1

Evoluții macroeconomice recente

Climatul macro-financiar global s-a ameliorat în ultimele săptămâni, evoluție susținută de mix-ul de politici economice orientat spre stimularea cererii agregate. Se evidențiază primele semnale pozitive ale tranziției Chinei spre un nou model economic și inflexiunea cotațiilor internaționale la țiței.

În SUA ciclul economic post-criză pare să fi intrat într-o etapă de consolidare, dat fiind că momentul favorabil din sfera consumului privat este contrabalansat de evoluția mai slabă a cererii externe nete (influențată de dinamica cursului dolarului).

La nivelul Zonei Euro se acumulează semnale de re-accelerare, nivelul minim al costurilor de finanțare stimulând atât consumul, dar și investițiile productive.

Pe plan intern consumul privat continuă să accelereze, iar dinamica pozitivă a industriei și construcțiilor din februarie semnalează reluarea investițiilor după ezitările din debutul anului. Riscurile par să se intensifice însă, pe fondul inițiativelor populiste (inclusiv Legea dării în plată, votată recent în Parlament).

Pe piețele financiare internaționale se observă reducerea aversiunii față de risc în perioada recentă, aspect reflectat de succesul înregistrat de Argentina în plasarea de titluri de stat pentru prima oară după falimentul din 2001.

Scenariul macroeconomic central

Am actualizat previziunile macro-econometrice pe termen mediu pentru SUA și Zona Euro prin incorporarea evoluțiilor recente ale indicatorilor macro-financiari.

În noul scenariu prima economie a lumii ar putea decelera gradual (la 2.2% an/an în 2017-2018), fiind posibil finalul ciclului economic post-criză în absența unui șoc tehnologic sau a unor noi reforme structurale (după anul electoral 2016).

Pentru Zona Euro continuăm să ne așteptăm la accelerare pe termen mediu, dar am revizuit în jos prognozele anuale la 1.8% în 2016, 1.9% în 2017 și 2% în 2018.

Pe de altă parte, am menținut previziunile pentru România (steaua Europei Centrale și de Est, după cum se poate nota în graficul al doilea din dreapta): accelerare la 5% în 2016, urmată de decelerare la 4.9% în 2017 și 4.5% în 2018.

În sfera piețelor financiare ne așteptăm la consolidare pe termen scurt, cu reacții mai ample la raportările financiare pe T1, la semnalele de politică economică (din SUA, Zona Euro și China) și la evenimente importante (votul în cazul Brexit).

Pentru piața financiară internă am revizuit prognozele prin incorporarea evoluțiilor recente (inclusiv a noilor previziuni pentru prețurile de consum).

Riscurile acestui scenariu constau în: interacțiunea mix-ului de politici economice cu forțele pieței în SUA, China, Zona Euro; provocările UE (Brexit, populism, terorism, migrație); perspectivele de modificare în sfera sistemului monetar internațional; tensiunile geo-politice globale; politica economică pe plan intern.

scenariul macroeconomic central

indicator / an 2014 2015 2016 2017 2018

PIB (miliarde EUR) 150.2 160.4 167.4 179.2 192.2

PIB (%, an/an) 3.0 3.8 5.0 4.9 4.5

Consum privat (%, an/an) 3.8 6.1 6.0 5.7 4.9

Investiții productive (%, an/an) 2.5 8.8 8.1 9.0 9.1

Consum public (%, an/an) 0.3 1.6 0.6 1.6 0.8

Exporturi (%, an/an) 8.6 5.5 6.0 6.0 6.2

Importuri (%, an/an) 8.9 9.1 7.7 8.4 8.3

Rata șomajului (%) 6.8 6.8 6.3 6.1 5.8

Inflația* (IAPC) (%, an/an, medie) 1.4 -0.4 -0.9 1.0 1.6

Dobânda de politică monetară (%) 2.75 1.75 2.25 3.00 3.25

Deficit bugetar (% PIB) 0.9 0.7 2.3 1.5 1.0

Datoria publică (% PIB) 39.8 38.4 37.9 36.0 33.7

Contul curent (% PIB) -0.5 -1.1 -2.1 -2.6 -3.3

Rata de dobândă la titluri de stat la 10 ani (%)

4.6 3.5 3.5 4.2 4.2

EUR/RON (medie anuală) 4.44 4.44 4.44 4.39 4.35

Sursa: INS, Eurostat, AMECO, Comisia Europeană, previziuni Banca Transilvania

BTmonthly03

dr. Andrei RĂDULESCU Senior Economist, Banca Transilvania | andrei.radulescu@btrl.ro | (+4)021.405.5938

structura PIB 2013 (%) 2014 (%) 2015 (%)

Consum privat 61.0 61.2 61.4

Consum public 14.2 13.9 13.5

Investiții productive 24.7 24.2 24.7

Exporturi 39.7 41.2 41.1

Importuri 40.5 41.5 41.6

macro indicatori perioada an/an (%) nivel (%)

PIB real T4/2015 3.8 -

rata inflației IPC Mar-2016 -2.98 -

rata șomajului Feb-2016 6.5

rata de dobândă de politică monetară

din 07-Mai-2015

- 1.75

Sursa: Bloomberg, INS, Eurostat

dinamica PIB (%, an/an) sursa: FMI

PIB potențial în Europa Centrală și de Est (%, an/an) sursa: estimări BT, utilizând baza de date Eurostat

calendar macroeconomic aprilie 2016

instituție data indicator BNR 1 Apr Rezervele internaționale (Mar)

INS 1 Apr Rata șomajului (Feb)

INS 5 Apr Comerțul cu amănuntul (Feb)

INS 6 Apr Salariul mediu net (Feb)

INS 8 Apr Dinamica PIB (T4 2015, P2)

INS 11 Apr Comerțul internațional (Feb)

INS 11 Apr Dinamica prețurilor de consum (Mar)

INS 12 Apr Comenzile noi în industrie (Feb)

INS 12 Apr Producția industrială (Feb)

BNR 13 Apr Balanța de plăți (Feb)

INS 15 Apr Sectorul de construcții (Feb)

BNR 25 Apr Indicatorii monetari (Mar)

INS 28 Apr Tendințe în economie (Apr-Iun)

INS 28 Apr Autorizații construcții locuințe (Mar)

INS 29 Apr Rata șomajul (Mar)

BNR 29 Apr Rate de dobândă sectorul bancar (Mar) Sursa: Institutul Național de Statistică (INS), Banca Națională a României (BNR)

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

1980

1982

1984

1986

1988

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

2006

2008

2010

2012

2014

2016

2018

Economia mondială

Țările dezvoltate

Statele emergente și în dezvoltare

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

Zona Euro România Polonia

Ungaria Cehia Slovacia

Semnale de inflexiune pe glob vs. riscuri interne I 28 aprilie 2016

2

EVOLUȚII RECENTE

ACTIVITATEA ECONOMICĂ și PIAȚA FORȚEI DE MUNCĂ SUA

Conform estimărilor Fondului Monetar Internațional (FMI) PIB-ul global a crescut

cu doar 3.1% an/an în 2015, cel mai redus ritm din 2009. Această evoluție a fost

determinată de decelerarea economiilor emergente și în dezvoltare (de la 4.6%

an/an în 2014 la 4% an/an în 2015), ca urmare a intensificării provocărilor

structurale (îndeosebi la nivelul BRICS), într-un context caracterizat prin debutul

unui nou ciclu monetar în SUA. Pe de altă parte, ritmul de evoluție a economiilor

dezvoltate a accelerat ușor, la 1.9% an/an (cea mai bună dinamică din 2010), pe

fondul resimțirii efectelor reformelor structurale implementate după incidența Marii

Recesiuni.

2016 a debutat sub auspiciile undei de panică din piețele financiare

internaționale, cu impact asupra economiei reale. Cu toate acestea, în perioada

recentă se observă acumularea unor semnale de stabilizare în sfera climatului

macro-financiar global, sub influența configurației mix-ului de politici economice.

În acest context menționăm ameliorarea indicatorilor PMI (calculați de Markit

Economics și JPMorgan), după tendința descrescătoare din ultimele trimestre.

Indicatorul PMI din industria prelucrătoare a urcat cu un ritm lunar de 0.5 puncte, la

50.5 puncte în martie, semnalând revenirea pe creștere a motorului economiei

mondiale, evoluție determinată de dinamica comenzilor noi și a producției.

Totodată, sectorul de servicii a accelerat în martie, conform indicatorului PMI (în

urcare cu 0.5 puncte față de februarie, la 51.4 puncte). Indicatorul PMI Compozit din

economia mondială a urcat cu 0.5 puncte lună/lună la 51.3 puncte în martie. Se

evidențiază ameliorarea indicatorilor PMI din China luna trecută, ceea ce reprezintă

primele semnale pozitive ale procesului de tranziție spre un nou model economic.

În SUA economia a decelerat în ultimul trimestru din 2015, pe fondul pierderii de

moment în sfera cererii interne. Datele finale ale Departamentului Comerțului indică

o creștere a PIB cu un ritm trimestrial de 1.4% în T4 2015, în atenuare de la 2% în T3

2015. Consumul privat și investițiile productive au decelerat la 2.4%, respectiv 0.4%,

consumul public a cvasistagnat, iar stocurile și cererea externă netă au contribuit

negativ la dinamica PIB-ului în ultimele trei luni ale anului trecut.

Astfel, per ansamblu, în 2015 prima economie a lumii a crescut cu 2.4% an/an

(ritm în stagnare față de 2014 și în linie cu scenariul BT): accelerarea consumului

privat (3.1% an/an – cel mai bun ritm din 2005) și ameliorarea consumului public

(creștere cu 0.7% an/an după ajustările din perioada 2011-2014) au contrabalansat

decelerarea investițiilor productive (la 4% an/an) și deteriorarea cererii externe nete

(contribuție cu -0.64 puncte procentuale la dinamica anuală a PIB).

Recent s-au consemnat evoluții mixte ale indicatorilor macroeconomici. Se

notează, în continuare, momentul favorabil din sfera consumului privat (principala

componentă a PIB): creștere cu 2.7% an/an în perioada ianuarie-februarie, evoluție

susținută de dinamica venitului real disponibil al populației (avans cu 2.7% an/an).

