului detinatoruluide obligaiuni.

Pe baza valorii nominale si a ratei dobnzii din contractul de emisiune secalculeazdobnda anuala sau cuponul ce recompenseazdetinatorul obligaiunii,care constituie venitul anual adus de titlu.

Venitul anual (Va) este :Va = Vn x D , unde :

Va= venitul anual (valoarea dobnzii anuale ) adus de cuponVn= valoarea nominalaD = rata dobnzii din contractul de emisiune

- Preul de emisiune (Pe) reprezintpreul de vnzare al obligaiunilorla momentul emisiunii. Aceasta valoare poate fi egala cu valoareanominala sau mai mica dect valoarea nominala (obligaiuni cu cuponzero sau cu discount).

- Valoarea de piaa reprezint valoarea la care obligaiunea estetranzacionata curent pe o piaa organizata. Valoarea de piaa e reglataautomat prin preturile oferite att la vnzare cat si la cumprare deprofesionitii pieei.

In condiiile unei valori mobiliare cu venit fix, acetia folosesc diversemodele de evaluare pentru a calcula randamentul, astfel ca preul pieei se ajusteazcorespunztor acestor calcule care iau in considerare dobnda acumulata, perioadade timp rmasa pana la scadenta sau pana la urmtoarea data de plata a dobnzii.

Emitentul va oferi spre vnzare obligaiunile la un preuniform (acelai prepentru toate obligaiunile). Odat epuizata emisiunea, respectiv cnd toateobligaiunile au fost achiziionate (nchiderea ofertei), investitorii pot pstraobligaiunile pana la scadenta sau le pot vinde altor persoane.


23/109

Daca societatea este deschisa, ea va trebui sa-si nscrie emisiunea pe o piaade tranzacionare (in cazul nostru BVB sau RASDAQ). Tranzaciile pe piaasecundara au loc la un precare se situeazdeasupra sau sub preul de emisiune. Cualte cuvinte, primul investitor poate vinde obligaiunea cu profit sau cu pierdere.

Sunt trei factori principali care determina revanzarea obligaiunilor pe piaa

secundara:- modificrile ratei dobnzii pe piaa bancara;- modificrile legate de calitatea creditului obligatar ( rata dobnzii,

deprecierea sau aprecierea garaniilor care stau in spateleobligaiunilor, performantele societatii, etc.);

- cererea si oferta respectivelor obligaiuni.Investitorii trebuie sa fie foarte ateni cnd cumpara sau vnd obligaiuni de

pe piaa secundara deoarece obligaiunile cunosc mai multe tipuri de randament.Cele mai utilizate sunt urmtoarele trei :

a) randamentul cuponului exprimat in procente, este randamentulsau dobnda pltita de emitentul obligaiunii de la emisiune pana la

scadenta; acest randament nu se schimba niciodat si este anunat deemitent la momentul emisiunii;b) randamentul curent este exprimat procentual si ia in considerareschimbrile in valoarea de piaa a obligaiunii;este egal cu valoareacuponului de dobnda raportat la valoarea de piaa a obligaiunii;c) randamentul pana la scadenta daca obligaiunea este cumprata laun moment dat de pe piaa secundara la un pre care este mai mic saumai mare dect valoarea nominala si daca investitorul tine obligaiuneapana la scadenta, atunci el va nregistra un profit / pierdere in plus fatade dobnda obinuta, calculat ca diferena dintre preul de achiziie sivaloarea nominala.

Astfel , randamentul la scadenta se va calcula dupurmtoarea formula:Valoarea cuponului de dobnda plus / minus ctigul / pierderea din

valoarea de cumprare fata de valoarea nominala pe care o va incasa la scadentaraportata la perioada de timp rmasa pana la scadenta, toate acestea raportate lamedia aritmetica dintre preul de cumprare si valoarea nominala.

Obligaiunile au o durata de viata limitata. Astfel, drepturile si obligaiileaferente unei obligaiuni iau natere in momentul emisiunii si se sting la scadenta.

Societile comerciale emit obligaiuni dintr-o multitudine de motive:- emisiunea de obligaiuni aduce societatii fonduri fara sa creascnumrul

de acionari, respectiv gradul de dispersare a aciunilor.- prin emisiunea de obligaiuni societile pot adesea mprumuta bani la o

rata a dobnzii mai mica dect rata creditului bancar. Printr-o emisiuneadirecta (adresata direct publicului investitor) societatea elimina o verigaintermediara, creditul fiind mai eficient si mai ieftin;

- prin emisiunea de obligaiuni societatea poate mprumuta la o rata adobnzii fixa pentru un termen mai lung dect cel oferit de bncilecomerciale. Adesea, bncile nu acorda mprumuturi cu o rata a dobnziifixa pe o perioada mai lunga de 5 ani, deoarece se tem ca vor nregistrapierderi daca costurile se ridica la o suma mai mare dect mprumuturile


24/109

pe termen lung. Multe societati doresc sa mprumute bani pe o perioadamai mare de timp, de aceea opteazpentru emisiunea de obligaiuni.

- piaa obligaiunilor ofero alternativa eficienta de a mprumuta bani sidin considerentul ca nu trebuie negociat fiecare contract de mprumut.

- detinatorii de obligaiuni nu se implica in activitatea de conducere asocietatii.Dezavantajele pe care o societate comerciala le poate avea cnd emite

obligaiuni sunt acelea ca trebuie sa plteascperiodic dobnda (este aadar nevoiede o planificare a cash flow-ului) si sa ramburseze mprumutul la scadenta trebuiefoarte bine calculat randamentul investiiei care trebuie sa acopere toate platileviitoare.

Daca rata dobnzii de piaa este ridicata atunci trebuie sa ofere o dobndacompetitiva ceea ce conduce la un cost al resurselor atrase destul de mare.

