8/15/2019 Curs 12tgo

1/21

C12

Restituirea prestatiilor

Exista situatii in care fe pentru ca s-a acut o plata nedatorata, fe pentru ca s-a desfintat un contract in temeiul caruia partile si-au executat total sau partialobligatiile se pune problema restituirii prestatiilor executate. In Noul Cod Civil s-aoptat insa pentru o reglementare de drept comun care sa fe aplicabila indierent decauza restituirii prestatiei. Ca urmare, ori de cate ori, indierent de cauza, subiectulunui raport uridic obligational trebuie sa restituie prestatia primita, vor f aplicateprevederile cuprinse in Codul Civil de la art. 1!"#-1!$%.

 &ezulta din cele precizate anterior ca exista mai multe cauze care determina

restituirea prestatiilor'1. plata lucrului nedatorat,imbogtairea ara usta cauza

2. a doua ipoteza se reera la prestatiile executate in temeiul unui contractcare este ulterior desfintat (ca urmare a nulitatii, rezolutiunii )* este vorba de aceadesfintare a contractului cu eect retroactiv + contractele cu executare dintr-odatasuccesiva sau continua -* nulitatea si rezolutiunea produc eecte pentru viitor, asadarnu se mai pune problema desfintarii contractului, ci cea a incetarii contractului, darpana in momentul incetarii contractului partile trebuie sa execute prestatiilecontractate

". in cazul unei obligatii imposibile de executat ca urmare a unui eveniment

ortuit (orta maora, cazul ortuit, orice eveniment asimilat acestora. se observa cadaca este vorba de imposiblitatea ortuita de executare a unui contract sinalagmatic,totala si defnitiva, consecinta este tot desfintarea contractului cu eect retroactiv. Caurmare, in realitate, e vorba de o redactare inabila a textului pentru ca aceasta ultimaipoteza se incadreaza in ipoteza anterioara, aceea a desfintarii unui contract cu eectretroactiv.

/ situatie distincta este reglementata in al. (2 din art. 1!"# si anume situatiain care se ace o prestatie in temeiul unei cauze viitoare care insa nu s-a mai inaptuit.

0e exemplu, partile urmeaza sa inceie in viitor un contract, si una dintre elecu anticipatie, inainte de executarea contractului, executa prestatia. lterior,

contractul nu se mai inceie, astel incat prestatia executata trebuie sa fe restituita.Nu este caz de restituire in aceasta situatie in masura in care cel care a eectuatprestatia stia ca inaptuirea cauzei viitoare este imposibila sau a impiedicat el insusiinaptuirea acelei cauze.

0esi, de regula, odata cu plata se stinge si garantia care insoteste raportul

obligational, in cazul in care dupa plata exista un temei de restituire a prestatiei

eectuate, garantiile initiale renasc, iar obligatia de restituire va f insostia de

1

8/15/2019 Curs 12tgo

2/21

garantiile care insoteau obligatia initiala. Este ceea ce se spune expres in art 1!"#

alin " din codul civil.

Cine este creditorul restituirii?

In mod normal, cel care a eectuat prestatia are calitatea de creditor si acesteipersoane trebuie sa i se aca restituirea. 0esigur, creditorul restituirii poate desemnaun mandatar, sau ar putea sa existe in temeiul legii o alta persoana indreptatita larestituire.

3pre deosebire de solutiile care usesera consacrate in practica udiciara invecea reglementare, atunci cand un contract era desfintat pentru cauza ilicita sauimorala, solutii care presupuneau aplicarea adagiului nemo auditur propriamturpitudinem allegans astel incat nu mai era loc de restiuire, Noul cod civil precizeazain art. 1!"4 ca si prestatia executata in temeiul unei cauze ilicite sau imorale ramane

supusa restiuirii. 3-a apreciat ca, daca prestatia ramane la cel care a primit-o, ar f oimbogatire ara usta cauza, altel spus, caracterul ilicit sau imoral al contractuluiinceiat si desfintat din acest motiv nu ar f o cauza sufcienta pentru pastrareaprestatiei, cum se aprecia in urisprudenta Codului Civil de la 14!$.

&esituirea unei prestatii poate f insotita de plata daunelor-interese in masurain care creditorul restiuirii a sueit un preudiciu suplimentar ata de valoareaprestatiei executate. El este indreptatit la restituire, ormele sau modalitatile derestituire find'

• restituirea in natura care constituie regula

•restituirea prin ecivalent.

Restituirea in natura are in vedere situatiile in care s-a predat un bun, altelspus prestatia executata consta in predarea unui bun. 5rin ipoteza, restituirea innatura este posibila in sensul ca se restituie bunul predat ara cauza. 0aca insaprestatia executata este o alta obligatie de a ace, decat aceea de a preda, restituirease ace prin ecivalent, adica se evalueaza valoarea prestatiei executare si debitorulrestituirii va plati creditorului restituirii aceasta valoare.

0esi restit in natura este regula, in realitate, de cele mai multe ori, nu este

posibila o asemenea orma de restituire din motive diverse, asa incat de cele mai

multe ori restituirea se produce prin ecivalent.

6omentul evaluarii este momentul in care debitorul a primit prestatia, darciar si atunci cand prestatia consta in predarea unui bun, restituirea in natura poatesa fe imposibila ca urmare a pierii

sau instrainarii bunului. In aceasta privinta trebuie sa acem distinctie intrepierea sau instrainarea bunului care sunt imputabile debitorului restituirii si pieireaortuita, care este independenta de culpa debitorului restiuirii.

2

8/15/2019 Curs 12tgo

3/21

In primul caz, daca bunul a pierit din culpa debitorului sau daca acesta l-ainstrainat, ceea ce constituie o activitate culpabila prin ea insasi, creditorul aredreptul sa primeasca valoarea bunului, evaluata fe in momentul primirii prestatiei, fein momentul pierii sau instrainarii bunului. 0ebitorul va f tinut sa plateasca valoareacea mai mica dintre aceste 2 valori. 3e aplica solutia de la imbogatirea ara usta

cauza, in acest caz. In masura in care orma vinovatiei debitorului este califcata,adica este vorba de reaua intentie a debitorului, creditorul va avea dreptul la cea maimare dintre aceste 2 valori.

