Dieta Grupelor Sanguine-Anita Hessman-Kossaris

7/28/2019 Dieta Grupelor Sanguine-Anita Hessman-Kossaris

1/111

Anita Hessmann-KosarisDIETALOR SANGUINE

sfurArnrEuMIJLOACENATURALEGrupaanguinidecideotul

intiririsistemuluimunitaroUn rogamneditde limentafie


2/111

Anita HeBmann-Kosaris

DietagrupelorsanguineUn program neditdealimentafie entruredobindireaqi pistrareavitalitifii,a sinititii qi a uneisiluetedeale

Traducerede AlexandraGreceanu


3/111

Continut

Cf f tevacuv in te i n t roduc t i ve . . . . . . . . . . . 6Ce inseamni, de fapt, dieta grupelor sanguine . . . . . 9SfArsituldietelor valabilepentru toati lumea . . . . . . . . . 9Grupa sanguind cheia spregreutateadeald?. . . . . . . llCum au luat na.stere rupelenoastresanguine de la vin[torulpreistoric a omnivorul de astdzi . . . . . . . 15Anumite substante utrit ive ataci structuranoastrdsanguind. l8Modul in care functioneazi, dietagrupelor sanguine . . . .24To tu l dep indedea lege reaco rec td . . . . . . 24Grupasangu ind0 -esen f i a l u l pescu r t . . . . . . . 29Alimentatia idealdpentru persoanele u grupa sanguin[ 0 . . . 30GrupasanguindA- esenfialul e scurt . . . . . ..42Alimentafia idealdpentru persoanele u grupasanguindA . . . 44Grupasangu indB-esen f i a l u l pescu r t . . . . . . . . 56Alimentatia ideal[ pentru persoanele u grupa sanguindB . . 57Grupasangu indAB-esen t i a l u l pescu r t . . . . . . 61Alimentatia dealdpentrupersoanele u grupasanguindAB . . . 68De la AlaZ - celemai sdndtoaselimentepentru oategrupelesanguine . . . .18Dieta grupelor sanguine extrem de uqor de urmat . . . . . 80Suplu qi in forml consumdndmincSruride l i c i oases i sdnd toase . . . . . . . . . . 80Grupasanguind0 - propuneride meniu pentruo sdptdmAnd . . 83GrupasanguindA - propuneride meniu pentruo sdptdm6nd . . 90Grupa sanguindB - propuneride meniupentruo sdptdmdna . .96GrupasanguindAB - propuneride meniupentruo sdptdmAnd . 103Cdnd stafi la mas[ cu persoaneca reaua l teg rupesangu inedecA tdvs . . . . . . . l l 0


4/111

Dll

t=

C6tevacuvinte ntroductive

/^r e leg[turdpoatesd existe ntre felul in caremd hrdnesc ilr.-,grupameasanguind? d ie cumvavorbade o noui dietdprin careasputeascdpa, datdpentru otdeauna, e kilogramelein pluspecaree am?Cumeste osibilca ipul degrupi sanguinds[ aibd mportanfdn rezolvareacestei robleme?Astfel, sau asemlndtor, eacfioneazdproape oti cei care,dintr-unmotiv saualtul, au ajuns a concluzia d trebuiesd maisldbeascd i cautd cea mai usoarl si in acelaqi imp cea maispectaculoasdetodd e sldbireqi careaud,pentruprimaoard nviata lor, c[ exist[ cu adevdrat interdependentdntre grupasanguind ecareo au si depunerilenestetice egrdsime.$i de ce nu ar fi circumspecti ind, de ani de zile,urmeazd, efiecare atdplin de ncredere, noudcurdde slSbire are, nsd,sedovedegte,entrua cita oard oare, n cel mai bun caz efrcientitdoarpentruo scurt[perioadd e imp.Aceste ersoaneudevenitadevdratimaeqtri n calculareacaloriilor si au invdtat sb-sialcdtuiascd inguricele mai complicate egimuri de alimentatiecare, otugi, n pofidaelabor[rii or laborioase uca efect,n timp,din nouqi din nou, eaparifia ernifelor aucoliceilor degrdsimeatdtde detestati. i poatede aceea cestor ersoanei seva pdrea,cel putin in primul moment,de-adreptulabsurddafirmatiacdintre surplusulde kilogramecare e amdrSgteia{agi grupa orsanguindexistd o corelatie,o determinare oveditdstiintific.Prezentatdxtremde sumar, oar n cdteva uvinte,aceastdeorieexprimd o realitatede necontestat i anumecd modul in careorganismulnostru preia, prelucreazd i valorificl hrana estestrAnsegatde ipul de structurd sdngelui.

$tiinfamedicald constatatncl de mult cd anumiteboli aparmai frecvent la anumifi pacienti care au o anumitd grupdsanguini. Descoperirea d si efectele inale ale alimentatieiasupraorganismului ostru se gdsescntr-o relatiede strdnsdinterdependen{dugrupanoastrd anguind pa(inecercetltoriloramericani iestede datd elativ ecentd. ersoaneleareaugrupasanguind , de exemplu, icare,conform eorieievolufioniste,rfi urmasiivdndtorilor i culegdtorilor e la inceputurile storieiumanitdfii, imt nevoiasd consume arnepentrua se simti bine, aIt1' iqit


5/111

in formd. Cei careaugrupasanguind aumai degrabipreferinfevegetariene.ersoaneleugrupasanguinlB preferd i valorificddin plin produseleactateqi oudle. ar cei care apar.tin rupeisanguine B pot, pe de-oparte, I consume gamdvariatddinproduselemai sus menfionate,dar, n acelagi imp, se poateint6mpla a uneledintreacestea,otuqi, dnu lepriasci...Cum s-aajuns a aceastidescoperireenzafionald, I refer ateoria interdependentei intre tipul de grupd sanguindqivalorificarea n mod diferit a alimentatiei$i, mai ales, ceconsecinfe re ea nu numai pentrureglareagreutdfiinoastrecorporale, i si pentrumentinerean starede sdndtate ptimdaorganismului ostru, efi aflaparcurgAndaginileacestei drti.VI vom prezentantr-o manierdabsolut neditdqi surprinzdtorde simpl[ o dietd disociativ[, armonizatd erfect cu indivi-dualitatea oastrd ea mai intim6, cea mai personall,absolutd,ceaa structuriisanguine. eci,este larcd nu vd vomprezentadietl de tipul ,,valabilpentruabsolut oatd umea", n alcdtuireacdreia epierde ntotdeauna in vedere i esteabsolut mposibilca aceeagialimentafiesd fie potrivitd pentru absolut oricareindivid. Logic, o astfelde diet[ nespecificd ici nu poateaveamari sorli de zbdnd6, entru [ este n ucrubineqtiutdenoi toti,anume cd fiecare dintre noi este o personalitate,n individabsolut special si unic qi deci niciodat[ nu avem cum sdreacfiondmoti, in mod identic, a stimuli dentici.Aqa cum nediferenfiem rinstaturS, uloareadrului, irst6, sex,provenienldsi na{ionalitate,a fel sediferentiazdi modul n careorganismulnostruprelucreaz[ limentele i depune aupierdedinkilograme.Pentrua ne pdstra dndtogi,u o capacitatentelectuald, puteregi un randament e muncdsuperioare,vem deci nevoie de oalimenta{iecare sd fin[ seama de ,,individualitatea oastrdbiochimicd".S-arputeaca,laprimaprivire,propunereaoastrd e dietl sdvi separdputin mai complicat[,dar,v[ asigur, otul estec6t sepoatede simplugi de ogic.Spredeosebire e dietadisociatividecareprobabilafi auzit, aupecarepoateafi gi ncercat-o i careafost conceputda sfdrsitul ecolului9 de cltre mediculHowardHay, in dieta bazatdpe caracteristicilendividuale conferitefiecdruia e cdtregrupasanguin[ dreiai aparfine, limentele usuntcatalogate updcapacitateaor de a determinaormarea eacizi sau baze,cr dieta estegdnditd n funcfie de componenfabiochimicl a diferiteloralimente.Nu veti aveade fbcut nimicaltcevadecdtsI alegeti, n functiede grupasanguind e careo


6/111

Dtr

I{

avefi, acelealimentele in tabeleleprezentaten capitoleleurmeazd"arevi se potrivesccel mai bine din punctdebiochimic. Aceste tabele au fost intocmite de cdtre oameniStiintd Si consemneazdoate acele substantehrdnitoare viabsolutnecesare a sI ne pistrdm intr-o stare izicd sibund.Un alt mareavantaj l acestei ieteestesi acelac6,faptului cd este surprinzitor de simplS,nu este nici pesimplistd aumonotond.Cu ajutorulacestei iete,care ine seama e particularifiecdreigrupesanguine, d vefi redobdndiautomatsi greideal5.Un amdnuntdeloc de neglijat mai esteqi acelacI, datoricompozitiei iochimicecorectea hranei,de o astfel de alitafie pot beneficiagi persoanele lergice,deoareceprintr-rasemeneamod de alimentafiesunt prevenite gi reacfiiimunologice xagerate.i, nci un element oarte mportantrecomand[o dati in plus aceastd ietd este aptul cd dialimenteloralese n concordanficu tipul de grupd sanguiindividualnu oboseqterganelenternesi previne mbolnivirimetabolice.Prin ntermediulacesteiucrlri, mai degrabd n indreptar,cunoagte ele mai importantegrupede alimente avorabilepatru grupesanguine , A, B, s,iAB. Carteamai cuprindesi muidei, ecomanddrii sugestii rivitoarea felul n careputefisialcdtuifi meniurilepentru ca qi alte persoane, u altesanguinedecdt a dumneavoastri, d poatdsavura, mpreunddumneavoastr[, u aceea$iplicere si poftI, mdncarea.rlmdnesurprinsicit de uqorvefi reusisdvd adapta{i cestuiqi senzafional rogramde alimentatie.Urmdnd, pentru arecAqtigai menfine reutateadeald, lndtatea i vitalitatea, igrupelorsanguine, u va trebui, n principiu,decdtsI adunelecorecturi eprinderilor umneavoastrdulinare urente.

Vi urlm mult succes i poftdbund!


7/111

DI: aveti, acelealimentele in tabeleleprezentaten capitolele anurmeazl, arevi se potrivesccel mai bine din punctde vedenbiochimic.Aceste abeleau fost intocmitede cdtre oamenidrgtiin{d qi consemneazd,oate acele substanfe rdnitoarevitalqabsolutnecesarea sd ne pdstrdmntr-o stare izicd si psihiclbun6.Un alt mareavantaj l acestei ieteestesi acela d,,n pofidlfaptuluicd estesurprinzdtor e simpld,nu estenici pe departrsimplist[saumonotonl.Cu ajutorulacestei iete,care ine seama e particularitdlilrfiecdreigrupesanguine, d veti redobdndi utomatqi greutateaideal5.Un amdnunt elocdeneglijatmaiesteqi acela 6,datoritlcompozilieibiochimicecorectea hranei,de o astfelde alimen.tatie pot beneficiaqi persoanele lergice,deoareceprintr-unasemeneamod de alimentatiesunt prevenite gi reactiileimunologice xagerate.i, ncdun element oarte mportant arerecomandd datd n plus aceastd ietl este aptul cd digerareaalimenteloralese n concordanf[cu tipul de grupe sanguinlindividualnu oboseqterganelenternesi previne mbolndvirilemetabolice.Prin intermediulacestei ucr[ri, mai degrabd n indreptar,veticunoaqteelemai mportante rupede alimenteavorabile elorpatrugrupe anguine , A, B, giAB. Carteamai cuprinde i multeidei, ecomanddrii sugestii rivitoarea felul n carepute{isdvialcdruifimeniurilepentru ca qi alte persoane, u alte grupesanguine ecit a dumneavoastrd,dpoatdsavura, mpreundcudumneavoastrd,u aceea$ipldceresi poftd, mdncarea.Vetirdmdne urprinsi dtdeuqorvefireugi dvd adaptati cestuineditqi senzafional rogramde alimentatie.Urmdnd, pentru a vdrecdstigaimentine reutateadeald, dnltatea i vitalitatea, ietagrupelorsanguine, u va trebui, n principiu,decdt sd aducetiunelecorecturi eprinderilor umneavoastrdulinare urente.V[ urim multsucces ipoftdbund!

