Strategia de eSntateAceast strategie este produsul eforturilor comune a echiplor nationale si internaionale interesate, care au contribuitla deyvoltarea ei în perioada 2012-2013,incluzînd....[completai în lista de participani naionali i internaionali, precum SDC, NST, OMS, Banca Mondial etc, precum si Centrul de Guvernare Electronic, Ministerul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor, etc.]
Abordarea la elaborarea strategiei s-a bazat pe utilizarea Toolkit OMS-UIT Strategia Naional eSntate i include legturi ctre alte documente-cheie ... [de exemplu, OMS Rezoluia WHA58.28 privind e-sntatea, Planul de Aciuni UE eHealth 2012-2020, etc]
Prefa
Organizaia Mondial a Sntii definete e-sntate ca fiind "utilizarea tehnologiilor informaiei i comunicaiilor (TIC) pentru sntate, de exemplu, tratarea pacientilor, cercetarea continu, educarea elevii, urmarirea bolilor i s monitorizarea sntii publice. "This short definition covers a vast domain, including:
· Dosarele Electronice de Sntate (care s permit schimbul de date a pacientilor intre puncte de asistenta medicala),
· Rutina de gestionare a informaiilor de sntate (de exemplu, bazate pe Web, sisteme de supraveghere, registre electronice, boli medicale electronice sistemele informatice raionale)Vital Registration (the use of computerised systems for registration of death or births),
· Consumatorul de Sntate Informatica (acces la informaii privind sntatea de catre persoane sntoase sau pacieni),
· Cunostinte de Management in Sanatate (ex. Instructiunile de buna practica gestionate si accesate electronic),
· eSanatate (ex. utilizarea de dispozitive mobile, cum ar fi telefoanele mobile pentru a partaja informaii sau pentru a colecta date agregate sau datele pacientului),
· Telemedicin (ex. Utiliyarea TIC+ului pentru a furniya asistenta medicala la distanta),
· Sntate Virtual (ex. Echipe de profesioniti lucrînd împreun prin TIC), i
·
Aceast strategie adopt definiia de mai sus a e-sntii i îi propune s respecte rezoluia WHA58.28 privind e-sntatea, adoptat de ctre Adunarea Mondial a Sntii 58 în 2005.
eSntate poate fi privit ca o investiie în domeniul tehnologiilor informaiei i comunicaiilor (TIC) în domeniul sntii i al asistenei medicale, care permite modificri i îmbuntiri în practicile clinice i de lucru, în scopul de a asigura beneficii care depesc costurile de-a lungul timpului.Complexitatea acestui prevede c oportunitile de e-sntate i alegeri s fie identificate, prioritile stabilite i dezvoltate planuri fezabile, astfel încât constrângeri cum ar fi timpul i accesibilitatea sunt potrivite. Aceasta include adoptarea unei arhitecturi corespunztoare cuplat cu standardele de informare cuprinztoare i riguroas, în scopul de a asigura interoperabilitatea i durabilitatea pe termen lung.
Scopul acestei Strategii
Aceast strategie urmrete s sprijine obiectivele strategice ale Ministerului Sntii într-un mod care este cuprinztor, pragmatic i inovator. Acesta urmrete s sprijine prioritile pe termen mediu ale sectorului sntii publice, deschide calea pentru cerinele viitoare din sectorul public eSntate, i de a pune bazele pentru integrarea în viitor i coordonarea tuturor iniiativelor e-sntate din ar (atât în sectorul public i sectorul privat).
Progresele tehnologice continue face imposibil pentru liderii de e-sntate s rmân la curent cu toate oportunitile. eSntatea de succes necesit factorii de decizie pentru a avea echipe adecvate pe loc, pentru a identifica liderii politici, executivi i clinici care s poat identifica oportunitile adecvate i de pârghie într-o structur de guvernare adecvat.
Situtaia Actual
Infrastructura TIC în sectorul ocrotirii sntii (LAN, WAN, hardware, software, baze de date, instrumente de traning i instruire) are un potenial considerabil de dezvoltare. Chiar daca computerele sunt prezente în instituiile medicale, utilizarea lor de personalul medical este limitat. Conform datelor diferitor studii independente, care nu au înregistrat diferene seminficative între ele, doar circa 18% de medici utilizeaz computerul la postul su de lucru, iar circa 12% utilizeaz Internetul. Echipamentul IT (computere, servere, periferice, etc) înin instituiile medicale au fost procurate sau obinute prin intermediul donatorilor i numai în ultimii ani, odat cu micorarea considerabil a preului lor, instituiile medico-sanitare publice au avut posibilitatea s completeze baza sa material pe segmental IT din sursele financiare proprii. Destul de dificil se dezvolt Reelele Locale ale IMSP, chiar în pofida recomandrilor metodice elaborate i dezvoltate de Ministerului Snti în comun cu Ministerul Tehnologiilor Informaionale i Comunicaiilor. Acest fapt se explic printr-un dificit enorm de specialiti în domeniul TIC la nivele instituiilor medicale, iar nivelul competenei specialitilor existeni este sub ateptrile managementului IMSP. La fel, alocaiile financiare pentru sectorul TIC în medicin, sunt la un nivel insuficient, iar în unele IMSP chiar lipsesc. Acest fapt este vizibil cît la nivel local i regional atît i la nivelul naional.
Fondurile Comisiei Naionale de edificare a Societii Infromaionale “Moldova Electronic” sunt insuficiente, în general, pentru dezvoltarea sectorului TIC în Republica Moldova, nemaivorbind aparte pentru sectorul sntii.
Dezvoltarea soluiilor TIC în marea sa majoritate au fost finanate de comunitatea donatorilor, îns deseori, nu a fost asigurat continuitatea acestor proiecte i în condiiile lipsei suportului financiar de stat multe aplicaii au fost stopate în dezvoltarea sa.
Astfel pe lâng îmbuntirea unor zone deja acoperite de TIC, în sistemul ocrotirii sntii, este nevoie s fie acoperite i alte zone care necesit soluionri ale problemelor prin implementarea soluiilor TIC.
Astfel de exemple ar putea servi i nevoia implementrii unui registru electronic al bolilor cronice, cum ar fi: diabetul, cancerul, hepatita, etc. Este o problem de importan primordial nevoia de a cunoate nu doar datele personale ale pacienilor înregistrai cu astfel de boli, dar i posibilitatea de a efectua analize conform criteriilor de vârst, sex, regiune geografic, factori care de influen i alte date relevante pentru procesul de luare a deciziilor, calitatea cruia va avea impact direct asupra procesului de prevenire a maladiilor. Registrul bolilor cronice ine de managementul bolilor cronice i are menirea de a imbunti coordonarea i managemnentul îngrijirii pacienilor cu boli cronice. O mai bun monitorizare a strii de sntate, a rezultatelor testelor, precum i altor parametrii i informaii medicale permite gestionarea mai atent i de prevenire a episoadelor de boli acute sau accentuarea acestora. Informaiile urmarite în timp sprijin planificarea individual de îngrijire, precum i proiectarea programului de tratamente, alocarea resurselor i de cercetare a bolilor, de care beneficiaz pacieni, medici, administratori, manageri i cercettori. Alte exemple ar fi i sistemele de trasabilitate a medicamentelor, de eviden a echipamentului medical (cel puin în instituiile medicale de stat). La fel este necesar acoperirea necesitii sistemelor de gestionare a personalului, mai ales c diferite instituii medicale încearc s soluioneze prea diferit aceast problem.
Nu exist un Registrul electronic al personalului medical care ar putea soluiona problemele eventuale de insuficien de medici specialiti anumite domenii. Spre exemplu, un astfel de sistem ar putea scoate la iveal în ce zon medical au rmas doar medici de vârst pre-pensionar i care este sau va fi curând insuficiena. Astfel în baza acestei analize, Ministerul Sntii ar putea solicita comanda de specialiti necesari de la instituiile de învmânt. Totodat s-ar ine evidena, câi din absolvenii facultilor medicale au rmas s profeseze, cine a obinut graduri tiinifice i alte informaii relevante.
La fel este nevoie s se in cont i de aspectele administrative, cum ar fi spre exemplu nevoia de implementare a unui sistemul de gestiune a execuiei bugetelor pentru instituiile medicale (evidena banilor intrare/ieire), care ine de eficientizarea procesului de inere a evidenei cantitativ-valorice a resurselor stemului de sntate.
Este de menionat i unele nevoi-cheie, ce in de nucleul infrastructurii informaionale ale sistemului ocrotirii sntii, cum ar fi: implementarea fiei electronice a pacientului la nivel naional, asigurarea interoperabilitii, telemedicin i alte aspecte care vor fi prezentate în prezentul document.
Definirea Problemei
Informaiile din sectorul sntii publice joac un rol esenial în buna guvernare, care, la rândul su, are un impact direct asupra calitii serviciilor publice de sntate prestate populaiei Republicii Moldova. De aceea, este important pentru sistemele de informare în acest domeniu pentru a avea funciile centrale ale sistemului naional de sntate public. Funcia de baz a sistemelor de informaii privind asistena medical este de a transforma datele colectate în informaii utile, în scopul de a sprijini eforturile profesionitilor din domeniul sntii, precum i managerilor de la toate nivelurile în procesul de luare a deciziilor. În afar de necesitatea de informare intern, sistemele de informaii privind asistena medical trebuie s ofere informaii fiabile pentru un numr mare de utilizatori dincolo de Ministerul Sntii, cum ar fi: guvernul, mass-media, precum i ceteni ai Republicii Moldova i organizaiile internaionale de specialitate, care între timp devin tot mai interesai de activitatea în acest domeniu.
Pe ansamblu, sistemele de informare în domeniul asistenei medicale pot fi caracterizate cu colectarea limitat de date operaionale i lipsa unor mecanisme adecvate, cu capaciti analitice pentru a transforma datele în informaii care sunt relevante i în timp util pentru a influena procesul de luare a deciziilor.