Raiunile pentru care investitorii investesc in obligaiuni sunt cele legate derisc ( investiia in obligaiuni este mai puin riscanta dect cea in aciuni ) si de

asigurare a unui venit regulat ( prin ncasarea cuponului de dobnda).Si obligaiunile au un prenumit curs, care depinde de rata dobnzii.

Test de autoevaluare 3.2Care sunt caracteristicile obligatiunilor?


n loc derezumat

Am ajuns la sfritul unitii de nvare nr. 3V recomand s facei o recapitulare a principalelor subiecte prezentate n aceastunitate i srevizuii obiectivele precizate la nceput.Este timpul pentru ntocmirea Lucrrii de verificare nr. 3 pe care urmeazsotransmitei tutorelui.

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 3Prezentai etapele realizarii lucrarilor de piete de capitalPunctajul maxim de 10 puncte, l ve-i obine astfel: 2 pct. pentrufiecare tip de obligatiune , 3 pct pentru identificarea caracteristicilor.


25/109


Raspunsul la testul de verificare 3.1

Clasificarea obligaiunilor:- Dupmodul de identificare a proprietarului, obligaiunile

pot fi:a) la purttor, caz in care obligaiunea aparine

posesorului;b) nominative, deoarece au numele proprietarului

nscris pe certificat sau in cont.- Dupforma de emisiune:

a) materializate, sunt emise in forma materiala, pesuport de hrtie;

b) dematerializate, emise prin nscriere in cont, pesuport magnetic.- Dup tipul de venit pe care l sugereaz, obligaiunile

emise de organele administraiei publice centrale silocale pot fi:a) obligaiuni cu dobnda sunt emise la o valoare

nominala, valoare care se returneaz, de regula la scadenta,plus o dobnda care se distribuie conform unui program dedistribuire;

b) obligaiuni cu cupon zero sau obligaiuni cureducere (discount) sunt emise la un pre de emisiunemai mic dect valoarea nominala care este pltita lascadenta; nu se pltete dobnda iar ctigul consta indiferena dintre preul de cumprare dat de investitor si

preul de rscumprare la scadenta.

Raspunsul la testul de verificare 3.2Caracteristicile eseniale ale unei obligaiuni clasice sunt:- Valoarea nominala reprezint valoarea titlului

obligatar, suma ce va fi rambursata de ctre societate, lascadenta mprumutului detinatorului de obligaiuni.

Pe baza valorii nominale si a ratei dobnzii din contractul deemisiune se calculeaz dobnda anuala sau cuponul cerecompenseazdetinatorul obligaiunii, care constituie venitul anualadus de titlu.

- Preul de emisiune (Pe) reprezintpreul de vnzare alobligaiunilor la momentul emisiunii. Aceasta valoarepoate fi egala cu valoarea nominala sau mai mica dectvaloarea nominala (obligaiuni cu cupon zero sau cudiscount).

- Valoarea de piaa reprezint valoarea la careobligaiunea este tranzacionata curent pe o piaaorganizata. Valoarea de piaa e reglata automat prin


26/109

preturile oferite att la vnzare cat si la cumprare deprofesionitii pieei.




27/109

Unitatea de nvare Nr. 4INVESTITORII SI EMITENTII

Cuprins

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 4

4.1 Investitorii4.2 Emitentii



28/109


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 4 sunt: Intelegerea rolului investitorilor

Intelegerea rolului emitentilor

4.1 InvestitoriiRolul si

clasificarea

investitorilor

Investitorii sunt acele persoane fizice sa juridice care cumpara, pe cont propriu,etin si vand valori mobiliare fara a practica intermedierea ca fapt de comert.

Nivelul de risc si de castig pe care il au investitorii este in mare masuraeterminat de felul in care actioneaza pe piaa, de identitatea lor si de strategia lornvestitionala.

Clasificareainvestitorilor este urmatoarea:Dupa importanta lor pe piaase deosebesc: institutii financiare si investitori institutionali care tind sa domine cel mai

mult pietele financiare: bancile comerciale, societatile de investitii si fonduriledeschise de investitii, societatile de asigurare, bancile centrale, institutiilemultinationale;

societatile comerciale care investesc surplusul de fonduri ce pot aparea inprocesul desfasurarii activitatii. Orice tip de societate comerciala poate efectuainvestitii pe piaa de capital ca activitate financiara adiacenta celei de baza.Astfel societatile cu raspundere limitata (SRL) au cerinte reduse de investitii pepiaa de capital iar societatile pe actiuni (SA) prezinta din punct de vedere

investitional doua feluri de surplus: lichiditati zilnice variabile din punct devedere cantitativ si, din cauza naturii reduse a duratei de viata a acestui tip decash, cele mai multe societati isi plaseaza fondurile in conturi la vedere saudepozite pe termen scurt prin intermediul pietei bancare. Daca totusi instrategia de dezvoltare a societatii exista o cerinta de constituire a unor balantede lichiditati pe un termen mai lung in acest caz investitiile pe termen lung vorputea fi concentrate catre piaa de capital si achizitia de actiuni sau obligatiuni.Cat priveste celelalte forme de organizare a societatilor comerciale, ele nu preainvestesc pe pietele de capital sau o fac sporadic, lucru motivat atat delichiditatile mici cat si de lipsa de experienta in ceea ce priveste piaa decapital;

persoane fizice (sau mici investitori) care isi investesc economiilepersonale in cantitati reduse de valori mobiliare pentru ca in principiu detinsume mici si au tendinta sa investeasca in sistemul bancar pentru ca li se paremai putin sofisticat si cu un grad mai mic de risc. Sunt situatii cand miciiinvestitori se orienteaza catre fonduri mutuale unde este mai mare riscul dar siprofitul.