0aca bunul a pierit in mod ortuit, ara culpa debitorului, obligatia se stinge.tunci cand este vorba de obligatii unilaterale, imposiblitatea ortuita de executareeste o cauza de stingere a obligatiilor.

7a opera in acest caz, o subrogatie reala cu titlu particular, prevazuta in art.1$42 NCC prima raza. In masura in care pentru bunul care piere se datoreaza oidemnizatie de asigurare sau o despagubire civila, debitorul va trebui sa predeacreditorului aceasta valoare, iar in masura in care nu a incasat indemnizatia sau

despagubirea, debitorul trebuie sa asigure creditorului dreptul de a incasa el aceastavaloare.

In masura in care pieirea ortuita a lucrului ar f determinata insa ciar decatre debitor, el nu va mai f liberat de obligatia de restituire cu exceptia cazului incare va ace dovada ca bunul ar f pierit si daca se a8a la creditor.

In ultima parte a art 1!$2 din codul civil, sunt evocate 2 situatii distincte.

Ipoteza in care debitorul este de rea- credinta si ipoteza in care obligatia de restituire

s-a nascut din culpa sa. Ce inseamna aceste 2 situatii9

1in primul caz, este vorba de situatia in care debitorul desi stia ca nu era

indreptatit sa primeasca o plata, totusi a primit-o, ceea ce exprima reaua sa credinta2 in al doilea caz, este vorba de desfintarea unui contract pe temeiul caruia

s-au executat dea prestatii. 3tim ca uneori desfintarea contractului nu este

imputabila unei parti, dar stim ca in alte cazuri este imputabila unei parti si deci a

doua ipoteza in aceasta parte fnala a textului se reera la situatiile in care s-a

desfintat contractul din culpa debitorului restituirii. Intr-o asemenea situatie, desi

bunul a pierit in mod ortuit, debitorul nu este liberat de obligatia de restituire, cu

exceptia situatiei in care dovedeste ca bunul ar f pierit si daca era la creditorul

respectiv.

Ce se intampla in cazul in care bunul suspus restiuirii este doar deteriorat9

3olutia este prevazuta in 1!$" NCC, debitorul va trebui sa-l despagubeasca pecreditor cu ecivalentul preudicului constand in vatamarea bunului. In masura incare, insa, deteriorarea este rezultatul olosintei normale a lucrului, debitorul nu vadatora aceasta despagubire.

"

8/15/2019 Curs 12tgo

4/21

In al. (2 din art. 1!$" se introduce o distinctie legata de cauza care determinarestituirea. 3e ace distinctie intre acele cauze de restituire care sunt imputabilecreditorului si cauzele in care creditorul nu are o culpa in legatura cu cauza restituirii.0e exemplu, rezolutiunea poate f pronuntata ca urmare a atitudinii culpabile a uneiadintre parti. / parte si-a executat numai unele dintre obligatii, a indeplinit o parte din

prestatii si le-a reuzat pe celelalte. Ca urmare a rezolutiunii, desi desfintarea s-aprodus din culpa celui care a executat partial, acesta va avea dreptul sa ceararestituirea a ceea ce a executat, dar intr-o asemenea ipoteza va primi bunul predat intemeiul contractului desfintat in starea in care se gasea bunul la momentulintroducerii actiunii in restituire ara a mai putea cere despagubiri de la creditor.Numai in masura in care creditorul restituirii va ace dovada ca deteriorarile suntdeterminate de activitatea culpabila a debitorului, atunci acesta va datoradespagubiri.

/ solutie discutabila este cprinsa in art 1!$$ care se reera la restituireacheltuielilor facute de debitorul restituirii cu bunul respectiv . :extul prevede ca inacest caz, problema celtuielilor se solutioneaza prin aplicarea regulilor de la

accesiunea imobiliara artifciala.

3olutia este corecta numai daca aceste celtuieli s-ar f incorporat intr-olucrare noua, dar daca aceste celtuieli nu s-au incorporat intr-o lucrare noua, in modnormal, textul ar trebui sa aca trimitere la dispozitiile cuprinse in art. #!! al. (" panala (4 NCC. ceste dispozitii se reera la eectele actiunii in revendicare. cest art. #!!in al. (% ace precizarea ca numai daca celtuielile acute cu bunurile debitoruluirestituirii se incorporeaza intr-o lucrare noua, se aplica regulile de la accesiune.

In concluzie, art. 1!$$ NCC trebuie citit in sensul ca el trimite pe de o parte laaccesiunea imobiliara artifciala cand e vorba de celtuieli incorporate intr-o lucrarenoua, sau la dispozitiile art. #!! cand celtuielile nu se incorporeaza intro lucrare

noua.

Cat priveste ructele bunului supus restiuirii se ace distinctia intre buna saureaua-credinta a celui care trebuie sa restituie bunul. 0aca el a ost de buna-credintain momentul in care a primit bunul, va avea dreptul sa pastreze ructele. 0aca a ostde rea-credinta, va trebui sa restituie ructele, avand dreptul sa retina celtuielileacute cu producerea lor. 0aca debitorul restiuirii a olosit bunul supus restituirii. Nuva f supus la plata contravalorii olosintei daca a ost de buna-credinta, in scimba,daca a ost de rea-credinta, va plati contravaloarea olosintei lui.

0aca este vorba ciar de celtuielile restiuirii, acelea ocazionate, cu ocaziarestiuirii bunului, acestea se vor suporta proportional in ipoteza in care fecare parte

trebuie sa restituie ceva celeilalte. Evident, ca daca numai o parte este obligata larestituire sau daca este imputabila cauza restituirii unei singure parti, atunci aceastava f obligata integral la plata celtuielilor de restituire.

0aca debitorul restituirii este incapabil, el va f obligat la restituire numai inlimita olosului realizat, aplicandu-se solutia de la imbogatirea ara usta cauza,dovada trebuind sa fe acuta de catre cel care cere rest. :otusi, desi este vorba de unincapabil, in masura in care, creditorul restituirii, va ace dovada ca in mod pasager

$

8/15/2019 Curs 12tgo

5/21

debitorul a avut discernamant atunci cand a impiedicat restituirea, debitorul ciarincapabil, va f tinut sa plateasca integral despagubirea.

Care sunt efectele restituirii fata de terti?