. lIIi. ilI


8/111

Capitolul 1Ce nseamni,de fapt,dietagrupelor sanguine

Sfflrqitul dietelorvalabilepentru toatil lumeaSldbiti sdndtosmdncdndmai putine grdsimi! Mdncati maimul(i hidrafi de carbon i vd veti simtimai in formd si mult maibine dispusi! Proteineleactiveazd onsumulde energie!Preamulteproteine bosescinichii! Sdmdndnci ufinsi desestemaislndtosdecdtsd mlnAncimult de trei ori pe zi! Nu ciugulifi tottimpul cAteceva, n speranta d astfel sucurilegastricese vorpotoli! Vegetarieniirdiescmai mult! Numaicei careconsumdcarnedin abundenfdeneficiazdeun aportsuficient e vitamindBl2! Suplu, dndtosiplin deputere onsumindegume i fructe

proaspete! reamulte legumesi fructeproaspetempovdreazdmetabolismul...Mai infelegeti eva?Existdatdteateorii utritivecontradictoriisi nducitoare, ar ai cdroradepfisunt atAtdeprofundconvinsideadev[ru]spuseloror, ncdt,dacd r fi sd e iei dupdei, teoria ornutrifionaldar trebui aplicatd,,drd nici un fel de discutie, ntregiiomeniri.Gragii,slabii, inerii,betranii, dndtoqii i bolnavii, o{i,dar absolut oti suntaruncatintr-unasi aceeasi aldde astfelde,,nutritionisti" are esocotescesineadev[rafiguruai alimentatiei.LJrmarea,utetisdvd datisi singuriseama, upoate i decdt na:lehamiteaatdde hrand.Mai devreme aumai tirziu, multora edispare otal pldcerea e a mdnca,au o fatd chinuit[ cdnd gimdndncdaurhrl n sildgdndindu-se,e apt, n acelemomenteacdt de savuros r fi un grdtar auun copande pui bine rumenit.Sau,ajung sI dezvoltesentimente e culpa dupd ce, ne mairezistdndegimuluianost i chinuitor,,pdcdtuiesc"dnc6nd evace e facepllcere.Ca s[ nu maivorbimde faptulc[, intr-obunlzi, stomacul junge dse dzvr[teascd,dse mpotriveascddmaifie zilnic indopat u o hran[ gresitd, arenu-ipriegte i ncepe drefuzeoricealiment.


9/111

D1

Toateureleeslibire uunpunctulnerabil:nu espectdnecesitifleindividualeealimentafe,

Secauti: un programde alimentafie ndividualiTotugi umputem uptadargi cdgtiga dtdlia u kilogramelesurplus, dmdndndn acelaqiimp sdndtogi i plini de vitalitaAcest lucru nu-l putemob{inedecdtprintr-o alimentaliecareplace gi care ne pries,te,eeace inseamnd d aceasta steconcordanfdeplindcu necesitdlile oastre iziologice reale simai ales,cd respectd evoilenoastre iochimice,adicd elulcareorganismul ostrupreiaqi prelucreazdrana.In majoritatea urelorde slibire indeobste ecomandate,iesuntcurepebazdde cereale, ecicu un confinutbogatdehidralicarbon, ie cd suntmonodiete ogaten proteine,sauprogramealimentatie xtremde bine direcfionate,ntotdeauna epierdedin vedere aptul cd fiecare dintre noi suntem o entitateconturatd, nicd.Aga cumnici o amprentl digitald(asuperioareau nferioare) u seasemdnd na cu alta, ot astfelnicistructuraADN-ului nosfu celular nu este denticdcu nici ostructurd elularddeADN din lumeSi a fel depufin identice$i nevoilede alimentafie le diferifilor indivizi, care,la rdndul or,dup[ cumsegtie,suntdependente,onditionate e diversi actori.Printre acesti actori trebuie s[-i amintimpe cei genetici,ahtnci

cdndsepuneproblema e cantitate infr-oanumitdsubstantdnecesardrganismului ostrupentrua functiona mpecabil.Cd,dipunctde vedereal alimentafieinu putemfi adugi ofi la unulacelasinumitor comun o demonstreazdoncludentqiexemplu:mai mult din dou[ treimi din populafia globului nudispune tructural e o anumitdenzimdcarejutdsucuriledigestivesI descompunlchimic \actoza.Deci dictonul ,,laptelee s5nItos,curdfdorganismul i te facevioi" esteneavenit i de-adreptul larpentru oateaceste ersoaneareau acesthandicapmetabolic.Faptulcburm6nd ceiagi ieti de sldbire nii sl6bescmai multiar allii mai pufinnu trebuiesd ne mirepentrucd fenomenul epierderein greutateeste strdns egat de chimia ancestraldaorganismului ostru.Agaseexplicdqi fenomenul, es nt6lnit,cdanumitecure de sldbire aplicateanumitorpersoane unt sortiteegecului in pornire. ndiferentde corectitudineai consecvenfacu carepersoanaespectivd tmeazd,ura,dacl aceasta u este nconcordanfdu datele alebiologice,aceasta u va aveanici unfel de sorti de izbdndd.Medicii au nfelesde mult cd nu tofi pacienfii or reacfioneazdla fel la diete, ndiferent dtde sdndtoaser fi acestea. stfel, azi,medicii nu mai recomand[ oricdrui pacient care suferl deafectiuni tomacale naqi aceiasi ietdde crutare ad5.


10/111

Concluziondnd, utemafirma cd atuncicdnd aplicdmdiferiteprograme e alimentafie upl dictonul: ,ceeace-miacebinemietrebuiesd-ti aci la fel de bineqi fie", doargansa oate i aceeacaresd ransforme rogramul espectivntr-unsucces.

Grupa sanguini - cheiaspregreutateadeali ?Oamenii fiind foarte diferifi au nevoie si de hranddiferitd.Ceeace pdn[ acuma lipsit pentruca aceastd xiomdsdpoatd i

transformati in moduri de viaf[ rafionale, rezonabile,a fostexistenfa nui cod care sd ne ajutesb descifrdm u mai multdclaritatesi acuitate ecesitdtilendividualede hrandale fiec[ruiindivid.De cdnd, nsd, s-a fbcut descoperireaenzafional[ [ intreapartenenfaa o grupdsanguini sau alta si alimentafieexistl olegSturi reald,logicdqi coerentd, evaesenfial -a schimbat nopticamedicilorsi nutritionigtilor. rupa anguin[este heia are,,deschide oartaspre umea misterioasd slndtdlii, a bolii, alongevitlfii, a vitalitltii corporale i a fo(ei emofionale".Suntcuvintele lustrului medic americansi tdmiduitor naturist PeterD'Adamo cares-aaplecat supra cestui enomen,-a studiat namdnun{imesi a elaborat eoria nutri{ionistd care are la bazd,corelarea limentatiei u caracteristicileiecdreigrupesanguine.Si poate cd, parcurgAnd u atenfieaceastdcarte, n acestmoment, d veti pune,plin de scepticism,rmdtoarearoblemd:cum se poate ca grupa sanguinl s[ aibe ceva in comun cualimentafia oastrl saucu modul nostrude viafd?Grupasanguini,acestbiet factor ipsit de viatdpersonald dreprezinte are,cuadevlrat,cheia spregreutateadealb,spre sindtate ? Nu cumvaesteo exagerare?auo supralicitare mportanfei cestuiactor?PoatecI agapare a primavedere.Dar daci te apleciasupraargumentafieistiinfifice a doctorului D'Adamo, atunci veidescoperi cu ugurinfi ce importanlSenorml pentru intreaganoastrd iafd,pentruoateaspecteleiefii noastre, reacest actorcu totul remarcabil.

Doi medicipe drumulcelbun,,Fiecaregrupd sanguind onfinemesajul,solia geneticdamodului de a se alimentasi de a se comportaal strlmosilornostri" remarcamediculD'Adamo, adiugind in continuare,gi

Dieta upigrupesanguineuesteo monodietdaresuprimisubstanfenutritivevaloroase.

1 l


11/111

DI multe dinhe trdsdturileor caracteristicee mai influenteazdastdzi".Pentru descoperi e cesistemul ostrudigestivgimai prezintd i azipredilecfiipentruacelealimente u carehrdnitgi strdmogiinostri cu aceeagi rupesanguind, u trebuiefacemcercetdri aborioase.Studiind istoria devenirii umanepoate esneobserva umau uat naqtere iferitelegrupesanguin fazeledeterminante le evolutiei omului,grupesanguinesi-au pdstratcaracteristicile ominanteqi determinantepdnd.{ " Ceea e estedemnde remarcat ste aptul,c_5_41pel,9-lse diGidnfidi5 intre ele mai aies n ceei i6'prinq19 ai

a ftcut urmdtoareadescoperire: ersoanelor_c,are veausanguindA, alimentele bogate in proteine, mdncareaconfineamultd carne,nu le pria. In schimb,se simfeau

respiratorii.Iar acd, ceiagi acienti, rausupusia un efo{cdt de redusoboseau xtrem de tare. In schimb. atuncifbceau xercitiiyogasesimfeau xhemde bine.

capacitatea'organismuluie a se ap[ra pe sine, dp a "atacurilorvenitedin exter-i.,or.Aceastl descoperire fost fbcutd, n nuce, de cdtre JamD'Adamo, tatdl doctoruluiPeterD'Adamo, care, n anii t5-0constatat [ o diet[ purvegetariand,ipsitdaproape egrdsimi,cazulunorpacienfi n loc s[ le atenuezeuferintele, impotrile-aagravat tarea eboald.Convingereaui JamesD'Adamoc[ solufiaacestei robleme u sepoateafla decdt n sAnge,carehrdnegtentregul organism.Si a inceput s[ cauteun criin functiede caresdpoatd i stabilitenecesitdlilendividualealimentatie.Medicul naturistJamesD'Adamo a urmdrit anizile felul in care reaclioneazd iferiti pacien{i,avdndgrupesdngediferite, a anumitealimente.$i astfel ncet, ncet, n ti

consum6nd roteindvegetal[ prezentddin plin in soia qi toProduselelactale e provocau aceloragipacienfi cre$ter< rproduc{iei secrefiei din zona cavit[filor nazale si a cdilYogaelaxeazi,areefettenergizanticonferi eluicare practicistare eneraldbuni.

Marii mdncdtori e carne -audovedita fi pacienfiicaregrypasan$uinI0. Era impedecd pentruei proteinaanimaldideal6. i sesim{eau ineqi plini de fo(d fdcdndogging.In anul 1980,JamesD'Adamo publicd ucrarea,OneManFood" (,,HranaOmului" - NR), in careprezintdsale privitoare la interdependenfa intre grupd sanguialimentafie i starea es[ndtate, dnd otodatd i diverse upentruo alimentafie orespun dtoarc.


12/111

Teoria grupelorsanguinen interdependentdu alimentafia,lansatdn urmaunor observafii mpirice bcutede cltre JamesD'Adamo,a fost eluatldec[tre fiul acestuia, eter, areareugit,in urmdtorii doi ani, sd o fundamenteze tiinfific, sd aducdargumentendubitabilen sustinereai.O descoperireluitoare i consecinfeteiPeterD'Adamo,ndscutn anul 1956,era ncdmedic ezidentatuncicdnda nceput dstudiezeot ceea eseputea tudia entrua descoperi ce, intqrdppendentdntimd existd intre anumites[mp_tomeleunorboli qigrupasangqind pacientilorespectivi.$i ceea ce a descoperita fost de-a dreptul revolufionar.Adescoperit dppgoang_Lgp"f.p_au.lupasanguina-suntmul .maip!-e_{-qpuq-e_.9-q__gzvolte oLLfomacalepe care, de regul , med c ile caracterizeazda iind ulcerepeptice.Estevorba, n esenfd, eulcerestomacale,aresunt ezultatul cfiuniisucurilordigestiveasupramucoasei tomacale.Ultimelecercetlrimicrobiologice ide biologie moleculard,'in omeniuau certifiqat aptul cd, apersoanelecare-au grupa.sangul4L_Q,germenul patogenHelicobacterpylo'ri aparcqi se nslaleizlrin -ucoasa stoma&te

"tgI_-.Sq1_4"gSecdt a persoanele are au alte grupe sanguine.

Acestagentpatogen, unoscut oardepe la inceputulanilor 80,esteconsiderat fi responsabiltdtpentru nflamatiilemucoaseistomacalecdt si pentru favorizareadezvoltdrii canceruluistomacal.)La pacienfiicareaveau-grupaanguiqfl.A,mediculD'Adamoa constatat xistenfa nui tip de cancer areeste ndeobsteegatde o producfie edusdde sucgastric.De asemenea,e parecdpersoanele are au grupasanguind suferdmull mai des deanemie pernicioasd. ceastddeficientdmetabolicd a nivelulmucoaseistomacalempiedicd,printre altele, gi absorbfiayitamineiBl2, vitamind br[ de carehematiile,adicdglobulelerogii,nu pot ajungea maturitate. ceastd escoperireluitoareconfirmat, in unele privinfe, ceea ce tat[l medicului PeterD'Adamo constataseu cdtevavreme in urmd si anumecdpacientilorcu grup[ sanguinl0 le pr_iesccelealimente-pentrudigerarea droraorganismulproduceacid gastricdin be\ug.Pornindde la aceastd onstatare,medicul D'Adamo junior ainceputs[ se preocupe ntensde cercetareanterdependenteidintre elul hranei,modalitateae alimentatie, tarea esdnltate,de boaldqi apartenenfaa diferitelegrupesanguine.

Dietarupelorsanguineuesteo dietd azatdnexclusivitateeproteineecare,in imp, -atiputeaesneplictisi .

t3


13/111

Di

Nicio gri jd:ndieta rupelorsanguineutereade a rezista eparcursulntregiiperioadeuestesupusi norincerciri ure.

