Strategia de eSntateAceast strategie este produsul eforturilor
comune a echiplor nationale si internaionale interesate, care au
contribuitla deyvoltarea ei în perioada
2012-2013,incluzînd....[completai în lista de participani naionali
i internaionali, precum SDC, NST, OMS, Banca Mondial etc, precum si
Centrul de Guvernare Electronic, Ministerul Tehnologiei Informaiei
i Comunicaiilor, etc.]
Abordarea la elaborarea strategiei s-a bazat pe utilizarea Toolkit
OMS-UIT Strategia Naional eSntate i include legturi ctre alte
documente-cheie ... [de exemplu, OMS Rezoluia WHA58.28 privind
e-sntatea, Planul de Aciuni UE eHealth 2012-2020, etc]
Prefa
Organizaia Mondial a Sntii definete e-sntate ca fiind "utilizarea
tehnologiilor informaiei i comunicaiilor (TIC) pentru sntate, de
exemplu, tratarea pacientilor, cercetarea continu, educarea elevii,
urmarirea bolilor i s monitorizarea sntii publice. "This short
definition covers a vast domain, including:
· Dosarele Electronice de Sntate (care s permit schimbul de date a
pacientilor intre puncte de asistenta medicala),
· Rutina de gestionare a informaiilor de sntate (de exemplu, bazate
pe Web, sisteme de supraveghere, registre electronice, boli
medicale electronice sistemele informatice raionale)Vital
Registration (the use of computerised systems for registration of
death or births),
· Consumatorul de Sntate Informatica (acces la informaii privind
sntatea de catre persoane sntoase sau pacieni),
· Cunostinte de Management in Sanatate (ex. Instructiunile de buna
practica gestionate si accesate electronic),
· eSanatate (ex. utilizarea de dispozitive mobile, cum ar fi
telefoanele mobile pentru a partaja informaii sau pentru a colecta
date agregate sau datele pacientului),
· Telemedicin (ex. Utiliyarea TIC+ului pentru a furniya asistenta
medicala la distanta),
· Sntate Virtual (ex. Echipe de profesioniti lucrînd împreun prin
TIC), i
·
Aceast strategie adopt definiia de mai sus a e-sntii i îi propune s
respecte rezoluia WHA58.28 privind e-sntatea, adoptat de ctre
Adunarea Mondial a Sntii 58 în 2005.
eSntate poate fi privit ca o investiie în domeniul tehnologiilor
informaiei i comunicaiilor (TIC) în domeniul sntii i al asistenei
medicale, care permite modificri i îmbuntiri în practicile clinice
i de lucru, în scopul de a asigura beneficii care depesc costurile
de-a lungul timpului.Complexitatea acestui prevede c oportunitile
de e-sntate i alegeri s fie identificate, prioritile stabilite i
dezvoltate planuri fezabile, astfel încât constrângeri cum ar fi
timpul i accesibilitatea sunt potrivite. Aceasta include adoptarea
unei arhitecturi corespunztoare cuplat cu standardele de informare
cuprinztoare i riguroas, în scopul de a asigura interoperabilitatea
i durabilitatea pe termen lung.
Scopul acestei Strategii
Aceast strategie urmrete s sprijine obiectivele strategice ale
Ministerului Sntii într-un mod care este cuprinztor, pragmatic i
inovator. Acesta urmrete s sprijine prioritile pe termen mediu ale
sectorului sntii publice, deschide calea pentru cerinele viitoare
din sectorul public eSntate, i de a pune bazele pentru integrarea
în viitor i coordonarea tuturor iniiativelor e-sntate din ar (atât
în sectorul public i sectorul privat).
Progresele tehnologice continue face imposibil pentru liderii de
e-sntate s rmân la curent cu toate oportunitile. eSntatea de succes
necesit factorii de decizie pentru a avea echipe adecvate pe loc,
pentru a identifica liderii politici, executivi i clinici care s
poat identifica oportunitile adecvate i de pârghie într-o structur
de guvernare adecvat.
Situtaia Actual
Infrastructura TIC în sectorul ocrotirii sntii (LAN, WAN, hardware,
software, baze de date, instrumente de traning i instruire) are un
potenial considerabil de dezvoltare. Chiar daca computerele sunt
prezente în instituiile medicale, utilizarea lor de personalul
medical este limitat. Conform datelor diferitor studii
independente, care nu au înregistrat diferene seminficative între
ele, doar circa 18% de medici utilizeaz computerul la postul su de
lucru, iar circa 12% utilizeaz Internetul. Echipamentul IT
(computere, servere, periferice, etc) înin instituiile medicale au
fost procurate sau obinute prin intermediul donatorilor i numai în
ultimii ani, odat cu micorarea considerabil a preului lor,
instituiile medico-sanitare publice au avut posibilitatea s
completeze baza sa material pe segmental IT din sursele financiare
proprii. Destul de dificil se dezvolt Reelele Locale ale IMSP,
chiar în pofida recomandrilor metodice elaborate i dezvoltate de
Ministerului Snti în comun cu Ministerul Tehnologiilor
Informaionale i Comunicaiilor. Acest fapt se explic printr-un
dificit enorm de specialiti în domeniul TIC la nivele instituiilor
medicale, iar nivelul competenei specialitilor existeni este sub
ateptrile managementului IMSP. La fel, alocaiile financiare pentru
sectorul TIC în medicin, sunt la un nivel insuficient, iar în unele
IMSP chiar lipsesc. Acest fapt este vizibil cît la nivel local i
regional atît i la nivelul naional.
Fondurile Comisiei Naionale de edificare a Societii Infromaionale
“Moldova Electronic” sunt insuficiente, în general, pentru
dezvoltarea sectorului TIC în Republica Moldova, nemaivorbind
aparte pentru sectorul sntii.
Dezvoltarea soluiilor TIC în marea sa majoritate au fost finanate
de comunitatea donatorilor, îns deseori, nu a fost asigurat
continuitatea acestor proiecte i în condiiile lipsei suportului
financiar de stat multe aplicaii au fost stopate în dezvoltarea
sa.
Astfel pe lâng îmbuntirea unor zone deja acoperite de TIC, în
sistemul ocrotirii sntii, este nevoie s fie acoperite i alte zone
care necesit soluionri ale problemelor prin implementarea soluiilor
TIC.
Astfel de exemple ar putea servi i nevoia implementrii unui
registru electronic al bolilor cronice, cum ar fi: diabetul,
cancerul, hepatita, etc. Este o problem de importan primordial
nevoia de a cunoate nu doar datele personale ale pacienilor
înregistrai cu astfel de boli, dar i posibilitatea de a efectua
analize conform criteriilor de vârst, sex, regiune geografic,
factori care de influen i alte date relevante pentru procesul de
luare a deciziilor, calitatea cruia va avea impact direct asupra
procesului de prevenire a maladiilor. Registrul bolilor cronice ine
de managementul bolilor cronice i are menirea de a imbunti
coordonarea i managemnentul îngrijirii pacienilor cu boli cronice.
O mai bun monitorizare a strii de sntate, a rezultatelor testelor,
precum i altor parametrii i informaii medicale permite gestionarea
mai atent i de prevenire a episoadelor de boli acute sau
accentuarea acestora. Informaiile urmarite în timp sprijin
planificarea individual de îngrijire, precum i proiectarea
programului de tratamente, alocarea resurselor i de cercetare a
bolilor, de care beneficiaz pacieni, medici, administratori,
manageri i cercettori. Alte exemple ar fi i sistemele de
trasabilitate a medicamentelor, de eviden a echipamentului medical
(cel puin în instituiile medicale de stat). La fel este necesar
acoperirea necesitii sistemelor de gestionare a personalului, mai
ales c diferite instituii medicale încearc s soluioneze prea
diferit aceast problem.
Nu exist un Registrul electronic al personalului medical care ar
putea soluiona problemele eventuale de insuficien de medici
specialiti anumite domenii. Spre exemplu, un astfel de sistem ar
putea scoate la iveal în ce zon medical au rmas doar medici de
vârst pre-pensionar i care este sau va fi curând insuficiena.
Astfel în baza acestei analize, Ministerul Sntii ar putea solicita
comanda de specialiti necesari de la instituiile de învmânt.
Totodat s-ar ine evidena, câi din absolvenii facultilor medicale au
rmas s profeseze, cine a obinut graduri tiinifice i alte informaii
relevante.
La fel este nevoie s se in cont i de aspectele administrative, cum
ar fi spre exemplu nevoia de implementare a unui sistemul de
gestiune a execuiei bugetelor pentru instituiile medicale (evidena
banilor intrare/ieire), care ine de eficientizarea procesului de
inere a evidenei cantitativ-valorice a resurselor stemului de
sntate.
Este de menionat i unele nevoi-cheie, ce in de nucleul
infrastructurii informaionale ale sistemului ocrotirii sntii, cum
ar fi: implementarea fiei electronice a pacientului la nivel
naional, asigurarea interoperabilitii, telemedicin i alte aspecte
care vor fi prezentate în prezentul document.
Definirea Problemei
Informaiile din sectorul sntii publice joac un rol esenial în buna
guvernare, care, la rândul su, are un impact direct asupra calitii
serviciilor publice de sntate prestate populaiei Republicii
Moldova. De aceea, este important pentru sistemele de informare în
acest domeniu pentru a avea funciile centrale ale sistemului
naional de sntate public. Funcia de baz a sistemelor de informaii
privind asistena medical este de a transforma datele colectate în
informaii utile, în scopul de a sprijini eforturile profesionitilor
din domeniul sntii, precum i managerilor de la toate nivelurile în
procesul de luare a deciziilor. În afar de necesitatea de informare
intern, sistemele de informaii privind asistena medical trebuie s
ofere informaii fiabile pentru un numr mare de utilizatori dincolo
de Ministerul Sntii, cum ar fi: guvernul, mass-media, precum i
ceteni ai Republicii Moldova i organizaiile internaionale de
specialitate, care între timp devin tot mai interesai de
activitatea în acest domeniu.
Pe ansamblu, sistemele de informare în domeniul asistenei medicale
pot fi caracterizate cu colectarea limitat de date operaionale i
lipsa unor mecanisme adecvate, cu capaciti analitice pentru a
transforma datele în informaii care sunt relevante i în timp util
pentru a influena procesul de luare a deciziilor.
