Nr Nr Nr Nr Nr. 4255 . 4255 . 4255 . 4255 . 4255 6 - 12 DE 6 - 12 DE 6 - 12 DE 6 - 12 DE 6 - 12 DECEMBRIE 20 CEMBRIE 20 CEMBRIE 20 CEMBRIE 20 CEMBRIE 2019 9 9 9 9 12 pagini 12 pagini 12 pagini 12 pagini 12 pagini 1,5 lei ,5 lei ,5 lei ,5 lei ,5 lei www www www www www.inf .inf .inf .inf .infor or or or ormatiapr matiapr matiapr matiapr matiapraho aho aho aho ahovei.r ei.r ei.r ei.r ei.ro m&m computers Ploieºti, Strada Romanã nr. 50, Tel./Fax: 0244-516166 Programe TV 6 - 10 decembrie 2019 Pag.8 Pag.5 Pag.5 Pag.6 Program spectacole 6 -10 decembrie Pag.5 Ziua Naþionalã a României, la Ploieºti De la comemorare la distracþie! Amãnunte în pagina 3 Efectivul salariaþilor din judeþul Prahova, la sfârºitul lunii septembrie 2019 a fost de 185.505 persoane, în creºtere cu 2.254 persoane faþã de lu- na septembrie 2018. Câºtigul sala- rial mediu net din ju- deþul Prahova a fost de 2.850 lei/salariat, mai mare cu 389 lei faþã de luna septem- brie 2018. Indicele câºtigului salarial real faþã de aceeaºi perioadã a anului precedent a fost de 111,9%, precizeazã Direcþia Judeþeanã de Statisticã Praho- va. Câºtiguri salariale peste media judeþului sau înregistrat în ramura servicii (2.877 lei/salariat), iar sub me- dia judeþului în ramurile industrie ºi construcþii (2.828 lei/salariat) respec- tiv în agriculturã, silviculturã ºi pisci- culturã (2514 lei/salariat). Judeþul Prahova ocupã locul 11 dupã câºtigul salarial mediu net: Municipiul Bucureºti (3.964 lei), Cluj (3.470 lei), Ilfov (3.248 lei), Iaºi (3.098 lei), Timiº (3.097 lei), Sibiu (3.032 lei), Braºov (2.923 lei), Galaþi (2.894 lei), Argeº (2.877 lei) ºi Mureº (2.862 lei). Mihail Marinescu Sectoarele de activitate unde se acordã salariile cele mai mari din Prahova Universitatea Politehnicã din Bucu- reºti împreunã cu o companie israelianã testeazã un sistem care poate prezice cutremurele cu cel puþin patru ore înainte ca acestea sã se întâmple, afirmã Mihnea Costoiu, rectorul instituþiei de învãþãmânt superior. “Proiectul presupune un parteneriat între compania Ionoterra ºi Universitatea Politehnica din Bucureºti ºi presupune studiul ionosferei pe un algoritm de cal- cul astfel încât sã putem depista cu- tremurele cu minimum patru ore. Deºi colegii noºtri vorbesc de mai mult de patru ore - de opt ore, de 12 ore - eu spun patru ore pentru cã, dupã calculele noastre, varianta cea mai bunã sau cu predicþia cea mai mare este de patru ore în acest moment. Pânã în aceastã perioadã noi am validat datele, univer- sitatea a validat datele ºi continuãm sã validãm datele. Suntem în perioada de validare ºi de testare a sistemului. Este vorba despre date colectate dupã stu- dierea Turciei ºi, respectiv, a Greciei. Au fost anul trecut (colectate) aceste date. Testãrile s-au fãcut în Turcia ºi Grecia”, a declarat Costoiu pentru AGERPRES. Potrivit acestuia, anul viitor vor fi ins- talate sisteme de supraveghere pe apro- ximativ 2000 de km în România cu epicentru în zona Vrancea. “Pentru anul 2020, tocmai pentru a fi credibili ºi a nu veni cu date estimative, vom avea sis- temul de supraveghere, de verificare- testare pentru România pentru circa 2000 de km cu zona Vrancea ca epi- centru. UPB ºi o companie israelianã testeazã un sistem care poate prezice cutremurele cu cel puþin patru ore înainte (continuare în pagina 2) Bat clopote cântând reîntregirea ªi sufletul ia foc în clopotari Întâi decembrie ne e unirea ªi strãlucirea României Mari. Mihai Viteazul intrã-n Catedralã ªi are harta Daciei în mâini, Într-însul Burebista se rãscoalã ªi-apoi pe vatra lui se nasc români. ªi iar începe clopotul sã batã ªi sângereazã sutele de ani, În osul naþiei se-aude-o roatã Muºcând din Horea, Cloºca ºi Criºan. ªi iar la Alba Iulia ni-i flancul Pe care ardem ºi ne batem toþi, Când dinspre Apuseni rãsare Iancu „Clopotul Reîntregirii” Ca un Iisus Hristos cu chip de moþ. Dar e un an care nicicând nu trece, Un an pe care-n veci îl vom dori O mie nouã sute optsprezece Al nostru an de fiecare zi. Ne fie el de-a pururea an-noul În luptã cu problemele de azi, Cântam din Alba Iulia eroul ªi pe-al Unirii re-nviat viteaz. Cât flamura roº-galbenã-albastrã Ne este prag ºi steag ºi ideal, Veniþi români, veniþi la Mecca noastrã, Veniþi la Alba Iulia-n Ardeal! (Adrian Pãunescu) (Adrian Pãunescu) (Adrian Pãunescu) (Adrian Pãunescu) (Adrian Pãunescu) Traseele spre Orãºelul Copiilor – Parc Municipal Vest în Perioada Sãrbãtorilor de iarnã Aveþi grijã de unde ºi ce fel de jucãrii cumpãraþi! Pag.3 Pag.3 Medalii internaþionale pentru trei elevi ploieºteni la Turneul Internaþional de Informaticã Shumen O nouã clãdire pentru Grãdiniþa nr. 38 din Ploieºti Descoperire unicã în peisajul arheologic al Munteniei la Târgºoru Vechi Pag.2 Eliberare certificate definitivat - sesiunea 2019 - INFORMAÞIA PRAHOVEI - un ziar care vã respectã ºi se þine de cuvânt!
Ploieºti, Strada Romanãnr. 50, Tel./Fax: 0244-516166
Programe TV6 - 10decembrie2019 Pag.8
Pag.5
Pag.5 Pag.6
Programspectacole6 -10decembrie
Pag.5
Ziua Naþionalã a României, la PloieºtiDe la
comemorarela distracþie!
Amãnunteîn pagina 3
Efectivul salariaþilor din judeþulPrahova, la sfârºitul lunii septembrie2019 a fost de 185.505 persoane, încreºtere cu 2.254persoane faþã de lu-na septembrie2018. Câºtigul sala-rial mediu net din ju-deþul Prahova a fostde 2.850 lei/salariat,mai mare cu 389 leifaþã de luna septem-brie 2018. Indicelecâºtigului salarialreal faþã de aceeaºiperioadã a anuluiprecedent a fost de111,9%, precizeazãDirecþia Judeþeanãde Statisticã Praho-va. Câºtiguri salariale peste mediajudeþului sau înregistrat în ramuraservicii (2.877 lei/salariat), iar sub me-dia judeþului în ramurile industrie ºiconstrucþii (2.828 lei/salariat) respec-tiv în agriculturã, silviculturã ºi pisci-
culturã (2514 lei/salariat).Judeþul Prahova ocupã locul 11
Sectoarele de activitateunde se acordã salariilecele mai mari din Prahova
Universitatea Politehnicã din Bucu-reºti împreunã cu o companie israelianãtesteazã un sistem care poate prezicecutremurele cu cel puþin patru ore înainteca acestea sã se întâmple, afirmãMihnea Costoiu, rectorul instituþiei deînvãþãmânt superior.
“Proiectul presupune un parteneriatîntre compania Ionoterra ºi UniversitateaPolitehnica din Bucureºti ºi presupunestudiul ionosferei pe un algoritm de cal-cul astfel încât sã putem depista cu-tremurele cu minimum patru ore. Deºicolegii noºtri vorbesc de mai mult depatru ore - de opt ore, de 12 ore - eu
spun patru ore pentru cã, dupã calculelenoastre, varianta cea mai bunã sau cupredicþia cea mai mare este de patruore în acest moment. Pânã în aceastãperioadã noi am validat datele, univer-sitatea a validat datele ºi continuãm sãvalidãm datele. Suntem în perioada devalidare ºi de testare a sistemului. Estevorba despre date colectate dupã stu-dierea Turciei ºi, respectiv, a Greciei. Aufost anul trecut (colectate) aceste date.Testãrile s-au fãcut în Turcia ºi Grecia”, adeclarat Costoiu pentru AGERPRES.
Potrivit acestuia, anul viitor vor fi ins-talate sisteme de supraveghere pe apro-
ximativ 2000 de km în România cuepicentru în zona Vrancea. “Pentru anul2020, tocmai pentru a fi credibili ºi a nuveni cu date estimative, vom avea sis-temul de supraveghere, de verificare-testare pentru România pentru circa2000 de km cu zona Vrancea ca epi-centru.
UPB ºi o companie israelianã testeazã un sistem carepoate prezice cutremurele cu cel puþin patru ore înainte
(continuare în pagina 2)
Bat clopote cântând reîntregireaªi sufletul ia foc în clopotariÎntâi decembrie ne e unireaªi strãlucirea României Mari.Mihai Viteazul intrã-n Catedralãªi are harta Daciei în mâini,Într-însul Burebista se rãscoalãªi-apoi pe vatra lui se nasc români.ªi iar începe clopotul sã batãªi sângereazã sutele de ani,
În osul naþiei se-aude-o roatãMuºcând din Horea, Cloºca ºi Criºan.ªi iar la Alba Iulia ni-i flanculPe care ardem ºi ne batem toþi,Când dinspre Apuseni rãsare Iancu
„Clopotul Reîntregirii”Ca un Iisus Hristos cu chip de moþ.Dar e un an care nicicând nu trece,Un an pe care-n veci îl vom doriO mie nouã sute optsprezeceAl nostru an de fiecare zi.
Ne fie el de-a pururea an-noulÎn luptã cu problemele de azi,Cântam din Alba Iulia eroulªi pe-al Unirii re-nviat viteaz.
Cât flamura roº-galbenã-albastrãNe este prag ºi steag ºi ideal,Veniþi români, veniþi la Mecca noastrã,Veniþi la Alba Iulia-n Ardeal!
Traseele spreOrãºelul Copiilor – ParcMunicipal Vest în PerioadaSãrbãtorilor de iarnã
Aveþi grijãde unde ºice fel de jucãriicumpãraþi!
Pag.3 Pag.3
Medalii internaþionalepentru trei elevi ploieºtenila Turneul Internaþional deInformaticã Shumen
O nouã clãdirepentru Grãdiniþanr. 38 dinPloieºti
Descoperire unicãîn peisajul arheological Munteniei laTârgºoru Vechi
Pag.2
Eliberarecertificatedefinitivat -sesiunea 2019-
INFORMAÞIA PRAHOVEI - un ziar care vã respectã ºi se þine de cuvânt!
6 - 12 decembrie 2019www.informatiaprahovei.ro
actualitate localã2
În perioada 25 septembrie – 22 noiembrie 2019, Mu-zeul Judeþean de Istorie ºi Arheologie Prahova a derulatcercetãri arheologice pe raza comunei Târgºoru Vechi,prilejuite de realizarea unei investiþii realizeazã de o firmãîn zonã.
Teritoriul comunei Târgºoru Vechi este unul foartebogat în vestigii istorice ºi arheologice. În cei peste 60 deani de când cercetãrile arheologice au fost demarate înzona Târgºoru Vechi s-a acumulat o cantitate importantãde informaþii ºi artefacte, contribuind la rescrierea istorieilocului. Cercetãrile arheologice întreprinse pe malurilepârâului Leaota au scos la luminã urme de locuire cedefinesc toate epocile din paleoliticul superior ºi pânã însecol al XIX-lea.
În aceastã toamnã cercetãrile arheologice derulatela aproximativ 2,2 km faþã de Rezervaþia arheologicã Târgºo-ru Vechi, spre râul Prahova, au condus la delimitarea ºicercetarea unei importante aºezãri datate în secolele VIII-X p. Chr. Aºezarea se întinde pe o suprafaþã de aproximativ
2,5 ha, din care anul acesta a fost cercetatã aproximativjumãtate. Au fost identificate ºi cercetate aproximativ 55de complexe arheologice dintre care 22 de locuinþe,anexe gospodãreºti, gropi cu diferite destinaþii, 4 cuptoareexterioare locuinþelor, 2 fântâni ºi un cuptor metalurgic.Cea mai spectaculoasã descoperire a fost aceea a douãdepozite de unelte ºi arme din fier, depuse în douã gropialãturi de oale ºi ulcioare din lut.
Aºezarea identificatã ºi a cãrei cercetare a începutîn acest an ºi urmeazã a fi finalizatã în anul 2020, esteuna dintre cele mai mari aºezãri din perioada secolelorVIII-X p. Chr. din Muntenia ºi se alãturã celor cercetatepânã acum la Bucov Tioca, Bucov Rotari, Dridu sau ceade la Târgºoru Vechi în perimetrul Rezervaþiei arheologicede aici. Cele douã depozite de unelte ºi arme din fier re-prezintã o descoperire unicã în peisajul arheologic al Mun-teniei, fiind primele descoperiri de acet tip realizate încadrul unei cercetãri arheologice. Pânã în prezent depozi-tele de unelte ºi arme cunoscute proveneau din descope-riri întâmplãtoare, aºa cum este cazul depozitelor de laRadovanu, Curcani (jud. Cãlãraºi), Bârlogu (jud. Argeº),Budeºti, Dragosloveni, Obrejiþa, Rãstoaca (jud. Vrancea),Ploieºti Triaj (jud. Prahova). Îngroparea acestor depozitede unelete ºi arme se realizeazã în contextul ”embar-goului” asupra fierului ºi a pieselor de armament instauratde cãtre împãraþii biznatini asupra teritoriilor de la nordulDunãrii. În acest context, depozitele de unelte ºi arme dela sfîrºitul secolului al IX-lea ºi începutul secolului al X-leaar fi putut cãpãta valoarea de bunuri de prestigiu. Colec-tivul de cercetare este alcãtuit din arheologii dr. BogdanCiupercã, Cãtãlin Dîscã, dr. Tudor Hila, dr. Alin Anton.
Fundaþia Motivation România alansat o aplicaþie mobilã dedicatã celorcare folosesc scaune rulante, mem-brilor familiilor acestora ºi altor profe-sioniºti din domeniul dizabilitãþii.
Aplicaþia MotiActiv, care poate fidescãrcatã gratuit din Google Play,urmând link-ul http://bit.ly/MotiActiv,transmite sãptãmânal informaþii des-pre un stil de viaþã activ ºi sãnãtos înscaun rulant ºi este compatibilã cusistemele de operare Android, ur-mând a fi dezvoltatã ºi versiunea iOS.
Aplicaþia include articole pe temeprecum: menþinerea sãnãtãþii, tipuride scaune rulante, sfaturi legate deaspecte emoþionale ºi sexualitate,accesibilitate, stil de viaþã - cãlãtorii,educaþie, drepturi ºi obligaþii. Articolelesunt scrise de o echipã care includeinstructori de viaþã independentã,kinetoterapeuþi ºi alþi specialiºti cu ex-perienþã în lucrul cu persoane cu di-zabilitãþi. În plus, aplicaþia permitesetarea de alarme cu privire la consu-mul zilnic de apã ºi schimbarea pozi-þiei în scaunul rulant pentru reduce-rea presiunii, acþiuni simple ºi cu unimpact puternic în menþinerea sãnã-tãþii persoanelor cu dizabilitãþi locomo-
torii, precizeazã Fundaþia MotivationRomânia. “ªtim cã una dintre reco-mandãrile cele mai importante în ca-zul persoanelor care au o dizabilitatedobânditã, deci care ajung sã folo-seascã scaune rulante ca urmare aunor accidente, se referã la intervenþiatimpurie. E foarte important ca atâtpersoana în cauzã, cât ºi familia sãprimeascã informaþii corecte ºi sã fiepregãtite sã gestioneze situaþiile carepot apãrea”, a declarat Erika Garnier,coordonator al serviciilor dedicate uti-lizatorilor de scaune rulante în cadrulFundaþiei Motivation România.
Utilizatorii au posibilitatea sã intreîn legãturã cu echipele Motivation di-rect din aplicaþie, prin apelarea gratuitãa numãrului 0800.030.762, disponi-bil de luni pânã vineri, în intervalul09,00 - 16,00.
Aplicaþia MotiActiv a fost dezvol-tatã în cadrul proiectului Mentorat,instruire, sprijin ºi implicare pentru via-þã independentã în scaun rulant,derulat de Fundaþia Motivation Româ-nia în perioada 1 decembrie 2018 -30 noiembrie 2019, cu sprijinul finan-ciar al ING Bank România, prin pro-gramul “Adoptã un proiect!”.
În luna septembrie 2019, în judeþulPrahova, sau eliberat 107 autorizaþii deconstruire pentru clãdiri rezidenþiale, încreºtere cu 4,9% faþã de septembrie2018, spune Direcþia Judeþeanã deStatisticã Prahova. Autorizaþiile eliberatepentru clãdiri rezidenþiale din judeþulPrahova, în luna septembrie 2019, deþin o pondere de 2,8% din totalulautorizaþiilor pentru clãdiri rezidenþiale din România, ceea ce ne conferã întrunclasament naþional din totalul autorizaþiilor pentru clãdiri rezidenþiale locul 12.
În luna septembrie 2019, din totalul autorizaþiilor de construire pentruclãdiri rezidenþiale, 22,4% au fost eliberate în mediul urban ºi 77,6% în mediulrural.
În judeþul Prahova, indicele producþiei industriale, înluna septembrie 2019 faþã de luna corespunzãtoare dinanul precedent, calculat ca serie brutã, a fost de 93,8%,iar indicele valoric al cifrei de afaceri din industrie pe to-tal, la nivelul judeþului Prahova, a fost de 99,3% în perioadaamintitã anterior, relateazã Direcþia Judeþeanã de StatisticãPrahova. Exporturile de bunuri din judeþul Prahova, înluna iulie 2019, au însumat 234.205 mii euro. Comparativcu luna iulie 2018, exporturile au crescut cu 14,2%.
În luna iulie 2019 importurile de bunuri din judeþulPrahova au însumat 319.171 mii euro.
De reþinut ºi cã, în comparaþie cu luna iulie 2018,importurile au crescut cu 0,6%. Deficitul comercial dinluna iulie 2019 a fost de 84.966 mii euro, mai mic cu
26986 mii euro (24,1%) decât în luna iulie 2018, maiaminteºte sursa citatã.
De la Direcþia Judeþeanã de StatisticãPrahova am aflat cã numãrul turiºtilor sosiþi înstructurile de primire turisticã, în luna sep-tembrie 2019, a fost de 53.221 persoane, dincare 44.409 turiºti ro-mâni (83,4%) ºi 8.812turiºti strãini (16,6%).Numãrul înnoptãrilorîn structurile de pri-mire turisticã a fost de120.469 în luna sep-tembrie 2019, în scã-dere cu 3,1% faþã deaceeaºi lunã a anului2018. Înnoptãrile tu-riºtilor români în struc-turile de primire turis-ticã cu funcþiuni decazare din judeþulPrahova în luna sep-tembrie 2019, compa-rativ cu luna corespunzãtoare a anului prece-dent, au înregistrat aproximativ aceeaºi valoare,iar ale turiºtilor strãini o scãdere cu 16,4%.Indicele de utilizare netã a capacitãþii de cazare
turisticã în funcþiune, în judeþul Prahova, în lunaseptembrie 2019 a fost de 33,4%, mai mic cu0,1 puncte procentuale faþã de cel înregistratîn aceeaºi lunã a anului 2018. Durata medie a
ºederii turiºtilor în luna septembrie 2019, lanivelul judeþului Prahova, a fost de 2,3 zile, maimicã decât cea înregistratã în luna septembrie2018, când a fost de 2,4 zile.
