STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A COMUNEI...

�Strategia de Dezvoltare a Comunei Hălmăgel� (2014-2020)

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

ECONOMICO-SOCIALĂ

A COMUNEI HĂLMĂGEL

Denumire proiect: STRATEGIA DE DEZVOLTARE A COMUNEI HĂLMĂGEL

ELABORATOR: Alda Adrian �Adlaida Consulting� Întreprindere Individuală Sediu: Arad, str. Zalău, nr. 3, bl. 527b, sc. B, et. 1, ap. 13 CUI 28601922 din data de 08.06.2011 Nr. de ordine în Registrul Comerţului: F02/752/07.06.2011

ANUL: 2014

HĂLMĂGEL


2

CUVÂNT ÎNAINTE

Strategia de dezvoltare a Comunei Hălmăgel definește o imagine clară a obiectivelor

strategice și a căilor de operaționalizare a acestora, pe care administrația publică locală

împreună cu principalii actori locali și le-au asumat pentru orizontul de timp 2020. Strategia

de dezvoltare reprezintă un document important pentru dezvoltarea viitoare a comunei

Hălmăgel, un document de sprijin al administraţiei publice pentru a sluji comunitatea locală.

Procesul de elaborare a strategiei a fost complex și a implicat utilizarea unei game largi

de instrumente metodologice, oferind posibilitatea identificării nevoilor de dezvoltare ale

comunei și,ulterior, selectării domeniilor prioritare și tipurilor de intervenții pentru perioada

vizată de aceasta.

Analizele, consultările publice derulate, implicarea proactivă a administraţiei publice

locale au generat idei şi opinii valoroase, pe baza cărora s-au conturat elementele strategiei de

dezvoltare a comunei Hălmăgel pentru orizontul 2020.

Strategia de dezvoltare este un instrument de politică publică cu caracter programatic,

ce va fi supus unui proces de ajustare în intervalul de timp acoperit. Strategia va permite

focalizarea şi ajustarea continuă a eforturilor administraţiei publice locale, orientate către

satisfacerea nevoilor locuitorilor comunei, către creşterea calităţii vieţii acestora, bazate pe

promovarea identităţii locale.

Strategia de dezvoltare a comunei Hălmăgel reprezintă o componentă importantă a

Planului de Dezvoltare Regională, având rolul de a orienta comuna în funcţie de dezvoltarea

judeţului Arad şi a Regiunii Vest, la accesarea finanţărilor nerambursabile comunitare.

Astfel, priorităţile prevăzute în Strategia de dezvoltare a comunei sunt compatibile cu

axele prioritare stabilite în cadrul Programului Operaţional Regional, a Programelor

Operaţionale Sectoriale: Competivitate, Infrastructura Mare, Capital Uman, Capacitate

Administrativă, cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 - 2020, dar şi cu

programele operaţionale aferente obiectivului cooperare teritorială al Uniunii Europene.

Punctul de plecare al elaborării Strategiei de Dezvoltare a Comunei Hălmăgel în

perioada 2014 - 2020 îl reprezintă Strategia de dezvoltare a judeţului Arad, Planul de

Dezvoltare Regională Vest şi Acordul de Parteneriat 2014-2020 al României cu Uniunea

Europeană.


3

Pentru anul 2020 comuna Hălmăgel își propune să devină un nucleu de dezvoltare, cu

un mediu economic competitiv şi cu resurse umane adaptate realităţii socio-economice

interne. Această evoluție va putea deveni posibilă prin:

valorificarea durabilă a poziţiei geo-strategice şi a resurselor naturale;

creşterea gradului de ocupare a forţei de muncă, asigurarea de oportunităţi egale

pentru toate categoriile sociale şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei;

facilitarea accesului la utilităţi, servicii de calitate în domeniile asistenţă socială,

sănătate şi educaţie;

susţinerea culturii antreprenoriale şi a inovării;

dezvoltarea potenţialului turistic prin valorificarea superioară a obiectivelor

existente în zonă;

creşterea competitivităţii şi atractivităţii economice la nivelul comunei Hălmăgel.

În contextul unei analize ample, am ţinut cont de factorul uman care este elementul

principal în identificarea nevoilor şi oportunităţilor de care are nevoie comuna noastră şi

tocmai de aceea vreau să vă mulţumesc ca m-aţi sprijinit şi m-aţi ajutat de fiecare dată să

găsesc soluţiile cele mai bune şi oportunităţile necesare pentru a continua dezvoltarea din toate

punctele de vedere a localităţii în care locuim şi pe care o reprezentăm cu mândrie.

PRIMAR, Prof. BANCI MIHAELA


4

CUPRINS CUVÂNT ÎNAINTE .................................................................................................................. 2

PARTEA I - PREZENTAREA COMUNEI HĂLMĂGEL ...................................................... 6

CAPITOLUL 1. Cadrul natural al comunei Hălmăgel ........................................................ 6

1.1 Poziţie geografică ................................................................................................................. 6

1.2. Repere istorice ale comunei ................................................................................................. 9

1.3 Relieful ................................................................................................................................ 15

1.4 Reţeaua hidrologică ............................................................................................................ 17

1.5 Clima ................................................................................................................................... 18

1.6 Resursele solului şi subsolului ............................................................................................ 19

1.7 Vegetaţia şi fauna ................................................................................................................ 20

1.8 Spații de cazare și agreement .............................................................................................. 22

CAPITOLUL 2. Analiza aspectelor legate de mediului înconjurător ............................... 25

2.1 Surse de poluare .................................................................................................................. 25

2.2 Calitatea factorilor de mediu .............................................................................................. 26

CAPITOLUL 3 Cadrul Social - Cultural ............................................................................. 26

3.1 Aspecte demografice ........................................................................................................... 26

3.2 Asistența medicală ............................................................................................................... 30

3.3 Educație, cultură și religie .................................................................................................. 31

CAPITOLUL 4 Economia comunei ...................................................................................... 38

CAPITOLUL 5 Infrastructura ............................................................................................. 40

5.1 Infrastructură de utilităţi ..................................................................................................... 40

5.2 Infrastructura de transport.................................................................................................. 40

5.3 Construcţii şi terenuri ......................................................................................................... 40

5.4 Infrastructură edilitară ....................................................................................................... 41

CAPITOLUL 6 Comuna Hălmăgel şi Grupul de Acţiune Locală Valea Superioară a

Crişului Alb ............................................................................................................................. 43

PARTEA II - PLANIFICARE STRATEGICĂ ...................................................................... 45

CAPITOLUL 1 Analiza de potenţial a comunei Hălmăgel ................................................ 45

1.1 Metodologia cercetării ........................................................................................................ 45

1.2 Construirea chestionarului ................................................................................................. 47

1.3 Rezultatele anchetei ............................................................................................................. 49


5

CAPITOLUL 2 Analiza SWOT ............................................................................................ 77

2.1 Prezentare metodologică: ce este analiza SWOT? ............................................................. 77

2.2 Analiza SWOT - Infrastructura ........................................................................................... 79

2.3 Analiza SWOT - Administraţia publică ............................................................................... 81

2.4 Analiza SWOT - Dezvoltare economică .............................................................................. 83

2.5 Analiza SWOT - Educaţie - Cultură .................................................................................... 85

2.6 Analiza SWOT - Social - Sănătate ....................................................................................... 87

2.7 Analiza SWOT - Populaţia .................................................................................................. 88

CAPITOLUL 3 Programul Strategic ................................................................................... 89

3.1. Documente de programare care au stat la baza elaborării strategiei comunei Hălmăgel 89

3.2 Prezentare metodologică a strategiei comunei HĂLMĂGEL ........................................... 102

CAPITOLUL 4 Dezvoltarea Durabilă a Comunei Hălmăgel .......................................... 105

CAPITOLUL 5 Planul de Acţiuni ...................................................................................... 114

5.1. Matricea corelării acţiunilor cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locală ................ 114

5.2. Planificare acţiuni pe orizontul de timp previzionat ....................................................... 122

CAPITOLUL 6 Sistemul de implementare ........................................................................ 127

6.1 Coordonare şi implementare ............................................................................................ 127

6.2 Monitorizare şi evaluare ................................................................................................... 128

6.3 Revizuire ............................................................................................................................ 130

CAPITOLUL 7 Parteneriatul local .................................................................................... 131

CONCLUZII .......................................................................................................................... 132

BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................... 133


6

Munţii Bihorului

PARTEA I - PREZENTAREA COMUNEI HĂLMĂGEL

CAPITOLUL 1. Cadrul natural al comunei Hălmăgel

1.1 Poziţie geografică

Comuna Hălmăgel este situată în

ţinutul Hălmagiului, ţinut care se află în

partea de est a judeţului Arad, la

sud-vestul Munţilor Bihor şi în nord-estul

Crişului Alb şi a Munţilor Zărandului.

Localitatea Hălmăgel se află la 135 km

distanţă de municipiul Arad, reşedinţa de

judeţ.

Comuna este parte a

Depresiunii Hălmagiu, fiind

poziţionată la poalele Munţilor

Bihor, într-o zonă

care reprezintă una dintre marile

porţi de pătrundere dinspre

marea Câmpie a Aradului spre

marele masiv al Munţilor

Apuseni şi prin sudul acestora

spre Câmpia Transilvaniei.

În cadrul acestei importante porţi de pătrundere spre Munţii Apuseni, comuna

Hălmăgel se află într-o zonă predominantă de teren deluros şi muntos şi foarte puţin şes, care

se află pe văile şi pâraiele care despart dealurile şi munţii de la nord la sud. Printre acestea se

află: Valea Găinii, Valea Sârbilor, Valea Luncşoarei, Valea Hălmăgelului şi Valea Ociului.

Munţii Bihorului

Valea Hălmăgelului


7

În actuala ei structură administrativă, comuna Hălmăgel are în alcătuire cinci sate:

Hălmagel, resedinţă de comună, Luncşoara la o distanţă de 7 km, Sîrbi la o distanţă de 4 km,

Tîrnaviţa la o distanţă de 5 km şi Ţoheşti la o distanţă de 3 km.

Împreună cu satele aparţinătoare, comuna Hălmăgel ocupă în prezent o suprafaţă de 80,5

km².

DJ 792F


8

HARTA COMUNA HĂLMĂGEL


9

1.2. Repere istorice ale comunei

Prima atestare documentară a localităţii Hălmăgel datează din anul 1439. Localităţile

Luncşoara, Târnăviţa şi Ţoheşti sunt atestate documentar în 1760-1762, iar localitatea Sârbi în

anul 1561.

La sfârşitul mileniului I al erei noastre, locul pe care se gãseşte azi comuna Hălmăgel

fãcea parte din formaţia prestatalã a lui Menumorut ce îngloba zona brazdată de cele trei

Crişuri, apoi începând cu secolul al XIII-lea: din comitatul Zărand.

Cele mai vechi documente scrise, cunoscute pâna în prezent, descriu organizarea şi

administrarea comitatului Zãrand din veacul al XIII-lea, deodatã cu începuturile de organizare

feudală a Transilvaniei.

La venirea ungurilor în Transilvania (secolul al XI-lea) ei au gãsit aici organizaţii

voievodale prestatale, alcãtuiri administrative şi politice ale poporului român. În munţii

Apuseni erau voievodate româneşti libere, iar în secolul al XIII-lea apar oşti româneşti

separate de cele ungare, participând la luptele împotriva bulgarilor.

Tot aşa sunt amintiţi românii transilvăneni şi în luptele de la Kreussenbrun, în anul

1260 cu Otocar al II-lea, regele Boemiei. În partea vestică a Transilvaniei obştile române,

cnezatele şi voievodatele s-au bucurat de autonomie până în secolele XIV-XV.

Spre deosebire de teritoriul de miazãzi şi de rãsãrit al Munţilor Apuseni, în Zãrand, ca

şi în Bihor s-au pãstrat mai îndelungat urmele vechilor conducãtori ai românilor, fie prin

documente, fie prin picturile votive ale bisericilor. Voievozii din Zãrand apar în documente pe

la mijlocul secolului al XIV-lea.

Primul voievod al Ţinutului Hãlmagiului, amintit documentar, este "BYBARCH

Woevoda olahorum de Halmd" (Bibart voievodul valahilor din Hãlmagi). El este pomenit în

anul 1359 într-un document dat în Alba Iulia de regele Ludovic al Ungariei, într-un proces cu

soţia unui orãşan din Zlatna.

Nu se cunosc numele altor voievozi în Hãlmagiu pânã la secolul al XV-lea, când este

amintit voievodul MOGA.

Voievodatul din Hãlmagiu a ajuns la cea mai înaltã ascensiune în anul 1451. În anul

1441 el este amintit ca aparţinând cetãţii Şiria, apoi în anul 1444 Gheorghe Brancovici

dãruieşte aceastã cetate lui Ioan de Hunedoara ca rãsplatã şi recunoştinţã a faptelor de arme ale

acestuia la eliberarea Serbiei şi Albaniei de sub jugul turcesc.


10

În anul 1448 voievodul Moga a participat în fruntea unei armate de pe valea Crişului

Alb la lupta de la Kosovopolie, împreunã cu fiii sãi Sandrin şi Mihail. Ca urmare a acestui fapt

atât voievodul Moga cât şi fii sãi Sandrin şi Mihail au fost confirmaţi în drepturile lor, de cãtre

Ioan de Hunedoara prin diploma semnatã în Timişoara la 10 aprilie 1451, ei având în stãpânire

120 sate începând de lângã Gurahonţ şi pânã la Bãiţa (azi în judeţul Hunedoara) adicã

stãpâneau voievodatele Cãpâlna (localitate dispãrutã şi identificatã lângã Gurahonţ), Hãlmagiu

şi Bãiţa.

În secolul al XVII-lea ultimii descendenţi ai familiei voievodale Moga dispar de pe

scena politică şi-şi înstrăinează proprietãţile, pierzându-şi şi puterea economicã. Din

documentele timpului aflãm cã ultima consemnare a familiei Moga datează din anul 1658.

Dupã aceastã datã dispare şi voievodatul Hãlmagiului, instaurându-se aici puterea

nobiliarã, apoi dupã anul 1700 puterea habsburgicã sub care s-au menţinut cnezatele pânã

cãtre sfârşitul secolului al XVIII-lea.

Peste atributiile voievozilor localnici, în declin cu începere din secolul al XVII-lea,

stãtea autoritatea comitatului Zãrand. El a cunoscut epoci de glorie, de declin, de incertitudini,

de fãrâmiţare şi în cele din urmã de desfiinţare.

Dupa înfrângerea curutilor de cãtre armatele imperiale habsburge se instaleazã si în

pãrtile Halmagiului autoritatatea imperialã habsburgicã. Aici ia fiintã în anul 1728 domeniul

Movila pe care era castelul Voievodului Moga


11

lui Ioan Hollaky, care apoi se mãreste (prin cãsãtoria domnului de pãmânt cu vãduva lui Iosif

Kozma), cu satele Hãlmãgel, Aciuta, Ociu, iar de la anul 1751 si cu satele Rãstoci, Guravãii,

Plescuta, Dumbrava si Tãlagiu. La 17 aprilie 1764, "erariul" (administratia de stat austriacã)

vinde domeniul Hãlmagiului compus din 31 sate si 9 proprietati partiale, contelui Bethlen

Gavril cu suma de 100.000 florini renani. În acest fel consolideazã puterea in Hãlmagiu

printr-un singur domn de pãmânt. De aceea iobãgimea, greu apãsatã, încerca în diferite chipuri

sã-si usureze soarta, sperând în oblãduirea lor de cãtre împãratii Maria Tereza si fiul ei Iosif II.

Dar acesta din urmã, în anul 1782, deoarece românii se reîntorseserã la ortodoxism, publicã un

edict care ameninta cu grea pedeapsã pe acei care ar cuteza sã rosteascã un cuvânt împotriva

bisericii catolice.

In vara anului 1784 s-a dispus de cãtre împãratul Iosif al II-lea o conscriptie militarã;

întrucât regimentele de granitã, din anul 1778, au fost intrebuintate si pe teatrele de lupta.

Imparatul, prin cãlãtoriile sale în Transilvania, se intereseazã în mod deosebit de regimentele

grãniceresti si rãspândesc vesti cã cei înscrisi în acele regimente vor primi arme si nu vor mai

face slujbe iobãgesti, iar pãmânturile si casele pe care le au acum în folosintã vor fi cu totul ale

lor.

Imperiul Austro-Ungar


12

Nobilimea vãzându-si periclitate interesele de clasã prin pierderea iobagilor si

împroprietãrirea lor, luã pozitie ostilã încercând sã împiedice, pe cât îi era cu putintã,

conscriptia militarã. Din acest motiv începurã a se produce tulburãri. Astfel la 28 septembrie

1784 vicecomitele Zãrandului, Stefan Hollaki, relateazã guvernului cã supusii sãi de pe

domeniul din Hãlmagiu au venit în numãr mare la curtea sa pentru a cere scrisoarea

guvernatorului datã în favoarea lor, si ca daca ei n-au ajuns la tulburari deschise, au inceput sa

refuze unele prestari domeniale.

Guvernul a pornit o campanie de împiedicare a

conscriptiei militare, dar aceastã actiune a produs o

agitare si mai mare a spiritelor. Lucrurile se

precipitarã si în ziua de 28 octombrie 1784, la târgul

sãptãmânal din Brad, veni Crisan din satul Vaca, si

ca sã nu fie observat de autoritãti s-a ascuns sub

podul de peste Cris. De aici rãspândi vestea cã Horea

a dus noi porunci de la împãrat cã le va comunica în

duminica viitoare (31 octombrie 1784) la biserica din

Mesteacãn, îndemnând pe iobagi ca în acea zi sã vie

câti mai multi, sau cel putin 4- 5 din fiecare sat.

Astfel în ziua de 31 octombrie 1784 se întrunirã la

biserica din Mesteacãn circa 500- 600 de tãrani iobagi, unde Crisan le aratã o cruce auritã

sustinând cã a fost primitã de Horea de la împãrat ca semn cã este împuternicit sã îndrume pe

iobagi sã-si hotãrascã singuri soarta de a rãmâne în continuare iobagi sau de a se înscrie

grãniceri în regimentele împãrãtesti, scãpând de iobãgie. Iobagii s-au hotãrât pentru scuturarea

jugului iobãgiei si la îndemnul lui Crisan se hotãrârã sã plece la Alba Iulia pentru a se pune în

slujba împãratului.

Sunt cunoscute atacurile nobilimii asupra iobagilor si hotãrârea acestora de a stârpi mai

inainte pe nobili. Astfel în ziua de 2 noiembrie 1784 iobagii atacã cu furie curtile nobililor din

Criscior si uciserã 12 membrii din familia Kristyory, apoi se împãrtirã în douã grupe: una

plecã spre Mihãleni si a doua spre Brad. Aici iobagii asaltarã biserica reformatã în al cãrei turn

se refugiase nobilimea din Brad, îi prinserã si-i uciserã, dupã care se îndreaptã spre Baia de

Cris, Ribita si Hãlmagiu. Devastarã si arserã curtile nobililor din Ociu, Hãlmagiu, Hãlmãgel,

Aciuta si Plescuta.

Gorunul lui Horea


13

Împãratul Iosif al II-lea vãzând cã rãscoala poate avea urmãri grave pentru imperiu,

hotãrâ înabusirea ei. Astfel încã din ziua de 12 noiembrie 1784 se adresã felfmaresalului conte

Andrei Hadik, presedintele consiliului sudic de rãzboi, si-i cere sã iã masuri urgente ca

rãscoala sã fie cât mai repede reprimatã, îi cere sã ordone comandatului general ungar sã punã

la dispozitie regimentele De Vins si Wurteemberg si sã între în actiune.

A urmat apoi odioasa asasinare prin frângerea pe roata la Alba Iulia a conducãtorilor

rãscoalei. Se cunosc si din pãrtile Hãlmagiului doi cãpitani ai iobagilor rãsculati, anume Ilie

Dãncut din satul Ociu (8 km de Hãlmagiu) si Pavel Bocu din Vidra (10 km de Hãlmagiu),

osânditi la pedeapsa capitalã, anume primului �capul sã i se punã în teapã iar cadavrul pe roatã

iar al doilea sã fie condamnat a fi frânt pe roatã�.

Rascoala lui Tudor Vladimirescu, din anul 1821, a avut loc si în pãrtile Hãlmagiului si

probabil cã temerile au fost asa de mari încât autoritãtile l-au întemnitat pe preotul Ioan Popa

din Hãlmagiu, ca sã intimideze poporul, apoi au trimis a fi judecat în fata Consistoriului

directorial crãiesc din Cluj.Acest fapt este confirmat de documentul nr. 188/26 aprilie 1821,

privitor la ancheta judiciarã îndreptatã asupra lui Popa Ioan.

Incã nu se stinsese jalea rãmasa in urma acestor groaznice masacre, cand Halmagiu

avea sa vada arestarea Craiului Muntilor, în ziua de 15 decembrie 1849, de cãtre o patrulã

austriacã. Autoritãtiile locale au protestat cu energie împotriva acestor samavolnicii iar Craiul

Muntilor, împreunã cu prietenul sãu, Lasislau Vasile Fodor si Iosif Bologa, au fost eliberati

sub presiunea puternicã a poporului, prezent în acea zi de targ. Imprejurãri favorabile au fãcut

ca acest protest sã fie pãstrat pânã în ziua de azi.

Din motive politice, în fond, si sub pretextul, unei noi arondãri administrative,

comitatul Zarand a fost desfiintat prin art. de lege ungar XXXIII/1876, alãturi de comitatele

Chioar, Crasna si Solnocul de mijloc.

De atunci pretoratul Bãii de Cris a fost anexat comitatului Hunedoara iar al

Hãlmagiului, împreunã cu cele 34 de sate pe care le administra, comitatului Arad, pânã în anul

1956, îndeplinind functia de centru administrativ, judecãtoresc, mestesugãresc, comercial,

cultural, etc.

Din perioada comitatului Zãrand (1861-1876) meritã a fi subliniat interesul conducerii

comitatului si sprijinul acordat pentru construirea scolilor moderne, a înfiintãrii farmaciei,

organizãrii judecãtoriei si avântul economic si cultural.


14

Perioada 1861-1919 a fost dominatã, de o parte, de putemice actiuni national culturale,

toate sub îndrumarea si conducerea vrednicilor bãrbati în frunte cu protoprezbiterul Petru

Moldovan, întemeietorul scolilor moderne, Sigismund Borlea, vice comite al comitatului si

deputat de Hãlmagiu în parlamentul din Budapesta, întemeietor al judecãtoriei si al farmaciei,

apoi Constantin Talosiu, organizatorul corului (în anul 1894), etc., iar pe de altã parte, prin

participarea largã la lupta de eliberare nationalã, culminând cu Unirea Transilvaniei cu

România la 1 decembrie 1918.

Rãzboiul de independentã din anul 1877 dus de România împotriva Turciei a fost privit

cu mult interes de întregul popor român din Transilvania, iar la îndemnul deosebit de curajos

lansat de cãtre �doamnele Anastasia Popescu si Zinca Romanu din orasul Fãgãrasiu" femeile

române de pe valea Crisului Alb au rãspuns prompt, trimitând ofrande.

Dupã patru ani de înclestare titanicã a puterilor europene, la finea lunii octombrie 1918

imperiul austro ungar se prãbusea. Opresorii poporului român si a celorlalte natiuni ce le

stãpâneau încearcã zadarnic, sã opreascã sfârsitul acestui proces istoric, organizînd o armatã

republicanã.

La persecutiile si lipsurile materiale provocate de cei patru ani de rãzboi se mai adaugã

si abuzurile autoritãtilor locale, mai ales ale notarilor comunali si jandarmilor. În aceste

conditii izbucnesc rãscoale soldate cu alungarea autoritãtilor locale, dezarmarea jandarmilor si

atacarea depozitelor de alimente.

În Hãlmagiu izbucneste o rãscoalã în ziua de târg din 3 noiembrie 1918. Cei

demobilizati se aruncã cu furie asupra magaziilor de alimente, depozitelor de tutun si asupra

cancelariilor notariale.

În satul Bãnesti tãranii, aflaţi la târgul din Hãlmagiu, au atacat cancelaria notarialã

împãrtindu- si fãina, zahãrul si petrolul, apoi au spart casa de fier împrãstiind actele si titlurile

împrumutului de rãzboi. La fel au procedat si cei din Hãlmãgel.

Întrezãrind apropierea mult asteptatului moment de

eliberare nationalã, sub îndrumarea Consiliului national

român înfiintat la Arad, un grup de oameni inimosi din

Hãlmagiu îsi adunã arme, bani si provizii si sub comanda

lui Traian Mager se organizeazã militãreste. Astfel iau

nastere gãrzile nationale din tinutul Hãlmagiului, in ziua

de 4 noiembrie 1918, cu sediul în localul Birtul Mare.

Birtul Mare


15

Printre primii gardisti, sunt invãtãtorii Dragos Adam, Mihai Vidu. apoi diaconul Eneia Joldea

si meseriasii Borza Petru si Ciungan Petru.

In ziua de 17 noiembrie 1918, cu ocazia unei mari adunãri populare la care au

participat delegati din cele 33 de sate apartinãtoare Hãlmagiului, s-a citi de cãtre comandantul

gãrzii textul telegramei de aderare a românilor din acest tinut la Sfatul National Român din

Ungaria si Transilvania.

Prin aceasta se pregãtea terenul marei adunãrii nationale de la Alba Iulia din 1

decembrie 1918, cãci gãrzile nationale aveau, cu precadere, misiunea de a mentine ordinea si

siguranta, de a apãra persoanele si avutul lor, fiind în acelasi timp importante detasamente

pentru sustinerea propagandei nationale desfãsuratã în numele Consiliului National, cãruia îi

erau subordonate, si de unirea poporului român.

Dar alãturi de garzile nationale, pentru unirea Transilvaniei cu România, milita întregul

popor român prin organele lui politice, corporatii, cler, organizatii culturale, etc. Din partea

poporului român al tinutului Hãlmagiului au fost delegati sã voteze unirea cu România Toma

Pop, ca delegat al cercului Hãlmagiului ales de cercul electoral românesc din Ardeal si Banat

si protopopul Cornel Lazar, din partea episcopiei Arad.

S-au succedat apoi reformele administrative. Prin legea nr. 5/9 septembrie 1951

teritoriul tãrii a fost împãrtit în raioane si regiuni. Din plasele Hãlmagiu, Gurahont si Sebis s-a

format raionul Gurahont apartinând regiunii Arad. In anul 1956, prin legea nr. 12/7 ianuarie a

fost desfiinfatã regiunea Arad iar raioanele Gurahont, Ineu si Cris au fost incluse în regiunea

Oradea (mai târziu numele ei a fost schimbat în "Crisana"). In fine prin legea nr. 2/1968 au

fost desfiintate raioanele si reginile revenindu-se la împãrtirea teritoriului tãri in judete. De la

acea datã Hălmăgelul apartine judetului Arad.

1.3 Relieful

Comuna Hălmăgel este aşezată în zona de contact a Depresiunii Zărand-Gurahonţ-

Hălmagiu cu Munţii Zărandului la sud, respective Munţii Codru-Moma în nord,

individualizându-se două forme de relief caracteristice:

a. Muntele Găina

b. Depresiunea Hălmagiului

Muntele Găina este o grupă montană a Munților Apuseni aparținând de lanțul muntos

al Carpaților Occidentali. Aici are loc celebrul Târg de fete de pe Muntele Găina. Muntele

Găina, situat doar parţial pe teritoriul judeţului, are aspectul unui promotoriu format din roci


16

cristaline si sedimentare (gresii, marno-calcare),ce culminează în Vârful Găina (1486 m) cel

mai înalt punct al judeţului.

Muntele Găina

Depresiunea Hãlmagiului,

cunoscutã si sub numele de

Tinutul Hãlmagiului, constituie

una din "portile" de pãtrundere

dinspre câmpie spre Muntii

Apuseni, fãcând legãtura între

zona mai deschisã dinspre

Câmpia Aradului, si Muntii

Apuseni propriu zisi. Acest tinut

prezintã o forma de relief care

cuprinde un sir de defilee si

micro depresiuni formate de Crisul Alb si afluentii lui, în special cei din partea dreaptã, defilee

si depresiuni ce încep de la Ociu, dinspre est si se terminã cu cele de la Gura vãii- Gurahont,

spre vest.


17

Formată prin prăbuşirea fundamentului cristalin în tortonian (tortonianul superior),

depresiunea Hălmagiului este dispusă în formă de amfiteatru natural, cu alternanţe deal-vale.

1.4 Reţeaua hidrologică

In ceea ce priveşte apele de suprafață de pe teritoriul administrativ al comunei

Hălmăgel, prin caracteristicile hidrologice si poziția faţă de arcul carpatic, văile din regiune se

încadrează în grupa de vest şi fac parte din sistemul hidrografic al Crişurilor.