Pe de altă parte, cererea externă netă continuă să resimtă aprecierea cursului

real efectiv al dolarului american (în medie, cu aproximativ 11% în perioada martie

2015-februarie 2016, aspect evidențiat în al treilea grafic din dreapta).

Din perspectiva ofertei agregate se notează ameliorarea indicatorilor PMI din

industria prelucrătoare și din sectorul de servicii, cu ritmuri lunare de 0.2 puncte (la

51.5 puncte), respectiv 1.6 puncte (la 51.3 puncte) în martie.

În sfera pieței imobiliare indicatorii s-au consolidat la maximele din ultimii ani.

Nu în ultimul rând, se evidențiază dinamica pieței forței de muncă: companiile au

creat 625 mii noi locuri de muncă în T1 2016, în creștere cu 9.5% an/an, iar rata

șomajului s-a consolidat în jurul minimelor din ultimii opt ani (5% în martie).

comerțul internațional vs. producția industrială globală (%, an/an, MA12) sursa: CPB Olanda

indicatorul PMI Compozit global sursa: Bloomberg

venitul real disponibil al populației vs. cursul real efectiv al dolarului în SUA (MA12, %, an/an) sursa: FED, BIS,

prelucrări BT

locuri de muncă (mii) vs. rata șomajului (%) în SUA (MA12) sursa: prelucrări BT pe baza datelor Departamentului Muncii (SUA)

-15%

-10%

-5%

0%

5%

10%

-20%

-15%

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

Dec-9

2

Feb-9

4

Apr-

95

Jun-9

6

Aug-9

7

Oct-

98

Dec-9

9

Feb-0

1

Apr-

02

Jun-0

3

Aug-0

4

Oct-

05

Dec-0

6

Feb-0

8

Apr-

09

Jun-1

0

Aug-1

1

Oct-

12

Dec-1

3

Feb-1

5

Comerțul internațional

Producția industrială globală (dr.)

48

49

50

51

52

53

54

55

56

Apr-

13

Jun-1

3

Aug-1

3

Oct-

13

Dec-…

Feb-1

4

Apr-

14

Jun-1

4

Aug-1

4

Oct-

14

Dec-…

Feb-1

5

Apr-

15

Jun-1

5

Aug-1

5

Oct-

15

Dec-…

Feb-1

6

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

-2%

-1%

0%

1%

2%

3%

4%

5%

6%

7%

Dec-9

6

Nov-9

7

Oct-

98

Sep-9

9

Aug-0

0

Jul-

01

Jun-0

2

May-0

3

Apr-

04

Mar-

05

Feb-0

6

Jan-0

7

Dec-0

7

Nov-0

8

Oct-

09

Sep-1

0

Aug-1

1

Jul-

12

Jun-1

3

May-1

4

Apr-

15

Venitul real disponibil (%, an/an, MA12)

Cursul real efectiv USD (%, an/an, MA12) (dr.)

2

3

4

5

6

7

8

9

10

-400

-300

-200

-100

0

100

200

300

400

Jan-8

6

Jun-8

7

Nov-8

8

Apr-

90

Sep-9

1

Feb-9

3

Jul-

94

Dec-9

5

May-9

7

Oct-

98

Mar-

00

Aug-0

1

Jan-0

3

Jun-0

4

Nov-0

5

Apr-

07

Sep-0

8

Feb-1

0

Jul-

11

Dec-1

2

May-1

4

Oct-

15

Locuri de muncă Rata șomajului (%) (dr.)

3

ZONA EURO

Economia regiunii a crescut cu o dinamică trimestrială de 0.3% în T4 2015, conform Eurostat, ritm similar cu cel din T3 2015. Se notează accelerarea investițiilor productive, în urcare cu 1.3% față de trimestrul III, evoluție susținută de consolidarea momentului favorabil în sfera consumului intern și de relansarea creditării (influențată și de nivelul minim istoric al costurilor de finanțare, dată fiind politica relaxată implementată de Banca Centrală Europeană). Consumul privat și consumul public au crescut cu ritmuri trimestriale de 0.2%, respectiv 0.6%, pe fondul majorării veniturilor și relansării pieței creditului. Exporturile și importurile au consemnat dinamici trimestriale de 0.2%, respectiv 0.9%.

În dinamică an/an PIB-ul Zonei Euro a crescut cu 1.6% în ultimul trimestru din 2015, evoluție similară cu cea consemnată în cele două trimestre anterioare. Se evidențiază accelerarea investițiilor productive (la 3.4% an/an, cel mai bun ritm din trimestrul I 2011), evoluție care confirmă ciclul economic post-criză și reflectă influența mix-ului de politici economice (îndeosebi a politicii monetare relaxate implementată de Banca Centrală Europeană, care a determinat scăderea ratelor de dobândă către noi minime istorice, cu impact pozitiv pentru creditare). Consumul privat și consumul public au crescut cu 1.5%, respectiv 1.6%. Exporturile și importurile au consemnat ritmuri de creștere de 3.6%, respectiv 5.3%.

Astfel, per ansamblu, în 2015 PIB-ul Zonei Euro s-a majorat cu 1.6% an/an, ritm în accelerare de la 0.9% an/an în 2014 și, totodată, cea mai bună dinamică din 2011. Această evoluție a fost determinată de performanța cererii interne, în cadrul căreia se notează accelerarea investițiilor productive la 2.7% an/an, cel mai bun ritm din 2007, ceea ce confirmă depășirea valurilor Marii Recesiuni. Consumul privat (principala componentă a PIB) a urcat cu 1.7% an/an, cea mai bună evoluție din 2007. Nu în ultimul rând, consumul public a consemnat un avans de 1.3% an/an, cel mai bun ritm din 2009, într-un context de continuare a procesului de consolidare bugetară (deficit de doar 2.1% din PIB, nivelul minim de dinainte de incidența crizei), evoluție susținută și de declinul costurilor de finanțare, dar și de resimțirea efectelor reformelor structurale implementate în ultimii ani. În sfera cererii externe se observă accelerarea exporturilor la 5% an/an (cel mai bun ritm din 2011), evoluție influențată și de deprecierea cursului real efectiv al EUR (în medie, cu 8.6% an/an). De asemenea, importurile au crescut cu 5.7% an/an, cel mai rapid ritm din 2010, pe fondul accelerării cererii interne.

În primele luni ale anului curent economia Zonei Euro a prezentat rezistență la provocările macro-financiare globale și regionale, notându-se semnale de stabilizare/ameliorare a indicatorilor macroeconomici la începutul primăverii.

Spre exemplu, industria prelucrătoare și sectorul de servicii au continuat să crească în ianuarie, februarie, martie, aprilie, conform indicatorilor PMI calculați de Markit Economics. Cu toate acestea, ritmul de evoluție a decelerat comparativ cu trimestrele anterioare, indicatorul PMI Compozit consolidându-se recent în zona minimelor de la începutul anului 2015 (aproximativ 53 puncte).

Se notează consolidarea momentului favorabil în sfera consumului privat, pe fondul ameliorării venitului real disponibil al populației și relansării pieței creditului. Datele Eurostat indică creșterea volumului vânzărilor din comerțul cu amănuntul pentru a patra lună la rând în februarie, cu un ritm lunar de 0.2% (dinamică medie de 2.2% an/an în primele două luni ale anului).

De asemenea, producția industrială s-a majorat cu un ritm mediu de 1.9% an/an în perioada ianuarie-februarie 2016, evoluție susținută atât de dinamica cererii interne, dar și de perspectivele de inflexiune a economiei mondiale, cu impact asupra exporturilor.

Nu în ultimul rând, sectorul de construcții (intensiv în capital și forță de muncă) a accelerat la 3.7% an/an în primele două luni ale anului curent, notându-se dinamica componentei clădiri (în urcare cu 4.3% an/an). Lucrările de inginerie civilă au crescut cu 0.8% an/an.

În sfera cererii externe nete se observă redinamizarea fluxurilor de export/import în februarie (creșteri an/an cu 1.3%, respectiv 2%), după corecțiile din ianuarie.

Nu în ultimul rând, momentul favorabil din sfera investițiilor în economie este confirmat de continuarea tendinței de ameliorare la nivelul pieței forței de muncă. Rata șomajului a scăzut la 10.3% în februarie, nivelul minim din august 2011.

PIB (%, an/an) sursa: Eurostat

indicatorii PMI din industrie, servicii sursa: Bloomberg

exporturi, importuri, balanța comercială sursa: prelucrări Banca

Transilvania pe baza datelor Eurostat

rata șomajului (%) vs. rata șomajului structural (%) sursa:

Eurostat, estimări econometrice Banca Transilvania

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

T196

T397

T199

T300

T102

T303

T105

T306

T108

T309

T111

T312

T114

T315

40

42

44

46

48

50

52

54

56

Oct-

12

Dec-1

2

Feb-1

3

Apr-

13

Jun-1

3

Aug-1

3

Oct-

13

Dec-1

3

Feb-1

4

Apr-

14

Jun-1

4

Aug-1

4

Oct-

14

Dec-1

4

Feb-1

5

Apr-

15

Jun-1

5

Aug-1

5

Oct-

15

Dec-1

5

Feb-1

6

Apr-

16

PMI Industria prelucrătoare PMI Servicii

PMI Compozit (dr.)

-100

-50

0

50

100

150

200

250

300

-30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

30%

Dec-0

1

Sep-0

2

Jun-0

3

Mar-

04

Dec-0

4

Sep-0

5

Jun-0

6

Mar-

07

Dec-0

7

Sep-0

8

Jun-0

9

Mar-

10

Dec-1

0

Sep-1

1

Jun-1

2

Mar-

13

Dec-1

3

Sep-1

4

Jun-1

5

Balanţa comercială (mld. EUR, suma 12 luni) (dr.)

Exporturi (%, an/an, MA12)

Importuri (%, an/an, MA12)

7

8

9

10

11

12

13

98 00 02 04 06 08 10 12 14 16

RATASOMAJULUI RSOMAJSTRUCT

4

ROMÂNIA

Conform estimărilor provizorii (2) ale Institutului Național de Statistică (INS)

economia internă a crescut cu un ritm trimestrial de 1.1% în T4 2015, dinamică în

decelerare după avansul cu 1.5% consemnat în T3 2015.