O noui metodi de alimentafie testati cu succesin SUAAstdzi, medicul PeterD'Adamo este unul dintre ceicunoscufimedici naturiqti din Statele Unite ale Ameribiilmpreund u colegiisdi,el a testat eacliaatdde anumitealipozitivd,sau negativd,a mii de pacienfi, corelAndrczultateacestor ercetdri u grupasanguinia pacientilorespectivi.Concluziile a care a ajunsar putea i structurate, e scu

astfel:o Pentrupersoaneleareaug_ryBqSef1guinio,arnea eprezinalimentul esenfial.Se pare c[ acestepersoanedobdndermaximuni de energiedin proteini animlli. in acelasi iacest ip uman rebuie I eviteconsumul egrdu,deoarecetolereazdoartebineglutenulpe careacestal confine.o Persoaneleareaugru+a.tangrindAar trebui sI consume,furnizor de energie,protein[ vegetalS.,n loc de proanimalS,siS_5 viteprodusele actate,deoarece cesteae cproductia emucozit[ti.o Persoanele are au grupa s4nggi4d.-Rsunt consumatoeehilibrafi tuturorgenurilor e aliment_ei lor le priesteadehi,na-iggg-qaCl giprp_dqle,le_lactate,egumele iu cerealeo Persoanele are au grup4sa4guini AB au un tract {1g_e{lsensibilsi de aceear ff;6ilf4:;Freo-c-upe ca alimentala lis[ fisddt mai echilibratd.Pe bazacercetdrilordesfEguratee parcursulcdtorvaaniqi a experienfei racticeavutecu pacienfii,medicii au reugit,celedin urmd,sI punl la punct un programnutrifional carecorespundd xact din punct de vederegenetic, imun-ologicbiochimic, tuturor particularitdfilorpe care le prezintdsanguine , A, B si AB.Pentrua vd hrini variat,sindtosdargi cu pldcere,nu trebuiefacefi nimic altceva decdt sd finefi perrnanentseamacaracteristicile ipice ale grupei dumleavoastre !eqgConsiderati-vdrupasanguind a fiind un bompas arevd ildrumul nspreo alimentafieorectd.Dacdvefi reusisdvd hranitiin viafade zi cu zi in conformitateu recomanddri leuprinsedietagrupelorsanguine, efi constata urdndcd vd,simfifimaibine,cd suntefimult mai in form[ qi capabilde eforturimariqi cd,un aspect elocde neglijat,ncetdar constant,ncepe{is[ slSbifi ndreptdndu-vd pre atingerea reutdfiidumneavoasnormale, ealtfelgreutateadealS.

T4


14/111

Cum au luat naqtere rupelenoastresanguine de a v0nltorul preistoric aomnivorul de astilziDacd urmdreqtimai indeaproape um s-au dezvoltatgrupelesanguine e parcursulstorieievolufieiumane, ei constata, aoprim[ concluzie osibild, dgrupele anguine e difelepljq4japelm3i_c4r_n--pri.iintu-:rred.Ldlffi i".Motivul este simplu:din timpuri imemorabile, mul, pentruaputeasupraviefui,a trebuit s[ seadapteze ontinuucondifiilor deviafd in perpetudschimbare.A trebuit sd infrunte gi sd invinglgheafa i ingheful,sdsuporte chimb[ri declim[ dramatice, d seapere de atacurilenemiloaseale animalelorsdlbatice,sdsupraviefuiascdccidentelor i bolilor, s6-qiorganizezeraiul ncomunitili qi, dar nu in ultimul rdnd, sd-si adaptezeontinuu, nfuncfiede schimbdrilecare nterveneaun viafa sa, elul de a sehrdni,alimenta{ia. oateacestea ufdcut ca, n decursulevolufieisale, aracteristicilerzice, sihiceqi celede ,animal ocial"si seschimbe adical.Mai ales sistemul munitar ;i aparatuldigestivau fost nevoites[ seadapteze ontinuunoilor condilii de viafdimpusepentruaputea ace agd i de zi luptei desupraviefuire.Grupa sanguinl 0 - mflncitorii de carneAceast[grupdsanguind slgggpgaj dintre oategrupelesanguine. apdrut u aproiimativ40 000de-aniiCh. Pe atuncihdia omul deCromagnondenumirea s-adat dupd ocul in cares-augdsitprimeleschelete le acestuiip uman,Cromagnon, inregiuneaDordogne, ituat[ n sudulFranfei)destulde asemdndtornoud. Se presupunecd a trdrt, infial, in zona Indiei de azi.Contemporanuldumai vechi nsd,omul de NeandertaL,trlit invremea ultimei glacialiuni in zonele de tundrd si in celeimpddurite.Cum de sepierdurmelesaledin zona europeand,n

perioadaanilor 30 000 i. Ch., nu se stie cu exactitate.Sepresupune oar cdnu a reugits[ facd afi condifiilorde viafd careii fuseseri impuse de cdhe mediul inconjuritor. Oamenii deCromagnon u fost v6nbtoriabili gi vicleni, care gi confecfionaucu o indemflnare emarcabild elurite anne, ustensileqi unelte(suli1e,dnci,miciuci). Hrdnindu-se u carne,proteinaanimalieradeciprincipalaor sursd e energie.In aceastd erioad[ s-audezvoltatprincipaLelearacteristiciale aparatuluidigestival grupeisanguine . Omulde Cromagnon

OameniideCromagnontriiau npegterigisehrdneaunprincipalucarne.

15


15/111

Dis-a nmultitconsiderabil, stfel ncdt,curdnd, veasd apardpentrust[pdnirea onelordevdnitoare.Pradanu mai erasuficiepentrua-fputeahrdnipe tofi. in cdutare e noi resurse ehraomul de Cromagnona migrat, in perioadaanilor 20 000-i(gpr_europa,stabilindu-se e teritorii intinse si inmultinconsid'erabil.n acestperimetruse pare cd deprinderile

seadaptezeentruaputeadigeraalimentatiapreponderentetafiand.Inplus,aceste opulaliiagrariene are riiau in comuni

alimentare u nceputsI seschimbe,mai alesc6,datoriti vexcesive, reuqit [ depopulezeinmaremdsurdzona e animaDeci, nu mai puteau d se hrdneascdn exclusivitate u carneastfelau fost obliga{isd nceapi sdmdndnce riceputeaudifructe, nsecte, uci, r[ddcini,animalemici, iar cei care rdiauzona durilorsau n zona egiunilorde coastd, i pes,ti.,,Grupasanguind mdncitorilor de carne" este n ziua deceamai rdspdnditd rupdsanguind epe intreg.mapa-rnorrdul.Germania, 8-40 a sutddin popula{ie regrupasanguind .unnarea moqtenirii or genetice, ersoaneleareposeddgrupdsanguind q,gs:oistemununitar"rszistanlljputemicgidorinfl de afirmarendividuald xtremdepregnantd.Grupa sanguiniA - vegetarieniiAcegtia,care eprezintd douagrupdsanguin[, apar,seper1trurimqdald n perloadapocfi_dei?!I4 iq_tpgiil2s000l5 000 .Ch.) n AsiasauOrien_tulrjlociu.Nu maierau omazci trdiau n comunltdti,6cupdnaiitrfi-rrzflricultura.nvdtaserdcultivepdmintulcu cereale i sdcreascd nimale.Astfel,consumde cames-a edus imfitor,proteina e origindanimald iind inlocurin maremdsur[,deproteinau9getal6. ceastd chimbareadicia condiliilorde mediusi a modului de alimentafie 4vutmai ales asupra tractului digestiv-si a,"sistemului__1lqQAparatuldigestiv implual vdn[torilorqi culegdtorilor trebuit

cu densitatemare,pentrua supraviefui,rebuiau i devindde rezistente ald de agenfii patogeni declanqatoride iGenele rupeisanguine au ajuns, n sfhrgit, trdbdtdnd siaOrientulMijlociu, in Europa.Treptat,aparatuldigestiv a pie_r(capacitateae a prelucra limentele eprovenientianimald.Grupa sanguindA este cea mai rdspdnditd a hr'r.offiLvereuropenilor.43-45,la sutd dintre germani au aceastdgrusanguirt[.earrctefistica or de bazd,pe care au preluat-odeinaintasii lor. este buna tolerare a alimentatieit 6

vegetariene,recum i spiritul or colectivpregnant.


16/111

Grupa sanguini B - (aproape) omnivoriiAceastdgrupesanguind _.4.o_unatn perioada--[$O00- L&000i.Ch. in parteade vest a Hima_ledei.lterior, oameniimigraseridin Africa de est spreEuropa,Asia, America de Sud,CentraldgideNord.Grupasanguin[B a fost, n aceastdpocd, aracteristicd,de exemplu,pentruoameniicare rdiau n sud-estul siei gi inqtepele uroasiatice.iind crescltoride animalegi agricultori,9ehrdneau,n principal,cu produseactategi cu produseagra-re. eobicei grupasanguindB esteasociatd u acel-e ulturi a cdrorhrani debazdeste eprezentatd eproduseleactate ermentate.Atunci cdndmongolii au p[truns in Asia, s-au format doudgrupedistincte areaveau rupasanguind . Cei carese ocupaupreponderentcu agricultura stabilindu-sen estul gi sudulcontinentuluiqi o alta, dzboinicd i nomad5,carea pdtrunspdnlin estulEuropei.Urmirile acestorntdmpl5ridin trecutul ndepdrtat l evolu{iei

predecesoriior, o capacitatedeosebitde bund de_4dap!a_r_e_laorice conditiidemediuqi deviafi.

Grupa sanguini AB - consumatorii moderni aialimentatiei mixteAceastdgrupdsanguinl eqlecea_mginoui dintre toateqi, inptqq,-maigpteqi foarte rara.FoaT cinci la sutd din populafiaferestrd reaceastd rupesanguinicareareo vechimedecel multI 000 -l 200 de ani. Ea este ezultatul mestecului e triburi cugrupe sanguindA si B, de exemplu amesteculdintre albii cugrupesanguind si mongoliicu grupdsanguind .SlstqlqU!mu,nitaral.celor-cu grupe sangui4i--$.-p-1e--qt_gtec,aracteristisideosebite."stecapab s producdanticorpispeci limpotrivaagenfilor atogeni acterieni,stfel ncdtfoarte arsuntintdlniteh Ji alergiiiesauanumiteboli autoimune.n sthimb,agadupd cum au constatatoamenii de qtiinf6, persoanele are augrupasanguindABsuntmai predispusea diferite formealebpliicanceroase. hiar gi aparatuldigestiveste extrem de sensibil.Cercetdtorulamerican n domeniul grupelor sanguinePeterD'Adamo recunoagten reprezentantiicestei rupesanguine e,,delicafii,gingaqii urmasi ai unei legituri rare dintre omul

t7


17/111

DI tolerantal grupeisanguine gi cel sdlbatic, ar n acelagiimpechilibratal grupeisanguine ". Deoarece nna$ii de astlziomuluiepociiceleimai recente in evolufiaumanitdlii epreziningemdnareaaracteristicilorrupelorsanguine qi B,trebuie d inddspreo alimentafiemixt6, echilibratd.Anumitesubstanfe utritiveatacilstructuranoastrl sanguiniincercareade a reconstitui formareagrupelor sanguinedesigur,doar un elementmirunt in vastitatea storiei generaleevolutiei peciei mane are,ns6, gi are otuqiocul sdubine

Cunoagtereapecificitdfiifiecdreigrupesanguinene ajutdne facemo ideedespre e gende alimentafierebuiesdpentrucaaceastad ie in deplini concordanfduzestrea oasgenetic[, u grupanoastr[sanguind.Nutrifionigtiisi cercet[torii n domeniulgrupelorsanguineanalizat, e parcursulanilor, reacfiilebiochimicepentrua LMce acelasialimentconsumat ecitre persoane u grupesanguidiferite nu este olerat a fel de cdtre oti. $i au ajuns a un rezuuimitor: motivul il constituie existentaanumitor substiproteice in alimente care sunt extrem de asein[ndtoaresubstanfeleistemuluimunitar specific iecdreigrupeCeeace inseamnd d imediatce consumdm n al imentcoJgspurdegrupei noastre sanguine,sistemul nostruinhd in alertd, iind gatasd nfrunte ntrusul.

l8


18/111

Ce se ntflmpli atuncicAnd 0ngeleroduceanticorpiAstdzigtimde ce nu sepot face ransfuziide sdngendiferentde grupasanguin[a donatoruluigi primitorului.Datoritd aptuluicd grupele sanguineproduc unele impotriy4 altora_antic,o_rpi(substanfero!ei-ce),n organism u va accepta n sdnge trdindecdtdacdacel sAnge reo grupdsanguinlcompatibild u a sa.Altfel, sepoateajunge a manifestdri edorite, rave, hiar etalede respingere.Cu sAngele rupeisanguine-0_pgt.-f,icut+ [a marenevoie, transfuzii tuturor persoanelor are au o alt[ grupdsanguind. n schimb,cei care au grupasanguin[0 nu pot sdprimeascdinge decdt ot de a o persoani u grupnsanguind .S"11guriiompatibilicu toategrupglesanguine un-t qlsqanelecare?u grupasanguind B gi carepot astfelprimi sdngede laoricealtdgrupdsanguind..Tofusi,astdzi,n general,ransfuziile e ac numaicu sdnge ela aceeagi rupesanguind.Fiecare grupi sanguini are propria sa armati deapirareCaracteristicileipice, muabilepe care e-ammoqtenitodatdcu grupasanguind eglsesc,mai ales, n membrana lobulelorroqi (eritrocitee). S stemul munitarpropriuorgani mului olosesteaceste aracteristicihimice antigenele) entrua recunoaste iapoi a produce ubstanfemunologice peciale, nticorpii,menitia fi indreptafi pre ntrugi.Acestianticorpiau capacitateae a selipi de antigenele triine,de a le marcaqi n final de a le distruge.Substanfele e apdrare in sdngepot insd sd anihilezeagenfiistr[ini, cum ar fi viruqii, parazillisau alte celule carepltrund inorganism, i doar ipindu-sede ei, formdnd mpreund u ei unconglomerat, n termeni gtiinfifici denumit aglutina-tg,eusindastfel sd e blochezeacestora apacitatoae a acfiona.Deoarecegrupele sanguineproduc anticorpi indrepta{i qiimpohiva altorgrupesanguine, tuncicAnddou[ grupesanguine,diferite, ntrd in contactse pot producede asemenea stfel dereactii de respingere,de fapt, de autoapdrare organismuluiasupra druia e ntervine u o transfuzie.Anticorpii din s6.nge u o particularitate:n timp ce ceilalfianticorpisuntproduside c[tre sistemul ostru munitarnumai ncazdenevoie, dicl atunci dndorganismul ostrueste gresat eo infecfie sau de un vaccin, anticorpii caracteristici Angeluiexistd n organismul ostru ncddin momentul orm[rii noastre.