În primul rând, informaiile de asisten medical, sunt necesare pentru luarea deciziilor la nivel de top-management i pentru creterea gradului de contientizare a societii, cu accent special pe prezentarea în timp util a datelor calitative i în timp real. Totusi, trebuie spus c calitatea de informaii nu reprezint o prioritate de top.
Chiar daca infortmatiile sunt solicitate, acestea nu intotdeauna sunt utilizate in luarea deciziilor.
Frecvent, nivelul inalt de luare a deciziilor necesita sa furnizeze informatii cerute de guvern, iar în acest caz nu exist nici un instrument pentru persoanele competente s analizeze informaiile existente i s le prezinte în formatul indicat de partea solicitant.
O mare parte din sisteme nu au instrumente de performan pentru prezentarea datelor, raportare i analiza.
Ocazional, ca urmare a unui volum mare de documente pe hârtie i capacitatea analitic limitat, exist o discrepan semnificativ între datele extrase din sistemele informatice i diseminarea acestora. Ca urmare, utilizarea de informaii importante astfel de procesul de luare a deciziilor este limitat.
Datele colectate nu sunt suficiente. Uneori colectarea datelor se face manual, în timp ce aceleai informaii ar putea fi obinute de la alte sisteme informaionale. Indicatorii de date i seturi de date nu corespund indicatori de date i a seturilor de date utilizate pe plan internaional - care ar permite pentru compararea cu indicatorii altor ri. Abordarea existenta în sistemele de informaii din Republica Moldova de sntate se bazeaz pe colectarea de date, care este foarte împovrtor, necesit mult timp, este inexact i irrelevant uneori în luarea deciziilor din domeniul sntii. Analiza efectuat a concluzionat c asistena medical în domeniul TIC este axat în principiu pe colectarea de date în loc de prelucrare automat a fluxurilor de lucru i nu are o provizie de servicii orientat centralizat pe ceteni. În 2010, Guvernul a lansat procesul de e-transformare i în 2011, programul strategic pentru e-Transformare a fost adoptat în mod corespunztor pentru a digitaliza serviciilor publice. Aceasta reprezint punctul central al Guvernului pentru îmbuntirea serviciilor publice, fcându-le electronice. În ciuda faptului c serviciile de sntate sunt printre cele mai solicitate servicii din Republica Moldova, foarte puine dintre ele folosesc eficient TIC pentru îmbuntirea calitii serviciilor de sntate i de acces.Dezvoltarea i îmbuntirea serviciilor de e-sntate ar trebui s pun accent pe re-inginerie i reproiectarea proceselor de prestare a serviciilor, dar nu doar pe digitalizarea celor existente.
În afar de faptul c nu a fost detectata nici o dovad solid care s ateste c arhitectura, platformele i standardele tehnologice ale Republicii Moldova sistemelor de informaii de asisten medical sunt în conformitate cu standardele internaionale.
Un alt punct care trebuie menionat este necesitatea presant de a dezvolta un cadru legal care s reglementeze toate aspectele sistemelor informaionale automatizate necesare atât pentru minister cit i subdiviziunile subordonate acestora. Solutii E-Sanatate vor contribui la minimizarea sau eliminarea urmtoarelor probleme cheie ale sectorului de asisten medical:
· Interconectarea relativ redus a instituiilor publice de sntate, chiar dac începând cu 2009, 84% din instituiile medicale au avut acces la internet.
· Capacitatea insuficient a biroului administrativ central în domeniul e-guvernare i e-sntate (numai 5 persoane din biroul administrativ central al Ministerului Sntii au fost instruii pina la sfirsitul trimestru I al anului 2012);
· Publicul larg are acces limitat la informaiile privind sntatea. Accesul inegal al populaiei de asisten medical de calitate i servicii de înalt performan;
· Accesul limitat al tinerilor la servicii de sntate prietenoase i informaii de sntate;
· Sisteme fragmentate de colectare a datelor i duplicarea datelor colectate;
· Non-conformitatea seturilor de date colectate cu cerinele de raportare ale organizaiilor internaionale;
· Reducerea capacitii de analiz pentru a evalua, monitoriza i raporta performanele sistemului de sntate;
· Utilizarea învechite i ineficiente a infrastructurii TIC a instituiilor medicale;
· Utilizarea insuficient a tehnologiilor moderne de diagnosticare i tratament;
· Scderea eficienei mecanismului de achiziii centralizat a medicinii; - punerea în aplicare a unui sistem centralizat de informaii pentru achiziionarea de medicamente ar putea rezolva aceast problem;
· Raportarea statistic din foi de parcurs primare este consumatoare de timp i resurse i creeaz obstacole în punerea în aplicare activitile de baz, care distrage atentia lucrtorilor în domeniul sntii activitile lor de baz;
· Fara baze de date comune de sntate public sau sisteme disperse.
· Întârzieri în primirea informatiilor de la unitatea de urgen a asistenei medicale primare din cauza lipsei unui sistem electronic de sesizare pentru pacieni;
· Sistemele informaionale existente nu ofer funcionaliti de alert, care ar putea fi folosite pentru rspuns rapid i luare a deciziilor;
· Lipsa de transparen în unele instituii publice de sntate
· Conformarea limitat a unor instituii medicale private, cu procedura de raportare a Ministerului Sntii.
· Lipsa unui sistem electronic de management al resurselor umane, care nu furnizeaz informaii cu privire la disponibilitatea, competene i migraia angajailor de asisten medical pentru o buna gestionare a resurselor umane.
· Problema resurselor umane pentru specialiti IT. Lipsa de specialisti IT.
Astfel, odat cu îmbuntirea anumitor sectoare care au fost deja reglementate de TIC, trebuie abordate i alte sectoare în sistemul de ocrotire al sntii, de asemenea, i acest lucru necesit utilizarea de soluii TIC pentru a rezolva problemele existente.
A fost stabilit c o mare parte a sistemelor de informaii de asisten medical se bazeaz pe tehnologii vechi de tip desktop, care stabilete anumite restricii pentru utilizatorii cu privire la performanele computerului i sistemele operaionale.
Pentru Minister, o astfel de abordare ar duce la creterea performanelor oferite de serverele sale i a sistemelor de stocare a datelor, fr ore suplimentare pentru întreinerea acestuia. În schimb, acest lucru aduce avantaje multiple pentru beneficiar: usor de utilizat si configurat, de calitate, performan i stabilitate, de utilizarea tehnologiilor avansate; costuri previzibile lunare (cunoaterea capabilitilor sistemului de noi cu nici o investiie de orice fel în infrastructura IT (servere i software-ul Licenele)); mobilitate crescuta, deoarece aceasta este o aplicaie web, o soluie perfect pentru instituiile cu reprezentare teritorial, nici de întreinere sau a cheltuielilor de actualizare; disponibilitatea permanent a serviciului; încetare a punerii în aplicare noul sistem, în orice moment, dup ce aceasta a fost stabilit faptul c sistemul nu poate fi adoptat de nevoile utilizatorului.
Lipsa unei entiti de felul unei “Agenii” pentru implementarea eSntii
La moment se constat inexistena unei entiti (instituii) suficient de profesionist cu specialiti bine pregtii pentru elaborarea caietelor de sarcini (in conformitate cu nevoile în permanent schimbare a beneficiarilor - furnizorilor de servicii medicale i in conformitate cu cerinele de interoperabilitate, standarde, s.a.);
Totodat este imposibil atragerea i meninerea specialitilor de felul Project Manageri, Business Analiti, System Architeci, CIO (Chief Information Officer), CTO (Chief Technical Officer), necesari pentru implementarea proiectelor TIC strategice de o astfel de anvergur.
Astfel se simte nevoia înfiinrii unei entiti noi fie poate de tip project-based sau altfel pentru a rspunde la cerinele fa de implementarea strategiei. Este necesar alocarea resurselor pentru organizarea procesului de analiz a legislaiei i propunerilor legislative întru gsirea celei mai eficiente metode de înfiinare a noii entiti.
Un exemplu similar poate fi luat de la alte ri ale UE care implementeaz cu success obiective strategice de eSntate, cum ar fi spre exemplu Estonia – la fel o ar ex-sovietic cu aproximativ acelai background.
Pot fi menionate mai multe probleme i impedimente care stau pe calea implementrii strategiei în lipsa unei entiti menionate mai sus:
· nu exist metode recunoscute prin legislaie de a arta conformitatea ofertei de soft cu cerine bine stabilite întru obinerea calitii optime a viitorului soft;
· nu exista prevederi de control a respectrii standardelor pentru ca nu exist de fapt standarde TIC în medicin adoptate i armonizate cu cele internaionale;
· este necesara respectarea transparenei i asigurarea unui grad crescut de încredere in procedurile de achiziie ale produselor TIC
· este necesara o entitate (instituie) special, care sa fie capabil s reglementeze modurile de implementare a sistemelor informaionale i care s monitorizeze la nivel naional stadiul de implementare a oricrui proiect TIC în sectorul sntii;
· este necesara o entitate (instituie) care sa monitorizeze procesul de instruire a personalului in utilizare TIC
· este necesara o entitate (instituie) care sa reglementeze si sa propun modificri legislative si de standardizare
· este necesara o entitate (instituie) care sa preia feed-back din piaa industriei TIC în ceea ce privete soft-ul medical i de la utilizatorii acestuia pentru a le corela
· este necesara monitorizarea implementrii la nivel operaional
· totodat se simte lipsa unei entiti (instituii) care sa reglementeze structura si schimbul informaional intre toate entitile sistemului (Ministerul Sntii, CNAM, CNMS, Furnizorii de servicii medicale, Ceteni, Centrul de Guvernare Electronic, Organizaia Mondial a Sntii, etc.) si care sa vegheze la respectarea securitii i siguranei prelucrrii, transferului i utilizrii de date si informaii.