Cum s-a prezentat turismul prahoveanîn cea de-a noua lunã a acestui an
M.Marinescu
În judeþul Prahova,
Indicele producþiei industriale a fost de 93,3% în luna septembrie
Mihail Marinescu
107 autorizaþii de construire eliberateîn septembrie
Mihail Marinescu
Descoperire unicã în peisajul arheological Munteniei la Târgºoru Vechi
Daniel Lazãr
Fundaþia Motivation România a lansato aplicaþie mobilã dedicatã persoanelor
care folosesc scaune rulante
(urmare din pagina 1)Zona Vrancea ca zonã care va fi urmãritã în
mod clar. Se vor instala toate echipamentele ºidupã jumãtatea anului 2020 vom furniza dateautoritãþilor române. Nu vor fi date furnizate publi-cului pentru cã noi nu suntem pregãtiþi, sunt datetehnice, sunt date ºtiinþifice. Nu ne substituimautoritãþilor publice. Vom da autoritãþilor publicedatele astfel încât sã putem face dovada faptuluicã sistemul ºi tehnologia funcþioneazã”, a expli-cat rectorul.
În opinia sa, este necesarã o strategie derãspsuns în noile condiþii, în care s-ar ºti cã vaavea loc un cutremur cu patru ore înainte sã seproducã. “Vom lucra în perioada urmãtoare cuaceste informaþii urmând tot în perioada urmã-toare sã sprijinim autoritãþile statului pentru unrãspuns în caz de cutremur. Pentru cã astãzi statulromân are o strategie de rãspuns pentru uncutremur la momentul producerii acestuia, darnu are un rãspuns pentru noua situaþie, pentrunoua paradigmã în care ºtim cã se va producecutremurul ºi ce trebuie sã facem în aceste con-diþii. O strategie nouã pentru cã existã o nouãtehnologie. Departamentul pentru Situaþii deUrgenþã, Armata, Serviciile de Informaþii au unrãspuns. (...) Ce se poate face în patru ore? Colegiinoºtri din companie spun opt ore sau 12 ore.Noi am fãcut calcule ºi am vãzut cã patru ore es-te varianta cu rezultatele cele mai bune. Ce fa-cem în patru ore? Putem sã oprim reactorul dela Cernavodã, putem goli barajele, vorbim despitale, de ºcoli, de oameni care sunt pe masade operaþie, vorbim de o serie întreagã de lucruri.Ce înseamnã patru ore ? Toþi oamenii pe strãzi,strãzile blocate, metroul blocat. Patru ore pareun timp foarte îndelungat însã nu este nici pedeparte atât de îndelungat”, a mai arãtatreprezentantul UPB.
UPB ºi o companie israelianã...
Vineri, 6 decembrie, este ultima zi în carese acordã certificatele definitivarii înînvãþãmânt - sesiunea 2019. Procedura aînceput miercuri, 4 decembrie. Cei avizaþi sepot prezenta la camera 14 din clãdirea undeîºi are sediul Inspectoratul ªcolar JudeþeanPrahova (intre orele 10.00 - 13.00). Certi-ficatele se elibereazã personal, pe baza de CIsau împuterniciþilor, pe baza de procurãnotarialã ºi copie CI titular, plus CI a împu-ternicitului.
Mihail Marinescu
Eliberarecertificate definitivat
- sesiunea 2019 -
3
actualitate localã6 - 12 decembrie 2019 www.informatiaprahovei.ro
Ziua Naþionalã a României, la Ploieºti
Vremea rece ºi umedã de afarãse pare cã a reprezentat un factoresenþial în decizia multor ploieºtenide a sta în case ºi a nu onora cu pre-zenþa activitãþile organizate cu ocaziaîmplinirii a 101 ani de la Marea Unire.Era, totuºi, 1 Decembrie, Ziua Naþio-nalã a României! Chiar dacã numãrulparticipanþilor nu a fost prea mare, secuvine a consemna prezenþa a foartemulþi copii, ce aveau în mâini stegule-þe cu tricolorul românesc.
Toate activitatea din prima partea zilei de 1 Decembrie a fost concen-tratã în zona Catedralei „Sf. Ioan Bote-zãtorul” din Ploieºti unde au fost pre-zente ºi persoane oficiale (oficialitãþilocale, veterani de rãzboi, parlamen-tari de Prahova, cadre militare active,în rezervã ºi retragere). Dupã intona-rea Imnului de Stat al României a ur-mat ceremonialul salutului drapeluluide luptã, dupã care a fost oficiatã oceremonie religioasã, urmatã de alo-cuþiuni ale oficialitãþilor locale ºi detradiþionala depunere de coroane,jerbe ºi buchete de flori, la Catedrala
„Sfântul Ioan Botezãtorul”.Atracþia principalã a fost, fãrã
doar ºi poate, defilarea trupelor mili-tare, însoþite de autospecialele din do-tare. Publicul a putut admira defilareaPoliþiei, Jandarmeriei, Inspectoratuluipentru Situaþii de Urgenþã Prahova,Poliþiei Locale ºi a SRI-ului. Ca ºi anul
trecut, parada militarã a durat doar7 minute, dar de data aceasta au lipsitavioanele!
În seara Zilei Naþionale, ploieºteniiau putut admira o frumoasã ceremo-nie militarã de retragere cu torþe, dela esplanada Palatului Administrativspre Bulevardul Republicii, pânã sprezona monumentului domnitorului„Mihai Viteazul”.
Tot spre searã, autoritãþile au por-nit iluminatul festiv de sãrbãtori dinPloieºti, deºi pânã acum acest
eveniment se înfãptuia în preajmadatei de 6 decembrie, de Moº Nicolae,în niciun caz de Ziua Naþionalã.
Aºadar, de Ziua Naþionalã a Ro-mâniei, ploieºtenii au trecut de la co-memorare la distracþie!
Mihail Marinescu
În Ploieºti, Orãºelul copiilor esteamplast – ºi în acest an – în incintaParcului Municipal Vest. Astfel, în-cepând cu data de 1 decembrie afost pus în funcþiune traseul 43 -
Spitalul Judeþean – Parcul MunicipalVest, care are ruta ºi staþiile urmãtoa-rele:
-sens spre Parcul Municipal Vest:Gãgeni, ªoseaua Nordului, ªoseauaVestului, Mãrãºeºti, drum acces ParcMunicipal Vest, cu staþiile: SpitalulJudeþean, Cramele Halewood, Com-plex Meºteºugãresc, Complex Mic,Restaurant Nord, Malu Roºu (comu-nã cu cea a traseul 44), ACR, BisericaÎnãlþarea Domnului /ªoseaua Ves-tului, Bloc 39, West Mall, Parc Mu-
Traseele spre Orãºelul Copiilor – ParcMunicipal Vest în Perioada Sãrbãtorilor de iarnã
nicipal (incintã);-sens spre Spitalul Judeþean:
drum acces Parc Municipal Vest, Mã-rãºeºti, ªoseaua Vestului, ªoseauaNordului, Gãgeni cu staþiile: Parcul
Plecãri de la Spitalul Judeþean :Luni – Vineri: orele 14.05, 15.05,
16.10, 17.10, 18.10, 19.10, 20.10;Plecãri de la Parcul Munici-Plecãri de la Parcul Munici-Plecãri de la Parcul Munici-Plecãri de la Parcul Munici-Plecãri de la Parcul Munici-
Plecãri de la Parcul Munici-Plecãri de la Parcul Munici-Plecãri de la Parcul Munici-Plecãri de la Parcul Munici-Plecãri de la Parcul Munici-pal (Orãºpal (Orãºpal (Orãºpal (Orãºpal (Orãºelul Copiilor)elul Copiilor)elul Copiilor)elul Copiilor)elul Copiilor):
De asemenea, începând cu datade 1 decembrie au fost prelungite, laParcul Municipal Vest, anumite curseale traseului 2 Gara Sud – Gara Vest,atât în zilele de luni – vineri, cât ºi înzilele de sâmbãtã ºi duminicã, dupãcum urmeazã:
Plecãri de la Gara Sud :Luni - Vineri: orele 13.40, 14.38,
15.38, 16.31, 17.39, 18.34, 19.29,20.17;
PPPPPlecãri de la Parcul Munici-lecãri de la Parcul Munici-lecãri de la Parcul Munici-lecãri de la Parcul Munici-lecãri de la Parcul Munici-pal (Orãºpal (Orãºpal (Orãºpal (Orãºpal (Orãºelul Copiilor)elul Copiilor)elul Copiilor)elul Copiilor)elul Copiilor):
Luni – Vineri: orele 14.05, 15.00,16.05, 17.00, 18.05, 19.00, 19.55,20.55;
Plecãri de la Parcul Munici-Plecãri de la Parcul Munici-Plecãri de la Parcul Munici-Plecãri de la Parcul Munici-Plecãri de la Parcul Munici-pal (Orãºpal (Orãºpal (Orãºpal (Orãºpal (Orãºelul Copiilor)elul Copiilor)elul Copiilor)elul Copiilor)elul Copiilor):
Pentru copii, sãrbãtorile de iarnã înseamnã, pe lângã bucuria vacanþei, ºi primireade cadouri. Astfel, Poliþia Românã acordã, prin intermediul unui comunicat,recomandãri extrem de utile pentru cei care doresc sã cumpere jucãrii.
Pentru ca cei mici sã se bucure pe deplin de cadouri, trebuie sã se þinã cont deurmnãtoarele aspecte:
„Cumpãraþi doar din magazine sau raioane specializate, unde se elibereazãdocumente de cumpãrare (facturã, bon fiscal, chitanþã fiscalã), de care este nevoieîn cazul unei eventuale reclamaþii! Dacã alegeþi sã achiziþionaþi din mediul online,evitaþi operatorii economici care nu afiºeazã datele de contact complete (adresã,
telefon, cod de în-registrare fiscalãetc.) ºi care se re-zumã la o simplãadresã de e-mailsau la un numãrde telefon. Nu plã-tiþi în avans pentruproduse coman-date prin internetde la persoane ne-cunoscute! Totuºi,dacã achiziþionaþide la persoane fi-zice, cereþi docu-
mentele de provenienþã ale jucãriilor (factura sau bonul fiscal cu care a fost cumpãratiniþial produsul) ºi certificatul de garanþie emis de producãtor. Analizaþi cu atenþieofertele foarte tentante sau dacã un vânzãtor insistã sã încheiaþi o tranzacþie!Comparaþi ofertele de preþ, condiþiile de livrare ºi garanþie ale mai multor comercianþiînainte de a lua o decizie! Verificaþi existenþa marcajului CE, care conduce laprezumþia cã produsul este sigur, conform legislaþiei în vigoare în Uniunea Europeanã,precum ºi existenþa de-numirii ºi a datelor cu privire la sediului producãtorului,importatorului sau repre-zentantului autorizat.
Produsul trebuie sã aibã specificate instrucþiunile de utilizare ºi avertismentelespecifice, traduse în limba românã. Unele jucãrii necesitã o atenþie deosebitã datfiind riscurile particulare pe care le prezintã (jucãriile alimentate electric – riscuri dearsuri ºi de explozie, jucãriile gonflabile, precum ºi cele care au muchii tãioase saupiese uºor detaºabile - risc de ingerare de cãtre copii sau de sufocare).
În cazul jucãriilor considerate periculoase, instrucþiunile de utilizare trebuie sãavertizeze în mod complet ºi eficient asupra pericolelor ce pot apãrea în timpulfolosirii, dar ºi modul de evitare a oricãrui risc. Lipsa acestor indicaþii poate duce lafolosirea incorectã a jocurilor ºi jucãriilor. Consultaþi ºi recomandãrile referitoare lavârstã ºi la siguranþã”, se precizeazã în comunicatul publicat ºi pe politiaromana.ro.
Aveþi grijã de unde ºice fel de jucãrii cumpãraþi!
Mihail Marinescu
4 www.informatiaprahovei.ro 6 - 12 decembrie 2019
economie
Proiectul gazoductului BRUA, fa-zele 1 ºi 2, ºi infrastructura de transportMarea Neagrã - Podiºor sunt proiecteprioritare ale Iniþiativei celor Trei Mãri(I3M) în domeniul Energiei, iar pentruviitor poate fi avutã în vedere retehnologi-
zarea depozitelor de înmagazinare, po-trivit Ministerului Energiei ºi Econo-miei.
“Astãzi, 27 noiembrie, a avut loc oreuniune între reprezentanþi ai Minis-terului Energiei, Economiei ºi Mediuluide Afaceri ºi reprezentanþii Fondului deInvestiþii pentru Iniþiativa celor TreiMãri(I3M). În cadrul reuniunii au fost
prezentate obiectivele de investiþii aleFondului I3M ºi subiectul discuþiilor pur-tate s-a axat în jurul proiectelor prioritarenaþionale în domeniul Energiei. La acestmoment, în lista proiectelor prioritareI3M în domeniul Energiei se regãsesc 3
proiecte, respectiv BRUA faza 1, BRUAfaza 2 ºi infrastructura de transportMarea Neagrã - Podiºor. Toate cele 3proiecte sunt implementate de Trans-gaz ºi beneficiazã deja de finanþareeuropeanã”, scriu reprezentanþii minis-terului pe pagina de Facebook.
Potrivit sursei citate, pentru viitor,
tere globalã, de la 2,9% în 2019 la 3,0%ºi 3,1% în 2020 ºi, respectiv, 2021. Lanivel european se presupune pãstrareadinamicii de 1,4% a PIB-ului mediu UEpe intervalul 2019-2021, în timp ce zo-na euro va experimenta o acceleraremoderatã de la 1,1% în 2019 la 1,2% în2020-2021.
“Sunt de evidenþiat corecþiile în josfaþã de prognoza de primãvarã, de la5,5% - 5,7% la 4,0% - 4,1 % în 2019 -2020, determinate de evoluþiile eco-nomice din primele ºase luni din acestan privind structura PIB ºi primele nouãluni privind principalii indicatori lunari aiproducþiei ºi cifrei de afaceri pe sectoarede activitate, respectiv: încetinireacreºterii economice trimestriale, de la5,0% în primul trimestru la numai 3,0%în trimestrul al treilea, cu posibilitateaunei reveniri relative în ultimul trimestru;intrarea dinamicii reale a producþiei in-dustriale în teritoriu negativ, cu o accen-tuare în perioada iunie - august 2019,urmatã de o uºoarã atenuare în octom-brie; scãderea activitãþii în agriculturã îna doua jumãtate a anului; datele publi-cate de INS cu privire la efectivul sala-riaþilor ºi câºtigul salarial mediu brut;evoluþia contului curent în ianuarie - sep-tembrie 2019”, se mai spune în docu-ment.
Potrivit previziunilor Comisiei Euro-pene publicate pe 7 noiembrie, ritmulde creºtere al economiei româneºti vaaccelera uºor anul acesta, pânã la 4,1%,de la un avans de 4% în 2018, pentru aîncetini ulterior la 3,6% în 2020 ºi 3,3%în 2021.
Comparativ cu previziunile econo-mice de varã, publicate în luna iulie,Executivul comunitar a revizuit uºor înurcare estimãrile privind România, încondiþiile în care atunci miza pe ocreºtere de 4% în 2019 ºi un avans de3,3% în 2020.
Conform celor mai recente previ-ziuni ale BERD, economia României ar
Comisia Naþionalã de Strategie ºiPrognozã (CNSP) a revizuit, în jos, estimã-rile privind creºterea economicã pentruanul 2019, în vecinãtatea inferioarã anivelului de 4,0%, faþã de 5,5% cât esti-mase în Prognoza de primãvarã, luândîn calcul datele statistice sectoriale aleconturilor naþionale disponibile pentruprimul semestru al anului în curs. Deasemenea, CNSP a scãzut ºi prognozapentru anul 2020, la 4,1%, comparativcu 5,7%, cât era trecut în varianta de pri-mãvarã.
“Pe termen mediu, creºterea eco-nomicã se va menþine ridicatã compa-rativ cu media UE (1,4%), asigurându-secontinuarea procesului de convergenþãrealã cãtre media europeanã. Pentruperioada 2021-2023 ritmul mediuanual al produsului intern brut (PIB) estede circa 4,2% în termeni reali”, se aratãîntr-un comunicat al instituþiei privindprognoza de toamnã 2019.
Potrivit sursei citate, potenþialuleconomiei româneºti rãmâne uºor su-perior nivelului prognozat al PIB-uluiefectiv, situaþie generatã de evoluþiiledin perioada precedentã.
“Creºterea potenþialã a Românieia fost de 4,6% în anul 2018 ºi poate ficonsideratã o ratã de referinþã, întrucâtdatele utilizate au un grad ridicat de cer-titudine (definitive sau semidefinitive),calculele fiind efectuate de Comisia Eu-ropeanã cu ajutorul metodologiei comu-ne agreate la nivelul tuturor statelormembre”, se spune în document.
Prognoza de toamnã a CNSP publi-cã ºi evaluãri ale creºterii potenþiale pen-tru fiecare an pânã la orizontul de prog-nozã pe baza unor indicatori specificicadrului macroeconomic. Astfel, înce-pând din anul 2022, dinamica PIB-uluiefectiv se va situa uºor peste cea po-tenþialã, pe fondul unei evoluþii susþinutede investiþii, alãturi de consum, într-unmediu intern favorizat de stabilitatea ºipredictibilitatea politicilor macroecono-
mice ºi de îmbunãtãþirea sentimentuluieconomic, de relansarea industriei ºimenþinerea dinamicii sustenabile aserviciilor.
Pe partea ofertei, sectorul serviciilorºi cel al construcþiilor vor avea dinamicinet superioare produsului intern brut, întimp ce industria îºi revine treptat dupãscãderea estimatã pentru anul 2019,scãdere determinatã de încetinirea flu-xurilor comerciale globale ºi de aspec-tele legate de competitivitate în acti-vitãþile producãtoare de bunuri de con-sum.
Pe partea cererii, formarea brutã decapital fix va avea o dinamicã net supe-rioarã celei a consumului final, în timpce importurile de bunuri ºi servicii vordepãºi uºor exporturile, contribuþia re-zultatã a exportului net la creºterea realãa PIB menþinându-se negativã pe totorizontul de prognozã.
“Dupã deteriorãrile din 2018 ºi2019, ca urmare a stimulãrii cererii deconsum ºi a slãbirii exporturilor, echilibra-rea structurii produsului intern brut pepartea de utilizãri va conduce la o ajus-tare treptatã a deficitului de cont curentspre nivelul de echilibru pe termen me-
diu. Conform standardelor europene,media pe trei ani a deficitului de contcurent nu trebuie sã depãºeascã 4%din PIB”, noteazã CNSP.
În perioada 2020-2023, numãrulmediu de salariaþi va avansa în mediecu 2% anual, un ritm uºor mai redusdecât în perioada precedentã, având învedere gradul ridicat de tensionare apieþei muncii. Pe orizontul de prognozã,un rol important aparþine îmbunãtãþiriistructurii ocupãrii forþei de muncã înfavoarea categoriilor profesionale cugrad mai ridicat de calificare. De aseme-nea, câºtigul salarial mediu net real seva majora cu un ritm în uºoarã decele-rare, dar mai apropiat de avansul preco-nizat al productivitãþii.
În privinþa preþurilor de consum,procesul de dezinflaþie va continua pefondul epuizãrii excesului de cerere deconsum, inflaþia medie anualã ajun-gând la 2,6% în anul 2023, de la 3,8%în 2019.
Prognoza ia în considerare o uºoarãameliorare a contextului internaþional,care se reflectã, ca ºi în cazul prognozeide toamnã a Comisiei Europene, într-oîmbunãtãþire a perspectivelor de creº-
Comisia Naþionalã de Prognozã a revizuit în jos, la 4%,estimãrile privind creºterea economicã pentru 2019
urma sã înregistreze anul acesta ocreºtere de 4%, faþã de un avans de3,2% previzionat în mai. Pentru 2020BERD a pãstrat estimarea privind oexpansiune de 3,2% a PIB-ului Ro-mâniei.
Creºterea economiei României înacest an ar urma sã se situeze la 4% ºisã se modereze la 3,2% anul viitor, dincauza riscurilor mai ridicate perceputela investiþii ºi a sporirii dezechilibrelorexterne. Riscurile cheie la adresa pers-pectivelor sunt legate de slãbiciunea cucare se confruntã principalii partenericomerciali, în special zona euro, desporirea deficitului forþei de muncã ºide incertitudinile interne privind refor-mele ºi situaþia politicã, se aratã înraportul BERD publicat la începutul luniinoiembrie .