Cucd texistimaimulte aracte-ristici omuneintre ingeledonatoruluiicelalprimitorului ,cu atit sereducriscuri le parit ieidecomolicati incazulransfu-zi i lor esAnge.

Hemati i le,dicaglobuleleogi i ,contin aracte-r ist ic i leipicefiecirei rupesangurne.

Antigeneleuntsubstantecapabi leaprovoaceproducereansange unoranticorpispecial i .

I 9


19/111

Anticorpiirupelorsanguineepre-zintisubstanteledeapirare insinge.Ele ntriin upti mpotrivasubstantelorro-teice trdineor

Bineinfelescd dupl na$teremai trebuie totusi sI treacd cdtevaluni, aproximativ4, pdndce num5rul or este. uficient de marepentrua forma o adeviratd,,armatd" ricdndgatas[ se uptecuoricedusman.De ce anumeestecapabill aderenta ectini proteiciAbia n ultimasutddeanis-adescoperitaptulcegl1pele-qg-guineproducanticorpi .mele-impotrivaelorlalte.Continudndu-gicercetdrilen domeniulhematologiei, ameniide qtiinfdau maifbcut ncdo descoperire luitoarecaredovedegte, datd n plus,a i rmatia conform cdreia eLiqta- nrap_prt- ar^intre*a[mc@lligqgrueglg-ry: anumitesubstanfe onfinute n alimenteau qiele capacitateae a aglutinaceluleleanumitorgrupesanguine,ceea e duce, ndubitabil,a o reacfie ireascd e respingere.Dreptprincipalagent apabil dproducd stfelde reacfiia fostidentificatd,de.cdtrecercetdtori, tjsk$Hq, adicd acele egdturiproteicecare n mod normal,naturffiu sarcinade a seuni cu alteorganisme. le sunt ceva ce ar putea i aserndnalcu-utr.tUprlipici, numai cd natural, folosit de cdtre anticorpii proprii

organismului, arqi de cdtrebacterii, iruqisauparazili,pentruase ipi de alteorganisme ii. Lectineleau deci asupra oastr[qndublu mpact:pede-oparte,au o a.glig-qgq4t*vd,, e exemplu, nzona callor D lllimobilizarea icdilor biliaregia suprafeteiicatuluiundeajutd a ,,legarea"i astfel a anihilarea genfilorpatogeni, ar pe dealtdparte,au o a.cfigne{reili_y3 tuncicdnd se asi antrenate ifolositede cdtre,de exemplu,bacteriiqi viruqi impotriva uneianumitegrupesanguine. e noi ne intereseazL,u predilecfie,acele ectinecarepdtrund,prin intermediulhranei, n corpulnostrugi carenu suntcompatibile u anumitegrupesanguine.


20/111

I

^ Odatd junsen circuitulsanguin, ceste roteine edezldnfuie.Igi alegun organ, au hiarun sistemntieg,cumar i, deexemplu,rinichii, ficatul,creierulsaustomacul, endpuslsc asupraui giincep. paglutinezeelulele anguipe,d e dis"frugd.ecomportdexact n dbelagiel in carear reacfiona i fafi de un intruscaretrebuieobligatoriuanihilat.Constatdndnsl cd aceleasiectinecrufd otusicelulelealtorgrupesanguine, ercet[toriiau ajuns aconcluziac[ unul ;!-gqe].ag1.alimentoate i folositorcelulelorunei anumitegrupe sanguineqi nociv-altelgrupdsanguine.Aglutinareadeterminl,printrealtele,si preluarea i prelqqrareade ,rctard a hranei.Unr1fuil-e_.yiZb"r.le-alenui metabolism ereglat1sqlldep.unerilenesmi relqnilajilapdedem"td.$i, de fapt,acesteaunturmdrilecelemaipufin graveale acestuiproces.O mucoasdntestinaldnflamatd,mbolnlviri ale icatuluisauuneledeficienfeenale untnumaicdteva in afecfiunile arepot fi atribuite, bri nici un dubiu, acfiunii de aglutinarealectinelor a factordeclansatori de ntretinere acestora.Tipic pentru lectine: grupei sanguineA ii facpierdut lapteleUn exemplu ajuns deja clasic pentru ilustrarea actiunii

lectinelor in alimente,asuprantigenelor in sAnge, ste aptele,carearepropriet[fiaseminltoare u cele ale tipului sanguinB.Daci o persoaniavdnd ipul de sAnge bea apte, mediat,sau norice cM, foarte curdnd,se declanqeazdrocesulde aglutinare.Organismulncearc[ n acestmod sd respingd aptele.Esteunexemplu ipic de ntolerantilaun anumitaliment. ectir-rglgonfi-nute n laptepot trece I-1dnici o probfemdde stoinac,deoareceacidulgastric upoateataca idistruge cest devdrat,,superipici".Sepresupuned acesteectine roteice jungdirect,prin interme-diul mucoaseistomacale i intestinale, au cu ajutorul altor2 l


21/111

substanfe ontinute n lapte, n circuitul sanguinde unde, apoi,migreazd,entrua se ixa, in cele din urm6, n alti parte n corp.O cantitate nfimi poateproduceprejudicii enormePentru a fi ins[ cdt se poatede corecfi, trebuie totuqi simenfiondm d cele mai multe daunesunt produsedoar de unnumdrmic de ectine.Din nefericirensd,aceast[ antitatenfimleste uficientd entruaputeaaglutina n numdr mensde celule,mai ales afunci cdnd este vorba de acele lectine care vizeazd

anumitegrupe sanguine.Se pare c[ o molecql-ade astfel delectindarecapacitateae alega ntreele, cu ajutorulasanumitelor,,poduriectinice",maimulteglobule osii.Aproxirnativ{% dinlectinelepe care le preludm- datl cu alimentelepe ialb teconsumdm eu$esc [ scapede actiunea munologicdproprieorganismg-lui. le pitrund in circuitul sanguin unde intrd incontact u globulele osii qi albe(eritrocitele i leucocitele), ecare e distrug. n interiorul ractuluidigestiv, ectinele rovoac[o inflamare uternicla mucoaseintestinale i, nu deputineori,depeurma or are desuferitqi {esutul nervat.

!2


22/111

Si pistrim relafii prieteneqti u lectinele olerabileCu toate cd organismulnostru reacfioneazd tit de putemicfafd de lectine,nu trebuie otuqis[ ne ldsim obsedafiqi terorizafide existenfa lor gi sd fim continuu preocupafide existen{alectinelor in alimentele pe care le consumdm. Practic esteimposibil sd e elimindmdin alimentafianoastrd. ndiferentdacimincafi legume,cereale, egte auplstdi, lectinelesuntprezentein toate dintreacestea.ar uneledintre ele au si pd(ile lor bune.Aminti{i-vd numai de acele ectine pe care le-am pomenit lainceputul expunerii noastre,aceleacare ajutl ciile biliare sdfunc{ionezen condilii optime.Ce este cu adevlrat important in toatd aceastdprobleml alectinelor gi capital pentruviafa noastrdde zi cu zi gi pentrusdndtateanoastre este atenfiape care trebuie s-o acordafi

poate rita puternic ntestinulsublire.Alt exemplu, asoleaLima.Aceastanu aglutineazd ecdt dngele elor cu grupebanguind ,crufdndu-ipe cei care au grupaB sau 0. Tgg;qtqle, inetele darchiar .si.-_cqrtofi.cgg[!!-*l-ej!re.Se presupunechiaf 'cf -16dtfuiaconfinutii in aceste egume este responsabil[p.entruapariliaafecfigpflor- articulafiilor qi a artritei "f-e-Uglglgdp i totugipEisoanelea cdror grupe sanguindeste compatibild cu acestelectine nu prezintl afecfiuni eumatismale.

Dacipini inprezentuexistatnalimenta{iadumneavoastrdalimenteenule-atioleratfoarte ine, upinumaiou isiptiminidedieticonceputispecialn uncfiedecaracteristicilediferitelorrupesanguine,estuldeurinddvaatesta schim-baren bine.

a 23


23/111

D Capitolul 2Modul in carefunctioneazildietagrupelor sanguine

Totul depindede alegerea orectiEsteextremde simplu sd e hrdneqti dndtos u ajutoruldrgrupelor anguine i, n plus, ncetdarsigur,sdajungi acorporald ideald. Nu estevorba de nici o numdrdtoare obosigi plictisitoare caloriilor,nu trebuiecdntdritnimic gi nu exstresulcare apare,n cazttlaltor diete,atuncicdndsechiargi numaicu putin,cantitdtile e alimente ndicate.nu trebuienici pe departe i vd schimbafi e azi pe mdinedeprinderile limentare e care e-atidob6ndit dndacumsaurenunfa{i la toate pldcerile dumneavoastre astronomice.totul estecdt sepoatede simplu:nu trebuiedecdtsd alegefimeniul dumneavoastrd cele alimente care sunt cel mai bitolerate de cdtre structura dumneavoastrd anguind, degrupadumneavoastrd anguin[, adici alimentele ,avantajpecare,apoi ave{i ibertatea e a le combinacu alimenteleasazi,,neutre"absolutdupdplaculsi gusfuldumneavoastrd,stfelmdncarea i vd facd cdt mai multd pl5cere.Proceddndputefi fi siguri cd aparatuldumneavoastrldigestiv va precum nu sepoatemai bine alimentele lese.Puteli aveadepliincrederen grupadumneavoastr[ anguind, are uncfioneazd,nacest caz, ca un veritabil compas biologic care vd indiintotdeauna, irecfiacorectl sprecare rebuiesd vd indreptafi.Plicerea de a mAncanu trebuie si dispariin paginile care urrneazi sunt consemnateacele alimente,mirodeniisi bduturicaresunt deosebit e bine toleratedepersoaneleu grupasanguind , A, B sauAB, dar gi aceleacare trebuieobligatoriu sd le evite ;i sd le gteargidefinitiv dinmeniurile or.in cadruldieteigrupelorsanguine xistd, n total, trei categoriidealimente: ele ,avantajoase",ele ,neutre" i cele ,deevitat".


24/111

Regula de bazd care funcfioneazdn cadrul acesteidiete esteurmdtoarea:alimenteleavantajoase u efecte asemdndtoareucele ale leacurilor,alimenteleneutre folosesc n primul rindhrlnirii, iar alimentele are rebuieevitatesunt,pentruorganism,,,in cantitdfimari" adevdrate trlvuri.Puteti sd vd alcdtuifi pe loc, intr-o clipd, meniul zilnic,alegdndu-vd eea e dori{i sd mdncafidin urmdtoarele rupedealimente:o Bduturio Carnegi carnedepasdreo Ceaiurideplanteo Cereale, roduse epanificafie,ursecurio Fasolegi pdstdiO Fructeo Legumeo Nuci si seminteo Pegte, rustaceei molusteo Produse actate,brdnzeturi i oudo Sucuride legumegi fructeo Uleiuri ;i grdsimio Verdefurisi mirodenii

Pentru fiecare dintre grupele sanguine sunt recomandateaproximativ300 de alimente.Deci, o paletl vastdvd sti ladispozilie pentrualegereqi nu se poateca mdcarunele dintreacestealimentesi nu v[ placd, s[ nu constituieun deliciuAlimentatianoastri r rebuisi fiebogatinsubstanfeitale,ceea egastronomicpentru dumneavoastri.mdncarea referatdn cadrulcategoriei,cu adevdratgrozav.Dacd o vefi regi,,neutre" ste ncdbine.Acestealimenteextrem de bine tot necesarul e sub'stanleitale de care ave{i tratamentenevoie si pe care le puteli obginedin hrand.Putdndalege o chimice'mullime de alimente, varietatea elurilor de mAncareeste

asiguratd, eci, ogic,urmdndaceastd iet[ nu arecum ntervenimonotoniasi lehamitean alimentafia umneavoastrd.videntcd,pe intreaga erioad[a dietei,gi nu numai,nu va trebuinici oclipd sd pierdefidin vederecd alimentele recute a categoria,,avantajoase"unt,cu adevlrat,celemai avantajoaserganismuluidumneavoastrd.Recomanddrileuprinsen dietagrupelor anguine ulabazd,programul nutrilional elaboratde iatie medicul qi terapeutulnafurist americanPeter D'Adamo. Ideile sale, de-a drepful25