Dupa strategia investitionala a investitorilor, se deosebesc: investitori strategici care cumpara un pachet cel putin semnificativ de actiuni


29/109

ale unei societatea cu scopul de a-l pastra o perioada mai mare de timp si cudorinta de a se implica activ in managementul societatii. H.G. nr. 55/1998,pentru aprobarea normelor metodologice privind privatizarea societatilorcomerciale si vanzarea de active, defineste investitorul strategic ca fiind acelcumparator ce achizitioneaza un procent de 51% din actiunile cu drept de vot

emise de societatea comerciala; investitorii de portofoliu sau investitorii institutionali care cumpara actiuni

ale unei societati comerciale din considerente de performante ale companiei sicompatibilitate a acestor actiuni cu celelalte active din portofoliu. Ei pot pastrao perioada mai mare de timp acele actiuni in functie de cresterea pe care o aducin portofoliu sau le pot vinde atunci cand exista nevoie de lichiditati si vanzareaacelor actiuni aduce profit. In H.G. nr. 55/1998 se defineste investitorul deportofoliu ca fiind acel cumparator ce achizitioneaza cel mult 33% din actiunilecu drept de vot emise de societatea comerciala la care statul este actionar;

investitori speculativi- care urmaresc numai obtinerea unui profit prin vanzareaactiunilor scump si cumpararea lor ieftin nefiind interesati de societatea in

sine ci doar de evolutia cursului actiunilor respective.Dupa nationalitate, investitorii sunt: investitori autohtoni sunt acei investitori, persoane fizice romane sau

persoane juridice romane sau straine inregistrate in Romania, care investescin produse ale pieteide capital din Romania;

investitori straini sunt acei investitori persoane fizice straine rezidente saupersoane nerezidente in Romania sau persoane juridice straine neinregistratein Romania care investesc in Romania.

Cadrul legislativ se recomanda a fi diferentiat pentru cele doua categorii deinvestitori: protectionist pentru autohtoni si stimulativ pentru straini.

Cei mai importanti investitori pe piaa secundara de capital sunt institutiile

financiare si investitorii institutionali.Bancile comerciale : Cea mai mare partea fondurilor bancare este reinvestitain procesul bancar. Reinvestirea face parte din managementul de cative al fiecareibanci prin care se cauta asigurarea unui raport optim intre tendinta de obtinere aunui randament ridicat de plasament si mentinerea unui anumit nivel de lichiditatenecesar lichidarii depozitelor clientilor si celorlalte solicitari de numerar. Una dincaile de optimizare a acestui raport o reprezinta investitiile pe o pia a alternativa apietei bancare cea mai importanta fiind piaa valorilor mobiliare. In functie depolitica proprie de investitii, bancile isi creeaza un fond propriu care reprezintaportofoliul da valori mobiliare. Acest fond este utilizat pe piaa valorilor mobiliare,cu ajutorul lui obtinindu-se profituri considerabile si prezinta avantajul dispersiei

riscului investitional.Bancile centrale:Organismele din sectorul public sunt cunoscute mai ales cafiind solicitanti de imprumuturi prin emisiunea de obligatiuni, deci ele sunt maimult emitente decat cumparatoare pe pietele locale sau multinationale. Cu toateacestea, unele banci centrale la ordinul Guvernului, fac investitii substantiale devalori mobiliare atunci cand exista fluxuri de trezorerie pozitive.

Societatile de asigurare: Societatile de asigurare sunt societati in general cuun grad ridicat de risc si ca atare necesita o investire eficienta, pe perioade ce


30/109

presupun un timp indelungat, a sumelor ce reprezinta prime de asigurare.Specificitatea acestui domeniu consta in faptul ca contractele de asigurare seincheie pe perioade mari de timp 10-15 ani. Primele de asigurare sunt incasate inrate, iar nevoia de lichiditati are caracter spontan. Aceste particularitati impunadministratorilor societatilor de asigurare sa constituie un portofoliu de investitii

diversificat.Piata de capital reprezinta o alternativa de investire foarte buna pentru acestesocietati pentru ca ofera posibilitatea obtinerii de lichiditati insemnate intr-un timpscurt si permite efectuarea de investitii pe orice perioade si cu sume relativ mici.

Institutiile multinationale: Acestea sunt cunoscute pe piaa de capital maimult ca emiteni de valori mobiliare (solicitanti de imprumuturi), dar ele potinregistra in anumite perioade de timp surplus de fonduri ceea ce le readuce inpozitia de investitori ( ex.: Banca Internationala de Reconstructie si Dezvoltare,Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare etc.).

Societatile de investitii si fondurile deschise de investitii: Sunt intrinsec legatede piaa de capital aparitia lor fiind determinata de dezvoltarea pietelor de capital.

Aceasta legatura intrinseca trebuie privita sub doua aspecte: atat societatile deinvestitii cat si fondurile deschise de investitii (numite si fonduri mutuale)investesc fonduri banesti, pe care le au la dispozitie, in produse ale pietei decapital. Si fondurile mutuale concentreaza disponibilitatile banesti ale micilorinvestitori, fapt ce le asigura acestora o participare activa la piaa de capital.

Principalele reguli care asigura succesul unui program de investitii sunt: nupuneti niciodata toate ouale intr-un singur cos, nu investiti niciodata in ceva decatdaca intelegeti bine cum functioneaza acest ceva si nu investiti niciodata in ceva pecare nu il puteti urmari periodic.

Investind prin intermediul fondurilor mutuale, investitorii beneficiaza de douaavantaje foarte importante: diversificarea ( cu o suma unica de bani ei pot investiintr-un portofoliu diversificat) si managementul profesional (asigurat de o societatede administrare).

In Romania se intalnesc doua tipuri de organisme colective de plasament:fondurile deschise de investitii (fondurile mutuale) si societatile de investitii.

Test de autoevaluare 4.1Ce sunt investitorii?



31/109

4.2 EmitentiiRolul si

clasificareaemitentilor

Dupa cum stim, piaa secundara de capital este piaa investitorului, fluxurile

financiare fiind directionate de la un investitor la altul, iar piaa primara de capitaleste piaa emitentilor. Emitentii nu atrag de pe piaa secundara resurse financiare cicastiga numai prestigiu si publicitate. Deci, emitentii de valori mobiliare actioneazain mod indirect pe piaa secundara de capital.