Este de menionat faptul c actualmente nu este capabil nici CNMS nici o alt instituie sau direcie din Ministerul Sntii sa îi asume aceste atribuii, deoarece trebuie separate politicile de reglementare ce in domeniu i de activiti operaionale din urmtoarele motive:
· transparen;
· optimizarea i reglementarea profesional în domeniul implementrii i exploatrii TIC in sntate.
Pentru eficien în înfiinare se poate restructura Ministerul Sntii dar i CNMS astfel încât s se poat realoca redusele existente, practic înfiinarea unei aanumite entiti pentru eSntate este doar o chestiune de voin i contientizare a modului firesc de lucru pentru atingerea obiectivelor asumate atât la nivel guvernamental cât i la nivel internaional Banca Mondial i Organizaia Mondial a Sntii.
Problematica ar trebui extins cu un consiliu administrativ (bord director) care sa monitorizeze si supervizeze activitatea Entitii.
Atribuiile principale entitii pentru eSntate la prima vedere, ar trebui sa fie:
· continua analiza a mediului informaional din sntate, adoptarea i ajustarea standardizrii;
· reglementarea pieei TIC în sntate prin monitorizri i evaluri ale soluiilor privind implementarea TIC în sectorul sntii;
· corelarea cu alte instituii abilitate pentru asigurarea conformitii dotrilor (de exemplu cu Agenta Medicamentului si Dispozitivelor Medicale astfel încât sa se achiziioneze pe cât posibil echipamentul, care s corespunda interaciunii cu sistemele informatice: analizoare de laborator, echipamente de radiologie, s.a.);
· monitorizarea activitilor de implementare, dezvoltare i exploatare a TIC in sectorul sntii;
· colaborarea continu cu alte instituii pe ramura TIC cum ar fi: MTIC, Centrul de Guvernare Electronic i alte entiti relevante)
· prestare de servicii contra-plat pe piaa liber;
Definiii i Acronime
SIA
Metadate
Data, describing context, content and structure of registrations and management thereof.
G2C
e-Health
eSntate
BM
CGE
M&E indicators
Viziune
Pân în 2020, cetenii Republicii Moldova vor beneficia de servicii de sntate îmbuntite, transparent i accesibil, prin utilizarea inteligent a tehnologiilor informaionale i comunicaiilor.
Viziunea actual reprezint direciile e-sntii pe termen mediu i lung. Ea se bazeaz pe 3 :
Nivelul de sus reprezint toate obiectivele i aciunile necesare pentru creterea numrului i calitii serviciilor de sntate a populaiei.Nivelul de servicii se bazeaz pe un strat inferior, care reprezint toate msurile pentru gestionarea i administrarea sectorului de sntate. Acesta include instrumente, sisteme, competene, proceduri i resurse necesare pentru furnizarea serviciilor eficient i calitativ. Al treilea nivel reprezint infrastructura, care servete ca baz pentru nivelurile superioare. Acesta include sisteme de informare, baze de date, infrastructurile de comunicaii, registre, hardware i securitatea datelor pe care sectorul sistemelor de informare i servicii de sntate sunt create i oferite utilizatorilor si, cum ar fi societatea, lucrtorii din sectorul de sntate i de alte organisme guvernamentale.
Obiectivele strategiei i aciunilor strategice pentru atingerea obiectivelor va fi structurat în funcie de aceste trei direcii strategice / piloni.
INFRASTRUCTUR – presupune infrastructura TIC în sine: reele locale, comunicaionale, personal specialiti TIC, interoperabilitate, echipamente, etc.
O infrastructur TIC robust este esenial pentru oricare sector guvernamental al rii. Simplitatea accesului i viteza de transfer a datelor trebuie s stea la baza abordrii oricrei soluii TIC. O infrastructur TIC accesibil i sigur servete ca fundament atât pentru soluiile orientate spre nevoile interne ale sistemului ocrotirii sntii, cât i pentru soluiile orientate spre eficientizarea serviciilor medicale oferite cetenilor.
Sunt de menionat componentele mai critice ale infrastructurii cum ar fi: reelele LAN, WAN, hardware, software, baze de date, instrumente de training i instruire, care în anumite cazuri sunt construite i întreinute cu fore proprii ale fiecrei indtituii medicale în parte. Starea reelelor este foarte divers. Pe alocuri nu este asigurat reeaua fr fir, dispozitive multifuncionale de reea partajate, deseori sunt adaptate staiile de lucru ca i servere, etc.
Alte componente importante sunt: telefonia, securitatea informaional, data-centrul i accesul securizat.
Nu în ultimul rând vom meniona personalul specialiti TIC, pentru care la ora actual sectorul ocrotirii sntii simte insuficiena lor ca i numr i pentru care este necesar revizuirea metodei de remunerare cu scopul meninerii i stimulrii specialitilor respectivi în sistemul medical, oprind rotaia cadrelor.
MANAGEMENT – const din tot ceea ce ine de procesul decizional, instrumentele de prezentare ale datelor, raportri, analitic, statistic, resurse umane i altele.
Din pilonul dat pot fi evideniate urmtoarele componente majore: administrarea ministerial, managementul financiar, managementul resurselor umane, statistica medical, managementul achiziiilor i altele.
Cele mai importante aspecte cercetate au fost: dac sunt prevzute proceduri care sa reglementeze activitatea sectorului TIC în sistemul ocrotirii sntii; procedurile privind achiziionarea hardware/software; proceduri prevzute pentru întreinerea sistemelor informaionale existente; responsabilitatea personalului în ceea ce privete lucrul cu sistemele informaionale, rotaia personalului specialiti TIC; dac sunt prevzute soluii pentru facilitarea procesului de luare a deciziilor; dac exist instrumente ce ofer date relevante fix la timp i care pot fi agregate ulterior.
Eficiena procesului decizional în mare msur depinde dac el este asigurat cu date calitative. La ora actual se constat modalitatea de lucru preponderent pe suport de hârtie, ceea ce încetinete procesul de lucru cu datele, care nu sunt livrate fix la timp, iar atunci când sunt livrate – uneori nu sunt relevante deja, respectiv nu pot fi prezentate i în diverse forme la solicitarea diverilor consumatori de informaie, din nivele diferite ale managementului, care necesit fiecare în parte divers grad de detaliere sau forme sintetice de prezentare ale datelor.
SERVICII – reprezint pilonul în atenia cruia se afl ceteanul; tot ceea ce ine de serviciile oferite de ctre sistemul ocrotirii sntii indiferent de forma lor, accesul la resursele informaionale ale sectorului ocrotirii sntii pentru ceteni i mediul de afaceri ale Republicii Moldova, transparena datelor i proceselor, etc.
Instituiile medicale reprezint entitile, care ofer un numr foarte mare de servicii cetenilor i persoanelor juridice. Astfel am putea meniona spre exemplu: Problemele identificate pentru pilonul respectiv rezult în nevoia de a adopta o abordare orientat spre cetean, dar i spre mediul de afaceri (G2C i G2B).
Este de menionat i faptul c pot exista soluii care la prima vedere nu scot la iveal impactul asupra ceteanului, îns indirect, în timp, rezultatele se pot rsfrânge i asupra societii.
4
Obiective Specifice:
a. Asistenta Medicala Spitalizata
b. Asistenta Medicala primara
d. Servicii Medicale Publice Statale
e. Centre medicale – automatizare Certificare - (de exemplu, certificat de natere, certificat de deces)
2. Facilitarea accesului cetenilor la servicii de e-sntate.
3. Asigurarea accesului liber la datele publice de asistenta medicala.
Obiectivele de mai sus vor fi atinse prin urmtoarele aciuni / iniiative:
1.1. Implementarea Dosarelor Medicale Electronice;
1.2. Asigurarea accesului pacientului la datele clinice cu caracter personal;
1.3. Implementarea programarilor electronice a pacientilor, functii de referinta si notificare pentru vizitele la medic, teste, investigatii, imunizatii, etc.
1.4. Proiectarea i implementarea programului pentru a crea servicii de tele-asisten medical;
1.5. Implementarea notificrii i servicii de alert pentru notificarea de urgen, msuri de prevenire i îmbuntirea comunicrii în rândul personalului medical(e-mail, sms);
1.6. Dezvoltarea i asigurarea accesului la e-biblioteca din sectorul sntii, care va include informaii generale despre prevenirea, diagnosticarea, tratamentul i vindecarea bolilor, medicamente, studii, rapoarte, etc
2.1. Implementarea serviciilor electronice pentru ceteni, întreprinderi i autoriti publice centrale;
3.1. Implementarea portalului e-Sntate pentru populaie i pentru a asigura interaciunea cu alte portaluri;
3.2. Implementarea e-Prescripie;
Obiective Specifice:
1. Creterea competenelor TIC pentru personalul care lucreaz în sistemul de sntate.
2. Furnizarea de date calitative i în timp util pentru procesul de luare a deciziilor managerial.
3. Elaborarea i punerea în aplicare a unor mecanisme pentru a asigura calitatea datelor medicale
4. Asigurarea utilizarii eficiente a resurselor umane în sectorul asistenei medicale.
5. Optimizarea procesului de creare a documentelor, circulaiei i arhivarea.
6. Asigurarea unui mediu concurenial pentru a dezvolta, de a atrage i pstra personal TIC în sectorul sntii.
Obiectivele de mai sus vor fi atinse prin urmtoarele aciuni:
1.1. Crearea cadrului instituional pentru formarea continu a personalului de asisten medical în domeniul TIC;
1.2. Reglarea curriculum-ului tehnic al elevilor pentru a satisface nevoile de TIC în sectorul sntii;
1.3. Instruirea personalului medical în domeniul medical TIC;
1.4. Crearea i implementarea unor mecanisme de a atrage, pstra i motiva specialiti TIC din sectorul asistenei medicale;
1.5. Organizarea unor cursuri extracurriculare în domeniul de management IT în domeniul serviciilor medicale;
2.1. Re-ingineria procesului de colectare a datelor in sistemul de sanatate
2.2. Dezvoltarea funcionalitatii de e-raportare pentru DRG i Contul Naional de Sntate
3.1. Elaborarea i implementarea reglementrilor pentru a asigura calitatea datelor (procese automatizate i manuale);
4.1 Implementarea dosarelor electronice the electronic register of medical inventory;
4.2 Implementarea sistemului medical de urmrire. Acest sistem ar trebui s includ stocurile de medicamente în instituiile medicale.