Colectorul principal este Crişul Alb prin intermediul căruia se drenează cea mai mare

parte a regiunii, întregul sistem are orientare generală est-vest, dictată de către căderea

reliefului în același sens. În cuprinsul zonei depresionare despre care am făcut vorbire se

disting văi alohtone, coborâte din spațiul montan şi văi autohtone cu obârşia în zona

depresionară. Văile autohtone sunt mai scurte şi au pante mai accentuate iar râurile alohtone

au pante mai reduse, debite şi putere mare de eroziune. Crişul Alb izvorăște din versantul

sudic al Munților Bihorului, sub Vârful Paroşița, in jurul altitudinii de 980 m, străbate axial

depresiunile tectonice Hălmagiu-Gurahonţ-Zărand si primeşte de pe teritoriul comunei

Hălmăgel următorii afluenţi: Valea Luncşoarei şi Valea Hălmăgelului.

Din punct de vedere hidrologic, comuna este traversată de Valea Găinii, Valea Sârbilor,

Valea Luncşoarei, Valea Hălmăgelului şi Valea Ociului.

Valea Găinii


18

În decursul istoriei au fost consemnate inundaţii. Cauzele sunt generate de acţiunea a

trei factori: saturaţie de apă în sol, dezgheţ brusc, ploi torenţiale. Efectul lor cumulat a dus la

debite mari pe văile amintite. Efectului acestor cauze naturale li se adaugă efectele acţiunilor

omului care au produs dereglări prin excavările în albiile văilor.

Aceasta situaţie a impus amenajarea unui dig care au protejat relativ bine în special

localităţile şi sistemele de comunicaţii.

1.5 Clima

Principalele elemente climatice ale comunei Hălmăgel sunt decisiv influenţate de

relieful dispus în două trepte, munte şi deal. Ca urmare a aşezării sale geografice, clima

localităţii Hălmăgel este temperat-continental-moderată, cu elemente climaterice specific

locale. Astfel, verile nu sunt excesiv de calde, temperatura medie multianuală fiind de 22°C,

iar iernile sunt scurte şi blânde, cu zăpadă redusă, temperatura medie multianuală fiind de

-3°C. Primăverile sunt timpurii şi reci, ceea ce favorizează o vegetaţie timpurie, adesea expusă

îngheţurilor târzii de primăvară. Toamnele sunt calde, lungi şi secetoase, ceea ce favorizează

muncile agricole de toamnă.

Umiditatea aerului are valoarea medie multianuală de 76% şi este influenţată de

masele de aer cu umiditate ridicată care vin dinspre văi, atunci când vântul bate din direcţia

sud-vest către nord-est.

Regimul pluviometric este influenţat de formele specifice de relief. Vara este

anotimpul cu cele mai multe precipitaţii. Statisticile multianuale dau valoarea de 500-600 l/m ,

a regimului pluviometric din zonă.

Cele mai mici valori se înregistrează în perioada de iarnă, în principal în luna ianuarie,

din cauza lipsei convecţiei termice, valoarea precipitaţiilor fiind de 200-300 l/m la nivelul

comunei Hălmăgel. Zăpada acoperă în această perioadă rece a anului solul maximum 34 zile.

În conformitate cu acestea, vântul predominant este din sector sud-estic (18,1 %), cel

din sectorul nord-vestic este de 47,5%. Datorită formei de relief şi a aşezării Hălmăgelului

într-un arc de curbură convex, vânturile nu au valori mari nici ca viteză (sub 4,7 m/s), nici ca

perioadă de activitate (sub 53,7% zile/an). În perioada de primăvară se înregistrează vânturile

cele mai puternice, care bat cu o intensitate medie de 11 m/s.

In concluzie, putem spune că datorită adăpostului oferit de Munţii Codru-Moma,

localitatea Hălmăgel nu este expusă unor vânturi puternice permanente care să influenţeze

decisiv clima şi activităţile socio-umane din zonă.


19

1.6 Resursele solului şi subsolului

Din punct de vedere geologic perimetru comunei Hălmăgel aparţine pãrtii vestice a

bazinului neogen al Zărandului, fiind limitat la nord-nord vest de munţii Biharia, la vest de

munţii Codru-Moma, la sud-vest de andezitele de Leasa şi Vârfuri şi având, la est, o

deschidere spre Tebea.

Dupã ce Munţii Apuseni s-au eliberat de robia mãrii, în cretacicul mijlociu, perimetrul

comunei Hălmăgel a devenit un uscat intins dar perioada continentalã de la marginea de vest a

Munţilor Apuseni n-a durat mult, deoarece în cretacicul superior marea Tetys îşi trimite din

nou apele, în aceastã regiune, care se retrage abia la sfârşitul cretaciului superior, pentru a

reveni iarãşi în timpul neogenului.

Fundamentul acestui golf este format din şisturi cristaline ce au fost strãpunse de roci

eruptive filoniene în partea de nord-nord vest şi de erupţiile andezitice în partea de sud.

Aceastã regresiune a apelor coincide cu o

nouã fazã a cutãrilor scoartei terestre, mai slabã

ca cea precedentã, si din cauza rigiditãtii cu care

au rãmas Muntii Apuseni în timpul fenomenelor

tectonice, s-au format o multime de dealuri.

În aceastã erã s-au produs o multime de

miscãri ale scoartei pãmântului pe verticalã, prin

simple ridicãri si coborâri, din care cauzã au avut

loc toate transgresiunile mãrilor tertiare.

Marginea de vest a Muntilor Apuseni a cedat

valurilor mãrii si astfel au luat nastere bazinele

neogene, cum este si cel al Hãlmăgelului.

Acestui bazin i se atribuie vârsta pontianã; pe

baza determinãrilor paleontologice, a florei si a

faunei ce o contin formatiile marnoase.

Concluzionând putem afirma că în acest bazin sunt prezente zăcăminte de minereuri

complexe, calcare, diorite, diatomite, fier. În satul Luncşoara au fost descoperite importante

zăcăminte de plumb şi pirită.

Zăcământ de grandodiorite


20

La 4 km nord de Hălmagel sunt prezente zăcăminte de grandodiorite, utilizate în

special pentru lucrări de infrastructură rutieră. La 1 km sud de localitate există o balastieră

care exploatează pietrişuri şi nisipuri.

În satul Tîrnăviţa se află în exploatare zăcăminte de argilă folosite în activitatea de

olărit.

1.7 Vegetaţia şi fauna

Vegetaţia este etajată pe

verticală, de la goluri alpine, la

păduri de răşinoase şi foioase

care alternează cu fâneţe în care

predomină gramineele.

În locurile pietroase pot

fi văzute tufe de ienupăr,

smardar, scorus, colilia, negara,

păiuşul, peliniţa, afine şi

coacăze de munte, licheni roz,

gălbui-aurii sau albicioşi. In

pădurile de raşinoase predomină molidul şi pinul. In pădurile de foioase se pot intâlni: fagul,

carpenul, frasinul, paltinul, arţarul, sângerul, teiul, răzleţ gorunul, tisa şi castanul sălbatic.

Vegetaţia ierboasă este

caracterizată de floarea paştilor, leurda,

brebenei, vânariţa, şopârliţa, măcrişul

iepurelui, lopăţeaua, margareta, săbiuţa,

bujorul sălbatic, ochiul boului, piciorul

cocoşului, degetarul, fragul. In poienile

din zonele carstice se pot intâlni pâlcuri

de arbuşti de alun, corn, porumbar cu

ghimpi, zmeurişuri, mure, păducel şi

măceş. In zona izvoarelor, a văilor şi locurile mlăştinoase se intâlnesc floarea de nu-mă-uita,

broasca apei, bumbăcariţa, brustur şi coada calului, salcia, răchita, arinul şi plopul.

Ciupercile întâlnite sunt: gălbiori, urechiuşe, mănătărci, cineciori şi ciuperci de balegar.

Ienupăr (Juniperus communis)

Lopăţeaua (Lunaria annua)


21

Rezervaţia �Arboretele

de fag de la Râul Mic�, în

suprafaţă de 165,6 ha situată

pe raza comunei Hălmagel,

satul Luncşoara cuprinde

arborete de fag provenit din

sămanţă prin regenare naturală,

vârsta arborilor fiind de 110-

150 ani, cu diametre de 30-60

cm şi înălţimi de 32-36 m.

Arboretele este încadrat în

tipul de pădure �faget normal

cu flora de mull�. Arboretele vegetează pe pante de 37 grade şi impresionează prin înălţime şi

diametrul arborilor, calitatea lemnului, cât şi vigoare de vegetaţie. Constituie cel mai valoros

arborete de fag din judeţ, păstrarea lor în cadrul zonelor protejate impunându-se datorită

interesului ştiinţific. Aceste arborete reprezintă totodată şi rezervaţii de seminţe, fiind

încadrate la �păduri seculare� excluzându-se de la exploatări de masă lemnoasă, fiind permise

doar lucrări speciale de conservare.

Elementele componente faunei sunt aproximativ egal localizate, în concordanţă cu

elementele componente florei. Avem de a face cu o faună caracteristică zonei de silvo-stepă,

divizată în faună specifică zonei colinare, fauna montană şi fauna pădurilor.

Fauna specific zonei colinare este reprezentată

mai ales de mamiferele-rozătoare: popândăul (cittelus-

cittelus), orbetele (spalax graecus), iepurele de câmp

(lepus europaens). Mamiferele carnivore sunt reprezentate

prin: vulpe (vulpes-vulpes), dihor (muştele putoriu).

Dintre speciile de păsări, cele mai întâlnite sunt: fazanul

(phasianus cholchicus), ciocârlia (alauda campestris), pitpalacul

(coturnix-coturnix), graurul (sîurnus vulgaris), vrabia (passer

domesticus), coţofana (pica pica), cioara (corvus frugilegus),

turturica (srotopelia turtur), guguştiucul (streptopelid decaocto).

Fazanul


22

De asemenea întâlnim animale târâtoare cum ar fi: şopârla (lacerta agilis) şi şarpele (natrix

natrix) şi o mare varietate de insecte şi fluturi.

Fauna zonei montane este caracterizată de

prezenţa animalelor obişnuite cu pădurile de

altitudine medie. Printe acestea sunt: lupul,

mistreţul, vulpea, pisica sălbatică, căpriorul,

cerbul carpatin, iepurele, veveriţa, viezurele,

jderul.

Pădurile sunt pline de păsări, dintre care

multe încântă primăvara şi vara cu ciripitul lor

neîncetat. Dintre cele mai obişnuite sunt: sitarul, mierla, ciocarlia de pădure, cucul, fluturaşul

de stâncă ş.a.

Pâraiele sunt bogate în peşti: păstrăvul, mreana, cleanul, scobarul, zglavoaca fiind cel

mai des intalnite.

Fauna este variată, multiplă şi prezintă un excelent fond cinegetic, motiv pentru care

în zonă activează mai multe grupe de vânători.

1.8 Spații de cazare și agreement

Pentru Hălmăgel, agrementul şi turismul sunt activităţi cu potenţialul deosebit.

Turismul a cunoscut o evoluţie ascendentă în ultimii ani, datorită peisajelor montane de pe

versanţii sud-vestici ai Munţilor Găina, bogăţiei etnofolclorice a zonei şi arhitecturii

tradiţionale. Cea mai importantă unitate

de cazare din comuna Hălmăgel este

Pensiunea Minerva cu o capacitate de 45

de locuri.

Pensiunea se află în centrul

localităţii Hălmăgel, pe malul drept al

văii Hălmăgelului. Localitatea, situată la

poalele versantului vestic al Muntelui

Găina, loc încărcat de istorie şi legende,

unde în fiecare an în duminica cea mai

apropiată de Sf. Ilie Proroc (20 iulie) are


23

loc tradiţionalul �Târg de Fete�, ce reuneşte moţii din cele patru judeţe învecinate: Arad,

Hunedoara, Alba şi Bihor. Un alt moment important din viaţa satului îl constituie �Nedeia de

la Hălmăgel�, care are loc în lunea de Rusalii. Numele localităţii se leagă de cel al lui Avram

Iancu, iar vecinatatea cu localitatea Hălmagiu (2 km) face posibilă vizitarea Bisericii

Voievodale şi a Hanului Moţilor, ca obiective turistice ce mărturisesc peste veacuri despre

istoria locurilor.

Accesul la pensiune este uşor aceasta fiind situată pe drumul judeţean 792F asfaltat cu

intrare de pe drumul european E79 (N76) drum care face legătura între oraşele Oradea şi

Deva. O altă oportunitate o reprezintă distanţa relativ mică faţă de staţiunea balneoclimaterică

Vaţa de Jos şi de complexul istoric de la Ţebea.

În concluzie, pensiunea este o unitate primitoare, ce oferă confort şi relaxare, într-un

spaţiu natural, echilibrat şi sănătos, într-o comunitate cu tradiţii şi obiceiuri vechi, însă

modernă si mereu deschisa spre nou.

�Târgul de fete� de pe Muntele

Găina este o sărbătoare atestată

documentar încă din anul 1816. În trecut

participau fetele de măritat şi fetele mari,

care doreau să fie peţite de feciori.

Pregătirea fetelor pentru această

sărbătoare dura uneori şi ani de zile,

deoarece ele trebuiau să aducă şi zestrea,

care era împachetată în lăzi frumos

sculptate cu motive tradiţionale.

Feciorii, însoţiţi şi ei de familii,

aduceau tot ce aveau mai bun, în special un chimir frumos, plin de argint şi aur. Momentul-

cheie era reprezentat de târguirea fetelor. Fata aleasă era invitată la joc şi apoi cântărită pe o

scândură, la capătul celălalt fiind pusă zestrea. Nu s-a întâmplat niciodată ca vreo fată care a

participat la acest târg să nu îşi fi aflat perechea, iar moţii cred că perechile care şi-au unit

destinele în acest loc �magic� au parte de fericire şi noroc. Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi

căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, iar cununia se făcea pe loc de către preoţii veniţi

special în acest scop. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri.


24

În prezent, Târgul de fete se desfăşoară într-o poiană de pe platoul muntos situat la

1.486 de metri altitudine, la întretăierea judeţelor Alba, Arad, Cluj şi Hunedoara.

El s-a transformat într-o mare sărbătoare folclorică, la care participă în special locuitorii din

zona Munţilor Apuseni sau din judeţele apropiate dar şi turişti curioşi de acest eveniment.

Pregătirile pentru sărbătoare se realizează cu câteva săptămâni înainte, iar accesul pe

platoul de pe Muntele Găina din comuna Hălmăgel se face pe un drum forestier amenajat

pentru circulaţia autoturismelor dar care prezintă reale dificultăţi la căderea unor precipitaţii.

Deschiderea evenimentului se face de către vestitele tulnicărese de la Avram Iancu, urmând

apoi programul artistic al participanţilor.

Cu această ocazie, se desfăşoară concursuri de muzică şi dans folcloric, expoziţii de

artă populară şi gastronomie, la eveniment fiind invitaţi să susţină recitaluri artişti consacraţi

de muzică populară.

Mesterii populari îşi prezintă în

cadrul marelui târg produsele

artizanale specifice zonei: vase şi

unelte de lemn pirogravate, ceramica

de Bihor şi Tîrnăviţa, tulnice, ţesături

populare de casă şi produse culinare.

Există chiar şi o competiţie a valorilor

ţărăneşti reprezentative din cadrul

târgului, aceasta fiind urmată de

premierea meşterilor câştigători.

Un alt element de tradiţie locală îl reprezintă olăritul care azi mai dăinuie în satul

Târnăviţa. Pensiunea însăşi este legată de acest aspect, fiind construită pe vatra casei olarului

din Hălmăgel, care a reprezentat judeţul Arad cu succes la multe concursuri internaţionale.

Spaţiul natural în care este aşezată localitatea, făcând trecerea de la munte spre zona de

depresiune este propice relaxării în aer liber, oferind prospeţimea şi sănătatea aerului curat şi

al apelor pure de izvor. Curiozităţi naturale precum Piatra Fetei şi Piatra cu Comanac întregesc

frumuseţea deosebită a acestui peisaj.


25

Un alt punct de

atracţie turistică îl reprezintă

moara de apă funcţională din

Hălmăgel ce se găseşte în

centrul satului. Folosind

puterea apei pârâului

Hălmăgel, pietrele de moară

originale încă macină grâu şi

porumb aici cu ajutorul

vechilor echipamente din

lemn. Tot în cadrul morii se

găseşte şi grânarul.

Biserica din Hălmăgel având un specific istoric aparte, alături de cea din Luncşoara,

constituie de asemenea puncte de atracţie turistică.

CAPITOLUL 2. Analiza aspectelor legate de mediului înconjurător

2.1 Surse de poluare

Cercetările efectuate în ultimul timp au detectate suprafeţe importante de păduri

afectate de poluare. În anul 2000 în zonă s-au uscat mari suprafeţe forestiere, în special pe

versanţii cu strat subţire de pământ, imposibil de a acumula cantităţi suficiente de umiditate.

Alte suprafeţe forestiere au fost distruse de incendii datorate în bună măsură inconştienţei unor

localnici care îşi incendiază terenurile agricole sau unor turişti şi a celor care tranzitează

comuna.

În comuna Hălmăgel nu există surse de poluare majoră datorită lipsei unei activităţi

industriale care să le genereze, efectul de degradare al factorilor de mediu se manifestă

printr-o poluare difuză generală de surse dispersate la nivel de comună. Surse de poluare sunt

reprezentate de:

Lipsa sistemului de canalizare a apelor uzate menajere pe întreg teritoriul, în

condiţiile în care există sistem centralizat de alimentare cu apă;

Gospodării ale populaţiei, ca sursă generatoare de deşeuri menajere (ambalaje),

emisii de noxe de la sistemele de încălzire ale locuinţelor (emisii de oxizi de azot,


26

oxizi de sulf, oxizi de carbon) în strânsă legătură cu natura combustibililor,

înălţimea coşurilor şi nivelul de concentrare pe unitatea de suprafaţă;

Folosirea latrinelor şi a puţurilor absorbante (pristere) neizolate faţă de sol şi

pânzele freatice în gospodării, cu efecte în acumularea de substanţe organice în apa

freatică de mica adâncime şi în sol;

Nu există serviciu de salubritate în localităţile comunei, care să realizeze

colectarea, sortarea, reciclarea, depozitarea corectă a deşeurilor menajere sau de

tipuri diferite;

Traficul rutier care generează emisii de gaze de eşapament de la autovehiculele

aflate în trafic. Noxele emise (oxizi de sulf şi azot, acroleină, plumb şi metale

grele, compuşi organici volatili) sunt determinate cantitativ de nivelul valoric de

trafic înregistrate, tipul motoarelor şi distanţa faţă de arterele rutiere.

2.2 Calitatea factorilor de mediu

Din punct de vedere al calităţii factorilor de mediu, agenţia de protecţie a mediului nu

are actualmente în monitorizare puncte sau zone din teritoriul comunei Hălmăgel,

considerându-se că prin funcţionarea unităţilor autorizate din punct de vedere al protecţiei

mediului, nu se depăşesc limitele admise pentru diferiţi indicatori. Comuna nu face excepţie

faţă de marea majoritate a localităţilor din judeţ. Totuşi, existenţa vegetaţiei înalte, a zonelor

plantate cu arbori în suprafaţa mai mare are efecte în filtrarea şi împrospătarea aerului,

recirculării substanţelor poluante prin acumulare din sol şi circuitului apei.

CAPITOLUL 3 Cadrul Social - Cultural

3.1 Aspecte demografice

Comuna Hălmăgel, situată în ţinutul Hălmagiului, ţinut care se află în partea de est a

judeţului Arad - zonă de frontieră a marilor imperii - a avut de-a lungul timpului o istorie

zbuciumată. Localitatea s-a aflat fie sub dominaţie turcească fie sub dominaţie austro - ungară.

Acest lucru s-a făcut simţit şi în ceea ce priveşte originea şi evoluţia demografică a populaţiei.

Indiferent însă de epoca istorică prin care a trecut, populaţia Hălmăgelului a fost o

populaţie majoritar românească. Astfel, pentru a avea o orientare justã asupra numãrului şi


27

fluctuaţiei populatiei în aceastã localitate prezentãm urmãtoarele consemnãri:

1. Cele mai vechi date asupra numãrului populatiei din Hãlmăgel le avem numai din

anul 1720-1721. Astfel la recensãmântul din acei ani s-a constatat cã numãrul

locuitorilor de aici era de 312 suflete.

2. Al doilea document privitor la numãrul populatiei îl constituie "Tabela Norodului"

aceleia de lege greceascã neunitã din protopresbiteratul tractului Halmagiului pe

anul 1834, datatã în Hãlmagiu la decembrie 1834 si semnatã de protopopul Nicolae

Adamovici. Din acest document rezultã cã în acel timp erau aici: 164 de case, 187

perechi cununate si un total de 951 suflete, din care 892 erau români si 59 tigani.

Pe sexe erau: 417 bãrbati si 543 femei. Tot din acel document rezultã cã în anul

1834 au fost 37 botezuri (nasteri), 9 cununii (cãsãtorii) si 39 decese.

Cum în Transilvania matricolele de stare civilã au fost tinute pânã în anul 1895 de

cãtre preoti si cum in acela se înregistrau nasterile, cãsãtoriile si decesele dupã confesiuni, la

cifrele de mai sus trebuiesc adãugati si locuitorii de alte religii decât cea ortodoxã, adicã:

unitii, catolicii, protestantii, etc. al cãror numar trebuie sã fi fost de cel putin 50-80 suflete.

3. Sã urmãrim acum numãrul populatiei din alte documente aflate în arhiva fostului

protopop in Hãlmăgel. La finea anului 1872 în "opidu Hãlmăgel" erau: 176 numere

de case, 144 perechi cununate (de ortodocsi), numãrul total al populatiei

ridicându-se la 789 din care 385 erau bãrbati si 404 femei. Iatã mai jos un tabel

statistic, periodic, al populatiei ortodoxe, aflat în arhiva fostului protopopiat:


28

Alte date demografice, mai exacte si a întregii populatii, le avem din 1890, 1910, 1930,

1936, 1968 si 1982. Astfel din statisticile oficiale rezultã cã:

În anul 1898 erau în Hãlmagiu: 235 gospodãrii si o populatie totalã (a tuturor

confesiunilor) de 1040 locuitori, din care 826 erau români, 159 maghiari, 16

germani, 4 slovaci si 36 alte nationalitãti. Dupã confesiuni erau: 91

romano-catolici, 884 ortodocsi, 16 uniti, 19 reformati, restul alte religii.

În anul 1910 erau: 283 gospodãrii si 1321 locuitori, din care 681 bãrbati si 640

femei, iar pe grupe de vârstã erau:

- de la 0 la 6 ani

154

- de la 6 la 11 ani 139

- de la 12 la 14 ani 92

- de la 15 la 19 ani 123

- de la 20 la 39 ani 399

- de la 40 la 59 ani 282

- peste 60 ani 132

În anul 1930 erau: 308 gospodãrii si 1233 locuitori, dintre care 590 bãrbati si 643

femei. Dupã starea civilã erau:

- necãsãtoriti

308 bãrbati si 278 femei

- cãsãtoriti 250 bãrbati si 252 femei

- divortati 1 bãrbat si 2 femei

- vãduvi 26 bãrbati si 98 femei

- nedeclarati 5 bãrbati si 4 femei

La data de 7 septembrie 1936 primãria comunei Hălmagiu raporta prefecturii

judetului Arad cã în localitatea Hălmăgel sunt: 283 de case si 1243 locuitori.

În anul 1968 erau 329 gospodãrii si 1018 locuitori.

În luna decembrie 1982 erau în Hălmăgel 387 de gospodării şi un număr de 1224

locuitori, dintre care 587 erau bãrbati si 635 femei, iar dupã vârste erau 85 locuitori

între 0-6 ani, 137 între 6-14 ani, 55 între 14-18 ani, 692 între 18-60 ani si 255 peste

60 ani.


29

Credem cã nu este lipsit de interes faptul de a prezenta, comparativ, câteva date în

legãturã cu structura populatiei între anii 1900 si 1910:

Structura Anul 1900 Anul 1910

- Populatia activa 547 644

- Populatia pasiva 688 687

Total 1235 1321

Conform datelor statistice ale Primăriei, populaţia este de 1431 persoane din care 731

bărbaţi şi 700 femei.

Iată cum arată această situaţie în raport de procentaje din totalul populaţiei comunei

Hălmăgel:

Proporţia locuitorilor comunei Hălmăgel în funcţie de grupele de vârstă

Se demonstrează astfel o situaţie de îmbătrânire a populaţiei. Persoanele de peste 45 de

Repartiţia pe sexe în comuna Hălmăgel

16%

12%


30

ani reprezentă 19%, aceasta valoare este urmată de cea a persoanelor de până la 45 de ani,

care reprezintă 16%. Înainte de 1990 acest declin era ţinut sub control prin diferite maniere de

sorginte politică, după 1989, el s-a manifestat nestânjenit şi pregnant.

Principalele probleme sociale se referă la efectele depopulării şi sărăciei. Migrarea

populaţiei tinere este una dintre consecinţele grave, pe termen lung. Societăţile apărute în

ultimii 10 ani n-au putut sa absoarbă toate persoanele disponibilizate din fostele unităţi

agricole, agroindustriale şi industriale.

Din punct de vedere etnic, majoritatea populaţiei este formată din români, existând

doar un singur etnic maghiar.

În ceea ce priveşte structura populaţiei aceasta se prezintă astfel:

Structura populaţiei comunei Hălmăgel

Populaţie inactivă

Populaţie ocupată

Şomeri

3.2 Asistența medicală

În comuna Hălmăgel funcţionează 1 Cabinet medical privat, neexistând farmacie. De

asemenea nu există dispensar veterinar.


31

3.3 Educație, cultură și religie

3.3.1 Sistemul educațional

Organizarea şi desfăşurarea învăţământului general în comună, iniţial de 4 clase

primare apoi de 7 clase, a constituit una din preocupările principale ale locuitorilor şi

conducerii comunei Hălmăgel.

Începând din 1919 -1920 în Şcoala primară din Hălmăgel se învaţă în limba română

după programe şi manuale româneşti. Din 1920 în toate satele comunei au funcţionat şcoli

primare româneşti cu învăţători români, iar tinerii din Hălmăgel au început să urmeze cursurile

unor licee şi chiar facultăţi. După 1945 a crescut foarte mult numărul absolvenţilor de liceu şi

facultăţi.

La ora actuală funcţionează un număr 3 şcoli primare şi una gimnazială. Şcolile

primare sunt în Hălmăgel, Luncşoara şi Târnăviţa iar scoala gimnazială este în Hălmăgel.

Grădiniţă funcţionează doar în Hălmăgel.

Dispensar medical Hălmăgel


32

3.3.2 Cultura

Aşezată la interferenţa dintre două zone etno-folclorice distincte, Banat şi Crişana,

etnografia şi folclorul comunei Hălmăgel au o dublă influenţă. Asemeni majorităţii

localităţilor din această zonă, cadrul cultural se referă la portul popular, la folclorul şi la

datinile şi obiceiurile locuitorilor comunei.

Portul popular, pe care oamenii harnici şi pricepuţi, Hălmăgelenii, au ştiut

dintotdeauna să-l respecte, are

un aspect deosebit. Costumele

lor populare sunt armonioase,

de o mare varietate şi echilibru

cromatic, executate cu fineţe şi

măiestrie artistică. Elementele

ansamblului erau executate în

casă, manual, în timpul

iernilor, atunci când muncile

câmpului o permiteau. În

serile lungi de iarnă, fetele şi feciorii se adunau la "şezătoare" şi munceau la aceste nestemate

Şcoala Gimnazială Hălmăgel


33

etnografice. Adunaţi în jurul unei ulcele cu vin, fetele şi feciorii, spunând glume şi ghicitori,

au păstrat nealterat portul popular din comună.

Din păcate, astăzi, tot mai puţini sunt localnicii care mai fac şi poartă aceste costume

populare. De obicei, în zilele noastre

aceste costume sunt scoase din lada

de zestre în care sunt păstrate, doar cu

ocazia unor sărbători tradiţionale ale

satului sau cu ocazia unor serbări.

Portul popular se deosebeşte

atât în ceea ce priveşte sexul cât şi

vârsta persoanelor care-1 purtau. O

primă categorie ar fi costumul tinerei

fete, intrată deja la joc şi al tinerei

femei. Acest costum se compune din

următoarele piese:

rochie de mătase de

culoare deschisă, ornată

cu flori mai închise la

culoare, confecţionată din

"crep de China", numită şi

crepdeşie, care trebuia să

fie bine înfoiată, purtând pe dedesubt poale din pânză fină şi albă cu ghiură şi

colţişori;

o cămaşă din pânză de in cu dantele la guler şi mâneci;

un pieptar din mătase brodat cu fire aurite, împodobit cu un metal auriu, cu nasturi

îmbrăcaţi în catifea neagră;

pe cap, purtau o maramă din mătase asortată cu restul pieselor costumului, ornată

cu flori frumoase;

la gât, se purta salba de galbeni, care la fetele cele mai bogate din sat era mai mare,

cele mai sărace purtând o salbă mai mică

A doua categorie de costum este costumul bărbătesc, care se compune dintr-un

pantalon negru şi lucios numit de cârtiţă. Cămaşa este albă, fără guler, cu 6-8 nasturi,


34

confecţionată din pânză de in brodată. Deasupra se purta un laibar negru, încrustat cu fir de

aur.