Emitentii de valori mobiliare sunt acele persoane juridice sau organe aleadministratiei publice centrale sau locale ce fac emisiuni de valori mobiliare (actiuni,obligatiuni).

Emitentii de valori mobiliare pot fi clasificati astfel: institutiile sau organizatiile multinationale care sunt emiteni activi de

valori mobiliare prin lansarea de imprumuturi pe pietele internationale decapital si pe cele locale in care reglementarile nationale permit accesul

solicitantilor de imprumuturi straini; Guvernul si organele administratiei publice centrale si locale Guvernul, in

cele mai multe cazuri, este principalul generator de imprumuturi obligatare.Existenta unei piete secundare pentru imprumutul contractat de Guvern estede o importanta majora pentru ca piaa secundara ii ofera posibilitatea de astrange aceste fonduri intr-un cadru organizat, in cele mai bune conditii dinpunct de vedere al costurilor. Conditiile de obtinere a imprumutuluiguvernamental sunt de o importanta cruciala pentru bunastarea economica atarii;

Societatile comerciale sunt cei mai activi emiteni de valori mobiliare.Societatile pot emite atat actiuni cat si obligatiuni. Cat priveste societatile

comerciale mici, acestea emit foarte rar valori mobiliare deoarece capitalulsolicitat este prea mic pentru a constitui o oferta atractiva pentru investitori; Bancile comerciale emit atat actiuni cat si obligatiuni pentru propriile lor

necesitati ca orice societate comerciala. Caracteristica valorilor mobiliareemise de bancile comerciale este volumul mare al valorilor mobiliare emise sigradul de atractivitate ridicat, cunoscut fiind faptul ca actiunile bancare au ungrad de risc scazut si un grad de profitabilitate ridicat.

Test de autoevaluare 4.2Ce sunt emitentii?



32/109

n loc derezumat



Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 4Prezentai etapele realizarii lucrarilor de piete de capitalPunctajul maxim de 10 puncte, l ve-i obine astfel: 1 pct. pentrufiecare investitor identificat , 3 pct pentru calitatea descrierii siidentificarea emitentilor.



Investitorii sunt acele persoane fizice sa juridice care cumpara,e cont propriu, detin si vand valori mobiliare fara a practicatermedierea ca fapt de comert.


Emitentii de valori mobiliare sunt acele persoane juridice sauorgane ale administratiei publice centrale sau locale ce fac emisiunide valori mobiliare (actiuni, obligatiuni).


1.Allen L. Capital Markets and Institutions: A Global View, John Wiley&Sons INC, 20052.Anghelache Gabriela Bursa si piata extrabursiera, Editura EconomicaBucuresti,2007

3.Baer G., Padoa Schiopa T. The Werner Report revised, ECPublications Office, Louxembourg, 20064. Pepi Mitica Piata de capital si bursele de valori, Editura ExpontoConstanta 2005


33/109


FONDURI MUTUALE


5.1 Fonduri mutuale



34/109


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 5sunt: Definirea fondurilor mutuale

Atributiile fondurilor mutuale

5.1 Fonduri mutuale

Fonduri

mutuale

Fondurile mutuale sunt societati civile constituite in scop de investire aresurselor banesti ale membrilor lor intr-un portofoliu diversificat de valorimobiliare.

Fondurile mutuale isi desfasoara activitatea prin intermediul unei societati de

administrare a fondului pentru ca fondul nu are personalitate juridica, el fiind oasociere de persoane ce pun impreuna fonduri banesti in scopul investirii lor inactive ale pietei de valori mobiliare.

Fondurile mutuale au ca obiect mobilizarea resurselor financiare atrase, prinemisiunea de titluri ( certificate de investitor, titluri de participare sau unitati defond) de la populatie sau persoane juridice si plasarea lor in valori mobiliare.

Profitul obtinut de pe urma investitiei este reflectat de cresterea valorica pecare o inregistreaza titlurile de participare fata de momentul emiterii lor sau demomentul achizitionarii.

Posesorii de titluri de participare isi recupereaza banii investiti plus crestereasau suporta scaderea valorii titlurilor respective. Rascumpararea se face la valoarea

la zi pe care o anunta societatea de administrare, valoare determinata derentabilitatea investitiei efectuata in valori mobiliare.Un fond deschis de investitii poate fi constituit de un grup de persoane fizice

sau juridice sub conditia acumularii unui minimum de capital ( in sensul de fonduribanesti si nu de capital social) initial. Astfel, conform reglementarilor in vigoare,exista urmatoarele plafoane minime de capital initial raportat la numarul de membriiinitiali:

- pentru 2 5 membri un capital initial de 10.000 lei;- pentru 6 15 membri un capital initial de 25.000 lei;- pentru 15 25 membri un capital initial de 40.000 lei;- peste 25 de membri un capital initial de 50.000 lei.

Caracteristica oricarui fond mutual e aceea ca pe parcursul functionariiprezinta un capital variabil determinat de diferenta dintre numarul intrarilor demembri (cei care cumpara titluri de participare) si numarul iesirilor de membri (aceimembri care solicita societatii de depozitare ca fondul sa-si rascumpere titlurile departicipare). Acest capital se modifica practic zilnic, in functie de numarul intrarilorsi retragerilor din fond. Cea de-a doua caracteristica a unui fond mutual este ofertapublica continua de titluri, care este, de fapt, cea care permite cumpararile sirascumpararile zilnice.