4.3 Implementarea a sistemului de management pentru a controla execuia bugetului pentru instituiile medicale.
5.1. Implementarea dosarului electronic de management al resurselor umane în medicin (MRU);
6.1 Implementarea sistemelor electronice pentru inter-i intra sistemelor departamentale de management al documentelor.
7.1 Elaborarea i organizarea accesului la resursele bibliotecii, care va conine protocoalele medicale, manuale, studii i curricule în format electronic, etc (formate: text, video, audio)
7.2 Digitalizarea i publicarea tututror informaiilor medicale de interes public;
7.3 Implementarea portalului de asistenta medicala pentru specialisti (ex. enciclopedia medicala);
8.1 Revizuirea legislaiei în scopul de a analiza i a adapta principiile de remunerare a specialitilor în domeniul TIC din sectorul sntii;
8.2 Angajarea unui numr suficient de specialiti TIC în instituiile medicale;
8.3 Oferirea de instruire i de certificare a specialitilor TIC în sectorul sntii;
Obiective Strategice 3 (Infrastructura): Pentru a asigura o infrastructur fiabil i scalabil pentru un sistem eficient de E-Sanatate.
Obiective Specifice:
1. Asigurarea, pân în 2020, a unui punct unic de acces la toate resursele informaionale ale sectorului de sntate pentru specialiti, management i populaie.
2. Asigurarea schimbului eficient de date între toate sistemele de informare în sectorul asistenei medicale.
3. Asigurarea siguranei i securitatatii datelor din e-sntate, prin punerea în aplicare a cadrului juridic adecvat.
4. Furnizarea tuturor factorilor din sectorul sntii, inclusiv cel privat, cu acces la infrastructura de comunicaii a sectorului de sntate
5. Standardizarea procedurilor de transmitere a informaiilor operate în uniti medicale într-un format unic care este in acordul tuturor prilor interesate
Obiectivele de mai sus vor fi atinse prin urmtoarele aciuni:
1.1. Implementarea portalului e-sanatate.
2.2. Implementarea principiului de interoperabilitate în sistemele de sntate.
2.3. Identificarea resurselor inter-i intrasectoriale informaiile necesare pentru integrarea (stocuri de sisteme informatice care au nevoie de elaborarea de servicii web i de interfa pentru schimbul de date, integrare, etc), apoi dezvoltarea planului, montarea i punerea în aplicare hartii integrale.
2.5. Implementarea unui mechanism de cautare a datelor efficient si flexibil (instrumente de dezvoltare statistica si rapoarte analitice cu posibilitatea de a stoca si filtra prin diferite criteria, monitorizarea indicatorilor, cautare avansata, etc.).
3.1. Efectuarea inventarului al sistemelor de informare în domeniul sntii, analiza nivelului de securitate i a efectua aciuni corespunztoare pentru a asigura conformitatea cu standardele de securitate IT în sectorul sntii.
4.1. Crearea de reele locale eficiente în toate instituiile medicale i s asigure comunicarea i integrarea între ele.
4.2. Crearea unui sector de sntate la nivel naional reeaua de TIC cu interaciunea interdepartamental.
4.3. Adoptarea standardelor de comunicare securizat în sectorul de sntate, sincronizate cu legislaia privind protecia datelor cu caracter personal;
4.4. Stabilirea unei unitati responsabile pentru dezvoltarea i întreinerea infrastructurii de reea asectorul sntii i al securitii datelor;
5.1. Analizarea cu standardelor internaionale existente de sntate i s adopte cele mai relevante pentru nevoile naionale.
Principii de Implementare
În timp ce punerea în aplicare a oricrei aciuni în vederea atingerii obiectivelor strategiei urmtoarele principii ar trebui s fie luate în considerare:
· Principiul de legitimitate, ceea ce înseamn crearea i funcionarea sistemului, în conformitate cu legislaia în vigoare;
· Principiul respectului pentru drepturile omului, ceea ce înseamn c sistemul ar trebui s fie operat în strict conformitate cu actele de reglementare naionale i în domeniul de aplicare al acordurilor i conveniilor internaionale - la care Republica Moldova este parte - cu privire la drepturile omului;
· Principiul prima persoan / un singur centru, ceea ce înseamn capacitatea unui manager de nivel înalt pentru a lua decizii i de a coordona activitatea sistemului set-up i funcionare;
· Principiul de valabilitate a datelor MIS, ceea ce înseamn c datele ar trebui s fie introduse în sistem numai în baza înregistrrilor din documente, care sunt calificate ca surse de informare;
· Principiul de integritate a datelor, exhaustivitatea i fiabilitatea;
· Integritatea datelor înseamn capacitatea de date pentru a menine coninutul su univoc i interpretarea, în condiiile în care exist o influen a factorilor aleatorii. Datele se consider c pentru a menine integritatea, dac aceasta nu este denaturat sau distruse (sau nu este ters);
· Completitudinea datelor înseamn volumul de informaii acumulate despre o persoan asigurat, în conformitate cu actele de reglementare;
· Fiabilitatea datelor înseamn nivelul de corespundere a datelor în / din memoria calculatorului sau documente cu situaia real a obiectelor reflectate într-o zon concret a sistemului;
· Sistem de identificare a Guvernului de obiecte de înregistrare, prin care orice obiect de înmatriculare este atribuit un numr unic de identificare;
· Principiul de monitorizare formarea i utilizarea MIS, ceea ce înseamn interaciunea dintre hardware organizaionale i aciunile de software cu scopul de a asigura o calitate înalt a resurselor informaionale de stat, nivelul maxim de fiabilitate de depozitare i gestionarea lor, printre altele, prin utilizarea corect, în conformitate cu legislaia în vigoare;
· Principiul de auto-suficien, ceea ce presupune faptul c executarea i deservirea sunt profitabile.
· Siguran: Evitarea efectelor negative la pacienii din grija pe care este destinat s-i ajute.
· Eficacitate: Furnizarea serviciilor bazate pe cunotine tiinifice tuturor celor care ar putea beneficia de ele, i abinerea de la furnizarea serviciilor pentru cei care nu pot beneficia de ele (evitarea necorespunyatoare i abuziv, respectiv).
· Focusarea pe pacient: Furnizarea asistentei respectuase si receptive la nevoile si valorile individuale ale pacientului asigurindu+se ca aceste valori ghideaza deciziile clinice. 
· Punctualitatea: Reducerea timpului de ateptare i a întârzierilor potenial duntoare, atât pentru cei care primesc cit si pentru cei care ofer asisten medical.
· Eficien: Evitarea deeurilor, inclusiv a deeurilor de echipamente, rezerve, idei, i energie.
· Echitabilitatea: furnizarea de servicii medicale, care nu variaz în calitatea din cauza caracteristicilor personale, cum ar fi sexul, etnia, localizarea geografic, precum i statutul socio-economic.
Este un fapt absolut c, în prezent, dezvoltarea de orice domeniu implic în primul rând dezvoltarea infrastructurii TIC, electronizarea serviciilor i informatizarea proceselor de lucru. Cu toate acestea, creterea investiiilor în TIC ar trebui s conduc la creterea proporional a productivitii muncii i a calitii de performan, care este, de asemenea, valabil i pentru calitatea serviciilor de sntate i efectul lor asupra sntii oamenilor.
Este important implementarea instrumentelor specializate pentru generarea de rapoarte presetate i analiz pentru eficientizare, deoarece - având în vedere modificrile în legislaie (care necesit schimbri în cerinele de raportare) - este mult mai raional s aib faciliti în sistem pentru rapoartele de model, mai degrab decât punerea în aplicare a cu totul noi rapoarte, care, uneori, pot fi realizate numai prin intermediul cere soluii de la furnizori.
Deci, procesele de flux de lucru trebuie s urmeze cursul lor regulat (de exemplu, sunt înregistrri pe support de hârtie), dar datele sunt apoi introduse în sistemele de informaii. Astfel, sarcina de lucru a personalului crete pentru c munca este dublat.
Fig. Abordarea existent al sistemelor informatice în Ministerul Sntii
.
Fig. Abordarea datelor pentru fiecare nivel de management
Figura de mai sus prezint o abordare tipic de curent aplicat la Ministerul Sntii. De remarcat, uneori, al treilea procedeu de exemplu distribuia datelor, nu este acolo din cauza unui instrument de raportare eficient care nu este disponibil. Instituiile medicale i facilitile au numeroase sisteme i baze de date care nu sunt interschimbabile.
Este necesar o nou abordare pentru situaia actual.
În primul rând, este necesar implementarea de sisteme de informaii care prin automatizare s acorde sprijin proceselor de lucru, mai degrab decât axate în principal pe colectarea de date, process care este inutil ineficient i consumatoar de resurse. Deoarece datele sunt generate în cursul proceselor de lucru de zi cu zi, colecia manual nu este necesar. Prin automatizarea proceselor de lucru - atunci când toi angajaii implicai în proces au staiile de lucru necesare i funcioneaz într-un mod electronic - datele vor fi colectate în mod automat, i ceea ce va ramane de facut va fi doar de prelucrare a datelor i prezentarea datelor în diferite forme sau de livrare de date ctre un alt sistem de informaii, dac este necesar.
Este necesar ca operaiunile în modul electronic s fie promovate, mai degrab decât meninerea cursului tradiional de lucru cu documente de hârtie sau cu ambele moduri de lucru în loc, care este chiar mai ru.
