ADRIAN HATOS (coord.)

Sergiu B�l��tescu Floare Chipea Daniela B�l��tescu

Marian Daragiu Leontina Daragiu Lavinia Onica Chipea

Dragoste, contracep�ie �i s�r�cie

Practici �i atitudini reproductive �i contraceptive în context social

Descrierea CIP a Bibliotecii Na�ionale a României Dragoste, contracep�ie �i

s�r�cie: practice �i atitudini reproductive �i contraceptive în contextual social / coord: Adrian Hatos; Autori: Sergiu B�l��tescu, Floare Chipea, Marian Daragiu, … - Oradea: Editura Universit��ii din Oradea, 2004 Bibliogr. ISBN 973-613-550-0 I. Hatos, Adrian (coord.) II. B�l��tescu, Sergiu III. Chipea, Floare IV. Daragiu, Marian V. Daragiu, Leontina VI. Chipea, Lavinia Onica

ADRIAN HATOS (coord.)

Sergiu B�l��tescu Floare Chipea Daniela B�l��tescu

Marian Daragiu Leontina Daragiu Lavinia Onica Chipea

Dragoste, contracep�ie �i s�r�cie

Practici �i atitudini reproductive �i contraceptive în context social

�

��������

Cuvânt înainte ..................................................................................................7

Rolul familiei în asigurarea unui comportament reproductiv s�n�tos.......9

Asigurarea unor rela�ii sexuale normale ........................................................ 9

Dimensiunea demografic� a familiei ............................................................ 13

Factori care determin� comportamentul demografic.................................. 15

Evolu�ia natalit��ii în România. Politica demografic�.................................. 18

Dimensiunea igienico-sanitar� a familiei. .................................................... 24 Igiena locuin�ei .................................................................................................. 25 Starea de s�n�tate a popula�iei jude�ului ........................................................... 25

Atitudini �i comportamente sexuale ale adolescen�ilor. Studiu în jude�ul Bihor................................................................................................................27

Introducere...................................................................................................... 27 Socializarea sexualit��ii în societ��ile contemporane ......................................... 27

Influen�e asupra sexualit��ii adolescen�ilor ................................................. 28 Grupurile de egali .............................................................................................. 28 P�rin�ii ............................................................................................................... 28 Ce �i cu cine discut� adolescen�ii problemele sexuale? .................................... 28 Situa�ia din România ......................................................................................... 29

Datele cercet�rii.............................................................................................. 30 Sursa datelor ..................................................................................................... 30 E�antionarea ..................................................................................................... 30 Ponder�rile e�antionului .................................................................................... 30 Caracteristicile e�antionului ............................................................................... 31 Metoda �i instrumentul de cercetare.................................................................. 34

Comportamentul normativ la adolescen�i .................................................... 34 Vârsta proiectat� pentru întâlniri ........................................................................ 34 Vârsta proiectat� pentru prima experien�� sexual� ............................................ 35 Percep�ia asupra fidelit��ii/infidelit��ii partenerului ............................................. 36 Proiec�ia propriilor experien�e sexuale............................................................... 36

Influen�a grupului de prieteni ........................................................................ 38 Apartenen�a la un grup de prieteni..................................................................... 38 Percep�ia asupra experien�elor sexuale ale colegilor �i membrilor grupului de prieteni .............................................................................................................. 38 Proiec�ia percep�iei grupului de prieteni fa�� de experien�ele sexuale ale adolescentului ................................................................................................... 39

Discu�iile despre problemele legate de sexualitate..................................... 40

Raport�ri asupra vie�ii sexuale a adolescen�ilor ......................................... 43

Concluzii ......................................................................................................... 44

Practici �i atitudini contraceptive ale popula�iei feminine de vârst� fertil�. Studiu în jude�ul Bihor ..................................................................................47

Introducere...................................................................................................... 47

6

Obiectivele cercet�rii......................................................................................47

Metodologia cercet�rii....................................................................................47 Ancheta cantitativ�. ........................................................................................... 47 Interviuri de grup – componenta calitativ�.......................................................... 55

Rezultatele anchetei .......................................................................................58 Descrierea comportamentului reproductiv.......................................................... 58 Cuno�tin�e despre contracep�ie ......................................................................... 68 Practici contraceptive......................................................................................... 74 În loc de concluzie. Cercul vicios al fertilit��ii �i problemelor sociale în comunit��ile s�race............................................................................................ 83

Rezultate calitative..........................................................................................84 Cuno�tin�e despre contracep�ie ......................................................................... 84 Metode contraceptive. Practici, reprezent�ri, atitudini ........................................ 89 Apelul la consulta�ii ginecologice �i la cabinete de planning familial................... 94 Partenerul �i contracep�ia .................................................................................. 99 Reprezent�ri despre familiile cu mul�i copii. Mitul incon�tien�ei ........................ 102 Influen�a social�............................................................................................... 106 Avorturile ......................................................................................................... 111 Anexa .............................................................................................................. 117

Proiecte de planificare familial� ale Funda�iei Ruhama din Oradea....... 119

Proiectul de planificare familial� «Se poate �i altfel...» implementat în perioada 09 iunie 2000 - 09 septembrie 2000 .............................................119

Proiect de informare despre s�n�tatea reproducerii �i despre planificarea familial� în rândul comunit��ilor defavorizate din jude�ul Bihor - “Alegerea mea”...............................................................................................................123

BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 129

��� ������ ��

În toamna anului 2001 am discutat cu dl. Marian Daragiu, deja student la Sociologie, posibilitatea unui studiu de evaluare a nevoilor de educa�ie sexual� �i de servicii de planificare familial� pentru colectivit��ile defavorizate de romi din Bihor. Pornisem de la o interpelare privind obiectivele unui proiect de educa�ie sexual� în comunit��ile de romi. Pe atunci m� îndoiam c� educa�ia sexual� este calea cea mai bun� de rezolvare a problemelor de fertilitate �i de s�n�tate a reproducerii din aceste comunit��i. Condi�iile socio-economice precare de aici, s�r�cia �i lipsa de perspectiv� �i nu simpla ignoran�� sau chiar vreo form� de ira�ionalitate, determin� – consideram eu, vârsta timpurie de începere a vie�ii sexuale, num�rul mare de sarcini �i de na�teri. Cu alte cuvinte, pledam pentru o perspectiv� sistemic� asupra problemelor de fertilitate, care trebuiau abordate în cadrul unor m�suri mai ample �i eficiente de dezvoltare comunitar�. Am convenit rapid c� o cercetare riguroas� ar putea s� ne ofere unele r�spunsuri �i chiar s� sugereze solu�ii pentru problematica fertilit��ii �i s�n�t��ii reproducerii din colectivit��ile s�race.

Din martie 2002, având o finan�are din partea Agen�iei de Dezvoltare Interna�ionale a Canadei, am demarat cercetarea efectiv�. Studiul a fost planificat �i pus în practic� de o echip� a Catedrei de Sociologie �i Asisten�� Social� a Universit��ii din Oradea coordonat� de Prof. Univ. Dr. Floare Chipea, asistent Sergiu B�l��tescu �i subsemnatul. Mai mul�i colegi au ajutat, la rândul lor, la realizarea cercet�rii dar a� men�iona în primul rând contribu�ia d-nei asistent Ramona Paul, care a moderat cu mult� pricepere discu�iile de grup prilejuite de studiul nostru. Marian Daragiu �i Leontina Daragiu, conduc�torii Funda�iei Ruhama, au oferit toat� asisten�a necesar� �i posibil� pe durata desf��ur�rii studiului. Rezultatele acestei investiga�ii constituie o bun� parte din con�inutul volumului.

Raportul de cercetare are diverse sc�p�ri, pe care cititorii le vor sesiza, dar una, care este specific� materialelor de acest gen – lipsa teoriei - am considerat c� solicit� solu�ionare în contextul unui material tip�rit. A�a cum era firesc, planificarea studiului a pornit de la un corp impresionant de cuno�tin�e despre problematica vizat� dar premisele teoretice, ipotezele de start, nu au fost niciodat� formulate în scris, ele pierzându-se în discu�iile de proiectare a cercet�rii �i fiind implicite în metodologia �i instrumentele studiului. Din acest motiv am hot�rât s�-i invit pe colegii mei cu preocup�ri în domeniu s� contribuie la acest volum cu materiale mai solide din punct de vedere teoretic.

Primul capitol, elaborat de Prof. Univ. Dr. Floare Chipea �i de preparator Lavinia Onica Chipea, trateaz� problematica fertilit��ii din perspectiva evolu�iilor familiilor contemporane, tratarea fiind îmbog��it� prin abordarea dimensiunii juridice a acestor evolu�ii cât �i printr-o dimensiune comparativ� interna�ional�. Studiul atitudinilor �i comportamentelor sexuale cap�t� o introducere teoretic� �i metodologic� într-un material empiric referitor la adolescen�ii din jude�ul Bihor, scris de asistentul universitar Sergiu B�l��tescu �i de sociologul Daniela B�l��tescu. Volumul continu� cu prezentarea raportului de cercetare, elaborat de subsemnatul �i se încheie cu o prezentare a proiectului care a prilejuit studiul nostru, material care apar�ine colegilor Leontina Daragiu �i Marian Daragiu.

Închei prin câteva considera�ii privind utilitatea cercet�rilor aplicate. Ele sunt v�zute, cu temei, ca surs� de informa�ii pentru optimizarea unor decizii costisitoare. Studiile de evaluare a nevoilor în elaborarea politicilor sociale servesc la descrierea grupurilor �int�, la identificarea serviciilor necesare, la proiectarea bugetelor respectivelor politici. Fa�� de astfel de obiective, studiul nostru este doar în parte

8

eficient. Transformarea constat�rilor �i a recomand�rilor noastre în politici efective este înc� un deziderat. Incapacitatea de a schimba lumea cu ajutorul rezultatelor sale poate fi, îns�, demobilizatoare pentru cercet�tor. Experien�a acestei cercet�ri îmi arat� alte beneficii ale studiilor de acest fel, avantaje care compenseaz� în bun� m�sur� lipsa de eficien�� practic� direct�. În primul rând, câ�tigul de cunoa�tere, atât al savan�ilor cât �i al practicienilor nu poate fi neglijat. La un pol, se acumuleaz� date empirice �i constat�ri care pot contribui la îmbun�t��irea discursului �tiin�ific din domeniu. Practicienii, la rândul lor, pot s� se inspire masiv, atât din discu�iile cu cercet�torii cât �i din rezultatele investiga�iilor concrete. În truda studiului, cercet�torii �i practicienii împ�rt��esc idei fertile �i stabilesc parteneriate rodnice. Dep��irea limitelor, arbitrare, ale pozi�iei ocupa�ionale nu poate fi decât benefic� de ambele p�r�i, iar o argumenta�ie despre sterilitatea teoriei f�r� familiaritate cu obiectul de studiu, sau despre caracterul foarte practic al teoriilor este deja în plus. Pe de alt� parte, studiile de acest gen trebuie s� devin� publice, la fel ca orice rezultat �tiin�ific. Astfel, ele intr� în aten�ia unui public avizat �i pot contribui, laolalt� cu alte ac�iuni, la o schimbare a premiselor deciziilor celor care stabilesc politici într-un domeniu sau altul.

S� nu uit�m de beneficiile „ter�iare” iar aici m� refer în primul rând la familiarizarea studen�ilor, de la Asisten�� Social� mai ales, cu procesul de planificare �i materializare a unei cercet�ri destul de complexe de evaluare a nevoilor. Mul�i dintre ei, pe care rolurile din cercetare i-au adus în contact cu reprezentan�i ai administra�iei publice, cu persoane din elitele comunit��ilor rome, sau cu familiile aflate în cea mai disperat� s�r�cie din comunit��ile rome, puteau trage înv���minte valoroase pentru munca lor ulterioar�, evident dac� au fost suficient de aten�i. Întâlnirile noastre din perioada realiz�rii studiului au fost atât o ocazie de a recepta entuziasmul lor fa�� de travaliul în care erau angrena�i dar �i surse de informa�ii valoroase pentru tema investigat� �i pentru problematica gestiunii unei cercet�ri de teren care implic� multe activit��i �i multe persoane. În orice caz, merit� l�udat efortul lor, f�r� de care datele ob�inute de noi nu ar fi permis realizarea obiectivelor studiului.

Cred în continuare c� educa�ia sexual�, de�i o op�iune serioas� pentru controlul na�terilor �i al s�n�t��ii reproducerii, nu este decât o variant� secundar� în raport cu dezvoltarea comunitar�. Num�rul mare de na�teri din colectivit��ile s�race agraveaz� problemele sociale din aceste comunit��i, în cadrul unui adev�rat cerc vicios. Cre�terea calit��ii vie�ii �i implicit a stilurilor de via��, sporirea incluziunii sociale, pe de o parte �i sporirea capitalului social, cu suplimentul de încredere, informa�ie �i control social pe care acesta îl aduce pot aduce, pe de alta, reprezint� adev�rata solu�ie la problemele de fertilitate �i s�n�tate din colectivit��ile cele mai s�race, inclusiv cele rome.

Adrian Hatos

������������������������������

������ ���� �������� ������ ���

Floare Chipea1 Lavinia Onica-Chipea2

Teoriile care abordeaz� familia din perspectiva func�ionalist� se preocup� în special de propriet��ile structurale �i de func�iile sistemului familial.

Una din func�iile relevante realizate de familie în calitate de grup social specific este conceptualizat� �i tratat� în literatura de specialitate ca func�ie biologico-sanitar�. Aceasta presupune abordarea urm�toarelor dimensiuni:

• O prim� latur�, de o deosebit� importan�� în cadrul familiei, o reprezint� asigurarea unor rela�ii sexuale normale, satisfacerea unor necesit��i sexuale fire�ti.

• O alt� dimensiune esen�ial� a func�iei biologico-sanitare o reprezint� procrearea copiilor, asigurarea reproduc�iei simple sau l�rgite a popula�iei din cadrul unei societ��i.

• Literatura de specialitate urm�re�te, de asemenea, cunoa�terea unui alt aspect important al acestei func�ii, respectiv preocuparea familiei pentru a asigura dezvoltarea biologic� normal� a membrilor s�i, asigurându-le o stare de s�n�tate fizic� �i mintal� adecvat�.

Asigurarea unor rela�ii sexuale normale Printre tr�s�turile care confer� o importan�� deosebit� c�s�toriei, în Noua

Enciclopedie Britanic� se men�ioneaz� �i faptul c� ea duce la o cre�tere semnificativ� a comportamentului sexual, în sensul c� accesul sexual este mai u�or pentru un cuplu c�s�torit ce tr�ie�te împreun�, decât pentru ceilal�i indivizi ce tr�iesc separat de partenerii lor. De altfel, în multe culturi, din ra�iuni religioase �i morale, contactul sexual este permis doar dup� c�s�torie �i în cadrul acesteia (The New Encyclopedia Britannica 1993).

Unii antropologi consider� c� o func�ie important� a c�s�toriei o constituie faptul c� ea rezolv� problema competi�iei sexuale. Ei consider� c� aceast� competi�ie reprezint� un pericol pentru supravie�uirea societ��ii sub raport economic �i reproductiv, iar c�s�toria este tocmai un mijloc de a înl�tura acest pericol (Mihu 2000, 296).

P.W. Musgrave apreciaz� c� “exist� impulsuri foarte puternice în comportamentul sexual al celor mai mul�i oameni �i orice societate organizat� dore�te s� �in� sub control aceast� arie de comportare. Indiferent care ar fi sistemul familial ales, cerin�ele sexuale se g�sesc într-o form� sau alta în cadrul familiei” (1964).

A�a cum apreciaz� Musgrave, satisfacerea necesit��ilor sexuale în cadrul familiei nu reprezint� doar asigurarea unor nevoi strict biologice, instinctuale (care sunt comune �i animalelor) ci, mai ales, în cadrul familiei întemeiat� pe dragoste �i stim� reciproc�, ele au o puternic� înc�rc�tur� socio-emo�ional�. Aceasta înseamn�

1 Universitatea din Oradea 2 Universitatea din Oradea

10

c� la baza coeziunii �i stabilit��ii familiei nu stau de fapt rela�iile sexuale ca atare, cât mai ales ceea ce se ascunde în spatele acestora, respectiv natura sentimentelor, a tr�irilor afective ale partenerilor, semnifica�ia pe care ace�tia le-o acord�. În condi�iile în care rela�iile sexuale sunt concepute de parteneri sau de c�tre unul din ei, ca o obliga�ie de la care sustragerea nu este posibil�, când sunt înso�ite de dezgust, repulsie, rela�iile sexuale devin un factor care degradeaz� via�a de familie, constituind motiv de separare a partenerilor.

În toate societ��ile, sexualitatea este asociat� cu iubirea. Pornind de la idea c� iubirea nu se manifest� la fel în toate situa�iile, grecii utilizau trei expresii diferite pentru a denumi acest fenomen: eros, desemna iubirea romantic� sau sexual�; agape, desemna iubirea altruist� �i philos, ce însemna iubirea fratern�.

În psihologia contemporan� este utilizat� frecvent clasificarea lui John Allan Lee care distinge 6 tipuri în cadrul unui model circular:

1. iubirea romantic� (atrac�ia dintre parteneri este ira�ional� �i are o puternic� component� erotic�)

2. iubirea maniac� (bazat� pe emo�ie intens� �i pasiune, pe dorin�a puternic� de posesiune)

3. iubirea egoist� (în care preocuparea partenerului este de a-l implica emo�ional, cât mai mult posibil pe cel�lalt, evitându-se dependen�a emo�ional� fa�� de acesta)

4. iubirea pragmatic� (evaluarea atent� a p�r�ilor bune �i rele ale partenerului, f�r� pasiune, într-o manier� competitiv�)

5. iubirea camaradereasc� (prietenie de lung� durat�, bazat� pe loialitate �i încredere, pasiunile fiind reduse)

6. iubirea altruist� (preocupare pentru nevoile partenerului, f�r� a a�tepta recompens�) (apud Zamfir �i Vl�sceanu 1993, p. 544).

Aceste tipuri sunt distribuite în mod inegal în raport de sex, vârst�, apartenen�� etnic� etc.

Analizele sociologice �i antropologice au reliefat faptul c� rela�iile sexuale s-au modificat de-a lungul istoriei. O schimbare profund� �i vizibil� s-a produs la sfâr�itul secolului IX �i începutul secolului XX, schimbare apreciat� de unii anali�ti ca o „revolu�ie sexual�”.

Aceast� revolu�ie se concretizeaz� în faptul c� tinerii sunt mai deschi�i în a discuta problemele lor sexuale, acestea încetând a fi considerate un subiect închis, tabu, la nivelul comportamentelor sexuale înregistrându-se schimb�ri mai pu�in semnificative. Pe de alt� parte, o alt� schimbare const� în faptul c� problemele sexuale sunt tot mai frecvent prezentate în mijloacele de comunicare în mas�.

În secolul XX s-au extins cercet�rile �tiin�ifice privind problema sexualit��ii, cercet�ri care au contribuit la acumularea unui mare num�r de informa�ii. Aceste date converg în a sus�ine existen�a unor schimb�ri la nivelul comportamentelor sexuale, dup� cum urmeaz�:

• cre�terea ponderii persoanelor cu o experien�� sexual� premarital� �i evident o accentuare a toleran�ei sociale fa�� de aceste comportamente, care sunt considerate utile în g�sirea unui partener compatibil din punct de vedere sexual pentru întemeierea unei c�s�torii durabile. Desigur c� atât comportamentele men�ionate cât �i toleran�a social� în raport cu ele difer� de la o cultur� la alta sau chiar în cadrul aceleia�i culturi, de la un mediu social sau grup social, la altul (ex. mediul urban �i rural);

• sc�derea vârstei medii la prima experien�� sexual�; • cre�terea ponderii cuplurilor în care un partener sau ambii parteneri între�in

rela�ii sexuale extramaritale �i cre�terea toleran�ei sociale în raport cu astfel de comportamente;

11

• o extindere a practic�rii sexualit��ii orale; • intensificarea utiliz�rii mijloacelor contraceptive, societatea f�când eforturi

pentru informarea corect� a tinerilor privind posibilitatea utiliz�rii acestor mijloace;

• o accentuare a practicilor de utilizare a materialelor erotice �i, în general, o cre�tere a liberalismului sexual;

• o expresie elocvent� a cre�terii liberalismului sexual o constituie practicarea deschis� a homosexualit��ii. Datele aproape inexistente pentru perioadele anterioare despre aceast� problem� nu pot fi utilizate pentru compara�ii valide, ceea ce este evident îns� este faptul c� homosexualii nu-�i mai ascund op�iunea sexual�, f�când eforturi pentru ca acest gen de comportamente s� fie recunoscut social.

Atitudinea social� fa�� de comportamentele homosexuale este diferit� în diverse culturi. În unele ��ri, legisla�ia reprim� puternic astfel de comportamente, sanc�iunea mergând pân� la condamnarea la închisoare pe via�� (statele cre�tine în perioada Evului Mediu). Pe m�sura laiciz�rii societ��ilor, comportamentele homosexuale au devenit, dac� nu mai frecvente, cel pu�in mai evidente, pentru ca la sfâr�itul secolului XX s� devin� o adev�rat� problem� social� �i politic�. Astfel, în unele ��ri homosexualitatea a fost legalizat� sau oricum practicarea ei este tot mai mult tolerat�, fiind interzis� doar în locuri publice sau atragerea copiilor în astfel de comportamente sexuale. Este de men�ionat de asemenea faptul c� reprimarea se concentreaz� aproape exclusiv asupra homosexualit��ii masculine, în timp ce lesbianismul este în mod obi�nuit ignorat. Teoriile care vizeaz� explicarea homosexualit��ii sunt înc� într-o faz� incipient�. Unele explica�ii consider� c� homosexualitatea este ereditar�, altele încearc� s� depisteze cauzele acestor comportamente de devian�� social� în familie (în sensul c� homosexualii provin în special din familiile în care mama este dominatoare �i posesiv�, iar tat�l neafectiv �i ostil etc.).

Explica�iile sociologice accentueaz� faptul c� homosexualitatea se înva�� �i c� este determinat� de contextele sociale în care este integrat individul. De�i se constat� c� homosexualitatea este întâlnit� în toate mediile socio-profesionale, se înregistreaz� o frecven�� mai mare în profesiile liberale �i în mediile studen�e�ti, ca s� nu mai pomenim penitenciarele sau chiar casele de copii.

În anii 1970-1980 au ap�rut �i s-au extins comunit��ile de homosexuali. Cercet�rile întreprinse �i analizele realizate asupra fenomenului au ar�tat c� preferin�ele pentru via�a comunitar� sunt generate de o seam� de avantaje �i facilit��i pe care le-o ofer� comunitatea, cum ar fi: suport social, identitate de grup �i o imagine proprie pozitiv�, practicarea acelora�i comportamente �i evitarea ostraciz�rii impuse de grupurile intolerante, oferirea de servicii sociale, locuin��, mas� pe care nu le pot ob�ine altfel, oferirea unui loc sigur pentru practicarea comportamentelor sexuale (Belkin 1980).

Atitudinea legislativ� a diferitelor state este îns� diferit� fa�� de homosexualitate. Astfel în state precum Germania, Japonia �i ��rile scandinave nu exist� nici un fel de legi cu privire la homosexualitate, iar în alte ��ri din comunitatea european�, mai ales Olanda, Belgia, Elve�ia, Italia �i Fran�a ea a fost dezincriminat� ca delict sau infrac�iune atâta vreme cât implic� raporturi între adul�i ce consimt la aceasta. De asemene, ��ri precum Polonia, Republica Ceh�, Rusia �i chiar Albania au dezincriminat-o. Danemarca, urmat� de Suedia �i Norvegia a fost prima �ar� din lume care a recunoscut oficial convie�uirea cuplurilor de homosexuali, adoptând în anul 1989 legea cu privire la „ parteneri înregistra�i”, care permite acestor cupluri primirea unui tratament egal cu cel al cuplurilor heterosexuale. În alte ��ri, precum

12

Cuba, Anglia sau Sco�ia, homosexualitatea continu� totu�i s� fie considerat� o form� de devian�� penal�, sanc�ionabil� ca atare.

În ceea ce prive�te sistemul de drept românesc, O.U.G. nr.89/2001 a abrogat expres art. 200 din Codul penal care incrimina expres rela�iile sexuale dintre persoane de acela�i sex.

Liberalismul sexual precum �i cre�terea num�rului locurilor de munc� pentru femei a generat un declin al practic�rii prostitu�iei (o alt� form� veche de devian�� sexual�).

Din cauza dificult��ilor de încadrare a unor activit��i sexuale ca fiind acte de prostitu�ie, cât �i din cauze legate de dificultatea urm�rii fenomenului de c�tre institu�iile de specialitate, fenomenul este greu de estimat. ( În SUA se apreciaz� c� ar exista circa 500.000 de prostituate permanente �i c� pl��ile pentru prostituate s-ar ridica anual la circa 7-9 miliarde de dolari)(Mih�ilescu 1995).

De�i a fost sever pedepsit� în diferite perioade istorice, prostitu�ia nu a putut fi niciodat� eliminat�. Chiar dac� nu au fost formulate teorii explicative ale prostitu�iei, practicarea fenomenului este atribuit� mai multor factori: experien�a sexual� precedent�, promiscuitatea din perioada copil�riei �i adolescen�ei, nivel de trai sc�zut, dificult��i în g�sirea unui loc de munc�, lipsa de afectivitate în copil�rie, stresuri puternice, precum �i factori situa�ionali personali.

Prostitu�ia este un fenomen social controversat. Adversarii ei o consider� ca o ofens� la adresa familiei �i a copiilor, argumenteaz� c� degradeaz� femeia �i c�, de regul�, se asociaz� cu alte forme de devian��. (alcoolism, droguri, violen��, criminalitate etc.) Partizanii legaliz�rii prostitu�iei opineaz� c� fenomenul nu a putut fi niciodat� stopat, c� este chiar mai periculoas� practicarea ilegal� a unor astfel de comportamente �i c� prostituatele presteaz�, în ultim� instan��, o activitate util� pentru societate. În sprijinul pozi�iei lor, ace�ti speciali�ti invoc� �i argumente juridice: prostitu�ia nu poate fi incriminat� întrucât nu se poate demonstra c� exist� o victim� care s� fie prejudiciat�, iar statul nu ar avea voie s� se amestece în activitatea sexual� a unor persoane adulte care consimt s� între�in� anumite raporturi, inclusiv sexuale. În cele mai multe ��ri dezvoltate prostitu�ia nu este considerat� o problem� social� important�, fiind considerat� ca o problem� f�r� solu�ie. Cea mai frecvent� atitudine este aceea de tolerare tacit� �i de limitare la unele restric�ii de ordin medical.

În ��rile din est, inclusiv în România, dup� anul 1990 fenomenul prostitu�iei s-a extins mult sau oricum a devenit mult mai vizibil. S-a produs chiar un fenomen de interna�ionalizare a prostitu�iei (idem, p. 183), un num�r important de femei din est practicându-�i profesia în ��ri mai dezvoltate. Aceast� situa�ie se explic� prin starea general� de criz� din aceste societ��i, nivelul de trai sc�zut, �omajul feminin, posibilit��i reduse de încadrare sau de integrare în munc�, dar �i prin reac�ia la o situa�ie în care, anterior anului 1989, prostitu�ia a fost sever reprimat�.

Din punct de vedere legal, prostitu�ia este în majoritatea societ��ilor ilegal�, dar frecvent tolerat�, considerându-se c� r�spunde unor nevoi sociale. În general, legisla�iile privitoare la prostitu�ie se împart în trei categorii principale (R�dulescu 1996): sisteme juridice prohibi�ioniste, care interzic practicarea prostitu�iei, a�a cum este cazul Japoniei, Chinei, Thailandei, al unor foste ��ri comuniste sau chiar al României (art.328, 329 din Codul penal) �i care au reglement�ri ce sanc�ioneaz� atât prostituatele, cât �i proxene�ii, clien�ii fiind pedepsi�i doar în cazuri excep�ionale; sisteme juridice reglementariste, care pleac� de la premisa c� prostitu�ia este un „r�u necesar” motiv pentru care trebuie tolerat�, dar în acela�i timp supus� unor reguli stricte de exercitare, cum este cazul Australiei, Germaniei, Olandei, Nevadei, Elve�iei; sisteme juridice aboli�ioniste, care de fapt refuz� s� recunoasc� prostitu�iei un statut legal sau dreptul statului de a stabili reglement�ri în acest domeniu.

13

Liberalismul sexual a fost asociat �i cu extinderea pornografiei, fenomen de asemenea controversat sub aspectul impactului sexual �i social, în general. Astfel, spre exemplu în cele mai multe legisla�ii na�ionale, materialele pornografice sunt considerate obscene, indecente deoarece atentând la morala public� determin� multiple efecte negative. Cu excep�ia Suediei �i a Danemarcei, care interzic accesul la materiale pornografice numai copiilor �i adolescen�ilor, toate ��rile au asemenea reglement�ri care impun sanc�iuni activit��ii de producere �i difuzare a unor materiale apreciate ca fiind obscene. În Codul penal românesc este incriminat� în art.325 infrac�iunea de r�spândire de materiale obscene care const� în fapta de a vinde sau r�spândi, precum �i de a confec�iona sau de�ine, în vederea r�spândirii, obiecte

Problemele sociale �i juridice ale raporturilor sexuale sunt foarte complicate. Dac� în societ��ile tradi�ionale exista un consens relativ asupra a aceea ce este anormal �i amoral în domeniul sexualit��ii, iar legisla�ia era în concordan�� cu a�tept�rile sociale, în prezent nu mai exist� o astfel de concordan��. Consensul asupra a aceea ce nu este permis în raporturile sexuale se reduce la câteva aspecte cum ar fi condamnarea violurilor sau interzicerea folosirii copiilor pentru practici sexuale (ex . Codul penal român).

Modific�rile produse în comportamentele sexuale �i fenomenele de devian�� social� sunt evaluate diferit în func�ie de perspectiva din care sunt abordate.

Perspectiva func�ionalist�, de exemplu, consider� c� prostitu�ia este inevitabil� �i chiar benefic� pentru societate, în sensul c� ea creeaz� locuri de munc� pentru persoanele cu o calificare mai slab�, iar pe de alt� parte, permite satisfacerea necesit��ilor sexuale pentru cei care nu doresc sau nu pot s� între�in� rela�ii sexuale permanente, evitând astfel recursul la violen��.

Restrângerea raporturilor sexuale premaritale �i extramaritale se explic� din perspectiva func�ionalist� prin faptul c� astfel se asigur� integritatea sistemului de rudenie, se evit� confuziile în ceea ce prive�te paternitatea, facilitându-se transmiterea mo�tenirii c�tre copii. Restric�iile sexuale sunt considerate de aceea�i perspectiv� ca fiind utile, întrucât permit utilizarea energiei în scopuri sociale mai importante. Perspectiva func�ionalist� sugereaz� eliminarea pornografiei, întrucât aceasta încurajeaz� sexualitatea premarital� �i extramarital�. Homosexualitatea ar trebui interzis� pentru c� ea nu îndepline�te nici o func�ie social� util�.

Din perspectiva conflictualist�, formele de devian�� sexual�, prostitu�ia, homosexualitatea �i pornografia sunt considerate forme ale luptelor sociale �i domenii ale discrimin�rii. Pe de alt� parte, reprimarea lor este în cele din urm� disfunc�ional�, deoarece genereaz� o „pia�� neagr�” a obiectelor �i serviciilor interzise �i încurajeaz� crima organizat� pentru asigurarea controlului acestei pie�e profitabile. Adep�ii conflictualismului militeaz� pentru cre�terea permisivit��ii sociale fa�� de comportamentele sexuale �i încurajeaz� lupta pentru recunoa�terea drepturilor „minorit��ilor sexuale”.

Dimensiunea demografic� a familiei Care se refer� la procrearea copiilor, având ca efect reproducerea �i

perpetuarea societ��ii, este considerat� de unii autori ca fiind cea mai important� dimensiune a familiei �i cea mai cunoscut�.

Aceea�i autori opineaz� c� aducerea pe lume a copiilor, cre�terea �i educarea lor, constituie din punctul de vedere al societ��ii, menirea de baz� a familiei, ra�iunea ei de a fi.

În acest sens, un sociolog american, Norman Ryder consemneaz� c�: „Nu exist� eveniment în istoria personal� mai semnificativ pentru viitor decât acela de a deveni p�rinte �i nu exist� model de comportament mai esen�ial pentru societate decât o fertilitate adecvat�. Cadrul rela�iilor familiale, modelul activit��ii familiale,

14

structura drepturilor �i responsabilit��ilor familiale sunt transformate prin apari�ia unui copil” (apud St�noiu �i Voinea 1993, pp. 101-102).

În cunoa�terea comportamentului demografic, demografii dar �i sociologii, utilizeaz� un ansamblu de indici, dintre care men�ion�m: rata natalit��ii, rata mortalit��ii, sporul natural, fertilitatea etc.

În cadrul comportamentului demografic, speciali�tii (idem, p. 100) disting trei tipuri reprezentative, corespunz�toare unor etape de dezvoltare economic� �i social�, unor condi�ii concrete de via�� ale colectivit��ilor umane:

1. comportament pozitiv sau natural, caracteristic societ��ilor în care reproducerea popula�iei se realizeaz� exclusiv în func�ie de capacitatea sa biologic�, f�r� nici o interven�ie din partea cuplului familial;

2. comportament negativ sau de tranzi�ie, care const� în limitarea con�tient� a num�rului de copii de c�tre cuplu. Denumirea de „tranzi�ie” inten�ioneaz� s� sugereze faptul c� acest tip de comportament are caracter dinamic, op�iunea cuplului de limitare a num�rului de descenden�i fiind influen�at� de transform�rile economico-sociale produse la nivelul societ��ilor dar �i de factori care �in de via�a intern�, intim�, a cuplului.

3. comportament optimal, reprezint� tipul de comportament ideal, în cadrul c�ruia se realizeaz� o concordan�� deplin� între dorin�ele �i posibilit��ile familiei �i necesit��ile societ��ii, atât în ceea ce prive�te num�rul copiilor, cât �i în ceea ce prive�te calitatea acestora.

Este de men�ionat faptul c� schimb�rile în ceea ce prive�te comportamentul demografic al familiilor nu-i privesc doar pe cei care sunt implica�i direct în rela�iile familiale. Ele prezint� un interes deosebit pentru întreaga societate, întrucât familia este tot mai puternic integrat� în societatea global�. Astfel, ea este tot mai mult condi�ionat� de schimb�rile economice �i sociale �i la rândul ei, influen�eaz� tot mai accentuat dinamismul social.

Pentru acest motiv societatea, prin intermediul politicilor sociale, intervine frecvent în orientarea comportamentelor demografice ale cuplurilor.

Îndeosebi dup� Conferin�a Mondial� a Popula�iei din anul 1974, în majoritatea ��rilor dezvoltate �i chiar în cele în curs de dezvoltare au fost formulate politici ale familiei �i politici demografice, �i au fost adoptate m�suri legislative, economice �i sociale privind popula�ia �i familia (unele state nu au formulat o politic� propriu-zis� a familiei, invocând fie anumite considerente istorice – cum e cazul Germaniei, fie riscul de a înc�lca astfel drepturile fiec�rui individ, ale fiec�rei familii de a decide în mod liber asupra num�rului de copii pe care s� îi aib�).

În fundamentarea politicilor demografice �i a m�surilor privind familia, guvernele invoc� în general patru categorii de argumente (Mih�ilescu idem, pp. 169-170):

1. În ��rile care înregistreaz� o fertilitate foarte ridicat�., preocup�rile pentru o fertilitate sc�zut�, ca mijloc de realizare a obiectivelor de dezvoltare na�ional�, sunt determinate de îngrijor�rile demografice �i socio-economice generate de fertilitatea ridicat�. (Potrivit datelor furnizate de ONU peste 50 % din ��rile în curs de dezvoltare consider� c� ratele de cre�tere a popula�iei în propriile ��ri sunt prea mari. Amploarea �i importan�a fenomenului decurge din faptul c� ��rile în curs de dezvoltare reprezint� peste 60% din popula�ia globului).

2. Alt argument îl reprezint� considerentele de s�n�tate, care se refer� la influen�a num�rului de copii �i a perioadelor dintre na�teri asupra s�n�t��ii mamelor �i copiilor. Din acest punct de vedere, planning-ul familial este considerat ca mijlocul cel mai eficient de reducere a ratelor de mortalitate �i de morbiditate la femei �i copii.

15

3. Argumentele privind drepturile omului se refer� la drepturile fundamentale ale indivizilor �i ale cuplurilor de a decide în mod liber �i responsabil asupra num�rului de copii din familie ca �i asupra distan�ei dintre na�teri.

4. Argumentele de justi�ie �i echitate invoc� necesitatea extinderii beneficiilor �i serviciilor de care dispun doar anumite categorii sociale, la nivelul tuturor grupurilor din cadrul societ��ii.

Toate m�surile �i interven�iile statului vizând popula�ia �i familia (atât cele legislative, cât �i cele economico-sociale) pot fi înscrise în trei tipuri de politici demografice �i politici sociale privind familia.

1. Politici pronataliste care stimuleaz� cre�terea natalit��ii �i a dimensiunilor familiei. Astfel de politici au fost promovate îndeosebi în fostele ��ri socialiste din Europa de Est, inclusiv în România.

2. Politici antinataliste care urm�resc reducerea fertilit��ii �i a dimensiunilor familiei. În ��rile cu cre�tere demografic� rapid� se consider� c� men�inerea unei înalte rate a fertilit��ii poate frâna ritmul dezvolt�rii �i poate genera efecte socio-economice negative, cum ar fi suprapopularea ora�elor, cre�terea �omajului, poluare, condi�ii de locuit inadecvate, cre�terea analfabetismului, accelerarea infla�iei etc. Aceste ��ri practic� diverse politici antinataliste, de promovare a familiei cu un num�r cât mai mic de copii. (Spre exemplu, în China se practic� urm�toarele interven�ii antinataliste: promovarea familiei cu un singur copil, concediu de maternitate redus la prima na�tere �i diminuat la na�terile urm�toare, aloca�ii acordate doar familiilor cu un singur copil, concediu medical pl�tit integral femeilor care avorteaz� – 14 zile - sau celor care se supun voluntar steriliz�rii – 30 zile). Politici antinataliste se practic� �i în unele ��ri în curs de dezvoltare din Asia, Africa �i America de Sud.

3. Politici neutraliste, prin care se urm�re�te ameliorarea situa�iei familiei, dar care las� indivizilor libertatea de a hot�rî dimensiunea familiei. Ele se practic� de regul� de ��rile în care rata fertilit��ii se situeaz� în jurul limitei de reproducere simpl� a popula�iei, axându-se cum s-a men�ionat anterior, pe asigurarea unor condi�ii optime de via�� familiilor �i pe asisten�a social� a persoanelor aflate în necesitate.

��rile puternic dezvoltate, în care rata cre�terii popula�iei este foarte sc�zut� sau chiar negativ�, au stabilit m�suri de planning familial sau alte m�suri care vizeaz� ameliorarea st�rii de s�n�tate a mamei �i copilului, m�suri de stimulare indirect� a natalit��ii sau chiar unele m�suri pronataliste cum ar fi: limitarea avorturilor legale, sistem progresiv de aloca�ii familiale în func�ie de rangul na�terilor, facilit��i fiscale pentru familiile numeroase, concedii de maternitate �i post natale, protejarea locurilor de munc� ale mamelor etc.

Factori care determin� comportamentul demografic Cercet�rile sociologice în domeniul familiei reliefeaz� faptul c� determinarea

comportamentului demografic nu este simpl� �i liniar�, ci dimpotriv�, este complex� �i multiliniar�.

În esen�� cercet�rile opineaz� c� ar putea fi sesizate cel pu�in trei faze în procesul de adaptare sau de schimbare a unui comportament reproductiv:

1. Existen�a unor factori socio-economici sau culturali care ac�ioneaz� asupra indivizilor, factori care sunt da�i de gradul de dezvoltare economico-social� �i cultural� a societ��ii în care tr�iesc cuplurile în cauz� �i care le induc acestora un anumit comportament demografic, în ceea ce prive�te num�rul de copii sau în ceea ce prive�te distan�a dintre na�teri.

16

2. Formarea unei motiva�ii subiective, con�tientizate sau nu, în urma perceperii factorilor macrosociali pomeni�i anterior în leg�tur� cu un anumit tip de comportament reproductiv.

3. Transformarea acestei motiva�ii în comportament demografic efectiv. (St�noiu �i Voinea 1983, p.101)

Factorii care au generat transform�ri în comportamentul reproductiv nu sunt identici în toate statele, dup� cum nici schimb�rile nu sunt acelea�i, nici ca amploare, nici în con�inut. În ��rile europene �i de cultur� european� se constat� c�, în ceea ce prive�te comportamentul reproductiv, trecerea de la familia tradi�ional� la cea modern� a însemnat o reducere a dimensiunilor familiei, o evaluare pozitiv� a familiilor cu 1-2 copii, comparativ cu cele cu un num�r mare de copii, cre�terea num�rului de familii nucleare cu un num�r redus de copii, în detrimentul familiilor l�rgite care optau pentru un num�r mare de copii, la limita fertilit��ii naturale.

Factorii invoca�i cel mai frecvent în literatura de specialitate ca fiind responsabili de modificarea comportamentelor reproductive sunt:

• Dinamica func�iilor familiei, în sensul prelu�rii unora de c�tre societate �i al modific�rii rela�iilor dintre membrii grupului familial.

Se constat� c� industrializarea �i urbanizarea au determinat diminuarea func�iei economice a familiei. Acest fapt, cumulat cu modific�rile legisla�iei care a interzis utilizarea copiilor ca mân� de lucru �i cu extinderea educa�iei �colare obligatorii, au modificat profund utilitatea economic� a copiilor pentru p�rin�i, ca o mân� ieftin� de lucru.

Astfel, potrivit dispozi�iilor art. 13 din Codul muncii adoptat de legiuitorul român în anul 1973 �i preluate în aceea�i formul� �i în noul Codul al muncii aprobat prin legea nr.53/24.01.2003 �i publicat în M. Of. nr.72 din 5 februarie acela�i an, persoana fizic� dobânde�te capacitate de munc� la împlinirea vârstei de 16 ani. Între 15 �i 16 ani aceasta poate încheia un contract de munc� în calitate de salariat dar numai cu acordul p�rin�ilor sau al reprezentan�ilor s�i legali �i numai pentru activit��i potrivite cu dezvoltarea fizic�, aptitudinile �i cuno�tin�ele sale iar acestea nu îi sunt în acest fel periclitate. Printr-o dispozi�ie imperativ�, în cuprinsul aceluia�i articol, actul normativ men�ionat interzice expres încadrarea în munc� a persoanelor care nu au împlinit vârsta de 15 ani.

Pe de alt� parte, apari�ia unor roluri extrafamiliale pentru fiecare dintre membrii cuplului a f�cut ca acestea s� intre în competi�ie cu rolurile parentale tradi�ionale. Sc�derea autorit��ii tat�lui ca urmare a procesului de emancipare a femeii a dus la accentuarea func�iei de solidaritate, de sprijin emo�ional �i afectiv a partenerilor, care devine astfel prevalent� fa�� de func�ia reproductiv�. În acela�i timp, rela�ia dintre p�rinte �i copil se deplaseaz� de la una de exploatare în cantitate, spre una de îngrijire în termeni de afectivitate, de calitate. Toate aceste aspecte au determinat o reac�ie a familiei nucleare spre un comportament reproductiv modificat, în sensul reducerii num�rului de na�teri.

• Cre�terea gradului de emancipare al femeilor afecteaz� nivelul fertilit��ii, în sensul c�, a�a dup� cum opineaz� unii cercet�tori, rolurile extrafamiliale ofer� femeilor alternative la na�terea �i cre�terea copiilor.

• Nivelul de instruc�ie al femeilor, s-a eviden�iat prin cercet�ri, prezint� un factor ce diferen�iaz� fertilitatea, în sensul c� nivelul ridicat de instruc�ie al femeilor este în m�sur� s� contribuie decisiv la formarea unei atitudini de relativ� opozi�ie fa�� de rolul tradi�ional al femeii de casnic� �i de îngrijire a copiilor. Evident c� aceast� atitudine genereaz� un comportament reproductiv în cadrul c�ruia este de preferat un num�r redus de copii.

• Cercet�rile au demonstrat influen�a unor factori precum cre�terea diversit��ii politice �i culturale, schimbarea în moravuri �i în permisivitatea

17

social� fa�� de noile forme de comportament, în generarea unui nou tip de comportament reproductiv.

• Reducerea mortalit��ii infantile a determinat reducerea num�rului de na�teri, întrucât un num�r relativ redus de n�scu�i vii este suficient pentru asigurarea supravie�uirii pân� la maturitate a num�rului dorit de urma�i.

• În ceea ce prive�te efectul urbaniz�rii asupra comportamentului reproductiv, se consider� c� acest fenomen genereaz�, pe lâng� efectele deja amintite (num�r mare de locuri de munc�, nivel de instruc�ie ridicat etc.) �i o anumit� mentalitate urban� care favorizeaz� comportamentul reproductiv de dimensiuni reduse.

• Costul crescut al educa�iei unui copil constituie de asemenea un factor care a determinat reducerea fertilit��ii chiar în societ��i în care aceste cheltuieli au fost preluate în mare m�sur� de c�tre stat.

Întrucât cuplul acord� o importan�� deosebit� educa�iei copiilor, f�când investi�ii considerabile pentru a realiza un nivel de instruc�ie cât mai ridicat pentru copiii s�i, în scopul ob�inerii unor statusuri superioare cât mai prestigioase pentru ace�tia, un num�r mare de copii înseamn� costuri suplimentare, care nu pot fi acoperite de toate cuplurile. La toate acestea se mai adaug� �i nevoia de sprijin acordat de familia de origine unui nou cuplu o perioad� relativ îndelungat�, fapt ce influen�eaz� op�iunea cuplurilor pentru un num�r redus de copii. Un rol important în influen�area comportamentului reproductiv îl au �i o serie de caracteristici ale nup�ialit��ii �i divor�ialit��ii dintre care men�ion�m:

• Propor�ia popula�iei în vârst� fertil� intrat� în cupluri conjugale sau, altfel spus, propor�ia celibatarilor în aceea�i popula�ie.

• Vârsta la c�s�torie, în special a so�iei, având în vedere faptul c� fecunditatea maxim� se înregistreaz� de regul� în grupa 20-24 de ani.

• Durata c�sniciei, strâns legat� de vârsta c�s�toriei, influen�eaz� num�rul de copii, având în vedere faptul c� tendin�a general� este de concentrare a na�terilor în primii ani ai c�sniciei ori, cu cât durata c�sniciei este mai mic�, cu atât �ansa de sc�dere a natalit��ii este mai redus�.

• Alt factor din aceast� categorie îl constituie propor�ia de femei divor�ate sau v�duve care se rec�s�toresc (reintrând deci în circuitul reproductiv), precum �i timpul care trece între dizolvarea unei c�snicii �i constituirea alteia.