În picioare cizme negre, iar pe cap o pălărie neagră completează costumul popular

bărbătesc. Iarna, bărbaţii purtau cioareci şi şubă, confecţionaţi dintr-un material alb, gros, cu

ornamente negre, iar pe cap căciulă de astrahan neagră. Odată cu înaintarea în vârstă,

cromatica se schimbă, predominând negrul atât la costumul femeiesc cât şi la cel bărbătesc.

Astfel, bărbaţii poartă vara izmene foarte largi şi cămăşi albe neornamentate. De asemenea şi

laibărul este neornamentat. Specific Hălmăgelului este această cromatică unicoloră

neagră.Bogăţia costumelor populare variază şi în funcţie de starea socială a purtătorului cât şi

de momentele în care erau purtate. Costumele de sărbătoare ale celor înstăriţi sunt într-adevăr

deosebite atât prin ornamentaţie cromatică cât şi prin ponderea firului de aur. În zilele de

lucru, ţăranii purtau acel costum popular simplu, uni color.

Folclorul nu are o reprezentare specifică la nivel naţional, nefiind caracteristic unei

anumite delimitări folclorice mari. De-a lungul anilor, duminica şi în sărbătoriseră a fost locul

unde tinerii şi vârstnicii s-au adunat pentru a petrece clipe pline de bucurie şi veselie. Hora,

care se ţinea de obicei în faţa Căminului Cultural, a fost păstrătoarea şi continuatoarea

tradiţiilor folclorice specifice acestei zone. La aceste hore cântau lăutarii satului organizaţi

într-un taraf care era denumit după numele şefului tarafului.

În continuare vom prezenta câteva datini şi obiceiuri care încă se mai păstrează în

comuna Hălmăgel. Un astfel de obicei este legat de căsătorie. Dacă în prezent căsătoria se

rezumă la actul oficial şi nunta, înainte implica multe obiceiuri ale locului asfel peţitul se

desfăşura ca un adevarat ritual. Părinţii îi recomandau băiatului cu ce fată să se căsătorească şi

tot ei anunţau familia fetei că vor să vină în peţit. În ziua stabilită pentru peţit părinţii băiatului

împreună cu acesta şi alte rude mergeau la casa fetei unde erau primiţi cu mâncare, băutură, şi

bineînţeles cu rudele din parte fetei. Obiceiul era, că dacă băiatului nu-i plăcea fata să nu

mănânce şi să nu bea din ce se va servi la masă, iar dacă îi place atunci poate să mănânce şi să

bea, se dicuta ce ofereau cele 2 familii, pământ, vite, bani, haine, lenjerie. După ce s-a încheiat

�târgul� părinţii stabileau împreună când va avea loc nunta, locul de desfăşurare, invitaţii

naşul sau naşii. După toate acestea băiatul şi fata începeau să iasă împreună în sat, la târg, la

biserică, la joc, băiatul începea să facă vizite acasă la fată şi putea să o ducă pe fată acasă la el.

Nunta se făcea la casa băiatului, a fetei dacă acesta era ginere sau în ambele locuri, nunta


35

durând 2-3 zile sau chiar o săptămână. Obiceiul peţitului s-a perimat lăsând loc tinerilor să-şi

aleagă viitorul soş sau soţie.

Un alt obicei din zonă îl reprezintă dusul cu coşarca. Acest obicei se mai păstrează şi

astăzi, el constând în vizitarea unei femei care a născut de către naşa, moaşa, rude şi vecini.

Coşarca este un coş de nuiele în care sunt aduse mâncare, hăinuţe şi bani pentru noul născut.

În prezent se mai păstrează obiceiul de a se duce dulciuri, haine şi bani, însă înainte se ducea

doar supă, friptură, plăcintă, "lapte de pasăre", după posibilităţi. Conţinutul coşărcii depindea

de starea materială a celei pe care o ducea, gradul de rudenie şi era dusă numai de către femei.

Un loc aparte în viaţa spirituală a satului românesc îl ocupă datinile legate de ciclul

sărbătorilor Crăciunului şi Anului Nou. S-au păstrat peste ani colindele din seara Crăciunului:

O, ce veste minunată, Trei păstori se întâlniră, Sus la poarta Raiului şi altele. În dimineaţa

Ajunului Crăciunului, cei mici se duc a pizăra. Binevestesc sosirea marelui praznic şi sunt

răsplătiţi cu colaci, nuci şi mere.

În ajunul Anului Nou, tinerii din sat merg cu pluguşorul iar dimineaţa devreme, în

prima zi din an, băieţii numai, merg cu sorcova, conform unei vechi tradiţii care spune că

dacă în prima zi din an în casă îţi intră un prim musafir bărbat, îţi va merge bine tot anul.

Deoarece Hălmăgelul a fost şi este un centru al vieţii culturale al tuturor satelor din

jurul său s-a simţit nevoia unui cămin cultural atât ca focar de răspândire a culturii cât şi ca

edificiu care sã favorizeze manifestãrile culturale şi artisitice locale şi să poată primi echipele

artistice din alte localităţi.

Astfel, pe raza comunei se găsesc 5 cămine culturale: unul în Hălmăgel, unul în

Căminul Cultural Hălmăgel


36

Luncşoara, unul în Sîrbi, unul în Ţoheşti şi unul în Tîrnăviţa. Capacitatea totală a acestora este

de 1000 de locuri.

Căminul cultural Hălmăgel

În Hălmăgel a existat, încã din

anii imediat următori ai primului rãzboi

mondial, o bibliotecă, care în prezent

adăposteşte un număr de 6.000 de

volume. Tematica cãrţilor este variatã.

Se aflã aici cãrţi din literatura universalã,

anume operele lui: Tolstoi, Gorki,

Dikens, Gogol, Hugo, Dumas, etc. apoi

clasicii români şi literatură contemporană.

De asemenea se aflã dicţionarul

enciclopedic român, cu toate cele patru

volume, operele lui Lenin, vol. 1-48,

Capitalul lui Karl Marx, operele lui Marx şi Engels, cărţi de călătorii, descrieri, geografie şi

istorice, etc.


37

3.3.3 Religia

Biserica a constituit cel mai important

factor în spiritualitatea locală. În comuna

Hălmăgel există 7 biserici. Dintre acestea se

disting Biserica de Lemn din Luncşoara �

Vojdoci, Biserica de Lemn Sfântul Mare

Mucenic Gheorghe din Luncşoara şi Biserica cu

Hramul Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavril

din satul Hălmăgel.

Biserica parohială din Luncșoara, filia

Vojdoci cu hramul �Înălțarea Domnului� a fost

construită în anul 1830 din contribuția

credincioșilor. A fost construită din lemn de

stejar și acoperită cu țiglă iar turnul cu tablă. În

anul 1870 s-a făcut o inscripție care se află și în

prezent deasupra ușii dintre biserica bărbaților

și cea a femeilor, care arată că a fost pictată în ulei de către pictorul Demetrovici, cu

contribuția credincioșilor Luca Gavrilă, Popovici Gheorghe și Arsenie. În anul 1948 s-a

reparat podul și s-a acoperit din nou cu

șindrilă de către meșterul Gancea Ioan și

din contribuția credincioșilor. În anul

1959 s-a acoperit cu țiglă de către același

meșter și din contribuția în mare parte a

epitropului Ioanăș Nicolae și a celorlalți

credincioși. În anul 2004 s-a reparat

interiorul și exteriorul, care s-au tencuit

și zugrăvit, lucrări care s-au făcut din

contribuția credincioșilor, bani proveniți

de la Composesoratul Vojdoci.

Încă din prima jumătate a secolului al XVII-lea exista o veche biserică de lemn, cu

hramul �Buna Vestire", înlocuită cu actuala edificată tot din lemn, cu hramul �Sfântul Mare

Mucenic Gheorghe" în anul 1825. Biserica se înalță pe o fundație de piatră brută, cu pereții din


38

bârne masive încheiate la colțuri; șarpanta de lemn cu învelitoare de șindrilă; sub streașină

console frumos profilate. De plan dreptunghiular, se termină cu un altar trapezoidal. În jurul

anului 1900, biserica a fost tencuită atât în interior cât și la exterior. Pictura executată la

mijlocul secolului al XIX-lea de Ioan Demetrovici din Timișoara se păstrează numai pe

iconostas și în altar. Tradiția orală referitoare la biserică este destul de contradictorie. O

variantă este că biserica ar fi fost mutată în anul 1825 din cătunul Craciunești, alta că ar fi

adusă din satul Prăvăleni înainte de anul 1825.

Biserica actuală din Hălmăgel

are hramul Sfiinţilor Arhangheli Mihail

şi Gavril şi are o formă de navă

construită din piatră cu pereţi groşi de 80

cm iar în 1991 a fost acoperită cu tablă

nouă. Clopotul actual a fost adus din

S.U.A pe cheltuiala emigranţilor din

Hălmăgel aflaţi în Florida în 1922 la

iniţiativa lui Morar Maria.

CAPITOLUL 4 Economia comunei

Din punct de vedere al

economiei, preponderentă este

agricultura cerealieră (grâu,

secară, porumb) dar şi cultura

cartofului, legumelor şi, pe de altă

parte, a unor plante industriale. In

afara celor menţionate, importantă

este și exploatarea materialului

lemnos împreună cu activităţile

conexe.

Suprafeţele destul de mari de pășuni-fânețe (1578 ha) sunt motivate de ponderea

Exploataţie forestieră din comuna Hălmăgel


39

însemnată pe care o are creşterea vitelor și ovinelor, la care se adaugă creşterea porcinelor. In

anul 2012, comuna avea 740 bovine, 680 porcine, 350 ovine şi 3200 păsări. Acest tip de

economie se reflectă și în repartiţia forţei de muncă, majoritar agricolă.

TERITORIU

ADMINISTRATIV

AL UNITĂŢII DE

BAZĂ

AGRICOL NEAGRICOL TOTAL

AR

AB

IL

PASU

NI-

FAN

ET

E

PĂ

DU

RI

APE

DR

UM

U R

I

NE

PRO

D.

TOTAL (ha) 939 1578 5046 20 35 57 7675

La capitolul industrie în comuna Hălmăgel activează doar exploatarea şi prelucrarea

materialului lemnos.

Aici ar fi util de precizat că între activităţile desfăşurate

în arealul comunei a reuşit să fie păstrat şi unul din

meşteşugurile tradiţionale şi anume: olăritul. Dacă odinioară

în judeţ existau numeroase sate specializate în olărit, precum

Hălmăgel, Târnaviţa, Hălmagiu, Bârsa, Ineu, Lipova şi

Birchiş, azi mai funcţionează doar centrul de olari din satul

Târnaviţa. Satul Târnaviţa este situat la poalele Munţilor

Apuseni, într-o vale înconjurată de dealul Matasul, dealul

Hălmăgelului şi dealul Bitii, care îl desparte de satul Obârşia,

un alt centru de olărit din judeţul Hunedoara. Olăritul în satul Târnaviţa este unul de veche

tradiţie. Prin anii 1960 în acest sat mic cu 81 de

numere de casă, 80% din populaţie se ocupa cu

olăritul. Fiind principala ocupaţie în sat, femeile

luau şi ele parte activă la această activitate. Cu

vremea numărul celor care făceau oale s-a

redus, azi continuând să activeze doar câteva

familii. Vasele produse sunt cele tradiţionale:

blide, oale cu o toartă de diferite mărimi,

ulcioare. Ceramica de la Târnaviţa este o ceramică smălţuită, ornamentică fiind realizată din

linii, spirale şi stropi galbeni şi verzi pe fond brun.

In comună mai activează doar 1 unitate de cazare, 1 de alimentaţie publică şi 1 comerţ.


40

CAPITOLUL 5 Infrastructura

5.1 Infrastructură de utilităţi

În privinţa utilităţilor trebuie precizat faptul că în comuna Hălmăgel există reţea de apă

pe o lungime de 27,5 km la care sunt racordate un număr de 554 de gospodării. În schimb nu

există reţea de canalizare şi nici reţea de alimentare cu gaze naturale.

5.2 Infrastructura de transport

Localităţile comunei

sunt integrate atât sistemului

judeţean de circulaţie terestră

cât şi sistemului de circulaţie

comunal şi zonal, la care

participă doar drumurile.

Sistemul rutier cuprinde

drumul judeţean DJ 792F

Hălmăgel-Sîrbi şi drumul

judeţean DJ 763A Hălmăgel-

Tîrnaviţa şi drumuri comunale

totalizând 27,9 Km, din care

11,5 asfaltate şi 16,4 pietruite.

Transportul de mărfuri se realizează doar în regim rutier, fiind dominat de sectorul

privat.

5.3 Construcţii şi terenuri

Într-o comuna cu un caracter mixt - agricol şi forestier, utilizarea terenurilor sugerează

foarte bine profilul economic al ei şi localităţilor sale. Privind utilizarea terenurilor, din totalul

de 7640 ha (suprafaţa întregii comune), situaţia se prezintă

astfel:

terenuri agricole (inclusiv păşuni-fâneţe) ........................... 2517 ha

păduri .................................................................................. 5046 ha

ape .......................................................................................... 20 ha

terenuri neproductive (degradate) .......................................... 57 ha


41

Defalcat, totalul terenurilor agricole se prezintă astfel:

suprafaţa arabila ....................................................... .....939 ha

vii ....................................................................................... 0 ha

livezi .................................................................................. 0 ha

păşuni .......................................................................... 1199 ha

fâneţe ................................................................................. 0 ha

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

Suprafaţă arabilă

Vii

Livezi

Păşuni

Fâneţe

Ca urmare a analizei realizate asupra componentelor potenţialului economic al

comunei, cu influenţă directă asupra aşezărilor sale, agricultura şi creşterea animalelor rezultă

ca fiind importante. Totuşi, dominantă este exploatarea masei lemnoase.

Intravilanul corespunzător comunei Hălmăgel este de 727 ha.

5.4 Infrastructură edilitară

5.4.1 Gospodărirea Apelor

In ceea ce priveşte apele

de suprafață de pe teritoriul

administrativ al comunei

Hălmăgel, prin caracteristicile

hidrologice si poziția faţă de

arcul carpatic, văile din regiune

se încadrează în grupa de vest şi

fac parte din sistemul hidrografic

al Crişurilor.


42

Colectorul principal este Crişul Alb prin intermediul căruia se drenează cea mai mare

parte a regiunii, întregul sistem are orientare generală est-vest, dictată de către căderea

reliefului în același sens. În cuprinsul zonei depresionare despre care am făcut vorbire se

disting văi alohtone, coborâte din spațiul montan şi văi autohtone cu obârşia în zona

depresionară. Văile autohtone sunt mai scurte şi au pante mai accentuate iar râurile alohtone

au pante mai reduse, debite şi putere mare de eroziune. Crişul Alb izvorăște din versantul

sudic al Munților Bihorului, sub Vârful Paroşița, in jurul altitudinii de 980 m, străbate axial

depresiunile tectonice Hălmagiu-Gurahonţ-Zărand si primeşte de pe teritoriul comunei

Hălmăgel următorii afluenţi: Valea Luncşoarei şi Valea Hălmăgelului.

Din punct de vedere hidrologic, comuna este traversată de Valea Găinii, Valea Sârbilor,

Valea Luncşoarei, Valea Hălmăgelului şi Valea Ociului.

5.4.2 Alimentare cu energie electrică

Toate aşezările şi elementele izolate

importante sunt racordate la reţeaua electrică.

Lungimea reţelei este de 69 Km fiind racordate

554 gospodării.

În localitate sunt în funcţiune nouă posturi

de transformare din care două sunt în cabină

zidită. Alimentarea acestor posturi de

transformare se face prin racorduri aeriene 20 KV

din axul principal. Alimentarea consumatorilor

casnici se face prin reţele de joasă tensiune

0,4KV construite pe stâlpi de beton şi

conductoare AL 35 - 70mmp. Pe aceşti stâlpi sunt

montate şi corpurile de iluminat public.

5.4.3 Telecomunicaţii

Telefonia fixă este rezolvată printr-o centrală digital are acoperă satele Hălmăgel,

Tîrnăviţa şi Ţoheşti. Nu sunt cuplate la această central satele Luncşoara şi Sîrbi. De asemenea

sunt operabile şi serviciile de telefonie telefonie mobilă. În privinţa reţelei de cablu optic

pentru recepţia programelor TV şi a internetului, aceasta are o lungime de 27,5 km.


43

5.4.4 Confortul termic

Încălzirea se realizează exclusiv în sistem individual, cu sobe cu combustibil solid. În

momentul de faţă, comuna Hălmăgel nu este cuplată la reţeaua de gaze.

5.4.5 Gospodaria comunală

Gunoiul rezultat din activităţile din incinta gospodăriilor şi perimetrului instituţiilor

social - culturale şi administrative se colectează individual în recipiente din plastic specifice,

fiind apoi ridicat de către o firmă specializată care îl transportă la o staţie de transfer.

CAPITOLUL 6 Comuna Hălmăgel şi Grupul de Acţiune Locală Valea Superioară a

Crişului Alb

Grupul de Acţiune Locală Valea Superioară a Crişului Alb a luat naştere în anul 2010,

având ca promotor Consiliul Judeţan Arad, care a iniţiat constituirea unui parteneriat public-

privat tip LEADER în teritoriul care reuneşte următoarele comunităţi locale: oraşul Sebiş şi

comunele Hălmagiu, Hălmăgel, Gurahonţ, Pleşcuţa, Brazii, Almaş, Dieci, Buteni, Chisindia,


44

Dezna, Bârsa, Vîrfurile şi Bocsig din judeţul Arad alături de comuna Criştioru de Jos din

judeţul Bihor.

Ca urmare a depunerii cererii de finanţare în cadrul Axei 4 Leader a PNDR, GAL-ul a

fost selectat şi autorizat de MADR să implementeze strategia de dezvoltare a teritoriului

pentru perioada 2012-2015.

Teritoriul cuprinde un numar de 38.122 locuitori cu domiciliul în cele 15 localităţi

componente şi se întinde pe o suprafaţă de 1451 km2.

Din punctul de vedere al comunei Hălmăgel, participarea ca membru fondator în

cadrul Grupului de Acţiune Locală Valea Superioară a Crişului Alb s-a dovedit a fi extrem de

fructuoasă fiind materializată prin finanţarea unui număr de 2 proiecte depuse de Primăria

Comunei Hălmăgel la această instituţie, proiecte care vizează următoarele investiţii: achiziţia

de utilaje pentru dezăpezire şi modernizarea unor drumuri de exploataţie agricolă. Cu o

valoare a fondurilor nerambursabile ce depăşeşte suma de 90.000 de euro investiţiile amintite

vor genera o sporire a confortului cetăţenilor comunei.


45

PARTEA II - PLANIFICARE STRATEGICĂ

CAPITOLUL 1 Analiza de potenţial a comunei Hălmăgel

1.1 Metodologia cercetării

Cercetarea reprezintă o etapa vitală pentru succesul oricărui tip de activitate, în

domenii diverse. În absenţa cercetării, activităţile desfăşurate ar fi lipsite de reper, atât în

obţinerea rezultatelor dorite, cât mai ales în aplicarea strategiilor adecvate, respectiv

cunoaşterea eficienţei programelor aflate în implementare. Cercetarea nu este niciodată un

proces încheiat, întrucât obiectul ei este realitatea în mişcare şi diversitate. Opţiunile, nevoile,

atitudinile şi comportamentele, interesele fluctuează în spaţiu şi timp, iar grupurile sociale nu

sunt fixe, ele se structurează, destructurează şi restructurează în funcţie de datele realului şi ale

cunoaşterii.

Acţiunile oricărei activităţi de cercetare pot fi structurate în patru etape:

- definirea problemei;

- planificarea şi programarea;

- acţiunea şi comunicarea;

- evaluarea.

Cercetarea se concentrează pe răspunsul la următoarele întrebări: Care este grupul

ţintă? / Ce tip de acţiune vrei sa întreprinzi? / Care sunt canalele de comunicare prin care poţi

trezi interesul grupului ţintă? / Cum va fi perceput mesajul de către grupul determinat?

Cercetarea este orientată, în ordine logică, de câţiva vectori esenţiali, de care s-a ţinut

seama şi în elaborarea chestionarelor aplicate în cadrul studiului realizat la nivelul comunei

Hălmăgel:

1. Stabilirea scopului cercetării, respectiv stabilirea domeniilor din care trebuie culese

cu prioritate informaţiile;

Scopul cercetării realizate a fost identificarea şi cuantificarea tuturor aspectelor pe care

le implică convieţuirea în comuna Hălmăgel.

2. Fixarea metodelor de cercetare adecvate - metoda de cercetare pentru care s-a optat

a fost ancheta pe baza chestionarului.

În ceea ce priveşte utilizarea datelor sociale: Principalii respondenţi au fost cuprinşi în

următoarele categorii socio � profesionale:


46

reprezentanţi ai autorităţilor publice locale (primărie, consiliul local)

reprezentanţi ai comunităţii oamenilor de afaceri locale

reprezentanţi ai agenţilor economici locali

persoane care activează în câmpul muncii

şomeri

pensionari

casnici

elevi şi studenţi

Eşantionul a fost de tip structurat, cu probabilităţi inegale, în vederea îmbunătăţirii

gradului de reprezentativitate. Marja de eroare este de ±10%.

Algoritmul cercetării s-a desfăşurat după următorii paşi:

Stabilirea ipotezei de lucru: convieţuirea în comuna Hălmăgel.

Selectarea aspectelor măsurabile ale ipotezei.

Dezvoltarea ipotezei care corelează variabilele puse în discuţie.

Eşantionarea: stabilirea unui eşantion reprezentativ la nivelul comunei Hălmăgel.

Obţinerea datelor: aplicarea chestionarelor la nivelul eşantionului determinat.

Interpretarea datelor: analiza datelor şi realizarea anchetei.

Data fiind specificitatea ipotezei de lucru, tipul de cercetare compatibil cu obiectivele

acestei anchete este cercetarea cantitativă. Diferenţa dintre cercetarea calitativă - care are ca

principală caracteristică descrierea şi cercetarea cantitativă - care se bazează pe măsurare, este

dată de faptul că ultima oferă un grad mai mare de predictabilitate. Cele mai utilizate tehnici

cantitative de cercetare sunt: analiza de conţinut şi ancheta pe baza chestionarului.

Ancheta pe baza chestionarului este metoda cea mai cunoscută şi utilizată în cercetarea

sociologică, fiind deseori identificată cu cercetarea sociologică însăşi. Ea reprezintă metoda de

a aduna date de la un număr de subiecţi (un eşantion), cu scopul de afla informaţii despre

populaţia din care este extras eşantionul. Ancheta are drept scop căutarea de informaţii

referitoare la un grup social dat (un stat, un grup etnic, o regiune, o clasă socială etc.). Aceste

informaţii trebuie să poată fi prezentate sub formă cuantificabilă. Ancheta sociologică are

drept categorie, sondajul de opinie iar drept instrument, chestionarul.

Unul dintre momentele importante ale planificării unei anchete sociologice este

alegerea metodei de culegere a datelor. Modalitatea de administrare a instrumentului defineşte

metoda de anchetă care poate fi:


47

ancheta directă

ancheta indirectă

În cazul anchetei indirecte, instrumentul de cercetare, chestionarul, este completat de

către subiect, în timp ce în ancheta directă, sarcina aceasta îi revine operatorului. Tehnica de

anchetă este aleasă în funcţie de obiective, de reprezentativitate, validitate, fidelitate şi de

populaţia cercetată.

În cazul prezentei cercetări s-a optat pentru ancheta directă.

1.2 Construirea chestionarului

În literatura de specialitate, chestionarul este considerat instrumentul cel mai important

şi mai frecvent utilizat pentru culegerea informaţiilor necesare cercetării. Putem chiar afirma

chiar că eficienţa unei anchete sociologice e determinată de calitatea chestionarului aplicat.

Chestionarul reprezintă un instrument de cercetare flexibil, care permite culegerea datelor

primare prin intermediul unor întrebări, structurate dupa principii bine definite, astfel încât să

trezească interesul si sa antreneze subiecţii investigaţi în a răspunde cât mai sincer şi cât mai

clar la întrebările care le sunt adresate. Printre avantajele utilizării sale se pot enumera: bogăţia

tematică a datelor ce pot fi recoltate cu ajutorul lui, prelucrare accesibilă şi exactă,

posibilitatea administrării lui în mod repetat la aceiaşi subiecţi sau la subiecţi diferiţi.

Chestionarul reprezintă un instrument de investigare ce constă într-un ansamblu de întrebări

scrise şi, eventual, imagini grafice ordonate logic şi psihologic care, prin administarea de către

operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate

răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris. În funcţie de conţinutul informaţiei,

chestionarele pot fi:

chestionare de date factuale - au în vedere fapte obiective, susceptibile de observat

vizând vârsta, sexul, locul de naştere, starea civilă, domeniul de activitate, profesia,

studiile, naţionalitatea, religia etc. sau alte aspecte uşor cuantificabile. Sunt

specifice anchetelor demografice, fiind laborioase în concepere.

chestionare de opinie - au în vedere datele imposibil de observat direct, luând în

considerare nu numai opinii, ci şi atitudini, interese, dispoziţii, înclinaţii si

motivaţii. Vizează nu numai opiniile, ci şi intensitatea lor. Întrebările de opinie au

de regulă un caracter �multidimensional�, adică vizează o trăsătură neomogenă,

interpretabilă. Răspunsurile sunt grevate de stări subiective, care induc anumite

deviaţii în informaţiile culese.


48

Din punct de vedere al cantităţii informaţiei deosebim două tipuri de chestionar:

cu o singură temă - folosite rar, tocmai datorită complexităţii temelor. Sunt utilizate

mai frecvent în cazul în care se are în vedere mai ales evidenţierea fenomenului şi

nu explicarea lui.

chestionare omnibuz (cu mai multe teme) - sunt cel mai frecvent folosite şi au

avantajul de a da posibilitatea surprinderii interacţiunilor si condiţionărilor. Permit

efectuarea unor cercetări secundare, pe o anumită temă a cărei importanţă se

evidenţiază prin răspunsuri.

Date fiind obiectivele cercetării şi metodologia necesară (atât întrebari închise cât şi

întrebări deschise care să releve în mai mare măsură opiniile subiecţilor) tipul de chestionar

aplicat locuitorilor va fi unul de opinie tip �omnibus�

Un chestionar bine realizat trebuie să fie concis, clar, să aibă o succesiune logică a

întrebărilor. De asemenea, este important ca datele colectate să fie relevante, pentru ca apoi să

poată fi utilizate în scopul decis anterior lansării chestionarului.

Procedura elaborării unui chestionar cuprinde mai multe etape:

1. Deciderea obiectivelor cercetării

2. Ierarhizarea subiectelor care vor fi atinse în chestionar - în ordinea descrescătoare a

importanţei.

3. Stabilirea succesiunii subiectelor care vor fi atinse în chestionar

Răspunsul la întrebări nu este influenţat de întrebările anterioare, de aceea subiectele

au o succesiune logică dar şi psihologică. Succesiunea logică urmăreşte un tip de raţionament

(inductiv, deductiv, analogic, cauzal), iar succesiunea psihologică se referă la firescul

înlănţuirii temelor fără a obosi, irita sau confuza respondentul.

4. Determinarea tipului şi succesiunii întrebărilor, ţinând cont de cerinţele analizei

rezultatelor sondajului

S-a avut în vedere raportul întrebări închise - întrebări deschise, numărul lor şi plasarea

lor în chestionar.

5. Determinarea tipului de răspuns pentru fiecare tip de întrebare în parte.

Categoriile de răspuns sunt la fel de importante ca si întrebările, pentru că ele

structurează răspunsul şi facilitează cuantificarea. De aceea, s-a stabilit numărul variantelor de

răspuns, ierarhia lor şi modalitatea în care au fost exprimate.

6. Elaborararea întrebărilor.


49

7. Forma grafică a chestionarului

Chestionarul permite răspunderea relativ uşoară la întrebări. Formatul răspunsurilor şi

numerotarea întrebărilor facilitează prelucrarea şi analizarea datelor.

Întrebări si categorii de răspuns:

Din punct de vedere al formei, au fost adresate două tipuri de întrebări:

închise, care permit doar alegerea dintre două sau mai multe variante de răspuns

prestabilite. Avantajele acestui tip de întrebări sunt analiza statistică facilă a răspunsurilor,

asigurarea anonimatului deplin al celui chestionat, înlesnirea angajării în chestionar a

respondentului, permiterea utilizării foarte multor itemi de răspuns.

deschise - al căror răspuns este formulat în mod liber de către subiect. Răspunsurile

sunt personale, atât la nivelul conţinutului cât si la nivelul limbajului. Acestea sunt relevante

pentru cunoaşterea nivelului cultural, a coerenţei logice, a capacităţii de expresie, etc.