Este important ca sarcina de colectare a datelor trebuie eliminat astfel încât personalul poate avea mai mult timp pentru exercitarea funciilor lor profesionale, mai degrab decât colectarea de date prin duplicarea informaiilor din hârtie în registrele electronice.
Ministerul Sntii trebuie s se concentreze pe furnizarea de servicii la distan electronice i punerea în aplicare mai multe procese la distan.
Informaia este resursa cea mai important în utilizarea soluiilor TIC; informaii consta din diferite documente, înregistrri pacienilor, registre, rapoarte, facturi, etc Informatiile pot fi vizualizate din unghiuri diferite i anume, ca:
· Un obiect care este manipulat de soluii TIC pentru a atinge previzibil calitatea productivitii muncii
· Rezultatul interactiunii personalului, ceea ce contribuie la procesul de înelegere de ctre oameni.
· Astfel, putem dezvolta un proces pe etape pentru modul în care personalul asimilat i de procesul de informare, pentru o introducere mai rapid a soluiilor TIC în instituiile de asisten medical sau Ministerul de Sntatii.
Fazele principale ale acestui proces pot fi dup cum urmeaz:
· Identificarea nevoilor de informare,
· Localizarea resurselor informaionale
· Utilizarea de informatie.
Identificarea nevoilor de informare în domeniul TIC este o etap important, deoarece fiecare membru al personalului medical - chiar i în poziii identice de personal - lui / ei are cerine proprii de informare. Identificarea corect i adecvat nevoilor de informaii fr redundan informeaz procesul în cazul în care gestionarea soluiilor TIC joac un rol decisiv.
Localizarea resurselor informaionale este faza, care depinde cel mai mult dintre toate cu privire la aspectele tehnice ale noilor tehnologii, care devin din ce în ce inalta performanta de zi cu zi. Identificarea informaiilor necesare începe prin identificarea surselor existente, urmeaz apoi selectarea unor surse utile i mai puin costisitoare i în timp ce procesul de localizare continu informaiile solicitate sunt selectate..
Utilizarea de informaii în procesul de munc este ultima faz i cel mai important în procesul de adaptare la noile soluiilor TIC. Acesta include un proces complex de selecie de date, organizarea i succesiunea, care contribuie la decizia pe care utilizatorul trebuie s ia. În funcie de nivelul de pregtire rezultatul ar trebui s ajute obinerea calitii de lucru adecvat, reducerea costurilor, în special în cel mai scurt timp de concedieri sunt eliminate.
Merit menionat faptul c, procesul de refolosire a informaiilor în situaii identice (ori de câte ori este posibil), transformare i adaptare a informaiilor în cazuri repetate sau similare, este important, ea produce rezultate cu un consum minim de resurse, care de asemenea, are un efect asupra calitii serviciilor de asisten medical.
Implementarea i Arhitectura
Fig. Arhitectura la nivel general
Diagrama de mai sus prezint conceptul de arhitectura la numai nivel general: structura i interaciunea de e-sntate in sistemul de asisten medical. Este de remarcat faptul c resursele informaionale ale sistemului de sntate sunt împrite în cele "medicale" i "administrative" sau "conducere". O arhitectur mai detaliat este prezentat în diagrama "Realizarea arhitecturii"
Fig. Realizarea arhitecturii
Astfel, în conformitate cu modelul de mai sus, elementul de baz al E-Sanatate concept poate fi dosarul electronic al pacientului. Dosarul electronic al pacientului trebuie s conin informaii autentice i fiabile despre pacient i s fie o parte din orice sistem în domeniul asistenei medicale.
Fiecare component poate sa constee dintr-unul sau mai multe sisteme de informaii sau soluii diferite, nu în mod necesar. Componentele reprezint, într-o msur oarecare, obiective ale acestei strategii i ar trebui s fie acoperite prin aciuni.
De exemplu:
Componenta „Resurse Umane” – poate include atât Sistemul Informatic pentru Managementul Resurselor Umane (MRU) i Dosarul electronic al personalului medical.
Componenta "Managementul bolilor cronice" ar putea s conin dosarul electronic de boli cronice (diabet, hepatita, cancer, etc), în conformitate cu programele naionale. Aceast component ar trebui s funcioneze nu numai cu datele personale ale pacienilor, înregistrate cu astfel de boli (care se regsesc în registrul electronic a pacientului), dar, de asemenea, ar putea avea posibilitatea de a efectua analize în funcie de vârst, sex, criterii geografice de localizare, influenând factori i alte date care sunt relevante pentru procesul de luare a deciziilor i de calitatea care joac un rol explicit în prevenirea bolilor.
Componenta "Medicina" poate include înregistrarea medicala i sisteme de urmrire.
Componenta "Finane" va include sisteme de gestionare a executrii bugetului instituiilor medicale (record de fluxuri de intrare / ieire monetare, i care sunt sursele de finanare), care contribuie la eficiena procesului de valoarea cantitativ a asistenei medicale sistem de eviden a resurselor. CNAM [Compania Naional de Asigurri de sntate] sisteme ar putea fi, de asemenea, incluse în prezenta.
Fig. The core part and structure of information components
Toate abordrile i soluiile trebuie s se bazeze pe arhitectura orientata pe servicii (SOA - Service Oriented Architecture), care are o flexibilitate maxim pentru o mai bun integrare cu alte sisteme informaionale i de schimb de date.Conceptul de SOA ar putea fi formulat ca un set de componente care ar putea fi invocate, i care descrierile de interfa pot fi publicate i a descoperite.
Conceptul cel mai important în SOA este un serviciu web. Serviciile web sunt un set de protocoale prin care serviciile pot fi publicate, descoperite i utilizate în o tehnologie form neutr, standard.Nucleul arhitecturii orientate spre servicii este necesitatea de a fi capabil de a gestiona servicii ca rezultatele de ordinul întâi. Este serviciul care trebuie s fie în mod constant subliniat faptul c este cheia comunicrii între prestatorul de servicii i de consum.
De asemenea, ar putea fi menionat c SOA este caracterizat prin politici speciale, practici, precum i cadrele prin care ar putea fi asigurat în cazul în care serviciile sunt furnizate corecte i consumate.
Obiectivul cel mai important pentru arhitectura orientata spre servicii, sunt ochiurilor de plas la nivel mondial de servicii de colaborare, care sunt publicate i disponibile pentru invocarea pe Service Bus. O abordare SOA este esenial pentru livrarea IT flexibila. Toate prestaiile care nu sunt livrate de vizualizare la fel arhitectura de servicii ca o perspectiv de tehnologie pentru protocoalele de servicii Web, dar necesit, de asemenea crearea unui mediu orientat spre servicii.
Fig. Arhitectura desfasurata
Abordare Centralizat i Abordarea Descentralizat
Sistemele informatice pot fi pstrate pe unul sau mai multe servere (de aplicaie), în funcie de complexitatea sistemului. De cele mai multe ori necesitile i posibilitile decid asupra acestui aspect. Din acest punct de vedere se poate opta pentru una din urmtoarele soluii:
· sistem informatic centralizat;
· sistem informatic descentralizat;
· sistem informatic inteligent (o parte centralizat i o parte descentralizat)
Sistemul informatic centralizat presupune existena unui singur server de aplicaii, pe care este stocat întreg sistemul de prelucrare a datelor. Utilizatorii interacioneaz cu sistemul prin intermediul terminalelor. Este cazul cel mai des întâlnit.
Avantajele centralizrii sunt reprezentate de:
· controlul efectiv asupra utilizrii i dezvoltrii software-ului;
· controlul asupra securitii i integritii datelor;
· partajarea resurselor hard, soft i a datelor între utilizatori;
· eliminarea riscului incompatibilitii hard i soft în cadrul sistemului;
· promovarea cu uurin a standardelor (tehnice, de proiectare, procedurale etc.) la nivelul întregului sistem;
· asigurarea serviciilor solicitate de ctre utilizatori prin puterea de calcul a sistemului central.
Dezavantajele centralizrii sunt reprezentate de urmtoarele aspecte:
· "cderea" sistemului de calcul blocheaz toi utilizatorii;
· alterarea datelor i a programelor, voit sau accidental, afecteaz toi utilizatorii;
· sistemul se poate dovedi lent i inflexibil la nevoile utilizatorilor, adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale sau de grup ale utilizatorilor;
· poate realiza un timp mare de rspuns în cazul unor solicitri simultane ale mai multor utilizatori.
Sistemul informatic descentralizat se caracterizeaz prin faptul c datele, software-ul i puterea de calcul sunt dispersate în diferite locaii (chiar dispersate geografic) ale organizaiei. Prelucrarea se realizeaz pe calculatoare personale independente sau în cadrul unor reele locale.
Avantajele descentralizrii:
· soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale;
· avariile hard, soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaii nu afecteaz celelalte locaii;
· configuraia sistemului poate fi gândit în funcie de nevoile diferitelor departamente din cadrul organizaiei sau chiar a utilizatorilor locali;
· mai marea autonomie i motivare la nivelul utilizatorului local.
Dezavantajele descentralizrii:
· riscuri mari legate de incompatibiliti hard i soft între diferite locaii;
· apariia inerent a unor duplicri ale datelor i software-ului în diferite locaii;
· dificultatea realizrii unor proiecte complexe la nivel local;
· riscul de fragmentare a politicii IT;
· costuri mai mari în comparaie cu sistemul centralizat.
Descentralizare, trebuie s se realizeze astfel încât:
· întreaga responsabilitate i autoritate pentru funciile descentralizate ale sistemului informatic s aparin managementului local;
· s se asigure alinierea la standardele utilizate la nivelul SI global al organizaiei;
la nivel central urmeaz s se realizeze:
· elaborarea strategiei la nivelul întregului SI al organizaiei;
· managementul comunicaiilor în cadrul reelei locale ale organizaiei;
· administrarea datelor;
În cazul alegerii acestei variante, proiectarea continu cu estimarea volumului cererilor adresate serverului i identificarea tipului de calculator suficient de performant pentru a îndeplini aceast funcie.