În primul rând, informaiile de asisten medical, sunt necesare
pentru luarea deciziilor la nivel de top-management i pentru
creterea gradului de contientizare a societii, cu accent special pe
prezentarea în timp util a datelor calitative i în timp real.
Totusi, trebuie spus c calitatea de informaii nu reprezint o
prioritate de top.
Chiar daca infortmatiile sunt solicitate, acestea nu intotdeauna
sunt utilizate in luarea deciziilor.
Frecvent, nivelul inalt de luare a deciziilor necesita sa furnizeze
informatii cerute de guvern, iar în acest caz nu exist nici un
instrument pentru persoanele competente s analizeze informaiile
existente i s le prezinte în formatul indicat de partea
solicitant.
O mare parte din sisteme nu au instrumente de performan pentru
prezentarea datelor, raportare i analiza.
Ocazional, ca urmare a unui volum mare de documente pe hârtie i
capacitatea analitic limitat, exist o discrepan semnificativ între
datele extrase din sistemele informatice i diseminarea acestora. Ca
urmare, utilizarea de informaii importante astfel de procesul de
luare a deciziilor este limitat.
Datele colectate nu sunt suficiente. Uneori colectarea datelor se
face manual, în timp ce aceleai informaii ar putea fi obinute de la
alte sisteme informaionale. Indicatorii de date i seturi de date nu
corespund indicatori de date i a seturilor de date utilizate pe
plan internaional - care ar permite pentru compararea cu
indicatorii altor ri. Abordarea existenta în sistemele de informaii
din Republica Moldova de sntate se bazeaz pe colectarea de date,
care este foarte împovrtor, necesit mult timp, este inexact i
irrelevant uneori în luarea deciziilor din domeniul sntii. Analiza
efectuat a concluzionat c asistena medical în domeniul TIC este
axat în principiu pe colectarea de date în loc de prelucrare
automat a fluxurilor de lucru i nu are o provizie de servicii
orientat centralizat pe ceteni. În 2010, Guvernul a lansat procesul
de e-transformare i în 2011, programul strategic pentru
e-Transformare a fost adoptat în mod corespunztor pentru a
digitaliza serviciilor publice. Aceasta reprezint punctul central
al Guvernului pentru îmbuntirea serviciilor publice, fcându-le
electronice. În ciuda faptului c serviciile de sntate sunt printre
cele mai solicitate servicii din Republica Moldova, foarte puine
dintre ele folosesc eficient TIC pentru îmbuntirea calitii
serviciilor de sntate i de acces.Dezvoltarea i îmbuntirea
serviciilor de e-sntate ar trebui s pun accent pe re-inginerie i
reproiectarea proceselor de prestare a serviciilor, dar nu doar pe
digitalizarea celor existente.
În afar de faptul c nu a fost detectata nici o dovad solid care s
ateste c arhitectura, platformele i standardele tehnologice ale
Republicii Moldova sistemelor de informaii de asisten medical sunt
în conformitate cu standardele internaionale.
Un alt punct care trebuie menionat este necesitatea presant de a
dezvolta un cadru legal care s reglementeze toate aspectele
sistemelor informaionale automatizate necesare atât pentru minister
cit i subdiviziunile subordonate acestora. Solutii E-Sanatate vor
contribui la minimizarea sau eliminarea urmtoarelor probleme cheie
ale sectorului de asisten medical:
· Interconectarea relativ redus a instituiilor publice de sntate,
chiar dac începând cu 2009, 84% din instituiile medicale au avut
acces la internet.
· Capacitatea insuficient a biroului administrativ central în
domeniul e-guvernare i e-sntate (numai 5 persoane din biroul
administrativ central al Ministerului Sntii au fost instruii pina
la sfirsitul trimestru I al anului 2012);
· Publicul larg are acces limitat la informaiile privind sntatea.
Accesul inegal al populaiei de asisten medical de calitate i
servicii de înalt performan;
· Accesul limitat al tinerilor la servicii de sntate prietenoase i
informaii de sntate;
· Sisteme fragmentate de colectare a datelor i duplicarea datelor
colectate;
· Non-conformitatea seturilor de date colectate cu cerinele de
raportare ale organizaiilor internaionale;
· Reducerea capacitii de analiz pentru a evalua, monitoriza i
raporta performanele sistemului de sntate;
· Utilizarea învechite i ineficiente a infrastructurii TIC a
instituiilor medicale;
· Utilizarea insuficient a tehnologiilor moderne de diagnosticare i
tratament;
· Scderea eficienei mecanismului de achiziii centralizat a
medicinii; - punerea în aplicare a unui sistem centralizat de
informaii pentru achiziionarea de medicamente ar putea rezolva
aceast problem;
· Raportarea statistic din foi de parcurs primare este consumatoare
de timp i resurse i creeaz obstacole în punerea în aplicare
activitile de baz, care distrage atentia lucrtorilor în domeniul
sntii activitile lor de baz;
· Fara baze de date comune de sntate public sau sisteme
disperse.
· Întârzieri în primirea informatiilor de la unitatea de urgen a
asistenei medicale primare din cauza lipsei unui sistem electronic
de sesizare pentru pacieni;
· Sistemele informaionale existente nu ofer funcionaliti de alert,
care ar putea fi folosite pentru rspuns rapid i luare a
deciziilor;
· Lipsa de transparen în unele instituii publice de sntate
· Conformarea limitat a unor instituii medicale private, cu
procedura de raportare a Ministerului Sntii.
· Lipsa unui sistem electronic de management al resurselor umane,
care nu furnizeaz informaii cu privire la disponibilitatea,
competene i migraia angajailor de asisten medical pentru o buna
gestionare a resurselor umane.
· Problema resurselor umane pentru specialiti IT. Lipsa de
specialisti IT.
Astfel, odat cu îmbuntirea anumitor sectoare care au fost deja
reglementate de TIC, trebuie abordate i alte sectoare în sistemul
de ocrotire al sntii, de asemenea, i acest lucru necesit utilizarea
de soluii TIC pentru a rezolva problemele existente.
A fost stabilit c o mare parte a sistemelor de informaii de asisten
medical se bazeaz pe tehnologii vechi de tip desktop, care
stabilete anumite restricii pentru utilizatorii cu privire la
performanele computerului i sistemele operaionale.
Pentru Minister, o astfel de abordare ar duce la creterea
performanelor oferite de serverele sale i a sistemelor de stocare a
datelor, fr ore suplimentare pentru întreinerea acestuia. În
schimb, acest lucru aduce avantaje multiple pentru beneficiar: usor
de utilizat si configurat, de calitate, performan i stabilitate, de
utilizarea tehnologiilor avansate; costuri previzibile lunare
(cunoaterea capabilitilor sistemului de noi cu nici o investiie de
orice fel în infrastructura IT (servere i software-ul Licenele));
mobilitate crescuta, deoarece aceasta este o aplicaie web, o soluie
perfect pentru instituiile cu reprezentare teritorial, nici de
întreinere sau a cheltuielilor de actualizare; disponibilitatea
permanent a serviciului; încetare a punerii în aplicare noul
sistem, în orice moment, dup ce aceasta a fost stabilit faptul c
sistemul nu poate fi adoptat de nevoile utilizatorului.
Lipsa unei entiti de felul unei “Agenii” pentru implementarea
eSntii
La moment se constat inexistena unei entiti (instituii) suficient
de profesionist cu specialiti bine pregtii pentru elaborarea
caietelor de sarcini (in conformitate cu nevoile în permanent
schimbare a beneficiarilor - furnizorilor de servicii medicale i in
conformitate cu cerinele de interoperabilitate, standarde,
s.a.);
Totodat este imposibil atragerea i meninerea specialitilor de felul
Project Manageri, Business Analiti, System Architeci, CIO (Chief
Information Officer), CTO (Chief Technical Officer), necesari
pentru implementarea proiectelor TIC strategice de o astfel de
anvergur.
Astfel se simte nevoia înfiinrii unei entiti noi fie poate de tip
project-based sau altfel pentru a rspunde la cerinele fa de
implementarea strategiei. Este necesar alocarea resurselor pentru
organizarea procesului de analiz a legislaiei i propunerilor
legislative întru gsirea celei mai eficiente metode de înfiinare a
noii entiti.
Un exemplu similar poate fi luat de la alte ri ale UE care
implementeaz cu success obiective strategice de eSntate, cum ar fi
spre exemplu Estonia – la fel o ar ex-sovietic cu aproximativ
acelai background.
Pot fi menionate mai multe probleme i impedimente care stau pe
calea implementrii strategiei în lipsa unei entiti menionate mai
sus:
· nu exist metode recunoscute prin legislaie de a arta
conformitatea ofertei de soft cu cerine bine stabilite întru
obinerea calitii optime a viitorului soft;
· nu exista prevederi de control a respectrii standardelor pentru
ca nu exist de fapt standarde TIC în medicin adoptate i armonizate
cu cele internaionale;
· este necesara respectarea transparenei i asigurarea unui grad
crescut de încredere in procedurile de achiziie ale produselor
TIC
· este necesara o entitate (instituie) special, care sa fie capabil
s reglementeze modurile de implementare a sistemelor informaionale
i care s monitorizeze la nivel naional stadiul de implementare a
oricrui proiect TIC în sectorul sntii;
· este necesara o entitate (instituie) care sa monitorizeze
procesul de instruire a personalului in utilizare TIC
· este necesara o entitate (instituie) care sa reglementeze si sa
propun modificri legislative si de standardizare
· este necesara o entitate (instituie) care sa preia feed-back din
piaa industriei TIC în ceea ce privete soft-ul medical i de la
utilizatorii acestuia pentru a le corela
· este necesara monitorizarea implementrii la nivel
operaional
· totodat se simte lipsa unei entiti (instituii) care sa
reglementeze structura si schimbul informaional intre toate
entitile sistemului (Ministerul Sntii, CNAM, CNMS, Furnizorii de
servicii medicale, Ceteni, Centrul de Guvernare Electronic,
Organizaia Mondial a Sntii, etc.) si care sa vegheze la respectarea
securitii i siguranei prelucrrii, transferului i utilizrii de date
si informaii.