25/111

revolutionare,e-apublicat coautoriind CatherineWithney),de mult, in volumul intitulat ,,4 grupesanguine 4 spentruo viafdsindtoas5" .rtru o vrafa sinitoasS" *.Printre alimentelepe care medicul D'Adamo le-a testat anizile sunt unele, pufine la numdr, care apar foarte rar innoastre de exemplucartofii dulci). Unele dintrecare sunt menfionatevi le putefi procuranumai din maspecializatede exemplu esenlade alge, amari, ro$cove$.a.).aruncafi privireasupra ugestiilor e meniucuprinsen capitrei si veti putea constata cI multe din ingredientele (incd) pfolosite se armonizeazd u mAnc[rurile noasffe oarte variate.indreptafi-vi lent dar sigur spregreutateadumneavoastri dealiChiar naintede a incepedietagrupelorsanguine,in sdrelev un lucru importantde care va trebui sd tineti seama:incercafi datingefigreutateadeal5 n cel maiscurt impposiEstebine cunoscut aptul cd nici un regim de slIbire nuaveaefectededuratdatuncicdndse fofieazd,printr-ometoddalta, o pierderen greutate xcesivd i in termenscurt.

lucrurile, nu facem altcevadecdt si suprasolicitdm iste;imunologic are, n scurt imp,nu va mai putea inepasulcuCe rost are ca printr-unregim de slSbiredraconic,odatdkilogramele,sdne pierdemsi capacitatea e rezisten{I la inDeci, recomandarea oastrd ar fi aceea de a nu v[ limita laconsumanumai acelealimentenotateca f,rind oarte,,avantajpentrudumneavoastrl,entruc[ astfel v[ veti lipsi, ineviorganismul e anumitesubstante rdnitoaremportante eacestaare absolutdnevoie,pentru a rdmAneperfect sdndtossiform[. in fond, {elul declarat al dietei grupelor sanguine eacelade a dobAndio forml frzicd. i psihicd optimS. C[, implivefi qi pierdekilogramelen plus pe care e avefi a ora acar trebui s[ fie consideratde cdtre dumneavoastrdca un ..esecundar"al dietei.Nu vi temetisi maiqi experimentafiufin$i mai rebuie d-lstili un ucru oarte mportant: ceastldicarepresupune alimentatie rmonizatderfect u metabolidumneavoastrd.eclanseazdnumite schimbdri n orsani

* in aceastd arte,doctorul D'Adamo se preocupl pe lAngdalimentaliegimodul de viatd, sindtatea i bolile care sunt strdns egatede diferitelegn

26sangulne.


26/111

Printrealtele, efaceuncfianaturald eaptrrare sistemulmunitar.Activeazdprocesulde digestieqi peristaltismulntestinal.Cresteactivitatea organelor care au funcfie metabolici, adici cea aficatului,aveziclibiliare,arinichilorgiapancreasului. rganismulincearcS stfels[ se debarasezein ce in ce Si n misur[ tot maimare de toate degeurile nutile gi totodatd oxice acumulate nufinaproceselormetabolice i s[ curefe dngele epericuloaselesubstanfe ,adezive",de lectine. Pentru inceput, toate acesteareprezintd n efort nsemnat entruorganismqi fiecaredintre noi,in funcfie de grupasanguind e careo avem, l vom resimfi maimult saumai pufin.De exemplu, cesteransformdri areau oc inorganismpot sd se manifeste rintr-odigestiederanjat5, au altetulburdri.Mentionindacestucru,doresc i subliniezincd datdunul dintreaspectelemportantde caredepinde, n maremdsur6,succesulacesteidiete, anume acelacd,nu este ndicatde loc sifo(af i nota.Urmati calea agilormdrunfi.D ali rdgazorganismuluidumneavoastrdI lucreze.Esteabsurd dvd imaginaficd acestava putea,dintr-odatd,I indrepteot rdulprodusn anidezile. Deaceea I recomand a n primasipt[mAnI doar sd experimentafidieta,astfelputdndsi sd descoperili umputeficombina el maibine alimentele umneavoastrdreferate.Consumafi, drd nici un fel de refinere,orice aliment recut acategoria ,avantajos"hiar dacdpdndacum nu obignuiafisI-lconsuma{i. ceastl recomandarere sensmai alespentruaceidintredumneavoastrdare,pdndsd se decidi sd urmezeaceastldietd,au mdncatdoarce e-apldcutmai mult, saucaredin purdcomoditate u s-aupreocupat i-gi mai diversifice limentafia.Vd va fi usorsI renunfafia anumite limente u careerafi oarteobisnuiti,gtiindcd le puteti nlocui cu orice alt aliment recut arubrica ,neutre".otusi, liminafidin istaalimentelor,,neutre"eacelea areqtiticu certitudine dnu vdpriesc,din varii motive,saude care suntefi convinsi cd sunt inamici verificati ai silueteidumneavoastrd.ste oarte mportantgi sd-iacordafiorganismuluidumneavoastrisuficient rdgazpentru a puteadezvoltagust qiplicere pentrumdnc5rurile,,avantajase"dumneavoastrl.Si ncl ceva:atenfiea vitaminele,mineralele, ligoelementelesi la celelaltesubstanfe ioactivepe care e consumafin plus(tablete, icdturi,siropuri, nclusiv emediilenaturiste) e l6ngdcele cuprinseoricum in alimentele ,avantajoase"e care leconsumafi. cestea unt oleraten mod diferit de diferitelegrupesanguine.O cantitate reamarede astfelde substanle r puteaperturba chilibrulbiologicnaturalal organismului umneavoastr5.

Formaizicd ipsihicioptimioputeli t inge uajutorul ieteigrupelorsangurne.

27


27/111

alespentrunceperea-dieteirupelorsanguine stecel potrivitnu. Acelagisfat vi-l dau, sd-consultaJimedicul, gi dacd,Sfdtuifi-vncu mediculdumneavoastrdurantdacd

parcursuldietei, remarcaficd nu este otul chiar in reguld,cum af, rebuisd ie.


28/111

Grupa sanguinl OEsenfialulpe scurtProvenientd:dndtori i culegdtoriAparatdigestiv: elativ obust.Produce ucgastricdin belqug(important pentrudigerarea drnii). Prezintd, ificultlfi in dige-rareaproduselede panificatie,cum ar fi pdinea,dar gi germeniide grdu, precumgi in digerarea roduseloractate.Sistemmunitar:deosebit e activ, eacfioneazdmediatgi estedeosebit esensibilaoriceschimblriqiorice nfluenfe oi venitedinafar[.Recorhandabil:arne,carnede pasdregi pegtemarin ca, deexemplu, ering,batogsaumacrou.Cflnd estevorba si de siluetl...... trebuiesd consumafi oardin cind in cAnd ereale, dine,fasoleqi alte soiurideplstdi.Germenii egrdusi toateproduselede panifica{ie pt bazd de fEind de grdu nu sunt delocrecomandabilepentru persoanelecare au grupa sanguini 0.

Acesteaconfin, in gluten,multe lectine care perturb[ seriosmetabolismul ancreatic,stfel ncAtcaloriilenu pot fi arsedecdtla ,,flacdrd eveghe".Lectinele onfinuten linte si in fasolea uboabemari, de exemplu,se fixeazd n fesutulmuscular, arereaclioneazd,mediatbazic.Pentruca muqchii unei persoane ugrupa sanguind0 sI poatl funcfiona a capacitatemaximd,echilibrul acid-bazic rebuie sd incline, mai degrab6,spre celacid.O usoard iperaciditatestebinevenitd.n plus, n prezentaacesteia i caloriile vor fi arsemult mai repede.Dar, atenfie,recomanddrilede mai sus nu sunt valabile decdt pentrupersoanelevdndgrupasanguind !Persoanele areau problemecu greutatea orporal[, care autendintade a refine apa n corp, de a faceedeme, ei caresuferdde pe ufina spasmelormuscularesau cei care obosescepede,avdndsi o puterede concentrareclzut5, s-arputeasI aibe, drdmScarsd binuiascd,qi probleme u glanda iroidi, in sensul daceasta u functioneazdormal,nu produce uficientihormonitiroidieni.Medicii numesc astfelde disfunctie ipotiroidie, arcercet[toriihematologi u constatat d aceastasteo malfuncfiede caresuntafectatemultepersoaneareaugrupasanguind .

29


29/111

Pecdtposibi lcumpirali oarcarne rovenitide aanimalecirora u i s-auadministratsubstantefortif iante,hormonietc,

Alimente care favorizeazhngriqarea persoanelorcaregrupasanguini 0:Conopida fasolea u boabemari . lintea porumbulde Bruxelles. varzaalb[ . grdulAlimente care favorizeazd sciderea in greutatepersoanelor areau grupasanguini 0:Alge . broccoli pestesi fructede mare varzd, erdeiodatd carne osie miel,vitd, vdnat;organe: icat)ospanac

Alimenta(ia idealipentru persoanele u grupa sanguini 0

Ce trebuiesi qtifi n legituri cu carneaPutefi consumades carne, de cinci pdnd la qapteorisdptdmdniputefi prevedea n meniul dumneavoastrdaliment dar, atenfie, n portii mici (100-150de grame amasd,maimult nu este ndicat).o Mdncafi, epreferinficarneansotiti de acele egume ipe care e gdsifinotate n rubricile ,avantajos"au ,neuEste mult mai indicat sI procedafiagadecAtsd vdfarfuria cu mult prea multi hidrafi de carboncum ar fiexemplu, cartofii, sau sI mdncafi, pentru a vd sdtura,piirLegumele i fructele untcapabile d ini in gahaciziiqi impiedicd mucoasastomacaldsd fie agresati si sd reacnezeprin ritare a cantitateansemnatd eproteind nimaldcarepersoanelevdndgrupasanguind o pot consuma.Proteinaanimaldeste consideratd fi, din punct debiologic, eosebitevaloroasl, umai d,,prada evdn

30

tt

din zilele noastre, arnea umpdrat5, stemult prea ncdrca


30/111

cu diferili hormoni de cregtere i cu antibiotice.De aceeagirecomandareae a consuma, e cdtposibil,numaicarnecareprovine de la crescitori de animale care nu administreazdastfel de substanfe nimalelor1or, ci le cresc hrdnindu-letradi[ional.o Cei dintre dumneavoastrdarese em cd un consumpreamarede carne ar putea determina cregtereanivelului valoriicolesterolului, aceluiandeobgte enumit ,colesteroluliu",pot sd se linigteascd, eoarece ercetitorii din domeniulhematologieiau constatat d nu acizirgra;i saturafipe care-iingurgitdm odat[ cu carneasunt cei periculoqi.Adevirafiirduftcltori sunt mai degrabl hidrafii de carbon complecgiprezenli,de exemplu,n diferite sorturi depAinegi deprodusedepanifica{ie,care idicd nivelul insulinei,astfeldeterminAndorganismul I stochezerdsimin plus.o Ficatuleste, onformpdreriimediculuihematologD'Adamo,deosebit eprielnic uturorpersoanelorareaugrupasanguini0 gi, in plus, favorizeazdqi scdderean greutatea acestorpersoane.Totuqi, n consumarea cestui ip de alimente,trebuiesi nupicrde{idin vedere i ficatul (darqi rinichii) suntorgane filtru, sistemede purificare ale organismuluigi deaceeaatunci cdnd consumafi icat, rinichi, dar gi inim[,momile, creier,pl[mdn,sau imbl estebineca elesdprovindde a animale inere, entrua fi.cdtmaipufin posibil ncircatecu astfelde substanfeeziduale.Ce trebuiesi qtifi n legituri cu pe$tele, rustaceelegi moluqtelePegteleeste alimentul deal pentru tofi cei care au grupasanguind . Mai alespeqtelemarin,bogat n ulei depegte xtremde valoros,esteun furnizorexcelent e vitamindK, care,afuncicdnd estecazul(de exemplu n cazulunor riniri alepielii), ajutd

la coagularea dngelui.Pentrupersoanele u grupdsanguind0,acest ucru este oarte mportant,deoarece cegtiamanifestd, nmulte cazuri,o deficientda anumitorsubstante oagulante are,de altfel, ipseaun marem[sur[ si oamenilor rimitivi cu aceea;igrupdsanguind.