Raportat la T4 2014 PIB-ul României a crescut cu 3.8% în T4 2015, evoluție

determinată de dinamica cererii interne. Se evidențiază accelerarea investițiilor

productive (17.6% an/an, cel mai bun ritm din T2 2008), evoluție susținută de mix-ul

de politici economice care încurajează cererea agregată, dar și de relansarea

creditării. Consumul privat (principala componentă a PIB) a accelerat la 7.3% an/an,

cea mai bună performanță din T3 2008, pe fondul majorării venitului real disponibil

al populației și redinamizării creditului în moneda națională.

Pe de altă parte, cererea externă netă a avut o contribuție negativă la dinamica

PIB-ului în T4 2015, dat fiind că exporturile au urcat cu doar 1.7% an/an, în timp ce

importurile s-au majorat cu 6.6% an/an.

Prin urmare, în 2015 economia României a crescut cu 3.8% an/an, cea mai bună

dinamică din 2008. Totodată, dacă luăm în considerare și dimensiunea stabilității

macro-financiare se poate spune că în 2015 România a înregistrat cea mai bună

performanță macroeconomică de după 1989: creștere economică durabilă, aspect

reflectat de contribuția factorilor de producție la dinamica PIB potențial, dar și de

consolidarea deficitelor (de cont curent și de finanțe publice) în zona minimelor

istorice.

Cererea internă a contribuit cu 5.3 puncte procentuale la dinamica economiei

anul trecut. Accelerarea investițiilor productive la 8.8% an/an a fost influențată de

consolidarea consumului privat și de nivelul minim istoric al costurilor de finanțare,

într-un context caracterizat prin relansarea economică europeană. Totodată,

consumul privat a accelerat la 6.1% an/an, contribuind cu 3.7 puncte procentuale la

dinamica PIB, evoluție determinată de majorarea venitului real disponibil al

populației, relansarea creditării și ameliorarea procesului de fiscalizare. Nu în

ultimul rând, consumul public a avut o contribuție pozitivă la dinamica economiei în

2015 (0.3 puncte procentuale), evoluție influențată de contextul pre-electoral.

Pe de altă parte, stocurile au contribuit negativ la dinamica PIB anul trecut (-0.8

puncte procentuale), ceea ce exprimă procesul de pregătire a companiilor pentru

intrarea în vigoare a Noului Cod Fiscal.

Nu în ultimul rând, cererea externă netă a contribuit cu -1.5 puncte procentuale

la evoluția anuală a economiei în 2015, dat fiind că importurile au accelerat la 9.1%

an/an, ritm aproape dublu față de cel al exporturilor (5.5% an/an).

În sfera ofertei agregate se notează dinamica construcțiilor (8.8% an/an) și IT&C

(11.9% an/an) în 2015. Industria a crescut cu 2% an/an, iar sectorul comerț/reparare

auto-moto/transport și depozitare/HORECA a consemnat un avans de 6.4% an/an.

În primele luni din 2016 s-au înregistrat evoluții predominant favorabile ale

indicatorilor macroeconomici, confirmându-se scenariul central BT și rezistența la

provocările externe și interne.

Se notează, în continuare, dinamica consumului populației: comerțul cu

amănuntul a crescut cu 18.7% an/an la două luni, evoluție susținută de majorarea

venitului real disponibil al populației (salariul net real a urcat cu circa 15% an/an),

accelerarea creditării în RON și nivelul redus al cotațiilor internaționale la țiței.

Totodată, industria a revenit pe creștere în februarie (0.8% an/an), notându-se

dinamica ramurei prelucrătoare (2.3% an/an), cea mai sensibilă la exporturi.

Nu în ultimul rând, construcțiile (sector intensiv în capital și forță de muncă) au

urcat cu 8.7% an/an în februarie și cu 4.3% an/an la două luni.

În sfera cererii externe importurile au continuat să crească cu un ritm mai

puternic decât exporturile la două luni: 8.5% an/an, respectiv 4.1% an/an.

Nu în ultimul rând, climatul din piața forței de muncă s-a consolidat în februarie:

rata șomajului la 6.5% (nivelul minim din vara anului 2009).

PIB, consum privat, investiții (%, an/an) sursa: INS

comerțul cu amănuntul vs. salariul real (%, an/an) sursa: INS, prelucrări Banca Transilvania

industria vs. construcțiile (%, an/an, MA12) sursa: INS, prelucrări Banca Transilvania

rata șomajului vs. rata șomajului structural (%) sursa: estimări econometrice Banca Transilvania pe baza datelor INS, Eurostat

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

-15

-10

-5

0

5

10

15

20

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

PIB

Consum privat

Investiții productive (dr.)

-15%

-10%

-5%

0%

5%

10%

15%

20%

25%

30%

-20%

-10%

0%

10%

20%

30%

40%

Jan-0

6

Jul-

06

Jan-0

7

Jul-

07

Jan-0

8

Jul-

08

Jan-0

9

Jul-

09

Jan-1

0

Jul-

10

Jan-1

1

Jul-

11

Jan-1

2

Jul-

12

Jan-1

3

Jul-

13

Jan-1

4

Jul-

14

Jan-1

5

Jul-

15

Jan-1

6

Comerțul cu amănuntul (%, an/an)

Salariul mediu net real (%, an/an) (dr.)

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

-20

-10

0

10

20

30

40

Jan-1

2

Apr-

12

Jul-

12

Oct-

12

Jan-1

3

Apr-

13

Jul-

13

Oct-

13

Jan-1

4

Apr-

14

Jul-

14

Oct-

14

Jan-1

5

Apr-

15

Jul-

15

Oct-

15

Jan-1

6

Construcțiile (%, an/an, MA12)

Producția industrială (%, an/an, MA12) (dr.)

5.0

5.5

6.0

6.5

7.0

7.5

8.0

8.5

9.0

2004 2006 2008 2010 2012 2014 2016

RATASOMAJULUI RSOMAJSTRUCT

4.37

4.38

4.39

4.4

4.41

4.42

26-May 31-May 5-Jun 10-Jun 15-Jun 20-Jun 25-Jun

3.2

3.21

3.22

3.23

3.24

3.25

3.26

USDRON (dr.)

EURRON (st.)

4,800

5,300

5,800

6,300

6,800

7,300

Jun-13 Aug-13 Oct-13 Dec-13 Feb-14 Apr-14 Jun-14

STOXX 50, rebazat BET

5

ECONOMIA FINANCIARĂ SUA

În debutul anului 2016 dinamica prețurilor de consum a fost influențată de evoluțiile din economia reală (inclusiv momentul favorabil din piața forței de muncă, unde sunt vizibile semnale de presiuni salariale), precum și de fluctuația cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime.

Conform indicatorului agreat de FED (PCE - Personal Consumption Expenditure) dinamica anuală a prețurilor de consum a accelerat la 1.1% în perioada ianuarie-februarie, cel mai ridicat nivel din toamna anului 2014. Această evoluție a fost influențată și de componenta bază (core), în accelerare la 1.7% an/an în primele două luni ale anului curent.

La a doua ședință de politică monetară din acest an (desfășurată la jumătatea lunii martie) FED a revizuit în scădere previziunile pentru ritmul anual al PIB în 2016 (la 2.2%) și 2017 (la 2.1%) și pentru dinamica medie anuală a prețurilor de consum în 2016 (la 1.2%). În acest context, entitatea a menținut rata de dobândă de referință la (0.25% - 0.50%) și a ajustat prognozele privind ciclul monetar demarat în decembrie 2015, îndeosebi ca urmare a factorilor de risc din economia mondială.

În cadrul discursurilor recente membrii Comitetului de Politică Monetară au semnalat posibilitatea unei noi majorări a ratei de dobândă de referință în iunie.

Cu toate acestea, la ședința din aprilie FED a subliniat că nu se grăbește în actualul ciclu monetar, dat fiind nivelul redus al inflației și riscurile din economia mondială (inclusiv Brexit).

ZONA EURO Datele finale Eurostat indică creșterea prețurilor de consum cu un ritm lunar de 1.2% în martie, evoluție determinată, în principal, de dinamica prețurilor la energie (+1%) și bunuri industriale (+3.4%). În dinamică an/an prețurile de consum au stagnat în martie, după declinul cu 0.2% din februarie, pe fondul accelerării prețurilor la alimente/băuturi/tutun (0.8%) și la servicii (1.4%). Pe de altă parte, ritmul de declin pentru prețurile la energie s-a intensificat: -8.7% an/an.

În cadrul celei de-a doua ședințe de politică monetară din 2016 BCE a redus previziunile privind dinamica PIB-ului și prețurilor de consum pe termen mediu și a implementat noi măsuri de relaxare monetară: reducerea ratei de dobândă de referință (de la 0.05% la 0%) și a ratelor de dobândă la facilitățile depozite (de la -0.3% la -0.4%) și creditare (de la 0.30% la 0.25%); majorarea programului lunar de cumpărare de active, de la 60 miliarde euro la 80 miliarde euro începând cu aprilie și extinderea acestuia la obligațiuni emise de companiile nebancare cu rating investițional din Zona Euro; lansarea (în luna iunie) unor noi programe de împrumut pe termen lung pentru băncile din regiune (LTRO).

La conferința de presă Guvernatorul M. Draghi a subliniat că aceste măsuri nu pun în pericol rezultatul agregat al sectorului bancar și pot contribui la revenirea dinamicii prețurilor de consum în teritoriu pozitiv în a doua jumătate a anului curent și la consolidarea procesului de relansare economică din regiune.

ROMÂNIA În martie prețurile de consum au urcat cu 0.1% lună/lună, pe fondul creșterii prețurilor la bunuri ne-alimentare cu 0.23%. Prețurile la produse alimentare și la servicii s-au redus cu câte 0.01%.