Este vorba de ipoteza in care inainte de a restitui bunul, debitorul ilinstraineaza.

Creditorul restituirii are la indemana nu numai actiunea pentru plataecivalentului bunului, ci si actiunea in revendicare impotriva tertului dobanditor(alternativ, el trebuie sa aleaga intre ele dar ciar daca alege actiunea inrevendicare, in masura in care posesorul va putea sa opuna fe uzucapiunea sauposesia de buna-credinta a unui bun mobil impiedicand astel revendicarea, creditorulse va putea intoarce impotriva debitorului restituirii cu o actiune in despagubire.

 6utatis mutandis, solutia se aplica si atunci cand debitorul restituirii nu ainstrainat dreptul de proprietate asupra bunului, dar a constituit dezmembraminte sua

alte drepturi reale asupra bunului (drepturi de garantie. cestea nu vor f opozabilecreditorului restituirii care va putea sa revendice bunul de la tertul detinator.

0aca debitorul inceie alte acte de dispozitie decat cele prin care instraineazabunul sau constituie drepturi reale asupra acestuia, in masura in care tertul e debuna-credinta, actele uridice vor f opozabile creditorului respectiv. 0aca insa acesteacte uridice sunt contracte cu executare succesiva, si vor continua sa produca eectenumai un an de la data desfintarii titlului constituitorului. :oate aceste dispozitii careguverneaza restituriea prestatiilor constituie dreptul comun in materie. Este posibil cafe in completare, fe prin derogare de la aceste dispozitii, in anumite materii sa seprevada solutii complementare sau contrare. In absenta unei asemenea prevederi, sevor aplica numai dispozitiile de drept comun.

#

8/15/2019 Curs 12tgo

6/21

Garantiile obligatiilor

cestea au legatura cu siguranta executarii obligatiilor, a creditorului. In mod

normal, obligatiile se executa fe de bunavoie, fe in mod silit dar intr-un el sau altul,ele se executa.

0aca debitorul nu executa in natura, iar executarea prin ecivalent esteimpiedicata total sau partial de insolvabilitatea debitorului, in mod normal, daca evorba de bani, obligatia poate f executata prin vanzarea bunurilor debitorului.

0ar daca aceste bunuri nu aung pentru satisacerea creantelor creditorilor9;ie partial, fe ciar total, unii creditori vor ramane nesatisacuti. Creantele lor nu vorf executate in intregime sau vor f executate doar partial. 5entru a preveni risculinsolvabilitatii debitorului, creditorul poate sa ceara constituirea unor garantii.

8/15/2019 Curs 12tgo

7/21

ceilalti creditori, iar indestularea creditorilor pe baza acestei garantii comune se ace

in limita activului patrimonial al debitorului.

Cand am vorbit despre raspunderea civila delictuala si am analizat asa-

numitele situatii de raspundere obiectiva, am precizat ca asemenea ipoteze de

raspundere obiectiva se intemeiaza pe obligatia de garantie impotriva riscului deactivitate. Este vorba iarasi de un sens generic al notiunii de garantie, si nu de un

sens propriu-zis.

8/15/2019 Curs 12tgo

8/21

2. stel, a doua metoda de garantare este aceea prin care un anumit bun,sau anumite bunuri din patrimoniul debitorului sau altor persoane suntaectate executarii creantei creditorului. Intr-un asemenea caz, avantaul creditoruluieste ca va putea obtine satisacerea creantei sale prin urmarirea unui bun specifc dinpatrimoniul debitorului sau unei alte persoane.

cestia au avantaul de a executa direct bunul respectiv, inlaturandu-i pe aceicreditori care nu au garantie asupra acelui bun. In masura in care exista mai multegarantii asupra aceluiasi bun, se va pune problema rangului garantiei. ltel spus,creditorul care si-a constitui primul garantia si a indeplinit ormalitatile deopozabilitate, isi va putea indestula primul creanta avand prioritate.

In legatura cu prima modalitate, intotdeauna garant este o alta persoanadecat debitorul. E vorba de garantii personale in sensul in care o alta persoana decatdebitorul raspunde alaturi de acesta sau pentru acesta. In celelalt caz e vorba degarantii reale (cand se constituie asupra unor bunuri si acestea pot f constituie fe pe

bunuri ale debitorlui sau bunuri ale altor persoane in masura in care consimt. In acestcaz garantul poate f debitorul insasi sau o alta persoana.

 :ermenul de ?cautiune”  se reera la garantia oerita de catre o alta persona inavoarea debitorului care poate f de 2 eluri'

a. personala, atunci cand cel care da cautiunea oera intregul patrimoniu

b. reala, cand oera numai anumite bunuri din patrimoniul sau.

&ezulta ca garantiile reale pot f oerite fe de debitor, fe imbraca ormacautiunii reale cand este intocmita de alta persoana decat debitorul.

0aca acesta este sensul notiunii de garantie, rezulta ca orice alt instrument uridic care nu indeplineste una sau alta din aceste cerinte nu intra in sera notiunii degarantie ciar daca, in mod indirect, daca poate avea si unctia de garantie.

 0e exemplu, clauza penala are si o unctie de garantie indirecta (debitorul vaexecuta de bunavoie sub presiunea psiologica a posibilitatii de a plati clauza penalacare uneori poate sa fe mai mare decat valoarea datoriei, ara a f o garantie propriu-zisa. 0e asemenea, si arvuna. 0ar nici arvuna, nici clauza penala nu inseamna nicimultiplicarea garantiei comune a creditorului, nici o garantie reala. Numai in modgeneral se poate spune ca aceste instrumente uridice intra in sera de garantie.

6ai speciala este situatia solidaritatii si indivizibilitatii, pentru ca in acest caz,cel putin la solidaritate, exista o consecinta asemanatoare multiplicarii garantiei

comune a creditorilor. stel, creditorul se poate indrepta oricarui debitor solidar, si ilpoate urmari pentru intreaga datorie. 0ebitorii solidari raspund ata de creditor cutoate patrimoniile lor. Este un el de multiplicare a garantiei comune a creditorilor.

 :otusi, sunt 2 diferente importante'

a. debitorii solidari, de regula, raspund nu doar pentru ceilalti, ci si pentru ei,in timp ce garantii personali nu raspund pentru ei, ci numai pentru altii.