Este de menionat faptul c actualmente nu este capabil nici CNMS
nici o alt instituie sau direcie din Ministerul Sntii sa îi asume
aceste atribuii, deoarece trebuie separate politicile de
reglementare ce in domeniu i de activiti operaionale din urmtoarele
motive:
· transparen;
· optimizarea i reglementarea profesional în domeniul implementrii
i exploatrii TIC in sntate.
Pentru eficien în înfiinare se poate restructura Ministerul Sntii
dar i CNMS astfel încât s se poat realoca redusele existente,
practic înfiinarea unei aanumite entiti pentru eSntate este doar o
chestiune de voin i contientizare a modului firesc de lucru pentru
atingerea obiectivelor asumate atât la nivel guvernamental cât i la
nivel internaional Banca Mondial i Organizaia Mondial a
Sntii.
Problematica ar trebui extins cu un consiliu administrativ (bord
director) care sa monitorizeze si supervizeze activitatea
Entitii.
Atribuiile principale entitii pentru eSntate la prima vedere, ar
trebui sa fie:
· continua analiza a mediului informaional din sntate, adoptarea i
ajustarea standardizrii;
· reglementarea pieei TIC în sntate prin monitorizri i evaluri ale
soluiilor privind implementarea TIC în sectorul sntii;
· corelarea cu alte instituii abilitate pentru asigurarea
conformitii dotrilor (de exemplu cu Agenta Medicamentului si
Dispozitivelor Medicale astfel încât sa se achiziioneze pe cât
posibil echipamentul, care s corespunda interaciunii cu sistemele
informatice: analizoare de laborator, echipamente de radiologie,
s.a.);
· monitorizarea activitilor de implementare, dezvoltare i
exploatare a TIC in sectorul sntii;
· colaborarea continu cu alte instituii pe ramura TIC cum ar fi:
MTIC, Centrul de Guvernare Electronic i alte entiti
relevante)
· prestare de servicii contra-plat pe piaa liber;
Definiii i Acronime
SIA
Metadate
Data, describing context, content and structure of registrations
and management thereof.
G2C
e-Health
eSntate
BM
CGE
M&E indicators
Viziune
Pân în 2020, cetenii Republicii Moldova vor beneficia de servicii
de sntate îmbuntite, transparent i accesibil, prin utilizarea
inteligent a tehnologiilor informaionale i comunicaiilor.
Viziunea actual reprezint direciile e-sntii pe termen mediu i lung.
Ea se bazeaz pe 3 :
Nivelul de sus reprezint toate obiectivele i aciunile necesare
pentru creterea numrului i calitii serviciilor de sntate a
populaiei.Nivelul de servicii se bazeaz pe un strat inferior, care
reprezint toate msurile pentru gestionarea i administrarea
sectorului de sntate. Acesta include instrumente, sisteme,
competene, proceduri i resurse necesare pentru furnizarea
serviciilor eficient i calitativ. Al treilea nivel reprezint
infrastructura, care servete ca baz pentru nivelurile superioare.
Acesta include sisteme de informare, baze de date, infrastructurile
de comunicaii, registre, hardware i securitatea datelor pe care
sectorul sistemelor de informare i servicii de sntate sunt create i
oferite utilizatorilor si, cum ar fi societatea, lucrtorii din
sectorul de sntate i de alte organisme guvernamentale.
Obiectivele strategiei i aciunilor strategice pentru atingerea
obiectivelor va fi structurat în funcie de aceste trei direcii
strategice / piloni.
INFRASTRUCTUR – presupune infrastructura TIC în sine: reele locale,
comunicaionale, personal specialiti TIC, interoperabilitate,
echipamente, etc.
O infrastructur TIC robust este esenial pentru oricare sector
guvernamental al rii. Simplitatea accesului i viteza de transfer a
datelor trebuie s stea la baza abordrii oricrei soluii TIC. O
infrastructur TIC accesibil i sigur servete ca fundament atât
pentru soluiile orientate spre nevoile interne ale sistemului
ocrotirii sntii, cât i pentru soluiile orientate spre
eficientizarea serviciilor medicale oferite cetenilor.
Sunt de menionat componentele mai critice ale infrastructurii cum
ar fi: reelele LAN, WAN, hardware, software, baze de date,
instrumente de training i instruire, care în anumite cazuri sunt
construite i întreinute cu fore proprii ale fiecrei indtituii
medicale în parte. Starea reelelor este foarte divers. Pe alocuri
nu este asigurat reeaua fr fir, dispozitive multifuncionale de reea
partajate, deseori sunt adaptate staiile de lucru ca i servere,
etc.
Alte componente importante sunt: telefonia, securitatea
informaional, data-centrul i accesul securizat.
Nu în ultimul rând vom meniona personalul specialiti TIC, pentru
care la ora actual sectorul ocrotirii sntii simte insuficiena lor
ca i numr i pentru care este necesar revizuirea metodei de
remunerare cu scopul meninerii i stimulrii specialitilor respectivi
în sistemul medical, oprind rotaia cadrelor.
MANAGEMENT – const din tot ceea ce ine de procesul decizional,
instrumentele de prezentare ale datelor, raportri, analitic,
statistic, resurse umane i altele.
Din pilonul dat pot fi evideniate urmtoarele componente majore:
administrarea ministerial, managementul financiar, managementul
resurselor umane, statistica medical, managementul achiziiilor i
altele.
Cele mai importante aspecte cercetate au fost: dac sunt prevzute
proceduri care sa reglementeze activitatea sectorului TIC în
sistemul ocrotirii sntii; procedurile privind achiziionarea
hardware/software; proceduri prevzute pentru întreinerea sistemelor
informaionale existente; responsabilitatea personalului în ceea ce
privete lucrul cu sistemele informaionale, rotaia personalului
specialiti TIC; dac sunt prevzute soluii pentru facilitarea
procesului de luare a deciziilor; dac exist instrumente ce ofer
date relevante fix la timp i care pot fi agregate ulterior.
Eficiena procesului decizional în mare msur depinde dac el este
asigurat cu date calitative. La ora actual se constat modalitatea
de lucru preponderent pe suport de hârtie, ceea ce încetinete
procesul de lucru cu datele, care nu sunt livrate fix la timp, iar
atunci când sunt livrate – uneori nu sunt relevante deja, respectiv
nu pot fi prezentate i în diverse forme la solicitarea diverilor
consumatori de informaie, din nivele diferite ale managementului,
care necesit fiecare în parte divers grad de detaliere sau forme
sintetice de prezentare ale datelor.
SERVICII – reprezint pilonul în atenia cruia se afl ceteanul; tot
ceea ce ine de serviciile oferite de ctre sistemul ocrotirii sntii
indiferent de forma lor, accesul la resursele informaionale ale
sectorului ocrotirii sntii pentru ceteni i mediul de afaceri ale
Republicii Moldova, transparena datelor i proceselor, etc.
Instituiile medicale reprezint entitile, care ofer un numr foarte
mare de servicii cetenilor i persoanelor juridice. Astfel am putea
meniona spre exemplu: Problemele identificate pentru pilonul
respectiv rezult în nevoia de a adopta o abordare orientat spre
cetean, dar i spre mediul de afaceri (G2C i G2B).
Este de menionat i faptul c pot exista soluii care la prima vedere
nu scot la iveal impactul asupra ceteanului, îns indirect, în timp,
rezultatele se pot rsfrânge i asupra societii.
4
Obiective Specifice:
a. Asistenta Medicala Spitalizata
b. Asistenta Medicala primara
d. Servicii Medicale Publice Statale
e. Centre medicale – automatizare Certificare - (de exemplu,
certificat de natere, certificat de deces)
2. Facilitarea accesului cetenilor la servicii de e-sntate.
3. Asigurarea accesului liber la datele publice de asistenta
medicala.
Obiectivele de mai sus vor fi atinse prin urmtoarele aciuni /
iniiative:
1.1. Implementarea Dosarelor Medicale Electronice;
1.2. Asigurarea accesului pacientului la datele clinice cu caracter
personal;
1.3. Implementarea programarilor electronice a pacientilor, functii
de referinta si notificare pentru vizitele la medic, teste,
investigatii, imunizatii, etc.
1.4. Proiectarea i implementarea programului pentru a crea servicii
de tele-asisten medical;
1.5. Implementarea notificrii i servicii de alert pentru
notificarea de urgen, msuri de prevenire i îmbuntirea comunicrii în
rândul personalului medical(e-mail, sms);
1.6. Dezvoltarea i asigurarea accesului la e-biblioteca din
sectorul sntii, care va include informaii generale despre
prevenirea, diagnosticarea, tratamentul i vindecarea bolilor,
medicamente, studii, rapoarte, etc
2.1. Implementarea serviciilor electronice pentru ceteni,
întreprinderi i autoriti publice centrale;
3.1. Implementarea portalului e-Sntate pentru populaie i pentru a
asigura interaciunea cu alte portaluri;
3.2. Implementarea e-Prescripie;
Obiective Specifice:
1. Creterea competenelor TIC pentru personalul care lucreaz în
sistemul de sntate.
2. Furnizarea de date calitative i în timp util pentru procesul de
luare a deciziilor managerial.
3. Elaborarea i punerea în aplicare a unor mecanisme pentru a
asigura calitatea datelor medicale
4. Asigurarea utilizarii eficiente a resurselor umane în sectorul
asistenei medicale.
5. Optimizarea procesului de creare a documentelor, circulaiei i
arhivarea.
6. Asigurarea unui mediu concurenial pentru a dezvolta, de a atrage
i pstra personal TIC în sectorul sntii.
Obiectivele de mai sus vor fi atinse prin urmtoarele aciuni:
1.1. Crearea cadrului instituional pentru formarea continu a
personalului de asisten medical în domeniul TIC;
1.2. Reglarea curriculum-ului tehnic al elevilor pentru a satisface
nevoile de TIC în sectorul sntii;
1.3. Instruirea personalului medical în domeniul medical TIC;
1.4. Crearea i implementarea unor mecanisme de a atrage, pstra i
motiva specialiti TIC din sectorul asistenei medicale;
1.5. Organizarea unor cursuri extracurriculare în domeniul de
management IT în domeniul serviciilor medicale;
2.1. Re-ingineria procesului de colectare a datelor in sistemul de
sanatate
2.2. Dezvoltarea funcionalitatii de e-raportare pentru DRG i Contul
Naional de Sntate
3.1. Elaborarea i implementarea reglementrilor pentru a asigura
calitatea datelor (procese automatizate i manuale);
4.1 Implementarea dosarelor electronice the electronic register of
medical inventory;
4.2 Implementarea sistemului medical de urmrire. Acest sistem ar
trebui s includ stocurile de medicamente în instituiile
medicale.