Comparativ cu martie 2015 prețurile de consum s-au redus cu 2.98%, cea mai severă rată de scădere de după 1989. Prețurile la mărfuri alimentare, la bunuri ne-alimentare și tarifele la servicii au scăzut cu 6.74%, 0.91% an/an, respectiv 0.47%.

Pe indicele armonizat UE prețurile de consum au scăzut în martie cu 2.4% an/an.

Per ansamblu, în T1 2016 prețurile de consum au consemnat un declin de 2.6% an/an, pe fondul reducerii cotelor TVA și scăderii cotațiilor internaționale la țiței.

În cadrul celei de-a treia ședințe de politică monetară din 2016 BNR a păstrat rata de dobândă de politică monetară la 1.75% și nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în RON și valută ale instituțiilor de credit la 8%, respectiv 12%. Comunicatul ședinței BNR atrage atenția cu privire la intensificarea percepției de risc, pe plan extern și pe plan intern (Legea dării în plată). La Conferința de presă Guvernatoul BNR a subliniat posibilitatea recalibării politicii monetare prin îngustarea coridorului format de ratele de dobândă la facilitățile permanente în jurul ratei de dobândă de referință. Acest proces este important pentru evitarea ratelor negative de dobândă și pentru majorarea eficienței utilizării ratei de dobândă de referință ca instrument de politică monetară pe viitor.

dinamica prețurilor de consum (%, an/an) vs. rata de dobândă de referință (%) în SUA sursa: FED

dinamica prețurilor de consum (%, an/an) vs. rata de dobândă de referință (%) în Zona Euro sursa: Eurostat, BCE

dinamica prețurilor de consum (IAPC) (%, an/an) vs. rata de dobândă de referință (%) în România sursa: Eurostat, INS, BNR

-2.0%

-1.0%

0.0%

1.0%

2.0%

3.0%

4.0%

5.0%

6.0%

Jan-0

5

Aug-0

5

Mar-

06

Oct-

06

May-0

7

Dec-0

7

Jul-

08

Feb-0

9

Sep-0

9

Apr-

10

Nov-1

0

Jun-1

1

Jan-1

2

Aug-1

2

Mar-

13

Oct-

13

May-1

4

Dec-1

4

Jul-

15

Feb-1

6

Inflație PCE (%, an/an)

Rata de dobândă de referință (%)

Inflație core (%, an/an)

-1.0%

0.0%

1.0%

2.0%

3.0%

4.0%

5.0%

Jan-0

5

Aug-0

5

Mar-

06

Oct-

06

May-0

7

Dec-0

7

Jul-

08

Feb-0

9

Sep-0

9

Apr-

10

Nov-1

0

Jun-1

1

Jan-1

2

Aug-1

2

Mar-

13

Oct-

13

May-1

4

Dec-1

4

Jul-

15

Feb-1

6

Inflație

Rata de dobândă de referință

Inflație core

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

12%

Jan-0

7

Jun-0

7

Nov-0

7

Apr-

08

Sep-0

8

Feb-0

9

Jul-

09

Dec-0

9

May-1

0

Oct-

10

Mar-

11

Aug-1

1

Jan-1

2

Jun-1

2

Nov-1

2

Apr-

13

Sep-1

3

Feb-1

4

Jul-

14

Dec-1

4

May-1

5

Oct-

15

Mar-

16

Prețurile de consum (IAPC) (%, an/an)

Rata de dobândă de politică monetară (%)

4.37

4.38

4.39

4.4

4.41

4.42

26-May 31-May 5-Jun 10-Jun 15-Jun 20-Jun 25-Jun

3.2

3.21

3.22

3.23

3.24

3.25

3.26

USDRON (dr.)

EURRON (st.)

4,800

5,300

5,800

6,300

6,800

7,300

Jun-13 Aug-13 Oct-13 Dec-13 Feb-14 Apr-14 Jun-14

STOXX 50, rebazat BET

6

PIAȚA FINANCIARĂ SUA

Climatul din piețele financiare internaționale s-a ameliorat în ultimele săptămâni, după panica din debutul anului. Această evoluție a fost influențată de deciziile și semnalele de politică monetară din SUA (amânarea unor noi majorări ale ratei de dobândă) și Zona Euro (lansarea unor noi măsuri de relaxare monetară), precum și de apariția primelor evoluții pozitive din economia Chinei în contextul procesului de tranziție spre un nou model economic. Practic, se notează revenirea încrederii pe piețele financiare internaționale, investitorii căutând randamente mai atractive în zona instrumentelor cu grad mai ridicat de risc, pe fondul nivelului redus al ratelor de dobândă pe piețele monetare și pe piețele de titluri de stat (dată fiind influența excesului de lichiditate fără precedent, determinat de politicile monetare relaxate). Acest aspect este confirmat și de succesul înregistrat de Argentina în lansarea primelor emisiuni de titluri de stat pe piețele internaționale pentru prima oară după intrarea în incapacitate de plată în 2001.

În sfera pieței monetare ratele de dobândă s-au consolidat în zona maximelor din 2009, pe fondul perspectivelor de continuare a ciclului monetar demarat de FED în 2015 (chiar dacă banca centrală a amânat noi decizii în acest sens). LIBOR la trei luni a încheiat trimestrul I 2016 la 0.6286%, în creștere cu 2.6% față de nivelul de la final de 2015 și cu 132.2% comparativ cu valoarea de la finele trimestrului I 2015.

Pe de altă parte, pe piața titlurilor de stat rata de dobândă pe scadența 10 ani a scăzut în trimestrul I, pe fondul semnalelor emise de FED (banca centrală nu se grăbește în actualul ciclu monetar) și a undei de turbulențe din piețele financiare internaționale (intensificarea percepției de risc în debutul anului a condus la orientarea capitalurilor spre obligațiuni suverane). Totodată, nivelul redus al cotațiilor internaționale la țiței și unele semnale de decelerare din economie au determinat recalibrarea așteptărilor pieței financiare privind dinamica PIB nominal pe termen mediu-lung. Prin urmare, rata de dobândă la titlurile de stat pe scadența 10 ani s-a situat la 1.77% la finalul lunii martie 2016, în scădere cu 22% raportat la nivelul de la finele anului 2015 și cu 8.1% sub valoarea de la sfârșit de martie 2015.

Pe bursă indicele Dow Jones a crescut în martie cu 7.1%, la 17,685.1 puncte (avans cu 1.5% de la începutul anului).

Pe piața valutară cursul dolarului american a consemnat o tendință de depreciere în raport cu euro în trimestrul I, pe fondul perspectivelor de accelerare a convergenței economice reale între Zona Euro și SUA. Între final de decembrie 2015 și finele lunii martie 2016 dolarul american s-a depreciat cu 4.4% față de euro. În ultima ședință de tranzacționare din martie 2016 cursul USD/EUR se situa cu 5.5% sub nivelul de la final de martie 2015.

ZONA EURO

Piața financiară a resimțit în trimestrul I evoluțiile macro-financiare globale, deciziile de politică monetară ale Băncii Centrale Europene și știrile din sfera sectorului financiar-bancar regional.

Pe piața monetară ratele de dobândă au continuat să scadă în trimestrul I, spre noi minime istorice, pe fondul intensificării măsurilor de relaxare monetară. La finalul lunii martie EURIBOR la trei luni se situa la -0.244% (minim istoric), în scădere de la -0.131% în decembrie 2015. În martie 2015 acest indicator se situa la 0.019%.

Semnalele BCE coroborate cu amânarea de către FED a unor noi decizii de majorare a ratei de dobândă de referință în SUA și cu intensificarea percepției de risc pe piețele financiare la început de an au condus la scăderea ratelor de dobândă pe piața titlurilor de stat. Rata de dobândă la obligațiunile germane la 10 ani se situa la 0.156% la final de martie, în scădere cu 75.4% față de nivelul de la finele lunii decembrie 2015 și cu 15.7% comparativ cu valoarea de la sfârșitul lunii martie 2015.

Indicele pan-european EuroStoxx 50 a crescut cu 2% în martie, la 3,004.9 puncte, pe fondul stabilizării climatului din piețele financiare globale și sub influența semnalelor BCE. Cu toate acestea, la final de martie indicele se situa cu 8% sub nivelul de la finele lui 2015, ca urmare a provocărilor cu care se confruntă sectorul bancar din regiune (indicele băncilor listate a scăzut cu 21% în trimestrul I).

Pe piața valutară EUR/USD s-a apreciat în trimestrul I, pe fondul ameliorării perspectivelor de convergență reală dintre Zona Euro și SUA. EUR/USD a încheiat luna martie la 1.1385, în urcare cu 4.6% față de nivelul de la final de 2015 și cu 5.8% comparativ cu nivelul de la sfârșitul lunii martie 2015.

rata de dobândă la 3 luni (%) sursa: Bloomberg

rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani (%) sursa: Bloomberg

EUR/USD (cursul de referință) sursa: Banca Centrală Europeană

indici bursieri (Dow Jones vs. STOXX50) sursa: Bloomberg

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

-0.3

-0.2

-0.1

0

0.1

0.2

0.3

0.4

Jan-1

3

Mar-

13

May-1

3

Jul-

13

Sep-1

3

Nov-1

3

Jan-1

4

Mar-

14

May-1

4

Jul-

14

Sep-1

4

Nov-1

4

Jan-1

5

Mar-

15

May-1

5

Jul-

15

Sep-1

5

Nov-1

5

Jan-1

6

Mar-

16

EURIBOR 3 luni LIBOR 3 luni (dr.)

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

1.4

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

Aug-1

4

Sep-1

4

Oct-

14

Nov-1

4

Dec-1

4

Jan-1

5

Feb-1

5

Mar-

15

Apr-

15

May-1

5

Jun-1

5

Jul-

15

Aug-1

5

Sep-1

5

Oct-

15

Nov-1

5

Dec-1

5

Jan-1

6

Feb-1

6

Mar-

16

Apr-

16

SUA Germania

0.0

0.2

0.4

0.6

0.8

1.0

1.2

1.4

1.6

Sep-1

0

Dec-1

0

Mar-

11

Jun-1

1

Sep-1

1

Dec-1

1

Mar-

12

Jun-1

2

Sep-1

2

Dec-1

2

Mar-

13

Jun-1

3

Sep-1

3

Dec-1

3

Mar-

14

Jun-1

4

Sep-1

4

Dec-1

4

Mar-

15

Jun-1

5

Sep-1

5

Dec-1

5

Mar-

16

1,500

2,000

2,500

3,000

3,500

4,000

3,500

5,500

7,500

9,500

11,500

13,500

15,500

17,500

19,500

Jan-1

1

May-1

1

Sep-1

1

Jan-1

2

May-1

2

Sep-1

2

Jan-1

3

May-1

3

Sep-1

3

Jan-1

4

May-1

4

Sep-1

4

Jan-1

5

May-1

5

Sep-1

5

Jan-1

6

Dow Jones EuroStoxx 50 (dr.)