ªi Fondul Monetar Internaþional(FMI) a revizuit luna trecutã în creºterela 4% estimãrile privind evoluþia eco-nomiei româneºti în acest an. Dacã înluna aprilie, FMI estima cã România vaînregistra în acest an o creºtere eco-nomicã de 3,1%, urmatã de un avansde 3% în 2020, în raportul “World Eco-nomic Outlook”, publicat la mijlocul luniioctombrie, instituþia financiarã interna-þionalã ºi-a revizuit, în sus, prognozelereferitoare la avansul economiei ro-mâneºti pânã la 4% în 2019 ºi la 3,5%în 2020.
Banca Mondialã a revizuit în creº-tere la 4,2% estimãrile privind avansuleconomiei româneºti în 2019, cu 0,6puncte procentuale mai mult faþã deprognoza din iunie 2019, se aratã într-un raport publicat în octombrie de Ban-ca Mondialã (BM). De asemenea, institu-þia financiarã internaþionalã se aºteaptãca România sã raporteze pentru 2020ºi 2021 o creºtere a Produsului InternBrut de 3,6% ºi, respectiv 3,2%, în creº-tere cu 0,3 ºi, respectiv, 0,1 puncte pro-centuale faþã de previziunea prece-dentã.
România se regãseºte între primele 10 þãri dupã suprafaþa construitã expusãriscului seismic, cu peste 90% din suprafaþa sa în zonã de risc, însã cu mai puþin de19% din cele 9 milioane de locuinþe existente pe teritoriul þãrii asigurate, potrivitdatelor PAID România. Bucureºtiul este unul dintre cele mai vulnerabile oraºe dinlume. “Când auzim de cutremure din America de Sud sau Asia, ni se pare, probabil,cã sunt îndepãrtate ºi nu au legãturã cu noi. Iatã cã în Albania - care nu este atât dedeparte de noi - un cutremur de 6,3 grade - care este mai mic decât cel care a afec-tat þara noastrã în 1977 - a produs pagube greu de imaginat în acest moment. Estevital sã nu uitãm cã România se regãseºte printre primele 10 þãri dupã suprafaþaconstruitã expusã riscului seismic. Peste 90% din suprafaþa sa se regãseºte în zonede risc, iar Bucureºtiul este unul dintre cele mai vulnerabile oraºe din lume”, a de-clarat Nicoleta Radu, director general PAID România, într-un comunicat remis miercuriAGERPRES.
În ultimii 100 de ani, în România s-au înregistrat 13 cutremure semnificative,care au dus la producerea a 2.630 de decese ºi au afectat mai mult de 400.000de persoane. Pagubele cauzate doar de cutremurul din 1977 depãºesc 1,8 miliardede euro, peste 35.000 de locuitori rãmânând fãrã locuinþe.
Conform datelor PAID România, din totalul de peste 9 milioane de locuinþeexistente pe teritoriul þãrii noastre, doar 1,7 milioane sunt asigurate - mai puþin de19%. Celelalte 7,3 milioane de locuinþe nu sunt protejate de o poliþã de asigurarecare sã le permitã remedierea pagubelor produse de cutremur.
“Statisticile sunt îngrijorãtoare. Mai mult decât atât însã, nu trebuie sã uitãm cãnu suntem ameninþaþi doar de cutremur. Deºi acesta este riscul care provoacã ceamai mare îngrijorare în rândul proprietarilor de locuinþe, inundaþiile ºi alunecãrile deteren sunt fenomene cu frecvenþã mai mare, care genereazã pagube însemnate.Dincolo de aceste date sumbre, existã însã ºi un aspect pozitiv, de care nu ar trebuisã uitãm - România este una dintre puþinele þãri care beneficiazã de un sistem deasigurare obligatorie a locuinþei ºi, implicit, un mecanism funcþional de protecþiefinanciarã a fondului nostru locativ”, completeazã Nicoleta Radu.
Datele pentru primele 9 luni ale anului în ceea ce priveºte daunele achitate înbaza poliþelor PAD - Poliþa de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale aratã cãinundaþiile au produs cele mai mari pagube în zonele asigurate, respectiv 2.086.974lei (de la 824.533 lei în perioada similarã a anului trecut), urmate de alunecãrile deteren - 1.140.150 lei (de la 1.215.704 lei) ºi cutremurele - 834.654 lei (de la66.954 lei).
PAID este o societate de asigurare-reasigurare, cu capital privat, formatã prinasocierea societãþilor de asigurare pentru încheierea de asigurãri obligatorii de lo-cuinþã, în conformitate cu prevederile Legii nr. 260/2008. PAID s-a constituit ca so-cietate de asigurare în luna noiembrie 2009, prin efortul comun a 12 societãþi deasigurare, acþionari PAID. Conform prevederilor legii, PAID administreazã sistemulde asigurare obligatorie a locuinþelor, care acoperã trei riscuri de bazã specifice Ro-mâniei: Cutremur, Inundaþii, Alunecãri de teren.
ca propunere de proiect, poate fi avutãîn vedere retehnologizarea depozitelorde înmagazinare, în particular a celorcare vizeazã traseul BRUA, în contextulinteresului României de a include BRUApe traseul Coridorului Sudic.
“Iniþiativa celor Trei Mãri este o plat-formã politicã flexibilã ºi informalã, lanivel prezidenþial, care reuneºte cele 12state membre ale UE aflate între mãrileAdriaticã, Balticã ºi Neagrã: Austria, Bul-garia, Croaþia, Cehia, Estonia, Ungaria,Letonia, Lituania, Polonia, România, Slo-vacia ºi Slovenia. Iniþiativa are ca obiec-tiv creºterea convergenþei ºi a coeziunii,în paralel cu reducerea decalajului dedezvoltare economicã între diferite zoneºi state membre ale UE, prin creºtereainterconectivitãþii în regiune, în dome-niile Energiei, transporturilor ºi celui digi-tal”, aratã sursa citatã.
Principiile de bazã ale Iniþiativei ce-lor Trei Mãri sunt promovarea dezvoltãriieconomice, creºterea coeziunii la niveleuropean ºi consolidarea legãturilortransatlantice.
Proiectul BRUA are drept obiectivasigurarea accesului la noi surse degaze, precum ºi facilitarea transportuluide gaz caspic cãtre pieþele din EuropaCentralã ºi de Est. Proiectul asigurã ca-pacitãþi de transport bidirecþional de 1,5miliarde metri cubi pe an în sau din direc-þia Bulgaria ºi 4,4 miliarde metri cubi pean în sau din direcþia Ungaria.
Paginã coordonatã deDaniel Lazãr
PAID România: Mai puþin de 19% din totalul depeste 9 milioane de locuinþe sunt asigurateGazoductul BRUA, printre proiectele prioritare
în domeniul Energiei ale Iniþiativei celor Trei Mãri
www.informatiaprahovei.ro 5
învãþãmânt6 - 12 decembrie 2019
Medalii internaþionale pentru trei elevi ploieºtenila Turneul Internaþional de Informaticã Shumen
Trei elevi din Ploieºti au reuºit sã obþinãmedalii de bronz la cea de-a XI-a ediþie a Tur-neului Internaþional de Informaticã Shumen,competiþie desfãºuratã în Bulgaria, în perioada20-24 noiembrie. Este vorba despre Maria-AlexaTudose, clasa a XI-a la Colegiul Naþional „IonLuca Caragiale” din Ploieºti, bronz la seniori,Alexandru Dobleagã, clasa a VII-a la Colegiul
Naþional „I.L. Caragiale” din Ploieºti ºi ªtefanÞaga, clasa a VIII-a la Colegiul Naþional „MihaiViteazul” din Ploieºti – ambii elevi obþinând me-daliile de bronz în concursul rezervat juriorilor.Cei trei performeri ploieºteni au fãcut parte dinechipa României participantã la aceastãcompetiþie, naþionala cucerind, în total ºasemedalii (douã de argint ºi patru de bronz)
Au mai obþinut medalii: Cezar Triºcã - Vicol(clasa a XI-a/Colegiul Naþional Mihai Eminescu”din Botoºani) - seniori, respectiv Andrei Moldovan(clasa a VIII-a/ªcoala Gimnaziala nr. 79 dinBucureºti) – juniori, medalii de argint; ªerban-Ion Cercelescu (clasa a XI-a la Liceul TeoreticInternaþional de Informaticã din Bucureºti) –bronz la seniori.
Cele douã loturi (juniori ºi seniori) au fostcoordonate de profesorii Marcel Drãgan (ColegiulNaþional „Samuel von Brukenthal” din Sibiu) ºiDan-Octavian Dumitraºcu (Colegiul Naþional„Dinicu Golescu” din Câmpulung, jud. Argeº)ºi de studenþii Livia Mãgureanu (Universitateadin Bucureºti ºi Denis-Andrei Banu (Universitatea„Alexandru Ioan Cuza” din Iaºi).
La competiþie au participat cel puþin 60 deconcurenþi (seniori ºi juniori) din Armenia, Azer-baijan, Bulgaria, Kazahstan, Moldova, România,Rusia, Ucraina ºi Serbia. M.Marinescu
Deºi prin unele entitãþi mediaticeau apãrut informaþii cum cã unitãþile ºco-lare nu mai au obligaþia sã alerge dupãautorizaþia de incendiu, ei bine lucrurilenu stau deloc aºa. Într-adevãr, în Mo-nitorul Oficial a apãrut ceva referitor laacest aspect, însã s-a înþeles eronat.
Agenþia Românã de Asigurare aCalitãþii în Învãþãmânt (ARACIP) obligaºcolile, pânã acum, sã deþinã autorizaþiade incendiu pentru a obþine acreditareºi de a funcþiona, însã aceastã cerinþãnu se mai ocupã, de acum înainte,ARACIP. Autoritãþile locale împreunã cuproprietarii imobilelor vor avea obligaþia
Un elev de clasa a opta de la o ºcoalã dincomuna Cosminele, judeþul Prahova, a pãþit unlucru îngrozitor la începutul lunii noiembrie. El afost mutilat cu acid în timp ce-l ajuta pe tehnicianulºcolii sã mute un dulap. Recipientul în care seafla substanþa s-a vãrsat, iar elevul a suferit arsurigrave.
Bãiatul a fost transportat de urgenþã la spi-tal, dar dupã ce un localnic l-a gãsit leºinat ºi aapelat la 112, alertat ºi de rãnile de pe faþa elevu-lui, dupã cum preciza reporterul Antena 3.
Mihail Marinescu
Incident groaznic de care a avutparte un elev din Cosminele
sã obþinã autorizaþia de securitate laincendiu (ISU), dar fãrã ca aceasta sã fieo condiþie pentru acreditare.
Sã nu credeþi, domnilor directori deºcoli cã scãpaþi de acestã grijã a obþineriiautorizaþiei, Inspectoratul pentru Situaþiide Urgenþã (ISU) având sarcina de acontrola ºi de a-i amenda drastic pe ceicare nu respectã legea. ªcolile pot func-þiona ºi fãrã autorizaþie de incendiu, darbine ar fi ca aceasta sã existe, pentru cãpreþul plãtit pentru lipsa autorizaþiei estedestul de substanþialã, mai ales dupãtragedia de la „Colectiv”.
Mihail Marinescu
Autoritãþile locale ploieºtene auparafat contractul de finanþare pentruconstruirea Grãdiniþei cu program pre-lungit de pe strada Poºtei, nr. 23. Cons-trucþia se va realiza pe terenul liber exis-tent in incinta actualei Grãdiniþe nr. 38,care funcþioneazã într-o clãdire care numai corespunde normelor actuale desecuritate, eficienþã energeticã ºiprotecþia mediului, nu beneficiazã deun loc de joacã modern, dotãrile exis-tente fiind minimale. Realizarea noiiconstrucþii pentru Grãdiniþa de copii cuprogram prelungit se va realiza fãrã a seafecta funcþionarea normalã a grãdiniþeiexistente, pe perioada executãrii lucrã-rilor la noua clãdire, se precizeazã într-uncomunicat de presã al PrimãrieiPloieºti.
Noua clãdire destinatã învãþãmân-tului preºcolar va fi compusã dinSP+P+1E ºi va gãzdui pânã la 100 decopii. Proiectul este finanþat din fonduride la bugetul de stat ºi din surse externenerambursabile. Valoarea totalã ainvestiþiei va fi de 6.223.202,68 lei cuT.V.A.
Proiectul include la parter un vesti-
bul de primire, grup sanitar pentru per-sonal, grup sanitar pentru persoanelecu dizabilitãþi, cabinet medical, vestiarpentru copii, douã sãli de grupã (sala dejoacã ºi salã pentru dormit cu paturi fixe)ºi grupurile sanitare aferente fiecãreigrupe, precum ºi bucãtãria, ce va firealizatã conform prevederilor legislaþieiîn vigoare. Etajul va cuprinde secretariat,cancelarie, birou director, vestiar pentrucopii, douã sãli de grupã (sala de
Joacã ºi sala pentru dormit cu paturifixe) ºi grupurile sanitare aferentefiecãrei grupe, sala de mese. Etajul va fiprevãzut cu un acces ocazional pe
terasa necirculabilã printr-un chepengºi scarã metalicã verticalã. Subsolul in-clude spãlãtoria ºi uscãtoria, spaþiile dedepozitare alimente, cu camera primiremarfã, spaþii de depozitare legume,cãmarã si frigidere, spaþii tehnice ºi dedepozitare inventar, centralã termicã ºivestiare cu grup sanitar pentru personal.Documentaþia de proiectare este reali-zatã cu respectarea tuturor prevederilorîn vigoare privind, în special, securitateala incendiu ºi izolarea termicã a imobilu-lui, care sã asigure economia de energie.
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii a emisOrdinul privind metodologia examenului deTitularizare 2020. Astfel, cei interesaaþi pot aflacã data examenului a fost stabilitã pentru 15iulie. Documentul stabileºte ca profesorii ce nudeþin modulele psihopedagogice finalizate nuvor putea participa la titularizare! De asemenea,candidaþii care au deja un post ºi dau examende titularizare în sesiunea iulie 2020, obþinândpeste 7 la proba scrisã, pot ocupa postul respectivpe perioadã nedeterminatã, însã este necesarca, în aceste cazuri, consiliile de administraþieale unitãþilor de învãþãmânt sã confirme, prinadresã scrisã, cã posturile didactice/catedrelerespective au o viabilitate estimatã de cel putinpatru ani ºcolari ºi pot fi ocupate pe perioadanedeterminatã. Ordinul prevede cã aceºticandidaþi vor ocupa cu prioritate postul pe datade 29 iulie 2020.
Calendarul examenului de Titularizare2020: 15 iulie – proba scrisã; 21 iulie – afiºarearezultatelor; 21-22 iulie – înregistrarea contesta-þiilor la inspectorarele ºcolare; 23-27 iulie – so-luþionarea contestaþiilor; 28 iulie – afiºarea rezul-tatelor finale.
În cadrul Reuniunii anuale a liceelor bilingvedin România, Excelenta Sa, Michèle Ramis, amba-sadorul Franþei în România, a acordat, oficial, Cole-giului National „Mihai Viteazul” din Ploieºti certifi-catul Label France Éducation.
Aceastã distinþie reprezintã o marcã a calitãþiiînvãþãmântului Bilingv Francofon, oferit de Gu-vernul Franþei în urma unui exigent ºi laborios pro-ces de evaluare, se precizeazã pe site-ul oficial al
CN. „Mihai Viteazul”. Este un certificat de recunoaº-tere internaþionalã care se atribuie liceelor din afaragraniþelor Franþei pentru calitatea învãþãmântuluibilingv din aceste instituþii ºcolare. La ora actualã,Label France Éducation numãrã 285 de filierebilingve francofone din 53 de þãri, cuprinzând110.000 elevi. Acest proiect oferã profesorilor ºi
elevilor acces gratuit la reþele digitale de date ºiinformaþii francofone, stagii de formare pentru pro-fesori ºi prezenta unui stagiar nativ vorbitor de limbafrancezã care desfãºoarã activitãþi cu elevii.
Colegiul Naþional „Mihai Viteazul” din Ploieºtiare o lungã tradiþie în învãþãmântul bilingv, primeleclase cu acest profil au fost înfiinþate în anul 1991,acest colegiu fiind singurul din judeþul Prahova careface parte din Reþeaua Naþionalã a Liceelor Bilingve
Francofone din România. Secþia bilingvã francofonãdin CN „Mihai Viteazul”, axatã pe profilul ªtiinþeleNaturii, este destinatã sã pregãteascã elevii ºi sãorganizeze probele specifice ale bacalaureatului,finalizat cu obþinerea menþiunii speciale, secþiebilingvã francofonã, pe diploma de bacalaureat.Celor 5 ore de limbã francezã /sãptãmânã li se
Autorizaþia de incendiu, de la ARACIP la autoritãþile localeISU este pregãtit sãISU este pregãtit sãISU este pregãtit sãISU este pregãtit sãISU este pregãtit sãamendeze drastic dacãamendeze drastic dacãamendeze drastic dacãamendeze drastic dacãamendeze drastic dacãºcolile nu deþin autorizaþieºcolile nu deþin autorizaþieºcolile nu deþin autorizaþieºcolile nu deþin autorizaþieºcolile nu deþin autorizaþiede incendiu, chiar dacãde incendiu, chiar dacãde incendiu, chiar dacãde incendiu, chiar dacãde incendiu, chiar dacãunitãþile de învãþãmântunitãþile de învãþãmântunitãþile de învãþãmântunitãþile de învãþãmântunitãþile de învãþãmântvor putea obþinevor putea obþinevor putea obþinevor putea obþinevor putea obþineacreditarea ARACIPacreditarea ARACIPacreditarea ARACIPacreditarea ARACIPacreditarea ARACIPºi de funcþionare ºiºi de funcþionare ºiºi de funcþionare ºiºi de funcþionare ºiºi de funcþionare ºifãrã a deþine autorizaþiafãrã a deþine autorizaþiafãrã a deþine autorizaþiafãrã a deþine autorizaþiafãrã a deþine autorizaþiade incendiu!de incendiu!de incendiu!de incendiu!de incendiu!
O nouã clãdire pentru Grãdiniþa nr. 38 din Ploieºti
Mihail Marinescu
Ce a decis MinisterulEducaþiei în privinþa
concursului de Titularizare
Colegiul Naþional „Mihai Viteazul” din Ploieºtia primit certificatul Label France Education
alãturã ore de discipline non-lingvistice (DNL), orepredate în limba francezã, care au drept obiectivedezvoltarea autonomiei în învãþare, dezvoltareacompetenþelor în domeniul info-documentar ºi alcomunicãrii, lucrul individual ºi în echipã.
Reuniunea liceelor bilingve francofone a fostgãzduitã de Liceul Francez Anna de Noailles dinBucureºti ºi a fost organizatã sub egida MinisteruluiEducaþiei Naþionale, în prezenþa Taniei Irimia – di-rector general în cadrul ministerului de resort, aManuelei Anghel - inspector general MEN ºi cu spri-jinul Biroului General AUF din Europa Centralã ºiOrientalã ºi a Institutului Francez din România.
Mihail MarinescuMihail Marinescu
PROGRAM 6 - 8 decembrie 2019SECÞIA DRAMÃSECÞIA DRAMÃSECÞIA DRAMÃSECÞIA DRAMÃSECÞIA DRAMÃDuminicã, 8 Decembrie, ora 18:30 - Sala Teatrului
Toma Caragiu – „Cuscrii din T„Cuscrii din T„Cuscrii din T„Cuscrii din T„Cuscrii din Tiririririrana”ana”ana”ana”ana”, de MichalisReppas ºi Thanasis Papathanasiou. Regia: DragoºCâmpan. Asistent scenografie: Mãdãlina Sandu. Îndistribuþie: Cristina Moldoveanu (Peni), Ilie Gâlea (Lykourgos), Theodora Sandu(Liza), Otilia Pãtraºcu / Daniela Moldovan (Polina), Adrian Ancuþa (Vasilis), IuliuGâlea (Alfred), Dragoº Câmpan (Pantelis), Karl Baker (Boukouran), Ioana Farcaº(Klampeta).