4

8/15/2019 Curs 12tgo

9/21

b. tocmai pentru ca debitorul solidar raspunde si pentru el, nu se realizeaza odeplina multiplicare a garantiei comune a creditorilor.

Clasifcarea garantiilor

1. garantii personale

a. fdeiusiunea

b. scrisoarea de garantie

c. scrisoare de conort

2. garantii reale

a. ipoteca

b. gaul

c. dreptul de retentie

  doua ipoteza este aceea in care se inlatura principiul egalitatii

creditorilor. Intr-adevar, garantia comuna a creditorilor implica si principiul egalitatii

intre creditori, nu in sensul ca acestia isi vor imparti in mod egal suma obtinuta din

vanzarea bunurilor debitorului, ci in sensul ca fecare va avea dreptul la o parte din

aceasta suma, proportional cu valoarea creantei sale.

0ar tocmai pentru ca exista acest principiu al egalitatii creditorilor, riscul

insolvabilitatii pentru fecare dintre ei creste. dica este posibil ca toti creditorii saramana cu creantele nerealizate, total sau partial. Iata de ce au ost create garantiile

reale, care spre deosebire de cele personale oera un drept de preerinta unuia dintre

creditori in raport cu ceilalti creditori, acest drept de preerinta imbraca 2 orme'

1privilegiile, care sunt generale sau speciale

2garantiile reale propriu-zise, adica ipoteca, cu speciile ei(ipoteca imobiliara

si ipoteca mobiliara, dreptul de ga si dreptul de retentie.

3pre deosebire de privilegii, care sunt cauze de preerinta cu caractergeneral sau special si care nu ac altceva decat sa inlature principiul egalitatii

creditorilor, garantiile reale propriu-zise conera creditorului nu numai un drept depreerinta, dar si un drept de urmarire asupra unui anumit bun din patrimoniuldebitorului. 0reptul de urmarire si dreptul de preerinta sunt prerogativele esentialeale garantiei reale, iar atunci cand ele nu sunt intrunite, garantia este imperecta-dreptul de retentie.

In masura in care prin garantii avem in vedere si instrumentele uridice carecreeaza o ordine de preerinta intre creditori ara a f vorba de bunuri specifce

%

8/15/2019 Curs 12tgo

10/21

aectate exercitarii creantei, intra in categoria garantiilor reale si privilegiile (deregula, nu presupun afectarea unui bun pentru executarea creantei, ci presupun oinlaturare a principiului egalitatii creditorilor  + art. 2"2!.

 &egula este aceea a egalitatii creditorilor )* consecinta care decurgepriveste ideea ca creditorii isi vor indestula creanta proportional daca nu se pot

indestula integral, daca insa avem cauze de preerinta, un creditor va putea saexecute inaintea celorlalti creditori. In acest sens, unii vor putea sa-si execute totalcreanta, iar altii partial sau deloc.

Garantie reala –preerinta. 0rept de preerinta imbraca 2 orme'

1privilegiile, care sunt generale sau speciale

2garantiile reale propriu-zise, adica ipoteca, cu speciile ei(ipoteca imobiliara

si ipoteca mobiliara, dreptul de ga si dreptul de retentie.

In sens propriu-zis, garantia reala nu presupune numai o cauza de preerinta,ci si aectarea unui bun special ca obiect al garantiei. Cauza de preerinta semaniesta in acest caz in legatura cu executarea unui anumit bun. Cand vorbim deprivilegii ele sunt cauze de preerinta cu privire la intreg patrimoniul debitorului, fe lasegmente din acesta, dar nu la un anumit bun. Numai intr-un sens larg putem includeprivilegiile in sera garantiilor reale. In sens propriu-zis ele sunt distincte de garantiilereale.

3pre deosebire de privilegii, care sunt cauze de preerinta cu caractergeneral sau special si care nu ac altceva decat sa inlature principiul egalitatiicreditorilor, garantiile reale propriu-zise conera creditorului nu numai un drept depreerinta, dar si un drept de urmarire asupra unui anumit bun din patrimoniuldebitorului. 0reptul de urmarire si dreptul de preerinta sunt prerogativele esentialeale garantiei reale, iar atunci cand ele nu sunt intrunite, garantia este imperecta-dreptul de retentie.

990reptul de retentie nu este enumerat in art. 2"2> pentru ca dreptul deretentie nu creeaza o cauza de preerinta.

Fideiusiuneacea mai importanta garantie personala

Este reglementata in Codul Civil de la art. 224@ pana la art. 2"2@.

rt. 224@ se reera la notiunea de fdeiusiune. In mod paradoxal, desi vorbimde un drept de garantie, textul preera sa se reere la contractul de fdeiusiune, si nu

1@

8/15/2019 Curs 12tgo

11/21

la dreptul de fdeiusiune. In acest articol find defnit contractul de fdiusiune. sadar,textul vorbeste de contract, dar desi vorbeste de contract, in realitate trebuie savedem ca si a doua perspectiva este implicita intrucat din acest contract se nastetocmai dreptul de garantie al creditorului impotriva fdeiusorului- altel spus, fdeius.6areste prin patrimoniul sau obiectul garantiei comune a creditorului, care va putea

executa nu doar patrimoniul debitorului, ci si pe acela al fdeiusorului.In acest contract, avem o parte , fdeiusorul  (garantul personal care se

obliga ata de cealalta parte care este creditor intr-un alt raport obligational saexecute obligatia debitorului din acel raport obligational, daca acesta nu o executa.;ideiusorul isi asuma aceasta obligatie fe cu titlu gratuit, fe cu titlu oneros. Este odierenta ata de vecea reglementare care avea in vedere numai fdeiusiuneaconstituita cu titlu gratuit.

/bservam, asadar, ca in contractul de fdeiusiune nu este parte debitorul dincelelalt raport obligational. vem deci, doua raporturi obligationale care se suprapun'

1.&aport obligational principal inceiat intre creditor si debitor

2.&aportul uridic de fdeiusiune inceiat de creditor si fdeiusor.