31


31/111

o imbogdfi{i-vdalimentatiacu fructe de mare ca stridii, scoici, raci.confinut in fructele de mare esteo adevdratdbinefacerepentru tiroida destulcapricioasda persoanelor u grupa sanguind0.o Somonulafumatnu facepartedintrepeqtii ecomandati,a fel camarinatsausdrat. stfei preparafi, cegti esti ntrdsub ncidentaevitat".si herinrubricii,

Ce trebuie si stifi in legituri cu produsele actaterbrinzeturilesi ouileo De pe lista dumneavoastri e cumpdrdturi,aptelepoatesi lipseascd


32/111

NEUTREBrinzd de caprdBrdnzd de vaci lbrinzFtde soia(tofu)Brdnzbproaspltd defermd (brdnz[ de vaci,ca$,urd6, elemea eoaie s,ide vacd)Laptede soiaMozzarellaOu iTelemea e oaie(Feta)Unt

Brdnzl de MunsterBrdnzdde tip BrieBrinzd, de tip RockfortBrdnzd de vaciBrdnzd de vaci graslBrdnzdproaspltl destdnd cas,urdi,telemea e oi si devaci)Brdnzd opitdCamembertCedarEdamerEmmentalerGouda

]8, BRANZETURI$I OUAGruyere(Greyerzer)laurt (grassi degresat)lnghelatiJarlsbergKefirLapte de capraLapte degresatLapte integralMonterey JackNeufchatelParmezanRicotta$vai{erZardZer

o Deoareceprin neconsumarea e produse actate vl lipsifi deniste furnizori de calciu importanfi, trebuie neapdrat sd vdacoperiti acest deficit consumind alte alimente care ve potfurniza necesarul de calciu. Aceste alimente sunt: algele,broccoli, morcovii, migdalele,semintelede susan,de floareasoarelui,produsele in soiasi sardelele.o Din cdnd in cAnd puteti, in mdsura in care agreati dar sidigerati,s[ v[ completafimeniul cu cAteun ou.

Ce trebuiesi stifi n legituri cu uleiurilesi cugrlsimileI intrebuintati cu precedere uleiurile vegetale recomandate,deoarece cestea ontin acizigrasinesaturafi alorosipe caremetabolismul mannu-i poateproduce.Mareleconsumator ecarne care esteomul cu grupasanguine0 are nevoie de acestiacizi grasi nesaturati,deoareceace$tia nfluenleazd in mod

AVANTAJOSUlei demdslineUlei din seminte e nNEUTREUlei de floareasoareluiUlei de rapifdUlei de susanUlei din ficat de cod /ulei de peqteUnVunt topit

DE EVITATUlei / grisime de cocosUlei de arahideUlei de ciulinUlei de semintedebumbacUlei din germenideporumb

J J


33/111

pozitivvalorileprea idicatedegr[simi din sdngecolgi trigliceridele), are,altfel, ar puteadduna nimii gisangulne.Maioneza, in care se ascunde o cantitate apreciabildgr[simi, o puteti consuma, dar cu mdsurd. Este socotitdneutrd,din punctul nostru de vedere.La fel, putefisosuripentrusalate, ar numai dac[ sunt sdracen grisdac[ elementeleor componenteac partedintre alprevlzute a rubricile ,avantajos"aucelpufin la ,,neutru",Atentieatuncic6ndcumpdrafi lei de rapi{d;acestarebuieaibd un procent mic de acid erucic, care, in cantitdtidevine ddundtorpentru sdndtate.a $i nu pierdefidin vedereeguladebazdpentru ricebucduleiurilepresatea recenu trebuie ncinse oarte are,riscatis[ pierdefiastfelacizigrasiqi vitaminevaloroase.

Ce rebuiesi stifi despre uci gi seminfeo Cu toatecd proteina egetald onfinutdn nuci qi seminfeestecu nimic mai prejosdecdtproteinaanimal6,nutotusi sd vd asiguratinecesarul e proteinedoar conastfelde alimente.Pentrudumneavoastr[.carneaesteun ide energiecu mult mai bun.o Nu facefiexces in a m6nca ntre mesediferite soiuri de nsi seminte are,n fond, oatecon{indestule rlsimi. Si nicifacefi isipdde seminfe, sezonindu-vdricesalatd i cuIn afari de faptulci vefi consuma stfelo cantitate einsemnatd, oate alimenteledin aceastd rupd pot deveni, amoment dat, o problemd pentrudigestiadumneavoastrd.

34


34/111


35/111

I urrnaconsumuluiunor astfel de produse, racful dicelorcu grupasanguind esteperfectprogramat d e diDeosebit e neprielnicpentrudumneavoastrdstede grdu.Nici produsele e panificatiecare suntobfinutediferiteamestecurie cereale, ar n careestecon{inutsinu vd priesc.Elimina{idin alimentatia umneavoastrlprodus ealizatpebazdde fdindde grdu.Atenfie: din aceleagi onsiderente d recomanddmsd sdepe lista dumneavoastri e cumpdrdturiorice inlocuicafea ealizatipebazdde cereale.

a DacL, cumva, vd"va fi greu pentru inceput sd renun{aticonsumulde pdine, incercali si cuprindefi n alimedumneavoastri acele cereale care apar in rubrica ,,neuastfel veti evita apariliaproblemelorde digestie.o Conform rezultatelor ercetdrilor ntreprinsedeamericani in domeniulnutritiei,pdinea dcutddin boabegrdu ncolliteeste sordigerabil5.mediatce boabelencepincolfeascl, ectineleglutenicese imputineazd interesati.

0 alternativireali: lacn ocdegr6u. laculesteormasdlbaticdgriului ieste umultma i sordigerabil

36de acesteproduse n magazinelede specialitate)


36/111

Ce trebuiesi stiti n legituri cu legumeleMAncati egumecAt de multe si c6t rnai des posibil in toateanotimpurile,deoarece le contin substantele rdnitoare sen-tiale pentrubuna uncfionare organismuluidumneavoastrd.Totusi, n pofidarecomanddrii e mai sus, egumele recute nrubrica ,,deevitat" trebuiecu adevdrat vitate.Acesteacontinsubstante arenu suntprielnicepersoanelor u grupasanguind .De exemplu,substante apabilesd irite tractul digestiv,sausubstante are pot declansa eactii adversede o intensitateremarcabilS. numite soiuri de varz6,de exemplu,cum ar fivarza de Bruxellessau conopida,po t declansa ulburdri inbuna unctionare tiroidei.

LEGUMEAVANTAJOSAlgeAndive (de arnd)AnghinareBroccoli

Ldstaride ferig[ mareLdstari e ridicheMisline (verzr)MorcoviNapNdsturelPdstdide mazdreextrafindRidicind de yamsRidicheRidichi de lundRucolaSalatd erdeSalati verde(cipitAnd)Salatd erde ceberg(creald)Sfecli rosieSparanghelTomateTelind

;E;vl '^tAvocadoCartofiCiuperci champinionCiuperci ShiitakeConopiddLdstaride lucern6Mlsline (negre)PorumbYarzd albd(de iarnd)Varzdde BruxellesVarzd de ChinaVinete

Ardei gras verde,galben)ArpagrcCastane omestibileCastravetiCeapi verdeCiuperciEnokiCiuperci:abalone,stridie,maitake iportobelloDovleac,oatesoiurile n afarddedovleacul e grddinlDovleceiGhimbilHasmatuchiListari de bambusListari de fasoleMung

NEUTREAnasonAndiveArdei chili

Cartofi dulci (patate)CeapdCicoareDovleac de grbdindGuli iHteanPdpldiePistdmacPitrunjelPrazSalatd oman[Sfecli albdSpanacTopinamburUsturoiYaruEde foiYarzd verde

Apoi, vinetele i cartofiisuntsi elecontraindrcate,eoarece, epare cd au si ele o contributiedestulde insemnatl n aparitiaartritei, o afectiunea incheieturilor.n ceea ce privestepo-rumbul, estestiut aptulce acestanhibdproductiade nsulind,ceeace conduce a o crestere greutdtii orporale.Si nu numaiatit. in cazuluneimalfunctiipancreatice,n sensuldeproducere37


37/111

si eliminare insuficientd de insulind, mai existd qi riscupersoana espectivdsi dezvolte, e adev[rat in timp, chiadiabet zaharat diabetes me litus).Si acum qi o veste bunS:putefi consuma n voie tomate.toatecd fac partedin aceeasi amilie cdreia i apar{in si viSi cartofii, ele confin totugi alt gen de lectine, peorganismul ersoaneloru grupasanguind le poatesufbrdprobleme.In incheiere,asdori sd atragatenfiaasupraunui lucrude importantsi anumeasupra aptului cd, totugi, varza(verde,de exemplu)estedeosebitde bogatl in vitamina K,deosebit evaloroasd entrupersoaneleu grupasanguinddeoarece cestora,n mareamajoritatea lor, le lipsestestructura anguind n important actor de coagulare

Ce trebuie si qtifi in legituri cu fructeleDacd cumva ati considerat,pdni acum, fructele trecuterubrica ,avantajos"a fiind ,,fructele dracului" au ,f istudentului",de azi inaintear fi bine sd e acordafimaiatentiegi sd devin5,dacl se poate, ructele care s[ nulipseasc[de la nici o masd,deoarece tdt smochinele dtprunele, chiar qi in formd uscatd, contin substanteformeazd aze, dotatecu capacitatea e a echilibra cantitainsemnatd e acidgastric ecareo produce rice organismgrupasanguind . Pentru a vd fi mal usor sd recunofructelecaresuntbeneficepentrudumneavoastrl,inefi vimintec[ toate ructelede culoare osie.albastrd auviolet

38o acfiune reponderentbazicd,dati ajunse n tractuldi


38/111

(

$i pepenelegalben are capacitatea d echilibrezenivelulridicat al aciduluigastricdin stomac, otusiel esteconsiderata fi un fruct greudigerabilpentrudumneavoastrd.Grepfruitul,careestemai degrabd cid,estebine toleratdecdtrestomacul umneavoastrd,eoarece,upddigerare, reoactiune reponderentlcalinilAtentie a mure:ele confin ectinecarepot tulbura n maremdsurd igestia ersoanelorugrupdsanguind .Ce trebuie si stifi in legituri cu sucurile de legumesi fructeAnalizatestrict, aceste ucurinu au capacrtateae a satisfacesenzaliade sete. Beti sucurile recomandate umneavoastr[,respectivcele de ananas, ireqesi pruneuscate n cantitltimoderate, u inghifituri mici, la fel ca si cum ati bea unmedicament.Dacddoriti sd vi facefiun cocteilde sucuriextremde gustosincercati,dar recomandareaoastrdestede a nu amestecatofusisucuride fructecu sucuride egume, ricdtde ,,exotic"arputea i un astfeldecocteil.Sepoateaceo singur[excepfiesi anume, in cAnd n cind in sucurile e carevi le preparati,putefisdadlugatisi pufinsucde morcovt.

Profitali din plin de caracteristicileaziceale sucurilordelegume.Ele uqureaz[ igestia i circuitulsanguin i, in plus,activ azd,i metabolimul.AtuncicAnd umplratisucuride egume in come(, fiti foarteatenti acantitateaesare ontinut[de acestea. e exemplu,asuculde tomate cesta oate datingdsi l0%.

AVANTAJOSSuc de ananasSuc de cirege dulci)Suc de prune uscate

papayaSucuride legume din

39


39/111

It

Ce trebuie si gtifi in legituri cu plantele averdefurile qi condimentele olosite n bucitirieEsenfa de alge in general,nu folositd numai ca aromatiestedeosebit e favorabil[persoaneloru grupasanguinideoarece ceasta egleazdmetabolismul i are un efectocrotirea mucoasei tomacale.Peprimul oc n alegerealantelor romate iaverdeturilorcare e veti folosi in bucdtdria umneavoastrd.ebuieslaflepdtrunjelul icondimenteleareproduccdldurd, umaxcurry,ghimbirulsaupiperulde Cayenne, areau propride a calma ractuldieestiv.o Atentie: de acum ncolo, otetul n-ar mai trebui sI constiprincipaluldumneavoastrdndcritor.Cu toatecd se bucurdo largd apreciere n toate bucdtdriile umii, totugiprezintd igte aracteristiciecarevi le voi dezvdlui i care,siguran!6, d vor uimi. Nu atdt ectinele ontinuteincadrarea tetului n rubrica ,,de evitat", afunci cdndvorbade alimentepermisegi interzisepersoanelor usanguind , cdt aptulc[ o{etulexcitdqi iritd in plus

40stomacalddeja solicitatd de cantitateamare, fireascd de


40/111

gastricproduse e organism.Hematologul mericanD'Adamosi colaboratorii di au testat, n acestsens,mii de pacienti simarea majoritate a persoanelor cu grupd sanguind 0 aureactionatnegativ la otet. Chiar si ketchup-ul dulce a da trezultatenegative.Totusi n el, in pofida gustului pronuntatdetomatedulci, estecontinut[ o cantitate preciabila e otet.s Din fericire, nu trebuiesd renuntati la alte ingrediente oartegustoasecum ar fi mierea, zahdrul si ciocolata, evident toateconsumate u mdsurd.

Ce trebuiesi sti{i despre eaiurilede planteAlegeti-va ceaiul de plante dupd gustul dumneavoastrf,, aupregdti{i-vdun ceai amestecAnd ai multe plante trecute arubricile ,,avantajos"si ,,neutru". Ceaiurile care vd suntrecomandate, umneavoastri, ersoanelor u grupa sanguind0, au asupraorganismului n efect de fortificare a sistemuluid isest iv i a ce lu i muni tar .in"nici un caz nu addugati amestecului dumneavoastrddeceaiuri si vreun ceai trecut in categoriacelor ,,de evitat",deoarece cestea r puteaaveaun efectde subtiere sdngelui,ceeace persoanelorugrupasanguind nu le este ecomandat,sauar puteaprovocasistemul munitarsd ,iasf,a lupt6", ceeace . din nou. nu estede dorit.Si nu uitati: ceaiurile eplantecontinsubstanfe egetale ctivesi de aceea u se ecornandda ele sd ie consumate perioaddindelungatd e timp.