7

ROMÂNIA

Pe parcursul lunii martie piața financiară internă a fost influențată de evoluțiile din piețele internaționale (reducerea aversiunii față de risc) și de știrile interne (inclusiv perspectiva recalibrării politicii monetare și discuțiile pe tema Legii dării în plată). Se notează inflexiunea ratelor de dobândă pe piața monetară, un grad ridicat de volatilitate pe piața valutară și creșterea pieței de acțiuni.

PIAȚA MONETARĂ

În sfera pieței monetare ratele de dobândă au crescut în martie pe majoritatea scadențelor, evoluție determinată, în principal, de semnalele emise de BNR în direcția inițierii unui nou ciclu monetar pe termen scurt.

Astfel, la finalul lunii martie ratele ROBOR pe scadențele overnight, tomorrow next, o săptămână, o lună, trei luni, șase luni și nouă luni consemnau niveluri de 0.44%, 0.43%, 0.48%, 0.57%, 0.78%, 1.04%, respectiv 1.13%, în urcare față de valorile de la sfârșitul lunii februarie cu ritmuri de 10%, 8%, 4%, 6%, 3%, 1%, respectiv 2%. Pe scadența 12 luni ROBOR s-a situat la 1.19% (în stagnare față de nivelul de la final de februarie).

La sfârșitul lunii martie ratele de dobândă de pe piața monetară prezentau valori mai reduse față de nivelurile de la finalul anului 2015 (în medie cu 20 puncte bază), dar și comparativ cu cele de la finele lunii martie 2015 (în medie cu 1.14 puncte procentuale).

PIAȚA TITLURILOR DE STAT

Semnale de inflexiune a costurilor de finanțare s-au consemnat și la nivelul pieței titlurilor de stat în martie, îndeosebi pe scadența cinci ani (creștere a ratei de dobândă cu 17% între final de februarie și finele lunii martie, la 2.56%). Această evoluție a fost influențată de climatul din piețele internaționale și de semnalele unui nou ciclu monetar pe plan intern, în contextul perspectivelor de intensificare a riscurilor la adresa stabilității prețurilor și a stabilității financiare în orizontul 2017-2018.

Pe celelalte scadențe ale curbei randamentelor ratele de dobândă s-au redus marginal între final de februarie și finele lunii martie, după cum urmează: șase luni (cu 4%, la 0.45%); un an (cu 3%, la 0.59%); trei ani (cu 2% la 1.16%); 10 ani (cu 1%, la 3.30%).

Între finele anului 2015 și sfârșitul lunii martie 2016 ratele de dobândă au scăzut pe scadențele șase luni (cu 44%), un an (cu 35%), trei ani (cu 19%) și 10 ani (cu 11%) și au crescut pe scadența cinci ani (cu 9%).

În ceea ce privește rata de dobândă la titlurile de stat la 10 ani aceasta s-a redus cu 1.3% între final de februarie și finele lunii martie, perioadă în care acest indicator a crescut în SUA (cu 1.8% la 1.77%) și în Zona Euro (cu 44.4%, la 0.156%).

Cu toate acestea, valoarea medie lunară a ratei de dobândă la titlurile de stat pe 10 ani a consemnat un avans de 0.5% în martie față de februarie, evoluție în linie cu cea din piața americană (creștere cu 6.3%), dar în divergență cu cea din Germania (scădere cu 5.6%).

În martie Ministerul de Finanțe s-a împrumutat pe piața internă cu 4 miliarde RON (din care 1 miliard RON prin certificate de trezorerie pe 12 luni) și cu 275 milioane EUR.

PIAȚA VALUTARĂ

La BNR EUR/RON a fluctuat în intervalul (4.4576 – 4.4775) în martie, cu ample fluctuații, după cum se poate nota în penultimul grafic din partea dreaptă. Cursul a încheiat luna martie la nivelul de 4.4738, în creștere cu 0.1% față de nivelul de la final de februarie (și cu 1.45% comparativ cu valoarea de la finele lunii martie 2015), dar în scădere cu 1.12% raportat la nivelul de la sfârșitul anului trecut.

Per ansamblu în martie 2016 EUR/RON a înregistrat un nivel mediu de 4.4657, în scădere cu 0.36% față de februarie, dar în creștere cu 0.74% raportat la martie 2015.

PIAȚA BURSIERĂ

Bursa a crescut în martie, evoluție în ton cu cele din piețele internaționale. Indicele BET a încheiat luna martie cu un avans de 5.5%, la 6,737.7 puncte. Per ansamblu însă, în trimestrul I 2016 indicele BET a scăzut cu 3.8%.

ROBOR 3 luni (%) vs. ROBOR 6 luni (%) sursa: BNR

curba randamentelor România sursa: Bloomberg

licitații M. Finanțe (martie) sursa: M. Finanțe

Valoare

(mil. RON) Scadență Yield

RO1519DBN037 690 29-Apr-2019 1.90

RO1227DBN011 361 26-Iul-2027 3.82

RO1522DBN056 415 19-Dec-2022 2.98

RO1620DBN017 619.8 26-Feb-2020 2.14

RO1617CTN058 1,000 22-Mar-2017 0.68

RO1425DBN029 345 24-Feb-2025 3.38

RO1521DBN041 575 22-Mar-2021 2.66

Valoare

(mil. EUR) Scadența Yield

RO1621DBE048 275 26-Feb-2021 1.00

cursul de schimb (RON fixing) sursa: Bloomberg

indicele BET (valori lunare) sursa: Bursa de Valori București

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

Mar-

13

May-1

3

Jul-

13

Sep-1

3

Nov-1

3

Jan-1

4

Mar-

14

May-1

4

Jul-

14

Sep-1

4

Nov-1

4

Jan-1

5

Mar-

15

May-1

5

Jul-

15

Sep-1

5

Nov-1

5

Jan-1

6

Mar-

16

ROBOR 3 luni (%) ROBOR 6 luni (%)

1.5

1.6

2.12.3

3.2

0.4 0.4

1.2

2.6

3.3

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

31-Mar-15

31-Mar-16

6M 1Y 3Y 5Y 10Y

4.445

4.45

4.455

4.46

4.465

4.47

4.475

4.48

1-M

ar

6-M

ar

11-M

ar

16-M

ar

21-M

ar

26-M

ar

31-M

ar

3.8

3.85

3.9

3.95

4

4.05

4.1

4.15

USDRON (dr.) EURRON (st.)

0

2,000

4,000

6,000

8,000

10,000

12,000

Oct-

03

May-0

4

Dec-0

4

Jul-

05

Feb-0

6

Sep-0

6

Apr-

07

Nov-0

7

Jun-0

8

Jan-0

9

Aug-0

9

Mar-

10

Oct-

10

May-1

1

Dec-1

1

Jul-

12

Feb-1

3

Sep-1

3

Apr-

14

Nov-1

4

Jun-1

5

Jan-1

6

8

SCENARIUL MACROECONOMIC CENTRAL

ECONOMIA REALĂ SUA

Am incorporat evoluțiile recente din sfera economiei reale, dar și a economiei financiare, atât din Statele Unite, dar și din plan global și am revizuit în jos scenariul macro-econometric central pe termen mediu (2016-2018).

Noile prognoze indică consolidarea primei economii a lumii în perioada următoare (ritmuri an/an de 2.3% în 2016 și 2.2% în 2017-2018), sub influența caracteristicilor mix-ului de politici economice: politică monetară acomodativă; creșterea marjei de intervenție a politicii fiscal-bugetare; spațiu pentru noi reforme structurale.

Consumul privat (principala componentă a PIB și, totodată, motorul economiei mondiale) ar putea crește cu un ritm mediu anual de 2.7% în perioada 2016-2018, după avansul cu 3.1% an/an din 2015 (cea mai bună dinamică din 2005).

Totodată, investițiile productive vor continua să crească, însă ritmul va decelera gradual (de la 4% an/an în 2016 la 3.3% an/an în 2017, respectiv 2.9% an/an în 2018), pe fondul majorării costului de finanțare în economie și în absența unor șocuri pozitive în economia globală (tehnologic, reforme structurale).

Pentru consumul public previzionăm o contribuție pozitivă la dinamica economiei pe termen mediu (creștere cu un ritm mediu anual de 0.7% între 2016-2018), dat fiind că marja de manevră a statului a crescut după ajustările din ultimii ani.

În ceea ce privește cererea externă netă ne așteptăm la o contribuție negativă la dinamica PIB: în scenariul nostru importurile vor crește cu un ritm mai puternic decât exporturile în perioada 2016-2018 (3.4% an/an vs. 1.7% an/an).

Pentru piața forței de muncă previzionăm consolidarea climatului favorabil pe termen scurt (rata medie anuală a șomajului s-ar putea reduce la 4.9% în 2016, respectiv 4.6% în 2017), fiind posibil un punct de inflexiune în 2018. Practic, am putea asista la finalul ciclului economic post-criză la cumpăna dintre 2017/2018.

Cu toate acestea, subliniem faptul că acest scenariu va fi revizuit trimestrial, fiind puternic dependent de deciziile de politică economică (FED în plan monetar, Administrația în plan fiscal-bugetar, de venituri și reforme structurale).

Factorii de incertitudine pentru acest scenariu constau în: relația FED-piețe financiare; deciziile Administrației după alegerile din 2016; riscurile geo-politice globale; provocările din UE și din statele emergente și în dezvoltare (China).