Dezavantajele constau în faptul că se pretează mai greu codificării şi analizei (de cele mai

multe ori se apelează la o analiză de conţinut pentru a se realiza un studiu al răspunsurilor),

formularea lor necesitând fineţe psihologică dar şi lingvistică. În cazul unor opinii slab

cristalizate, sporesc numărul răspunsurilor �nu ştiu�

Această cercetare sociologică a fost realizată cu participarea a 2 operatori de interviu în

luna septembrie 2014.

Eşantionul a fost alcătuit din 150 de respondenţi cu vârsta de peste 18 ani. Pentru

colectarea informaţiei s-a utilizat tehnica interviului standardizat sub forma unui chestionar.

Metoda interviului formalizat cu predominarea întrebărilor închise a permis reducerea la

minimum a influenţelor subiective ale operatorilor asupra calităţii informaţiei colectate. Din

totalul de 150 de chestionare împărţite în localitate 135 au fost validate ca având rezultate

concludente.

1.3 Rezultatele anchetei

Din prelucrarea răspunsurilor la chestionare au rezultat informaţii prezentate de o manieră

succintă în tabele şi grafice. Principalele rezultate detaliate ale chestionarelor sunt prezentate în

continuare.

1. Cât de mulţumiţi sunteţi de condiţiile de viaţă din comuna dumneavoastră?

La această întrebare din totalul de 150 de răspunsuri validate 12 de persoane au

menţionat că sunt foarte nemulţumite de condiţiile de viaţă existente în comună, 134 de


50

persoane sunt parţial mulţumite iar restul de 4 de persoane au declarat ca sunt foarte mulţumite

de condiţiile de trai existente în comuna Hălmăgel. Din punct de vedere al procentajelor

situaţia se prezintă astfel:

1. Cât de mulţumiţi sunteţi de condiţiile de viaţă din comuna dumneavoastră?

foarte nemulţumit 8,00%

parţial mulţumit 89,33%

foarte mulţumit 2,67%

Iată deci că marea majoritate a populaţiei reprezentată prin 89,33% din răspunsuri este

de părere că situaţia şi condiţiile de viaţă din comună sunt parţial bune şi doar 8% declară că

sunt foarte nemulţumiţi de condiţiile de trai. Restul de 2,67% dintre respondenţi sunt foarte

mulţumiţi de condiţiile de viaţa din comuna Hălmăgel. Iată această situaţie prezentată sub

forma unui grafic:

Cât de mulţumiţi sunteţi de condiţiile

de viaţă din comuna dumneavoastră?

89.33%

2.67% 8.00%

foartenemulţumit

parţial mulţumit

foarte mulţumit

2. După părerea dumneavoastră calitatea vieţii în comună s-a îmbunătăţit sau s-a înrăutăţit în

ultimii 3 ani?

Pentru această întrebare cei 150 de respondenţi au avut cinci variante de răspuns.

Astfel 40 dintre ei au răspuns că s-au făcut progrese mari în ceea ce priveşte calitatea vieţii

din comuna Hălmăgel în ultimii trei ani, 84 au fost de părere că s-au făcut progrese dar

limitate, 20 dintre respondenţi au declarat că nu s-au făcut progrese vizibile în ultimii trei ani,


51

nici o persoană nu a declarat că situaţia s-a regresat faţă de anii anteriori şi în cele din urmă 6

persoane au răspuns că nu ştiu. Iată cum se prezintă situaţia din punct de vedere procentual:

2. După părerea dumneavoastră calitatea vieţii în comună s-a îmbunătăţit sau s-a înrăutăţit

în ultimii 3 ani?

s-au făcut progrese mari 26,67%

s-au făcut progrese, dar limitate 56,00%

nu s-au făcut în opinia mea progrese vizibile 13,33%

s-a regresat 0,00%

nu ştiu 4,00%

După cum se poate observa majoritatea respondenţilor, adică 56% din total, au

subliniat faptul că în ultimii trei ani, în ceea ce priveşte calitatea vieţii din comună, s-au făcut

progrese, dar limitate şi nimeni nu este de părere că s-a regresat. 26,67% dintre persoanele

care au răspuns au fost de părere că s-au făcut progrese mari iar 13,33% cred ca nu s-au făcut

progrese vizibile în privinţa calităţii vieţii din comună. Un procent destul de însemnat din

respondenţi - 4% - au declarat că nu cunosc îndeajuns problemele acestea, răspunsul lor fiind

nu ştiu.

După părerea dumneavoastră calitatea vieţii în comună s-a înrăutăţit în ultimii 3 ani?

s-au făcut progresemari

s-au făcut progrese darlimitate

nu s-au făcut în opiniamea progrese vizibile

s-a regresat

nu ştiu

3. Credeţi că în următorii ani calitatea vieţii în comuna dumneavoastră se va îmbunătăţi sau

se va înrăutăţi?

La această întrebare majoritatea persoanelor respondente şi-au manifestat încrederea şi

speranţa într-un viitor mai bun, adică 113 de persoane au răspuns că, după părerea lor,

calitatea vieţii din comună se va îmbunătăţii în următorii ani. 32 persoane au declarat că


52

situaţia calităţii vieţii din comună nu se va schimba şi în cele din urmă, un număr relativ mic

de respondenţi - 5 persoane - au declarat că nu ştiu ce le rezervă viitorul. Iată situaţia din punct

de vedere procentual:

3. Credeţi că în următorii ani calitatea vieţii în comuna dumneavoastră se va îmbunătăţi

sau se va înrăutăţi?

se va îmbunătăţi 75,33%

nu se va schimba 21,33%

se va înrăutăţi 0,00%

nu ştiu 3,33%

Credeţi că în următorii ani calitatea vieţii în comuna dumneavoastră se va îmbunătăţi sau se va înrăutăţi?

75.33

21.33

0.00

3.33

0 10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

se va îmbunătăţi

nu se va schimba

se va înrăutăţi

nu ştiu

4. Cât de mulţumiţi sunteţi de condiţiile de mediu din imediata dumneavoastră vecinătate?

În ceea ce priveşte condiţiile de mediu din localitate, persoanele care au răspuns au

avut de ales între cinci variante de răspuns. Astfel, 9 persoane au răspuns că sunt foarte

mulţumiţi în privinţa mediului înconjurător din comună, 78 au spus că sunt mulţumiţi, 51 de

persoane au răspuns că sunt parţial mulţumiţi, 12 sunt nemulţumiţi iar foarte nemulţumiţi nu

sunt nici unul dintre respondenţi. Iată cum stă situaţia din punct de vedere procentual:


53

4. Cât de mulţumiţi sunteţi de condiţiile de mediu din imediata dumneavoastră vecinătate?

foarte multumit 6,00% multumit 52,00%parţial mulţumit 34,00%nemultumit 8,00% foarte nemulţumit 0,00%

Se poate observa că de această dată, majoritatea respondenţilor sunt mulţumiţi de

calitatea mediului natural şi anume 52% dintre ei. Foarte mulţumiţi sunt doar 6% din

persoanele care au răspuns la această iar parţial mulţumiţi sunt un procent de 34%. Cei care

sunt nemulţumiţi sunt într-un procent destul de redus şi anume 8% iar foarte nemulţumiţi nu

sunt.

6

52

34

8

0

0

20

40

60

80

100

foarte mulţumit

mulţumit

parţial mulţumit

nemulţumit

foarte nemulţumit

5. Cât de importante sau neimportante sunt pentru dumneavoastră următoarele aspecte ale

calităţii vieţii ?

La această întrebare cei care au răspuns au avut trei variante de răspuns: foarte

important, important şi neimportant la mai multe aspecte ale calităţii vieţii după cum urmează:

oferta locurilor de muncă, venitul/posibilităţile de câştig, oferta în domeniul educaţiei şi

pregătirii profesionale, posibilitatea de a face cumpărături, asigurarea de servicii de transport

în comun, grădiniţe şi creşe, locuri de joacă pentru copii, şcoli şi alte instituţii de învăţământ,

siguranţa traficului, asigurarea asistenţei medicale, bazine de înot şi baze sportive, parcuri şi

spaţii verzi, zone liniştite fără poluare fonică, instituţii de cultură/manifestări culturale,

poluarea aerului, siguranţa publică/protecţia împotriva criminalităţii, oferta de locuinţe,

amenajarea locurilor publice şi a străzilor, îngrijirea clădirilor şi a imaginii localităţii. Din


54

punctul de vedere al celor intervievaţi cele mai importante aspecte ale calităţii vieţii ar fi cele

legate de venitul şi posibilităţile de câştig, asigurarea asistenţei medicale şi siguranţa

publică/protecţia împotriva criminalităţii, toate având un procentaj de peste 95% ca fiind

foarte importante. În continuare prezentăm rezultatele statistice la această întrebare:

5. Cât de importante sau neimportante sunt pentru dumneavoastră următoarele aspecte

calităţii vieţii ? Foarte

important Mediu Neimportant

Oferta locurilor de muncă 87,33% 8,00% 4,67% Venitul / posibilităţile de câştig 100,00% 0,00% 0,00% Oferta în domeniul educaţiei şi pregătirii

profesionale 70,00% 25,33% 4,67%

Posibilităţile de a face cumpărături 72,00% 24,67% 3,33% Asigurarea de servicii de transport în comun 63,33% 24,00% 12,67% Grădiniţe, creşe 85,33% 10,00% 4,67%

Locuri de joacă pentru copii 78,67% 16,67% 4,67%

Şcoli şi alte instituţii de învăţământ 88,67% 6,67% 4,67%

Siguranţa traficului 85,33% 14,67% 0,00%

Asigurarea asistenţei medicale,cabinete, policlinici 100,00% 0,00% 0,00%

Bazine de înot şi baze sportive 66,67% 20,00% 13,33%

Parcuri şi spaţii verzi 78,00% 22,00% 0,00%

Zone liniştite, fără poluare fonică 82,00% 18,00% 0,00%

Instituţii de cultură / manifestări culturale 71,33% 20,67% 8,00%

Poluarea aerului 86,67% 13,33% 0,00%

Siguranţa publică / protecţia împotriva

criminalităţii 96,67% 3,33% 0,00%

Oferta de locuinţe 66,67% 21,33% 12,00% Amenajarea locurilor publice şi a străzilor 78,67% 21,33% 0,00%

Îngrijirea clădirilor şi a imaginii localităţii 86,67% 13,33% 0,00%

6. Vă rugăm să specificaţi cât de mulţumiţi sau nemulţumiţi sunteţi de fiecare dintre

următoarele aspecte referitoare la condiţiile de viaţă din comuna dumneavoastră

În cadrul acestei întrebări, persoanele respondente au avut posibilitatea să îşi exprime

mulţumirea sau nemulţumirea cu privire la anumite aspecte ale condiţiilor de trai din comuna

lor. Aceste aspecte sunt practic sunt aceleaşi cu cele exprimate la întrebarea anterioară, de data

aceasta însă respondenţii au putut nota aceste aspecte în patru moduri:


55

foarte mulţumit, parţial mulţumit, nemulţumit şi nu pot spune. Rezultatele obţinute, exprimate

în procente sunt următoarele:

După cum se poate observa respondenţii sunt parţial mulţumiţi în special de câteva

dintre aceste aspecte şi anume: îngrijirea clădirilor şi a imaginii localităţii, oferta în domeniul

educaţiei şi pregătirii profesionale şi oferta locurilor de muncă, toate acestea întrunind peste

74% din răspunsuri. De partea cealaltă, a aspectelor de care sunt nemulţumiţi respondenţii, se

află două categorii destul de importante şi anume: locuri de joacă pentru copii şi bazine de

înot şi baze sportive, care au peste 60 dintre răspunsuri. Din punctul de vedere al unei

reprezentări sub formă de grafic situaţia se prezintă astfel:

6. Vă rugăm să specificaţi cât de mulţumiţi sau nemulţumiţi sunteţi de fiecare dintre

următoarele aspecte referitoare la condiţiile de viaţă din comuna dumneavoastră

F. mul ţumit

Parţial

mulţumit

Nemulţ

umit

Nu pot spune

Oferta locurilor de muncă 6,67 74,67 14,67 4,00 Venitul/posibilităţile de câştig 2,67 64,67 28,67 4,00 Oferta în domeniul educaţiei şi pregătirii 11,11 78,47 5,56 4,86 Posibilităţile de a face cumpărături 54,17 37,50 8,33 0,00 Asigurarea de servicii de transport în comun 2,78 72,92 19,44 4,86 Grădiniţe, creşe 17,36 71,53 11,11 0,00 Locuri de joacă pentru copii 2,78 28,47 68,75 0,00 Şcoli şi alte instituţii de învăţământ 51,39 48,61 0,00 0,00 Siguranţa traficului 6,94 65,28 27,78 0,00 Asigurarea asistenţei medicale, cabinete, 35,42 55,56 9,03 0,00 Bazine de înot şi baze sportive 0,00 22,92 63,19 13,89 Parcuri şi spaţii verzi 0,69 64,58 33,33 1,39 Zone liniştite, fără poluare fonică 6,94 61,11 27,08 4,86 Instituţii de cultură/manifestări culturale 15,97 61,11 9,72 13,19 Poluarea aerului 6,94 72,92 20,14 0,00 Siguranţa publică/protecţia împotriva 21,53 38,19 40,28 0,00 Oferta de locuinţe 6,94 47,22 22,92 22,92 Amenajarea locurilor publice şi a străzilor 7,64 64,58 27,78 0,00 Îngrijirea clădirilor şi a imaginii localităţii 6,94 85,42 7,64 0,00


56

7. Vă rugăm să descrieţi comuna pornind de la următoarele caracteristici

Prin această întrebare s-a urmărit crearea unei imagini asupra comunei Hălmăgel aşa

cum este ea văzută de către persoanele care au participat la această anchetă.


57

Posibilităţile de a răspunde la această întrebare erau trei: se potriveşte pe deplin,

parţial şi deloc. Caracteristicile folosite pentru o cât mai bună caracterizare a comunei au fost:

liniştită, un mediu potrivit copiilor, plăcută, dezvoltată economic, curată, un mediu potrivit

tinerilor, ospitalieră, deschis spre lume, modernă, tolerantă, legată de tradiţii, atentă la mediul

înconjurător, aşezată strategic, un mediu propice familiei şi lipsită de violenţă. Rezultatele la

această întrebare se prezintă astfel:

7. Vă rugăm să descrieţi comuna pornind de la următoarele caracteristici Se

potriveşte deplin

Parţial Deloc

liniştită 76,67 20,00 3,33 un mediu potrivit copiilor 33,33 62,00 4,67 plăcută 88,00 12,00 0,00 dezvoltată economic 4,00 86,67 9,33 curată 57,33 38,00 4,67 un mediu potrivit tinerilor 16,67 72,00 11,33 ospitalieră 73,33 26,67 0,00 deschis spre lume 68,67 31,33 0,00 modernă 12,00 80,00 8,00 tolerantă 8,00 88,67 3,33 legată de tradiţii 77,33 19,33 3,33 atentă la mediul înconjurător 36,67 50,67 12,67 aşezată strategic 77,33 22,67 0,00 un mediu propice familiei 52,00 44,67 3,33 lipsită de violenţă 34,00 58,00 8,00

Analizând rezultatele se pot observa caracteristicile cele mai esenţiale care se potrivesc

pe deplin comunei Hălmăgel: plăcută, aşezată strategic, legată de tradiţii, liniştită, toate

întrunind un procentaj de peste 75%. La polul opus, printre caracteristicile care nu se potrivesc

cu comuna Hălmăgel se numără: tolerantă, dezvoltată economic şi modernă.

8. Cât de mulţumiţi sunteţi de activitatea de până acum a Primarului comunei dumneavoastră?

Scopul acestei întrebări era foarte clar, dorindu-se să se afle care este părerea

respondenţilor vis a vis de activitatea de până acum a primarului comunei Hălmăgel. Din

totalul de 150 de răspunsuri validate 123 de persoane au răspuns că sunt foarte mulţumiţi de

activitatea primarului, 25 au răspuns că sunt mulţumiţi iar 2 persoane s-au declarat

nemulţumite de activitatea edilului comunei. Iată rezultatele întrebării din punctul de vedere al

procentajelor:


58

După cum se poate observa majoritatea celor care au răspuns sunt foarte mulţumiţi -

82% - sau mulţumiţi - 16,67% - de activitatea pe care a desfăşurat-o primarul comunei de la

alegerea sa în funcţie. Persoanele nemulţumite de activitatea edilului comunei reprezintă un

procent foarte mic - 1,33%. Transpunând într-un grafic situaţia ar arăta astfel:

Cât de mulţumiţi sunteţi de activitatea de până acum a Primarului comunei dumneavoastră

% 16.67

% 82

% 1.33

nemulţumit

mulţumit

foarte mulţumit

9. Aţi avut în acest an contact (direct, telefonic sau în scris) cu vreun compartiment al

Primăriei din comună?

Întrebarea de faţă precum şi următoarea întrebare doresc să identifice relaţiile pe care

le au localnicii cu serviciile Primăriei. Mai precis, aici, se doreşte aflarea frecvenţei

contactelor dintre locuitorii comunei şi serviciile primăriei. Din totalul de 150 de răspunsuri

51 de persoane au declarat că au avut contact cu serviciile primăriei mai rar, numai de câteva

ori pe an, 36 de persoane au avut contactat cu serviciile primăriei de mai multe ori pe an, 25

de persoane de mai multe ori pe lună, 21 de persoane nu au contactat serviciile primăriei

niciodată şi în cele din urmă, 17 de persoane cel mult o dată pe an. Situaţia procentuală se

prezintă astfel:

8. Cât de mulţumiţi sunteţi de activitatea de până acum a Primarului

comunei dumneavoastră?

nemultumit 1,33

multumit 16,67

foarte mulţumit 82,00


59

Din rezultate reiese că majoritatea celor intervievaţi - 34%, au contactate mai rar cu

serviciile primăriei numai de câteva ori pe an, iar cei care au contactat serviciile primăriei de

mai multe ori pe an sunt in proporţie de 24%. Cei care au contacte cu serviciile primăriei de

mai multe ori pe lună sunt relativ puţini - 16,67% iar, la polul opus, cei care nu au contactat

încă niciodată serviciile primăriei sunt în proporţie de 14%. Privind aceste rezultate din punct

de vedere al unui grafic, situaţia se prezintă astfel:

10. Cu ce serviciu / birou aţi avut contact? Dacă aţi avut contact cum aţi fost serviţi de

colaboratorii serviciului respectiv ?

Această întrebare continuă întrebarea anterioară, de această dată dorindu-se a se afla cu

care dintre serviciile primăriei au avut contact respondenţii şi ce părere au despre modul în

care au fost serviţi de către aceştia. Din perspectiva rezultatelor cel mai contactat serviciu din

primărie este Serviciul buget, venituri, impozite şi taxe locale, fiind contactat de 128 dintre cei

care au răspuns la acest chestionar. Următoarele servicii ale primăriei în ordinea răspunsurilor

9. Aţi avut în acest an contact (direct, telefonic sau în scris) cu vreun

compartiment al Primăriei din comună? da, de mai multe ori pe lună 16,67

da, de mai multe ori pe an 24,00

mai rar, numai de câteva ori pe an 34,00

cel mult o data pe an 11,33

niciodată 14,00


60

ar fi: Serviciul juridic, contencios şi stare civilă - 90 răspunsuri, Serviciul relaţii cu publicul -

85 răspunsuri, Serviciul coordonare administraţie publică locală - 81 răspunsuri şi. Analizând

rezultatele chestionarelor a reieşit următoarea statistică la această întrebare:

10. Cu ce serviciu / birou aţi avut contact? Dacă aţi avut contact cum aţi fost serviţi de colaboratorii serviciului respectiv ?

Denumirea compartimentului mulţumitor satisfăcător nesatisfăcător

Serviciul juridic, contencios şi stare civilă 91,11 7,78 1,11

Serviciul coordonare administraţie publică locală

90,12 9,88 0,00

Serviciul relaţii cu publicul 89,41 9,41 1,18

Compartimentul asistenţă socială 66,67 33,33 0,00

Serviciul buget, venituri, impozite şi taxe locale

87,50 12,50 0,00

Serviciul prognoze, achiziţii 41,94 32,26 25,81

Biroul lucrări publice 85,14 13,51 1,35

Serviciul gestiunea localităţilor 71,01 23,19 5,80

Serviciul amenajarea teritoriului şi urbanism 73,53 20,59 5,88

Serviciul autorizări şi control urbanism 56,25 37,50 6,25

După cum se poate observa în tabelul de mai sus majoritatea respondenţilor au

caracterizat prestanţa serviciilor primăriei ca fiind mulţumitoare, alegând acest răspuns în

proporţie de peste 60% in mai toate cazurile. De partea cealaltă, a celor care au dat răspuns de

nesatisfăcător la adresa serviciilor primăriei, se află relativ un număr mic de oameni, cu

excepţia a trei servicii: Serviciul autorizări şi control urbanism, Serviciul amenajarea

teritoriului şi urbanism şi Serviciul prognoze, achiziţii care au primit răspunsuri de

nesatisfăcătoare în proporţie de 6,25%, 5,88%, respectiv 25,81%. Iată o reprezentare grafică a

celor de mai sus.


61

11. Cât de importante consideraţi dumneavoastră următoarele aspecte referitoare la Primărie?

Aspectele la care face referire această întrebare sunt: buna informare a cetăţenilor de

către personal, prelucrarea mai rapidă a cererilor şi petiţiilor, debirocratizarea activităţilor,

acordarea de consultanţă cetăţenilor, colaboratori prietenoşi, formulare pe înţelesul tuturor,

birouri cu aspect plăcut, informaţii în timp util despre documentaţia necesară, zone de

aşteptare plăcute, clădiri adecvate pentru persoanele cu handicap, un birou unic pentru

informaţii, posibilitatea de a rezolva anumite cereri într-un singur loc, scurtarea timpului de

aşteptare, simplitatea modului de găsire a birourilor, program de lucru adecvat publicului şi

ajutarea cetăţenilor în completarea formularelor. Dintre toate acestea cele mai importante

aspecte referitoare la Primărie au fost desemnate următoarele: acordarea de consultanţă

cetăţenilor - 145 răspunsuri, formulare pe înţelesul tuturor - 145 răspunsuri, buna informare a

cetăţenilor de către personal - 144 răspunsuri şi prelucrarea mai rapidă a cererilor şi petiţiilor -

142 răspunsuri. Din punct de vedere al calculelor procentuale, pe baza răspunsurilor date s-a

ajuns la următoarele calcule:


62

După cum se poate vedea, cele patru aspecte menţionate mai sus au un procentaj de

peste 94% ceea ce dovedeşte interesele clare ale localnicilor vis a vis de reducerea timpului de

aşteptare, ajutarea în completarea formularelor şi acordarea de asistenţă precum şi buna

informare din partea primăriei. Foarte puţini dintre respondenţi au declarat ca neimportante

vreuna din aspectele prezentate, drept dovadă avem faptul că la răspunsul neimportante

aproape nici una din aspecte nu depăşeşte o cotă a răspunsurilor de 7%.

12. Vă rugăm să descrieţi activitatea Primăriei pe baza următoarelor afirmaţii:

La această întrebare respondenţii au avut de caracterizat activitatea primăriei în funcţie de

câteva criterii bine stabilite. Din totalul răspunsurilor date cele mai cotate criterii au fost: dornică

să ajute - 138 răspunsuri, demnă de încredere - 134 răspunsuri, şi eficientă - 134 răspunsuri, toate

la categoria se potriveşte pe deplin. Iată cum arată situaţia procentajelor la această întrebare:

11. Cât de importante consideraţi dumneavoastră următoarele aspecte referitoare la

Primărie? Foarte

importante

Puţin

importante

Neimportant

tante Buna informare a cetăţenilor de către personal 96,00 4,00 0,00 Prelucrarea mai rapidă a cererilor şi petiţiilor 94,67 5,33 0,00 Debirocratizarea activităţilor 86,00 14,00 0,00 Acordarea de consultanţă cetăţenilor 96,67 2,67 0,67 Colaboratori prietenoşi 84,67 15,33 0,00 Formulare pe înţelesul tuturor 96,67 1,33 2,00 Birouri cu aspect plăcut 59,33 29,33 11,33 Informaţii în timp util despre documentaţia 90,67 9,33 0,00 Zone de aşteptare plăcute 64,00 29,33 6,67 Clădiri adecvate pentru persoanele cu handicap 92,67 7,33 0,00 Un birou unic pentru informaţii 76,67 23,33 0,00 Posibilitatea de a rezolva anumite cereri într-un singur loc

90,00 6,67 3,33

Scurtarea timpului de aşteptare 95,36 3,97 0,66

Simplitatea modului de găsire a birourilor 92,00 7,33 0,67 Program de lucru adecvat publicului 88,00 10,00 2,00 Ajutarea cetăţenilor în completarea formularelor 93,96 6,04 0,00


63

După cum se poate observa în tabelul de mai sus cele patru caracteristici de care vorbeam

mai înainte se potrivesc pe deplin în proporţie de peste 89% la Primăria Hălmăgel. De partea

opusă se află caracteristica de nebirocratică care a obţinut doar 63,09% la categoria se potriveşte

pe deplin, iar la categoria nu se potriveşte deloc a obţinut cel mai mare procentaj - 3,36%. Iată o

prezentare grafică a rezultatelor întrebării:

12.Vă rugăm să descrieţi activitatea Primăriei pe baza următoarelor afirmaţii.

Se potriveşte pe deplin

Se potriveşte parţial

Nu se potriveşte

bine organizată 81,21 18,12 0,67

competentă 85,91 13,42 0,67

orientată spre cetăţeni 85,33 12,00 2,67

nebirocratică 63,09 33,56 3,36

flexibilă 79,19 17,45 3,36

orientată spre servicii de calitate 78,52 20,13 1,34

demnă de încredere 89,33 9,33 1,33

eficientă 89,33 8,67 2,00

dornică să ajute 92,00 7,33 0,67


64

13. Cât de mult vă interesează activitatea Consiliului Local al comunei dumneavoastră?

Această întrebare face parte dintr-un calup de 4 întrebări care au drept scop

determinarea relaţiei existente între localnicii care au răspuns la întrebările chestionarului şi

Consiliul Local al comunei. În întrebarea de faţă se cere respondenţilor să precizeze care este

interesul lor vis a vis de activitatea pe care o desfăşoară Consiliul Local al comunei. Iată de ce

respondenţii au avut de ale între trei răspunsuri la această întrebare: nu mă interesează, în

mică măsură, în mare măsură. Răspunsurile au fost destul de împărţite: 17 răspunsuri, 65

răspunsuri respectiv 68 răspunsuri. Iată situaţia procentuală a răspunsurilor:

După cum reiese din calcule, majoritatea celor care au răspuns au mărturisit că sunt

interesaţi în mare măsură de activitatea Consiliului Local - 45, 33% în timp ce cei care au

spus că sunt interesaţi în mică măsură au fost 43,33%. La polul opus, a celor care au răspuns

cu nu mă interesează s-au aflat 11,33 % dintre respondenţi. Iată şi o prezentare grafică a celor

arătate mai sus:

13. Cât de mult vă interesează activitatea Consiliului Local al comunei dumneavoastră?

nu mă interesează 11,33 în mică măsură 43,33 în mare măsură 45,33


65

14. Cât de mulţumiţi sunteţi de activitatea de până acum a Consiliului Local al comunei

dumneavoastră ?

Întrebarea de faţă este a doua din cele patru referitoare la activitatea Consiliului Local

al comunei Hălmăgel. Întrebarea este foarte directă şi urmăreşte să vadă cât de apreciată e

activitatea Consiliului Local în comună şi în ce măsură este această activitate în concordanţă

cu dorinţa localnicilor. Răspunsurile la această întrebare au fost preponderente la categoria

mulţumit - 100 de răspunsuri în timp ce nemulţumiţi au fost 6 persoane.

14. Cât de mulţumiţi sunteţi de activitatea de până acum a Consiliului Local al

comunei dumneavoastră ? nemulţumit 4,00 mulţumit 66,67 foarte mulţumit 29,33

După cum se poate observa 66,67% dintre respondenţi au răspuns că sunt mulţumiţi de

activitatea Consiliului Local, 29,33% au spus că sunt foarte mulţumiţi în timp ce 4% dintre

respondenţi au declarat că sunt nemulţumiţi. Deci iată că majoritatea celor intervievaţi sunt fie

mulţumiţi fie foarte mulţumiţi de activitatea Consiliului Local şi doar o mică parte dintre ei

sunt nemulţumiţi. Această situaţie transpusă într-o prezentare grafică ar arăta astfel:


66

15. De unde aveţi informaţii despre activitatea Consiliului Local al comunei dumneavoastră?

La această întrebare, ultima în legătură cu activitatea Consiliului Local, respondenţii

au avut de ales din mai multe modalităţi de informare asupra activităţii Consiliului Local al

comunei. Aceste modalităţi sunt: din ziarele locale, de la posturile de radio şi TV, din ziarul

consiliului, de la vecini, colegi, cunoştinţe, de la panoul de informaţii şi nu am informaţii.

După cum a reieşit din analiza datelor obţinute, majoritatea respondenţilor au declarat

că cele mai folosite mijloace de la care ei primesc informaţii despre activitatea Consiliului

Local sunt de la vecini, colegi, cunoştinţe - 47,23% şi de la panoul cu informaţii - 29,79%.