Vom meniona c Fia Electronic a Pacientului ar trebui s fie implementat la nivel centralizat. Pentru Sectorul de Asisten Medical Primar sistemele vor fi puse în aplicare în mod centralizat aa dup cum prevede i reforma sectorului sntii.
Totodat este important s menionm c oricare n-ar fi din sistemele ce se vor implementa, obligatoriu va fi ca datele deja existente s se preia din REGISTRELE deja existente, cum ar fi Resgistrul de Stat al Populaiei, Registrul Unitilor de Drept, Registrul Cadastral, Diverse Nomenclatoare i Clasificatoare relevante de la Biroul Naional de Statistic. Se interzice strict multipla colectare de date, din considerentul c este imposibil de stabilita autenticitatea datelor atâta timp cât ele sun colectate i stocate de câteva ori în câteva sisteme diferite.
Astfel se opteaz pentrudate corecte din surse autentice de date.
Nu este exclus ca pentru unele sectoare ale sistemului ocrotirii sntii s fie necesar combinarea sistemelor printr-o abordare inteligenta - combinarea centralizarii i descentralizrii.
Serviciile de autentificare, jurnalizare, eventual i de pli electronice vor fi oferite de ctre Centrul de Guvernare Electronic.
e-Sntate, e-Guvernare i alte politici i strategii
Punerea în aplicare a strategiei actuale va contribui la executarea programului Guvernului de e-Transformare.
Introducerea e-sntii, ca parte a portofoliului de e-servicii i e-registre va fi o parte din proiect mai amplu privind guvernana e-Transformare.
În procesul de implementare a soluiilor TIC în cadrul strategiei actuale existente de e-Government infrastructurii tehnologice vor fi utilizate:
· M-Pass pentru utilizatorii securizati de autentificare electronic
· e-Payment pentru sistemul de plati a serviciilor electronice de sanatatae.
· Cadrul de Interoperabilitate Guvernamental pentru schimbul de date între sistemele de informare de sntate i cele externe.
· Guvernul ofera portal de e-servicii electronice (servicii.gov.md) pentru asigurarea accesului unificat la serviciile electronice de sntate.
· Utilizarea o a resurselor informaionale de stat, cum ar fi Registrul de Stat al Populaiei, Registrul de Stat al Unitilor de Drept, etc.
Integrarea cu strategia Digital Moldova 2020
În prezent, Ministerul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor este în procesul de dezvoltare a strategiei „Moldova Digital 2020” a Republicii Moldova. Aceast strategie se concentreaz pe dezvoltarea societii informaionale i se bazeaz pe urmtorii trei piloni:
1. Asigurarea accesului la infrastructura de comunicaii electronice.
2. Crearea de coninut digital i servicii electronice.
3. Fortificarea capacitilor de utilizare TIC pentru toi cetenii.
Aceast strategie ofer un temei juridic pentru multe dintre iniiativele strategiei de e-sntate, cum ar fi asigurarea accesului la infrastructura de comunicaii pentru instituiile medicale, digitalizarea datelor medicale, crearea de servicii electronice i de a crete abilitile de for de munc sectorului sntii de a utilize TIC.
Strategia Moldova Digital 2020 nu ofer detalii cu privire la tipul de servicii sau de infrastructur de comunicare necesare pentru sectorul sntii, care vor fi detaliate în actuala Strategie pentru e-Sntate i Planul de Aciuni ce se conine în ea.
Integrarea cu Programul Uniunii Europene „Sntate pentru cretere 2014-2020”
Statele membre al Uniunii Eropene plaseaz un accest semnificativ asupra e-sntii. Acest fapt este confirmat prin propunerea de a elabora programul de aciuni pentru sntate multi-anual pentru perioada 2014-2020. (http://europa.eu/legislation_summaries/public_health/european_health_strategy/sp0017_en.htm).
Dou din patru obiective ale acestui program sunt in concordan cu strategia de e-sntate din Moldova.
1. Contribuirea la un sistem de sntate inovativ i sustenabil. Acest obiectiv este focusat asupra promovrii inovaiilor în sectorul sntii i anume a e-sntii i asupra schimbului de experien în acest domeniu. Acest program susine Parteneriatul European de Inovaii pentru Îmbtrînirea Activ i Sntoas.
2. Creterea accesului pentru ceteni la protecia sntii într-un mod mai calitativ i eficace. Prin acest obiectiv Comisia European sugereaz stabilirea acreditrii Reelelor Europene de Referin. Acest obiectiv va contribui la atingerea obiectivelor stabilite în strategia de e-Sntate din Moldova i în specal la creterea calitii i cantitii serviciilor medicale acordate cetîenilor i stabilirea standardelor pentru calitatea serviciilor, stadardelor de schimb de date între instituiile medicale i sistemele informatice din sector.
Similar experienei din Uniunea European unde în 2008 a fost creat Agenia Executiv pentru Sntate i Consumatori care susine Comisia European în gestionarea programelor i msurilor din sectorul sntii, strategia de e-Sntate de asemenea propune crearea unei agenii care va coordona programeloe din domeniul de e-sntate.
Guvernare, Leadership i Structura de Implementare
Pentru o implementare transparent, controlabil, sustenabil, coerent, dar i pentru un proces fluid fr blocaje, este necesar separarea atribuiilor i rolurilor.
În mod similar al repartiiei responsabilitilor în sistemul administrativ i principiilor democratice (ex. separarea puterilor intr-un stat de drept), respectiv realizarea de politici i strategii, stabilirea cadrului legislativ i normelor de aplicare, conducerea i direcionarea, aplicarea în practic a acestora se poate separa în urmtoarele segmente:
· politica de implementare;
· reglementarea i standardizarea;
Necesitatea corelrii cu politicile guvernamentale i strategia guvernamental faciliteaz determinarea entitilor si rolurilor i în domeniul sntii.
Pentru o implementare de succes i fructificarea optim a rezultatelor, pe termen lung este necesar coerena în politici i strategie, asigurarea sustenabilitii acestora.
O singur entitate nu poate s-i asume aceast sarcin din motive de logic i echitate (asigurare de transparen, continuitate, puncte de vedere, riscuri, feed-back, etc. ) i de aceea i la realizarea politicilor de implementare a sistemelor informaionale în sntate trebuie separate, dar în acelai timp agregate coerent, responsabilitile.
Ministerul Sntii va purta responsabilitatea pentru implementarea strategiei la nivel de politici. Pe lâng Ministerul Sntii a insitututions altele, vor contribui la implementarea de politici, cum ar fi Ministerul de TIC, e-Guvernare Center, Centrul Naional de Management în Sntate i altele care vor oferi sprijinul necesar în ceea ce privete politicile în domeniul TIC, instrumente TIC i programe comune proiectate si implementate.
Implementarea sistemelor informaionale în domeniul sntii presupune abordarea pe dou direcii susinute de corelarea financiar asociat.
Aceste direcii sunt profesionale (medicale) i tehnice (informatice), astfel:
· Secia de Planificare i Dezvoltare Strategic, împreun cu celelalte secii i direcii (ex. Direcia Juridic, Secia Analiz, Monitorizare i Evaluare a Politicilor, Secia Programe Naionale, etc.) va propune politici i strategii privind componenta medical;
· Noua entitatea de eSntate, în coordonare cu toate seciile i direciile va corela i stabili politicile i strategiile în domeniul sistemelor informaionale (componenta informatic) i le va supune spre validare i aprobare conform reglementrilor în vigoare.
În conformitate cu prevederile i reglementrile în vigoare, se impune colaborarea i coordonarea cu:
· Centrul de Guvernare Electronic (politici de interoperabilitate, integrare, campanii de mediatizare, etc.);
· Cancelaria de Stat (procese de digitizare – back –office, integrare, indicatori de monitorizare i evaluare general a implementrii serviciilor publice – ex. pli electronice, viziune i strategie comun, unitar,etc.);
· Ministerul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor (politici de infrastructur comunicaional i securitate informatic, cadrul legislativ în domeniul prestrii i accesrii serviciilor electronice);
· Ministerul Finanelor (prevederi bugetare, simplificarea procedurilor i normativelor de finanare, etc.).
· Ministerul Educaiei (curicule, formare profesional în domeniul medical i TIC, cadrul normativ privind învmântul la distan, etc.);
Nivelul de reglementare i standardizare va fi asigurat de Centrul Naional de Management în Sntate, care va fi responsabil pentru evaluarea software-ul de sntate, stabilirea de standarde pentru schimbul de date i interoperabilitatea între instituii medicale. Centrul va crea un comitet care va fi responsabil pentru adaptarea i producerea de standarde i reglementri pentru e-sntate. Institutul Naional de Standardizare i Metrologie este în prezent responsabil pentru toate standardele naionale. Centrul va colabora îndeaproape cu institutul de adoptare a standardelor necesare.
Pentru aplicarea corect a politicilor i strategiilor trebuie creat cadrul propice, pe termen scurt, mediu i termen lung. Crearea i ajustarea cadrului legislativ i respectiv asigurarea unui grad de conformare în privina standardizrii va ine deasemeni cont de cele dou componente: medical i informatic.
Astfel se disting structurile ce vor avea în atribuie sarcinile menionate:
· Comitetul Tehnic Director cu secretariatul în cadrul Ministerului Sntii cu membrii din toate structurile direciilor i seciilor cheie i care va avea rol reglementativ pentru partea medical;
· Centrul Naional de Management în Sntate din cadrul Ministerului Sntii care va centraliza toate propunerile Comitetului Tehnic Director, le va coordona cu cerinele Sectiei de e-Transformare privind necesitile tehnice informaionale i le va supune spre validare, aprobare, testare i implementare Ageniei de e-Sntate i celorlalte instituii cu atribuii în domeniu (Ministerul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor, Centrului de e-Guvernare, Institutului Naional de Standardizare i Metrologie)
· Noua entitate de e-Sntate care va monitoriza furnizorii de soluii TIC în privina corelrii i corespunderii cu reglementrile legislative, necesitilor de implementare, securitate, interoperabilitate, exploatare i întreinere, etc. Agenia de e-Sntate împreun cu Centrul de Management în Sntate vor realiza informri periodice ctre MTIC i Centrul de e-Guvernare.