ZONA EURO Prin incorporarea datelor finale privind dinamica componentelor PIB în 2015 și a evoluțiilor recente ale indicatorilor macro-financiari globali și regionali am actualizat scenariul macro-econometric central de previziune pe termen mediu pentru Zona Euro (orizontul 2016-2018) (prognozele fiind revizuite în jos).

Noile previziuni indică o accelerare economică graduală în trimestrele următoare, prin motorul investițiilor productive, cu impact de propagare în sfera consumului intern (privat și public). În acest scenariu, exporturile ar putea evolua la un ritm apropiat de potențial, iar importurile la un ritm peste potențial în 2016-2018.

Astfel, PIB-ul regiunii ar putea crește cu ritmuri an/an de 1.8% în 2016, 1.9% în 2017 și 2% în 2018, conform scenariului central revizuit. Investițiile productive ar putea accelera pe termen mediu (dinamici medii anuale de 3.2% în 2016, 3.7% în 2017 și 4.2% în 2018), scenariu susținut de perspectiva evoluției exporturilor la un ritm apropiat de potențial, dar și de politica monetară relaxată implementată de Banca Centrală Europeană cu impact pozitiv pentru cererea internă.

Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) ne așteptăm la creștere cu un ritm mediu anual de 1.9% în perioada 2016-2018, evoluție susținută de ameliorarea climatului din piața forței de muncă, dar și de relansarea creditării.

Consumul public ar putea crește cu ritm mediu anual de 1.1% între 2016-2018, pe fondul creșterii marjei de manevră a statului, după consolidarea din ultimii ani, îndeosebi în țările care au implementat reforme structurale (Germania).

În sfera cererii externe nete previzionăm o creștere a importurilor cu un ritm mai rapid decât dinamica exporturilor în orizontul 2016-2018 (5.4% vs. 4.7%).

Accelerarea investițiilor productive se va reflecta favorabil în sfera pieței forței de muncă: rata medie anuală a șomajului structural ar putea să scadă de la 11% în 2015 la 10.4% în 2016, 9.7% în 2017 și 9% în 2018.

Printre factorii de risc pentru acest scenariu menționăm: climatul macro-financiar global; provocările UE (Brexit, terorism, migrație); tensiunile geo-politice.

PIB, consum privat și investiții productive în SUA (%, an/an) sursa: estimări și previziuni BT pe baza datelor Departamentului

Comerțului (SUA)

rata șomajului în SUA (%) sursa: previziuni BT, pe baza datelor

Departamentului Comerțului și Departamentului Muncii (SUA)

dinamica PIB în Zona Euro (%, an/an) sursa: estimări și previziuni

BT pe baza datelor Eurostat

investiții productive (%, an/an) vs. consum privat (%, an/an) în Zona Euro sursa: previziuni BT, pe baza datelor Eurostat

-20

-15

-10

-5

0

5

10

15

-2

-1

0

1

2

3

4

5

6

1990

1992

1994

1996

1998

2000

2002

2004

2006

2008

2010

2012

2014

2016

2018

Consum privat

Investiții productive (dr.)

PIB

0

2

4

6

8

10

12

Jan-7

0

Mar-

72

May-7

4

Jul-

76

Sep-7

8

Nov-8

0

Jan-8

3

Mar-

85

May-8

7

Jul-

89

Sep-9

1

Nov-9

3

Jan-9

6

Mar-

98

May-0

0

Jul-

02

Sep-0

4

Nov-0

6

Jan-0

9

Mar-

11

May-1

3

Jul-

15

Sep-1

7

-5

-4

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

5

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

-2

-1

0

1

2

3

4

-12

-10

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Investiții productive Consum privat (dr.)

9

ROMÂNIA

Evoluțiile recente ale indicatorilor macro-financiari din plan extern și din plan

intern s-au situat în linie cu previziunile din scenariul macro-econometric central

actualizat în cadrul Raportului pe luna februarie.

Prin urmare, menținem deocamdată previziunile pentru dinamica indicatorilor

macroeconomici din România în orizontul 2016-2018. Vom revizui acest scenariu

după ce INS va publica estimările provizorii (1) privind dinamica economiei în primul

trimestru al anului curent.

Conform scenariului macro-econometric actual economia României ar putea

accelera la 5% an/an în 2016, evoluție determinată de dinamica cererii interne, care

resimte impulsul mix-ului relaxat de politici economice. Pentru 2017 și 2018

previzionăm o decelerare graduală a economiei interne, pe fondul disipării

impactului Noului Cod Fiscal și în contextul perspectivelor de modificare a

configurației politicilor economice (demararea unui nou ciclu monetar).

În acest scenariu ne așteptăm ca procesul de redinamizare a investițiilor

productive să continue pe termen mediu. Motorul economiei ar putea crește cu

ritmuri anuale de 8.1% în 2016, 9% în 2017 și 9.1% în 2018, evoluție susținută de

momentul favorabil din sfera consumului privat, dar și de perspectiva consolidării

procesului de relansare economică europeană cu impact pozitiv pentru exporturi,

într-un context caracterizat prin relansarea pieței creditului. Previziunile noastre

indică o creștere a soldului creditului neguvernamental cu rate medii anuale de 3% în

2016, 5% în 2017 și 7.5% în 2018 (aspect reflectat în graficul al treilea din partea

dreaptă).

Pentru consumul privat (principala componentă a PIB) previzionăm ritmuri de

creștere de 6% în 2016, 5.7% în 2017 și 4.9% în 2018. În acest scenariu ne așteptăm

ca ameliorarea venitului real disponibil al populației și dinamica creditării în RON să

fie contrabalansate de majorarea graduală a costului de finanțare și de atitudinea

prudentă a populației (în acest context menționăm faptul că în 2015 rata de

economisire la nivelul gospodăriilor a crescut la 12.4%, nivelul maxim din anii 1990

și, totodată, o valoare apropiată de media din Zona Euro).

În ceea ce privește consumul public ne așteptăm la o creștere cu un ritm mediu

anual de 1% între 2016-2018, pe fondul perspectivelor de intrare într-un nou proces

de consolidare bugetară din 2017, pentru respectarea normelor europene.

Pe de altă parte, cererea externă netă ar urma să contribuie negativ la dinamica

PIB-ului pe termen mediu. Dinamizarea cererii interne va determina accelerarea

importurilor (ritm mediu anual de 8.1% în perioada 2016-2018). Pentru exporturi

previzionăm o dinamică mai lentă în acest interval de timp (6% ca medie anuală).

Nu în ultimul rând, ne așteptăm la continuarea procesului de ameliorare în sfera

pieței forței de muncă pe termen mediu. Rata medie anuală a șomajului s-ar putea

reduce de la 6.8% în 2015 la 6.3% în 2016, 6.1% în 2017 și 5.8% în 2018.

Concretizarea acestui scenariu se va reflecta în accelerarea procesului de

convergență economică reală către media europeană. După cum se poate nota în al

doilea grafic din partea dreaptă nivelul PIB/locuitor (barometru clasic al

convergenței economice reale) ar putea accelera până la 56% din media Zonei Euro

în 2018 (ajustat la paritatea puterii de cumpărare). Atragem însă atenția cu privire

la faptul că sunt necesare noi reforme structurale pentru accelerarea procesului de

dezvoltare economică, dar și pentru atingerea obiectivelor din Strategia Europa 2020

(în special în materie de participare a forței de muncă, educație, investiții în

cercetare/dezvoltare).

În încheiere subliniem faptul că percepția de risc privind România se situează în

zona minimelor istorice (după cum se poate nota în ultimul grafic din dreapta, care

prezintă indicatorul EIU), însă această situație se poate schimba rapid (sunt semnale

recente în acest sens), prin deteriorarea climatului macro-financiar global,

intensificarea riscurilor europene (Brexit, terorism, divergență economică) și

incertitudinile din sfera mix-ului intern de politici economice (riscul populismului).

PIB, consum privat, investiții productive (%, an/an) sursa: Eurostat, previziuni Banca Transilvania

PIB/locuitor România (% Zona Euro, PPC) sursa: Eurostat, previziuni Banca Transilvania

dinamica creditului neguvernamental total (%, an/an) sursa: BNR, previziuni Banca Transilvania

indicator risc România (MA12) sursa: Economist Intelligence Unit,

Bloomberg

-50

-40

-30

-20

-10

0

10

20

30

40

50

60

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

Investiții productive (dr.)

PIB

Consum privat

0%

10%

20%

30%

40%

50%

60%

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

-8

-4

0

4

8

12

16

20

09 10 11 12 13 14 15 16 17 18

CREDITNEGUF CREDITNEGUV

0

10

20

30

40

50

60

70

Dec-9

7

Oct-

98

Aug-9

9

Jun-0

0

Apr-

01

Feb-0

2

Dec-0

2

Oct-

03

Aug-0

4

Jun-0

5

Apr-

06

Feb-0

7

Dec-0

7

Oct-

08

Aug-0

9

Jun-1

0

Apr-

11

Feb-1

2

Dec-1

2

Oct-

13

Aug-1

4

Jun-1

5

10

ECONOMIA FINANCIARĂ SUA

Am actualizat scenariul macro-econometric central pentru economia financiară,

prin incorporarea evoluțiilor recente (inclusiv a celor din economia reală, dar și din

sfera piețelor financiare și de materii prime).

Noile previziuni indică o dinamică medie anuală a prețurilor de consum (pe

indicatorul agreat de FED, PCE - Personal Consumption Expenditure) de 1% în 2016,

1.2% în 2017 și 1.1% în 2018.

Altfel spus, ne așteptăm la consolidarea dinamicii anuale a inflației la un nivel de

peste 1% pe termen mediu, în absența unor șocuri importante din sfera ofertei.

Perspectiva convergenței graduale a dinamicii anuale a prețurilor de consum

către nivelul țintit de banca centrală ar putea determina FED să continue ciclul

monetar demarat în decembrie 2015. În scenariul central ne așteptăm ca FED să

majoreze rata de dobândă de referință de cel puțin două ori cu câte 25 puncte bază

până la finalul anului curent.