5aradox. 0e ce textul nu defneste dreptul de fdeiusiune9

5entru ca si in doctrina si in urisprudenta dreptul de fdeiusiune ca atare nu aost analizat. Nu s-a precizat, ce este dreptul de fdeiusiune, in ce consta dreptulcreditorului impotriva fdeiusorului. 3e conunda acest drept cu dreptul de creanta dinraportul obligational principal9 re alta natura uridica9

Nu se poate spune ca se conunda dreptul de garantie cu dreptul de creanta,cel dintai find doar un accesoriu al dreptului de creanta. Cu toate acestea, dacadebitorul nu executa, creanta va f executata impotriva fdeiusorului. 0e aici provine

difcultatea califcarii acestui drept de garantie.

0reptul creditorului (de fdeiusiune are natura unui drept potestativ sau nu9

0aca avem in vedere aptul ca fdeiusorul se poate indrepta direct impotrivadebitorului, am f tentati sa raspundem afrmativ. 0aca tinem seama ca debitorulpoate invoca benefciul de discutiune, am f tentati sa raspundem negativ. stel,natura uridica a acestui drept de garantie este insufcient de clara.

=egiuitorul distinge intre fdeiusiunea'

a. legala

b. conventionala

c. udecatoreasca.

11

8/15/2019 Curs 12tgo

12/21

NB, in toate aceste cazuri este vorba de un contract de fdeiusiune. 0ierenta

consta in aceea ca in cazul fdeiusiunii conventionala, initiativa inceierii contracutlui

apartine partilor, in al doilea caz, cea legala, inceierea contractului este impusa de

legiuitor, iar in al treilea caz, inceierea contractului este impusa de udecator. Este

motivul pentru care, fdeiusiunea legala si udecatoreasca sunt cuprinse in notiunea

mai generala de fdeiusiune obligatorie. In toate cazurile insa, exista un contract

intre creditor si fdeiusor, contract defnit in art 224@.

0ebitorul din raportul obligational principal nu este parte in raportulobligational de fdeiusiune. 6ai mult decat atat, contractul de fdeiusiune poate finceiat si impotriva vointei debitorului si ara instiintarea lui. Este posibila inceiereaunei fdeiusiuni pentru a garanta pe un fdeiusor. sadar, vom avea mai multefdeiusiuni in scara, fdeiusorul principal il garanteaza pe debitor, fdeiusorul secundarpe cel principal, s.a.m.d.

Caracterele contractului de fdeiusiune'

a. este un contract accesoriu in raport cu obligatia principala.Consecintele acestui apt sunt'

- acest contract urmeaza soarta obligatiei principale. 0aca obligatia principalanu este valabila, nici fdeiusiunea nu este valabila. In scimb, daca fdeiusiunea nueste valabila, nu inseamna ca obligatia principala nu este valabila. ;ideiusiunea poatesa aiba in vedere insa si o obligatie naturala, precum si obligatia in care debitorul arputea invoca incapacitatea sa in masura in care fdeiusorul cunostea aceastaimpreurare.

-deiusiunea poate f inceiata si cu privire la o obligatie viitoare, sau la oobligatie conditionala.

-dacest caracter al fdeiusiunii mai rezulta ca fdeiusorul nu poate garantadecat in limitele obligatiei principale. Ciar daca prin contractul de fdeiusiune s-arprevedea o garantie mai extinsa, ea va f redusa la limita obligatiei principale.

0ar, fdeiusorul nu va garanta doar pentru capitalul obligatiei principale, ci sipentru dobanzile obligatiei principale, de asemenea, si pentru celtuielile acute decreditor ulterior notifcarii fdeiusorului si pentru celtuielile de udecata. Ele vor fsuportate de fdeiusor numai daca creditorul l-a instiintat din timp despre procedurile

indreptate impotriva debitorului obligatiei principale.;idesiunea poate f si partiala, caz in care acest caracter accesoriu va avea in

vedere numai partea din obligatie care este garantata.

b. caracterul solemn. 3pre deosebire de veciul cod civil, care prevedea

cerinta ormei scrise, dar numai ca o conditie ad probationem, noul cod civil instituie

orma scrisa ca o cerinta ad solemnitatem sau ad validitatem, cu precizarea ca orma

scrisa poate sa imbrace fe orma inscrisului sub semnatura privata, fe orma unui

12

8/15/2019 Curs 12tgo

13/21

inscris autentic. Este ceea ce se spune in mod expres in art 2241 si 2242 din codul

civil. :ot spre deosebire de 7CC, fdeiusiunea reglementata in actualul cod nu mai este

intotdeauna unilaterala. Ea poate sa fe si bilaterala. Contractul de fdeiusiune poate

sa fe dupa caz unilateral sau bilateral. ceasta idee decurge si din aptul ca

legiuitorul si-a modifcat perspectiva si in legatura cu al patrulea caracter. 7CC aprecia

cai ntotdeauna fdeiusiunea este cu titlu gratuit. ctualul cod civil permite fe una cu

titlu gratuit, fe cu titlu oneros.

Conditiile incheierii contractului

a. Conditiile generale pentru inceierea oricarui contract

b. Cerinte specifce fdeiusiunii.'

1.in ce priveste orma art. 2242 impune orma solemna.

2.fdeiusorul trebuie sa aiba capacitatea de a se obliga  fdeiusiunea este

contract bilateral, inceiat intre creditor si fdeiusor, ara a f nevoie deconsimtamantul debitorului ca o conditie pentru validitate. 3unt situatii in caredebitorul isi da consimtamantul dar asta va produce eecte speciale..

NB! Nu debitorul insusi e fdeiusor.In art 224# sunt prezentate conditiile

pentru a deveni fdeiusor. 7a trebui sa tinem seama si de aceste conditii speciale.

AAA Cand este vorba de o fdeiusiune obligatorie, legala sau udiciara, debitorul

se poate libera de obligatia legala sau udecatoreasca oerind creditorului o altagarantie in masura in care este sufcienta' exemplu, o garantie reala (ex. ipoteca siatunci daca creditorul este multumit cu garantia respectiva nu mai este nevoie saaduca un fdeiusor. 0aca nu exista o intelegere comuna cu privire la caracterulsufcient al garantiei, litigiile vor f solutionate de instanta de udecata pe cale deordonanta presedintiala.

3. obligatia garantata sa fe valabila- aici este tot o aplicatie a caract

accesoriu a fdeiususiunii in raport cu creanta garantata.