4.3 Implementarea a sistemului de management pentru a controla
execuia bugetului pentru instituiile medicale.
5.1. Implementarea dosarului electronic de management al resurselor
umane în medicin (MRU);
6.1 Implementarea sistemelor electronice pentru inter-i intra
sistemelor departamentale de management al documentelor.
7.1 Elaborarea i organizarea accesului la resursele bibliotecii,
care va conine protocoalele medicale, manuale, studii i curricule
în format electronic, etc (formate: text, video, audio)
7.2 Digitalizarea i publicarea tututror informaiilor medicale de
interes public;
7.3 Implementarea portalului de asistenta medicala pentru
specialisti (ex. enciclopedia medicala);
8.1 Revizuirea legislaiei în scopul de a analiza i a adapta
principiile de remunerare a specialitilor în domeniul TIC din
sectorul sntii;
8.2 Angajarea unui numr suficient de specialiti TIC în instituiile
medicale;
8.3 Oferirea de instruire i de certificare a specialitilor TIC în
sectorul sntii;
Obiective Strategice 3 (Infrastructura): Pentru a asigura o
infrastructur fiabil i scalabil pentru un sistem eficient de
E-Sanatate.
Obiective Specifice:
1. Asigurarea, pân în 2020, a unui punct unic de acces la toate
resursele informaionale ale sectorului de sntate pentru specialiti,
management i populaie.
2. Asigurarea schimbului eficient de date între toate sistemele de
informare în sectorul asistenei medicale.
3. Asigurarea siguranei i securitatatii datelor din e-sntate, prin
punerea în aplicare a cadrului juridic adecvat.
4. Furnizarea tuturor factorilor din sectorul sntii, inclusiv cel
privat, cu acces la infrastructura de comunicaii a sectorului de
sntate
5. Standardizarea procedurilor de transmitere a informaiilor
operate în uniti medicale într-un format unic care este in acordul
tuturor prilor interesate
Obiectivele de mai sus vor fi atinse prin urmtoarele aciuni:
1.1. Implementarea portalului e-sanatate.
2.2. Implementarea principiului de interoperabilitate în sistemele
de sntate.
2.3. Identificarea resurselor inter-i intrasectoriale informaiile
necesare pentru integrarea (stocuri de sisteme informatice care au
nevoie de elaborarea de servicii web i de interfa pentru schimbul
de date, integrare, etc), apoi dezvoltarea planului, montarea i
punerea în aplicare hartii integrale.
2.5. Implementarea unui mechanism de cautare a datelor efficient si
flexibil (instrumente de dezvoltare statistica si rapoarte
analitice cu posibilitatea de a stoca si filtra prin diferite
criteria, monitorizarea indicatorilor, cautare avansata,
etc.).
3.1. Efectuarea inventarului al sistemelor de informare în domeniul
sntii, analiza nivelului de securitate i a efectua aciuni
corespunztoare pentru a asigura conformitatea cu standardele de
securitate IT în sectorul sntii.
4.1. Crearea de reele locale eficiente în toate instituiile
medicale i s asigure comunicarea i integrarea între ele.
4.2. Crearea unui sector de sntate la nivel naional reeaua de TIC
cu interaciunea interdepartamental.
4.3. Adoptarea standardelor de comunicare securizat în sectorul de
sntate, sincronizate cu legislaia privind protecia datelor cu
caracter personal;
4.4. Stabilirea unei unitati responsabile pentru dezvoltarea i
întreinerea infrastructurii de reea asectorul sntii i al securitii
datelor;
5.1. Analizarea cu standardelor internaionale existente de sntate i
s adopte cele mai relevante pentru nevoile naionale.
Principii de Implementare
În timp ce punerea în aplicare a oricrei aciuni în vederea
atingerii obiectivelor strategiei urmtoarele principii ar trebui s
fie luate în considerare:
· Principiul de legitimitate, ceea ce înseamn crearea i funcionarea
sistemului, în conformitate cu legislaia în vigoare;
· Principiul respectului pentru drepturile omului, ceea ce înseamn
c sistemul ar trebui s fie operat în strict conformitate cu actele
de reglementare naionale i în domeniul de aplicare al acordurilor i
conveniilor internaionale - la care Republica Moldova este parte -
cu privire la drepturile omului;
· Principiul prima persoan / un singur centru, ceea ce înseamn
capacitatea unui manager de nivel înalt pentru a lua decizii i de a
coordona activitatea sistemului set-up i funcionare;
· Principiul de valabilitate a datelor MIS, ceea ce înseamn c
datele ar trebui s fie introduse în sistem numai în baza
înregistrrilor din documente, care sunt calificate ca surse de
informare;
· Principiul de integritate a datelor, exhaustivitatea i
fiabilitatea;
· Integritatea datelor înseamn capacitatea de date pentru a menine
coninutul su univoc i interpretarea, în condiiile în care exist o
influen a factorilor aleatorii. Datele se consider c pentru a
menine integritatea, dac aceasta nu este denaturat sau distruse
(sau nu este ters);
· Completitudinea datelor înseamn volumul de informaii acumulate
despre o persoan asigurat, în conformitate cu actele de
reglementare;
· Fiabilitatea datelor înseamn nivelul de corespundere a datelor în
/ din memoria calculatorului sau documente cu situaia real a
obiectelor reflectate într-o zon concret a sistemului;
· Sistem de identificare a Guvernului de obiecte de înregistrare,
prin care orice obiect de înmatriculare este atribuit un numr unic
de identificare;
· Principiul de monitorizare formarea i utilizarea MIS, ceea ce
înseamn interaciunea dintre hardware organizaionale i aciunile de
software cu scopul de a asigura o calitate înalt a resurselor
informaionale de stat, nivelul maxim de fiabilitate de depozitare i
gestionarea lor, printre altele, prin utilizarea corect, în
conformitate cu legislaia în vigoare;
· Principiul de auto-suficien, ceea ce presupune faptul c
executarea i deservirea sunt profitabile.
· Siguran: Evitarea efectelor negative la pacienii din grija pe
care este destinat s-i ajute.
· Eficacitate: Furnizarea serviciilor bazate pe cunotine tiinifice
tuturor celor care ar putea beneficia de ele, i abinerea de la
furnizarea serviciilor pentru cei care nu pot beneficia de ele
(evitarea necorespunyatoare i abuziv, respectiv).
· Focusarea pe pacient: Furnizarea asistentei respectuase si
receptive la nevoile si valorile individuale ale pacientului
asigurindu+se ca aceste valori ghideaza deciziile
clinice.
· Punctualitatea: Reducerea timpului de ateptare i a întârzierilor
potenial duntoare, atât pentru cei care primesc cit si pentru cei
care ofer asisten medical.
· Eficien: Evitarea deeurilor, inclusiv a deeurilor de echipamente,
rezerve, idei, i energie.
· Echitabilitatea: furnizarea de servicii medicale, care nu variaz
în calitatea din cauza caracteristicilor personale, cum ar fi
sexul, etnia, localizarea geografic, precum i statutul
socio-economic.
Este un fapt absolut c, în prezent, dezvoltarea de orice domeniu
implic în primul rând dezvoltarea infrastructurii TIC,
electronizarea serviciilor i informatizarea proceselor de lucru. Cu
toate acestea, creterea investiiilor în TIC ar trebui s conduc la
creterea proporional a productivitii muncii i a calitii de
performan, care este, de asemenea, valabil i pentru calitatea
serviciilor de sntate i efectul lor asupra sntii oamenilor.
Este important implementarea instrumentelor specializate pentru
generarea de rapoarte presetate i analiz pentru eficientizare,
deoarece - având în vedere modificrile în legislaie (care necesit
schimbri în cerinele de raportare) - este mult mai raional s aib
faciliti în sistem pentru rapoartele de model, mai degrab decât
punerea în aplicare a cu totul noi rapoarte, care, uneori, pot fi
realizate numai prin intermediul cere soluii de la furnizori.
Deci, procesele de flux de lucru trebuie s urmeze cursul lor
regulat (de exemplu, sunt înregistrri pe support de hârtie), dar
datele sunt apoi introduse în sistemele de informaii. Astfel,
sarcina de lucru a personalului crete pentru c munca este
dublat.
Fig. Abordarea existent al sistemelor informatice în Ministerul
Sntii
.
Fig. Abordarea datelor pentru fiecare nivel de management
Figura de mai sus prezint o abordare tipic de curent aplicat la
Ministerul Sntii. De remarcat, uneori, al treilea procedeu de
exemplu distribuia datelor, nu este acolo din cauza unui instrument
de raportare eficient care nu este disponibil. Instituiile medicale
i facilitile au numeroase sisteme i baze de date care nu sunt
interschimbabile.
Este necesar o nou abordare pentru situaia actual.
În primul rând, este necesar implementarea de sisteme de informaii
care prin automatizare s acorde sprijin proceselor de lucru, mai
degrab decât axate în principal pe colectarea de date, process care
este inutil ineficient i consumatoar de resurse. Deoarece datele
sunt generate în cursul proceselor de lucru de zi cu zi, colecia
manual nu este necesar. Prin automatizarea proceselor de lucru -
atunci când toi angajaii implicai în proces au staiile de lucru
necesare i funcioneaz într-un mod electronic - datele vor fi
colectate în mod automat, i ceea ce va ramane de facut va fi doar
de prelucrare a datelor i prezentarea datelor în diferite forme sau
de livrare de date ctre un alt sistem de informaii, dac este
necesar.
Este necesar ca operaiunile în modul electronic s fie promovate,
mai degrab decât meninerea cursului tradiional de lucru cu
documente de hârtie sau cu ambele moduri de lucru în loc, care este
chiar mai ru.