SESESESESECÞIA REVISCÞIA REVISCÞIA REVISCÞIA REVISCÞIA REVISTTTTTÃÃÃÃÃVineri, 6 Decembrie, Sâmbãtã, 7 Decembrie, ora 18:30 - Sala Teatrului
Toma Caragiu – “My F“My F“My F“My F“My Fair Lady”air Lady”air Lady”air Lady”air Lady”, textul ºi versurile: Alan Jay Lerner. Regia:scenariul ºi lightdesign Alice Barb. În distribuþie: Cãlina Epuran (Eliza Doolittle),Silviu Biriº (Henry Higgins), Ion Radu Burlan (Alfred P. Dolittle), Karl Baker/GeorgeCãpanu (Colonelul Pickering), George Liviu Frâncu/Romeo Zaharia (Freddy), DanaVulc (Mrs.Pearce), Manuela Alionte Frâncu (Mrs.Higgins), Mihaela Duþu(Mrs.Eynsford-Hill), Petty Muºa (Regina), Rodica Alexandru (Pupãzã), LucianVasilescu (Cârciumarul), Rãzvan Hanganu (Gunoier 1), Robert Anton (Gunoier 2),Lãcrãmiora Bradoschi (Camerista), Ioana Roºu (Florãreasa), Baletul Majestic –Irina Mãcinic, Loredana Bãdica, Oana Hanganu, Roxana Vãleanu, Ionuþ Mãcinic,Lucian Vasilescu, Robert Anton, Rãzvan Hanganu, Soliºti colaboratori – CãtãlinaBarbu, Ileana Popescu, Cristina Trandafir, Cristian Boldorea, Adrian Rãdulescu,Mircea Ene, Octavian Tudose.
SECÞIA PÃPUªISECÞIA PÃPUªISECÞIA PÃPUªISECÞIA PÃPUªISECÞIA PÃPUªIDuminicã, 8 Decembrie, ora 10:30; ora 12:00 - Sala Teatrului de Animaþie –
“Fata moºului ºi fata babei”“Fata moºului ºi fata babei”“Fata moºului ºi fata babei”“Fata moºului ºi fata babei”“Fata moºului ºi fata babei”, adaptare Daniel Stanciu dupã Ion Creangã.Regia: Daniel Stanciu. Distribuþia: Nelu Neagoe/Costel Dobrescu (Povestitor,Þãran), Ioana Roºu (Fata babei), Ana Maria Orbean (Fata moºului), Carmen Bogdan(Baba), Lucian Orbean (Moºul), Lizica Sterea (Sfânta Duminicã).
culturãwww.informatiaprahovei.ro6 6 - 12 decembrie 2019
De mii de ori trecusem pe lângão clãdire lingã ºi sobrã ca un vaporancorat la cheu, în drumurile cãtreBucureºti ºi retur, clãdire situatã în
muchia DN 1, la 9 kilometri de urbea„Aurului Negru”. A trebuit sã aparãelogiul unei lumi – a copilãriei –, adusde o îndrumãtoare în Artã, o elevã ºiun maestru al Artei plastice – reunitede îndemnul dumnezeiesc alFrumosului, pentru a avea norocul sã
„urc pe „vaporul” amintit, într-o searãfastã, de poveste.
„O lume minunatã…”
…Primul vers al faimosului ºlagãr-emblema muzical-vocalã a de cu-
rând rãposatuluicântãreþ Mihai Cons-tantinescu m-a tri-mis în cealaltã partea rimei versului 2,„de jucãrii” amin-tind de rima versu-lui 4, „pentru copii”!Copleºit de candoa-rea la o scarã undeefervescenþa imagi-naþiei infantile atin-ge fantasticul, ampãtruns printre ta-lentaþii elevi ai ªcoliigimnaziale din Ro-
mâneºti, autori ai peste 200 de desenelucrate de aceºtia – mici artiºti plastici– ºi reunite într-o expoziþie de toatãfrumuseþea, învãluitã într-un umordiscret, eminamente nativ. Febriluleveniment, petrecut într-o seara (de10 octombrie), inundat de câtevasute de ºcolari ºi pãrinþii lor, a începutcu vernisajul imensei panorame a„operelor” ieºite din cele mai price-pute ºi fanteziste viziuni ºcolãreºti. Pede o parte, arta de o varietate uimi-toare practicatã de puºtimea artisticãexpozantã, pe de alta, materialul dinºi pe care „capodoperele” s-au fostoferite zgomotosului public venit sãpriveascã „minunea” în Centrul Cul-tural-Istoric „Mihai Viteazul” situat înmarginea campestrã a Româneºtiului,remarcat cu brio în peisajul educativºi artistic ºcolar al aºezãrii sub arcadageograficã a Bãrcãneºtilor.
Magia copilãriei
Afinitãþi de aceeaºi vibraþie faþãde Artã l-au apropiat pe maestrul
Valeriu Scãrlãtescu, în propensiuneasa cãtre Frumos, doveditã cu pri-sosinþã de micii „mari” artiºti plastici,elevi ai ªcolii gimnaziale din Româ-neºti, onorat de invitaþia doamneiVeronicã Dãnilã, directoarea instituþieiºi a domniºoarei Simona Simson –profesoara lor ºi promotoarea expo-ziþiei. Afectivi, emoþionaþi în faþa sutelorde portrete – tematicã lesne aplicatã– nici prin gând nu vã trece! – pe fa-þa interioarã a capacelor de cutii dincarton pentru pantofi, suprafaþã curamã sui-generis (care este de fapt
capacul propriu-zis), aceºtia au aplau-dat cuvintele domniei sale, spusedrept vernisaj, urmate de ale înduio-ºãtoarei eleve, Maria Bucur, din clasaa V-a a ªcolii. Domniºoara SimonaSimson a decorat lamperia sãlii
publice a Centrului, cu toate acestelucrãri. Magice prin seducþia liniei, aformelor una mai ingenioasã ca alta,suita desenelor a arãtat ºi diversitateaportretizãrii în splendoarea inventãriifiecãrui chip lucrat, în relief, în culori,alb-negru, de un umor irezistibil.
O coincidenþã
Ajuns în spaþiul expoziþiei ºi privind„simezele” în asortajul grafic – desenlângã desen – mi-am amintit de... ca-pacele pe care, în periplurile meleprin oraºul spaniol Castellon – am de-senat sute de edificii medievale ºi mo-derne ale oraºului ºi din împrejurimi.Ajuns acolo nepregãtit, am vãzut cumvânzãtoarele magazinelor de încãl-þãminte scot afarã, pe trotuar, „pirami-
de” de asemeneacutii, dintr-un car-ton luxos, pe carepixul aluneca fer-mecat… În prima ziam „furat” câteva,apoi, urmare bu-nãvoinþei seniori-telor vânzãtoare,cãrora le-am arã-tat pentru ce le ru-gam sã îmi îngãdu-ie sã iau cât maimute cu mine, amdesenat cele maipitoreºti clãdiri,multe martore ale
istoriei localitãþii ºi a Spaniei, vechi deºapte-opt secole! Asemãnarea cu„suporþii” pe care gimnaziºtii talentaþidin Româneºtu au portretizat dinmemorie sau pe ei înºiºi,, cine ºtia pecare din familiile lor, îmi dezvãluia stra-nia coincidenþã ivitã peste ani, adliterram!
Entuziasmul…
…Juvenil cu greu a fost temperatde apelul la liniºte al doamnei Ve-ronica Dãnilã, dublat de al tinerei pro-fesoarã de desen Simona Simson,întrucât atmosferade debordantã do-rinþã de a-ºi lãudafiecare copil capo-dopera, se încinse-se bine de tot. Pã-rinþii erau duºi de laun „tablou” la altul,privirile artiºtilor scli-peau printre cuvinteºi gesturi sufocatede avalanºa bucuri-ei… Radiau chipurilemultor mame ºi aleacelor taþi care, cusiguranþã, îºi vedeau progeniturileajunse artiºti adevãraþi, adicã profe-sioniºti – ceea ce, în simplele ºi vãditemoþionatele sale cuvinte, maestrulScãrlãtescu a elogiat…
Un glas vivace…
…A timbrat aparte ascultareapublicului, ieºit din migniona fiinþã acochetei eleve Maria Bucur, eleva înclasa a V-a a ªcolii româneºtene,dezinvoltã în micul ei discurs: „Înseara aceasta suntem, pentru o orã,douã, artiºti! Doamnelor ºi domnilor,dragi colegi, expoziþia noastrã sedeschide mulþumind domniºoareiSimona Simson pentru tot ceea cene-a învãþat sã desenãm, mulþumimmaestrului Scãrlãtescu ºi doamnei
directoare Dãnilã, dar –atenþie! – ºipãrinþilor noºtri, pentru cã ne ajutãsã devenim oameni ºi, pe cât vomputea noi, ºi artiºti!” Într-o bluziþã albã,apretatã, strânsã pe mijloc de beteliafustiþei înflorate în alb ºi negru, MariaBucur jubila, într-o simulatã ºi graþioa-sã legãnare, rostind vorbele în micro-fon cu dezinvoltura unei prezentatoa-re de mare spectacol televizat! O pri-veam ca pe nepoþica mea, deºi, ase-mãnându-ne numele de familie, nueram deloc rude. Dânsa este de locdin satul Corlãteºti, locuieºte pestrada Morii, are 10 la Desen ºi-i placetare limba francezã!
Melancolie ºi istorie
Primirea prietenoasã a doamneiVeronica Dãnilã ne-a îngãduit sãvedem confortabile, foarte curate ºiluminoase încãperi ale Centrului, ca-binetul directorial polarizând activitã-þile în varietatea lor. Mobilierul ºi apa-ratura electronicã decoreazã interioa-rele, iar în biroul doamnei Dãnilã do-minã… o vioarã ce troneazã pe masasa de lucru, la care – ne spune ºi re-gret cã nu am stãruit – cântã cu pa-siune, pentru dânsa ºi pentru mo-mente culturale ce consacrã menireapentru care existã Centrul Cultural pecare îl conduce. Tumultul automobilis-tic învolbura asfaltul ºoselei unit cuumbrele înserãrii sosite deasupraRomâneºtiului, în irizãrile apusului cescufunda ziua în depãrtãri imuabile…Din vitrinele jur-împrejur, cãrþi masive,cu scoarþe de cronici, reflectau prininscripþiile gravate pe ele titulaturidespre istoria localitãþii. Auzeam vioa-
ra doamnei Veronica Dãnilã în acor-durile unei balade pe care, imaginar,puzderia de „portretiºti” descoperiþiºi încurajaþi de Simona Simson ºi Va-leriu Scãrlãtescu o ascultau cu luare-aminte, în timp ce, ÎN AFARA CU-TIILOR – din carton banal pentrumulþi, dar ideal pentru ei, figurile dese-nate de ei îºi zâmbeau, se strigau ºise lãudau cã sunt mai grozave decâtaltele sau celelalte, cã, uite, la CentrulCultural „Mihai Viteazul”, existã ei –dornicii sã deseneze ºi, de ce nu, sãpicteze odatã ºi-odatã, ocrotiþi ºi în-drumaþi – vedem limpede – cudãruire, de Domniºoara Simona Sim-son, de Domnul Valeriu Scãrlãtescu,de cãtre doamna Veronica Dãnilã ºide dascãlii ªcolii gimnaziale dinRomâneºti!
Serghie Bucur
O poveste realã:„ÎN AFARA CUTIEI”
Gimnaziul din RomâneºtiGimnaziul din RomâneºtiGimnaziul din RomâneºtiGimnaziul din RomâneºtiGimnaziul din Româneºti
Valeriu Scãrlãtescu,Valeriu Scãrlãtescu,Valeriu Scãrlãtescu,Valeriu Scãrlãtescu,Valeriu Scãrlãtescu,de vorba cu pãrinþi aide vorba cu pãrinþi aide vorba cu pãrinþi aide vorba cu pãrinþi aide vorba cu pãrinþi ai
Unul din portreteleUnul din portreteleUnul din portreteleUnul din portreteleUnul din portretele„în afara cutiei!„în afara cutiei!„în afara cutiei!„în afara cutiei!„în afara cutiei!
EleEleEleEleElevvvvva Maria Bucura Maria Bucura Maria Bucura Maria Bucura Maria Bucur,,,,,prezentatoareaprezentatoareaprezentatoareaprezentatoareaprezentatoareaexpoziþiei.expoziþiei.expoziþiei.expoziþiei.expoziþiei.
6 - 12 decembrie 2019 www.informatiaprahovei.ro 7
sãnãtate
lor. De aceea, pacienta trebuie analizatã global,din cap pânã-n picioare, pus în balanþã cu grijãnivelul de aºteptãri al acesteia de la procedura re-constructivã, atent evaluat care este prejudiciul ci-catricial pentru care pacienta este dispusã sã facãun compromis. În plus, fiecare procedurã vine lapachet cu un anumit timp operator. Sunt proceduriîn care se utilizeazã þesut propriu ºi care pot duradouã ore ºi jumãtate – 3 ore ºi sunt proceduri încare se utilizeazã þesut propriu transferat libermicrochirurgical care se pot întinde chiar ºi pânã la
8-10 ore. Posibilitãþi sunt, soluþii sunt, însã trebuiediscutate ºi abordate în mod particular cu fiecarepacientã, þinând cont de dorinþele exprimate decãtre aceasta ºi de posibilitãþile atingerii rezultatuluidorit”, adaugã specialistul în chirurgie reconstruc-tivã. Operaþia de reconstrucþie se poate face ºi cuimplanturi mamare. La ora actualã, protezele ma-mare au evoluat, astfel încât existã variante avan-sate care oferã un volum optim, la o greutate maimicã, pentru a nu suprasolicita pielea ce va suportagreutatea implantului.
“Când vorbim despre o reconstrucþie mamarãpentru un sân mediu, cu un volum de 250-350 degrame, putem folosi fãrã probleme protezele dingel coeziv sau protezele cu ser fiziologic. În Europa,trendul actual vireazã cãtre protezele cu gel coeziv,siliconic, întrucât acestea prezintã o consistenþãfoarte bunã ºi au o suprafaþã care permite menþi-nerea unei poziþii relativ stabile a acestora petorace. Pe mãsurã ce volumul protezei creºte, creºteimplicit ºi greutatea acesteia, evident cu reper-cusiuni asupra anvelopei cutanate. Acest lucruînseamnã cã riscul de cicatrizare întârziatã sau denecrozã cutanatã este mult mai mare pentru oprotezã mai grea decât pentru o protezã mai uºoa-rã. Motiv pentru care anumiþi producãtori au dez-voltat anumite tipuri de proteze care, pentru acelaºivolum, prezintã o greutate mai micã faþã de pro-tezele clasice. În general, acestea se recomandãla volume mai mari de 500-600 ml, dar vin la pa-chet cu un preþ mai ridicat: costã aproximativ 1.000de euro, faþã de 300-500 de euro pentru o protezãclasicã”, descrie performanþele protezelor mamareactuale medicul Alexandru-Daniel Hernic, din cadrul
Onco Card Braºov.Reconstrucþiile mamare se fac cu succes ºi în
cazul dublei mastectomii, iar chirurgii plasticienipot apela fie la þesutul propriu al pacientelor, fie laproteze mamare. Cât despre schimbarea acestorade-a lungul timpului, recomandãrile medicale s-aumodificat de-a lungul timpului.
“În prezent, cu noile implanturi pe care le avemla dispoziþie, pacientele trebuie monitorizate ºiurmãrite anual, iar indicaþia de a schimba protezaar fi dupã aproximativ 10 ani, doar dacã la nivelul
sânului reconstruit apare o modificare de consis-tenþã, de volum sau orice alt simptom. Indicaþiaclasicã de a schimba sistematic implanturile dupãscurgerea unei decade a virat cãtre o abordarepersonalizatã a fiecãrui caz. Implanturile pot fimenþinute uneori chiar ºi 15, 20 de ani, dar la felde bine pot fi schimbate dupã numai 5 ani, 7 ani,în funcþie de interacþiunea dintre implant ,care este,în definitiv, un corp strãin, ºi organism, interacþiunece prezintã o importantã componentã relativã”,adaugã dr. Hernic.
Prezenþa protezelor nu împiedicã efectuareainvestigaþiilor regulate, precum ecografia, ºi nici pecea a unor explorãri mai avansate, precum mamo-grafia sau rezonanþa magneticã nuclearã, dacãexistã suspiciunea unei recidive a cancerului ma-mar. Cele mai complexe intervenþii sunt cele careimplicã folosirea tehnicilor din microchirurgiareconstructivã, care se fac cu succes ºi în România.
“În principiu, reconstrucþia mamarã a pornitiniþial de la obiectivul de a crea un sân care sã-i per-mitã pacientei purtarea de haine mulate, fãrã exis-tenþa unei discrepanþe de volum sau formã întrecei doi sâni, ºi care sã-i permitã totodatã expunereaunui decolteu. Pe mãsurã ce tehnicile chirurgicaleºi microchirurgicale au evoluat, iar protocoalele deiradiere s-au ameliorat semnificativ, acum obiec-tivul este de a reconstrui sâni cât mai aproape denatural. Rezultatul depinde ºi de tipul sânului sãnã-tos, care poate varia ca volum ºi ca formã. Suntsâni mici, cu formã juvenilã, care sunt uºor de re-construit, ºi sunt sâni mai voluminoºi, cu un aspectmai cãzut, care sunt mai dificil de reprodus. Unrezultat optim înseamnã un rezultat care sã arate
bine în sutien ºi sã aibã o formã ºi un volum similarecu sânul sãnãtos. O aºteptare nerealistã este capacienta sã-ºi doreascã un sân fãrã cicatrici vizibile,cu formã identicã sau poate mai bunã decât a ce-lui sãnãtos, adicã un rezultat de chirurgie mamarãesteticã. Prin definiþie, chirurgia reconstructivãimplicã în marea majoritate a cazurilor un numãrsuplimentar de cicatrici faþã de chirurgia esteticã.Obiectivele celor douã tipuri de intervenþii sunt to-tal diferite”, declarã specialistul în chirurgie plasticãAlexandru-Daniel Hernic. Dupã o astfel de interven-þie, pacientele sunt sfãtuite sã evite expunerea ci-catricilor la soare timp de cel puþin un an de la inter-venþie. Apoi, în funcþie de tipul de reconstrucþie, tre-buie sã aibã grijã o perioadã la efectuarea anumitortipuri de miºcãri. Cât despre momentul optim alintervenþiei de reconstrucþie, acesta este condiþio-nat ºi de tipul de tratamente oncologice stabilit încadrul boardului multidisciplinar, în funcþie de tipulde cancer mamar ºi de stadiul acestuia de evoluþie.
“O pacientã care nu a beneficiat de radiotera-pie sau de chimioterapie în post operator, dar carea beneficiat de o mastectomie, poate recurge lareconstrucþie dupã aproximativ 6 luni. În aceastãperioadã, are loc rezoluþia procesului inflamator,cicatricea se aºazã, iar în principiu, la momentulreintervenþiei, þesuturile sunt suple ºi uºor de ma-nipulate chirurgical. În situaþia în care pacienta abeneficiat de chimioterapie, intervenþia se poateface tot la 6 luni, iar dacã pacienta a beneficiat ºide chimioterapie ºi de radioterapie sau doar de ra-dioterapie, se preferã aºteptarea unei perioadede 9-12 luni. Chirurgul plastician poate interveni învederea efectuãrii procedurii reconstructive doarcu acordul board-ului oncologic. Apoi, discutã cupacienta ºi, în funcþie de dorinþele acesteia ºi derezervele tisulare de care aceasta dispune, de co-mun acord se ia o decizie legatã de metoda re-constructivã. Chirurgul plastician reprezintã ultimaverigã în lanþul tratamentului cancerului de sân”,spune chirurgul plastician din cadrul echipei OncoCard Braºov. În plus, pacientele trebuie sã ºtie cãprogramele ulterioare de radioterapie, în cazul reci-divelor cancerului, pot afecta rezultatul intervenþiilorde reconstruþie mamarã. Însã medicii pot rein-terveni prin transfer de grãsime pentru a amelioraefectul radioterapiei asupra þesuturilor. De ase-menea, pacientele care vor beneficia de radiotera-pie în urma intervenþiei reconstructive trebuie sãaibã la cunoºtinþã faptul cã iradierea sânului re-construit poate avea un impact semnificativ asuprarezultatului estetic definitiv. Transferul de grãsimeproprie în acest scenariu se poate dovedi extremde benefic pentru redarea troficitãþii ºi a caracteruluisuplu al tegumentului sânului reconstruit.