Nu intra in categoria obligatiilor nevalabile obligatiile naturaleAAA. ltel spus, o

obligatie naturala poate f garantata prin fdeiusiune. 0e asemenea, fdeiusiunea

poate sa garanteze o obligatie viitoare sau o obligatie conditionala.

1"

8/15/2019 Curs 12tgo

14/21

ectele fdeiusiunii

3e urmaresc in planul dintre fdeiusor si creditor intre debitor si fdeiusor si

cand sunt mai mult fdeiusori, in planul dintre acestia.

a. fdeiusor si creditor

Eectul principal este acela ca in masura in care debitorul nu executa,fdeiusorul trebuie sa indeplineasca prestatia acestuia fdeiusorul pooate f urmarit

direct de creditor daca debitorul nu plateste.

=egiuitorul nu instituie o ordine de urmarire. El poate sa porneasca urmarireadirect impotriva fdeiusorului. Cu toate acestea, fdeiusorul are la dispozitie asa-numitul benefciu de discutiune.(art 22%# ltel spus, atunci cand creditorulporneste direct urmarirea impotriva fdeiusorului, acesta poate cere creditorului samearga mai intai sa-l urmareasca pe debitor. Benefciul de discutiune nu exista incazul fdeiusiunii udiciare, altel spus, daca creditorul a pornit urmarirea directimpotriva fdeiusorului, acesta trebuie sa execute.

0ar invocarea acestui benefciu presupune anumite cerinte pe care fdeiusorultrebuie sa le satiaca'

- mai intai el trebuie sa invoce benefciului inainte de udecarea onduluiprocesului pornit impotriva sa de creditor

- el trebuie sa indice creditorului care sunt bunurile din patrimoniul debitoruluicare ar putea f urmarite

- trebuie sa avanseze sumele necesare creditorului pentru aceasta urmarire.

/bservam ca benefciul de discutiune nu poate f invocat arbitrar. ;ideiusorultrebuie sa oere creditorului inormatiile necesare impreuna cu sumele de baniaerente pentru ca urmarirea impotriva debitorului sa nu fe pur ormala, sa feefcienta. In masura in care, desi aceste cerinte au ost indeplinite, creditorul intarzieurmarirea debitorului, creditorul va suporta riscul insolvabilitatii totale sau partiale adebitorului.

5e langa benefciul de discutiune fdeiusorul se mai poate apara impotrivacreditorului urmaritor cu toate mijloacele de aparare pe care le putea opune debitorul principal (exemplu' exceptia prescriptiei, compensatia. Nu vor putea f invocateexceptiile strict personale care apartin debitorului sau care au ost excluse prin

angaamentul initial asumat de fdeiusor.

5luralitate de fdeiusori.In ipoteza in care sunt mai multi fdeiusori, fdeiusorulurmarit poate invoca benefciul de diviziune. Este adevarat insa ca creditorul poatesa porneasca urmarirea impotriva oricarui fdeiusor,are un dr de alegere. Ca sibenefciul de discutiune, este o acultate. 0aca fdeiusorul nu o invoca, urmarireacontinua impotriva sa.

1$

8/15/2019 Curs 12tgo

15/21

In masura in care invoca acest benefciu de diviziune, fdeiusorul va puteareduce urmarirea impotriva sa, in raport cu partea de datorie pe care o garanteaza.0aca insa un fdeiusor este insolvabil, ciar si fdeiusorul care a invocat diviziunea vasuporta acest risc in mod proportional cu partea sa de datorie. ceasta repartizare ariscului insolvabilitatii unui fdeiusor se produce numai daca insolvabilitatea acelui

fdeiusor este anterioara invocarii benefciului de diviziune. 0aca ea este ulterioara,fdeiusorul care a invocat benefciul de diviziune nuu trebuie sa mai suporte risculinsolvabiltiatii celuilalt fdeiusor, find suportat de catre creditor.

0aca prin contractul de fdeiusiune au prevazut alte cote de divizare, se vatine seama de ele.

Este posibil ca atunci cand sunt mai multi fdesiurori, ciar creditorul sa dividade la bun inceput urmarirea, in acest caz, el nu va putea sa urmreasca pe ceilaltifdeiusori decat pentru partea lor. In cazul solidaritatii pasive, cea mai bun ormulapentru creditor este aceea de a combina fdeisunea si solidaritatea, si este posibil cafdeiusorul pe langa garantia pe care o oera sa se oblige si in solidar cu debitorul.

Intr-o asemenea ipoteza fdeiusorul nu poate invoca niciun benefciu, nici dediscutiune sau diviziune.

Intrucat este in pozitia unui garant care nu raspunde pentru el, ci pentru altul,fdeiusorul va trebui, in fnal, sa recupereze ceea ce a platit pentru debitor.

b. fdeiusor si debitor

rt. 2"@# contine un caz de subrogatie personala legala. 5entru partea dedatorie pe care a platit-o fdeiusorul se subroga in toate drepturile pe care le aveaimpotriva debitorului. Intrucat intinderea obligatiei de fdeisiune priveste nu numaicapitalul, dobanzile si celtuielile urmaririi, fdeiusorul in masura in care a acutaceste plati va avea dreptul sa le recupereze integral de la debitor- dr de regresimpotriva debit. 6ai mult, fdeisorul poate sa ceara dobanzi de la debitor ciar dacaobligatia initiala nu era producatoare de dobanzi.

Cand sunt mai mult debitori principali care s-au obligat solidar, fdeiusorulpastreaza benefciul solidaritatii in actiunea in regres. Este solutia expres prevazuta inart. 2"@4 NCC.

0aca fdeiusorul s-a obligat impotriva vointei debitorului, acest regres este

limitat numai la ceea ce fdeiusorul a platit creditorului. Ce inseamna ca fdeiusorul s-a

obligat impotriva vointei debitorului9 Este vorba de situatia in care debitorul a

cunoscut intentia creditorului si a debitorului de a inceia un contract de fdeiusiune sisi-a exprimat opozitia ata de inceierea acestui contract. ltel spus, dintr-o

asemenea impreurare rezulta ca s-a inceiat contractul de fdeiusiune in benefciul

exclusiv al creditorului, ara a f existat din partea debitorului un interes.