Este important ca sarcina de colectare a datelor trebuie eliminat
astfel încât personalul poate avea mai mult timp pentru exercitarea
funciilor lor profesionale, mai degrab decât colectarea de date
prin duplicarea informaiilor din hârtie în registrele
electronice.
Ministerul Sntii trebuie s se concentreze pe furnizarea de servicii
la distan electronice i punerea în aplicare mai multe procese la
distan.
Informaia este resursa cea mai important în utilizarea soluiilor
TIC; informaii consta din diferite documente, înregistrri
pacienilor, registre, rapoarte, facturi, etc Informatiile pot fi
vizualizate din unghiuri diferite i anume, ca:
· Un obiect care este manipulat de soluii TIC pentru a atinge
previzibil calitatea productivitii muncii
· Rezultatul interactiunii personalului, ceea ce contribuie la
procesul de înelegere de ctre oameni.
· Astfel, putem dezvolta un proces pe etape pentru modul în care
personalul asimilat i de procesul de informare, pentru o
introducere mai rapid a soluiilor TIC în instituiile de asisten
medical sau Ministerul de Sntatii.
Fazele principale ale acestui proces pot fi dup cum urmeaz:
· Identificarea nevoilor de informare,
· Localizarea resurselor informaionale
· Utilizarea de informatie.
Identificarea nevoilor de informare în domeniul TIC este o etap
important, deoarece fiecare membru al personalului medical - chiar
i în poziii identice de personal - lui / ei are cerine proprii de
informare. Identificarea corect i adecvat nevoilor de informaii fr
redundan informeaz procesul în cazul în care gestionarea soluiilor
TIC joac un rol decisiv.
Localizarea resurselor informaionale este faza, care depinde cel
mai mult dintre toate cu privire la aspectele tehnice ale noilor
tehnologii, care devin din ce în ce inalta performanta de zi cu zi.
Identificarea informaiilor necesare începe prin identificarea
surselor existente, urmeaz apoi selectarea unor surse utile i mai
puin costisitoare i în timp ce procesul de localizare continu
informaiile solicitate sunt selectate..
Utilizarea de informaii în procesul de munc este ultima faz i cel
mai important în procesul de adaptare la noile soluiilor TIC.
Acesta include un proces complex de selecie de date, organizarea i
succesiunea, care contribuie la decizia pe care utilizatorul
trebuie s ia. În funcie de nivelul de pregtire rezultatul ar trebui
s ajute obinerea calitii de lucru adecvat, reducerea costurilor, în
special în cel mai scurt timp de concedieri sunt eliminate.
Merit menionat faptul c, procesul de refolosire a informaiilor în
situaii identice (ori de câte ori este posibil), transformare i
adaptare a informaiilor în cazuri repetate sau similare, este
important, ea produce rezultate cu un consum minim de resurse, care
de asemenea, are un efect asupra calitii serviciilor de asisten
medical.
Implementarea i Arhitectura
Fig. Arhitectura la nivel general
Diagrama de mai sus prezint conceptul de arhitectura la numai nivel
general: structura i interaciunea de e-sntate in sistemul de
asisten medical. Este de remarcat faptul c resursele informaionale
ale sistemului de sntate sunt împrite în cele "medicale" i
"administrative" sau "conducere". O arhitectur mai detaliat este
prezentat în diagrama "Realizarea arhitecturii"
Fig. Realizarea arhitecturii
Astfel, în conformitate cu modelul de mai sus, elementul de baz al
E-Sanatate concept poate fi dosarul electronic al pacientului.
Dosarul electronic al pacientului trebuie s conin informaii
autentice i fiabile despre pacient i s fie o parte din orice sistem
în domeniul asistenei medicale.
Fiecare component poate sa constee dintr-unul sau mai multe sisteme
de informaii sau soluii diferite, nu în mod necesar. Componentele
reprezint, într-o msur oarecare, obiective ale acestei strategii i
ar trebui s fie acoperite prin aciuni.
De exemplu:
Componenta „Resurse Umane” – poate include atât Sistemul Informatic
pentru Managementul Resurselor Umane (MRU) i Dosarul electronic al
personalului medical.
Componenta "Managementul bolilor cronice" ar putea s conin dosarul
electronic de boli cronice (diabet, hepatita, cancer, etc), în
conformitate cu programele naionale. Aceast component ar trebui s
funcioneze nu numai cu datele personale ale pacienilor,
înregistrate cu astfel de boli (care se regsesc în registrul
electronic a pacientului), dar, de asemenea, ar putea avea
posibilitatea de a efectua analize în funcie de vârst, sex,
criterii geografice de localizare, influenând factori i alte date
care sunt relevante pentru procesul de luare a deciziilor i de
calitatea care joac un rol explicit în prevenirea bolilor.
Componenta "Medicina" poate include înregistrarea medicala i
sisteme de urmrire.
Componenta "Finane" va include sisteme de gestionare a executrii
bugetului instituiilor medicale (record de fluxuri de intrare /
ieire monetare, i care sunt sursele de finanare), care contribuie
la eficiena procesului de valoarea cantitativ a asistenei medicale
sistem de eviden a resurselor. CNAM [Compania Naional de Asigurri
de sntate] sisteme ar putea fi, de asemenea, incluse în
prezenta.
Fig. The core part and structure of information components
Toate abordrile i soluiile trebuie s se bazeze pe arhitectura
orientata pe servicii (SOA - Service Oriented Architecture), care
are o flexibilitate maxim pentru o mai bun integrare cu alte
sisteme informaionale i de schimb de date.Conceptul de SOA ar putea
fi formulat ca un set de componente care ar putea fi invocate, i
care descrierile de interfa pot fi publicate i a descoperite.
Conceptul cel mai important în SOA este un serviciu web. Serviciile
web sunt un set de protocoale prin care serviciile pot fi
publicate, descoperite i utilizate în o tehnologie form neutr,
standard.Nucleul arhitecturii orientate spre servicii este
necesitatea de a fi capabil de a gestiona servicii ca rezultatele
de ordinul întâi. Este serviciul care trebuie s fie în mod constant
subliniat faptul c este cheia comunicrii între prestatorul de
servicii i de consum.
De asemenea, ar putea fi menionat c SOA este caracterizat prin
politici speciale, practici, precum i cadrele prin care ar putea fi
asigurat în cazul în care serviciile sunt furnizate corecte i
consumate.
Obiectivul cel mai important pentru arhitectura orientata spre
servicii, sunt ochiurilor de plas la nivel mondial de servicii de
colaborare, care sunt publicate i disponibile pentru invocarea pe
Service Bus. O abordare SOA este esenial pentru livrarea IT
flexibila. Toate prestaiile care nu sunt livrate de vizualizare la
fel arhitectura de servicii ca o perspectiv de tehnologie pentru
protocoalele de servicii Web, dar necesit, de asemenea crearea unui
mediu orientat spre servicii.
Fig. Arhitectura desfasurata
Abordare Centralizat i Abordarea Descentralizat
Sistemele informatice pot fi pstrate pe unul sau mai multe servere
(de aplicaie), în funcie de complexitatea sistemului. De cele mai
multe ori necesitile i posibilitile decid asupra acestui aspect.
Din acest punct de vedere se poate opta pentru una din urmtoarele
soluii:
· sistem informatic centralizat;
· sistem informatic descentralizat;
· sistem informatic inteligent (o parte centralizat i o parte
descentralizat)
Sistemul informatic centralizat presupune existena unui singur
server de aplicaii, pe care este stocat întreg sistemul de
prelucrare a datelor. Utilizatorii interacioneaz cu sistemul prin
intermediul terminalelor. Este cazul cel mai des întâlnit.
Avantajele centralizrii sunt reprezentate de:
· controlul efectiv asupra utilizrii i dezvoltrii
software-ului;
· controlul asupra securitii i integritii datelor;
· partajarea resurselor hard, soft i a datelor între
utilizatori;
· eliminarea riscului incompatibilitii hard i soft în cadrul
sistemului;
· promovarea cu uurin a standardelor (tehnice, de proiectare,
procedurale etc.) la nivelul întregului sistem;
· asigurarea serviciilor solicitate de ctre utilizatori prin
puterea de calcul a sistemului central.
Dezavantajele centralizrii sunt reprezentate de urmtoarele
aspecte:
· "cderea" sistemului de calcul blocheaz toi utilizatorii;
· alterarea datelor i a programelor, voit sau accidental, afecteaz
toi utilizatorii;
· sistemul se poate dovedi lent i inflexibil la nevoile
utilizatorilor, adesea fiind insuficient adaptat nevoilor locale
sau de grup ale utilizatorilor;
· poate realiza un timp mare de rspuns în cazul unor solicitri
simultane ale mai multor utilizatori.
Sistemul informatic descentralizat se caracterizeaz prin faptul c
datele, software-ul i puterea de calcul sunt dispersate în diferite
locaii (chiar dispersate geografic) ale organizaiei. Prelucrarea se
realizeaz pe calculatoare personale independente sau în cadrul unor
reele locale.
Avantajele descentralizrii:
· soft-ul este mai bine adaptat nevoilor locale;
· avariile hard, soft sau ale bazei de date la nivelul unei locaii
nu afecteaz celelalte locaii;
· configuraia sistemului poate fi gândit în funcie de nevoile
diferitelor departamente din cadrul organizaiei sau chiar a
utilizatorilor locali;
· mai marea autonomie i motivare la nivelul utilizatorului
local.
Dezavantajele descentralizrii:
· riscuri mari legate de incompatibiliti hard i soft între diferite
locaii;
· apariia inerent a unor duplicri ale datelor i software-ului în
diferite locaii;
· dificultatea realizrii unor proiecte complexe la nivel
local;
· riscul de fragmentare a politicii IT;
· costuri mai mari în comparaie cu sistemul centralizat.
Descentralizare, trebuie s se realizeze astfel încât:
· întreaga responsabilitate i autoritate pentru funciile
descentralizate ale sistemului informatic s aparin managementului
local;
· s se asigure alinierea la standardele utilizate la nivelul SI
global al organizaiei;
la nivel central urmeaz s se realizeze:
· elaborarea strategiei la nivelul întregului SI al
organizaiei;
· managementul comunicaiilor în cadrul reelei locale ale
organizaiei;
· administrarea datelor;
În cazul alegerii acestei variante, proiectarea continu cu
estimarea volumului cererilor adresate serverului i identificarea
tipului de calculator suficient de performant pentru a îndeplini
aceast funcie.