Restul de aproximativ 23% se împart între celelalte mijloace de informare, existând şi un

procentaj redus - 2,98% care nu deţin informaţii din diferite motive. Iată şi o prezentare

grafică a celor arătate anterior.

15. De unde aveţi informaţii despre activitatea Consiliului Local al

comunei dumneavoastră?

din ziarele locale 2,55 de la posturile de radio, TV 13,19 din ziarul consiliului 4,26 de la vecini, colegi, cunoştinţe 47,23 de la panoul cu informaţii 29,79 nu am informaţii 2,98


67

16. Care aspecte au cunoscut o îmbunătăţire vizibilă după alegerile locale din anul 2012?

Prin această întrebare s-a dorit să se afle care din aspectele menţionate în textul

întrebării au cunoscut o îmbunătăţire după alegerea noului Primar şi a noului Consiliu Local

odată cu alegerile din 2012. Aspectele propuse spre analiză sunt: curăţenia localităţii,

întreţinerea străzilor, administrarea pieţei, întreţinerea parcurilor şi a spaţiilor verzi,

întreţinerea unităţilor de învăţământ, servirea cetăţenilor de către funcţionarii publici, altele.

Iată care au fost rezultatele la această întrebare:

16. Care aspecte au cunoscut o îmbunătăţire vizibilă după alegerile locale din anul 2012?

curăţenia localităţii 15,26 întreţinerea străzilor 15,72 administrarea pieţei 15,49 întreţinerea parcurilor si a spatiilor verzi 14,35 întreţinerea unităţilor de învăţământ 15,49 servirea cetăţenilor de către funcţionarii publici 14,46 altele 9,23

După cum putem observa din tabelul de mai sus rezultatele sunt împărţite. Părerile

celor care au răspuns la întrebare sunt aproape împărţite în mod egal între aspectele date. Patru

dintre cele şapte aspecte deţin însă un procentaj cu ceva mai ridicat - peste 15%, iar cel mai

puţin procentaj l-a avut categoria altele. Iată şi o reprezentare grafică a rezultatelor:


68

17. Cât de adevărate sunt pentru dvs., următoarele afirmaţii referitoare la administraţia din

comună?

Această întrebare, după cum se poate observa, doreşte să determine părerea celor care

au răspuns la chestionare vis a vis de întreaga administraţie a comunei per ansamblu.

Respondenţii au avut de notat câteva afirmaţii clare la adresa administraţiei cu calificative:

adevărat, mai puţin adevărat şi neadevărat. Dintre cele 6 afirmaţii cuprinse în întrebare, cea

care a fost notată ca fiind adevărată de cei mai mulţi dintre respondenţi a fost faptul că

Primăria este un prestator de servicii modern având 121 de răspunsuri. Iată în continuare

statistica cu răspunsurile la această întrebare:

17. Cât de adevărate sunt pentru dvs., următoarele afirmaţii referitoare la

administraţia din comună? Adevărat Parţial

adevărat

Neadevărat

Primăria este un prestator de servicii modern 81,21 17,45 1,34

Îşi orientează toate activităţile după necesităţile

partenerilor (cetăţeni, agenţi economici, turişti) 71,43 22,45 6,12

Întreţine un dialog deschis cu toate persoanele,

instituţiile care participă la viaţa oraşului 80,95 13,61 5,44

Informează activ, corect şi în timp util, despre

toate necesităţile şi interesele determinate 77,03 20,27 2,70

Invită pe toţi cei implicaţi să ia parte la procesul

decizional şi la implementarea deciziilor 74,83 22,45 2,72

Lucrează efectiv şi eficient 80,95 18,37 0,68

După cum se poate observa majoritatea celor care au răspuns la această întrebare au

notat aceste caracteristici ca fiind adevărate în proporţie de peste 70 %. Din punct de vedere al

notării caracteristicilor cu răspunsul neadevărat putem spune că în general procentul acestora

este relativ mic, în general sub 3%, cu două excepţii unde procentajul este de 6,12%, respectiv

5,44%. Iată şi o reprezentare grafică a rezultatelor acestei întrebări.


69

18. Ce lucrări credeţi că ar trebui să facă cu prioritate, consiliul local în următorii ani?

Această întrebare doreşte să implice în mod real cetăţenii comunei în realizarea unui

plan de viitor pentru dezvoltarea comunei. Pentru aceasta s-au pus la dispoziţia respondenţilor

un număr de zece lucrări de modernizare şi dezvoltare a comunei, pe care ei au avut

posibilitatea să le noteze în funcţie de importanţa lor pe o scală de la 1 la 10. Cele zece lucrări

care trebuiau notate sunt: reparaţii drumuri comunale, extinderea reţelei de apă potabilă,

extinderea reţelei de gaz metan, extinderea reţelei de canalizare, îmbunătăţirea bazei materiale a

învăţământului şi a asistenţei sanitare, amenajare gropi de gunoi ecologice, colectarea selectivă a

deşeurilor, îmbunătăţirea transportului de persoane, reamenajarea bazelor turistice, amenajarea de

noi baze sportive. Iată care au fost răspunsurile:


70

18. Ce lucrări credeţi că ar trebui să facă cu prioritate, consiliul local în următorii ani: 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Reparaţii drumuri comunale 51,70 6,80 3,40 6,12 4,08 4,76 4,76 4,76 5,44 8,16

Extinderea reţelei de apă potabilă 25,19 13,33 17,04 9,63 10,37 6,67 6,67 1,48 3,70 5,93

Extinderea reţelei de gaz metan 22,06 10,29 9,56 11,76 12,50 8,82 4,41 2,21 4,41 13,97

Extinderea reţelei de canalizare 18,38 13,24 16,18 16,18 8,09 11,03 3,68 2,94 1,47 8,82

Îmbunătăţirea bazei materiale a învăţământului şi asistenţei sanitare

38,19 9,03 4,86 3,47 11,11 6,94 6,25 9,03 2,78 8,33

Amenajare gropi de gunoi ecologice 41,84 9,93 8,51 4,96 7,09 4,26 7,09 2,84 1,42 12,06

Colectarea selectivă a deşeurilor 37,59 4,96 2,13 1,42 0,00 1,42 7,80 6,38 7,80 30,50

Îmbunătăţirea transportului de persoane

21,90 6,57 4,38 2,92 8,03 7,30 10,22 13,87 13,14 11,68

Reamenajarea bazelor turistice 12,98 25,95 6,87 8,40 10,69 3,82 6,87 3,05 6,11 15,27

Amenajarea de noi baze sportive 41,67 9,85 3,79 3,03 6,06 4,55 1,52 4,55 5,30 19,70

După cum se poate observa în topul preferinţelor celor care au răspuns la întrebări se

află repararea drumurilor comunale cu 51,7%, urmată de amenajare gropi de gunoi ecologice

cu 41,84% dintre răspunsuri şi amenajarea de noi baze sportive cu 41,67% din răspunsuri.

Lucrarea care este cel mai puţin importantă şi care are un procentaj mare pe locul 10 este:

colectarea selectivă a deşeurilor cu 30,5%.

19. Sexul

Întrebarea de faţă precum şi următoarele două întrebări au scopul de a face cunoscută

fiecare persoană care a completat un astfel de chestionar din punct de vedere al sexului, anului

naşterii şi situaţiei civile. Din datele pe care le-am colectat în urma acestei întrebări am putut

vedea ca din 150 de respondenţi 92 sunt bărbaţi şi 58 sunt femei. Iată această proporţie

exprimată în procente:

19. Sexul

Feminin 38,67 Masculin 61,33


71

20. În ce an sunteţi născut/ă ?

Această întrebare este cea de-a doua din seria întrebărilor de cunoaştere a

respondentului. Din această întrebare s-a putut afla vârsta celui care a răspuns şi astfel a reieşit

că cel mai bătrân respondent are vârsta de 87 de ani, fiind născut în anul 1920 iar cel mai tânăr

respondent are doar 16 ani fiind născut în 1991.

21. Starea civilă?

La această întrebare respondenţii au avut de ales din cinci categorii de răspunsuri care

au acoperit în mare parte răspunsurile posibile vis a vis de această întrebare. Categoriile pentru

care respondenţii puteau opta sunt: necăsătorit/ă, căsătorit/ă şi locuim împreună, căsătorit/ă

dar locuim separat, divorţat/ă, văduv/ă. Cei mai mulţi dintre respondenţi au optat pentru

categoria căsătorit/ă şi locuim împreună pentru care s-au primit 99 de răspunsuri. Iată care au

fost răspunsurile la această întrebare din punct de vedere procentual:

21. Starea civilă?

necăsătorit/ă 21,33 căsătorit/ă şi locuim împreună 66,00 căsătorit/ă dar locuim separat 3,33 divorţat/ă 0,67 văduv/ă 8,67

După cum se poate observa în tabel, majoritatea respondenţilor - 66% - sunt căsătoriţi

şi locuiesc împreună iar cea de-a doua categorie ca şi importanţă este ce a celor necăsătoriţi -

21,33%. Celelalte categorii au un procentaj mult mai redus, sub 8%.

22. Cum aţi evalua situaţia economică a familiei dumneavoastră, astăzi?

Prin această întrebare precum şi prin următoarele două întrebări s-a dorit să se scoată

în evidenţă starea economică a respondenţilor la momentul actual, în urmă cu un an şi apoi

cum văd ei viitorul din acest punct de vedere. Cei care au răspuns la această întrebare au avut

de ales dintre cinci variante de răspuns: foarte rea, rea, parţial bună, bună şi foarte bună.

După analiza răspunsurilor date s-a observat că majoritatea oamenilor care au răspuns s-au

situat la categoria bună - 76 persoane - şi surprinzător nu a existat nici un răspuns la categoria

foarte rea ci doar 5 răspunsuri la categoria rea. Să vedem mai departe cum arată situaţia la

nivel procentual:


72

22. Cum aţi evalua situaţia economică a familiei dumneavoastră, astăzi? foarte rea 0,00 rea 3,33 parţial bună 40,00 bună 50,67 foarte bună 6,00

După cum se poate observa în tabelul de mai sus preponderenţi sunt cei care au o

situaţie economică bună - 50,67% şi cei care au o situaţie parţial bună - 40%. O situaţie

economică foarte bună nu au decât 6% iar cei care au o situaţie rea sunt doar 3,33%. Iată şi o

reprezentare grafică a stării de fapt:

23. Cum evaluaţi situaţia economică a familiei dumneavoastră în prezent, faţă de anul trecut?

Această întrebare stă în strânsă legătură cu cea anterioară şi doreşte să arate care este

starea economică a locuitorilor comunei în comparaţie cu anul anterior. Variantele de răspuns

sunt în mare cam aceleaşi cu cele de la întrebarea anterioară dar, de această dată răspunsurile

sunt diferite. Astfel, dacă la întrebarea de dinainte majoritatea respondenţilor au declarat că

starea lor economică este, în principal, parţial bună şi bună, la această întrebare ei au optat

pentru răspunsurile la fel - 72 răspunsuri şi ceva mai bună - 60 răspunsuri. Iată care sunt

procentajele răspunsurilor date la această întrebare:


73

23. Cum evaluaţi situaţia economică a familiei dumneavoastră în prezent, faţă de anul

trecut? simţitor mai rea 2,65 ceva mai rea 1,32 la fel 47,68 ceva mai bună 39,74 simţitor mai bună 8,61

După cum se poate vedea din totalul răspunsurilor date la întrebare 47,68% dintre

persoane declară că situaţia lor economică este ceva la fel faţă de anul anterior, 39,74% spun

că situaţia lor este ceva mai bună iar 8,61% au o situaţie economică simţitor mai bună. De

partea cealaltă, a celor care nu sunt mulţumiţi de situaţia lor economică se înregistrează o mică

creştere la răspunsul simţitor mai rea care are 2,65% din răspunsuri. Iată şi o reprezentare

grafică a celor spuse:

24. Cum apreciaţi că va fi situaţia economică a familiei dvs. în viitor?

Ultima dintre cele trei întrebări legate de situaţia economică a locuitorilor comunei,

doreşte să prezinte care este viziunea oamenilor din comună vis a vis de viitorul situaţiei lor

economice. Variantele de răspuns la această întrebare sunt complet identice cu cele de la

întrebarea anterioară iar răspunsurile date sunt asemănătoare, cu câteva diferenţe. Totuşi, pe

primul loc şi la această întrebare se află răspunsul ceva mai bună, care a acumulat 89 de

răspunsuri. În continuare prezentăm rezultatele, în procente, la această întrebare:


74

24. Cum apreciaţi că va fi situaţia economică a familiei dvs. în viitor?

simţitor mai rea 0,67 ceva mai rea 1,33 la fel 22,67 ceva mai bună 59,33 simţitor mai bună 16,00

Din tabel se poate observa clar că majoritatea respondenţilor sunt optimişti în privinţa

viitorului lor economic sperând că va fi ceva mai bun şi de aceea au ales în proporţie de

59,33% acest răspuns. Cei care cred că situaţia lor economică nu va suferi schimbări majore şi

va rămâne la fel sunt 22,67% dintre respondenţi, iar 16% speră că situaţia va fi simţitor mai

bună. Cei care nu cred că situaţia lor se va îmbunătăţii, ci din contră va fi ceva mai rea sau

chiar simţitor mai rea sunt în procent de 1,33%, respectiv 0,67%. Iată şi o reprezentare grafică

a răspunsurilor date la această întrebare:

25. Cum se defineşte cel mai bine activitatea dumneavoastră profesională?

Această întrebare şi următoarele două fac parte tot din categoria întrebărilor referitoare

la aflarea de date despre cei care au completat chestionarele, de data aceasta dorindu-se a se

cunoaşte situaţia şi pregătirea profesională precum şi timpul pe care respondenţii l-au petrecut

în comuna Hălmăgel.

Această primă întrebare doreşte să prezinte situaţia profesională în care se află


75

respondenţii la momentul în care au completat chestionarul. Ei au avut posibilitatea de alege

un răspuns din cele şase care au fost stabilite în prealabil şi care au luat în considerare toate

aspectele vieţii profesionale. Cele şase variante de răspuns sunt: angajat/ă; elev/ă, student/ă;

casnic/ă, pensionar/ă; şomer/ă, în căutare de serviciu; liber profesionist. Iată care au fost

răspunsurile la această întrebare, cuantificate în procente:

După cum se poate observa cei mai mulţi dintre respondenţi sunt angajaţi - 40,52%

fiind urmaţi îndeaproape de cei care sunt casnici - 30,07%. Elevii sau studenţii sunt

următoarea categorie cu 15,03 dintre răspunsuri şi mai apoi, la egalitate, cei care sunt în

căutare de serviciu şi cei liber profesionişti cu 6,54%. Şomeri sunt o categorie mai puţin

repreyentată - 1,31%.

26. Care este diploma de absolvire cu cel mai înalt grad?

Este a doua întrebare din acest gen de întrebări, şi prin ea se doreşte să se afle nivelul

de pregătire profesională şi intelectuală la care se află cei care au răspuns chestionarului.

Respondenţii au avut de ales din cinci categorii de răspunsuri care au luat în considerare toate

aspectele pregătirii intelectuale: sunt încă elev/ă; nu am nici o diplomă de absolvire; diplomă de

şcoală generală, diplomă de şcoală profesională; diplomă de bacalaureat, diplomă de studii post-

liceale; diplomă de absolvire a facultăţii. Iată ce au răspuns cei intervievaţi:

26. Care este diploma de absolvire cu cel mai înalt grad? sunt încă elev/ă 7,38 nu am nici o diploma de absolvire 8,05 diplomă de şcoală generală, diplomă de şcoală profesională

46,98 diplomă de bacalaureat; diploma studii postliceale 34,23 diplomă de absolvire a facultăţii 3,36

După cum se poate observa din tabel majoritatea oamenilor sunt deţinătorii unei

diplome de şcoală generală sau profesională - 46,98%. Cei care au diplomă de bacalaureat

sau diplomă de studii post-liceale sunt în proporţie mai mică faţă de cei anteriori adică

25. Cum se defineşte cel mai bine activitatea dumneavoastră angajat/ă 40,52 elev/ă; student/ă 15,03 casnic/ă; pensionar/ă 30,07 şomer/ă 1,31 în căutare de serviciu 6,54 liber profesionist/ă 6,54


76

34,23%. Cei care au o diplomă de absolvire a facultăţii sunt relativi puţini - 3,36% fiind

depăşiţi de către cei care sunt încă elevi - 7,38% - şi cei care nu au nici o diplomă de absolvire

- 8,05%.

27. De cât timp locuiţi în comună?

Întrebarea de faţă are un obiectiv foarte clar şi anume acela de a arăta perioada pe care

respondenţii au petrecut-o în această comună. Posibilităţile de răspuns au fost dinainte

stabilite în aşa fel încât să poată da posibilitatea respondenţilor să se situeze într-o categorie

clară care poate fi precis cuantificată. Variantele de răspuns au fost următoarele: de la naştere,

sub 10 ani, de mai mult de 10 ani. Iată în continuare răspunsurile primite sub forma unui tabel

cu date procentuale:

27. De cât timp locuiţi în comună? de la naştere 85,33

sub 10 ani 1,33

de mai mult de 10 ani 13,33

Rezultatele prezentate în tabel duc la concluzia că majoritatea celor care au răspuns

trăiesc în comună de când s-au născut - 85,33%. A doua categorie ca şi procentaj este cea a

persoanelor care locuiesc în Hălmăgel de mai mult de 10 ani - 13,33% şi în cele din urmă cei

care locuiesc în comună de sub 10 ani sunt mai puţini - 1,33%. Iată şi reprezentarea grafică:

85.33

1.3313.33

0

20

40

60

80

100

De cât timp locuiţi în comună?

de mai mult de 10ani

sub 10 ani

de la naştere


77

Capitolul 2 Analiza SWOT

2.1 Prezentare metodologică: ce este analiza SWOT?

Indiferent de instituţia care dedică resurse, de orice natură, atât umane cât şi materiale,

pentru atingerea unor obiective strategice, va dori să evalueze sistemul asupra căruia îşi

dirijează acţiunile.

Analiza aceasta va reliefa carenţele dar şi atuurile sistemului evaluat. Când vorbim de

�sistem� includem atât micro cât şi macrosistemele, atât persoana cât şi persoana în relaţie cu

mediul. Combinate cu o analiză-inventar a "oportunităţilor şi ameninţărilor" din mediul extern,

realizăm aşa-numita "Analiza SWOT".

Astfel, factorii cei mai importanţi pentru dezvoltarea unui sistem deschis sunt cei

catalogaţi drept "strategici", iar atunci când au fost identificaţi şi analizaţi aceşti factori, este

momentul pentru a defini misiunea sau acţiunile corespunzătoare.

Cuvântul S.W.O.T. este un acronim şi provine din iniţialele cuvintelor englezeşti:

Strenghts,

Weaknesses,

Opportunities,

Threats.

Analiza SWOT îşi propune o prezentare a punctelor tari, slabe, oportunităţilor şi

ameninţărilor care determină spaţiul geografic şi socio-uman al comunei Hălmăgel. Analiza

expune într-o dispunere vizuală şi concentrează în formulări cât mai precise şi concise

următoarele aspecte:

punctele tari (S = strengths)

punctele slabe (W = weaknesses)

oportunităţile (O = opportunities)

ameninţările (T = threats)

Punctele forte şi cele slabe ţin exclusiv de mediul intern al comunităţii, de resursele

acesteia. Oportunităţile şi ameninţările vin din mediul extern şi ţin de cadrul legal, de actorii

externi ce pot avea o influenţă pozitivă sau dimpotrivă negativă asupra comunităţii.

Puncte tari (strenghts)

care sunt avantajele noastre?

ce facem bine?


78

Puncte slabe (weaknesses)

ce nu facem bine?

ce fac altii mai bine?

care sunt dezavantajele noastre?

Analiza şi matricea SWOT oferă cadrul general care permite definirea unor alternative

strategice, pe baza unei analize combinate ale organizaţiei şi a mediului extern. Deseori,

simpla analiză a celor 4 elemente specifice permite acumularea unor informaţii definitorii

despre management şi a altor date utile.

Elementele de bază ale analizei SWOT sunt extrem de simple şi clare. Pe lângă faptul

că formularea exactă a atuurilor, punctelor slabe, oportunităţilor şi ameninţărilor este o

chestiune foarte delicată şi de durată, transpunerea acestora în alternative strategice este

dificilă.

La finalizarea acestora, o alta problemă este luarea unei decizii. Chiar dacă matricea a

fost elaborată cu grijă, deciziile vor fi luate după o atentă analizare de către persoanele

implicate.

În stabilirea direcţiilor de acţiune, consideraţiile legate de riscurile implicate de fiecare

dintre alternative şi cele legate de resurse joacă un rol la fel de important ca analiza

propriu-zisă.

În vederea elaborării strategiei de dezvoltare s-a impus analiza profundă a situaţiei

existente în domeniile vieţii economice şi sociale ale comunei.

Colaborarea cu actorii locali a permis dezvoltarea unei viziuni parteneriale asupra

particularităţilor economice şi sociale ale judeţului, prin construirea arborelui problemelor şi

efectuarea analizelor SWOT.

Analizele locale au fost reunite şi organizate conform priorităţilor judeţene de

dezvoltare, fiind utilizate ca bază de plecare în definirea analizei SWOT şi a analizei sociale,

economice şi instituţionale la nivel local.

Atunci când este folosită în procesul decizional această metodă de lucru, este deosebit

de important să se folosească logica de bază prin care se caracterizează analiza SWOT:

o construieşte pe Punctele Tari,

o elimină Punctele Slabe

o exploatează Oportunităţile

o îndepărtează Ameninţările


79

2.2 Analiza SWOT - Infrastructura

Factori Factori pozitivi Factori negativi

Factori interni PUNCTE TARI

situată pe DJ792F Hălmagiu �

Hălmăgel � Sârbi � limita judeţ

Alba

se află la intersecţia cu DN 76

existenţă Planului Urbanistic

General al localităţii

străzi laterale pietruite

proiect de alimentare cu apă

potabilă pentru locuitorii

comunei Hălmăgel finalizat din

fonduri guvernamentale (O.G.

nr. 7/2006)

acoperire bună telefonie mobilă

există iluminat public

modernizat

existenţa reţelei de distribuţie a

energiei electrice

existenţă mijloace de transport

rutiere pentru populaţie

podeţele şi şanţurile de

colectare a apelor pluviale

amenajate pe drumurile

principale

PUNCTE SLABE

nu există reţea de canalizare

nu exista drumuri agricole

amenajate

nu există reţea de gaz natural

intersecţii nesemnalizate

corespunzător

drumul spre Muntele Găina

nu este asfaltat ceea ce îl face

impracticabil la căderea

precipitaţiilor

scurgerile de pe versanţi -

nevoia unui baraj de protecţie

pt. localităţile situate de-a

lungul văilor

Factori

externi

OPORTUNITĂTI

apartenenţa în calitate de

membru fondator la Asociaţia

Grupul de Acţiune Locală

Valea Superioară a Crişului

AMENINŢĂRI

neutilizarea fondurilor

europene pentru modernizarea

infrastructurii.


80

Alb finanţată prin Axa

LEADER a Programului

Naţional de Dezvoltare Rurală crearea de parteneriate între

comunele învecinate în vederea

realizării sistemului de

canalizare şi a infrastructurii

rutiere moderne, prin atragerea

de fonduri europene

nerambursabile sau fonduri

guvernamentale din bugetul

Programului Naţional de

Dezvoltare Locală

există un sistem de gestionare a

deşeurilor la nivel judeţean

finanţat din fonduri ale Uniunii

Europene

modernizare infrastructură

străzi interioare, respectiv

Drumuri Comunale


81

2.3 Analiza SWOT - Administraţia publică



sediul Primăriei modernizat

existenţă păşune comunală 1578 ha

existenţa unei suprafeţe semnificativă de

pădure comunală

experienţă în accesarea şi derularea

fondurilor de finanţare nerambursabile

comunitare

achiziţionare utilaje pentru lucrările

edilitar-gospodăreşti

dotarea Primăriei cu echipamente şi

mobilier

existenţa telefonie, cablu TV, internet

programe soft actualizate pe domenii de

activitate (impozite şi taxe, urbanism,

registrul agricol, contabilitate)

colaborare şi cooperare bună între

administraţia publică locală - Primar -

Consiliul Local � cetăţean

personal specializat periodic

existenţă pagină web a Primăriei

membră în Asociaţia Grupul de Acţiune

Locală Valea Superioară a Crişului Alb

existenţa punctelor de lucru în relaţia cu

cetăţenii

relaţia cu ONG-uri foarte bună

PUNCTE SLABE

fondul funciar

nefinalizat

număr insuficient de

personal.

Factori externi OPORTUNITĂŢI

parteneriate cu alte administraţii publice

AMENINŢĂRI

legislaţie necorelată cu


82

locale (Consiliul Judeţean, Consilii Locale

vecine, etc.)

climat politic favorabil

existenţa surselor de finanţare PNDR,

pentru proiecte de cooperare

intercomunale

extinderea zonei de locuit şi alocarea

fondurilor pentru realizarea acesteia -

realizarea PUZ-uri necesare

nevoile din mediul

rural

insuficienţa fondurilor

de la bugetul de stat


83

2.4 Analiza SWOT - Dezvoltare economică



existenţa infrastructurii rutiere ca

poziţionare geografică favorabilă

practicarea unui nivel accesibil în

domeniul taxelor şi impozitelor

exploatarea şi prelucrarea lemnului se

face în regim semi � industrial

este dezvoltat olăritul dar insuficient

promovat şi valorificat

existenţa unei locaţii cu regim hotelier

1578 ha păşune proprietatea comunei

Existenţa unei suprafeţe semnificativă

de pădure proprietatea comunei

zone de deal şi munte cu un potenţial

turistic deosebit

existenţa resurselor naturale: lemn,

piatră, balastru

agricultura bine dezvoltată

Nivel scăzut al utilizării substanţelor

chimice în agricultură

creşterea animalelor dezvoltată în satele

comunei Hălmăgel

PUNCTE SLABE

lipsa întreprinzătorilor

cu potenţial investiţional

ridicat

lipsa unui centru de

colectare a produselor

agricole

locuri de muncă pe plan

local insuficiente

migrarea forţei de

muncă în zone

industrializate

(Gurahonţ, Ineu)

lipsa unui centru de

colectare a laptelui şi

animalelor

legumicultura ca

activitate tradiţională

foarte slab dezvoltata;

cresterea animalelor, în

ansamblu, slab

dezvoltată

lipsa culturilor de plante

tehnice

lipsa utilităţilor publice,

canalizare, gaz, în

zonele cu potenţial

turistic şi industrial.