• Rata divor�ialit��ii influen�eaz� fertilitatea în modalit��i divergente. Cel pu�in teoretic, divor�ul reduce m�rimea perioadei reproductive petrecut� în uniri conjugale �i implicit, fertilitatea. Acest efect teoretic este influen�at îns� de al�i câ�iva factori cum sunt: - num�rul rec�s�toririlor în cazul femeilor divor�ate; - timpul trecut între divor� �i rec�s�torire; - fertilitatea cuplului destr�mat prin divor�; - num�rul persoanelor care se c�s�toresc cu persoane divor�ate �i care,

altfel, ar fi r�mas singure; - num�rul de divor�uri a c�rui cauz� este tocmai sterilitatea unui partener �i care prin rec�s�torire î�i realizeaz� dorin�a de a avea copil.

Dincolo de aceste tendin�e generale care sunt confirmate �i de cercet�rile de teren, nu este mai pu�in adev�rat c� în comportamentul reproductiv al familiilor se interfereaz� �i factori interni, ce �in de specificul fiec�rei familii cum ar fi:

• natura rela�iilor dintre partenerii de cuplu; • ideologia cuplului ; • rela�iile p�rin�i – copii; • rela�ia dintre familia nuclear� �i familia înrudit�.

18

Dac� nu ar exista ace�ti factori care �in de intimitatea, specificitatea cuplului, nu ar putea fi explicate diferen�ele de comportament reproductiv între familiile care apar�in aceluia�i tip, constituit dup� un anumit criteriu (reziden��, nivel de instruc�ie, categorie socio-profesional�, etnie etc.).

Prin urmare în explicarea unui anumit tip de comportament demografic este necesar s� fie lua�i în seam� factorii socio-economici, oarecum exteriori familiei, inclusiv politica demografic� promovat� în colectivitatea supus� analizei, dar în aceea�i m�sur� este important a fi cunoscut modul în care familiile, cuplurile percep influen�a respectivilor factori, modul în care îi valorizeaz�, adoptând în consecin�� un anumit tip de comportament procreativ.

De importan�� aparte în explicarea unor tipuri de comportamente reproductive o au normele sociale privind m�rimea familiei. Num�rul de copii pe care ar trebui s�-l aib� un cuplu este o problem� prea important� pentru o societate pentru a fi l�sat� la latitudinea cuplurilor. De aceea, fiecare societate stabile�te anumite m�suri organizatorice pentru a suporta normele referitoare la num�rul de copii, prin sanc�iuni �i recompense sociale în func�ie de num�rul dezirabil de copii.

Evolu�ia natalit��ii în România. Politica demografic� Analizând evolu�ia demografic� a societ��ii române�ti dup� al doilea r�zboi

mondial, C�t�lin Zamfir (1999, pp. 149-178) consider� c� în tranzi�ia demografic� din �ara noastr� pot fi desprinse trei mari etape, cu caracteristici distincte:

1. O “tranzi�ie demografic� accentuat�”, care cuprinde perioada 1957-1966 �i care se caracterizeaz� printr-o important� sc�dere a natalit��ii, astfel încât în 1966 rata natalit��ii sc�zuse la 14,3 na�teri la 1000 de locuitori fa�� de anul 1957 (înaintea liberaliz�rii avorturilor) când se înregistraser� 22,9 na�teri la 1000 de locuitori. În anul 1966, rata anual� de cre�tere a popula�iei era sub 1%o, fiind una dintre cele mai sc�zute din România.

Sc�derea natalit��ii s-a produs dup� un model standard: propor�ia familiilor cu mul�i copii a cunoscut sc�deri accentuate, crescând ponderea familiilor cu 1-2 copii.

Un astfel de comportament procreativ a fost sus�inut de o serie de factori macrosociali, precum urbanizarea �i industrializarea rapid�; o cre�tere modest� a nivelului de trai, calculat mai degrab� pentru o via�� decent� a unei familii cu 1-2 copii, plusul de copii fiind compensat doar într-o mic� m�sur� de sprijinul financiar al statului; politica de atragere a femeii în activit��i economice, criza de locuin�e a anilor 40-50, construc�ia masiv� de locuin�e în zona urban�, dar a unor locuin�e de dimensiuni mici (cu preponderen�� locuin�e cu dou� camere), asisten�� medical� gratuit�, inclusiv liberalizarea avortului în 1957, care a devenit astfel deosebit de ieftin �i disponibil pentru toate categoriile sociale.

2. O alt� etap� denumit� de autor “tranzi�ia frânat�”, care ar cuprinde perioada 1966 -1989, este denumit� etapa unei “politici pronataliste brutale”.

Pentru a corecta sc�derea natalit��ii, considerat� alarmant�, în anul 1966 (29 noiembrie) a fost emis Decretul 770 care interzicea avortul. Acesta era permis doar pentru femeile în vârst� de peste 45 de ani, pentru cele care aveau deja 4 sau mai mul�i copii �i pentru cele a c�ror via�� ar fi fost pus� în pericol de c�tre sarcin�. Ca urmare, rata natalit��ii a crescut brusc la 27,4 la 1000 de locuitori, ca din anul urm�tor s� scad� progresiv, astfel încât în anul 1985 rata natalit��ii ajunge aproape la cea ini�ial�, 15,8%. În anul 1985 au fost introduse alte m�suri pronataliste cum ar fi: aprobarea avortului numai dac� femeia avea 5 copii în via��, to�i sub vârsta de 18 ani (Decretul 411). Cu toate acestea cre�terea natalit��ii a fost modest�, ajungând la 16 0/00 în 1989.

19

Interzicerii avortului i s-au ad�ugat �i m�suri de interzicere a contraceptivelor moderne: pilule, diafragme etc. M�surile de sprijin nu au frânat tendin�a de sc�dere a natalit��ii. Printre acestea amintim: introducerea unui impozit special pentru adul�ii care nu au nici un copil, o aloca�ie pentru mamele cu 3 sau mai mul�i copii, care se pare c� a reu�it s� stimuleze doar natalitatea unor categorii sociale marginale, foarte s�race, diferen�ierea aloca�iei de copii astfel încât ea s� fie mai ridicat� pentru copiii de rang superior (pentru copilul al doilea �i al treilea).

Politica pronatalist� agresiv� n-a avut ca efect cre�terea natalit��ii ci, dimpotriv�, sc�derea ei, în schimb a generat profunde consecin�e negative pentru femei, afectând drepturile lor umane fundamentale (Zamfir E. 1999, pp. 280-284): stresul de a nu putea avea control asupra propriei vie�i, expunerea la sanc�iuni drastice pentru efectuarea de avorturi ilegale, costuri economice �i sociale crescute ca �i riscul de deteriorare a s�n�t��ii datorit� avorturilor ilegale, uria�e costuri economice produse de necesitatea între�inerii unui num�r mare de copii, necompensate prin suport social.

3. În etapa a treia descris� de autor s-a produs o “reluare accelerat� a tranzi�iei demografice”, producându-se dup� legalizarea avorturilor, imediat dup� Revolu�ia din decembrie 1989 �i având ca efect vizibil o sc�dere masiv� a natalit��ii. Etapa este denumit� “tranzi�ie accelerat� 2”.

Începând cu 1 ianuarie 1990 a intrat în vigoare Decretul 605, emis la 27 decembrie 1989, care autoriza avortul la cerere în primul trimestru de sarcin�, cu condi�ia ca acesta s� fie efectuat de un obstetrician ginecolog. În aceste condi�ii natalitatea a sc�zut continuu, ajungând de la 13,6 la mia de locuitori în 1990, la 10,2 la mie în 1996, dup� care s-a înregistrat o u�oar� cre�tere, ajungând la 10,4 la mia de locuitori în 1999 �i 2000, dup� care iar începe s� scad� la 9,8 la mie în 2001.

Unul din efectele pozitive ale decretului amintit a constat în reducerea mortalit��ii materne, de la 170 decese la 1000 de na�teri în 1989, la 84 de decese în 1992.

În perioada 1989- 2002 num�rul deceselor materne a sc�zut de aproape 8 ori. De�i, în anul 2002 s-au înregistrat doar 22 decese materne / 100.000 na�teri cu f�t viu, nivelul global al mortalit��ii materne r�mâne foarte ridicat în contextul european, România având înc� una dintre cele mai ridicate rate ale mortalit��ii materne din Europa, pe locul doi dup� Federa�ia Rus�. Este de remarcat faptul c� în ultimii 3 ani, pentru prima oar�, rata mortalit��ii materne prin avort reprezint� mai pu�in de jum�tate din totalul mortalit��ii materne.

Rata mortalit��ii materne în anul 2000 în jude�ul Bihor era de 44 la 100.000 de nou n�scu�i, dup� cum se observ�, mai ridicat� decât media la nivelul României, rate mai ridicate înregistrându-se în jude�ele Timi� – 64, Vâlcea – 94, Dolj -52, Giurgiu - 104, Vaslui – 58, Gala�i – 56, Ia�i – 53, la 100.000 de locuitori.

Este de semnalat faptul c� �i mortalitatea matern� este mai ridicat� în zonele rurale comparativ cu zonele urbane.

Anul 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 2002 Decese la 100.000 nou n�scu�i

170 83,0 66,0 59,9 52,9 60,0 47,5 40,8 41,1 22,0

Tabel 1. Mortalitatea matern� (Raportul dezvolt�rii umane, 1998)

Reducerea accentuat� a natalit��ii a fost determinat� �i de �ocul economic brutal pentru popula�ie �i �ocul s�r�cirii dup� 1990 a unui mare num�r de categorii sociale.

20

Din punct de vedere economic, dup� o cre�tere a standardului de via�� în anul 1990, asociat� cu optimism în ceea ce prive�te viitorul, apare un nou �oc, acela al s�r�ciei.

În aceste situa�ii era de a�teptat ca natalitatea s� se pr�bu�easc�, ceea ce nu s-a întâmplat (s-a produs o sc�dere, dar destul de lent� �i progresiv�, de la 13,6 la 1000, la 10,2 în 1996, la 10,5 în 1997 �i, u�or mai ridicat� în continuare).

De asemenea, în aceste situa�ii ne-am fi a�teptat ca, familiile cele mai s�race s� reduc� natalitatea, având în vedere faptul c� un copil în plus este un factor de risc al s�r�ciei. Dac� s-ar fi p�strat patternul de sc�dere al natalit��ii caracteristic perioadei anterioare ar fi de a�teptat, de asemenea, s� scad� propor�ia na�terilor de ranguri superioare (5 �i mai mul�i copii).

Nici din acest punct de vedere a�tept�rile nu au fost confirmate, în sensul c� cea mai mare sc�dere a natalit��ii s-a produs pe la mijlocul distribu�iei, adic� familiile cu 3-4 �i 5 copii au regresat la 0-2 copii, iar ritmul sc�derii natalit��ii în cazul familiilor cu 6 copii �i peste a sc�zut, dar foarte pu�in.

Rang / an 1 2 3 4 5 6 7 8 �i peste 1989 39,2 28,8 14,3 7,4 5,7 2,3 1,0 1,3 1993 56,0 26,0 7,9 3,9 2,3 1,6 0,9 1,5 1993 ca % 1989 142,9 90,3 55,2 52,7 40,3 69,6 90,0 115,4 1996 54,2 28,2 8,0 3,8 2,2 1,4 0,9 1,4

Tabel 2. Dinamica num�rului de copii în func�ie de rang, în perioada 1989-1996. (Zamfir C., op. cit, p. 157

Dup� cum se observ�, cel mai mult au sc�zut na�terile de rang mediu (3-5); na�terile de rangul 8 �i mai mare au crescut cu 15 %, iar cele de rang 7 au sc�zut doar cu 10%.

Analiza aprofundat� a natalit��ii �i a fertilit��ii în func�ie de diverse criterii relev� c� ea se prezint� diferen�iat în diferite segmente ale socialului.

Se constat� c� familiile cu num�rul cel mai mare de copii nu se recruteaz� din rândul ��ranilor, de la care s-ar a�tepta un comportament mai tradi�ionalist, ci din categoriile marginale, reziduale ale societ��ii, care nu au ocupa�ii clar definite, urmate de meseria�i �i comercian�i particulari, care aveau înainte de 1989 un statut marginal, precum �i din alte categorii de persoane inactive. Chiar �i muncitorii salaria�i (unii dintre ei fiind muncitori agricoli cu o situa�ie precar�) prezint� un num�r de copii mai ridicat decât ��ranii.

Recens�mântul din 1992 indic� faptul c� doar 11,7% din totalul familiilor cu 5 sau mai mul�i copii, sunt ��rani. Muncitorii salaria�i dau o propor�ie mult mai mare, de 64,0%.

Teoria explicativ� a schimb�rilor petrecute în patternurile natalit��ii în România ultimului deceniu, formulat� de d-l C�t�lin Zamfir în lucrarea men�ionat� ni se pare deosebit de pertinent�. Este vorba de o teorie care combin� dou� ipoteze: ipoteza tradi�iei �i ipoteza dezorganiz�rii.

Ipoteza standard a tradi�iei ar presupune c� sc�derea num�rului de copii, indiferent de politica pronatalist�, ar avea loc datorit� tranzi�iei de la patternurile tradi�ionale de via��, la cele moderne. Conform acestei ipoteze, segmentele sociale tradi�ionale (sat, ��rani, colectivit��i izolate) ar trebui s� prezinte natalitatea cea mai ridicat� �i eventual chiar, sub presiunea politicii pronataliste dure, s� adopte o politic� de tip tradi�ionalist.

Dup� cum am ar�tat, situa�ia în România ultimelor decenii nu s-a prezentat astfel: nu ��ranii (categoria cea mai tradi�ionalist�) au cea mai înalt� natalitate, ci alte categorii, mai s�race, marginale.

21

Ipoteza dezorganiz�rii sociale presupune c� interven�ia agresiv� a statului, prin politica sa pronatalist� a fost anihilat� în mare parte printr-o rezisten�� eficace a popula�iei care dispunea de mijloace economice, culturale, sociale. Segmentul cel mai slab, datorit� lipsei de mijloace economice, sociale �i culturale a adoptat o atitudine de abandon al controlului asupra propriei vie�i, o atitudine de neputin��, care a determinat apropierea de comportamentul procreativ tradi�ional.

„Tendin�ele de s�r�cie accentuate de abandonul fa�� de politica natalist� agresiv�, produc o tendin�� de regres la modurile tradi�ionale de via�� care sunt adaptate la s�r�cie �i natalitate ridicat�” (idem, p. 163).

Conform acestei teorii se poate prognoza c� unele segmente ale popula�iei s-au comportat demografic diferit fa�� de majoritatea popula�iei. Aceste segmente se caracterizeaz� prin dou� tr�s�turi distincte:

1. Abandon al inten�iei de a controla dimensiunile familiei, ca rezultat al s�r�cirii �i a lipsei de mijloace sociale de ap�rare fa�� de politica pronatalist�.

2. Revigorarea modelelor de via�� tradi�ionale care sus�in natalitatea ridicat�: fie tradi�ii specific etnice, precum în cazul popula�iei de romi, fie tradi�ii de tip religios sau comunitar.

Datele statistice �i de cercetare atest� existen�a unui comportament de abandon în cazul urm�toarelor segmente:

1. popula�ia de romi; 2. unele culte religioase, la care ader� p�turile s�race �i cu o op�iune

pronatalist� puternic�; 3. grup�ri s�te�ti izolate, care s-au men�inut tot timpul destul de aproape de

comportamentul demografic tradi�ional �i care au continuat s� tr�iasc� în s�r�cie;

4. unele insule/familii de s�r�cie sever�, mo�tenit� sau dobândit�, dublat� de dificult��i de control asupra propriei vie�i.

Ce tip de politic� demografic� ar trebui adoptat� în situa�ia actual�? Autorii men�iona�i anterior, care consider�m c� sunt cei mai competen�i în acest domeniu, opineaz� c� de�i necesar� în momentul de fa��, o politic� demografic� nu este nici oportun� �i nici favorabil�.

De ce? Atitudinea colectivit��ii fa�� de situa�ia natalit��ii pe fondul îngrijor�rii, cuprinde

componente contradictorii. • Se nasc mai pu�ini copii în familiile în care colectivitatea crede c� ar trebui

s� se nasc� mai mul�i �i se nasc mai mul�i, în familiile în care ar trebui s� se nasc� mai pu�ini. Familiile cu resurse pentru cre�terea copiilor, adic� membri clasei mijlocii �i superioare, adopt� un patern de familie cu un copil, cel mult doi. Perspectiva demografic� a acestui segment este îngrijor�toare, în schimb un important segment, constituit din familiile cele mai s�race, lipsite de resurse economice, educa�ionale �i sociale necesare, tinde spre o restrângere a natalit��ii la limita sa natural�. Mai îngrijor�tor pentru colectivitate este faptul c� natalitatea ridicat� este asociat� nu atât cu s�r�cia, cât cu acea stare de abandon, de „neputin�� social� dobândit�”, asociat� cu aspecte de dezorganizare social�: dificult��i de integrare în munc�, alcoolism, acceptarea resemnat� a unor condi�ii de via�� mizer�. În plus, exist� imaginea colectiv� c� natalitatea cea mai ridicat� se întâlne�te mai ales în cadrul segmentului celui mai s�rac al popula�iei de romi. Ori, o politic� pronatalist� ar încuraja tocmai aceste segmente.

22

• De�i num�rul de copii este sc�zut în compara�ie cu ceea ce colectivitatea ar considera dezirabil, un mare num�r de copii sunt practic abandona�i de colectivitate: în strad�, în familii care nu le pot asigura necesarul minim de existen�� �i de educa�ie, în institu�ii de copii care nu le ofer� o dezvoltare normal�. De�i fenomenul este sesizat, con�tientizat de c�tre colectivitate, cu sentimente de îngrijorare �i nelini�te, se pare c� nu s-au g�sit solu�ii, nici chiar de ameliorare.

• Chiar în condi�iile cu natalitate anormal�, deci cu un num�r redus de copii, îngrijirea medical� a mamei �i copilului nu se realizeaz� la standardele unei societ��i centrate pe copil. Astfel, dup� 1989, aloca�ia pentru copii a fost erodat� cel mai mult. În anul 1994 valoarea real� a acesteia a fost de 25% din valoarea ei din 1989.

Anul 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1998 % din 1989 97,8 59,1 38,4 29,0 25,0 28,0 28,6 42,1

Tabel 3.Valoarea real� a aloca�iei pentru copii: % din 1989 (Zamfir C., op. cit., p. 294)

Dup� 1996 s-a produs o schimbare a politicii în domeniul aloca�iei pentru copii, dar departe de valoarea din 1989 �i de necesit��i. În acela�i timp a fost acordat� o aloca�ie suplimentar� pentru familiile cu 2 �i mai mul�i copii (Legea 119/1997, 40000 lei pentru 2 copii, 80000 lei pentru 3 copii 100000 lei pentru 4 sau mai mul�i copii). În anul 2003 actul normativ men�ionat a fost abrogat expres �i înlocuit cu OUG nr. 105/2002 privind aloca�ia complementar� �i de sus�inere pentru familia monoparental�. Actul normativ men�ionat reglementeaz� expres dreptul familiilor, formate din so�, so�ie �i copii în vârst� de pân� la 18 ani afla�i în între�inerea acestora, al c�ror venit lunar net pe membru de familie nu dep��e�te1,5 milioane lei, la aloca�ie complementar� al c�rei cuantum cre�te propor�ional cu num�rul de copii( 300.000 pentru familia cu un copil,350.000 pentru familia cu 2 copii, 400.000 lei pentru familia cu 3 copii �i 450.000 pentru familia cu 4 sau mai mul�i copii). De asemenea, este reglementat dreptul familiilor formate dintr-o singur� persoan� �i copiii în vârst� de pân� la 18 ani afla�i în între�inerea sa �i care locuiesc împreun� cu aceasta, denumite familii monoparentale, la o aloca�ie lunar� de sus�inere dac� realizeaz� venituri nete lunare pe membru de familie de pân� la 1,5 milioane lei(450.000 lei pentru familia cu un copil, 525.000 lei pentru familia cu 2 copii, 600.000 lei pentru familia cu 3 copii, 675.000 lei pentru familia cu 4 sau mai mul�i copii). Aloca�ia special� acordat� mamelor cu 3 �i mai mul�i copii a fost de la început l�sat� sub erodarea infla�iei, iar din 1995 a fost eliminat�, fiind preluat� de sistemul de ajutor social, reglementat ini�ial prin Legea nr.67/1995 privind ajutorul social abrogat� expres în anul 2001 prin adoptarea de c�tre legiuitorul român a Legii nr. 416/18 iulie 2001 a venitului minim garantat, publicat� în M.Of. nr.401 din 20 iulie 2001.

Dup� 1989 au fost alocate, prin lege, o serie de facilit��i pentru mamele cu copii cum ar fi: Decretul lege num�rul 31/1990 privind concediul pl�tit pentru îngrijirea copiilor în vârst� de pân� la un an, reducerea vârstei �i vechimii în munc� necesare pension�rii pentru mamele care au n�scut cel pu�in 3 copii �i i-au crescut cel pu�in pân� la vârsta de 10 ani, Legea 120/1997 privind concediul pl�tit pentru îngrijirea copilului în vârst� de pân� la 2 ani �i a celui cu handicap pân� la împlinirea vârstei de 3 ani, Legea concediului paternal, precum �i o seam� de ajutoare pentru mamele care lucreaz�. În aceast� ordine de idei men�ion�m reglementarea legal� a protec�iei maternit��ii la locul de munc�, realizat� prin dispozi�iile Legii nr.25/5.03.2004 pentru aprobarea O.U.G. nr.96/ 2003. Actul normativ men�ionat în�elege prin protec�ia maternit��ii, protec�ia s�n�t��ii �i/ sau a securit��ii salariatelor gravide �i / sau mame

23

la locul de munc� �i î�i propune s� o realizeze consacrând o serie de drepturi precum : concediul de risc de maternitate, înso�it de acordarea unei indemniza�ii în cuantum de 75% din media veniturilor lunare realizate în ultimele 10 luni anterioare datei din certificatul medical, reducerea cu o p�trime a duratei normale a muncii cu men�inerea veniturilor salariale, acordarea a câte o or� din cursul programului de lucru pentru al�ptare, interdic�ia de obligare a femeilor din aceast� categorie la desf��urarea muncii în timpul nop�ii, interdic�ia pentru angajator de a dispune încetarea raporturilor de munc� sau de serviciu pentru salariatele beneficiare ale dispozi�iilor legale.

Consider�m de asemenea necesar a aduce în discu�ie cele mai noi prevederi legale în leg�tur� cu sumele de bani pe care proaspetele mame le primesc în perioada concediului de maternitate �i respectiv a concediului pentru cre�terea copilului în vârst� de pân� la doi ani. Astfel, Legea nr.577/22 decembrie 2003, publicat� în M.Of. nr.1 /5 ianuarie 2004 care aprob� Ordonan�a 9 din 2003, care la rândul ei modific� Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii �i alte drepturi de asigur�ri sociale, reglementeaz� dreptul femeii care are un stagiu de cotizare de cel pu�in �ase luni în ultimele 12 luni anterioare datei na�terii copilului la o indemniza�ie de maternitate în valoare de 85% din media veniturilor realizate în ultimele �ase luni de stagiu anteriore na�terii copilului. De asemenea în ceea ce prive�te îndemniza�ia pentru cre�terea copilului în vârst� de pân� la 2 ani începând cu 1 ianuarie 2004 ea se stabile�te pentru persoanele care au îndeplinit condi�ia de a avea cel pu�in 10 luni stagiu de cotizare realizat în ultimele 12 luni anterioare datei na�terii copilului, valoarea ei fiind de 85% din salariul mediu brut lunar prognozat pe anul 2004, respectiv de 7.682.000 lei adic� o sum� de 6.529.700 lei. Toate aceste facilit��i s-au dovedit îns� insuficiente pentru stimularea natalit��ii.

Împ�rt��im concluzia formulat� de C. Zamfir la aceast� situa�ie. Orice politic� demografic� s-ar adopta în momentul de fa��, ar fi contraproductiv�. De altfel ar fi posibile dou� op�iuni limit�:

1. prima ar putea fi reluarea unei politici pronataliste dure, de tipul celei promovate de regimul ceau�ist, care ar duce în cel mai bun caz la cre�terea natalit��ii segmentului social cel mai lipsit de mijloace economice �i educa�ionale. Plusul demografic ob�inut astfel ar fi social �i uman de calitate sc�zut�, ducând la cre�terea abandonului sub diverse forme, la un nivel educa�ional sc�zut, la dificult��i de integrare în munc� �i în via�a social�.

2. a doua op�iune ar putea consta într-o cre�tere accentuat� a suportului statului. Efectul s�u s-ar manifesta din nou în zonele marginale ale societ��ii cu efecte mai pu�in dezirabile social. În con�tiin�a colectiv� exist� estimarea c� o asemenea politic� ar împinge unele familii într-o stare de dependen�� social�, natalitatea devenind un mijloc de ob�inere a unor beneficii sociale.

În consecin��, opin�m �i noi c� o politic� demografic� necesar� �i fezabil� în momentul de fa�� ar trebui s� fie centrat� într-o mare m�sur� pe copil �i s� se axeze cel pu�in pe dou� idei fundamentale:

• Încurajarea clasei mijlocii de a realiza o natalitate de 2-4 copii. • Interven�ie la nivelul segmentelor de popula�ie aflate în dificultate pentru a

le oferi toate mijloacele de planificare familial�, de evitare a abandonului privind propria via�� �i crearea de facilit��i de cre�tere �i educare a copiilor în condi�ii normale.

Evident c� aceste principii presupun efort din partea societ��ii pentru dezvoltarea sectorului de s�n�tate a mamei �i copilului, de educa�ie, servicii de asisten�� social� �i sprijin financiar pentru familiile s�race.

24

Dimensiunea igienico-sanitar� a familiei. O alt� latur� semnificativ� în realizarea func�iei biologice a familiei o reprezint�

dimensiunea igienico-sanitar�. Aceast� dimensiune se refer� la faptul c� familia este cea care este

responsabil� pentru asigurarea dezvolt�rii normale din punct de vederea biologic a membrilor s�i, ea preocupându-se, în temeni de afec�iune, de asigurarea st�rii de s�n�tate fizic� �i mental�, a tuturor membrilor s�i �i îndeosebi, a copiilor.

Dac� s-ar produce deregl�ri în aceast� func�ie important� a familiei, toate celelalte func�ii ar fi în imposibilitate de a se realiza, ca s� nu invoc�m decât influen�a pe care ar exercita-o boala unui partener asupra func�iei de reproducere, asupra celei economice etc. De aceea, o cercetare concret� privind dimensiunea igienico-sanitar� familiei trebuie s� aib� în vedere, cel pu�in urm�toarele aspecte:

1. starea de s�n�tate a membrilor familiei (adul�i, b�trâni, tineri, copii) care poate viza atitudinea familiei fa�� de s�n�tatea membrilor s�i, considerat� �i ca indicator al gradului de cultur�.

Cei mai frecven�i indicatori utiliza�i în cercet�rile statistice îndeosebi când este vorba de s�n�tate sunt:

Rata brut� de mortalitate (RBM sau m), adic� frecven�a deceselor în popula�ie total�, care se calculeaz� dup� formula RBM=m=M/p x1000 (M= mor�i, deceda�i; P= popula�ie).

Rata de mortalitate dup� vârst� (mx) Mx=M(x)/P(x)x 1000 în care x reprezint� vârsta în ani sau pe grupe. Rata de mortalitate infantil� (mo)=frecven�a deceselor de 0 ani (decese

infantile) în popula�ia în vârst� de 0 ani. Conven�ional, rata se calculeaz� ca raport între num�rul deceselor sub un an

�i num�rul n�scu�ilor vii din aceea�i perioad�. Mo=Mo/NX1000 Rata de mortalitate pe cauze de deces, rat� specific� de mortalitate rezultat�

din raportarea deceselor de o anumit� cauz� la num�rul popula�iei respective x 1000. Speran�a de via�� la na�tere, num�rul mediu de ani de via�� pe care îi are de

tr�it o persoan� de la na�tere pân� la vârsta limit� (w), considerând c� persoana va tr�i în condi�iile mortalit��ii din perioada pentru care s-a f�cut o tabl� de mortalitate.

Via�a normal� sau vârsta modal� de deces (VMOD)=vârsta la b�trâne�e care corespunde valorii modale a deceselor.

Rata brut� de mortalitate în Bihor este superioar� nivelului na�ional (în 1999 era de 13,9 în Bihor fa�� de 11,8 în �ar�, în 2000, de 13,1 fa�� de 11,4, respectiv în 2001 de 13,3 fa�� de 11,6 la mia de locuitori).

Pe plan na�ional, nivelul mortalit��ii infantile a sc�zut semnificativ în ultimele dou� decenii. Valorile sale se reduc de la 26,9‰ în 1990 la 18,6‰ în 2000, 18,4‰ în 2001, 17,3‰ în anul 2002. Totu�i, acest indicator înregistreaz� �i în ultimii ani valori ridicate, ocupând al�turi de Republica Moldova un ultim loc între ��rile Europei Centrale �i de Est (în anul 2001, conform Ministerului S�n�t��ii �i CCSSDM). În profil teritorial, jude�ul Cluj sau municipiul Bucure�ti prezint� valori apropiate (11‰ în 2001) de cele “dintr-o singur� cifr�” înregistrate în ��ri ca Ungaria sau Polonia, în timp ce alte jude�e ca Ialomi�a (30‰), Boto�ani sau Ia�i, se g�sesc la polul opus. Jude�ul Bihor, care face parte din clusterul nord-vestic al ��rii, prezint� cifre mai mari ale mortalit��ii infantile decât jude�ele limitrofe. În anul 2003 în jude�ul Bihor mortalitatea infantil� de 16 n�scu�i vii deceda�i pân� la vârsta de un an raportat la 1000 n�scu�i vii, cu toate c� a sc�zut fa�� de anul anterior, r�mâne înc� la un nivel ridicat. Fenomenul demografic al mortalit��ii infantile a înregistrat un num�r de 101 cazuri de

25

deces 0-1 an în 2003 (sursa : Anuarul statistic al jude�ului Bihor 2003 - evolu�ia fenomenelor demografice în 2003).

Principalele cinci cauze de deces pe plan na�ional sunt : bolile cardiovasculare, tumorile, bolile digestive, accidentele �i bolile respiratorii. În jude�ul Bihor se schimb� ordinea mortalit��ii pe cauze de deces, dup� bolile cardiovasculare �i tumori, aflate pe primele dou� locuri, se situeaz� în ordine bolile respiratorii, bolile digestive �i accidentele.

Speran�a de via�� la na�tere în perioada 1999-2001 prezint� valori na�ionale de 74,84 ani. Bihorenii tr�iesc în medie cu doi ani mai pu�in (72,89 ani) decât ceilal�i români.

Igiena locuin�ei Este de men�ionat c� locuin�a �i nivelul ei de dotare reprezint� �i un important

indicator al func�iei economice a familiei, dar �i al gradului de cultur� �i civiliza�ie. Reproducem în continuare câ�iva dintre cei mai importan�i indicatori care pot fi

utiliza�i în analiza locuin�ei. (Zamfir �i Vl�sceanu, op. cit., pp. 713-717), 1. Igiena alimenta�iei care se refer� la cantitatea �i calitatea alimentelor

consumate, la modul în care acestea se distribuie pe cele trei mese principale, se refer� la structura consumului alimentar, la consumul de alcool etc.

2. Igiena odihnei, care se refer� la condi�iile adecvate pentru odihn� �i somn ca �i modul în care acestea sunt folosite.

3. Igiena îmbr�c�mintei, presupune cunoa�terea modului de utilizare a îmbr�c�mintei în func�ie de condi�iile atmosferice, dar �i de deprinderile de utilizare a unei îmbr�c�minte curate, care intr� în ceea ce se nume�te „grija pentru propriul corp”, ca element al unei „culturi civiliza�ionale”

4. Deprinderile igienico-sanitare ale membrilor grupului familial, care privesc modul de servire a mesei, locul �i utilizarea unei vesele adecvate �i curate, num�rul orelor de somn, modul de utilizare a timpului liber etc.

Starea de s�n�tate a popula�iei jude�ului Denumirea indicator

1938 1950 1970 1980 1990 1995 1996 1997 2000 2002

Spitale - 15 21 15 17 16 16 16 17 17 Disp.,cab.medicale - - 155 172 193 295 317 263 174 223 Disp. Policlinici - - 9 16 21 20 18 18 6 5 Leag�ne pt. copii - - 1 1 1 1 1 1 Cre�e - - 13 28 25 20 18 18 17 15 Paturi în cre�e - - 1035 2610 2470 785 810 810 760 497 Paturi în inst.med. 1200 3060 6037 6527 7337 5830 5713 5664 5664 5556 d.c.în spitale - 1538 5465 6240 7139 5820 5703 5634 5659 5466 Paturi de as. med. la 1000 locuitori

2,2 5,6 9,9 10,1 11,1 9,2 9,1 9,1 9,1 9,2

Medici 244 234 774 1092 1149 1096 1098 1098 1342 1702 Nr. locuitori ce revin la un medic

2240 2351 784 590 496 576 572 574 462 354

Personal sanitar mediu

- - 3614 4388 3977 4014 3888 3512 3525 3738

Personal sanitar auxiliar

- - 2283 1944 2524 2257 2251 1998 1610 1783

Farmacii total - - 62 62 66 126 139 134 199 198

Tabel 4. Dot�ri sanitare �i de asisten�� medical� în anii 1938,1950, 1970, 1980, 1990, 1995, 1996, 1997, 2000, 2002

26

O prim� observa�ie care se impune, dup� o scurt� vizualizare a datelor prezentate, se refer� la faptul c� majoritatea indicatorilor (excep�ie f�când doar num�rul dispensarelor �i al farmaciilor care au crescut prin privatizare) sunt în descre�tere în perioada tranzi�iei, ceea ce denot� c� starea de s�n�tate a popula�iei jude�ului se înr�ut��e�te.

Deosebit de relevan�i apar indicatorii care constituie criterii de comparare pe plan interna�ional, cum ar fi num�rul medicilor la 100000 de locuitori �i num�rul paturilor de spital la mia de locuitori. Referitor la num�rul mediu zilnic al paturilor de spital care revin la 1000 de locuitori, România, cu un indice de 7,4, se situeaz� dup� ��ri precum Belgia (12,4), Canada (10,5), Republica Moldova (12,2), Federa�ia Rus� (12,6), Ucraina (12,8), Ungaria (9,9), dar cu un indice mai ridicat fa�� de Elve�ia (6,0), Danemarca (5,0), Fran�a (4,6), Grecia (5,0), Irlanda (5,2), Portugalia �i Spania (4,1) sau Turcia (2,4).

Din acest punct de vedere jude�ul Bihor are un indice de utilizare a paturilor de spital de 9,1, respectiv 9,2, superior celui realizat la nivel na�ional, în strâns� leg�tur� �i cu faptul c� morbiditatea �i mortalitatea este mai ridicat�.

În ceea ce prive�te num�rul de medici care revin la 100000 de locuitori, România are unul din cele mai mici valori din Europa (179), indici mai mici înregistrând doar Turcia (101) �i Elve�ia (168).

Din acest punct de vedere, jude�ul Bihor se situeaz� sub nivelul na�ional, cu un indice de 174,5 medici la 100.000 de locuitori (deci cu 4,5 medici mai pu�in), în anul 1998. În anul 2002 îns� num�rul medicilor este mai mare cu 604, o cre�tere destul de însemnat�.

Jude�ul Bihor se g�se�te în e�alonul na�ional superior în ceea ce prive�te num�rul de spitale, respectiv num�rul de paturi în spitale (pe locul 7 dup� Bucure�ti, Ia�i, Cluj, Timi�, Prahova în 2000); durata medie de spitalizare a bolnavilor este de asemenea peste media ��rii. Îns� �i mortalitatea în spitale are valori mari (fiind de 1,15 fa�� de nivelul na�ional de 0,84 în 2000). Num�rul de locuitori ce revin unui medic este mai redus decât media ��rii , situa�ie care afecteaz� mai ales zonele rurale. (în 1999 prezenta cifre peste valoarea na�ional�, dup� care devine mai redus : în 2000 era de 462 fa�� de 490, iar în 2001 de 382 fa�� de media na�ional� de 479). În domeniul sanitar, în 2003 baza material� era cuantificat� la 17 spitale cu 5556 locuri, 223 dispensare �i cabinete medicale, 5 dispensare policlinici �i un num�r de 15 cre�e cu 497 paturi �i 205 farmacii. Asisten�a medical� este asigurat� de un num�r de 1818 medici, 340 stomatologi �i 5,5 mii de persoane, reprezentând personalul mediu �i auxiliar.

Se poate spune c� jude�ul Bihor se caracterizeaz� prin indicatori de asisten�� medical� peste media na�ional�, ceea ce nu se reflect� în starea de s�n�tate a popula�iei, deoarece aici exist� o mortalitate infantil� mare, rate ale mortalit��ii standardizate prin boli cardio-vasculare �i tumori (primele dou� cauze de deces) �i o durat� medie a vie�ii sc�zute, necesitând o preocupare sporit� pentru o dotare corespunz�toare a bazei materiale �i asigurarea unei asisten�e medicale la nivelul standardelor europene.

Principalele tendin�e pe 2004 arat� în Bihor urm�toarele : popula�ia stabil� a jude�ului, va continua s� scad� �i în cursul anului 2004 cu circa 1,7-2,3 mii persoane, din cauza natalit��ii destul de reduse �i a men�inerii la un nivel ridicat al mortalit��ii generale. Se va reduce natalitatea atât din cauza comportamentului demografic negativ al familiilor, cât �i din cauza diminu�rii, an de an, a familiilor tinere, din grupele de vârst� fertil�. Îmb�trânirea popula�iei, paralel cu lipsa unor m�suri �i rezultate în îmbun�t��irea st�rii de s�n�tate a persoanelor vârstnice determin� cre�terea ratei mortalit��ii generale. Se prevede îmbun�t��irea unor indicatori demografici ca natalitatea �i mortalitatea infantil�.

� � �������������� ���� �������������

��������� ����!�� ������"�� ��#�$���

Sergiu B�l��tescu3 Daniela B�l��tescu 4

Introducere De�i unii adul�i par înclina�i s� treac� cu vederea acest lucru, via�a sexual�

constituie o parte important� din preocup�rile adolescen�ilor. Rezultatele studiilor întreprinse în România arat� c� o parte semnificativ� din adolescen�i au o via�� sexual� activ� sau se preg�tesc pentru aceasta. (Alexandrescu �i Tuchendria 1999; Breslin 1998; Meekers �i Ionescu 1998).

Familia, �coala, mass-media, grupurile de colegi �i prieteni exercit� influen�e socializatoare adeseori contradictorii. Atitudinile fa�� de sexualitate ale tinerilor constituie deci un sistem complex, aflat într-o rela�ie strâns� dar complicat� cu sistemul general de atitudini în societatea româneasc� actual�.

Cercetarea întreprins� de noi a vizat tocmai eviden�ierea unor patternuri în atitudinile dar �i în comportamentele sexuale ale adolescen�ilor.

Socializarea sexualit��ii în societ��ile contemporane Socializarea comportamentelor sexuale �i a rolurilor de sex, realizat� în cadrul

grupurilor de egali, în cadrul familial �i cel al �colii, se petrece într-un context social mai larg, manifestat prin ceea ce a fost denumit cultur� a sexualit��ii. Înc� de la primele studii în aceast� direc�ie, realizate de Ruth Benedict �i Margaret Mead, s-au f�cut distinc�ii între societ��i din punctul de vedere al permisivit��ii fa�� de rela�iile sexuale. Sintetizând literatura din domeniu, Clelland Ford �i Frenk Beach disting între:

• societ��i restrictive, în care exist� o puternic� presiune asupra adolescen�ilor pentru a se ab�ine de la orice activitate sexual� înainte de vârsta matur�.

• societ��i semirestrictive, în care, de�i exist� interdic�ii formale puse activit��ii sexuale a adolescen�ilor, aplicarea acestora nu se face cu aceea�i seriozitate.

• societ��i permisive, în care trecerea de la copil�rie la maturitate sexual� se face lin, f�r� crize de identitate. (Steinberg 1990)

În societ��ile occidentale, o schimbare major� a atitudinilor sexuale ale tinerilor are loc în anii ‘60-’70; ea coincide cu a�a-numita “revolu�ie sexual�”. Este momentul când se modific� radical un întreg sistem atitudinal, cuprinzând, printre altele, atitudinea fa�� de sexul premarital, fa�� de con�inuturile erotice din mass-media, fa�� de divor�. Unii autori denumesc aceast� modificare drept “cotitura cultural�” petrecut� în societ��ile occidentale.(Inglehart 1990)

Aceast� schimbare nu atinge decât o parte din interdic�iile tradi�ionale: ea nu favorizeaz� promiscuitatea sau exploatarea sexual�; norma rela�iilor este

3 Universitatea din Oradea 4 Autoritatea Na�ional� pentru Tineret

28

monogamia serial�. Unii speciali�ti spun c� esen�a transform�rilor mai sus prezentate este de fapt trecerea de la o conformare la normele institu�ionale la o perspectiv� care pune un mai mare accent pe judec��ile �i valorile personale (Steinberg 1990)

Influen�e asupra sexualit��ii adolescen�ilor

Grupurile de egali Grupul de egali (peer group) este definit ca un “ansamblu de indivizi care,

împ�rt��ind anumite caracteristici comune precum vârsta, apartenen�a sau ocupa�ia, se percep pe ei în�i�i �i sunt accepta�i de al�ii drept o colectivitate social� distinct�”{Marshall 1998, p. 207}

Grupul de egali are o multipl� influen�� în via�a adolescen�ilor, înzestrându-i cu o surs� de informa�ie �i de compara�ie social� (grup de referin��), oferindu-le ocazii de a-�i demonstra competen�a �i de a repeta rolurile (exersare a comportamentelor), �i punându-le la dispozi�ie modele pentru comportament �i o confirmare a acestora.(Witt 2000). El are un rol important în influen�area comportamentului sexual oferind prototipuri ale interac�iunii cu membrii de sex opus, ajutând la definirea identit��ii sexuale într-o etap� marcat� de instabilitate psihologic�. (Steinberg 1990) Studiile întreprinse printre al�ii de Karofsky (2001), Burack (1999), Alexander (1997) atest� influen�a major� a grupului de egali. Sunt îns� �i p�reri c� aceast� influen�� este supraestimat�. (Brooks-Gunn �i Furstenberg 1999).

Uneori debutul vie�ii sexuale este influen�at de percep�ia existen�ei rela�iilor sexuale la membrii grupului de egali. Alteori grupurile exercit� presiuni verbale sau non-verbale ale membrilor, vizând conformarea la norm�. Rezultatele unor studii de specialitate arat�, pe de-o parte, c� influen�a prietenilor variaz� în func�ie de vârsta adolescen�ei, iar pe de alt� parte, c� aceast� influen�� trebuie considerat� în rela�ie cu cea a p�rin�ilor. Astfel, discu�iile dintre fete �i mamele lor pe teme legate de comportamentul sexual influen�eaz� semnificativ atitudinile sexuale, mai ales la vârstele mai mici (clasele a VII-a �i a VIII-a), în vreme ce la clasele de liceu, influen�a grupului de prieteni este mult mai însemnat�. (Busch-Rossnagel �i Treboux 1995)

P�rin�ii Studiile atest� o influen�� a p�rin�ilor asupra comportamentului sexual al

adolescen�ilor. Rezultatele unei cercet�ri întreprinse de Karofsky (2001) arat� o corela�ie dintre nivelul comunic�rii adolescent-p�rinte, a�a cum este perceput de adolescent, �i ab�inerea de la ini�ierea primei rela�ii sexuale. Întrucât cercetarea este de tip longitudinal, autorii sugereaz� c� nivelul general comunic�rii dintre p�rinte �i adolescent este un factor care contribuie la ini�ierea târzie a primei rela�ii sexuale. Acela�i autor constat� c� discu�iile dintre p�rin�i �i adolescen�i în leg�tur� cu problemele legate de sex scad cu vârsta sau odat� ce ace�tia din urm� au prima rela�ie sexual�. Explica�ia este c� adolescen�ii sunt fie mai reticen�i s� discute cu mama �i tat�l lor, fie caut� un substitut pentru intimitatea cu p�rin�ii.

Con�inutul conversa�iei variaz� de la un sex la altul. Spre exemplu, adolescen�ii de sex masculin discut� cu p�rin�ii lor probleme legate de bolile transmisibile sexual �i folosirea prezervativului. (DiIorio et al. 1999)

Ce �i cu cine discut� adolescen�ii problemele sexuale? P�rin�ii, prietenii �i colegii reprezint� principalii parteneri de discu�ie ai

adolescen�ilor în ceea ce prive�te problemele lor sexuale. Dar ini�ierea acestor discu�ii nu se face întâmpl�tor. Este de remarcat c� adolescen�ii discut� selectiv problemele legate de sex. Fetele, de exemplu, discut� despre ciclul menstrual cu

29

mamele, despre abstinen�a sexual� cu ta�ii �i despre actul sexual cu prietenii. (DiIorio et al. 1999) În absen�a unei educa�ii sexuale adecvate, b�ie�ii î�i îndreapt� aten�ia c�tre materialele erotice �i pornografice, care reprezint� o surs� important� de socializare sexual�.(Zillmann 2000)

***

Studierea comportamentelor sexuale ale adolescen�ilor ridic� numeroase probleme. Între problemele de tip metodologic, men�ion�m necesitatea aplic�rii metodelor non-intruzive, pentru a sc�dea efectul dezirabilit��ii sociale, care în general altereaz� datele ob�inute. (Robinson et al. 1991)Al�turi de structura e�antioanelor, �i acesta este unul din motivele pentru diferen�ele semnificative între studii remarcate de autorii de gen. (Steinberg 1990)

O alt� problem� �ine de parametri experien�ei sexuale a adolescen�ilor: frecven�a contactelor sexuale �i varietatea acestora. (Meekers �i Ionescu 1998; Smith �i Udry 1990)

Situa�ia din România În vreme ce în Occident atitudinile �i comportamentele sexuale sufereau o

continu� liberalizare, problema sexualit��ii în România a constituit un capitol dramatic în anii comunismului. Sexul era un subiect destul de rar discutat acas�, ignoran�a, reticen�ele p�rin�ilor, interdic�iile au dus la o percep�ie gre�it� a sexualit��ii, la rela�ii deformate între b�ie�i �i fete. Tinerele erau slab preg�tite pentru o via�� sexual� normal�, fireasc�. Sexualitatea era perceput� drept o surs� permanent� de stres. Sarcinile nedorite, întâmpl�toare constituiau evenimente puternic traumatizante, uneori cu consecin�e catastrofale. Decizia de avort �i rezolvarea acestei situa�ii erau generatoare de stres, anxietate �i probleme penale. (B�ban 1997)

Dup� 1990 au avut loc de atunci schimb�ri importante în contextul social al percep�iei �i manifest�rii sexualit��ii. Astfel, s-a revenit la liberalizarea avorturilor, iar în farmacii �i magazine au devenit accesibile �i celelalte tipuri de mijloace contraceptive (în special prezervativul �i pilulele contraceptive) care, de�i nu fuseser� interzise în epoca Ceau�escu, practic nu erau disponibile.

Simultan, au ap�rut clinici particulare de planificare familial�, ca �i unele asocia�ii având drept scop educa�ia contraceptiv� �i sexual�, care au înfiin�at cabinete ce ofereau servicii de consiliere pe probleme sexuale, de planning familial, într-o re�ea diferit� cea a Ministerului S�n�t��ii.