0aca nu a existat o asemenea opozitie a debitorului la inceierea contractului

de fdeiusiune, intinderea dreptului de regres a fdeiusorului impotriva debitorului este

mai larga- nu se va mai limita numai la ceea ce fdeiusorul a platit creditorului. El va

1#

8/15/2019 Curs 12tgo

16/21

include capitalul, dobanzile si celtuielile si daunele-interese pentru repararea oricarui

preudiciu suerit de fdeiusor ca urmare a fdeiusiunii. Ciar daca suma principala nu

percepea obanzi, fdeiusorul paote sa ceara dobanzi de la debitor, daca el a platit

creditorului.

 :oate aceste extinderi ale dreptului de regres unctioneaza numai daca nunumai ca debitorul nu s-a opus, dar ciar si-a dat acordul la inceierea acesteia-

asadar, intr-o asemenea ipoteza avem un acord tripartit. ceasta orma tripartita a

fdeiusiunii agraveaza situatia debitorului. In ipoteza in care s-a inceiat fdeiusiunea

ara a exista opozitia, dar nici acordul debitorului, dreptul de regres este limitat la

ceea ce fdeiusorul a platit debitorului, precum si la daune-interese, dar nu vor f

avute in vedere celtuielile subsecvente notifcarii platii care raman in sarcina

debitorului.

bligatia de inormare 1.obligatie pe care o are creditorul de a-l inorma pe fdeiusor in legatura cu

continutul si modalitatile obligatiilor principale si in legatura cu stagiul executarii

obligatiei principale.

2. fdeiusiorul are obligatia de a-l instiinta pe debitor fe despre plata

eectuata, fe despre intentia de a plati.

".obligatia debitorului de a-l incunostinta pe fdeiusor daca ace plata

creditorului.

Nerespectarea ultimelor 2 obligatii de inormare determina sanctiuni specifce'2.

-daca fdeiusorul plateste ara sa-l inormeze pe debitor, sanctiunea estepierderea dreptului de regres al fdeiusorului impotriva debitorului, in masura in carenestiind ca fdeiusorul a acut plata, debitorul mai plateste inca o data.

-a doua sanctiune pentru nerespectarea celor 2 obligatii opereaza in ipoteza in

care la momentul platii acute de catre fdeiusor, debitorul ar f avut miloacele

necesare pentru a stinge datoria- putea sa invoce compensatia, putea sa invoce un

alt mod de stingere a obligatiei pe care o avea ata de creditor. 3i in acest caz,

sanctiunea este stingerea dreptului de regres a fdeiusorului impotriva debitorului.

 In ipoteza in care debitorul ar f putut sa invoce anumite impreurari pentur

reducerea datoriei ata de creditor, si nu pt stingerea ei, iar fdeiusorul a acut plata

ara sa il inormeze, opereaza o reducere a dreptului de regres- fdeiusorul va avea

drept de regres impotriva debitorului numai pentru suma pe care debitorul nu ar f

putut sa o stinga ata de creditor.(regresul fdeiusorului este limitat

1!

8/15/2019 Curs 12tgo

17/21

 NB" stingerea sau diminuarea dreptului de regres al fdeiusorului nu

inseamna ca el nu are o varianta alternativa pentru a recupera ceea ce a platit.

Izvorul obligatiei de restituire- plata nedatorata

".

0aca instiintarea nu a ost acuta, se multiplica creanta fdeiusorului in sensulca el va avea un drept de restituire si impotriva debitorului si impotriva creditorului.

sadar, ipoteza este aceea in care debitorul plateste, nu il instiinteaza pe fdeiusor,

fdeiusorul plateste si el inca o data, in mod normal fdeiusorul ar trebui sa aiba o

actiune impotriva cred intemeiata pe plata nedatorata, dar pe langa aceasta creanta

impotriva creditorului platit, va mai avea o creanta si impotriva debitorului. Evident ca

nu va f in mod cumulativ acuta executarea acestor creante.

5ractic, prin aceasta prevedere legala, debitorul devine fdeiusorul creditorului,

adica daca va f insolvabil creditorul, riscul insolvabilitatii pentru plata acuta de

fdeiusor nedatorata va f supoprtata de catre debitor. mai mult decat atat, intrucat nuse insitutie o ordine de preerinta, asta inseamna ca fdeiusorul va putea sa inceapa

urmarirea fe impotriva creditorului platit, fe impotriva debitorului care a acut

anterior plata ara sa-l f inormat de fdeiusor.

c. planul dintre fdeiusori

3pre deosebire de regresul fdeiusorilor impotriva debitorilor solidari, regres

care este integral impotriva orircaruia dintre debitori, regresul fdeiusorului platitor

impotriva celorlalti fdeiusori este partial, adica fdeiusorul platitor va avea regres

impotriva celorlalti fdeiusori pentru partea fecaruia. In plus, in masura in care

fdeiusorul exercita acest regres impotriva celorlalti fdeiusori ara sa-l urmareasca pe

debitor inainte, actiunea va f admisibila impotriva fdeiusorului neplatitor numai daca

fdeiusorul platitor ar f putut, inainte de plata acuta creditorului, sa se indrepte

impotriva debitorului. :ocmai pentru ca obligatia este divizibila intre fdeiusori, riscul

insolvabilitatii de asemenea se divide intre fdeiusori- ca urmare, daca un fdeiusor

este insolvabil, partea ce revine acestuia se divide proportional intre ceilalti fdeiusori

neplatitori si cel platitor.

&iscul insolvabilitatii unui fdeiusor este suportat propotional de ceilaltifdeiusori.

Cat priveste incetarea fdeiusiunii distingem intre cauzele care duc laincetarea obligatiei principale si cauzele care duc la incetarea raportului defdeiusiune propriu-zis.

1>

8/15/2019 Curs 12tgo

18/21

8/15/2019 Curs 12tgo

19/21

plata . Creditorul are un privilegiu special. n asemenea privilegiu nu unctioneaza

daca bunul a ost dobandit de cumparator pt serviciul sau exploatarea unei

intreprinderi.

l 2 +lea priv special' este cel care insoteste creanta pers care exercita un dr

de retentie asupra unui anumit bun mobil. Cat timp exista dr de retentie asupra aceluidr mobil, creditorul retentnor are un privilegiu special asupra acelui bun pt satiacerea

creantei speciale- 2""%.