84


premize pentru dezvoltarea unei

agriculturi ecologice, bazate pe

realizarea de sere şi solarii

interes pentru produsele naturale şi

tradiţionale în UE

dezvoltarea culturilor de pomi fructiferi

dezvoltarea serviciilor de turism rural

de agrement şi sportiv

dezvoltarea sectorului apicol

promovarea şi dezvoltarea

agroturismului

dezvoltarea sectorului zootehnic

dezvoltarea exploatării vânatului

dezvoltarea culturilor şi exploatării

fructelor de pădure şi colectarea

ciupercilor

asocierea în asociaţii ale producătorilor

agricoli

accesarea fondurilor europene pentru

dezvoltarea spaţiului rural şi a

întreprinzătorilor din mediul rural

AMENINŢĂRI

destabilizarea

microclimatelor datorită

schimbărilor climatice

globale

lipsa unei legislaţii

pentru încurajarea

micilor întreprinzători

suma redusă alocată

subvenţiilor pentru

sectorul agricol şi de

creştere a animalelor şi

acordarea deficitară a

acestora

lipsa subvenţiilor pentru

achiziţionarea de maşini,

utilaje agricole, seminţe,

îngrăşăminte, lucrări

agricole

lucrarile agricole foarte

scumpe


85

2.5 Analiza SWOT - Educaţie - Cultură



există 3 unităţi de învăţământ cu un număr

de circa 65 elevi

existenţa terenului de sport la Şcoala

Gimnazială din Hălmăgel

prezenţa unor investiţii publice în

reabilitarea şi modernizarea sistemului

educaţional din comună

există 1 grădiniţă cu un număr de 15

preşcolari

rata scazută a abandonului şcolar

există 5 Cămine Culturale în comună

există programe şi proiecte de promovare a

tradiţiilor şi obiceiurilor folclorice, precum

şi pentru implicarea comunităţii în procesul

şcolar

există o intensă activitate de promovare a

folclorului prin organizarea Târgului de

fete de pe Muntele Găina şi a Nedeilor,

sărbători tradiţionale câmpeneşti în fiecare

localitate din comună

există bibliotecă comunală în Hălmăgel

există microbus pentru transportul elevilor

PUNCTE SLABE

tinerii care pleacă din

comună pentru

continuarea studiilor

superioare

lipsă parcuri pentru

copii, bătrâni.


amenajarea unei scene pentru pentru

manifestările cultural

promovarea unor activtăţi de turism şi

excursii pentru tineri şi adulţi

AMENINŢĂRI

lipsa unor programe

de reorientare

profesională coerente

reduce atractivitatea


86

promovarea sportului şi în satele

aparţinătoare, prin organizarea de

manifestări sportive

promovarea unei palete diversificate de

sporturi de performanţă, cicloturism şi

sporturi extreme

pentru investitori

pierderea moştenirii

tradiţionale datorită

schimbului de

generaţii


87

2.6 Analiza SWOT - Social - Sănătate



existenţa unui dispensar uman în

Hălmăgel

PUNCTE SLABE

nu există dispensare

medicale umane în celelalte

localităţi ale comunei

nu există cabinet veterinar

în comună

nu există tratament

ambulatoriu

nu există farmacii umane

sau veterinare

problema medicamentelor

compensate


zone extinse curate şi nepoluate ce

prezintă o calitate ridicată a aerului şi

a apei

reabilitarea dispensarului medical

AMENINŢĂRI

incidenţa mare a bolilor

cardio-vasculare în judeţul

Arad

îmbătrânirea populaţiei


88

2.7 Analiza SWOT - Populaţia



existenţa forţei de muncă

calificată

mobilitatea populaţiei

(dinspre şi înspre localităţile

comunei)

lipsa conflictelor interetnice

în zonă

PUNCTE SLABE

creşterea ratei şomajului datorită

slabei industrializări a zonei şi

faptului că populaţia activă este în

număr mai mare decât numărul de

locuri de muncă aflate pe plan local

fenomen care are în mare măsură

cauze economice

procesul de îmbătrânire a populaţiei

în special din cauza scăderii

natalităţii

participarea modestă a cetăţenilor

comunei la schimbul de idei şi

fundamentarea de strategii în

domenii de interes comun

nivel insuficient de asociere la

nivelul comunităţii

creşterea numărului de navetişti în

căutare de locuri de muncă


interesul firmelor

multinaţionale pentru forţa de

muncă zonală ieftină, prin

crearea de noi locuri de

muncă în localitate sau prin

acordarea de facilităţi

investitorilor

AMENINŢĂRI

migrarea forţei de muncă calificate

în străinătate şi către marile oraşe,

unde există mai multe oportunităţi

de angajare şi dezvoltare a carierei

îmbătrânirea populaţiei

depopularea zonelor rurale


89

CAPITOLUL 3 Programul Strategic

3.1. Documente de programare care au stat la baza elaborării strategiei comunei

Hălmăgel

�Strategia de Dezvoltare a Comunei Hălmăgel� este un document programatic care are

la bază principalele instrumente strategice funcţionale la nivel comunitar şi naţional: Politica

de Coeziune Economică şi Socială a Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020, Politica

Regională 2014-2020, Politica Agricolă Comună 2014-2020, Acordul de Parteneriat

2014-2020 al României cu Uniunea Europeană, Planul Regional de Dezvoltare 2014-2020 al

Regiunii de Vest, Strategia de Dezvoltare a judeţului Arad, Planul Urbanistic General al

comunei Hălmăgel ca suport decizional la nivel comunitar, naţional, regional, judeţean.

Fiind un document de programare strategia este perfectibilă şi poate suferi modificări

în momentul punerii în practică a Planului de Acţiune în funcţie de evoluţia în timp a

factorilor interni şi externi ce alcătuiesc mediul socio-economic şi demografic.

Acordul de Parteneriat 2014-2020 al României cu Uniunea Europeană � reprezintă

documentul de planificare strategică şi programare financiară multianuală, aprobat de Guvern

şi elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economică a României în

conformitate cu Politica de Coeziune a Uniunii Europene.

În viziunea politicii de coeziune, Acordul de Parteneriat 2014-2020 al României cu

Uniunea Europeană reprezintă un instrument de prioritizare a investiţiilor publice pentru

dezvoltare, orientat în principal asupra priorităţilor şi obiectivelor compatibile cu domeniile de

intervenţie a Fondurilor Structurale şi de Coeziune.

Acordul de parteneriat (AP) include cinci fonduri structurale şi de investiţii europene

(fonduri ESI): Fondul european de dezvoltare regională (FEDR), Fondul de coeziune (FC),

Fondul social european (FSE), Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) şi

Fondul european pentru pescuit şi afaceri maritime (EMFF).

AP vizează următoarele provocări si priorităţile aferente:

promovarea competitivităţii şi a dezvoltării locale, în vederea consolidării

sustenabilităţii operatorilor economici şi a îmbunătăţirii atractivităţii regionale;

dezvoltarea capitalului uman prin creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă şi a

numărului de absolvenţi din învăţământul terţiar, oferind totodată soluţii pentru

provocările sociale severe şi combaterea sărăciei, în special la nivelul comunităţilor


90

defavorizate sau marginalizate ori în zonele rurale;

dezvoltarea infrastructurii fizice, atât în sectorul TIC, cât şi în sectorul

transporturilor, în vederea sporirii accesibilităţii regiunilor din România şi a

atractivităţii acestora pentru investitori;

încurajarea utilizării durabile şi eficiente a resurselor naturale prin promovarea

eficienţei energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protecţiei

mediului şi a adaptării la schimbările climatice;

consolidarea unei administraţii publice moderne şi profesioniste prin intermediul

unei reforme sistemice, orientată către soluţionarea erorilor structurale de

guvernanţă.

Aceste fonduri sunt cruciale pentru capacitatea României de a face faţă provocărilor în

materie de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Acestea vor mobiliza finanţări publice si

private suplimentare destinate creşterii şi creării de locuri de muncă şi vor reduce decalajele

regionale si sociale existente în România. Investiţiile vor fi direcţionate către stimularea

activităţilor de inovare şi a competitivităţii întreprinderilor pentru sporirea valorii adăugate a

acestora, stimularea creşterii şi creării de locuri de muncă şi îmbunătăţirea performanţei

sistemului de cercetare şi inovare, inclusiv a calităţii învăţământului superior, a cooperăriicu

sectorul de afaceri şi a investiţiilor private. Una dintre provocările cheie ale României este

aceea de a-şi dezvolta si spori semnificativul potenţial agricol, în prezent extrem de concentrat

pe activităţi cu valoare adăugată mică, în paralel cu sprijinirea procesului de restructurare a

exploataţiilor agricole şi cu asigurarea forţei de muncă necesare din alte sectoare competitive.

Investiţiile în capitalul uman si susţinerea accesului populaţiei pe piaţa muncii, precum

si a îmbunătăţirii competenţelor acesteia va reprezenta una din principalele priorităţi ale

României, cu accent pe aspectele evidenţiate în recomandările specifice ţării. Un accent

puternic este plasat pe combaterea şomajului în rândul tinerilor. Fondurile vor finanţa

iniţiative destinate îmbunătăţirii sistemelor de educaţie şi formare, în scopul asigurării unei

mai bune corespondenţe între competenţele forţei de muncă şi necesităţile pieţei, în special în

ceea ce priveşte învăţământul terţiar şi cel vocaţional, punând totodată accentul pe educaţia şi

îngrijirea copiilor de vârstă fragedă, pe învăţământul primar şi secundar, mai ales la nivelul

comunităţilor defavorizate, printre care minoritatea rromă. Sectorul sănătăţii va beneficia la

rândul său de un sprijin puternic, fiin d vizate comunităţile defavorizate şi promovându-se o

alternativă la spitale, printre care unităţile de îngrijire medicală primară şi ambulatorie sau


91

serviciile de e-sănătate. Totodată, vor beneficia de sprijin din fondurile ESI eforturile

României de a trece de la structuri instituţionalizate la soluţii plasate sub responsabilitatea

comunităţii pentru copii, persoane vârstnice şi persoane cu dizabilităţi. FSE va sprijini, de

asemenea, eforturile României de a îmbunătăţi calitatea administraţiei publice naţionale prin

reforme structurale, asigurând totodată sprijin adaptat instituţiilor publice cheie, plecând de la

planurile de acţiune elaborate cu sprijinul Băncii Mondiale. Investiţiile în aceste domenii vor

fi esenţiale pentru sprijinirea României în sensul ca aceasta să răspundă priorităţilor strategiei

Europa 2020 şi recomandărilor specifice ţării, precum şi reformelor de politică aferente din

sectoarele educaţiei, ocupării forţei de muncă, incluziunii sociale şi administraţiei publice.

O cotă semnificativă din fondurile ESI va fi alocată extinderii şi modernizării

infrastructurii de transport a României, în acord cu planul general pentru viitor care va creiona

reţeaua existentă până în anul 2030. În paralel, vor fi continuate investiţiile în sectorul

deşeurilor, al apei şi al apei uzate, în sensul conformării la cerinţele de mediu.

În ceea ce priveşte zonele rurale ale României, finanţările din FEADR vor promova

creşterea gradului de inovare şi a competitivităţii în sectorul agroalimentar, precum a valorii

adăugate a produselor. Agricultorii vor beneficia de asistenţă pentru dezvoltarea sau

restructurarea propriilor întreprinderi, iar diversificarea activităţilor economice va reduce

dependenţa excesivă de agricultură existentă în prezent şi va îmbunătăţi perspectivele creării

de locuri de muncă în zonele rurale. Aceasta va fi corelată cu o gestionare atentă a resurselor

naturale, centrată pe conservarea bogatei biodiversităţi naturale a României şi pe promovarea

gestionării durabile a terenurilor agricole şi forestiere. Sărăcia din mediul rural va fi combătută

prin investiţii destinate modernizării infrastructurii de bază şi ameliorării accesului la servicii,

în vederea îmbunătăţirii calităţii vieţii în comunităţile rurale şi creării precondiţiilor pentru

dezvoltare locală.

În ceea ce priveşte sectorul pescuitului şi acvaculturii din România, EMFF va contribui

la sprijinirea obiectivelor în materie de dezvoltare durabilă din cadrul politicii comune în

domeniul pescuitului. În vederea atingerii acestor obiective, investiţiile vor fi direcţionate

către proiecte care limitează impactul pescuitului asupra mediului marin, alături de noi forme

de venit, şi care diversifică şi conferă valoare adăugată produselor din sectorul pescuitului şi

acvaculturii.

Totodată, provocările şi discrepanţele teritoriale vor fi combătute prin instrumentele

locale de dezvoltare. Dezvoltarea plasată sub responsabilitatea comunităţii (CLLD) va fi


92

implementată în zonele rurale (LEADER), în zonele defavorizate din centrele urbane şi din

regiunile de pescuit şi de coastă, unde există activităţi de pescuit şi exploataţii de acvacultură,

în timp ce investiţiile teritoriale integrate (ITI) vor sprijini Delta Dunării. Totodată, polii

metropolitani de creştere şi centrele urbane vor beneficia de sprijin prin intermediul unor

strategii integrate, iar România va continua să sprijine în mod activ dezvoltarea strategiei

pentru regiunea Dunării.

România a ales să finanţeze investiţiile din cadrul tuturor celor 11 obiective tematice

definite în cuprinsul regulamentelor europene:

1. Consolidarea cercetării, dezvoltării tehnologice şi inovării

2. Îmbunătăţirea accesului la tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor, precum şi

îmbunătăţirea utilizării şi a calităţii acestora

3. Sporirea competitivităţii întreprinderilor mici şi mijlocii, a sectorului agricol

(pentru FEADR) şi a sectorului pescuitului şi acvaculturii (pentru EMFF)

4. Sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon în toate sectoarele

5. Promovarea adaptării la schimbările climatice, precum şi a prevenirii şi gestionării

riscurilor

6. Conservarea şi protejarea mediului şi promovarea eficienţei resurselor

7. Promovarea unui transport durabil şi eliminarea blocajelor din cadrul

infrastructurilor reţelelor majore

8. Promovarea sustenabilităţii şi a calităţii locurilor de muncă şi sprijinirea mobilităţii

lucrătorilor

9. Promovarea incluziunii sociale, precum şi combaterea sărăciei şi a oricărei forme

de discriminare

10. Investiţii în educaţie, instruire şi învăţământ vocaţional pentru competenţe şi

învăţare pe tot parcursul vieţii

11. Consolidarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice şi a părţilor interesante

şi o administraţie publică eficientă

Rezultate preconizate selectate

Sprijinul din fondurile ESI va contribui în mod substanţial la promovarea capacităţii

României de a realiza obiectivele prioritare cheie de dezvoltare de la nivel naţional şi

comunitar, printre care:


93

Obiectivele Europa 2020:

o peste 1 miliard � alocaţi pentru cercetare şi dezvoltare (C&D) şi pentru inovare

(OT1), în sprijinul atingerii obiectivului naţional de 2 % din PIB investiţi în C&D

(în comparaţie cu 0,49 % în anul 2012);

o o economie mai eficientă din punct de vedere energetic, 3,9 miliarde � urmând să

fie investite pentru sprijinirea trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon

(OT4), inclusiv extinderea la scară mai largă a energiilor din surse regenerabile;

o un efort substanţial în materie de incluziune socială (OT9), fiind alocate 3,4

miliarde � pentru combaterea provocărilor severe de ordin social cu care se

confruntă România, precum şi pentru sprijinirea obiectivului de reducere cu 580

000 a numărului de persoane ameninţate de sărăcie sau de excluziune (în

comparaţie cu anul 2008);

o creşterea gradului de participare pe piaţa muncii (OT8), punându-se un accent

deosebit pe populaţia tânără, în scopul atingerii ţintei de ocupare a forţei de muncă

la nivel naţional de 70 % (beneficiind de 2,2 miliarde �);

o contribuirea la reducerea ratei abandonului şcolar timpuriu până la 11,3 % şi

creşterea gradului de participare din învăţământul terţiar până la 26,7 % (OT10),

printr-o investiţie de 1,65 mld. EUR.

Obligaţii care decurg din Tratatul de aderare:

o continuarea dezvoltării serviciilor de apă şi apă uzată, în acest sens fiind alocate

peste 3 miliarde � în cadrul OT6, asigurându-se conformitatea cu standardele a

aglomeraţiilor cu peste 10 000 de locuitori şi contribuindu-se în mod substanţial la

modernizarea aglomeraţiilor mai mari de 2 000 de locuitori;

Stimularea competitivităţii naţionale:

o continuarea dezvoltării reţelei naţionale de servicii în bandă largă şi a accesului de

generaţie viitoare (NGA), prin intermediul OT2 şi a LEADER, cu o viteză de

minimum 30 Mbps, în special în zonele rurale, abordând în paralel problema ratei

scăzute de abonare prin măsuri corespunzătoare (formare, e-servicii, e-guvernare)

la nivelul tuturor priorităţilor;

o creşterea productivităţii şi a valorii adăugate din sectoarele agriculturii, pescuitului

şi acvaculturii, stimulând participarea tinerilor fermieri şi pescari;


94

o creşterea competitivităţii operatorilor economici şi a ratelor de supravieţuire a

IMM-urilor tinere, prin sprijin direct şi scheme de inginerie financiară, în cadrul

OT3;

o continuarea consolidării dotărilor şi a fiabilităţii reţelei de transport, fiind alocate în

acest sens 20 % din fondurile ESI în cadrul OT7, în scopul măririi accesibilităţii

regiunilor şi a atractivităţii investiţiilor industriale;

o soluţionarea deficienţelor administrative prin reforme sistemice la nivelul

guvernanţei şi administraţiei, în acest sens fiind alocate 800 milioane �.

Buget

În perioada 2014-2020, fondurile alocate României sunt de aproximativ 22,4 miliarde

� în cadrul politicii de coeziune (FEDR, FSE, Fondul de coeziune), la care se adaugă încă 106

milioane � din Iniţiativa privind ocuparea forţei de muncă în rândul tinerilor (alături de o

alocare identică din FSE). Fondurile alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol si a zonelor

rurale vor fi suplimentate cu 8 miliarde � din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

(FEADR). Alocarea pentru Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (EMFF) se

ridică la aproximativ 168 milioane �. Detaliile privind alocarea sunt prezentate în tabelul de

mai jos.

Având în vedere sfera largă a provocărilor cu care se confruntă România, toate

obiectivele tematice vor beneficia de sprijin. Totusi, România va direcţiona 51,2 % din

fondurile FEDR către C&D (OT1), TIC (OT2), competitivitate (OT3) si economia cu emisii

reduse de carbon (OT4), cu 5,5 miliarde � peste pragul minim impus. În mod similar, resurse

semnificative sunt direcţionate către OT4, în acest sens fiind rezervate 3,25 miliarde �

reprezentând 30 % din alocarea FEDR si mult peste pragul minim impus, provenind în mare

parte din sprijinul preconizat pentru reabilitarea termică a clădirilor.

Cota FSE din fondurile structurale (FEDR si FSE) se ridică la 30,8 %, adică

aproximativ 4,8 miliarde �, potrivit cotei minime impuse, o cotă de 23 % fiind alocată pentru

incluziune socială si combaterea sărăciei, peste pragul minim impus de 20 %.

Resursele FEADR (39 % din totalul alocărilor) sunt direcţionate într-o măsură

semnificativă către biodiversitate, gestionarea durabilă a terenurilor si către atenuarea

schimbărilor climatice în sectorul agricol si forestier si adaptarea la acestea (în cadrul OT 4, 5


95

si 6), precum si către competitivitate în sectorul agricol si în cel al procesării alimentelor (29

% în cadrul OT3).

Întregul teritoriu al României, cu excepţia regiunii capitalei Bucuresti-Ilfov, intră în

categoria regiunilor mai puţin dezvoltate. Având în vedere nevoile puternice de dezvoltare ale

Bucurestiului si, în special, importanţa acestei regiuni mai ales în ceea ce priveste activităţile

de cercetare si dezvoltare, România a decis să majoreze alocarea pentru Bucuresti-Ilfov a 839

milioane � prin transferul cotei maxime de 3 % dinspre regiunile mai puţin dezvoltate.

PROGRAM FONDURI

ESI

ALOCARE

PO Infrastructură Mare FEDR 2.483.527.507

FC 6.934.996.977

PO Capital Uman FSE+YEI 4.326.838.744

PO Capacitate Administrativă FSE 553.191.489

PO Competitivitate FEDR 1.329.787.234

PO Asistenţă Tehnică FEDR 212.765.960

PO Regional FEDR 6.700.000.000

Programul Naţional pentru

Dezvoltare Rurală FEADR 8.015.663.402

PO pentru Pescuit şi Afaceri

Marine EMFF 168.421.371

Total 30.725.192.684


96

Arhitectura programelor

Obiectivele politicii de coeziune vor fi realizate prin intermediul a 8 programe

operaţionale (PO) deci cu 1 program mai puţin în comparaţie cu perioada 2007-2013,

gestionate de 3 Autorităţi de Management organizate în următoarele ministere Ministerul

Fondurilor Europene � MFE, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice �

MDRAP şi Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - MADR:

Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020

Agenţia pentru Dezvoltare Regională deţine un rol deosebit de important în cadrul

procesului de programare regională, în sensul că este instituţia abilitată să elaboreze, în

parteneriat cu actorii din Regiunea Vest şi partenerii de la nivel naţional, Planul de Dezvoltare

Regională 2014-2020 al Regiunii Vest (PDR Vest 2014-2020).

Planul de Dezvoltare Regională 2014-2020 din Regiunea Vest este documentul de

planificare strategică al Regiunii Vest, elaborat într-un larg parteneriat, care are ca scop

orientarea şi stimularea dezvoltării economice şi sociale la nivel regional pentru perioada de

programare 2014-2020. Planul de Dezvoltare Regională are rolul de a orienta dezvoltarea


97

regiunii în perioada 2014-2020 şi de a fundamenta accesul Regiunii Vest la Fondurile

Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene. De asemenea, priorităţile prevăzute în

Strategia Regiunii Vest sunt compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul

Programelor Operaţionale din România.

Strategia pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest pentru perioada 2014 - 2020 are

la bază informaţiile cuprinse în analiza socio � economică și analiza SWOT. Totodată, în

elaborarea documentului au fost avute în vedere documente strategice elaborate la nivel

european (Strategia Europa 2020), naţional (variantele draft ale Acordului de Parteneriat și

Strategiei Naţionale de Dezvoltare Regională), precum și strategii elaborate la nivel regional,

judeţean și local.

De asemenea, strategia propusă pentru Regiunea Vest în perioada 2014 - 2020 se

bazează pe rezultate obţinute într-o serie de studii care au susţinut demersul de planificare:

Studiu regional de transport și mobilitate;

Sustenabilitatea � motor al dezvoltării în Regiunea Vest;

Studiu de potenţial privind dezvoltarea axei Timișoara - Arad centrii de polarizare

ai dezvoltării în Regiunea Vest;

Creșterea impactului utilizării Fondurilor structurale asupra calităţii vieţii

locuitorilor din Regiunea Vest;

Servicii pentru creșterea competitivităţii și specializare inteligentă în Regiunea

Vest.

Acest capitol din Planul pentru Dezvoltare Regională Regiunea Vest oferă

recomandări de politici publice la provocările specifice cu care se confruntă Regiunea Vest.

Din recomandările identificate unele pot fi abordate la nivel regional, în timp ce altele pot fi

abordate ca parte a unei strategii naţionale mai largi. Totuși, accentul principal este pus pe

priorităţile de investiţii ale actorilor publici și industriilor locale dominante și propune acţiuni

care pot fi finanţate prin viitorul Program Operaţional Regional, fără însă a se limita la acesta.

Obiectivul general al Strategiei pentru Dezvoltare Regională a Regiunii Vest pentru

perioada 2014 � 2020 este acela de a �ajunge la nivelul de calitate al vieţii din regiunile

puternice, non-capitale ale Europei Centrale prin orientarea intervenţiilor pe nevoile

locuitorilor săi�.

Pentru a îndeplini acest obiectiv general, Regiunea Vest trebuie să devină o regiune:

Productivă � bazată pe eficiența forței de muncă și cu un nivel ridicat de inovare;


98

Dinamică � pentru a reuși să atragă investiții și să capitalizeze competențe;

Conectată la nou � urmărind creșterea valorii adăugate pe produs și proces;

Coezivă � având ca motor comunitățile locale, instituții și rețele care facilitează

dezvoltarea;

Agreabilă - cu acces facil pentru cetățeni la servicii de calitate și oportunități

diverse.

Atingerea acestui obiectiv general implică cel puţin revenirea la evoluţia PIB și a

productivităţii din perioada 2000 � 2007 și se bazează pe următoarele obiective specifice:

Accentuarea rolului cercetării-inovării. Intervenții la nivelul modului în care

domeniul CDI este configurat şi organizat în cadrul regiunii, cu accent pe crearea

unei legături mai strânse cu mediul de afaceri, în vederea transferului rezultatelor

CDI în mediul privat.

Concentrare mai clară asupra IMM-urilor şi investiţiilor directe. Trebuie avută în

vedere trecerea la asistenţă, foarte selectivă, practică şi financiară a întreprinderilor

din sectoarele - cheie, cu precădere la nivelul acelor întreprinderi care au potenţial

de "creştere - înaltă". De asemenea, asistenţa pentru mediul privat va avea în

vedere pachete de servicii pentru crearea de reţele de furnizori și internaţionalizare.

Acest lucru înseamnă de exemplu atingerea unor niveluri de investiţii străine

directe similare celor din perioada 2000 - 2007, dar mai puternic axate pe

activităţile de cunoaştere intensivă, şi incluzând, unde este posibil, atragerea a cel

putin câtorva funcţii de cercetare şi dezvoltare tehnologică în special în domeniile

identificate ca sectoare �smart�.

Îmbunătăţirea nivelului productivităţii. Creșterea economiei regionale este

dependentă de doi factori critici: rata de ocupare (numărul de persoane ocupate) și

nivelul productivităţii (valoarea generată de fiecare oră lucrată). Pentru a crește

productivitatea la nivel regional, intervenţiile pot fi grupate la nivelul următorilor

factori cheie:

- aptitudini: orientarea asupra categoriilor de persoane fără calificare și

îmbunătăţirea abilităţilor persoanelor ocupate;

- inovare: creșterea investiţiilor în cercetare și dezvoltare a întreprinderilor, în

special IMM-uri și transformarea cât mai multor idei în produse sau servicii noi

sau îmbunătăţite;


99

- întreprinderi: creșterea ratei de formare și de supravieţuire a întreprinderilor și

crearea unei culturi antreprenoriale începând de la școală;

- investiţii: îmbunătăţirea nivelului de investiţii în sectorul serviciilor.

Creşterea conectivităţii şi mobilităţii în/și din regiune, indiferent că vorbim despre

transport rutier, feroviar, aerian sau naval. Identificarea și dezvoltarea punctelor

multimodale de transport poate contribui la creșterea competitivităţii regionale. La

nivel intern, trebuie încurajată folosirea transportului public în comun în

detrimentul mașinii proprii, precum și a mijloacelor alternative de transport.

Identificarea nișelor din turism și formularea unei oferte turistice agregate. Acest

lucru presupune o abordare serioasă a unui domeniu în care Regiunea Vest a fost în

�standby�. Există în Regiune un potenţial de a dezvolta și susţine produsele de

nişă, dintre care unele pot fi organizate şi comercializate în mod integrat. Se

impune înfiinţarea unei organizaţii formale şi eficiente, regionale de turism, care

să-şi asume toate sarcinile de sprijin în domeniul turismului, inclusiv activităţile de

promovare în ţară, cât și în afară.

Îmbunătăţirea indicatorilor de participare în special în învăţământul secundar

superior și în învăţământul terţiar.

Creşterea calităţii și accesului la asistenţă medicală eficientă primară şi în afara

mediului spitalicesc, cu precădere în etapa de diagnosticare pentru toţi cetăţenii

regiunii.

Combaterea sărăciei și a excluziunii sociale în regiune. Acest deziderat trebuie să

se bazeze pe creștere economică și ocuparea forţei de muncă, dar și pe o protecţie

socială modernă și eficientă.

Diminuarea disparităţilor de dezvoltare. În primul rind vorbim despre disparităţile

existente între oraşele din Regiunea Vest şi relansarea socio-economică a centrelor

urbane în declin. Accentul se pune pe creșterea calităţii spaţiului urban prin

utilizarea terenurilor degradate, valorificarea potenţialului turistic și creșterea

calităţii serviciilor publice. Totodată, există diferenţe de dezvoltare între judeţele

regiunii, caz în care trebuie identificat acel optim de dezvoltare bazat pe de-o parte

pe tradiţie, iar pe de altă parte pe specializare prezentă. Nu în ultimul rând, vorbim

despre disparităţi de dezvoltare pe relaţia rural-urban. În rural există încă multe

zone cu potenţial de dezvoltare redus, caracterizate printre altele de un nivel scăzut


100

de dezvoltare a infrastructurii și a accesului la servicii de calitate și de un nivel mai

ridicat de sărăcie.

Îmbunătăţirea capacităţi regionale de "dezvoltare" prin crearea şi îmbunătăţirea

constantă a instrumentelor de sprijin a proceselor de dezvoltare în cele mai multe

dintre domeniile deja amintite. Un pas poate fi reprezentat de dezvoltarea unor

programe de schimburi inter și intraregionale. Un alt pas are în vedere dezvoltarea

de capacităţi, instituţii și mecanisme care să sprijine sistemul local, judeţean și

regional în intervenţii integrate.

Ca urmare a analizei parteneriale realizate la nivel de regiune, pentru perioada

2014 �2020, au fost identificate următoarele priorităţi de dezvoltare:

1. Creșterea competitivităţii regionale prin promovarea inovării și specializării

inteligente;

2. Dezvoltarea unei economii dinamice bazată pe creșterea productivităţii și

antreprenoriat;

3. Îmbunătăţirea accesibilităţi și mobilităţii într-o regiune conectată intern și

internaţional;

4. Dezvoltarea capitalului uman și creșterea calităţii în sectoarele educaţie,

sănătate și servicii sociale;

5. Promovarea creșterii sustenabile prin sprijinirea tranziției către o economie

verde în vederea adaptării la schimbările climatice, prevenirea și gestionarea

riscurilor;

6. Valorificarea specificului local al comunităţilor urbane și rurale;

7. Dezvoltarea durabilă a turismului;

8. Întărirea capacităţii administrative regionale.


101

�Strategia de dezvoltare a judeţului Arad ca suport la nivel judeţean, regional,

naţional� (2007-2013)

Documentul strategic al judeţului cuprinde 3 obiective specifice, după cum urmează:

1. Stimularea sectoarelor cu potenţial de creştere şi valoare adăugată ridicată

2. Valorificarea superioară a resurselor umane şi asigurarea unui nivel de ocupare

adecvat

3. Promovarea unei dezvoltări regionale echilibrate şi atenuarea disparităţilor

teritoriale.

Acestor obiective au fost ataşate un număr de 5 PRIORITĂŢI, bazate pe sinteza

factorilor socio-economici, dar şi pe recunoaşterea faptului că, raportat la amploarea nevoilor

şi a oportunităţilor, resursele financiare sunt limitate şi deci se impune un grad ridicat de

concentrare a acestora.