35/109

Toate persoanele care decid constituirea unui astfel de fond se vor numimembri initiali. Acesti membri initiali vor alege primul Consiliu de Incredere alFonduluiastfel constituit. Toti membri ulteriori ai Consiliului trebuie sa fie propuside catre si din randul detinatorilor de titluri si alesi de Adunarea Generala aInvestitorilor care este formata din totalitatea detinatorilor de titluri de participare la

un moment dat.Fondul mutual prin Consiliul de Incredere si Adunarea Generala aInvestitorilor are trei atributii: intocmirea contractului de societate civila (actulconstitutiv), realizarea reglementarilor interne ale fondului, realizarea prospectuluide emisiune al titlurilor de participare.

Consiliul de Incredere este cel care incheie contractul de administrare cu osocietate de administrare autorizata de Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. Inacest contract sunt prevazute toate conditiile de lucru dintre cele doua organizatii(comisioanele percepute de societatea de administrare, limita maxima acomisioanelor ce pot fi negociate cu societatea de depozitare si cea de distributie,periodicitatea raportarilor societatii de administrare catre Consiliul de Incredere

etc.). Consiliul de Incredere propune spre aprobarea Adunarii Generale aInvestitorilor reglementarile interne ale fondului (cheltuieli suportate din fond,obiective de investitii, proceduri de desfasurare a activitatii).

Prospectul de emisiune este alt document important emis la propunereaConsiliului de Incredere in urma aprobarii Adunarii Generale a Investitorilor. Acestdocument reglementeaza raporturile juridice dintre cei care doresc sa achizitionezetitluri ale fondului si fond si cuprinde informatii despre societatea de administrare,societatea de depozitare, obiectivele financiare ale fondului, politica de investitii,riscul fondului, procedura de emitere si rascumparare a titlurilor fondului,caracteristicile unui titlu de participare (valoarea initiala), metoda de determinare avalorii activelor nete, comisioane si alte cheltuieli aferente functionarii fondului etc.

Societatea de administrareeste o societate comerciala pe actiuni autorizata deComisia Nationala de Valori Mobiliare sa desfasoare aceasta activitate de sinestatatoare si independenta de orice alta activitate. Aceasta societate administreazaactivele fondului mutual si este imputernicita sa incheie contracte in numelefondului cu societatea de depozitare si societatea de distributie.

Societatea de depozitare este o societate comerciala pe actiuni autorizata deComisia Nationala de Valori Mobiliare sa indeplineasca aceasta activitate. Aceastasocietate primeste si pastreaza activele fondului, prelucreaza si evidentiaza titlurile,inregistreaza si monitorizeaza activele fondului mutual.

In practica romaneasca societatile ce indeplinesc functia de depozitare pentrufondurile deschise de investitii sunt bancile comerciale.

Contractul de depozitare este documentul care reglementeaza relatiile dintresocietatea de depozitare si societatea de administrare, modul in care se desfasoaraactivitatea si comisioanele percepute.

Societatile de distributie sunt societatile care distribuie unitatile de fond. Potfi, conform regulamentului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare, societati dedepozitare, numai societatile de valori mobiliare si bancile comerciale (altele decatcele ce presteaza servicii de depozitare) care au autorizatie de distributie acordata de


36/109

Comisia Nationala de Valori Mobiliare.Toti cei care investesc intr-un fond mutual contribuie la fond cu o suma de

bani. In schimbul acestei sume investitorul va primi un anumit numar de titluri departicipare care pot fi diferentiate pe grad de risc proportional cu valoarea derascumparare.

Pretul de emisiune al unui titlu de participare difera de la un fond mutual laaltul dupa cum si denumirea titlurilor de fond poate sa difere.Acest schimb bani unitate de fond se realizeaza la sediile societatilor de

distributie. Tot la aceste sedii se pot consulta prospectul de emisiune al fondului sievidentele privind evolutia valorii fondului deschis de investitii.

Test de autoevaluare 5.1Ce sunt fondurile mutuale?


n loc derezumat


Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 5Prezentai etapele realizarii lucrarilor de piete de capitalPunctajul maxim de 10 puncte, l ve-i obine astfel: 2 pct. pentruidentificarea fondurilor mutuale , 3 pct pentru calitatea descrierii sienuntarea atrubutiilor fondurilor mutuale

Rspunsurile testelor de autoevaluareRaspunsul la testul de verificare 5.1

Fondurile mutuale sunt societati civile constituite in scop deinvestire a resurselor banesti ale membrilor lor intr-un portofoliudiversificat de valori mobiliare.


37/109


1.Allen L. Capital Markets and Institutions: A Global View, John Wiley&Sons INC, 2005

2.Anghelache Gabriela Bursa si piata extrabursiera, Editura EconomicaBucuresti,20073.Baer G., Padoa Schiopa T. The Werner Report revised, ECPublications Office, Louxembourg, 20064. Pepi Mitica Piata de capital si bursele de valori, Editura ExpontoConstanta 2005


38/109

Unitatea de nvare Nr. 6SOCIETATILE DE INVESTITII

Cuprins

Obiectivele Unitii de nvare Nr. 6

6.1 Societatile de investitii



39/109


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 6 sunt: Definirea societatilor de investitii

6.1 Societatile de investitii

Societatile de

Investitii,structura si

organizare

Societatile de investitii sunt societatile comerciale organizate sb formasocietatilor pe actiuni, ce au ca obiectiv exclusiv de activitate plasarea in valorimobiliare a sumelor de bani reprezentand aportul actionarilor societatii, in scopulobtinerii unor profituri. In schimbul aportului actionarii vor primi un numar

proportional cu capitalul varsat de actiuni nominative. Structura organizatoricaare ca organ suprem Adunarea Generala a Actionarilor care hotareste modul deadministrare al societatii: stabilirea unui Consiliu de Administrare din interior sauincheierea unui contract de administrare cu o societate de administrare autorizata. Incazul in care se opteaza pentru prima varianta, societatea trebuie sa faca dovadacapacitatii de administrare la Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, iar daca seopteaza pentru a doua varianta, societatea de administrare trebuie sa fie autorizata deComisia Nationala a Valorilor Mobiliare si sa aiba un aviz special pentru respectivulcontract de administrare.