În acela�i timp, asist�m la o liberalizare a reprezent�rilor sexuale în spa�iul public. În programele posturilor TV apar filme cu con�inut sexual implicit sau explicit, publicitatea preia teme �i simboluri sexuale, c�r�ile �i revistele cu con�inut sexual explicit apar pe tarabele vânz�torilor de ziare. În fine, apar �i primele programe de educa�ie sexual�.

Cu toate acestea pu�in s-a f�cut pentru educa�ia sexual� a adolescen�ilor. Nu exist� nici un program coerent de educa�ie sexual� �i contraceptiv� în �colile din re�eaua Ministerului Înv���mântului. Impactul pu�inelor programe ale Ministerului S�n�t��ii, ca �i a ac�iunilor ONG-urilor, este din p�cate redus.

Drept urmare, o mare parte a tinerilor continu� s� beneficieze în mod limitat de educa�ie sexual�. Tinerii continu� s� fie deosebit de afecta�i de procente ridicate de sarcini nedorite, de HIV/SIDA �i alte boli cu transmitere sexual�. Temele sexuale, care abund� în mass-media, leag� sexul de pl�cere, în pur� ideologie consumerist�, �i nu pun câtu�i de pu�in accent pe nevoia asum�rii con�tient� a problemelor unei rela�ii sexuale.

În acela�i timp, lipsa unei educa�ii sexuale de la vârste fragede las� adolescen�ii nepreg�ti�i în fa�a primelor rela�ii sexuale. Starea general� se s�r�cie

30

constituie un factor agravant al problemelor sociale generate de proasta socializare sexual�.

Datele cercet�rii

Sursa datelor Raportul de fa�� prezint� principalele rezultate ale Cercet�rii asupra

sexualit��ii adolescen�ilor din jude�ul Bihor, finan�at� �i organizat� de Direc�ia pentru Tineret �i Sport Bihor �i organizat� în colaborare cu filiala Bihor a Societ��ii de Educa�ie Contraceptiv� �i Sexual�.

Operatori de teren au fost Simona Ardelean �i Camelia Nistor de la S.E.C.S. Bihor, introducerea datelor a fost realizat� de Daniela B�lt��escu (sociolog, consilier cu probleme de tineret, DTS Bihor), iar analiza rezultatelor a fost realizat� de Daniela �i Sergiu B�lt��escu.

E�antionarea Cercetarea s-a realizat prin metoda anchetei, popula�ia investigat� fiind tinerii

din liceele jude�ului Bihor, din clasele a unsprezecea �i a dou�sprezecea. E�antionul, de tip aleator stratificat, a cuprins în total 1058 subiec�i. Stratificarea s-a realizat dup� tipul localit��ii, clasificându-se localit��ile în trei

categorii: • Oradea • ora�e mici • sate / comune

Ponder�rile e�antionului Rezultatele au fost ponderate printr-o procedur� în dou� trepte, luându-se în

considerare distribu�ia elevilor dup� tipul de localitate în care se afl� institu�ia �colar�, pentru fiecare tip de localitate, s-a f�cut o ponderare pentru a respecta distribu�ia în func�ie de sex. Ponderarea nu a afectat m�rimea e�antionului.

Variabila de ponderare pentru fiecare din aceste sube�antioane ob�inute are valoarea:

pondere tip de localitate Oradea Sexul subiectului Masculin 0,83 Feminin 0,87 Oras mic Sexul subiectului Masculin 1,96 Feminin 0,78 Comuna Sexul subiectului Masculin 2,12 Feminin 1,31 Tabel 5. Valorile variabilei de ponderare

31

Caracteristicile e�antionului În func�ie de tipul de localitate în care s-au realizat interviurile, subiec�ii sunt

distribui�i în felul urm�tor: Frecven�� % % Date5 Oradea 511 48,3 48,42 Ora� mic 427 40,3 39,96 Comuna 121 11,4 11,62 Total 1058 100,0 100,0

Tabel 6. Distribu�ia tinerilor din e�antion dup� tipul de localitate (e�antion ponderat)

În ceea ce prive�te distribu�ia dup� sex pentru fiecare tip de localitate, aceasta poate fi reprezentat� în tabelul urm�tor:

tip de localitate

Oradea Ora� mic Comun� Ponderat Date Ponderat Date Ponderat Date

Masculin 38,5% 37,12% 49,5% 49,68% 49,1% 49,79% Feminin 61,5% 62,88% 50,5% 50,32% 50,9% 50,21% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Tabel 7. Distribu�ia tinerilor din e�antion dup� sex �i tip de localitate (e�antion ponderat)

Oradea Orasmic

Comuna

Masculin

Feminin05

10

1520

25

30

Masculin

Feminin

Figura 1. Distribu�ia subiec�ilor din e�antion dup� sex �i tip de localitate (e�antion

ponderat)

5 Statistici furnizate de Inspectoratul �colar al Jude�ului Bihor

32

Alegerea claselor în care s-a realizat interviul s-a f�cut respectând principiul reprezentativit��ii din punctul de vedere al profilului clasei: real sau uman. Ponderarea a afectat distribu�ia ini�ial�, dar estim�m c� efectele sunt minore. Astfel, a rezultat urm�toarea distribu�ie:

Profil tip de localitate Oradea Ora� mic Comun� uman 65,5% 66,9 % real 34,3% 33,1% 100,0% Total 100,0% 100,0% 100,0%

Tabel 8. Distribu�ia tinerilor din e�antion dup� profil �i tip de localitate (valori ponderate)

OradeaOras mic

Comuna

uman

real0

5

10

15

20

25

30

35

uman

real

Figura 2. Distribu�ia tinerilor din e�antion dup� profil �i tip de localitate

Distribu�ia rezultat� a subiec�ilor din e�antionul ponderat dup� vârst� este urm�toarea:

Procent 16 5,4% 17 42,1% 18 46,6% 19 5,7% 20 0,3% Total 100,0%

Tabel 9. Distribu�ia procentual� a tinerilor intervieva�i, dup� vârst�

33

În figura urm�toare am reprezentat aceast� distribu�ie �i în func�ie de sexul subiectului:

16 17 18 19 20

Masculin

Feminin0

5

10

15

20

25

30

Masculin

Feminin

Figura 3. Distribu�ia procentual� a tinerilor intervieva�i, în func�ie de vârst� �i sex

O alt� distribu�ie luat� în considerare este cea dup� apartenen�a etnic�. Aceasta este reprezentat� în tabelul urm�tor, luând în calcul �i localitatea de domiciliu.

localitatea de domiciliu Oradea Ora� mic Comuna etnia etnia etnia român 80,5% 84,6% 75,2% maghiar 18,9% 15,0% 22,1% rom 2,1% alta 0,6% 0,4% 0,6% Total 100,0% 100,0% 100,0%

Tabel 10. Distribu�ia subiec�ilor din e�antion, în func�ie de etnie �i localitatea de domiciliu

romanmaghiar

rom

Oradea

Oras micComuna

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Oradea

Oras mic

Comuna

Figura 4. Distribu�ia subiec�ilor din e�antion, în func�ie de etnie �i localitatea de

domiciliu

34

Metoda �i instrumentul de cercetare Instrumentul de cercetare a fost chestionarul autoaplicat. Autoaplicarea s-a

realizat individual, în timpul unei orelor de clas�, în prezen�a operatorului de interviu. Durata medie complet�rii a fost de 30 de minute. Pentru a înl�tura eventualele erori, intervievatorii au dat asigur�ri privind confiden�ialitatea r�spunsurilor primite.

Întreb�rile cuprinse în chestionar au opera�ionalizat concepte legate de: • vârsta proiectat� pentru întâlniri • vârsta proiectat� pentru prima experien�� sexual� • percep�ia asupra fidelit��ii/infidelit��ii partenerului • percep�ia asupra experien�elor sexuale ale colegilor �i membrilor grupului

de prieteni • percep�ia grupului de prieteni fa�� de propriile experien�e sexuale • proiec�ia propriilor experien�e sexuale • discu�iile cu p�rin�ii, prietenii, etc. asupra problemelor legate de sexualitate, �i atitudinile fa�� de acesta

• cuno�tin�ele despre mijloacele contracep�ie �i folosirea acestora

Comportamentul normativ la adolescen�i

Vârsta proiectat� pentru întâlniri Am cerut subiec�ilor no�tri s� r�spund� la întrebarea “începând de la ce vârst�

crezi c� ar trebui b�ie�ii/fetele s� se întâlneasc� cu cineva de sex opus”. R�spunsurile sunt sintetizate în tabelul urm�tor:

Medie începând de la ce vârst� crezi c� ar trebui b�ie�ii s� se întâlneasc� cu o prieten�?

15.7

începând de la ce vârst� crezi c� ar trebui s� se întâlneasc� fetele cu un prieten?

15.2

Tabel 11. Vârsta medie pentru prima întâlnire proiectat� de subiec�i pe întreg e�antionul

Pe ansamblu, media vârstei proiectate pentru întâlniri la fete este semnificativ mai redus� (conform testului T de diferen�� a mediilor) decât cea proiectat� pentru b�ie�i. Aceast� diferen�� se reproduce pe fiecare din sube�antioanele determinate de sex �i localitatea de domiciliu, dup� cum o arat� �i tabelul urm�tor:

Oradea Ora�

mic Comun�

Sexul subiectului

Masculin începând de la ce vârst� crezi c� ar trebui b�ie�ii s� se întâlneasc� cu o prieten�?

14.5 15.2 16.1

începând de la ce vârst� crezi c� ar trebui s� se întâlneasc� fetele cu un prieten?

14.2 14.8 15.5

Feminin începând de la ce vârst� crezi c� ar trebui b�ie�ii s� se întâlneasc� cu o prieten�?

15.4 16.2 16.5

începând de la ce vârst� crezi c� ar trebui s� se întâlneasc� fetele cu un prieten?

15.0 15.8 15.8

Tabel 12 Vârsta medie proiectat� pentru întâlniri, în func�ie de sex �i de tipul de localitate

35

Se observ� de asemenea c� adolescen�ii din Oradea proiecteaz� o vârst� pentru întâlniri mai redus� decât cei din ora�ele mici �i comune. Urbanizarea localit��ii de domiciliu este un factor care coreleaz� cu atitudinile sexuale ale adolescen�ilor.

Vârsta proiectat� pentru prima experien�� sexual� Vârsta medie la care subiec�ii e�antionului nostru consider� c� trebuie s�-�i

înceap� via�a sexual� un tân�r sau o tân�r� se poate exprima în urm�torul tabel: Media la ce vârst� crezi c� ar trebui s�-si înceap� viata sexual� un b�iat?

17.5

La ce vârst� crezi c� ar trebui s�-si înceap� viata sexual� o fat�?

17.4

Tabel 13. Vârsta medie proiectat� pentru prima experien�� sexual�

Se observ� c� diferen�a, de�i semnificativ� pentru un prag de semnifica�ie de 99 %, este totu�i foarte redus�. Analizând varia�ia în func�ie de sex �i localitate de domiciliu, ob�inem urm�toarele rezultate.

localitatea de domiciliu

Oradea Ora� mic

Comuna

Sexul subiectului

Masculin la ce vârst� crezi c� ar trebui s�-�i înceap� viata sexual� un b�iat?

16,2 17,0 17,5

La ce vârst� crezi c� ar trebui s�-si înceap� via�a sexual� o fat�?

16,3 16,6 16,9

Feminin la ce vârst� crezi c� ar trebui s�-si înceap� viata sexual� un b�iat?

17,4 18,0 18,4

La ce vârst� crezi c� ar trebui s�-si înceap� viata sexual� o fat�?

17,7 18,1 18,3

Tabel 14 Vârsta medie proiectat� pentru prima experien�� sexual�, în func�ie de sex �i tip de localitate.

Rezultatele atest� o diferen�� în atitudinile b�ie�ilor �i fetelor, care poate exprima socializarea diferit� a acestora.

Sunt de remarcat urm�toarele patternuri în varia�ia vârstei proiectate a primei rela�ii sexuale:

• în vreme ce subiec�ii de sex feminin proiecteaz� aceea�i vârst� medie pentru b�ie�i �i fete, subiec�ii de sex masculin proiecteaz� o vârst� inferioar� pentru fete.

• Sexul subiectului coreleaz� semnificativ cu vârsta proiectat� pentru prima experien�� sexual� la fete (coeficient de corela�ie 0,43, controlând tipul de localitate), ca �i la b�ie�i (aici coeficientul de corela�ie este de 0,18). Fetele î�i proiecteaz� în mod sistematic o vârst� mai mare la prima rela�ie sexual� decât b�ie�ii.

• În schimb, vârstele proiectate, atât de b�ie�i cât �i de fete, nu coreleaz� semnificativ cu vârsta respondentului.

36

• Ca �i în cazul întâlnirilor, vârsta proiectat� este cu atât mai mic� cu cât este mai urbanizat� localitatea de domiciliu.

Percep�ia asupra fidelit��ii/infidelit��ii partenerului Perioada adolescen�ei este marcat� de o frecven�� mare a întâlnirilor. Aceste

întâlniri, despre ale c�ror roluri am discutat mai sus, reproduc în mare forma monogamiei seriale.

Procesul efervescent al c�ut�rilor conduce la o opinie negativ� despre fidelitatea partenerilor. Astfel, r�spunsurile la întrebarea “crede�i c� tinerii din ziua de azi sunt mai degrab� fideli partenerilor lor sau mai degrab� infideli?” sunt sintetizate în tabelul urm�tor:

Sexul

subiectului

Masculin Feminin 16-17 ani 18-19

ani 16-17 ani

18-19 ani

mai degraba fideli 20,4% 17,9% 6,6% 9,0% mai degraba infideli

79,6% 82,1% 93,4% 91,0%

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Tabel 15. Percep�ia fidelit��ii tinerilor fa�� de parteneri, în func�ie de sex �i categoria de vârst�.

MasculinFeminin

mai degraba fideli

mai degraba infideli

0

20

40

60

80

100

Figura 5. Percep�ia fidelit��ii tinerilor fa�� de parteneri, în func�ie de sex �i categoria de

vârst�.

Dup� cum se vede, exist� diferen�e semnificative în r�spunsurile date de b�ie�i �i fete. Diferen�a poate fi dat� de socializarea înc� diferit� a b�ie�ilor �i a fetelor în societatea româneasc�, în mare parte mai tradi�ionalist� - vezi modelul b�rbatului cu o libertate mult mai mare decât a femeii �i implicit mai infidel (restric�ii sexuale mai pu�ine în adolescen�� decât fetele).

Proiec�ia propriilor experien�e sexuale Am întrebat subiec�ii dac� consider� c� tinerii de vârsta lor ar trebui s� aib�

rela�ii sexuale constante, ocazionale sau nu ar trebui s� aib� rela�ii sexuale.

37

nu

rel

atii

ocaz

iona

le

rela

tiico

nsta

nte

alt

caz

MasculinFeminin0

10

20

30

40

50

Masculin

Feminin

Figura 6. Percep�ia oportunit��ii rela�iilor sexuale, în func�ie de sex.

Pe ansamblul e�antionului, percep�ia asupra oportunit��ii unei rela�ii sexuale variaz� în func�ie de vârst� �i de sex, dup� cum urmeaz�:

CLASA a 11-a A 12-a Sexul subiectului Sexul subiectului Masculin Feminin Masculin Feminin nu 12,9% 39,9% 7,6% 24,8% rela�ii ocazionale 45,6% 24,1% 50,9% 18,6% rela�ii constante 38,4% 28,7% 35,9% 46,8% alt caz 3,1% 7,3% 5,6% 9,7% Total 100% 100% 100% 100%

Tabel 16 Percep�ia oportunit��ii rela�iilor sexuale, în func�ie de sex �i clasa �colar�.

Se observ� c� deja, în clasa a unsprezecea de liceu, peste 60 % din adolescente �i peste 88 % din adolescen�i consider� c� la vârsta lor ar trebui s� aib� cel pu�in rela�ii sexuale ocazionale.

Distribu�ia în func�ie de categoria de vârst� este prezentat� în tabelul urm�tor: categoria de vârst� 16-17 ani 18-19 ani Sexul subiectului Sexul subiectului Masculin Feminin Masculin Feminin nu 11,4% 38,3% 7,3% 30,3% Relatii ocazionale 52,6% 22,0% 47,0% 20,6% relatii constante 31,1% 32,4% 41,0% 40,0% alt caz 4,8% 7,3% 4,7% 9,1% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Tabel 17. Percep�ia oportunit��ii rela�iilor sexuale, în func�ie de sex �i categoria de vârst�.

Desigur, procentul total al fetelor care consider� c� nu ar trebui s� aib� rela�ii sexuale este mai ridicat decât cel al b�ie�ilor. Este de remarcat îns� c� num�rul celor care consider� c� ar trebui s� aib� rela�ii sexuale constante nu difer� în func�ie de sex, ci numai de categoria de vârst�.

38

Influen�a grupului de prieteni

Apartenen�a la un grup de prieteni Practic 95 % din tinerii intervieva�i declar� c� au un grup de prieteni. Acest

procent nu variaz� semnificativ în func�ie de sex �i nici în func�ie de tipul de localitate în care înva�� subiectul.

Sexul subiectului Masculin Feminin da 94,7% 95,1% nu 5,3% 4,9%

Tabel 18 Apartenen�a la un grup de prieteni, în func�ie de sex

Procentul nu variaz� semnificativ nici în func�ie de tipul de localitate în care înva�� subiectul, dup� cum o arat� tabelul urm�tor.

tip de localitate Oradea Ora� mic Comun� da 96,1% 93,8% 93,8% nu 3,9% 6,2% 6,2%

Tabel 19 Apartenen�a la un grup de prieteni, în func�ie de localitate

Percep�ia asupra experien�elor sexuale ale colegilor �i membrilor grupului de prieteni

Subiec�ii studiului au fost ruga�i s� estimeze ce procente dintre membrii clasei lor au primele rela�ii sexuale. Rezultatele sunt înf��i�ate în tabelul urm�tor.

CLASA a 11-a a 12-a Medie

% Medie %

Sexul subiectului

Masculin Dup� p�rerea ta cam câ�i din colegii t�i �i-au început viata sexual�?

34 43

Câ�i din membrii (b�ie�i) ai grupului t�u de prieteni si-au început viata sexual�?

52 65

Feminin Dup� p�rerea ta cam câ�i din colegii t�i si-au început viata sexual�?

27 49

Câ�i din membrii (b�ie�i) ai grupului t�u de prieteni si-au început viata sexual�?

55 68

Tabel 20. Percep�ia asupra experien�elor sexuale ale colegilor �i membrilor grupului de prieteni, în func�ie de sex �i clasa �colar�.

Se observ� c�, pe de-o parte, b�ie�ii �i fetele dau procente aproximativ egale în privin�a activit��ii sexuale a colegilor �i membrilor b�ie�i ai grupului de prieteni. Diferen�ele de estimare, de�i semnificative, sunt mici. De fiecare dat� este estimat� o propor�ie mult mai mare a b�ie�ilor din grupul de prieteni. Aceea�i compatibilitate între estim�ri se manifest� �i în cazul activit��ii sexuale a fetelor din clas� sau din grupul de prieteni.

39

CLASA a 11-a a 12-a Medie

% Medie %

Sexul subiectului

Masculin Dup� p�rerea ta cam câte din colegele tale si-au început viata sexual�?

37 47

Câ�i din membrii (fete) ai grupului t�u de prieteni �i-au început viata sexual�?

44 56

Feminin Dup� p�rerea ta cam câte din colegele tale si-au început viata sexual�?

32 49

Câ�i din membrii (fete) ai grupului t�u de prieteni �i-au început viata sexual�?

39 56

Tabel 21. Percep�ia asupra experien�elor sexuale ale colegilor �i membrilor grupului de prieteni, în func�ie de sex �i clasa �colar�.

Din tabelele de mai sus se poate observa c� atât b�ie�ii cât �i fetele consider� c� membrii grupului lor de prieteni (b�ie�i �i fete) �i-au început via�a sexual� într-un procent semnificativ mai mare decât colegii lor. Aceste constat�ri se constituie ca un element care sugereaz� influen�a normativ� a grupului de prieteni asupra comportamentului sexual al adolescen�ilor.

Exist� �i aici diferen�e. Se observ� c�, în grupul de colegi, percep�ia este c� b�ie�ii î�i încep activitatea sexual� mai devreme decât fetele, în vreme ce în grupul de prieteni percep�ia este inversat�.

Proiec�ia percep�iei grupului de prieteni fa�� de experien�ele sexuale ale adolescentului

Influen�a de ordin normativ a grupului de prieteni este dubl�: adolescentul proiecteaz� un comportament al membrilor acestuia (rela�iile sexuale), dar �i atitudinile grupului fa�� de propriul comportament. Aici, grupul de prieteni func�ioneaz� ca grup de referin��.

prietenii t�i ar fi de acord s� ai o via�� sexual�? Sexul subiectului Masculin Feminin CLASA CLASA a 11-a a 12-a a 11-a a 12-a mai degrab� de acord 57,6% 68,0% 26,7% 41,7% mai degrab� împotriv� 3,8% 2,7% 11,4% 11,5% nu �tiu 38,6% 29,2% 62,0% 46,8% Total 100% 100% 100% 100%

Tabel 22 Percep�ia acordului grupului de prieteni, în func�ie de sex �i de clasa de liceu

Trebuie remarcate diferen�ele de percep�ie între fete �i b�ie�i. Adolescentele simt într-o mai mic� m�sur� c� grupul lor de prieteni le-ar aproba implicarea în rela�ii sexuale. În acela�i timp, aceste procente reflect� �i natura discu�iilor directe despre comportamentul sexual al adolescen�ilor. B�ie�ii par s� discute mult mai explicit comportamentul sexual în grupul de prieteni decât fetele. Astfel s-ar explica de ce raportul dintre r�spunsurilor de tip “nu �tiu” �i cele afirmative sau negative este inversat la fete fa�� de b�ie�i.

Se remarc� pe ansamblu c� adolescen�ii de a�teapt� la o atitudine în general aprobatoare a grupului de prieteni fa�� de eventuala implicare într-o rela�ie sexual� (atitudine perceput� ca fiind mult mai consistent� de b�ie�i decât de fete).

40

În tabelul urm�tor se pune în eviden�� rela�ia între percep�ia oportunit��ii rela�iei sexuale �i percep�ia aprob�rii grupului de prieteni.

prietenii t�i ar fi de acord s� ai o viat� sexual�? un tân�r/tân�r� de vârsta ta ar trebui s� aib� rela�ii sexuale...

mai degrab� de acord

mai degrab� împotriv�

nu �tiu

Total

nu 36,1% 14,9% 49,1% 100,0% rela�ii ocazionale 64,2% 1,9% 33,9% 100,0% rela�ii constante 66,2% 1,2% 32,6% 100,0% alt caz 63,4% 10,8% 25,8% 100,0%

Tabel 23 sex =masculin

prietenii t�i ar fi de acord s� ai o viat� sexual�? un tân�r/tân�r� de vârsta ta ar trebui s� aib� rela�ii sexuale...

mai degrab� de acord

mai degrab� împotriv�

nu �tiu

Total

nu 18,5% 23.9% 57,6% 100,0% rela�ii ocazionale 36,2% 10,0% 53,8% 100,0% rela�ii constante 47,7% 3,1% 49,2% 100,0% alt caz 39,0% 7,9% 53,0% 100,0%

Tabel 24 sex= feminin

Corela�ia ob�inut� între percep�ia aprob�rii grupului de prieteni �i percep�ia oportunit��ii rela�iei sexuale (opera�ionalizat� la nivel ordinal, cu trei trepte ierarhice - 1. nu, 2. rela�ii ocazionale 3. rela�ii constante) este mult mai ridicat� în cazul fetelor (0,48) decât în cazul b�ie�ilor (0,16 - ambele corela�ii sunt semnificative la pentru p=0,01), cea ce ar sugera o mai mare dependen�� a fetelor de grupul lor de prieteni.

Discu�iile despre problemele legate de sexualitate �i discu�iile în privin�a problemelor legate de sexualitate reprezint� un indicator

al cadrului contextual în care se manifest� atitudinile sexuale ale tinerilor. Dup� cum se observ� din tabelul urm�tor, fetele discut� cel mai des aceast�

problem� cu partenerul �i cu prietena cea mai bun�. Rezultatele ob�inute par s� confirme ipoteza rolului rolul foarte important pe care-l joac� institu�ia celei mai bune prietene în via�a sexual� a adolescentelor.

Se remarc� de asemenea c� fetele discut� în egal� m�sur� problemele sexuale cu grupul de prieteni ca �i cu grupul de colegi.

foarte rar

sau deloc rar des foarte

des nu e cazul

Total

cu partenerul/partenera 12,1% 14,6% 21,5% 20,8% 31,2% 100,0% cu prietenul cel mai bun/prietena cea mai bun�

9,4% 22,3% 37,4% 28,9% 2,0% 100,0%

cu colegii/colegele de scoal�

29,2% 35,6% 24,3% 8,2% 2,8% 100,0%

cu membrii grupului de prieteni

30,3% 33,1% 23,2% 7,9% 5,6% 100,0%

Tabel 25 Cât de des discuta�i problemele sexuale cu… (sex = feminin)

B�ie�ii discut� într-o mai mare m�sur� problemele cu grupul de prieteni ca �i cu grupul de colegi de �coal�, �i în mai mic� m�sur� cu partenerul/partenera (corela�iile ob�inute sunt relativ slabe dar semnificative statistic).

41

foarte rar sau deloc

rar des foarte des

nu e cazul

Total

cu partenerul/partenera 11,3% 22,4% 27,1% 14,0% 25,1% 100,0% cu prietenul cel mai bun/prietena cea mai bun�

11,0% 20,6% 37,0% 23,6% 7,7% 100,0%

cu colegii/colegele de scoal�

19,0% 31,6% 20,0% 17,7% 11,7% 100,0%

cu membrii grupului de prieteni

18,9% 26,6% 26,4% 17,1% 11,0% 100,0%

Tabel 26 Cât de des discuta�i problemele sexuale cu… (sex = masculin)

Frecven�a raportat� a discu�iilor cu p�rin�ii despre problemele sexuale este raportat� în tabelul urm�tor:

Masculin Feminin discu�ii cu p�rin�ii problemele

legate de sex? discu�ii cu p�rin�ii problemele legate de sex?

da, cu mama 7,7% 43,6% da, cu tata 11,6% 0,6% da, cu amândoi 13,1% 5,4% nu, cu nici unul dintre ei

67,5% 50,4%

Total 100,0% 100,0%

Tabel 27 Discu�i cu p�rin�ii problemele legate de sex?

Dup� cum se observ�, adolescen�ii discut� într-o mai mic� m�sur� cu p�rin�ii problemele legate de sex. Astfel 50% din fete nu discut� deloc cu p�rin�ii, iar aproape 44 la sut� o fac cu mamele lor. În schimb, 67% dintre b�ie�i nu discut� de loc problemele sexuale cu p�rin�ii (restul preferând s� discute mai degrab� cu tata sau cu amândoi p�rin�ii). B�ie�ii discut� mai degrab� cu tat�l lor, în timp ce doar o mic� parte din fete discut� cu acesta.

Am încercat s� urm�rim ce rela�ie exist� între existen�a unor rela�ii sexuale �i discu�iile pe care le au adolescen�ii cu p�rin�ii.

Masculin Feminin ai început viata

sexual�? ai început viata

sexual�?

da nu da nu da, cu mama 6,6% 9,3% 34,9% 47,3% da, cu tata 11,7% 11,8% 1,1% 0,4% da, cu amândoi 13,6% 12,9% 7,3% 4,5% nu, cu nici unul dintre ei

68,1% 66,0% 56,8% 47,8%

Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Tabel 28 Discu�i cu p�rin�ii problemele legate de sex?

Nu exist� nici o diferen�� semnificativ� statistic în frecven�a discu�iilor despre rela�iile sexuale cu p�rin�ii între b�ie�ii care au sau nu rela�ii sexuale. În ceea ce prive�te fetele, cele active din punct de vedere sexual discut� în mai mic� m�sur� cu p�rin�ii despre aceste probleme, ceea ce confirm� descoperirile din literatura de specialitate.

În ceea ce prive�te motivele raportate de adolescen�i pentru lipsa comunic�rii între p�rin�i �i copiii despre problemele sexuale, principalele obstacole sunt jena pe care o resimt atât copii fa�� de p�rin�i, cât �i p�rin�ii fa�� de copii. Urm�rind în ce

42

m�sur� se schimb� proiec�iile asupra motivelor slabei frecven�e a discu�iilor dintre adolescen�i �i p�rin�i atunci când adolescentul are deja rela�ii sexuale, observ�m diferen�e semnificative la varianta „p�rin�ii sunt prea morali�ti” �i „adolescen�ii �tiu cel pu�in la fel de mult cât p�rin�ii”. Aceasta pare s� sugereze, în eventualitatea accept�rii sensului cauz�rii de care am vorbit, c� adolescen�ii se simt la fel de bine preg�ti�i ca �i p�rin�ii din punctul de vedere al educa�iei sexuale, �i c� resimt cu �i mai mare acuitate inadecvarea normelor de comportament sexual impuse de p�rin�i.

Masculin Feminin ai început viata

sexual�? ai început viata

sexual�?

da nu da nu p�rin�ilor le e jen� s� discute cu copiii lor

15,8% 16,7% 17,4% 21,3%

adolescen�ilor le e jen� s� discute cu p�rin�ii lor

25,3% 29,9% 29,3% 35,8%

adolescen�ii nu vor s� asculte nimic de la p�rin�ii lor

6,1% 7,7% 0,5% 5,6%

adolescen�ii �tiu cel pu�in atât cât �tiu p�rin�ii

21,1% 15,2% 18,4% 11,7%

p�rin�ii sunt prea morali�ti 9,7% 7,1% 24,9% 12,6% alt motiv 3,4% 0,4% 2,0% 1,0% nu �tiu/nu r�spund 18,6% 23,0% 7,5% 12,1% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Tabel 29. Care este principalul obstacol în calea comunic�rii dintre adolescen�i �i p�rin�i în privin�a rela�iilor sexuale �i a contracep�iei?

Am încercat s� test�m �i ipoteza unei leg�turi între proiec�ia adolescentului asupra motivelor slabei comunic�ri cu p�rin�ii pe teme sexuale �i existen�a sau inexisten�a comunic�rii în cazul adolescentului. Rezultatele tabul�rii încruci�ate se afl� în tabelul urm�tor.

Masculin Feminin discu�i cu p�rin�ii

problemele legate de sex?

discu�i cu p�rin�ii problemele legate de sex?

nu da nu da p�rin�ilor le e jen� s� discute cu copiii lor

18,0% 12,6% 19,0% 20,7%

adolescen�ilor le e jen� s� discute cu p�rin�ii lor

22,2% 37,0% 32,8% 34,8%

adolescen�ii nu vor s� asculte nimic de la p�rin�ii lor

6,4% 7,6% 2,1% 6,6%

adolescen�ii �tiu cel pu�in atât cât �tiu p�rin�ii

20,2% 16,1% 14,1% 13,4%

p�rin�ii sunt prea morali�ti

7,8% 9,7% 19,4% 12,8%

alt motiv 2,5% 1,3% 0,8% 1,7% Nu �tiu/nu r�spund 22,9% 15,7% 11,7% 10,0% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Tabel 30 Care este principalul obstacol în calea comunic�rii dintre adolescen�i �i p�rin�i în privin�a rela�iilor sexuale �i a contracep�iei?

43

Exist� diferen�e semnificative între b�ie�ii �i fetele care discut�/nu discut� problemele sexuale cu p�rin�ii lor. Astfel, fa�� de b�ie�ii care nu discut� problemele sexuale cu p�rin�ii lor, cei care nu discut� invoc� mult mai pu�in jena adolescen�ilor de a discuta cu p�rin�ii lor. In schimb, ei invoc� mai mult jena p�rin�ilor ca �i faptul c� adolescen�ii �tiu tot atât cât p�rin�ii lor. Între fetele care nu discut� problemele sexuale cu p�rin�ii �i cele care discut� nu exist� diferen�e atât de mari ca în cazul b�ie�ilor. Primele invoc� mai mult argumentul „p�rin�ii sunt prea morali�ti”, în vreme ce cele din urm� vorbesc mai mult despre faptul c� „adolescen�ii nu vor s� asculte nimic de la p�rin�ii lor”.

Raport�ri asupra vie�ii sexuale a adolescen�ilor Chestionarul autoaplicat a cuprins �i întreb�ri de date factuale, referitoare la

inciden�a debutului rela�iilor sexuale �i la vârsta la care a avut loc acest eveniment. Astfel, pe ansamblul e�antionului, am ob�inut urm�toarea distribu�ie în func�ie

de sex �i de mediul de reziden��: Masculin Feminin În ce localitate au domiciliul p�rin�ii t�i? În ce localitate au domiciliul p�rin�ii t�i? sat/comun� ora� mic Oradea sat/comun� ora� mic Oradea da 54,0% 50,4% 64,7% 19,6% 26,4% 37,1% nu 46,0% 49,6% 35,3% 80,4% 73,6% 62,9% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Tabel 31. Raportarea existen�ei unor rela�ii sexuale, în func�ie de sex �i localitatea de domiciliu a p�rin�ilor.

Masculin Feminin categoria de vârst� categoria de vârst� 16-17 ani 18-19 ani 16-17 ani 18-19 ani da 50,9% 64,1% 17,3% 33,1% nu 49,1% 35,9% 82,7% 66,9% Total 100,0% 100,0% 100,0% 100,0%

Tabel 32. Raportarea existen�ei unor rela�ii sexuale, în func�ie de sex �i vârst�.

Datele ob�inute certific� diferen�ele în privin�a debutului rela�iei sexuale la b�ie�i �i la fete. Dar nu se poate face decât o analiz� limitat� a lor, din cauza “efectului vârstei”. Precizarea vârstei primei rela�ii sexuale a adolescen�ilor este mult mai edificatoare în acest sens:

Masculin Feminin În ce localitate au domiciliul

p�rin�ii tai? În ce localitate au domiciliul p�rin�ii tai?

Vârsta primei rela�ii sexuale

sat/comuna ora� mic

Oradea sat/comuna ora� mic

Oradea

10 0,9% 12 0,9% 0,8% 13 2,2% 10,6% 2,4% 3,2% 14 7,1% 3,7% 7,1% 3,5% 2,8% 15 17,0% 9,0% 27,8% 17,5% 11,2% 16 31,8% 40,2% 35,2% 21,9% 23,0% 31,7% 17 29,5% 32,8% 20,3% 32,9% 50,7% 41,1% 18 10,7% 3,7% 6,4% 25,8% 19,5% 12,2% 19 1,9% 0,9%

Tabel 33. Vârsta ini�ierii sexuale, în func�ie de sex �i de locul de reziden�� al p�rin�ilor.

44

Exist� vreo corela�ie între debutul vie�ii sexuale �i percep�ia normativ� a momentului acestui debut? Varia�ia concomitent� a celor dou� variabile este prezentat� în tabelul urm�tor:

nu rela�ii

ocazionale rela�ii constante

alt caz

Total

Masculin ai început viata sexual�?

da 2,5% 47,8% 46,9% 2,9% 100,0%

nu 21,2% 47,1% 25,7% 6,0% 100,0% Feminin ai început

via�a sexual�?

da 3,5% 22,0% 66,5% 8,0% 100,0%

nu 42,6% 20,5% 28,0% 8,8% 100,0%

Tabel 34. Percep�ia oportunit��ii rela�iilor sexuale, în func�ie de sex �i debutul vie�ii sexuale.

Într-adev�r, corela�ia dintre cele dou� variabile este ridicat�, în cazul fetelor coeficientul fiind de 0,44, iar la b�ie�i de 0,31.

Concluzii Rezultatele cercet�rii noastre atest� existen�a unor tendin�e demne de interes

în atitudinile adolescen�ilor fa�� de sexualitate. Astfel, ei consider� c� vârsta primei întâlniri trebuie s� fie mai redus� la fete decât la b�ie�i, dar spun c� ini�ierea sexual� trebuie s� aib� loc la o vârst� mai ridicat� decât cea a b�ie�ilor.

Diferen�ele de socializare între b�ie�i �i fete sunt mult mai accentuate în mediul rural, unde domne�te o mentalitate mult mai tradi�ional� în privin�a rela�iilor sexuale. La vârsta aceasta, adolescen�ii percep o mare infidelitate a partenerilor.

În clasa a unsprezecea de liceu, peste 60 % din adolescente �i peste 88 % din adolescen�i consider� oportun ca un adolescent de vârsta lor ar s� aib� cel pu�in rela�ii sexuale ocazionale. Num�rul celor care consider� c� ar trebui s� aib� rela�ii sexuale constante nu difer� în func�ie de sex, ci numai de categoria de vârst�.

Marea majoritate a adolescen�ilor intervieva�i are un grup de prieteni. atât b�ie�ii cât �i fetele consider� c� membrii grupului lor de prieteni (b�ie�i �i fete) �i-au început via�a sexual� într-un procent semnificativ mai mare decât colegii lor. Aceste constat�ri se constituie ca un element care sugereaz� influen�a normativ� a grupului de prieteni asupra comportamentului sexual al adolescen�ilor. Exist� �i diferen�e. Se observ� c�, în grupul de colegi, percep�ia este c� b�ie�ii î�i încep activitatea sexual� mai devreme decât fetele, în vreme ce în grupul de prieteni percep�ia este inversat�. Adolescentele simt într-o mai mic� m�sur� c� grupul lor de prieteni le-ar aproba implicarea în rela�ii sexuale. În acela�i timp, aceste procente reflect� �i natura discu�iilor directe despre comportamentul sexual al adolescen�ilor. B�ie�ii par s� discute mult mai explicit comportamentul sexual în grupul de prieteni decât fetele. Corela�ia ob�inut� între percep�ia aprob�rii grupului de prieteni �i percep�ia oportunit��ii rela�iei sexuale este mult mai ridicat� în cazul fetelor decât în cazul b�ie�ilor, cea ce ar sugera o mai mare dependen�� a fetelor de grupul lor de prieteni.

Fetele discut� problemele sexuale în special cu partenerul �i cu cea mai bun� prieten�. B�ie�ii discut� într-o mai mare m�sur� problemele cu grupul de prieteni ca �i cu grupul de colegi de �coal�, �i în mai mic� m�sur� cu partenerul/partenera. Dintre p�rin�ii adolescentelor, aproape numai mama discut� aceste probleme cu ei, iar doar în jum�tate din cazuri �i doar în cazul fetelor. Se pare c�, în atitudinea lor preponderent tradi�ionalist� fa�� de educa�ia sexual�, p�rin�ii las� acest domeniu sensibil în seama altor instan�e. A mai r�mas mult de f�cut în privin�a accesului la o

45

educa�ie sexual� fireasc�, care s� nu genereze traume greu de dep��it ulterior. B�ie�ii discut� mai degrab� cu tat�l lor, în timp ce doar o mic� parte din fete discut� cu acesta.

Nu exist� nici o diferen�� semnificativ� statistic în frecven�a discu�iilor despre rela�iile sexuale cu p�rin�ii între b�ie�ii care au sau nu rela�ii sexuale. În ceea ce prive�te fetele, cele active din punct de vedere sexual discut� în mai mic� m�sur� cu p�rin�ii despre aceste probleme, ceea ce confirm� descoperirile din literatura de specialitate.

Principalul obstacol aflat în calea comunic�rii dintre p�rin�i �i copii este jena pe care ace�tia o resimt fa�� de p�rin�i, dar �i a p�rin�ilor fa�� de copii. Fa�� de b�ie�ii care nu discut� problemele sexuale cu p�rin�ii lor, cei care nu discut� invoc� mult mai pu�in jena adolescen�ilor de a discuta cu p�rin�ii lor. In schimb, ei invoc� mai mult jena p�rin�ilor ca �i faptul c� adolescen�ii �tiu tot atât cât p�rin�ii lor. Între fetele care nu discut� problemele sexuale cu p�rin�ii �i cele care discut� nu exist� diferen�e atât de mari ca în cazul b�ie�ilor. Primele invoc� mai mult argumentul „p�rin�ii sunt prea morali�ti”, în vreme ce cele din urm� vorbesc mai mult despre faptul c� „adolescen�ii nu vor s� asculte nimic de la p�rin�ii lor”.

Al�turi de socializarea întreprins� în sânul familiei - �i care, dup� raport�rile subiec�ilor, este destul de precar� - un rol foarte important în preg�tirea fa�� de via�a sexual� îl au grupurile de prieteni. Rezultatele cercet�rii noastre atest� influen�a semnificativ� pe care o au peer group-urile asupra atitudinilor �i comportamentului sexual al adolescen�ilor.

O parte semnificativ� din adolescen�i declar� c� au avut rela�ii sexuale. Astfel, la 16-17 ani, 51% din b�ie�i �i 17 % din fete declar� c� au fost ini�ia�i sexual, La 18-19 ani, 64% din b�ie�i, respectiv 33% au avut rela�ii sexuale. De�i rezultatele nu pot fi analizate cu u�urin�� din cauza efectului de cohort�, se poate constata o concordan�� între debutul rela�iilor sexuale �i percep�ia oportunit��ii acestora.

Datele ob�inute în aceast� cercetare sus�in c� problemele complexe ridicate de sexualitatea adolescen�ilor sunt demne de luat în seam�. Procentul ridicat al adolescen�ilor care au rela�ii sexuale, varietatea �i diversitatea comportamentelor de acest tip, cât �i permanentul schimb de informa�ii care are loc în leg�tur� cu problemele sexuale, atest� acest lucru.

Prevenirea unor probleme precum graviditatea la adolescente, inciden�a bolilor cu transmisie sexual�, ca �i necesitatea preg�tirii tinerilor fete pentru o via�� sexual� normal�, reclam� un mai mere efort pentru realizarea unei bune educa�ii sexuale a genera�iei viitoare.

���� �������� � �������� ����� �������

����� ������������������� ����� ���!�

� ������"�� ��#�$���

Adrian Hatos6

Introducere În paginile care urmeaz� prezent�m raportul cercet�rii realizate la solicitarea

Funda�iei Ruhama în prim�vara anului 2002. Este un raport detaliat care a urm�rit s� descrie �i s� contribuie la formularea de explica�ii totodat�. Structura acestui capitol urmeaz� o organizare conven�ional�: vom descrie obiectivele �i metodologia cercet�rii apoi vom prezenta rezultatele, p�strând distinc�ia între componentele cantitative �i cele calitative ale cercet�rii. Cititorii vor observa c� unele dintre rezultatele cantitative sunt interpretate cu ajutorul datelor calitative. Cu toate acestea, studiul a p�strat niveluri de analiz� diferite pentru cele dou� metodologii analizate: descrierile cantitative �i modelele predictive se bazeaz� pe prelucrarea datelor de anchet�, în timp ce investigarea motiva�iilor comportamentelor complexe, identificarea structurilor reprezenta�ionale �i atributive ca �i a structurilor atitudinale a fost considerat� apanaj al interviurilor de grup. Fiind un studiu aplicat, am formulat, acolo unde a fost posibil �i pertinent, recomand�ri pentru eventuale politici.

Obiectivele cercet�rii În studiul nostru au fost vizate urm�toarele obiective: • descrierea cuno�tin�elor, distribu�iei practicilor reproductive, a celor

contraceptive �i a atitudinilor fa�� de diferite aspecte ale planific�rii familiale în popula�ia feminin� cuprins� între 14 �i 36 de ani din jude�ul Bihor;

• reconstruc�ia analitic� a ideologiilor �i reprezent�rilor referitoare la reproducere �i contracep�ie, prin care s� se dea sens regularit��ilor statistice stabilite prin studiu cantitativ;

• ob�inerea unei baze de compara�ie pentru evaluarea realiz�rii obiectivelor proiectului Funda�iei Ruhama.

Metodologia cercet�rii

Ancheta cantitativ�.

Popula�ia; unitatea de analiz� Universul cercet�rii este alc�tuit din persoane de sex feminin din grupa de

vârst� 14-36 de ani.

6 Universitatea din Oradea

48

Pentru îndeplinirea obiectivelor cercet�rii au fost puse în practic� mai multe activit��i de cercetare distincte, care au presupus instrumente, proceduri de e�antionare �i proceduri de culegere a datelor specifice. Activit��ile de cercetare realizate au fost:

• Ancheta pe e�antion aleator; • Ancheta în popula�ia deprivat�; • Interviuri de grup.

Ancheta pe e�antion aleator Aceast� etap� a urm�rit îndeplinirea unor obiective specifice cercet�rilor de

tipul anchetei sau a sondajului sociologic, �i anume descrierea cantitativ� a unei popula�ii prin culegerea de date dintr-un e�antion aleator, date care pot fi ulterior utilizate pentru realizarea de analize corela�ionale. Ancheta a fost realizat� printr-o combina�ie de mai multe tehnici de e�antionare �i de culegere a datelor, complexitatea fiind datorat� dificult��ilor speciale pe care le implic� ancheta sociologic� pe o tem� �i o popula�ie precum cele date. Prezent�m mai jos câteva dintre dificult��ile pe care echipa de cercetare a trebuit s� le dep��easc� în etapa de planificare a cercet�rilor.

Dificult��i legate de tem� Acest gen de dificult��i poate afecta validitatea informa�iilor ob�inute.

Comportamentul sexual �i atitudinile morale intr� în mod evident în categoria celor “delicate”, a c�ror abordare provoac� fie reac�ii de dezirabilitate social� fie reac�ii de prestigiu. Din acest motiv, am fost nevoi�i s� elimin�m din instrumentele noastre de cercetare anumite întreb�ri care ar fi putut provoca reac�ii de respingere din partea subiec�ilor �i s� imagin�m strategii de culegere a datelor care s� determine distorsiuni cât mai pu�ine în r�spunsurile noastre.

La acest capitol, o veritabil� dilem� a constituit-o alegerea tehnicii de anchet� în ancheta pe e�antion aleator: direct, prin interviuri fa�� în fa��, sau indirect, prin autoadministrare. Ambele tehnici prezint� avantaje �i dezavantaje �i precursori demni de luat în seam�. În cele din urm�, am preferat varianta anchetei directe, utilizat� �i în studiile cu valoare de pionierat ale lui Kinsey cât �i în vastele anchete privind s�n�tatea reproducerii realizate periodic de Ministerul S�n�t��ii din România în ultimii 12 ani. Avantajele care ne-au ajutat s� opt�m pentru aceast� solu�ie au fost mai ales: controlul asupra e�antionului �i mai ales asupra num�rului de subiec�i intervieva�i ca �i controlul asupra manierei de colectare a datelor, prin participarea operatorilor de interviu.

Terminologia utilizat� în comunicarea cu membri popula�iei investigate a complicat la rândul ei studiul, mai ales în faza construc�iei itemilor de chestionar, multe dintre conceptele utilizate în planificarea familial� apar�inând de jargonul de specialitate ele necesitând o atent� opera�ionalizare.

Chestiunea dezirabilit��ii sociale, mai ales a distorsiunilor introduse în date în mod inten�ionat ca urmare a disconfortului presupus de convorbirea pe tema cercet�rii între persoane de genera�ii diferite, ne-a determinat s� elimin�m din popula�ie segmentul cel mai în vârst� de femei fertile, al celor cu vârsta cuprins� între 37-45 de ani.