Vom meniona c Fia Electronic a Pacientului ar trebui s fie
implementat la nivel centralizat. Pentru Sectorul de Asisten
Medical Primar sistemele vor fi puse în aplicare în mod centralizat
aa dup cum prevede i reforma sectorului sntii.
Totodat este important s menionm c oricare n-ar fi din sistemele ce
se vor implementa, obligatoriu va fi ca datele deja existente s se
preia din REGISTRELE deja existente, cum ar fi Resgistrul de Stat
al Populaiei, Registrul Unitilor de Drept, Registrul Cadastral,
Diverse Nomenclatoare i Clasificatoare relevante de la Biroul
Naional de Statistic. Se interzice strict multipla colectare de
date, din considerentul c este imposibil de stabilita
autenticitatea datelor atâta timp cât ele sun colectate i stocate
de câteva ori în câteva sisteme diferite.
Astfel se opteaz pentrudate corecte din surse autentice de
date.
Nu este exclus ca pentru unele sectoare ale sistemului ocrotirii
sntii s fie necesar combinarea sistemelor printr-o abordare
inteligenta - combinarea centralizarii i descentralizrii.
Serviciile de autentificare, jurnalizare, eventual i de pli
electronice vor fi oferite de ctre Centrul de Guvernare
Electronic.
e-Sntate, e-Guvernare i alte politici i strategii
Punerea în aplicare a strategiei actuale va contribui la executarea
programului Guvernului de e-Transformare.
Introducerea e-sntii, ca parte a portofoliului de e-servicii i
e-registre va fi o parte din proiect mai amplu privind guvernana
e-Transformare.
În procesul de implementare a soluiilor TIC în cadrul strategiei
actuale existente de e-Government infrastructurii tehnologice vor
fi utilizate:
· M-Pass pentru utilizatorii securizati de autentificare
electronic
· e-Payment pentru sistemul de plati a serviciilor electronice de
sanatatae.
· Cadrul de Interoperabilitate Guvernamental pentru schimbul de
date între sistemele de informare de sntate i cele externe.
· Guvernul ofera portal de e-servicii electronice (servicii.gov.md)
pentru asigurarea accesului unificat la serviciile electronice de
sntate.
· Utilizarea o a resurselor informaionale de stat, cum ar fi
Registrul de Stat al Populaiei, Registrul de Stat al Unitilor de
Drept, etc.
Integrarea cu strategia Digital Moldova 2020
În prezent, Ministerul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor este
în procesul de dezvoltare a strategiei „Moldova Digital 2020” a
Republicii Moldova. Aceast strategie se concentreaz pe dezvoltarea
societii informaionale i se bazeaz pe urmtorii trei piloni:
1. Asigurarea accesului la infrastructura de comunicaii
electronice.
2. Crearea de coninut digital i servicii electronice.
3. Fortificarea capacitilor de utilizare TIC pentru toi
cetenii.
Aceast strategie ofer un temei juridic pentru multe dintre
iniiativele strategiei de e-sntate, cum ar fi asigurarea accesului
la infrastructura de comunicaii pentru instituiile medicale,
digitalizarea datelor medicale, crearea de servicii electronice i
de a crete abilitile de for de munc sectorului sntii de a utilize
TIC.
Strategia Moldova Digital 2020 nu ofer detalii cu privire la tipul
de servicii sau de infrastructur de comunicare necesare pentru
sectorul sntii, care vor fi detaliate în actuala Strategie pentru
e-Sntate i Planul de Aciuni ce se conine în ea.
Integrarea cu Programul Uniunii Europene „Sntate pentru cretere
2014-2020”
Statele membre al Uniunii Eropene plaseaz un accest semnificativ
asupra e-sntii. Acest fapt este confirmat prin propunerea de a
elabora programul de aciuni pentru sntate multi-anual pentru
perioada 2014-2020.
(http://europa.eu/legislation_summaries/public_health/european_health_strategy/sp0017_en.htm).
Dou din patru obiective ale acestui program sunt in concordan cu
strategia de e-sntate din Moldova.
1. Contribuirea la un sistem de sntate inovativ i sustenabil. Acest
obiectiv este focusat asupra promovrii inovaiilor în sectorul sntii
i anume a e-sntii i asupra schimbului de experien în acest domeniu.
Acest program susine Parteneriatul European de Inovaii pentru
Îmbtrînirea Activ i Sntoas.
2. Creterea accesului pentru ceteni la protecia sntii într-un mod
mai calitativ i eficace. Prin acest obiectiv Comisia European
sugereaz stabilirea acreditrii Reelelor Europene de Referin. Acest
obiectiv va contribui la atingerea obiectivelor stabilite în
strategia de e-Sntate din Moldova i în specal la creterea calitii i
cantitii serviciilor medicale acordate cetîenilor i stabilirea
standardelor pentru calitatea serviciilor, stadardelor de schimb de
date între instituiile medicale i sistemele informatice din
sector.
Similar experienei din Uniunea European unde în 2008 a fost creat
Agenia Executiv pentru Sntate i Consumatori care susine Comisia
European în gestionarea programelor i msurilor din sectorul sntii,
strategia de e-Sntate de asemenea propune crearea unei agenii care
va coordona programeloe din domeniul de e-sntate.
Guvernare, Leadership i Structura de Implementare
Pentru o implementare transparent, controlabil, sustenabil,
coerent, dar i pentru un proces fluid fr blocaje, este necesar
separarea atribuiilor i rolurilor.
În mod similar al repartiiei responsabilitilor în sistemul
administrativ i principiilor democratice (ex. separarea puterilor
intr-un stat de drept), respectiv realizarea de politici i
strategii, stabilirea cadrului legislativ i normelor de aplicare,
conducerea i direcionarea, aplicarea în practic a acestora se poate
separa în urmtoarele segmente:
· politica de implementare;
· reglementarea i standardizarea;
Necesitatea corelrii cu politicile guvernamentale i strategia
guvernamental faciliteaz determinarea entitilor si rolurilor i în
domeniul sntii.
Pentru o implementare de succes i fructificarea optim a
rezultatelor, pe termen lung este necesar coerena în politici i
strategie, asigurarea sustenabilitii acestora.
O singur entitate nu poate s-i asume aceast sarcin din motive de
logic i echitate (asigurare de transparen, continuitate, puncte de
vedere, riscuri, feed-back, etc. ) i de aceea i la realizarea
politicilor de implementare a sistemelor informaionale în sntate
trebuie separate, dar în acelai timp agregate coerent,
responsabilitile.
Ministerul Sntii va purta responsabilitatea pentru implementarea
strategiei la nivel de politici. Pe lâng Ministerul Sntii a
insitututions altele, vor contribui la implementarea de politici,
cum ar fi Ministerul de TIC, e-Guvernare Center, Centrul Naional de
Management în Sntate i altele care vor oferi sprijinul necesar în
ceea ce privete politicile în domeniul TIC, instrumente TIC i
programe comune proiectate si implementate.
Implementarea sistemelor informaionale în domeniul sntii presupune
abordarea pe dou direcii susinute de corelarea financiar
asociat.
Aceste direcii sunt profesionale (medicale) i tehnice
(informatice), astfel:
· Secia de Planificare i Dezvoltare Strategic, împreun cu celelalte
secii i direcii (ex. Direcia Juridic, Secia Analiz, Monitorizare i
Evaluare a Politicilor, Secia Programe Naionale, etc.) va propune
politici i strategii privind componenta medical;
· Noua entitatea de eSntate, în coordonare cu toate seciile i
direciile va corela i stabili politicile i strategiile în domeniul
sistemelor informaionale (componenta informatic) i le va supune
spre validare i aprobare conform reglementrilor în vigoare.
În conformitate cu prevederile i reglementrile în vigoare, se
impune colaborarea i coordonarea cu:
· Centrul de Guvernare Electronic (politici de interoperabilitate,
integrare, campanii de mediatizare, etc.);
· Cancelaria de Stat (procese de digitizare – back –office,
integrare, indicatori de monitorizare i evaluare general a
implementrii serviciilor publice – ex. pli electronice, viziune i
strategie comun, unitar,etc.);
· Ministerul Tehnologiei Informaiei i Comunicaiilor (politici de
infrastructur comunicaional i securitate informatic, cadrul
legislativ în domeniul prestrii i accesrii serviciilor
electronice);
· Ministerul Finanelor (prevederi bugetare, simplificarea
procedurilor i normativelor de finanare, etc.).
· Ministerul Educaiei (curicule, formare profesional în domeniul
medical i TIC, cadrul normativ privind învmântul la distan,
etc.);
Nivelul de reglementare i standardizare va fi asigurat de Centrul
Naional de Management în Sntate, care va fi responsabil pentru
evaluarea software-ul de sntate, stabilirea de standarde pentru
schimbul de date i interoperabilitatea între instituii medicale.
Centrul va crea un comitet care va fi responsabil pentru adaptarea
i producerea de standarde i reglementri pentru e-sntate. Institutul
Naional de Standardizare i Metrologie este în prezent responsabil
pentru toate standardele naionale. Centrul va colabora îndeaproape
cu institutul de adoptare a standardelor necesare.
Pentru aplicarea corect a politicilor i strategiilor trebuie creat
cadrul propice, pe termen scurt, mediu i termen lung. Crearea i
ajustarea cadrului legislativ i respectiv asigurarea unui grad de
conformare în privina standardizrii va ine deasemeni cont de cele
dou componente: medical i informatic.