AVANTAJOSAgudeFlori de teiFrunze de tdmditdGhimbirHameiMdces,MentEPdpldiePitrunjelRocoind

Ceai verdeCoadasoriceluluiCoaji de stejaralbFrunze de zrneurdGinsengGura upuluilzmi silbatici - depEdureLurndndricdMenti verde

MesteacinalbMuqe{elRidicind de lemndulceSalvieSilibum(armurariu)So cValeriandVerbiniVoronic

DE EVITATAloeBrusturemareFrunzede cipsundGentiandLucerndMdtasede porumbOtetarPodbalPojarnildPulberede rizomi deHy&'astis canadensisReventSirninichieTraistaciobanuluiTrifoi rosu

NEUTRE

41


41/111

42

Cafeauaemalf,cafeaua epipidie,decicoareialtesurogaturiadevdratdnuconfin ofeini,totugi, atorit iprocesuluieprijireputernici,potconfinehidrocarburicancerigene.

Ce trebuiesi stifi in legituri cu biuturileDacdafi bdut,pAnIacum,n mod regulatcafea, ubrusc consumulde cafea,pentrucd s-arputeaca organidumneavoastrd d eactioneze iolent, avAndmanifestiri tipentrucurelede dezintoxicare, dici dureride cap, oaccentuatd,ritabilitate. Estemult mai bine sd renuntatila consumul ecafea, dndn fiecare i dince n cemaipufipdndce nu vefi mai simfi nevoiade cafea.Ca inlocuitorcafea olosifi ceaiul verde,care este trecut, n ceea cepriveste, e istabduturilor ,neutre".In rest, spectrulde bduturi admise,adicd apa de izvor,mineraldqi din cAnd n cAndc6teun pahar de vin sau deacoperdsatisfdcdtornecesarulde bduturi. Cei cdrora le pb[utura americand club-soda, pot s-o consume fdrd niciproblem[.

Grupa sanguini AEsenfialul escurtProvenienfd:rimii strdmosi i omuluicareau renuntata vinomadd, gricultori.Aparatdigestiv: ensibil; igelI greuproteinele i grdsimileprovenienf[ nimall.Diger[usorsi bine egumele, rAnza evdin soia(tofu),pestele,ructelede mare,cerealele, dstlilefructele.Sistem imunitar: sensibil Si cu o capacitate edusdadaptabilitate.


42/111

Recomandabil: ulte egume roaspete,limentafie azatd dtmai mult pe produse aturale, roduse epanificafie cuexcepfiacelordin grAu)qi produse btinutepebazdde soia.Cind estevorba de silueti.... .nuputetiobfinecinestiece rezultate rmdndun regim bazatpe carne.Dimpotrivi. Proteinele e origindanimali frdneazd.,lapersoanele u grupasanguin[A, proceselemetabolice,efectexact contrar celui carese declangeazda persoanele are augrupasanguind dupi ce acestea u consumat felie zdravind decarnegi metabolismul or ajungeastfel sd lucreze a parametriimaximi. Consumulunei felii de camede citre o persoand ugrupasanguin[A ii rlpegteacesteiaoatdenergia,i di o staredeoboseall si somnolen{d, a sd nu mai vorbim de putereadeconcentrare, are-i scade izibil. $i toate acestea e intdmplinumai pentrucd organismul nei astfelde persoanerebuies[facl eforturi serioasepentru a putea pregdti pentru digestieproteinele e origineanimald. predeosebire e marii mdncitoride carnecaresuntpersoaneleugrupasanguinl0,stomacul neipersoanecg grupa sanguini A nu este capabil si producdcantitatea e sucgastric ecesardescompuneriin componentelesalechimicea clrnii, sauchiara laptelui, entrucI qi aptele steun produs bogat in grdsimi saturate.Exprimatd pe scurt,concluziaar fi urmitoarea: onsumul e aptenu invioreazdnicipe departeo persoanicu grupasanguindA, ci, dimpotriv6,reuqegte oars-o ngraqe.Printreproblemele arepot apdreaenumdri $i cele egate econsumul egrdu,cu oate [ acestaacepartedintreacele limentepentrucaresistemul igestiv l persoaneloru grupasanguin[Aparca fi creatspecial.Si totusi, n multe canni, consumuldeproduse epanificafieealizate in fdinddegrdu,duce a tulburiri,

tesutul muscularajungAnd i reacfioneze cid.La persoaneleugrupasanguind , consumul egrdudeclangeazd reacfiebazic6.$i intr-uncazgi n altul,astfel e eactiinu suntde dorit,deoarececei careaugrupa anguini0 au nevoiede unfesutmuscular cid,iar cei careau grupasanguind au nevoiede un fesutmuscularmai degrabd,bazicentru a sdsesimtl bine, n elementulor.De aceea i recomandareaoastrd, entrudumneavoastrd,eicareavetigrupasanguin[A,este i nu abuzati e astfeldeproduse.Urmarea fireascd, ogicS, dintotdeauna, unui procesmetabolic efectuosu uitatic[ o reprezintddemele idepunerileinestetice e straturidegrdsimi.43


43/111

Alimente care favorizeazil ingriiqarea persoagrupa sanguiniA: carnea fasolea u bobulmare fasolea. produseleactate grdul (in cantitifi insemnatd).Alimente care favorizeazi sciderea in greupersoanelor cu grupa sanguini A: ananasululeiurilevegetale fasolea oiagi toateprodusele ebazdde

Alimentatia idealipentru persoanele u grupa sanguini A

Ce trebuie si qtifi in legituri cu carne qi carneapasireIa alta otal la carne.Arzi de zi, cantitateade

o Dezobisnuireae a mdncacarnepoateavea oc cu multmultdusurintddacd I veti faceobiceiulde a consumancarnedeporc,de vitd,etc.mai mult[ carnedepasiresauo Pentrudumneavoastri i cdrnafii,sunca, acon-ulqi multemezelurisunt recutepe ista ,neagrd",mai alespentrucdacesteproduseau un confinut ridicat si de sareceeace poateproduceproblemeenonneunui stomacatdtsdracn acidgastric aacelal unsipersoaneugrupasanguiCe trebuiesi gtifi n leglturi cu pestele, ruqi moluqtelePutefi consumade dou6, trei ori pe s6ptdmAnIpegte,evident,n cantit6timici.

o Nu trebuiesdrenuntatide la o zigregeali.Dar putefisd diminuafi,pe careo consumafi.

44


44/111

De preferat, consumati soiuri de pegte gras, deoarece lasoiurilede pegte lab,cum ar fi calcanul i limba de mare,apardin nou anumite ectine, care nu vd sunt favorabile.Proteineleconfinute n aceste oiuri de pesti agreseazdractul digestiv alpersoanelor cu grupa sanguindA, provocAnd astfel reactiinedorite.in ceea ce priveste consumul de melci, cei de mare nu suntrecomandati, n timp ce, chiar dacdpare paradoxal,melcii decdmp si de pidure sunt recomandafi.Acestia din urmd cont inanumite lectine care, a persoanelecu grup6 sanguini A sauAB, au efecte pozitive. Pentru a vd. da doar un exempluconcludent:aceste ectinesunt capabilesd mpiedicecelulelecanceroase,n cazul unui cancer a sin, sd pdtrundf, si sd sedifuzeze n sistemul imfatic.r.f':i.ifi,lJ;ii!.i dAVANTAJOASE I NEUTRU

BatogBibanBiban de rduCrapDiavol de mareLostrild albdstrieMacrouMelci de podgoriePdstrdvargintiuPistrbv curcubeuPdstrlv de lacPdstrlv roquSardeleSomon(neafumat)Stiuc[ micd

BibanalbBiban cu coadaaurieBiban de mareBiban roqu/biban auriuCrap- Porgy(amencan)PdstrivPestezburltorPestele abieRechinStiucdTon (alb)Urechide mare(abalone)

BarracudaBatog micBibanBiban cu bronhiialbastreBiban virgatCilcinas rosuCambul[CrabiCrevetiHering ($i marinat)Homar / l angustdIcre negreMidii

45


45/111

T

Ce trebuiesi qtifi n legituri cu produselebrflnzeturile icu ouileMare atenfie a produseleactate:de cele mai multe oripersoaneleu grupasanguinl A, anticorpiidin sdngeatitudinede respingereafdde glucideleprimarecontinutelaptele integral.De aceea,stomaculsi intestinelepersoaneolereazd, ult mai bine laptele de soia si celcaprd.Oul consumatn fiecaredimineatd, a micul dejun,eliminat imediat din alimentatiadumneavoastrd urent6.c6nd in ctnd putefi mdnca un ou, dar neapdratde tard.aceste ecomanddri u privire la consumulde oui, sper cddat seama [, in general,oatepreparateleare nglobeazdtrebuie d ie inscrise dtmai rar in meniuldumneavoastrl.Ce trebuiesi stifi in legitpri cu uleiurilesi cugrisimileGrisimile, in general, a persoanele are au grupa sanguindnu joac[ un rol foartemare.Cel pufin in ceeace pricantitatea.n ceea ce priveqte nsd tipul de grdsimi,lucrurileseschimbd:n uleiul deporumbsi in celde ciulin,exemplu,sunt confinuteacele lectine care potproblemen procesul e digestie.

I{

46


46/111

uLEruRr rGRAsrnflAVANTAJOSUlei de rndslineUlei din semintede n

NEUTRUUlei de arahideUlei de floareasoareluiUlei de rapifdUlei din ficat de cod/uleide peEte

DE EVITATUlei de seminte ebumbacUntUlei de ciulinUlei / grdsimede cocosUlei de porumbUlei de susan

Uleiul de mdslineestemult mai usor digerabil decAtcel desemintede n, casdnu mai vorbim de gustul ncomparabilma ibun.Uleiul de rapitdar trebuisd fie sdrac n acid erucic,deoareceacestiasunt consideratia fi diundtori sdnetetii.Si incl ceva'. r fi de dorit sd stergetipentru totdeaunade pelista dumneavoastre e cumpdrlturi maioneza gata preparate,existentd n comert,deoarece cesta,de cele mai multe ori,este dcutdcu mai multesoiuri de uleiuri. Cel ma i bine estesdvd prepara{isipguri dressingulpentru salate, olosind doaruleiurile recomandate umneavoastr[,sau mdcar pe celenotate n rubrica .neutre".

Ce trebuie si sti{i n legdturi cu nucile si semin{eleEste ndicat sd aveti n permanentdn casf,arahide.Ele continanumite proteine, care sunt extrem de prelioase pentrupersoanele areconsumi o cantitate edusdde carne.Curdtatiarahidele e coajagroasd, ar nu si de cojita maronie.MAncati-osi pe aceea, eoarece a contine ectinevaloroase,anticancerisene.

NUCI SI SEMINTEAVANTAJOASEArahide (si unt dearahide)Semintede dovleac

NEUTRUAlune de pidureAnacarde nuci cashew)Castane omestibileFisticMigdaleNuciNuci de cocosNuci de pin brazilianNuci Hickory

Nuci MacadamiaNuci PecanSemintede floareasoareluiSemintede macSeminfede pinSemintede susan qipastdde susan,ahini)Semintede tamarind

,4'/


47/111

I

Ce trebuiesi qtifi n legituri cu fasolea ipo Fdcdndabstracfie e soiurile de fasolegi pdstdirubrica,,deevitat", pentrudumneavoastrdasoleagisunt alimente oarte recomandabile.eoarece lepentru persoanelecare au grupa sanguind A, furnimportan{i eproteine egetale.Pdstdilenerecomandateontin lectine care influennegativproducfiade insulind,astfel incdt, dacl totus,iconsuma{i,vI vefi trezi din nou cu depuneri inesteticegrlsime,ca sd nu mai vorbim de pericolulpe carereprezintd a factor de risc, favorizantal declangdrii iazahar t (diabe es me us).Ce trebuie si qtili in legituri cu cerealele,produselede panificafie qi de patiserieConsumafi cu precidere cereale de calitate superi ,provenite in culturi tratate umaibiologic.Cerealele ele consumafi r trebui sd aibdo puterede germinafiede 90procente.Dac[ folositicumva binddegr6ucu germeni augriqdeatuncieste ecomandabilaacesteai fie combinate u fimai mult bazice, a de exempluananas, rune,grepfruitalte ructenotaten rubrica ,avantajoase".stfel vefi reugidiminuafi efectulde producere e acid in {esutullucru extrem de important, deoarecepersoanelecusanguindA, predeosebire ecelecu grupdsanguind ,a putea uncfiona a parametrii ptimi, au nevoiede unmusculos lcalin.