Dificult��i de selec�ie Principala problem� întâlnit� la e�antionare a constituit-o lipsa unui cadru de

e�antionare. Teoretic, un asemenea cadru este disponibil, este vorba de bazele de date ale Serviciului de Eviden�� a Popula�iei dar impedimente organizatorice �i administrative au f�cut utilizarea acestuia imposibil�. Acest aspect, precum �i

49

considerente de cost �i de timp, a impus etapizarea cercet�rii în func�ie de structura popula�iei vizate �i aplicarea unor proceduri de e�antionare oarecum inedite. Vom prezenta procedurile de e�antionare pe larg în paragrafele urm�toare.

E�antionul proiectat A�a cum am men�ionat, universul anchetei este constituit din persoanele de

sex feminin cu vârsta cuprins� între 14 �i 36 de ani din jude�ul Bihor. E�antionul a fost semialeator, stratificat în func�ie de vârst� �i mediul de reziden��. Stratificarea dup� cele dou� criterii a fost realizat� în baza unor proiec�ii demografice care au plecat de la trei surse de date:

• Comisia Jude�ean� de Statistic� – pentru datele privind structura pe vârste a popula�iei jude�ului în 2001;

• Anchete realizate în perioada 1999-2001 de Catedra de Sociologie a Universit��ii din Oradea pe e�antioane reprezentative pentru popula�ia jude�ului (am folosit dou� asemenea cercet�ri);

• Rezultatele recens�mântului popula�iei din 1992; Sursa principal� de date, în absen�a unor sinteze statistice oficiale au

reprezentat-o anchetele Catedrei noastre, care au produs estim�ri asem�n�toare ale distribu�iei popula�iei dup� variabilele sex, vârst� �i medii de reziden��. Structura e�antionului dup� vârste a fost proiectat� în func�ie de datele sintetice primite de la Comisia Jude�ean� de Statistic�. Acestea au ar�tat o modificare important� a structurii pe vârste fa�� de momentul recens�mântului din 1992, care, astfel, a fost în mare parte inutilizabil.

M�rimea proiectat� a e�antionului a fost de 1200 de subiec�i

Structura e�antionului În baza proiect�rilor noastre demografice, am planificat un e�antion aleator cu

urm�toarea structur�: N % 20-36 de ani Oradea 377 31% Ora�e mici 135 11% Comune 437 37% 14-19 ani Liceene 250 21%

Tabel 35. Structura e�antionului planificat

Distribuirea popula�iei investigate, în func�ie de contactabilitatea ei ne-a determinat s� culegem datele din acest e�antion prin dou� tehnici separate:

5. Pentru grupa de vârst� 14-20 de ani, prin autoadministrare în unit��i �colare liceale

6. Pentru grupa de vârst� 20-36 de ani, prin interviuri directe la domiciliu.

Ancheta în licee În acest caz e�antionarea a fost stratificat� cluster. Pe baza datelor furnizate

de Comisia Jude�ean� de Statistic�, privind structura popula�iei �colare cuprins� în clasele 9-13 din jude�ul Bihor, am stratificat popula�ia în func�ie de tip de localitate (Oradea sau altfel de localitate) �i clas�. Apoi am selectat din popula�ia de clase un num�r de câte trei clase de elevi din fiecare ciclu (clasa a 9-, a 10-a etc.). Num�rul aparent mare de grupe de clasa a XIII-a se justific� prin necesitatea de a acoperi lipsa din e�antionul cuprins în ancheta prin interviuri la domiciliu a persoanelor situate în grupa de vârst� 19-20 de ani (not�: vezi mai jos).

50

Clasa Liceul IX-a Partenie Cosma Oradea IX-a Teoretic Vadul Cri�ului IX-a Gr. �c. Alexandru Roman X-a Gr. �colar Roman Ciorogariu Oradea X-a Gr. �colar Vasile Voiculescu Oradea X-a Gr. �colar Ioan Ciorda� Beiu� XI-a Gr. �colar Octavian Goga Marghita XI-a Colegiul Na�ional Mihai Eminescu Oradea XI-a Gr. �colar Sinteza Oradea XII-a Gr. �colar Roman Ciorogariu Oradea XII-a Gr. �colar Mihai Viteazul Oradea XII-a Gr. �colar Agricol Salonta XIII-a Gr. �colar Octavian Goga Marghita XIII-a Liceul Pedagogic Iosif Vulcan Oradea XIII-a Liceul Pedagogic Iosif Vulcan Oradea XIII-a Gr. �colar Agricol Salonta

Tabel 36. Liceele incluse în e�antion

Dificult��i Anchetei indirecte în licee I se poate repro�a c� introduce în datele noastre

anumite erori de selec�ie: • Prin introducerea acestei proceduri de e�antionare, e�antionul final nu este

decât în parte aleator. Clasele în care s-au colectat datele nu au fost selectate aleator, ci oportunistic, în func�ie de num�rul de fete – estimat - din respectivele clase. Avem mai multe motive: - Lipsa unui cadru de e�antionare care s� cuprind� toate clasele cu

distribu�ia lor dup� sexe; - E�antionarea strict aleatoare pe clase ar fi m�rit foarte mult costurile

culegerii datelor, prin sporirea num�rului de clase care ar fi trebuit contactate, ceea ce ar fi indus, pe lâng� costurile financiare directe evidente �i serioase probleme administrative.

• Sube�antionul de fete de liceu nu este reprezentativ pentru toat� popula�ia feminin� din respectivul grup de vârst�. Potrivit statisticilor Ministerului Educa�iei �i Cercet�rii din 2001, popula�ia �colarizabil� din grupul de vârst� de 14-19 de ani din jude�ul Bihor era cuprins� în acest ciclu de �colarizare în propor�ie de 55%. Prin urmare, chiar dac� cifrele pentru fete ar fi mai mari, avem aici o oarecare eroare de selec�ie.

Ancheta prin interviuri la domiciliu În acest caz popula�ia investigat� a fost reprezentat� de persoanele cu drept

de vot aflate în grupa de vârst� 20-36 de ani. Limita de jos a intervalului de vârst� a fost impus� de cadrul de e�antionare: lista electoral�. Alegerea limitei superioare a fost men�ionat� mai sus. Pentru acest segment al popula�iei investigate putem spune c� în urma anchetei dispunem de un e�antion aleator. E�antionul este stratificat dup� tipul mediului de reziden��, luându-se ca �i categorii de clasificare localit��ile. E�antionul este, în acela�i timp de tip cluster punctele de e�antionare fiind suprapuse sec�iilor de votare, ale c�ror liste de aleg�tori au constituit cadrul de e�antionare. Pentru a sintetiza, spunem c� e�antionarea în ancheta direct� a cuprins urm�toarele etape:

• Pentru Oradea: - Stabilirea sec�iilor de votare din care se face selec�ia. Au fost selectate,

prin metoda pasului, ¼ din sec�iile de votare din municipiul Oradea;

51

- Alegerea subiec�ilor din sec�ia de votare. • Pentru celelalte comunit��i.

- Alegerea localit��ilor rurale în care se vor culege datele – fiind p�strate în e�antion toate ora�ele mici. Au fost selectate, prin metoda pasului, ¼ din comunele jude�ului;

- Alegerea sec�iilor de votare din localit��ile în care au fost proiectate mai multe puncte de e�antionare;

- Alegerea subiec�ilor din listele electoare. În celelalte localit��i decât municipiul Oradea, alegerea sec�iilor de votare a

fost realizat� dup� o regul� simpl�: se aleg sec�iile în ordinea cresc�toare a num�rului lor pân� se acoper� num�rul de puncte de e�antionare stabilit. Num�rul de persoane din fiecare sec�ie care au fost alese în e�antion este propor�ional cu ponderea num�rului de aleg�tori din sec�ia respectiv� din totalul de aleg�tori din sec�iile cuprinse în e�antion.

Selec�ia persoanelor din lista electoral� s-a realizat printr-o procedur� care rezolv� absen�a unui cadru de e�antionare care s� cuprind� doar persoanele de sex feminin cu vârsta cuprins� între 20 �i 36 de ani. Potrivit datelor din anchetele Catedrei de Sociologie-Asisten�� Social� a Universit��ii din Oradea, ponderea categoriei de popula�ie care constituie universul cercet�rii noastre din totalul popula�iei cuprinse în listele electorale (peste 19 ani) este de aproximativ 19%. Acest procent este valabil pentru Oradea �i localit��ile urbane mai mici cât �i pentru cele rurale. Prin urmare, probabilitatea ca o persoan� aleas� aleator s� apar�in� popula�iei studiului nostru este în jur de 1/5. Din motive de siguran��, am plecat, pentru popula�ia rural� de la o probabilitate de 1/6. Astfel un e�antion aleator care s� cuprind� num�rul necesar de persoane de sex feminin din grupa de vârst� urm�rit� trebuie s� fie de 5 ori mai mare în Oradea �i ora�e �i de 6 ori mai mare în localit��ile rurale. În baza acestor estim�ri, s-au realizat în Oradea �i în restul localit��ilor urbane selec�ii din listele electorale cu un pas de 16, din care au fost p�strate în e�antion doar persoanele de sex feminin de 20-36 ani. Sube�antioanele rezultate au confirmat estim�rile noastre. La fel s-a întâmplat �i în mediul rural.

Ancheta în popula�ia deprivat� Proiectul Funda�iei Ruhama are ca grup �int� femeile din mediile cele mai

defavorizate. Din acest motiv era imperios necesar� acoperirea obiectivelor studiului nostru pe un sube�antion de femei din acest grup �int� suficient de mare. Aceste date sunt instrumentale în raport cu obiectivele proiectului Funda�iei Ruhama: pe de o parte, datele pot fi fundamentate activit��ile practice pe o cunoa�tere valid� a situa�iei �i determin�rilor din grupul �int�; pe de alt� parte, exist� o baz� de compara�ie pentru evaluarea succesului acestui proiect la finalizare.

Sube�antionul acesta poate fi ob�inut prin diferite c�i. Sporirea dimensiunilor e�antionului anchetei pe e�antion aleator nu ar fi fost o solu�ie prea fezabil� din mai multe motive care �in mai ales de dificult��ile inerente ale activit��ii de culegere de date pe teren:

• Persoanele din respectiva categorie genereaz� cele mai multe interviuri nerealizate sau inutilizabile, fie datorit� reticen�ei operatorilor de a contacta astfel de medii fie datorit� dificult��ilor de comunicare cu persoane din aceast� clas� social�.

• Ponderea categoriei care tr�ie�te în s�r�cie sever� este aproximativ 10% (potrivit datelor noastre de anchet� recente), ceea ce ar fi produs, în condi�iile e�antionului de 1100 de persoane, un sube�antion de aproximativ 100 de persoane în condi�iile cele mai bune. Ori, în contextul men�ionat mai sus, acest sube�antion ar fi fost mult mai mic.

52

Solu�ia aleas� de noi a fost realizarea unei anchete separate. Aceasta a presupus intervievarea unui e�antion aleator de femei de 15-36 de ani alese din dosarele de cerere a ajutorului social depuse la prim�riile celor 33 de localit��i (vezi lista localit��ilor în Anex�) în care se desf��oar� ac�iunile Funda�iei Ruhama în cadrul acestui proiect. Cele 33 de localit��i au fost alese dup� criterii stabilite de Funda�ia Ruhama în func�ie de obiectivele proiectului lor: sunt localit��ile care furnizeaz�, potrivit Direc�iei Jude�ene de Protec�ie a Minorilor, mai mult de 3 copii abandona�i la 1000 de locuitori. Pentru fiecare dintre comunit��ile investigate s-a stabilit un num�r de interviuri cuprinse între 6 �i 14, în func�ie de m�rimea comunit��ii respective. Întrucât datele noastre arat� c� fiecare a 3-a familie are cel pu�in o persoan� care face parte din universul investiga�iei noastre, am multiplicat cu 3 num�rul de interviuri solicitat. Acesta a fost num�rul de dosare selectate de la Prim�rii prin metoda pasului, din care au fost înregistrate persoanele care corespund criteriilor noastre.

Culegerea datelor. Surse de distorsiune în anchet�

Rata refuzurilor Un num�r prea mare de refuzuri poate fiu asociat cu o anumit� eroare de

selec�ie. Ne-a a�teptat ca un procent destul de mare de subiec�i s� refuze cooperarea cu operatorii de anchet� din dou� motive evidente:

• tema este sensibil�, „delicat�”; • operatorii pot fi considera�i relativ neexperimenta�i, având în vedere c� sunt

studen�i ai sec�iei de Asisten�� Social� �i nu fuseser� implica�i în activit��i de culegere a datelor specifice anchetei sociologice.

Num�rul de refuzuri a fost, în ancheta pe teren, nea�teptat de mic. Media acestora este de 2 pe operator, fiecare operator având o norm� de aproximativ 10 chestionare. Aceast� medie pare a fi norma, 2 fiind �i moda acestei distribu�ii, practic 80% dintre operatori au suferit 2 refuzuri. Putem considera, în concluzie, c� reprezentativitatea e�antionului nu este afectat� în mod semnificativ de ponderea cazurilor de subiec�i care au refuzat s� ofere informa�iile solicitate.

Cooperarea subiec�ilor Discu�iile de evaluare organizate cu operatorii, la fel ca �i rata sc�zut� a

refuzurilor, de altfel, indic� o responsivitate foarte bun� a subiec�ilor la interviuri. Operatorii au urm�rit s� asigure un cadru cât mai propice realiz�rii interviurilor. Pentru aceasta s-a evitat mai ales interven�ia oric�rei ter�e persoane în situa�ia de anchet�. Reac�ia subiec�ilor pare a fi fost foarte pozitiv�. Subiec�ii au exprimat o pl�cut� surpriz� fa�� de ini�iativa unei asemenea anchete, comparând-o cu cele obi�nuite, de opinie, considerate banale.

Maniera pozitiv� în care a fost receptat� ancheta de c�tre subiec�i, ca �i întreb�rile con�inute în instrumentul de cercetare demonstreaz� juste�ea solu�iilor adoptate de coordonatorii cercet�rii, mai ales reducerea intervalului de vârst� inclus în e�antion la 14-36 de ani �i cea privind maniera de culegere a datelor în teren.

Cooperarea autorit��ilor locale Pentru culegerea datelor cu femeile din comunit��ile s�race, ca �i pentru

realizarea în ora�e mici �i comune a e�antion�rii pentru ancheta pe e�antion reprezentativ la nivel de jude� s-a preconizat sprijinul func�ionarilor din prim�rii.

În marea majoritate a cazurilor, func�ionarii din prim�rii �i ale�ii comunit��ilor s-au dovedit cooperan�i. Am întâlnit, totu�i, câteva cazuri contrare:

• Primarul din S. (ora�) a obstruc�ionat selec�ia persoanelor în e�antion din listele electorale, pretinzând c� acestea nu ar fi disponibile. În cele din

53

urm�, listele au fost puse la dispozi�ie de c�tre viceprimar, iar culegerea datelor a fost realizat� în bune condi�ii.

• În localitatea A. (ora�) realizarea interviurilor cu femeile s�race a fost îngreunat� de refuzul de a coopera al referentului social cât �i de piedicile puse de unul dintre liderii comunit��ii rome din localitate care au împiedicat colectarea datelor pe teren. Situa�ia a fost rezolvat� prin modificarea procedurilor de selec�ie a subiec�ilor �i prin „cointeresarea” liderului rom.

• În localitatea S�cuieni, de�i exist� o vast� categorie de popula�ie s�rac�, e�antionarea pentru realizarea anchetei cu femeile s�race a plecat de la un cadru foarte restrâns, astfel c�, în loc de 13 interviuri, câte fuseser� planificate în localitate, au fost realizate doar 7. Explica�ia const� în faptul c�, la prim�ria S�cuieni fuseser� înregistrate la data colect�rii datelor doar 14 dosare de cerere de ajutor social.

Cooperarea referen�ilor sociali s-a limitat, în cele mai multe cazuri la punerea la dispozi�ia operatorilor de interviu a dosarelor de cerere a ajutorului social �i la orientarea operatorilor c�tre domiciliile subiec�ilor selecta�i. Într-un mare num�r de cazuri, referen�ii au înso�it operatorii de teren la domiciliile subiec�ilor. Foarte pu�ini dintre referen�i au convocat femeile la prim�rie, precum referentul din Tinca, dl. Mircea Badea care, în situa�ia în care aceast� solu�ie nu a func�ionat, a înso�it operatoarea la domiciliul subiectului.

Cooperarea conduc�torilor institu�iilor de înv���mânt Conduc�torii din unit��ile de înv���mânt au fost foarte cooperan�i, la rândul lor,

operatorii neîntâlnind dificult��i în realizarea sarcinilor lor. Singura excep�ie a constituit-o reticen�a unui director referitor la aplicarea chestionarelor la elevele din clasa a 9-a, ceea ce reflect� persisten�a unei normativit��i tradi�ionaliste fa�� de educa�ia sexual�, chiar în cadrul sistemului de înv���mânt.

E�antionul realizat S-a realizat e�antionul planificat pentru urm�toarele categorii: • Oradea �i ora�e mici • Liceeni M�rimea planificat� a e�antionului M�rimea realizat� a e�antionului Oradea 377 315 Ora�e mici 135 115 Liceeni 250 222

Tabel 37. Sube�antioane realizate potrivit planific�rii

Num�rul de subiec�i a fost semnificativ mai mic decât cel planificat pentru: • Comune • Comunit��i deprivate M�rimea planificat� a

e�antionului M�rimea realizat� a e�antionului

Comune 437 223 Comunit��i deprivate

300 241

Tabel 38. Sube�antioane nerealizate potrivit planific�rii

Motivul principal al acestor nerealiz�ri îl constituie imposibilitatea de a acoperi punctele de e�antionare cu operatori, prin resursele umane ale universit��ii. Nefiind un e�antion aleator, este greu de estimat eroarea de selec�ia pentru e�antionul

54

extras din comunit��ile s�race. Din acela�i motiv, nu se impune ponderarea acestuia, e�antionul realizat putând fi considerat suficient. În schimb, pentru sube�antionul ob�inut în anchet� în comune, a fost necesar� ponderarea cu un factor de 1,75.

Tip subiect N % Oradea 315 38,9 Ora�e mici 114 14,2 Comune 379 46,9 Tabel 39. Structura e�antionului dup� ponderare (20-36 de ani)

Sube�antionul de liceene Putem considera c� sube�antionul de liceene realizat reprezint� este

reprezentativ pentru popula�ia �colar� feminin� cuprins� în clasele 9-13. Avem aici, totu�i, câteva surse de distorsiune:

1. clasele nu a fost alese strict aleator; 2. În alegerea claselor au fost preferate cele care cuprindeau o pondere cât

mai mare a fetelor.

Instrumentul de cercetare Prezent�m în Anex� chestionarul cu care s-a realizat colectarea datelor pe

teren. Preancheta a fost constituit� din interviurile de grup din cercetarea calitativ� �i dou� discu�ii de grup pe temele cercet�rii noastre cu studente de la sec�iile de Sociologie �i de Asisten�� Social�. Dimensiunile incluse în cercetare au fost stabilite în cadrul unor discu�ii ale membrilor Catedrei de Sociologie - Asisten�� Social�, în colaborare cu reprezentan�ii beneficiarului (Funda�ia Ruhama). Multe dintre solu�iile de opera�ionalizare incluse în chestionarul nostru au fost preluate din chestionarele anchetelor privind s�n�tatea reproducerii realizate în 1993, 1996 �i 2000 de Ministerul S�n�t��ii.

Pretestarea instrumentului a fost realizat� prin aplicarea sa la dou� grupuri de studente, de la Asisten�� Social� �i Institutori.

Operatorii Am considerat, de la început, c� este absolut necesar ca recoltarea datelor în

teren, s� se fac� de c�tre operatori de sex feminin. Operatorii de culegere a datelor pe teren au fost un num�r de n studen�i ai

sec�iei de Asisten�� Social� ai Catedrei de Sociologie - Asisten�� Social�, la care s-au ad�ugat dou� studente ale sec�iei de Sociologie. Op�iunea pentru ace�ti studen�i, a fost sus�inut� prin mai multe avantaje:

1. Tema este una de interes direct pentru studen�ii de la Asisten�� Social� ace�tia realizând aplicarea chestionarelor în cadrul practicii compacte de var�. Studen�ii care au aplicat chestionarele pe teren au confirmat interesul atât verbal cât �i printr-o calitate remarcabil� a muncii de culegere a datelor.

2. Ponderea studentelor este mult mai mare la Asisten�� Social� decât la Sociologie.

Lista operatorilor o pute�i consulta la Anexa Raportului. Operatorilor li s-a aplicat un instructaj detaliat în care au fost atinse pe larg

toate probleme implicate de cele dou� aspecte problematice ale muncii de teren: selec�ia persoanelor intervievate �i aplicarea chestionarului. Am realizat trei �edin�e de instructaj, organizate în func�ie de obiectivele specifice urm�rite de operatori în cadrul anchetei:

1. Instructaj cu operatorii care au cules date în Oradea;

55

2. Instructaj cu operatorii care au cules date în alte localit��i decât Oradea �i în comunit��ile deprivate;

3. Instructaj cu operatorii care au cules date în licee. La finalul fiec�rei activit��i de instruire am verificat însu�irea de c�tre operatori

a sarcinilor �i a procedurilor de realizare a acestora încercând s� l�murim orice neclaritate. Rezultatele activit��ii de culegere a datelor confirm� sau infirm� succesul instructajelor realizate de noi.

Interviuri de grup – componenta calitativ�

Obiective • Reproducerea prin mijloacele cercet�rii inductive a reprezent�rilor,

atitudinilor �i experien�elor pe care le au femeile din diferite categorii sociale din jud. Bihor, mai ales cele din comunit��ile deprivate, în raport cu sexualitatea, natalitatea �i contracep�ia.

• Construirea unei baze pentru în�elegerea interpretativ� a datelor care au fost ob�inute prin ancheta cantitativ� realizat� în jude�ul Bihor.

• Fomularea de ipoteze �i eventuala lor testare calitativ� despre factorii care afecteaz� pozi�ion�rile femeilor tinere din jud. Bihor fa�� de unele probleme de reproducere �i contracep�ie.

• Urm�rirea modului în care opiniile despre reproducere �i contracep�ie sunt ghidate de diferite fenomene de influen�� social�, cadrul propice pentru aceasta fiind considerat cadrul interviului de grup.

Toate aceste obiective generale servesc la realizarea obiectivului concret al descrierii, în�elegerii �i explic�rii practicilor reproductive �i contraceptive din comunit��ile deprivate ale jude�ului Bihor.

Metoda de culegere a datelor Având în vedere primul obiectiv, a fost destul de clar de la început c� va fi

nevoie de un studiu care s� culeag� date de ordin calitativ, narativ, care s� permit� accesul în subiectivitatea actorilor. Alegerea trebuia f�cut� între interviuri individuale �i interviuri de grup. Am optat pentru realizarea de interviuri de grup din mai multe considerente:

• Interesându-ne mai ales latura socializat� a reprezent�rilor despre temele abordate în cercetare, �i mai pu�in elementele de creativitate sau cazuistica individual�, interviul de grup se dovede�te mai util, fiind o instan�� ideal� pentru identificarea a ceea ce este normat din punct de vedere social �i a modalit��ilor de stabilire a consensului �i de negociere în raport cu problemele investigate de noi.

• Anumite aspecte metodologice �i economice au orientat de asemenea op�iunile noastre c�tre metoda interviului de grup: realizarea culegerii datelor prin interviuri individuale ar fi necesitat un num�r de interviuri mult mai mare decât cele 4 interviuri de grup realizate de noi. Aceasta ar fi presupus fie o perioad� de culegere a datelor mult mai îndelungat� fie utilizarea mai multor intervievatori, ceea ce ar fi f�cut acut� problema fidelit��ii înregistr�rilor realizate. Mai mult, costurile cercet�rii ar fi crescut în mod substan�ial.

Subiec�ii Am considerat c� pozi�iile fa�� de temele abordate în interviuri vor fi influen�ate

în mod hot�râtor de urm�toarele variabile: • Nivel de instruc�ie �i, în general, de statusul socio-economic

56

• Vârst� • Mediul de reziden�� • Etnie. Schematicul model teoretic de mai sus trebuie în�eles prin prisma interesului

special al cercet�rii pentru problematica reproducerii �i contracep�iei în comunit��ile deprivate, mai ales cele de romi, care sunt principalele surse de avorturi �i de copii abandona�i. Pentru a acoperi principalele necesit��i ale studiului nostru am proiectat dou� interviuri de grup cu femei dintr-o comunitate rom� foarte s�rac�, mare furnizoare de copii abandona�i (potrivit datelor primite de la Direc�ia de Ocrotire a Minorilor Bihor), Tinca. Au fost necesare dou� grupuri pentru a avea grupuri omogene din punctul de vedere al vârstei. Primul grup a fost proiectat astfel încât s� cuprind� persoane aflate în jurul vârstei de 20 de ani, chiar su aceast� vârst�, pe care l-am denumit grupul “tân�r” iar pe cel de-al doilea l-am gândit s� fie alc�tuit din femei cu vârsta mai mare de 25 de ani, pân� la 35 de ani. Dup� cum se va vedea din descrierea grupurilor, aceste �inte au fost atinse doar în parte, mai ales din motive organizatorice.

Pentru a avea baz� de compara�ie am planificat alte dou� interviuri cu persoane din mediul urban, cu o �colarizare medie �i cu vârst� comparabil� cu cea a fetelor din grupurile de interviu din Tinca.

Grupuri de interviu în Tinca Vârst� Nr. de ani de

�coal� Nr. copii

Religia Starea civil�

Observa�ii

27 6 3 Penticostal� Concubinaj A plecat în timpul interviului

20 - 1 F�r� religie Concubinaj 21 - 4 Baptist�

botezat� C�s�torit�

20 - 1 F�r� religie Concubinaj 18 ? 3 - Concubinaj 26 - 1 F�r� religie Concubinaj

Tabel 40. Tinca “tinere”

Vârsta Ani de

�coal� Nr. Copii

Religia Starea civil�

27 - 4 ortodox Concubinaj 26 - 3 baptist C�s�torit 27 3 4 F�r� religie Concubinaj A locuit 3 ani la casa

de copii din Beiu� 24 - - Penticostal� Concubinaj 37 - 5 F�r� religie Concubinaj 15 - - F�r� religie Concubinaj 33 - 1 Baptist�,

nebotezat� Concubinaj

14 7 - Baptist� Nec�s�torit� Credem c� nu �i-a început via�a sexual�

Tabel 41. Tinca “vârstnice”

57

Grupurile de interviu din Oradea Vârsta Num�r de ani de �coal� Religia Starea civil� Mediul de provenien�� 24 11 Ortodox C�s�torit� ? 22 13 Ortodox� Nec�s�torit� Urban 22 13 Ortodox� Nec�s�torit� Urban 20 11 Ortodox� Nec�s�torit� Urban 22 11 Ortodox� Nec�s�torit� Rural 20 11 Ortodox� C�s�torit� Rural

Tabel 42. Grupul de interviu “H.”

Vârsta Num�r de ani de �coal� Religia Starea civil� Mediul de provenien�� 25 8 Ortodox� C�s�torit� Urban 21 14 Ortodox� Nec�s�torit� Rural 21 12 Ortodox� Nec�s�torit� Rural 24 11 Ortodox� c�s�torit� Urban 22 12 Ortodox� Nec�s�torit� Urban 26 15 Ortodox� C�s�torit� Urban

Tabel 43. Grupul de interviu "O"

Ghidul de interviu Interviul a cuprins consemne explicite �i mandatorii la urm�toarele teme: • num�r de copii de dorit pentru o familie • cunoa�terea metodelor contraceptive • cunoa�terea serviciilor de planificare familial� • atitudini �i credin�e despre metode contraceptive • rela�iile cu partenerul �i utilizarea metodelor contraceptive • atitudini �i credin�e despre avort �i despre abandonul copiilor

Analiza interviurilor Metoda utilizat� pentru prelucrarea interviurilor de grup a fost analiza tematic�.

Schema de categorii a analizei a fost construit� inductiv, calificând metoda ca una Metodologia este descris� pe larg în de Singly et al (2000). Pentru a duce la bun sfâr�it analiza �i construc�ia teoretic� inductiv�, am transcris înregistr�rile interviurilor, men�ionând în protocoale toate am�nuntele de metacomunicare relevante. Apoi am identificat toate temele �i subtemele acestora din texte. Lista de teme �i subteme a fost stabilit� inductiv. Fiecare protocol de interviu a fost citit de mai multe ori pentru a nu sc�pa din vedere temele �i varia�iunile acestora cât �i pentru a fi siguri c� fiecare pasaj a fost introdus în categoria (categoriile) tematice potrivite. Precum se în�elege deja, am segmentat protocoalele în pasaje acoperind fiecare câte o tem� sau subtem� �i le-am introdus într-o gril� tematic� asem�n�toare schemei de categorii din analiza de con�inut. Un pasaj poate fi introdus în mai multe categorii tematice, având în vedere c� discursurile pot acoperi simultan mai multe teme de interes pentru analist. În cele din urm�, teoria a fost construit� prin sintetizarea informa�iilor din gril�, pe fiecare tem� �i subtem� urm�rindu-se mai ales identificarea diferen�elor semnificative prin compara�ii sistematice între discursurile ob�inute de la diferite grupuri de interviu. Raportul de cercetare aflat în continuarea acestui material prezint� rezultatele ob�inute prin analiza celei mai mari �i, credem noi, importante, p�r�i a grilei de analiz� tematic�. Din considerente de spa�iu �i de relevan�� am l�sat afar� considera�iile ob�inute la anumite teme.

58

Rezultatele anchetei

Descrierea comportamentului reproductiv Teme: • vârsta de începere a vie�ii sexuale • prima sarcin� • cariera primei sarcini • num�rul de sarcini • s�n�tatea sarcinii �i avorturile

Vârsta de începere a vie�ii sexuale În acest capitol vom urm�ri: • Vârsta de începere a vie�ii sexuale �i determinan�i • Prima sarcin� �i determinan�i vârstei la prima sarcin� În acest caz am folosit pentru analize to�i subiec�ii din anchet�. Pentru cele 75,8% dintre subiecte care �i-au început via�a sexual�, momentul

debutului în via�a sexual� a intervenit în medie între vârstele de 18 �i de 19 ani, mai precis la 18,56 ani.

Graficul de mai jos red� distribu�ia vârstelor de început a vie�ii sexuale.

dacã da, la ce varstã si-au inceput viata sexuala?

30282624222018161412

Fre

cven

ta

300

200

100

0

Figura 7. Vârsta la debutul în via�a sexual�

Precum se vede, cele mai multe persoane de sex feminin debuteaz� în via�a sexual� la 18 ani.

Influen�a unor factori asupra vârstei de debut în via�a sexual� Prin metoda regresiei multiple am modelat determinarea variabilei discutate în

acest paragraf, �inând cont de rigorile analizei cauzale, prin luarea în considera�ie în aplicarea procedurilor a aspectelor de endogenitate �i multicoliniaritate. Rezultatul model�rii este reprezentat în graful de mai jos. La fel ca �i în celelalte grafuri din acest raport, cifrele de pe s�ge�i reprezint� coeficien�ii de regresie tradu�i în unit��ile

59

de m�sur� ale variabilei dependente iar în stânga sunt dispuse variabilele care au un efect pozitiv asupra factorului efect iar în dreapta cele cu impact negativ.

Figura 8. Model de regresie a vârstei de început a vie�ii sexuale

Amânarea începutului vie�ii sexuale este determinat� de: • statusul socio-economic al familiei de provenien��, m�surat aici prin nivelul

de instruc�ie al tat�lui • apartenen�a religioas� a persoanei, mai exact, apartenen�a la o biseric�

neoprotestant� duce la cre�terea vârstei de începerea activit��ii sexuale cu aproape 2 ani.

• Pe de alt� parte, via�a sexual� începe mai repede în urm�toarele condi�ii: • dac� subiectul este rom, ceea ce gr�be�te debutul cu mai mult de doi ani �i jum�tate;

• dac� femeia locuie�te într-o comunitate s�rac�; • num�rul de persoane din familie. Precum se poate observa, cu cât condi�iile socio-economice ale persoanei

sunt mai precare, cu atât debutul în via�a sexual� este mai prematur. Categoria care începe via�a sexual� cel mai repede este cea a fetelor rome din comunit��ile cele mai s�race unde se întâlne�te �i o aglomerare a persoanelor în gospod�rie. Un factor de atenuare a efectelor acestor condi�ii pare a fi apartenen�a la o comunitate neo-protestant�.

Prima sarcin� În acest paragraf vom urm�ri urm�toarele aspecte: • vârsta la prima sarcin� la nivelul întregului e�antion • cariera (istoria) primei sarcini la femeile din e�antionul aleator • cariera primei sarcini la femeile din comunit��ile s�race

Vârsta la prima sarcin� Jum�tate (571) din femeile cu vârsta cuprins� între 14 �i 36 de ani, inclusiv

cele din colectivit��ile cele mai s�race au avut deja o sarcin�. Pe întreg e�antionul, vârsta medie la care survine prima sarcin� este de 20,78 de ani. Prezent�m mai jos distribu�ia vârstelor la prima sarcin� a�a cum reiese din analiza pe întreg e�antionul:

Vârsta la care începe

via�a sexual�

Tat�l cu studii superioare

Apar�ine unui cult neo-

protestant

Rom

Comunitate deprivat�

Num�r de persoane din

familie

0,5 ani

1,8 ani

-2,6 ani

-0,7 ani

-0,1

R2=0,26

60

La ce varstã ati rãmas însãrcinatã?

292725232119171513

Fre

cven

ta

80

60

40

20

0

Figura 9. Vârsta la prima sarcin�

Precum se observ�, distribu�ia este u�or deviat� c�tre vârstele mai mici ale scalei. Exist� tendin�a ca sarcinile s� intervin� pân� a 22-23 de ani, dup� care num�rul celor care devin îns�rcinate pentru prima oar� scade abrupt. Vârsta „obi�nuit�” pentru prima sarcin� este 19-22 de ani.

Influen�a unor variabile asupra vârstei la prima sarcin� În graful urm�tor am reprezentat grafic rezultatul model�rii prin regresie

multipl� a vârstei la prima sarcin�.

Figura 10. Model de regresie al vârstei la prima sarcin�

Toate variabilele re�inute în model scad vârsta la care persoana r�mâne îns�rcinat�:

• statusul socio-economic, reprezentat de dou� variabile: - nivelul de instruc�ie al tat�lui – cu cât nivelul de instruc�ie al tat�lui este

mai coborât, cu atât mai timpuriu intervine prima sarcin� a fiicei; - apartenen�a la o colectivitate foarte s�rac�, care duce la sc�derea

vârstei la prima sarcin� cu aproape un an �i jum�tate; • dac� fata este rom�, prima sarcin� apare cu mai bine de trei ani mai

repede decât în cazul fetelor care apar�in altor categorii.

Vârsta la prima sarcin�

Tat�l are mai pu�in de 8 clase

Rom

Apar�ine unei comunit��i deprivate

-1,0 an

-3,2 ani

-1,4 ani

R2=0,377

61

Ce se întâmpl� cu prima sarcin�, în majoritatea cazurilor (e�antion aleator)?

Rezultatele din acest paragraf descriu prima sarcin� pentru e�antionul de femei de 14 -36 de ani din care am eliminat femeile din colectivit��ile s�race.

În e�antionul aleator (incluzând �i liceenele), prima sarcin� apare în medie la vârsta de 21,7 ani. Se observ� c�, în absen�a e�antionului de femei s�race, distribu�ia este mai ab�tut� spre vârstele mai mari ale scalei, procentul celor care r�mân îns�rcinate înainte de împlinirea vârstei de 19 ani fiind de sub 10 puncte. De obicei, femeile din aceast� categorie r�mân îns�rcinate între 20 �i 23 de ani.

Figura 11. Vârsta la prima sarcin� (e�antion aleator)

Aceast� prim� sarcin� intervine în cvasitotalitatea cazurilor (99,5%) cu so�ul, logodnicul sau cu prietenul iar sarcina se termin� în 85% din cazuri cu na�teri, ponderea avorturilor la cerere la prima sarcin� fiind de sub 7%). În pagina urm�toare prezent�m distribu�iile celor dou� caracteristici discutate.

sot logodnic prieten/iubit alt caz

care era relatia cu el atunci cand ati rãmas însãrcinatã?

0%

25%

50%

75%

%

Figura 12. Rela�ia cu partenerul la prima sarcin�

15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

La ce varstã ati rãmas însãrcinatã?

0%

5%

10%

15%

%

62

Ponderea avorturilor spontane a fost de sub 5% iar cea a n�scu�ilor mor�i de 1,1%.

Prima sarcin� în colectivit��ile s�race În colectivit��ile s�race prima sarcin� apare mai devreme – 18,5 ani.

Figura 13. Vârsta la prima sarcin� în colectivit��ile s�race

La aceast� categorie vârsta la prima sarcin� are o distribu�ie bimodal� care are un vârf, cel mia important în jurul vârstelor 16-19 ani, �i un alt vârf, mult mai pu�in important din punct de vedere cantitativ, la 26 de ani. Se poate presupune c� aceast� distribu�ie indic� dou� tipuri de comportamente de fertilitate în colectivit��ile s�race: unul de fertilitate timpurie, comportamentul dominant �i unul de amânare a fertilit��ii, care este slab reprezentat numeric.

În cazul femeilor s�race partenerii sunt mult mai frecvent nec�s�tori�i (29,1%) iar avorturile mai rare. Sarcina intervine în cele mai multe cazuri la femeile s�race din rela�ia cu so�ul, logodnicul sau prietenul �i se finalizeaz� prin na�tere mai des – 94%. Graficele din pagina urm�toare ilustreaz� aceste aspecte.

Figura 14. Rela�ia cu partenerul la prima sarcin�

sot logodnic prieten/iubit alt caz

Care era relatia cu partenerul atunci cand ati rãmas însãrcinatã?

0%

25%

50%

75%

%

13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 30

La ce varstã ati rãmas însãrcinatã?

0%

5%

10%

15%

%

63

Num�rul de avorturi raportat de c�tre persoanele din sube�antionul de femei s�race este mai mic decât în cazul e�antionului aleator. Num�rul mic de avorturi raportat nu este rezultatul dezirabilit��ii sociale – ci, a�a cum au reflectat analizele referitoare la avorturi, faptului c� avortul este o metod� de renun�are la sarcin� preferat� de persoanele cu status superior mai înalt.

Num�rul de sarcini Vom urm�ri: • num�rul de sarcini în e�antionul aleator • num�rul de sarcini în comunit��ile deprivate

Num�rul de sarcini în e�antionul aleator de femei (vârsta 20 – 36 de ani) În aceast� categorie, num�rul mediu de sarcini este 2 pentru femeile care au

avut vreodat� o sarcin�. Graficul de mai jos arat� c� fiecare sarcin� adi�ional� este mai pu�in probabil�, cele mai multe femei din aceast� grup� de vârst� având doar o sarcin� – graficul include �i efectul vârstei.

1 2 3 4 5 6 7

De cate ori a fost insarcinata?

10%

20%

30%

40%

%

Figura 15. Num�rul de sarcini pentru e�antionul aleator

Modelarea num�rului de sarcini Pentru a estima impactul anumitor variabile structurale asupra num�rului de

sarcini la femeile din aceast� categorie, am realizat un model de regresie multipl� care este reprezentat grafic mai jos:

To�i factorii p�stra�i în model sporesc num�rul de sarcini. Este interesant c�, la controlul prin alte variabile, vârsta pare a avea o importan�� mic�, cel pu�in din punct de vedere cantitativ asupra variabilei efect, fiecare an în plus ad�ugând doar o zecime de sarcin� la media e�antionului. Impactul cel mai mare îl are asupra fertilit��ii apartenen�a la etnia rom�, care spore�te num�rul de sarcini cu aproape 1,5. La fel, apartenen�a la un cult neoprotestant spore�te num�rul de sarcini cu mai mult de jum�tate de unitate. Având în vedere controlul prin caracteristici socio-economice cuprinse în modelare, putem opina c� impactul etniei �i cel al religiei sunt de natur�

64

cultural�, concluzia general� fiind c�, pentru categoria cea mai larg� de femei, num�rul de na�teri este determinat mai ales cultural.

Figura 16. Model de regresie al num�rul de sarcini la femeile de 20-36 de ani

Num�rul de sarcini în comunit��ile deprivate Num�rul mediu de sarcini în comunit��ile deprivate este de 3,48, mult mai

ridicat decât în ansamblul popula�iei feminine. Distribu�ia num�rul de na�teri în aceste colectivit��i este mult alungit� c�tre valori extreme ale scalei, existând cazuri care raporteaz� 14 na�teri.

Modelând num�rul de sarcini pe combina�ia e�antionului aleator �i cea a e�antionului de femei s�race ob�inem modelul de regresie reprezentat în graficul din pagina urm�toare.

Figura 17. Model de regresie al num�rul de na�teri pentru e�antion aleator �i e�antion

de femei s�race

Fa�� de modelul anterior, dispare efectul apartenen�ei religioase �i intervine cel al tipului de colectivitate din care a fost selectat. Se poate interpreta acest fenomen ca rezultat al covaria�iei dintre apartenen�a religioas� �i tipul de colectivitate: explica�ia noastr� derivând din faptul c� în comunit��ile deprivate o pondere însemnat� a subiec�ilor apar�ine cultelor neoprotestante. În rest, efectele sunt similare cu cele ob�inute în modelul realizat pentru e�antionul aleator.

Num�rul de sarcini

Vârsta

Este rom

Este neoprotestant

Are mai pu�in de 9 clase

0,1

1,4

0,6

0,3

R2=0,215

Num�rul de sarcini

Vârsta

Este rom

Are mai pu�in de 9 clase

0,1

1,4

0,3

Comunitate deprivat�

R2=0,295

0,5

65

S�n�tatea sarcinii. Avorturile În acest paragraf vom urm�ri: • finalizarea sarcinilor în e�antionul aleator �i cel de femei s�race • determinarea factorilor care duc la o anumit� inciden�� a avorturilor în cele

dou� categorii de femei Mai bine de jum�tate dintre femeile din e�antionul aleator care �i-au început

via�a sexual� �i au avut deja o sarcin� au avut sarcini care s-au terminat înainte de termen, pe de o parte, fiind sarcini extrauterine sau finalizate prin avorturi spontane, provocate ori la cerere, sau materializate în n�scu�i mor�i ori interven�ii chirurgicale, pe de alta.

0.0

5.0

10.0

15.0

20.0

25.0

30.0

35.0

40.0

45.0

50.0

Da Nu Nu sunt sigurã Nu rãspund

Ati avut vreo sarcinã care s-a terminat prin avort spontan, la cerere sau provocat?

Figura 18. Inciden�a avortului

Datele de mai sus confirm� caracterul extensiv al apelului la avorturi în popula�ia feminin� din România. Pe acela�i sube�antion, care cuprinde 394 de subiec�i, am calculat mediile diferitelor modalit��i în care se poate finaliza sarcina, comparându-le, în acela�i timp, cu mediile corespunz�toare din sube�antionul de femei s�race.

Cifrele arat� c�, în sube�antionul aleator investigat, fiecare a opta sarcin� se termin� cu avorturi la cerere. Doar 72% din sarcini se finalizeaz� în na�teri normale, mai ales datorit� avorturilor la cerere �i a celor spontane. În e�antionul de femei s�race, în schimb, media care se abate cel mai mult de la cifra din e�antionul aleator este cea a n�scu�ilor vii, care este de aproape dou� ori mai mare. Diferen�� semnificativ� fa�� de media din e�antionul aleator prezint� �i num�rul mediu de avorturi provocate din acest e�antion (0,2 fa�� de 0,04, p (test t)<0,05) precum �i num�rul de n�scu�i vii care au murit la scurt timp dup� na�tere (0,12 fa�� de 0,04, p(test t)<0,05). Aceste cifre indic� riscurile pe care le suport� sarcinile �i nou n�scu�ii cât �i mamele din colectivit��ile cele mai s�race: avorturi provocate �i mortalitate neonatal�.

66

Modul de finalizare a sarcinii

1.38

0.02 0.01

2.46

0.02 0.000.230.040.150.040.04

0.340.200.130.050.12

0.000.501.001.502.002.503.003.504.004.50

Nascuti vii

Nascuti vii care au murit la scurt ...

Nascuti morti

Avort spontan

Avort provocat

Avort la cerere

Sarcina extrauterina

Alt caz

Femei s�raceE�antion aleator

Figura 19. Modul de finalizare a sarcinii

Concluzion�m c� circumstan�ele în care tr�iesc aceste femei determin� : • un num�r mai mare de sarcini, datorat debutului timpuriu în via�a sexual� �i

neutiliz�rii metodelor de prevenire a sarcinii; • un num�r mare mai mare de n�scu�i vii, în consecin��, cu efectele bine

cunoscute asupra bun�st�rii familiei, ace�ti copii având, la rândul lor, perspective sociale incerte;

• riscuri mari pentru s�n�tatea reproductiv� a femeii, �i chiar pentru via�a acesteia, datorit�: 1) circumstan�elor materiale în care se dezvolt� sarcina, cu consecin�e dramatice pentru multe cazuri: avorturi spontane dar mai ales nou-n�scu�i care mor la scurt timp dup� na�tere; 2) folosirii masive a avorturilor la cerere dar mai ales a avorturilor provocate; analizele ulterioare vor ar�ta factorii care determin� comportamentul reproductiv �i practicile reproductive la femeile din jude�ul Oradea cu aten�ie special� pentru femeile din colectivit��ile cele mai s�race.

Factorii care determin� avorturile Probabilitatea de a întrerupe o sarcin� la cerere este mai mare pentru femeile

cu status social mai înalt. În e�antionul aleator, aceast� probabilitate este de 0,16, în timp ce indicatorul corespunz�tor în colectivit��ile cele mai s�race este de 0,13. Am modelat prin regresie multipl� num�rul de avorturi, ecua�ia rezultat� confirmând faptul c� avortul la cerere este o practic� asociat� categoriilor de femei emancipate material �i atitudinal. Precum se vede din graful modelului de regresie, num�rul avorturilor depinde de posibilit��ile financiare �i de atitudine. Dac� femeia este neoprotestant�, rom� sau a avut sarcini înainte de 1989, este mai mare probabilitatea ca ea s� fi avut mai pu�ine avorturi. Aceast� ultim� inferen�� o deriv�m din nea�teptatul efect negativ al vârstei asupra num�rului de avorturi – efect care mascheaz� probabil o rela�ie non-liniar�, potrivit c�reia, femeile din segmentul cu vârsta mai înaintat� din e�antion au un num�r mai mic de avorturi datorit� politicilor restrictive privind contracep�ia din perioada comunist�. Prezent�m mai jos graful modelului de regresie al num�rului de avorturi pentru femeile din e�antionul aleator.

67

Figura 20. Model de regresie a num�rului de avorturi în e�antionul aleator

În consecin��, avorturile sunt un mijloc de contracep�ie folosit de persoanele “emancipate” financiar �i atitudinal. Fetele care provin din familii cu capital educa�ional înalt amân� c�s�toria, probabil pentru a-�i construi o carier� profesional� solid�, �i sufer� un risc mai mare de a se sim�i nevoite s� apeleze la întreruperea chirurgical� a sarcinii. În schimb, femeile rome �i cele neoprotestante au o ostilitate specific� fa�� de avorturi. Este, credem noi, expresia unei atitudini tradi�ionaliste fa�� de reproducere �i familie.