Printre riscurile acestui scenariu menționăm: climatul macro-financiar global

(incertitudinile din China și Uniunea Europeană); evoluțiile cotațiilor internaționale

la țiței și alte materii prime; dinamica binomului salarii/productivitate.

ZONA EURO

Prin incorporarea evoluțiilor macro-financiare recente (globale și regionale,

inclusiv a fluctuațiilor cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime) am

ajustat prognozele pentru dinamica prețurilor de consum pe termen mediu.

Conform scenariului central actualizat prețurile de consum vor crește cu ritmuri

medii anuale de 0.2% în 2016, 0.9% în 2017, respectiv 1.1% în 2018.

Cu alte cuvinte, ne așteptăm ca dinamica anuală a prețurilor de consum să

prezinte o inflexiune, urmată de convergența graduală către nivelul țintă al Băncii

Centrale Europene.

Concretizarea acestui scenariu ar putea determina banca centrală din regiune să

anunțe în 2017 finalul politicii monetare relaxate fără precedent (în implementare

pe parcursul ultimilor ani).

Printre factorii care ar putea influența acest scenariu central se menționează:

evoluția cotațiilor internaționale la țiței și alte materii prime; dinamica costului de

finanțare în economia mondială.

ROMÂNIA

Am incorporat evoluțiile recente din sfera economiei financiare și a economiei

reale din plan global, european și intern și am ajustat previziunile pentru dinamica

prețurilor de consum (pe indicele armonizat UE) pentru trimestrele următoare.

Noile previziuni indică o dinamică medie anuală de -0.9% în 2016, sub influența

impactului reducerii cotelor de TVA. Pentru 2017-2018 ne așteptăm la o accelerare a

prețurilor de consum: ritmuri medii anuale de 1%, respectiv 1.6%.

Subliniem faptul că aceste prognoze vor fi revizuite prin incorporarea dinamicii

prețurilor de consum din lunile următoare și atragem atenția cu privire la

distorsiunile determinate de reducerea cotelor TVA, fluctuația cotațiilor

internaționale la țiței și caracteristicile anului agricol.

Inflexiunea dinamicii prețurilor de consum (pe măsura disipării impactului

reducerii TVA) și perspectivele de accelerare a economiei reale prin intermediul

cererii interne ar putea determina BNR să inițieze un nou ciclu monetar în 2016,

pentru a contracara intensificarea riscurilor la adresa stabilității prețurilor și a

stabilității financiare.

dinamica prețurilor de consum în SUA (%, an/an) sursa: FED, previziuni Banca Transilvania

dinamica prețurilor de consum în Zona Euro (%, an/an) sursa: Eurostat, previziuni Banca Transilvania

dinamica prețurilor de consum în România (IAPC) (%, an/an) sursa:Eurostat, INS, previziuni Banca Transilvania

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

10 11 12 13 14 15 16 17 18

INFLATIESUF INFLATIESUA

-1

0

1

2

3

4

5

98 00 02 04 06 08 10 12 14 16 18

INFLATIEZEF INFLATIEZE

-3

-2

-1

0

1

2

3

4

5

2013 2014 2015 2016 2017 2018

INFLATIEPREVIZIUNI

4.37

4.38

4.39

4.4

4.41

4.42

26-May 31-May 5-Jun 10-Jun 15-Jun 20-Jun 25-Jun

3.2

3.21

3.22

3.23

3.24

3.25

3.26

USDRON (dr.)

EURRON (st.)

4,800

5,300

5,800

6,300

6,800

7,300

Jun-13 Aug-13 Oct-13 Dec-13 Feb-14 Apr-14 Jun-14

STOXX 50, rebazat BET

11

PIEȚELE FINANCIARE SUA

Din punct de vedere macroeconomic ne așteptăm la consolidarea tendințelor

recente din piețele financiare internaționale pe termen scurt, perspectivă susținută

de mix-ul global de politici economice, orientat spre întărirea cererii agregate.

Prelungirea pe termen mediu a climatului favorabil din piețele financiare este

însă condiționată de continuarea reformelor structurale, atât în țările dezvoltate,

dar și în statele emergente și în dezvoltare.

În SUA ne așteptăm ca FED să continue ciclul monetar demarat în decembrie

2015, în încercarea de normalizare a politicii monetare și de construire de spațiu de

manevră, într-un moment în care prima economie a lumii pare să fi intrat în faza de

maturitate a ciclului post-criză (după cum se poate nota în al treilea grafic din

partea dreaptă). În acest context, previzionăm continuarea tendinței de creștere a

ratelor de dobândă, atât pe piața monetară, dar și în sfera pieței titlurilor de stat.

În ceea ce privește piața de acțiuni, considerăm că aceasta va fi influențată pe

termen scurt de semnalele emise de FED, de sezonul de raportări financiare pe

trimestrul I și de campania electorală (investitorii vor fi atenți la dezbaterile

candidaților la Casa Albă). Totodată, evoluția factorilor de risc din Europa (rezultatul

votului britanicilor la referendumul din 23 iunie) și China (nivelul record al datoriei,

aspect semnalat în al doilea grafic din dreapta) și tensiunile geo-politice globale ar

putea afecta climatul bursier în lunile următoare. Atragem atenția cu privire la

faptul că ciclul bursier global început în 2009 a intrat în faza de maturitate, fiind

posibilă o succesiune de episoade de volatilitate până la finalul acestuia.

Pentru piața valutară ne așteptăm la consolidarea dolarului american pe termen

scurt, pe măsura înaintării în ciclul monetar. Cu toate acestea, în 2016 am putea

asista la inflexiunea tendinței pe termen mediu pentru EUR/USD, pe fondul

perspectivelor de atenuare a decalajelor între Zona Euro și SUA (dimensiunea

ritmului de evoluție a PIB nominal).

ZONA EURO

Pe termen scurt ne așteptăm ca piața financiară regională să reacționeze la

evoluțiile din piețele globale, precum și la știrile privind provocările curente cu care

se confruntă procesul de integrare economică și monetară europeană: votul din

Marea Britanie pentru apartenența la UE; populismul; terorismul; divergențele

economice din cadrul UE.

În sfera pieței monetare este posibilă consolidarea ratelor de dobândă în zona

minimelor istorice, urmată de inflexiune spre sfârșitul acestui an, condiționat de

semnalarea de către BCE a finalului actualei politici de relaxare monetară fără

precedent.

Pe de altă parte, considerăm că piața titlurilor de stat va reacționa la

interacțiunea unor forțe contradictorii: ciclul monetar din SUA vs. programul BCE de

cumpărare de active.

Totodată, piața de acțiuni din regiune ar putea consemna evoluții pozitive pe

termen scurt, susținute de excesul de lichiditate și de nivelul redus al randamentelor

la instrumentele cu venit fix.

Nu în ultimul rând, euro ar putea iniția o tendință de apreciere în raport cu

dolarul american în 2016, pe măsura accelerării convergenței economice către SUA,

aspect care să genereze așteptări privind finalul politicii monetare relaxate a BCE.

confruntarea valutară (cursul real efectiv) sursa: BIS

datoria Chinei (% PIB) sursa: Bloomberg

indicatorii economici avansați din SUA (%, an/an, MA12) sursa: Conference Board

randament dividend (S&P 500) vs. rata de dobândă la titlurile de stat în SUA sursa: Shiller, prelucrări BT

40

60

80

100

120

140

Jan-0

3

Aug-0

3

Mar-

04

Oct-

04

May-0

5

Dec-0

5

Jul-

06

Feb-0

7

Sep-0

7

Apr-

08

Nov-0

8

Jun-0

9

Jan-1

0

Aug-1

0

Mar-

11

Oct-

11

May-1

2

Dec-1

2

Jul-

13

Feb-1

4

Sep-1

4

Apr-

15

Nov-1

5

Zona Euro China

Elveția Japonia

Marea Britanie SUA

0

50

100

150

200

250

2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

-4%

-2%

0%

2%

4%

6%

8%

10%

May-0

4

Nov-0

4

May-0

5

Nov-0

5

May-0

6

Nov-0

6

May-0

7

Nov-0

7

May-0

8

Nov-0

8

Mai-

09

Nov-0

9

May-1

0

Nov-1

0

May-1

1

Nov-1

1

May-1

2

Nov-1

2

May-1

3

Nov-1

3

May-1

4

Nov-1

4

May-1

5

Nov-1

5

0.0

1.0

2.0

3.0

4.0

5.0

6.0

7.0

8.0

9.0

0.0

0.5

1.0

1.5

2.0

2.5

3.0

3.5

4.0

Jan-9

4

Feb-9

5

Mar-

96

Apr-

97

May-9

8

Jun-9

9

Jul-

00

Aug-0

1

Sep-0

2

Oct-

03

Nov-0

4

Dec-0

5

Jan-0

7

Feb-0

8

Mar-

09

Apr-

10

May-1

1

Jun-1

2

Jul-

13

Aug-1

4

Sep-1

5

Randament dividend (%)

Rata de dobândă la titluri de stat 10 ani (%) (dr.)

12

ROMÂNIA

Pe termen scurt piața financiară din România va fi influențată de evoluțiile din

piețele financiare internaționale, precum și de factorii economici și politici interni.

Pe de o parte, ne așteptăm la reacții ale pieței financiare la semnalele BNR cu

privire la recalibrarea politicii monetare și la noul ciclu monetar.

Pe de altă parte, investitorii cu expunere pe piața internă vor fi foarte atenți la

conduita politicilor fiscal-bugetare și de venituri, precum și la inițiativele legislative,

fiind posibilă o creștere a aversiunii față de risc dacă vor fi înregistrate noi abateri

(mai puternice) de la traiectoria stabilității financiare.

Din punct de vedere macroeconomic, perspectiva evoluției economiei la un ritm

peste potențial și premisele de intensificare a convergenței economice reale către

media europeană contribuie la menținerea la un nivel ridicat a gradului de

atractivitate a pieței financiare interne, atât pentru investitorii români, dar și

pentru cei internaționali.

Prin incorporarea evoluțiilor recente din plan macro-financiar extern și intern am

actualizat scenariul central de previziune pentru piața financiară internă.