Stimularea sectoarelor cu potenţial de creştere şi valoare adăugată ridicată � este

prevăzut să se realizeze preponderent prin implementarea a două priorităţi:

Prioritatea 1: Creşterea competitivităţii sectorului productiv şi a atractivităţii

acestuia pentru investitorii străini, se axează pe stimularea dezvoltării unor

sectoare cheie. Sunt incluse aici acţiuni menite să creeze un mediu propice pentru

investiţii din partea marilor companii, precum şi acţiuni de sprijinire a dezvoltării

IMM-urilor în aceste sectoare

Prioritatea 2: Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii şi dezvoltarea

infrastructurii de transport, energetice şi asigurarea protecţiei mediului

Valorificarea superioară a resurselor umane şi asigurarea unui nivel de ocupare

adecvat este obiectivul specific care se realizează prin prioritatea 3.

Prioritatea 3: Creşterea gradului de ocupare, dezvoltarea resurselor umane şi

combaterea excluderii sociale

Promovarea unei dezvoltări regionale echilibrate şi atenuarea disparităţilor

teritoriale � prevede implementarea a două priorităţi:

Prioritatea 4: Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivităţii în

agricultură. Această Prioritate va urmări şi scăderea dependenţei ridicate a zonelor

rurale de agricultură, prin sprijinirea diversificării activităţilor economice în aceste

zone.


102

Prioritatea 5: Participarea echilibrată a tuturor localităţilor la procesul de

dezvoltare socio-economică va sprijini o gamă largă de iniţiative regionale sau

locale, pentru a căror implementare autorităţile locale vor deţine principala

responsabilitate. La aceasta, se vor adăuga acţiuni specifice în domeniul dezvoltării

afacerilor şi promovării turismului, unde este necesară completarea acţiunilor de

anvergură naţională cu acţiuni care vizează în mod special soluţionarea nevoilor

locale.

3.2 Prezentare metodologică a strategiei comunei HĂLMĂGEL

�Strategia de Dezvoltare a Comunei Hălmăgel� are rolul de a orienta dezvoltarea

localităţii în perioada 2014-2020 şi de a fundamenta accesul acesteia la Fondurile Structurale

şi de Coeziune ale Uniunii Europene. De asemenea priorităţile prevăzute în cadrul Strategiei

sunt compatibile şi relevante pentru domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului

Operaţional Regional (POR), precum şi a Programelor Operaţionale Sectoriale.

Pe baza Analizei Socio-Economice şi a Analizei SWOT, cadrul strategic a fost

conceput pe 4 niveluri principale, puternic legate cu etapele viitoare de implementare (acestea

sunt în principal condiţionate de factorul timp şi profunzimea/complexitatea schimbării avute

în vedere). Cele 4 niveluri strategice sunt:

OBIECTIVUL GENERAL

OBIECTIVELE STRATEGICE

AXE PRIORITARE (PRIORITĂŢI)

MĂSURI ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE

Obiectivul general al strategiei este � �creşterea calităţii vieţii pentru toţi

locuitorii comunei Hălmăgel în conformitate cu standardele europene�.

Obiectivul general al strategiei se bazează pe cinci obiective strategice, care se prezintă

astfel:

Obiectivul 1: �Îmbunătăţirea mediului şi creşterea competitivităţii sectoarelor

agricol şi forestier�

Obiectivul 2: �Diversificarea economiei rurale şi promovarea turismului�

Obiectivul 3: �Dezvoltarea infrastructurii�

Obiectivul 4: �Dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală�

Obiectivul 5: �Infrastructura socială�


103

La nivelul comunei Hălmăgel au fost stabilite un număr de 21 de priorităţi, acestea

reflectând nevoia comunităţii locale de a avea un cadru de referinţă clar prezentat, rezultat al

unei analize complexe.

Acestea se prezintă astfel:

P.1.1. �Prima împădurire a terenurilor agricole�

P.1.2. �Imbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi

adaptarea agriculturii şi silviculturii�

P.1.3. �Furnizarea de servicii de consultanţă pentru sectoarele agricol şi forestier�

P.2.1 �Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru demararea de

activităţi non-agricole�

P.2.2 �Crearea unei zone industriale�

P.2.3. �Încurajarea activităţilor turistice�

P.3.1. �Modernizarea şi extinderea infrastructurii de transport�

P.3.2. �Extinderea/modernizarea reţelei de iluminat public�

P.3.3. �Realizarea/Extinderea reţelei de apă/apă uzată�

P.3.4. �Îmbunătăţirea managementului deşeurilor�

P.3.5. �Realizarea/ extinderea reţelei de gaz�

P.4.1. �Spaţii de recreere�

P.4.2. �Dezvoltarea reţelei de transport în comun�

P.4.3. �Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru servicii publice�

P.4.4. �Reabilitare şi construire clădiri de interes public�

P.4.5. �Afişare informaţii interes public�

P.5.1. �Reabilitarea şi dotarea şcolilor cu echipamente didactice şi echipamente IT�

P.5.2. �Realizarea unor centre de îngrijire pentru copii, bătrâni, şi persoane cu

nevoi speciale�

P.5.3. �Promovarea incluziunii sociale�

P.5.4. �Încurajarea populaţiei din zonele rurale spre ocuparea altor domenii de

activitate decât cel agricol�


104

OBIECTIV GENERAL: �Creşterea calităţii vieţii pentru toţi locuitorii comunei Hălmăgel în conformitate cu standardele

europene�

OBIECTIVE STRATEGICE

OBIECTIV 1 Îmbunătăţirea mediului şi

creşterea competitivităţii

sectoarelor agricol şi forestier

OBIECTIV 2 Diversificarea economiei

rurale şi promovarea

turismului

OBIECTIV 3 Dezvoltarea

infrastructurii

PRIORITĂŢI � AXE PRIORITARE

P.1.2. Îmbunătăţirea şi

dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii

P.1.3. Furnizarea de servicii de consultanta pentru sectoarele agricol şi forestier

P.2.1. Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru demararea de activităţi non-agricole

P.2.2. Crearea unei zone industriale

P.2.3. Încurajarea

activităţilor

turistice

P.3.1. Modernizarea şi extinderea

infrastructurii de transport

P.3.2. Extinderea/modernizarea reţelei de

iluminat public

P.3.3. Realizarea/Extinderea reţelei de

apă/apă

uzată

P.3.4. Îmbunătăţirea

managementului deşeurilor

P.3.5. Realizarea/extinderea reţelei de gaz

P.1.1. Prima împădurire a terenurilor agricole

OBIECTIV 5 Infrastructura socială

OBIECTIV 4 Dezvoltarea

serviciilor de bază pentru populaţia

rurală

P.4.1. Spaţii de

recreere

P.4.2. Dezvoltarea reţelei de

transport în

comun

P.4.3. Achiziţionarea

de utilaje şi echipamente pentru servicii publice

P.4.4. Reabilitare şi

construire clădiri de interes public

P.4.5. Afişare

informaţii de interes public

P.5.1. Reabilitarea şi dotarea şcolilor

cu echipamente didactice şi echipamente IT

P.5.2. Realizarea unor centre de îngrijire pentru

copii, bătrâni şi

persoane cu nevoi speciale

P.5.3. Promovarea incluziunii sociale

P.5.4. Încurajarea

populaţiei

din zonele rurale spre ocuparea altor domenii de activitate


105

CAPITOLUL 4 Dezvoltarea Durabilă a Comunei Hălmăgel

Viziunea comunei Hălmăgel este concepută într-o manieră sintetică, care pune în

centrul preocupării sale dezvoltarea echitabilă, pentru toţi cetăţenii comunei, dezvoltare care

să fie în acord cu caracteristicile tradiţionale ale comunităţii şi care să se bazeze pe

experienţa acumulată în timp de locuitori.

OBIECTIV STRATEGIC 1: �Îmbunătăţirea mediului şi creşterea

competitivităţii sectoarelor agricol şi forestier�

P.1.1. Prima împădurire a terenurilor agricole

Împădurirea terenurilor agricole, în special în zona colinară, este importantă pentru

contribuţia la protecţia mediului înconjurător, prevenirea dezastrelor naturale, atenuarea

schimbărilor climatice, precum şi pentru creşterea biodiversităţii, îmbunătăţirea capacităţii

de reţinere a apei şi de asemenea la îmbunătăţirea calităţii aerului.

Creşterea suprafeţelor împădurite contribuie la îndeplinirea obiectivelor globale cu

privire la reducerea CO2 pentru atenuarea schimbărilor climatice şi creşterea utilizării de

energie regenerabilă.

Prin funcţiile de natură ecologică, socială şi economică, pădurile furnizează şi alte

bunuri şi servicii pentru societate, cum ar fi produsele lemnoase şi nelemnoase, spaţiu de

recreere, înfrumuseţarea peisajului, o sursă importantă de bioenergie etc., care completează

raţionamentul intervenţiei prin această măsură.

Creşterea suprafeţei de pădure cu rol de protecţie a apei, solurilor, a pădurilor cu rol

de protecţie împotriva factorilor naturali şi antropici dăunători, precum şi de asigurare a

funcţiilor recreative, pe baza rolului multifuncţional al acesteia.

P.1.2. Imbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi

adaptarea agriculturii şi silviculturii

Sectorul agricol şi forestier necesită o infrastructură nouă, refăcută şi modernizată,

adaptată noilor structuri de proprietate, precum şi cerinţelor actuale privind îmbunătăţirea

calităţii lucrărilor agricole cu respectarea condiţiilor de mediu, precum şi pentru creşterea

rentabilităţii economice a exploataţiilor agricole şi forestiere. De asemenea, este necesară

comasarea terenurilor agricole în vederea realizării unor exploataţii agricole viabile.


106

P.1.3. Furnizarea de servicii de consultanţă pentru sectoarele agricol şi

forestier

Fragmentarea excesivă a proprietăţii în agricultură, precum şi lipsa formelor de

asociere conduc la perpetuarea unei dualităţi, reprezentată pe de o parte de exploataţiile de

subzistenţă şi semisubzistenţă, iar pe de altă parte de exploataţiile comerciale.

Situaţia precară a veniturilor din mediul rural argumentează necesitatea sprijinului în

scopul asigurării consultanţei agricole.

Majoritatea fermierilor nu sunt suficient de pregătiţi să îndeplinească condiţiile de

ecocondiţionalitate, de accesare a plăţilor directe şi/sau a sprijinul financiar disponibil

producătorilor agricoli prin intermediul organizaţiilor comune de piaţă, prin măsurile de

sprijin pentru dezvoltare rurală, precum şi pentru respectarea standardelor comunitare

privind calitatea alimentelor, diversificarea activităţilor în ferme, protejarea mediului

înconjurător, bunăstarea animalelor, calitatea produselor şi a normelor sanitar-veterinare şi

fitosanitare, de igienă şi siguranţă profesională.

Având în vedere cele prezentate se justifică susţinerea acordării sprijinului pentru

serviciile de consiliere şi care vor crea o bună premisă pentru utilizarea instrumentelor

comunitare, având ca rezultat o restructurare a fermelor precum şi o îmbunătăţire a

managementului exploataţiilor agricole.

Consilierea va contribui la diseminarea şi înţelegerea practică a aplicării şi

respectării bunelor practici agricole şi de mediu, asigurând condiţiile de protejare a mediului

înconjurător şi utilizarea unor practici agricole prietenoase cu mediul. De asemenea,

consilierea va contribui şi la elaborarea planurilor de afaceri necesare pentru accesarea

fondurilor în vederea stabilirii tinerilor fermieri în mediul rural şi pentru fermele de semi-

subzistenţă.

Consultanţa va contribui la buna informare a agricultorilor pentru modernizarea

fermelor, reorientarea calitativă a producţiei, diversificarea fermelor, aplicarea practicilor de

producţie compatibile cu conservarea şi promovarea peisajului, pentru protejarea mediului,

respectarea standardelor de igienă şi bunăstare animală şi pentru dobândirea aptitudinilor

manageriale necesare administrării unei exploataţii viabilă din punct de vedere economic.

Consultanţa vizează şi aplicarea standardelor privind siguranţa ocupaţională la locul de

muncă bazate pe legislaţia comunitară.


107

OBIECTIVUL STRATEGIC 2: �Diversificarea economiei rurale şi

promovarea turismului�

P.2.1. Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru demararea de

activităţi non-agricole

Micro-întreprinderile existente în mediul rural sunt în număr redus şi acoperă doar o

gamă restrânsă de activităţi productive şi servicii care să vină în sprijinul populaţie,

nevalorificând, astfel resursele locale. Din cele existente, majoritatea s-au orientat către

comerţ datorită recuperării mai rapide a investiţiilor şi a unei experienţe minime necesare

pentru organizarea unor astfel de activităţi.

În acest sens, este necesară dezvoltarea microîntreprinderilor care au la bază meserii

tradiţionale şi totodată, crearea acelora care promovează noi activităţi, axate pe introducere

de noi competenţe şi abilitaţi antreprenoriale, furnizare de noi servicii pentru comunităţile

rurale, acestea reprezentând un factor important pentru dezvoltarea economiei rurale şi

limitarea depopulării spaţiului rural.

Diversificarea activităţilor din cadrul fermelor către activităţi non-agricole este

necesară pentru completarea veniturilor acestora, în special a celor din fermele de

semi-subzistenţă iar microîntreprinderile vor fi încurajate să demareze activităţi productive

şi servicii în zonele rurale, contribuind la absorbţia ridicată a forţei de muncă provenind din

fermele de subzistenţă, în special a tinerilor şi a femeilor. Crearea de noi locuri de muncă va

contribui, astfel, la stabilitatea echilibrului teritorial atât din punct de vedere economic cât şi

social.

Pentru susţinerea mediului economic local se prevede dezvoltarea unor servicii de

consultanţă şi asistenţă în domenii strategice, precum: politica de management, politica de

resurse umane, marketing. Aceste servicii au ca şi obiectiv dezvoltarea unor deprinderi

manageriale precum şi încurajarea spiritului anteprenorial. De asemenea, se prevede

facilitarea accesului la programe de formare şi consultanţă pentru accesarea de fonduri

structurale în vederea realizării unor investiţii viitoare. O infrastructură de afaceri cuprinde

centre de servicii pentru IMM-uri, centre de transfer tehnologic, centre de marketing,

incubatoare de afaceri şi alte structuri care sprijină dezvoltarea activităţii antreorenoriale. Pe

termen lung ele duc la creşterea numerică şi calitativă a întreprinderilor mici şi mijlocii.


108

P.2.2. Crearea unei zone industriale

O modalitate prin care se pot atrage investitori în zona localităţii Hălmăgel este

crearea unei zone industriale.

Structurile de sprijinire a afacerilor reprezintă structuri clar delimitate, care asigură o

serie de facilităţi şi/sau spaţii pentru desfăşurarea activităţilor economice de producţie şi de

prestare servicii. Acestea au ca scop atragerea investiţiilor şi dezvoltarea potenţialului

resurselor umane şi materiale ale zonei.

Realizarea acestei priorităţi constituie o sursă de venit la bugetul local, încurajază

desfăşurarea unor activităţi non-agricole prin crearea de noi locuri de muncă.

P.2.3. Încurajarea activităţilor turistice

Componentă fundamentală a dezvoltării economice, turismul este parte din

priorităţile prezentei Strategii de Dezvoltare Locală.

Turismul rural este considerată o activitate alternativă ce va putea fi dezvoltată

datorită frumuseţii peisajelor, a unei părţi substanţiale a teritoriului rural ce se păstrează în

stare semi-naturală şi a păstrării unor importante tradiţii şi obiceiuri, reflectate în modul de

viaţă tradiţional. Cu toate acestea turismul rural nu este suficient dezvoltat confruntându-se

în prezent cu dificultăţi din punct de vedere al aspectelor tehnice, financiare şi educaţionale,

care necesită măsuri de susţinere şi impulsionare a dezvoltării sectorului, atât din punct de

vedere cantitativ, cât şi calitativ.

OBIECTIV STRATEGIC 3: �Dezvoltarea infrastructurii�

P.3.1. Modernizarea şi extinderea infrastructurii de transport

Având în vedere amplasarea geografică a localităţii Hălmăgel, reţeaua de transport

rutier este deosebit de importantă pentru asigurarea unui trafic de calitate şi în condiţii de

siguranţă. Totodată, sprijinul financiar pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea

mediului comunităţii conduc la creşterea activităţilor economice şi sociale, intensificarea

relaţiilor şi prin aceasta, valorificarea potenţialului care încă nu a fost suficient exploatat.

Astfel că, investiţiile în infrastructura de transport vor facilita mobilitatea populaţiei şi a

bunurilor, reducerea costurilor de transport de mărfuri şi călători, îmbunătăţirea accesului pe

pieţele regionale, creşterea eficienţei activităţilor economice, economisirea de energie şi

timp, creând condiţii pentru extinderea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor

productive.


109

În domeniul transportului rutier măsurile se vor axa pe continuarea lucrărilor de

reabilitare a drumurilor, sporirea capacităţii de circulaţie, modernizarea străzilor din

localitate. Un obiectiv importanţă majoră îl va constitui pentru administraţia publică locală

amenajarea unui drum care să faciliteze accesul pe platoul de pe Muntele Găina din comuna

Hălmăgel. În prezent deplasarea se face pe un drum forestier amenajat pentru circulaţia

autoturismelor dar care prezintă reale dificultăţi la căderea unor precipitaţii.

P.3.2. Extinderea reţelei de iluminat public

Iluminatul public este o componentă importantă a confortului rural contribuind

esenţial la creşterea siguranţei persoanelor şi securitatea traficului rutier pe timpul nopţii. Se

doreşte extinderea şi modernizarea reţelei de iluminat public pentru a se ajunge la parametri

ceruţi de Uniunea Europeană.

P.3.3. Realizarea/Extinderea reţelei de apă/apă uzată

Administraţia localităţii Hălmăgel îşi propune aplicarea unor criterii de calitate atât

în ceea ce priveşte managementul alimentării cu apă, al epurării apelor reziduale şi al

administrării deşeurilor. În domeniul managementului apei, măsurile vor avea drept scop

imbunătăţirea calitaţii apei şi implicit a sănătăţii populaţiei, cu accent pe furnizarea de apă

potabilă. Un obiectiv suplimentar va fi creşterea eficienţei utilizării resurselor de apă.

Activităţile vor include reabilitarea şi extinderea resurselor de apă prin amenajarea

complexă a bazinelor hidrografice, construcţia sau reabilitarea staţiilor de tratare a apei

potabile, realizarea şi extinderea reţelelor de distribuţie a apei.

În ceea ce priveşte managementul apei reziduale, măsurile vor avea drept scop

imbunătăţirea calităţii apei şi implicit a sănătăţii populaţiei, cu accent pe tratarea apei

reziduale. Un obiectiv suplimentar va fi înfiinţarea şi extinderea reţelelor de canalizare,

precum şi a staţiilor de epurare a apei reziduale.

P.3.4. Îmbunătăţirea managementului deşeurilor

Rezidurile de orice fel rezultate din multiplele activităţi umane, constituie o

problemă de o deosebită actualitate datorită creşterii continue a cantităţilor şi felurilor

acestora care prin degradare şi infestare în mediul natural prezintă un pericol pentru mediul

înconjurător şi sănătatea populaţiei.


110

Prin transformarea reziduurilor în resurse utilizabile, reciclarea oferă o modalitate de

administrare a reziduurilor solide reducând poluarea, conservând energia, creând locuri de

muncă şi dezvoltând industrii manufacturiere mai competitive.

Gestionarea deşeurilor menajere şi industriale va cuprinde implementarea unor

măsuri care să asigure colectarea selectivă a deşeurilor, dezvoltarea unor sisteme separate de

colectare şi reciclare.

P.3.5. Extinderea reţelei de gaz

Această prioritate are în vedere îmbunătăţirea nivelului de trai a pupulaţiei din

localitate, prin asigurarea accesului la reţeaua de gaz. Se doreşte înfiinţarea şi apoi

extinderea reţelei de gaz în localitatea Hălmăgel.

OBIECTIV STRATEGIC 4: �Dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia

rurală�

P.4.1. Spaţii de recreere

O componentă foarte importantă care contribuie la dezvoltarea serviciilor de bază

pentru populaţia rurală este crearea unor spaţii de recreere. Existenţa unor spaţii de joacă

pentru copii, terenuri de fotbal, tennis, dar şi refacerea spaţiilor verzi au un impact pozitiv

asupra sănătăţii populaţiei.

P.4.2. Dezvoltarea reţelei de transport în comun

Având în vedere că o parte din populaţia comunei Hălmăgel lucrează sau studiază în

localităţile Gurahonţ, Ineu, Arad, şi nu numai, se constată necesitatea creării unei reţele de

transport care să contribuie la o deplasare mai rapidă şi mai facilă a acestora spre locul de

muncă sau instituţii de învaţământ. Pe de altă parte existenţa unei reţele de transport ar

facilita deplasarea locuitorilor spre alte localităţi.

P.4.3. Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru servicii publice

Achiziţionarea utilajelor pentru deszăpezire, a utilajelor pentru intreţinerea spaţiilor

verzi, dar si a utilajelor pentru salubritate este necesară în comună deoarece lipsa acestora ar

afecta buna desfăşurare a activităţilor.

P.4.4. Reabilitare şi construire clădiri de interes public


111

O altă necesitate identificată în comuna Hălmăgel este reabilitarea unor clădiri

publice, ca de exemplu căminele culturale, şcolile, care se află în patrimoniul unităţii

administrativ-teritoriale. De asemenea s-a constatat că ar fi necesară construirea unei capele

mortuare pentru oficierea serviciilor religioase.

P.4.5. Afişare informaţii interes public

În vederea informării cetăţenilor din Hălmăgel ar fi utilă realizarea unui sistem de

electronic de afişare a informaţiilor de interes public. Acest lucru ar contribui la o mai bună

gestionare a nevoilor identificate la nivelul comunităţii astfel încât autorităţile pot să

răspundă cu promptitudine solicitărilor locuitorilor. Totodată, comunitatea ar putea avea

acces nemijlocit la informaţiile cu caracter public.

OBIECTIV STRATEGIC 5: �Infrastructura socială�

P.5.1. Reabilitarea şi dotarea şcolilor cu echipamente didactice şi echipamente

IT

Starea şi accesibilitatea infrastructurii educaţionale şi a dotărilor aferente contribuie

semnificativ la realizarea obiectivelor specifice privind asigurarea calităţii şi a accesului la

educaţie.

În vederea asigurării unei calităţi crescute a învăţământului sunt necesare o serie de

investiţii în infrastructura fizică (adesea ea este depăşită moral). Măsurile care sunt

prevăzute pentru această prioritate se referă deopotrivă la asigurarea spaţiului fizic şi a

dotărilor necesare (inclusiv acces crescut la internet şi la folosirea calculatoarelor pentru

elevi) dar şi la creşterea calităţii procesului de învăţământ prin achiziţionarea unor

echipamente didactice.

P.5.2. Realizarea unor centre de îngrijire pentru copii, bătrâni, şi persoane cu

nevoi speciale

Este necesară realizarea unor centre de îngrijire pentru copii, bătrâni şi persoane cu

nevoi speciale având în vedere că în ultima perioadă există un număr mai ridicat de

persoane care merg la muncă în afara graniţelor ţării. Prin urmare, realizarea unor astfel de

centre va avea un efect pozitiv asupra populaţiei din comună. O altă explicaţie ar fi accea că

pentru a putea fi incluse, în special femeile, în circuitul forţei de muncă activă este oportun


112

să se creeze astfel de centre, care vor lua o parte din activităţile casnice ale femeilor şi

acestea pot să îşi caute un loc de muncă.

P.5.3. Promovarea incluziunii sociale

Crearea oportunităţilor de locuri de muncă pentru persoanele aparţinând grupurilor

vulnerabile, în paralel cu scăderea ponderii asistenţei pasive bazate pe alocaţii, se vor baza

atât prin stimularea angajatorilor de a încadra în muncă persoane care aparţin acestor

grupuri, cât mai ales prin crearea unor structuri productive protejate şi printr-o mai bună

calificare în domenii accesibile.

O altă prioritate avută în vedere de Administraţia Publică Locală este facilitarea

accesului pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile si promovarea unei societăţi incluzive şi

coezive în scopul asigurării bunăstării tuturor cetăţenilor.

P.5.4. Încurajarea populaţiei din zonele rurale spre ocuparea altor domenii de

activitate decât cel agricol

Necesitatea restructurării activităţilor la nivelul fermelor agricole împreună cu

îmbunătăţirea capitalului fermelor comerciale şi orientarea inevitabilă către o ocupare

parţială în agricultură va determina eliberarea unei părţi considerabile a forţei de muncă din

sectorul agricol.

Această situaţie explică necesitatea creării de locuri de muncă alternative, precum şi

a surselor de venituri adiţionale din activităţi non-agricole, alături de reorientarea forţei de

muncă spre activităţi non-agricole productive şi către dezvoltarea serviciilor pentru

populaţia rurală. Dezvoltarea micro-întreprinderilor este recunoscută ca fiind sursa cea mai

semnificativă de creare de locuri de muncă/obţinere de venituri în spaţiul rural, atât pentru

economiile deja dezvoltate cât şi pentru cele în curs de dezvoltare.

Având în vedere situaţia actuală ce caracterizează dezvoltarea mediului de afaceri în

spaţiul rural este necesar un sprijin comunitar şi naţional susţinut pentru promovarea

activităţilor non-agricole, care să conducă la creşterea veniturilor populaţiei rurale, crearea

de locuri de muncă, diminuarea disparităţilor dintre rural şi urban.

Astfel, este necesară promovarea diversificării activităţilor prin asimilarea de noi

competenţe antreprenoriale, dobândirea de noi abilităţi şi furnizarea de noi servicii pentru

populaţia rurală. Aceşti factori vor contribui la creşterea economică şi implicit la schimbarea

mentalităţii şi la creşterea standardului de viaţă în mediul rural, precum şi la stabilitatea

echilibrului teritorial, social şi economic.


113

Se va urmări diversificarea activităţilor, prin acţiuni menite să promoveze

dezvoltarea activităţilor non-agricole prin organizarea unor întruniri urmărindu-se

încurajarea iniţiativelor populaţiei spre desfăşurarea de activităţi non-agricole cum ar fi:

prelucrarea fierului; activităţi de procesare industrială a produselor lemnoase; servicii

reparaţii maşini, unelte şi obiecte casnice; servicii de croitorie, frizerie, cizmărie, etc.


114

CAPITOLUL 5 Planul de Acţiuni

5.1. Matricea corelării acţiunilor cu obiectivele Strategiei de Dezvoltare Locală


Obiective Strategice

Direcţii de Dezvoltare

Acţiuni

Elemente Generale

Ele

men

te

gene

rale

O.1. Îmbunătăţirea mediului şi

creşterea competitivităţii sectoarelor

agricol şi forestier

P.1.1. Prima împădurire a

terenurilor agricole P.1.2. Imbunătăţirea şi

dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi

adaptarea agriculturii şi

silviculturii

A.1.1.1. Achiziţia de puieţi forestieri; A.1.1.2. Executarea drumurilor tehnologice de acces la şantierele de împădurire; A.1.1.3. Transportul materialelor, puieţilor şi forţei de muncă pe şantier; A.1.1.4. Pregătirea terenului şi a solului în vederea

împăduririi; A.1.1.5. Executarea plantaţiei (pichetare, transport, executare

gropi, plantare puieţi) A.1.1.6. Împrejmuirea cu gard a terenului pe care se

înfiinţează plantaţia forestieră; A.1.1.7. Tratamente cu produse biologice sau chimice, necesare asigurării stării de sănătate, A.1.1.8. Lucrările de completări curente şi întreţinere pe o

perioadă de maxim 5 ani, începând cu anul instalării; A.1.2.1. Îmbunătăţirea accesibilităţii la exploataţiile agricole

şi forestiere; A.1.2.2. Construirea şi/sau modernizarea drumurilor de acces, drumurilor agricole; A.1.2.3. Facilitarea accesului la surse de energie şi extinderea

sistemelor de irigaţii, drenaj, combaterea eroziunii solului şi

protecţia împotriva excesului de apă şi umiditate în vederea

îmbunătăţirii condiţiilor de producţie;


116

Sect

iune

p

rofi

l


Directii de Dezvoltare

Actiuni

Elemente Generale

Ele

men

te

gene

rale

O.2. Diversificarea economiei rurale şi promovarea turismului

P.1.3. Furnizarea de servicii de consultanţă pentru

sectoarele agricol şi forestier P.2.1. Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă

pentru demararea de activităţi non-agricole P.2.2. Crearea unei zone industriale

A.1.2.4. Lucrări de marcare, semnalizare şi avertizare; A.1.3.1. Pregătirea unor pliante şi materiale informative; A.1.3.2. Asistenţa pentru identificarea şi coordonarea

consultanţei adiţionale de specialitate; A.1.3.3. Ajutor pentru obţinerea creditului; A.1.3.4. Asistenţa pentru elaborarea documentelor; A.1.3.5. Monitorizarea implementării planului de afaceri. A.2.1.1. Realizarea unor pliante şi materiale informative; A.2.1.2. Oferirea de consultanţă persoanelor care doresc să îşi

deschidă un I.M.M. A.2.2.1. Construirea infrastructurii rutiere din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor şi a drumurilor de acces; A.2.2.2. Crearea utilităţilor de bază (apă, canalizare, energie

electrică) din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor; A.2.2.3. Crearea infrastructurii necesare accesului la internet (conectarea la reţele broadband, cablarea clădirii)


117

Sect

iune

p

rofi

l


Directii de Dezvoltare

Actiuni

Elemente Generale

Ele

men

te

gene

rale

O.3. Dezvoltarea infrastructurii

P.2.3. Încurajarea

activităţilor turistice P.3.1. Modernizarea şi

extinderea infrastructurii de transport P.3.2. Extinderea/modernizarea reţelei de iluminat public

A.2.3.1. Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee

turistice; A.2.3.2. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de interes public; A.2.3.3. Realizarea unor materiale de informare si promovarea alternativă a ofertelor turistice în diferitele surse

de comunicare; A.2.3.4. Intensificarea activităţilor culturale şi dezvoltarea

continuă a relaţiilor transfrontaliere. A.3.1.1. Infiintarea/extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de

drumuri de interes local care aparţin proprietăţii publice a

unităţii administrative pe teritoriu căreia se află, aşa cum sunt

definite şi clasificate în legislaţia naţională în vigoare; A.3.1.2. Asigurarea siguranţei traficului rutier; A.3.1.3. Monitorizarea traficului; A.3.1.4. Realizarea de alei pietonale şi modernizarea celor existente. A.3.2.1. Extinderea şi imbunătăţirea reţelei de iluminat

public, astfel încât aceasta să atingă parametrii europeni.