Astfel se disting structurile ce vor avea în atribuie sarcinile
menionate:
· Comitetul Tehnic Director cu secretariatul în cadrul Ministerului
Sntii cu membrii din toate structurile direciilor i seciilor cheie
i care va avea rol reglementativ pentru partea medical;
· Centrul Naional de Management în Sntate din cadrul Ministerului
Sntii care va centraliza toate propunerile Comitetului Tehnic
Director, le va coordona cu cerinele Sectiei de e-Transformare
privind necesitile tehnice informaionale i le va supune spre
validare, aprobare, testare i implementare Ageniei de e-Sntate i
celorlalte instituii cu atribuii în domeniu (Ministerul Tehnologiei
Informaiei i Comunicaiilor, Centrului de e-Guvernare, Institutului
Naional de Standardizare i Metrologie)
· Noua entitate de e-Sntate care va monitoriza furnizorii de soluii
TIC în privina corelrii i corespunderii cu reglementrile
legislative, necesitilor de implementare, securitate,
interoperabilitate, exploatare i întreinere, etc. Agenia de
e-Sntate împreun cu Centrul de Management în Sntate vor realiza
informri periodice ctre MTIC i Centrul de e-Guvernare.
Implementarea i gestionarea strategiei va fi responsabilitatea
entitii de eSntate. Noua entitate ar avea urmtoarele
responsabiliti:
· analiza continu a mediului informational din sanatate si
adoptarea si ajustarea standardizrii;
· corelarea cu alte institutii abilitate pentru asigurarea
conformitatii dotarilor (spre exemplu cu Agenia Medicamentului si
Dispozitivelor Medicale i Agenia Naional de Achiziii Publice astfel
incit sa se achizitioneze pe cit posibil aparatura care sa
corespunda ineractiunii cu sistemele informatice: analizoare de
laborator, echipamente de radiologie, samd);
· servicii contra-cost catre piata libera;
· monitorizarea activitatilor de implementare, dezvoltare si
exploatare a itc in sanatate;
· colaborarea continua cu alte institutii pe ramura TIC din sistem
(MTIC, e-Guvernare, samd).
Din considerente de stabilitate i continuitate trebuie îns s existe
un ”fir rou” care s uneasc toate responsabilitile i atribuiile
(privite prin prisma conceptului de siguran naional, datorat
faptului c domeniul sntii este unul de importan strategic).
Rezult deci c responsabilitatea pe termen lung trebuie meninut de
ctre entitatea de e-Sntate i implicit managementul implementrii la
nivel naional va fi sarcina principal.
Pentru eficien în management (degrevare activiti, feed-back
implementare, etc. – domeniul i volumul este foarte complex), pe
termen scurt i mediu, la nivel administrativ raional se vor
constitui Comitete de Implementare (cu reprezentani de la toate
instituiile din domeniul sanitar: furnizorii de servicii medicale,
asigurri în medicin, sntate public, etc.).
Comitetele de Implementare vor fi instruite în management,
implementarea sistemelor informaionale i vor avea în componen
obligatoriu un specialist în TIC.
Astfel se rezolv orice situaie în implementare, indiferent de
structura sistemelor informaionale (centralizate, descentralizate,
mixte), indiferent de soluiile adoptate (on-line sau statice), iar
controlul managerial i bucla de feed-back devin foarte
eficiente.
Se creeaz înc dinaintea implementrii nuclee pregtite s promoveze,
contientizeze, implementeze i întrein conceptele i strategiile
utilizrii TIC în sntate.
Pe termen lung, Comitetele de Implementare pot deveni parteneri ai
noii entiti în eSntate i ale celorlalte structuri cu rolurile
menionate anterior, asigurând o bun funcionare a întregului sistem
sanitar.
Se elimin astfel din riscurile de împotrivire la schimbare sau
riscurile poteniale create de modificri funcionale în structura
Ministerului Sntii. Mai mult ca atât, se asigur i conexiunile
specifice pentru îndeplinirea indicatorilor i standardelor de
calitate în implementarea sistemelor informaionale în domeniul
sntii.
La nivel operaional, implementarea strategiei la nivel central va
fi asigurat de CIO (Chief Information Officer) al entitii de
eSntate, CTO (Chief Technical Officer) al entitii de e-Sntate si
managerii de proiect. La nivel regional, departamentele de
informtica si statistica medicala a fiecrei institutii medicale va
coordona implementarea obiectivelor stipulate in strategia de
e-Sntate.
Dac la nivel de roluri este necesar separarea atribuiilor
administrative, trebuie inut cont de nevoia de coeren si
stabilitate i de aici legtura mai strâns între elaborarea de
politici i strategii i reglementare i standardizare.
Implementarea sistemelor informaionale în sntate presupune cunotine
destul de avansate în domeniul TIC. De aceea deja sunt prevzute ca
entiti la nivelul structurilor administrativ-organizaionale
(unitile medicale) CIO (Chief Information Officer) i CTO (Chief
Technical Officer).
Acetia se subordoneaz Comitetelor de Implementare (respectiv
Ageniei de e-Sntate) i execut în mod direct sarcinile trasate de
acestea, dintre care:
· meninerea contactului între organizaia din care acetia fac parte
i Comitetul de Implementare (respectiv entitii de eSntate;
· instruirea continu cu privire la domeniu;
· recepionarea de indicaii i proceduri de implementare i execuia
acestora;
· realizarea de rapoarte de activitate;
· realizarea de propuneri (atât de ordin tehnic cât i de ordin
strategic i standardizare);
· colaboreaz îndeaproape cu conducerea instituiei din care fac
parte i cu seciile statistice (de exemplu);
· alte atribuii specifice.
Estimarea costurilor i impactului
Punerea în aplicare a strategiei va duce nu numai la îmbuntirea
calitii i a accesului la serviciile medicale prestate, dar, de
asemenea, se va înregistra îmbuntirea calitativ a managementului în
asisten medical în Republica Moldova, stpânirea mai bun a TIC de
ctre profesionitii din domeniul sntii, se va asigura o nou calitate
de profesionist dezvoltrii bazate pe cunoatere, capitalul uman i
vor contribui la îmbuntirea calitii vieii cetenilor.
Implementarea strategiei e-sntate în Republica Moldova, va aduce
urmtoarele beneficii societii, a întreprinderilor i guvernului din
Moldova:
· Îmbuntirea calitii serviciilor medicale prestate de instituiile
medicale pentru ceteni. Acest lucru ar implica un acces mai bun
prin G2C i G2B.
· Transparena în procedurile asigurat la toate nivelurile
sistemului de îngrijire a sntii.
· Diagnosticarea bolilor de la distan, care va reduce costurile
clientilor pentru deplasarea la lucratorii de asistenta medicala de
specialitate din regios de la distan, costurile pentru guvernul de
a angaja medici cu înalt calificare în toate regiunile. Adiional la
serviciile medicale de la distan va crete accesibilitatea
serviciilor medicale în regiunile dezavantajate i de la
distan.
· Accesul la dosarele medicale ale pacienilor consolidate va duce
la o cretere a preciziei de diagnostic, care este unul din factorii
principali ai unui tratament corect.
· Îmbuntirea calitii i eficienei comunicrii între medici i
pacieni.
· Instituiile medicale vor beneficia de creterea calitii
serviciilor, reducerea la minimum a timpului i a costurilor pentru
prestarea de servicii medicale prin automatizarea i
reengineering-ul proceselor de afaceri i optimizarea modelelor de
pacienti (sistemul de referinte).
· Reduceri in birocraie i lucru administrativ.
· Schimbul eficient de informaii cu alte structuri ale statului, în
scopul de a ajuta la eliminarea duplicarea datelor.
· Programare electronic pentru vizite la medic va reduce timpul de
ateptare a pacientilor / clientilor pentru a rmâne în cozile de
ateptare i va reduce riscurile de infecii nosocomiale.
· Uurina în obinerea prescripiile medicamente.
· Distribuia omogen i planificarea a resurselor umane în sectorul
asistenei medicale.
· Întreprinderile vor beneficia de optimizarea procesului de
obinere a documentelor de permisiune în domeniul sntii publice i
farmaceutic.
· Managementul i evidena cantitativ-valoric de medicamente i de
conectare a achiziiilor medicamentelor de ctre Guvern cu cererea
realist a sectorului.
Resurse
Costurile financiare, în ceea ce privete analiza de impact, vor fi
estimate i prevzute în planurile de aciune pentru punerea în
aplicare a strategiei pentru 2013-2014 i, respectiv, pentru anii
ulteriori. Sursele i volumul de finanare a aciunilor planificate
vor fi determinate în corelaie cu documentele de politici în
domeniul respectiv i va include finanare bugetul de stat, bugetele
autoritilor publice locale, asistena extern i alte surse.
O parte din costuri nu a putut fi estimat la etapa de elaborare a
Strategiei. Astfel Programele si proiectele pentru implementarea
strategiei vor fi dezvoltat folosind surse publice i private, atât
interne i externe financiare. Sursele financiare vor fi bazate
pe:
· Buget de stat
· Organizaia Mondial a Sntii
Finanarea de ctre stat va fi executat într-un mod transparent, prin
intermediul unor licitaii publice, cu participarea experilor
independeni, inclusiv experi strini. Acest lucru va asigura
eliminarea conflictelor cu o transparen mai bun i valoare pentru
bani rezultat.
Determinarea activiti prioritare i finanarea lor prin includerea în
costul estimativ strategic va fi realizat în conformitate cu
volumul de finanare instituional i limitrile costuri, prevzute în
prezent la jumtatea efectiv cadru bugetar pe termen, în timp ce
finanarea anual a activitilor vor fi efectuate în limita fondurilor
aprobate de Guvern.
De la caz la caz, atunci când anumite msuri fr finanare prevzut
pentru implementare sunt obligatorii, fondurile extrabugetare vor
fi identificate.
Riscuri
Aceast strategie trebuie s se confrunte i s câtige în faa multor
probleme, cum ar fi:
· Teama de schimbare de la factorii de decizie, manageri, furnizori
de servicii i alte pri interesate din sectorul sanatatii;
· Necalibrarea necesitatii resurselor financiare cu executia
bugetara planificata;
· Barierele juridice i manageriale în punerea în aplicare a
modificrilor necesare.
· Imposibilitatea de a asigura continuitatea procesului de
implementare a proiectelor din cauza instabilitii pilitice,
angajamentul slab i participarea prilor interesate.