În sfera pieței monetare ne așteptăm la majorarea graduală a ratelor de dobândă

după inflexiunea consemnată în luna martie, pe fondul perspectivelor unui nou ciclu

monetar pe plan intern. În scenariul central previzionăm că BNR ar putea majora

rata de dobândă de referință de două ori cu câte 25 puncte bază până la finalul

anului curent.

De asemenea, ne așteptăm la creșterea ratelor de dobândă la titlurile de stat pe

scadența 10 ani (barometru pentru costul de finanțare în economie), ca urmare a

premiselor de accelerare a economiei reale și de inflexiune a dinamicii anuale a

prețurilor de consum pe plan intern, într-un context internațional caracterizat prin

continuarea procesului de normalizare a ratei de dobândă de politică monetară în

SUA și perspectiva finalului politicii monetare relaxate fără precedent implementată

de Banca Centrală Europeană în Zona Euro la orizontul 2017.

Conform scenariului central actualizat rata medie anuală de dobândă la titlurile

de stat pe scadența 10 ani se va majora de la 3.5% în 2016 la 4.2% în 2017 și 2018.

Statul a programat licitații pe piața internă pentru un volum de 4.2 miliarde RON

(din care 1 miliard RON prin certificate pe 12 luni) în aprilie, lună la finalul căreia

expiră o emisiune de titluri de 7 miliarde RON.

Pentru piața valutară continuăm să ne așteptăm la scăderea cursului EUR/RON,

pe fondul perspectivelor de intrare de noi fluxuri străine de capital, atât în economia

reală, dar și în economia financiară. Previziunile actualizate indică valori medii

anuale pentru cursul EUR/RON de 4.44 în 2016, 4.39 în 2017 și 4.35 în 2018.

Nu în ultimul rând, perspectivele se mențin favorabile și pentru piața de acțiuni,

pe termen scurt, mai ales în contextul excesului de lichiditate, fiind posibilă

retestarea maximelor din 2015. Cu toate acestea, nu excludem noi episoade de

volatilitate, în contextul noului ciclu monetar din SUA (fluxurile de capital sunt mult

mai selective), dar și a fluctuațiilor în sfera percepției de risc privind România.

În încheiere menționăm factorii de risc pentru acest scenariu central: climatul

macro-financiar global (SUA, China, Zona Euro); riscurile la adresa Uniunii Europene

(Brexit, populism, terorism, migrație, problemele structurale din Grecia);

configurația politicilor economice pe plan intern și evoluțiile din plan politic (inclusiv

deciziile legislative), cu impact asupra stabilității macro-financiare.

licitații M. Finanțe (aprilie) sursa: M. Finanțe

Valoare

(mil. RON) Instrumente Maturitate

04-Apr-2016 1,000 Certificate 05-Apr-2017

07-Apr-2016 345 Titluri 24-Feb-2025

11-Apr-2016 690 Titluri 26-Feb-2020

14-Apr-2016 575 Titluri 19-Dec-2022

18-Apr-2016 230 Titluri 26-Iul-2027

21-Apr-2016 690 Titluri 29-Apr-2019

25-Apr-2016 690 Titluri 22-Mar-2021

titluri de stat în circulație sursa: BNR

Valoare

(mil. RON) Cupon (%) Maturitate

RO1616CTN043 1,002.5 Sep-16

RO1617CTN066 1,006.7 Apr-17

RO1519DBN037 5,191.6 2.50 Apr-19

RO1521DBN041 3,972.8 3.25 Mar-21

RO1425DBN029 6,939.0 4.75 Feb-25

previziuni EUR/RON sursa: Banca Transilvania

Min Medie Max Mediana

2016 4.3591 4.44 4.5386 4.42

2017 4.1764 4.39 4.5848 4.39

2018 3.9985 4.35 4.4471 4.36

spread rata reală de dobândă (România vs. SUA) (pp) sursa: estimări BT pe baza datelor Bloomberg

PIB vs. PIB potențial în România (%, an/an) sursa: estimări

BT, pe baza datelor Eurostat

-6

-4

-2

0

2

4

6

Apr-

05

Nov-0

5

Jun-0

6

Jan-0

7

Aug-0

7

Mar-

08

Oct-

08

May-0

9

Dec-0

9

Jul-

10

Feb-1

1

Sep-1

1

Apr-

12

Nov-1

2

Jun-1

3

Jan-1

4

Aug-1

4

Mar-

15

Oct-

15

May-1

6

Dec-1

6

Jul-

17

Feb-1

8

Sep-1

8

-8

-6

-4

-2

0

2

4

6

8

10

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

PIB (%, an/an) PIB potențial (%, an/an)

13

LIMITAREA RĂSPUNDERII

Acest raport este publicat în România de către Banca Transilvania/subsidiarele sale, o instituţie financiar-bancară ale cărei activitaţi sunt reglementate şi supravegheate consolidat de Banca

Naţională a României (BNR) şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).

Rapoartele de analiză emise de Banca Transilvania şi subsidiarele sale au un caracter pur informativ, pot fi utilizate ca instrumente auxiliare în procesul de luare a deciziilor de investiţii. Cu alte

cuvinte, analizele publicate de Banca Transilvania sau oricare dintre subsidiarele sale nu trebuie interpretate ca: a) Ofertă de vânzare/subscriere la instrumente financiare menţionate în rapoarte; b) Instrument de reclamă pentru instrumentele financiare menţionate în rapoarte. Informaţiile care stau la baza acestor rapoarte au fost obţinute din surse publice, considerate relevante şi de încredere: Institute de Statistică, Bănci Centrale, Agenţii Financiare & Organizaţii Interne şi Internaţionale, etc. Atragem însă atenţia cu privire la faptul că acurateţea/corectitudinea acestor informaţii din surse publice nu poate fi verificată şi/sau contestată de instituţia noastră.

Opiniile analitice exprimate în rapoarte reflectă punctul de vedere al analiştilor la momentul publicării, rezultat prin raţionament independent cu metode analitice specifice. Recomandările emise

pot să nu coincidă cu poziţia tuturor instituţiilor din grupul Băncii Transilvania. Opiniile au fost exprimate cu bună-credinţă, fără omisiuni intenţionate şi în condiţii limitate de acces la informaţii: a existat acces doar la datele şi informaţiile făcute publice de către organisme şi organizaţii interne şi internaţionale.

Atragem atenţia cu privire la faptul că recomandările din rapoartele de analiză ale Băncii Transilvania sau ale subsidiarelor sale ar putea fi nepotrivite pentru unii investitori (în funcţie de situaţia

financiară, orizontul şi obiectivele investiţionale). Valoarea instrumentelor financiare la care se face referire în analizele elaborate fluctuează în timp, iar performanţa trecută nu constituie sub nicio formă un indicator pentru performanţa viitoare. Totodată, subliniem faptul că investiţiilor le sunt asociate factori de risc, care nu sunt totalmente explicitaţi în rapoarte. Altfel spus, Banca Transilvania sau orice colaborator nu sunt responsabili pentru niciun fel de pierdere directă şi/sau potenţială, rezultată din utilizarea elementelor publicate în raport.

Recomandările emise pot fi modificate oricând fără o notificare prealabilă, Banca Transilvania/subsidiarele sale rezervându-şi dreptul de a întrerupe publicarea fără aviz prealabil.

Remuneraţia autorilor rapoartelor de analiză nu este în niciun fel influenţată de recomandările exprimate în cadrul acestora.

Banca Transilvania, angajaţii sau colaboratorii săi sau ai subsidiarelor sale pot avea expunere pe orice instrument financiar analizat în raport.

Reproducerea totală sau parţială a acestui raport este permisă doar prin menţionarea sursei.

Arhiva rapoartelor de analiză emise de Banca Transilvania/subsidiarele sale poate fi consultată accesând link-ul următor: www.bancatransilvania.ro/rapoarteanaliza/.

Grupul Financiar Banca Transilvania

• cursuri spot – operațiuni cont

• depozite – persoane juridice

• cursuri case de schimb

• titluri de stat și eurobonduri

accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI

• tranzacționare online pe bursele din Bucuresti și Viena

• credite marjă

• administrare discreționară

• împrumuturi de acțiuni pentru vânzarea în lipsă

accesează AICI accesează AICI accesează AICI accesează AICI

• fonduri de venit fix în lei sau euro

• fonduri mixte (max. 20% acțiuni)

• fonduri de acțiuni (indice sau fără reper) în lei sau euro

LEI sau EUR accesează AICI

LEI sau EUR finanțări rapide către persoane fizice, credite de consum pentru

nevoi personale sau pentru achiziții în rate în locațiile

comercianților parteneri accesează AICI

acces rapid și simplificat la suport financiar în vederea achiziției

de bunuri de folosință îndelungată; se adresează persoanelor

juridice, companii mici, mijlocii și corporate accesează AICI

soluții de finanțare și management pentru folosința

autovehiculelor, împreună cu administrarea externalizată a

tuturor operațiunilor de care depinde funcționarea flotei auto accesează AICI

ANALIZĂ

dr. Andrei Rădulescu Economist Senior | Banca Transilvania (+4)021.405.5938 | (+4)0754.035.080 | (+4)0730.727.516 andrei.radulescu@bancatransilvania.ro Dan Rusu, CMT Analist Financiar Senior | Banca Transilvania (+4)0264.430.564 int225 | (+4)0264.407.150 | (+4)0757.080.536 dan.rusu@bancatransilvania.ro

Marius Tiberiu Mureșan Analist Investiții | BT Asset Management (+4)0264.301.920 | (+4)0741.200.052 mariustiberiu.muresan@btam.ro

VÂNZĂRI & TRANZACȚIONARE

Călin Condor Director Adjunct – Direcția Trezorerie | Banca Transilvania (+4)0264.301.009 | (+4)0264.301.453| (+4)0264.301.199 calin.condor@bancatransilvania.ro Cosmin Bota Director Adjunct Operațiuni Brokeri | BT Securities (+4)0264.430.564 | (+4)0264.431.718 | (+4)0744.572.402 cosmin.bota@btsecurities.ro Aurel Bernat Director Vânzări | BT Asset Management (+4)0264.301.618 | (+4)0730.075.128 aurel.bernat@btam.ro