“Fiecare caz este particular, fiecare caz m-aimpresionat pentru cã din fiecare caz, am avutocazia sã învãþ, sã vãd o tipologie, sã aflu prin cetrece o persoanã bolnavã de cancer. Am avut oca-zia sã învãþ cu fiecare caz multe artificii tehnice, pecare le pot aplica pentru obþinerea celor mai bunerezultate. Dintre cazurile ce m-au impresionant, aºmenþiona cazul unei paciente cu carcinom inflama-tor, o formã avansatã de cancer mamar. Nu a fostvorba doar despre o reconstrucþie de sân, ci maidegrabã de o reconstrucþie de perete toracic. Inter-venþia a presupus înlãturarea glandei mamare aambilor muºchi pectorali, iar scopul chirurguluiplastician a fost sã acopere pierderea de substanþãînregistratã la nivelul unei porþiuni întinse de lanivelul peretelui toracic. Dar fiecare caz este specta-culos ºi aproape din fiecare caz avem de învãþat”concluzioneazã specialistul.
nasc sã nu îºi mai doreascã naºterileprin cezarianã fugind de frica durerii, cisã încerce sã facã din acest eveniment,care este un act pur fiziologic, un eve-niment natural, în care moaºa sau medi-cul specialist, atunci când se ivesc com-plicaþii, sã contribuie medical”, a afirmatCojan. Ea a precizat cã rata complicaþiiloreste mai mare la operaþiile cezarienedecât la naºterile naturale. “Mã gândesccã putem interveni prin intermediul me-dicilor de familie în educaþia mamelorpentru a prefera naºterea naturalã în lo-cul cezarienelor”, a arãtat reprezentantulCNAS. În opinia sa, indicaþiile de ceza-rianã trecute în protocoalele medicalear trebui respectate de toþi medicii.
“La îndemâna managerilor de spi-tale, în opinia mea, în momentul acesta,se aflã acele audituri clinice. Sunt la înce-
Ce presupune operaþia de reconstrucþie ma-marã. Anual, în lume, aproape 2,1 milioane de fe-mei primesc diagnosticul de cancer mamar, o vestecare declanºeazã o serie de proceduri, teste, inves-tigaþii, terapii ºi intervenþii chirurgicale menite sãsalveze sãnãtatea ºi viaþa pacientelor.
Cauzele apariþiei cancerului de sân nu suntpe deplin cunoscute, însã specialiºtii menþioneazãprintre factorii de risc moºtenirea geneticã, fumatul,excesul ponderal, prezenþa mutaþiilor geneticeBRCA1 ºi 2, terapiile hormonale. De asemenea,riscul de cancer mamar creºte odatã cu înaintareaîn vârstã.
Cancerul se poate trata cu succes dacã estedepistat cât mai la debut, prin efectuarea regulatãa ecografiilor mamare ºi mamografiilor. În plus, ºan-se maxime de vindecare pe termen lung au cazuriletratate în cadrul comisiilor oncologice din care facparte oncologul, medicul chirurg, specialiºtii în ima-gisticã, radioterapie, anatomopatologul ºi, nu înultimul rând, expertul în chirurgie plasticã ºi micro-chirurgie reconstructivã, scrie revista Doctorul Zilei.
Pentru cã, în cele mai multe cazuri, tratamentulcancerului de sân se încheie abia dupã efectuareaoperaþiei de reconstrucþie mamarã. La ora actualã,existã mai multe opþiuni chirurgicale, pe care leaplicã în România cu succes ºi medicul Alexandru-Daniel Hernic, specialist Chirurgie Plasticã, Esteticãºi Microchirurgie Reconstructivã în cadrul SpitaluluiOnco Card din Braºov.
“În principiu, existã douã mari tipuri de recons-trucþie mamarã: discutãm asadar despre recons-trucþia mamarã în care utilizãm exclusiv þesuturiproprii ºi despre reconstrucþia mamarã în care fa-cem apel la diferite implanturi mamare în tandemcu materialele aloplastice de tipul plaselor sau detipul dermului artificial, cu rol în susþinerea supli-mentarã a protezei pe peretele toracic la locul deimplantare. De asemenea, mai existã ºi posibilita-tea de a combina aceste douã metode pentru aobþine rezultatul dorit. În principiu, reconstrucþiamamarã presupune crearea în primã fazã a unuivolum care sã fie cât mai aproape de volumul sâ-nului sãnãtos. Apoi, existã o a doua etapã carepresupune simetrizarea, în care se încearcã sã seobþinã o formã simetricã a sânului reconstruit cucea sânului natural, iar a treia etapã constã înrecrearea complexului areolã-mamelon. Mai existãun alt tip de reconstrucþie care se aplicã anumitortipuri de paciente, ce presupune prelevarea deþesut adipos, prelucrarea acestuia ºi injectarea sala nivelul sânului care a fost amputat”, descriemedicul Alexandru-Daniel Hernic soluþiile pentrureconstrucþia mamarã dupã un cancer de sân.
În funcþie de situaþia fiecãrui caz în parte, darºi de opþiunile pacientei, aceasta poate recurge lareconstrucþie fie concomitent cu intervenþia de extir-pare a þesutului malign sau cu mastectomia, fiemai târziu, dupã încheierea protocolului de trata-ment care poate include chimioterapia, radiotera-pia ºi intervenþia chirurgicalã.
“Pacienta trebuie sã fie îndrumatã cãtre unchirurg plastician specializat în chirurgia recons-tructivã mamarã pentru a o evalua ºi pentru a oajuta în luarea unei decizii informate legate de ges-tul reconstructiv. Chirurgul plastician trebuie sã vadãcare sunt posibilitãþile fezabile din punct de vederetehnic ºi care sunt þesuturile pe care pacienta lepoate pune la dispoziþie în vederea actului repara-tor. În plus, chirurgul trebuie sã aibã în vedere dorin-þele ºi aºteptãrile pacientei. Reconstrucþia cu þesutpropriu se poate face, în linii mari, cu þesut de lanivelul abdomenului, spatelui, feselor sau coapse-
Ce presupune operaþia de reconstrucþie mamarã,ultima etapã în tratarea cancerului de sân
put aceste acþiuni de audit clinic în spita-le pe toate secþiile. Este un standard deacreditare al spitalelor prin care colegidin specialitatea Obstetricã-ginecologie,uitându-se pe protocoalele medicale ºiavând la îndemânã foile de observaþieclinicã generalã, pot sã verifice dacã aufost respectate indicaþiile de operaþiecezarianã. (...) Tot ce nu respectã protoco-lul medical sã fie analizat de acest corpde auditori clinici, despre care standar-dele ANMCS spun cã trebuie sã fie for-mat din colegi din aceeaºi specialitate.ªi atunci încercãm în felul acesta sã des-curajãm atât medicii ca sã indice ceza-riana, cât ºi prin educaþie, prin interme-diul lor, prin educaþia femeilor sã descu-rajãm ºi mãmicile sã cearã cezariene”,a arãtat ºeful CNAS.
Potrivit acesteia, Casa deconteazã
mai mulþi bani pentru cezariene - adicã2.700 de lei pentru operaþia de cezaria-nã ºi 1.600 de lei pentru naºterea natu-ralã.
Diana Pãun, consilier de stat în ca-drul Administraþiei Prezidenþiale, a subli-niat cã este nevoie de strategii ºi politicipublice pentru sprijinirea naºterii natu-rale. “Numãrul naºterilor prin cezarianãeste în continuã creºtere peste tot înlume, iar OMS trage un semnal de alar-mã mai ales cu privire la numãrul denaºteri prin cezarianã fãrã a avea o in-dicaþie medicalã în acest sens. Reco-mandarea OMS este aceea de diminua-re a acestui trend. (...) Procentul de naºteriprin cezarianã este foarte mare ºi esteîn continuã creºtere”, a susþinut ea.
Paginã coordonatã deDaniel Lazãr
Rata naºterilor prin cezarianã a de-pãºit 60%, a atenþionat miercuri sena-torul Emanuel Botnariu, membru al Co-misiei pentru sãnãtate publicã din Ca-mera superioarã a Parlamentului.
“Noi am trecut peste o perioadã de40 de ani, s-au fãcut foarte multe abu-zuri, dar odatã cu anul 1990 aceastãpracticã - naºterea prin cezarianã - aînceput procentual sã tot creascã, în aºafel încât, pe ultima statisticã de anultrecut, rata naºterilor prin cezarianã adepãºit 60%, ceea ce este un semnalde alarmã pentru toþi - medici, pacienþi,autoritãþi, cât ºi organisme internaþiona-le care ne monitorizeazã”, a declaratsenatorul, într-o dezbatere care a avutloc la Parlament.
Preºedintele Casei Naþionale deAsigurãri de Sãnãtate, Adela Cojan, asubliniat, la rândul sãu, cã România areindicatorii de natalitate ºi de mortalitateinfantilã cei mai slabi din Europa.
“Este la îndemâna medicilor specia-liºti sã încerce sã convingã femeile care
Emanuel Botnariu: Rata naºterilor prin cezarianã a depãºit 60%
13:00 1989 – decembrie roºu (r);14:00 Telejurnal;14:55 Vorbeºte corect!15:10 Maghiara de pe unu;17:00 Cooltura;17:35 „Yanxi, palatul suspinelor” (f);18:35 Nadine;19:30 30 de ani în 30 de episoade;20:00 Telejurnal;21:00 România 9;22:00 „Vremea barbarilor” (f);23:00 1989 – decembrie roºu;00:00 Telejurnal;00:40 Nadine (r);01:40 „Vremea barbarilor” (r);02:40 Aventura urbanã (r);03:50 Telejurnal (r);04:40 Garantat 100% (r);05:30 Cooltura (r);06:00 România 9 (r).
TVR 2TVR 2TVR 2TVR 2TVR 207:00 „Iubire dincolo de timp” (r);08:00 Oanapp (r);09:00 Documentar 360 de grade (r);10:00 Câºtigã România;11:00 În direct cu viaþa (r);
12:00 Telejurnal TVR2;13:00 Cultura minoritãþilor;13:30 Sãnãtate cu de toate (r);14:00 Documentar 360 de grade;15:00 Oanapp;16:00 „Iubire dincolo de timp” (s);17:00 În direct cu viaþa;17:15 „Noro” (f);18:45 Sport;19:00 Telejurnal TVR2;20:00 Câºtigã România!21:00 D’ale lu’Miticã (r);22:00 Destine ca-n filme;23:00 „Secrete de rãzboi” (r);00:00 Câºtigã România! (r);01:10 „Secrete de rãzboi (r);03:00 E vremea ta! (r);03:30 Telejurnal TVR 2 (r);04:05 „Secrete de rãzboi” (r);05:00 Mic dejun cu un campion (r);06:00 Poate nu ºtiai (r).
PRO TVPRO TVPRO TVPRO TVPRO TV07:00 ªtirile ProTv;10:30 Vorbeºte lumea;13:00 ªtirile Pro Tv;14:00 Lecþii de viaþã;
15:00 La Mãruþã;17:00 ªtirile ProTv;18:00 Ce spun românii;19:00 ªtirile ProTV (live);20:30 „Las fierbinþi” (s);21:30 „Kickboxer: Rãzbunarea” (f);23:15 ªtirile ProTv;00:15 „Charlie Talisman” (r);02:00 Lecþii de viaþã (r);03:00 Vorbeºte lumea (r);05:00 Ce spun românii (r);06:00 ªtirile ProTv.
12:30 Parlamentul României;13:00 1989 – decembrie roºu (r);14:00 Telejurnal;14:55 Vorbeºte corect!;15:10 Opre Roma (r);16:00 EURO polis;17:00 Lumea azi;17:35 „Yanxi, palatul suspinelor” (s);18:35 Nadine;19:30 30 de ani;20:00 Telejurnal;21:10 „Michel Vaillant” (f);23:00 1989 – decembrie roºu;00:00 Telejurnal;00:40 Nadine (r);01:40 Fan / Fan urban;02:05 „Michel Vaillant” (r);03:50 Telejurnal (r);04:40 Garantat 100% (r);05:30 Lumea azi (r).
TVR 2TVR 2TVR 2TVR 2TVR 207:00 „Iubire dincolo de timp” (r);08:00 Oanapp (r);09:00 Documentar 360 de gradeGEO (r);10:00 Câºtigã România (r);
11:00 În direct cu viaþa;12:00 Telejurnal TVR 2;13:00 Cultura minoritãþilor;13:30 Pescar hoinar;14:00 Documentar 360 de grade GEO;15:00 Oanapp;16:00 „Iubire dincolo de timp” (s);17:00 România... în bucate;17:40 În direct cu viaþa;18:45 E vremea ta!19:00 Telejurnal TVR2;20:00 Gala Umorului;22:00 Drag de România mea (r);00:00 Femei de 10, bãrbaþi de 10 (r);02:00 România... în bucate (r);03:00 E vremea ta (r);03:15 Telejurnal TVR2 (r);04:05 Documentar 360 de grade (r);05:00 Destine ca-n filme (r);06:00 Cap Compas (r).
PRO TVPRO TVPRO TVPRO TVPRO TV07:00 ªtirile ProTv;10:30 Vorbeºte lumea;13:00 ªtirile ProTv;14:00 Lecþii de viaþã (r);
15:00 La Mãruþã;17:00 ªtirile ProTv;18:00 Ce spun românii;19:00 ªtirile Pro TV;20:30 Vocea României;23:45 „Vlad” (r);02:30 „Las fierbinþi” (r):03:45 Vorbeºte lumea (r);06:00 Ce se întâmplã doctore? (r);06:30 Arena bucãtarilor (r).
17:00 Acces direct;18:50 Ajut Eu! Cu Alessandra Stoicescu;19:00 Observator;20:00 iUmor – sezon nou;22:15 „Mangaliþa” (f);23:15 „Zona verde” (f);01:15 Observator (r);02:15 Acces direct (r);04:00 „Intrusul” (r);06:00 Observator (r).
PRO CinemaPRO CinemaPRO CinemaPRO CinemaPRO Cinema08:15 „Ziua cârtiþei” (f);10:30 „La Bloc” (r);12:45 „Doamna din Shanghai” (r);14:45 “Iubire mare” (r);16:15 „Afurisitul de telefon!” (f);
18:15 „La Bloc” (s);20:30 „Vânãtoarea de mafioþi” (f);22:30 „Scãpat de sub control” (f);00:45 „Vânãtoarea de mafioþi” (r);02:45 „Scãpat de sub control” (r);05:00 „La bloc” (r);06:15 „Marvel Anime –Iron Man” (r).
12:00 “A doua ºansã” (r)14:00 „Elif” (f);16:00 CulTour (r);17:00 „O petrecere de neuitat” (f);19:00 „Valurile vieþii” (f);20:00 „Pantofii fermeca’i de Cr[ciun” (f);22:00 „O petrecere de neuitat” (r);00:00 „Pantofii fermeca’i de Cr[ciun” (r);02:00 Teleshopping;02:45 „A doua ºansã”04:15 „Elif” (r);05:45 CulTour (r);06:45 „Sã te ierte Dumnezeu, nu eu!” (r).
TVR1TVR1TVR1TVR1TVR107:00 Adevãruri despre trecut (r);07:30 Politicã ºi delicateþuri (r);08:00 Aventurã urbanã;09:00 Constructori de visuri;09:30 Levintza prezintã;
11:30 Observatori la Parlamentul European;12:00 Gala PatriotFest 2019;13:00 „Jurnalul familiei – escu” (f);14:00 Telejurnal;14:30 Ora regelui;15:30 Replay (r);17:00 Vedeta popularã (r);19:00 Teleenciclopedia;19:55 30 de ani în 30 de episoade;20:00 Telejurnal;21:00 Dosar România;22:00 „Tut: destinul unui faraon” (f);23:00 Profesioniºtii... cu Eugenia Vodã;00:00 #Creativ;00:35 Teleenciclopedia (r);01:35 Dispãruþi fãrã urmã (r);02:20 „Tut: destinul unui faraon” (r);03:10 Telejurnal (r);04:00 Gala PatriotFest 2019 (r);05:50 Vorbeºte corect! (r);05:00 „Jurnalul familiei – escu” (r).
TVR 2TVR 2TVR 2TVR 2TVR 207:00 Documentar 360 de grade;08:00 România... în bucate (r);08:30 Generaþia Fit;09:00 „Sid, micul savant” (f);10:00 Mic dejun cu un campion;
11:00 D’ale lu’ Miticã (r);12:00 Vibe By Ioana Voicu;12:30 Cap Compas;13:00 Gala Umorului;15:00 Femei de 10, bãrbaþi de 10;17:00 Zile cu stil;17:30 MotorVlog;18:00 Memorialul Durerii;18:50 E vremea ta!19:00 Telejurnal TVR2;20:10 „Marquise” (f);22:10 „Dragoste ºi sânge” (f);23:55 Zile cu stil (r);00:25 MotorVlog;00:50 „Marquise” (r);02:25 „Dragoste ºi sânge” (r);04:25 Telejurnal (r);05:00 „Sid, micul savant” (r);06:00 MotorVlog (r);06:30 Teleshopping.
PRO TVPRO TVPRO TVPRO TVPRO TV07:00 ªtirile ProTv;10:00 I like IT;10:30 Superspeed la ProTV;11:00 „Marele Uriaº Prietenos”;
13:30 „Cel mai lung drum” (f);16:00 Vocea României (r);19:00 ªtirile ProTv;20:00 „Singur acasã” (f);22:00 „Greu de ucis” (f);00:45 Box: Bãtãlia continentelor – Andy Ruizvs Anthony Joshua;01:45 „Cel mai lung drum” (r);04:00 „Marele Uriaº Prietenos” (r);06:00 Lecþii de viaþã (r).
Antena 1Antena 1Antena 1Antena 1Antena 107:00 Observator;09:30 „Albã ca Zãpadã ºi cei ºaptepitici” (r);11:00 „Prietenii lui Moº Crãciun”(f);
13:00 Observator;13:15 „Sacrificiul” (f);15:30 Chefi la cuþite (r);18:50 Ajut eu!19:00 Observator;20:00 Te cunosc de undeva;23:15 „Rogue One: O poveste Star Wars” (f);02:00 Observator (r);03:00 The Wall – Marele Zid (r);04:15 „Prietenii lui Moº Crãciun” (r);06:00 Observator.
PRO CiPRO CiPRO CiPRO CiPRO Cinemanemanemanemanema08:15 Afurisitul de telefon! (r);10:15 „La Bloc” (s);12:30 „Don Juan modern” (r);14:30 „A fost odatã Curly” (r);16:30 „Cowboy ºi idioþi” (f);
18:15 „La Bloc” (f);20:30 „Echipa de fotbal” (f);22:15 „Filiera asiaticã” (r);00:15 „Echipa de fotbal” (r);02:00 „Filiela asiaticã” (r);04:00 „La bloc” (r);06:15 Ce spun românii (r).
12:15 „Downton Abbey” (r);14:00 „Crãciun în fiecare zi” (r);16:00 „Legea familiei” (r);20:00 „Crãciun în familie” (f);22:00 „Crãciun în fiecare zi” (s);00:00 „Motivul” (r);02:00 „Downton Abbey” (r);03:15 „Motivul” (r);04:45 CulTour (r);06:30 „A doua ºansã” (r).
13:00 Dosar România(r);14:00 Telejurnal;14:55 Vorbeºte corect!15:10 Maghiara de pe unu;17:00 Banii tãi;17:35 „Yanxi, palatul suspinelor” (f);18:35 Nadine;19:30 30 de ani în 30 de episoade;20:00 Telejurnal;21:00 România 9;22:00 „Vremea barbarilor” (f);23:00 1989 – decembrie roºu;00:00 Telejurnal;00:40 Nadine (r);01:40 „Vremea barbarilor” (r);02:35 Tezaur folcloric (r);03:25 Vorbeºte corect! (r);03:50 Telejurnal (r);04:40 Profesioniºtii... cu Eugenia Vodã (r);05:30 Banii tãi (r).