Motivele cele mai frecvente ale avorturilor sunt cele medicale, lipsurile materiale �i caracterul timpuriu al sarcinii. Pe de alt� parte, persoanele din colectivit��ile deprivate folosesc avortul la cerere doar ca simplu mijloc de limitare a num�rului de copii. Acest aspect este sus�inut �i de modelul de regresie al num�rului de avorturi realizat pe sube�antionul de femei s�race ca �i de datele calitative. Modelul de regresie (R2=0,2) re�ine ca unic factor num�rul de sarcini ale subiectului, probabil datorit� caracterului constant al altor variabile – etnia, apartenen�a religioas� sau veniturile �i datorit� covaria�iei vârstei cu num�rul de sarcini. Mai l�muritoare sunt concluziile re�inute pe baza interviurilor de grup. Astfel, fetele rome din Tinca, nu con�tientizeaz� efectele nocive pe planul s�n�t��ii ale avorturilor decât prin experien�� direct�, pe de o parte, iar aprecierea moral� a unui asemenea act este pur �i simplu inexistent�.

Cunoa�terea efectelor avorturilor �i aprecierea lor moral� Ca pentru majoritatea temelor din interviurile noastre, fetele din Oradea au

dovedit cuno�tin�e care permit prevenirea efectelor negative asupra s�n�t��ii ale avorturilor, în timp ce fetele din comunitatea de rromi din Tinca cunosc aceste efecte din experien�a lor personal�. Faptul c� au dobândit aceast� “în�elepciune” arat� precaritatea cuno�tin�elor lor referitoare la fiziologia reproducerii �i la concecin�ele avorturilor asupra aparatului reproduc�tor al femeii.

Dac� dilema moral� din jurul avortului pare a fi o problem� pentru fetele din Oradea, nu se poate spune acela�i lucru despre fetele din comunitatea rom� din Tinca. Idea c� avortul este un p�cat, c� este un act prin care se ia via�a unui copil deja conceput provoac� emo�ie pentru fete precum cele din grupurile din Oradea, iar în cazul unui avort, aceste conflicte morale se manifest� prin p�reri de r�u. Acestea sunt mult estompate în cazul fetelor din grupurile de romi. De fapt, idea de p�rere de r�u asociat� unui avort pare a fi chiar str�in� fetelor din grupurile rome.

Singurul factor care limiteaz� num�rul de avorturi în colectivit��ile s�race este costul unei asemenea opera�iuni. Datorit� solu�iilor alternative pe care le g�sesc femeile s�race, în primul rând a avorturilor provocate, aceast� constrângere are, adeseori, efecte catastrofale asupra s�n�t��ii femeilor.

Num�r de avorturi

Neoprotestant

Rom

Vârsta

Venitul familiei pe membru

Nec�s�torit�

Num�r de sarcini

R2=0,26

68

Cuno�tin�e despre contracep�ie Teme: • evaluarea cuno�tin�elor despre contracep�ie • determinarea cuno�tin�elor despre contracep�ie • recomand�ri

Evaluarea cuno�tin�elor despre contracep�ie Unul dintre obiectivele cercet�rii a constat în evaluarea necesit��ilor de

informare privind metodele contraceptive pentru diferite grupuri de femei fertile din jude�ul Bihor.

Pentru a construi un scor al cuno�tin�elor despre mijloacele contraceptive am folosit întreb�rile de mai jos:

Pentru urm�toarele metode de planificare familial�, v� rog s�-mi r�spunde�i dac� a�i auzit vreodat� de ele:

• Pilule 1.da 2.nu • Sterilet 1.da 2.nu • Spume/diafragm�/foi�e vaginale 1.da 2.nu • Diafragma 1.da 2.nu • Preparate injectabile 1.da 2.nu • Prezervativ 1.da 2.nu • Metoda calendarului .1 da 2.nu • Coitul întrerupt 1.da 2.nu • Sp�l�turi vaginale 1.da 2.nu Scala astfel construit� are o bun� fidelitate (alpha=0,76 pe e�antionul aleator).

Scorurile individuale au fost construite prin însumarea valorilor 1 (corespunz�toare r�spunsurilor afirmative).

0.00 2.00 4.00 6.00 8.00

Scor la cunostinte despre metode contraceptive

50

100

150

200

250

Fre

cven

te

Figura 21.Distribu�ia scorurilor de recunoa�tere a metodelor contraceptive

Distribu�ia scorurilor individuale de recunoa�tere a mijloacelor contraceptive este puternic ab�tut� spre dreapta, cu moda la scorul maxim, care reflect� recunoa�terea tuturor metodelor din scal�.

Structura cuno�tin�elor despre contracep�ie Am tipologizat indivizii din e�antionul aleator prin metoda clasific�rilor

multicriteriale (cluster) în func�ie de r�spunsurile la întreb�rile vizând recunoa�terea

69

celor 9 metode contraceptive, men�ionate mai sus. Gruparea în 5 clase am considerat-o cea mai elocvent�. Prezent�m în tabelul de mai jos m�rimea �i semnifica�ia celor 5 clase (calculate pe baza de date ponderat�):

Num�r de indivizi Procent Cuno�tin�e despre contracep�ie

(medie) A 206 21.3 6,24 B 114 11.8 3,11 C 213 21.9 6,24 D 165 17.0 7,81 E 271 28.0 9,00

Tabel 44. Tipuri de subiec�i dup� metodele contraceptive recunoscute

Semnifica�ia fiec�reia dintre cele 5 categorii este prezentat� în graficul de mai jos.

E28%

cunosc toate metodele

D17%

cunosc toate metodele, mai pu�in

injectabilele �i diafragma

C22%

cunosc mijloacele tradi�ionale

(calendarul, coitul întrerupt, sp�l�turile

vaginale)

B12%

au cuno�tin�e foarte precare

A21%

cuno�tin�e precare despre

contracep�ie; cunosc foi�ele,

spumele, ovulele

Figura 22. Tipuri de indivizi dup� mijloacele contraceptive recunoscute �i semnifica�ia

acestora

Toate clasele identificate sunt plauzibile, mai pu�in categoria A, care se distinge prin recunoa�terea unor metode mai pu�in familiare. Analizele noastre arat� c� acest grup consistent de subiec�i (grupul A) cu cuno�tin�e „bizare” despre mijloacele contraceptive este compus în mare parte din tinere eleve de liceu, mai precis de la 5 licee or�dene, care nu �i-au început înc� via�a sexual�. Asemenea structur� a cuno�tin�elor despre metodele contraceptive este rezultatul unor cursuri de educa�ie sexual� �i contraceptiv� implementate defectuos. Specificul grupului const� mai ales în faptul c� adolescentele care fac parte din el nu �i-au început via�a sexual�, astfel c� nara�iunile unui curs de educa�ie sexual� le ofer� informa�ii f�r� vreun referent concret. A�a cum vom mai sublinia, eficien�a activit��ilor de educa�ie sexual� trebuie s� se traduc� în însu�irea metodelor celor mai accesibile �i a unor atitudini care duc la sc�derea riscului unor sarcini nedorite.

Determinarea cuno�tin�elor despre contracep�ie Ce factori determin� m�sura în care sunt recunoscute metodele de combatere

a sarcinilor nedorite? Pentru a r�spunde la aceast� întrebare, am construit mai multe modele de regresie, pe popula�ii diferite, pentru a surprinde determin�rile specifice

70

fiec�rui subgrup inclus în analiza noastr�. În grafurile aferente modelelor nu am precizat m�rimea coeficien�ilor de regresie, având în vedere caracterul aproximativ al m�sur�rii cunoa�terii metodelor contraceptive. Totu�i, am reprezentat coeficien�ii mai însemna�i prin s�ge�i de grosime accentuat�.

E�antion aleator (20-26 de ani)

Figura 23. Model de regresie a cuno�tin�elor despre contracep�ie pentru femeile din

e�antionul aleator

Pe e�antionul aleator, amploarea cuno�tin�elor despre contracep�ie este determinat� de statusul socio-economic al persoanei, de experien�a sexual� �i de apartenen�a la etnia rom�. Cel mai important impact îl are etnia, romii fiind în mod serios dezavantaja�i, chiar �i dup� controlul prin nivelul de instruc�ie al tat�lui sau prin venitul subiectului.

E�antion aleator �i cel de liceene (14-36 de ani)

Figura 24. Model de regresie a cuno�tin�elor despre contracep�ie pentru e�antionul

aleator �i cel de liceene

Spre deosebire de femeile din grupa de vârst� 20-36 de ani, fetele de liceu aduc un minus de cuno�tin�e despre metodele contraceptive. Acest efect este datorat covaria�iei perfecte a apartenen�ei la aceast� categorie ocupa�ional� �i vârst�. Faptul c� momentul din ciclul vie�ii sexuale este p�strat în model arat� c�, indiferent de experien�a sexual�, vârsta se afl� în corela�ie pozitiv� cu amploarea cuno�tin�elor despre contracep�ie.

R2=0,12

Cuno�tin�e despre contracep�ie

Nu �i-a început via�a sexual�

Venitul

Este rom Nivelul de instruc�ie al tat�lui

R2=0,18

Cuno�tin�e despre contracep�ie

Nu �i-a început via�a sexual�

Venitul

Este la liceu?

Este rom Nivelul de instruc�ie al tat�lui

71

Toate e�antioanele combinate – liceene, aleator �i cel de femei s�race

Figura 25. Model de regresie a cuno�tin�elor despre contracep�ie pentru toate

categoriile de subiec�i analizate

Modelul realizat prin includerea femeilor s�race în setul de date utilizat pentru regresie p�streaz� efectele selectate în modelele anterioare introducând, la rândul ei, alte dou� efecte interesante:

1. Provenien�a dintr-o colectivitate s�rac� produce sc�derea cuno�tin�elor despre contracep�ie, ceea ce este u�or de în�eles.

2. Cuno�tin�ele despre metodele contracep�ie sunt influen�ate pozitiv de recep�ionarea de cursuri de educa�ie sexual� �i contraceptiv� în �coal�. O prim� interpretare ar atribui un efect benefic cursurilor de educa�ie sexual� efectuate în �coli pentru cazul special al femeilor din comunit��ile cele mai s�race, care altfel sunt private de aproape orice surs� de informa�ie competent� privind combaterea sarcinilor indezirabile. Pe de alt� parte, este o interac�iune oarecum nea�teptat�, având în vedere c� marea majoritate a persoanelor din colectivit��ile deprivate au o carier� �colar� atât de scurt� încât ipoteza unor ore de educa�ie sexual� nu se poate sus�ine.

Pe de alt� parte este interesant de constatat c� nu afecteaz� cuno�tin�ele despre contracep�ie unele variabile care sunt asociate de obicei cu cuno�tin�ele, practicile �i atitudinile privind reproducerea precum:

• religia (apartenen�a la un cult neoprotestant); • vârsta; • nivelul de instruc�ie al subiectului • dac� a beneficiat de cursuri de educa�ie sexual� în afara �colii

Cum se produce cunoa�terea metodelor contraceptive? Mecanisme cauzale

În paginile care urmeaz� vom încerca s� l�murim unele dintre determin�rile constatate prin modelele de regresie prin apelul la rezultatele interviurilor de grup.

R2=0,42

Provine din comunitate deprivat�

Cuno�tin�e despre contracep�ie

Nu �i-a început via�a sexual�

Venitul

Este la liceu?

Este rom

A beneficiat de cursuri despre

mijloace contraceptive la

�coal�

Nivelul de instruc�ie al tat�lui

72

Influen�a momentului etapei din via�a sexual�

Oradea Tinerele fete de la Hedco au cuno�tin�� doar de anticoncep�ionale �i despre

prezervativ. În schimb, cele de la Oradinum cunosc o mare varietate de metode, care include, al�turi de prezervativ �i anticoncep�ionale, steriletul, gelurile anticoncep�ionale, diafragma ca �i legarea trompelor, desemnat� într-o manier� vernacular�, ca fiind metoda “firului”.

Tinca Între cel mai tân�r �i cel mai în vârst� exist� un puternic contrast, manifestat

prin: • Grupul mai vârstnic are cuno�tin�e mult mai sigure despre metodele

conven�ionale: avort, anticoncep�ionale �i prezervativ. Astfel, 5 din cele 6 fete din grupul mai tân�r nu auziser� de anticoncep�ionale, de “pilule”. În plus, persoanele din acest grup au cuno�tin�� de legarea trompelor uterine cât �i de injec�iile anticoncep�ionale, cu care au avut de altfel experien�e directe.

• Grupul mai vârstnic a men�ionat un num�r destul de mare de metode empirice, nelegitime din punct de vedere medical, toate fiind varia�iuni ale sp�l�turilor vaginale de dup� actul sexual. S-au men�ionat, astfel, ca fiind utile pentru a combate sarcini nedorite, realizarea de sp�l�turi cu bicarbonat, cu ceai de mu�e�el �i hipermanganat.

Liceenele Acestea nu au debutat, de cele mai multe ori în via�a sexual�. Situa�ia le

diminueaz� cuno�tin�ele despre contracep�ie. Mai mult, datorit� lipsei experien�ei concrete, cursurile de educa�ie sexual� au o eficien�� discutabil�.

Influen�a statusului socio-economic (pozi�ie social� �i calitatea vie�ii) Datele cantitative arat� c� doar la femeile din comunit��ile s�race este

sesizabil un impact semnificativ al lec�iilor despre contracep�ie din perioada educa�iei formale. La femeile din e�antionul aleator �i la liceene, asemenea activit��i nu par a avea vreun impact asupra cuno�tin�elor referitoare la contracep�ie.

Dac� la or�dence televizorul �i revistele sunt amintite ca surse de cuno�tin�e despre planificarea familial� aceasta nu se întâmpl� la femeile rome.

În ceea ce prive�te la sursele autorizate de consultan�� (cabinete de planificare familial�, maternitate etc.) pentru femeile rome se pune nu numai problema de cunoa�tere ci �i de accesibilitate:

• Accesul este costisitor; • Accesul este dificil datorit� distan�ei sociale, mai bine zis a unor tratamente

discriminatorii.

Concluzii generale privind informarea despre metodele contraceptive • Dobândirea informa�iilor privind mijloacele contraceptive prin c�i informale

este în primul rând efectul interac�iunilor din grupul congenera�ional, respectându-se o regul� a „celei mai mici distan�e sociale”.

• Subiectele prefer� prietenii sau vecinele rudelor sau speciali�tilor. Dintre rude, prefer� surorile.

• În institu�iile medicale, femeile prefer� s� discute cu colegele de salon, apoi cu asistentele �i abia în cele din urm� cu medicii (principiul celei mai mici distan�e sociale).

73

• Cursurile formale de planning familial reprezint� o surs� neglijabil� de informa�ie pentru majoritatea femeilor cu care s-a discutat indiferent de grupul de care apar�ine cu excep�ia femeilor din comunit��ile deprivate.

Probleme ale inform�rii privind contracep�ia la popula�ia rom� A fi rom înseamn� automat într-o categorie de risc mare din punct de vedere

al s�n�t��ii sexuale �i reproductive. Din p�cate, în comunit��ile de romi g�sim un cumul de factori care sporesc aceste riscuri.

• Cele mai multe informa�ii nu sunt de la personal specializat. • Chiar dac� informa�iile sunt de la speciali�ti, sunt transmise într-o form�

care nu permite în�elegerea satisf�c�toare a naturii �i modalit��ilor de administrare a mijloacelor contraceptive de c�tre femeile s�race. Aceasta spore�te num�rul accidentelor, al sarcinilor nedorite, ceea ce stimuleaz� neîncrederea în aceste metode. Aceast� neîncredere încurajeaz� utilizarea unor mijloace empirice.

• În timp ce femeile din Oradea men�ioneaz� mamele ca surs� normal� a informa�iilor lor, femeile rome refuz� categoric s� discute cu mamele, cu p�rin�ii în general, de altfel, datorit� unui sentiment de ru�ine, amintit în ambele interviuri.

Recomand�ri

Recomand�ri – pentru comunit��ile de romi

Folosirea de mediatori comunitari pentru activit��i de educa�ie sexual� Valorificarea, în cazul romilor mai ales, a experien�ei altor programe prin care

s-a încercat introducerea unor inova�ii culturale �i comportamentale în grupuri cu resurse materiale �i educa�ionale reduse. Cele trei principii identificate mai sus: al celei mai mici distan�e sociale, a experien�ei �i a competen�ei formale, arat� c� abordarea educa�iei sexuale în grupurile de romi trebuie s� urmeze urm�toarele etape:

• Identificarea liderilor de opinie (persoanele cele mai respectate din re�elele informale din care fac parte persoanele apar�in�toare grupului �int�);

• Contactarea �i educarea liderilor de opinie astfel ca, în re�elele lor informale, acestea s� devin� colportoare ale cuno�tin�elor, atitudinilor �i practicilor dorite de c�tre cei care implementeaz� interven�ia.

O variant� a acestei propuneri presupune folosirea pentru activit��ile de educa�ie sexual� a “mediatorilor comunitari”.

Sporirea comunic�rii intergenera�ionale Sporirea intensit��ii comunic�rii intergenera�ionale, mai ales în comunit��ile

rome. Aceasta se poate realiza doar în mai multe etape de activit��i specifice dezvolt�rii comunitare.

Recomand�ri generale privind informarea �i educa�ia sexual� Canalele de informare pentru educa�ie sexual� �i contraceptiv� trebuie

calibrate în func�ie de rezultatele acestui studiu. În aceast� faz�, putem face câteva propuneri:

• Folosirea mass media doar pentru categoriile urbane, relativ educate, �i care au un consum cultural care le introduce în audien�a acestor canale;

• Continuarea eforturilor orientate c�tre realizarea de cursuri directe, destinate grupului �int�, mai ales în comunit��ile s�race;

74

Înfiin�area unor cabinete sau angajarea de c�tre autorit��ile locale a unui specialist în probleme de planning familial, în localit��ile cu probleme deosebite.

Preocupare mai mare pentru con�inutul cursurilor de educa�ie sexual� din licee. Acestea trebuie s� fie mai mult orientate c�tre aspectele practice.

Recomand�ri privind accesibilitatea Cre�terea gradului de accesibilitate al actorilor percepu�i ca fiind cei mai

competen�i în acest domeniu, este vorba de medicii de familie �i de medicii ginecologi mai ales. Asemenea m�suri ar putea include:

• Sporirea recompenselor medicilor de familie pentru activit��ile de planning familial;

• Acordarea unor vouchere pentru consulta�ii medicale �i de planning familial persoanelor din categoriile defavorizate;

• Decontarea transportului la cabinetele ginecologice �i cele de planning familial ale persoanelor apar�inând categoriilor defavorizate.

Practici contraceptive Teme • metode contraceptive folosite la ultimul contact sexual • cuno�tin�e �i atitudini despre serviciile de planificare familial� • apel la servicii de planificare familial� �i ginecologice • recomand�ri privind cabinetele de planificare familial� �i cele ginecologice

Ultimul contact sexual

Inciden�a utiliz�rii contracep�iei la ultimul contact sexual

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

liceene (14-19 ani) aleator (20-36 de ani) femei sarace

La ultimul contact sexual a�i folosit vreo metod� de prevenire a sarcinii?

Da

Nu

Nu maistiu

Figura 26. S-au folosit metode contraceptive la ultimul contact sexual?

Femeile s�race folosesc contracep�ia în procent mult mai redus decât inciden�a înregistrat� la nivelul întregului e�antion.

75

În graficul de mai jos, am reprezentat ponderea diferitelor metode contraceptive utilizate la ultimul contact sexual, pe cele trei categorii de e�antion. Am eliminat din tabel trei metode, raportate foarte rar: diafragma, sterilizarea chirurgical� a femeii �i sterilizarea chirurgical� a b�rbatului.

Specific� femeilor s�race este inciden�a mare a folosirii unei metode “nesigure”, coitul întrerupt. Având în vedere c� majoritatea femeilor din comunit��ile s�race nu folosesc mijloace contraceptive, reiese clar riscul mare al sarcinilor nedorite în acest mediu. Spre deosebire de femeile s�race, cele din e�antionul aleator �i cel de liceene folosesc mai frecvent prezervativul, pentru liceene, datorit� caracterului mai pu�in stabil al rela�iilor în aceast� etap� a vie�ii, sau pastilele contraceptive.

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0

Pilule

Sterilet

Spume/crema/ovule/foite vaginale

Preparate injectabile

Prezervativ

Metoda calendarului

Coitus interuptus

Spãlãturi vaginale dupã actul sexual

Alta

Ce metod� contraceptiv� a�i folosit la ultimul contact sexual? (%)

liceene (14-19 ani) aleator (20-36 de ani) femei sarace

Figura 27. Metode contraceptive folosite la ultimul contact sexual

Cuno�tin�e �i atitudini despre serviciile de planificare familial� Subiectele cercet�rii noastre sus�in în majoritate idea c� medicul de familie

trebuie s� asigure serviciile primare de planificarea familial�. De o bun� sus�inere se bucur� �i cabinetele de planning familial, mai ales în rândul liceenelor �i al popula�iei feminine în general, mai pu�in a femeilor s�race, care probabil, nu cunosc despre existen�a acestor institu�ii.

76

0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0

Medicul de familie

Spital/clinicã

Centrul deplanificare familialã

Altã institutie

Care ar trebui s� fie prima institu�ie specializat� care s� v� ajute cu consuilta�ii pentru prevenirea sarcinilor nedorite?

liceene (14-19 ani) aleator (20-36 de ani) femei sarace

Figura 28. Prima institu�ie specializat� abordat� pentru planning familial

�ti�i ce este un cabinet de planificare familial�? Cunoa�terea este mai redus� la persoanele care provin din comunit��ile

deprivate. În schimb, momentul din ciclul vie�ii sexuale nu pare a avea influen�� asupra cunoa�terii cabinetelor de planificare familial�.

77

�ti�i ce este un cabinet de planificare familial�?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

deprivatã/pânã la primarel.sexualã

deprivatã/fara sarcinã

com. deprivatã/dupa sarcinã

oras mic/comunã/pânã laprima rel. sexualã

oras mic/comunã/farasarcinã

oras mic/comunã/dupasarcinã

Oradea/pânã la prima rel.sexualã

Oradea/fara sarcinã

Oradea/dupa sarcinã

da

nu

Figura 29. �ti�i ce este un cabinet de planificare familial�?

Cu toate acestea, se poate observa c� cele mai multe r�spunsuri afirmative provin de la femeile care nu au avut nici o sarcin�, în fiecare dintre cele trei categorii de e�antion.

Cunoa�te�i despre existen�a unui cabinet de planificare familial� în jude�? Nu cunosc existen�a vreunui cabinet de planificare familial� femeile din

comunit��ile deprivate. Statusul socio-economic este mult mai important pentru cunoa�terea serviciilor de planificare familial� disponibile decât momentul din via�a sexual�. Totu�i, de�i dac� diferen�ele nu sunt semnificative din punct de vedere statistic, se poate spune c� informa�iile cele mai bune despre aceste servicii le au femeile care nu au avut înc� nici o sarcin�, sus�inându-se ipoteza c� acest tip de informa�ii este asociat cu succesul în evitarea sarcinilor.

78

Cunoa�te�i despre existen�a unui cabinet de planificare familial� în jude�?

0% 20% 40% 60% 80% 100%

deprivatã/pânã la primarel.sexualã

deprivatã/fara sarcinã

com. deprivatã/dupa sarcinã

oras mic/comunã/pânã laprima rel. sexualã

oras mic/comunã/farasarcinã

oras mic/comunã/dupasarcinã

Oradea/pânã la prima rel.sexualã

Oradea/fara sarcinã

Oradea/dupa sarcinã

da

nu

Figura 30. Cunoa�te�i despre existen�a unui cabinet de planificare familial�?

�tia�i c� la cabinetele de planificare familial� de stat oricine poate beneficia de consulta�ie �i consiliere gratuit�?

1. Femeile din comunit��ile s�race cunosc mai pu�in despre serviciile cabinetelor de planificare familial�.

2. Femeile din comunit��ile s�race cunosc mai pu�in despre serviciile cabinetelor de planificare familial�.

79

�tia�i c� la cabinetele de planificare familial� de stat oricine poate beneficia de consulta�ie �i consiliere gratuit�?

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

deprivatã/pânã la primarel.sexualã

deprivatã/fara sarcinã

com. deprivatã/dupa sarcinã

oras mic/comunã/pânã laprima rel. sexualã

oras mic/comunã/farasarcinã

oras mic/comunã/dupasarcinã

Oradea/pânã la prima rel.sexualã

Oradea/fara sarcinã

Oradea/dupa sarcinã

da

nu

Figura 31. Cunoa�terea serviciilor gratuite de la cabinetele de planificare familial� de

stat

Cunoa�terea serviciilor de planificarea familial� – sintez� Chestionarul nostru a cuprins mai multe întreb�ri care testau cunoa�terea

serviciilor de planificare a familiei: • recunoa�terea sintagmei „cabinet de planificare familial�” • cunoa�terea serviciilor oferite de aceste cabinete, în special a celor de stat.

80

Graficul de mai jos prezint� ponderile celor care au dat r�spunsuri negative �i pozitive la ace�ti itemi:

Cunoa�terea serviciilor de planificare familial�

0.0

10.0

20.0

30.0

40.0

50.0

60.0

70.0

80.0

90.0

Stiti ce este un cabinet deplanificare familialã?

Cunoasteti despreexistenta unui cabinet de

planificare în judet+

Stiati cã la cab. oricinepoate beneficia de cons.

gratuitã

Stiati cã se distribuiepilule si injectabile gratuit

danu

Figura 32. Cunoa�terea serviciilor de planificare familial� - sintez�

Graficul de mai sus arat� c� informarea despre cabinetele de planificare familial� este vag�, confuz�. Cu toate c� o mare majoritate a femeilor cu vârsta cuprins� între 20-36 de ani consider� c� �tiu ce este un cabinet de planificare familial�, ponderea celor care cunosc detalii concrete referitoare la re�eaua de astfel de institu�ii este mai mic� de 50 de procente. Câteva concluzii pot fi formulate pe baza graficului de mai sus:

• întreb�rile noastre par a avea calit��ile unei scale cumulative; • cunoa�terea serviciilor de planificare familial� este mai degrab� precar� în

rândurile femeilor tinere; • multe femei au mai degrab� „iluzia” cunoa�terii acestor servicii; • este evident c� diferen�a de pondere dintre cele care �tiu �i cele care î�i

închipuie c� �tiu este determinat� mai ales de experien�a contactului cu astfel de servicii.

81

Apel la servicii de planificare familial� �i ginecologice. Consulta�ii prenatale –

Figura 33. Apel la consulta�ii prenatale la prima �i la ultima sarcin�

Mai pu�ine femei s�race apeleaz� la consulta�ii prenatale, atât la prima sarcin�, câr �i la ultima sarcin� încheiat�. Num�rul mediu de consulta�ii prenatale este 4,5 (prima sarcin�) pentru e�antionul aleator �i de 2,4 (prima sarcin�) la femeile s�race. În general, femeile s�race au de dou� ori mai pu�ine consulta�ii prenatale decât popula�ia general� feminin�.

Vizite la ginecolog De�i au un num�r mai mare de sarcini decât restul femeilor, cele din

categoriile deprivate rurale fac un num�r semnificativ mai mic de vizite la ginecolog. O bun� parte din explica�ie se afl� în inaccesibilitatea serviciilor ginecologice pentru aceste femei.

Da

Nu

Ati avut vreo consultatie prenatalã pentru aceastã sarcinã?

91.03%

aleator (20-36 de ani) femei sarace

68.18%

Da

Nu

Ati avut vreo consultatie prenatalã pentru aceastã sarcinã?

84.75%

aleator (20-36 de ani) femei sarace

69.70%

82

Numarul mediu de vizite la ginecolog

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1.8

liceene esantion aleator femei sarace TOTAL

Figura 34. Num�rul mediu de vizite la ginecolog pe categorii de e�antion

Apelul la consulta�ii ginecologice – rezultate din cercetarea calitativ� • Marea majoritate a femeilor (indiferent) de apartenen�a social� apeleaz� la

ginecolog doar în caz de nevoie (suspiciune de boal� – pentru majoritatea, sarcin� – femeile rome s�race)

• Pentru femeile rome din comunit��ile cele mai s�race s�n�tatea reproducerii sau a aparatului reproduc�tor nu constituie o problem�. Este îngrijor�tor faptul c� femeile rome nu cunosc riscurile pe care le incumb� via�a sexual�, dar �i mai r�u, nu par a recunoa�te afec�iunile asociate reproducerii.

Putem formula câteva ipoteze privind evitarea cabinetelor ginecologice sau a celor de planificare familial� de c�tre reprezentantele celor dou� categorii de femei: „obi�nuite” �i s�race.

Pentru femeile s�race rome, se pot înainta, pe baza datelor de anchet� �i a celor din interviurile de grup, dou� propozi�ii explicative ale neapel�rii la servicii specializate de planificare familial�:

1. Lipsa cuno�tin�elor despre anatomia �i s�n�tatea reproducerii cât �i a celor despre serviciile de s�n�tate sexual� disponibil�.

2. Inaccesibilitatea serviciilor ginecologice (costurile sunt prea mari). Pe de alt� parte, pentru popula�ia feminin� în general, credem c� vizitele la

centrele de planificare familial� sunt inhibate de: 1. Costuri psihologice: Jena, distan�a psihologic� – caracterul formal al

consulta�iei, diferen�a de autoritate �i diferen�a de sex. Mai concret, specialistul e de preferat s� fie femeie �i s� stabileasc� cu pacientul o rela�ie cald�, de compasiune, de implicare, de complicitate tipic feminin�.

2. Costuri financiare: cabinetele de stat sunt prost dotate iar medicii de acolo trimit pacien�ii la propriile cabinete private, unde consulta�ia este mult mai scump�

83

Recomand�ri privind cabinetele de ginecologie �i planificare familial�

• Organizarea de cursuri de s�n�tate a reproducerii în comunit��ile deprivate. Acestea ar trebui s� includ� descrieri ale anatomiei �i fiziologiei reproducerii, riscurile de îmboln�vire, simptomatologie, mijloace de preven�ie �i de tratament. O parte din con�inutul cursurilor ar trebui orientat c�tre demontarea miturilor referitoare la tem� �i c�tre înt�rirea încrederii în personalul de specialitate.

• Cointeresarea medicilor de familie în activitatea de planificare familial� cu pacien�ii din categoriile defavorizate (recomandare inclus� deja în acest raport).

• Subven�ionarea transportului c�tre cabinetele de specialitate pentru persoanele care fac parte din grupurile nevoia�e.

• Promovarea cabinetelor de ginecologie �i planificarea familial�, cu accent pe competen��, atmosfera cald� �i respectarea confiden�ialit��ii.

• Aten�ie sporit� din partea speciali�tilor din cabinetele de ginecologie sau de planificare familial� pentru aspectele psihologice ale rela�iei medic-pacient. Am recomanda la acest capitol cursuri �i seminarii speciale în perioada specializ�rii precum �i realizarea de studii aplicate care s� investigheze aspectele psiho-sociologice ale rela�iei medic-pacient în domeniul s�n�t��ii reproducerii �i al contracep�iei.

• Reforma sistemului sanitar de o manier� care s� descurajeze exploatarea resurselor publice de c�tre cei care de�in cabinete �i clinici private �i taxarea contribuabililor pentru servicii care ar trebui s� le fie oferite gratuit prin sistemul de asigur�ri de s�n�tate.

În loc de concluzie. Cercul vicios al fertilit��ii �i problemelor sociale în comunit��ile s�race

Problemele care deriv� din precaritatea educa�iei sexuale sau a planific�rii familiale nu pot fi izolate de un evantai mai larg de situa�ii sociale favorizante. O fertilitate mare, în condi�ii improprii, produce la rândul ei efecte sociale negative care, cel pu�in în parte, contribuie la reproducerea situa�iilor care au produs fertilitate ridicat�. Cuno�tin�ele limitate sau slabe despre mijloacele contraceptive, lipsa accesului la mijloacele contraceptive dar �i la serviciile de planificare familial�, tradi�ionalismul moral pe de o parte �i s�r�cia capitalului social �i, prin urmare, a controlului social, concur� la determinarea unei natalit��i mari în anumite colectivit��i deprivate. Num�rul mare de copii, n�scu�i timpuriu, împiedic� de obicei mamele s� î�i finalizeze studiile �i s� avanseze profesional. Mai mult, mamele din aceast� categorie au mai multe probleme de s�n�tate. Pe de alt� parte, familiile aflate în aceast� categorie produc cele mai frecvente cazuri de abandon al copiilor.

84

Figura 35. Cercul vicios al fertilit��ii ridicate

Avem, prin urmare, un cerc vicios. “Spargerea” acestuia nu poate fi a�teptat� decât ca rezultat al cre�terii bun�st�rii în colectivit��ile defavorizate �i a unor politici coerente stabilite la nivel na�ional.

Doar dezvoltarea comunit��ilor poate rezolva problemele. Societatea civil� �i colectivit��ile pot interveni, cu resursele limitate de care dispun, doar în câteva domenii dintre care ca mai important� este informarea, educarea.

Rezultate calitative

Cuno�tin�e despre contracep�ie Mai multe secven�e din interviurile de grup au vizat evaluarea cunoa�terii de

c�tre membri grupurilor de discu�ie a metodelor contraceptive. Mai exact, ne-a interesat, la aceast� sec�iune, care sunt mijloacele de prevenire a sarcinii cunoscute de subiectele noastre �i care sunt factorii care determin� cunoa�terea �i gradul de cunoa�tere al acestora. O asemenea tem� este important� dac� avem în vedere c� un prim pas necesar pentru utilizare este cunoa�terea.

Am putut înregistra mari diferen�e între cele patru grupuri privind con�inutul �i consisten�a cuno�tin�elor referitoare la mijloacele contraceptive. Aceste diferen�e le putem grupa astfel:

1. diferen�e între grupurile urbane �i cele rurale (din Tinca) care se traduc mai ales în diferen�e între grupul apar�in�tor majorit��ii �i grupul de romi;

2. diferen�e între cele dou� categorii de grupuri, atât între cele din Oradea cât �i între cele dou� grupuri de femei rome.

S�r�cie

Lipsa de cunoa�tere a mijloacelor

contraceptive

Lipsa accesului la mijloacele

contraceptive �i la servicile de

planificare familial�

Tradi�ionalism moral (rela�ii

b�rbat-femeie �i fertilitate)

Num�r mare de na�teri

Abandon

Probleme de s�n�tate

Capital social precar (lipsa

controlului social)

85

Fetele din Oradea Tinerele fete de la H. au cuno�tin�� doar de anticoncep�ionale �i despre

prezervativ. În schimb, cele de la O. cunosc o mare varietate de metode, care include, al�turi de prezervativ �i anticoncep�ionale, steriletul, gelurile anticoncep�ionale, diafragma ca �i legarea trompelor, desemnat� într-o manier� vernacular�, ca fiind metoda “firului”. Pare destul de curioas� aceast� diferen��, având în vedere c� din punctul de vedere al vârstei �i al nivelului de instruc�ie cele dou� grupuri sunt destul de asem�n�toare. Deosebirile constatate se pot explica prin urm�torii factori:

• Membri grupului O. fuseser� anun�a�i înainte despre tema discu�iei, astfel încât au avut posibilitatea de a se informa, în avans, pentru a-�i proteja stima de sine;

• În grupul de la O. avem trei persoane mai în vârst� fa�� de restul grupului (24-26 de ani), toate trei c�s�torite. Aceste trei persoane, datorit� vârstei, dar mai ales datorit� statusului lor marital, au cu siguran�� o experien�� contraceptiv� care poate s� justifice r�spunsurile mai competente ob�inute în acest grup.

Se poate sugera, pe baza acestor date, ipoteza, plauzibil�, c� gradul de elaborare al cuno�tin�elor privind contracep�ia s� fie influen�at de experien�a sexual� �i mai ales de implicarea sau neimplicarea în rela�ii stabile.

Fetele rome Contrastul dintre cuno�tin�ele reflectate de r�spunsurile femeilor din Oradea �i

cele exprimate în r�spunsurile femeilor rome este mult mai pregnant. Referitor la contracep�ia legitim� din punct de vedere medical, cuno�tin�ele femeilor rome se limiteaz� la avort, “fereal�” (coitus interruptus) �i trimiteri mai mult sau mai pu�in vagi despre prezervativ. Lipsa informa�iilor, în compara�ie cu fetele românce din Oradea se poate explica printr-un num�r mare de factori:

• Nivelul de instruc�ie foarte sc�zut al fetelor rome, multe dintre acestea fiind practic analfabete �i inaccesibilitatea, în consecin��, a multor mesaje informative privind contracep�ia;

• Inaccesibilitatea altor canale de informa�ie, care au ca principal� explica�ie izolarea grupurilor de romi de curentele institu�iile �i curentele principale din societatea dominant�, izolare cauzat� de precaritatea resurselor materiale din comunit��ile de romi, pe de o parte, dar �i pozi�iei lor sociale marginale, care îi pune în situa�ia de a fi subiec�i ai majorit��ii, care îi exploateaz�, izoleaz� sau îi discrimineaz�. Din acest punct de vedere elocvente sunt referirile la rela�iile cu medicii de familie, care îi trateaz�, se pare, pe pacien�ii lor romi în primul rând ca surse de puncte de venituri de la bugetul caselor de asigur�ri �i mai pu�in ca pacien�i cu drepturi egale cu ale altora.

Nici grupurile de rome nu ofer� tablouri identice. Între cel mai tân�r �i cel mai în vârst� exist� un puternic contrast, manifestat prin:

• Grupul mai vârstnic are cuno�tin�e mult mai sigure despre metodele conven�ionale: avort, anticoncep�ionale �i prezervativ. Astfel, 5 din cele 6 fete din grupul mai tân�r nu auziser� de anticoncep�ionale, de “pilule”. În plus, persoanele din acest grup au cuno�tin�� de legarea trompelor uterine cât �i de injec�iile anticoncep�ionale, cu care au avut de altfel experien�e directe.

• Grupul mai vârstnic a men�ionat un num�r destul de mare de metode empirice, nelegitime din punct de vedere medical, toate fiind varia�iuni ale sp�l�turilor vaginale de dup� actul sexual. S-au men�ionat, astfel, ca fiind

86

utile pentru a combate sarcini nedorite, realizarea de sp�l�turi cu bicarbonat, cu ceai de mu�e�el �i hipermanganat.

Vârsta �i covariata acesteia - experien�a - mult mai vast� în plan sexual �i contraceptiv, explic� în cea mai mare parte faptul c� persoanele din grupul mai vârstnic sunt mai bine informate în ceea ce prive�te metodele contraceptive. Cu cât o femeie rom� este mai în vârst�, cu atât este mai mare probabilitate de a avea o sarcin�, sau o sarcin� pe care s� nu o mai poat� duce la bun sfâr�it, ceea va favoriza contactul cu o unitate spitaliceasc� în care se va face consultul prenatal sau se va realiza întreruperea de sarcin�, principala metod� contraceptiv� folosit� în aceast� categorie de popula�ie. Aici, femeile rome intr� în contact cu informa�ii privind mijloacele contraceptive conven�ionale. R�spunsurile oferite de femeile din grupurile noastre arat� c�:

• Cel mai adesea, aceste informa�ii nu sunt de la personal specializat [ex. „Antibebi”, de la românca care îl folosea pentru c� avea amant];

• Chiar dac� informa�iile sunt de la speciali�ti, sunt transmise într-o form� care nu permite în�elegerea satisf�c�toare a naturii �i modalit��ilor de administrare a mijloacelor contraceptive. Deoarece nu în�eleg mai ales rigorile care ghideaz� utilizarea acestor mijloace, �i nici nu le folosesc, prin urmare, precum ar trebui, beneficiarele rome sufer� accidente, mai bine zis r�mân îns�rcinate în ciuda a�tept�rilor lor, ceea ce stimuleaz� neîncrederea în aceste metode.

Lipsa de încredere în mijloacele conven�ionale de prevenire a sarcinilor, tem� pe care o vom prelucra în paginile urm�toare, explic� recurgerea la metode empirice, ne�tiin�ifice, precum diferitele sp�l�turi enumerate mai sus.

De unde se informeaz� privind mijloacele contraceptive? Compararea por�iunilor narative referitoare la sursele de informa�ie cu privire

la planificarea familial� �i contracep�ie permite enun�area unor concluzii valabile atât pentru femeile din grupurile din Oradea cât �i pentru cele din Tinca (rome).

• Dobândirea informa�iilor privind mijloacele contraceptive prin c�i informale este în primul rând efectul interac�iunilor din grupul congenera�ional.

• Cursurile formale de planning familial reprezint� o surs� neglijabil� de informa�ie pentru majoritatea femeilor cu care s-a discutat indiferent de grupul de care apar�ine.

• Diferen�ele în gradul de informare între reprezentantele diferitelor categorii se explic� prin de�inerea unor resurse diferite necesare accesului �i proces�rii informa�iilor.

• Exist� diferen�e intragrupale în ceea ce prive�te accesarea �i comunicarea cu reprezentan�ii unor grupuri de status diferite, mai ales în ceea ce prive�te grupuri de vârst� �i pozi�ie ocupa�ional�.

Membri tuturor grupurilor au indicat grupul de prietene ca fiind contextul în care se discut� lejer despre chestiunile fertilit��ii �i contracep�iei. Oricum, datorit� barierelor de status, sfaturile despre contracep�ie se ob�in cel mai lesne de la persoanele care au statusul social cel mai apropiat de cel al persoanei. Astfel în afara grupului de prietene, mai sunt men�ionate ca posibile surse de informa�ie vecinele, surorile, colegele de camer� de spital sau asistentele medicale. Diferitele relat�ri arat� destul de clar c� distan�a social� (în termeni de pozi�ie în ierarhia social�) inhib� dispozi�ia de a apela la sfaturi sau informa�ii privind contracep�ia. Lista de mai sus, coroborat� cu cea a surselor de informa�ie negate este destul de clar�. Subiectele prefer� prietenii sau vecinele rudelor sau speciali�tilor. Dintre rude, prefer� surorile.

87

O diferen�� notabil� se înregistreaz� în ceea ce prive�te apelul la mame între cele dou� categorii, or�dencele �i femeile rome din Tinca. În timp ce femeile din Oradea men�ioneaz� mamele ca surs� normal� a informa�iilor lor, femeile rome refuz� categoric s� discute cu mamele, cu p�rin�ii în general, de altfel, datorit� unui sentiment de ru�ine, amintit în ambele interviuri.

Un exemplu destul de limpede al acestei regularit��i provine din mediul medical. Aflate în maternitate, femeile poart� discu�ii capabile de a furniza informa�ii pe tema contracep�iei cu colegele de salon. Asistentele medicale sunt urm�toare surs� de informa�ie men�ionat�. Abia în urma acestor dou� categorii vine medicul specialist. Din aceste informa�ii deducem principiul celei mai mici distan�e sociale ca �i calea cea mai u�oar� de informare despre mijlocele contraceptive, indiferent de apartenen�� social�.

U�urin�a abord�rii nu se confund� cu legitimitatea sursei. Subiec�ii no�tri sunt de acord c� medicii, mai ales cei speciali�ti, sunt cei mai în m�sur� s� ofere informa�ii competente despre contracep�ie, medicilor ginecologi recunoscându-se calitatea de a fi cel mai bine informa�i în acest domeniu. Aceste diferen�ieri se reg�sesc �i în raportarea la cadrul informal. Astfel, dintre prietene, sunt considerate de preferat, cele mai mari, la fel ca �i dintre surori, recunoscându-se importan�a experien�ei. La eficien�a inform�rii cu privire la contracep�ie contribuie �i principiile competen�ei formale, legitime, pe de o parte, �i cel al experien�ei directe.

Nici una dintre persoanele din grupurile din Oradea nu au beneficiat vreodat� de un curs organizat de planning familial. Pe de alt� parte, probabil datorit� unei distorsiuni de selec�ie, doar o parte mic� a membrilor grupurilor din Tinca au participat la cursurile de planning familial �i educa�ie contraceptiv� organizate de Funda�ia Ruhama în cursul anilor 1999-2001 pentru persoanele de etnie rom� din localitate. Chiar dac�, astfel, interviurile de grup nu se pot constituit într-o modalitate de evaluare a eficien�ei acestor grupuri, avem din aceast� lips� �i un avantaj anume cel al elimin�rii erorii pe care ar fi indus-o participarea acestor persoane la respectivele cursuri, în raport cu întreb�rile referitoare la cuno�tin�ele despre metodele contraceptive, dar �i în raport cu cele referitoare la practicile sexuale �i contraceptive concrete.

Mass media este men�ionat� în mod diferen�iat în cele dou� categorii de grupuri. Dac� la or�dence, televizorul �i revistele sunt amintite ca surse de cuno�tin�e despre planificarea familial� aceasta nu se întâmpl� la femeile rome. Explica�ia este evident�: dispunând de resurse materiale �i culturale foarte restrânse, femeilor rome le este imposibil s� dobândeasc� informa�ii despre contracep�ie prin mass media. Din acest motiv, este greu de imaginat o cale de educa�ie sexual� �i contraceptiv� pentru aceast� categorie de popula�ie care s� se dovedeasc� eficient�.

O diferen�� similar� se înregistreaz� �i în ceea ce prive�te la sursele autorizate de consultan��. Pentru femeile din Oradea, totul este doar o problem� de cunoa�tere: �tii c�tre cine trebuie s� te îndrep�i �i ac�ionezi în consecin��. În schimb, pentru femeile rome se pune nu numai problema de cunoa�tere ci �i de accesibilitate: unele dintre ele �tiu foarte bine c� farmacistul, medicul specialist sau cel de specialitate ori asistentul social de�in informa�iile necesare. Dificultatea rezid� din statusul social inferior al romilor care fac contactarea acestor agen�i extrem de dificil�: fie este costisitoare strict pecuniar (precum în cazul specialistului din anumite centre urbane) fie este dificil� datorit� distan�ei sociale, mai bine zis a unor tratamente discriminatorii, fie individuale (precum în cazul medicilor de familie

88

men�iona�i de c�tre femeile din Tinca) fie institu�ionale (lipsa asisten�ilor sociali �i a infrastructurii necesare unei bune func�ion�ri a institu�iei asistentului social7).

Cazul D. din Tinca Informa�iile, educa�ia despre contracep�ie, poate proveni din cele mai

nea�teptate surse, a�a cum dovede�te al doilea grup din Tinca, denumite de noi mai “vârstnic”. Printre fetele din grup, �i nu ne îndoim c� asemenea cazuri mai sunt �i în restul comunit��ii de romi din localitate, cel pu�in dou� au c�p�tat informa�ii despre metodele contraceptive de la D., lidera informal�. Aceasta, potrivit informatorilor din localitate, are ca ocupa�ie principal� racolarea, preg�tirea �i plasarea tinerelor rome (de la vârsta de 15 ani) în activitatea de prostitu�ie. Pentru prostitu�ia de traseu din zon� ea ac�ioneaz� ca “pe�te” sau plaseaz� fetele unor re�ele din alte localit��i. Transmiterea unor deprinderi �i cuno�tin�e privind reproducerea �i contracep�ia face parte din stagiul de preg�tire al ucenicelor lui D.