Societatea de investitii va incheia un contract de depozitare cu o societate dedepozitare iar daca societatea de investitii este administrata de o societate de

administrare, contractul de depozitare va fi incheiat de catre aceasta.Structura societatilor de investitii este asemanatoare cu cea a fondurilormutuale dar lipseste veriga distribuitorilor.

Caracteristica societatilor de investitii este aceea ca ele trebuie sa faca omajorare de capital prin oferta publica. In acest scop societatea trebuie saintocmeasca un prospect de emisiune iar dupa incheierea ofertei trebuie sa se inscriela cota unei burse de valori. Incepand cu momentul inscrierii la bursa, actiunilesocietatii de investitii vor avea o valoare de piaa putand fi achizitionate de oricepersoane.

Facand o paralela cu fondurile mutuale putem spune ca, daca in cazulfondurilor mutuale investitorii aveau posibilitatea sa se retraga oricand din fond,

valoarea de rascumparare fiind valoarea la zi, in cazul societatilor de investitiiactionarii vor avea posibilitatea instrainarii actiunilor in orice moment prin oferirealor spre vanzare la bursa.

Din punct de vedere al avantajelor si al dezavantajelor obtinute de actionarise poate spune ca, in cazul societatilor de investitii actionarii vor primi dividendedaca exista beneficii reale, iar daca societatea de investitii nu a inregistrat profit, nuvor primi nimic. Daca doresc sa vanda actiunile, actionarii vor primi pretul de piaaal actiunilor si vor obtine un profit sau pierdere in functie de pretul de achizitie.


40/109

Societatile de investitii din Romania (numite si Societati de InvestitiiFinanciare) au fost create prin transformarea Fondurilor Proprietatii Private conformLegii nr. 133/1996 in Societatea de Investitii Financiare.

Societatile de Investitii Financiare reprezinta un caz particular alsocietatilor de investitii prin faptul ca Fondurile Proprietatii de Stat au desfasurat o

activitate diferita decat cea care se refera la piaa de cappital, iar in momentultransformarii au avut un obiect de activitate mai extins decat cel specific societatilorde investitii.

Drept urmare, anul 1997, a marcat transformarea efectiva a FondurilorProprietatii de Stat in societati de investitii financiare, transformare urmata dereconsiderarea activitatii si functionalitatii acestor entitati. In primul rand, FondurileProprietatii Private s-au inregistrat ca societatea de investitii la RegistrulComertului, schimbandu-si de altfel si denumirea dupa cum urmeaza: S.I.F.Muntenia, S.I.F. Moldova, S.I.F. Banat Crisana, S.I.F. Transilvania, S.I.F. Oltenia.In al doilea rand, au tinut primele adunari generale ale actionarilor in primavaraanului 1997, pe a caror ordine de zi a figurat problematica modalitatii de

administrare a societatilor de investitii financiare, respectiv daca acestea seautoadministreaza sau vor fi administrate de o societate de administrare. Toatesocietatile de investitii financiare au hotarat sa se autoadministreze cu exceptia S.I.F.Muntenia care a decis sa fie administrata de Muntenia Invest, societate deadministrare a fondurilor de investitii si a societatilor de investitii. De asemenea,cele care se autoadministreaza si-au desemnat, in cadrul adunarilor generale aleactionarilor, membrii consiliilor de administratie. Dupa aceste evenimente,societatile de investitii financiare au depus la Comisia Nationala a ValorilorMobiliare documentatia necesara pentru obtinerea autorizatiei ca societati deinvestitii. Urmare a cererilor depuse, Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare aprocedat la acordarea autorizatiei prealabila ca societatea de investitii financiare,urmand ca autorizatia definitiva sa fie acordata in momentul in care se indeplinesctoate conditiile prevazute in Regulamentul nr. 9/1996, in speta cele referitoare lastructura portofoliului si la cotarea lor la bursa, lucruri care s-au si intamplat.

Portofoliile lor sunt la aceasta data constituite in cea mai mare parte dinactiuni ale societatilor comerciale la care posesorii cupoanelor si certificatelor deproprietate nu au subscris direct, procentele detinute de societatile de investitiifinanciare la aceste societati diferind foarte mult si neancadrandu-se in prevederileRegulamentului nr. 9/1996 cu privire la structura de portofoliu ce trebuie respectatade orice societate de investitii.

Test de autoevaluare 6.1

Ce sunt societatile de investitii?



41/109

n loc derezumat



Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 6Prezentai etapele realizarii lucrarilor de piete de capitalPunctajul maxim de 10 puncte, l ve-i obine astfel: 2 pct. pentruidentificarea societatilor de investitii, 3 pct pentru calitatea descrieriisi prezentarea structurii.



Societatile de investitii sunt societatile comerciale organizatesub forma societatilor pe actiuni, ce au ca obiectiv exclusiv deactivitate plasarea in valori mobiliare a sumelor de banireprezentand aportul actionarilor societatii, in scopul obtinerii unorprofituri.


1.Allen L. Capital Markets and Institutions: A Global View, John Wiley&Sons INC, 20052.Anghelache Gabriela Bursa si piata extrabursiera, Editura EconomicaBucuresti,20073.Baer G., Padoa Schiopa T. The Werner Report revised, ECPublications Office, Louxembourg, 20064. Pepi Mitica Piata de capital si bursele de valori, Editura Exponto

Constanta 2005


42/109


SOCIETATILE DE SERVICII DE INVESTITII FINANCIARE


7.1 Rolul si functiile S.S.I.F.-urilor in cadrul pietei de capital



43/109


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 7 sunt: Identificarea S.S.I.F.-ului

Rolul S.S.I.F.-ului Functiile S.S.I.F.-ului

7.1 Rolul si functiile S.S.I.F.-urilor in cadrul pietei de capital

Rolul si functiile

S.S.I.F.-urilorIn tara noastra, S.S.I.F.- urile sunt societati comerciale pe actiuni care au caobiectiv exclusiv de activitate intermedierea de valori mobiliare. S.S.I.F.-urile vor avea la infiintare un nivel minim de capital social si vor mentine petot parcursul desfasurarii activitatii un anumit nivel de capital net a carui

formula de calcul si esenta o voi explica mai tarziu, in cuprinsul acestuicapitol.