TVR 2TVR 2TVR 2TVR 2TVR 207:00 „Iubire dincolo de timp” (r);08:00 Oanapp;09:00 Documentar 360 de grade (r);10:00 Mic dejun cu un canpion;11:00 În direct cu viaþa (r);
12:00 Telejurnal TVR2;13:00 Cultura minoritãþilor;13:30 MotorVlog (r);14:00 Documentar 360 de grade;15:00 Oanapp;16:00 „Iubire dincolo de timp” (s);17:00 România... în bucate;17:40 În direct cu viaþa;18:45 E vremea ta!19:00 Telejurnal TVR2;20:00 Câºtigã România!;21:10 „Destine în rãzboi” (s);23:00 „Secrete de rãzboi” (r);00:00 Câºtigã România! (r);01:10 „Ludovic, copilul-rege” (r);03:55 E vremea ta! (r);04:10 „Secrete de rãzboi” (r);05:30 Sãnãtate cu de toate (r);06:00 Poate nu ºtiai (r).
PRO TVPRO TVPRO TVPRO TVPRO TV07:00 ªtirile ProTv;10:30 Vorbeºte lumea;13:00 ªtirile ProTv;14:00 Lecþii de viaþã;
15:00 La Mãruþã;17:00 ªtirile ProTV;18:00 Ce spun românii;19:00 ªtirile ProTv;20:30 „Vlad” (f);22:30 „Cod de acces: Swordfish” (f);00:30 ªtirile ProTv;01:00 „Greu de ucis” (r);03:30 Arena bucãtarilor (r);04:00 Lecþii de viaþã (r);05:00 Ce spun românii (r);06:00 ªtirile ProTv.
16:00 Observator;17:00 Acces direct;19:00 Observator (live);20:00 Chefi la cuþite;23:30 Xtra Night Show;01:00 Observator (r);02:00 „Intrusul” (r);03:00 Acces direct (r);05:00 „Intrusul” (f).
PRO CINEMAPRO CINEMAPRO CINEMAPRO CINEMAPRO CINEMA08:15 „Pãcate de familie” (r);10:30 „La Bloc” (s);12:45 „Afurisitul de telefon” (r);14:45 „ªtrumphii: Satul pierdut” (r);16:30 „Domniºoare la ananghie” (f);
18:30 „La Bloc” (s);20:30 „Pathfinder – Între douã lumi” (f);22:30 „Poarta timpului” (f);00:45 „Pathfinder – Între douã lumi” (r);02:45 „Poarta timpului” (r);04:45 „La bloc” (r);05:15 La Mãruþã (r).
14:00 „Elif” (f);16:00 CulTour;17:00 „Un Crãciun cu Holly” (f);19:00 „Valurile vieþii” (s);20:00 „Þine-mã de mânã” (f);22:00 „Un Crãciun cu Holly” (s);00:00 CulTour (r);01:00 „A doua ºansã (r);03:30 „Elif” (r);05:00 CulTour (r).
programe TV8 www.informatiaprahovei.ro
Programe TV 6 - 10 decembrie 2019Vineri, 6 decembrie Marþi, 10 decembrie
Luni, 9 decembrieDuminicã, 8 decembrieSâmbãtã, 7 decembrie
6 - 12 decembrie 2019
90mp, cu toate utilitãþilefuncþionale, încãlzire cen-tralã, separat centralã,separat alarmã Bidepa, In-ternet, ideal pentru farma-cie cu laborator sau cabi-net medical + 30 mp al doi-lea spaþiu, foarte elegant,zonã centralã, Gh. Doja nr.109. Tel: 0244-518649;0722670300.
Ploieºti, zona Vest,Lãmâiþa, închiriez aparta-ment 1(2) camere semimo-bilat, cu toate utilitãþile, pen-tru un (o) pensionar(ã) sau1(2) elevi (studenþi), preþ ne-gociabil. Tel. 0244-587351.
Închiriez camerãmobilatã la casã, intrare se-paratã, zona Bariera Bucov,toate utilitãþile, la 2 anga-jate sau studente. Preþ: 100Euro/ lunã, negociabil. Tel:0732-429297.
Închiriez pe termenlung garaj pentru maºinãsau spaþiu depozitare, zonaAfi Palace - Bucov, 50 Euro/lunã.Tel. 0729-682282.
Expert tehnic autori-zat ANEVAR, evaluez mij-loace fixe (clãdiri ºi terenuri)pentru raportare financia-rã, dar ºi pentru alte scopuri.Tel. 0244-533082.
Tehnician maseur,ofer întreaga gamã de ma-saj în probleme de coloanãlombarã ºi cervicalã. Tel.0725-034097.
Gospodar, am grijãde casã, practic agriculturã,îngrijesc animale, bãtrâni,gãtesc, doresc o angajare.Nu am spaþiu de locuit. Tel.0745616419.
Maseur terapeut -efectuez masaj de recupe-rare la domiciliul pacien-tului. Preþ 30 lei/ºedinþã.Tel. 0729222993; 0244-590002.
Arhitect, întocmescdocumentaþie pentru obþi-nere autorizaþie de cons-truire (civile ºi industriale).Tel. 0769-090545; 0769-090540.
TEXT ANUNÞ _____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
Ploieºti,Strada Romanã nr. 50Tel: 51.38.15Tel:Fax:0244.51.61.66
Anunþurile de micã publicitate pentru persoanele fizice se publicã gratuit.Pentru persoanele juridice, anunþurile de micã publicitate se taxeazã cu
0,5 lei/cuvânt.Informaþia Prahovei nu-ºi asumã responsabilitatea pentru textul anunþului!
Nume / Prenume
B.I.
TALO
N M
ICÃ
PU
BLI
CIT
ATE
- 42
55
Tel:
bunã. Telefon: 0740-530334.
Vând hotã de bucã-tãrie - 100 lei, ºifonier în 3uºi, ºifonier în 2 uºi, 2noptiere, masã TV, toatestare foarte bunã - 450 leiºi un TV cu tub 65 cm gratuit.Tel. 0743-002045.
Vând bibliotecã,2,20 m lungime, stare bunã+ 1 mãsuþã ºi 2 scaune.Preþ: 200 RON. Tel. 0344-402.496.
Schimb maºinã detencuit marca PFT cu OpelVectra diesel, an de fabri-caþie 2002. Are capacitatede lucru de 200 m2/zi, cuîntrebuinþãri multiple. Tele-fon: 0761 604 233.
Închiriez 2.500 mphale industriale în comunaBrazi, cu utilitãþi, telefon0723 659554.
Închiriez clãdire debirouri situatã ultracentralîn Ploieºti, 4 nivele (P+3),suprafaþã totalã 400 mputili, open space, cu desti-naþie birouri, policlinicã, ca-binete avocaturã/notariat,proiectare, bãnci-asigurãrietc. Relaþii la telefon 0723659554.
Închiriez spaþiu
16000 Euro. Tel: 0720-295909.
Câmpina - vând a-partament 2 camere, sepa-raþii, izolat termic, ct. cadas-tru, et. 3/4, preþ 30.000 eurosau schimb cu similar Plo-ieºti, zona Nord sau Sud.Telefon: 0767/101552.
Câmpina - vândapartament 2 camere, cen-tral, decomandat, etaj 3/4,toate utilitãþile, centralã ter-micã, izolaþie exterioarã,preþ 30.000 Euro sauschimb cu similar în Plo-ieºti, zona Sud sau Nord.Tel: 0720-503585.
Vând teren intravilan3300 mp în comuna Iordã-cheanu, sat Iordãcheanu,judetul Prahova (lângã Bel-gianu‘), zonã centralã, des-chidere la drum judeþean18 ml, intabulare, cuutilitãþi, apã, gaze, luminã,cablu. Preþ negociabil. Rela-þii la telefon 0724-585954.
Vând 938 mp terenîn Cornu de Jos - Câmpina,zonã centralã - Strada MalulPrahovei, facilitãþi (gaze,apã, luminã). Tel. 0729 -119064; 0726-128329.
apela la Capela la Capela la Capela la Capela la CALLIOPEALLIOPEALLIOPEALLIOPEALLIOPE S.R.L. Ploieºti, S.R.L. Ploieºti, S.R.L. Ploieºti, S.R.L. Ploieºti, S.R.L. Ploieºti,
ssssstrtrtrtrtr. Elena Doamnei nr. Elena Doamnei nr. Elena Doamnei nr. Elena Doamnei nr. Elena Doamnei nr. 6. 6. 6. 6. 64 C4 C4 C4 C4 C,,,,,
Firmã specializatã în consultanþã,dezvoltare ºi integrare de soluþii IT,
cu servicii deosebite în acest domeniu. Alte activitatati ale societãþii: Alte activitatati ale societãþii: Alte activitatati ale societãþii: Alte activitatati ale societãþii: Alte activitatati ale societãþii:
realizarea de echipamente de cablare structuratarealizarea de echipamente de cablare structuratarealizarea de echipamente de cablare structuratarealizarea de echipamente de cablare structuratarealizarea de echipamente de cablare structurata VDI (Voce, Date, Imagini); VDI (Voce, Date, Imagini); VDI (Voce, Date, Imagini); VDI (Voce, Date, Imagini); VDI (Voce, Date, Imagini);
asamblarea ºi întreþinerea echipamentelorasamblarea ºi întreþinerea echipamentelorasamblarea ºi întreþinerea echipamentelorasamblarea ºi întreþinerea echipamentelorasamblarea ºi întreþinerea echipamentelor ºi accesoriilor IT ºi accesoriilor IT ºi accesoriilor IT ºi accesoriilor IT ºi accesoriilor IT;;;;;
proiectarea ºi comercializarea de software de bazãproiectarea ºi comercializarea de software de bazãproiectarea ºi comercializarea de software de bazãproiectarea ºi comercializarea de software de bazãproiectarea ºi comercializarea de software de bazã ºi de aplicaþie; ºi de aplicaþie; ºi de aplicaþie; ºi de aplicaþie; ºi de aplicaþie;
instalarea de echipamente de radiocomunicaþieinstalarea de echipamente de radiocomunicaþieinstalarea de echipamente de radiocomunicaþieinstalarea de echipamente de radiocomunicaþieinstalarea de echipamente de radiocomunicaþie ºi telecomunicatie; ºi telecomunicatie; ºi telecomunicatie; ºi telecomunicatie; ºi telecomunicatie;
asigurarea de servicii Internet;asigurarea de servicii Internet;asigurarea de servicii Internet;asigurarea de servicii Internet;asigurarea de servicii Internet;instalare sisteme antiefractie ºi antiincendiuinstalare sisteme antiefractie ºi antiincendiuinstalare sisteme antiefractie ºi antiincendiuinstalare sisteme antiefractie ºi antiincendiuinstalare sisteme antiefractie ºi antiincendiu
SchimburiPrestãri servicii
Vânzãri auto
Vânzãri diverse
Cumpãrãri
Închirieri
Berbec (21 martie - 20 aprilie)Berbec (21 martie - 20 aprilie)Berbec (21 martie - 20 aprilie)Berbec (21 martie - 20 aprilie)Berbec (21 martie - 20 aprilie)Demersurile intelectuale ºi planurile de cãlãtoriireprezintã subiecte importante în aceastãsãptãmânã. Chiar dacã vei întâmpina ºi niscaiobstacole în ceea ce vrei sã realizezi, tu urmã-reºte-þi interesele ºi nu renunþa. Cineva dinstrãinãtate îþi poate oferi informaþii bune refe-ritoare la un curs sau la un loc de muncã.
TTTTTaur (2aur (2aur (2aur (2aur (21 aprilie - 21 aprilie - 21 aprilie - 21 aprilie - 21 aprilie - 21 mai)1 mai)1 mai)1 mai)1 mai)O sãptãmânã interesantã la capitolul bani ºibunuri comune cu alþii. Apar cheltuieli pe facturi,taxe, datorii diverse sau este nevoie sã relaþionezicu instituþii financiare. Investiþiile tale din ultimiiani ar trebui revizuite ºi, în limita posibilului,puse la punct. Prudenþã ºi analizã atentã ladocumentele financiare personale!
Gemeni (22 mai - 21 iunie)Gemeni (22 mai - 21 iunie)Gemeni (22 mai - 21 iunie)Gemeni (22 mai - 21 iunie)Gemeni (22 mai - 21 iunie)Relaþiile parteneriale sunt provocatoare, dar nueste ceea ce pare. Þine-þi firea, detaºeazã-te deacest segment ºi fii circumspect. Cineva din an-turajul apropiat, un prieten sau o rudã, te poateajuta sã descifrezi, cât de cât, iþele foarte în-curcate ale segmentului partenerial. Tu alegistarea de spirit pe care sã o abordezi în acestezile.
Rac (22 iunie - 21 iulie)Rac (22 iunie - 21 iulie)Rac (22 iunie - 21 iulie)Rac (22 iunie - 21 iulie)Rac (22 iunie - 21 iulie)Sãptãmâna debuteazã cu multã agitaþie la loculde muncã. Pentru cã se schimbã salarizarea ºise tot negociazã condiþii noi de muncã, vei finevoit sã munceºti mai mult. Dar, în segmentulprofesional, existã o ceaþã densã, plãcutã laprima vedere, dar dacã se risipeºte aceastãceaþã, rãmâne adevãrata imagine de fundal.
Leu (23 iulie - 22 august)Leu (23 iulie - 22 august)Leu (23 iulie - 22 august)Leu (23 iulie - 22 august)Leu (23 iulie - 22 august)Este bine sã petreci zilele aceastea câtevamomente alãturi de cei dragi. Atât persoanaiubitã, cât ºi copiii au nevoie de sprijinul tãu ºide a face lucruri împreunã. Distreazã-te ºi ocupã-te ºi de un hobby drag sufletului tãu! La serviciuse animã atmosfera datoritã unor sarcini delucru mai vechi, ce revin acum pentru retuºurisau completãri.
Fecioarã (23 august – 22 septembrie)Fecioarã (23 august – 22 septembrie)Fecioarã (23 august – 22 septembrie)Fecioarã (23 august – 22 septembrie)Fecioarã (23 august – 22 septembrie)Acasã în familie este rost de discuþii aprise, peseama unor chestiuni patrimoniale descoperitede curând. Sunt favorizate lãmurirea ºi rezol-varea unor animozitãþi familiale care treneazãde ceva vreme. Totuºi fii circumspect, pentru cãexistã încã multe alte detalii ce îþi vor fi revelatemai târziu.
Balanþa (23 septembrie - 22 octombrie)Balanþa (23 septembrie - 22 octombrie)Balanþa (23 septembrie - 22 octombrie)Balanþa (23 septembrie - 22 octombrie)Balanþa (23 septembrie - 22 octombrie)În aceastã sãptãmânã sunt posibile multecãlãtorii pe distanþe scurte ºi dialoguri cu per-soanele din anturajul apropiat. Evitã sã vorbeºtidespre planurile tale, întrucât unii îþi vor rãstãl-mãci vorbele ºi gesturile. Alþii vor dori sfaturi dela tine sau soluþii deosebite pentru problemelelor. Pe cât posibil ajutã-i pe ceilalþi, dar numai peaceia pe care-i simþi bine intenþionaþi.
Scorpion (23 octombrie - 21 noiembrie)Scorpion (23 octombrie - 21 noiembrie)Scorpion (23 octombrie - 21 noiembrie)Scorpion (23 octombrie - 21 noiembrie)Scorpion (23 octombrie - 21 noiembrie)Segmentul financiar reprezintã o temã impor-tantã în prima parte a sãptãmânii. Pe de o parte,primeºti bani, cadouri sau favoruri din parteacelorlalþi, dar pe de altã parte ºi cheltuielile vorfi pe mãsurã. Fii prudent ºi rezumã-te la strictulnecesar! Unii îþi oferã ceva acum, cu intenþiamascatã bine de a profita de asta mai târziu.
Sãgetãtor (22 noiembrie - 21 decembrie)Sãgetãtor (22 noiembrie - 21 decembrie)Sãgetãtor (22 noiembrie - 21 decembrie)Sãgetãtor (22 noiembrie - 21 decembrie)Sãgetãtor (22 noiembrie - 21 decembrie)Eºti hotãrât sã schimbi multe ºi mãrunte în viaþata. Aspect luãdabil, doar cã mai întâi gândeºte-te pe îndelete, ce anume vrei concret sã schimbisau cum anume vrei sã se desfãºoare viaþa tade acum încolo. Pentru cã existã mult confuzieºi tendinþã de a te autoiluziona ar fi bine sã ape-lezi cu încredere la cineva drag din anturajulapropiat.
Capricorn (22 decembrie - 20 ianuarie)Capricorn (22 decembrie - 20 ianuarie)Capricorn (22 decembrie - 20 ianuarie)Capricorn (22 decembrie - 20 ianuarie)Capricorn (22 decembrie - 20 ianuarie)O sãptãmânã în care eºti preocupat mai mult detine ºi de nevoile tale sufleteºti. Sãnãtatea estevulnerabilã ºi de aici ºi stãrile de spirit sunt fluc-tuante. Evitã consultaþiile, analizele medicale ºiintervenþiile chirurgicale pe cât posibil. Eºti foartesensibil ºi rezultatele demersurilor medicalepot fi eronate.
Vãrsãtor (20 ianuarie - 18 februarie)Vãrsãtor (20 ianuarie - 18 februarie)Vãrsãtor (20 ianuarie - 18 februarie)Vãrsãtor (20 ianuarie - 18 februarie)Vãrsãtor (20 ianuarie - 18 februarie)Relaþiile cu prietenii sunt controversate. Eºti atrasde acest anturaj ºi dornic de a te implica în ac-þiuni diverse, dar se recmandã prudenþã. Nueste ceea ce pare, mai ales în relaþiile cu persoa-nele care te susþin, aparent, în domeniul profesio-nal. Rezervã momente de odihnã ºi detaºeazã-te de forfota cotidianã. Sãnãtatea este foartevulnerabilã ºi oricând îþi poate juca feste.
Peºti (19 februarie - 20 martie)Peºti (19 februarie - 20 martie)Peºti (19 februarie - 20 martie)Peºti (19 februarie - 20 martie)Peºti (19 februarie - 20 martie)Eºti foarte solicitat de cãtre ºefi ºi de cãtre colegiide muncã. Reuniuni profesionale importante,discuþii de anvergurã cu oficialitãþi, asumareaunor responsabilitãþi pe termen lung. Colegii tesprijinã mult ºi bine, dar în privinþa ºefilor nu sepoate spune acelaºi lucru. Foarte dinamice suntºi relaþiile cu prietenii.
formare profesionalã - diversewww.informatiaprahovei.ro 6 - 12 decembrie 201910
Aflat înAflat înAflat înAflat înAflat în
f r u n t e af r u n t e af r u n t e af r u n t e af r u n t e a
o º t i l o ro º t i l o ro º t i l o ro º t i l o ro º t i l o r
I r i g a tI r i g a tI r i g a tI r i g a tI r i g a t
În modÎn modÎn modÎn modÎn modf i r e s cf i r e s cf i r e s cf i r e s cf i r e s c
C i u p i t ãC i u p i t ãC i u p i t ãC i u p i t ãC i u p i t ãla piaþãla piaþãla piaþãla piaþãla piaþã
S l u t ãS l u t ãS l u t ãS l u t ãS l u t ã
S e r v e º t e !S e r v e º t e !S e r v e º t e !S e r v e º t e !S e r v e º t e !
P ã z e s cP ã z e s cP ã z e s cP ã z e s cP ã z e s ct u r m at u r m at u r m at u r m at u r m a
O m u lO m u lO m u lO m u lO m u la r ã t a ta r ã t a ta r ã t a ta r ã t a ta r ã t a t
În urmaÎn urmaÎn urmaÎn urmaÎn urmam i r i l o rm i r i l o rm i r i l o rm i r i l o rm i r i l o r
Au oAu oAu oAu oAu op a s i u n ep a s i u n ep a s i u n ep a s i u n ep a s i u n ea d â n c ãa d â n c ãa d â n c ãa d â n c ãa d â n c ã
A duce înA duce înA duce înA duce înA duce îns p a t es p a t es p a t es p a t es p a t e
Rudã aRudã aRudã aRudã aRudã ac r a p u l u ic r a p u l u ic r a p u l u ic r a p u l u ic r a p u l u i
Vedetã deVedetã deVedetã deVedetã deVedetã dec i n e m ac i n e m ac i n e m ac i n e m ac i n e m aSe faceSe faceSe faceSe faceSe facede râsde râsde râsde râsde râs
Moºul cuMoºul cuMoºul cuMoºul cuMoºul cus o m n u ls o m n u ls o m n u ls o m n u ls o m n u l
În vamãÎn vamãÎn vamãÎn vamãÎn vamã
INTEGRAMÃ La conduceres u r s a :s u r s a :s u r s a :s u r s a :s u r s a :adevãrul - jocuriadevãrul - jocuriadevãrul - jocuriadevãrul - jocuriadevãrul - jocuri
L i n i º t e !L i n i º t e !L i n i º t e !L i n i º t e !L i n i º t e !