Cazul D. arat� sugereaz� câteva aspecte ale dezvolt�rii evolu�iei comunit��ilor deprivate de genul celei de romi din Tinca:

• Lipsa oric�rei perspective sociale face prostitu�ia o activitate acceptabil� pentru orice persoan� de sex feminin, la fel �i pentru p�rin�ii sau rudele acestora. Credem c� generalizarea este valabil� pentru majoritatea activit��ilor considerate deviante în cultura majoritar� �i care pot asigura resurse minimale pentru practican�ii lor. Disciplinarea este, îns�, evident� odat� cu urcarea în ierarhia social� (constrângerile asupra sexului sunt mult mai puternice în cazul fetelor rome care provin din familii mai înst�rite) �i prin contactul cu biserica.

• Privarea de anumite bunuri sau servicii publice nu duce automat la absen�a lor din universul persoanelor din comunit��ile deprivate, ele putând fi acoperite prin solu�ii locale. Cercet�torii sau cei care sunt preocupa�i de dezvoltarea comunitar� trebuie s�: i) identifice institu�iile (reguli, actori) prin care se furnizeaz� astfel de servicii sau bunuri la nivel local; ii) s� identifice locul pe care aceste institu�ii îl au în structura comunit��ilor respective, pentru a judeca în ce mod ele pot fi valorificate în beneficiul comunit��ii. Astfel, cuno�tin�ele dar mai ales experien�a lui D. pot fi extrem de valoroase pentru comunitate, în eventualitatea unor programe mai vaste, dar doar dac� ele sunt scoase din contextul în care au fost acumulate, �i anume acela al prostitu�iei.

Recomand�ri Canalele de informare pentru educa�ie sexual� �i contraceptiv� trebuie

calibrate în func�ie de rezultatele acestui studiu. În aceast� faz�, putem face câteva propuneri:

1. Folosirea mass media doar pentru categoriile urbane, relativ educate, �i care au un consum cultural care le introduce în audien�a acestor canale;

2. Continuarea eforturilor orientate c�tre realizarea de cursuri directe, destinate grupului �int�; înfiin�area unor cabinete sau angajarea de c�tre autorit��ile locale a unui specialist în probleme de planning familial, în localit��ile cu probleme deosebite.

3. Valorificarea, în cazul romilor mai ales, a experien�ei altor programe prin care s-a încercat introducerea unor inova�ii culturale �i comportamentale în

7 Munca asistentului social din Tinca este l�udat� în mod repetat de subiec�i,

dar se recunoa�te c� nu se bucur� de suficient� sus�inere.

89

grupuri cu resurse materiale �i educa�ionale reduse. Cele trei principii identificate mai sus: al celei mai mici distan�e sociale, a experien�ei �i a competen�ei formale, arat� c� abordarea educa�iei sexuale în grupurile de romi trebuie s� urmeze urm�toarele etape: a. Identificarea liderilor de opinie (persoanele cele mai respectate din

re�elele informale din care fac parte persoanele apar�in�toare grupului �int�);

b. Contactarea �i educarea liderilor de opinie astfel ca, în re�elele lor informale, acestea s� devin� colportoare ale cuno�tin�elor, atitudinilor �i practicilor dorite de c�tre cei care implementeaz� interven�ia.

4. Sporirea intensit��ii comunic�rii intergenera�ionale, mai ales în comunit��ile rome. Aceasta se poate realiza doar în mai multe etape de activit��i specifice dezvolt�rii comunitare.

5. Cre�terea gradului de accesibilitate al actorilor percepu�i ca fiind cei mai competen�i în acest domeniu, este vorba de medicii de familie �i de medicii ginecologi mai ales. Asemenea m�suri ar putea include: a. Acordarea unor vouchere pentru consulta�ii medicale �i de planning

familial persoanelor din categoriile defavorizate; b. Decontarea transportului la cabinetele ginecologice �i cele de planning

familial ale persoanelor apar�inând categoriilor defavorizate. 6. Evident, alte solu�ii pot fi imaginate.

Metode contraceptive. Practici, reprezent�ri, atitudini În paragrafele de mai jos vom sintetiza informa�iile furnizate de c�tre

persoanele din cele patru grupuri de interviu despre modalit��ile de raportare �i, eventual de utilizare, a celor mai cunoscute metode contraceptive, prezervativul �i anticoncep�ionalele. O mare parte din detaliile de mai jos se refer� la domeniul atitudinal �i mai pu�in la cel al practicilor concrete, mai ales în cazul fetelor din Oradea. Probabil datorit� unor cenzuri de origine cultural� în ceea ce prive�te discutarea public� a comportamentului sexual, subiectele din aceast� categorie evit� conversa�ia despre ce �i cum fac. Situa�ia este alta în cazul persoanelor rome care fac trimitere cu u�urin�� la experien�ele lor directe. Pe lâng� constrângerile culturale asupra discursului, un alt factor care poate da seam� de diferen�ele de con�inut înregistrate la acest capitol între femeile din Oradea �i cele din Tinca este cel al experien�ei �i al rutinei în materie sexual� �i contraceptiv�. În mod clar, fetele din Tinca au o experien�� mai bogat�, caracteristic� ce se aplic� aproape tuturor persoanelor din cele dou� grupuri, informa�iile fiind mai bogate iar inhibi�iile în abordarea subiectului mai pu�in pregnante.

Prezervativul În ceea ce prive�te prezervativul, discursurile se deosebesc între cele dou�

popula�ii: • fetele din Oradea vorbesc mult mai pu�in despre prezervative decât femeile

rome; • abordarea fetelor din Oradea se centreaz� pe axa siguran�ei-

nesiguran�ei în utilizarea prezervativelor, spre deosebire de fetele rome din Tinca care caracterizeaz� prezervativul din punctul de vedere al capacit��ii de a produce sau au reduce pl�cerea.

Interesant este c�, din toate interviurile, prezervativul reiese ca un procedeu reprezentat mai degrab� negativ �i a c�rui utilizare este sub controlul b�rbatului.

90

Împotriva p�rerii uneia dintre subiecte care consider� prezervativul cel mai sigur procedeu contraceptiv, este adus argumentul riscului spargerii:

R: da… deci �i prezervativu’ dac� se sparge.. la risc, po�i s� r�mâi îns�rcinat�. (interviu O.)

Acela�i argument, înt�rit de o istorisire din experien�a personal� este adus �i de o persoan� din cel�lalt grup de interviu din Oradea.

R: de ce spun neap�rat, c� nou�, de dou� ori ne-o fost, deci unu o fost spart dinainte �i cel�lalt dup� ce l-am folosit…(interviu H.)

În plus, pentru unele din femeile din grupul H., prezervativul este asociat cu neseriozitatea, cu promiscuitatea b�rbatului. Pe b�rbatul care nu are inten�ii serioase îl recuno�ti �i din faptul c� are prezervativul preg�tit întotdeauna.

R: … am v�zut mai degrab� b�ie�i, adic� am v�zut b�ie�i mai mul�i, decât fete. (cu prezervative)

Î: �i ei ce p�rere au? R: ce p�rere au?! Despre metode contraceptive, sau a�a? Î: da. R: p�i eu I-am v�zut la discotec�. Acolo am v�zut cum se manifest�. �i

de obicei copii ��tia ce merg la discotec�, nu urm�resc ceva serios. Când îi vezi cu prezervativele, atunci… deci, nu cred c� la altceva se gândesc. (Interviu H.)

Pentru femeile rome problemele legate de prezervativ sunt altele. Dincolo de mitul fantezist men�ionat de una dintre persoane, potrivit c�ruia prezervativul “ar putea r�mâne în�untru” ceea ce deranjeaz� la “balon” este faptul c� nu place. Practic aici avem unanimitate: nim�nui nu-i place s� foloseasc� prezervativul, femeilor �i nici b�rba�ilor. Pe lâng� acest motiv, mai constituie un impediment �i costul acestora. Din acest motiv aproape nici una dintre subiecte nu folose�te sau a folosit prezervativul. Atitudinea negativ� fa�� de prezervativ este concentrat� în relatarea uneia dintre fetele din Tinca care poveste�te reac�ia la prima, �i ultima, folosire a prezervativului:

R. Uite unde-l �ine [Dorina îl c�uta în sutien] D. Nu-i la mine. I l-am dat mai înainte ca s� îl am disear�. R. Deci, folosesc b�rba�ii vo�tri prezervativ? O. Al meu nu folose�te. C. O avut odat� �i l-am �âpat în foc. Mie nu mi-e ru�ine c� suntem numai

muieri. D. Toate râde�i de mine aicea. R. [C�tre A]: Tu ai folosit vreodat� prezervativ Nu, niciodat�. R. A�i folosit vreodat� cu b�rba�ii vo�tri prezervativ? [N?] Nu îmi place. D. Eu am folosit �i folosesc �i acuma. R. [c�tre M]: AI folosit vreodat�? M. Da R. Ce? M. Balon, nu? (Interviu Tinca „vârstnice”)

Prezervativul este folosit doar de D., persoan� despre care am men�ionat deja c� practic� prostitu�ia.

Este de remarcat c� utilizarea prezervativului este sub controlul b�rbatului, a c�rui p�rere conteaz� în acest sens mai mult. Este posibil ca punctele de vedere

91

exprimate în interviuri de subiecte s� reflecte identificarea acestora cu pozi�ia partenerilor care sunt reticen�i, probabil dintr-un simplu hedonism, dar poate �i datorit� unui oarecare machism, fa�� de aplicarea prezervativului ca mijloc contraceptiv �i de prevenire a transmiterii bolilor.

Discu�ie Chiar dac� nu este unicul �i cel mai sigur mijloc de prevenire a sarcinilor

nedorite, prezervativul este de neînlocuit pentru prevenirea bolilor cu transmisie sexual�. În orice caz, pentru rela�ii de scurt� durat� folosirea prezervativului este cea mai recomandat�. Din aceast� cauz�, atitudinile negative fa�� de acest mijloc contraceptiv pot na�te îngrijorare. Evident, rezultatele studiului calitativ trebuie coroborate cu cele ale anchetei cantitative.

Recomand�ri Putem face anumite recomand�ri provizorii privitoare la con�inutul mesajelor

destinate a promova folosirea prezervativului: • Sublinierea importan�ei prezervativului în prevenirea bolilor cu transmitere

sexual�; • Combaterea ideii c� prezervativul scade pl�cerea �i asocierea imaginii

prezervativului cu pl�cerea sexual�; • Combaterea ideii c� prezervativul ar diminua masculinitatea partenerului �i

asocierea prezervativelor cu imagini ale virilit��ii. În afar� de aceste recomand�ri de con�inut, putem sugera: • activit��i educative orientate c�tre cre�terea preocup�rii femeilor fa�� de

propria s�n�tate; • orientarea mesajelor referitoare la folosirea prezervativului c�tre popula�ia

masculin�; • subven�ionarea achizi�iei prezervativelor pentru membri categoriilor

defavorizate.

Anticoncep�ionalele Analiza interviurilor relev� faptul c� anticoncep�ionalele se afl� la o distan��

cultural� mai mare de femeile din comunitatea rom� decât prezervativele. Principala diferen�� înregistrat� este între femeile din grupurile din Oradea �i cele din grupurile din Tinca, tinerele rome dovedindu-se aproape total ignorante în ceea ce prive�te contracep�ia oral�. În rest, se confirm� anumite diferen�e deja amintite, �i anume niveluri mai mari de sofisticare, sau de competen�� în raport cu tema discutat� al fetelor de la O. fa�� de cel al fetelor de la H. ca �i al fetelor rome “vârstnice” fa�� de cele “tinere”. La fel ca �i în raport cu majoritatea cazurilor în interviurile noastre, fetele din Oradea rostesc nara�iuni generale în timp ce fetele din Tinca se refer� la experien�a lor direct�.

O alt� caracteristic� ce reiese din trimiterile la contraceptivele orale este asocierea acestora cu teama, cu frica, de posibilele efecte negative ale acestora.

Putem discuta tema prezervativelor în termeni de reprezent�ri pozitive �i negative.

Referirile cele mai vaste despre anticoncep�ionale orale le avem în interviul cu muncitoarele de la O. Li se recunoa�te calitatea de a fi foarte sigure �i de a avea anumite efecte de s�n�tate benefice: dizolvarea chisturilor sau rezolvarea unor probleme de ciclu, mai ales a durerilor. Complica�iile metodei îns� par a cople�i avantajele: pe de o parte, contraceptivele orale afecteaz� echilibrul hormonal �i sunt acuzate a provoca îngr��area, sau c� ar afecta ficatul, cu un factor agravant în situa�ia în care contraceptivele sunt administrate înaintea unei sarcini; pe de alt�

92

parte, dac� se dore�te ob�inerea efectelor pozitive �i evitarea celor negative, contraceptivele presupun anumite eforturi în termeni de disciplinare: realizarea de analize, deoarece efectul contraceptivelor depinde de situa�ia biologiei persoanei �i administrarea regulat� a “pilulelor”. Înd�r�tul acestor aspecte putem identifica un discurs referitor la costuri, f�r� de care nu este posibil� ob�inerea efectelor pozitive a beneficiilor. Beneficiile din utilizarea anticoncep�ionalelor sunt propor�ionale cu frecven�a rela�iilor sexuale. Astfel, dac� raporturile intime sunt ocazionale, utilizarea anticoncep�ionalelor nu se justific�. Acestor costuri li se adaug� costurile directe, cele monetare, care sunt caracterizate ca fiind “exagerate”, pilulele fiind descrise ca fiind “costisitoare”.

În�elegând în acest fel logica raport�rii femeilor din grupul de la O. la contraceptivele orale devine limpede de ce acestea nu sunt folosite de fetele din grupul acesta.

Relat�rile din grupul de la H. constituie o versiune prescurtat� a informa�iilor ob�inute de la O.: anticoncep�ionalele orale sunt considerate ca fiind foarte folosite, îngra��, trebuie luate doar pe baz� de prescrip�ie medical� deoarece efectele lor depind de organism, de persoan�.

Pentru fetele rome anticoncep�ionalele sunt un t�râm în mare m�sur� necunoscut. Cele din grupul “tân�r” nu cunosc practic nimic despre anticoncep�ionale. Cele mai vârstnice au doar vagi cuno�tin�e, dar manifest� o team� difuz� vis-à-vis de posibile efecte de s�n�tate ale contraceptivelor orale, informa�ii nestructurate �i ob�inute probabil din surse de mâna a doua. Una dintre persoanele din al doilea grup rom, singura de altfel care a avut contact cu pilulele, a achizi�ionat pastile contraceptive “de la pia��”, dar fiind con�tient� de riscurile presupuse de administrarea necontrolat� a unor pastile luate “aiurea” nu le-a mai luat.

R. Da, voi crede�i c� sunt atât de multe avorturi pentru c� nu �tiu metode? Deci la voi în comunitate a�a explica�i c� nu �ti�i voi metode �i de aia face�i avorturi?

�. Al�ii se tem s� le foloseasc�. [medicamentele] R. Le e fric�? De ce crede�i voi c� le e fric�? Ce �ti�i voi, ce efecte au? �. Al�ii se teme. (Interviu Tinca “tinere”) R. Bun. Altceva. De boabe a�i auzit, de antibebi? Am Auzit c� dac� le iei tot timpul �i dup� aia întrerupi, zice c� se

îmboln�ve�te burta sau ce…nu �tiu ce se face acolo în�untru, c� nu am luat niciodat� (interviu Tinca “vârstnice”)

R. Voi a�i luat vreodat� antibebi? M. Niciodat� C: Stai s� nu te mint doamn�. AM luat, dar eu m-am temut de ele c� am

luat de la o �igan�, din pia�� unde se vinde. R. �ti�i cum se iau, v-a spus cineva? D. Habar nu am. AM auzit de ei. C. Am luat s� beau dar nu le-am luat c� m-am temut de ele. (interviu

Tinca, vârstnice)

Recomand�ri 1. Reu�ita implement�rii utiliz�rii anticoncep�ionalelor în comunit��ile

deprivate precum cele de romi presupune dep��irea distan�ei culturale care face dificil� controlarea cognitiv� a “pilulelor”. În primul rând, este nevoie de cre�terea accesului la educa�ie a fetelor rome. Oricum un prim pas, care nu credem c� ar avea efecte imediate �i semnificative, ar fi

93

familiarizarea femeilor rome cu existen�a, principiile generale de ac�iune �i modul de administrare a contraceptivelor orale.

2. Schimbarea percep�iei contraceptivelor, demolarea miturilor referitoare la efectele negative ale acestora. A�a cum s-a mai ar�tat în studii etnografice, o piedic� în calea utiliz�rii contraceptivelor orale o constituie aversiunea fetelor fa�� de posibila dezechilibrare a structurii chimice, hormonale, esen�iale (ce e esen�ial e nev�zut…). Mesajele publicitare, con�inutul materialelor educative trebuie s� sublinieze armonia dintre anticoncep�ional �i organismul femeii, efectele pozitive, în condi�iile respect�rii disciplinei prescrise de medic, evident.

3. În mod evident, direc�ia cea mai eficient� de ac�iune, pentru cei care cunosc problematica anticoncep�ionalelor orale, este cea a reducerii diferitelor costuri implicate în folosirea acestora. Faptul c� nu presupun analize �i nici o rutin� de administrare riguroas� explic� succesul injec�iilor anticoncep�ionale administrate de c�tre speciali�ti în Tinca, în cadrul unui proiect al Funda�iei Ruhama. Acest succes, infirm�, pe de alt� parte, teza “incon�tien�ei”, a “pierderii controlului” asupra propriei reproduceri în comunit��ile de romi ar�tând c� �i aici, ca �i peste tot, apelul la contracep�ie este în primul rând o problem� de informa�ie �i de costuri. Experien�a injec�iilor indic� �i faptul c� majoritatea costurilor denumite de noi indirecte pot fi reduse gra�ie unor inova�ii în domeniul medical �i farmaceutic, ceea ce nu st� în puterea beneficiarilor cercet�rii. Alte solu�ii pot fi: a. Cre�terea posibilit��ilor de acces la cabinetele în care se fac analize �i

se prescriu contraceptive orale – prin sporirea num�rului de cabinete în care se realizeaz� consulta�ii de acest gen, cointeresarea medicilor speciali�ti în acordarea de consulta�ii celor din categoriile defavorizate sau atribuirea de competen�e sporite, în domeniul planific�rii familiale, medicilor din familie �i cointeresarea acestora pentru acordarea de servicii de profil pentru pacien�ii înscri�i;

b. Sc�derea pre�ului anticoncep�ionalelor prin anumite modalit��i de subven�ionare;

c. Valorificarea experien�elor pozitive anterioare, precum cea a administr�rii de injec�ii contraceptive;

Coitus interruptus Ca �i în cazul prezervativului, de�i este o metod� frecvent�, despre coitus

interruptus se vorbe�te mai pu�in decât despre anticoncep�ionalele orale. Discu�ia despre coitul întrerupt, sau “fereal�” cum I se mai spune, permite extragerea anumitor ipoteze cu privire la raporturile dintre structura de putere a cuplului �i practicile reproductive. În primul rând, putem presupune c� amploarea segmentelor narative referitoare la un procedeu contraceptiv este direct propor�ional� cu controlul pe care subiec�ii îl au asupra utiliz�rii acestuia. Utilizarea prezervativului sau întreruperea contactului sexual sunt mai mult la latitudinea b�rbatului ba mai mult, se pare c� exist� slabe tendin�e din partea femeilor din grupurile noastre pentru a negocia cu b�rbatul utilizarea acestor metode.

Între femeile din Oradea �i femeile rome din Tinca exist� diferen�e de abordare. Cele din Oradea apreciaz� coitul întrerupt pentru faptul c� este comod, ceea ce explic� �i frecventa sa utilizare. Cele din Tinca discut� faptul c� fereala este la decizia b�rbatului. B�rba�ii tineri, se pare, le feresc mai pu�in pe partenerele lor deoarece doresc copii, în timp ce b�rba�ii mai în vârst�, care au deja un num�r satisf�c�tor de copii, întrerup contactul sexual pentru a preveni sarcini.

94

R: comod, e la mod�, lejer, (interviu O.) R. Dar fereala în timp ce face�i dragoste, a�i auzit, o face�i? V� fere�te? �. Al�ii se fere�te, al�ii nu vrea. U. A�a-s b�rba�ii nu vrea. Numai ��tia care sunt mai tineri. R. �ia au grij�, sau �ia mai tineri? U. Sunt care vreau femeile �i nu vreau b�rba�ii. R. Deci �i dac� zici tu s� te fere�ti s� nu ai în�untru? U. Da. Al�i b�rba�i nu vrea. R. Ce-ai zis tu, ce e cu �ia mai tineri? U. �ia care sunt mai tineri nu ne feresc pentru c� ei vor s� aib� copii. R. �i cei care sunt mai b�trâni, mai mari, maturi, ce fac? U sau J. Da sunt între ei care face dar nu to�i R. Dar ce face, Cum se feresc? U sau J. Le feresc pe neveste (interviu Tinca, “tinere”)

Este clar� preferin�a femeilor pentru aceast� metod�, deoarece nu presupune nici un cost, mai ales din partea persoanelor de sex feminin. Prin aceasta, îns�, responsabilitatea prevenirii sarcinilor nedorite este atribuit� aproape exclusiv b�rba�ilor. Nu este neglijat de subiec�i nici nesiguran�a metodei. Fetele de la O. cunosc riscurile implicate:

R: am citit undeva c�… în momentul în care el ejaculeaz� poate s� fie acolo spermatozoid, poate s� fie �i în pic�turile alea! �i în momentul în care �sta, zice, gata! Acuma îmi vine s� ejaculez, �i poate e acolo pic�tura, �i te-o l�sat.

R. da, sau dup� ejaculare, în timpul urm�torului act. (Interviu O.)

Coroborat� cu imaginea general� a practicilor contraceptive din comunit��ile rome deprivate, ne d�m seama c� împiedicarea sarcinilor este aproape în totalitate la arbitrarul sau la capacitatea b�rba�ilor, coitul întrerupt fiind metoda cvasiunic� de contracep�ie. Despre educa�ie pentru accentuarea responsabilit��ilor b�rba�ilor sau despre programe prin care s� se sporeasc� capacitatea femeilor de a controla întreruperea contactului sexual nu cred c� are sens s� vorbim. Este clar c� programele de combatere a sarcinilor nedorite �i, în consecin��, a abandon�rii copiilor trebuie s� se concentreze pe metodele aflate sub controlul femeilor, în special pe cunoa�terea lor, formarea unei atitudini pozitive despre acestea �i sc�derea costurilor utiliz�rii lor.

Apelul la consulta�ii ginecologice �i la cabinete de planning familial

Cuno�tin�ele despre serviciile de profil se reduc la cunoa�terea cabinetului de la spitalul de maternitate, manifestându-se o oarecare confuzie cu privire la serviciile oferite �i la regimul lor, gratuit sau nu.

Atât femeile din Oradea cât �i cele din Tinca au apelat la cabinete ginecologice doar când a fost “nevoie”, când a intervenit o problem� a c�rei rezolvare nu se g�se�te în alt� institu�ie. Cele dou� categorii de subiec�i se diferen�iaz� când e vorba de categoria de fenomene care constituie probleme care necesit� interven�ia medicului ginecolog. Astfel, femeile din Tinca au fost la consult doar când au r�mas îns�rcinate în schimb cele dintre or�dence care au apelat la servicii de specialitate aveau probleme de s�n�tate. Din toate interviurile putem infera:

• Pentru femeile rome din comunit��ile cele mai s�race s�n�tatea reproducerii sau a aparatului reproduc�tor nu constituie o problem�. Practic, nu auzim niciodat� vorbindu-se de c�tre subiectele din Tinca despre boli dermato-venerice sau alte categorii de afec�iuni legate de

95

aparatul reproduc�tor. Este îngrijor�tor faptul c� femeile rome nu cunosc riscurile pe care le incumb� via�a sexual�, dar �i mai r�u, nu par a recunoa�te afec�iunile asociate reproducerii.

• Persoanele din Oradea manifest� o reflexivitate oarecum mai mare fa�� de propria s�n�tate. Ele con�tientizeaz� riscurile de s�n�tate la care este supus aparatul reproduc�tor. Cu toate c� o persoan� admite necesitatea unor consulta�ii periodice persoanele din grupurile or�dene ele nu par a face deloc preven�ie �i apeleaz� la specialist doar în caz de nevoie.

“Î: de ce nu… am întrebat lucrul acesta… de ce nu a�i cerut informa�ii, pentru c� nu a�i avut nevoie. Singura persoan� de aici care a cerut informa�ii erau legate de sarcin�, am în�eles.

R: pentru c� am avut nevoie, deci m-am lovit de ele, �i deci, vreau s� zic c� m-o �i folosit, deci m-o folosit deci de întreb�rile pe care am avut nevoie de la medicul de familie �i de la medicul specialist. �i am fost…deci am fost bine.” Interviu H.

Situa�ia întâlnit� în rândurile femeilor rome s�race î�i are originea în absen�a total� a oric�rei surse de informa�ii autorizate despre func�ionarea corpului femeii, despre prevenirea, recunoa�terea �i tratarea problemelor de s�n�tate. De cuno�tin�e dobândite prin �coal� nu poate fi vorba, de vreme ce majoritatea sunt f�r� �coal� în timp ce pu�inele alternative r�mase sunt �i ele ineficiente: la fel de pu�in informate, persoanele mai experimentate transmit doar ceea ce au acumulat prin dramele lor personale, cu o doz� bun� de mitologie, iar medicii de familie sunt intangibili pentru femeile rome cele mai s�race. Pe lâng� aceste aspecte, chiar dac� ar con�tientiza cât de cât beneficiile consulta�iilor de specialitate, costurile deplas�rii pân� la cele mai apropiate cabinete, în Oradea �i Salonta, s-ar dovedi prohibitive, astfel c� apelul la serviciile de specialitate de gen s-ar face tot în situa�iile de necesitate stringent�.

În cazul femeilor din Oradea este vorba mai ales de factori atitudinali: costurile psihologice ale vizitei la cabinetele de specialitate sunt considerate prea mari pân� în momentul în care evitarea ei poate duce persoana în pragul catastrofei. Precum se va vedea costurile psihologice sunt agravate �i de cele financiare. Trebuie investigate motivele pentru care subiectele noastre au re�ineri în a apela la consulta�ii de specialitate.

De ce nu merg fetele din Oradea la consulta�ii ginecologice? Inhibarea apelului la cabinetele ginecologice sau de planificare familial� este

determinat� de dou� categorii de costuri: psihologice, provocate de interac�iunea cu specialistul �i financiare, asociate în mod evident vizitei la asemenea institu�ii.

Costuri psihologice De�i o justificare invocat� este lipsa activit��ii sexuale regulate, motivul care

pare a explica cel mai bine re�inerea fa�� de consulta�ia ginecologic� este jena divulg�rii problemelor intime. Jena, ru�inea, este reac�ia de disconfort emo�ional produs� de divulgarea intimit��ilor unei persoane aflate la o oarecare distan�� social� de via�a via�a privat� a persoanei. Distan�a social�, discutat� deja, exist� prin caracterul formal al întâlnirii cu medicul ginecolog sau specialistul de la cabinetul de planificare familial� cât �i prin diferen�a de autoritate care este instituit� în interac�iunea între specialist �i client. Aceast� distan�� este sporit� în mod considerabil dac� medicul este b�rbat �i poate fi agravat� printr-o manier� rece, strict tehnic� de abordare a consulta�iei.

Î: dar de ce crede�i c� femeile nu… hai s� presupunem acuma, c� nu �tim, dar din ce am v�zut aici între noi, marea majoritate nu am întrebat, c� nu

96

am avut nevoie, hai s� zicem. Care crede�i c� ar fi motivul pentru celelalte femei, care nu ar fi întrebat despre acest domeniu. Ce crede�i voi, de ce nu ar întreba. Care ar fi motivele pentru care nu ar întreba.

R: probabil c� nu le intereseaz�, despre s�n�tatea lor, despre via�a lor, Î: alt motiv… R: poate �tie … poate ele �tie. Î: dar dac� nu le �tie, de ce crede�i c� nu le-ar întreba. R: le e ru�ine s� întrebe? Î: de cine le-ar fi ru�ine? R: de persoana respectiv� probabil, sau … înc� nu s-o lovit de a�a ceva,

nu au nevoie de problema asta. Î: deci s� în�eleg c� ar putea s� le fie ru�ine chiar de medicul la care cere

informa�ia, la asistent� la… R: da, le-ar fi ru�ine de medic probabil, mai mult ca sigur de medic Î: de medic c� e femeie sau b�rbat sau de medic c�-i medic R: de medic dac�-i b�rbat. Mie una mi-e ru�ine. R: �i mie tot la fel, când m-am dus m-am dus la doctori��. Î: dar de ce crede�i c� var fi ru�ine s� vorbi�i cu un b�rbat despre astea…

aceste metode contraceptive. C� te informeaz�, eu la asta m� refer. R: c� e un b�rbat, asta conteaz� Î: te referi la ce întreb�ri … nu-i tot una ce întreb�ri pui R: da, da, da, aia-i. (Interviu O.)

Aflate în situa�ia de a face fa�� unei situa�ii resim�ite ca incomode, fetele resimt nevoia unei abord�ri speciale, care s� le ajute la îndep�rtarea ru�inii. Mai concret, specialistul e de preferat s� fie femeie �i s� stabileasc� cu pacientul o rela�ie cald�, de compasiune, de implicare, de complicitate tipic feminin�.

Î: de ce crede�i voi c� este dificil, c� v�d c� da�i a�a un termen, 1 an jumate, 5-6 luni a fost cel mai recent, de ce îi este greu unei femei s� se adreseze unui specialist?

R: dac� nu ai probleme… �i a�a ar fi bine s� mergi de dou� ori pe an. Î: e jen�, e ru�ine? R: p�i dac� nu are nici o problem�! Poate c� nu-�i permite, �i poate asta

e �i un motiv. �i din cauza ru�inii probabil. �i din cauza asta. Dar nu prea ar fi, … R: stai �i te întrebi reac�ia medicului, ce fel de om îi, cum te prive�te. Este

medic specialist, dar nu-i tot una cum te… deci cum te prive�te, ca pe un obiect pe care îl mu�i de pe un pat pe un scaun, �i de pe scaun pe pat sau … �i de fapt vrea s� te ajute în problema pe care o ai, �i d fapt, problema nu-i, deci nu neap�rat de o anumit� natur�, deci o sarcin�, sau un chist sau … în primul rând trebuie s� rezolvi �i suflete�te, deci s� te împace medicul suflete�te, cu explica�iile, nu doar, da dom’le, ai un chist, sau … ce faci, îl p�strezi sau faci avort? �i în al doilea arând iar� e la noi starea financiar� . (interviu O.)

… Î: de ce crede�i c� le vine greu fetelor s� mearg� la ginecolog, uite, din

grupul nostru de 6, trei au fost la ginecolog pentru motive de s�n�tate, s� zicem, de ce le vine greu? Le este

R: deci tot a�a… R: de ru�ine… R. c� n-o fost odat�, nu �tiu cum îi… R: prima dat� î�i este mai greu Î: î�i este ru�ine s� spui problema sau î�i este ru�ine de o persoan�?

Jen�… R: jen�, de consulta�ia aia, …de aia c� este un b�rbat Î: dac� medicul este femeie crede�i c�…

97

R: dac� medicul specialist este b�rbat, normal c� î�i este ru�ine, dar altfel , mergi la femeie, �i nu �i-ar fi chiar a�a ru�ine. Dar merg pe ideea c� n-a� fi prima care merg, �i …la câte a mai v�zut înainte…

R: o alt� parte, la câte o mai v�zut înainte, s� m� trateze superficial, sau … propriu-zis dialogul care îl are în momentul respectiv. Ai fost o dat�, a doua oar� în mod sigur nu mai mergi la medicul respectiv.

R. dac� nu-�i place cum pune problem ,a�a-i! Î: Deci, din câte am în�eles eu e greu s� te decizi, pân� în momentul în

care trebuie. (Interviu O.)

Preferin�a pentru specialist de sex feminin este exprimat� �i de femeile rome, chiar dac� acestea î�i permit mai pu�ine considera�ii psihologice privind raporturile cu cel care le ofer� consulta�ia:

R. Cu cine v-ar fi mai u�or s� vorbi�i, cu o femeie sau un b�rbat? [toate]: Cu o femeie (interviu Tinca “tinere”)

Costuri financiare O alt� problem� este cea a costurilor pecuniare. Relat�rile femeilor din

Oradea descriu foarte clar o situa�ie tipic� pentru sistemul medical din România: • Cabinetele publice, în care consulta�iile sunt gratuite, nu prezint� încredere

pentru pacien�ii cu preten�ii, fiind prost dotate �i aglomerate; • Medicii de la cabinetele publice deturneaz� pacien�ii prin �iretlicuri tipice

meseriei la cabinetele particulare (cabinete c�pu�� am putea s� le denumim), mult mai bine dotate dar la care consulta�ia presupune achitarea unor costuri pe care nu oricine �i le permite existând �i suspiciunea c� totul se face spre sporirea câ�tigurilor pecuniare �i nu spre binele pacientului.

Î: unde a�i prefera , dac� a�i fi în situa�ia asta s� face�i întreruperea de sarcin�. Într-un cabinet particular sau într-o institu�ie de stat. Unde e mai ieftin

R: cred c� într-un cabinet particular Î: de ce R: pentru c� au aparatur� �i de obicei banul decide, te trateaz� altfel

.pentru c� am… deci unde am fost eu, la cabinet ginecologic, domnul doctor era doctor �i la maternitate, �i, stând de vorb� cu dânsul, mi-a spus s�-l caut tot aicea. Cred c� dac� a� fi mers la maternitate mi-ar fi spus tot la fel. (interviu O.)

… �i în al doilea rând iar� e la noi starea financiar� . R: da. Se ajunge R: cabinetele particulare sunt costisitoare, �i cele mai bune dar �i

costisitoare. Î: în ce sens sunt cele mai bune? R: adic� au aparatura necesar�, sau… deci un medic specialist bun,

experien�� sau … de obicei are cabinet particular. R: de obicei, acolo te duci. �i la maternitate, te trimite, spune, veni�i la

cabinet. Mai greu ajungi… deci dac� mergi la cabinet, �i vrei s�-�i faci o analiz�, sau un control, automat intervine cu, mai veni�i peste 2 s�pt�mâni, iar o analiz� de laborator, mai veni�i peste 2 s�pt�mâni, �i nu po�i s�-�i permi�i, cel pu�in noi, o consulta�ie, c� e 160 de mii, �i un ecograf c� e 150 de mii, �i mai vii data viitoare, �i î�i mai d� �i medicamente, dac� ai vreo problem�, �i tot a�a

Î: deci crede�i c� e o dificultate pt. femeie, în sensul c� este purtat� �i nu se fac toate analizele în aceia�i zi? E�ti amânat�, �i rechemat�?

R. da. �i mai mergi, �i dac� e�ti amânat� �i rechemat�, dar fiecare consulta�ie se pl�te�te separat, indiferent c� ai fost cu dou� s�pt�mâni în urm�…

98

Î: deci s� în�eleg c� fetele din ziua de ast�zi amân� consultarea unui medic specialist, din cauza costurilor?

R. da…da.. �sta-I unul din motive. (Interviu O.)

Asisten�a psihologic� din partea partenerului O parte din stressul psihologic produs de consultarea medicului ginecolog sau

a specialistului în planning familial este atenuat� prin sus�inerea din partea celor din grupul primar, mai ales a partenerului, iar uneori, a�a cum reiese din pasajul de interviu preluat în Tinca, din partea altor rude, precum mama.

Atât la fetele din Oradea cât �i la cele din Tinca sus�inerea din partea partenerului este dorit� în situa�ia unei vizite la medicul ginecolog. Cele din Oradea manifest� o unanimitate categoric� privind necesitatea înso�irii de c�tre partener în asemenea situa�ii, ac�iune care ar îndeplini o func�ie psihologic�. Imaginea furnizat� de c�tre femeile rome este oarecum mai nuan�at�, ceea ce este normal având în vedere c�, în consonan�� cu regula tuturor interviurilor, fetele din Oradea descriu mai degrab� norma social� în timp fetele rome relateaz� fapte, care se desf��oar� într-un univers de constrângeri. Astfel, majoritatea romelor î�i doresc prezen�a partenerului, ceea ce nu se poate realiza datorit� limit�rilor de la adresa b�rbatului, sau a celor dinspre rela�ia dintre cei doi. Doar una dintre aceste femei, din grupul “tân�r”, care are o rela�ie animat� cu partenerul ei afirm� explicit opozi�ia la participarea b�rbatului, cu o scuz� destul de plauzibil�: transportul la spital se face cu ambulan�a, unde nu mai este loc pentru persoane adi�ionale.

Recomand�ri Remediile posibile �i realizabile pentru situa�iile problematice identificate ar

include: • Organizarea de cursuri de s�n�tate a reproducerii în comunit��ile

deprivate. Acestea ar trebui s� includ� descrieri ale anatomiei �i fiziologiei reproducerii, riscurile de îmboln�vire, simptomatologie, mijloace de preven�ie �i de tratament. O parte din con�inutul cursurilor ar trebui orientat c�tre demontarea miturilor referitoare la tem� �i c�tre înt�rirea încrederii în personalul de specialitate.

• Cointeresarea medicilor de familie în activitatea de planificare familial� cu pacien�ii din categoriile defavorizate (recomandare inclus� deja în acest raport).

• Subven�ionarea transportului c�tre cabinetele de specialitate pentru persoanele care fac parte din grupurile nevoia�e.

• Promovarea cabinetelor de ginecologie �i planificarea familial�, cu accent pe competen��, atmosfera cald� �i respectarea confiden�ialit��ii.

• Aten�ie sporit� din partea speciali�tilor din cabinetele de ginecologie sau de planificare familial� pentru aspectele psihologice ale rela�iei medic-pacient. Am recomanda la acest capitol cursuri �i seminarii speciale în perioada specializ�rii precum �i realizarea de studii aplicate care s� investigheze aspectele psiho-sociologice ale rela�iei medic-pacient în domeniul s�n�t��ii reproducerii �i al contracep�iei.

• Reforma sistemului sanitar de o manier� care s� descurajeze exploatarea resurselor publice de c�tre cei care de�in cabinete �i clinici private �i taxarea contribuabililor pentru servicii care ar trebui s� le fie oferite gratuit prin sistemul de asigur�ri de s�n�tate.

99

Partenerul �i contracep�ia Atât la femeile din grupurile de interviu din Oradea cât �i la cele din Tinca

regula este negocierea practicilor reproductive, a celor contraceptive �i a num�rului de copii chiar cu partenerul. O diferen�� notabil� este cea deja înregistrat� între cele dou� categorii de subiec�i: cele din Oradea ofer� discursuri generale, de tipul teoriilor de bun sim� în timp ce fetele rome au referen�i reali, relat�rile lor bazându-se mai ales pe experien�a lor concret� sau cea aflat� prin intermediari. În plus, obiectul negocierilor cu partenerii este afectat de contextul social �i economic diferit în care î�i desf��oar� via�a fetele din cele dou� categorii. Aceste diferen�e le vom discuta în rândurile care urmeaz�.

Vom începe prin reconstruirea din discu�iile pe care le-am purtat în Oradea a „teoriilor” privind pozi�ia partenerului de sex masculin fa�� de reproducere �i contracep�ie.

Un aspect care a c�p�tat acordul tuturor fetelor din Oradea este necesitatea negocierii tuturor aspectelor legate de reproducere �i contracep�ie în via�a de cuplu. Din interven�ia uneia dintre subiectele noastre în�elegem c� acest aspect este semnificativ pentru raporturile de putere din interiorul unui cuplu. Un cuplu în care exist� dialog, în care exist� armonie se poate denumi „familie”. În opozi�ie cu aceasta se afl� „nefamilia”, neindicat� explicit în pasaj, dar care reprezint� cuplul în care femeia este oprimat� de c�tre b�rbat, �i care, prin urmare, este neprotejat� de aceasta, ci exploatat� ca un obiect sexual. Expresia concret� a acestei oprim�ri este un num�r mare de sarcini nedorite, tradus într-un num�r mare de copii sau de avorturi, care toate produc în primul �i în primul rând suferin�� femeii. Ilustr�m mai jos aceast� scurt� analiz� prin rela�ii de opozi�ie care face transparent� cât de cât ideologia dup� care se ghideaz� femeile din grupul or�dean în judecarea raporturilor dintre partenerii de cuplu �i planificare familial�.

familia Armonie, negociere B�rbatul o protejeaz�

pe femeie Este mai u�or pentru mam�

nefamilia Nu se negociaz� B�rbatul nu o protejeaz� pe partener�

Mul�i copii, avorturi, greut��i pentru mam�

Tabel 45. Ce înseamn� “familia”? Analiza rela�iilor de opozi�ie.

Un alt contrast se poate identifica între un a�a-zis parteneriat real �i unul contraf�cut. Primul este cel corespunz�tor „familiei” ideale din schema de mai sus, în care b�rbatul este al�turi de femeie în toate situa�iile în care sus�inerea este necesar� �i mai ales printr-o abordare cooperant� a raporturilor cu partenera. Este vorba de o raportare la problemele de cuplu în care b�rbatul încearc� s� maximizeze utilitatea combinat� atât a lui cât �i pe cea a partenerei. Parteneriatul „contraf�cut”, este unul egoist, în care b�rbatul este al�turi de femeie doar în situa�iile în care aceasta este în interesul propriu, indiferent de interesele femeii. Exemplul din pasajul de mai jos este cel al înso�irii partenerei la avort.

O alt� diferen�iere care se poate înregistra în reprezent�rile femeilor din Oradea este cea dintre fazajul metodelor pe durata unei rela�ii, aspect care are leg�tur� direct� cu rela�ia cu partenerul. Pentru începutul rela�iei este prezervativul în timp ce pentru faze mai avansate ale acesteia anticoncep�ionalele sunt adecvate. Evident, este vorba de câ�tigarea încrederii reciproce deodat� cu maturizarea rela�iei, ceea ce permite utilizarea unor metode care presupun mai pu�in control mutual al aplic�rii (ne referim aici la prezervativ). Pe de alt� parte, acest fazaj poate însemna �i câ�tigarea de c�tre b�rbat a dreptului de avea rela�ii sexuale cu partenera f�r� folosirea incomodului prezervativ. Fetele sunt categorice în a aprecia c� b�rba�ii

100

sau partenerii lor ar prefera pilulele în dauna prezervativului pentru a preîntâmpina apari�ia unor sarcini nedorite. În perioada de început se rezolv�, prin renun�area la utilizarea prezervativului o problem� de echitate în aplicarea metodelor contraceptive. Fetele consider� un sacrificiu folosirea anticoncep�ionalelor (se cunosc efectele lor negative), astfel încât a�teapt� din partea b�rba�ilor semne ale unei dispozi�ii corespunz�toare, exprimate prin folosirea pentru o perioad� a prezervativului.

Negocierea contracep�iei cu partenerul în comunit��ile rome deprivate

Interviurile cu fetele din Tinca ne-au permis s� decel�m o anumit� structur� a raporturilor cu partenerul stabilite în jurul problematicii contracep�iei. Aceasta este îns� par�ial�, datorit� unor distorsiuni de în�eles având în vedere aspectul relativ public al dezbaterii în grup, �i nereprezentativ, din motive de metod� �i selec�ie.

Cel pu�in la nivelul dezirabilului, dar poate �i la cel al concretului, fetele rome men�ioneaz� un mare grad de dialog cu partenerii lor în ceea ce prive�te reproducerea �i contracep�ia, ideologia fiind tot una cooperant�, precum în cazul fetelor din Oradea. Mai mult, se pare c� femeile rome negociaz� cu partenerii lor asemenea teme destul de frecvent. Exist�, a�a cum am men�ionat diferen�e de substan�� ale acestor negocieri, diferen�e cauzate mai ales de condi�iile socio-economice din asemenea comunit��i. Dac� pentru fetele din Oradea disputele în materie de contracep�ie erau vis-a-vis de prezervativ sau pilule, la fetele rome miza discu�iilor vizeaz� opozi�ia: p�strarea copilului vs. avort. Prezervativele, anticoncep�ionalele, steriletul �i alte metode sunt excluse în primul rând din motive financiare sau din considerente hedonice. Se pare c� partenerii fetelor rome nu se opun, de obicei, inten�iilor acestora, indiferent dac� este vorba de p�strarea sarcinii sau de avort. Cu toate acestea, distan�ându-se de experien�a lor personal�, ele admit c� sunt b�rba�i care nu sunt de acord cu întreruperile de sarcin�. Aceste cazuri se întâlnesc mai ales printre cei tineri, apreciaz� fetele, întrucât, de�i sufer� constrângeri financiare mai mari, ace�tia î�i doresc mai mult copii, decât cei mai în vârst�.

Nesiguran�� Câteva judec��i formulate de subiectele noastre în timpul interviurilor indic� o

angoas� difuz� în ceea ce prive�te contracep�ia. Pe scurt, ideea acestor opinii ar fi c�, în domeniul contraceptiv nimic nu este sigur. Nesiguran�a poate fi tratat� pe dou� subteme: una a nesiguran�ei mijloacelor contraceptive �i alta a nesiguran�ei pe care o presupune convie�uirea cu un b�rbat, nesiguran�� izvorât� din caracteristicile b�rba�ilor în general.

Metodele sunt nesigure Subiectele din Oradea exprim� o evaluare ra�ional-mitologic� a riscurilor pe

care le incumb� principalele metode cunoscute, morala fiind c� nici o metod� nu reprezint� solu�ia complet� �i sigur� la problemele reproducerii:

• prezervativele se pot sparge, sau c�dea (ori „s� r�mân� acolo”, cum a spus una dintre fetele din Tinca);

• coitul întrerupt presupune un bun control din partea partenerului, care nu este întotdeauna de a�teptat;

• anticoncep�ionalele nu preîntâmpin� transmiterea bolilor venerice. O asemenea abordare nu implic� în nici un caz o anumit� resemnare în fa�a

fatalit��ii reproducerii ci îndeamn� la pruden��, la asumarea cât mai con�tient� a responsabilit��ilor din partea femeii.

101

Textele furnizate de femeile rome indic� neîncredere în mijloacele contraceptive, neîncredere care î�i are originea mai ales în incertitudinea determinat� de distan�a cultural� dintre tehnicile �tiin�ifice de contracep�ie �i posibilit��ile culturale ale femeilor din grupurile noastre.

�. Pe fiecare îi chema s� intre pe u�� �i le-a explicat c� este un fel de injec�ie care… �i al�ii s-au speriat c� tot nu îi face nici un efect.