Implementarea i gestionarea strategiei va fi responsabilitatea entitii de eSntate. Noua entitate ar avea urmtoarele responsabiliti:
· analiza continu a mediului informational din sanatate si adoptarea si ajustarea standardizrii;
· corelarea cu alte institutii abilitate pentru asigurarea conformitatii dotarilor (spre exemplu cu Agenia Medicamentului si Dispozitivelor Medicale i Agenia Naional de Achiziii Publice astfel incit sa se achizitioneze pe cit posibil aparatura care sa corespunda ineractiunii cu sistemele informatice: analizoare de laborator, echipamente de radiologie, samd);
· servicii contra-cost catre piata libera;
· monitorizarea activitatilor de implementare, dezvoltare si exploatare a itc in sanatate;
· colaborarea continua cu alte institutii pe ramura TIC din sistem (MTIC, e-Guvernare, samd).
Din considerente de stabilitate i continuitate trebuie îns s existe un ”fir rou” care s uneasc toate responsabilitile i atribuiile (privite prin prisma conceptului de siguran naional, datorat faptului c domeniul sntii este unul de importan strategic).
Rezult deci c responsabilitatea pe termen lung trebuie meninut de ctre entitatea de e-Sntate i implicit managementul implementrii la nivel naional va fi sarcina principal.
Pentru eficien în management (degrevare activiti, feed-back implementare, etc. – domeniul i volumul este foarte complex), pe termen scurt i mediu, la nivel administrativ raional se vor constitui Comitete de Implementare (cu reprezentani de la toate instituiile din domeniul sanitar: furnizorii de servicii medicale, asigurri în medicin, sntate public, etc.).
Comitetele de Implementare vor fi instruite în management, implementarea sistemelor informaionale i vor avea în componen obligatoriu un specialist în TIC.
Astfel se rezolv orice situaie în implementare, indiferent de structura sistemelor informaionale (centralizate, descentralizate, mixte), indiferent de soluiile adoptate (on-line sau statice), iar controlul managerial i bucla de feed-back devin foarte eficiente.
Se creeaz înc dinaintea implementrii nuclee pregtite s promoveze, contientizeze, implementeze i întrein conceptele i strategiile utilizrii TIC în sntate.
Pe termen lung, Comitetele de Implementare pot deveni parteneri ai noii entiti în eSntate i ale celorlalte structuri cu rolurile menionate anterior, asigurând o bun funcionare a întregului sistem sanitar.
Se elimin astfel din riscurile de împotrivire la schimbare sau riscurile poteniale create de modificri funcionale în structura Ministerului Sntii. Mai mult ca atât, se asigur i conexiunile specifice pentru îndeplinirea indicatorilor i standardelor de calitate în implementarea sistemelor informaionale în domeniul sntii.
La nivel operaional, implementarea strategiei la nivel central va fi asigurat de CIO (Chief Information Officer) al entitii de eSntate, CTO (Chief Technical Officer) al entitii de e-Sntate si managerii de proiect. La nivel regional, departamentele de informtica si statistica medicala a fiecrei institutii medicale va coordona implementarea obiectivelor stipulate in strategia de e-Sntate.
Dac la nivel de roluri este necesar separarea atribuiilor administrative, trebuie inut cont de nevoia de coeren si stabilitate i de aici legtura mai strâns între elaborarea de politici i strategii i reglementare i standardizare.
Implementarea sistemelor informaionale în sntate presupune cunotine destul de avansate în domeniul TIC. De aceea deja sunt prevzute ca entiti la nivelul structurilor administrativ-organizaionale (unitile medicale) CIO (Chief Information Officer) i CTO (Chief Technical Officer).
Acetia se subordoneaz Comitetelor de Implementare (respectiv Ageniei de e-Sntate) i execut în mod direct sarcinile trasate de acestea, dintre care:
· meninerea contactului între organizaia din care acetia fac parte i Comitetul de Implementare (respectiv entitii de eSntate;
· instruirea continu cu privire la domeniu;
· recepionarea de indicaii i proceduri de implementare i execuia acestora;
· realizarea de rapoarte de activitate;
· realizarea de propuneri (atât de ordin tehnic cât i de ordin strategic i standardizare);
· colaboreaz îndeaproape cu conducerea instituiei din care fac parte i cu seciile statistice (de exemplu);
· alte atribuii specifice.
Estimarea costurilor i impactului
Punerea în aplicare a strategiei va duce nu numai la îmbuntirea calitii i a accesului la serviciile medicale prestate, dar, de asemenea, se va înregistra îmbuntirea calitativ a managementului în asisten medical în Republica Moldova, stpânirea mai bun a TIC de ctre profesionitii din domeniul sntii, se va asigura o nou calitate de profesionist dezvoltrii bazate pe cunoatere, capitalul uman i vor contribui la îmbuntirea calitii vieii cetenilor.
Implementarea strategiei e-sntate în Republica Moldova, va aduce urmtoarele beneficii societii, a întreprinderilor i guvernului din Moldova:
· Îmbuntirea calitii serviciilor medicale prestate de instituiile medicale pentru ceteni. Acest lucru ar implica un acces mai bun prin G2C i G2B.
· Transparena în procedurile asigurat la toate nivelurile sistemului de îngrijire a sntii.
· Diagnosticarea bolilor de la distan, care va reduce costurile clientilor pentru deplasarea la lucratorii de asistenta medicala de specialitate din regios de la distan, costurile pentru guvernul de a angaja medici cu înalt calificare în toate regiunile. Adiional la serviciile medicale de la distan va crete accesibilitatea serviciilor medicale în regiunile dezavantajate i de la distan.
· Accesul la dosarele medicale ale pacienilor consolidate va duce la o cretere a preciziei de diagnostic, care este unul din factorii principali ai unui tratament corect.
· Îmbuntirea calitii i eficienei comunicrii între medici i pacieni.
· Instituiile medicale vor beneficia de creterea calitii serviciilor, reducerea la minimum a timpului i a costurilor pentru prestarea de servicii medicale prin automatizarea i reengineering-ul proceselor de afaceri i optimizarea modelelor de pacienti (sistemul de referinte).
· Reduceri in birocraie i lucru administrativ.
· Schimbul eficient de informaii cu alte structuri ale statului, în scopul de a ajuta la eliminarea duplicarea datelor.
· Programare electronic pentru vizite la medic va reduce timpul de ateptare a pacientilor / clientilor pentru a rmâne în cozile de ateptare i va reduce riscurile de infecii nosocomiale.
· Uurina în obinerea prescripiile medicamente.
· Distribuia omogen i planificarea a resurselor umane în sectorul asistenei medicale.
· Întreprinderile vor beneficia de optimizarea procesului de obinere a documentelor de permisiune în domeniul sntii publice i farmaceutic.
· Managementul i evidena cantitativ-valoric de medicamente i de conectare a achiziiilor medicamentelor de ctre Guvern cu cererea realist a sectorului.
Resurse
Costurile financiare, în ceea ce privete analiza de impact, vor fi estimate i prevzute în planurile de aciune pentru punerea în aplicare a strategiei pentru 2013-2014 i, respectiv, pentru anii ulteriori. Sursele i volumul de finanare a aciunilor planificate vor fi determinate în corelaie cu documentele de politici în domeniul respectiv i va include finanare bugetul de stat, bugetele autoritilor publice locale, asistena extern i alte surse.
O parte din costuri nu a putut fi estimat la etapa de elaborare a Strategiei. Astfel Programele si proiectele pentru implementarea strategiei vor fi dezvoltat folosind surse publice i private, atât interne i externe financiare. Sursele financiare vor fi bazate pe:
· Buget de stat
· Organizaia Mondial a Sntii
Finanarea de ctre stat va fi executat într-un mod transparent, prin intermediul unor licitaii publice, cu participarea experilor independeni, inclusiv experi strini. Acest lucru va asigura eliminarea conflictelor cu o transparen mai bun i valoare pentru bani rezultat.
Determinarea activiti prioritare i finanarea lor prin includerea în costul estimativ strategic va fi realizat în conformitate cu volumul de finanare instituional i limitrile costuri, prevzute în prezent la jumtatea efectiv cadru bugetar pe termen, în timp ce finanarea anual a activitilor vor fi efectuate în limita fondurilor aprobate de Guvern.
De la caz la caz, atunci când anumite msuri fr finanare prevzut pentru implementare sunt obligatorii, fondurile extrabugetare vor fi identificate.
Riscuri
Aceast strategie trebuie s se confrunte i s câtige în faa multor probleme, cum ar fi:
· Teama de schimbare de la factorii de decizie, manageri, furnizori de servicii i alte pri interesate din sectorul sanatatii;
· Necalibrarea necesitatii resurselor financiare cu executia bugetara planificata;
· Barierele juridice i manageriale în punerea în aplicare a modificrilor necesare.
· Imposibilitatea de a asigura continuitatea procesului de implementare a proiectelor din cauza instabilitii pilitice, angajamentul slab i participarea prilor interesate.