TTTTTrrrrras pe oas pe oas pe oas pe oas pe or o a t ãr o a t ãr o a t ãr o a t ãr o a t ã
Bun laBun laBun laBun laBun laf r i p t u r if r i p t u r if r i p t u r if r i p t u r if r i p t u r i
Î n c h i n a t ãÎ n c h i n a t ãÎ n c h i n a t ãÎ n c h i n a t ãÎ n c h i n a t ãe r o i l o re r o i l o re r o i l o re r o i l o re r o i l o r
E u r o p e a nE u r o p e a nE u r o p e a nE u r o p e a nE u r o p e a nd i nd i nd i nd i nd i n
c i z m ãc i z m ãc i z m ãc i z m ãc i z m ã
Cu aspectCu aspectCu aspectCu aspectCu aspectd i nd i nd i nd i nd i n
þ e s ã t u r ãþ e s ã t u r ãþ e s ã t u r ãþ e s ã t u r ãþ e s ã t u r ãd i nd i nd i nd i nd i n
b u m b a cb u m b a cb u m b a cb u m b a cb u m b a c
Filã dinFilã dinFilã dinFilã dinFilã dina t l a sa t l a sa t l a sa t l a sa t l a sN u m eN u m eN u m eN u m eN u m e
a v o c a l i ca v o c a l i ca v o c a l i ca v o c a l i ca v o c a l i c
Animal datAnimal datAnimal datAnimal datAnimal datla apãla apãla apãla apãla apãA c e l aA c e l aA c e l aA c e l aA c e l a
12 luni12 luni12 luni12 luni12 luni
Bãtut laBãtut laBãtut laBãtut laBãtut lat a b l et a b l et a b l et a b l et a b l e
Utilã laUtilã laUtilã laUtilã laUtilã lac e r n u tc e r n u tc e r n u tc e r n u tc e r n u t
M ã c e l a rM ã c e l a rM ã c e l a rM ã c e l a rM ã c e l a r
Bãrbat cuBãrbat cuBãrbat cuBãrbat cuBãrbat cup u º t ip u º t ip u º t ip u º t ip u º t i
Zgomot laZgomot laZgomot laZgomot laZgomot lac e a sc e a sc e a sc e a sc e a s
S p o r t i v i iS p o r t i v i iS p o r t i v i iS p o r t i v i iS p o r t i v i ide culoarede culoarede culoarede culoarede culoare
Bãut deBãut deBãut deBãut deBãut del o n d o n e z il o n d o n e z il o n d o n e z il o n d o n e z il o n d o n e z iM e n þ i n u tM e n þ i n u tM e n þ i n u tM e n þ i n u tM e n þ i n u t
în ritmîn ritmîn ritmîn ritmîn ritm
Nu ne faceNu ne faceNu ne faceNu ne faceNu ne facec i n s t ec i n s t ec i n s t ec i n s t ec i n s t e
Le roadeLe roadeLe roadeLe roadeLe roadecine poatecine poatecine poatecine poatecine poate
ªi ea seªi ea seªi ea seªi ea seªi ea sef r ã m â n t ãf r ã m â n t ãf r ã m â n t ãf r ã m â n t ãf r ã m â n t ãS c h i m b ãS c h i m b ãS c h i m b ãS c h i m b ãS c h i m b ãm a c a z u lm a c a z u lm a c a z u lm a c a z u lm a c a z u l
P r e þP r e þP r e þP r e þP r e þ
Fãcuþi înFãcuþi înFãcuþi înFãcuþi înFãcuþi înm e r sm e r sm e r sm e r sm e r s
A bãtuciA bãtuciA bãtuciA bãtuciA bãtuci
Î n þ e l e g e r eÎ n þ e l e g e r eÎ n þ e l e g e r eÎ n þ e l e g e r eÎ n þ e l e g e r eîntre stateîntre stateîntre stateîntre stateîntre state
F a p t u lF a p t u lF a p t u lF a p t u lF a p t u lz i l e iz i l e iz i l e iz i l e iz i l e i
Î n t i n sÎ n t i n sÎ n t i n sÎ n t i n sÎ n t i n s
A daA daA daA daA dai n d i c a þ i ii n d i c a þ i ii n d i c a þ i ii n d i c a þ i ii n d i c a þ i i
I u r e ºI u r e ºI u r e ºI u r e ºI u r e º
O f e r i tO f e r i tO f e r i tO f e r i tO f e r i t
S ã g e a t ãS ã g e a t ãS ã g e a t ãS ã g e a t ãS ã g e a t ãs o l a r ãs o l a r ãs o l a r ãs o l a r ãs o l a r ã
Sursa: anofm.ro
E camE camE camE camE cam
s m i n t i ts m i n t i ts m i n t i ts m i n t i ts m i n t i t
C o l o r e a z ãC o l o r e a z ãC o l o r e a z ãC o l o r e a z ãC o l o r e a z ão c h i u lo c h i u lo c h i u lo c h i u lo c h i u l
În salã!În salã!În salã!În salã!În salã!
Sorã cuSorã cuSorã cuSorã cuSorã cup i a n u lp i a n u lp i a n u lp i a n u lp i a n u l
Sunt buniSunt buniSunt buniSunt buniSunt buniºi eiºi eiºi eiºi eiºi ei
Poartã înPoartã înPoartã înPoartã înPoartã înc a s ãc a s ãc a s ãc a s ãc a s ã
C e n u º i eC e n u º i eC e n u º i eC e n u º i eC e n u º i e
Din urmãDin urmãDin urmãDin urmãDin urmã
Ca urmare a implementãrii Progra-mului Naþional de Ocupare a Forþei deMuncã, prin intermediul ANOFM, în pri-mele zece luni ale anului 2019 au fostîncadrate în muncã 238.101 persoane.
Din totalul persoanelor ocupate pâ-nã la data de 31 octombrie 2019,97.076 au peste 45 de ani, 54.486 auvârsta cuprinsã între 35 ºi 45 de ani,44.786 au între 25 ºi 35 de ani, iar41.753 sunt tineri sub 25 de ani (dintrecare 26.348 tineri NEET).
Cele mai multe persoane încadratesunt de sex masculin (133.115), numã-rul femeilor fiind de 104.986.
În funcþie de rezidenþã, 125.769persoane angajate în perioada de refe-rinþã provin din mediul urban, 112.332persoane sunt din mediul rural.
Nivelul de pregãtire al persoanelorpentru care a fost identificat un loc demuncã aratã cã cele mai multe au studiiliceale (81.229), profesionale (55.189),gimnaziale (51.197), 23.252 fiind custudii universitare.
Statele lumii trebuie sã tripleze þintele actuale privind reducerea emisiilor degaze cu efect de serã pentru a reuºi ca la nivel global temperaturile sã creascã cucel mult douã grade, potrivit unui raport anual al Organizaþiei Naþiunilor Unite,
publicat de curând la Ge-neva.
„Aºa cum stau lucrurileîn prezent, ne putem aºtep-ta ca temperaturile sãcreascã cu 3,4 pânã la 3,9grade, ceea ce va avea unimpact devastator asupraclimei”, se aratã în raportulProgramului ONU pentruMediu (UNEP). Potrivit Acor-dului Climatic de la Paris din
2015, statele semnatare nu doar cã au stabilit þinta de a limita la 2 grade creºtereatemperaturilor globale, ci au stabilit ca pe viitor þinta sã fie de 1,5 grade Celsius.UNEP recomandã utilizarea resurselor regenerabile pentru producerea de energieelectricã, încãlzire ºi transport, dar face apel ºi la reducerea utilizãrii energiei pentruproducerea unor materiale precum fierul, oþelul sau cimentul.
Sursa: descopera.ro
Misiunea Voyager 2, aflatã la marginea sistemului nostrusolar, a înregistrat temperaturi de 49.426 grade Celsius.
Ce se aflã la marginea sistemului nostru solar reprezintã,în mare mãsurã, un mister pentru oamenii de ºtiinþã. În acestecondiþii, continuarea activitãþii misunii Voyager-2 se dovedeºtea fi singurul instrument care poate sã îi ajute sã desluºeascãmisterele din acea regiune îndepãrtatã. Unul din fenomenelepe care Voyager le-a identificat la marginea sistemului nostrusolar este prezenta unei bule de plasmã. Dupã cum aratãrapoartele cercetãtorilor, sonda a mãsurat temperaturi deaproape 50.000 de grade Celsius la graniþa sistemului nostrusolar cu spaþiu interstelar. În prezent, pare cã sonda poate rezistaproblemelor pe care temperatura aceasta le ridicã, totuºi, peviitor, oamenii de ºtiinþã de la NASA îºi fac griji cu privire laintegritatea scuturilor termice, noteazã Futurism.
Un studiu recent, publicat în Nature Astronomy, în carecercetãtorii au analizat datele colectate de cãtre Voyager ºi auajuns la concluzia cã sistemul nostru solar este prins într-o bulãde plasmã. În aceste condiþii, cercetãtorii de la NASA sunt depãrere cã Voyager nu a ajuns încã în spaþiul interstelar ºi cã seaflã într-o regiune intermediarã a cãrei existenþã nu a fost luatãîn calcul anterior.
ONU cere statelor lumii sã tripleze þintele privindreducerea emisiilor de gaze cu efect de serã
Cercetãtorii au teoretizat faptul cã plasma careînconjoarã sistemul nostru solar este creatã ºi alimentatãde cãtre vânturile solare, particulele de materiale fiindîmpinse din interiorul sistemului solar cãtre exteriorulacestuia unde se întâlnesc cu particulele stelelor din sistemesolare vecine. Studiul a fost publicat în Nature Astronomy.
Sursa: descopera.ro
Sistemul nostru solar se aflã într-o bulã de plasmã
Din numãrul total de persoane înca-drate prin intermediul ANOFM în primelezece luni ale anului 2019, 149.547(62,81%) fac parte din categoria celorgreu sau foarte greu ocupabile. Precizãmcã încadrarea într-o categorie de ocu-pabilitate se realizeazã ca urmare a acti-vitãþii de profilare a persoanelor înregis-trate în evidenþele ANOFM.
Un clasament al judeþelor cu celemai multe persoane angajate aratã cãBucureºti ocupã primul loc (17.157), ur-mat de Timiº (15.941), Suceava(13.205) ºi Neamþ (11.421).
Pentru integrarea pe piaþa muncii,persoanele aflate în cãutarea unui locde muncã înregistrate în baza de date aagenþiei teritoriale pentru ocuparea for-þei de muncã în a cãrei razã au domiciliulsau reºedinþa beneficiazã de pachetepersonalizate de mãsuri active prevã-zute de Legea nr.76/2002 privind siste-mul asigurãrilor pentru ºomaj ºi stimula-rea ocupãrii forþei de muncã, modificatãºi completatã.
În primele zece luni ale anului 2019,numãrul persoanelor care au beneficiatde asistenþã pentru înregistrarea în evi-denþã ca persoane în cãutare de loc demuncã, în vederea asigurãrii protecþieisociale privind acordarea indemnizaþieide ºomaj sau cuprinderea în mãsuri acti-ve, a fost de 488.701 persoane.
Mihail MarinescuSursa: anofm.ro
Cel puþin 238.000 de persoane angajateîn primele zece luni ale acestui an
Angajatorii din Spaþiul Economic European oferã, prin intermediul reþelei EURESRomânia, 869 locuri de muncã vacante, dupã cum urmeazã:
DanemarcaDanemarcaDanemarcaDanemarcaDanemarca – 215 locuri de muncã pentru: lucrãtor în agriculturã, lucrãtor înfermã, manager de producþie;
SpaniaSpaniaSpaniaSpaniaSpania – 212 locuri de muncã pentru: faianþar/pavator, mãcelar dezosator,muncitor în agriculturã;
OlandaOlandaOlandaOlandaOlanda: 149 locuri de muncã pentru: lucrãtor la linie de producþie alimente,procesor bulbi de flori, procesor plante ºi flori, lucrãtor în serã de flori, lucrãtor înproducþia de alimente, sortator ambalator;
GermaniaGermaniaGermaniaGermaniaGermania – 110 locuri de muncã pentru: ajutor electrician, cameristã/roomboy, conducãtor tren mãrfar, fierar-betonist, manipulant de mãrfuri, mecanicinstalaþii sanitare, de încãlzire ºi climatizare, operator excavator, operator stivuitor,personal în domeniul gastronomiei de sistem, pictor-decorator, recepþioner, sudorMAG;
FranþaFranþaFranþaFranþaFranþa – 67 locuri de muncã pentru: mecanic auto, tinichigiu auto, vopsitorauto, ºofer de autobuz;
MaltMaltMaltMaltMalta a a a a – 44 locuri de muncã pentru: electrician, instalator, producãtor ºiinstalator din aluminiu ,sudor, tehnician frigorific, tehnician de ridicare, tehnicianHVAC;
PoloniaPoloniaPoloniaPoloniaPolonia – 30 locuri de muncã pentru: specialist relaþii clienþi;NorvegiaNorvegiaNorvegiaNorvegiaNorvegia – 23 locuri de muncã pentru: electrician cu certificat DSB, mecanic
auto, tinichigiu auto, vopsitor auto;SlovaciaSlovaciaSlovaciaSlovaciaSlovacia – 12 locuri de muncã pentru: sticlar;SloveniaSloveniaSloveniaSloveniaSlovenia –3 locuri de muncã pentru: programator aplicaþii, tehnician canalizare;Austria Austria Austria Austria Austria – 2 locuri de muncã pentru: reactJS frontend developer;FinlandaFinlandaFinlandaFinlandaFinlanda – 2 locuri de muncã pentru: reactJS frontend developer.Persoanele interesate sã ocupe un loc de muncã pot viziona ofertele accesând
www.anofm.ro/eures, sau se pot prezenta la sediul agenþiei judeþene pentruocuparea forþei de muncã din raza de domiciliu sau reºedinþã, unde consilierulEURES îi poate îndruma.
869 locuri de muncã vacante în Spaþiul Economic European
diverse6 - 12 decembrie 2019
www.informatiaprahovei.ro 11
ANECDOTE:
Casa de Pensii: 0244.577.406Poliþia Comunitarã: 0244.954Primãria Ploieºti: 0244.546.161Consiliul Judeþean: 0244.546.151Prefectura: 0244:516.003Curtea de Apel: 0244.522445Victimele violenþei în familie: 0244.983Agenþia de voiaj CFR: 0244.542080Casa de Asigurãri de Sãnãtate: 0244.517869Biroul de Evidenþã a Populaþiei: 0244.302378Direcþia de Muncã ºi Solidaritate Socialã: 0244.577638Biroul de Paºapoarte: 0244.302386
Cele mai importante evenimente ce au avut locîn perioada 6 - 12 decembrie, de-a lungul istoriei
RE
ÞE
TA
sã
ptã
mâ
nii Vinete pane, de post
INGREDIENTEINGREDIENTEINGREDIENTEINGREDIENTEINGREDIENTE 2 vinete 2 vinete 2 vinete 2 vinete 2 vinete usturoi pudrã usturoi pudrã usturoi pudrã usturoi pudrã usturoi pudrã pesmet pesmet pesmet pesmet pesmet sare, piper ºi alte mirodenii (la alegere, dupã gust) sare, piper ºi alte mirodenii (la alegere, dupã gust) sare, piper ºi alte mirodenii (la alegere, dupã gust) sare, piper ºi alte mirodenii (la alegere, dupã gust) sare, piper ºi alte mirodenii (la alegere, dupã gust)
MOD DE PREPMOD DE PREPMOD DE PREPMOD DE PREPMOD DE PREPARAREARAREARAREARAREARAREO porþie de vinete pane, de post poate fi aperitivul ideal pentru zilele în care nu
serveºti carne! Iatã cea mai rapidã ºi gustoasã reþetã de vinete pane de post, vegane. Gata în 15minute, din ingrediente ieftine ºi la îndemânã.
Vinetele pane pot fi consumate drept o gustare sãnãtoasã, garniturã pentru un fel principal demâncare, dar ºi într-un sandwich gustos ºisãnãtos. Se preparã uºor ºi sunt un preparatideal chiar ºi în zilele în care nu consumicarne, deoarece poþi face vinete pane, depost. Iatã reþeta:
Începe prin a spãla vinetele ºi taie-lerondele (nu foarte groase).
Într-un bol combinã pesmetul cu pudrade usturoi (în cantitãþile dorite de tine) ºi curestul de mirodenii pe care le preferi (ceapãpudrã, oregano, busuioc, turmeric, boia, etc).
Mod de preparare vinete pane, depost: Dã feliile de vinete prin combinaþia demai sus ºi pune-le, pe rând, într-o tigaie încare ai încins ulei în prealabil.
Dupã ce ai trecut vinetele princompoziþia de mai sus, dacã nu vrei sã leprãjeºti în ulei, le poþi pune ºi la cuptor, într-otavã, pentru 20 – 30 de minute.
– Ospãtar, acesta este cotlet de mielsau de porc?
– Nu vã puteþi da seama dupã gust?– Nu.– ªi atunci, ce vã pasã?
– Doriþi cina?– Ce pot sã aleg?– Da sau nu!
Un tânãr fotbalist, foarte talentat, îlîntreabã pe patronul clubului:
– Cât de mare va fi salariul meu?
– La început 10.000 de euro pe lunã, iar maitârziu mai mare.
– Bine, atunci vin mai târziu.Dintr-un turn de pazã al unui fort din vestul
sãlbatic, santinela strigã:– Domnule cãpitan, vin indieni!– Prieteni sau duºmani? întrebã cãpitanul.– Cred cã-s prieteni, cã vin împreunã!
Învãþãtoarea cãtre Bula:– Bulã, schimbã-þi numele, pentru cã dacã
înlocuieºti prima literã, iese un cuvânt foarte urât!Zis ºi fãcut! A doua zi vine Bula la ºcoalã:-D-na învãþãtoare! Mi-am schimbat numele!-Bravo! Cum te cheamã acum?-Denis!
teanu, patriarhul României 1939–1948, membru de onoare al AcademieiRomâne (m.27.02.1948).
11111892892892892892 - Premiera, la Teatrul Mariins-ki din Sankt Petersburg, a baletului „Spãr-gãtorul de nuci” de Piotr Ilici Ceaikovski(libret Marius Petipa, dupã versiunea luiAlexandre Dumas a basmului luiE.T.A.Hoffmann, coregrafie Lev Ivanov).
18921892189218921892 - A murit Werner von Sie-mens, inventator german; a avut un rolimportant în dezvoltarea industriei tele-grafice; a realizat prima linie experimen-talã de tramvai, la Berlin în 1879(n.13.12.1816).
18981898189818981898 - S–a nãscut celebrul fotojur-nalist austriac Alfred Eisenstaedt(m.23.08.1995)
11111999994444411111 - Al doilea rãzboi mondial.Marea Britanie declarã rãzboi României.
11111999997373737373 - Gerald Ford a depus jurã-mântul în calitate de preºedinte al SUA.A fost singurul preºedinte al StatelorUnite care nu a fost ales prin vot.
19881988198819881988 - A murit solistul americanRoy Orbison (n.23.04.1936).
19941994199419941994 - Reuniunea la nivel înalt aConferinþei pentru Securitate ºi Coope-rare în Europa – forum de dialog ºi nego-cieri între Est ºi Vest. A fost adoptatãDeclaraþia finalã “Spre un parteneriatautentic într–o nouã erã”; s–a hotãrâtschimbarea denumirii CSCE în OSCE –Organizaþia pentru Cooperare ºi Secu-ritate în Europa (Budapesta).