R. �i ce v-o zis la întâlnirea aia Marian? Ce vi s-o p�rut vou� mai interesant?

J. Mi-a spus s� facem injec�iile alea s� nu mai facem copii. �. Eu am f�cut �i am r�mas dup� ele. R. Trebuia s� faci în fiecare lun�. În fiecare s�pt�mân�? �. La fiecare 3 s�pt�mâni, 3 luni a�a [confuz�]. Eu m-am dus la 3 luni �i

n-o mai fost aici, s-a dus. Al�ii face pe o s�pt�mân�. (Interviu Tinca „tinere”)

Analizând pasajul de mai sus putem conchide urm�toarele fa�� de modul în care femeile rome în�eleg mijloacele contraceptive:

• Lipse�te încrederea în c�ile recomandate din exterior (neîncrederea tipic� a celor tradi�ionali în cei din afar�)

• Recomand�rile sunt în�elese într-un mod simplificat (a venit �i ne-a spus s� facem injec�iile alea sa nu mai facem copii)

• E�ecul este, a�a cum ne-am fi a�teptat, atribuit extern (nu se gânde�te c� nu a respectat recomand�rile, oricum plecarea medicilor care dau injec�iile este considerat� ca un fel de tr�dare)

Nu po�i avea încredere în b�rba�i O dimensiune a temei nesiguran�ei este cea a imposibilit��ii încrederii în

b�rba�i. De�i ar putea p�rea o variant� a ideologiilor �ovinismului feminin, ea exprim� mai degrab� evaluarea mai mult sau mai pu�in ra�ional� a riscurilor la care se expune o femeie care transfer� întreg controlul activit��ii reproductive �i pe cel al m�surilor contraceptive asupra b�rbatului. Argumentele invocate pentru aceast� tez� sunt mai mult sau mai pu�in prejudicioase, �i le vom expune sintetic în paragrafele de mai jos.

Nu te po�i bizui pe autocontrolul b�rbatului Coitul întrerupt poate fi periculos mai ales deoarece capacitatea de a controla

procedura de c�tre b�rbat nu poate fi întotdeauna garantat�. În acest pasaj se face o recomandare pentru folosirea altor metode, mai sigure, mai pu�in dependente de voin�a b�rbatului de a face sacrificii.

R: am citit undeva c�… în momentul în care el ejaculeaz� poate s� fie acolo spermatozoid, poate s� fie �i în pic�turile alea! �i în momentul în care �sta, zice, gata! Acuma îmi vine s� ejaculez, �i poate e acolo pic�tura, �i te-o l�sat.

R. da, sau dup� ejaculare, în timpul urm�torului act. (Interviu O.)

B�rba�ii sunt iresponsabili Subtema iresponsabilit��ii partenerilor e colportat� în mai multe variante: • B�rba�ii au de obicei interese care contravin intereselor partenerei, în

materie sexual� sau contraceptiv�, mai ales în ideea c� vor s� foloseasc� doar femeia pe pozi�ia de obiect sexual, iar femeile trebuie s� fie precaute pentru a preîntâmpina posibilele traume. Despre tinerii din discoteci care poart� prezervativele la ei se afirm� c� ar fi promiscui (tez� care s-ar putea traduce: „To�i b�rba�ii sunt ni�te porci”).

102

• B�rba�ii sunt imaturi, pu�in capabili de asumarea responsabilit��ii sau, a�a cum plastic se exprim� una dintre subiectele din Oradea, b�rba�ii sunt ni�te copii, chiar dac� ni�te copii mai mari.

• B�rba�ii sunt egoi�ti, fiind pu�in preocupa�i de interesele partenerei �i, prin urmare, s� o protejeze pe aceasta. Egoismul b�rba�ilor este explicat prin faptul c� ei resimt într-o m�sur� mult mai mic� decât femeile traumele provocate de lipsa de control.

Punctele de vedere generale ale fetelor din Oradea sunt înt�rite cu argumente faptice în interviurile din Tinca. D., din grupul „vârstnicelor”, prostituat� �i proxenet� în acela�i timp, potrivit informatorilor din localitate, sus�ine c� printre clien�ii prostituatelor din localitate se num�r� în m�suri egale �i romi �i români, �i b�rba�i c�s�tori�i �i b�rba�i nec�s�tori�i, sugerându-se concluzia c� promiscuitatea este o condi�ie a b�rbatului. Evident, aceast� tez� este infirmat� de celelalte fete din grupul ei, acestea ap�rându-�i partenerii.

Reprezent�ri despre familiile cu mul�i copii. Mitul incon�tien�ei

Planificarea familial�: ra�ionalitatea maximizant� �i ira�ionalitatea unor grupuri

Planificarea familial� �ine, nu numai pentru speciali�tii în microeconomie precum Gary Becker (1993), dar �i pentru omul obi�nuit, de ra�ionalitatea care poate fi formulat� în termeni explicit economici. O asemenea interpretare a sexualit��ii �i reproducerii transpare din urm�torul pasaj:

R: da nu pot s�-i în�eleg pe… nici nu folosesc mijloace contraceptive, fac o groaz� de copii, incon�tient de… deci nu face acel avort acer e 3, 4, 500 de mii, dar face copilul respectiv la care o via�� întreag� trebuie s� dea mai mult decât…500 de mii. Deci sunt p�reri diferite �i opinii diferite. (Interviu O.)

Î: crede�i c� nivelul de educa�ie, nivelul de instruire are vreun rol, sau ce

rol are, în a decide întrerup sarcina sau duc sarcina pân� la sfâr�it. Deci nivelul de educa�ie al fetei, nu neap�rat al fetei, al ambilor,

R: o dat� ce s-a ajuns la sarcin�, nivelul de educa�ie nu are, nu are ce s� fac�. Tu trebuie s� decizi pe ceea ce po�i. Ceea ce ai la dispozi�ie.

R: are importan�� cred. Deci, … adic�… m� refer, �iganii sau români sau… are importan��. (Interviu O.)

Din primul paragraf de mai sus putem deduce câteva aspecte: 1. Familia, dinamica ei, sunt tratate de femeile obi�nuite precum o

întreprindere ra�ional�, cu eficien�� m�surabil�, în care se recunoa�te dialectica dintre cantitatea �i calitatea copiilor. Op�iunea privind alegerile în situa�ia de sarcin�, între p�strarea sau întreruperea sarcinii, se judec� în termeni de costuri �i beneficii, în care se recomand�, în spiritul celei mai autentice ra�ionalit��i utilitariste, renun�area la avantajul pe termen scurt pentru cel, mult mai mare, de pe termen lung.

2. Subiectele din Oradea dau dovad� de un evident etnocentrism în explica�iile lor privind fertilitatea în grupuri exotice, precum cel al romilor. Deoarece realitatea din aceste contexte nu corespunde a�tept�rilor produse pe baza ra�ionalit��ii lor descrise mai sus, singura explica�ie posibil� este lipsa de ra�ionalitate a actorilor la care se face referire. Se probeaz� prin acest mod de gândire c� exist� o doz� semnificativ� de prejudecat� în raportarea celor din popula�ia majoritar� la comportamentul romilor. Mai mult, apelul la ira�ionalitate în interpretarea faptelor membrilor

103

unui grup precum cel al romilor este în mod evident un reflex al unei anumite ideologii suprema�ioniste.

Nu lipsa educa�iei ci a voin�ei este problema S-ar putea crede c� deficitul de ra�ionalitate la care ne referim ar avea vreo

leg�tur� cu lipsa de educa�ie. O asemenea leg�tur� exist�, dar nu este direct�, educa�ia ne�inând, din acest punct de vedere locul ra�iunii. Al doilea pasaj sus�ine în mod elocvent aceast� interpretare. Mai degrab�, s-ar putea presupune c� relativa ira�ionalitate pe care o invoc� subiec�ii pentru a explica num�rul mare de copii din anumite medii, mai ales cel al romilor, cuprinde un deficit de voin��, incapacitatea de a controla pulsiunile hedoniste ale momentului în vederea ob�inerii unor beneficii mai serioase pe termen lung sau pentru evitarea unor costuri mari care se distribuie pe o perioad� ampl�.

Cei care fac mul�i copii sunt incon�tien�i Teza potrivit c�reia cei care aduc pe lume mul�i copii sunt incon�tien�i este

reiterat� de câteva ori pe parcursul interviurilor cu fetele din Oradea. Acestea se refer� la dou� grupuri când invoc� acest stil explicativ: neoprotestan�ii �i romii. Amândou� grupurile sunt considerate a se afla la o semnificativ� distan�� cultural� de subiectele din Oradea, ceea ce justific� o asemenea simplitate în gândire. Dac� la neoprotestan�i, limitarea ra�ionalit��ii calculatorii este gândit� într-un fel care trimite la ra�ionalitatea axiologic�, neoprotestan�ii f�când copii mul�i în numele unei idei sau pentru a evita p�catul, la romi acest fel de explica�i nu mai func�ioneaz�, teza preferat� fiind aceea c�, pur �i simplu, romii sunt ira�ionali sau incon�tien�i.

Termenii prin care se introduce incon�tien�a, ca explica�ie pentru un num�r mare de copii sunt multipli: cei care nu se intereseaz� de viitorul copiilor al c�ror num�r va dilua resursele sunt incon�tien�i, dau dovad� de nep�sare sau de dezinteres. Se afirm�, precum se vede din paragraful citat aici c� majoritatea subiectelor din grupul H. consider� c� cei mai mul�i b�rba�i romi nu sunt preocupa�i de traumele prin care trec femeile lor în cazul în care r�mân cu o sarcin� nedorit�.

Pentru persisten�a unor asemenea puncte de vedere mai putem înainta o interpretare antropologic�. Este posibil ca imaginea de ira�ionalitate care este ata�at� membrilor acestor grupuri �i, mai ales celei a romilor, s� fie în leg�tur� cu o anumit� team� indus� atât de exotismul cultural al acestor comunit��i dar mai ales de probabilitatea imaginar� de a fi cople�i�i numeric de asemenea popula�ii. Avem imaginea unei popula�ii invadatoare care pune st�pânire, încetul cu încetul, pe teritoriul unei popula�ii care se consider� legitim� în respectivul spa�iu, printr-o r�spândire necontrolat�, ba chiar stimulat� de grupul care treptat cursa pentru domina�ia numeric�.

Î: nu e vorba despre experien��, din nou repet, aici vorbim, în aceast� cercetare, s� pot s� transmit celor care vor culege datele, ce �tim noi despre al�i, nu ce fac eu. C� oricum, suntem 6 oameni, care nu e relevant pentru 600 000. Deci important e s� spune�i ce �ti�i despre ceilal�i, nu despre dvs. �i am pornit de la idea cu b�rbatul, de ce interzice femeii

R: p�i �i eu cunosc cazuri, când nu-i poc�it, �i nu… deci îi ortodox, �i câ�i vine atâta…

Î: din ce cauz�, ce ra�ionament, ce gânde�te când face asta R: nu �tiu… care cunosc eu îi nep�sare. Nu-i intereseaz�, câ�i vin atâ�ia… Î: deci am în�eles odat� nep�sare, apoi de la dvs. �i indiferen��, nesim�ire

cum am numit-o, am în�eles c� sunt unii care datorit� religiei, �i alt� explica�ie? R. probabil c� nu-i intereseaz� pe unii. (Interviu O.) …

104

… dar crede�i c� aceste femei cunosc, folosesc metode contraceptive? R: p�i unele cred c� nu. Nu cred c� cunosc a�a ceva. Probabil c� unele

cunosc unele nu. Î: �i atunci de ce ajung la avort oare. R: probabil c� nu le intereseaz� c� r�mân îns�rcinate. …. R: p�i, sânt care cunosc, sunt care efectiv nu le intereseaz�. Chiar acuma

când am fost la maternitate o fost persoan� care o avut înc� trei avorturi la cerere, �i era la a 4-a, tot a�a, cu eminen�� de avort, … efectiv, nep�sare, dac� pierde sau r�mâne sarcina. (Interviu O.)

Î: dar în comunit��ile de romi, ce p�rere ave�i despre so�ii femeilor din

comunit��ile astea. Ce crede�i c� zic b�rba�ii despre femeile astea. R: probabil c� le spune s� mearg�, probabil c� pe unii nu-i intereseaz� de

loc, despre a�a ceva. P�i sunt pe care îi intereseaz�, îs pe care nu-i intereseaz�. Dac� vine, vine, dac� nu, nu.

Î: în�eleg c� b�rbatul ar fi în cazul �sta indiferent. R: sunt între ei foarte mul�i Î: cei mai mul�i b�rba�i ce crede�i c� spun despre asta. R: sânt pe care îi intereseaz�… Î: dar m� refer la cei mai mul�i R: p�i, pe unii îi intereseaz� Î: �i pe cei mai mul�i… R: nu-i intereseaz�. (Interviu H.)

O variant� bazat� pe teza instrumentalit��ii Teza incon�tien�ei celor care fac mul�i copii este completat�, de altfel, de o

teorie care utilizeaz� argumentul ra�ionalit��ii: romii fac mul�i copii pentru a beneficia de aloca�iile acestora. Aceasta face parte din pletora de teorii luate de la sine în�elese de c�tre oamenii de rând, în încercarea de explicare a fertilit��ii mult mai mari din comunit��ile s�race, mai ales a celei din comunit��ile de romi.

Recomand�ri pentru practicieni. Probleme etice Pentru necesit��ile beneficiarului acestei cercet�ri, discutarea teoriilor de bun

sim� despre organizarea reproducerii în anumite grupuri nu pare a avea nici o utilitate. Aceasta transpare îns� imediat gândindu-ne c� acest mit al incon�tien�ei celor din categoriile deprivate sus�ine gândirea multora vis-a-vis de membri acestor grupuri. Cei care au în responsabilitate interven�ia în astfel de comunit��i trebuie:

• S� con�tientizeze existen�a unui asemenea mod de gândire, marcat de prejudecat� �i de preten�ii la domina�ie �i s� încerce s� în�eleag� logica celor din grupul-�int�;

• S� î�i controleze tendin�a de a-i trata pe cei din grupul �int� ca pe ni�te neputincio�i;

• S� educe opinia public� cu privire la adev�ratele determin�ri ale situa�iilor considerate de majoritate ca mizerabile din respectivele contexte.

Sunt adev�rate aceste teorii de bun sim�? Interviurile realizate cu femeile rome sunt destul de echivoce în ceea ce

prive�te testarea ipotezelor înaintate de femeile din grupurile din Oradea. În nici un caz nu se poate spune c� femeile din comunit��ile rome s�race ar trata problema num�rului de copii sau pe cea a sarcinii cu indiferen��. Unele din aspectele corelative acestei discu�ii le-am atins deja în acest raport:

• num�rul de copii de dorit pentru o familie este acela�i ca �i pentru popula�ia majoritar� (2-3, potrivit unui sondaj realizat, în 1999, de Catedra

105

de Sociologie a Universit��ii din Oradea, în cadrul unei cercet�ri finan�ate de CNCSIS);

• iau în considerare dificult��ile materiale suplimentare pe care le presupune între�inerea unui copil.

Diferen�e între femeile rome s�race �i cele din Oradea. Economia fertilit��ii în condi�ii de subzisten��

Cu toate acestea, anumite elemente din conversa�iile purtate cu fetele din Oradea indic� specificit��i în raport cu subiectele din Oradea:

O tratare strict tehnic� a avortului, care este v�zut ca o metod� conven�ional� �i convenabil� de contracep�ie;

Lips� de preocupare pentru s�n�tatea reproducerii, manifestat� prin lipsa oric�rei trimiteri la boli cu transmitere sexual�;

Un mod de gândire a impactului economic al unui copil oarecum diferit de ra�ionalitatea calculatorie descris� la începutul acestui paragraf. „Acolo unde încap mai multe guri, încape înc� una în plus” ar fi lozinca acestui tip de ra�ionalitate. Este reflectarea clar� a unui mod de gândire care pune accentul pe subzisten��, �i pentru care calitatea vie�ii este cel mult o problem� abstract�.

Într-un asemenea context, al unei culturi a subzisten�ei, este posibil� �i infiltrarea ra�ionalit��ii exploatatorii la care f�ceam trimitere în rândurile de mai sus, potrivit c�reia num�rul mare de copii de romi s-ar datora faptului c� p�rin�ii lor urm�resc s� ob�in� ajutoarele materiale pe care statul ele ofer� copiilor. Putem spune c� în acest fel, cei din comunit��ile s�race orientate c�tre subzisten�� exploateaz� mediul exterior într-o manier� care perpetueaz� s�r�cia.

Chiar �i influen�a bisericilor neoprotestante poate fi relativizat� prin acest gen de argumenta�ie. Discu�iile purtate atât în cadrul interviurilor dar �i în afara lor, cu informatorii no�tri de pe teren, sugereaz� c� apartenen�a religioas� intermediaz� impactul unei ra�ionalit��i instrumentale. Ceea ce pare a-i motiva pe subiec�ii no�tri din Tinca spre participarea la via�a comunit��ilor baptist� sau penticostal� din localitate sunt ajutoarele care sunt distribuite periodic prin aceste institu�ii pentru cei mai s�raci dintre membri. O discu�ie ampl� pe tema motiva�iilor apartenen�ei la asemenea comunit��i religioase, cu una dintre cele mai dezinvolte dintre subiecte de interviu (D. Din grupul „vârstnicelor” din Tinca) constituie un argument suficient:

R. Dar v� ajut� cu ceva dac� merge�i la biseric�? C. O zis odat� c� vine �i au adus pachete �i la al�ii d� �i la al�ii nu cum

suntem noi s�raci. C� numai la boga�i le d�. Ar trebui s� dea �i la s�raci. Dac� are cump�rat� ap�, �i aia s� dea.

D: De multe ori zic c� vin C. Da eu nici nu mai duc la adunarea lor R. Deci voi merge�i pentru c� v-ar ajuta D. Nu T. Sunt unii care merg pentru asta, al�ii nu…merg din dragoste D. Nu pentru aceea D. Sunt o singur� femeie, eu m-a� duce numai din dragostea domnului,

dar nu po�i. Am probleme cu feti�a acum vreo dou� luni, �tie domnul Mircea, a f�cut feti�a hemoragie pe nas �i a înghi�it �i a mers în jos, era numai sânge �i am fost internat� cu ea la spital �i… Eu nu zic c� m� duc numai ca s� m� bog��esc, c� aduce ceva ajutoare la biseric�… Nu, fiecare om nu �tii ce suflet are, sau ce suflet ai dumneavoastr� nu pot s� �tiu eu, no, al�ii merg numai pentru aia, al�ii nu. Dar vreau s� v� spun c� mul�i a�tia care sunt pastori �i sunt, cum s� v� explic, mai ridica�i cu mult decât noi, sunt tot dup� spatele s�racilor.[subiec�ii confirm] C� de multe ori, a venit afirm�ri din astea jos [zvonuri printre cei de jos], �i în partea

106

aia în care st� �ig�ncu�a aia s�raca (se refer� A)… ea nu mai st� acolo…Nu v� fie ru�ine c� sunt care sunt mai s�raci decât ea [coordoneaz� grupul]…

R. S-au adus pachete, �i nu v-o dat? D. Nu c� nu I-au dat. S� explic. S-au dus �i au filmat �i groapele de la

�obolani. �tii ce-i �la �obolan? S-au dat mul�i bani, deci nu bani, poate ceva valoare mare, dolari, liri strelini, nu �tiu cu le spune, dac� le v�d le recunosc, c� atâta �coal� am chiar dac� nu am f�cut �coal�. Vreau s� spun c� nu s-au dat s� deie cu e aia de acolo. Tr�ie�te s�raca în �ig�nie (Interviu Tinca „vârstnice”)

În schimbul acestor beneficii economice cât �i al avantajului de a fi organizat într-o autentic� via�� de comunitate (putem spune c� bisericile neoprotestante construiesc capitalul social în aceste locuri) nevoia�ii ofer� participarea disciplinat� la activit��ile organiza�iei religioase �i supunere, ceea ce include �i evitarea folosirii mijloacelor contraceptive, mai ales a avortului, ceea ce spore�te, în mod evident num�rul de copii ai familiilor implicate.

Ra�ionalitatea unui num�r mare de copii în mediile cele mai s�race, mai ales pentru cele din comunit��ile tradi�ionale a fost tratat� în alte lucr�ri. În orice caz, putem vorbi despre existen�a în comunit��ile deprivate din Bihor despre persisten�a unei logici economice a familiei diferit� de cea specific� lumii moderne. Într-o asemenea logic�, calitatea copiilor nu este un aspect care s� preocupe p�rin�ii la fel de mult precum cantitatea lor, în timp ce cantitatea copiilor este limitat� doar de necesitatea asigur�rii resurselor materiale necesare supravie�uirii tuturor membrilor familiei. Toate acestea, împreun� cu folosirea fertilit��ii pentru ob�inerea de avantaje materiale, mai ales de la stat, constituie un complex de situa�ii �i de practici pe care l-am putea economie invers� a fertilit��ii, în care starea material� precar� face ca un num�r mare de copii s� nu fie lipsit de ra�iune.

Recomand�ri Acest capitol ne-a condus la concluzia c� situa�ia economic� �i social�

influen�eaz� proiectele familiilor privind num�rul �i calitatea copiilor. Este posibil ca aceast� determinare s� nu fie direct� ci s� fie vizibil� prin diferen�e la nivelul controlului asupra comportamentelor reproductive, al investi�iilor în informa�ii �i resurse necesare planific�rii familiei. Ancheta cantitativ� va confirma de fapt aceast� supozi�ie. Întrucât chiar �i modificarea acestor variabile intermediare presupune transform�ri ale condi�iilor sociale �i economice, conchidem c� schimbarea judec��ilor celor afla�i în situa�ie de subzisten�� din punct de vedere economic este posibil� în mod eficient prin programe de dezvoltare comunitar�. Paragraful urm�tor va detalia acest aspect la capitolul recomand�rilor pentru politici, plecând de la discutarea influen�elor sociale recunoscute de c�tre subiec�i a le afecta practicile reproductive �i contraceptive.

Influen�a social� De�i pare una dintre domeniile cele mai intime ale vie�ii umane, reproducerea

este un domeniu supus intens influen�elor sociale. Cu toate c� nu a fost una dintre temele explicitate în ghidul de interviu, problematica presiunilor sociale care z�g�zuiesc sau catalizeaz� comportamentul reproductiv sau practicile contraceptive ale subiec�ilor a ap�rut ca fiind una dintre cele mai importante dintre cele abordate de subiec�i f�r� incit�rile exprese ale moderatorului.

În general, via�a intim� reu�e�te s� r�mân� în mare parte în afara influen�elor sociale. Anumite momente din acest pasaj al biografiei sunt mult mai relevante �i vizibile din punct de vedere social, intrând în acest con al influen�elor colectivit��ii. Este vorba în primul rând de sarcin� �i de avort.

107

În paragraful de mai jos vom detalia rezultatul analizei interviurilor de grup pe tronsoanele care abordeaz� tema influen�ei sociale, reliefând mai ales diferen�ele explicitate sau sugerate de subiec�i în ceea ce prive�te raportarea anumitor categorii de subiec�i la sexualitate �i contracep�ie. Principalele grupuri comparate au fost: cei de la sat, fa�� de cei de la ora�, tinerii fa�� de b�trâni �i majoritatea fa�� de romi.

Cum func�ioneaz� presiunea social�? Pentru început, voi descrie pe scurt mecanismele de func�ionare ale presiunii

sociale, creând un cadru prin care vom interpreta paragrafele din discu�iile de grup referitoare la aceast� tem�.

Când vorbim despre influen�a social� ne referim mai ales la c�ile prin care colectivit��ile limiteaz� �i orienteaz� practicile sexuale �i contraceptive. În general, aceasta se produce prin institu�ii, fie prin norme sociale fie prin agen�i formali. În cazul normelor, presiunea se materializeaz� prin ac�iunea re�elelor sociale, a socialit��ii informale, în timp ce prin agen�i formali, presiunea devine eficient� prin mecanisme de supraveghere �i sanc�iune. În ambele cazuri, presiunea î�i realizeaz� func�ia de control a comportamentelor prin inducerea unor costuri insuportabile ale transgres�rii normelor, fie prin atacul asupra onorabilit��ii sau siguran�ei individului fie prin costurile directe presupuse de aplicarea sanc�iunii.

Presiunea social� la �ar�. Reprezent�ri

Î: deci pentru contracep�ie, s� urmeze un mod de contracep�ie. �i în mediul rural, discutând pu�in despre avorturi, cum crede�i c� este privit� problema?

R: eu cred c� altfel, deci e alt� percep�ie, la �ar�. Adic� cunosc foarte mul�i, �i altfel gândesc. Îs foarte influen�a�i de p�rin�i de rude, de ce zice toat� lumea

R: acuma, ca �i… gândesc… R: ba sânt… �i io pot s� spun c� �i io sânt influen�at� înc�, deci �i io mai

pot s� spun c� mai tr�iesc dup� principii… Î: �i ce fel de principii crezi tu c� s-ar trage a�a din familia de acas�. În

general, deci, ce principii crede�i c� am mai preluat noi �i continu�m s� ducem principiile p�rin�ilor. Vizavi de via�a de tân�r, de 25 de ani.

R: s� ai o rela�ie stabil�, s� nu… R: m�car atât! R: da… Î: m�car atât? Mai mult ce poate fi? R: p�i ce ar mai fi, s� nu te intereseze situa�ia financiar�, �i s� ascul�i ce

î�i spune sufletul . ca s� fie bine. R: bine, da familia te poate influen�a s� nu ascul�i sufletu! R: da! R: tu nu ascul�i de familie, tu ascul�i de ce �i-e �ie bine! R. da, da dac� e�ti influen�at de ei, atunci tot de ei ascul�i. .. R :da eu n-ascult! Da acuma s�-mi impun� maic�’mea c�…tu te

c�s�tore�ti cu �la c� �la are bani! Ce. Ea st� cu el? Eu stau! R: asta-I logic R: …s� se c�s�toreasc� ea…! R. dar dac� e�ti mai slab� de înger, �i spunându-�i ast�zi, �i spunându-�i

mâine, diminea�a, dup� masa �i seara, la un moment dat te saturi, �i…o ascul�i! Ori renun�� tu, ori renun�� ea! Tre s� faci alegere

R: da, tre s� faci alegere… R. depinde acuma de p�rin�i. Este care nu se bag�. R: �i depinde de felul fiec�ruia, de cât de mult se bag�. (Interviu O.)

108

Discu�ia de mai sus cuprinde mai ales o descriere a func�ion�rii presiunii sociale în mediul rural, cu referire special� la problematica rela�iilor de cuplu, a nup�ialit��ii �i sexualit��ii. Identific�m din pasaj familia ca fiind o institu�ie de control a sexualit��ii tinerilor, o anumit� contradic�ie între ra�ionalitatea genera�iilor mai vârstnice, adic� a „p�rin�ilor” �i cea a tinerilor, în ceea ce prive�te gestiunea rela�iilor cu membri celuilalt sex �i o descriere a normativit��ii „rurale” privitoare la raporturile dintre tinerii b�rba�i �i tinerele fete. Aceasta cuprinde, din declara�ia unei subiecte care se declar� cunoasc�toare, imperativul unei rela�ii stabile, lipsa de instrumentalitate economic� �i subordonarea ac�iunilor individuale pulsiunilor sufletului. Ne vine greu s� credem c� acesta ar fi setul de reguli care func�ioneaz� în mediul rural, de vreme ce el descrie destul de fidel morala dragostei romantice. Cu alte cuvinte, morala „tradi�ional�” rural� ar fi morala burghez�!

În pasajul de mai jos g�sim o descriere a modului în care opereaz� presiunea normativit��ii sociale la sat. Miza ac�iunii normelor de grup este respectabilitatea, iar aceasta este negociat� prin ac�iunea re�elelor sociale, a „gurii satului”. Densitatea re�elelor fiind mult mai mare în sat decât la ora�, �i presiunea de grup este mai puternic�, astfel c� este de presupus c� frecven�a înc��lc�rii normelor este mai mic� în mediul rural. Sexul în afara c�s�toriei, avortul, rela�iile trec�toare pot avea efecte devastatoare asupra respectabilit��ii persoanei implicate.

Î: apropo de p�rin�i, �i cât de mult se bag�, �ti�i pe cineva care a f�cut întrerupere de sarcin� �i st� la �ar�? Ce se întâmpl� lan �ar� în momentul în care r�mâne îns�rcinat�

R: comunitatea e mai mic� ,�i absolut se afl�. Deci, spui la cineva, �i spui nu zi la nimeni, da �la tot, zice, hai s� spui ceva, da nu zici nici tu la nimeni, �i tot a�a, �i pân� la urm� se afl�

R: e mai bine s� nu spui la nimeni. Te duci la prietenul sau cu so�ul, �i care b�rbat spune c� nevast�-mea a f�cut avort ieri, sau am fost cu ea pentru c� …pentru c� el n-a fost sigur pe el

R: dac� �la o comentat, dac� se întâmpl�, automat ai c�zut: Î: în ce sens? R: … dac� se întâmpl� înainte de c�s�torie, în primul rând. R: nu trebuie s� r�mâi îns�rcinat�, e destul s� aud� c� stai cu cineva… Î: deci e destul s� se aud� c� �i-ai început via�a sexual�… R: sau c� ai r�mas peste noapte la el. Sau a r�mas la tine. Te-a fluierat

noaptea la geamuri, … Î: deci altfel este situa�ia unei fete la ora�, alta la �ar�, R: �i a unei fete �i a unui b�iat! Î: cum procedeaz� o fat� care r�mâne îns�rcinat� �i locuie�te în sat? R: automat intervine c�s�toria. De bun� voie sau for�at� de p�rin�i. Dac�

cei doi, cât de cât se accept�. Deci, cei doi cât de cât se iubesc, sau �in la ei, sau vor s� fac� cas� împreun�

R: poate s� fi fost o aventur� de o sear�… R: da, dar la �ar� nu exist� a�a ceva! R: ba exist�! R: exist� da nu exist� mentalitatea oamenilor mai în vârst�. R: ei nu concep a�a ceva R: o aventur� de o sear�, ce-I aia?! Deja e�ti… (Interviu O.)

Solu�ia unor asemenea probleme de imagine este, în cazul sarcinii, de cele mai multe ori, c�s�toria.

Gura satului, de�i este agentul care asigur� o anumit� doz� de moralitate sexual� prin presiunea asupra imaginii a indivizilor pare a avea �i efecte negative în domeniul practicilor contraceptive. Are calit��ile a ceea ce se cheam� capital social negativ: presiunea de grup este atât de mare încât inhib� apelul la servicii de

109

planificare familial� formal�, de teama pierderii onorabilit��ii prin divulgarea c�tre personalul de specialitate a problemelor de reproducere. Se pare c� femeile de la �ar� se simt în siguran�� s� vorbeasc� despre problemele lor intime doar într-un segment foarte restrâns al re�elei lor familiale. Apelul la exper�i, la tehnicieni (medici, psihologie) este împiedicat de neîncrederea în confiden�ialitatea actului de specialitate.

Î: în sate cui se pot adresa fetele? S� afle, dac� vor s� afle cum se pot feri. Adic� s� nu r�mân� îns�rcinate.

R: doar mamei. Sau medicilor de familie la circa de care apar�in. Î: din comun�, da? Sau, de ce zâmbe�ti? R: m� gândesc c� dac� îs nec�s�torite �i dac� merg la circ� acolo în sat

s� afle despre cum te po�i feri de o sarcin�, iar� deja… Î: atunci ce le r�mâne, cu cine s� discute? R: cu mame iar�… R: da-I mai bine cu mama decît cu… R: da…în sat, dac� îi spui la o prieten�, de la prieten�…. R. decât prieten�, mai bine cu sora. R: da, dar având în vedere c� poate ai o mam� mai în vârst�, la �ar�, aia

nu are a�a mentalitate poate ca �i un p�rinte care la ora�. Altfel îi …îs informa�iile de aicea �i la �ar� prea greu ajung. (Interviu O.)

De�i anumite pasaje din interviurile realizate la Tinca au încurajat ipoteza c� problema onorabilit��ii, �i a corolarului acesteia-ru�inea, se pune într-un mod mult mai estompat la comunitatea de romi s�raci din localitate, în�elegerea, în cele din urm�, a celor urm�rite de moderator a dus la confirmarea importan�ei imaginii sociale în determinarea deciziilor privind contracep�ia în comunit��ile de romi s�raci.

R. Deci este o ru�ine între voi romii. De ce e ru�ine? D. Între noi romii. Dac� eu, de exemplu, nu am b�rbat, e ru�ine, �i poate

nici nu am fost c�s�torit� vreodat�…si poate am stau de vorb� cu el, �i ast�zi �i mâine, poate am rela�ie cu �i dac� r�mân gravid� nu trebuie s� �tie toat� lumea.

R. E ru�ine D. E ru�ine, între noi e ru�ine. (Interviu Tinca „vârstnice”)

Influen�a bisericii Ceea ce frapeaz� în urma analizei interviurilor de grup este impactul deosebit

al institu�iilor religioase, a bisericilor neoprotestante în spe��, în disciplinarea comportamentului sexual dar nu numai al acestuia, al membrilor comunit��ilor de romi s�raci din Tinca. Nu avem nici un motiv s� credem c� este un caz izolat, ci dimpotriv�, credem c� avem de a face cu un fenomen social de mare anvergur� care merit� s� fie luat în seam� de cei care studiaz� schimbarea social� sau activeaz� în domeniul dezvolt�rii comunitare de la noi din �ar�.

Dac� la membri grupului majoritar regularizarea comportamentului social se face prin influen�a familiei, ca purt�toare a unor interese economice �i simbolice, sau prin cea a altor re�ele informale, care impune respectarea normelor sociale prin punerea în discu�ie a onorabilit��ii (a capitalului simbolic precum ar spune Bourdieu), principalele institu�ii care reu�esc �inerea sub control a practicilor sexuale �i reproductive la romii din Tinca sunt bisericile neoprotestante.

C� apari�ia acestor institu�ii religioase în via�a romilor din Tinca a avut efecte serioase în�elegem din demarca�ia clar� pe care membrele grupurilor dfe interviu din Tinca o fac între „înainte”, când nu erau „poc�i�ii” în sat �i „acum” când sunt biserici neoprotestante în comun�.

110

Biserica neoprotestant� are un veritabil efect de sporire a capitalului social în comunit��ile rome. În fragmentul al doilea este clar pentru subiec�ii no�tri diferen�a dintre înainte, acum zece ani, când nu erau înc� poc�i�i, �i acum. Bisericile neoprotestante creeaz� comunitate cu tot ceea ce presupune aceasta: re�ele sociale, norme de într-ajutorare �i reciprocitate, identitate de grup pozitiv�, norme de conduit�, supraveghere reciproc�. În schimbul acestor beneficii8, plus a celor strict economice, reprezentate de ajutoarele distribuite prin reprezentan�ii acestor biserici, enoria�ii trebuie s� contribuie cu toate costurile pe care le cere func�ionarea unei asemenea institu�ii. Eficien�a normativ� a grup�rii religioase este asigurat� de un sistem de supraveghere �i sanc�ionare aplicat cu stricte�e, dar care las� loc �i pentru iertare, care descurajeaz� comportamente indezirabile cu etica promovat� în cadrul acestor culte. Un asemenea cost este constituit din renun��rile presupuse de disciplinarea comportamentului sexual. Fa�� de perioada „de dinainte”, subiec�ii recunosc c� promiscuitatea în rela�iile sexuale este mult mai sc�zut�. Apelul la avorturi este considerat un p�cat �i este sanc�ionat drastic, precum se vede din paragraful de mai jos. O asemenea norm� vine în sprijinul s�n�t��ii femeii, pe de o parte, �i o face mai con�tient� de necesitatea adopt�rii unor practici contraceptive alternative, mai pu�in traumatizante �i care nu intr� în conflict cu principiile grupului religios de apartenen��.

R. Dar la biseric�, a�i vorbit vreodat� cucineva de la biseric�? Cu e? Te po�i feri de sarcin�?

B. Nu. R. Nu? Biserica ce zice de sarcin� �i de avort? B. Poc�i�ii ��tia e p�cat dac� mergi la avort. J. Nu… E p�cat. B. E p�cat…Ei vor s� fie copii. J. Dac� îi nu mai mergi. J. Dac� r�mâi îns�rcinat�, nu mai faci avort R. În orice biseric� e p�cat. Eram curioas� s� v�d cum e aicea dac� se

afl�. Ce ai f�cut, ce se întâmpl�? �. P�i, nu mai mergi la biseric�. B. Te-ai l�sat de D-zeu �. A�a am fost eu. Nu am fost botezat� �i m-am dus la raclaj. �i amu nu

mai am voie. R. �i acuma de ce nu te mai duci. Nu vrei tu sau nu te mai primesc ei? �. Ba m� prime�te, dar nu m� mai duc c� nici nu am voie s� m� mai duc

pân� la… B. 6 s�pt�mâni �. Da… R. Da de unde. Eu nu �tiu de treaba asta. E ceva regul�? � Da, a�a e. R. La voi la �igani sau la biseric� e a�a. B �: La biseric� e a�a. B. De exemplu, dac� ai n�scut, nu ai voie s� mergi pân� ce ai copilul, �i

pân� la botez. R. Da, da, da pân� la botez. B. �i pân� la botez nu ai voie s� ie�i. R. �i �i dup� avort a�a e? B. Nu �tiu dup� avort.

8 Este evident c� trat�m func�ionarea acestor institu�ii religioase din

perspectiva teoriei alegerii ra�ionale. O buna introducere în teoria economic� a func�ion�rii organiza�iilor religioase se g�se�te la Iannaccone (1993).

111

�. Da, a�a o zis �iganii la mine c� nu, nu mai ie�i. CÂnd a v�zut c� fac avort �i merg cei care nu se �ine [sunt care fac avort �i cu toate acestea merg la biseric�]. Dar nu �tiu cum e în religia lor. Poate nu mai vor ei s� mai mergem.

[intervine cineva] � [r�spunde mai ap�sat], Dar cum s� nu, dar nu am voie acuma. R. Deci 6 s�pt�mâni nu te duci. �i dup� aceea? �. Dup� aceea m� duc. (Interviu Tinca „tinere”)

Capital social �i s�n�tatea reproducerii Exemplul impactului bisericilor neoprotestante asupra vie�ii din colonia de romi

din Tinca ne arat� c� reducerea ratei avorturilor sau num�rului de copii abandona�i nu poate fi gândit� separat de celelalte probleme ale comunit��ii. O bun� parte din problematica s�n�t��ii reproducerii, mai ales în comunit��ile s�race, se rezolv� în mod sustenabil în cadrul unor programe de dezvoltare comunitar�. F�r� capital social este greu de imaginat ca o campanie care vizeaz� reducerea num�rului de sarcini nedorite, a num�rului de avorturi sau a num�rului de copii abandona�i, s� dea roade pe termen lung. Capitalul social înseamn� norme care sunt respectate sau a c�ror respectare este supravegheat� �i sanc�ionat�, înseamn� re�ele de leg�turi intra �i extracomunitare prin care se pot ob�ine informa�ii �i alte resurse �i înseamn� încredere, atât interpersonal� cât �i în institu�ii, acest ultim aspect fiind vital pentru func�ionarea serviciilor organizate de planificare familial� sau a celor medicale. Concluzia este clar�: cele mai viabile programe destinate cre�terii s�n�t��ii reproducerii în comunit��ile deprivate sunt cele care sunt incluse în campanii de dezvoltare comunitar� robuste. Aceasta este sus�inut� �i de teza, sus�inut� într-un capitol anterior, a existen�ei unei economii a fertilit��ii în colectivit��ile cu economie de subzisten��. Privind din acest punct de vedere concluzia este aceea�i: este necesar� schimbarea condi�iilor socio-economice ale acestei economii, pentru a schimba modelele de comportament sexual.

Recomand�ri • Promovarea serviciilor de planificarea familial� s� nu eludeze problema

confiden�ialit��ii informa�iilor împ�rt��ite specialistului în domeniu. Tot astfel, poate nu ar fi o idee rea ca preg�tirea personalului de specialitate s� cuprind� un accent mai mare pe aspectele de deontologie.

• Consultarea liderilor religio�i în cazul unor campanii pentru s�n�tatea reproducerii desf��urate în comunit��i cu institu�ii religioase active �i cooptarea acestora în realizarea proiectelor.

• Includerea proiectelor vizând planificarea familial� �i s�n�tatea reproducerii în comunit��ile deprivate în programe de dezvoltare comunitar�.

Avorturile Unul dintre obiectivele proiectului în cadrul c�ruia s-a realizat acest studiu este

cel de a reduce num�rul de avorturi. Este important, prin urmare, ca în acest raport s� oferim r�spunsuri la câteva întreb�ri referitoare la întreruperea chirurgical� a sarcinii: cum se ajunge la avort? Cum se face fa�� situa�iei de avort? Cum se dep��esc traumele provocate de avort? Dintre acestea, prima întrebare este, �n mod evident cea care intereseaz� cel mai mult din punct de vedere aplicativ, celelalte fiind utile pentru interven�ia în sprijinul celor care au suferit astfel de opera�ii.

Ca �i în cazul celorlaltor teme, o diferen�� notabil� între interviurile realizate cu fetele din Oradea �i cele cu persoanele rome din Tinca const� în faptul c� fetele

112

rome realizeaz� relat�ri inspirate de experien�a lor direct� în timp ce or�dencele au discursuri mai generale. Explica�iile posibile sunt multiple:

1. Fetele din Tinca, chiar dac� unele dintre ele mult mai tinere decât cele din Oradea, au tr�it experien�a avortului, unele chiar de mai multe ori. Un caz extrem este cel al lui D., din grupul de vârstnice, care pomene�te de mai mult de 10 avorturi. Spre deosebire de acestea, fetele din Oradea par a avea cuno�tin�e mai degrab� indirecte despre avort.

2. Fetele din Oradea pot manifesta mai mare re�inere în relatarea unor experien�e precum cea a avortului. O asemenea situa�ie ar fi relevant� pentru în�elegerea semnifica�iei avortului în cele dou� culturi investigate. În cazul în care aceast� ipotez� s-a dovedi adev�rat�, s-ar putea spune c� la femeile tinere, urbane de na�ionalitate român� avortul este o practic� indezirabil�, în contrast cu reprezentarea sa în cultura rom� unde este considerat� o practic� legitim�.

3. În fine, competen�ele cognitive �i lingvistice diferite ar putea explica o bun� parte din gradul mult mai mic de abstractizare a discursurilor ob�inute de la fetele rome din Tinca.

Dat� fiind diferen�a discutat� mai sus, putem construi dou� teorii, una a reprezent�rii cauzelor �i motivelor avortului, pe baz interviurilor din Oradea, �i una justific�rii recurgerii la avort, pe baza interviurilor din Tinca.

Teoria cauzelor avorturilor. Fetele din Oradea Avortul este rezultatul a dou� faze decisive: contactul sexual �i perioada de

dup� depistarea sarcinii, în care se iau decizii privind p�strarea sau întreruperea sarcinii.

Un contact sexual neprotejat, în care nu se folose�te nici un mijloc de împiedicare a sarcinii este precondi�ia pentru a se ajunge în faza a doua. De ce nu se protejeaz� cuplurile împotriva sarcinilor nedorite? Aici, ob�inem din partea fetelor din Oradea mai multe explica�ii:

• “Lipsa de informare”, necunoa�terea mijlocelor contraceptive, sau lipsa de informa�ii privind sexualitatea, explicabile adeseori prin lipsa de experien�� a persoanelor implicate.

• Imposibilitatea material� de a aplica metode contraceptive, pastilele anticoncep�ionale fiiind caracterizate la unison de c�tre persoanele intervievate ca fiind “costisitoare”.

Cum explica�i voi acest lucru? De ce crede�i c� a crescut num�rul avorturilor, hai s� zicem dup� revolu�ie, în primii ani, �i acuma?

R: s-a legalizat, �i, se gânde�te c� are 2 copii, �i, s� mai fac� înc� unul… se gânde�te c� nu are bani, nu … starea financiar�…

R: starea financiar�… R_: lipsa de informa�ie a metodelor contraceptive… R: nu s-ar ajunge la a�a ceva dac� s-ar proteja. R: �i e ceva de… m� gândesc la 180 de mii pe contraceptive… R: îs destul de costisitoare Î: �i crede�i c� este o explica�ie pentru num�rul mare de avorturi? R: sigur…precis Î: deci accesul la … sau posibilitatea de a avea acces… R: da…adic�, la cabinet la ginecolog m-am uitat peste pre�uri… �i-s

exagerate (interviu O.)

• Incon�tien�a celor implica�i, care fiind în situa�ia de a avea un contact sexual, nu se mai gândesc deloc la consecin�ele posibile ale unei rela�ii neprotejate. Aici poate fi încadrat� �i subtema rela�iilor trec�toare cu toate

113

c� modul în care relateaz� fetele din Oradea despre problema incon�tien�ei relev� faptul c� se gândesc mai ales la membri comunit��ilor rome, care sunt judeca�i ca fiind fertili dincolo de orice judecat� practic�. O alt� tem� asociat� este cea a neîncrederii în b�rba�i, care va fi discutat� într-un paragraf aparte.

R: da nu pot s�-i în�eleg pe… nici nu folosesc mijloace contraceptive, fac o groaz� de copii, incon�tient de… deci nu face acel avort acer e 3, 4, 500 de mii, dar face copilul respectiv la care o via�� întreag� trebuie s� dea mai mult decât…500 de mii. Deci sunt p�reri diferite �i opinii diferite. (interviu O.)

… dar crede�i c� aceste femei cunosc, folosesc metode contraceptive? R: p�i unele cred c� nu. Nu cred c� cunosc a�a ceva. Probabil c� unele

cunosc unele nu. Î: �i atunci de ce ajung la avort oare. R: probabil c� nu le intereseaz� c� r�mân îns�rcinate. …. R: p�i, sânt care cunosc, sunt care efectiv nu le intereseaz�. Chiar acuma

când am fost la maternitate o fost persoan� care o avut înc� trei avorturi la cerere, �i era la a 4-a, tot a�a, cu eminen�� de avort, … efectiv, nep�sare, dac� pierde sau r�mâne sarcina. (interviu H.)

În cazul în care femeia a r�mas îns�rcinat�, se pune în mi�care sistemul cultural prin care copilul este definit ca “nedorit” sau “dorit”, dezirabil sau indezirabil, �i se cânt�resc consecin�ele p�str�rii sau ale îndep�rt�rii sarcinii. Chiar dac� sarcina este rezultatul unei oarecare “ira�ionalit��i”, decizia de întrerupere a sarcinilor este una ra�ional�, rezultat al unei cump�niri în termeni de costuri �i beneficii. Vom vedea c�, atât la nivelul reprezent�rilor câ �i al cel al practicilor efecte, deciziile de acest gen sunt puternic socializate. Vom prezenta mai jos câ�iva factori care determin� considerarea unei sarcini ca nedorite:

• Neintegrarea în proiectul biografic al persoanei, situa�ie care se poate produce în mai multe situa�ii: - Sarcin� ap�rut� prea de timpuriu, sau la un moment în care

obstruc�ioneaz� realizarea altor proiecte ale persoanei; - Sarcin� ap�rut� în urma unei rela�ii considerate f�r� perspective, ,

precum sunt rela�iile trec�toare, rela�iile întrerupte între timp sau rela�iile ilegitime, extraconjugale sau paralele rela�iei cu un partener stabil, “oficial”.

- Dep��irea unei limite conven�ionale privind num�rul de copii planificat de cuplu.

R: p�i nu au posibilitatea poate s� creasc� un copil, sau e prea repede, sau au mai mul�i acas�…

Î: deci fac avorturi, poate fi o explica�ie, faptul c� nu-�i doresc înc� un copil, c� au prea mul�i.

R: p�i, probabil deci c� nu-s hot�râte, o venit probabil f�r� s� �tie, f�r� s�-�i dea seama �i totu�i la un moment dat se gânde�te c� ce s� fac�, �i se gânde�te la varianta asta s� marg� s�-l avorteze. (Interviu H.)

• Imposibilitatea de a între�ine înc� un copil. • Presiuni sociale, mai ales ale p�rin�ilor, care preiau responsabilitatea �i

controlul deciziei pe baza unor considerente precum cea de sus, referitoare la maniera în care sarcina �i copilul ar putea afecta traiectoria biografic� a fiicei sau onorabilitatea familiei.