(1) Esenta si formula de calcul a capitalului net mentinut de S.S.I.F.-uri.

S.S.I.F.-urile se deosebesc fata de celelalte societati comerciale prinaceea ca ruleaza sume mari de bani apartinand publicului investitor,comparabile ca marime cu cele rulate de banci, motiv pentru care pot ficatalogate din acest punct de vedere drept niste veritabile mini-banci. Iata de ceC.N.V.M. a instituit masuri sporite de protectie a clientilor S.S.I.F.-urilor,generic vorbind a investitorilor, toate acestea dublate de o riguroasa si strictasupraveghere a activitatii acestor societati.

In aceasta ordine de idei S.S.I.F.-urile mentin la anumiti parametri doiindicatori: capitalul net si gradul de indatorare al societatii.Ratiunea acestor restrictii este aceea de a asigura investitorii ca S.S.I.F.-

urile au suficiente active lichide pentru a satisface in orice moment cererile lorprecum si pentru a onora celelalte obligatii ale societatii (fata de creditoridiversi, bugetul de stat, salariati etc.).

Este vorba, asadar, de conceptul de lichiditate care, in sensul in care esteutilizat in calculul capitalului net difera de conceptul de lichiditate asa cum esteutilizat, in general, in contabilitate. Strict in aceasta acceptiune, lichiditateapoate fi transformata in cel mai scurt timp in numerar menita sa acopere toatedatoriile societatii si in primul rand fata de clientii sai.

Formula de calcul a celor doi indicatori este urmatoarea:1) Capitalul net = Valoarea actualizata si ponderata a activelor pietei

de valori mobiliare - Valoarea datoriilorNivelul minim al capitalului net ce trebuie mentinut a fost prezentat in

tabelul de mai sus, ultima coloana.Activele pietei de valori mobiliare sunt acele active in care S.S.I.F.-urile

pot sa investeasca in virtutea obiectului lor de activitate.


44/109

Acestea sunt:a) sume in cont curent la bancile comerciale;b) certificate de depozit;c) depozite la termen si alte instrumente care evidentiaza depuneri la banci

comerciale ;

d)

titluri de stat; titluri emise de autoritati ale administratiei publice;e) valori mobiliare care au facut obiectul unei oferte publice, tranzactionatepe piete recunoscute de C.N.V.M., pentru care exista o piata lichida;

f) titluri de participare la fondurile mutuale;g) sume datorate de clienti pentru valorile mobiliare cumparate in numele

lor;h) depozite la o societate depozitara la C.N.V.M.;i) depozite la un alt S.S.I.F., in baza unui contract de compensare aprobat

de C.N.V.M.;j) obligatiuni municipale;

In vederea calcularii capitalului net fiecare tip de activ din cele

mentionate mai sus pe care societatea il are in portofoliu va fi supus: unui proces de actualizare (reevaluarea) care se realizeaza pentru fiecaretip de activ in parte:1) In cazul actiunilor si obligatiunilor cotate la BVB sau pe RASDAQ in

calcul se va lua valoare (pretul) de piata al acestora. Conform reglementarilorfiecarei piete de tranzactionarepretul de piatareprezinta:

Pentru actiunile si obligatiunile tranzactionate la Bursa = Pretul deinchidere al valorii mobiliare respective din ultima sedinta detranzactionare (relativ la momentul incheierii acestei situatii) dacain ultimile doua saptamani a avut loc o tranzactie.

Pentru actiunile si obligatiunile tranzactionate pe piata RASDAQ =Valoarea celui mai mare pret de cumpararea ferm afisat deformatorii de piata,iar daca nu exista formatori de piata pentru aceavaloare mobiliara, se va considera pretul la care a fost executataultima tranzactie (daca in ultimile doua saptamani a avut loc otranzactie), iar nu cotatia indicativa.

Observati ca daca o actiune, chiar daca este tranzactionata pe o piataorganizata, nu are o anumita frecventa si continuitate a tranzactiilor nu intra inaceasta categorie. Intervine aici conceptul de piata lichida pentru o valoaremobiliara .Piata lichida se refera la o piata recunoscuta de C.N.V.M. (BVB siRASDAQ, pana acum) in care valoarea actualizata a unei valori mobiliare poatefi determinata, iar plata pentru valoarea mobiliara vanduta poate fi incasataprompt si in conditii de siguranta.

2) In cazul activelor inscrise la punctele a), b), c), h), I) de mai susvaloarea de piata este egala cu valoarea contabila;

3) In cazul titlurilor de stat si a titlurilor emise de autoritati aleadministratiei publice locale se ia in calcul valoarea de piata daca exista piatade tranzactionare iar daca nu, valoarea contabila;

4) In cazul titlurilor de participare la fondurile mutuale valoareaactualizata o reprezinta valoarea unitara a activelor nete anuntata de fond.


45/109

Unui proces de ponderare (protectie impotriva riscului deneplata sau scadere a valorii). Fiecarui activ i se va aplica un coeficient de riscdiferentiat, in functie de gradul de risc atribuit fiecarui activ (de exemplu:actiuni, obligatiuni = 30%; titluri de participare la fondurile mutuale = 25%;titluri emise de autoritati ale administratiei publice locale = 10%; titluri de stat

2%; depozite la termen = 5%; certificate de depozit = 20%; numerar sidisponibil la banci = 0%)Astfel ca, valoarea actualizata si ponderata a activelor pietei de valori

mobiliare= valoarea actualizata valoarea actualizata X coeficientul de risccorespunzator.