In ambele cazuri, desi este vorba de un dr real de garantie, el nu conera

decat dr de preerinta creditorului iar nu si dr de urmarire. Ca o consecinta, daca

bunul mobil care ormeaza obiectul privilegiului este instrainat de debitor, privilegiul

se stinge.

Exista o exceptie de la aceasta regula numai atunci cand instrainarea imbraca

orma vanzarii, caz in care al 2-lea cumparator va f tinut in continuare de privilegiul

creditorului initial, altel spus, desi este vorba de o dubla vanzare cumparare si avem2 privilegii' privilegiu primului vanzator si privilegiul primului cumparator care devine

si vanzator, ele nu sunt egale, ci sunt ierarizate. Este preerat primul vanzator, iar

privilegiul primului cumparator care devine si vanzator, mai poate f utilizat numai

daca mai ramane ceva din valoarea bunului care ormeaza obiectul celor 2 creante.

0aca este vorba de alte orme de instainare decate vanzarea cumpararea, prin

instainare privlegiul se stinge -* art 2"$@ si 2"$1.

3e mai stinge privilegiul special si atuni cand bunul e transormat sau piere in

intregime. 5rivilegiul se singe si atunci cand se stinge obligatia garantata. cest mod

general de stingere este in art 2"">. 3i in absenta unei prevederi legale concluzia ar faceeasi-. ccesorium seDuitur principale.

2. 5rivilegiul special are in caract accesoriu in raport cu creanta.

0aca exista un concurs intre cele 2 privilegii din art 2""1, primul privilegiu, cel

reeritor la creanta vanzatorului, are orta uridica mai mare decat privilegiul

retentorului.

0aca exista concurs intre mai multe privilegii vor f satiacute mai intai

creantele privilegiate prevazute in art 2""%, iar apoi creantele garantate prin ipoteca

si ga. In acest ultim caz, daca este vorba de o ipoteca mobiliara perecta, creditorul

privilegiat, va f preerat numai daca si-a inscris privilegiul asupra unui bun mobil in

ariva electionica de ganatii inainte ca ipoteca sa f devenit perecta. Ciar daca nu

discutam despre ipoteca mobiliara, acem precizarea ca o ipoteca mobiliara devine

perecta numai dupa indeplinirea ormalitatilor de publicitate. 5ractic, este vorba de

aplicarea principiului prior tempore melior iuris. :oate ac sol sunt prev in art 2"$2 din

c civ.

1%

8/15/2019 Curs 12tgo

20/21

 

Dreptul de retentie

0reptul de retentie este reglementat in codul civil de la art. 2$%# + art. 2$%%.

sadar, spre deosebire de vecea reglementare, in actualul cod civil avem oreglementare autonoma a dreptului de retentie. 3ub imperiul Codului civil de la 14!$nu exista o reglementare la nivel de principiu a reptului de retentie. Erau doar textecare aceau aplicatia ideii de drept de retentie. 0in acele texte speciale, doctrina si urisprudenta au conturat fgura uridica generala a dreptului de retentie.

0reptul de retentie este o garantie reala imperecta, care consta in aceea capersoana care are obligatia de a remite sau de a restitui un bun are dreptul sa retina

acel bun pana cand creditorul remiterii sau al restituirii ii va plati celtuielile necesaresi utile acute pentru conservarea bunului, precum si, valoarea preudiciilor sueritedin cauza bunului.

0e ce este vorba de o garantie imperecta, reala9

Este reala pentru ca poarta asupra unui bun, insa este imperfecta intrucat eanu conera prerogativele specifce drepturilor reale de garantie si anume, prerogativaurmaririi si cea a preerintei.

0e exemplu, depozitarul unui bun, acand anumite celtuieli pentruconservarea bunului, va avea dreptul sa retina bunul, pana cand deponentul ii va platiceltuielile acute, dar depozitarul nu se va putea indestula din valoarea bunului cu

preerinta ata de alti creditori si nici nu va putea sa urmareasca bunul in mainileoricui s-ar gasi. :otusi, in legatura cu aceasta ultima precizare, e nevoie sa tinemseama ca in Noul Cod Civil, in art. 2$%% al. (2 se precizeaza ca daca retentorul a ostdeposedat involuntar de bun, adica impotriva vointei sale, nu se stinge dreptul deretentie, iar retentorul poate sa ceara restituirea bunului. 3olutia este freasca, dar eanu este ecivalenta dreptului de urmarire, retentorul va avea o actiune personala sinu o actiune reala impotriva uzurpatorului.

0aca a operat insa prescriptia actiunii principale si daca uzurpatorul invocaaceasta exceptie, atunci actiunea in restituire va f respinsa. 5rescriptia nu poate finvocata din ofciu, ci de cel impotriva caruia opereaza. Cand deposedarea, ciar

involuntara a permis apoi transmiterea bunului catre un alt posesor care este debuna-credinta, acesta va putea invoca impotriva actiunii in restituire posesia bunuluiimobil care rezulta din posesia de buna-credinta. Intotdeauna are ca obiect un bunmobil. Nu benefciaza de dreptul de retentie cel care detine bunul pe temeiul uneiapte ilicite. 0e exemplu, otul nu ar putea invoca dreptul de retentie, pana candproprietarul i-ar plati celtuielile pentru conservarea bunului (9

2@

8/15/2019 Curs 12tgo

21/21

Cat priveste drepturile retentorului pe durata retentiei, el benefciaza destatutul administratorului bunului altuia. Ca urmare, vor f aplicate dispozitiile legalecare reglementeaza administrarea bunurilor altuia.

0esi este imperect, totusi dreptul de retentie este un drept real, ca urmare eleste opozabil tertilor, nefind nevoie de vreo ormalitate de publicitate.

Intrucat nu are drept de preerinta ata de alti creditori, retentorul nu poateimpiedica urmarirea bunului de catre creditorii celui care este indreptatit la restituire.El poate insa participa la distribuirea pretului in conditiile legii.

Cat priveste stingerea dreptului de retentie, daca cel indreptatit la restituireplateste fe valoarea celtuielilor fe oera o garantie sufcienta, atunci dreptul deretentie inceteaza.