118

Secţ

iune

p

rofi

l


Priorităţi

Acţiuni

Elemente Generale

Ele

men

te

gene

rale

O.4. Dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţia rurală

P.3.3. Realizarea/Extinderea reţelei de apă/apă uzată P.3.4. Îmbunătăţirea

managementului deşeurilor P.3.5. Realizarea si extinderea reţelei de gaz P.4.1. Spaţii de recreere P.4.2. Dezvoltarea reţelei de

transport în comun

A.3.3.1. Realizarea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu

apă a tuturor gospodăriilor; A.3.3.2. Realizarea şi modernizarea staţiilor de epurare; A.3.3.3. Gestionarea deşeurilor menajere şi industriale; A.3.3.4. Realizarea/modernizarea de rigole. A.3.4.1. Colectarea selectivă a deşeurilor A.3.4.2. Dezvoltarea unor sisteme separate de colectare şi reciclare A.3.5.1. Crearea reţelei de gaz in localitatea Hălmăgel, cât şi

in zona industrială. A.4.1.1. Înfiinţarea unor parcuri A.4.1.2. Crearea de spaţii de joacă pentru copii A.4.1.3. Realizarea unei săli de sport A.4.1.4. Înfiinţarea piste ciclism. A.4.2.1. Achiziţionarea de microbuze care să asigure

transportul public pentru comunitatea locală; A.4.2.2. Amenajarea de staţii de autobuz.


119

Se

ctiu

ne

pro

fil



Actiuni

Elemente Generale

Ele

men

te

gene

rale

P.4.3. Achiziţionarea de

utilaje şi echipamente pentru

servicii publice P.4.4. Reabilitare şi

construire clădiri de interes

public P.4.5. Afişare informaţii

interes public

A.4.3.1. Achiziţionarea unor utilaje pentru deszăpezire A.4.3.2. Achiziţionarea unor utilaje şi echipamente pentru

întreţinerea spaţiilor verzi A4.4.1 Construirea unei capele mortuare pentru oficierea serviciilor religioase A.4.4.1. Investiţii de renovare, modernizare şi utilare aferentă

a aşezămintelor culturale (biblioteci, cămine culturale); A.4.4.2. Renovarea clădirilor publice şi amenajări de parcări,

pieţe, spaţii pentru organizarea de târguri A.4.4.3. Achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale utilizate în vederea promovării

patromoniului cultural; A.4.4.4. Achiziţionarea de echipamente hardware, software. A.4.5.1. Montarea unor aparate electronice în localitate pentru afişarea informaţiilor de interes public.


120

Secţ

iun

e p

rofi

l


Priorităţi

Acţiuni

Elemente Generale

Ele

men

te

gene

rale

O.5. Infrastructura socială

P.5.1. Reabilitarea şi dotarea

şcolilor cu echipamente didactice şi echipamente IT P.5.2. Realizarea unor centre de îngrijire pentru copii,

bătrâni, şi persoane cu nevoi

speciale P.5.3. Promovarea incluziunii sociale

A.5.1.1. Consolidarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea clădirilor A.5.1.2. Dotări cu echipamente didactice, echipamente pentru

pregătirea profesională, echipamente IT; A.5.1.3. Modernizarea utilităţilor, inclusiv crearea de facilităţi

speciale pentru persoanele cu dizabilităţi; A.5.1.4. Informare şi publicitate asupra operaţiunii finanţate

din fondurile publice demonstrând sprijinul UE în realizarea

operaţiunii. A.5.2.1. Investiţii noi în infrastructura socială; A.5.2.2. Dotarea aferentă pentru centre de ingrijire copii,

bătrâni şi persoane cu nevoi speciale. A.5.3.1. Dezvoltarea unor programe specifice axate pe (re)integrarea pe piaţa muncii a persoanelor de etnie rromă, a

persoanelor cu dizabilităţi, a tinerilor peste 18 ani care

părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului; A.5.3.2. Programe de dezvoltare a calificărilor de bază, a

altor tipuri de calificări, a pregătirii profesionale pentru

grupuri vulnerabile;


121

Sect

iune

p

rofi

l



Acţiuni

Elemente Generale

Ele

men

te

gene

rale

P.5.4. Încurajarea populaţiei

din zonele rurale spre ocuparea altor domenii de activitate decât cel agricol

A.5.3.3. Programe de stimulare a angajatorilor pentru angajarea persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile A.5.4.1. Realizarea unor programe prin care să fie promovate

activităţile non-agricole (întruniri, seminarii cu populaţia din

localitate).


122

5.2. Planificare acţiuni pe orizontul de timp previzionat

ACŢIUNI 2015 2016 2017 2018 2019 2020

Prima împădurire a terenurilor agricole A.1.1.1. Achiziţia de puieţi forestieri A.1.1.2. Executarea drumurilor tehnologice de acces la şantierele de

împădurire

A.1.1.3. Transportul materialelor, puieţilor şi forţei de muncă pe şantier A.1.1.4. Pregătirea terenului şi a solului în vederea împăduririi A.1.1.5. Executarea plantaţiei (pichetare, transport, executare gropi,

plantare puieţi)

A.1.1.6. Împrejmuirea cu gard a terenului pe care se înfiinţează plantaţia

forestieră

A.1.1.7. Tratamente cu produse biologice sau chimice, necesare asigurării stării de sănătate

A.1.1.8. Lucrările de completări curente şi întreţinere pe o perioadă de

maxim 5 ani, începând cu anul instalării

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii A.1.2.1. Îmbunătăţirea accesibilităţii la exploataţiile agricole şi forestiere A.1.2.2. Construirea şi/sau modernizarea drumurilor de acces, drumurilor

de acces, drumurilor agricole

A.1.2.3. Facilitarea accesului la surse de energie şi extinderea sistemelor

de irigaţii, drenaj, combaterea eroziunii solului şi protecţia împotriva

excesului de apă şi umiditate în vederea îmbunătăţirii condiţiilor de

producţie

A.1.2.4. Lucrări de marcare, semnalizare şi avertizare Furnizarea de servicii de consultanţă pentru sectoarele agricol şi forestier

A.1.3.1. Pregătirea unor pliante şi materiale informative A.1.3.2. Asistenţa pentru identificarea şi coordonarea consultanţei

adiţionale de specialitate


123

ACŢIUNI 2015 2016 2017 2018 2019 2020 A.1.3.3. Ajutor pentru obţinerea creditului A.1.3.4. Asistenţa pentru elaborarea documentelor A.1.3.5. Monitorizarea implementării planului de afaceri

Furnizarea de servicii de consiliere şi consultanţă pentru demararea de activităţi non-agricole A.2.1.1. Realizarea unor pliante şi materiale informative A.2.1.2. Oferirea de consultanţă persoanelor care doresc să îşi deschidă un

I.M.M.

Crearea unei zone industriale A.2.2.1. Construirea infrastructurii rutiere din interiorul structurii de sprijinire a afacerilor şi a drumurilor de acces

A.2.2.2. Crearea utilităţilor de bază (apă, canalizare, energie electrică) din

interiorul structurii de sprijinire a afacerilor

A.2.2.3. Crearea infrastructurii necesare accesului la internet (conectarea la reţele broadband, cablarea clădirii)

Încurajarea activităţilor turistice A.2.3.1. Investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee turistice A.2.3.2. Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de interes public

A.2.3.3. Realizarea unor materiale de informare si promovarea alternativă a ofertelor turistice în diferitele surse de comunicare

A.2.3.4. Intensificarea activităţilor culturale şi dezvoltarea continuă a

relaţiilor transfrontaliere

Modernizarea şi extinderea infrastructurii de transport A.3.1.1. Extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local

care aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriu căreia

se află, aşa cum sunt definite şi clasificate în legislaţia naţională în

vigoare

A.3.1.2. Asigurarea siguranţei traficului rutier A.3.1.3. Monitorizarea traficului


124

ACŢIUNI 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Extinderea reţelei de iluminat public

A.3.2.1. Extinderea şi imbunătăţirea reţelei de iluminat public, astfel încât

aceasta să atingă parametrii europeni

Realizarea/Extinderea reţelei de apă/apă uzată A.3.3.1. Realizarea şi reabilitarea sistemelor de alimentare cu apă a

tuturor gospodăriilor

A.3.3.2. Realizarea şi modernizarea sistemelor de epurare a apei uzate A.3.3.3. Gestionarea deşeurilor menajere şi industriale

Îmbunătăţirea managementului deşeurilor A.3.4.1. Colectarea selectivă a deşeurilor A.3.4.2. Dezvoltarea unor sisteme separate de colectare şi reciclare

Extinderea reţelei de gaz A.3.5.1. Crearea si extinderea reţelei de gaz in localitatea Hălmăgel

Spaţii de recreere A.4.1.1. Înfiinţarea unor parcuri A.4.1.2. Crearea de spaţii de joacă pentru copii A.4.1.3. Realizarea unei săli de sport

Dezvoltarea reţelei de transport în comun A.4.2.1. Achiziţionarea de microbuze care să asigure transportul public pentru comunitatea locală

A.4.2.2. Amenajarea de staţii de autobuz Achiziţionarea de utilaje şi echipamente pentru servicii publice

A.4.3.1. Achiziţionarea unor utilaje pentru deszăpezire A.4.3.2. Achiziţionarea unor utilaje şi echipamente pentru întreţinerea

spaţiilor verzi


125

ACŢIUNI 2015 2016 2017 2018 2019 2020 Reabilitare clădiri

A.4.4.1. Investiţii de renovare, modernizare şi utilare aferentă a

aşezămintelor culturale (biblioteci, cămine culturale, centre pentru

promovarea culturii tradiţionale)

A.4.4.2. Renovarea clădirilor publice şi amenajări de parcări, pieţe, spaţii

pentru organizarea de târguri

A.4.4.3. Achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale

tradiţionale utilizate în vederea promovării patromoniului cultural

A.4.4.4. Achiziţionarea de echipamente hardware, software Afişare informaţii interes public

A.4.5.1. Montarea unor aparate electronice în localitate pentru afişarea

informaţiilor de interes public

Reabilitarea şi dotarea şcolilor cu echipamente didactice şi echipamente IT A.5.1.1. Consolidarea, reabilitarea, modernizarea, extinderea clădirilor A.5.1.2. Dotări cu echipamente didactice, echipamente pentru pregătirea

profesională, echipamente IT

A.5.1.3. Modernizarea utilităţilor, inclusiv crearea de facilităţi speciale

pentru persoanele cu dizabilităţi

A.5.1.4. Informare şi publicitate asupra operaţiunii finanţate din fondurile

publice demonstrând sprijinul UE în realizarea operaţiunii

Realizarea unor centre de îngrijire pentru copii, bătrâni, şi persoane cu nevoi speciale A.5.2.1. Investiţii noi în infrastructura socială A.5.2.2. Dotarea aferentă pentru centre de ingrijire copii, bătrâni şi

persoane cu nevoi speciale

Promovarea incluziunii sociale A.5.3.1. Dezvoltarea unor programe specifice axate pe (re)integrarea pe piaţa muncii a persoanelor de etnie rromă, a persoanelor cu dizabilităţi, a

tinerilor peste 18 ani care părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului


126

ACŢIUNI 2015 2016 2017 2018 2019 2020 A.5.3.2. Programe de dezvoltare a calificărilor de bază, a altor tipuri de

calificări, a pregătirii profesionale pentru grupuri vulnerabile

A.5.3.3. Programe de stimulare a angajatorilor pentru angajarea persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile

Încurajarea populaţiei din zonele rurale spre ocuparea altor domenii de activitate decât cel agricol A.5.4.1. Realizarea unor programe prin care să fie promovate activităţile

non-agricole (întruniri, seminarii cu populaţia din localitate)


CAPITOLUL 6 Sistemul de implementare

Implementarea strategiei se va face cu ajutorul unui set de instrumente şi măsuri care să

permită urmărirea permanentă a indicatorilor şi implicit monitorizarea atingerii obiectivelor

trasate.

6.1 Coordonare şi implementare

Coordonare

Rolul de coordonare a Strategiei de Dezvoltare Locală va fi asumat de Consiliul Local şi

Primăria localităţii Hălmăgel. Structura care va asigura coordonarea strategiei va fi stabilită prin

decizie a Consiliului Local.

Echipa de lucru va fi formată din funcţionari publici cu specializări tehnice, financiare şi de

administraţie, a căror viziune şi experienţă să permită acoperirea tuturor aspectelor integrate şi

extinse pe care le presupune implementarea unei strategii mutisectoriale şi pe termen lung.

Structura va fi condusa de Primar.

Responsabilităţile structurii de coordonare a Strategiei de Dezvoltare Locală - propuneri:

Asigurarea coodonării şi urmăririi stadiului implementării Strategiei;

Asigurarea unui management eficient şi corect în implementarea strategiei, inclusiv a

gestionării financiare corecte a fondurilor alocate implementării acţiuniilor asumate de

Primărie sau de Primărie în varii parteneriate;

Monitorizarea modului de implementare, respectiv realizarea indicatorilor de impact şi

rezultat a obiectivelor, direcţiilor şi acţiunilor de dezvoltare;

Asigurarea resurselor tehnice şi administrative necesare bunei implementări a

Strategiei;

Organizarea monitorizării, evaluării şi revizuirii periodice a implementării;

Elaborarea rapoartelor de implementare şi de revizuire periodice, după graficul de

raportare agreat de Primărie;

Implementare

Implementarea Strategiei de Dezvoltare Locală este un proces complex, care implică şi

afectează întreaga comunitate.

Instrumentele care vor facilita implementarea sunt planificările acţiunilor şi termenelor

aferente cât şi schemele de parteneriate şi trasarea responsabilităţilor părţilor implicate.


128

Planul de acţiuni este o prezentare structurată a tuturor acţiunilor şi proiectelor propuse de

Strategie, cu date şi informaţii privind modul de abordare � în corelare cu alte acţiuni sau prin

parteneriate strategice, resursele financiare necesare şi surse posibile pentru asigurarea lor,

legislaţia care guvernează proiectul, indicatorii de rezultat care permit evaluarea implementării

acţiunii.

Planificarea în timp a planului de acţiuni, pe termen scurt şi pe întreaga perioada de

planificare, indică etapele de parcurs pentru implementarea proiectelor, respectând priorităţile

identificate prin exerciţiile de consultare a comunitaţii.

Parteneriatul local continuă şi extinde eforturile de implicare si consultare a diverselor

grupuri de interese locale din perioada de elaborare a Strategiei, fiind expresia răspunderii asumate

de acele entităţi sau grupuri de entităţi în ceea ce priveşte contribuţia directă şi planificată la

transpunerea Strategiei.

Pentru a asigura succesul Strategiei, aceasta trebuie să devină un document de lucru nu

numai pentru Consiliul Local şi Primăria localităţii Hălmăgel, ci şi pentru entităţile cuprinse în

parteneriatul local, un document care să le ghideze propriile planuri de viitor.

Subliniem importanţa asumării responsabilităţilor de implementare, de către Consiliul local

şi Primăria Hălmăgel, precum şi de către Parteneriatul local.

6.2 Monitorizare şi evaluare

Monitorizarea şi evaluarea impactului şi rezultatelor au ca scop asigurarea eficienţei şi

calităţii în implementare, urmărirea sensului de implementare a strategiei şi a componentelor sale,

respectiv realizarea obiectivelor propuse.

Monitorizarea implementării

Monitorizarea implementării Strategiei de Dezvoltare Locală va urmări o serie de aspecte

precum:

încadrarea în grafic a acţiunilor propuse;

gradul de îndeplinire a obiectivelor propuse;

evoluţia indicatorilor de performanţă;

obţinerea rezultatelor parţiale previzionate;

respectarea prevederilor bugetare stabilite pentru fiecare acţiune

Monitorizarea implementării strategiei, ca întreg, şi a acţiunilor concrete urmareşte

realizarea obiectivelor în contextul acţiunilor/activităţilor propuse, a resurselor umane, materiale şi


129

financiare alocate, respectarea planificărilor în timp, buna funcţionare a parteneriatelor generale

sau individuale pe proiecte, performanţele echipelor de implementare, etc.

În cazul apariţiei de devieri de la planificat, a situaţiilor de criză sau de forţă majoră,

modificări ale elementelor de precondiţie, apariţia de reacţii negative sau neaşteptate din partea

participanţilor la strategie sau proiect, etc. activitatea de monitorizare va genera acţiuni de ajustare

� restructurare � alocări suplimentare, prin care să se asigure cele mai eficiente şi raţionale soluţii

de remediere şi readucere a Strategiei sau proiectelor pe sensul de implementare prevăzut şi, astfel,

să se asigure realizarea impactului aşteptat.

Evaluarea rezultatelor şi impactului

Sistemul de evaluare permite să se aprecieze în ce măsură Strategia şi proiectele

componente şi-au atins obiectivele propuse, iar rezultatele tangibile şi intangibile sunt cele

prevăzute, în termeni de eficienţă, calitate şi cantitate.

Evaluarea se realizează la trei momente cheie:

Evaluarea anterioară începerii acţiunii: se evaluează impactul potenţial al acţiunii şi

corectitudinea presupunerilor, constituind un element important de decizie asupra

oportunităţii proiectului/acţiunii.

Evaluarea intermediară a acţiunii: se efectuează la jumătatea perioadei de

implementare, analizând cursul corect al acţiunii şi rezultatele intermediare.

Evaluarea finală se realizează după finalizarea proiectului, imediat sau/şi după anumite

perioade, pentru a analiza daca au fost atinse rezultatele prevăzute de proiect. Această

evaluare poate servi ca justificare pentru noi proiecte care să consolideze sau să

corecteze rezultatele realizate.

Pentru realizarea monitorizării şi evaluării, atât la nivel de strategie cât şi la nivel de

acţiune individuală, se vor utiliza două tipuri de indicatori: indicatori de progres, la nivel de

strategie şi indicatori de impact şi de rezultat, la nivel de acţiuni concrete.

Pentru nivelul de strategie se propun următorii indicatori de progres care să măsoare starea

socială, economică şi a mediului, cum şi cât de rapid se modifică aceasta şi, astfel, dacă oraşul se

îndreaptă către viziunea şi obiectivele de dezvoltare agreate prin Strategie. Aceşti indicatori de

progres vor fi în permanenţă comparaţi cu setul de măsurători şi calcule efectuate în etapa

anterioară de evaluare.


130

6.3 Revizuire

Revizuirea Strategiei de Dezvoltare Locală se va face periodic în scopul evaluării stadiului

de implementare, în vederea analizei comparative a indicatorilor de monitorizare. Necesitatea

revizuirii strategiei este de actualizare şi adaptare conform modificărilor cadrului legislativ

specific. În concordanţă cu metodologia de elaborare, orice revizuire se va face în urma unui

proces de consultare a comunităţii locale cât şi a tuturor grupurilor de interes din localitate.

Intervalele recomandate pentru revizuirea periodică a Strategiei de Dezvoltare Locală sunt

relativ scurte, datorită perspectivelor de schimbări rapide şi consistente la nivelul întregii societăţi

româneşti.

Prima revizuire se planifică a se efectua în primul trimestru al anului 2016. Metodologia

etapei de revizuire va cuprinde toate etapele de elaborare, în mod special etapele de consultare a

comunităţii şi de evaluare de mediu.

Exerciţiul de revizuire va ţine cont de următoarele elemente:

Rezultatele monitorizării implementării şi evaluării impactului strategiei până la

momentul revizuirii;

Evoluţia bugetului local;

Legislaţia nouă cu efecte directe asupra localităţii Hălmăgel;

Modificări în strategiile naţionale, regionale sau judeţene, cu efecte directe asupra

localităţii Hălmăgel.

Pe perioada de implementare se vor elabora rapoarte anuale care vor analiza rezultatele

implementării.


131

CAPITOLUL 7 Parteneriatul local

Implementarea cu succes a Strategiei de Dezvoltare Locală Hălmăgel, conform principiilor

de dezvoltare durabilă presupune funcţionarea corespunzătoare a unui parteneriat local care va

cuprinde reprezentanţii tuturor grupurilor de interese şi iniţiative vizate de strategie prin

obiectivele, direcţiile şi acţiunile de dezvoltare.

Această abordare corespunde principiilor de dezvoltare durabilă, principiilor şi valorilor

europene la care a aderat ţara noastră.

Principiul parteneriatului presupune, pe langă implicarea directă a comunităţii, prin

cunoştinţe, experienţă, proiecte proprii, şi participarea la consultările publice pe care autoritatea

publică locală le va organiza atât în contextul implementării strategiei, cât şi în cel al aplicării

legislaţiei privind transparenţa decizională în adminstraţie şi impactul proiectelor asupra mediului.

În ceea ce priveşte implementarea Strategiei printr-un parteneriat colaborativ şi eficient,

este necesară continuarea eforturilor de implicare coerentă a comunităţii în proiectele relevante şi

stimularea contribuţiilor cetăţenilor, grupurilor şi organizaţiilor la atingerea viziunii şi obiectivelor

de dezvoltare locală. Amploarea, caracteristicile şi multidisciplinaritatea acţiunilor şi proiectelor

concrete de implementare sunt cele care dictează componenţa parteneriatului:

1. Autoritatea publică locală, respectiv Consiliul Local şi Primăria localităţii Hălmăgel;

2. Instituţii de învăţământ, cu precadere preuniversitare;

3. Operatorul de utilităţi;

4. Reprezentanţi ai comunelor din zona de dezvoltare Valea Superioară a Crişului Alb;

5. Reprezentanţii mediului de afaceri;

6. Organizaţii civice;

7. Fundaţii private din diverse domenii;

8. Organizaţii de mediu;

9. Mass-media.


132

CONCLUZII

Procesul de Programare a Dezvoltării Durabile nu se încheie odată cu elaborarea Strategiei

de Dezvoltare Locală ci începe în acest moment. Acest document va servi ca �modus operandi�

(manual de acţiune) pentru administraţia publică locală cât şi tuturor actorilor interesaţi să participe

la dezvoltarea comunitară. Toate documentele de programare elaborate de către administraţie

publică locală vor fi în acord cu direcţiile strategice stabilite în cadrul acestui document, el însuşi

fiind în concordanţă cu documentele de rang superior (Strategia de Dezvoltare a Judeţului Arad,

Strategia de Dezvoltare Regională precum şi Acordul de Parteneriat al României cu Uniunea

Europeană).

Implementarea Strategiei se va derula pe etape care vor fi organizate în funcţie de resursele

existente la momentul respectiv şi de priorităţile locale. Validarea Strategiei se realizează prin

participarea cetăţenilor la deciziile administrative, aceasta având un caracter continuu.

Comunitatea se va dezvolta pe parcursul implementării strategiei prin intermediul

schimburilor de experienţă cu instituţii europene şi prin aportul specialiştilor.

Echipa de elaborare a acestui document informează în urma procesului de elaborare

strategică:

Strategia de dezvoltare locală este un document al întregii comunităţi, nu este al unei

persoane sau instituţii şi nici al vreunui partid sau organizaţii;

Societatea civilă trebuie să decidă cum va arăta comunitatea în care vor să trăiască şi tot

ei sunt cei care vor controla punerea în fapt a acestor decizii;

Din punct de vedere politic strategia trebuie asumată de către Consiliul Local care va

stabili o ordine a priorităţilor şi prin bugetul existent le va finanţa şi cofinanţa;

Consiliul Local este cel care poate modifica această strategie imediat sau mai târziu, în

funcţie de dezvoltări ulterioare ale situaţiei sociale, politice şi economice.


133

BIBLIOGRAFIE

Acte şi documente pe baza cărora s-a fundamentat Strategia de Dezvoltare a Comunei Hălmăgel 2014-2020

A. Acte şi documente internaţionale:

Strategia Europa 2020 a Comisiei Europene

Strategia Europeană privind Ocuparea Forţei de Muncă

Politica de coeziune a Uniunii Europene pentru perioada 2014-2020

REGULAMENTUL UE NR. 1311/2013 AL CONSILIULUI din 2 decembrie 2013 de

stabilire a cadrului financiar multianual pentru perioada 2014 � 2020

REGULAMENTUL (UE) NR. 1299/2013 AL PARLAMENTULUI EUROPEAN SI

AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind dispozitii specifice pentru sprijinul

din partea Fondului european de dezvoltare regionala pentru obiectivul de cooperare

teritoriala europeana


AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind Fondul european de dezvoltare

regionala si dispozitiile specifice aplicabile obiectivului referitor la investitiile pentru

crestere economica si locuri de munca si de abrogare a Regulamentului (CE) nr.

1080/2006


AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor dispozitii comune

privind Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european, Fondul de

coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala si Fondul european pentru

pescuit si afaceri maritime, precum si de stabilire a unor dispozitii generale privind

Fondul european de dezvoltare regionala, Fondul social european, Fondul de coeziune

si Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime si de abrogare a Regulamentului

(CE) nr. 1083/2006 al Consiliului


AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurala

acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR) si de abrogare a

Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului



134

AL CONSILIULUI din 17 decembrie 2013 privind finantarea, gestionarea si

monitorizarea politicii agricole comune si de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr.

352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 si

(CE) nr. 485/2008 ale Consiliului


AL CONSILIULUI din 11 decembrie 2013 de instituire a actiunii �Erasmus +�:

Programul Uniunii pentru educatie, formare, tineret si sport si de abrogare a Deciziilor

nr. 1719/2006/CE, nr. 1720/2006/CE si nr. 1298/2008/CE


AL CONSILIULUI din 11 decembrie 2013 privind Programul Uniunii Europene pentru

ocuparea fortei de munca si inovare sociala (�EaSI�) si de abrogare a Deciziei nr.

283/2010/UE de instituire a unui instrument european de microfinantare Progress

pentru ocuparea fortei de munca si incluziune sociala


AL CONSILIULUI din 11 decembrie 2013 de instituire a unui program pentru

competitivitatea intreprinderilor si a intreprinderilor mici si mijlocii (COSME) (2014 �

2020) si de abrogare a Deciziei nr. 1639/2006/CE

Carta Socială Europeană Revizuită

Carta Drepturilor Fundamentale în Uniunea Europeană

Declaraţia Universală a Drepturilor Copilului

Directiva Comisiei Europene pentru Tratament Egal

Directiva Comisiei Europene pentru Securitate Socială

B. Legislaţia internă:

Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată

Tratatul de Aderare al Romaniei si Bulgariei la Uniunea Europeana - 2005

Acordul de Parteneriat 2014-2020 al României cu Uniunea Europeană

Planul Urbanistic General al comunei Hălmăgel

Pagina WEB a comunei Hălmăgel

Monografia comunei Hălmăgel

Planul de Amenajare Teritoriala National

Planul de Amenajare Teritoriala Judetean


135

Strategia de dezvoltare şi Planul Local de Acţiune al Judeţului Arad 2007-2013

Programul de guvernare 2012 - 2016

Strategia de Dezvoltare a Regiunii Vest 2014 - 2020

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020

Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006;

Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale republicată;

Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale cu modificările ulterioare;

Legea nr.350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul cu modificările ulterioare;

Legea nr.363/2006 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea I � Reţele de transport;

Legea nr.171/1997 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a II-a Apa;

Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea

a III-a - zone protejate;

Legea nr. 351/ 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional -

Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi;

Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii cu modificările ulterioare;

Legea locuinţei nr. 114 din 11 octombrie 1996, republicată;

Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicată;

Legea nr.41/1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.68/1994 privind protejarea

patrimoniului cultural naţional.

Date post:	02-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

STRATEGIA DE DEZVOLTARE ECONOMICO-SOCIALĂ A COMUNEI...

Documents