2) Gradul de indatorare = Datorii = 15 = 15

Capital net 1Gradul de indatorare reflecta nivelul pana la care o S.S.I.F. se poate

indatora comparativ cu nivelul de capital net pe care il are. Astfel, societateapoate angaja datorii intr-un volum care sa nu depaseasca de 15 ori nivelul de

capital net.(2) Functiile S.S.I.F. urilor

S.S.I.F.-urile indeplinesc patru mari functii pe piata de capital:1. genereaza un mecanism de atragere a capitalului prin punerea in legatura

a celor care au bani (investitori) cu cei care au nevoie de bani (emitenti-societati, guverne);

2. genereaza un mecanism al preturilor pentru evaluarea investitiilor;3. genereaza un mecanism pentru investitori de transformare a investitiilor

in lichiditati;

4. proliferare a produselor pietei.

In vederea indeplinirii tuturor acestor functii, S.S.I.F.-urile presteazaservicii, actionand fie ca intermediari, fie in nume propriu pentru cumpararea /vanzarea valorilor mobiliare si acorda consultanta persoanelor fizice,persoanelor juridice sau guvernelor.

1) Rolul de atragere a capitaluluiIn opinia noastra, termenul de intermediar financiar, reprezinta o

institutie publica sau privata care actioneaza in nume propriu sau caintermediar intre un posesor de fonduri si o persoana care are nevoie deaceste fonduri. S.S.I.F.-urile alaturi de banci si societati de asigurare suntprincipalii intermediari financiari in virtutea rolului lor de atragere a

capitalurilor. Ele pur si simplu, servesc drept canale pentru fluxul fondurilordin anumite sectoare ale economiei care au bani de investit catre alte sectoarecare au nevoie de bani. S.S.I.F.-urile indeplinesc aceasta functie prinactivitatea de brokeraj.

2) Rolul de mecanism al preturilorPiata valorilor mobiliare, prin intermediul Bursei de Valori Bucuresti si alpietei RASDAQ, furnizeaza un mecanism al preturilor care sa ofere


46/109

investitorului o imagine reala a valorii investitiei sale.

Cele mai familiare dintre aceste mecanisme sunt, in general, bursele devalori. Bursele de valori publica preturile actiunilor, obligatiunilor societatilorlistate (cotatia), zilnic, in presa financiara. De asemenea, sunt publicate in presafinanciara si valorile mobiliare ale celor mai tranzactionate societati care nu

sunt listate la bursa de valori, ci pe RASDAQ. Abilitatea domeniului valorilormobiliare de a furniza investitorilor aceste informatii, pe o baza zilnica, este unadin cerintele esentiale ale unei piete de capital puternice.

3) Mecanismul de transformare a investitiilor in lichiditatiInvestitorii doresc sa-si transforme disponibilitatile banesti in investitii,investitiile in lichiditati in cadrul unui mediu stabil. S.S.I.F.-urile doresc sarealizeze acele investitii pentru clientii lor care sa nu implice o pierderemajora in ce priveste valoarea investitiilor. Societatile care actioneaza peaceste piete, numite S.S.I.F.-uri creaza un mecanism important pentruinvestitori. In cazul valorilor mobiliare cotate pe o piata investitorii pot

actiona in sensul efectuarii de noi investitii sau al obtinerii de lichiditati,zilnic, fara sa sufere o pierdere majora la valoarea investitiei (fapt ce sedatoreaza mecanismului de tranzactionare). Cu alte cuvinte, pot exista factoriexterni care sa afecteze valoarea investitiei, precum zvonurile din lumeaeconomica, dar in general valoarea nu scade, pur si simplu din cauzamecanismului de piata.

4) Proliferarea produselor pieteiS.S.I.F.-urile sunt, de asemenea, generatori de produse financiare prin aceeaca studiaza necesitatile clientilor, furnizandu-le acestora numeroaseposibilitati de a-si investi banii. S.S.I.F.-urile dezvolta si imbunatatescpermanent instrumente financiare care sa fie croite in functie de nevoilespecifice fiecarui client.

Test de autoevaluare 7.1Care sunt cele patru functii ale S.S.I.F.-urilor?


n loc derezumat



47/109

Lucrare de verificare unitate de nvare nr. 7Prezentai etapele realizarii lucrarilor de piete de capitalPunctajul maxim de 10 puncte, l ve-i obine astfel: 2 pct. pentrufiecare rol al S.S.I.F.-urilor , 3 pct pentru calitatea descrierii siidentificarea functiilor S.S.I.F.-urilor.

Rspunsurile testelor de autoevaluareRaspunsul la testul de verificare 7.1

Functiile S.S.I.F. urilorS.S.I.F.-urile indeplinesc patru mari functii pe piata de

capital:1. genereaza un mecanism de atragere a capitalului prin punerea

in legatura a celor care au bani (investitori) cu cei care aunevoie de bani (emitenti-societati, guverne);

2. genereaza un mecanism al preturilor pentru evaluareainvestitiilor;3. genereaza un mecanism pentru investitori de transformare a

investitiilor in lichiditati;

4. proliferare a produselor pietei




48/109


ORGANIZAREA SOCIETATILOR DE SERVICII DE INVESTITII

FINANCIARE (S.S.I.F-urilor)CuprinsObiectivele Unitii de nvare Nr. 8

8.1 Organizarea Societatilor de Servicii de Investitii Financiare (S.S.I.F.-urilor)

Lucrare de verificare Unitate de nvare Nr. 8Rspunsuri i comentarii la ntrebrile din testele de autoevaluare

Bibliografie Unitate de nvare Nr. 8


49/109


Principalele obiective ale unitii de nvare Nr. 8 sunt: Fluxul informational din interiorul S.S.I.F.-urilor

Departamentele S.S.I.F.-urilor

8.1 Organizarea Societatilor de Ser

Date post:	03-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	caitasmitica18
View:	232 times
Download:	0 times

Piete de Capital Id

Documents