Ii48


48/111

CEREALE.PRODUSEDE PANIFICATIE SI DE PATISERIE_ _ _ _ _ _ _ F - - - _ _ _ : _ _ _ _ ' _ _ _AVANTAJOS

Fiini de ovitz, tdrdtede ovdzFiini de secarlFtrini de soia(pAinede soia)Hriscd:- paste(macaroane)de hriscd Soba)- cas,ahriqci prijitl)Orez:- frini de orez- gofrete de orezPdinecu germenidegrAuPdinedin ftinigerminat[ de ovdzPdinedin grdu ncoltitPast[ de topinamburStir

Alac- Fdindde alac,pdinede alac- paste macaroane)de alacGrdu:- bulgur- cu$cu$- fEin[ cu gluten- frind de grAucugermenr- fiind de grdusticlos- griqde grdu- tirdte din boabe degrdu ntegralKamut (grduegiptean)Mei:- Crochete e mei- Pdinede meiOrez:- orezBasmati- orez integral,pdinedin orez ntegral

- crochete e orez- tarate de orez- orez alb- orez sdlbaticArz:- fEind de orzOvdz:- fulgi de oviz- tdrate de ovdzPdine ErdglutenPdine ntegraldprljitd/uscatiPorumb:- cornflakes- fulgi deporumb- mdlai, amidondeporumb- prijiturd de porumbQuinoaSecard:- boabede secard- pdinede secar[,fulgi de secard

DE EVITAT$rot de griuFIin[ tip 405 sau55 0Fulgi de griuFulgi instantGermeni de grduGrdu:Gris,din grdusticlosPdine de grduPdinedin fiindintegraldde grduPdine ntegralddesecariPdinenedospitdevreiascdpascd)Pdine,dar gi fulgi, dinmai multe soiuri decerealePd.ine, rodusedepanificatieqi patiseriedin grdu sticlosPastedin grduProdusede panificaliesi patiseriedin grduT[rite de griu

NEUTRU

Ce este important:dac[ aveti predispozitie a nas infundat,dacd mucoaseledumneavoastrdnazale sunt foarte active siproducmult mucus, audacd, umvaavetipredispozitie entrucrize astmatice, tunci rebuieneapdrat [ evitati orice cerealdintegrald. ceeasi ecomandarestevalabildsi in cazul n carevd luptati cu kilogramele n plus. Profilati-vi pe produsedepanificatieqi patiserie in soiasi fdindde orez.Atunci cAndcumpdrafipAine dcutddin griu incoltit, fiti atentica aceasta d nu contin6, n plus, si alte soiuri de cereale.Astfel, veti evita ca painea, e caresunteticonvinsci o si vdpriasc6,si v[ faci sulpriza de a vf, provoca tulburdri, tulburdricare nu sunt altcevadecAtmanifestlri ale lectinelorgluteicedin celelaltesoiuri de cereale nglobate n pAineadin grAucerminat.

49


49/111

Ce trebuiesi qtifi n legiturl cu legumeleToateconfin vitamine,substanfeminerale,proteine,hidrafcarbon,materiidebalast .a.m.d. ar,de oateaceste uvitale, care au proprietatea e a menfineorganismulsdnitos,vefi beneficia n cea mai mare mdsurd numai dacd le veticonsuma,pe cdt posibil, crude, sau, daci tofuqitrebuiegitite, le vefi preparaprin metode care nu presupunfierberesi risfierberenesfhrgitd aucoacerendelungatd,ce toatesubstanfelectivesepierd.Existd anumite legume care nu priesc persoanelorcare augrupa sanguindA. Este vorba de tomate a cdror proteineaglutineazd,i sdngele elor careprezinti altegrupesanguine.Asupra celor cu grup[ sanguindA sauB, insd, tomateleau oinfluenti cdtsepoatedenocivd,deoarece le ntervinmasiv nprocesul e digestie.Usturoiul nu estedoar leacul universal mpotriva vampirilor,ci, datoritdcelorpeste200 de substanfe on{inute, sturoiulexerciti multiple efectebeneficeasupraorganismuluinostru.Prin calitdfile sale de fortifiant al sistemului munitar,dar giprincelededistnrgltoral bacteriilor i virugilor,usturoiuleste,mai alespentrupersoaneleare au gupa sanguinlA, extremdevaloros.

50


50/111

Ce trebuiesi qtifidespre ructea ,In privinfa ructelor,uncfioneaz[ celeasiecomanddriagi ncazul egumelor, dicd olosifi qi valorificafi toatecalitltileacestora.Mdncafi ructedimineafa,aprdnzqi seara.Nu este neapdrat evoie sd mdncafi ructele numai crude.Putefi sd le transformafi, rin metodede prelucrarecare sdcrufe cdt mai mult substanfeleitale, n jeleu si marmeladd,carevor completa usuccesmeniuldumneavoastri ilnic.Dacd consumafimulteproduse e panificafie,atunci,pentruechilibru este ndicatsd consumafi, u precddere,ructeletrecute n rubrica,,avantajos",entrua preintdmpina supra-aciditate fesutuluimuscular.Dintre favorizanlli digestieiqi ai proceselormetabolice,ananasul e situeazide departe e locul intdi. $i fructeledemangogi depapaya onlinenzime aloroase,otryi acestea use manifest[ a persoaneleu grupasanguindA cu aceeagiintensitate a celecontinuten ananas.

o Atenfie a portocale: cidulconfinutde acesteatacdmucoasasensibild a stomaculuipersoanelor u grupd sanguinl A,stomaccareprezintdmai degrabd n mediu bazic.Cu toatecdqi ldmdilesi grepfruitul onfin aciiJ, otugi acestea unt binetoleratesi nu provoacd roblemestomacale, i dimpotrivd,aceste citrice avdnd un efect bazic, influenfeazdpozitivprocesul e digestie.

AVANTAJOSAfineAnanasCaiseCiregeCoacize de munteGrepfruitLdmdiMurePrune (proaspetesauuscate)Prune brumlriiRenclodeSmochine proaspetesauuscate)

Agri;eCaiseCdpquniCoacdzerosii s,inegre)CurmaleFructe de socFructe KakiFructeKumquat (por-tocalemici, din China)Fructe Lychees pron.l ici)Kiwi

Llmdi verziMereNectarinePepeneverdePepeni cu excepliapepeneluigalbensi acantalupului)PiersiciRodiiSmochine e cactusStafideStruguri rosii si albi)Zmeurd

BananeBananede gdtitCantalupMandarineMangoPapayaPepenegalbenPortocaleRevent

5 l


51/111

ooCe rebuiesi qtifi n legituri cu sucurilede egumesi fructeSucurile roaserebuiediluatecu pufindap5.Beli cdtmai dessucuridin egumele i fructele ndicate entrudumneavoastrd,eoarecefectulor alcalineste eneficpentruorganismul umneavoastrd.Nu amestecafiucuride ructecu sucuride egume.Doarsuculde meregi cel de morcovipoate i din cdnd n cdndamestecatcu altesucuri.Ce trebuie si stifi in legituri cu plantele aromate,verdefurile si mirodeniilePentru a vd condimentamAnc6rurile,ncercati sd folosi{idiferitelesosuripe bazdde soiacum ar fi, de exemplu, osultamari,careareun gust ntens, ronunfat i careeste,de fapt,un produssecundar l producfiei e miso, care,la rdndulsdu,este o pastddin boabe de fasole soia marinate cu sare.Cdteodatd,emai adaugd cestei aste i cAte n soi de cereal6.Tamari-ul oate i intrebuinfata fel ca qi condimentele aggi.Miso esteun adaospicant pentrucondimentareaupelor,asosuriloqa dressingului entrusalate, aupoate i consumatchiarca atare, nspeo feliedepAine u unt.Atunci cAnd umplratisosuripebazdde soia,cititi cu atentiecompozitiasosului,deoarece, e multe ori, acestapoateconfine n afardde fasolea oia ermentatd i grAu careestebogatn gluten).

o

o

o

52


52/111

o In ceea ce vd priveqte,dupdcum pute{i observa, n meniuldumneavoastri untcuprinse estule limente ulci,ceea e artrebui sI vd u$urezeenunfareaa compoturi. n legdtur[ cumurlturile in ofet,cercetitor.iiematologi u constatat tdt apersoanele u grupa sanguindA, cdt si la cele cu grupdsanguind0, cI otetul are un efect nedorit de crestereaaciditdfii.Conformstatisticilor,ersoaneleu un nivel scdzutde aciditate astric[suntmai expuse ancerului tomacal, eimai vizali fiind aceiacare au grupa sanguin[ A sau AB.Cercetitorii au concluzionat d acest fapt s-ar datora, nprincipal, consumului rescutde alimente ermentate i dealimentemarinate,murate.

o Atenfie, pofticiogilor!Chiar dacdzahdd gi ciocolatasunttrecuten categoria limentelor,,neutre..,u facetiabuz!53


53/111

Ce trebuie snqfifi in legituri cu ceaiurile de planteo Ceaiurilecarevd sunt ecomandateuntmai degrabdfavoriza-toareale sistemuluidumneavoastrimunitardecdtceaiuri caresI vI remontezedeexemplu loe, ucerna, rusturelemareetc.).In acelagiimp, ceaiurile ecomandateunt avorabilesiuneibunefuncfionlri a sistemului ardiovascular i a sistemuluidigestiv.o In nici vn cazsdnu v[ fixa{i asupraunui singur ceai sau douasupra dtorva eaiuri.Esteadeviratcd ceaiuriledeplantesuntadjuvante terapeuticevaloroase,dar atunci cdnd urmdrilianumiteefecteale unui anumit ceai, nu atdtdurata ratamen-tului conteazd, dtplantabine aleaslgi cantitatea ptimd deplantd olositd, apreparareaiecirei ceqtide ceai.De aceea drecomand d vI interesafia mediculdumneavoastri e casdsau la farmacist care combinalii de plante din rubricile,,avantajos"i ,,neutru" untcelemai indicatepentrudumnea-voastrd.$i, nu uitagi, n domeniul ratamentelor u ceaiurimedicinale, proape ilnic se fac noi descoperiri, gaci estebines[ v[ informaficdt mai desposibil n aceastd rivinfd.

AVANTAJOSApi de izvorCafeanaturald 9idecofeinizati)Ceai verdeVin ro-su

i NEUTRUi Api de masdi Vin albI

iiIII

i DE EVITATIi Bduturi alcoolicei concentrate t[rii)

JLimonadi dietetici

i Bluturi tip colai BereI Ceainegrui Li-onula

54


54/111

Ce trebuiesI sti{i n legituri cu biuturileUn pdhdrelde vin rogu acebine, agacum bine se gtie,atitinimii cdt 9i sistemului irculator.Conform ultimilor studiiefectuate e cdtrecercetbtorii ermani n domeniu,separecIsi vinul alb ar aveaaceleaSialititi. Cercetdrile u au ost ncdfrnalizate,aga c[ nu putem deocamdat[susfinecu t[rie sifoartebine fundamentat cest ucru.Din cdnd n cAnd, dteo cafelufd ste oartebinevenit[ pentrupersoaneleu grupasanguinlA, deoarece,semeni oabelorde soiasi boabele e cafea onfinanumiteenzime mportantepentrus[ndtatea oastr6.Poateo sd vd surprinddurmltoareanoastrd ecomandare: ubefi, nsd,cantit[{inemdsurateecafea ecofeinizatd. ai alesatuncicAndnivelul valorii grlsimilor din sdngeestecrescut.Dacdpdn[ acumcdtva imp se susfinea I sepoatebeacafeadecofeinizatd,dtde mult6,pentrucd ea nu reprezintd ici unpericol pentrubuna unctionare inimii, in ultimul timp s-aconstatat d eaeste,n maremdsurd,esponsabili e creqtereanedoritd valoriicolesteroluluin sAnee.in ceeace privegte onsumul e ap6,-trebuiedcutdsi aici oprecizare:sub denumirea e ,,ap[ curatd"se infelegeapa derzvor sau apaminerallnatural[.Apa de izvor esteaceaapdcareprovinedin pinza de apd reaticdgi care rebuie captatd,directde a gura zvorului.Apa mineral[naturald steextrasdde a mari adAncimi i trebuie dcontin[o cantitatensemnat6de substanfe inerale i oligoelemente.Apa de masdesteun amestec bfinut,pe cale ndustriald, incombinarea apeipotabilecu apdde izvor.qi apd minerali.Cdteodatdn combinatiepoate ntra si apdde mare sau apds6ratd. oate, aunu,confine cidcarbonic, dlugat.Aleturi deconsumul e,,api curat5"se ecomandl u clldurdqi consumulde ceai verde.Substanfele ctive ale ceaiuluiverdestimuleazlsistemul ervoscenhal si intensificl astfelcapacitateaegdndire.Aceastd [uturd nationaldaponezdarein plus qi un efect de ocrotirea mucoaselor, stfel incdtcontribuiea prevenireaparitiei ancerului.

55


55/111

Grupa sanguini BEsentialulpe scurtProvenienf,:nomazi,locuitori i stepelor.Aparatdigestiv: obust;suportd onsumul e carne darnu qide carnedepasire!),produseleactate recumsi vegetalele.Sistemmunitar:puternic i adaptabil.Recomandabil: alimentatie chilibratd ompusddin carne,

cereale,ructesi legume.CAnd este vorba de silueta dumneavoastri.. ....in primul rind trebuiesd inefi seama e faptul cd nu esteindicat sd combinafi diferitele alimente ale meniuluidumneavoastrduporumb, riscd,inte,arahide, usan iprodusede panifica{ie in fbindde grdu.Cu toatecI lectinelecareajungprin intermediulacestor

Date post:	03-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	robydown
View:	319 times
Download:	2 times

Dieta Grupelor Sanguine-Anita Hessman-Kossaris

Documents