2005 2005 2005 2005 2005 - A fost semnat, la Bucureºti,acordul privind instalarea unor baze a-mericane militare pe teritoriul României.
7 decembrie7 decembrie7 decembrie7 decembrie7 decembrie11111888888888811111 - A fost înfiintata „Societatea
Politehnica din România”; primul prese-dinte a fost Dimitrie Frunza (7/19).
11111999994444411111 - Atacul masiv al aviaþiei japo-neze asupra flotei SUA de la Pearl–Har-bor în timpul celui de–al doilea rãzboimondial. Începe rãzboiul în OceanulPacific.
19651965196519651965 - Adunarea Generalã a ONU
adoptã, în unanimitate „Declaraþia cuprivire la promovarea în rândurile tine-retului a idealurilor de pace, respectreciproc si întelegere între popoare”, ini-þiatã de România.
19871987198719871987 - Ronald Reagan ºi MihailGorbaciov semneazã, în cadrul întâlniriila nivel înalt de la Washington, Tratatulde eliminare a rachetelor nucleare curaza medie de acþiune. Popularitateaatât de mare a liderului sovietic contri-buie la declanºarea fenomenului cunos-cut sub numele de „Gorbimania” (7–10.12.1987).
19921992199219921992 - A fost inaugurat, la Iaºi,Centrul cultural francez.
20020020020020011111 - Consiliul Ministrilor de Jus-tiþie ºi de Interne ai Uniunii Europenedecid ridicarea vizelor pentru cetãþeniiromâni care doresc sã cãlãtoreascã înspaþiul Schengen, începând cu01.01.2002.
tecii Române din Paris, care va deveniºi sediul “Societãþii studenþilor români”(8/20).
11111888887777766666 - S-a nãscut Hortensia Papa-dat-Bengescu, prozatoare ºi autoaredramaticã. A avut o contribuþie importan-tã la modernizarea romanului româ-nesc, în special prin ciclul românesc, deinfluenþã proustianã, al familiei Halippa(„Fecioarele despletite”, „Concert dinmuzicã de Bach”, „Drumul ascuns”,„Rãdãcini”) (m.05.03.1955).
19041904190419041904 - România a semnat, la Ha-ga, alãturi de alte 24 de state, Convenþiainternaþionalã asupra regimului vaselorCrucii Roºii pe timp de rãzboi.
11111999991111100000 - Au fost stabilite relaþii di-plomatice între România ºi Luxemburg.
19211921192119211921 - Spectacolul inaugural alOperei Române din Bucureºti. GeorgeEnescu a dirijat opera „Lohengrin” deWagner, cu text românesc dupã o tradu-cere de ªt. O. Iosif. Sediul de atunci aloperei era vechea clãdire a Teatrului Liric,de lângã parcul Ciºmigiu; noul local alOperei a fost ridicat în 1953.
19531953195319531953 - S-a nãscut actriþa ame-ricanã de film Kim Basinger.
19551955195519551955 - A fost creat drapelul euro-pean (un cerc format din 12 stele deaur pe un fond albastru), simbol al uniu-nii popoarelor Europei. Începând din
mai 1986, drapelul european, al Consi-liului Europei, este totodatã ºi emblemaoficialã a Uniunii Europene.
19801980198019801980 - A murit britanicul John Len-non, membru al formaþiei Beatles(n.09.10.1940).
9 decembrie9 decembrie9 decembrie9 decembrie9 decembrie111118888879 79 79 79 79 - S-a nãscut I.V. Stalin (Iosif
Vissarionovici Djugaºvili), ºef al PartiduluiComunist al Uniunii Sovietice (1924-1953), personaj stigmatizat al istoriei.În anul 1928 a lansat primul plancincinal care viza independenþa econo-micã a Rusiei faþã de celelalte state alelumii ºi care a reprezentat, de fapt, co-lectivizarea forþatã a zeci de milioanede gospodãrii þãrãneºti. Cei care s-auopus, ca ºi aºa numiþii „duºmani ai popo-rului”, membri de partid indezirabili, aufost arestaþi, deportaþi în coloniile peni-tenciare sau asasinaþi (m.05.03.1953).
18941894189418941894 - Pe strãzile Capitalei a înce-put sã circule primul tramvai electric.Ruta tramvaiului, având numãrul 14, erape bulevardul Est-Vest (BulevardulCotroceni-Obor).
19231923192319231923 - România a semnat, la Ge-neva, Convenþia ºi statutul privind regi-mul internaþional al cãilor ferate.
19321932193219321932 - S-a nãscut Donald Byrd,trompetist ºi compozitor american dejazz-rock.
19341934193419341934 - S-a nãscut Junior Wells(Amos Blackmore), cântãreþ, muzicuþistºi compozitor american de blues.
19481948194819481948 - Adunarea Generalã a ONUadoptã Convenþia cu privire la preveni-rea ºi reprimarea genocidului, intratã învigoare la 12.01.1951. România a ade-rat la Convenþie la 03.11.1950.
1948 1948 1948 1948 1948 - S-a nãscut Dennis Duna-way, basist american (Alice Cooper).
19681968196819681968 - S–a nãscut Ionuþ Lupescu,fost internaþional român de fotbal.
1968 1968 1968 1968 1968 - A avut loc prima demons-traþie a utilizãrii mouse-ului.
11111999997272727272 - România aderã la FondulMonetar Internaþional ºi la Banca Inter-naþionalã de Reconstrucþie ºi Dezvol-tare, instituþii specializate ale ONU.
american Melvil Dewey, cel care a creatsistemul de clasificare zecimalã pentrucãrþile din bibliotecã, utilizat în pre-zent în întreaga lume; a fondat, în1883, prima ºcoalã de bibliotecari(m.1931).
18681868186818681868 - A fost pus în funcþiune pri-mul semafor, în Piaþa Parlamentului dinLondra.
18821882188218821882 - S-a nãscut Martina AugustaWied, scriitoare austriacã (m.25.01.1957).
19031903190319031903 - Marie Curie, om de ºtiinþã,a primit, alãturi de soþul ei Pierre Curie ºide fizicianul Henri Becquerel, PremiulNobel pentru Fizicã, pentru descoperirilefãcute în domeniul radioactivitãþii. MarieCurie este prima femeie laureatã aacestui premiu.
19281928192819281928 - S–a nãscut Mitzura Arghezi,actriþã, fiica poetului Tudor Arghezi. Dupã1993 s–a implicat în viaþa politicã.
19351935193519351935 - Primãria oraºului Bucureºtia hotãrât sã-i acorde compozitoruluiGeorge Enescu titlul de „cetãþean deonoare” al oraºului.
19951995199519951995 - Reþeaua americanã de te-leviziune prin cablu CNN a transmis, înpremierã, ceremonia de decernare aPremiilor Nobel, organizatã la Primãriadin Oslo.
11 decembrie11 decembrie11 decembrie11 decembrie11 decembrie11111888881111166666 - Indiana a devenit cel de–al
19–lea stat al SUA.11111909090909011111 - A fost transmis primul
semnal radio transatlantic, de cãtreitalianul Gulielmo Marconi, de la Poldhudin Cornwall, fiind recepþionat de cãtrePersy Wright Paget, la St. John, din New-foundland.
11111999991111133333 - S-a nãscut actorul Jean Ma-rais (pe numele adevãrat Jean Marais-Villain), vedetã a cinematografului fran-cez (filmele “Nopþi albe”, seria “Fanto-mas”, “ªapte bãieþi ºi-o ºtrengãriþã”)(m.08.11.1998).
20042004200420042004 - A fost inauguratã, la Foc-ºani, prima eurogarã din România.
12 decembrie12 decembrie12 decembrie12 decembrie12 decembrie18681868186818681868 - A fost înfiinþatã agenþia
diplomaticã românã la Viena.18961896189618961896 - Guglielmo Marconi a fãcut,
la Londra, prima demonstraþie publicãa radioului.
11111999991111133333 - Celebrul tablou „Mona Lisa”al pictorului Leonardo Da Vinci, furat dincolecþia Muzeului Luvru la 21.08.1911,a fost gãsit la Florenþa.
11111999991111155555 - S–a nãscut celebrul actorºi cântãreþ american Frank Sinatra(Francis Albert) (a primit Premiul Oscarpentru rolul din filmul „From here to Eter-nity”, a jucat în 58 de filme ºi a vândutpeste 600 de milione de discuri)(m.14.05.1998).
11111999991111188888 - S–a nãscut cântãreþul ame-rican de jazz Joe Williams (m.29.03.1999).
1111192929292927 7 7 7 7 - S-a înfiinþat Asociaþia PreseiSportive din România.
19361936193619361936 - S–a nãscut atleta IolandaBalaº Söter, campioanã olimpicã laRoma în 1960) ºi Tokio, preºedinte alFederaþiei Române de Atletism din1990; în 1993 a înfiinþat Fundaþia Atle-tismului Românesc.
19531953195319531953 - S–a nãscut Dan C. Mihãi-lescu, istoric ºi critic literar, traducãtor,cercetãtor la Institutul de Istorie ºi TeorieLiterarã “George Cãlinescu”, cronicarliterar („Bucureºti, carte de bucãþi”,„Literatura românã în postceauºism”).
19551955195519551955 - S–a nãscut Sorin Ilieºiu,operator ºi regizor de film (regizor ºi ope-rator al filmelor: “Vom muri ºi vom filiberi”, “Aurolac” – în colaborare, “Apoca-lipsa dupã Cioran” – în colaborare).
19831983198319831983 - A murit actorul Amza Pellea.Reprezentant al Promoþiei de aur ateatrului românesc, Amza Pellea a jucatla Teatrul Naþional din Craiova, TeatrulMic, Teatrul Nottara, Teatrul de Comedieºi Teatrul Naþional din Bucureºti, undes-a impus ca unul dintre actorii cei maidotaþi ai scenei româneºti.
20022002200220022002 - Uniunea Europeanã a in-vitat zece þãri candidate la aderare –Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slo-vacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipruºi Malta – sã i se alãture începând cudata de 1.05.2004. Numãrul mem-brilor UE creºte astfel de la 15 la 25.Pentru România ºi Bulgaria a fost fixatun termen al aderãrii anul 2007.
20022002200220022002 - A fost înfiinþat MuzeulHãrþilor ºi CãrþilorVechi.
Sursa: calendar.eclub.ro
Ploieºti, Str. ROMANÃ, nr. 50; tel. 0244.51.38.15;Fax: 0244-51.61.66. E-mail: [email protected]
Mihail Marinescu Mihail Marinescu Mihail Marinescu Mihail Marinescu Mihail Marinescu - Redactor
CorCorCorCorCornelnelnelnelnelia Pria Pria Pria Pria Preda - eda - eda - eda - eda - TehnoredactareResponsabilitatea juridicã pentrufiecare material publicat aparþinesemnatarului acestuia
ZIAR INDEPENDENT
Potrivit art. 206 C.P, responsabilitateajuridicã pentru conþinutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazul unor agenþiide presã ºi personalitãþi citate,responsabilitatea juridicã le aparþine.
www.informatiaprahovei.roISSN 1224-1601
Titlu înregistrat la O.S.I.M.
Echipa de baschet mas-culin a CSM Ploieºti a pierdut,pe 1 decembrie, cu 56-81 (20-29, 9-15, 14-17, 13-20), con-fruntarea cu Agronomia Bucu-reºti, contând pentru etapa a8-a a campionatului Ligii I. Dis-putatã în Sala „Olimpia”, par-tida a fost marcatã de cele do-uã absenþe importante dintabãra noastrã, Adrian Blidaruºi Alexandru Neguþ neputândsã participe la joc, astfel cãmisiunea oaspeþilor – altfel, oechipã bine instruitã, avânddoi jucãtori ce au evoluat înLiga Naþionalã (Brosser ºi Peti-
Înfrângere pentru baschetbaliºtiide la CSM Ploieºti pe teren propriu
cã) – a fost mult mai uºoarãdecât se aºteptau. În acestecondiþii, Eugeniu Melnic, IonuþIvan ºi Robert Munteanu auprofitat de ocazie pentru a leoferi mai multe minute jucãto-rilor tineri, generaþia „U16” fiindreprezentatã constant pe par-chet în special de Chirilã ºi Ian-cu, dar ºi de Comãnescu, Vel-cea ºi Teodorescu.
CSM Ploieºti a începutmeciul în formula Dogaru (7puncte), Scãrlãtescu (3), C. Du-mitru (8, 1×3), Carabulea (20,2×3) ºi Ianuli (6), pe parcursintrând ºi Al. Chirilã (5 puncte,
1×3), O. Iancu (4), Comãnescu(3, 1×3), Velcea ºi Teodorescu.
În urma înfrângerii dinaceastã searã, CSM Ploieºti areun bilanþ de 4 victorii ºi 3 eºe-curi ºi ocupã locurile 5-6 aleclasamentului, la egalitate cuCS Universitatea Cluj-Napoca.
Bãieþii vor încheia anul cuo dublã deplasare, ei urmândsã joace pe 8 ºi 9 decembriechiar la „vecina” de clasament,
CS Universitatea Cluj-Napoca,respectiv la BC CSU 2 Sibiu.Prima dintre cele douã partideconteazã pentru ultima etapãa turului, iar cea de-a doua„aparþine” etapei a 7-a, dar afost amânatã sãptãmâna tre-cutã tocmai pentru a fi „legate”cele douã jocuri.
Echipele de fotbal junioriA ºi B ale CSM Ploieºti au înche-iat anul 2019 cu rezultate poziti-ve, formaþiile pregãtite de Dra-goº Negraru ºi Pompiliu Stoicareuºind sã adune 4 puncte din„dubla” de ieri, cu Liceul Teh-nologic Sf. Pantelimon.
Juniorii „U19" au jucat pearena „Conpet” ºi s-au impuscu 3-2 (2-2) graþie golurilormarcate de Valentin Stroe, Mir-cea Gheorghe ºi Iulian Stoica.A fost cea de-a doua victorieobþinutã de ei în acest sezon,cele 7 puncte adunate în 21de etape situându-i, totuºi, peultimul al clasamentului Serieia 4-a.
Meciul juniorilor „U17" s-a
încheiat nedecis, 2-2 (2-2), celedouã reuºite ale bãieþilor de laCSM Ploieºti aparþinându-le luiAlexandru Moise ºi LeonardJuju. ªi în cazul echipei pregãti-te de Pompiliu Stoica a fost aldoilea succes stagional, totalulpunctelor adunate în aceastã
medalii de bronz); AlexandraConstantin (9 ani) – 2 medaliide argint, o medalie de bronz;Teodora Roman (9 ani) – o me-dalie de bronz; Patrick Iacob(10 ani) – 3 medalii de aur, omedalie de argint; FabianPãun (10 ani) – o medalie deaur, 2 medalii de argint, o me-dalie de bronz; Briana Pãun(10 ani) – 4 medalii de aur;Cristina Þolea (10 ani) – 3 edaliide argint, o medalie de bronz;Denisa Pãunescu (10 ani) – omedalie de bronz; Sara Pro-firan (11 ani) – 3 medalii deargint, o medalie de bronz.
În urma rezultatelor obþi-nute, Briana Pãun ºi Luca Ma-rinescu au primit „Cupa Bar-racuda” pentru cele mai buneperformanþe la categoria„2009-2011”, Luca fãcând ºio cursã impresionantã la 200metri liber, încheiatã cu untimp sub recordul naþional:2:23,52 minute.
18 înotãtori de la CSM Plo-ieºti au participat, la finele sãptã-mânii trecute, la Câmpina, lacea de-a II-a ediþie a Cupei Bar-racuda, competiþie rezervatãcopiilor cu vârste între 8 ºi 13ani. Sportivii pregãtiþi de Tama-ra Costache ºi Ciprian Toma aureuºit sã câºtige 41 de medalii(19 de aur, 12 de argint ºi 10de bronz) bilanþ care i-a situat
pe prima poziþie în ierarhia clu-burilor participante, 14 la nu-mãr.
Iatã care au fost perfor-manþele sportivilor de la CSMPloieºti: Alexandra Avram (8ani) – 4 medalii de aur; Alexan-dru Ilie (8 ani) – 4 medalii deaur; Luca Marinescu (9 ani) –3 medalii de aur, o medalie deargint; Rareº Rizea (9 ani) – 4
Altã dezamãgire acasã!
Echipele de volei speranþe ale CSM Ploieºti auparticipat, în weekend-ul trecut, la turneele cunumãrul 2 de la categoria lor de vârstã, bilanþul fiindde o victorie ºi 5 înfrângeri. Componente ale SerieiC, fetele au jucat la Bucureºti, iar dacã sâmbãtã aupierdut cu 3-0 confruntãrile cu cele douã favoriteale grupei, CSª 2 Bucureºti ºi CSª 5 Bucureºti,duminicã, au reuºit sã-ºi ia revanºa în faþa celor dela CS B.P. Haºdeu Buzãu, în faþa cãrora cedaserã înprimul turneu, ºi sã se impunã cu 3-1.
Lotul folosit de Robert Tvardochlib în turneul dela Bucureºti a fost urmãtorul: Ana Maria Radu, An-dreea Grigore, Alexandra Matei, Ana Maria Minescu,Teodora Stoian, Cãtãlina Tudoroiu, Ranya Badea,Bianca Feldman, Amalia Moise, Mihaela Leontescu,Teodora Popescu ºi Ana Maria Marinescu.
Programat pe 21-22 decembrie, turneul al 3-lea al seriei, care ar urma sã aibã loc la Ploieºti, afost amânat pentru perioada 29 februarie – 1 martie2020, din cauza unei acþiuni de selecþie pe care
Federaþia Românã de Volei o organizeazã laaceastã categorie de vârstã în perioada 15-21decembrie. La aceastã acþiune, ce se va defãºurala Izvorani ºi va avea ca finalitate constituirealotului naþional de speranþe (2006-2007), a fostconvocatã ºi sportiva clubului nostru, Ana MariaMinescu.
Repartizaþi în Seria B, bãieþii pregãtiþi de AdrianMoroianu au jucat, la sfârºitul sãptãmânii trecute,la Galaþi ºi au pierdut toate cele trei partide sus-þinute: 1-3 cu CSª Arcada Galaþi, 0-3 cu CSª Buzãuºi 0-3 cu CSª Tulcea. Tehnicianul echipei noastrea mizat pe urmãtorul lot de jucãtori: Mihai Oprea,Rãzvan ªerban, Andrei Tãnãsescu, Valentin Oprea,Sebastian Vâlcescu, Mihai Cosma, Mihai Pet-culescu ºi Alexandru Pricã Turneul al 3-lea va avealoc la Ploieºti, în perioada 21-22 decembrie.
Timp de 180 de minute, Pe-trolul nu a reuºit sã înscrie acasã,atât cu Buzãul, cât ºi acum, cuMetaloglobus! ªi asta pe “IlieOanã”! Scenariul este bine cu-noscut. Atacuri permanente, po-sesie zdrobitoare ºi zero finalizãrireuºite! Toatã aceastã situaþie
i-a adus pe suporteri sã fie tarenemulþumiþi ºi iritaþi de neputinþajucãtorilor! ªi asta a condus lascandãri împotriva acestora, darmai ales la adresa antrenoruluiStoican!
Nu are niciun sens sã maispunem cã ºi în acest joc, cu
elevii lui Mãldãrãºanu, s-au ratatocazii care mai de care, dezamã-girea fiind una totalã!
Momentan Petrolul este pelocul cinci ºi urmãtorul meci îl areîn deplasare, cu UTA Arad. Acestjoc este ultimul al anului. Poate,oare, Petrolul sã încheie cu o vic-torie ºi sã-ºi ia revanºa dupãeºecul din tur, când a fost învinsãacasã cu un neverosimil, 3-0?
Dacã va avea o atitudinecorespunzãtoare, va birui.
Ionuþ Mitoiu
Doar o victorie la volei!
toamnã fiind de 8. La ambelecategorii de vârstã, campiona-tul se va relua pe 14 martie,atunci când CSM Ploieºti vajuca în deplasare, cu ACS Pro-sport Academy.
Mihail MarinescuSursa: csmploiesti.ro
Patru puncte pentru echipele de fotbaljuniori, în ultima etapã din 2019
Înotãtorii de la CSM Ploieºti au cucerit41 de medalii la Cupa Barracuda