114

• Presiunea în sens contrar avorturilor a bisericii, care în toate denomina�iunile condamn� avortul ca fiind un p�cat, dar care urm�re�te în mod diferen�iat respectarea principiilor etice, fiind remarcat� rigoarea disciplinar� a neoprotestan�ilor.

R: asta în func�ie de religie. Sunt unele religii în care e p�cat s� faci avort. R: eu cred c� la toate religiile e p�cat s� faci avort R .e p�cat. Da este care nu fac. Doamne fere�te s� fac� R: �i la ei �i metodele contraceptive… R .�i alea (interviu O.)

Vom relua unele dintre aceste teme în paragrafe separate, în care vom detalia, pe baza relat�rilor subiec�ilor no�tri maniera în care opereaz� influen�a social� în deciziile privind întreruperea sarcinilor.

Experien�a femeilor rome Marea majoritate a fetelor din Tinca care au participat la interviurile de grup au

tr�it deja, unele de mai multe ori, experien�a avortului. Chiar dac� nu constituie un e�antion reprezentativ, relat�rile lor pot oferi sugestii pentru descrierea c�ilor prin care o fat� rom�, de 17-30 de ani dintr-o comunitate deprivat� ajunge fac� întrerupere de sarcin� la cerere. Suntem con�tien�i, pe de alt� parte, de faptul c�, datorit� caracterului public al situa�iei în care s-au colectat informa�iile, multe evenimente sau detalii au fost trecute sub t�cere.

Femeile rome nu se protejeaz� împotriva sarcinilor în primul rând deoarece nu cunosc metode contraceptive, aspect care a fost deja remarcat. Interesant destul, chiar dac� au cuno�tin�� de anticoncep�ionalele orale, nu le folosesc, precum am mai ar�tat deja, deoarece le este team� de consecin�ele negative ale acestora. Remarcabil este �i faptul c� femeile rome nu par a con�tientiza efectele negative privind s�n�tatea ale avorturilor. Paragraful de mai jos este singurul în care se încearc� teoretizare, cu fetele rome, pe marginea explic�rii recurgerii la avorturi.

R. De ce crede�i c� sunt a�a multe avorturi la noi în �ar�? J. Al�ii nu �tie, al�ii folose�te medicamente din alea. R. Da, voi crede�i c� sunt atât de multe metode pentru c� nu �tiu metode?

Deci la voi în comunitate a�a explica�i c� nu �ti�i voi metode �i de aia face�i avorturi?

�. Al�ii se tem s� le foloseasc�. [medicamentele] R. Le e fric�? De ce crede�i voi c� le e fric�? Ce �ti�i voi, ce efecte au? �. Al�ii se teme. (Interviu Tinca “tinere”)

Decizia de a întrerupe sarcina a fost atribuit� urm�toarelor motive: • Imposibilitatea între�inerii unui copil; • Neintegrarea copilului în planul de via�� al persoanei:

- Sarcina provine dintr-o rela�ie nelegitim�;

D. Ce face? Îi d� bani s� fac� avort. S� nu aud� lumea de ea. R. S� nu aud� lumea? D. Da, s� nu aud�. �i aici între noi e ru�ine s� se aud�. R. Deci este o ru�ine între voi romii. De ce e ru�ine? D. Între noi romii. Dac� eu, de exemplu, nu am b�rbat, e ru�ine, �i poate

nici nu am fost c�s�torit� vreodat�…si poate am stau de vorb� cu el, �i ast�zi �i mâine, poate am rela�ie cu �i dac� r�mân gravid� nu trebuie s� �tie toat� lumea.

R. E ru�ine D. E ru�ine, între noi e ru�ine.

115

R. �i ce face? … D. Îi d� bani la ea s� mearg� s� fac� reclajul. R. Dar dac� el nu e însurat, nu st� cu alta �i ea a r�mas gravid�? D. P�i �i atunci, �i a�a. Numai dac� cumva, de exemplu e gagica lui �i

vrea s� o ia de nevast�, atunci nu las� s� mearg�. Atunci merge acas� la p�rin�ii lui b�iatul �i spune, uite mam�, deci cu tat�l vorbe�te prima dat� [b�iatul], fata vorbe�te cu mama, �i zice, uite ce-am f�cut, acum e musai s� o iau de nevast�, �i dac� nu vrea p�rin�ii o ia de nevast�.

R. Deci, de obicei b�rbatul e neînsurat, o ia de nevast� dac� r�mâne gravid�.

D. O ia, o ia (Tinca “vârstnice”)

• Copilul ar fi venit prea devreme dup� o na�tere anterioar�; • Femeia s-a desp�r�it de partener între timp.

Influen�a partenerului Apari�ia unei sarcini influen�eaz� nu numai biografia femeii dar �i pe cea a

partenerului acesteia. Datorit� obliga�iilor pe care le presupune un copil, percum �i ca urmare a raporturilor social structurate dintre b�rbat �i femeie, este de a�teptat ca interven�ia partenerului s� influen�eze decizia de a realiza un avort sau nu.

Problema avortului se pune la fetele din Oradea mai degrab� în situa�ii nematrimoniale în timp ce fetele din Tinca se refer� la crizele sarcinii mai ales în raport cu rela�ii oficializate. Situa�ie normal�, dac� avem în vedere c� majoritatea fetelor din grupurile din Oradea nu sunt c�s�torite în timp ce fetele rome sunt majoritatea implicate în rela�ii de coabitare consensual�, denumite de ele c�s�torie.

Din discu�ia cu fetele din Oradea am reu�it s� creion�m o “teorie” a influen�ei partenerului în decizia privind p�strarea sau întreruperea sarcinii. Aceast� teorie nu reprezint� toate fetele din Oradea ci este bazat� mai mult pe interven�iile subiectelor c�s�torite. O bun� parte din materialul de interviu pe aceast� tem� reflect� proiectarea subiectelor din Oradea într-o situa�ie �n care femeia dore�te avortul. Ca de obicei, r�spunsurile fetelor rome se refer� la situa�ii concrete, reale sau proiectate.

Ceea ce determin� reac�ia partenerului la sarcin� este natura rela�iei pe care o are cu mama. Putem distinge trei feluri de parteneri: 1) ocazionali, recen�i sau nesigur; 2) partenerul stabil, de lung� durat�; 3) so�ul. Pentru b�rba�ii din primele dou� categorii, reac�ia fa�� de sarcin� izvor��te din inten�ii, influen�a contextului �i din raportarea la normele sociale. Asta în situa�ia în care I se aduce la cuno�tin�� partenerului existen�a sarcinii. Unele fete ar p�stra sub t�cere sarcina în cazul în care aceasta este rezultatul unei rela�ii trec�toare. Deznod�mântul pozitiv este atunci când pertenerul ar fi avut deja în vedere consolidarea rela�iei iar nea�teptata sarcin� nu ar face altceva decât s� gr�beasc� c�s�toria celor doi. Chiar dac� inten�iile partenerului sunt pozitive fa�� de rela�ie, alte considerente, de ordin economic sau social pot determina partenerul s� doreasc� avortul, precum ru�inea unei sarcini extramatrimoniale sau incapacitatea dea între�ine un copil. Reac�iile so�ilor sunt dependente de dorin�a lor de a avea copii. Fiind “mai reci”, accept� cu u�urin�� un avort din partea so�iei, dac� aceasta îl vrea. În schimb, dac� î�i doresc copilul, este posibil� o atitudine negativ� fa�� de inten�ia so�iei.

Cum multe dintre tinerele din grupurile din Oradea sunt nec�s�torite interven�iile lor pe aceast� tem� au fost mai degrab� încerc�ri de prognostic. În cazul acestora este de remarcat încrederea în capacitatea lor de autonomie �i de a evita interven�ia partenerului în asemenea decizii.

Femeile rome relateaz� mai ales din experien�a lor personal�. Neavând baz� de compara�ie, m�car în r�spunsurile subiectelor din Oradea, oarecum abstracte în

116

discursurile lor, abordarea noastr� nu poate fi decât personal�, datele din ancheta cantitativ� fiind deosebit de utile în în�elegerea situa�iilor la care fac referire fetele din Tinca. În cazul în care ar dori s� întrerup� o sarcin�, acestea se consult� cu partenerul dar decid mai mult în func�ie de viziunea proprie. Ele recunosc c� o parte dintre b�rba�ii din comunitatea lor s-a opune întreruperii de sarcin�, justificarea oferit� fiind dragostea b�rba�ilor pentru copii. R. Ce zic b�rba�ii vo�tri? Dac� b�rba�ii zic c� ai copii destui atunci te trimite la avort.

�. Da sigur R. �i dac� faci �i el nu vrea? Sunt fete care au f�cut avort �i b�rbatul nu a

�tiut de avort. La voi, pân� ai 3-4 copii, sau mai mul�i. Care e num�rul de copii al fetelor de la voi?

B. Sunt �i mai mul�i. Sunt care au poate �i 10, cele care sunt mai în vârst�.

R. La fetele tinere ca voi, când au 3-4 copii, se hot�resc, c� de acum nu mai fac copii �i o s� merg la avort.

�. Da R. �i cu el stabili�i. Cu b�rbatul împreun�? B. Da. B�rba�ii n-ar vrea între ei [s� fac� avort]. Sunt care nu prea �in s�

faci tu avort. R. S� faci avort? B. Al�ii vor. �. Al�ii dac� vor merg �i o fac cu alta [fac copilul cu alta] … R. �i el ce a zis? C� el te-ai sf�tuit s�,,, U. Da, el a zis. … R. �i b�rbatul t�u a zis s� faci? J. El nu a vrut, dar eu am f�cut. R. Bag eu de seam�, c� în general �in b�rba�ii s� aib� copii. J. Da R. Sunt mândri cu cât au mai mul�i copii sau cum e? �. Îi place copiii B. Da, eu am observat c� la b�rba�i le place. De exemplu, cum e al meu,

�ine foarte mult la copii. �i îi place copiii. �I al�ii care nu. (Interviu Tinca „tinere”)

Cunoa�terea efectelor avorturilor Ca pentru majoritatea temelor din intervirurile noastre, fetele din Oradea au

dovedit cuno�tin�e care permit prevenirea efectelor negative asupra s�n�t��ii ale avorturilor, în timp ce fetele din comunitatea de romi din Tinca cunosc aceste efecte din experien�a lor personal�. Faptul c� au dobândit aceast� “în�elepciune” arat� precaritatea cuno�tin�elor lor referitoare la fiziologia reproducerii �i la concecin�ele avorturilor asupra aparaturlui reproduc�tor al femeii.

R: poate interveni sterilitatea, sau cu cât faci mai multe avorturi, cu atâta se sub�iaz� pere�ii uterului �i po�i da în alte probleme. Chisturi mai multe, hemoragii, deregl�ri ale menstrua�iei, sau poate fi �i unul… s� nu fie bine f�cut, �i …(Interviu O.).

Dac� dilema moral� din jurul avortului pare a fi o problem� pentru fetele din Oradea, nu se poate spune acela�i lucru despre fetele din comunitatea rom� din Tinca. Ideea c� avortul este un p�cat, c� este un act prin care se ia via�a unui copil deja conceput provoac� emo�ie pentru fete precum cele din grupurile din Oradea, iar

117

în cazul unui avort, aceste conflicte morale se manifest� prin p�reri de r�u. Acestea sunt mult estompate în cazul fetelor din grupurile de romi:

R. Deci nu ai avut nimic a�a s� te îmboln�ve�ti etc.[c�tre �] s� te doar� ceva…Acum dup� ce a f�cut o fat� avort, crede�i c� îi pas� c� a f�cut avort? Pe tine,[c�tre �] de exemplu, cum te sim�i, �ie î�i pare r�u, sau te gânde�ti c� oricum nu aveai ce face…Ce sim�i tu dup� un avort?

�. D’apoi nu conteaz� ce sim�i, c� acolo la Oradea [vorbe�te �ig�ne�te].. R. Î�i face anestezie, injec�ie �. Nu �tii nimic �i nu �tii. R. Nu sim�i. Dar la celelalte fete le pas� dac� fac avort sau le e totuna.

M� duc �i… � Care se hot�r��te, vrea copil, (Interviu Tinca „tinere”)

Ideea de p�rere de r�u asociat� unui avort pare a fi chiar str�in� fetelor din grupurile rome a�a cum reiese cu claritate din pasajul de mai sus.

Recomand�ri • Sporirea accesului femeilor din categoriile s�race la alte metode

contraceptive moderne �i intensificarea ac�iunilor de educa�ie sexual� �i pentru planificarea familial�. Asemenea activit��i, desf��urate eficient pot constitui o cale de reducere a apelului la întreruperea chirurgical� a sarcinilor fie prin reducerea num�rului de sarcini nedorite fie prin folosirea unor metode alternative, mai pu�in periculoase.

• Informarea femeilor din categoriile deprivate cu privire la efectele de s�n�tate ale avorturilor. Un accent deosebit trebuie pus pe riscurile pe care le presupun avorturile neasistate de personal de specialitate.

Anexa Localitate Operator Alesd Uveghes Ioana Beius Pirtea Cristina Marghita Kurko Sofia Nucet Vulturar Carmen Stei Tota Ramona Salonta Dana Bianca, Bejan Ofelia Valea lui Mihai Locse Erika Astileu Oros Daniela Bat�r Pop Claudia, Zoica Cristina Bor� Vere� Ramona Ciumeghiu Mocan Mariana, Soproni Diana Diosig Re�tea, Popa Adriana Fini� Vulturar Carmen Luga�u de Jos Pu�inelu, Mirela Nojorid Pu�ca� Ramona, Cuciula Claudia Remetea Degeu Lucre�ia Sânmartin Cambrea Carmen, D. Mihaela, Regu� Anca �uncuiu� Ciupe Crina, Cipleu Ramona Tileagd S�rac Dana, Fetea Angela Uileacu de Beiu� Popa Roxana C�pâlna, Husas�u de Tinca Flore Ioana Pocola Popa Roxana Oradea Todea Alexandra

118

Toader Lumini�a Buzguta Camelia Maghiar Ioana Secherca Daniela, Roman Alina Bodogai Mirela Mada Alina Repciuc Kiss Monica , Roman Farcau Paula Mihu� Lavinia Horvath Alina Oncica Anamaria Budeanu Delia Bunta Lidia Pacurar Oana Moisa Lavinia , Lutas Anca Horvath Alina Badescu Julieta, Romocea Florica Mag Crina, Stan Tegzes Alina Veres Ligia Comunit��i deprivate Abr�mu�, Cefa Sp�taru Ioana Ale�d Pu�inelu Mirela Bat�r Chebeleu Cecilia Biharia Kabai Emese Cop�cel Mu�et Ramona Diosig Bere Lavinia Dr�ge�ti Cozman Gabriela Giri�u de Cri� �tiubea Monica Hidi�elu de Sus Câmpan Florica Holod Solomie Livia Ineu B�zgu�a Alina Luga�u de Jos Maghiar Camelia Nojorid Ierugan Mirela O�orhei Chiril� Daniela S�lard Abraham Ionela �imian Alexan M�rioara Sânmartin Coita Aurelia �uncuiu� Gaje Tabita Tinca Foghi� Marina Valea lui Mihai Heder Ileana Vii�oara Kurko Sofia

Tabel 46 Lista operatorilor

������ �������������������������������

%��� �����$��������&������

Leontina Daragiu Marian Daragiu

Proiectul de planificare familial� «Se poate �i altfel...» implementat în perioada 09 iunie 2000 - 09 septembrie 2000

Locul de desf��urare al proiectului: comuna Bat�r, jude�ul Bihor Pentru a asigura interven�ia necesar� în vederea facilit�rii accesului

persoanelor defavorizate la serviciile de planificare familial�, Funda�ia Ruhama din Oradea a propus un plan de m�suri în anul 1999 prin intermediul proiectului “Se poate si altfel…”, proiect finan�at de Fondul Român de Dezvoltare Social�. Ca �i program pilot, acest program a fost implementat timp de 10 luni, în comuna Bat�r, jude�ul Bihor.

Partener în cadrul acestui program a fost Prim�ria comunei Bat�r, care a participat la derularea proiectului prin implicarea direct� a referentului social al Prim�riei, împreun� cu echipa de lucru, în activit��ile derulate. Prim�ria comunei Bat�r a scutit organiza�ia de plata taxei de publicitate a materialelor publicitare, a participat la organizarea întâlnirilor în grupuri mici �i a întâlnirilor de formare a cadrelor medicale �i a alocat o zi pe s�pt�mân� din activitatea Prim�riei pentru beneficiarii proiectului, in vederea întocmirii dosarelor sociale �i eliberarea de adeverin�e pentru asigurarea la sistemul de s�n�tate.

Figura 36. Colonia de romi din Bat�r

Spitalul din ora�ul Salonta, în calitate de colaborator, s-a implicat în desf��urarea proiectului, prin alocarea spa�iilor cabinetelor medicale din satele Bat�r, Talpo� �i T�ut. Medicii de familie, în calitate de colaboratori, au participat la activit��ile de formare organizate de medicul specialist în planificare familial�, rolul cel mai important al acestora fiind acela de a continua activit��ile de informare în

120

domeniul planific�rii familiale �i de promovare a metodelor contraceptive dup� încheierea proiectului pilot.

Direc�ia de S�n�tate Public� Bihor – colaboratorul Funda�iei – �i-a exprimat acordul de principiu fa�� de implementarea activit��ilor prev�zute în proiect în mediul rural.

Consiliul Jude�ean Bihor, prin Serviciul Public Specializat – Direc�ia General� Jude�ean� pentru Protec�ia Drepturilor Copilului, a evaluat activit��ile de prevenire a abandonului familial prin evitarea na�terilor nedorite utilizând promovarea metodelor de planificare familial�, activit��i demarate de Funda�ia Ruhama în cadrul proiectului „Se poate si altfel…”. În urma raportului prezentat, Comisia pentru Protec�ia Copilului Bihor a acreditat serviciul oferit de echipa interdisciplinar� de lucru a proiectului, ca fiind serviciu adus în domeniul Protec�iei Drepturilor Copilului.

Direc�ia General� de Munc� �i Protec�ie Social� Bihor, prin Oficiul de Asisten�� Social�, a oferit consultan�� de specialitate echipei de lucru pe parcursul proiectului.

Echipa de lucru a fost alc�tuit� din: specialist în planificare familial� – medic, lucr�tori comunitari – personal cu preg�tire medico-social� �i voluntari.

Mijloacele de promovare �i informare utilizate în proiect au fost: conferin�e de pres� în vederea inform�rii opiniei publice despre sistemul serviciilor de planificare familial� �i facilit��ile acordate femeilor care alegeau s� utilizeze o metod� contraceptiv�; întâlniri cu femeile lideri din comuna Bat�r pe tematici diverse precum modalit��ile de aplicare practic� a planific�rii familiale. În satele comunei Bat�r, activit��ile proiectului �i disponibilitatea echipei de a oferi servicii celor interesa�i în domeniul planific�rii familiale, au fost mediatizate prin toba�ul satului, prin materialele informative distribuite de echipa de lucru, vizite �i activit��i de strada în comunit��ile defavorizate sau în coloniile separate de sate. Alte materiale utilizate în activitatea de informare �i promovare a metodelor de planificare familial� au fost: pliante, baner, afi�e, note informative, note de toba.

În implementarea acestui proiect au fost evidente rezultatele activit��ilor în grupuri mici, în special dac� ele se desf��oar� �inându-se cont de similitudinile existente între participan�ii la întâlnire. S-au organizat astfel întâlniri în grupuri mici cu beneficiarii, dup� cum urmeaz�: grupuri de femei, grupuri de b�rba�i, grupuri de tineri, grupuri de adolescen�i �i cupluri. Întâlnirile au avut loc în cadrul s�lilor de Gr�dini�a din satele comunei, la dispensarele medicale �i în s�lile de �coli. La aceste întâlniri au fost prezentate tematici sus�inute de specialistul în planificare familial�, privind metodele contraceptive �i planificarea familial�.

Rezultate cantitative: S-au organizat 28 de întâlniri formale în grupuri mici, dintre care: • 8 întâlniri în satul Bat�r • 8 întâlniri în satul Talpo� • 6 întâlniri în satul T�ut • 6 întâlniri în satul Arp��el Din totalul celor 28 întâlniri: • 7 grupuri au fost alc�tuite din 10 persoane • 5 grupuri au fost alc�tuite din 5 persoane • 5 grupuri au fost alc�tuite din 15 persoane • 4 grupuri au fost alc�tuite din 7 persoane • 2 grupuri au fost alc�tuite din 12 persoane • 2 grupuri au fost alc�tuite din 20 persoane • 2 grupuri au fost alc�tuite din 50 persoane • 1 grup a fost alc�tuit din 27 persoane • 1grup a fost alc�tuit din 25 persoane

121

• 1grup a fost alc�tuit din 14 persoane • 1grup a fost alc�tuit din 27 persoane Pe parcursul proiectului au existat de asemenea întâlniri informale de strada în

cadrul c�rora s-au format grupuri specifice. Totalul beneficiarilor activit��ilor în grupuri mici este de 455 persoane. Un alt tip de serviciu oferit în cadrul prezentului program s-a realizat prin

activit��ile de informare la domiciliu. Echipa mobil� de lucru a proiectului a vizitat s�pt�mânal familiile care au solicitat prin intermediul formularului tip acest lucru. Formularul s-a distribuit în cadrul activit��ilor de strad� �i ulterior s-a depus la punctele de lucru ale echipei - Dispensarele Medicale. Scopul activit��ii a fost acela de a informa �i de a contribui la formarea persoanelor solicitante cu privire la tematica propus�, r�spunzând astfel acelora, care datorit� aspectelor delicate ale subiectului, (planificare familial�), nu participau la întâlniri. Formularele de solicitare au fost monitorizate, iar ulterior acestea au fost confirmate în Registrul - Vizite la Domiciliu. Echipa de lucru a avut în vedere o list� cu 40 de persoane, membrii ai unor familii care aveau in componen�� copii afla�i în dificultate, cu un risc sporit de abandon familial. Lista cu familiile în cauz� a fost prezentat� si integrat� în baza de date a Prim�riei. Majoritatea persoanele adulte femei din aceasta categorie sunt persoane s�race, cu multe na�teri, f�r� un loc de munc� stabil �i cu un nivel sc�zut de educa�ie. Mesajul transmis de c�tre echipa de lucru a fost adaptat, asigurându-ne, printr-o permanent� comunicare suportiv�, c� mesajul transmis a fost corect decodificat si interpretat corespunz�tor.

Pentru persoanele care au acceptat s� participe la activit��ile proiectului pe termen lung �i au dorit s� se implice în solu�ionarea problemelor personale, s-au întocmit planuri de interven�ie individualizate. Num�rul total al beneficiarilor acestor planuri de interven�ie este de 150.

O nou� abordare a avut loc în activitatea cu tinerii prin promovarea metodelor de planificare familial� �i diseminarea de informa�ie specific� în discotecile din comun� distribuindu-se materiale informative. La intrarea în discoteca, echipa de lucru a proiectului s-a al�turat distribuitorilor de bilete de intrare, astfel o dat� cu biletul de intrare fiecare persoan� a primit un pliant informativ adaptat ca mesaj �i con�inut, categoriei de vârst�. Au fost, de asemenea, organizate concursuri, care au constat în enumerarea a trei metode moderne de contracep�ie. Câ�tig�torii au primit drept premii materiale de contracep�ie de barier�. La întâlnirile din cadrul discotecilor au participat aproximativ 300 de tineri pe întâlnire, beneficiind de materiale informative �i contraceptive. Beneficiarii activit��ilor la discoteci sunt aproximativ 1000 de tineri în cadrul prezentului program.

O alt� metod� de interven�ie specific�, în activitatea de informare �i promovare, a fost activitatea prin care ne-am adresat b�rba�ilor care obi�nuiesc s� frecventeze barurile satului. S-au distribuit materiale informative barba�ilor, direct �i prin intermediul barmanilor.

Activit��ile de strad�, campanie de outdoor, s-a realizat prin distribuirea �i afi�area de materiale informative în satele comunei Bat�r. S-au distribuit flutura�i �i pliante la fiecare gospod�rie din satele comunei prin cutiile po�tale, iar în fa�a Prim�riei a fost afi�at un banner informativ al proiectului. O alta activitate de promovare cu un grad ridicat de popularitate a fost aceea prin care echipa proiectului a fost înso�it� de toba�ul satului, delegat de Prim�rie, pentru a informa popula�ia transmi�ând mesajul echipei, prin ceea ce se nume�te - nota de toba. Astfel, mesajul scris al echipei era transmis intr-un limbaj comun, specific zonei in care s-a derulat proiectul. S-au distribuit materiale informative la punctele centrale ale satelor: la fântânile arteziene, la alimentarele comunale, la �coli, la Prim�rie, prin medicii de

122

familie �i direct de c�tre echipa de lucru. Num�rul beneficiarilor acestei activitati, sus�inute pe întreaga perioada a proiectului este de 3000 persoane.

Mod de lucru în comunit��ile s�race, rurale din comuna Bat�r: echipa se deplaseaz� în comunitate, unde se desf��oar� activit��ile de strada. Beneficiarii obi�nuiesc s� se împart� în dou� grupuri femei si b�rba�i. Echipa la rândul ei procedeaz� la fel reu�ind astfel s� se stabileasc� rela�ia de comunicare deschis�. De obicei dup� aceste campanii de informare specifice, persoanele interesate se adreseaz� cabinetului medical din satul respectiv pentru consultan��, unde sunt a�tepta�i si asista�i de medicul specialist în planificare familial�.

Activit��i de consultan�� specializat� în domeniul planific�rii familiale: beneficiarii acestei activit��i primesc consultan�� de specialitate din partea medicului- specialist în planificare familial�. Se ofer� informa�ii �i consultan�� despre domeniul planific�rii familiale. Monitorizarea beneficiarilor s-a f�cut în Registrul Medical �i s-au folosit urm�toarele instrumente de lucru: Fisa medicala, chestionar ini�ial, chestionar intermediar, ghidul de interviu, formular de calitate a serviciului oferit, materiale informative. Num�rul total de consulta�ii oferite in cadrul acestei activit��i, conform Registrului Medical la zi, este de 512 persoane. Men�ionam ca 45 de femei au ales sa foloseasc� metode contraceptive hormonale, ceea ce înseamn� o disponibilitate sporit� din partea acestora de a consulta periodic cabinetul medical. Un num�r ridicat de beneficiari a declarat ca utilizeaz� materiale de contracep�ie de barier�.

O alt� activitate in cadrul proiectului s-a referit la formarea cadrelor medicale locale. Prin intermediul acestei activit��i s-au oferit informa�ii si consultanta de specialitate cadrelor medicale din comuna. Astfel 2 medici de familie, 4 asistente medicale, referentul social al Prim�riei si farmacista din comuna Bat�r au fost beneficiarii întâlnirilor organizate de echipa si coordonate de specialistul în planificare familial�. Întâlnirile de formare s-au concretizat într-un model de colaborare Medic de familie - Beneficiar - Prim�rie. Tematicile sus�inute au fost urm�toarele:

Contracep�ia: • contracep�ia oral� �i injectabil� • comunicare �i consiliere • obstacole • planificare familial� natural� • metode de barier� • implant • dispozitiv intrauterin • contracep�ia de urgen�� Rezultatele acestor întâlniri: • familiarizarea medicilor de familie cu metodele de contracep�ie moderne • propuneri de solu�ionare a problemelor medicale posibile, dup�

administrarea contraceptivelor • competen�e în planificare familial� • cunoa�terea speciali�tilor competen�i în vederea prescrierii metodelor

contraceptive moderne • identificarea depozitelor de medicamente de unde se pot cump�ra

contraceptive de c�tre Farmacia local�. Probleme întâmpinate: La începutul proiectului, cadrele medicale au fost re�inute în ceea ce prive�te

implicarea în activit��ile proiectului. Pe parcursul derul�rii activit��ilor proiectului, exista îngrijorare din partea medicilor c� vor avea un num�r tot mai mare de solicitan�i de servicii medicale neasigura�i la sistemul de s�n�tate. Era cunoscut faptul c� beneficiarilor proiectului erau persoane defavorizate, f�r� locuri de munc�, f�r� venituri. Astfel aceste persoane nu beneficiaz� de asigur�ri de s�n�tate, ceea ce

123

ar fi determinat ca munca medicilor din comuna s� fie prestata sub form� neremunerat� de Casa Jude�ean� de Asigur�ri de S�n�tate. Am decis s� intervenim pentru ca beneficiarii activit��ilor proiectului s� se poat� adresa medicilor de familie din Bat�r pentru a primi consultan�� gratuit� în domeniul planific�rii familiale, urmând s� ini�iem �i s� demar�m procedura de asigurare la sistemul public de s�n�tate a persoanelor defavorizate.

Procedur� urmat�: De�i categoria social� mai sus men�ionat� se încadra în prevederile Legi 67 /

1995 privind ajutorul social, datorit� lipsei de fonduri, Prim�ria local� nu a onorat plata ajutorului social c�tre cei îndrept��i�i de lege, �i ca atare nu s-a întocmit documenta�ia precizat� de lege. Aceast� practic� a Prim�riei a atras dup� sine o alt� problem� grav� �i anume, neasigurarea la sistemul de s�n�tate a persoanelor s�race pentru care asigurarea ar fi fost pl�tit� de Ministerul Muncii �i Protec�iei Sociale, în condi�iile în care Prim�ria ar fi comunicat lunar Direc�iilor jude�ene lista persoanelor care, potrivit legii, au dreptul sa beneficieze de ajutorul social.

La propunerea Funda�iei Ruhama, Prim�ria Comunei Bat�r a întocmit dosarele sociale, chiar dac� nu existau resurse financiare pentru plata efectiv� a presta�iei �i a comunicat listele persoanelor beneficiare la DMSS. Num�rul total de asigura�i la sistemul de s�n�tate, în urma demersurilor f�cute de echipa proiectului, a fost de 360 de persoane. Este important de men�ionat c�, potrivit legii, beneficiarului asigur�rii de s�n�tate extinde dreptul de asigurat c�tre întreaga familie pân� la gradul unu de familie. În aceste condi�ii, asigura�ii la sistemul public de s�n�tate au putut beneficia de medicamente compensate si gratuite, consulta�ii gratuite la cabinetul medical, spitalizare gratuit�.

Schimb�ri survenite în via�a beneficiarilor: La demararea acestui program, în anul 1999, a serviciilor de informare �i

promovare a planific�rii familiale de c�tre Funda�ia Ruhama, metoda cea mai comun� de a evita o sarcina nedorit� în comunit��ile s�race, era avortul. Astfel exist� în eviden�ele serviciului femei care au apelat la avort, ca fiind metoda de evitare a unei na�teri nedorite, de 10 pana la 25 ori. Costul pl�tit pentru avort constituia pentru familia în cauza o cheltuiala suportata din aloca�iile de stat ale copiilor din familia respectiv�, de altfel, singura sursa de venit pentru cele mai multe familii s�race din comunit��ile defavorizate. Dac� depistarea sarcinii se f�cea dup� perioad� permis� pentru întreruperea chirurgical� a sarcinii, femeile alegeau în multe cazuri s� abandoneze copiii la na�tere.

Proiect de informare despre s�n�tatea reproducerii �i despre planificarea familial� în rândul comunit��ilor defavorizate din jude�ul Bihor - “Alegerea mea”

“Alegerea mea”, proiect finan�at de Agen�ia de Dezvoltare Interna�ional� a Canadei prin Ambasada Canadei la Bucure�ti.

Funda�ia Ruhama a derulat începând cu anul 1999 programe de informare despre s�n�tate �i de promovare a metodelor moderne de contracep�ie în comunit��i defavorizate din jude�ul Bihor, cu prec�dere în comunit��i s�race din mediul rural.

Prima activitate de informare �i promovare a avut loc în rândul grupurilor s�race �i a comunit��ilor de romi din comuna Bat�r. Extinderea atât a serviciilor cât �i a ariei de acoperire c�tre a doua zon�– comuna Tinca, a decurs de la sine, iar în cadrul proiectului de fa�� am avut posibilitatea disemin�rii experien�ei �i a metodelor de lucru spre alte 30 de comune �i 4 ora�e ale jude�ului Bihor.

Scopul proiectului “Alegerea mea”, a fost acela de a îmbun�t��i accesul persoanelor defavorizate la informare despre metodele moderne de contracep�ie �i la

124

serviciile de planificare familial�. Proiectul a demarat în luna martie 2002 �i a fost finan�at de Agen�ia Canadian� de Dezvoltare Interna�ional� – CIDA.

Obiectivele proiectului: • Promovarea metodelor de contracep�ie în 30 de comunit��i rurale

defavorizate, în rândul femeilor s�race �i a femeilor roma, in vederea evit�rii sarcinilor nedorite, a avorturilor, a abandonului �i institu�ionaliz�rii copiilor

Figura 37. Grup de romi înaintea unei întâlniri cu echipa proiectului

• Informarea a aproximativ 10.000 de persoane defavorizate din jude�ul Bihor despre metodele moderne de contracep�ie �i despre serviciile de planificare familial�

• Informarea unui num�r cât mai mare de femei defavorizate din jude�ul Bihor despre procedura necesar� ob�inerii contraceptivelor �i a analizelor medicale gratuite.

• Facilitarea accesului femeilor s�race, defavorizate, a femeilor rome din 30 de comunit��i rurale s�race la serviciile de planificare familial� din mediul urban, la analize medicale gratuite, la teste de sarcin� gratuite �i la materiale contraceptive distribuite gratuit prin Cabinetele de Planificare Familial�

• Realizarea cercet�rii sociologice privind practici �i atitudini sexuale �i contraceptive în comunit��ile s�race la nivelul jude�ului Bihor. Cercetarea a fost realizat� de Universitatea Oradea, Catedra de Sociologie �i Asisten�� Social�.

Beneficiari direc�i ai proiectului: • 10.000 de femei fertile s�race, femei cu un nivel sc�zut de cuno�tin�e,

femei analfabete, femei f�r� venituri, femei care locuiesc în mediul rural, femei rome.

Rezultatele proiectului: • implicarea a 28 de autorit��i publice locale în activit��ile de informare �i

promovare la nivelul comunit��ilor defavorizate • tip�rirea �i editarea a 25000 de pliante informative, 400 de afi�e �i 100 de

suporturi magnetice - CD-uri, adaptate nivelului de instruire �i specificului grupului �int�

125

• campanie local�, (spoturi radio, bannere informative, tramvai decorat, afi�e), de promovare a s�n�t��ii reproducerii

Figura 38. Tramvai de promovare a metodelor contraceptive în Oradea

• distribuirea de materiale informative �i activit��i de informare în cadrul a 30 de comune �i 4 ora�e ale jude�ului Bihor

• au fost distribuite aproximativ 4000 de pliante în rândul elevilor �i studen�ilor din cele 30 de comune si 4 ora�e

• au fost implica�i 25 de voluntari �i speciali�ti în cadrul activit��ilor de educa�ie pentru s�n�tate

• num�rul estimativ al beneficiarilor direc�i este de 10000 de persoane • facilitarea procesului de egalitate a �anselor prin îmbun�t��irea accesului

femeilor s�race �i a femeilor rome la informare �i servicii publice Men�ion�m câteva dintre activit��ile de amploare ale proiectului: Cercetare sociologic�: Activitatea de cercetare sociologic� a demarat în luna aprilie 2002, �i a fost

realizat� de Catedra de Asisten�� Social� �i Sociologie din cadrul Universit��ii Oradea. Cercetarea: “Practici �i Atitudini Sociale Contraceptive în Jude�ul Bihor �i Comunit��ile S�race din Bihor” s-a desf��urat la nivelul întregului jude� pe un e�antion reprezentativ de 1.199 de subiec�i �i au fost implica�i peste 80 de operatori de teren (studen�i ai Universit��ii Oradea), �i o echip� de coordonare format� din 8 persoane. Cercetarea sociologic� a cuprins dou� perspective, o cercetare cantitativ�, �i una calitativ�, iar în final a fost elaborat un set de recomand�ri ale speciali�tilor, bazate pe rezultatele concrete ob�inute în urma prelucr�rii datelor ob�inute în cadrul cercet�rii sociologice.

Formarea voluntarilor: Activitatea a demarat la începutul lunii mai când 10 studen�i ai Facult��ii de

Asisten�� Social� �i Sociologie din cadrul Universit��ii Oradea s-au implicat în calitate de voluntari în activit��ile proiectului, participând la derularea acestora pe teren, în comunit��ile rurale, în mediul beneficiarilor.

În fiecare comunitate în care echipa de lucru a proiectului a intervenit, s-a identificat o femeie lider, femeie rome, recomandat� de c�tre grupul de femei care a participat la activit��ile de planificare familiala, sau de c�tre liderul formal al comunit��ii, (consilier local, expert pe problema romilor din cadrul Prim�riei locale). Aceste femei lider beneficiaz� de o rela�ie direct� cu specialistul în planificare

126

familial� având astfel posibilitatea de a se informa �i de a fi informate direct în aspecte legate de domeniul planific�rii familiale.

Femeile lider �i voluntarii proiectului sunt forma�i de c�tre specialistul în planificare familiala pentru însu�irea de abilit��i, care s� le permit� transmiterea de informa�ii corecte despre metodele moderne de contracep�ie, femeilor defavorizate �i partenerilor acestora, pentru ca cei din urm� s� reprezinte modele de buna practic� pentru comunitatea din care fac parte.

Specialistul în planificare familial� a organizat activit��i de formare a voluntarilor în cadrul Cabinetului din Oradea, pentru a furniza informa�ii specifice �i unitare femeilor.

Figura 39. Întâlnire cu voluntarii

Campanie de informare în comunit��ile rurale �i în Oradea. Au fost selectate 30 de comunit��i rurale, în care echipa interdisciplinar� de

lucru a proiectului a ales s�-�i desf��oare activitatea. La baza selec�iei au stat datele preliminare culese pentru demararea activit��ii din cercetarea sociologic�.

Au fost contacta�i directorii de �coli din comunit��ile rurale selectate pentru organizarea întâlnirilor de informare a elevilor

În municipiul Oradea, pe lâng� activit��ile de informare a femeilor din comunit��ile de romi, s-au desf��urat �i activit��i de informare a femeilor defavorizate, care beneficiaz� de serviciile sociale ale Prim�riei Oradea. Astfel, s-au distribuit materiale informative, �i au avut loc întâlniri în c�minul social, la locuin�ele sociale din Municipiu. S-au distribuit materiale informative �i s-au purtat discu�ii în cadru informal despre metodele moderne de contracep�ie cu femeile care beneficiaz� de lapte praf pentru copiii de pân� la 1 an. Au fost informate despre planificarea familial� �i s-au promovat metodele moderne de contracep�ie, femeilor defavorizate care beneficiaz� de ajutorul social. Aceste ac�iuni au fost organizate în parteneriat cu Administra�ia Social� Comunitar� Oradea (ASCO), �i au participat al�turi de echipa de lucru a proiectului �i reprezentan�i ai ASCO.

Editarea �i multiplicarea materialelor informative. Au fost concepute �i multiplicate 10.000 de pliante, materiale folosite în

activit��ile de promovare �i informare în comunit��i. Grupul �int� al activit��ii de distribuire de materiale informative îl reprezint� femeile rome, dar în toate comunit��ile unde am activat, b�rba�ii care f�ceau parte din acea comunitate beneficiau, de asemenea, de materiale informative �i de activit��ile de promovare. Modul de lucru în comunit��i este conceput în a�a fel încât persoanele de gen

127

feminin din echipa de lucru a proiectului s� deruleze activit��i cu femei apar�inând grupului �int�, iar colegii no�tri s� furnizeze servicii de informare b�rba�ilor. În comunit��ile închise de romi, b�rbatul este cel care influen�eaz� în mare parte decizia femei. A�adar, o importan�� deosebit� am alocat sensibiliz�rii b�rba�ilor privind importan�a planific�rii familiale �i protej�rii femeilor de sarcini nedorite sau boli cu transmitere sexual�. S-au realizat dou� bannere informative care s-au afi�at în Oradea. Partenerul Funda�iei, Prim�ria Municipiului a oferit cu titlu gratuit închirierea stâlpilor pe care au fost afi�ate bannerele �i de asemenea, nu a perceput taxe de închiriere pentru tramvaiul care a fost decorat pentru informarea femeilor, tramvai care a circulat pentru mai bine de un an pe arterele Municipiului Oradea.

Mas� rotund� cu reprezentan�i ai autorit��ilor publice �i a actorilor sociali responsabili.

Actorii sociali �i institu�iile în domeniu din jude� au fost informa�i printr-o prezentare a proiectului despre activit��ile, obiectivele �i rezultatele preconizate.

Au fost prezentate rezultatele cercet�rii sociologice al�turi de recomand�rile f�cute de echipa de cercet�tori împreuna cu echipa proiectului, privind ac�iuni de schimbare sau îmbun�t��ire a politicilor în domeniul planific�rii familiale, la nivelul jude�ului.

Campania media Campania de promovare a metodelor contraceptive, a planific�rii familiale �i a

clinicilor specializate în planificarea familial� la nivelul jude�ului, a fost conceput� sub sloganul “Alegerea mea”. S-a realizat un spot publicitar/informativ, care a fost mediatizat prin Radio la nivel local �i jude�ean.

Beneficiarii proiectului: Aproximativ 7.000 de persoane din 26 de comunit��i rurale �i Municipiul

Oradea au fost informate �i au beneficiat de materiale informative elaborate în cadrul proiectului.

Rezultate ob�inute: • 26 de comunit��i locale, respectiv Prim�rii, au fost implicate la nivelul

jude�ului în desf��urarea activit��ilor de planificare familial�, promovare, informare �i facilitare a accesului popula�iei la serviciile specifice domeniului planific�rii familiale.

• 26 de comune rurale care au in componen�� 1, 2 sau 3 colonii de romi, au beneficiat de interven�ia echipei de lucru, care a distribuit materiale informative, a purtat discu�ii libere �i a prezentat in grupuri mici informa�ii legate de metodele �i practicile moderne de contracep�ie.

• Aproximativ 7.000 de persoane, femei, b�rba�i �i tineri au fost informa�i despre metodele contraceptive, despre avantajele planific�rii familiale �i despre facilit��ile de care pot beneficia gratuit în cadrul cabinetelor de planning familial.

• Prima cercetare sociologic� la nivelul Jude�ului Bihor, privind practicile reproductive, contraceptive �i a atitudinilor fa�� de diferite aspecte ale planific�rii familiale în cadrul popula�iei fertile feminine.

• instrumente de lucru standardizate pentru a fi utilizate de c�tre Prim�rii în vederea facilit�rii accesului femeilor la materiale contraceptive gratuite în conformitate cu legisla�ia în vigoare.

#�#'�&(��%�)�

***, (1993), Family and Kinship în The New Encyclopedia Britannica, Inc. Chicago.

Alexander, E., & Hickner, J. (1997), First coitus for adolescents: understanding why and when, J Am Board Fam Pract, vol 10, nr 2, pp. 96-103.

Alexandrescu, R., & Tuchendria, E. (1999), Teenagers, Young People and Family Planning: a Survey in Five Romanian High Schools, Public Health, vol 113, nr 5, pp. 219-226.

B�ban, A., & David, H. P. (1997), Voci ale femeilor din Romania. Aspecte ale sexualit��ii, comportamentului de reproducere �i ale rela�iilor de cuplu în epoca Ceau�escu, În: Unicef. Children First, Bucure�ti.

Becker, Gary, (1993), Comportamentul uman: o abordare economic�, Editura All, Bucure�ti

Belkin, G.S., (1980), Mariage, Family, and Intimate Relationship, Chicago, Rand Mc Nally College Publishing Company.

Breslin, M. (1998), Level of contraceptive use is moderate among Romanians aged 15-24, Family Planning Perspectives, vol 30, nr 4, pp. 195-197.

Brooks-Gunn, J., & Furstenberg, A. (1999), Adolescent sexual Behaviour, American Psychologist, vol 44, pp. 249-254.

Burack, R. (1999), Teenage sexual behaviour: attitudes towards and declared sexual activity, Br J Fam Plann, vol 24, nr 4, pp. 145-8.

Busch-Rossnagel, N. A., & Treboux, D. (1995), Age differences in parent and peer influences on female sexual behavior., Journal of Research on Adolescence, vol 5, pp. 469-487.

DiIorio, C., Kelley, M., & Hockenberry-Eaton, M. (1999), Communication about sexual issues: mothers, fathers, and friends, J Adolesc Health, vol 24, nr 3, pp. 181-9.

Iannaccone, Laurence, (1993), Why strict churches are strong?, American Journal of Sociology, 99, 5, 1180-1211

Inglehart, R. (1990). Culture Shift in Advanced Industrial Society. Princeton University Press, Princeton.

Karofsky, P. S., Zeng, L., & Kosorok, M. R. (2001), Relationship between adolescent-parental communication and initiation of first intercourse by adolescents, Journal of Adolescent Health, vol 28, nr 1, pp. 41-45.

Meekers, D., & Ionescu, A. (1998). Dragostea în anii '90. Studiu narativ asupra tineretului din România. Bucureºti: Population Services International Romania.

Mih�ilescu, I., (1995), Politici sociale în domeniul popula�iei �i familiei în Politici sociale. România în context european, Ed. Alternative Bucure�ti, pp. 161-200.

Mihu, Achim, (2000), Antropologie cultural�, Cluj-Napoca, 2000, Ed. Napoca Star.

Musgrave, G. W., (1964), The Sociology of Education, London. PNUD, (1998) Raportul Dezvolt�rii Umane, România, Bucure�ti, Ed. Expert. R�dulescu, S., (1996), Sociologia �i istoria comportamentului sexual “

deviant”, Ed. Nemira, Bucure�ti. Robinson, J. P., Shaver, P. R., & Wrightsman, L. S. (1991), Social dezirability

measures, În: J. P. Robinson, P. R. Shaver & L. S. Wrightsman (Eds.), Academic Press, San Diego etc., pp. 1-16.

130

Singly De, Francois, Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kauffmann, (1998), Ancheta �i metodele ei: chestionarul, interviul de producere a datelor, interviul comprehensiv, Polirom, Ia�i

Smith, E. G., & Udry, R. J. (1990), Coital and Non-coital Sexual Behaviours of White and Black Adolescents, În: R. E. Muss (Ed.), McGraw Hill, New York, pp. 255-259.

Steinberg, L. (1990). Adolescence. McGraw Hill, New York. Stanoiu A. �i Voinea, M.,(1983), Sociologia familiei, Bucure�ti. Witt, D. (2000). Adolescence in the Family Context. Zamfir, C., Laz�r Vl�sceanu (coord.), (1993), Dic�ionarul de sociologie, Ed.

Babel, Bucure�ti. Zamfir C., (1999), Tranzi�ia demografic� �i problemele sociale asociate în

Politici sociale în România, Zamfir C. (coord.), Bucure�ti, Ed. Expert, pp. 149-178. Zamfir E. �i colab., (1999), Politici de suport pentru femei în Politici sociale în

România, Zamfir C. (coord.), Ed. Expert, cit. pp. 290-294 Zillmann, D. (2000), Influence of unrestrained access to erotica on

adolescents' and young adults' dispositions toward sexuality, Journal of Adolescent Health, vol 27, nr 1, pp. 41-44.