· Lipsa unor standarde unificate naionale privind sistemele informaionale de sntate (date minime stabilete pe baza standardelor internaionale), organizatorico-administrative, i standardele de comunicare între entitile din sistemul de sntate;
· Insuficienta personalului calificat, cu cunotine în TIC i a infrastructurii necesare i bugetul pentru educaie continu
· Lipsa infrastructurii rexcesive pentru comunicaii de mare vitez între instituiile medicale locale;
Monitorizarea si Evaluarea Cadrelor
Monitorizarea strategiei se face în scopul de a:
· Supravegherea modului i progresul implementarii Strategiei; vegheze msura în care obiectivele sunt atinse i aciunile sunt îndeplinite, i, de asemenea, pentru a vedea dac este nevoie pentru a schimba obiectivele i activitile, datorit modificrilor în factori interni i externi;
· Îmbuntirea mediului de comunicare i pentru a promova schimbul de experien între instituii;
· Asigurarea transparenei i diseminarea de informaii cu privire la aciunile care au fost îndeplinite i rezultatele care au fost obinute.
În curs de implementare a Strategiei, va fi continuu de monitorizate, evaluate i raportate, scopul fiind identificarea rezultatelor i, de asemenea, factori care împiedic realizarea acestor rezultate. Monitorizarea va ajuta raionalizarea procesului de implementare, pentru a îmbunti modul în care rezultatele sunt livrate i rezultatele i impactul sunt atinse.
Evaluare
La sfâritul fiecrei etape de implementare, strategia va fi evaluat pe baza Planului de aciuni i rezultatul va fi prezentat în Raportul de evaluare a implementrii Strategiei.
Raportul de evaluare va include informaii cu privire la progresele i realizrile, eecurile posibile în punerea în aplicare a Planului de aciuni, precum i, de asemenea, nivelul de realizare a indicatorilor de impact. Astfel, factorii din spatele punerea în aplicare cu succes sau nu de succes a activitilor planificate vor fi identificate i informaii vor fi utilizate pentru planificarea activitilor perioada urmtoare.
La sfâritul fiecrei etape, în funcie de rezultatele de evaluare Planul de aciuni pentru punerea în aplicare a strategiei poate fi actualizat i modificat în conformitate cu realitile existente i planificarea bugetului pentru perioada urmtoare.
Raportul de evaluare final a Strategiei va fi elaborat la finalizarea etapei de implementare ultima, nu mai târziu de 6 luni dup perioada de anul precedent.
Transparen a proceselor de implementare de strategie va fi asigurat prin plasarea rapoarte anuale de monitorizare, rapoartele de evaluare realizate la sfâritul fiecrei etape punerea în aplicare i a raportului final de execuie pe pagina web oficial a Ministerului Sntii.
Ministerul Sntii în parteneriat cu Ministerul pentru tehnologia informaiei i comunicaiilor i centru de e-Guvernare va asigura publicitatea larg i de acoperire a procesului de implementare a strategiei i va furniza informaii relevante pentru partenerii naionali i internaionali.
Guvernul Republicii Moldova va monitoriza procesul de implementare a Strategiei i va fi responsabil pentru evaluarea impactului. Evaluarea impactului se va face împotriva unui set de indicatori relevani (anexa N). Ca i în cazul indicatorilor de performan i inte intermediare, finale pentru indicatorii de performan în curs de punere în aplicare au fost stabilite în ceea ce privete buna a dinamicii lor i necesitatea Republicii Moldova de a prinde din urm cu rile CSI i ECE.Guvernul va elabora rapoarte de evaluare intermediare (în 2015, 2017) i raportul final (în 2020) i va informa Parlamentul cu privire la progresele înregistrate de punerea în aplicare a Strategiei.Guvernul va consulta rapoartele de evaluare.Parlamentul va auzi i s analizeze rapoartele de evaluare prezentate de Guvern i Ministerul Sntii.
48
Pilonul 1: Calitatea, eficiena, transparena i accesul la serviciile de asisten medical
Indicatori de impact:
- Vizite la medici reduse cu 20%
- Numarul de pacieni consultati de catre medici pe zi crete cu 10%
- 100% din datele publice de sntate sunt disponibile on-line
- Percepia cetenilor la calitatea serviciilor medicale a crescut cu 20%
Program pentru implementarea dosarului electronic de sntate:
Aciuni cheie:
Proiectarea i aprobarea programului de implementare a Dosarului Electronic de Sanatate
MS
MS
MS
Analizarea cadrul legal i efectuarea ajustrilor necesare pentru a implementa EHR
MS
MTIC
MS
Aciuni Cheie:
Proiectarea i aprobarea programului de dezvoltare a serviciilor de e-sntate
MS
Program Aprobat
Elaborarea unui inventar al serviciilor de e-sntate existente în Republica Moldova, prioritate a serviciilor care urmeaz s fie puse în aplicare i de a dezvolta un studiu de fezabilitate privind punerea în aplicare, în primele 5 sevicii de e-sntate
MS
- Accesul pacientului la datele clinice cu caracter personal
- Programari electronice, funcii re referina i notificare pentru vizite la medic, teste, investigatii, imunizri, etc
- Servicii Telemedicin;
- Notificarea i servicii de alert pentru notificarea de urgen, msuri de prevenire i îmbuntirea comunicrii în rândul personalului medical (e-mail, sms);
- Acces la e-biblioteca din sectorul sntii, care va include informaii generale despre prevenirea, diagnosticarea, tratamentul i recuperarea bolilor, medicamente, studii, rapoarte, etc
- e-Prescripii
MS
Dezvoltarea registrelor i sistemelor de monitorizare pentru boli transmisibile i netransmisibile (ex: Registre electronice pentru boli cronice - diabet, cancer, hepatita, etc)
MS
MS
MS
MTIC
MS
Indicatori de impact:
- Competenele TIC ale personalului din sectorul de asisten medical crescute
- 100% a datelor privind sntatea este calitativ, fr erori i disponibile în timp real
- Durat i cost pentru crearea de documente, circulaia i arhivarea a sczut cu 30%
- Cifra de afaceri a TIC personalului în domeniul TIC a sczut cu 50%
Programul de îmbuntire a competenelor TIC în sectorul sntii.
Aciuni cheie:
Proiectarea i aprobarea programul de îmbuntire a competenelor TIC în sectorul sntii.
MS
Buget de stat
MS
Buget de stat
Cadrul instituional creat
Reglarea tehnic a curriculum-ului elevilor pentru a satisface nevoile de TIC în sectorul sntii
MS
MEDU
MS
Trainings conducted
Crearea i punerea în aplicare a unor mecanisme de a atrage, pstra i motiva specialiti TIC din sectorul asistenei medicale;
MS
Buget de stat
Organizarea unor cursuri extracurriculare în domeniul de management IT în domeniul sntii
MS
MEDU
Courses conducted
Oferiea de instruire i de certificare a specialitilor TIC în sectorul sntii;
MS
Angajarea unui numr suficient de specialiti TIC în instituiile medicale;-
Revizuirea legislaiei în scopul de a analiza i adapta principiile de remunerare a specialitilor în domeniul TIC din sectorul sntii;
MS
Programul pentru re-ingineria procesului de colectare a datelor în sectorul sntii
Aciuni-cheie:
MS
MS
CGE
Dezvoltarea funcionalitate de e-raportare pentru DRG i Contul Naional de Sntate
MS
Programul de gestionare a informaiilor din sectorul sntii i resurselor
Aciuni cheie:
Elaborarea i aprobarea programului de gestionare a informaiilor din sectorul sntii
MS
Program aprobat
Elaborarea i punerea în aplicare a reglementrilor pentru a asigura date de calitate a proceselor automatizate i manuale
MS
MS
Sistem implementat
Implementarea sistemului de urmrire a medicamentelor. Acest sistem ar trebui s includ stocurile de medicamente în instituiile medicale.
MS
MS
MS
MS
Elaborarea i organizarea accesului la resursele bibliotecii, care va conine protocoalele medicale, manuale, studii i curricula în format electronic, etc (formate: text, video, audio)
MS
MS
50% din informaii digitalizate
Punerea în aplicare a portalului de specialitii de sntate (de exemplu, Enciclopedia Medicala);
MS
MS
Pilonul 3: Infrastructur fiabil i scalabil pentru un sistem eficient de e-Sntate.
Indicatori de impact:
- 100% din resursele disponibile informaii de la un punct de acces
- 80% din sistemele de informaii de sntate sunt interoperabile
- Securitate asigurat de 100% a datelor privind sntatea
- 90% din date sunt stocate de sntate i utilizat în conformitate cu un singur format de acord
- 100% din instituiile medicale sunt conectate la Internet
Implementarea portalului de e-sntate
Portal online
Implementatarea conceptului de medicin integrat în sistemul de informaii i a cadrului
MS
MS
Implementarea anuarului de metadate centrale in sistemul de e-sntate
MS
Sistem implementat
Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru a identifica inter-i intrasectoriale resursele informaionale necesare pentru integrarea (stocuri de sisteme informatice care au nevoie de elaborarea de servicii web i de interfa pentru schimbul de date, integrare, etc), apoi dezvolta planul, montarea i punerea în aplicare foaia de parcurs integrant
MS
Sistem implementat
Implementarea unui raport flexibil i eficienti intr-un mecanism de cautare a datelor (instrumente pentru a proiecta rapoarte statistice i analitice, cu posibiliti de a stoca i a filtra dup diverse criterii, indicatori de monitorizare, cutare avansat, etc)
MS
Efectuarea unui inventar al sistemelor de informare în domeniul sntii, analiza nivelului de securitate i a efectua aciuni eppropriate pentru a asigura respectarea standardelor de securitate IT în sectorul sntii. Elaborarea unui plan de aciune pentru asigurarea securitii sistemelor de informare de sntate.
MS
Plan elaborat i aprobat
Crearea de reele eficiente locale în toate instituiile medicale i s asigure comunicarea i integrarea între ele.
MS
Cadrul Legal 100% elaborat pentru toate instituiile medicale
Crearea sectorului de sntate la nivel naional în reeaua de TIC cu interaciunea interdepartamental
MS
Adoptarea standardelor de comunicare securizat în sectorul de sntate, sincronizate cu legislaia privind protecia datelor cu caracter personal;
MS
MS
MS