· Lipsa unor standarde unificate naionale privind sistemele
informaionale de sntate (date minime stabilete pe baza standardelor
internaionale), organizatorico-administrative, i standardele de
comunicare între entitile din sistemul de sntate;
· Insuficienta personalului calificat, cu cunotine în TIC i a
infrastructurii necesare i bugetul pentru educaie continu
· Lipsa infrastructurii rexcesive pentru comunicaii de mare vitez
între instituiile medicale locale;
Monitorizarea si Evaluarea Cadrelor
Monitorizarea strategiei se face în scopul de a:
· Supravegherea modului i progresul implementarii Strategiei;
vegheze msura în care obiectivele sunt atinse i aciunile sunt
îndeplinite, i, de asemenea, pentru a vedea dac este nevoie pentru
a schimba obiectivele i activitile, datorit modificrilor în factori
interni i externi;
· Îmbuntirea mediului de comunicare i pentru a promova schimbul de
experien între instituii;
· Asigurarea transparenei i diseminarea de informaii cu privire la
aciunile care au fost îndeplinite i rezultatele care au fost
obinute.
În curs de implementare a Strategiei, va fi continuu de
monitorizate, evaluate i raportate, scopul fiind identificarea
rezultatelor i, de asemenea, factori care împiedic realizarea
acestor rezultate. Monitorizarea va ajuta raionalizarea procesului
de implementare, pentru a îmbunti modul în care rezultatele sunt
livrate i rezultatele i impactul sunt atinse.
Evaluare
La sfâritul fiecrei etape de implementare, strategia va fi evaluat
pe baza Planului de aciuni i rezultatul va fi prezentat în Raportul
de evaluare a implementrii Strategiei.
Raportul de evaluare va include informaii cu privire la progresele
i realizrile, eecurile posibile în punerea în aplicare a Planului
de aciuni, precum i, de asemenea, nivelul de realizare a
indicatorilor de impact. Astfel, factorii din spatele punerea în
aplicare cu succes sau nu de succes a activitilor planificate vor
fi identificate i informaii vor fi utilizate pentru planificarea
activitilor perioada urmtoare.
La sfâritul fiecrei etape, în funcie de rezultatele de evaluare
Planul de aciuni pentru punerea în aplicare a strategiei poate fi
actualizat i modificat în conformitate cu realitile existente i
planificarea bugetului pentru perioada urmtoare.
Raportul de evaluare final a Strategiei va fi elaborat la
finalizarea etapei de implementare ultima, nu mai târziu de 6 luni
dup perioada de anul precedent.
Transparen a proceselor de implementare de strategie va fi asigurat
prin plasarea rapoarte anuale de monitorizare, rapoartele de
evaluare realizate la sfâritul fiecrei etape punerea în aplicare i
a raportului final de execuie pe pagina web oficial a Ministerului
Sntii.
Ministerul Sntii în parteneriat cu Ministerul pentru tehnologia
informaiei i comunicaiilor i centru de e-Guvernare va asigura
publicitatea larg i de acoperire a procesului de implementare a
strategiei i va furniza informaii relevante pentru partenerii
naionali i internaionali.
Guvernul Republicii Moldova va monitoriza procesul de implementare
a Strategiei i va fi responsabil pentru evaluarea impactului.
Evaluarea impactului se va face împotriva unui set de indicatori
relevani (anexa N). Ca i în cazul indicatorilor de performan i inte
intermediare, finale pentru indicatorii de performan în curs de
punere în aplicare au fost stabilite în ceea ce privete buna a
dinamicii lor i necesitatea Republicii Moldova de a prinde din urm
cu rile CSI i ECE.Guvernul va elabora rapoarte de evaluare
intermediare (în 2015, 2017) i raportul final (în 2020) i va
informa Parlamentul cu privire la progresele înregistrate de
punerea în aplicare a Strategiei.Guvernul va consulta rapoartele de
evaluare.Parlamentul va auzi i s analizeze rapoartele de evaluare
prezentate de Guvern i Ministerul Sntii.
48
Pilonul 1: Calitatea, eficiena, transparena i accesul la serviciile
de asisten medical
Indicatori de impact:
- Vizite la medici reduse cu 20%
- Numarul de pacieni consultati de catre medici pe zi crete cu
10%
- 100% din datele publice de sntate sunt disponibile on-line
- Percepia cetenilor la calitatea serviciilor medicale a crescut cu
20%
Program pentru implementarea dosarului electronic de sntate:
Aciuni cheie:
Proiectarea i aprobarea programului de implementare a Dosarului
Electronic de Sanatate
MS
MS
MS
Analizarea cadrul legal i efectuarea ajustrilor necesare pentru a
implementa EHR
MS
MTIC
MS
Aciuni Cheie:
Proiectarea i aprobarea programului de dezvoltare a serviciilor de
e-sntate
MS
Program Aprobat
Elaborarea unui inventar al serviciilor de e-sntate existente în
Republica Moldova, prioritate a serviciilor care urmeaz s fie puse
în aplicare i de a dezvolta un studiu de fezabilitate privind
punerea în aplicare, în primele 5 sevicii de e-sntate
MS
- Accesul pacientului la datele clinice cu caracter personal
- Programari electronice, funcii re referina i notificare pentru
vizite la medic, teste, investigatii, imunizri, etc
- Servicii Telemedicin;
- Notificarea i servicii de alert pentru notificarea de urgen,
msuri de prevenire i îmbuntirea comunicrii în rândul personalului
medical (e-mail, sms);
- Acces la e-biblioteca din sectorul sntii, care va include
informaii generale despre prevenirea, diagnosticarea, tratamentul i
recuperarea bolilor, medicamente, studii, rapoarte, etc
- e-Prescripii
MS
Dezvoltarea registrelor i sistemelor de monitorizare pentru boli
transmisibile i netransmisibile (ex: Registre electronice pentru
boli cronice - diabet, cancer, hepatita, etc)
MS
MS
MS
MTIC
MS
Indicatori de impact:
- Competenele TIC ale personalului din sectorul de asisten medical
crescute
- 100% a datelor privind sntatea este calitativ, fr erori i
disponibile în timp real
- Durat i cost pentru crearea de documente, circulaia i arhivarea a
sczut cu 30%
- Cifra de afaceri a TIC personalului în domeniul TIC a sczut cu
50%
Programul de îmbuntire a competenelor TIC în sectorul sntii.
Aciuni cheie:
Proiectarea i aprobarea programul de îmbuntire a competenelor TIC
în sectorul sntii.
MS
Buget de stat
MS
Buget de stat
Cadrul instituional creat
Reglarea tehnic a curriculum-ului elevilor pentru a satisface
nevoile de TIC în sectorul sntii
MS
MEDU
MS
Trainings conducted
Crearea i punerea în aplicare a unor mecanisme de a atrage, pstra i
motiva specialiti TIC din sectorul asistenei medicale;
MS
Buget de stat
Organizarea unor cursuri extracurriculare în domeniul de management
IT în domeniul sntii
MS
MEDU
Courses conducted
Oferiea de instruire i de certificare a specialitilor TIC în
sectorul sntii;
MS
Angajarea unui numr suficient de specialiti TIC în instituiile
medicale;-
Revizuirea legislaiei în scopul de a analiza i adapta principiile
de remunerare a specialitilor în domeniul TIC din sectorul
sntii;
MS
Programul pentru re-ingineria procesului de colectare a datelor în
sectorul sntii
Aciuni-cheie:
MS
MS
CGE
Dezvoltarea funcionalitate de e-raportare pentru DRG i Contul
Naional de Sntate
MS
Programul de gestionare a informaiilor din sectorul sntii i
resurselor
Aciuni cheie:
Elaborarea i aprobarea programului de gestionare a informaiilor din
sectorul sntii
MS
Program aprobat
Elaborarea i punerea în aplicare a reglementrilor pentru a asigura
date de calitate a proceselor automatizate i manuale
MS
MS
Sistem implementat
Implementarea sistemului de urmrire a medicamentelor. Acest sistem
ar trebui s includ stocurile de medicamente în instituiile
medicale.
MS
MS
MS
MS
Elaborarea i organizarea accesului la resursele bibliotecii, care
va conine protocoalele medicale, manuale, studii i curricula în
format electronic, etc (formate: text, video, audio)
MS
MS
50% din informaii digitalizate
Punerea în aplicare a portalului de specialitii de sntate (de
exemplu, Enciclopedia Medicala);
MS
MS
Pilonul 3: Infrastructur fiabil i scalabil pentru un sistem
eficient de e-Sntate.
Indicatori de impact:
- 100% din resursele disponibile informaii de la un punct de
acces
- 80% din sistemele de informaii de sntate sunt
interoperabile
- Securitate asigurat de 100% a datelor privind sntatea
- 90% din date sunt stocate de sntate i utilizat în conformitate cu
un singur format de acord
- 100% din instituiile medicale sunt conectate la Internet
Implementarea portalului de e-sntate
Portal online
Implementatarea conceptului de medicin integrat în sistemul de
informaii i a cadrului
MS
MS
Implementarea anuarului de metadate centrale in sistemul de
e-sntate
MS
Sistem implementat
Elaborarea unui studiu de fezabilitate pentru a identifica inter-i
intrasectoriale resursele informaionale necesare pentru integrarea
(stocuri de sisteme informatice care au nevoie de elaborarea de
servicii web i de interfa pentru schimbul de date, integrare, etc),
apoi dezvolta planul, montarea i punerea în aplicare foaia de
parcurs integrant
MS
Sistem implementat
Implementarea unui raport flexibil i eficienti intr-un mecanism de
cautare a datelor (instrumente pentru a proiecta rapoarte
statistice i analitice, cu posibiliti de a stoca i a filtra dup
diverse criterii, indicatori de monitorizare, cutare avansat,
etc)
MS
Efectuarea unui inventar al sistemelor de informare în domeniul
sntii, analiza nivelului de securitate i a efectua aciuni
eppropriate pentru a asigura respectarea standardelor de securitate
IT în sectorul sntii. Elaborarea unui plan de aciune pentru
asigurarea securitii sistemelor de informare de sntate.
MS
Plan elaborat i aprobat
Crearea de reele eficiente locale în toate instituiile medicale i s
asigure comunicarea i integrarea între ele.
MS
Cadrul Legal 100% elaborat pentru toate instituiile medicale
Crearea sectorului de sntate la nivel naional în reeaua de TIC cu
interaciunea interdepartamental
MS
Adoptarea standardelor de comunicare securizat în sectorul de
sntate, sincronizate cu legislaia privind protecia datelor cu
caracter personal;
MS
MS
MS